Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri

Specializarea Afaceri internaționale

INTEGRARE ECONOMICĂ
REGIONALĂ

Patraşco Irina
Văleanu Florentina Georgiana
Pitic Florin

Suceava 2024
 TEMA 1

ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A LIBERULUI

SCHIMB (AELS/EFTA)

2
 Cuprins

Cuprins.......................................................................................................................................3
Lista tabele și figuri....................................................................................................................4
1. Introducere.............................................................................................................................5
1.1 Elveția...............................................................................................................................6
1.2 Islanda...............................................................................................................................9
1.3 Norvegia...........................................................................................................................9
2. Evolutia fluxurilor de comert intre statele membre înainte si după adoptarea schemei
integrationiste.............................................................................................................................9
1.1 Elveția.............................................................................................................................10
2.2 Islanda.............................................................................................................................11
2.3 Norvegia.........................................................................................................................11
3. Relațiile AELS cu UE..........................................................................................................11
Concluzie..................................................................................................................................13
Bibliografie..............................................................................................................................14

3
 Lista tabele și figuri

Figură nr. 1 Valoarea PIB al Elveţiei exprimat în milioane dolari în intervalul anilor 1994-2022.7
Figură nr. 2 Valoarea PIB pe cap de locuitor al Elveţiei exprimat în dolari în intervalul anilor
1994-2022........................................................................................................................................8
Figură nr. 3 Componenta PIB pe Agricultură Servicii şi Industrii în perioada 1994-2020.............8
Figură nr. 4: Valoare PIB a Islandei în perioada 1970-2022 (mil USD).........................................9
Figură nr. 5: Valoare PIB-ului Islandei pe cap de locuitor între anii 1970-2022 (mil USD)........10
Figură nr. 6: Componenta PIB în Agricultură, Industrie și Servicii între 2000-2021...................10
Figură nr. 7: : Valoare PIB pe cao de locuitor a Norvegiei în perioada 1970-2022 (mil USD)....11
Figură nr. 8 Valoare PIB a Norvegiei în perioada 1970-2021.......................................................12
Figură nr. 9: Componenta PIB în Agricultură, Industrie și Servicii între 2000-2021...................12
Figură nr. 10 Evoluția exportului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................13
Figură nr. 11: Evoluția importului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................14
Figură nr. 12 Evoluția exportului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................14
Figură nr. 13 Evoluția importului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................15
Figură nr. 14 Evoluția exportului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................15
Figură nr. 15 Evoluția importului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
.......................................................................................................................................................16

4
 1. Introducere. Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS/EFTA)

AELS este o organizație interguvernamentală înființată în 1960 prin Convenția AELS, care
promovează liberul schimb și integrarea economică între membrii săi, în Europa și la nivel
global.

Au fost șapte țări fondatoare. Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția și
Regatul Unit (UK). Acestora li s-a alăturat în 1970 Islanda, în 1986 Finlanda și în 1991
Liechtenstein. Între timp, în 1973, Danemarca și Regatul Unit au aderat la UE, în 1986 a aderat
la UE Portugalia, iar în 1995 au aderat la UE Austria, Finlanda și Suedia, părăsind prin urmare
AELS.

În prezent, AELS are patru țări membre: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Țările AELS au dezvoltat una dintre cele mai mari rețele de acorduri de liber schimb (ALS).
ALS acoperă 60 de țări și teritorii, inclusiv UE.

Cel mai înalt organ de conducere al AELS este Consiliul AELS. În general, acesta se
întrunește de opt ori pe an la nivel de ambasadori și de două ori pe an la nivel ministerial.

Sediul central al Secretariatului AELS se află la Geneva, cu birouri la Bruxelles și

Luxemburg. Secretariatul de la Geneva asistă Consiliul AELS în gestionarea relațiilor dintre cele
patru state AELS și se ocupă cu negocierea și executarea ALS ale AELS și a Declarației comune
privind cooperarea cu țările terțe. Secretariatul de la Bruxelles oferă suport pentru gestionarea
Acordului privind SEE, inclusiv pregătirea noii legislații și asistență la furnizarea de contribuții
pentru luarea deciziilor de către UE. Oficiul pentru Statistică al AELS de la Luxemburg
contribuie la dezvoltarea unui sistem statistic european vast și integrat.

