SISTEME CONTABILE

COMPARATE

Studentă: Bârgăoanu Diana-Vasilica

Program de studii: CAEC II
1. Introducere în sistemele contabile comparate
Apărută din necesitatea practică a cunoașterii realității economice,
contabilitatea a înregistrat un procs continuu de dezvoltare, parcurgând mai
multe etape. De-a lungul secolelor, diferite țări ale lumii au cunoscut
contabilități adaptate caracteristicilor lor economice, sociale și politice. Totuși, a
finele secolului al XX-lea, era posibil să deosebim mai multe ,,familii de
contabilități”, fără ca cercetătorii să ajungă la un acord asupra unei clasificări
definitive a sistemelor contabile practicate în lume.
Diversitatea sistemelor contabile naționale pune, în mod evident, câteva
probleme. Este într-adevăr, dificil să se compare situațiile financiare ale
întreprinderilor din diferite țări care, pentru elaborarea lor, aplică norme
naționale. Odată cu interconectarea economiilor naționale și dezvoltarea marilor
piețe financiare la finele ultimului secol, aceste probleme de comparație au
căpătat o mare acuitate. Este necesar ca investitorii să poată confrunta
performanțele financiare ale intreprinderilor de naționalități diferite.
Contablitatea trebuie să răspundă nevoilor în schimbare ale societății și să
reflecte condiții economice, juridice, culturale, sociale sau politice în care
funcționează. În astfel de condiții, s-a convenit apropierea practiciilor contabile
din diferite țări, fără ca referențialele lor naționale să dispară de azi pe mâine.
Europa în transformare, mai precis Comunitatea Economică Europeană, a fost
prima care a perceput această nevoie de apropiere și s-a lansat, în anii 1970, pe
calea armonizării contabile a statelor care o compuneau. Nu era vorba de a
uniformiza practicile, ci de a le apropia.
Armonizarea s-a realizat prin ,, directive”. O ,,directivă” devine aplicabilă
într-un stat atunci când acest stat introduce conținutul acesteia în propriul sistem
de drept contabil, într-un termen fixat de ,,directiva” însăși.
Două ,, directive” au avut un impact puternic asupra reglementării și
practicii contabile a statelor membre; ,,Directiva a IV-a” și ,, Directiva a VII-a”.
Publicată în 1978, „Directiva aIVa” avea drept obiect elaborarea
conținutului și prezentarea conturilor anuale ale societăților de capitaluri.
Publicată în 1983, „Directiva a VII” a reglementează problemele de
consolidare în special pentru companiile cotate, care obligă la consolidare din
1990.
Armonizarea prin ,,directive” a dat rezultate semnificative, contribuind la
modernizarea contabilităților întreprinderilor europene și la o apropiere a
practicilor lor. În timp ce Uniunea Europeană și-a creat propriul organism de
normalizare, Comisia Europeană propunea conferirea elaborării normelor sale
contabile unui organism internațional de drept privat care avea drept misiune
elaborarea normelor internaționale relative la prezentarea situațiilor financiare:
IASC, devenit ulterior IASB.
 Începutul secolului XXI-lea aduce cel puțin 2 decizii politice de o
importanță deosebită pentru raportarea financiară internațională. Prima o
reprezintă hotărârea Comisiei Europene de a impune utilizarea
IAS/IFRS( Standardele Internationale de Contabilitate/ Standardele
Internationale de Raportare Financiară) în situațiile financiare ale socităților
cotate pe piețele de capital din U.E., începând cu 01.01.2005. A doua o
reprezintă semnarea acordului de convergență(2002) între IASB și
FASB( Consiliul Standardelor de Contabilitate Financiară).
Totuși, nu toate țările erau pregătite să aplice normele internaționale. În
consecință, în numeroase țări ale UE după 01.01.2005 coabitează două
referențiale contabile: referențialul național și referențialul internațional. Prin
urmare, diferențele dintre sistemele contabile există și vor persista încă multă
vreme.

