RAPORTUL PUBLIC

AL CURȚII DE CONTURI

PE ANUL 2021

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

ISSN 2821 - 4560

Tipărit la C.N. ,,Imprimeria Națională” S.A.
RAPORTUL PUBLIC
AL CURȚII DE CONTURI

pe anul 2021

1
NOTĂ

Reproducerea textului este permisă numai cu indicarea sursei.

CURTEA DE CONTURI
Strada Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1,
BUCUREȘTI, cod 011948
Tel.: (+4) 021 3078731
Fax: (+4) 021 3078875
Website: www.curteadeconturi.ro
ROMÂNIA, Bucureș
© CURTEA DE CONTURI
ISSN 2821-4560 (versiune părită)
ISSN 2821-4854 (versiune online)
ISSN-L 2821-4560

2
 RAPORTUL PUBLIC AL CURȚII DE CONTURI
pe anul 2021
a fost analizat și aprobat de Plenul Curții de Conturi

Membrii Curţii de Conturi:

Preşedinte: Mihai BUSUIOC

Vicepreşedinte: Vasile Cosmin NICULA Vicepreşedinte: Ilie SÂRBU
Consilieri de conturi: ION Călin, Adrian POPA, Bogdan Nicolae STAN, Dan FÎRȚESCU,
Claudia BOGHICEVICI, Sorin LAZĂR, Csongor-Attila DEZSÖ, Mirela CĂLUGĂREANU,
Aurel DUMITRU, Attila DÉZSI, Miron NICA, Ileana Manuela PIELEANU

Autoritatea de Audit
Preşedinte: Dan Lucian VLĂDESCU
Vicepreşedinte: Florin TUNARU

3
4
CUPRINS

INTRODUCERE .....................................................................................................................................7

ACTIVITATEA ÎN CIFRE ........................................................................................................................ 8

CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI SITUAȚIA MACROECONOMICĂ INTERNĂ ........................................... 9

ANALIZĂ ȘI AUDIT
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ ................................................................................................ 15
FINANȚE PUBLICE ȘI BĂNCI .......................................................................................................... 19
SĂNĂTATE ................................................................................................................................... 47
EDUCAȚIE, CERCETARE, INOVARE, DIGITALIZARE, CULTURĂ ȘI SPORT ....................................... 56
MEDIU ȘI PROTECȚIA MEDIULUI .................................................................................................. 65
ECONOMIE, ENERGIE ȘI MEDIU DE AFACERI ..................................................................................73
TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ ......................................................................................... 85
AGRICULTURĂ ȘI SIGURANȚA ALIMENTELOR .............................................................................. 95
APĂRARE, ORDINE, SIGURANŢĂ PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ, JUSTIȚIE ......................102
MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ................................................................................................. 108
LOCUINȚE, SERVICII ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ ....................................................................... 119
AUTORITĂȚI PUBLICE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ............................................... 126

ANALIZĂ ȘI AUDIT
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ................................................................................................... 131

5
6
Introducere

Curtea de Conturi a României a realizat Raportul public pe anul 2021, document

ce conține principalele rezultate ale misiunilor de audit public extern derulate în
conformitate cu programul său de activitate, potrivit competențelor prevăzute în
Constituția României, în Legea de organizare și funcționare și în regulamentul
propriu privind organizarea activităților specifice.
Activitatea Curții de Conturi se desfășoară în mod autonom, cu respectarea
normelor proprii, adoptate pe baza standardelor internaționale specifice.
Instituția supremă de audit din România urmărește promovarea responsabilității,
a corectitudinii și a celor mai bune practici în gestionarea performantă a
resurselor publice și raportează Parlamentului despre modul în care au fost
utilizate resursele publice în exercițiul bugetar încheiat.
Într-un mediu plin de provocări și în continuă schimbare, Curtea de Conturi a
României își dorește să furnizeze o asigurare de audit privind cheltuirea banului
public.
Pentru al doilea an consecutiv, Raportul public conține elemente de structură și
abordare sintetizate, care permit ca informațiile referitoare la rezultatele auditului
să fie mai ușor accesibile beneficiarilor, factorilor de decizie și publicului larg.
Astfel, entitățile verificate din administrația publică centrală au fost tratate în cadrul
domeniilor de activitate a căror expunere urmează, în linii mari, configurația fiind
stabilită de unitatea de coordonare a strategiilor din cadrul Executivului. Un capitol
distinct vizează activitatea derulată de camerele de conturi județene la autoritățile
din administrația publică locală.
Curtea de Conturi este independentă față de autoritățile, instituțiile și
organismele pe care le verifică, iar activitatea sa constă în efectuarea, în principal,
a trei tipuri de audit: audit financiar, audit de conformitate și audit al
performanței. În multe cazuri, situațiile financiare ale entităților au fost reale și
conforme cu legile și reglementările în vigoare, iar patrimoniul public și privat a
fost corect gestionat. Au existat însă cazuri în care s-au constatat abateri de la
cadrul de reglementare legală, nereguli în gestionarea patrimoniului sau
nerespectarea principiilor de eficiență, economicitate și eficacitate, principalele
aspecte fiind consemnate în raport. Este important de precizat faptul că
deficiențele consemnate în prezentul raport se află în stadiu de valorificare.
Curtea de Conturi a României a făcut pași importanți în sensul adecvării activității
și a procedurilor sale la standardele auditului modern, iar activitatea de raportare
a cunoscut, de asemenea, o transformare semnificativă. În acest sens, planificarea
misiunilor de audit a avut la bază analiza de risc care a conferit activității un plus
de relevanță și de calitate. Analiza efectuată a avut în vedere atât volumul plăților
efectuate de către instituțiile publice, cât și pe cel al achizițiilor publice inițiate,
rezultând astfel un număr semnificativ de instituții publice care se situau într-o
zonă de risc scăzut. Ca urmare a acestei concluzii, la care s-a adăugat și un istoric
al misiunilor de audit anterioare la care nu au existat abateri semnificative, a
rezultat faptul că resursele de audit trebuie să se concentreze pe entitățile cu
risc ridicat și activitate complexă.

7
activitatea în cifre

8
Contextul internațional și situația macroeconomică internă

În anul 2021, activitatea economică

la nivel mondial a cunoscut o
revenire de 6,1%1, depășind nivelul
prepandemic atât în cazul
economiilor emergente, cât și în
cazul celor avansate.
Economiile avansate au
consemnat o creștere de peste
5% în anul 2021, după o contracție
de 4% în anul anterior.
În zona euro, creșterea reală a
PIB în 2021 a fost susținută, în
principal, de o revenire a
serviciilor, odată cu avansul
imunizării și cu relaxarea
restricțiilor, în timp ce industria și
construcțiile au contribuit într-o
măsură mai mică față de anul
precedent, mai ales în a doua
parte a anului, reflectând accesul
limitat la materii prime,
echipamente și bunuri
intermediare.2
La nivelul anului 2021, România a
înregistrat a patra cea mai
ridicată creştere economică din
UE, după Irlanda (13%), Grecia
(8,5%) şi Ungaria (7,6%).
Activitatea economică din
România a recuperat pierderile
cauzate de criza provocată de
pandemia de COVID-19. În anul
2021, PIB-ul real a crescut la 5,9%
datorită consumului privat
puternic și al investițiilor.3
Pentru sectorul agricol, 2021 a
fost un an bun, în special pentru
culturile cerealiere, ceea ce s-a
concretizat într-o contribuție la
creșterea reală a PIB cu 0,5%.
Sectorul serviciilor a avut, de
asemenea, un aport pozitiv la
creşterea economică, în cadrul
acestuia remarcându-se serviciile din
domeniul informaţiilor şi al
comunicaţiilor, care se menţin la un
nivel ridicat de performanţă.
Tot în sectorul serviciilor, cu evoluţii
semnificative, s-a remarcat ramura
„comerț, transport, hoteluri şi
restaurante” care, după contracţiile
importante din 2020, a reuşit să
revină pe creştere, un rol important
avându-l domeniul HORECA, ca
urmare a faptului că o mare parte din
populaţia țării şi-a efectuat, în acest
an, vacanţele în România.4
După un ritm susţinut în 2020, sectorul
construcţiilor s-a confruntat, în ultima
perioadă din anul 2021, cu o serie de
dificultăţi ca urmare a creşterii
semnificative a preţurilor materialelor
de construcţii şi a deficitului de forţă
de muncă, ceea ce a condus la
încetinirea ritmului de activitate în
acest domeniu.
Presiunile apărute pe piața energiei
în 2021 au generat creșterea
accelerată a prețurilor și au impus
necesitatea adoptării unor măsuri
specifice în toamna anului 2021,
gândite ca soluții temporare pentru
depășirea iernii, cum ar fi plafonarea
prețurilor la energie și compensarea
parțială de către stat a facturilor la
energie electrică și gaze naturale.
La începutul anului 2020, România
avea o piață reglementată la gaze
naturale, prețul pentru consumatorii
finali fiind stabilit de Autoritatea
Națională de Reglementare în
domeniul Energiei.
Tendința de creștere începută în
iunie 2021 s-a prelungit, iar, din
octombrie, prețurile din România au
avut o creștere bruscă, pe fondul
factorilor externi și interni.
La finalul anului 2021 a fost introdus și
un impozit de 80% pentru venitul
suplimentar realizat de producătorii
de energie electrică din surse
regenerabile5.

1
Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional
2
Raport anual 2021, Banca Națională a României
3
Raportul de țară din 2022 privind România, Comisia Europeană, Bruxelles, 2022
4
Prognoza de toamnă 2021‐2025, Comisia Națională de Strategie și Prognoză
5 Programul de convergență 2022-2025, Guvernul României

9
 În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor în UE, Luxemburg și Irlanda au
înregistrat cel mai ridicat nivel, cu 177% și, respectiv, 121% peste media UE.
Bulgaria a fost statul membru cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, cu 45%
sub media UE, urmată de Grecia, cu 35% sub media UE.
PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în România a fost cu aproximativ 27%
mai mic față de media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.

PIB-ul/cap de locuitor în România a

înregistrat un trend ascendent în
perioada 2011-2021, mai puțin în anul
2020, când a prezentat o ușoară scădere.

Conform datelor prezentate de Eurostat, România a înregistrat în anul 2021 un deficit al Bugetului
general consolidat (BGC) de 7,1% din PIB, nivel superior mediei europene (4,7%).
În anul 2021, exceptând Danemarca și Luxemburg, excedente bugetare nu s-au înregistrat în nici un stat
membru al UE. Deficitele cele mai mari, comparativ cu media UE, au fost înregistrate în Malta (8%), Grecia
(7,4%) și Letonia (7,3%), iar cele mai reduse deficite au fost în Suedia (0,2%), Lituania (1%) și Cipru (1,7%).

În perioada 2012-2015,
România a înregistrat
deficite anuale ale
BGC mai mici față de
media UE, însă din anul
2016 a revenit la situația
din perioada anterioară
anului 2012 înregistrând
deficite mai mari față de
media UE.

10
România a beneficiat în anii 2020 și 2021 de „clauza derogatorie generală”6 de la prevederile Pactului de
stabilitate și creștere (PSC). Circumstanțele speciale ale declanșării pandemiei de COVID-19 au determinat
activarea clauzei derogatorii generale a PSC de către Consiliul European, clauză ce a continuat să se aplice
în 2022.
În cursul anului 2021 s-a semnalat tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale prociclice practicate
în perioada 2017-2019, iar obiectivul politicii fiscal-bugetare pe termen mediu s-a orientat spre reducerea
graduală a deficitului, fără a pune în pericol perspectivele redresării economice. Asigurarea transpunerii
măsurilor adoptate la nivel european reprezintă un pas important pentru ajustarea macroeconomică ce
trebuie să fie realizată astfel încât, până la sfârșitul anului 2024, deficitul ESA să ajungă până la un nivel
inferior limitei de 3% din PIB, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Maastricht, favorizând ieșirea
de sub incidența Procedurii de deficit excesiv. 7
Chiar dacă a fost prelungită clauza derogatorie până la finele anului 2023, aceasta nu suspendă procedurile
PSC, ci permite abaterea de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, iar angajamentele asumate
de România cu CE privind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB (termeni ESA 2010) rămân
valabile, fiind reiterate și în Programul de Convergență 2022-2025.
Sursa: Raport anual 2021, Consiliul Fiscal

În anul 2021, veniturile BGC au reprezentat în România doar 32,1% din PIB, acest nivel fiind mai mic
decât media țărilor UE (46,9% din PIB), singura țară în care s-a înregistrat un nivel mai redus fiind Irlanda
(23,2%).

Evoluția acestui indicator în

perioada 2012–2021 relevă o
situație diferită în cazul României
față de media UE. Astfel, în timp
ce media UE a prezentat o
evoluție relativ constantă în
toată perioada analizată, în
România s-a înregistrat o
traiectorie fluctuantă, respectiv
o ușoară creștere în perioada
2012–2015, descreștere în
perioada 2015-2020, urmată de o
nouă tendință de majorare în
anul 2021.

6
Clauza derogatorie generală permite statelor membre să ia măsurile bugetare necesare pentru a face față în mod corespunzător
unor situații de criză, în cadrul procedurilor preventive și corective ale Pactului de stabilitate și de creștere.
7
Programul de convergență 2022-2025, Guvernul României, aprilie 2022

11
 În mod similar situației înregistrate în cazul veniturilor BGC, ponderea în PIB a cheltuielilor BGC din
România a prezentat unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, respectiv 38,9% din PIB față de media
țărilor UE (51,5%). Un nivel mai scăzut al ponderii în PIB a cheltuielilor BGC s-a înregistrat doar în Lituania
(38,7%) și Irlanda (24,8%).

Evoluția acestui indicator în

perioada 2012–2021 relevă o
situație diferită în cazul
României față de media UE.
Astfel, în perioada 2012–2019,
în timp ce media UE a
prezentat o ușoară
descreștere, în România s-a
înregistrat o traiectorie
fluctuantă, respectiv o
descreștere în perioada 2012–
2019, urmată de o creștere în
perioada 2020-2021.

Potrivit datelor publicate de Eurostat,

România a înregistrat în anul 2021 un grad de
îndatorare (pondere a datoriei publice
guvernamentale în PIB) scăzut, nivelul acestui
indicator fiind de 48,8% din PIB față de 88,1%
media UE27.
În perioada 2012–2021, datoria publică
guvernamentală a României a urmat un traseu
similar de creștere/descreștere anuală cu
media UE, iar aspectul pozitiv constă în faptul
că atât nivelul, cât și ritmul de creștere a
acestui indicator au fost mult inferioare mediei
europene.
Astfel, datoria publică guvernamentală a
României a crescut în perioada 2012-2021 de la
37,1% din PIB (în anul 2012) la 48,8% din PIB (în
anul 2021), în timp ce media UE27 a ajuns de la
85% (în anul 2012) la 88,1% (în anul 2021).

Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale, comparativ cu cel al țării noastre, îl înregistrează doar Letonia
(44,8%), Cehia (41,9%), Danemarca (36,7%), Suedia (36,7%), Bulgaria (25,1%), Luxemburg (24,4%) și Estonia (18,1%).
În cadrul UE, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB au fost înregistrate în Grecia
(193,3%), Italia (150,8%) și Portugalia (127,4%).

12
Ca punct de pornire în analiza noastră am ales să răspundem unor întrebări de interes pentru fiecare
cetățean:

Cât a cheltuit administrația publică din România pentru îndeplinirea funcțiilor

conferite de lege în exercițiul financiar 2021?

Prin parcurgerea prezentului raport, părțile interesate vor fi informate cu privire la modul în care fondurile
publice alocate prin bugetele de mai sus au fost cheltuite de către autoritățile și instituțiile publice în
îndeplinirea funcțiilor conferite de lege.

Notă: Datele sunt preluate din Rapoartele de execuție bugetară COFOG 3 – agregat la nivel de ordonator principal de credite la
data de 31 decembrie 2021, rapoarte generate din Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG administrat de Ministerul
Finanțelor, disponibile online la adresa https://mfinante.gov.ro/transparenta-bugetara.

13
 ANALIZĂ ȘI AUDIT

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ

15
 Cât a cheltuit statul român din bugetul de stat pentru fiecare domeniu în parte?

Notă: Datele sunt preluate din Rapoartele de execuție bugetară COFOG 3 – agregat la nivel de ordonator principal de credite la
data de 31 decembrie 2021, rapoarte generate din Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG administrat de Ministerul
Finanțelor, disponibile online la adresa https://mfinante.gov.ro/transparenta-bugetara.

17
Cât a cheltuit administrația
publică în exercițiul
financiar 2021 pentru
prevenirea și combaterea
efectelor pandemiei de
COVID-19?

2021 % în total
Sănătate 4.173.497 72,8
Cât au reprezentat Muncă și protecție socială 825.115 14,4
cheltuielile efectuate din Apărare, ordine, siguranță națională și justiție 562.713 9,8
bugetul de stat în exercițiul
Autorități ale administrației publice centrale 105.081 1,8
financiar 2021 pentru
prevenirea și combaterea Educație, cercetare, cultură și sport 58.678 1,0
efectelor pandemiei de Agricultură și siguranța alimentelor 4.824 0,1
COVID-19 pe domenii de Transporturi și infrastructură 1.794 0,0
activitate?
Locuințe, servicii și dezvoltare regională 551 0,0
Mediu și protecția mediului 423 0,0
Economie, energie și mediul de afaceri 353 0,0
Total cheltuieli din bugetul de stat 5.733.029 100,0

18
FINANȚE PUBLICE ȘI BĂNCI
În anul 2021, execuția BGC s-a încheiat cu un deficit de 80 miliarde lei (6,8% din PIB), considerabil inferior
nivelului din anul anterior când acesta a fost de 101,8 miliarde lei (9,6% din PIB).
În contextul ameliorării efectelor pandemiei, în exercițiul bugetar 2021 față de exercițiul bugetar 2020,
deficitul BGC a înregistrat o scădere cu 2,9% din PIB pe fondul creșterii veniturilor cu 1,7% din PIB și a
reducerii cheltuielilor BGC cu 1,2% din PIB.
Veniturile BGC au totalizat 379,7 miliarde lei, reprezentând 32,1% din PIB. Comparativ cu anul anterior, în
anul 2021, veniturile BGC au crescut cu 17,7%, iar ca procent în PIB s-au majorat cu 1,7%, de la 30,4% în anul
2020 la 32,1% în anul 2021.
 creșterea veniturilor fiscale cu 1,4% din PIB (venituri din încasări TVA,
accize, impozit pe profit, impozit pe salarii, impozit pe venit și câștiguri
Creșterea veniturilor BGC ca din capital);
procent în PIB a fost  creșterea încasărilor din contribuții de asigurări sociale cu 0,2% din PIB;
favorizată de:  creșterea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților
efectuate și a prefinanțărilor aferente cadrului financiar 2014-2020 cu
0,2% din PIB.8
Cheltuielile BGC au totalizat 459,63 miliarde lei, ceea ce reprezintă 38,9% din PIB. Față de anul precedent,
cheltuielile BGC au crescut cu 8,3%, majorarea fiind determinată de măsurile care au fost avute în vedere
pentru combaterea epidemiei de COVID-19, aceste plăți fiind de aproximativ 14,8 miliarde lei.9 Ca pondere
în PIB, cheltuielile BGC s-au diminuat cu 1,2%, de la 40,1% în anul 2020 la 38,9% în anul 2021.
 diminuarea cheltuielilor de personal cu 0,9% din PIB în condițiile în care
Reducerea cheltuielilor BGC politica salarială a sectorului public a avut la bază principiul prudenței;
ca procent în PIB a fost  scăderea cheltuielilor cu asistența socială cu 0,6% din PIB;
influențată de:  reducerea cheltuielilor de capital cu 0,3% din PIB.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat

Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2021 a fost întocmit în conformitate cu
prevederile art. 56 și art. 57 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare, pe baza situațiilor financiare anuale prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului
de stat, în structura bugetului aprobat prin Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat.
2019 2020 2021
Evoluția (
Valoare % PIB Valoare % PIB Valoare % PIB
veniturilor și Venituri buget de
149.338,3 14,1% 134.236,6 12,7% 168.881,6 14,3%
stat
cheltuielilor
bugetului de stat Cheltuieli buget
200.556,6 18,9% 246.929,9 23,4% 264.230,7 22,3%
de stat
(milioane lei)
Deficit buget de
-51.218,3 -4,8% -112.693,3 -10,7% -95.349,1 -8,1%
stat

8
Raportul privind execuția bugetară finală pe anul 2021, Ministerul Finanțelor
9
Ibidem 1

19
Raportat la exercițiul bugetar 2020, în exercițiul bugetar 2021 indicatorii bugetului de stat (BS) au înregistrat
următoarele tendințe:
 deficitul BS a înregistrat o scădere cu 15,4%, de la 112.693,3 milioane lei, în 2020, la 95,349,1
milioane lei, în 2021;
 veniturile BS au înregistrat o creștere cu 25,8%, în 2021 față de 2020;
 cheltuielile BS au înregistrat o creștere cu 7%, în 2021 față de 2020.
Raportat la exercițiul bugetar 2019, în exercițiul bugetar 2021, indicatorii BS au înregistrat următoarele
evoluții:
 deficitul BS a înregistrat o creștere cu 86,2%, de la 51.218,3 milioane lei, în 2019, la 95.349,1
milioane lei, în 2021;
 veniturile BS au înregistrat o creștere cu 13% în 2021 față de 2019, în condițiile în care veniturile
au scăzut cu 10,1% în 2020 față de 2019;
 cheltuielile BS au înregistrat o creștere cu 31,7% în 2021 față de 2019.

Veniturile BS cu cea mai mare pondere în totalul
veniturilor încasate în exercițiul bugetar 2021 au
fost cele din TVA (61,4%), urmate de cele
obținute din accize (20,4%) și de cele din
impozitul pe venit (16,5%).
Față de exercițiul bugetar 2020, situația a fost
similară, în sensul că pe primul loc s-au situat
veniturile încasate din TVA, care reprezintă 61,4%
în totalul veniturilor încasate în 2021, urmate de
veniturile obținute din accize și din impozitul pe
venit.
Ponderea veniturilor obținute din accize a
înregistrat o scădere cu 2,5% în 2021 față de anul
precedent, iar ponderea celor obținute din
impozitul pe venit a înregistrat o scădere cu 1,6%
în 2021 față de anul 2020.
Cheltuielile BS cu cea mai mare pondere în totalul
cheltuielilor efectuate în exercițiul bugetar 2021 au
fost cheltuielile de personal (21,3%), urmate de
transferurile între unități ale administrației publice
(19,1%) și cheltuielile cu asistența socială (17,6%).
Comparativ cu exercițiul bugetar 2020, situația
este similară în sensul că pe primul loc se situează
cheltuielile de personal, urmate de transferurile
între unități ale administrației publice și de
cheltuielile cu asistența socială.
În exercițiul bugetar 2021, cheltuielile de personal
au înregistrat o scădere cu 1,5% în totalul
cheltuielilor BS, iar transferurile între unități ale
administrației publice s-au diminuat cu 1,2% în
totalul cheltuielilor BS, în timp ce cheltuielile cu
asistența socială au înregistrat o creștere cu 0,5%
în totalul cheltuielilor BS.

Pentru elaborarea proiectului de buget pe anul 2021, Ministerul Finanțelor a emis la data de 15 ianuarie
2021 SCRISOAREA-CADRU privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor
de buget pe anul 2021 și a estimărilor pentru anii 2022-2024, precum și limitele de cheltuieli stabilite pe
ordonatorii principali de credite. Potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, Ministerul trebuia să transmită ordonatorilor principali de credite această scrisoare-cadru,
până la data de 1 august a fiecărui an, respectiv 1 august 2020. Astfel, termenul legal de transmitere nu
a fost respectat, situație ce a condus la adoptarea cu întârziere a Legii bugetului de stat pentru anul
2021, respectiv la data de 8 martie 2021 și nu la data de 15 decembrie 2020.

20
 milioane lei

Încasări
Credite bugetare Credite Execuția
realizate/
aprobate prin bugetare bugetară
Plăţi
Legea nr. 15/2021 definitive %
efectuate
Venituri 173.700,80 180.510,50 168.881,60 93,5
Cheltuieli 261.050,50 277.161,40 264.230,70 95,3
Deficit -87.349,70 -96.650,90 -95.349,10 98,6
Deficit în PIB % -7,40 -8,20 -8,10 -
* Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2021 este de 1.181.917,9 milioane lei

Pe parcursul execuției bugetare au avut loc două rectificări bugetare, prin următoarele acte normative:
. OUG nr. 97/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021;
. OUG nr. 122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 și la instituirea cadrului
legal pentru acordarea unui împrumut subordonat de către statul român, prin Ministerul Finanțelor,
în calitate de acționar, către CEC Bank SA.
Prima rectificare bugetară a prevăzut majorarea veniturilor bugetare cu suma de 6.414,3 milioane lei,
majorarea cheltuielilor bugetare cu 17.599,5 milioane lei credite de angajament și cu suma de 10.017,9
milioane lei credite bugetare, rezultatul rectificării fiind majorarea deficitului bugetar cu suma de 3.603,6
milioane lei.
Prin cel de-al doilea act normativ de rectificare, veniturile bugetului de stat au fost majorate cu 1.893,1
milioane lei, cheltuielile bugetare au fost majorate cu 910,9 milioane lei la credite de angajament și cu
8.124,1 milioane lei la credite bugetare, deficitul fiind majorat cu suma de 6.231,1 milioane lei.
La nivelul exercițiului bugetar 2021, cei 56 de ordonatori principali de credite au înregistrat un grad al
execuției bugetare de 95,3%, dacă ne raportăm la prevederile bugetare finale, și de 101,2%, dacă ne
raportăm la prevederile bugetare inițiale, fapt ce ar putea conduce la ideea că ordonatorii principali de
credite și au făcut inițial o programare bugetară foarte exactă.
În cazul unui număr de 24 de ordonatori principali de credite, reprezentând 42,9% din numărul ordonatorilor
principali ai bugetului de stat, abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective depășește
10%, ceea ce indică un nivel scăzut al acurateței programării bugetare.
O analiză în structură evidențiază faptul că au existat ordonatori principali de credite pentru care s-a
subestimat semnificativ necesarul de credite bugetare și ordonatori principali de credite pentru care s-a
supraestimat semnificativ necesarul de credite bugetare.