Autoritatea AELS de Supraveghere (ESA) monitorizează conformitatea cu normele Spațiului

Economic European (SEE) în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Aceasta are competențe
similare celei ale Comisiei Europene privind supravegherea și aplicarea legislației SEE.

Curtea de Justiție a AELS, care se află la Luxemburg, are competența și autoritatea de a

soluționa diferende interne și externe cu privire la implementarea, punerea în aplicare sau
interpretarea acordului SEE. Jurisdicția acesteia corespunde celei a Curții de Justiție a Uniunii
Europene cu privire la aspecte referitoare la țările AELS din cadrul SEE.

5
1.1 Elveția

În calitate de membră a AELS, Elveția a participat la negocierile ce au vizat Acordul

privind SEE și a semnat acest acord la 2 mai 1992. Imediat după aceasta, la 22 mai 1992,
guvernul elvețian a depus o cerere de aderare la UE. Cu toate acestea, în urma unui referendum
organizat la 6 decembrie 1992, care s-a soldat cu respingerea participării la SEE, Consiliul
Federal al Elveției a întrerupt procesul de aderare a țării la UE și la SEE. De atunci, Elveția și-a
dezvoltat relațiile cu UE prin acorduri bilaterale, pentru a-și garanta integrarea economică în
cadrul UE. Relațiile bilaterale au devenit tensionate după ce Elveția a venit cu o inițiativă anti-
imigrație în februarie 2014, al cărei rezultat a pus sub semnul întrebării principiile liberei
circulații și ale pieței unice, care stau la baza acestor relații. La 16 decembrie 2016, Parlamentul
Elveției a adoptat Legea federală privind resortisanții străini și integrarea, prin care rezultatul
referendumului din 2014 a fost pus în aplicare în așa fel încât efectele acestuia au fost limitate,
ceea ce a pregătit terenul pentru inițierea unui proces de normalizare a relațiilor dintre UE și
Elveția.

În ianuarie 2021, după referendum și odată ce condițiile legate de COVID-19 au permis

acest lucru, au fost reluate discuțiile pentru a clarifica acordul-cadru instituțional. La 26 mai
2021, Consiliul Federal al Elveției a informat însă Comisia Europeană cu privire la decizia sa de
a întrerupe negocierile. Comisia a emis o declarație în care își exprima regretul cu privire la
decizia Consiliului Federal al Elveției, insistând asupra faptului că, fără acest acord, nu va fi
posibilă modernizarea relațiilor bilaterale și că acordurile bilaterale existente se vor eroda cu
timpul.

La 23 februarie 2022, Consiliul Federal al Elveției a adoptat o serie de orientări pentru

pachetul său de negocieri cu UE. Începând cu martie 2022, negociatorii-șefi ai Comisiei
Europene și ai Consiliului Federal al Elveției s-au reunit de mai multe ori pentru a clarifica sfera
de acțiune a noilor propuneri. De atunci, au avut loc o serie de reuniuni la nivel politic și tehnic
pentru a clarifica domeniul de aplicare al noilor propuneri.

La 21 iunie 2023, Consiliul Federal Elvețian a aprobat parametrii pentru un mandat de

negociere cu UE. Discuțiile vor continua pe această bază, la nivel politic și tehnic, cu scopul de a
soluționa chestiunile pendinte.

6
 În continuare am analizat PIB-ul și PIB-ul pe cap de locuitor al Elveției, oferind o
perspectivă asupra performanțelor economice ale Elveției.

