UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

Tranzacții comerciale

Student: Bencheci Alexandra, anul 3, gr. 1

SUCEAVA 2022
Analiza fluxurilor de comerț internațional ale
Lituaniei

2
 CUPRINS

Lista tabele și figuri..............................................................................................................................4

Capitolul I Economia Lituanie.............................................................................................................5
Capitolul II Poziția Lituaniei în comerțul internațional.......................................................................6
Capitolul III Orientarea geografică a fluxurilor de import și export ale Lituaniei.............................16
Capitolul IV Barierele netarifare aplicate de Lituania în comerțul său exterior................................17
CONCLUZII......................................................................................................................................18
BIBLIOGRAFIA................................................................................................................................19

3
 Lista tabele și figuri

Figura nr. 1 Evoluția exporturilor de bunuri al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)...........................6
Figura nr. 2 Evoluția ponderii de bunuri al Lituaniei din exportul mondial în perioada 2010-2020 (%)..........6
Figura nr. 3 Evoluția importurilor de bunuri al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)..........................7
Figura nr. 4 Evoluția ponderii de bunuri al Lituaniei din importul mondial în perioada 2010-2020 (%)..........7
Figura nr. 5 Evoluția importurilor de electronice a Lituaniei în perioada 2016-2020.......................................8
Figura nr. 6 Evoluția importurilor de mâncare a Lituaniei în perioada 2016-2020...........................................8
Figura nr. 7 Evoluția importurilor de textile a Lituaniei în perioada 2016-2020...............................................9
Figura nr. 8 Evoluția importurilor de vehicule a Lituaniei în perioada 2016-2020...........................................9
Figura nr. 9 Evoluția importurilor de fructe a Lituaniei în perioada 2016-2020.............................................10
Figura nr. 10 Evoluția exportului de orez a Lituaniei în perioada 2016-2020.................................................10
Figura nr. 11 Evoluția exportului de curent electric a Lituaniei în perioada 2016-2020.................................11
Figura nr. 12 Evoluția exportului de ouă de pasăre a Lituaniei în perioada 2016-2020..................................11
Figura nr. 13 Evoluția exportului de autovehicule rutiere a Lituaniei în perioada 2016-2020........................12
Figura nr. 14 Evoluția exportului de fier a Lituaniei în perioada 2016-2020..................................................12
Figura nr. 15 Evoluția gradului de deschidere în Lituania în perioada 2010-2020.........................................13
Figura nr. 16 Evoluția soldului comercial în perioada 2010-2020..................................................................13
Figura nr. 17 Ritmul de creștere al PIB-ului în perioada 2010-2020 (%).......................................................14
Figura nr. 18 Structura PIB-ului al Lituaniei în perioada 2010-2019 (%).......................................................14
Figura nr. 19 Evoluția PIB-ului mondial și al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)...........................15
Figura nr. 20 Evoluția ponderii PIB-ului din PIB-ul mondial în perioada 2010-2020 (%).............................15
Figura nr. 21 Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor al Lituaniei în perioada 2010-2020 (USD)......................16
Figura nr. 22 Top 10 exportatori în anul 2020 (mii USD)..............................................................................16
Figura nr. 23 Top 10 importatori în anul 2020 (mii USD)..............................................................................17