232% 136% 135%

Credite
bugetare mii lei
inițiale
subestimate

21
Subevaluări ale necesarului de credite bugetare la momentul inițial al întocmirii proiectelor de buget conduc
la exercitarea de presiuni în cursul anului asupra resurselor bugetului de stat, concretizate în efectuarea de
rectificări bugetare sau în recurgerea la resursele Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Credite 71% 72% 75%

bugetare
inițiale
supraestimate mii lei

Curtea de Conturi apreciază ca oportună efectuarea de către Ministerul Finanțelor a unei analize aprofundate
la nivelul fiecărui ordonator de credite care înregistrează o abatere mai mare de 10% față de prevederile
inițiale pentru identificarea elementelor care au determinat acest nivel de abatere și luarea măsurilor necesare
pentru corectarea deficiențelor în programare, inclusiv prin modificarea legislației incidente.

Ordonatorii
principali de
credite cu cele
mai mari
alocări de
credite
bugetare

Ponderea mare a alocărilor de credite bugetare către Ministerul Muncii și Protecției

Sociale a fost justificată prin includerea în bugetul acestuia a transferurilor bugetului de
stat către bugetul asigurărilor sociale de stat și către bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale a mobilizat o pondere importantă a
creditelor bugetare pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice, a transferurilor interne
aferente schemelor de ajutor de stat, a executării garanției în cadrul Programului Prima Casă
și a contribuției României la bugetul Uniunii Europene.
Ministerul Educației a alocat credite bugetare preponderent pentru plata cheltuielilor de
personal în baza prevederilor legale, potrivit cărora, începând cu anul 2018, salariile personalului
din unitățile de învățământ preuniversitar de stat se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educației.

22
 Fondul de rezervă
Prin Legea nr. 15/2021 s-a aprobat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
bugetară la
Guvernului în sumă de 597,7 milioane lei. Pe parcursul execuției bugetare,
dispoziția Guvernului
fondul a fost majorat cu suma de 4.498,6 milioane lei, respectiv de 8,5 ori,
ajungând la valoarea de 5.096,3 milioane lei.
Majorarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului s-a realizat cu ocazia rectificărilor bugetare
aferente anului 2021, precum și prin creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, în baza
prevederilor Legii nr. 500/2002 a finanțelor publice.
Pe parcursul execuției bugetare pe anul 2021 au fost aprobate 31 de hotărâri ale Guvernului privind utilizarea
sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, din care patru au avut ca destinație
majorarea Fondului de intervenție la dispoziția Guvernului pentru asigurarea sumelor necesare înlăturării
calamităților naturale.

Suma alocată prin

derogări de la lege

4.449,5 milioane lei

Cu toate că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este destinat acoperirii unor cheltuieli
urgente sau neprevăzute ale unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor
locale, care apar pe parcursul exercițiului financiar, o pondere semnificativă de 87,3%, a fost alocată
prin derogări de la cadrul legal aplicabil, în creștere față de anul 2020, când aceste derogări au
reprezentat 66,8%.

23
 Prin Legea nr. 15/2021 s-a aprobat Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului
Fondul de intervenție la
în sumă de 1 milion lei, pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea
dispoziția Guvernului
înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice
sinistrate.
În baza prevederilor Legii nr. 500/2002 a finanțelor publice, pe parcursul anului 2021, Fondul de intervenție
la dispoziția Guvernului a fost majorat cu suma de 563,8 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziția Guvernului.
În anul 2021, din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului în sumă de 564,8 milioane lei s-a utilizat
suma de 563,8 milioane lei, astfel:
. suma de 559,8 milioane lei pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale
afectate ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2021;
. suma de 4 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor de refacere și punere în siguranță a infrastructurii
afectate în urma calamităților naturale produse de inundațiile din luna iunie 2020 în județul Hunedoara.

Cu ocazia misiunii de audit asupra Contului general anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2021
au fost constatate o serie de deficiențe:

 Din analiza comparativă a plăților efectuate în anul 2021 de către majoritatea instituțiilor finanțate
integral din venituri proprii, aflate în subordinea ordonatorilor principali de credite, a rezultat că
există diferențe semnificative între valoarea plăților raportate în Contul general anual de execuție
a bugetului de stat pe anul 2021 și cea a plăților derulate efectiv prin unitățile Trezoreriei Statului.
Deși în Legea bugetului de stat ar trebui să fie prevăzute creditele bugetare aferente activităților
finanțate integral din venituri proprii, acestea nu sunt incluse în lege. În Legea bugetului de stat, prin
prevederi excepționale, au fost cuprinse credite bugetare aferente activităților finanțate integral din
venituri proprii doar pentru Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Educației. Pentru ceilalți ordonatori
principali care au în subordine instituții publice finanțate integral din venituri proprii, aceste prevederi
bugetare nu au fost cuprinse.
Deoarece creditele bugetare aferente activităților finanțate integral din venituri proprii nu sunt
cuprinse în Legea bugetului de stat, iar Contul general anual de execuție se elaborează pe structura
Legii bugetului de stat, plățile aferente acestei activități nu sunt raportate în execuția bugetară. Astfel,
sume considerabile sunt gestionate de către instituții publice finanțate integral din venituri proprii,
fără a fi prevăzute și autorizate prin legea bugetară.
Situația este similară și în cazul instituțiilor autonome care au calitatea de ordonatori principali de credite și
care sunt finanțate integral din venituri proprii, ale căror prevederi bugetare nu se regăsesc în legea
bugetară anuală. Spre exemplu, Academia de Poliție „Ioan Cuza” din subordinea Ministerului Afacerilor
Interne, instituție de învățământ, nu este inclusă în execuție în sinteza Contului general de execuție a
bugetului de stat, iar Universitatea Națională de Apărare „Carol I” este inclusă. O situație similară se
regăsește și în cazul spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății, care nu au execuția bugetară cuprinsă
în sinteza Contului general de execuție a bugetului de stat, în timp ce instituțiile din domeniul sănătății ale
Ministerului Apărării Naționale sunt incluse, iar exemplele pot continua.

24
Situația plăților efectuate în anul 2021 de către instituțiile finanțate integral din venituri proprii, pe
ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, care nu au fost cuprinse în Contul general anual
de execuție a bugetului de stat, se prezintă astfel:
mii lei
Ordonator principal de credite Valoare plăți
Academia Română 481.620,456
Ministerul Culturii 54.396,372
Serviciul Român de Informații 271.318,582
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 40.972,528
Ministerul Justiției 176.894,072
Ministerul Sănătății 10.307.227,772
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale 997,375
Ministerul Afacerilor Interne 323.948,382
Academia Oamenilor de Știință din România 32,093
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii 915.653,071
Ministerul Educației 5.573.937,549
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 1.440.637,609
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului 62.446,037
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 134.032,911
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării 14.050,990
TOTAL 19.798.165,799

În concluzie, în Contul general anual de execuție a bugetului de stat nu au fost cuprinse plăți în valoare
de 19.798.165,8 mii lei efectuate de instituții publice finanțate integral din venituri proprii aflate în
subordinea unor ordonatori principali de credite, după cum urmează:
! Academia Română: Spitalul Universitar de Urgență Elias și Centrul Medical de Diagnostic și
Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă;
! Ministerul Culturii: instituția publică de impresariat artistic ARTEXIM;
! Serviciul Român de Informații: 3 unități sanitare;
! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Oficiile de studii pedologice și agrochimice;
! Ministerul Justiției: Spitalul „Prof. Dr. Constantin Angelescu”, spitalele penitenciar și un centru
medical de diagnostic și tratament ambulatoriu;
! Ministerul Sănătății: centre județene de aparatură medicală, institute naționale de boli
cardiovasculare, infecțioase, neurologie, spitale clinice județene de urgență, sanatorii, spitale
universitare, policlinici cu plată;
! Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al
Inspecției Muncii Botoșani;
! Ministerul Afacerilor Interne: două spitale de urgență, trei centre medicale de diagnostic și
tratament ambulatoriu și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”;
! Academia Oamenilor de Știință din România: Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare
„Constantin Angelescu”;
! Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța
Aviației Civile, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Agenția de Investigare
Feroviară Română, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi
Navale - Ceronav, Autoritatea Rutieră Română, Autoritatea Navală Română, Autoritatea Feroviară
Română și Spitale CF;
! Ministerul Educației: spre deosebire de Ministerul Apărării, unde toate entitățile finanțate integral
din venituri proprii au fost incluse în execuție la activități finanțate integral din venituri proprii, la
acest ordonator au rămas în categoria entităților finanțate integral din venituri proprii universități,
academii și școli naționale;
! Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Administrația Fondului pentru Mediu, Administrația
Națională Apele Române și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor;

25
 ! Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci,
Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni și Inspecția de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat;
! Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Inspectoratul de Stat în Construcții și
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice;
! Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: Institutul de Fizică Atomică și Agenția Spațială
Română.
Pentru a se elimina diferențele dintre plățile raportate în conturile anuale de execuție și execuția reală,
Curtea de Conturi recomandă includerea în structura Legii bugetului de stat, ca anexe distincte, a
bugetelor instituțiilor autonome, a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii,
precum și a celorlalte surse de finanțare care nu se regăsesc, respectiv bugetul Fondului pentru mediu,
bugetul veniturilor din privatizare și bugetul Trezoreriei Statului. Astfel, Legea bugetului de stat va
conține toată structura bugetară a componentelor bugetelor și, implicit, conturile anuale de execuție
vor reflecta bugetul și execuția bugetară a tuturor surselor de finanțare.

 La nivelul Ministerului Finanțelor au fost identificate diferențe între valoarea subvențiilor acordate
entităților subordonate (ordonatori secundari și terțiari finanțați parțial din venituri proprii) de către
ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat și valoarea raportată a subvențiilor primite de
acestea.
mii lei
Ordonator principal de credite Subvenții Subvenții Diferențe
acordate raportate
Senatul României 3.224,614 3.181,654 42,960
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 48.414,065 39.257,004 9.157,061
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale 1.477,703 0 1.477,703
Ministerul Tineretului și Sportului 261.825,684 261.816,262 9,422
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.380.422,290 1.383.940,792 -3.518,502
Ministerul Educației 195.117,971 212.318,029 -17.200,058
Ministerul Sănătății 220.248,714 220.215,947 32,767
Ministerul Culturii 653.739,288 655.627,057 -1.887,769
ANSVSA 1.298.610,938 1.299.426,630 -815,692
Ministerul Cercetării și Digitalizării 92.236,610 90.825,303 1.411,307

 Senatul României: Suma cu care au fost subvenționate două entități subordonate, respectiv Institutul
Revoluției Române și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a fost mai
mare cu 42,96 mii lei față de suma raportată ca venit din subvenții de către aceste instituții.
 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Suma cu care a fost subvenționată
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost mai mare cu 9.157,06 mii lei față de
suma raportată ca venit din subvenții de către această instituție.
 Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: Suma înregistrată ca subvenție, în valoare de 1.477,70 mii
lei, nu a fost raportată ca sursă de venit din subvenții pentru nicio instituție aflată în subordine. În anul
2021, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nu a fost raportată o execuție centralizată a
instituțiilor finanțate parțial din venituri proprii. Deși în sistemul FOREXEBUG, în subordinea acestui
minister figurează Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii Botoșani ca
fiind finanțat din subvenții acordate de la bugetul de stat, s-a constatat că atât în aplicația DARSAM,
cât și în aplicația FOREXEBUG nu a fost raportată execuție bugetară la acest minister pentru instituții
finanțate parțial din venituri proprii și aflate în subordinea Ministerului.
 Ministerul Tineretului și Sportului: Suma cu care au fost subvenționate 42 de direcții județene
pentru sport, 48 de cluburi sportive și 10 complexe sportive naționale a fost mai mare cu 9,42 mii
lei față de suma raportată ca venit din subvenții de către aceste instituții în execuția centralizată.
 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Suma cu care au fost subvenționate direcțiile

26
 județene pentru agricultură a fost mai mică cu 3.518,50 mii lei față de suma raportată ca venit din
subvenții de către aceste instituții în execuția centralizată.
 Ministerul Educației: Suma cu care au fost subvenționate cluburi sportive universitare, case de
cultură ale studenților, centre de cercetare și alte instituții subvenționate de acest minister a fost
mai mică cu 17.200,06 mii lei în execuția centralizată față de suma raportată ca venit din subvenții
de către aceste instituții.
 Ministerul Sănătății: Suma cu care au fost subvenționate cele șase institute de medicină legală,
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Centrul Național
de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog a fost mai mare cu 32,77 mii lei în execuția centralizată față
de suma raportată ca venit din subvenții de către aceste instituții.
 Ministerul Culturii: Suma cu care au fost subvenționate 19 instituții de spectacole, 18 muzee, trei
centre de cultură, șapte alte instituții de cultură și Biblioteca Națională a României a fost mai mică
cu 1.887,77 mii lei în execuția centralizată față de suma raportată ca venit din subvenții de către
aceste instituții.
 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: Suma cu care au fost
subvenționate direcțiile sanitar-veterinare județene a fost mai mică cu 815,69 mii lei în execuția
centralizată față de suma raportată ca venit din subvenții de către aceste instituții.
 Ministerul Cercetării și Digitalizării: Suma cu care a fost subvenționată Autoritatea pentru
Digitalizarea României a fost mai mare cu 1.411,31 mii lei față de suma raportată ca venit din subvenții
de către această instituție.

 La nivelul Ministerului Finanțelor, sistemul de raportare privind plățile efectuate pentru cota-parte
aferentă cheltuielilor finanțate din fonduri externe nerambursabile nu oferă informații complete cu
privire la sumele de recuperat la bugetul statului, pe fiecare ordonator de credite, în vederea
reîntregirii acestora din fonduri externe nerambursabile.
. Acest mecanism de funcționare este prevăzut anual în toate legile bugetare și descrie cu claritate
faptul că ordonatorul de credite, care are calitatea de beneficiar de fonduri externe
nerambursabile, va transmite o cerere de rambursare a componentei externe nerambursabile către
autoritatea de management care gestionează fondul respectiv, în termen de trei luni de la
efectuarea cheltuielilor.
. Dacă în cazul unui beneficiar privat există interesul legitim pentru a-și recupera proprii bani investiți
și riscul ca cererea de rambursare să nu fie depusă, iar încasarea banilor să nu fie urmărită este
extrem de scăzut, în cazul instituțiilor publice, riscul pentru sumele de recuperat este ridicat. Acest
risc se manifestă în contextul în care, potrivit prevederilor legale, sumele rambursate se fac venit la
bugetul din care a fost finanțat proiectul și astfel pune ordonatorul de credite în situația de a nu
mai fi atât de preocupat de soarta banilor care reîntregesc un buget, deci care nu se mai întorc
direct în buzunarul lui. Mai mult, la finalizarea proiectului, respectiv la recepția obiectivului finanțat
din surse externe nerambursabile, există riscul ca ordonatorul de credite să nu mai fie atât de
diligent să depună cereri de rambursare pentru toate sumele pe care le-a cheltuit în cadrul
proiectului, în cadrul termenului legal de trei luni și să urmărească în orice moment „soldul de
recuperat” din aceste fonduri avansate inițial.
În opinia Curții de Conturi, sistemul de raportare ar trebui să ofere cu exactitate informația esențială
care să răspundă unei întrebări simple: „Cât mai avem de recuperat din sumele avansate în contul
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la finele perioadei de raportare?”. Actualul
sistem de raportare nu oferă cu exactitate această informație pentru niciunul dintre fondurile externe
nerambursabile care funcționează după principiul rambursării cheltuielilor. În lipsa acestei informații
există îndoieli asupra faptului că toate cheltuielile efectuate în contul proiectelor finanțate din fonduri
externe nerambursabile au fost cuprinse în cereri de rambursare în termenul-limită de trei luni de la

27
efectuarea acestora, precum și asupra faptului că toate aceste cheltuieli efectuate au fost sau vor fi
rambursate.
 La nivelul Ministerului Finanțelor, deciziile de recuperare a ajutorului de stat acordat, în condițiile
nerespectării de către beneficiarii de ajutor a mențiunilor speciale prevăzute în acordurile de
finanțare, au fost emise cu întârziere.
. Deși activitatea de monitorizare a ajutoarelor de stat aferentă anului 2020 a început în anul 2021,
rapoartele de monitorizare au fost finalizate în anul 2022, ceea ce a condus la emiterea cu întârziere
a deciziilor de recuperare a ajutorului de stat.
. Cu toate că în anul 2021 s-au aflat în monitorizare 40 de întreprinderi beneficiare de ajutoare de
stat, instituite prin HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea
investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și, respectiv,
HG nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea
investițiilor cu impact major în economie, rapoartele de monitorizare au fost încheiate pentru 19
întreprinderi abia în anul 2022.
. În cazul rapoartelor de monitorizare încheiate în anul 2022, care au avut ca obiect monitorizarea
menținerii investiției în anul 2020, în baza schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 807/2014 nu
s-a efectuat verificarea la fața locului conform prevederilor legale. În condițiile în care în anul 2022 nu
au existat prevederi legale care, în contextul pandemiei de COVID-19, să interzică verificarea la fața
locului a investițiilor, monitorizarea a fost efectuată doar pe baza analizei dosarului.

Audit de Verificarea respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și

conformitate încasarea veniturilor Bugetului general consolidat, administrate de ANAF

În anul 2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat la

Venituri colectate
BGC venituri bugetare în valoare de 311.107,48 milioane lei, reprezentând 26,32%
de ANAF în anul 2021
din PIB, în creștere față de anul 2020 când acestea au reprezentat 24,97% din PIB.

Veniturile colectate
de ANAF în anul
2021 au atins un
vârf al încasărilor.

28
 În totalul veniturilor
colectate de ANAF,
cea mai mare
pondere în PIB o
dețin veniturile
bugetului de stat.

*Veniturile la bugetul de stat nu cuprind donațiile primite de la UE.

*Veniturile la bugetul de asigurări sociale de stat nu cuprind subvențiile de la bugetul de stat și sumele primite de la UE.

Contribuția cea mai importantă la formarea veniturilor bugetului de stat a avut-o TVA-ul, cu o pondere de
25,5% în total venituri colectate de ANAF, urmată de accize (11,1%), impozitul pe venit (8,9%) și de impozitul
pe profit (6,4%).
Pe parcursul anului 2021 a fost încasată suma de 12.287,39 milioane lei din
Situația executării executări silite, în creștere cu 99,99% față de anul 2020. Această dinamică a
silite în anul 2021 fost influențată de faptul că, în contextul instituirii stării de urgență, potrivit
prevederilor OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-
bugetare și ale OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările și completările
ulterioare, executarea silită a fost suspendată până la data de 25.12.2020.

milioane lei

Creanțe Creanțe Pondere

Modalități de executare silită fiscale fiscale 2020/2019
încasate în încasate în %
anul 2020 anul 2021
Total 6.143,99 12.287,39 199,99
- încasări din plăți după comunicarea somației 5.064,05 9.655,04 190,66
- încasări prin popriri asupra disponibilităților din conturi bancare 995,11 2.477,85 249,00
- încasări prin popriri pe venituri (la terț) 79,11 122,80 155,23
- valorificări bunuri mobile sechestrate 1,53 3,97 259,48
- valorificări bunuri imobile sechestrate 4,19 27,73 661,81

Gradul de realizare a Gradul de încasare a veniturilor administrate de ANAF în anul 2021 a

programului de încasări fost de 100,2%, respectiv de 311.107,48 milioane lei venituri încasate,
venituri bugetare în anul 2021 comparativ cu programul de încasări stabilit la valoarea de 310.341,43
milioane lei .

29
 În perioada 2018-2021, arieratele totale au manifestat o tendință
Arieratele bugetare la nivel
ascendentă pe ansamblu, înregistrând în anul 2021 o creștere cu 21,4%
național în perioada 2018-2021
față de anul 2018 și o ușoară scădere cu 0,23% comparativ cu anul 2020.
În totalul arieratelor Bugetului
general consolidat, ponderea cea
mai mare au avut-o arieratele
nerecuperabile care în perioada
analizată au înregistrat o tendință
de scădere, de la 84,42% în anul
2018 la 74,59% în anul 2021, în
condițiile creșterii arieratelor
recuperabile (de la 15,58% în anul
2018 la 25,41% în anul 2021).

milioane lei

Arierate 2018 2019 2020 2021

Evoluția
arieratelor Buget de stat 79.664,2 85.073,3 93.978,7 94.391,2
totale pe tip Bugetul asigurărilor sociale de stat 17.492,6 19.076,5 23.371,3 22.970,7
de bugete, Bugetul asigurărilor sociale de
în perioada 5.522,3 6.719,6 8.151,7 7.875,5
sănătate
2018-2021 Bugetul asigurărilor pentru șomaj 1.053,4 1.015,7 993,2 968,5
Bugetul instituțiilor publice* 222,4 0,0 0,0 0,0
Buget general consolidat 103.954,9 111.885,1 126.494,8 126.205,9

Până la data de 31.12.2021, organele fiscale au stins arierate în valoare de 78.537,7 milioane lei, după cum urmează:
 sume stinse din arierate recuperabile în cuantum de 62.056,5 milioane lei, din care: încasări efective în
valoare de 53.616,6 milioane lei și sume stinse prin alte modalități, în valoare de 8.439,9 milioane lei;
 sume stinse din arierate nerecuperabile în cuantum de 8.439,9 milioane lei, din care: încasări
efective în valoare de 11.784,8 milioane lei și sume stinse prin alte modalități, în valoare de 3.633,5
milioane lei.

La nivelul ANAF au fost identificate o serie de deficiențe, după cum urmează:

În cursul anului 2021, ANAF nu a efectuat analiza de risc la contribuabilii (afiliați) care prezentau risc
fiscal asociat prețurilor de transfer, monitorizarea acestei activități și a rezultatelor ei, ceea ce a avut
impact negativ asupra îndeplinirii obiectivelor în condiții de eficiență și eficacitate.
La nivelul ANAF, peste 50% dintre deconturile de TVA cu sume negative, cu opțiune de rambursare, au
înregistrat întârzieri în soluționare, unele dintre acestea depășind 365 de zile. Unitățile teritoriale ale ANAF cu
cele mai multe întârzieri sunt Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Direcția Generală
Regională a Finanțelor Publice Ploiești și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

30
Ca urmare a adoptării Strategiei Agenției Naționale de Administrare Fiscală 2021-202410, la nivelul Direcției
Persoane Fizice Averi Mari din cadrul ANAF nu a fost actualizată Strategia pentru îmbunătățirea
conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari.
La nivelul Direcției Generale de Executări Silite Cazuri Speciale:
Cu privire la recuperarea  Bunurile sechestrate de natura instrumentelor financiare nu au fost
creanțelor bugetare care au la valorificate;
bază hotărâri judecătorești  Bunurile sechestrate de natura acțiunilor sau părților sociale la societăți
definitive pronunțate în materie comerciale nelistate nu au fost evaluate;
penală, înscrisuri emise în materie  Partajarea bunurilor sechestrate aflate în proprietate comună s-a efectuat
penală, alte titluri executorii prin cu întârziere;
aplicarea măsurilor de executare  Bunurile sechestrate nu au fost evaluate sau evaluate cu mare întârziere.
silită

Cu privire la valorificarea  Bunuri mobile nu au fost evaluate, ceea ce a condus la imposibilitatea

bunurilor intrate potrivit legii în
proprietatea privată a statului în
materie civilă
valorificării acestora, iar bunurile imobile nu au fost inventariate și
evaluate;
 Cantități importante de metale prețioase nu au fost evaluate;
 Evaluarea și obținerea documentației prevăzute de legislația în vigoare în
domeniul cadastrului pentru bunurile imobile au înregistrat mari întârzieri;
 Reluarea unor licitații pentru bunuri nevalorificate inițial s-a efectuat cu
întârziere față de termenul legal.

Cu privire la valorificarea  Cantități importante de metale prețioase au fost evaluate cu întârziere;

bunurilor intrate potrivit legii în  Reluarea unor licitații pentru bunuri nevalorificate inițial s-a efectuat cu
proprietatea privată a statului în întârziere față de termenul legal;
materie penală  Evaluarea și obținerea documentației prevăzute de legislația în vigoare în
domeniul cadastrului pentru bunurile imobile au înregistrat mari întârzieri.

Cu privire la activitatea în  Structurile teritoriale ale ANAF au comunicat cu întârziere procesele-

domeniul insolvabilității și verbale de insolvabilitate pentru toți debitorii care înregistrează creanțe
angajării răspunderii solidare bugetare din hotărâri penale.

La nivelul organelor fiscale teritoriale ale ANAF nu au fost analizate datele prezentate în informările privind
monitorizarea recuperării creanțelor reprezentând ajutor de stat acordat ilegal, valoarea de executare a
garanțiilor din Programul Prima Casă, a sumelor cuprinse în hotărârile judecătorești definitive transmise
spre executare de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

10
Aprobată prin Ordinul nr. 579 din 12 aprilie 2021 al Președintelui ANAF

31
 Referitor la demersurile
efectuate de către ANAF pentru
recuperarea ajutorului de stat
acordat ilegal, conform Deciziei
Comisiei Europene din 30
martie 2015 – Hotărârea arbitrală
Micula împotriva României
În contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în
data de 25 ianuarie 2022 anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii
Europene din 18 iunie 2019, Comisia Europeană a solicitat în mod
repetat autorităților române să ia toate măsurile necesare pentru
recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula/România.
Deoarece autoritatea fiscală din România nu a realizat toate
demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat în
mod ilegal, Comisia Europeană a recurs la solicitări ultimative față de
autoritățile statului român. Conform documentelor Ministerului
Finanțelor, debitul de recuperat a fost cuantificat la valoarea de
1.294.189.573,51 lei, din care 1.109.512.162,58 lei reprezintă ajutor de
stat la valoarea nominală și 184.677.410,93 lei reprezintă dobânzi.
La nivelul ANAF au fost tergiversate demersurile în cazul recuperării
ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula și nu au fost respectate
termenele în care Comisia Europeană a solicitat informații privind
modul de recuperare a acestuia, situație ce poate conduce la sancțiuni
severe pentru România.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală

La nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), structurile cu atribuții în efectuarea analizelor de
risc specifice nu au solicitat structurilor teritoriale rapoarte sintetice privind evaluarea gradului de
confirmare a riscurilor fiscale care au stat la baza inițierii acțiunilor de control.
Actele de control întocmite de DGAF au fost finalizate după perioade mari de timp de la data programării
și inițierii controalelor antifraudă, ceea ce a condus la imposibilitatea valorificării actelor încheiate de către
organele de inspecție fiscală din cadrul ANAF, cu impact negativ asupra încasării obligațiilor de plată
suplimentare la bugetul de stat.
⋅ La nivelul DGAF erau nefinalizate 321 de acțiuni de control, dintre care 159 de acțiuni începute
în anul 2020, restul de 162 de acțiuni provenind din perioada 2014-2019, ceea ce reprezintă
50,5% din totalul acțiunilor nefinalizate.
La societăți cu risc fiscal ridicat nu au fost efectuate în timp real acțiuni de control operativ și inopinat, având
drept consecințe instituirea cu întârziere a consemnelor în cazul societăților care nu mai desfășoară
activități economice, precum și a imposibilității instituirii de măsuri asiguratorii, generată de inexistența
activelor patrimoniale ale acestor societăți.