94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Figură nr. 1 Valoarea PIB al Elveţiei exprimat în milioane dolari în intervalul anilor 1994-2022
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

Analizând evoluția PIB-ului elvețian, putem observa o creștere constantă în ultimele

decenii. Dacă în anul 1994 se înregistrează PIB-ul în valoare de 301.630 mil. dolari, în 2022
ajungem să avem un PIB în valoare de 821.144 mil. dolari. Constatăm că timp de 28 de ani, PIB-
ul a crescut cu 519.514 mil. dolari. Contribuția semnificativă a sectoarelor-cheie precum
serviciile financiare, industria farmaceutică și tehnologia a jucat un rol esențial în consolidarea
poziției economice a Elveției.

7
 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Figură nr. 2 Valoarea PIB pe cap de locuitor al Elveţiei exprimat în dolari în intervalul anilor 1994-2022
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

În ultimii ani, Elveția a menținut o poziție de frunte în clasamentul PIB-ului pe cap de

locuitor la nivel mondial. Dacă în anul 1994 avem un PIB pe cap de locuitor în valoare de 43.142

De dolari, în 2022 ajungem să avem un PIB pe cap de locuitor 93.947 de dolari. Astfel,
constatăm că timp de 28 de ani, PIB-ul a crescut cu 50.805 de dolari.Această performanță
semnificativă poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv stabilității politice și economice,
investițiilor în cercetare și dezvoltare, precum și o forță de muncă bine pregătită.

PIB-ului și PIB-ului pe cap de locuitor al Elveției evidențiază performanțele economice

remarcabile ale acestei țări. Cu o economie diversificată, o forță de muncă calificată și o
gestionare prudentă a resurselor, Elveția continuă să fie un exemplu de succes în peisajul
economic mondial.

8
 În continuare am analizat evoluția componentelor Produsului Intern Brut (PIB) al Elveției
în sectoarele cheie ale economiei: Agricultură, Servicii și Industrii, în perioada cuprinsă între
1994 și 2020. Această analiză ne va oferi o perspectivă asupra transformărilor și tendințelor
economice semnificative din această perioadă

120.00

100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00
94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Agricultura Industrie Servicii

Figură nr. 3 Componenta PIB pe Agricultură Servicii şi Industrii în perioada 1994-2020

Sursa preluată de autor după https://unctad.org/statistics

Analizând evoluției componentelor PIB în Agricultură, Servicii și Industrii în perioada

respectivă ilustrează tranzițiile economice semnificative. De la o economie preponderent
agricolă, Elveția a evoluat către o structură mai diversificată, bazată pe servicii și tehnologie,
reflectând adaptarea sa la schimbările globale și prioritatea pentru inovație și eficiență
economică.

1.2 Islanda

9
 Islanda a devenit membru al SEE în 1994 și a făcut parte din EFTA încă de la înființarea
sa. Prin aderarea la SEE, Islanda a acceptat să adopte anumite reguli și standarde ale UE, ceea ce
facilitează accesul la piața unică europeană. Deși face parte din SEE și EFTA, Islanda nu este
membru al Uniunii Europene. Aceasta îi conferă o anumită flexibilitate și independență în
gestionarea propriilor sale afaceri politice și economice.

Relațiile UE cu Islanda sunt bazate în special pe acordurile Spațiului Economic European

(SEE) și Schengen, dar și în alte domenii, cum ar fi justiția și afacerile interne, cercetarea,
educația sau energia. Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) reprezintă dimensiunea
cea mai importantă a relațiilor politice și economice dintre UE și Islanda. SEE reunește statele
membre ale UE şi trei dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) în cadrul unei

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
singure piețe interne comune.

La 16 iulie 2009, Islanda a adresat Președinției suedeze cererea de aderare la UE,

argumentând solicitarea prin apartenența sa la continentul european, necesitatea extinderii
securității ţării şi asigurarea stabilității economice pe termen lung. Criza financiară a fost şi ea un
catalizator puternic pentru aspirațiile Islandei de a deveni stat membru al UE. În anul 2013,
negocierile de aderare ale Islandei la UE au fost temporizate şi, ulterior suspendate, obiectivul
aderării la UE fiind în prezent abandonat.