4
 Capitolul I Economia Lituaniei
Lituania, oficial Republica Lituania, este o țară
din Europa de Nord. Unul din cele trei state baltice, ea se
situează pe malul sud-estic al Mării Baltice, având
frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se
învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud,
cu Polonia la sud, și cu Regiunea Kaliningrad la sud-vest.
Lituania are o populație de circa 2,9 milioane de
locuitori, iar capitala și cel mai mare oraș
este Vilnius. Lituanienii sunt un popor baltic. Limba oficială, lituaniana, este, împreună cu letona,
una din singurele două limbi din ramura baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai
vorbesc.
Lituania este membră a Uniunii Europene, având cea mai mare economie dintre statele
baltice. Folosește ca monedă Euro. Industria constă în producerea de utilaje pentru tăierea
metalurilor, motoare electrice, televizoare, frigidere, congelatoare, rafinarea petrolului, construcții
navale, prelucrarea mobilei, textilă, prelucrarea alimentelor, îngrășăminte, utilaje agricole,
calculatoare, bijuterii din chihlimbar.
Lituania prezintă resurse minerale importante (turbă, roci de construcție: calcar, cretă,
nisipuri marțifere, domolită, ghips). Industria este dezvoltată și diversificată: industria alimentară
(lactate, bere, conserve de pește), constructoare de mașini (autovehicule, nave maritime, ascensoare,
mecanică fină), chimică (mase plastice, fire și fibre sintetice, hârtie, celuloză) și textilă. Agricultura
este specializată pe creșterea animalelor (bovine, porcine), însă se practică și cultura plantelor:
secară, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, cartofi, in, cânepă și legume. Alte produse agricole: vită, lapte,
oua, pește. Rata șomajului este de aproximativ 5%, iar forța de muncă activă este de peste
1.600.000 de persoane. Ponderea sectoarelor economice este: agricultură 5,5%, industrie 33,3% și
servicii 61,2%.
PIB-ul Lituaniei a trecut printr-o perioadă de creștere foarte ridicată până în 2009, atingând
un apogeu de 11,1% în 2007. Ca urmare, țara a fost botezată adesea „Tigrul Baltic”. Anul 2009 a
marcat însă o scădere dramatică a PIB-ului, de −14.9% pusă pe seama supraîncălzirii economiei. Ea
și-a reluat însă creșterea în anul următor la un ritm mai scăzut, dar mai sustenabil, alimentat în
special de cererea internă și de exporturi, și nu, ca înainte, de bulele financiare și imobiliare. Rata
șomajului era de 9,1% în al treilea trimestru al anului 2014, în scădere de la 17,8% în 2010. Lituania
are o cotă unica de impozitare, care a înlocuit impozitul progresiv. Potrivit Eurostat,1 ratele
impozitului pe venitul personal (15%) și a impozitului pe profit (15%) în Lituania sunt printre cele
mai scăzute din UE. Țara are cea mai mică rată a impozitului pe capital (9,8%) din UE, și cel mai
mic volum de impozitare, ca procent din PIB (27,2) din Uniunea Europeană
Nivelul veniturilor este ceva mai mic în Lituania decât în vechile state membre ale UE, dar
mai mare decât în majoritatea statelor membre ale UE care au aderat în ultimul deceniu. Potrivit
datelor Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) s-a situat la 74% din media UE în anul 2013.
Din punct de vedere structural, există o tranziție treptată, dar consistentă către o economie
bazată pe cunoaștere, cu un accent special pe biotehnologie (industrială și diagnostică). Marile
companii de biotehnologie și producătoare de laseri (Ekspla, Šviesos Konversija) din țările Baltice
sunt concentrate în Lituania. De asemenea, mecatronica și tehnologia informației (IT) sunt văzute
ca potențiale direcții de dezvoltare a economiei bazate pe cunoaștere. În 2009, Barclays a stabilit
Centrul de Tehnologie Lituania – una din cele patru centre strategice de inginerie care sprijină

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lituania
5
operațiunile bancare Barclays de pe tot globul. În 2011, Western Union a deschis oficial noul
Centru European. Regional de Operațiuni de la Vilnius. Poziția exprimată de guvernul lituanian este
că economia lituaniană pune accentul pe produse și servicii de înaltă valoare adăugată.
Sectorul bancar lituanian este dominat de băncile scandinave: Swedbank, SEB, Nordea,
Danske Bank, DNB ASA. Printre cele mai mari companii private lituaniene se numără: ORLEN
Lietuva, Maxima Group, Achema Grup, Lukoil Baltija, Linas Agro Grup, Indorama Polimeri
Europa, Palink, Sanitex.
Rata impozitului pe profit în Lituania este de 15% și 5% pentru întreprinderile mici.
Guvernul oferă stimulente speciale pentru investiții în sectoare de înaltă tehnologie și produse cu
valoare adăugată mare. Mare parte din comerțul practicat de Lituania este cu Uniunea Europeană și
cu Rusia.
Litas a fost moneda națională până în 2015, când a fost înlocuită cu euro la cursul de EUR
1.00 = LTL 3.45280. Litas a fost ținut la curs fix față de euro în acest ritm, din 2 februarie 2002.