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Activitatea de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, depuse de

societăți mari contribuabili, a fost realizată cu întârziere pentru un număr de 86 de deconturi, peste
termenul legal de 180 de zile.
Administrarea fiscală a operatorilor economici cu produse supuse accizelor armonizate nu a fost realizată cu
ajutorul unei aplicații informatice care să permită administrarea, evidența, actualizarea și centralizarea tuturor
garanțiilor (valori depuse la bănci/trezorerie, garanții sub formă de scrisori de garanție, ipotecă, gaj etc.).

32
 88 de acțiuni de inspecție fiscală au fost finalizate cu depășirea duratei maxime de
Deficiențe
efectuare a inspecției fiscale;
identificate în
activitatea de Agenți economici din categoria mari contribuabili, care au înregistrat pierdere
consecutiv în ultimii cinci ani, nu au fost supuși inspecției fiscale, în condițiile în care
inspecție fiscală
aceștia nu figurau declarați inactivi, radiați, în insolvență sau faliment;
Contribuabili persoane juridice care au înregistrat diferențe semnificative între
impozitul pe profit declarat în situațiile financiare și cel declarat în „Declarația privind
impozitul pe profit” nu au fost cuprinși în programul de control ca urmare a efectuării
analizei de risc;
În unele cazuri, soluționarea contestațiilor a fost realizată în termen mai mare de 45
de zile, fiind depășit termenul legal prevăzut de Codul de procedură fiscală;
Accesul la bazele de date destinate activității Serviciului prețuri de transfer din cadrul
Unității de Management a Riscurilor și activității de inspecție fiscală a fost limitat sau
fără acces11, ceea ce a condus la imposibilitatea extragerii de informații și a efectuării
unor analize și studii comparate).
În perioada 2017-2021, în toate cazurile în care DGAMC a solicitat plata scrisorilor de
Deficiențe
garanție de la instituții financiare nebancare (IFN), aceasta a fost în imposibilitatea
identificate în
recuperării obligațiilor bugetare restante ale debitorilor în sumă de 290.509 mii lei,
activitatea de care au beneficiat de înlesniri/eșalonări la plata acestora;
acordare a
Pentru toate societățile mari contribuabili care au pierdut înlesnirile la plată ca urmare
înlesnirilor/
a intrării în insolvență, DGAMC nu a încasat contravaloarea scrisorilor de garanție
eșalonărilor la emise de instituțiile financiare nebancare, respectiv IFN-urile nu au procedat la
plata decontarea niciunei scrisori de garanție din anul 2019 până în prezent, în condițiile în
obligațiilor care DGAMC a făcut toate demersurile legale;
bugetare Societăți mari contribuabili care beneficiază și în prezent de înlesniri/eșalonări la plata
restante obligațiilor bugetare restante au garantat cu scrisori de garanție bancară emise de
IFN-uri la momentul acordării eșalonării. Această practică a debitorilor în relația cu
administrația fiscală a condus la menținerea riscului de neonorare de către IFN-uri a
sumelor solicitate la decontare conform scrisorilor de garanție în cazul pierderii
valabilității eșalonărilor la plată sau în cazul stingerii unor rate de eșalonare prin
executarea parțială a scrisorilor de garanție;
DGAMC nu a procedat în toate cazurile la atragerea răspunderii în solidar cu debitorul
și a instituției financiare nebancare, ceea ce a condus la producerea riscului de
neconformare la plată a obligațiilor bugetare datorate de societățile mari contribuabili;
Un contribuabil în cadrul procedurii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale a evitat
sistematic plata obligațiilor fiscale prin utilizarea scrisorilor de garanție emise de
instituții financiare nebancare, în condițiile în care aceste scrisori nu mai erau
acceptate drept garanții începând cu data de 1 ianuarie 2021. Cuantumul obligațiilor
fiscale neachitate a fost de 238.424 mii lei, aferent perioadei 2018-2022.

În anul 2021, DGAMC nu a valorificat bunuri sechestrate, deoarece nu a procedat la evaluarea bunurilor
mobile și imobile supuse sechestrului asigurator, în condițiile în care estimarea valorii bunurilor la momentul
instituirii sechestrelor reprezenta o etapă importantă în activitatea de executare silită.

11
Baza de date ORBIS, aplicația IDEA, baza de date Dealscan, Bloomberg și Royalty Range

33
 ⋅ În funcție de evaluarea inițială a executorului fiscal, sechestrul asigurator se aplica bunurilor aflate
în proprietatea debitorului, în scopul recuperării creanțelor fiscale datorate bugetului de stat de
către acesta.
⋅ Lipsa evaluării bunurilor sechestrate de către un expert acreditat de Asociația Națională a
Evaluatorilor Autorizați din România a condus la întârzierea procesului de valorificare a bunurilor la
licitație și la nevalorificarea bunurilor sechestrate de către executorii fiscali din cadrul DGAMC.
DGAMC nu a solicitat în termenul legal înscrierea la masa credală a creanțelor fiscale în valoare de 61.692 mii
lei pentru doi debitori mari contribuabili care s-au aflat în stare de insolvență. Ca urmare, un supliment al
cererii de admitere a creanței inițiale fără respectarea termenului legal a determinat imposibilitatea de a
recupera creanțele fiscale în cazul valorificării prin licitație publică a bunurilor proprietate a celor doi debitori.
DGAMC nu a aplicat concomitent toate procedurile de executare silită după expirarea termenului de 15 zile
de la data comunicării somației, în vederea stingerii creanțelor fiscale aflate în executare silită pentru două
societăți mari contribuabili:
⋅ Pentru un mare contribuabil, după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației,
organele de executare din cadrul DGAMC nu au procedat la aplicarea concomitentă a tuturor
procedurilor de executare silită, nu au înființat popriri asupra tuturor conturilor bancare de
disponibilități bănești după data de 30 iunie 2021 și asupra tuturor creanțelor de încasat ale societății.
⋅ Pentru un alt mare contribuabil care înregistra creanțe în executare în sumă de 2.016.025 mii lei,
aferente perioadei 2019-2022, DGAMC nu a aplicat concomitent toate procedurile de executare silită
după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației, în condițiile în care avea de
recuperat și suma de 1.001.200 mii lei, reprezentând valoarea ajutorului de stat de care a beneficiat
contribuabilul. La această sumă au fost adăugate accesorii aferente în valoare de 549.897 mii lei.

Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți

La nivelul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Nerezidenți (AFCN) nu au fost luate toate măsurile
legale pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale în cazul contribuabililor nerezidenți care nu au depus
sau au depus cu întârziere declarațiile fiscale, precum și a măsurilor pentru stabilirea din oficiu a obligațiilor
fiscale ale contribuabililor nerezidenți, în cazul în care aceștia nu au depus declarațiile fiscale după expirarea
termenului de 15 zile de la înștiințare.
Soluționarea cu întârziere a deconturilor negative de TVA cu opțiune de rambursare, depuse de
contribuabilii nerezidenți, a avut drept consecință plata unor dobânzi către acești contribuabili în valoare
de 7.759 mii lei în anul 2020 și de 9.371 mii lei în anul 2021.
⋅ Deși în baza prevederilor legale, contribuabilii au dreptul la dobândă pentru valoarea TVA care nu
a fost restituită sau rambursată în termenul legal, prin formularea unei solicitări în acest sens, plățile
aferente dobânzilor efectuate în anii 2020 și 2021 au avut la bază doar hotărâri judecătorești
soluționate în favoarea contribuabililor.

În anul 2021, debite aferente contribuabililor nerezidenți în valoare de 989 mii lei nu au fost recuperate din
țara de origine a contribuabililor, în condițiile în care executarea silită în România a fost încheiată.
⋅ AFCN nu a emis Cerere de recuperare pentru debitele datorate statului român în țara de origine a
contribuabililor nerezidenți, cu toate că au fost îndeplinite condițiile date de legislația specifică a
executării silite în România, respectiv somațiile de plată a debitelor au fost confirmate și luate la
cunoștință de către contribuabilii nerezidenți.

34
La finele exercițiului financiar 2021, sume recuperate și virate, în valoare de 3.150 mii lei, de către statele
membre UE la solicitarea României, în vederea stingerii unor obligații fiscale și reîntregirii veniturilor cuvenite
bugetului de stat, au fost blocate în conturi la bănci și în contul de Trezorerie al Municipiului București fără a
fi transferate către unitățile de trezorerie ale organelor fiscale care au solicitat recuperarea creanței.
⋅ Astfel, veniturile bugetului de stat au fost afectate prin menținerea unor debite nejustificate, în
condițiile în care acestea au fost încasate în conturi bancare fără a se asigura transferul sumelor în
conturile de trezorerie ale organelor fiscale care au solicitat recuperarea.
Creanțe stabilite în alte state membre UE, în valoare de 8.865 mii lei, au fost recuperate de către organele
fiscale din România, însă, la finele exercițiului financiar 2021, acestea nu au fost transferate către statele
membre UE care au solicitat asistență la recuperare.

Direcția Generală a Vămilor

Direcția Generală a Vămilor nu a transpus în legislația națională, nici în anul 2021, prevederile Convenției
cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale ale UE (Convenția Napoli II care
înlocuiește și consolidează Convenția inițială de la Napoli, convenită în anul 1967)12, deși în baza prevederilor
Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Direcția Generală a Vămilor a fost desemnată ca
autoritate competentă pentru aplicarea acestei convenții.
Sistemul de monitorizare și securitate a transporturilor rutiere de mărfuri nu a funcționat nici în anul 2021 la
nivelul Direcției Generale a Vămilor, situație ce contravine normelor tehnice privind utilizarea acestui sistem,
aprobate prin Ordinul nr. 1339/2008 emis de președintele ANAF.
Ca urmare a evaluării activității de supraveghere a operațiunilor cu produse accizabile aflate în regim
suspensiv de la plata accizei, în aplicația EMCS-RO (Excise Movement and Control System - Sistemul de
Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile) au fost identificate 18 situații pentru care operațiunile trebuiau
închise manual sau oprite, însă produsele aferente acestor operațiuni au ieșit de pe teritoriul Uniunii Europene.
În anul 2021, Sistemul de radiocomunicații TETRA Motorola (terminabile portabile și mobile) nu a funcționat,
ceea ce a condus la desfășurarea unei activități ineficiente a autorității vamale în lupta de combatere a
fraudelor vamale și de creștere a gradului de colectare a veniturilor provenind din accize, impozite și taxe
datorate bugetului de stat în cadrul operațiunilor de vămuire.
Ca urmare a acțiunilor de verificare derulate de camerele județene de conturi la structurile vamale teritoriale
(Direcții Regionale Vamale, Birouri Vamale) au fost constatate o serie de deficiențe, dintre care exemplificăm:
Direcția Regională Au fost stabilite și transmise eronat la autoritatea fiscală teritorială competentă
Vamală Cluj sume reprezentând accize care pot fi restituite în urma depunerii unei cereri de
restituire pentru produsele livrate intracomunitar;
Au fost stabilite eronat accizele datorate în cazul unor mărfuri neunionale
(țigarete) confiscate;
Au fost stabilite eronat accesoriile de întârziere aferente datoriei vamale prin
aplicarea procentelor la o datorie vamală mai mică decât cea constatată;
Autoritatea vamală nu a urmărit transmiterea către autoritățile fiscale competente,
a datelor și informațiilor referitoare la creanțele fiscale aferente debitorului
declarat în stare de insolvabilitate și nu a procedat la înregistrarea acestora în
evidență separată.
Biroul Vamal de Interior A fost acceptată o garanție constituită cu nerespectarea prevederilor legale
Bistrița-Năsăud aplicabile în cazul autorizării unui antrepozit fiscal.
Direcția Regională Nu au fost înregistrate și constituite venituri bugetare în sumă totală de 85 mii lei,
Vamală București reprezentând creditori din sume depuse pentru garantarea datoriei vamale;

12
Autoritățile țărilor UE trebuie să coopereze între ele pentru a aborda cu succes frauda vamală și traficul ilegal transnațional și
pentru a urmări și sancționa infractorii; convenția se aplică regulamentelor vamale interne, inclusiv celor referitoare la droguri, arme
și pornografie infantilă, precum și accizelor nearmonizate.

35

Biroul Vamal de Interior
Ilfov
Biroul Vamal de
Frontieră Constanța Sud
Biroul Vamal de
Frontieră Aeroport
Otopeni Călători
Biroul Vamal de Interior
Maramureș
Atribuțiile cu privire la suspendarea/revocarea autorizațiilor emise pentru
operatorii economici plătitori de accize nu au fost îndeplinite în situația în care
aceștia au înregistrat întârzieri mai mari de 30 de zile la plata altor obligaţii fiscale
de natura celor administrate de ANAF;
În unele cazuri, organele vamale nu au urmărit produsele plasate în regim de
perfecționare activă, consecința acestei deficiențe fiind nestabilirea și
nerecuperarea TVA-ului pentru produsele transformate, secundare, care nu au
făcut obiectul reexportului la închiderea regimului special;
Au fost puse în liberă circulație mărfuri a căror valoare de tranzacție a fost
subevaluată, fără să fie supuse controlului vamal, ceea ce a condus la nestabilirea
și neîncasarea de taxe vamale și TVA;
Operatorii economici care au derulat operațiuni de punere în liberă circulație a
mărfurilor denumite generic anumite materiale țesute și/sau cusute din fibră de
sticlă nu au fost urmăriți, ceea ce a condus la nestabilirea și neîncasarea taxei
compensatorii în valoare de 60 mii lei și a taxei antidumping în valoare de 135 mii lei.
Obligații legale cu privire la supravegherea fiscală în domeniul accizelor nu au fost
respectate, respectiv plata accizelor aferente stocului de alcool etilic valorificat
după data comunicării revocării autorizației nu a fost efectuată.
Prin punctele de vedere emise au fost certificate cantitățile de produse energetice
înscrise în documentul vamal de export și nu sumele reprezentând accize care
puteau fi restituite. În anul 2021, au fost emise 28 de puncte de vedere privind
accizele în sumă totală de 611 mii lei, care au fost restituite unui exportator de către
autoritatea fiscală competentă. Accizele restituite în anul 2021 acestui exportator
nu au făcut obiectul niciunei inspecții fiscale;
Pentru importurile de plăci ceramice din India nu au fost constituite garanții
vamale și a fost acordat tratament tarifar preferențial și liber de vamă;
Au fost luate unele măsuri ineficiente ca urmare a neîncheierii operațiunii de
import temporar în cazul a două autoturisme de lux din Arabia Saudită, ceea ce a
generat neîncasarea resurselor proprii tradiționale și a altor drepturi cuvenite
bugetului național.
La nivelul biroului vamal nu există o evidenţă clară a tuturor bunurilor confiscate
şi intrate în custodie, precum şi a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului,
atât tehnico-operativ (sector marfă), cât şi contabil (sector călători şi sector marfă),
iar lucrările privind operaţiunea de inventariere nu au fost efectuate potrivit
prevederilor legale.
Au fost menținute eronat în evidența contabilă debite în valoare de 66.450 mii lei,
reprezentând accize aferente produselor alcoolice realizate pe teritoriul României,
care nu au făcut obiectul unor operațiuni gestionate de autoritățile vamale și care
au fost stabilite de recuperat de instanța de judecată, în sarcina unor persoane
fizice – administratorul și asociatul unei societăți comerciale producătoare de
produse accizabile din județul Maramureș.

La nivelul structurilor teritoriale ale ANAF au fost efectuate 46 de misiuni de audit de conformitate, care au
vizat modul în care acestea au respectat prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și
încasarea veniturilor Bugetului general consolidat administrate de ANAF.
În urma verificărilor au fost constatate 703 abateri de la legalitate și regularitate pentru remedierea cărora
au fost dispuse măsuri prin deciziile emise de Curtea de Conturi, respectiv:
 prejudicii de recuperat în sumă de 710 mii lei;
 venituri suplimentare în sumă de 628.944 mii lei;
 abateri financiar-contabile și fiscale în sumă de 6.673.388 mii lei.

36
 mii lei
Frecvență Venituri Abateri financiar-
Activități Prejudicii
abatere suplimentare contabile
Analiză de risc 273 0 435.985 254.296
Asistență administrativă cu statele membre 1 0 0 8.865
Audit public intern 1 0 0 0
Colectare și executare silită 50 477 18.362 2.726.117
Contabilitatea creanțelor bugetare 75 0 16.049 1.936.334
Efectuarea inspecției fiscale 25 0 3.977 4.132
Eșalonări, înlesniri la plată 15 0 5.813 592.122
Evidență pe plătitori, compensări, restituiri 31 0 4.625 221.314
Gestiune dosare fiscale, bilanțuri și arhivă 3 0 0 0
Insolvabilitate, răspundere solidară și insolvență 28 40 1.338 748.973
Organizare, resurse umane 1 0 0 0
Rambursări de TVA 11 193 435 20.067
Registru contribuabili, declarații fiscale și
188 0 142.360 161.168
bilanțuri, cazier fiscal
Soluționarea contestațiilor 1 0 0 0
Total general 703 710 628.944 6.673.388

Audit financiar Audit financiar asupra Contului general anual al datoriei publice

Datoria publică a României la 31 decembrie 2021 a fost de 698.050,3 milioane lei (echivalentul a 141.074,4
milioane euro 13), în creștere cu 106.580,4 milioane lei față de anul 2020.

Creșterea datoriei
publice în anul 2021 față
de anul 2020 a fost
determinată, în principal,
de datoria angajată
pentru acoperirea
necesităților de finanțare
a deficitului bugetar,
precum și de volumul
refinanțărilor datoriei
publice guvernamentale.

Datoria publică la 31 decembrie 2021, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a depășit limita de
45% din PIB prevăzută în Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, cu modificările și completările
ulterioare, pentru al doilea an consecutiv.
Datoria publică pe cap de locuitor în România a fost de 36.666,2 lei/locuitor, reprezentând 5,8 câștiguri
salariale lunare medii brute pe economie (6.327 lei/lună) înregistrate în luna decembrie 2021, în creștere față de

13
Calculat la cursul de schimb comunicat de BNR la finele anului 2021

37
anul 2020, când acest indicator a reprezentat 5,2 câștiguri salariale lunare medii brute pe economie (5.906
lei/lună) înregistrate în luna decembrie 202014.
În perioada 2019-2021, indicatorii de analiză ai sustenabilității datoriei publice au o evoluție crescătoare, însă
aceste valori semnalează o situație mai puțin favorabilă în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei publice, cum
ar fi creșterea riscului de solvabilitate, sincope în onorarea obligațiilor de plată la scadență și a serviciului datoriei
publice, capacitate redusă de refinanțare, grad de îndatorare mărit etc.
Totodată, indicatorii de analiză ai vulnerabilității au înregistrat o evoluție nefavorabilă, în sensul majorării valorilor
înregistrate, ceea ce denotă posibila apariție a unei crize financiare pe piețele externe, o posibilă incapacitate de
acoperire a nevoii de lichiditate fără o finanțare externă, atragerea de capital prin utilizarea instrumentelor de
datorie publică pe termen scurt, posibila incapacitate de a îndeplini integral obligațiile de plată ajunse la
scadență, precum și acoperirea redusă a serviciului datoriei publice și a importurilor din rezervele internaționale.
Evoluția acestor indicatorii de analiză ai sustenabilității și vulnerabilității datoriei publice, în ansamblul lor,
semnalează, pe de o parte, posibila apariție a unor sincope ce pot afecta menținerea în echilibru a sustenabilității
datoriei publice, ceea ce ar conduce la împovărarea suplimentară a bugetului cu majorarea serviciului datoriei
publice, iar, pe de altă parte, indică o posibilă degradare a condițiilor de piață, cu impact semnificativ asupra
echilibrului bugetar și, implicit, în afectarea vulnerabilității poziției fiscale guvernamentale.
Datoria publică nou contractată în anul 2021 a fost în sumă de 444.286,1 milioane lei, de 1,7 ori mai mare
față de valoarea cheltuielilor bugetului de stat din anul 2021, în sumă de 264.230,7 milioane lei.

Din valoarea datoriei publice nou contractate în anul 2021, MF a utilizat un procent semnificativ de 69,2%
pentru finanțarea deficitelor temporare (zilnice) ale bugetului de stat din exercițiul curent și pentru
asigurarea necesităților de echilibrare a soldului Contului curent general al Trezoreriei Statului.
În anul 2021, MF a contractat patru împrumuturi în valoare totală de 1.000 milioane euro, pentru finanțarea
următoarelor proiecte:
 Programul pe bază de rezultate în sectorul sanitar din România (împrumut în valoare de 500
milioane euro acordat României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare,
aprobat prin Legea nr. 1/2021). Din acest împrumut au fost efectuate trageri în valoare de 75
milioane euro (echivalent a 371,11 milioane lei), suma trasă fiind utilizată pentru consolidarea
rezervei valutare;
 Școli mai sigure, incluzive și sustenabile în România (împrumut în valoare de 100 milioane euro
acordat României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, aprobat prin Legea
nr. 299/2021);

14
Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 34/11.2.2021

38
  Finanțare adițională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar, îmbunătățirea calității
și eficienței sistemului sanitar (împrumut în valoare de 150 milioane euro acordat României de
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, aprobat prin Legea nr. 298/2021);
 Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19 (împrumut în valoare de 250 milioane euro acordat
României de Banca Europeană de Investiții, aprobat prin Legea nr. 285/2021).
Din punct de vedere al impactului recentelor crize generate de pandemia de COVID-19 asupra datoriei
publice, ca o măsură de stimulare a cererii de sprijinire a reluării activităților economice afectate de
pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor în contextul redresării activității
post-COVID, în anul 2021, MF a alocat din venituri din privatizare, sume rambursabile în valoare totală de
621,6 milioane lei pentru finanțarea unităților administrativ-teritoriale, astfel:
 suma de 335,8 milioane lei pentru asigurarea refinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate
din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul
programelor interguvernamentale, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor;
 suma de 43,3 milioane lei pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din programele
naționale, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor;
 suma de 242,5 milioane lei pentru asigurarea finanțării investițiilor publice locale.

Datoria publică după tipul datoriei

Datoria publică guvernamentală la data de 31 decembrie 2021 a fost în valoare de 679.135,6 milioane lei,
reprezentând 49,9% din PIB. Datoria publică guvernamentală directă își menține ponderea cea mai mare
în total datorie publică guvernamentală (93,7%).
În anul 2021, MF a utilizat un instrument nou, respectiv Plasamente private, pentru care a efectuat
operațiuni/trageri în valoare de 5.904,4 milioane lei.
În cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, prin OUG nr. 134/2021 a fost aprobat Acordul de
împrumut dintre Comisia Europeană și România, în valoare de 14.942,153 milioane euro, semnat la București
la 26 noiembrie 2021 și la Bruxelles la 15 decembrie 2021. Din acest împrumut, în anul 2021, MF (în calitate
de împrumutat) nu a efectuat trageri.
Datoria publică guvernamentală garantată a reprezentat 6,3% în total datorie publică guvernamentală, ca
urmare a garanțiilor acordate în cadrul programelor guvernamentale, în principal prin Programul
guvernamental Prima Casă/Noua Casă și Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a
întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie IMM INVEST ROMÂNIA.

39
La data de 31 decembrie 2021, datoria publică locală a deținut o pondere de 2,7% în total datorie publică,
înregistrând o creștere cu 8,2% faţă de soldul anului precedent.

Structura datoriei publice guvernamentale garantate la finele anului 2021

Garanţiile de stat acordate în anul 2021 pentru
programele guvernamentale au fost în valoare
de 14.008,9 milioane lei, din care:
⋅ suma de 1.526,9 milioane lei reprezintă
garanții acordate în cadrul Programului
guvernamental Prima Casă/Noua Casă,
aprobat prin OUG nr. 60/2009;
⋅ suma de 12.234 milioane lei reprezintă
garanții acordate în cadrul Programului de
susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și
a întreprinderilor mici cu capitalizare de
piață medie IMM INVEST România,
aprobat prin OUG nr. 110/2017;
⋅ suma de 10 milioane lei reprezintă garanții
acordate în cadrul Programului de
susținere a întreprinderilor mici și mijlocii
IMM Leasing de echipamente și utilaje,
aprobat prin OUG nr. 118/2020;
⋅ suma de 238 milioane lei reprezintă garanții
acordate în cadrul Programului privind
acordarea unor facilități pentru creditele
acordate de instituțiile de credit și instituțiile
financiare nebancare anumitor debitori,
aprobat prin OUG nr. 37/2020.

Datoria publică după criteriul rezidenței creditorului

O pondere de 60%
din datoria publică
existentă la sfârșitul
anului 2021 a fost
contractată de la
creditori rezidenți și
40% de la creditori
nerezidenți.