Pe baza graficului de mai sus putem analiza evoluția PIB-ului Islandei în perioada 1970-
2022. Acesta adoptă o mișcare majoritar ascendentă, excepțiile fiind în anul 2009 (a înregistrat o

10
scădere de 4.921 mil USD față de anul precedent) și în anul 2020 (scădere de 3.131 mil USD).
Astfel, cea mai mare valoare este înregistrată în anul 2022: 27878 mil USD.

80000

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0
70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

În figura nr. 5 se poate observa creșterea valorii PIB-ului pe cap de locuitor al Islandei,
ascensiune înregistrată odată cu aderarea acesteia la organizația EFTA. Deși acesta a înregistrat
niște scăderi bruște, a reușit mereu să se stabilizeze într-un timp scurt. Cea mai mică valoare
înregistrată în perioada analizată (1970-2022) a fost aceea din anul 1993 (2.356 mil USD), iar
cea mai mare fiind cea din 2022 (74.759 mil USD).

Figură nr. 5: Valoare PIB-ului Islandei pe cap de locuitor între anii 1970-2022 (mil USD)
Preluat de autor de pe https://unctad.org/statistics

11
 120.00

100.00

80.00

65.4263.8466.4068.3968.9370.2268.57
72.0868.8671.7368.5967.8469.1669.9770.9871.5973.0673.7973.6773.2873.3972.17
60.00

40.00

20.00 26.5227.7525.1424.2924.9824.2625.88 24.4424.8423.5223.5123.1422.51

23.1425.7722.04 21.8321.9621.9321.8721.8022.77

8.05 8.41 8.46 7.31 6.09 5.52 5.56 4.78 5.37 6.24 6.97 7.33 7.32 6.51 5.87 5.91 5.11 4.26 4.40 4.86 4.80 5.05
0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Agricultura Industrie Servicii

Figură nr. 6: Componenta PIB în Agricultură, Industrie și Servicii între 2000-2021 Preluat de autor de pe
https://unctad.org/statistics

Analizând graficul de mai sus, constatăm că Islanda este axată în cea mai mare proporție
pe sectorul de servicii, acestea reprezentând mereu ponderi de peste 60%, si mai puțin pe
agricultură, care nu depășește în perioada analizată maximul de 8,46% înregistrat în 2002. Acest
lucru este de înțeles, deoarece condițiile geografice ale Islandei nu sunt cele mai propice pentru o
agricultură prosperă.

1.3 Norvegia

Norvegia, în calitate de membră a Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) și

participantă la Spațiul Economic European (SEE), construiește o relație economică semnificativă
cu Uniunea Europeană. Prin acordurile EFTA-UE, Norvegia beneficiază de acces privilegiat la
piața unică europeană, facilitând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de
muncă. Această asociație, deși nu implică aderarea la Uniunea Europeană, presupune alinierea
Norvegiei la o serie de reguli europene în domenii precum concurența, protecția consumatorilor
și mediul. Totuși, această țară nordică păstrează suveranitatea în privința unor domenii cheie,
cum ar fi politica agricolă și cea de pescuit. Aderarea la SEE oferă Norvegiei avantaje
economice considerabile, devenind parte a unui spațiu vast de cooperare care stimulează
schimbul comercial și investițiile. În același timp, statutul său în cadrul EFTA îi permite să
încheie acorduri comerciale independente cu alte țări din afara UE, contribuind la diversificarea
relațiilor economice. Astfel, Norvegia se află într-o poziție unică, menținând legături strânse cu
12
Uniunea Europeană, dar păstrând în același timp flexibilitate și autonomie în gestionarea
propriilor politici.
Norvegia, aflată în partea de nord-vest a Europei, împarte granițe cu Suedia, Finlanda și
Rusia, având și o vastă coastă la Oceanul Atlantic. Cu o populație relativ mică în raport cu
extinderea sa teritorială, Norvegia se distinge prin economia sa robustă, susținută de resurse
naturale precum petrolul, gazele naturale, pescuitul și silvicultura. Cu un nivel înalt al vieții și un
sistem social bine dezvoltat, Norvegia se clasează printre țările cu cel mai ridicat indice al
dezvoltării umane (IDU). De asemenea, abordează cu succes provocările de mediu, având un
angajament puternic față de energiile regenerabile și protecția naturii. Cultural, Norvegia este
cunoscută pentru legăturile sale cu mitologia nordică, peisajele spectaculoase, inclusiv fiordurile
și munții, și pentru contribuțiile semnificative în domeniul artei, literaturii și sportului. Prin
participarea sa în cadrul EFTA și SEE, Norvegia își conturează poziția ca actor relevant în
peisajul european, menținând o balanță delicată între integrarea economică și menținerea
suveranității naționale.