2. Organisme normalizatoare in Austria

Principalele organisme normalizatoare sunt:

BUKO- Comitetul Federal al profesiilor liberale in Austria (Comitetul Federal)
 -  Asociatia isi are sediul la Viena

Are drept scop conservarea si promovarea intereselor comune si civile alecelorla
lti membri ai profesiilor liberale in Austria, in special:

 reprezentarea generala a profesiilor liberale in Austria si
promovareaacestora la Institutiile de stat, Guverne,etc.
 reprezentarea profesiilor liberale la nivel international
 cooperarea cu alte organizatii care reprezinta profesiile liberale
 promoveaza performanta profesiilor liberale in cadrul Comunitatilor
Europene

- Membrii Comitetului Federal:
 Camera austriaca a farmacistilor
  Asociatia austriaca medicala
 Camera federala a arhitectilor si a inginerilor
 Asociatia austriaca Dental
 Camera austriaca a notarilor
  Camera austriaca de consilieri de brevete
 Camera austriaca a Baroului
 Camera austriaca a medicilor veterinari
 Consiliul de administratie

Membrii au dreptul,in special:

-sa fie promovati si orientati in afacerile lor de catre Comitetul Federal

-comitetul instituit de catre institutiile federale sa functioneze in conformitatecu
politicile aplicabile
-sa-si exercite drepturile de vot la Adunarile Generale

Membrii sunt, in special, obligati sa:

 -promoveze scopurile si interesele Comitetului Federal
-dispozitiile si deciziile din statutul institutiilor sa fie conforme cu
ComitetulFederal
 -sa plateasca cotizatia de membru pentru a acoperi costurile ComitetuluiFederal

Institutii ale Comitetului Federal:

  Adunarea Generala
 Consiliul
 Biroul
 Presedintele
 Auditorii
 Curtea de Arbitraj

IWP-Institutul austriac al Contabililor Publici Autorizati

-Este o asociatie voluntara a auditorilor in Austria
- Are sediul la Casa de Industrie de la Platz Schwarzenberg
-In prezent, are aproximativ 600 de membrii
- Are drept scop promovarea intereselor auditorilor si alinierea membrilor lastan
darde profesionale de contabilitate
-IWP a avut un rol important in dezvoltarea sistemului de calitate ( intre 1999si
2008 membrii IWP au avut obligatia sa monitorizeze calitatea auditului extern)

Membrii IWP:
- Adunarea generala
-Consiliul de administratie
-Auditorii
-Comisia de Disciplina
IWP este desemnat de Ministerul de Finante sa comenteze modificarile cu
privire laregulamente si legi urmand a fi avizate de Ministerul Justitiei.
PSI- Institutul austriac al Contabililor
-este independent politic si nu are mandat public
 -are dreptul de a-si stabili propriile obiectiveObiective:
-de a sprijini si a promova interesele contabililor
-de a certifica, de a garanta criteriile de calitate in conformitate cu
toatecompaniile membre
-suport pentru indeplinirea criteriilor de certificare
-punct focal pentru tinerii nostrii membrii pentru un viitor professional
PSI este unul dintre membrii fondatori ai Consiliului consultativ pentru
contabilitate siaudit-Raportarea financiara austriaca si Comisia de
Cenzori (AFRAC) si are rolul de areprezenta interesele membrilor in calitate de
consultant fiscal oferind consultanta despecialitate cu privire la
normele nationale si internationale contabile. 
AFRAC a luat fiinta la cererea Ministerului de Justitie ca parte a masurilo
r ce aucondus la cresterea increderii in economia austriaca denumindu-l
Consiliul consultativpentru contabilitate si audit.

WKO- Camera de comert a Austriei

 
Camera austriaca reprezinta interesele companiilor austriece (400000
companiimembre) si promoveaza o politica orientata spre viitor urmarind
scutirea impozitelor,reducerea birocratiei, subventii.
Camera de comert sprijina economia printr-o varietate de servicii de la
ocupareafortei de munca pana la informatii vamale.
Organizatiilor de comert (profesionisti, grupuri profesionale si asociatii
comerciale)sunt finantate din taxele de baza. Fiecare membru al Camerei de
Comert trebuie saplateasca cel putin o data pe an taxa de baza. Alocarea de baza
este stabilita deadunarea grupului de experti.
HVS- Federatia de Asigurari Sociale 
-Autoritatea austriaca de Asigurari Sociale este reglementata de Guvernul
Federal.
 AEQ- Comitetul de lucru pentru Auditul Extern de Calitate
Autoritatea cimpetentă, în prima instanță, a comisiei de lucru pentru audituri de
calitate externă.
Această autoritate este formată din șapte membri și membri supleanți, dintre
care patru ai Camerei austriece și trei administrator ai Asociației austriece.