Capitolul II Poziția Lituaniei în comerțul internațional

2020 32,767.42

2019 33,151.43

2018 33,336.94

2017 29,900.72

2016 25,009.56

2015 25,392.46

2014 32,318.63

2013 32,609.69

2012 29,611.30

2011 28,049.98

2010 20,748.18
0.00 5,000.00 10,000.00 15,000.00 20,000.00 25,000.00 30,000.00 35,000.00 40,000.00

Figura nr. 1 Evoluția exporturilor de bunuri al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii de mai sus constatăm că exportul de bunuri al Lituaniei a înregistrat un

trend oscilant, astfel observăm că valoarea înregistrată de indicator în anul 2020 este cu aproximativ
cu 1,16% mai mica față de anul anterior și cu aproximativ 57,93% mai mare decât anul 2010.
Totodată, evidențiem că valoarea maximă a exporturilor de bunuri s-a înregistrat în anul 2018
(33.336,94 mil. USD), iar valoarea minima în anul 2010 (20.748,18 mil. USD).

6
 0.2000
0.1860
0.1800 0.1721 0.1704 0.1743
0.1700 0.1685
0.1600
0.1600 0.1529 0.1534 0.1559

0.1400 0.1356

0.1200

0.1000

0.0800

0.0600

0.0400

0.0200

0.0000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura nr. 2 Evoluția ponderii de bunuri al Lituaniei din exportul mondial în perioada 2010-2020 (%)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform fig. Nr. 2 observăm că indicatorul analizat a înregistrat un trend predominant

ascendent înregistrând valoarea maximă în 2020, iar valoarea minimă în 2010, în medie exportului
de bunuri al Lituaniei reprezintă aproximativ 0,32 % din exporturile de bunuri mondiale.
2020 33,140.33

2019 35,759.20

2018 36,501.97

2017 32,258.43

2016 27,375.58

2015 28,153.78

2014 34,359.45

2013 34,821.15

2012 31,964.67

2011 31,773.24

2010 23,402.77

0.00 5,000.00 10,000.00 15,000.00 20,000.00 25,000.00 30,000.00 35,000.00 40,000.00

Figura nr. 3 Evoluția importurilor de bunuri al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii de mai sus constatăm că importul de bunuri al Lituaniei a înregistrat un

trend oscilant, astfel observăm că valoarea înregistrată de indicator în anul 2020 este cu aproximativ
cu 7,32% mai mică față de anul anterior și cu aproximativ 41,61% mai mare decât anul 2010.
Totodată, evidențiem că valoarea maximă a importurilor de bunuri s-a înregistrat în anul 2018
(36.501,97 mil. USD), iar valoarea minima în anul 2010 (23.402,77 mil. USD).

7
 0.2000
0.1836 0.1840 0.1854 0.1859
0.1803 0.1793
0.1800 0.1723 0.1713 0.1683 0.1689
0.1600 0.1517

0.1400

0.1200

0.1000

0.0800

0.0600

0.0400

0.0200

0.0000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura nr. 4 Evoluția ponderii de bunuri al Lituaniei din importul mondial în perioada 2010-2020 (%)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform fig. nr. 4 observăm că indicatorul analizat a înregistrat un trend predominant

ascendent înregistrând valoarea maximă în 2020, iar valoarea minimă în 2010, în medie importurile
de bunuri al Lituaniei reprezintă aproximativ 0,16 % din importurile de bunuri mondiale.