Serviciul datoriei publice aferent anului 2021 a crescut cu 15,3% față de anul precedent. MF a raportat în anul
2021 o valoare a serviciului datoriei publice în sumă de 73.804,1 milioane lei, în aceasta nefiind inclusă și valoarea
rambursărilor împrumuturilor temporare și a celor de cash management în sumă de 306.730,8 milioane lei.

40
În urma auditului efectuat asupra Contului general anual de execuție a datoriei publice a României pentru
anul 2021 au rezultat o serie de constatări, după cum urmează:
Acuratețea datelor raportate în Situația garanțiilor guvernamentale la Contul general anual al datoriei
publice, întocmite pentru anii 2020 și 2021, a fost afectată cu suma de 3,4 milioane lei (echivalentul a 0,69
milioane euro), reprezentând diferența dintre datele înregistrate în evidența contabilă (cuantumul
tragerilor efectuate și raportate de operatorul economic) și cuantumul sumelor înscrise în Contul general
anual al datoriei publice, reprezentând trageri din împrumutul garantat de stat pentru SCNT TAROM SA.
Pentru Programul guvernamental Prima Casă, în Subregistrul datoriei publice guvernamentale garantate –
legi speciale, nu au fost evidențiate ieșirile/diminuările de garanții, întrucât modul de completare a
Subregistrului datoriei publice pentru programele guvernamentale – Legi speciale stabilit prin normele
metodologice nu este reglementat în mod unitar și standardizat.
Garanțiile în valoare de 3.398,171 milioane lei acordate de EximBank în anul 2021, în numele și contul statului,
din fondurile alocate de la bugetul statului, nu au fost înscrise în Subregistrul datoriei publice
guvernamentale garantate și în Situația garanțiilor guvernamentale la data de 31 decembrie 2021.
Scrisoarea de garanție emisă de către Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică din cadrul MF
pentru creditul contractat de SC BlueAir Aviation SA de la EximBank SA, în valoare de 300,775 milioane
lei, nu a fost supusă vizei de control financiar preventiv delegat.
La data de 31 decembrie 2021, datoria publică locală a fost în sumă totală de 18.914,7 milioane lei (3.822,6
milioane euro), înregistrând o creștere cu 8,2% faţă de anul 2020.
Datoria publică locală directă pe tipuri de instrumente

Pe puri de instrumente, datoria publică locală directă la data de 31 decembrie 2021 a fost cons tuită, în
principal, din împrumuturi de la bănci în proporție de 88,8%.

41
Datoria publică locală contractată în anul 2021 prin împrumuturi de la bănci a fost u lizată pentru finanțarea
inves țiilor de interes local în proporție de 70,7%, refinanțarea datoriei publice locale în proporție de 15,6%
și alte des nații în proporție de 13,7%.

Audit de
Controlul legalității contractării sau garantării, a utilizării și rambursării finanțărilor
conformitate rambursabile la nivelul unităților administrativ-teritoriale

Ca urmare a efectuării acțiunilor de control desfășurate la nivelul a 71 de unități administrativ-teritoriale au

fost constatate abateri de la legalitate și regularitate cu privire la contractarea, garantarea, utilizarea și
rambursarea finanțărilor rambursabile, respectiv:
 abateri de la legalitate și regularitate care au determinat producerea de prejudicii în sumă
estimată de 0,47 milioane lei, la care au fost calculate foloase nerealizate în sumă totală de 0,007
milioane lei;
 abateri de la legalitate și regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii, în sumă
estimată de 181,15 milioane lei;
 au fost identificate un număr de 17 operațiuni de credit furnizor în sumă totală de 41,95 milioane lei, care
nu au fost raportate la MF și/sau care nu au obținut avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

FINANȚE PUBLICE
Audit financiar
Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

MINISTERUL FINANȚELOR – ACTIVITATE PROPRIE

În anul 2021, cheltuielile

efectuate din fonduri
publice în domeniul
finanțelor publice au
crescut cu 11,3% față
de anul 2020.

Echipamente în valoare de 3.731 mii lei, achiziționate încă din anul 2016 în cadrul proiectului Modernizarea
infrastructurii fizice suport Data Center, nu au fost instalate și puse în funcțiune nici în anul 2021, în condițiile
în care aceste echipamente sunt supuse uzurii morale.
⋅ Conducerea Centrului Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor nu a
întreprins nicio măsură concretă pentru ca aceste echipamente să fie instalate și puse în funcțiune.
Au fost menținuți în funcții publice salariați cu acte de studii universitare de licență desființate de instanța
de judecată sau aflate pe rolul instanțelor de judecată (salariați care au calitatea de intimați în dosare penale
cu obiect „desființare înscrisuri”), în condițiile în care acestea necesitau studii universitare de licență
absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă.

42
Ca urmare a evaluării sistemului de control intern al Ministerului Finanțelor, al Agenției Naționale de
Administrare Fiscală15 și al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc a rezultat că la nivelul acestor entități
publice nu există o procedură internă de selecție a funcționarilor publici prin transfer, respectiv de verificare
a condițiilor de realizare a transferului.
⋅ Lipsa unei proceduri interne de selecție a funcționarilor publici prin transfer, respectiv de verificare
a condițiilor de realizare a transferului a condus, în unele situații, la apariția unui mecanism prin care
salariați care nu aveau calitatea de funcționari publici să se angajeze la primării, în special, din
localități mici, cu scopul de a dobândi calitatea de funcționari publici, pentru ca apoi, după o scurtă
perioadă de timp de la angajare, să solicite transferul în cadrul sistemului instituțional al ANAF.
Ministerul Finanțelor și entitățile subordonate nu au făcut publice, prin afișare, posturile vacante care se
pot ocupa prin transfer pentru a permite accesul la aceste funcții publice a tuturor funcționarilor publici
interesați, care îndeplinesc condițiile legale.
La Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, un funcționar public a fost promovat temporar în funcția de
șef serviciu16 pe criterii subiective și nu pe criterii profesionale, în detrimentul altui funcționar public.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului

MINISTERUL FINANȚELOR – TREZORERIA STATULUI

În bilanțul Trezoreriei Statului încheiat la data de 31 decembrie 2021 au fost raportate unele informații
denaturate, ca urmare a menținerii în evidența contabilă a unor debite, respectiv:
⋅ Suma de 1.014 mii lei, reprezentând prejudicii cauzate de către salariați ai trezoreriilor teritoriale
pentru care recuperarea are caracter incert;
⋅ Suma de 14.837 mii lei, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente unor împrumuturi
acordate în anul 1992.
Un debit în valoare de 1.150.000 mii lei, reprezentând împrumutul neachitat la scadență de CN Unifarm SA,
nu a fost înregistrat în evidența contabilă a Trezoreriei Statului (trezoreria centrală) într-un cont de debitori,
ci în contul de împrumuturi, în condițiile în care au fost transmise către ANAF titluri executorii în scopul
recuperării debitului.

Audit de
conformitate
Controlul resurselor utilizate pentru achizițiile publice

OFICIUL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII CENTRALIZATE

 În cazul achiziției de teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 și a celei de halate
impermeabile, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a stabilit în cadrul
criteriului de atribuire o pondere de 70% pentru factorul de evaluare tehnic legat de termenul
de livrare a produselor, nejustificată în raport cu condițiile de realizare a acestor achiziții
stabilite de către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, ceea ce a condus la utilizarea de resurse bugetare fără respectarea principiului bunei
gestiuni financiare.

15
Inclusiv la entități subordonate – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcțiile Generale Regionale ale
Finanțelor Publice Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași și Ploiești
16
Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică

43
  În cazul procedurii de achiziție centralizată de Combustibili (benzină și motorină) pentru parcul
auto al utilizatorilor pe bază de carduri, ONAC a stabilit, în cadrul criteriului de atribuire, un factor
tehnic de evaluare a ofertelor care nu reflectă avantaje economice/financiare pentru toți
utilizatorii Acordului-cadru. În mod nejustificat, a continuat derularea procedurii de atribuire fără
remedierea documentației de atribuire conform măsurilor dispuse de către Agenția Națională
pentru Achiziții Publice. Astfel, la nivelul ONAC nu a fost asigurată utilizarea cu economicitate a
fondurilor publice alocate de către utilizatori pentru finanțarea achizițiilor de combustibili.
 În cadrul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în cazul
lotului Seringi de 1 ml cu ac, de unică folosință și ace de rezervă, ONAC a atribuit Acordul-cadru
unui operator economic a cărui ofertă nu îndeplinea toate cerințele și condițiile stabilite prin
documentația de atribuire. Astfel, ONAC nu a respectat principiul tratamentului egal și al
asumării răspunderii care stă la baza atribuirii contractelor de achiziție publică.
 În cazul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare care a
avut ca obiect furnizarea de Complete combinezoane, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte
pentru constituirea stocurilor de urgență medicală de strictă necesitate inițiată de către ONAC,
comisia de evaluare nu a solicitat clarificări ofertanților care au prezentat propuneri financiare
cu un nivel al prețului aparent neobișnuit de scăzut în raport cu produsele care constituie
obiectul Acordului-cadru de furnizare a combinezoanelor pentru constituirea stocurilor de
urgență medicală. În consecință, analiza propunerilor financiare ale ofertanților de către comisia
de evaluare nu a avut în vedere analiza elementelor de preț sau de cost, care să justifice în mod
corespunzător prețurile ofertate.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA – IFN

În evidența contabilă a Fondului există înregistrate în contul Creanțe îndoielnice sume aflate în imposibilitatea
de recuperare, pentru care Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
SA – IFN (FNGCIMM) nu mai poate declanșa acțiune în răspundere civilă contractuală ori pentru atragerea
răspunderii penale a celor în cauză, întrucât s-au împlinit termenele de prescripție a eventualelor acțiuni.
• Această situație este întâlnită în cazul a 10 societăți comerciale, pentru care FNGCIMM a demarat
proceduri privind emiterea avizului pentru scoaterea creanțelor din evidența contabilă în sumă de
784 mii lei.
La nivelul FNGCIMM nu a fost identificată o reglementare internă care să stabilească modalitățile de verificare,
analiză și monitorizare a informațiilor declarate de salariați referitor la calitatea acestora de acționari/
asociați/administratori la alte societăți comerciale/companii/bănci.
• În vederea prevenirii apariției unor riscuri în desfășurarea activității de garantare din cadrul entității
se impune stabilirea unor modalități de verificare, analiză și monitorizare a informațiilor declarate
de salariați în anexele Codului de etică.
Pentru contractele de garantare provenite din promisiuni de garantare aprobate din plafoanele anilor 2019-
2020, încheiate în perioada 25 martie-28 mai 2021 în cadrul Programului Noua Casă 2021, la nivelul Fondului
a fost aplicat în mod eronat comisionul de gestiune aprobat pentru anii precedenți, respectiv coeficientul
de 0,45% stabilit pentru anul 2019 și coeficientul de 0,40% stabilit pentru anul 2020.
• Procedând astfel, a fost încasată necuvenit suma de 105 mii lei concomitent cu reflectarea inexactă
a veniturilor din comisioanele de gestiune aferente Programului Noua Casă.
44
FNGCIMM nu are în prezent aprobată o strategie, fapt ce influențează în mod negativ relația cu mediul
extern al companiei, inclusiv cu partenerii europeni, cu privire la participarea FNGCIMM ca partener de
implementare în programul INVEST EU.

Audit de
Controlul respectării prevederilor legale privind activitatea de autorizare, monitorizare și
conformitate
controlul jocurilor de noroc desfășurată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

În perioada 2019-2021, la nivelul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu au fost ocupate
posturile din cadrul Serviciului Promovare Joc Responsabil cu personal cu studii superioare în domeniul
științelor sociale, specializările sociologie și/sau psihologie.
• Activitățile și programele de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc,
prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității
responsabile, precum și soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și
un jucător presupuneau competențe specifice acestor domenii.
• Activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil a fost limitată la colectarea veniturilor proprii, fără
a fi inițiate și derulate activități și programe de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor
de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și
publicității responsabile, soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un
jucător. Astfel, la finele exercițiului financiar 2021, această activitate a înregistrat un excedent în
valoare de 21.724 mii lei, din care venituri proprii încasate în anul 2021 în valoare de 4.245 mii lei.
La nivelul Serviciului Control Sloturi, Bingo și Cazinouri, al Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri
On-line și Pariuri și al serviciilor teritoriale din cadrul ONJN există numeroase mijloace de joc confiscate de
la persoane fizice și juridice în anul 2021 și în anii anteriori17, care nu au fost predate către organele de
valorificare sau care nu au fost distruse, fiind depozitate în diverse spații.
De asemenea, mijloace de joc confiscate de mult timp nu au fost ridicate efectiv de la operatorii economici,
aflându-se la aceștia în baza unor contracte de depozit, în condițiile în care inspectorii ONJN au avut
obligația ca în perioada imediat următoare confiscării să ia măsuri de ridicare și depozitare în condiții
corespunzătoare a bunurilor confiscate.
În condițiile în care reprezentanții ONJN nu au efectuat acțiuni de control pentru jocurile de noroc la distanță,
operatorilor de jocuri de noroc care au obținut autorizații în anul 2021 nu li s-a solicitat depunerea în vederea
autorizării a unui raport de audit emis de o societate independentă18, în scopul confirmării faptului că:
• Datele înregistrate în sistemul informatic al operatorilor nu au suferit niciun fel de intervenții în
vederea diminuării sau ascunderii tranzacțiilor care să conducă la modificări ale înregistrărilor în timp;
• Informațiile din declarațiile lunare de venit prezintă în mod corect datele înregistrate în sistemele
informatice ale operatorului.

17
Mijloace de joc confiscate de la persoane fizice și juridice în temeiul OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de
noroc
18
Care efectuează o analiză de asigurări rezonabilă ISAE 3000 în cadrul unui audit independent pentru solicitanții de autorizații de
jocuri de noroc.

45
BĂNCI
Audit de
conformitate Verificarea operațiunilor comerciale ce intră în competența de control
a Curții de Conturi a României

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Operațiuni de natura imobilizărilor necorporale în curs de execuție în valoare de 587 mii lei, derulate la
nivelul BNR, au fost evidențiate în mod eronat în contabilitate în Contul de imobilizări corporale în curs de
execuție, ca urmare a nearmonizării aplicației informatice cu prevederile normei interne de contabilitate.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate
statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Banca Românească SA
Banca utilizează o aplicație informatică de contabilitate care nu a fost adaptată, în totalitate, cerințelor
legale. Registrul-jurnal astfel întocmit nu permite utilizarea acestuia în concordanță deplină cu scopul
pentru care a fost reglementat.
• Operațiunile prezentate în registrul-jurnal nu au asociate conturile contabile corespondente,
debitoare sau creditoare, după caz, iar sumele asociate unei operațiuni sunt la nivel agregat și nu
la nivel de operațiune financiar-contabilă, așa cum prevăd reglementările contabile aplicabile
pentru structura registrului-jurnal.
Banca a întocmit cereri de plată neconforme pentru unele dintre garanțiile emise de Fondul Național de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii SA – IFN (FNGCIMM), aspect ce a condus la
refuzul de plată al FNGCIMM și, implicit, la pierderea unor garanții în sumă de 1.341 mii lei.
Banca nu a monitorizat respectarea condițiilor contractului de credit privind obligația ipotecării anuale a
creanțelor rezultate din contracte în valoare de minimum 2.000 mii lei, generând astfel un posibil risc de
nerecuperare integrală a unui eventual credit neperformant, prin valorificarea tuturor garanțiilor
asiguratorii prevăzute în contractul de credit.
Banca a menținut în mod eronat în evidența contabilă extrabilanțieră dreptul de garanție asupra imobilelor,
în condițiile în care creditele acordate în cadrul programelor IMM Invest România și Prima Casă au fost
exigibilizate, iar imobilele achiziționate din credit, valorificate prin intermediul ANAF și sumele rezultate din
această valorificare au fost distribuite băncii și statului român proporțional cu procentul de garantare.
Banca nu a înregistrat în evidența extrabilanțieră diminuarea valorii garanțiilor acordate de FNGCIMM în
cadrul programelor IMM Invest România și Prima Casă cu sumele reprezentând creditul rambursat de
împrumutat în cadrul creditelor angajate, menținând astfel un nivel supradimensionat al soldurilor
garanțiilor acordate în favoarea băncii de FNGCIMM.
ASIGURĂRI
Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate
statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

COMPANIA DE ASIGURĂRI – REASIGURĂRI EXIM ROMÂNIA SA

La nivelul Companiei nu au fost constituite provizioane în valoare de 2.209 mii lei pentru acoperirea riscurilor
de nerecuperare a creanțelor de la clienții entității în exercițiul financiar în care a luat naștere creanța.

46
SĂNĂTATE

Deși rezultatele în materie de sănătate s-au îmbunătățit în România în ultimele două decenii, ele rămân
sub media Uniunii Europene, cu disparități geografice semnificative. Speranța de viață în România este
printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deși a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 (de
la 71,2 ani până la 75,6 ani în 2019) (Eurostat, 2021). Ritmul de creștere a speranței de viață s-a diminuat în
ultimul deceniu, sporul înregistrat în perioada 2011-2019 fiind de numai un an. Atât nivelul redus, cât și
ritmul modest de creștere a speranței de viață reflectă comportamente nesănătoase, dezechilibre
socioeconomice, precum și deficiențe în furnizarea și accesul la servicii de sănătate. Ratele mortalității
evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE.
România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori
înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile
prin îngrijiri de calitate adecvată. Ca și în restul Uniunii Europene, principalele cauze ale mortalității
evitabile în România sunt bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele, însă valorile înregistrate în
țara noastră sunt de 1,5-3 ori mai mari decât media UE27. Decalajul dintre mortalitatea evitabilă din
România și media Uniunii Europene se reflectă nu numai la nivelul indicatorilor stării de sănătate, ci are
consecințe indirecte asupra economiei, prin scăderea productivității forței de muncă, și asupra familiilor
pacienților, care sunt nevoite să aloce timp și resurse îngrijirilor informale.19
În contextul pandemiei de COVID-19, România a participat la acordurile comune de achiziție a vaccinurilor
pentru virusul SARS-CoV-2 organizate în anul 2021 de Comisia Europeană, la coordonarea grupului de
lucru privind introducerea Certificatelor Digitale COVID, crearea unui certificat comun de vaccinare și
recunoașterea reciprocă a procedurilor de vaccinare în statele membre UE.20

La nivelul anului 2021, cheltuielile efectuate din fonduri

publice pentru finanțarea sectorului de sănătate au fost
în creștere cu 13,3% față de valoarea înregistrată în anul
anterior. Creșterea a fost determinată atât de majorarea
cu 20,4% a cheltuielilor efectuate de Ministerul
Sănătății (MS), cât și de majorarea cu 10,2% a
cheltuielilor efectuate de Casa Națională de Asigurări
de Sănătate (CNAS).

Cheltuielile efectuate din

fonduri publice pentru
finanțarea sectorului de
sănătate

73.769.850 mii lei

19
Strategia națională de sănătate 2022-2030
20
Raport de activitate pe anul 2021, Ministerul Sănătății

47
 În totalul cheltuielilor
efectuate de MS, o
pondere semnificativă,
respectiv de 56,2%, o
dețin transferurile, în
sumă de 13.456.559 mii
lei, către alte instituții
publice care desfășoară
activități specifice în
domeniul sănătății.

În totalul cheltuielilor efectuate de

CNAS din bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate
(FNUASS), o pondere semnificativă, de
67,7%, o dețin cheltuielile cu materiale și
prestări de servicii cu caracter medical
(produse farmaceutice, medicamente
pentru boli cronice, servicii medicale de
hemodializă, dispozitive și echipamente
medicale, servicii medicale în ambulator
și asistență medicală, servicii de
urgență).

Cheltuielile spitalelor finanțate de la bugetul de stat și bugetul local în anul 2021 au fost în sumă totală de
35.395.576 mii lei, din care cele finanțate de la bugetele locale reprezintă 62,6% din totalul cheltuielilor
unităților spitalicești.

Față de anul 2020, în anul 2021 s-a

constatat o creștere cu 8,2% a
cheltuielilor spitalelor finanțate de la
bugetul local.

Cheltuielile spitalelor finanțate

de la bugetul de stat prin
bugetele ordonatorilor principali
de credite din administrația
centrală
13.233.177 mii lei

48
 Față de anul 2020, în 2021 s-a constatat
o creștere cu 9% a cheltuielilor
spitalelor finanțate de la bugetul local.

mii lei

Cheltuielile spitalelor finanțate

de la bugetul local prin bugetele ordonatorilor principali de
credite din administrația locală
22.162.399 mii lei

Audit financiar
Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

Fonduri alocate Ministerului
Sănătății din Fondul de
rezervă bugetară la
dispoziția Guvernului
1.061.500 mii lei
 242.000 mii lei pentru achiziționarea medicamentelor destinate tratării
pacienților cu COVID-19 internați în unitățile sanitare din România,
dispozitivelor medicale și materialelor de protecție individuală pentru
personalul medico-sanitar;
 386.660 mii lei destinați rezervei pentru situații speciale a MS, inclusiv
pentru achiziționarea de medicamente destinate tratării pacienților cu
COVID-19 internați în unitățile sanitare din România;
 70.340 mii lei pentru optimizarea derulării acțiunilor prioritare
necesare îngrijirii și acordării tratamentului pacienților critici, în
conformitate cu legislația aferentă modului de administrare, finanțare
și implementare a acțiunilor prioritare;
 137.500 mii lei pentru activități din cadrul programelor naționale de
sănătate publică derulate în cadrul unităților de sănătate din
subordinea MS;
 120.000 mii lei pentru achiziționarea medicamentelor necesare pentru
tratamentul pacienților cu COVID-19 în cadrul rezervei Ministerului
Sănătății;
 30.000 mii lei pentru achiziționarea tichetelor de masă acordate
persoanelor care se vaccinează cu schema completă împotriva COVID-19;

49
  15.000 mii lei pentru activități din cadrul programelor naționale de
sănătate publică, derulate în cadrul unităților de sănătate din
subordinea altor ordonatori principali de credite;
 30.000 mii lei pentru finanțarea, potrivit legii, a cheltuielilor curente și
de capital necesare operaționalizării centrelor de vaccinare împotriva
COVID-19;
 30.000 mii lei pentru finanțarea serviciilor județene de ambulanță în
vederea desfășurării activităților derulate pentru gestionarea cazurilor
care reprezintă o urgență medicală, determinate de infectarea cu
COVID-19, dar și generate de alte cauze medicale pentru care serviciile
de ambulanță asigură primul punct de diagnostic și referință către
spitalele de specialitate pentru toți pacienții.

În anul 2021, fondurile alocate MS din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în valoare de
1.061.500 mii lei au înregistrat o scădere cu 42,2% față de anul 2020.21
Din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, MS nu a utilizat suma de 161.276 mii lei, din care:
• suma de 31.131 mii lei alocată pentru achiziționarea de medicamente specifice tratamentului afecțiunilor
asociate COVID-19;
• suma de 120.000 mii lei alocată pentru achiziționarea de vaccinuri specifice combaterii epidemiei
de COVID-19.
Mai mult, suma de 10.145 mii lei nu a fost utilizată și nici disponibilizată la Fondul de rezervă bugetară
la dispoziția Guvernului.
În anul 2021, România, prin MS, a revândut către un stat membru SEE22 (Germania) cantitatea de 912.000
de doze de vaccin Moderna (cu prețul de 22,5 USD/doză), pentru care a încasat și a vărsat la bugetul de
stat întreaga valoare, fără a regulariza cu Comisia Europeană avansul în valoare de 4.104 mii USD (obligație
stipulată în Acordul de revânzare).
MS nu a înregistrat în evidența contabilă operațiunile economico-financiare privind renunțarea la achiziția
unui număr de 1.586.520 de doze de vaccin Pfizer Inc-BioNTech (din cantitatea totală de 8.519.810 doze de
vaccin Pfizer) pentru care Comisia Europeană a plătit, în numele României, un avans de 3,5 euro/doză.
În activitatea financiar-contabilă a MS au fost constatate abateri privind înregistrarea operațiunilor
economico-financiare specifice achiziției și utilizării unor cantități de vaccin împotriva COVID-19 în valoare
de 585.839 mii lei, din care:
• cantități de vaccin împotriva COVID-19 utilizate și/sau expirate pe parcursul anului 2021, în valoare de
559.783 mii lei;
• achiziția de vaccin împotriva COVID-19 de la furnizorul Janssen în valoare de 26.056 mii lei, pentru care
avansul a fost plătit de Comisia Europeană.
La nivelul MS, activitatea privind achiziția a două vaccinuri a înregistrat deficiențe, în sensul producerii unor
cheltuieli suplimentare generatoare de prejudicii în valoare de 1.941 mii lei, din care:
• suma de 1.631 mii lei reprezintă prejudiciu aferent achiziției de vaccin gripal trivalent;
• suma de 310 mii lei reprezintă prejudiciu aferent achiziției de vaccin tetravalent difteric–tetanic–
pertussis acelular, polio inactivat (DTPa-IPV).