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Figură nr. 7: : Valoare PIB pe cap de locuitor a Norvegiei în perioada 1970-2022 (mil USD)
Preluat de catre autor de pe https://unctad.org/statistics

Graficul PIB-ului pe cap de locuitor al Norvegiei în cadrul EFTA evidentiază o creștere

sustenabilă a bunăstării individuale. Sectorul energetic și politici eficiente par a fi contribuții
cheie, cu fluctuații notabile legate de schimbările în industrie și economia globală. O corelație
pozitivă între participarea Norvegiei în EFTA și prosperitatea individuală pare să se contureze.

13
 600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Figură nr. 8 Valoare PIB a Norvegiei în perioada 1970-2021

Preluat de catre autor de pe https://unctad.org/statistics

Graficul PIB-ului Norvegiei în cadrul EFTA arăta o creștere solidă, în special datorită
exporturilor robuste, stabilizării sectorului energetic și politicii economice eficiente. Fluctuațiile
notabile sunt legate de evenimente globale sau schimbări în industria energetică. Putem observa
o corelație pozitivă între participarea Norvegiei în EFTA și performanța economică înregistrată.

56.5658.3560.6160.8459.0355.8853.9756.7153.9860.11 59.2 57.1 57.6258.7260.33 58.56

63.4366.0464.1562.17 65.3
68.42

41.3839.85 42.5544.45 41.9 44.77

37.6637.6839.41 38.4339.04 41.4 41.1239.8138.0634.84 39.64
31.6 33.6235.7432.6229.53

2.07 1.8 1.72 1.48 1.56 1.57 1.57 1.4 1.25 1.46 1.76 1.5 1.26 1.47 1.61 1.73 2.37 2.23 2.09 2.08 2.05 1.8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Figură nr. 9: Componenta PIB în Agricultură, Industrie și Servicii între 2000-2021

Preluat de autor de pe https://unctad.org/statistics

14
 În graficul de mai sus putem observa faptul că Norvegia se bazează în principal pe
servicii și industrie, acestea având valori destul de asemanatoare, și mai puțin pe agricultură.
Acest lucru este datorat cel mai probabil de poziționarea geografică a țării deoarece clima este
una rece, iar solul unul destul de nefertil.

15
 2. Evolutia fluxurilor de comert intre statele membre înainte si după
adoptarea schemei integrationiste

Integrarea economică reprezintă un element cheie în dezvoltarea relațiilor internaționale și

în modelarea peisajului comercial global. Elveția, Islanda și Norvegia, trei țări distincte din
perspectivă geografică și culturală, au experimentat o evoluție notabilă a fluxurilor de comerț
înainte și după adoptarea schemelor integrationiste. Aceste state au găsit în integrarea economică
un cadru propice pentru consolidarea relațiilor comerciale și pentru navigarea eficientă prin
provocările economice globale. În prezenta analiză, ne propunem să examinăm evoluția acestor
fluxuri de comerț, evidențiind impactul integrării asupra schimburilor economice dintre Elveția,
Islanda și Norvegia.