21,350.65
2020 27,678.66
63,254.06
69,183.43
15,959.74
2019 31,510.06
41,226.22
65,395.69
16,922.21
2018 21,089.41
38,087.33
58,701.56
12,043.42
2017 16,487.45
34,765.13
39,891.31
10,206.35
2016 20,456.77
37,836.36
36,362.00
0.00 10,000.00 20,000.00 30,000.00 40,000.00 50,000.00 60,000.00 70,000.00 80,000.00

China Suedia Italia Letonia Polonia

Figura nr. 5 Evoluția importurilor de electronice a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a importat cea
mai mare valoare de electronice din Polonia în anul 2020, iar cea mai mică valoare din China în
anul 2016.

8
 285,186.12
2020 291,299.34
493,578.09
621,534.19

274,041.05
2019 277,429.50
451,310.79
600,066.74

280,995.61
2018 266,534.59
428,378.50
600,245.36

318,223.40
2017 258,635.42
380,767.99
544,830.67

255,864.78
2016
321,672.19
493,387.95
0.00 100,000.00 200,000.00 300,000.00 400,000.00 500,000.00 600,000.00 700,000.00

Suedia Olanda Germania Letonia Polonia

Figura nr. 6 Evoluția importurilor de mâncare a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a importat cea
mai mare valoare de mâncare din Polonia în anul 2020, iar cea mai mică valoare din Olanda în anul
2016.

5,697.01
12,388.78
2020
23,126.60
26,054.86
7,154.25
17,094.21
2019
20,935.19
29,361.78
7,467.88
16,915.75
2018
21,537.69
29,476.53
6,493.95
15,368.91
2017
35,500.88
27,560.25
5,207.17
13,976.89
2016
34,773.21
21,547.47
0.00 5,000.00 10,000.00 15,000.00 20,000.00 25,000.00 30,000.00 35,000.00 40,000.00

Estonia Spania Germania Polonia Italia

Figura nr. 7 Evoluția importurilor de textile a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a importat cea
mai mare valoare de textile din Polonia în anul 2017, iar cea mai mică valoare din Estonia în anul
2016.

9
 38,856.64
2020
54,535.86
70,124.44

67,055.67
2019
56,336.48
242,302.61

89,714.79
2018
160,014.37
276,969.85

14,914.85
2017
143,646.58
225,578.28

33,074.62
2016
47,716.61
253,939.01
0.00 50,000.00 100,000.00 150,000.00 200,000.00 250,000.00 300,000.00

Suedia Polonia Olanda Belgia Germania

Figura nr. 8 Evoluția importurilor de vehicule a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a importat cea
mai mare valoare de vehicule din Germania în anul 2018, iar cea mai mică valoare din Polonia în
anul 2017.

25,163.79
2020
48,884.71
69,914.77
22,489.65
2019
50,542.32
78,804.82
20,692.84
2018
66,856.09
71,749.95
19,864.76
2017
71,292.88
105,847.65
13,058.42
2016
55,146.24
80,998.40
0.00 20,000.00 40,000.00 60,000.00 80,000.00 100,000.00 120,000.00

Germania Polonia Letonia Spania Olanda

Figura nr. 9 Evoluția importurilor de fructe a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a importat cea
mai mare valoare de fructe din Olanda în anul 2017, iar cea mai mică valoare din Germania în anul
2016.

10
 1022901.61
2020 1245058.41
1589688.61
1521679.22
2019 1141425.51
1215905.42
1408683.54
2018 1016191.91
2010881.81
1220978.26
2017 409542.11
2366471.50
854375.34
2016 316667.80
1885558.63
0.00 500000.00 1000000.00 1500000.00 2000000.00 2500000.00

Republica Islamica SUA Filipine

Arabia Saydita China
Figura nr. 10 Evoluția exportului de orez a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a exportat cea mai
mare valoare de orez din China în anul 2017, iar cea mai mică valoare din Filipine în anul 2016.