21
În anul 2020, MS a beneficiat de fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în valoare de 1.836.405 mii lei.
22
SEE – Spațiul Economic European

50
În anul 2021, în contabilitatea MS nu a fost înregistrată suma de 145.785 mii lei, reprezentând contravaloarea unor
medicamente provenite din donații, din care:
• suma de 130.022 mii lei aferentă unui număr de 12.720 de doze de anticorpi monoclonali
(medicament pentru tratarea virusului SARS-CoV-2) donate statului român de către Germania;
• suma de 15.763 mii lei aferentă unui număr de 48.500 de cutii de medicamente pentru tratarea
virusului SARS-CoV-2 (Favipiravir) donate de SC Terapia SA Cluj-Napoca.
Medici rezidenți detașați în anul 2021 au beneficiat de spor pentru condiții periculoase de 12% aplicat la salariul
de bază, contrar prevederilor legale în vigoare privind salarizarea acestora pe perioada detașării, ceea ce a
condus la efectuarea de plăți nelegale în valoare de 125 mii lei.
MS nu a evidențiat și nu a recuperat creanțe în valoare de 44.191 mii lei, rezultate din prestarea serviciilor
medicale acordate victimelor accidentelor rutiere sau vătămării corporale.
În situațiile financiare încheiate la 31 decembrie 2021 nu au fost raportate creanțe și datorii în valoare de 14.714
mii lei, reprezentând despăgubiri, cheltuieli de judecată, daune morale, cheltuieli de executare, precum și alte
obligații sau datorii stabilite prin titluri executorii.
În derularea proiectului de cercetare Dezvoltarea unui vaccin peptidic profilatic pentru COVID-19 bazat pe
epitopi recunoscuți de sistemul imun al Centrului OncoGen din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență
„Pius Brînzeu” Timișoara, derulat în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-
Militară „Cantacuzino”, au fost constatate o serie de neconformități, respectiv:
. Cheltuieli indirecte pentru care a fost justificat avansul primit nu au fost înregistrate și raportate în
balanța proiectului (134 mii lei), iar o parte dintre cele înregistrate în evidența financiar-contabilă în
anul 2022 au fost justificate cu documente aferente unor perioade ulterioare derulării proiectului
de cercetare (46 mii lei);
. Au fost justificate cheltuieli cu personalul mai mari decât sumele înregistrate și raportate prin
situațiile financiare cu suma de 71 mii lei;
. Stocurile au fost trecute pe cheltuieli la momentul achiziției și nu pe măsura consumului efectiv al
acestora (1.168 mii lei);
. Spitalul a achiziționat echipamente în valoare de 306 mii lei, fără ca acestea să fie cuprinse în Lista
echipamentelor necesare pentru realizarea proiectului, astfel că aceste cheltuieli nu pot fi
considerate eligibile în cadrul proiectului;
. Nu a fost întocmit Registrul de evidenţă a rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare;
. Spitalul a funcționat și a desfășurat activități de cercetare fără acreditarea necesară.
Principalele deficiențe constatate la direcțiile de sănătate publică, serviciile de ambulanță județene și unitățile
sanitare aflate sub coordonarea sau în subordinea Ministerului:
. Legislația privind documentele financiar-contabile nu a fost respectată în cazul înregistrării
consumurilor aferente dozelor de vaccin împotriva SARS–CoV-2 și a tichetelor de masă acordate
persoanelor cu schema completă de vaccinare (Direcția de Sănătate Publică Prahova);
. În evidența contabilă nu au fost înregistrate creanțe în sumă totală de 68 mii lei, reprezentând chirii
neîncasate pentru care există sentințe definitive (15 mii lei) și procese aflate pe rolul instanțelor de
judecată (53 mii lei) (Spitalul de Recuperare Borșa);
. Sume transferate din bugetul FNUASS pentru plata influențelor financiare determinate de
creșterile salariale ale personalului nu au fost verificate, ceea ce a condus la încasarea unor venituri
necuvenite în sumă de 258 mii lei (Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae
Stăncioiu” Cluj-Napoca);

51
 . În perioada 2019-2020, la nivelul Serviciului de Ambulanță Județean Călărași au fost efectuate plăți
nelegale în sumă de 152 mii lei în cadrul unui contract de muncă încheiat cu un candidat care nu
îndeplinea condițiile legale de angajare (Serviciul de Ambulanță Județean Călărași);
. Au fost efectuate plăți nelegale în sumă totală de 186 mii lei, reprezentând drepturi salariale
necuvenite, respectiv spor pentru condiții periculoase acordat comitetului director, spor pentru
bloc operator acordat în procent mai mare decât cel aprobat, plata unor ore de gardă efectuate
pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru, precum și salariu de
bază stabilit la un nivel mai mare decât cel cuvenit potrivit legii (Spitalul Clinic Județean de Urgență
Cluj-Napoca);
. Suma de 739 mii lei a fost plătită nejustificat pentru reactivi în cadrul activităților UPU, prin luarea
în considerare și a altor cheltuieli decât cele ocazionate de investigațiile paraclinice pentru cazurile
rezolvate în aceste structuri (Direcția de Sănătate Publică Prahova);
. Au fost distribuite tichete de masă în sumă de 215 mii lei unor persoane care nu erau beneficiare
ale acestor drepturi (Direcția de Sănătate Publică Prahova);
. Au fost achiziționate licențe antivirus și licențe Office în sumă de 255 mii lei fără să se facă dovada
că produsele au fost instalate și utilizate efectiv (Direcția de Sănătate Publică Prahova);
. Un echipament de testare RT-PCR obținut cu titlu gratuit de la Ministerul Sănătății nu a fost pus în
funcțiune (Direcția de Sănătate Publică Prahova).

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” nu a evidențiat și nu a recuperat creanțe în valoare de 4.633 mii
lei, rezultate din prestarea serviciilor medicale acordate victimelor accidentelor rutiere sau vătămării
corporale.
În anul 2021, personalul medical detașat (medici rezidenți) a beneficiat de spor pentru condiții periculoase
în valoare de 268 mii lei fără respectarea prevederilor legale privind salarizarea acestora pe perioada
detașării. Aceeași situație a fost întâlnită și în cazul personalului desemnat să efectueze activități în cadrul
Centrului de vaccinare COVID-19 pentru care spitalul a efectuat plăți necuvenite în valoare de 831 mii lei.
Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” a solicitat în mod nejustificat suma de 992 mii lei din bugetul
FNUASS, reprezentând plata influențelor financiare aferente creșterilor salariale pentru personalul
institutului, ca urmare a aplicării necorespunzătoare a dispozițiilor legale incidente.

Academia de Științe Medicale

În anul 2021, la nivelul entității nu au fost înregistrate în evidența financiar-contabilă și nu au fost încasate
venituri proprii în valoare de 5.010 mii lei, reprezentând taxe din avizarea studiilor clinice de către Comisia
de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca autoritate învestită prin acte normative, astfel:
• Printr-o decizie a președintelui Academiei de Științe Medicale, emisă în anul 2014, a fost înființată
Fundația Academia de Medicină sub patronajul Academiei de Științe Medicale, fundație desemnată să
administreze întreaga bază materială și logistică și fondurile provenite din activitatea de evaluare a
studiilor clinice și să reprezinte financiar-contabil și administrativ Comisia de Bioetică a
Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
• Prin aceeași decizie s-a stabilit faptul că pentru activitatea de examinare a dosarelor de studii clinice
și de emitere a unui aviz, solicitanții trebuie să achite un tarif similar celor percepute pentru studiile
clinice practicate de Agenția Națională a Medicamentului. Totodată, în această decizie s-a stabilit în
mod nejustificat ca sumele în lei și valută să se încaseze în conturile Fundaţiei Academia de Medicină,
deschise la bănci comerciale și nu în contul de subvenții al Academiei de Științe Medicale.

52
Academia de Științe Medicale, prin Comisia de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a
avizat studiile clinice conform prevederilor legale, activitate pentru care a perceput venituri sub formă de
taxe, pe care le-a virat în conturile Fundaţiei Academia de Medicină, deschise la bănci comerciale.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”

Institutul nu a realizat venituri cuvenite în sumă de 211 mii lei din asocierea în participațiune cu o firmă
privată, în calitate de asociat partener.
• Institutul a încheiat un contract de asociere în participațiune, prin punerea la dispoziție a unui spațiu
de 105 mp, pentru realizarea de servicii medicale de imagistică. Pentru beneficiile rezultate din
activitățile comune desfășurate de asociați s-a stabilit cota de 10% în favoarea Institutului.
• Mai mult, încheierea contractului s-a făcut fără obținerea avizului Ministerului Sănătății pentru
transmiterea dreptului de folosință a spațiului, proprietate publică a statului.
• În perioada 2019-2021, Institutul trebuia să încaseze profit din asociere în sumă de 221 mii lei.
Această situație a fost constatată în contextul în care asociatul partener, respectiv firma privată, a
beneficiat de pacienții și locația/spațiul Institutului, elemente esențiale în derularea oricărei asociere
în participațiune. Din prevederile clauzelor contractuale se rețin și alte aspecte, dintre care menționăm:
• Asocierea creată a fost condusă de un consiliu director format din șapte membri, dintre care
trei membri din partea Institutului și patru membri din partea asociatului partener, aceștia fiind
majoritari în luarea deciziilor;
• Institutul a acordat bilete de trimitere pacienților săi către medicii asociatului partener,
pentru servicii clinice și paraclinice prestate în baza prezentei asocieri.
Institutul nu a înregistrat în evidența contabilă bunuri primite cu titlu gratuit prin donație și sponsorizare, în
valoare de 113 mii lei, și a înregistrat în mod eronat contracte de sponsorizare în numerar, în sumă de 29 mii
lei. A fost constatată, de asemenea, existența unor contracte de sponsorizare în servicii sau lucrări, fără
reflectarea acestora în evidența contabilă, în sumă de 87 mii lei.

Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

Institutul nu a urmărit încasarea în termenul legal de prescripție a sumei de 106 mii lei, reprezentând creanțe
scoase din evidențele contabile fără efectuarea unei analize a cauzelor și împrejurărilor care au condus la
nerecuperarea acestora în perioada de prescriere.
Institutul nu a asigurat integritatea patrimoniului pentru două mijloace fixe constând în echipament
radiologie digital „Del Ems” și aparat RX „Axion Iconos”, în sumă de 1.341 mii lei. Acestea au fost sustrase,
cu toate că sediul de depozitare beneficia de servicii de pază. În timpul misiunii de audit, Institutul a formulat
cerere de chemare în judecată a firmei de pază.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate

CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

În anul 2021, în cadrul contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate județene (CASJ) cu furnizorii de
servicii medicale și produse farmaceutice au fost validate și decontate nelegal din FNUASS servicii medicale,
medicamente și dispozitive medicale în valoare de 4.034,7 mii lei, astfel:

53
 . prescripții și servicii medicale pentru pacienți internați în aceeași perioadă în regim de spitalizare
continuă, în valoare de 1.318 mii lei;
. servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pentru persoane care figurau decedate la data
prestării acestor servicii, eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale, în valoare de 793 mii lei;
. prescripții medicale în regim de compensare pentru persoane care nu aveau calitatea de beneficiari ai
indemnizației de șomaj, în valoare de 682 mii lei;
. prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor, în cazul unor
persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestora, în valoare de
554 mii lei;
. prescripții medicale, în regim de compensare de 20%, 50%, 90% și 100% din prețul de referință al
medicamentelor, în cazul unor persoane din categoria de asigurați „Beneficiari de ajutor social”, fără ca
aceste persoane să îndeplinească condițiile legale de a fi înregistrate în această categorie la data
emiterii prescripțiilor medicale, în valoare de 474 mii lei;
. prescripții de medicamente cu compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor unor
persoane care nu se încadrau în categoria „Veterani” sau „Persoane cu handicap”, în valoare de 219
mii lei;
. servicii de planificare familială fără respectarea prevederilor legale în valoare de 2 mii lei;
. servicii de asistență spitalicească „Internare de zi” pentru persoane care figurau în aceeași perioadă în
„Internare continuă” în cadrul altor unități sanitare, în valoare de 1 mie lei;
. servicii paraclinice în valoare de 0,7 mii lei, specifice pacientelor însărcinate, respectiv „Testare HIV la
gravidă”, „Determinarea la gravidă a grupului sanguin ABO” și „Determinarea la gravidă a grupului
sanguin Rh”, pe numele unor pacienți de sex masculin.
CNAS a efectuat plăți suplimentare în valoare de 1.087 mii lei, reprezentând servicii de vaccinare validate și
decontate nelegal în anul 2021, din care:
. Suma de 1.063 mii lei a fost plătită în plus medicilor de familie în baza deconturilor emise de aceștia;
. Suma de 24 mii lei a reprezentat plată dublă aferentă serviciilor de programare și vaccinare efectuate
în anul 2021.
În anul 2021, CNAS a înregistrat eronat în evidența contabilă datorii în valoare de 697.421 mii lei, aferente
prestațiilor de boală și maternitate acordate asiguraților români pe teritoriul altui stat membru UE/SEE/
Confederației Elvețiene.
În perioada 2019-2021 au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 2.772 mii lei prin includerea eronată a
indemnizației de hrană în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Mai mult, în anul 2021 au fost
acordate cinci zile de concediu de odihnă suplimentar23, fără dovada existenței condițiilor deosebite
(vătămătoare, grele sau periculoase) stabilite de inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii pe
baza determinărilor efectuate de către personalul încadrat în unitățile specializate ale Ministerului Sănătăţii, cu
avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
A fost acordat un spor de 75%, în cuantum de 6.030 mii lei, pentru condiții deosebit de periculoase pentru
situația de risc epidemiologic determinată de răspândirea SARS-CoV-2, în condițiile în care salariați din cadrul
unor unități spitalicești erau încadrați în secții non-COVID24.

23
CASJ Alba, CASJ Bacău, CASJ Cluj, CASJ Galați, CASJ Mureș, CASJ Timiș și CASJ Tulcea
24
CASJ Prahova

54
 Audit de
conformitate
Controlul modului de gestionare a resurselor publice pentru anii 2020-2021

Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”

Institutul a achiziționat servicii în domeniul relațiilor publice în sumă de 49 mii lei, servicii de dezinsecție,
deratizare și deparazitare în sumă de 264 mii lei, servicii de consultanță în domeniul achizițiilor publice în
sumă de 135 mii lei, precum și servicii informatice în sumă de 1.714 mii lei, în condițiile în care prin
Regulamentul de Organizare și Funcționare erau create structuri cu aceste atribuții.
Institutul a angajat și a efectuat cheltuieli cu servicii de medicina muncii în sumă de 110 mii lei, fără
respectarea prevederilor legale în ceea ce privește achizițiile publice, precum și fără respectarea bunei
gestiuni în utilizarea fondurilor publice.
Institutul nu a solicitat de la bugetul de stat suma de 240 mii lei, reprezentând drepturi plătite personalului
medical/auxiliar detașat în perioada 2020-2022. Aceste sume au fost suportate în mod eronat din bugetul
de venituri și cheltuieli al Institutului.
În cazul obiectivului de investiții Modernizarea instalației de fluide medicale s-au efectuat plăți nelegale în
sumă de 12 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii achiziționate de la furnizori externi (dirigenție
de șantier) care nu îndeplineau condițiile legale pentru prestarea acestui tip de servicii.
Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” a solicitat în mod nejustificat spre decontare din
bugetul FNUASS suma de 6.713 mii lei, reprezentând plata influențelor financiare aferente creșterilor
salariale pentru personalul Institutului ca urmare a aplicării necorespunzătoare a dispozițiilor legale
incidente.
Au fost efectuate cheltuieli cu servicii, sub forma unui abonament lunar, pentru situații de urgență de
categorie C1, care au fost achiziționate de la un furnizor care nu deținea aviz pentru acest sector de
competență, în valoare de 315 mii lei.
Institutul a efectuat cheltuieli cu servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare în sumă
de 122 mii lei, fără a exista aprobarea ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul Sănătății, cu
privire la aceste servicii.

Audit de
Verificarea unor aspecte înscrise în sesizările/petițiile primite de Curtea de Conturi, cu
conformitate privire la încălcarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice

Spitalul Clinic Căi Ferate Nr. 1 Witting

Spitalul Clinic Nr. 1 Căi Ferate Witting a ales procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare pentru atribuirea unui contract de achiziție publică pentru furnizarea de echipamente de
protecție, deși nu erau întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice pentru
aplicarea acesteia.
Spitalul Clinic Nr. 1 Căi Ferate Witting a atribuit un contract în valoare de 772 mii lei, având la bază o ofertă
inadmisibilă și inacceptabilă din cauza lipsei probelor privind capacitatea de exercitare a activității profesionale
de către operatorul economic și neconformă cu cerințele din caietul de sarcini. Ulterior, Spitalul a încheiat și un
act adițional la contract în valoare de 325 mii lei fără TVA, fără a fi întrunite condițiile prevăzute de Legea nr.
98/2016.
Entitatea nu a calculat, înregistrat și urmărit încasarea de venituri în sumă totală de 14 mii lei, inclusiv TVA, ca
urmare a neîndeplinirii integrale a obligațiilor contractuale de către un operator economic.

55
EDUCAȚIE, CERCETARE, INOVARE, DIGITALIZARE, CULTURĂ ȘI SPORT

Domeniul Educației, Cercetării, Inovării, Digitalizării, Culturii și Sportului a cunoscut o transformare, în anul
2021, prin migrarea digitalizării în cadrul acestuia ca urmare a înființării Ministerului Cercetării, Inovării și
Digitalizării25 (MCID).
MCID a preluat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) de la Secretariatul General al
Guvernului, activitățile de cercetare și inovare din subordinea Ministerului Educației (cu excepția
UEFISCDI26), precum și domeniul comunicații din subordinea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii
și Comunicațiilor27.
În anul 2021, cheltuielile efectuate de la bugetul de stat pentru susținerea sectorului Educație, Cercetare,
Inovare, Digitalizare, Cultură și Sport au fost în valoare de 36.047.820 mii lei, în creștere cu 1,4% față de
anul 2020.

25
OUG nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea
unor acte normative
26
UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării care a rămas în
subordinea Ministerului Educației
27
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, devenit Ministerul Transporturilor și Infrastructurii începând cu anul 2021

56
Din totalul fondurilor publice alocate domeniului Educație, Cercetare, Inovare, Digitalizare, Cultură și Sport
în anul 2021, 89,3% au fost cheltuite de Ministerul Educației (ME) și Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării (MCID).

Cheltuielile efectuate de ME din bugetul de stat în

anul 2021 au înregistrat o scădere cu 4,7% față de
anul precedent și o modificare în structură a
acestora, în sensul diminuării cheltuielilor pentru
finanțarea învățământului universitar și a mediului
academic cu 5.020.839 mii lei și al majorării
cheltuielilor destinate altor instituții din domeniul
educației și cercetării cu 1.496.748 mii lei.

La nivelul MCID au fost efectuate, în anul 2021, cheltuieli în valoare de 1.841.223 mii lei, din care 61,2% au
avut ca destinație finanțarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare (în sumă de 600.768 mii lei)28 și
a proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare (în sumă de 526.061 mii lei).

28
Ordinul MCID nr. 4/25.03.2021 privind aprobarea alocării de credite bugetare în anul 2021 pentru programele-nucleu și Anexa la
Ordin cu modificările ulterioare – Lista propunerilor de programe-nucleu de cercetare-dezvoltare propuse a fi finanțate în perioada
2019-2022

57
În anul 2021, Autoritatea pentru Digitalizarea României a efectuat plăți din venituri proprii și subvenții în
valoare de 118.409 mii lei în procesul de transformare digitală a României, cu o viziune nouă pentru sectorul
public. În demersul asigurării de servicii publice on-line de calitate pentru cetățeni și mediul de afaceri,
accelerarea transformării digitale necesită susținere prin noi proiecte, cum ar fi Platforma Software
Centralizată de Identificare Digitală (PSCID), care își propune să asigure standarde de securitate atât
pentru utilizatori, cât și pentru administratori.
În platforma PSCID se vor regăsi identitățile existente la ANAF, administrații publice locale și evidența
populației, în prezent separate și la niveluri de încredere distincte, astfel încât cetățenii și mediul de afaceri
să o poată utiliza într-un mod facil prin conectare, printr-un singur set de credențiale la orice serviciu public
de e-guvernare.29

EDUCAȚIE

Sistemul de educație din România, afectat de impactul generat de pandemia de COVID-19, ocupă, în cazul
multor indicatori de referință, ultimele poziții din Uniunea Europeană.
România și-a ratat țintele asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, atât pentru părăsirea timpurie a școlii
(15,3% în 2019 vs 11,3% țintă asumată), cât și pentru accesul la învățământul terțiar (25,8% pentru tinerii de
30-34 de ani în 2019 vs 26,7% țintă asumată). La această ultimă țintă, România se plasează pe ultima poziție
din Uniunea Europeană. Această problemă vine pe fondul unei rate ridicate de sărăcie, astfel încât în anul
2019, 35,8% dintre copiii din România se aflau în risc de sărăcie sau de excluziune socială, cea mai mare rată
din Uniunea Europeană.
Criza pandemică din 2020-2021 a relevat într-un mod și mai pronunțat limitele sistemului educațional
românesc. Elevii din cele mai dezavantajate școli au avut de suferit și mai mult, calitatea educației fiind și
mai scăzută30. Astfel, aproximativ 40% dintre elevi nu au participat la școala on-line. În același timp, unul din
trei părinți (peste 35%) au fost nevoiți să suplinească școala în mai mare măsură decât în trecut și nu au
reușit să asigure sprijinul socio-emoțional necesar copiilor lor.
La nivelul anului 2021, din numărul total de clădiri cu destinația de săli de curs, laboratoare, săli de sport,
cămine sau cantine din învățământul preuniversitar, un număr de 3.191 de clădiri nu aveau autorizație sanitară,
fiind proporțional mai numeroase în mediul rural decât în cel urban. O parte semnificativă a autorizațiilor

29
Autoritatea pentru Digitalizarea României, Raportul Digitalizării Q4-2021, p. 10
30
Studiu World Vision România – Impactul pandemiei asupra copiilor din mediul rural: 40% dintre părinți nu au reușit să asigure
alimentele și produsele de bază. Doar 60% dintre elevi au făcut şcoală online.

58
sanitare a fost obținută în baza unei declarații pe propria răspundere a directorului unității de învățământ.
„Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018–2023” identifică aproximativ 4.200 de
școli din România (în care învață peste 155.486 de elevi) care nu au grupuri sanitare în incinta școlii, jumătate
dintre acestea fiind amplasate în curte și lipsite de apă curentă și canalizare.
Proiectul „România Educată” are suport financiar printr-o alocare din Planul Național de Redresare și
Reziliență, beneficiind de un buget total de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin Renovation Wave va fi
finanțată cu suma de 405 milioane de euro, inclusiv schema de renovare a unităților de învățământ
preuniversitar de stat, în vederea asigurării standardelor de siguranță.
Sursa: România Educată - Proiect al Președintelui României, Klaus Iohannis

Comisia Europeană
propune consolidarea
eforturilor în curs și
dezvoltarea în continuare
a Spațiului european al
educației de-a lungul a
șase direcții.31

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Educației
Ministerul Educației, în calitate de lider de parteneriat în cadrul unui contract de finanțare încheiat cu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – AM POCA, Academia de Poliție „Alexandru Ioan
Cuza” și o asociație, în derularea proiectului Dezvoltarea de reglementări instituționale privind etica,
integritatea și anticorupția în sistemul de educație, a utilizat fonduri publice fără să realizeze o bună gestiune
financiară a acestora.
• Întrucât Ministerul nu și-a îndeplinit prevederile contractuale, contractul de finanțare a fost reziliat.
• AM POCA a solicitat Administrației Sectorului 5 a Finanțelor Publice demararea procedurii de
executare silită pentru recuperarea prefinanțării acordate și nejustificate.
• Ministerul Educației a transmis celor doi parteneri decizia de reziliere și titlurile executorii emise de
ANAF pentru suma totală de 88 mii lei.

31
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, Bruxelles, 30.09.2020

59
 Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale
Audit de
creditelor garantate de stat la entitățile beneficiare pentru perioada 2019-2021, la Ministerul
conformitate
Educației - Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Şcolare și
Universitare (UMPMRSU)

Ministerul Educației - Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei

Şcolare și Universitare
Misiunea a vizat legalitatea utilizării și rambursării fondurilor provenite din împrumutul în sumă de 66.800
mii euro acordat în baza Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei, semnat la 12 iulie 2007 la București și la 26 iulie 2007 la Paris, pentru finanțarea proiectului Reforma
educației timpurii în România, aprobat prin HG nr. 1454/2007.
La nivelul Ministerului Educației – UMPMRSU au fost efectuate plăți în sumă de 12 mii lei pentru lucrări
neexecutate, aferente obiectivelor de investiții Grădinița Chitila și Grădinița Buftea.
În mod similar, la nivelul entității au fost efectuate plăți în sumă de 26 mii lei fără TVA, pentru lucrări
neexecutate aferente obiectivului de investiții Grădinița Periș. Totodată, s-au decontat cheltuieli în sumă de
129 mii lei fără TVA, pentru articole de deviz care nu existau fizic la obiectivul de investiții.
În perioada 2019-2021, în evidența contabilă nu a fost înregistrată în conturi de evidență în afara bilanțului
suma de 1.026 mii lei, reprezentând valoarea garanțiilor de participare la licitații constând în polițe de
asigurare.
Suma de 11.480 mii lei, reprezentând valoarea garanțiilor pentru returnarea unui avans și a celor constituite
pe baza extrasului de cont privind disponibilul din garanţia pentru buna execuţie prezentată de executanții
unor lucrări, a fost înregistrată eronat în contul Garanţie bancară pentru bună execuţie.
Valoarea unor obiective de investiții finalizate și recepționate în sumă de 452.760 mii lei a fost înregistrată
eronat în contul Active fixe corporale în curs de execuție.
Suma de 121.829 mii lei, reprezentând valoarea polițelor de asigurare construcții montaj cu acoperire all
risks constituite de executanți în cadrul contractelor încheiate de UMPMRSU, nu a fost înregistrată în
contabilitate în conturi în afara bilanțului.
Deși Acordul-cadru de împrumut a prevăzut înființarea și reabilitarea unui număr de 750 de grădinițe cu
un cost total în valoare de 88.305 mii euro, potrivit ultimului amendament la acordul de împrumut,
costul total al proiectului s-a majorat cu suma de 18.551 mii lei, ajungând la 106.856 mii euro, sumă
suportată din bugetul de stat, în condițiile în care numărul grădinițelor s-a diminuat semnificativ la 400
de grădinițe.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar

Agenția a decontat, în perioada 2019-2021, lucrări în sumă totală de 142 mii lei, fără documente justificative
din care să rezulte exactitatea și realitatea sumelor datorate, având la bază contracte încheiate fără
respectarea legislației în vigoare.