1.1 Elveția

Într-un peisaj economic global în continuă schimbare, relațiile comerciale între state devin
tot mai cruciale pentru prosperitatea națiunilor implicate. În acest context, analiza importurilor și
exporturilor devine esențială pentru înțelegerea dinamicii economice și pentru identificarea
oportunităților și provocărilor în cadrul parteneriatului dintre Elveția, Islanda și Norvegia.

Elveția, cu o economie robustă și orientată spre export, împărtășește o serie de valori și

caracteristici economice similare cu cele ale Islandei și Norvegiei. Colaborarea între aceste țări,
fie prin intermediul acordurilor bilaterale sau a organizațiilor regionale precum Asociația
Europeană de Liber Schimb (AELS), reprezintă un model interesant de cooperare economică.

În continuare am analizat exporturile și importurile Elveției în parteneriat cu Norvegia și

Islanda.

16
 Export
0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Iceland Norway

Analizând graficul de mai sus, exporturile dintre Elveția și Norvegia înregistrează o

descreștere de 0,4% în decurs de 27 de ani, astfel încât în primul an se înregistrează un procentaj
de 0,51 a exporturilor țării, iar în ultimul an avem un precentaj de 0,19. În comparație cu
exporturile în Islanda cu cele în Norvegia, Islanda rămîne constantă pe tot parcursul acestor ani,
doar între anii 1997-1999 se înregistrează o mică creștere de 0,06%.

Import
0.35

0.3

0.25

0.2

0.15

0.1

0.05

0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Islanda Norvegia

Figură nr. 11: Evoluția importului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

Analizând graficul de mai sus, constatăm că importurile din Norvegia către Elveția
înregistrează fluctuații pe parcursul anilor 1995-2022, însa de la începutul anilor până la sfârșit

17
se înregistrează o descreștere de 0,13%. Importurile dintreIslanda catre Elveția este asemănătoare
cu cu cele din Norvegia, astfel înregistrânduse în această perioadă o descreștere de 0,04%.

2.2 Islanda

Export
7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Norvegia Suedia& Lichtenstein

Figură nr. 12 Evoluția exportului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

Graficul de mai sus analizează relațiile de export dintre Islanda și țările cu care aceasta
realizează liberul schimb, mai exact Norvegia , Suedia și Liechtenstein. Astfel observăm că în
ceea ce privește Norvegia, exporturile înregistrează scăderi și ascensiuni destul de bruște, reușind
totuși să se păstreze relativ constante. Cea mai mare valoare este înregistrată în 2009 (5,8% ), iar
cea mai mică în 2005 (2,68%). Atunci când vine vorba de Suedia și Liechtenstein, totuși, trendul
graficului este unul descendent, deși a înregistrat și anumite creșteri. Astfel, de la maximul
înregistrat în 1998 de 4,61%, exporturile dintre aceste 3 state ajunge în anul 2022 la valoarea de
0,41%, scădere de 4,2%.

18
 Import
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Norvegia Suedia& Lictenstein

Graficul expus mai sus reprezintă analiza relațiilor de import realizat de Islanda cu
Norvegia, respectiv Suedia și Liechtenstein. In cazul primei menționate, se poate observa o
tendință destul de bruscă, fie ea una de ascensiune sau una degresivă. Cu toate acestea, în
perioada analizată se poate observa ca valorile de la început (1995: 10,18%) și cele de final
(2022: 12,19%) sunt insignifiante (2,01%). În cel de-al doilea caz totuși, situația stă diferit.
Graficul este unul lin, cu mici urcușuri și coborâșuri. Cea mai mare valoare a fost atinsă în 2008
(3,19%), iar cea mai mică în 2022 (0,81%).