1,488,381.96
1,561,310.81
2020
2,145,302.04
1,223,772.42
1,335,678.60
2019
2,246,519.86
1,354,402.99
1,696,058.42
2018
2,190,665.19
1,139,366.07
1,800,891.12
2017
1,497,568.86
771,009.15
1,744,203.71
2016
1,304,157.08
0.00 500,000.00 1,000,000.00 1,500,000.00 2,000,000.00 2,500,000.00 3,000,000.00

Tailanda Brazilia Italia SUA Germania

Figura nr. 11 Evoluția exportului de curent electric a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a exportat cea mai
mare valoare de curent electric din Italia în anul 2018, iar cea mai mică valoare din Tailanda în anul
2016.

11
 260,385.46
263,806.23
2020
366,752.36
1,073,792.16
265,430.15
282,488.65
2019
375,019.08
1,059,254.03
262,624.37
291,735.74
2018
385,287.87
1,209,137.38
218,550.13
266,758.45
2017
380,445.45
1,088,694.47
228,088.96
221,988.58
2016
331,981.08
921,907.09
0.00 200,000.00 400,000.00 600,000.00 800,000.00 1,000,000.00 1,200,000.00 1,400,000.00

China Belgia Rusia Olanda Germania

Figura nr. 12 Evoluția exportului de ouă de pasăre a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a exportat cea mai
mare valoare de ouă de pasăre din Germania în anul 2018, iar cea mai mică valoare din Belgia în
anul 2016.

205,026,735.75
393,215,798.02
2020
732,239,158.27
1,012,417,445.80
225,930,633.89
379,143,848.43
2019
686,939,311.43
1,079,385,888.28
230,340,711.39
419,563,688.86
2018
724,288,072.75
1,084,298,158.27
213,452,777.40
378,878,382.94
2017
660,076,686.51
1,008,216,436.91
196,876,273.42
357,136,676.80
2016
568,510,467.97
937,566,336.35
0.00 200,000,000.00 400,000,000.00 600,000,000.00 800,000,000.00 1,000,000,000.001,200,000,000.00

Franta China Germania China SUA

Figura nr. 13 Evoluția exportului de autovehicule rutiere a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a exportat cea mai
mare valoare de autovehicule rutiere din SUA în anul 2018, iar cea mai mică valoare din Franța în
anul 2016.

12
 14,190,424.99
2020
24,455,767.94
34,943,849.02

18,522,082.19
2019
31,526,102.22
22,905,429.35

21,314,966.64
2018
40,093,608.59
21,563,750.57

17,889,921.92
2017
37,260,254.30
20,434,403.48

14,320,045.81
2016
27,635,157.91
17,064,375.94
0.00 10,000,000.00 20,000,000.00 30,000,000.00 40,000,000.00 50,000,000.00

Franta Italia Germania SUA China

Figura nr. 14 Evoluția exportului de fier a Lituaniei în perioada 2016-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Pe baza datelor evidențiate din structura de mai sus, observăm că Lituania a exportat cea mai
mare valoare de fier din SUA în anul 2018, iar cea mai mică valoare din Franța în anul 2020.

80%
74% 75%
73%
69% 71%
70% 68% 68% 68%
64% 65%
63% 64% 62%
61% 60%
60% 58%
56%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Gradul de deschidere al economiei in functie de export

Gradul de deschidere al economiei in functie de import
Figura nr. 15 Evoluția gradului de deschidere în Lituania în perioada 2010-2020
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

În ceea ce privește gradul de deschidere a economiei în funcție de export observăm că

valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2013, iar valoarea minimă în anul 2010. Referitor la gradul
de deschidere în funcție de import, observăm că valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2013, iar
valoarea minimă în anul 2020.

13
 0.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
-372.92
-500.00

-1,000.00

-1,500.00

-2,040.82
-2,000.00
-2,211.46
-2,353.37 -2,366.02 -2,357.72
-2,500.00 -2,654.59 -2,607.76

-3,000.00

-3,500.00
-3,723.26

-4,000.00

Figura nr. 16 Evoluția soldului comercial în perioada 2010-2020

Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform datelor din figura nr.16 constatăm că balanța bunurilor are un sold comercial
negativ. Valoarea maximă fiind în anul 2020, iar valoarea minimă în 2011.