60
CERCETARE, INOVARE ȘI DIGITALIZARE
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este autoritatea de stat în domeniile cercetării, dezvoltării
experimentale şi tehnologice, inovării, comunicaţiilor şi digitalizării, securităţii cibernetice, serviciilor poştale
și radiocomunicaţiilor32.
Relansarea cercetării și inovării, inclusiv a specializării inteligente, depinde decisiv de antrenarea
investițiilor publice în cercetare-dezvoltare, capitol la care România, cu doar 0,17% din PIB în 2018, se
plasează pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
România reafirmă opțiunea strategică de a crește predictibil cheltuielile publice pentru cercetare și
dezvoltare pentru a atinge 1% din PIB până în anul 2027.
În condițiile subfinanțării cronice a cercetării și, în cadrul acesteia, a ponderii scăzute a dezvoltării
experimentale, organizațiile publice de cercetare au un număr redus de cercetători, iar eforturile
acestora sunt dispersate în proiecte pe termen scurt, cu puternică încărcătură birocratică. Puținele
resurse sunt slab concentrate în jurul unor agende strategice și al unor parteneriate cu mediul de afaceri,
neexistând în acest context premise pentru specializarea inteligentă. Conform Tabloului de Bord privind
Inovarea Regională 2021, toate regiunile de dezvoltare din România sunt încadrate în categoria
inovatorilor emergenți. Aproape două treimi din cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea, precum și
jumătate dintre infrastructurile de cercetare sunt concentrate în București - Ilfov.
Personalul de cercetare și dezvoltare raportat la populația ocupată este de patru ori mai mic decât media
UE. La acest indicator, România se plasează pe ultimul loc în UE, manifestând totodată o tendință
divergentă, de stagnare în raport cu tendința europeană de creștere.33 Pentru perioada de finanțare
2021-2027, inovarea rămâne una dintre prioritățile de investiții ale Uniunii Europene.
Începând din 2011, performanțele în materie de inovare au crescut în 25 de state membre ale UE și au
scăzut în trei dintre acestea. Performanțele au crescut cel mai mult în Lituania, Grecia, Letonia, Malta,
Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos și au scăzut cel mai mult în România și Slovenia.34
În următorii ani, în cadrul politicii de coeziune, activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare se va finanța
prin obiectivul de politică: „O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și
sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii”, iar alocarea va avea un coeficient de 25% din politica de coeziune.
Suma destinată României, în cadrul acestui obiectiv va fi de aproximativ 6 miliarde de euro.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

La nivelul Ministerului, fundamentarea cheltuielilor nu a avut la bază o analiză temeinică și realistă din care
să rezulte posibilitatea realizării cheltuielilor la nivelul previzionat în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul
2021 al Autorității pentru Digitalizarea României. La rectificarea bugetului de stat pe anul 2021, creditele de
angajament și creditele bugetare au fost diminuate cu suma de 227.000 mii lei.

32
Art. 1 alin. (3) din HG nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării
33
Document-cadru privind Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare inteligentă 2021-2027, 17 noiembrie 2021
34
Strategia Regională de Specializare Inteligentă 2021-2027 Regiunea Vest

61
La nivelul unor institute naționale de cercetare și dezvoltare aflate sub coordonarea Ministerului Cercetării,
Inovării și Digitalizării au fost închiriate bunuri din proprietatea publică a statului, pentru care institutele au
drept de administrare, fără efectuarea demersurilor referitoare la elaborarea și aprobarea actelor normative
cu privire la închirierea bunurilor aparţinând domeniului public al statului și încasarea unei cote-părți din
chirie, consecința fiind nerealizarea de venituri la bugetul de stat.
• Valoarea chiriilor încasate de unele institute fără respectarea prevederilor legale referitoare la
închirierea bunurilor din domeniul public al statului este în sumă de 9.231 mii lei.

Academia Română
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 13.876 mii lei, reprezentând valoarea a 13.850 mp de imobil
compus din teren și construcții restituite și, respectiv, date în compensare Fundației Elias35 de către
Academia Română, din domeniul public al statului, contrar prevederilor legale.
• În baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, Academia Română a restituit Fundației bunuri imobile de natura bunurilor și
clădirilor din domeniul public al statului. Însă, prin emiterea unor dispoziții de restituire, conducerea
Academiei Române a încălcat prevederile legale privind regimul proprietății publice a statului.
Situația juridică a imobilului din bd. Mărăști nr. 17, sector 1, București nu a fost clarificată din anul
2004, având drept consecință degradarea continuă a imobilului în care își desfășoară activitatea
Spitalul Universitar de Urgență Elias și imposibilitatea pentru unitatea sanitară de a accesa fonduri
pentru efectuarea reparațiilor capitale de care avea nevoie.
Pentru al treilea an consecutiv nu s-a efectuat inventarierea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar de
la Cabana Pietrele și Cabana Gemenele, imobile aflate în domeniul public al statului, pentru care Academia
Română are drept de administrare.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații

Entitatea a înregistrat eronat ca active fixe în valoare de 2.753 mii lei bunuri care prin natura și valoarea de
intrare sunt obiecte de inventar. De asemenea, a înregistrat eronat suma de 8.970 mii lei, reprezentând
amortizarea unor active fixe casate.

CULTURĂ
Contribuția sectoarelor culturale și creative la PIB a evoluat de la 18,9 miliarde lei, în 2015, la 32,4 miliarde
lei în 2019, creșterea cu 71% fiind un rezultat economic superior ritmului național.
Referitor la finanțarea culturii, tendința generală în ultimele două decenii a fost de descreștere a valorii
cheltuielilor făcute de autoritățile publice centrale și locale, deși aceasta se află încă sub media europeană.
Diferențele foarte mari între mediul urban și rural în finanțarea sectoarelor culturale și creative, atât în
privința cheltuielilor alocate domeniului culturii per locuitor, cât și ca procent din cheltuielile totale, se
reflectă în accentuarea decalajelor și în lipsa de acces la oferta culturală a populației rurale.36

35
Art. 24 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare,
„Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform „Actului
de fundațiune al Fundației Familiei Menachem H. Elias”.
36
Analiza funcțională a ecosistemului cultural din România, punct de plecare pentru Strategia Sectorială în Domeniul Culturii 2023-

62
 Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Culturii
În cadrul unui contract încheiat în anul 2021 între Ministerul Culturii și Uniunea Scriitorilor din România,
contract ce avea ca obiect finanțarea revistelor România literară, Luceafărul de dimineață, Ramuri, Orizont,
Apostrof, Helikon, Viața Românească, Steaua și Convorbiri literare, Ministerul a decontat în mod nejustificat
Uniunii Scriitorilor din România suma de 14 mii lei pentru cheltuieli de personal.
. Deși activitățile de serviciu pentru mai multe contracte individuale de muncă nu se pot desfășura
în același timp, o persoană încadrată în funcția de tehnoredactor pentru revista România literară se
regăsește angajată pe aceeași funcție și pentru revista Viața Românească, fiind remunerată pentru
munca prestată la ambele reviste.
O situație similară se regăsește și în cazul revistelor Orizont și România literară pentru o persoană
încadrată cu un contract individual de muncă în calitate de distribuitor presă și cu un alt contract
individual de muncă în calitate de director tehnic.

Agenția Națională de Presă Agerpres

Bugetul Agenției a fost prejudiciat cu suma de 621 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit
unor angajați care au ocupat funcții specifice în domeniul presă, editură și informare documentară, întrucât
la stabilirea majorărilor salariale reîncadrarea personalului s-a făcut eronat.

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE

Bugetul entității a fost prejudiciat cu suma de 90 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit.
• Salariul brut lunar stabilit pentru persoanele care au ocupat funcția de director general al societății
a fost calculat eronat.
În cazul membrilor Consiliului de administrație, indemnizația reprezentând 25% din salariul brut
lunar al directorului general a fost stabilită de asemenea în mod eronat, întrucât acest procent s-a
raportat la salariul directorului general, calculat incorect.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Spitalul Universitar de Urgență Elias

Academia Română, în calitate de ordonator principal de credite, nu a efectuat demersuri pentru clarificarea
cu Fundația Elias a situației juridice a imobilului în care își desfășoară activitatea Spitalul Universitar de
Urgență Elias, în sensul înscrierii în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară și al dării în folosință a
imobilului către unitatea sanitară.

2030, Viziune strategică și coerentă pentru sectorul cultural, cod SIPOCA: 709/MYSMIS2014+:129541. Institutul Național pentru
Cercetare și Formare Culturală (aflat în subordinea Ministerului Culturii) este partenerul Ministerului, reprezentat de Unitatea de
Management a Proiectului, în proiectul Viziune strategică și coerentă pentru sectorul cultural, finanțat din Fondul Social
European, prin „Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020”.

63
 • Consecința constă în pierderea ireversibilă a posibilității accesării de fonduri necesare realizării
unor investiții urgente și indispensabile pentru funcționarea și dezvoltarea spitalului, inclusiv pentru
dotarea acestuia.
La nivelul spitalului au fost efectuate cheltuieli neeconomicoase cu serviciile de colectare, transport și
depozitare deșeuri menajere.
• Ca urmare a încheierii de către Consiliul Local al Sectorului 1 a unui contract de delegare a gestiunii
serviciilor de salubritate dezavantajos atât pentru administrația publică locală, cât și pentru
utilizatori a rezultat o dublare a prețului plătit de entitate pentru aceste servicii.

Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu”

Entitatea nu a înregistrat în contabilitate suma de 3.203 mii lei, reprezentând valoarea totală a contractelor
multianuale la momentul încheierii acestora, pentru proiecte de cercetare.
Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” nu a înregistrat în contabilitate un număr de șapte brevete de
invenție, iar 18 brevete de invenție au fost subevaluate, fiind înregistrate în evidența contabilă la valoarea
simbolică de 1 leu.

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”

Bugetul entității a fost prejudiciat cu suma de 91 mii lei ca urmare a administrării incorecte a bunurilor
aparținând domeniului public al statului.
• Institutul a pus la dispoziția unei asociații un spațiu aparținând domeniului public al statului, fără
licitație publică, prin darea în folosință cu titlu gratuit, contrar prevederilor legale.

SPORT

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Tineretului și Sportului

Ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă suma de 697 mii lei, reprezentând obligații de plată către
creditori stabilite de către instanțele de judecată prin hotărâri judecătorești definitive.
Bugetul MTS a fost prejudiciat cu suma de 110 mii lei, reprezentând sporuri acordate necuvenit unor salariați
care dețin titlului științific de doctor, în condițiile în care aceștia nu își desfășoară activitatea în domeniul
pentru care dețin acest titlu.

64
MEDIU ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

În România funcționează depozite de deșeuri neregulamentare și neconforme și depozite de deșeuri

neautorizate, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu. Județele în care sunt situate
aceste depozite nu dispun de infrastructură.
În ceea ce privește poluarea, calitatea aerului continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare în România.
Emisiile de poluanți atmosferici principali au scăzut semnificativ în România în ultimii ani. Totuși, în anul 2020
s-au înregistrat depășiri peste standardele de calitate a aerului pentru dioxidul de azot în trei zone de calitate
a aerului, iar pentru particulele în suspensie, în patru zone. În plus, pentru mai multe zone de calitate a aerului,
țintele privind concentrația de ozon nu au fost atinse.
Încălcările persistente ale cerințelor privind calitatea aerului, care au efecte negative grave asupra sănătății și
a mediului, sunt monitorizate de Comisia Europeană prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
România nu a prezentat cele mai recente previziuni privind emisiile de poluanți atmosferici impuse de
Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor. În plus, România este singurul stat membru
care nu și-a prezentat Programul național de control al poluării atmosferice privind reducerea emisiilor
naționale de anumiți poluanți atmosferici. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor subterane, situația
pare să se fi îmbunătățit ușor.
Sursa: Raportul de țară din 2022 privind România, care însoţeşte documentul Recomandarea Consiliului privind Programul național de
reformă al României pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2022,
Comisia Europeană, Bruxelles, 23 mai 2022.

Cheltuieli din fonduri publice pentru finanțarea domeniului mediu și protecția mediului

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

La fundamentarea proiectului de buget pentru anul 2021 al ministerului nu s-au avut în vedere obligațiile de
plată în sumă de 371.588 mii lei față de OMV Petrom SA, rezultate dintr-o hotărâre arbitrală pronunțată de
Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei de Comerț Internaționale de la Paris. Hotărârea avea caracter
definitiv, iar datoria ministerului era certă și exigibilă.
La nivelul ministerului nu au fost înregistrate în evidența contabilă obligații de plată în sumă de 13.687 mii
lei, reprezentând contribuții la organisme de profil asumate de statul român prin convenții, acorduri,
protocoale și memorandumuri internaționale. De asemenea, nu au fost înregistrate corespunzător în

65
evidențele contabile obligațiile de plată în sumă totală de 361.041 mii lei, stabilite printr-o hotărâre arbitrală
definitivă.
La nivelul entității, drepturile constatate printr-un Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire
a creanțelor bugetare37, emis în baza unui contract de finanțare, nu au fost urmărite, fiind înregistrate în
evidența contabilă și raportate prin situațiile financiare nejustificat în categoria creanțelor curente. Deși,
conform naturii economice, acestea sunt creanțe bugetare constituite pe bază de titlu executoriu,
cuantumul acestora nu a fost întregit cu suma de 409 mii lei, reprezentând dobânda și penalitățile calculate
în conformitate cu prevederile legale incidente și având în vedere hotărârile instanței.
• Creanța bugetară în sumă de 1.558 mii lei, datorată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului
București (în calitate de promotor de proiect38) către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (în
calitate de operator de program), nu a fost înregistrată adecvat în evidența contabilă, fiind
menținută nejustificat în contul de evidență a avansurilor acordate beneficiarilor din fonduri externe
nerambursabile postaderare și fonduri de la buget. Prin documentele administrative emise,
Ministerul a considerat sumele acordate în avans ca fiind sume nevalidate, rămase de restituit și
devenite creanțe bugetare.
• La nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu au fost efectuate demersurile legale pentru
asigurarea premiselor de punere în executare a titlului de creanță bugetară deținut, urmărirea
debitorului și încasarea titlului de creanță.

Audit de Evaluarea modului de gestionare a riscului de infringement împotriva României privind gropile
conformitate de gunoi din marile orașe (flash audit)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul nu a elaborat o nouă strategie națională privind gestionarea deșeurilor.
• Cadrul legal existent, respectiv HG nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare
a deșeurilor 2014-2020, a stabilit direcția strategică de prevenire a generării deșeurilor și de
gestionare a acestora, în România, până în anul 2020.
În România, la peste 20 de ani de la intrarea în vigoare a primelor reglementări legale privind activităţile de
gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător, nu se poate afirma
faptul că există și se exploatează o rețea adecvată și integrată de unități de eliminare a deșeurilor și de instalații
de valorificare a deșeurilor municipale mixte colectate din gospodăriile private, funcțională.
• La nivelul anului 2017, prin Planul național de gestionare a deșeurilor (PNGD) a fost identificată
nevoia de realizare a unor investiții noi în instalații de eliminare și de valorificare a deșeurilor, în
special în județele în care nu erau în curs de implementare proiecte de realizare a Sistemelor
integrate de management a deșeurilor. Analiza Situației instalațiilor de tratare a deșeurilor
municipale la 31 decembrie 2021 prezentată Comisiei Europene a evidențiat că mare parte a
acestora nu au fost realizate. De exemplu, pentru municipiul București a fost identificată necesitatea
realizării unor investiții în unități de eliminare, în valoare de aproximativ 20 milioane euro, însă
aceste investiții nu au fost realizate până la finele anului 2021.

37
Potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a
creanței bugetare reprezintă act administrativ și constituie titlu de creanță.
38
Proiectul Demonstrarea și promovarea valorilor naturale pentru a sprijini procesul decizional în România din cadrul Programului RO02
– Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014. Proiectul
a fost implementat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, având ca parteneri Agenția Spațială Română (ROSA - Romanian Space
Agency), Asociația WWF Programul Dunăre - Carpați România și Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii.

66
 • Comisia Europeană a transmis României, în luna noiembrie 2021, o scrisoare de punere în întârziere
privind nerespectarea dreptului Uniunii Europene în ceea ce privește lipsa unui tratament adecvat al
deșeurilor înaintea eliminării prin depozitare. Astfel, prin neîndeplinirea indicatorilor pe care și i-a
asumat în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și neprezentând un plan cu acțiuni și termene
monitorizabile, România riscă declanșarea unei acțiuni în instanță motivată de neîndeplinirea
obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 16 alin. (1) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 19 decembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive.
Ministerul nu a adoptat măsuri astfel încât, până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a
deșeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puțin din totalul
deșeurilor municipale generate.
• Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare.
Nu a fost adoptat cadrul legal privind colectarea resurselor financiare necesare plății cotei de apel39, astfel încât
să fie respectate principiile „poluatorul plătește”40 și „răspundere extinsă a producătorului”41.
• Au fost stabilite obiective anuale42 privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu
valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional.
Operatorii economici care distribuie pentru prima dată pe piața națională ambalaje de desfacere și
operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, declară și achită la
Fondul pentru Mediu o contribuție de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje
corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu
recuperare de energie și de valorificare prin reciclare și cantitățile de deșeuri de ambalaje încredințate
spre valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și valorificate prin
reciclare, conform principiului „răspunderea extinsă a producătorului”.
În cazul deșeurilor de ambalaje de plastic, gradul de reciclare a fost scăzut, respectiv de 22,5%, pentru
perioada 2019-2022.
Pentru perioada următoare, obiectivele minimale impuse statelor membre prin Directiva 94/62/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de
ambalaje cu privire la gradul de reciclare a deșeurilor de ambalaje sunt: 35% pentru anul 2023, 40%
pentru anul 2024, 50% pentru anul 2025 și 55% pentru perioada începând cu anul 2030.
Statul român plătește cota de apel în valoare de 0,8 euro/kg pentru cantitatea de deșeu de ambalaje
reprezentând diferența între cantitatea de ambalaje pusă pe piață (100%) și cantitatea efectiv reciclată,
care este aproximativ egală cu cea aferentă obiectivului minimal de 22,5%. Chiar dacă obiectivul efectiv
de reciclare realizat la nivel național tinde să depășească obiectivul minimal, diferența taxată cu cota de
apel continuă să fie una semnificativă raportat la obiectul răspunderii extinse a producătorului care este
total. Menținerea unui obiectiv inferior coeficientului de 100% aferent răspunderii extinse transferă
răspunderea financiară de la responsabil (producător, importator) către bugetul de stat.
Obiectivele minimale naționale de reciclare a deșeurilor de plastic nu constituie un stimulent pentru
reducerea consumului de ambalaje din plastic și nu degrevează contribuția națională la cota de apel
unică care este calculată pe baza deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate.

39
Cota de apel reglementată de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie
2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom
40
Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 211/2011, „costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de
deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor.”
41
Art. 12, alin. (1) din Legea nr. 211/2011, „În vederea prevenirii, reutilizării, reciclării și a altor tipuri de valorificare a deșeurilor,
autoritatea publică centrală pentru protecția mediului promovează sau, după caz, propune măsuri cu caracter legislativ ori
nelegislativ prin care producătorul produsului, persoana fizică autorizată sau persoana juridică ce, cu titlu profesional, proiectează,
produce, prelucrează, tratează, vinde ori importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului.”
42
Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și ale OUG nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu

67
Ministerul nu a instituit un sistem de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale eliminate prin
depozitare, gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care să conțină localizarea, istoricul cantităţilor
şi al operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale, prin identificare electronică43.

Garda Națională de Mediu

În urma inspecțiilor derulate la depozitele de deșeuri Oradea, Albota, Piatra Neamț, Chitila/Chiajna-Rudeni,
Vidra și Glina s-au constatat cantități semnificative de deșeuri depozitate fără tratare prealabilă:
. Oradea - Bihor: Aproximativ 85% din deșeurile municipale sunt depozitate fără tratare prealabilă (astfel
de deșeuri netratate conțin aproximativ 20% materiale reciclabile și 50% deșeuri biodegradabile). Prin
urmare, nu există o selecție sau o stabilizare adecvată. Există instalații de pretratare și o stație de tratare
mecano-biologică în construcție.
• Albota: Deși există tratarea la fața locului a materialelor separate din surse, nu există o stație de tratare
mecano-biologică pentru tratarea prealabilă a deșeurilor. Cu toate acestea există o anumită separare
manuală a deșeurilor reciclabile. Fracțiunea biodegradabilă separată de materiile separate de sursă este
compostabilă, însă materialul biodegradabil din deșeurile municipale solide nepericuloase netratate nu
este biostabilizat înainte de depozitarea în depozitele de deșeuri.
• Piatra Neamț: 64% din deșeuri provin din sortare (eliminarea deșeurilor reciclabile), însă fracțiunea
biodegradabilă a deșeurilor nu este tratată. Există o instalație de compostare, dar numai pentru
materialul separat la sursă.
• Glina: Operațiunea de tratare a deșeurilor aplicată la fața locului este sortarea mecanică a deșeurilor
municipale mixte colectate. Procesul de sortare asigură eliminarea deșeurilor reciclabile. Din cauza
gradului ridicat de contaminare a deșeurilor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care pot fi
trimise la reciclare reprezintă aproximativ 4%. Nu există nicio separare biologică sau stabilizare înainte
de depozitarea deșeurilor.
• Vidra - Ilfov: Depozitul deține o stație de sortare manuală și mecanizată, cu capacitate de 100.000
t/an/schimb. Autorizația Integrată de Mediu actualizată la data de 27.08.2020 nu includea nici cele mai
bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor și nici obligativitatea tratării tuturor deșeurilor intrate
în depozit. Actualizările/vizele anuale obținute ulterior datei de 17.08.2020 au fost emise în condițiile în
care operatorul depozitului nu mai deținea nici contract de operare al depozitului și nici licență emisă
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.
• Chitila: 37% din deșeuri sunt tratate într-o stație de tratare mecano-biologică (eliminarea materialului
reciclabil), iar 30% din fracția rezultată din tratarea mecanică intră în etapa de tratare biologică. Din
cauza gradului ridicat de contaminare a deșeurilor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care
pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 3% din cantitatea totală de deșeuri.
• Un procent semnificativ de deșeuri (72,64%) nu este supus niciunui tratament. Deși depozitul de deșeuri
include o stație de tratare mecano-biologică, nu toate deșeurile sunt supuse acestei tratări. Astfel,
tratarea deșeurilor în acest depozit nu include o selecție adecvată a diferitelor fracțiuni de deșeuri și
stabilizarea fracției organice a acestora (simpla sortare a deșeurilor înainte de depozitare nu este
suficientă, întrucât deșeurile necesită tratare mecano-biologică pentru a stabiliza conținutul lor organic).
Prin urmare, nu toate deșeurile au fost tratate în mod corespunzător înainte de a fi depozitate.
• În anul 2021, la acest depozit de deșeuri au fost eliminate prin depozitare deșeuri netratate în proporție
de 54,62%, în anul 2020 ponderea deșeurilor netratate, eliminate prin depozitare fiind de 66%.

43
Art. 16, alin. (2) din OG nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor

68
Modalitatea de sancționare pentru neconformare, adoptată în urma controalelor efectuate de reprezentanții
Gărzii Naționale de Mediu la nivelul județelor Argeș, Bihor, Brașov, Iași și Neamț, nu a fost de natură să
descurajeze practica de depozitare necontrolată, suprafețele pe care s-au identificat depozitări ilegale fiind în
creștere. Raportul cost-amendă/metrul pătrat de depozitare necontrolată este derizoriu în raport cu alternativa
de suportare a costurilor de gestionare a deșeurilor, în condiții de legalitate.
Reprezentanții entității nu au sancționat deținătorul/operatorul unui depozit neconform de deșeuri industriale
periculoase amplasat în municipiul Turnu Măgurele pentru faptul că acesta a menținut stocurile de cenușă de
pirită peste termenele stabilite prin actul de reglementare. Conform planului de acțiuni, eliminarea deșeurilor
trebuia finalizată până la 31 decembrie 2013. Ulterior acestei date, operatorul depozitului a obținut o nouă
autorizație integrată de mediu pentru activități desfășurate în amplasamentul pe care se situează și depozitul
industrial neconform periculos din municipiul Turnu Măgurele. La data eliberării autorizației, respectiv 3 martie
2014, depozitul nu era ecologizat și conținea o cantitate de 409.565 tone de cenușă de pirită nevalorificată,
depozitată, destinată eliminării și valorificării către agenți economici autorizați.
Sancțiunile aplicate de către organele de inspecție și control ale Gărzii Naționale de Mediu pentru
nerespectarea prevederilor legale nu au fost consecvente și eficace.
• Abordarea personalului specializat din cadrul entității, de a nu sancționa cu consecvență nerespectarea
prevederilor legale incidente nu este în acord cu scopul acțiunilor de inspecție și control privind
protecția mediului, acela de efectuare unitară a acestor verificări la nivelul întregii țări, în vederea
asigurării respectării cerințelor de protecție a mediului stipulate în directivele Uniunii Europene
transpuse în legislația națională.
Măsurile aplicate de reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu nu au condus la înlăturarea și descurajarea
practicilor ce stau la baza cauzelor judiciare europene actuale declanșate împotriva României pentru
neîndeplinirea obligațiilor care derivă din Actul privind condițiile de aderare.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

ANPM nu a întocmit și nu a transmis Comisiei Europene Raportul privind modul de implementare a Directivei
1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor pentru perioada 2013-2015.
Pentru anii de referință 2016 și 2017, datele referitoare la punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din
Directiva 1999/31/CE au fost transmise Comisiei Europene în cursul lunii iunie 2021, deși, potrivit prevederilor
art. 5 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1885 a Comisiei din 6 noiembrie 2019 de stabilire a normelor
pentru calculul, verificarea și raportarea datelor referitoare la depozitele de deșeuri municipale în conformitate
cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei, aceste date trebuiau
raportate Comisiei Europene până la data de 31 decembrie 2019.
Rapoartele transmise Comisiei Europene nu au fost puse la dispoziția publicului și nu au fost diseminate conform
prevederilor legale în vigoare.
La nivelul Agenției nu a fost elaborată procedura de raportare a datelor și informațiilor privind gestiunea
deșeurilor de către producătorii de deșeuri nepericuloase, unitățile și întreprinderile prevăzute de cadrul legal,
producătorii de deșeuri periculoase și unitățile și întreprinderile care colectează sau transportă deșeuri
periculoase, nepericuloase cu titlu profesional sau care acționează în calitate de comercianți și brokeri de
deșeuri periculoase și nepericuloase.
Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman nu a exercitat toate prerogativele oferite de cadrul legal, astfel
încât să se asigure închiderea depozitelor neconforme de deșeuri care fac obiectul HG nr. 349/2005 pentru
depozitarea deșeurilor în termenele prevăzute de actele normative.