2.3 Norvegia

Export
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Swistzerland Norway Iceland

Figură nr. 14 Evoluția exportului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

19
 Import
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Switzerland Norway Iceland

Figură nr. 15 Evoluția importului cu țările membre în intervalul 1995-2022 exprimat în procente
Sursa preluată de autor: https://unctad.org/

La începutul perioadei, exporturile către ambele țări, Elveția și Liechtenstein, pot fi

relativ constante sau în creștere moderată.Putem observa fluctuatiile anuale datorate factorilor
sezonieri sau evenimentelor economice.
Bine inteles ca există perioade de creștere semnificativă, acestea ar putea fi însoțite de
evenimente precum extinderea relațiilor comerciale, acorduri specifice sau îmbunătățiri ale
cererii pentru bunurile norvegiene. Sa nu uitam ca scăderile apar, de asemenea, și le putem
asocia cu factori precum recesiunea economică globală, schimbări în politica comercială sau alți
factori externi.
Este de așteptat ca exporturile Norvegiei către Elveția și Liechtenstein să fie mai
consistente și să prezinte o evoluție pozitivă, având în vedere apartenența la EFTA și avantajele
asociate cu acest parteneriat comercial.
Graficul ilustreaza evoluția importurilor Norvegiei din Islanda pe o anumită perioadă de
timp cuprinsa intre 1995 si 2022, cu timpul pe axa orizontală și valoarea importurilor pe axa
verticală, exprimată în moneda locală sau euro.La începutul perioadei, importurile Norvegiei din
Islanda încep la niveluri moderate cee ace ar putea da reflecte interesul inițial pentru produsele
sau serviciile islandeze.
Fluctuațiile pe termen scurt apar din cauza schimbărilor în cererea pieței, condițiilor
economice sau a altor factori care pot influența comerțul.Perioadele de creștere semnificativă le
putem asocia cu introducerea de produse noi sau cu extinderea ofertei de bunuri și servicii din
Islanda pe piața norvegiană.

20
 Scăderile temporare apar din cauza schimbărilor în preferințele consumatorilor, reducerii
cererii sau altor condiții economice specifice.Relațiile comerciale sunt stabile și avantajoase
pentru ambele părți, importurile Norvegiei din Islanda ar putea să prezinte o creștere constantă.

Graficul arăta evoluția importurilor Norvegiei din Elveția și Liechtenstein pe o perioadă

de timp cuprinsa intre 1995 si 2022, puetm observa perioada de timp pe axa orizontală și
valoarea importurilor pe axa verticală, exprimată în moneda locală sau euro. La începutul
perioadei, importurile Norvegiei din Elveția și Liechtenstein ar putea fi într-o anumită egala
măsură și ar putea reflecta cererea pentru anumite produse sau servicii.

Inevitabil exista fluctuații pe termen scurt în funcție de schimbările în cererea pieței sau
de factorii economici specifici pentru țările respective.Eventualele creșteri semnificative pe care
le putem observa ar putea fi asociate cu extinderea ofertei de produse sau servicii din Elveția și
Liechtenstein care răspund nevoilor și cererii din Norvegia.
Asadar, scăderile temporare pot apărea în cazul reducerii cererii interne, schimbărilor în
preferințele consumatorilor sau altor factori economici.Importurile Norvegiei ar putea să prezinte
o creștere constantă, pe măsură ce relațiile comerciale se consolidează și se diversifică între țările
din cadrul EFTA.
Graficul ilustreaza evoluția importurilor Norvegiei din Islanda pe o anumită perioadă de
timp cuprinsa intre 1995 si 2022, cu timpul pe axa orizontală și valoarea importurilor pe axa
verticală, exprimată în moneda locală sau euro.La începutul perioadei, importurile Norvegiei din
Islanda încep la niveluri moderate cee ace ar putea da reflecte interesul inițial pentru produsele
sau serviciile islandeze.
Fluctuațiile pe termen scurt apar din cauza schimbărilor în cererea pieței, condițiilor
economice sau a altor factori care pot influența comerțul.Perioadele de creștere semnificativă le
putem asocia cu introducerea de produse noi sau cu extinderea ofertei de bunuri și servicii din
Islanda pe piața norvegiană.
Scăderile temporare apar din cauza schimbărilor în preferințele consumatorilor, reducerii
cererii sau altor condiții economice specifice.Relațiile comerciale sunt stabile și avantajoase
pentru ambele părți, importurile Norvegiei din Islanda ar putea să prezinte o creștere constantă.