7.00
6.04
6.00

5.00
4.28 4.34
3.84 3.94
4.00 3.55 3.54

3.00
2.52
2.02
2.00 1.65

1.00

0.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
-0.92
-1.00

-2.00

Figura nr. 17 Ritmul de creștere al PIB-ului în perioada 2010-2020 (%)

Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Indicatorul analizat în perioada 2010-2020 este ritmul de creștere acesta înregistrând cea mai
mare valoare în 2011 și cea mai mică în anul 2020, această scădere majoră a fost cauzată de
COVID, fiind o scădere la nivel mondial.

14
 120.00

100.00

80.00

67.50 64.96 64.66 65.91 65.88 66.61 67.76 67.28 68.37 68.31
60.00

40.00

20.00 29.13 31.15 30.93 30.17 30.34 29.60 28.79 28.81 28.11
28.40

0.00 3.37 3.89 4.41 3.92 3.79 3.80 3.45 3.90 3.23 3.59
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Agricultura Industria Servicii

Figura nr. 18 Structura PIB-ului al Lituaniei în perioada 2010-2019 (%)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii de mai sus am observat faptul că ponderea serviciilor în perioada 2010-2019
un nivel aproximativ constant, aceasta deținând cea mai mare parte din PIB-ul Lituaniei. Referitor
la industrie aceasta înregistrează un decalaj de valori aproximativ egal. Agricultura este ramura care
a înregistrat cele mai mici valori pe toată perioada analizată, înregistrând o pondere mai mică de
aproximativ 4%.

2020 55,678 84,884,242

2019 54,627 87,445,066

2018 53,723 86,115,347

2017 47,759 81,056,929

2016 43,018 76,173,813

2015 41,419 74,985,744

2014 48,575 79,334,867

2013 46,514 77,397,238

2012 42,943 75,257,248

2011 43,582 73,684,413

2010 37,138 66,272,559

PIB MONDIAL PIB LITUANIA
0 20,000,000 40,000,000 60,000,000 80,000,000 100,000,000

Figura nr. 19 Evoluția PIB-ului mondial și al Lituaniei în perioada 2010-2020 (mil. USD)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii de mai sus constatăm că evoluția pib-ului Lituaniei a înregistrat un trend
dominant crescător, astfel observăm că valoarea înregistrată de indicator în anul 2020 este cu
aproximativ cu 1,92% mai mare față de anul anterior și cu aproximativ 49,92% mai mare decât
anul 2010. Totodată, evidențiem că valoarea maximă a fost înregistrat în 2020 și cea mai mică
valoare în 2010.
15
 La nivel mondial observăm un trend oscilator cu valoarea cea mai mare în 2019 și cea mai
mică în 2010.
0.068%

0.066% 0.066%

0.064%
0.062% 0.062%
0.062% 0.061%
0.060%
0.060% 0.059% 0.059%

0.058% 0.057%
0.056%
0.056%
0.056% 0.055%

0.054%

0.052%

0.050%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura nr. 20 Evoluția ponderii PIB-ului din PIB-ul mondial în perioada 2010-2020 (%)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii nr. 20 observăm că indicatorul analizat a înregistrat un trend predominant

de creștere. Valoarea maximă o observăm în anul 2020, iar valoare minimă în anul 2015. Per
ansamblu PIB-ul Lituaniei reprezintă circa 0,06 % din PIB-ul mondial.

25,000

20,453
19,795
20,000 19,178

16,347 16,784
15,459
14,887
15,000 14,134 14,100 14,127

11,889

10,000

5,000

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura nr. 21 Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor al Lituaniei în perioada 2010-2020 (USD)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

Conform figurii nr. 21 observăm că indicatorul analizat a înregistrat un trend predominant

de creștere. Valoarea maximă o observăm în anul 2020, iar valoare minimă în anul 2011.