3. CADRUL CONTABIL GENERAL AUSTRIAC. REGLEMENTĂRI

In special, orice regula de contabilitate are la baza o lege, un act, etc. Istoria

Actuluide Raportare Financiara este un exemplu al modului in care procesul
tinde salucreze. Ministerul Justitiei a infiintat o comisie care a formulat
propuneri pentru unnou regulament . In afara de oficialii Ministerului , comisia a
fost alcatuita din reprezentanti ai mediului de afaceri-Camera de Comert,
membrii voluntari-Asociatiade organizare a angajatilor din industrie,
Asociatia austriaca a sindicatelor precum si Camera austriaca a Contabililor
Publici si experti din universitati. Ei au format grupuri de interese, grupuri ce au
fost implicate in procesul de pregatire a regulilor/normelor contabile. Dupa 5 ani
a fost facut public primul proiect/regulament contabil. La scurt timp dupa acesta,
aceleasi grupuri au revizuit procesul constitutional al Legii de Raportare
Financiara, activitate ce a durat aproximativ 2 ani.(s-au analizat mai multe zone
sensibile , una dintre aceste zone fiind , determinarea pragurilor de marime
pentru societatile supuse unor norme mai stricte de raportare).
Inainte de 1989 au existat cateva reguli cu privire la Bursa de Valori care
necesitau prezentarea unor informatii suplimentare. In prezent Legea Bursei de
Valori includereguli specifice cu privire la admiterea si continutul rapoartelor
intermediare , urmand Directivele Europene. In plus , exista reguli speciale
privind publicarea SituatiilorFinanciare.Camera austriaca a Contabililor Publici
reprezinta interesele tuturor contabililor publicisi publica opinii cu privire la
reglementarile financiare. Institutul austriac al Contabililor Publici (IWP) este al
doilea organism ce publica opinii privind reglementarile financiare. Aproximativ
80-90 % din contabilii publici autorizati apartin acestui institut.Opiniile
publicate de aceste organisme nu sunt obligatorii dar, au un impact major asupra
profesiilor liberale din moment ce , implicit, orice abatere de la aceste
opiniinecesita o explicatie sau o justificare.Primele reglementari contabile au
fost adoptate in anul 1863. Acestea au fost prevazute in Codul Comercial
General si cuprind unele reguli /norme privind inventarierea , contabilizarea
datelor si pregatirea bilantului .Normele privind distribuirea profitului au fost
adoptate in 1899.

Regulile contabile au la baza prevederi ale urmatoarelor legi:

-Legea germana a Valorilor Corporatiilor din 1937, intrata in vigoare ,in Austria,
in anul 1938.
-Legea impozitului pe venit din 1988 care include reglementari contabile de
fond , normele de evaluare particularizate aflate in conflict cu reglementarile
financiare contabile. Aceste reglementari sunt baza altor impozite privind
castigul , cum ar fi impozitul pe profit.
-Legea federala a Procedurilor fiscale din 1980 include, printre alte
reguli,cerintele formale contabile.
-Legea de raportare financiara , modificata in Codul Comercial , pentru
detalierea normelor contabile care sunt in linie cu Directivele Europene.

Pentru societatile austriece, au avut loc urmatoarele modificari:

-Norme mai stricte de evaluare si mai putine optiuni privind evaluarea ;
-Mai multe note detaliate si cerinte de publicare pentru corporatii;
-Pregatirea pentru consolidarea declaratiilor. ( efective de la 1994)