21
 3. Relațiile AELS cu UE

De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai important partener
comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber
schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest
scop a fost atins, in linii generale, în 1977.

La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect al unei pieţe
interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic European, semnat în 1986. În
1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu
Economic European (SEE), care enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul
comerţului cu mărfuri.

Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de a finaliza crearea pieţei interne pana
la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile
interne ale UE. Între 1984 şi 1989 s-a realizat eliminarea barierelor din calea comerţului, caz cu
caz. Totuşi, a devenitdificil pentru statele AELS şi pentru CE să coopereze în conditiile în care
unele domenii erau alese pentru cooperare, iar altele nu.

Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene, a propus o nouă

formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină Acordul SEE. Statele AELS din acea
vreme (Austria, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au salutat idea şi
negocierile oficiale au început în iunie 1990. Acordul privind Spatiul Economic European a fost
semnat la 2 mai 1992 la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994. Elveţia a votat în
decembrie 1992 împotriva statutului de membru al SEE şi ulterior şi-a menţinut şi dezvoltat
relaţiile cu UE pe bază de acorduri bilaterale. De la 1 ianuarie 1995, Austria, Finlanda şi Suedia
au participat la SEE ca state membre ale UE. Liechtenstein a devenit participant cu drepturi
depline în SEE la 1 Mai 1995. Negocierile pentru extinderea SEE au avut loc in perioada
ianuarie-iulie 2003. Incepând cu 1 Mai 2004 Uniunea Europeană şi SEE au fost extinse cu zece
noi membri.

Relațiile dintre Spațiul Economic European (SEE) și Uniunea Europeană (UE) au o istorie
la fel de veche precum însăși Uniunea. Cu toate acestea, acestea ar putea primi o nouă impulsare
în anii următori, odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și explorarea unor noi
relații comerciale cu restul continentului. Inițial, Comunitatea Economică Europeană (CEE) și

22
Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS sau EFTA în engleză) erau percepute ca
organizații rivale, dar după decenii de colaborare și înțelegere reciprocă, acestea s-au apropiat
considerabil. Relațiile UE-EFTA reprezintă un exemplu concret de abordare grup-la-grup, având
aceleași valori, culturi, istorii și sisteme politice.

Concluzie

În concluzie, Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS sau EFTA în engleză)

reprezintă o entitate regională cu o istorie îndelungată și cu contribuții semnificative la peisajul
economic european. De-a lungul decadelor, AELS a evoluat de la o organizație percepută în
trecut ca rivală față de Comunitatea Economică Europeană (CEE) la o entitate care promovează
cooperarea și înțelegerea reciprocă.

AELS este caracterizată de o abordare flexibilă în relațiile comerciale, cu membri care nu

sunt neapărat angajați într-o uniune politică strânsă. Statele membre, precum Elveția, Islanda,
Liechtenstein și Norvegia, au ales calea colaborării și a acordurilor bilaterale pentru a-și
promova interesele economice comune.

Prin intermediul AELS, statele membre au beneficiat de acces la piețe extinse și de o

cooperare eficientă în domenii precum comerțul, cercetarea și dezvoltarea. Totodată, AELS a
oferit un model alternativ pentru țările care doresc să evite o uniune politică strânsă, dar doresc
să profite de avantajele colaborării economice regionale.

Cu perspectivele evoluției relațiilor comerciale în continuă schimbare la nivel global,

AELS rămâne un jucător important, furnizând un cadru flexibil și adaptabil pentru statele
membre în vederea promovării intereselor lor economice într-un mod sustenabil.

23
 Bibliografie

https://unctad.org/

https://www.efta.int/

24