69
Administrația Fondului pentru Mediu
La nivelul Administrației Fondului pentru Mediu nu a fost implementat un sistem de control al calității și de
trasabilitate a deșeurilor municipale eliminate prin depozitare.
• Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a
Directivei 2008/98/CE privind deșeurile stabilește la art. 11 alin. (3) faptul că statele membre instituie
un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale pentru a asigura
îndeplinirea condițiilor referitoare la calculul greutății deșeurilor municipale reciclate.
Din bugetul Fondului pentru mediu44 au fost finanțate unele cheltuieli, deși potrivit legii, acestea trebuiau
finanțate din bugetul local de către autoritățile publice locale sau de către operatorii depozitelor.
. Administrația Fondului pentru Mediu a demarat, derulat și finanțat din Fondul pentru mediu
Programul Închidere depozite deșeuri municipale neconforme, ca o măsură de urgență în vederea
prevenirii sancțiunilor pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene le-ar fi putut impune.
• Finanțarea din Fondul pentru mediu a costurilor de închidere a depozitelor de deșeuri municipale
s-a realizat fără a avea în vedere principiile de utilizare a acestuia și fără a ține cont de recomandarea
formulată de Consiliul Concurenței, care avea ca scop excluderea situațiilor în care finanțarea
acordată avea caracter de ajutor de stat.
• Compromisul privind finanțarea închiderii depozitelor de deșeuri municipale neconforme din
Fondul pentru mediu pentru evitarea aplicării sancțiunilor pecuniare la adresa României, fără a
efectua o analiză pertinentă a caracterului de eligibilitate și acordare a finanțării din Fondul pentru
mediu, poate crea premisele unor abordări similare pentru alocarea Fondului de mediu în direcții
neadecvate cu caracterul acestuia.
Concluzii generale:
→ Deși au existat posibilități de atragere a unor fonduri europene pentru realizarea unor Sisteme
de Management Integrat al Deșeurilor, autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel
de sistem în toate județele.
→ Uniunea Europeană a finanțat închiderea depozitelor neconforme însă Administrația Fondului
pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv, ajungându-se în situația ca
acestea să fie închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.
→ Colectarea în amestec a deșeurilor, nesortarea și netratarea acestora reprezintă premise ale
unei noi proceduri de infringement împotriva României.
→ În prezent, administratorii depozitelor au obligația de constituire a fondului pentru închiderea
depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere. Legislația nu stabilește un cuantum
valoric al acestuia, iar sancțiunile stabilite prin OG nr. 2/2021 sunt relativ reduse comparativ cu
costurile de închidere a unui depozit de deșeuri.
→ Autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar
activitatea de management al deșeurilor.

44
Art. 1 din OUG nr. 196/2005: „Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor
şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor
climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare”.

70
 Audit de Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Agenţia Națională pentru Protecţia Mediului

Agenţia Națională pentru Protecţia Mediului (ANPM) a menținut nejustificat, în soldul contului de evidenţă
Active fixe corporale în curs de execuție, suma de 8.150 mii lei, reprezentând valoarea unor lucrări de
reparații capitale nerecepționate după finalizarea acestora, precum și valoarea unor obiective de investiții
nefinalizate, ale căror documentații de proiectare nu mai sunt de actualitate.
ANPM nu a finalizat toate demersurile în vederea clarificării sumei de 1.824 mii lei, reprezentând cheltuieli
neeligibile, constatate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cazul unui contract de finanțare
încheiat în anul 2015, precum și a recuperării eventualelor sume achitate nejustificat de la bugetul de stat.
La nivelul entității auditate, sistemul informatic este subfinanțat.
• Lipsa realizării unor achiziții de echipamente IT a avut impact negativ în activitatea de elaborare a
inventarelor naționale de emisii de poluanți în atmosferă și monitorizare de gestionare a deșeurilor.
Deși are competențe în domeniul protecției mediului, ANPM nu a asigurat condițiile adecvate funcționării
laboratoarelor naționale de referință pentru aer, deșeuri, zgomot și vibrații, radioactivitate. De asemenea,
nu a asigurat corespunzător coordonarea activității laboratoarelor agențiilor pentru protecția mediului.
• În prezent, doar laboratoarele din cadrul ANPM sunt acreditate RENAR. Deși s-a reușit acreditarea
laboratoarelor din cadrul APM Suceava, APM Galați, APM Arad, ulterior, din lipsa finanțării și a
personalului, aceste laboratoare și-au pierdut competența efectuării de încercări și determinări în
domeniul mediului.
Echipamente de monitorizare a calității aerului înconjurător, parte integrantă din Rețeaua Națională de
Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA)45 au fost identificate ca fiind defecte sau oprite din cauza lipsei
consumabilelor.
• În luna septembrie 2022, ANPM a transmis Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor informări
privind disfuncționalitățile apărute în RNMCA, solicitând sprijin pentru asigurarea reparației
analizoarelor și achiziția consumabilelor necesare. De asemenea, ANPM a raportat posibile zone
geografice la nivel național, pentru care, din cauza lipsei de date ca urmare a defectării
analizoarelor, România nu își va putea îndeplini obligațiile de raportare către Comisia Europeană și
Agenția Europeană de Mediu, în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare.
• Este de menționat faptul că România face obiectul unei proceduri de infringement referitoare la
neconformarea cu valorile-limită pentru dioxidul de azot, în aglomerările București, Brașov, Iași,
Cluj-Napoca și Timișoara, iar lipsa datelor de monitorizare va afecta verificarea conformării de către
CE, putând duce la prelungirea acestei proceduri.
• Totodată, este activă și o procedură de infringement privind disfuncționalitățile apărute în
monitorizarea poluării aerului, prin care CE solicită României să ia măsurile necesare asigurării unui
număr suficient de puncte de prelevare pentru monitorizarea calității aerului. Astfel, analizoarele
care nu au realizat un procent suficient de colectare a datelor în anul 2022 nu vor putea fi raportate
în anul următor.

45
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător art. 4 alin (4) lit. a, RNMCA include instrumentele de prelevare și măsurare
amplasate în punctele fixe și echipamentele de laborator aferente acestora, precum și echipamentele necesare colectării,
prelucrării, transmiterii datelor și informării publicului privind calitatea aerului înconjurător.

71
Fondurile pentru optimizarea și dezvoltarea Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului
(RNSRM) nu au fost asigurate, deși Agenția a avut o inițiativă de finanțare din bugetul Fondului pentru
Mediu, aceasta nefiind aprobată.
• Funcționarea tuturor echipamentelor, manuale sau automate din cadrul RNSRM este extrem de
importantă, deoarece ele furnizează informații nu doar despre evenimentele de pe teritoriul
național, ci și asupra celor cu impact transfrontalier.

GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU

În cadrul Planului anual de activități al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Registrul obiectivelor controlate,
incluzând lista obiectivelor anuale supuse inspecției de mediu, clasificate conform analizei de risc, s-a
întocmit fără a avea la bază criterii prevăzute de acte normative sau reglementări aprobate oficial.
• O fundamentare necorespunzătoare a planului anual de activitate poate conduce la neincluderea
în cadrul acestuia a unor obiective de importanță majoră în asigurarea securității mediului.
La nivelul GNM, desfășurarea activităților de control și inspecție nu a avut la bază o planificare
fundamentată, bazată pe proceduri sau metodologii detaliate clare și concise. Documentele întocmite ca
urmare a derulării inspecției sau controlului nu au cuprins informații relevante privind obiectivul verificat.
Mai mult decât atât, măsurile corective impuse de echipele de control ale GNM și termenele de realizare
nu au fost de natură să descurajeze și să înlăture pericolele legate de securitatea mediului.
• Planificarea necorespunzătoare a inspecției sau a controlului a condus la o eficiență redusă a
acestora și nu au asigurat tehnicile necesare pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de
protecție a mediului în întregul său.
Conducerea structurii centrale şi cea a structurilor teritoriale nu au analizat contextul stabilirii nivelului
sancţiunilor şi nu s-au asigurat că rezultatele inspecțiilor și a controalelor au fost dimensionate corect, în
raport cu încălcările constatate ale actelor normative de mediu.

72
ECONOMIE, ENERGIE ȘI MEDIU DE AFACERI

Domeniul Economie, Energie și Mediu de Afaceri a fost supus reorganizării începând cu anul 202146 prin
înființarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și a Ministerului Energiei ca urmare a
divizării parțiale a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Anul 2021 a fost anul liberalizării pieței de energie electrică începând cu 1 ianuarie, iar liberalizarea pieței de
gaze naturale a avut loc în data de 1 iulie 2020. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
a trebuit să răspundă atât exigenţelor impuse de liberalizarea pieţelor de energie și gaze naturale, cât şi
cerinţelor privind asigurarea unui cadru de reglementare predictibil şi a unui climat investiţional stabil,
pentru asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu energie, în condiţii de siguranţă şi la preţuri accesibile.

În anul 2021, cheltuielile din fonduri

publice aferente domeniului Economie,
Energie și Mediu de Afaceri au fost în
valoare de 7.048.111 mii lei, în creștere
cu 111,6% față de anul 2020 pe seama
majorării atât a cheltuielilor aferente
domeniului Economie și Mediu de
Afaceri cu 46,3% față de anul
precedent, cât și a cheltuielilor aferente
domeniului Energie de circa 22 ori față
de anul 2020.

Transferurile din BS în sumă de 1.778.600 mii lei reprezintă 37,7% în totalul cheltuielilor
Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

1.616.404 mii lei 1.176 mii lei 4.796 mii lei 126.035 mii lei 30.189 mii lei

Transferuri pentru Transferuri pentru Transferuri pentru Transferuri pentru alte Transferuri de la BS
sprijinirea înființării susținerea exportului, finanțarea lucrărilor de cheltuieli în domeniul către BL pentru
de noi întreprinderi și mediului de afaceri și pază și întreținere la industriei (restructurarea realizarea obiectivelor de
susținerea dezvoltării tranzacțiilor Combinatul minier Krivoi industriei de apărare, investiții în turism
IMM-urilor internaționale Rog Ucraina programe de conservare sau
închidere a minelor,
investiții ale agenților
economici cu capital de stat)

46
OUG nr. 212/28.12.2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea
unor acte normative

73
 Transferurile din BS în sumă de 2.146.256 mii lei reprezintă 97,2% din totalul cheltuielilor Ministerului Energiei

1.180.446 mii lei 637.623 mii lei
Transferuri către Transferuri din sume
întreprinderi în obținute din vânzarea
cadrul schemelor certificatelor de emisii de
de ajutor de stat gaze cu efect de seră
pentru implementarea de
măsuri financiare în
favoarea sectoarelor și a
subsectoarelor care sunt
expuse unor riscuri
semnificative de relocare a
emisiilor de dioxid de
carbon
78.087 mii lei 20.564 mii lei 135.120 mii lei 94.416 mii lei
Transferuri din sume Programe de Transferuri pentru Transferuri pentru
obținute din vânzarea conservare/închidere investiții ale agenților finanțarea cercetării
certificatelor de emisii a minelor și subvenții economici cu capital în domeniul
de gaze cu efect de seră pentru acoperirea de stat economic
pentru finanțarea diferențelor de preț și
proiectelor de reducere tarif
a gazelor cu efect de
seră

După contracția suferită în anul 2020 sub impactul șocului pandemic (3,7%), economia a înregistrat o
creștere de aproape șase procente în anul 2021 (5,9%).47
România este importator net de energie, poziție menținută în ultimele decenii. Scăderea consumului
energetic a fost însoțită de un declin al producției interne de profil. Dependența de importuri energetice a
oscilat, în general, între 20% și 30% din 1990 și până în prezent, consemnând în anul 2021 o valoare aflată
către limita superioară a intervalului istoric de fluctuație.
Incertitudinea legislativă și unele intervenții în sensul limitării beneficiilor firmelor din domeniul energiei au erodat
atractivitatea investițiilor din domeniu. În plus, recentul elan către limitarea emisiilor de carbon a făcut ca
producătorii de energie să se concentreze asupra resurselor regenerabile, posibil în detrimentul celor tradiționale.
Surse precum energia eoliană sau solară au câștigat o importanță sporită pe plan local în ultimii ani, generând
cumulat circa 14% din producția națională de energie electrică în anul 2021 (în structură, contribuția sectorului
eolian este cea dominantă), în condițiile în care ponderea lor era neglijabilă în urmă cu 15 ani.
Pe parcursul anului 2021, facturile pentru gaze naturale s-au scumpit cu 51,6%, iar cele pentru energie
electrică cu 14,9%. În același timp, prețurile combustibililor au avansat cu 22,4%, reflectând scumpiri ample
atât în cazul carburanților, cât și în cel al combustibililor solizi.48
Începând cu a doua jumătate a anului 2021, activitatea economică din România, dar și cea de la nivel
internațional au fost marcate de creșterea abruptă a prețurilor la produsele energetice, cu efecte negative
pentru companii și populație. Creșterea prețurilor la energie a fost cauzată, în principal, de reluarea cererii
pentru aceste produse în urma relaxării restricțiilor sanitare, de unele blocaje apărute în producția acestora,
precum și de majorarea semnificativă a prețului carbonului.49
Factorii care nu sunt legați de costuri, precum infrastructura deficitară, în special în regiunile mai sărace,
neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe, inovarea scăzută și mediul de afaceri greoi, marcat
de incertitudinea legislativă, au un impact negativ asupra competitivității României.
Sectorul de afaceri din România prezintă deficiențe structurale de lungă durată. România are nevoie de un
mediu de afaceri competitiv.50

47
Raport anual 2021, Banca Națională a României
48
Ibidem 1
49
Raport asupra stabilității financiare, iunie 2022, Banca Națională a României
50
Raportul de țară din 2022 privind România, Comisia Europeană, Bruxelles, 23.5.2022

74
 Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

Din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru susținerea exportului, a mediului de afaceri și a
tranzacțiilor comerciale, Ministerul a efectuat cheltuieli nelegale în sumă de 59 mii lei, reprezentând ajutor
de minimis acordat unui agent economic pentru participarea la Târgul Internaţional EDEX Cairo cu tematica
Produse şi servicii ale industriei de tehnică militară şi de apărare, în condițiile în care acesta nu îndeplinea
criteriile de eligibilitate.
. La data depunerii cererii de înscriere, agentul economic avea obligații bugetare restante în sumă
de 284 mii lei.
Ministerul nu a depus cereri de rambursare pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile
în scopul recuperării sumei de 1.192 mii lei plătită de la bugetul de stat.
. Conform prevederilor legale, în bugetele beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de
stat se cuprind creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanţate din fonduri
europene.
. Beneficiarii au obligaţia de a depune lunar la autorităţile de management/organismele intermediare
pentru programele operaţionale cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate.
În timpul misiunii de audit au fost depuse cereri de rambursare pentru recuperarea sumei de 392 mii lei.
Ministerul nu a implementat schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice pentru
care avea aprobat un buget maxim anual în sumă de 233.000 mii lei.
. Scopul schemei de ajutor de stat este acela de a sprijini cultura de film şi producţia de film în
România, constând atât în filme cinematografice, cât şi în filme şi seriale de televiziune, precum şi în
orice alte producţii audiovizuale, astfel cum sunt definite în Convenţia Consiliului Europei din 19
ianuarie 2021 privind coproducția cinematografică, ratificată prin Legea nr. 258/2021, inclusiv prin
atragerea de producţii străine.
. Anterior anului 2021 au fost încheiate 74 de acorduri de finanțare în valoare totală de 380.253 mii
lei, pentru care au fost depuse 23 de cereri de plată, în sumă totală de 129.719 mii lei. Din acestea
a fost decontată doar o cerere de plată, fapt ce a condus la înregistrarea pe rolul instanțelor de
judecată a 14 litigii având ca obiect anularea de acte administrative, soluționarea cererilor de
finanțare sau a cererilor de plată depuse.
MEAT a decontat nelegal suma de 5.440 mii lei, reprezentând drepturi salariale şi contribuţii de asigurări
sociale datorate de angajator pentru unii salariaţi din industria naţională de apărare, care nu au realizat
activități de întreținere, conservare, reparații și pază a capacităților de producție, în perioada în care nu au
avut comenzi sau contracte.
. Entitatea a certificat la plată deconturile prezentate de CN Romarm SA pentru anul 2020, pentru
un număr de funcții suplimentare care nu au fost aprobate prin organigrama de avarie, fără a verifica
concordanța dintre numărul de personal prevăzut în organigrama de avarie și numărul de personal
pentru care se solicitau sumele aferente drepturilor salariale şi contribuţiilor sociale.
La fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2021 au fost supraestimate cheltuielile pentru
obiective de investiții în turism, sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi susţinerea dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii.
. Suma totală de 34.841 mii lei, care nu a fost utilizată până la sfârşitul anului, a fost menţinută în
bugetul instituţiei, fără a fi redistribuită în scopul utilizării acesteia pentru alte necesități.

75
Agențiile pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului
(AIMMAIPE)
AIMMAIPE Iași
Suma de 1.861 mii lei, aferentă unui număr de 11 decizii de recuperare a ajutoarelor de stat acordate
necuvenit prin Programul Start-up Nation, nu a fost înregistrată în evidența contabilă.
Operațiunile de plăți către băncile partenere, efectuate pentru derularea Programului Start-up Nation au
fost gestionate defectuos, existând riscul efectuării de plăți necuvenite, abaterea constatată fiind de 3.048
mii lei.
. Entitatea a derulat Programul privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul
Programului Start-up Nation, în cadrul căruia avea obligația legală de a transfera în contul de tranzit
deschis la banca parteneră sumele reprezentând ajutor de minimis, aferente acordurilor de finanţare
aprobate.
. S-au identificat operațiuni de plăți gestionate defectuos, astfel:
o Pentru cinci beneficiari au fost efectuate transferuri către bănci peste valoarea ajutoarelor
aprobate (duble), aspect care a condus la virarea în plus a sumei de 964 mii lei.
o Pentru trei beneficiari s-au identificat transferuri către bănci peste valoarea ajutoarelor
aprobate (duble/cvadruple), în sensul în care aceștia au fost înregistrați atât în anul 2020,
cât și în anul 2021, aspect care a condus la virarea în plus către unitățile bancare a sumei de
999 mii lei.
o S-a virat către o unitate bancară suma de 993 mii lei, fără o listă de beneficiari atașată sau
alte documente justificative.
o S-a virat către o unitate bancară cu 91 mii lei mai puțin decât suma înscrisă în lista
beneficiarilor.
AIMMAIPE Timișoara
Suma de 1.536 mii lei aferentă unui număr de opt decizii de recuperare a ajutoarelor de stat acordate
necuvenit prin Programul Start-up Nation nu a fost înregistrată în evidența contabilă.
Entitatea nu a înregistrat în evidența contabilă obligațiile către beneficiari, ci a înregistrat doar plățile
efectuate, în sumă totală de 156.021 mii lei, în cadrul a două programe finanțate de la bugetul de stat,
respectiv Programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din
domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente a căror activitate a fost afectată în
contextul pandemiei de COVID-19 și Programul privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute
în cadrul Programului Start-up Nation.
Situații similare au fost constatate la AIMMAIPE Constanța și AIMMAIPE Târgu Mureș, respectiv:
• Suma de 10.024 mii lei, reprezentând decizii de recuperare a ajutoarelor de stat acordate necuvenit
nu a fost înregistrată în evidența contabilă a AIMMAIPE Constanța; în timpul misiunii entitatea a
procedat la înregistrarea în evidența contabilă a acestor creanțe;
• Suma de 1.734 mii lei, reprezentând decizii de recuperare a ajutoarelor de stat acordate necuvenit,
nu a fost înregistrată în evidența contabilă a AIMMAIPE Târgu Mureș; în timpul misiunii, entitatea
a procedat la înregistrarea în evidența contabilă a acestor creanțe.
AIMMAIPE Cluj-Napoca
Entitatea nu a realizat în totalitate verificări și monitorizări cu privire la îndeplinirea de către operatorii
economici a obligațiilor ce rezultă din calitatea de beneficiar al finanțării nerambursabile, fiind constatată o
abatere de 7.144 mii lei.

76
 . Entitatea nu a luat măsuri de recuperare a ajutoarelor financiare nerambursabile pentru unii
beneficiari aflați în perioada de monitorizare, care au solicitat deschiderea procedurii de insolvență
sau faliment sau care au fost radiați din Registrul Comerțului.
Au fost acordate ajutoare financiare nerambursabile în sumă de 251 mii lei pentru doi beneficiari care la
data plății nu mai îndeplineau condițiile legale de acordare, întrucât anterior aveau depusă cerere pentru
deschiderea procedurii falimentului la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
. În cadrul Programului Start-up Nation, în situația în care, pe perioada derulării contractului ori pe
durata celor trei ani de monitorizare, beneficiarul ajunge în situația de închidere operațională,
faliment, dizolvare sau insolvență, entitatea trebuie să recupereze ajutorul de minimis acordat prin
program.

Ministerul Energiei
Bugetul Ministerului a fost prejudiciat cu suma de 123 mii lei, reprezentând contravaloarea chiriei, a
serviciilor de mentenanță și întreținere achitate fără contraprestație.
Ca urmare a neachitării la termen a unor obligații contractuale provenite din anul 2016, bugetul Ministerului
a fost prejudiciat cu suma de 148 mii lei, din care suma de 86 mii lei reprezintă dobândă legală, suma de 17
mii lei reprezintă cheltuieli de executare silită și suma de 45 mii lei reprezintă actualizare debit cu rata
inflației.
. Deoarece Ministerul Energiei nu a preluat patrimoniul de la Ministerul Economiei, Energiei și
Mediului de Afaceri, acesta nu a cunoscut datoriile către terți. Astfel, pentru neplata unor facturi
emise în perioada 2018-2021, reprezentând servicii de asistență juridică și reprezentare, Ministerul
a fost executat la plata sumei de 2.183 mii lei.
Ministerul Energiei nu a depus cereri de rambursare pentru proiecte finanțate din fonduri externe
nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și nu a recuperat suma de 346 mii lei plătită de la
bugetul de stat.
. În cadrul Proiectului Consolidarea capacității de reglementare, implementare, evaluare și derulare
a activităților de soluționare alternativă a litigiilor derulat de entități aflate sub coordonarea
Ministerului Energiei și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, nu au fost depuse
cereri de rambursare pentru cheltuielile suportate din fonduri externe nerambursabile.
Bunurile aparținând domeniului public al statului din domeniul energetic nu au fost înregistrate în evidența
contabilă și în situațiile financiare, deoarece acestea nu au fost preluate de la Ministerul Economiei,
Antreprenoriatului și Turismului.
. Nu s-a încheiat un protocol de predare-primire a bunurilor aparținând domeniului public al statului
din domeniul energetic, deși exista această obligație legală. Astfel, active fixe necorporale și
corporale în sumă de 4.052.599 mii lei nu au fost înregistrate în contabilitatea Ministerului Energiei.
Ministerul nu a urmărit recuperarea debitelor în sumă totală de 2.721 mii lei, datorate de Casa de Asigurări
de Sănătate a Municipiului București și de SPPEH Hidroelectrica SA, astfel:
. suma de 395 mii lei, reprezentând contravaloarea concediilor medicale (aferente perioadei
2013-2017) nerecuperată de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București;
. suma de 2.350 mii lei, reprezentând dividende aferente exercițiului financiar 2019 neachitate de
către SPEEH Hidroelectrica SA, la care se adaugă dobânda aferentă de 159 mii lei.