4. SURSE DE DREPT
Principala influenta asupra raportarilor financiare contabile din Austria a
avut-o legea federala ( in sec.18). Au adoptat Ordonanta de Comert din Franta
din 1673. Obiectivul principal era acela de a proteja creditorii impotriva
fraudarii de catre proprietarii firmelor. In consecinta, aceasta regula a fost
introdusa in Codul Penal.
Codul Comercial General a fost urmat in 1938 de Codul Comercial German
din1897 dupa ce Austria s-a alaturat Germaniei. Cu unele revizuiri, codul este
inca invigoare. Codul Comercial General include 10 sectiuni privind
activitatea contabila, „tinerea” inventarului si evaluare intr-un mod general;
normele detaliate se deduc dinprincipiile normelor de contabilitate adecvate.
Toate intreprinderile (exceptie facandcele mici) au urmat aceste norme. Regulile
contabile au fost influentate de Actul Valorilor Corporatiilor.Actul
Valorilor Corporatiilor Germane din 1937 aintrat in vigoare in  Austria in
1938. Schimbarile majore au  avut loc in 1990 privind
Actul de Raportare Financiara care a intrat in vigoare in 1992. O
importantamajora o au a-4a si a-7a directiva. Austria a fost nerabdatoare sa
urmeze acestetendinte din mai multe motive. Ea dorea sa vada o comparabilitate
internationalaintre raportarile financiare, pentru ca, principalii parteneri
comerciali sunt membrii aiU.E. si pentru ca participarea la pietele internationale
de capital necesitacomparabilitatea informatiilor.
Actul de raportare financiara a fost modificat in Codul Comercial pentru a
detalia normele contabile, care, cu mici exceptii, sunt inlinie cu Directivele
Europene.
Dupa ce Austria a devenit membra a U.E. in 1995 ,U.E.,in 1996 ,a eliminate
neconcordantele ramase din Directivele Europene. In adaugarea acestui fapt,
aceasta a facut multe alte amendamente la Codul Comercial.De atunci s-au facut
mai multe modificari minore. Cea mai recenta tendinta este internationalizarea
rapoartelor financiare in Austria.
Incepand cu 1995, cateva companii mari au inceput sa publice
situatii/declaratii financiare consolidate sau reconcilierea IAS sau US GAAP in
plus la situatii, in conformitate cu legislatia Austriei.
 5. PROFESIA CONTABILĂ
Camera austriaca a Contabililor Publici, care reprezinta interesele tuturor
contabililor publici, publica opinii cu privire la reglementarea financiara. Un
al doilea corp ce se ocupa de publicarea acestor opinii este Institutul austriac
al Contabililor Publici(IWP). Aproximativ 80-90% din contabilii publici
autorizati apartin acestui institut.
Un contabil care se indeparteaza de la avizul Camerei austriece a
Contabililor Publici poate fi tras la raspundere profesionala.
Institutul austriac al Contabililor Publici Autorizati (IWP) este o asociație
voluntară a auditorilor în Austria. In prezent acesta numara aproximativ 600
de membri. Scopul asociatiei este de a promova interesele auditorilor
austriaci şi alinierea membrilor la standardele profesionale de
contabilitate .IWP are un rol esențial în dezvoltarea sistemului de calitate .

6 .PRINCIPII CONTABILE ÎN AUSTRIA

HGB 195 -defineste continutul situatiilor financiare pentru toate formele legale,
astfelsituatiile financiare:
 trebuie sa fie conforme cu principiile
 trebuie sa fie clare in prezentare si bine formulate
 trebuie sa transmita proprietarilor o imagine fidela si corecta a activelor
firmei,datoriilor si castigurilor
Conform HGB 222 , alin.2, societatile sunt supuse la o declaratie generala de
obiectivemai specifice, si anume:
-situatiile financiare trebuie sa transmita o imagine fidela si corecta a
activelorfirmei si pasivelor, precum si pozitia financiara si castigurile. In cazul
in carenu reuseste sa fie in circumstantele specifice, informatiile suplimentare
necesare trebuie sa se regaseasca in notele explicative.
Imaginea fidela si reala este extinsa la pozitia financiara a firmei, fapt ce a
condus peunii sa sugereze ca o declaratie a fluxurilor de numerar, chiar daca nu
explicitnecesara-ar trebui sa fie furnizata in notele explicative la conturi. Cu
toate acestea,intocmirea fluxului de numerar nu este impusa prin lege.
HGB 222 , alin.2 aduce si un raspuns la problema rezolvarii obiectivelor
contradictorii.Daca aplicarea unei norme specifice, in anumite conditii, conduce
la o imagine carenu este adevarata si corecta, acestea trebuie sa se regaseasca in
balante si inconturile de profit si pierderi cu precizarea de date suplimentare la
notele explicative.
HGB 196 , alin.1 prevede ca toate activele, provizioanele, datoriile,
angajamentele,cheltuielile si veniturile trebuie sa fie prezentate, cu exceptia
cazului in care se aplicareguli specifice. Acest lucru implica faptul ca ori de cate
ori un astfel de element esterecunoscut ca un activ sau pasiv al firmei acesta
trebuie sa fie inregistrat: nu suntadmise exceptii.
Cu toate ca HGB 196 , alin.1 nu contine norme specifice pentru recunoasterea
unuiastfel de element, totusi problema se va rezolva prin recurgerea la
principiile decontabilitate corespunzatoare. Criterii de recunoastere a unui
activ sunt:
-comercializarea elementului ca atare, fie direct, fie la modul general.
-în forma de substanta în care elementul se poate distinge de alte elemente, şi nu
este doar o parte a fondului commercial.