Capitolul III Orientarea geografică a fluxurilor de import și export ale Lituaniei

16
 Pentru a indica principalii parteneri comerciali ai Lituaniei am recurs la prezentarea poziției
geografice pentru top 10 importatori și top 10 exportatori. Inițial am redat primele 10 state din care
importă China în anul 2020:

Figura nr. 22 Top 10 exportatori în anul 2020 (mii USD)

Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

În anul 2020 Lituania a exporta cel mai mult din Rusia, fiind urmată de Letonia și Germania.
Cea mai mare valoare a fost înregistrată de către Rusia de 4386411 mii USD, iar cea mai mică
valoare a fost înregistrată în Belarusia de 1189598 mii USD.

17
 Figura nr. 23 Top 10 importatori în anul 2020 (mii USD)
Sursa: Prelucrat de autor după https://unctad.org/

În anul 2020 Lituania a importat cel mai mult din Polonia, fiind urmată de Germania și
Rusia. Cea mai mare valoare a fost înregistrată de către Polonia de 4346533 mii USD, iar cea mai
mică valoare a fost înregistrată în Franța de 1104118 mii USD.

Capitolul IV Barierele netarifare aplicate de Lituania în comerțul său exterior

Lituania în comerțul său exterior aplică o barieră netarifară ce decurge din standardizare de
tipul contingentului tarifar (TRQ).2

CONCLUZII

În urma realizării acestui portofoliu, am avut ocazia de a analiza fluxurile de comerț

internațional ale Lituaniei.
Cercetând această țară care este membră a Uniunii Europene, am observat că are cea mai
mare economie dintre statele baltice. Industria este dezvoltată și diversificată, aceasta constă în
2
https://www.wto.org/
18
producerea de utilaje pentru tăierea metalurilor, motoare electrice, televizoare, frigidere,
congelatoare, rafinarea petrolului, construcții navale, prelucrarea mobilei, textilă, prelucrarea
alimentelor, îngrășăminte, utilaje agricole, calculatoare, bijuterii din chihlimbar.
Analizând și făcând o cercetare la nivel de țară din ultimii 10 ani, am observat faptul că
aproximativ 70% din comerţul exterior al Lituaniei se derulează cu state membre UE. Principalii
parteneri ai Lituaniei sunt: Federaţia Rusă, Germania, Letonia, Polonia, Suedia şi Estonia. Lituania
a înregistrat o creștere substanțială a bunăstării cetățenilor săi. Mulțumită unui mediu favorabil
concurenței, economia Lituaniei a crescut mai repede decât majoritatea ţărilor OCDE în ultimii
zece ani. Cu toate acestea, productivitatea a rămas mult sub media OCDE.
Poziția Lituaniei pe pieţele externe este destul de bună, datorită datoriei externe de cca. 83%
din PIB în 2017, iar poziția investițională internațională netă pe o tendință de îmbunătățire.
În concluzie pot spune că perspectivele de creștere ale Lituaniei depind atât de factori
externi, cât și de factori interni. O creștere mai slabă decât cea anticipată în zona euro ar afecta
exporturile și investițiile Lituaniei. Brexit-ul poate afecta economia lituaniană, deoarece sporește
incertitudinea în Uniunea Europeană și poate, de asemenea, să reducă remitențele emigranților
lituanieni. O forță de muncă în scădere ar putea limita creșterea ocupării forței de muncă mai mult
decât se preconizează, iar creșterile salariale ar putea duce la o creștere mai mare decât cea
prevăzută a costurilor unitare cu forța de muncă, afectând competitivitatea.
Deși există măsuri de prudență macroeconomică bune, evoluțiile pieței imobiliare ar putea
destabiliza economia pe termen mediu. În cele din urmă, economia se poate confrunta cu șocuri
neprevăzute, ale căror efecte sunt greu de anticipat.

BIBLIOGRAFIA

https://unctad.org/
https://www.wto.org/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lituania

19