Curtea Federala Administrativa, care este cea mai inalta instanta privind
legislaţiafiscala, defineşte un activ ca un bun care poate fi evaluat individual în
afaceri. (a se vedea Doralt şi Ruppe, 1998, p.79). Desi este inca o problema
deschisa daca recunoasterea la intocmirea situatiilor financiare se comformeaza
cu reglementarileimpozitului pe venit, sau daca recunoasterea in scopuri fiscale
este maicuprinzatoare, opinia generala este ca eventualele diferente sunt mici
(Doralt, 1992,p.134; Nowotny, 1992, p.64).

Criteriile pentru o datorie sunt diferite de cele pentru active. Acestea sunt:

-obligatia firmei care conduce la un cost economic.
-în forma de substanta în care elementul se poate distinge de alte elemente, şi nu
este doar o parte a fondului comercial.
-masurabilitatea taxei economice.
Obligatiile sunt clasificate ca si conturi de platit sau provizioane, in functie de
gradulde incertitudine a incidentei acestora sau de suma.
  Aceste criterii de recunoastere sunt oarecum diferite de cele definite in Sta
dardele Internationale de Contabilitate.
Criteriile de recunoastere a activelor sunt relativ mai stricte, astfel ca
elementele arputea fi calificate mai putin ca active, in conformitate cu legislatia
austriaca, incomparatie cu IAS.
Pe de alta parte, criteriile sunt mai putin stricte decat cele in conformitate
cu IAS,care implica faptul ca, in Austria, mai multe elemente sunt clasificate
drept datorii.
Conform HGB 198 ,exhaustivitatea include, de asemenea,
angajamente.Recunoasterea unui activ sau pasiv impune ca acesta sa fie atribuit
firmei. Ingeneral, acest lucru depinde de drepturile firmei care detine activul.
Daca acesteasunt economic similare cu drepturile normale de proprietate legala,
activul esterecunoscut.
Criteriile aplicabile sunt: cine suporta efectiv riscurile, cine poate folosi
elementul,cine beneficiaza de acesta si poate desemna sau retrage dreptul de
proprietate juridica asupra elementului.
Pot fi aplicate si alte criterii speciale pentru anumite tranzactii. In toate
cazuriledreptul de proprietate prevaleaza. Exemple tipice: elementele fiduciare
suntrecunoscute de catre proprietar si nu prin mandatar; stocurile in custodie nu
suntcontabilizate pana cand achizitionarea sau vanzarea nu a avut loc. In
general,proprietatea economica nu este transferata mai devreme. Acordurile
comerciale facdistinctie intre vanzarea de creante, cu sau fara transferul
riscurilor legate de creanteindoielnice. Cu toate acestea, ambele acorduri
contractuale sunt contabilizate in modsimilar: creantele sunt inregistrate separat.
In cazul creantelor indoielnice firma poateconstitui un provizion.(Dorald, 1992,
p.352)

BIBLIOGRAFIE
1. Brusca I., Caperchione E., Cohen S., Rossi F.M. 2015. Comparing Accounting
Systems in Europe. In: Brusca I., Caperchione E., Cohen S., Rossi F.M. (eds) Public
Sector Accounting and Auditing in Europe. IIAS
2. Grigorescu, Ş.I. 2004. Bazele contabilităţii în administraţia publică, Bucureşti: Editura
InfoMega;
3. Horobeanu S., Alecu G. 2003, Noul sistem de contabilitate in institutiile publice,
Revista de Finante Contabilitate no.4
4. https://pdfslide.net/documents/referat-sisteme-contabile-comparate-austria.html
5. http://Eur-lex.europa.eu