77
 Audit de Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA

În cazul unui număr de 20 de contracte-cadru de furnizare a energiei electrice la clienții finali încheiate între
societate, în calitate de furnizor, și persoane juridice, în calitate de clienți non-casnici, societatea nu a
respectat clauzele contractuale, după cum urmează:
. nu a facturat lunar cantitățile de energie electrică livrate, cantitatea livrată fiind facturată ulterior
consumului, după câteva luni sau nefacturată în condițiile în care, lunar, entitatea primea de la
operatorii de distribuție situația consumurilor de energie electrică pe fiecare loc de consum. Astfel,
s-a constatat faptul că o cantitate de 9.198.090,48 KWh de energie electrică livrată, în valoare de
8.074 mii lei, nu a fost facturată și TVA în valoare de 1.289 mii lei nu a fost înregistrată.
. nu a impus constituirea de garanții financiare în cazul clienților care au devenit rău platnici;
. nu a solicitat operatorului de distribuție întreruperea alimentării cu energie electrică a clientului, în
condițiile în care facturile nu au fost achitate la scadență. Această situație a condus la
nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică livrate, întrucât persoana juridică
beneficiară a intrat în insolvență/faliment;
. nu a urmărit recuperarea contravalorii energiei electrice livrate, în sumă de 12.324 mii lei;
. nu a calculat, înregistrat și recuperat penalități de întârziere în condițiile stabilite prin contract,
pentru neplata la termen a facturilor de energie electrică emise.
Aceste aspecte au condus la nerealizarea de către entitate a veniturilor, la termenele și în cuantumul
stabilit prin clauzele contractuale, neevidențierea și nerecuperarea penalităților de întârziere aferente
debitelor neîncasate, cu consecințe constând în nerecuperarea contravalorii cantităților de energie
electrică furnizate și în prejudicierea bugetului de stat cu valoarea TVA neevidențiată și neachitată în
sumă de 1.289 mii lei.
În timpul misiunii de audit, societatea a luat următoarele măsuri:
⋅ a calculat, facturat și înregistrat în evidența contabilă penalități de întârziere în sumă de 1.277 mii
lei, aferente debitelor restante înregistrate în cazul a doi clienți;
⋅ a facturat și înregistrat în evidența contabilă energia electrică consumată și nefacturată la termen,
în sumă totală de 8.074 mii lei;
⋅ a încasat parțial din creanțele restante suma de 354 mii lei achitată de către trei clienți non-casnici.
Totodată, nu au fost întocmite și aprobate proceduri, metodologii sau politici de preț clare, concrete și
transparente privind modul de derulare a contractelor de furnizare, precum și modul de stabilire, aprobare,
ofertare și actualizare a prețului de furnizare a energiei electrice pentru clienții finali, fiind constatate situații
în care:
. în cazul clienților non-casnici cu un consum maxim de 1000 MWh/an, ale căror contracte au fost
încheiate pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive
de câte 12 luni, prețul de furnizare al energiei electrice active nu a fost modificat, fiind cel de la
încheierea contractului sau a fost modificat sub prețul din oferta tip publicată pe site-ul entității;
. în cazul clienților non-casnici cu un consum mai mare de 1000 MWh/an, al căror preț de furnizare
este stabilit prin ofertă personalizată, entitatea nu a pus la dispoziție documente privind modul de
calcul al prețului stabilit prin oferta personalizată pentru fiecare client.
Societatea a efectuat cheltuieli neeconomicoase în sumă de 158 mii lei, reprezentând contravaloarea unor
servicii de întocmire de studii de oportunitate pentru un număr de opt imobile (baze sportive, de agrement,

78
de odihnă și tratament) din patrimoniul entității, achiziționate în cadrul unui contract de prestări servicii
încheiat în anul 2019.
. După aproximativ doi ani de la recepția serviciilor, studiile de oportunitate nu și-au atins scopul
pentru care au fost angajate, în condițiile în care aceste imobile generează în continuare cheltuieli
de întreținere, reparații, taxe și impozite, care nu sunt recuperate.
Au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 60 mii lei, reprezentând chiria aferentă unui spațiu
comercial închiriat în vederea înființării unui punct de informare regională în județul Giurgiu.
. De la data închirierii nu s-a valorificat dreptul de folosință al spațiului închiriat, entitatea continuând
să întreprindă demersuri în vederea amenajării spațiului și elaborării documentației pentru
obținerea autorizației privind amenajarea spațiului.
Despăgubiri stabilite de instanțele de judecată, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 3.191 mii lei,
nu au fost urmărite în vederea recuperării.
. În baza hotărârii civile pronunțate de instanță, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile
indexate, majorate și reactualizate, precum și alte drepturi, în cazul a doi angajați, ca urmare a
desfacerii contractelor individuale de muncă.
Au fost imobilizate fonduri pentru obiective de investiții care nu au fost finalizate și care s-au degradat în
timp, pentru care au fost efectuate cheltuieli cu paza, iluminatul, încălzirea și personalul de inspecție
periodică la fronturile de lucru deschise.
. Investițiile nefinalizate pe obiective/proiecte hidroenergetice inițiate/aprobate în perioada 1972-
1990 însumează 2.959.182 mii lei, ceea ce reprezintă 69% din imobilizările în curs, în valoare de
4.261.171 mii lei.
. Sumele aprobate pentru investițiile în curs au avut un trend descendent, de la 115.583 mii lei, în anul
2020, la 53.592 mii lei în anul 2021.
. Societatea nu a urmărit includerea cu prioritate în programele de investiții aprobate pentru anii 2019-
2021 a obiectivelor de investiții în curs, demarate încă din perioada 1972-1990, în condițiile în care prin
bugetele de venituri și cheltuieli au fost prevăzute și aprobate sume pentru cheltuieli de investiții.
. Din bugetele aprobate pentru cheltuieli pentru investiții totale, gradul de realizare a fost de doar
51,25%, în anul 2021.
Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, astfel:
. Nu au fost inventariate terenuri în suprafață de 120.548 mp aferente obiectivului „Coridor de
expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional - Amenajarea Hidroenergetică
Răstoliţa", fiind constatată o diferență în sumă de 187 mii lei între valoarea bunurilor din domeniului
public și evidența extracontabilă a SPEEH Hidroelectrica SA.
. Nu au fost inventariate creanțele și datoriile fiscale aferente perioadei 2019-2021, întrucât nu a existat
o confirmare a soldurilor acestora evidențiate în contabilitate în sumă de 1.438 mii lei. În această
situație poate apărea riscul de prescriere a dreptului la acțiune privind recuperarea acestor creanțe.
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor
rezultate din investiții recepționate de societate, finanțate din fonduri publice, în valoare de 5.734 mii lei.
. SPEEH Hidroelectrica SA a primit în concesiune bunuri proprietate publică a statului din domeniul
producerii energiei electrice, pentru care, în perioada 2019-2021, a plătit o redevență în sumă de
13.276 mii lei.

79
 . S-au constatat modificări în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, bunuri
date în concesiune SPEEH Hidroelectrica SA, fără a fi aprobate în condiţiile legii, prin acte
normative adoptate în acest sens, fiind identificate bunuri în valoare de 5.734 mii lei. Acestea
reprezentau investiţii finalizate la Barajele Subcetate, Hațeg și Gura Apelor, care nu au fost incluse
în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; bunuri („Lac acumulare
Drăgănești”, în suprafață de 1.095 ha, „Lac acumulare Vidra”, în suprafață de 1.240 ha, „Lac
acumulare Izvorul Muntelui”, în suprafață de 3.040 ha) cu valoare „0” în contractul de concesiune,
care nu au fost evaluate de la data înregistrării lor în Inventarul centralizat. Bunurile din domeniul
public al statului care fac obiectul contractului de concesiune au fost evaluate la nivelul anului 2004,
fără ca acestea să fie ulterior reevaluate.

Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier

S-a plătit în mod nejustificat un avans, bugetul entității fiind prejudiciat cu suma de 4.056 mii lei.
. În cadrul contractului de servicii Modernizare instalații electrice aferente echipamentelor
hidromecanice și instalație de acționare hidraulică aferentă barajului deversor Porțile de Fier I,
determinarea avansului nu s-a realizat prin aplicarea procentului de 10% la valoarea lucrărilor și/sau
serviciilor aferente anului calendaristic respectiv, ci, în mod eronat, la valoarea totală a contractului.
În timpul misiunii de audit, societatea a procedat la recalcularea avansului și a încasat suma de 4.056
mii lei, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.
Sucursala Hidrocentrale Cluj
Au fost stabilite și plătite necuvenit drepturi salariale reprezentând indemnizație de conducere aferentă
orelor suplimentare rezultate din efectuarea serviciului de tură în activitatea de exploatare de către
personalul care ocupă funcții de conducere, bugetului instituției fiind prejudiciat cu suma de 26 mii lei.
. Pentru calculul contravalorii orelor suplimentare rezultate din prestarea serviciului de tură s-a luat
în considerare în mod eronat și indemnizația de conducere de care personalul cu funcții de
conducere beneficiază potrivit contractului individual de muncă, deși acesta desfășura practic altă
activitate decât cea pentru care era încadrat și remunerat.

Compania Națională „Loteria Română” SA

La nivelul CNLR au fost efectuate plăți suplimentare în sumă de 46 mii lei, ca urmare a depășirii duratei
maxime legale a timpului de muncă de 48 de ore pe săptămână.
Conducerea Companiei a aprobat, în mod nejustificat, acordarea pentru directorul general a „cotei de
participare la profitul obținut în anul 2020” pentru activitatea desfășurată, în condițiile în care nu erau
îndeplinite criteriile de eligibilitate.
. S-a acordat suma de 16 mii lei pentru activitatea desfășurată în perioada 3-9.01.2020 (5 zile) ca
manager de zonă la PLJ Cluj, fără respectarea Acordului privind stabilirea criteriilor de acordare/
diminuare/anulare pentru participarea salariaților la profitul obținut de CNLR în anul 2020.
CNLR a achiziționat autoturisme noi, în condițiile în care nu au fost valorificate autovehiculele propuse
pentru casare.
. Din totalul de 146 de autovehicule în valoare totală de 12.099 mii lei, aparținând parcului auto CNLR
SA, propuse la casare începând cu anul 2019, au fost valorificate doar un număr de 47 de autovehicule.
. Mai mult, în cursul anului 2021, CNLR SA a achiziționat 49 de autoturisme noi în valoare totală de
2.891 mii lei fără TVA, deși la nivelul Companiei existau toate aprobările necesare pentru obținerea
de venituri din valorificarea autoturismelor propuse la casare.

80
SNGN Romgaz SA Mediaș
SNGN Romgaz a înregistrat în mod eronat în contul de debitori suma de 8.200 mii lei, reprezentând
contravaloarea taxelor notariale a terenului achiziționat în vederea dezvoltării unei stații Pilot GNCV și a
cheltuielilor de executare.
• În condițiile în care SNGN Romgaz SA Mediaș este proprietar al terenului, valoarea acestuia,
inclusiv taxele notariale, trebuiau înregistrate în contul Terenuri, iar cheltuielile de executare, în
contul Decontări din operațiuni în curs de clarificare până la clarificarea motivelor care au
determinat executarea silită din partea creditorului.
SNGN Romgaz nu a evidențiat în contabilitate toate obligațiile de plată față de furnizori, în sumă de 437 mii lei.
• Prin nerespectarea principiului contabilității de angajamente, pe fondul existenței unui litigiu în
curs, pe rolul instanțelor de judecată cu furnizorul, entitatea nu a procedat la evidențierea în
contabilitate a obligaţiei de plată în sumă de 437 mii lei.
Entitatea a înregistrat în mod eronat în conturile de construcții proprietăți de natura investițiilor imobiliare
în sumă de 8.030 mii lei, care sunt utilizate în scopul obținerii veniturilor din chirii.
Entitatea a menținut nejustificat în conturile de debitori suma de 1.838 mii lei, reprezentând cheltuieli de
judecată sub forma taxelor judiciare de timbru, sume nerecunoscute de către instanță ca obligații
pecuniare, respectiv cheltuieli de judecată în favoarea SNGN Romgaz SA Mediaș.
Veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu suma de 25 mii lei, reprezentând TVA care nu îndeplinea
condițiile pentru a fi deductibilă.
⋅ Entitatea a înregistrat TVA deductibilă și și-a exercitat integral dreptul de deducere pentru achiziția
de autovehicule, deși ulterior achiziției mijloacele de transport au fost destinate realizării unor
operațiuni al căror drept de deducere a TVA se supunea limitărilor speciale prevăzute de Codul fiscal.
SNGN Romgaz SA Mediaș nu a scos din evidența contabilă sondele abandonate, în valoare de 39.828 mii lei,
în contextul în care Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis aviz de abandonare a acestor sonde.

SNTGN Transgaz SA Mediaș

SNTGN Transgaz SA Mediaș nu a înregistrat integral în contabilitate volumul și valoarea gazelor naturale
existente în Sistemul Național de Transport, în sumă de 903 mii lei.
• Volumul gazelor naturale existente în Sistemul Național de Transport administrat de către SNTGN
Transgaz SA Mediaș în baza acordului de concesiune și care constituie zestrea conductei nu a fost
recunoscut și înregistrat în contabilitate, conform prevederilor legale. Astfel, veniturile cuvenite
bugetului de stat au fost diminuate cu suma de 144 mii lei, reprezentând impozitul pe profit datorat și
suma de 264 mii lei aferentă dividendelor cuvenite statului.
Societatea nu a virat la bugetul de stat suma de 240 mii lei provenită din valorificarea materialului tubular
dezafectat și casat aflat în proprietatea privată a statului. În timpul misiunii de audit, suma a fost virată la
bugetul de stat.
SNTGN Transgaz SA Mediaș nu a anulat unele ajustări pentru deprecierea creanțelor constituite anterior,
în sumă de 1.674 mii lei, aferente unor clienți și debitori incerți, pentru care s-a închis procedura falimentului,
aceștia fiind radiați din Oficiul Național al Registrului Comerțului.
SNTGN Transgaz SA Mediaș nu a evidențiat în contabilitate în categoria imobilizărilor necorporale,
valoarea unor echipamente software executate în regie proprie, integrate în sistemul național de transport,
în sumă de 1.089 mii lei.

81
Societatea nu a înregistrat în contabilitate suma de 922 mii lei, reprezentând paguba de recuperat produsă
asupra unui activ imobilizat din culpa unui terț.

Societatea Națională a Sării SA

SNS SA a încheiat, cu aprobarea Consiliului de administrație, în condiții de ineficiență, contracte pentru
valorificarea la intern a produselor din calcar, la prețuri mai mici decât costurile înregistrate, cu consecința
nerealizării veniturilor în sumă de 2.474 mii lei și, implicit, a diminuării impozitului pe profit cu suma de 396
mii lei și a TVA colectate cu suma de 470 mii lei.
Despăgubirile stabilite de instanțele de judecată, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 477 mii lei,
nu au fost urmărite în vederea recuperării.
. În baza hotărârii civile pronunțate de instanță, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile
indexate, majorate și reactualizate, precum și alte drepturi, în cazul unui angajat, ca urmare a
desfacerii contractului individual de muncă.
Societatea a efectuat plăți nejustificate în sumă de 195 mii lei, reprezentând servicii de consultanță în
domeniul imobiliar, care au constat în elaborarea unui studiu de fezabilitate cu privire la oportunitatea
dezvoltării unui proiect imobiliar într-o clădire aflată într-o stare avansată de degradare și care face obiectul
unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată.
. Studiul primit și recepționat de entitate nu a fost pus în practică și nici aprobat de Consiliul de
Administrație.
. Astfel, a fost diminuat impozitul pe profit cu suma de 31 mii lei și a fost diminuată TVA de plată cu
suma de 37 mii lei.
Au fost imobilizate fonduri pentru investiții care nu au fost realizate.
. Deși prin bugetele de venituri și cheltuieli din ultimii trei ani au fost aprobate cheltuieli pentru
investiții, gradul de utilizare a fondurilor alocate a fost de doar 29,92% în anul 2019, 29,40% în anul
2020 și 21,60% în anul 2021.

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

Entitatea a majorat nejustificat cheltuielile aferente serviciilor de pază cu suma de 496 mii lei, din cauza
faptului că nu a luat măsuri de planificare și organizare a procedurii de licitație publică.
. Întârzierile în atribuirea Acordului-cadru sectorial de servicii de pază au condus la încheierea de
contracte de servicii de pază prin procedura de achiziție Negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare, fapt ce a determinat efectuarea de cheltuieli neeconomicoase
ca urmare a aplicării unor tarife mai mari.
CEO SA a subevaluat valoarea de înlocuire a bunurilor constatate lipsă în gestiune.
. În gestiunea Sucursalei Electrocentrale Chișcani, țeava de alamă constatată lipsă în gestiune ca
urmare a unui incident de securitate a fost subevaluată cu suma de 210 mii lei, fiind luat în calcul în
mod eronat prețul pentru deșeu țeavă de alamă.
Societatea a menținut eronat în evidența contabilă imobilizări corporale în curs de execuție în valoare de
4.573 mii lei, deși acestea nu mai îndeplineau condițiile legale.
. Imobilizările corporale în curs de execuție cuprindeau documentații de proiectare, consultanță,
avize, acorduri-autorizații și lucrări realizate începând cu anul 2005, aferente unor obiective de
investiții care nu mai erau de actualitate.

82
Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului SA
Societatea nu a solicitat organelor fiscale rambursarea taxei pe valoarea adăugată înregistrată în evidențele
contabile, în sumă de 2.275 mii lei.
. În timpul misiunii, entitatea a luat măsuri de remediere a abaterii constatate, în sensul că a depus
Decontul de taxă pe valoarea adăugată, prin care a solicitat rambursarea soldului negativ al sumei
de TVA în cuantum de 2.275 mii lei.
SNÎMVS SA a stabilit și acordat în mod nelegal drepturi de natură salarială, pentru funcția de secretar
general al comitetelor consultative, în sumă de 41 mii lei.
. Deși Actul constitutiv prevedea dreptul Consiliului de Administrație de a stabili și de a aproba doar
nivelul indemnizației pentru secretarul Consiliului de Administrație, acesta a acordat în mod
nejustificat o indemnizație lunară și pentru secretarul celor trei comitete consultative.

Entitatea a acordat nelegal directorului general suma de 9 mii lei ca ajutor de încălzire pentru consumul
casnic, precum și tarif preferențial la energie electrică.
. Cu toate că remunerația directorilor era reprezentată de o indemnizație fixă lunară, societatea a
acordat directorului general și beneficiile din contractele colective de muncă aplicabile doar
salariaților societății, respectiv tarif preferențial la energia electrică și ajutor de încălzire pentru
consumul casnic.

Societatea de Administrare a Participațiilor Statului în Energie SA

Societatea de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE) a achiziționat din import, în anul 2020,
95.970.000 de bucăți de măști faciale de uz medical în patru straturi și a valorificat doar 5% din cantitate
prin vânzare către Ministerul Educației, diferența fiind donată către Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Procedând astfel, cheltuielile de exploatare ale societății
au fost majorate cu suma de 141.300 mii lei, reprezentând costurile acumulate până la momentul donației
măștilor.
. La data de 12 mai 2020, societatea a încheiat un contract de mandat special cu CN Romarm SA
pentru achiziția a 100.000.000 de bucăți de măști de uz medical în patru straturi la prețul unitar de
0,3 USD/bucată, respectiv pentru valoarea de 30.000.000 USD. Cantitatea de măști ce urma a fi
achiziționată a fost comunicată de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, sub
coordonarea căruia se afla societatea la acea dată51.
. În baza contractului de mandat, CN Romarm SA a încheiat un contract de furnizare de măști cu un
producător autorizat din Vietnam, un contract de transport mărfuri Vietnam-România și un contract
de manipulare și de comisionar vamal. Costurile totale pentru derularea acestor contracte au fost
de 148.314 mii lei fără TVA, reprezentând:
o 112.868 mii lei pentru achiziția a 95.970.000 de bucăți de măști;
o 24.098 mii lei pentru servicii de transport aerian;
o 7.846 mii lei pentru servicii de depozitare, ambalare, manipulare, antrepozitare și
transport intern;
o 2.395 mii lei pentru servicii suport Vietnam, încărcare mărfuri, manipulare la sol;
o 1.107 mii lei pentru comision de derulare operațiuni comerciale.
. Conducerea SAPE, prin Consiliul de Supraveghere și Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, a
aprobat angajarea achiziției de măști de uz medical, fără a avea fonduri alocate cu această destinație

51
În prezent, Ministerul Energiei este acţionarul unic al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie SA.

83
 în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2020. Ulterior achiziției, la câteva luni, în buget s-a
prevăzut suma de 206.014 mii lei, sumă care a acoperit contravaloarea achizițiilor de măști.
. Măștile achiziționate din import nu au fost valorificate în totalitate, prin vânzare. A fost valorificată
doar cantitatea de 5.234.150 de bucăți din cele 95.970.000 de bucăți achiziționate, respectiv doar
5% din stocul achiziționat, fiind încasată suma de 7.014 mii lei.
. Timp de doi ani, în perioada iulie 2020-iunie 2022, societatea a efectuat cheltuieli cu servicii de
depozitare, în sumă de 7.846 mii lei fără TVA, pentru cantitatea rămasă în stoc, de 90.735.850 de
bucăți. Precizăm că tarifele de depozitare pentru cantitatea de măști au fost supraevaluate.
. Menționăm faptul că, deși conducerea societății a dat asigurări că are piața de desfacere asigurată,
aceasta nu a întreprins măsuri pentru a valorifica cantitatea de măști achiziționată din import.
. Abia în anul 2022, cantitatea de măști de uz medical aflată în stoc a fost donată Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență, în baza prevederilor HG nr. 659/18.05.2022 privind aprobarea
acceptării pentru statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, a unei donații de măști faciale de uz medical, făcută de Societatea
de Administrare a Participațiilor în Energie - SA, și darea în administrare a măștilor faciale de uz
medical Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru constituirea ca stoc de urgență
medicală, la valoarea de 69.050 mii lei, prin raportare la prețul pieţei.
. În aceste condiții, societatea a înregistrat o majorare a cheltuielilor de exploatare cu suma de
141.300 mii lei, reprezentând diferența între cheltuielile aferente achiziției, în sumă totală de 148.314
mii lei, și veniturile obținute din vânzare, în valoare de 7.014 mii lei.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ANPC a fost prejudiciat cu suma de 37 mii
lei, reprezentând penalități de întârziere și cheltuieli de judecată, plăți care au fost generate de achitarea
cu întârziere de către ANPC a unor servicii de consultanță.
. Entitatea nu a efectuat plățile la termenele stabilite conform prevederilor contractuale și
documentelor justificative prezentate de către prestatorii de servicii.
Entitatea nu a înregistrat unele imobile aflate în administrarea sa în Inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului și nu a actualizat valoarea înscrisă în acest inventar centralizat a imobilelor
proprietate publică aflate în administrare, fiind constatate neconcordanțe în sumă de 11.843 mii lei.

84
TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
România este a opta țară ca mărime din Uniunea Europeană, dar rețeaua sa de autostrăzi de 900
km este una dintre cele mai scurte, iar viteza medie pe calea ferată este de numai 15 km/h pentru
trenurile marfare și de 40 km/h pentru trenurile de călători. România reușește să construiască puțin
peste 45 km de autostradă pe an, iar unele trenuri circulă cu o viteză mai mică decât în urmă cu 100
de ani 52.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a efectuat cheltuieli în valoare de 14.359.877 mii lei, cu 9,5% mai
mult față de anul 2020, ca urmare a creșterii cu 9,9% a cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat față de
anul precedent. Această creștere a avut loc pe fondul reducerii cu 50,4% a cheltuielilor din fonduri
nerambursabile și al diminuării cu 14,3% a cheltuielilor aferente activităților finanțate parțial din venituri
proprii față de anul anterior.

2020 2021
14.359.877 mii lei
13.107.962 mii lei

52
Răspunsul prin inovare, Raport de activitate 2021, Banca Europeană de Investiții

85
 Audit financiar
Audit financiar asupra Contului anual de execuţie a bugetului de stat

AUTORITATEA DE REFORMĂ FEROVIARĂ

Managementul Autorității de Reformă Feroviară (ARF) nu a implementat un Model național de transport și
nu a definit obligația de serviciu public53 în transportul feroviar public de călători.
• Obligația de serviciu public a fost fundamentată pe baza propunerilor primite de la operatorii de
transport feroviar de călători în ceea ce privește previziunile pentru realizarea indicatorului călători-km
și a listei de trenuri propuse de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”-SA prin mersul trenurilor.
Definirea obligației de serviciu public presupunea însă ca stabilirea rutelor de circulație, care
constituie obligația de serviciu public de transport feroviar de călători și pentru care operatorii de
transport feroviar de călători primesc compensație54 de la bugetul de stat în baza contractelor de
servicii publice55 încheiate de ARF, să se realizeze pornind de la nevoia reală de mobilitate la nivel
național, de la condițiile pieței și volumul de călători la nivel de rută de transport.
Stabilirea rutelor de circulație și a categoriilor de trenuri care compun obligația de serviciu public
se realizează cu ajutorul Modelului național de transport, model neimplementat de entitate. Fără o
cunoaștere reală a nevoii sociale de transport feroviar de călători există riscul acordării de
compensații supraevaluate operatorilor de transport feroviar.
Unii operatori de transport feroviar public de călători nu au asigurat condițiile de transparență în organizarea,
urmărirea, controlul, calcularea și raportarea veniturilor și cheltuielilor eligibile aferente obligației de
serviciu public, în conformitate cu cerințele cadrului legal european și național privind serviciile publice de
transport feroviar de călători.
• Deși aveau obligația legală, unele societăți de operatori feroviari de călători nu au organizat distinct
evidența analitică a veniturilor și a cheltuielilor efectuate pentru serviciile incluse în obligația de
serviciu public încredințate prin contractele de servicii publice din perioada 2020-2021. Practic, nu
s-au putut determina costurile transportului de călători din lista trenurilor ce au reprezentat
obligația de serviciu public. Prin urmare, există riscul ca sumele compensate de la bugetul de
stat pentru transportul feroviar de călători să nu fie aferente listei trenurilor ce au reprezentat
obligația de serviciu public.
Managementul ARF nu a asigurat condițiile pentru a utiliza eficient capacitatea infrastructurii feroviare,
potrivit necesităţilor socio-economice existente, în sensul că nu a identificat rutele comerciale care necesită
sau nu compensație de la bugetul de stat.
. Întrucât sistemul informatic integrat privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar
de călători și modelul național de transport aplicabil în domeniul transportului feroviar de călători nu au
fost implementate, nu se pot identifica rutele comerciale care nu necesită compensație de la bugetul

53
Potrivit prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de
călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului, prin „obligație de serviciu public” se înțelege
o cerință definită sau stabilită de către o autoritate competentă, pentru a asigura servicii publice de transport de călători de interes
general, pe care un operator, dacă ar ține seama de propriile sale interese comerciale, nu și le-ar asuma sau nu și le-ar asuma în
aceeași măsură sau în aceleași condiții fără a fi retribuit.
54
Compensația de serviciu public pentru transportul feroviar public de călători se acordă operatorilor de transport feroviar de
călători pe baza contractelor de servicii publice încheiate cu ARF, cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007.
Prin „compensație de serviciu public” se înțelege orice beneficiu, în special financiar, acordat direct sau indirect de către o
autoritate competentă din fonduri publice în perioada de punere în aplicare a unei obligații de serviciu public. Compensația
acordată de către autoritățile competente pentru a acoperi costurile ocazionate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ar
trebui calculată în așa fel încât să se evite compensarea în exces.
55
Prin contractele de servicii publice sunt stabilite condițiile în care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin autoritatea
competentă din subordine (Autoritatea pentru Reformă Feroviară), compensează operatorii de servicii publice pentru costurile
suportate şi/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public.

86
 de stat și nici rutele care sunt necesare din punct de vedere al interesului economic general și care
nu pot funcționa în regim comercial pentru care sunt necesare compensații.
Managementul ARF nu a stabilit un mecanism de stimulare a eficienței operatorilor feroviari de călători
având în vedere necesitățile socio-economice existente și rezonabilitatea costurilor aferente obligației de
serviciu public.
Potrivit prevederilor art. 11 din HG nr. 146/2020 privind aprobarea contractelor de servicii publice
pentru perioada 2020-31 decembrie 2021 în transportul feroviar public de călători, până la data de
30 septembrie 2021, Autoritatea pentru Reformă Feroviară trebuia să propună Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii aprobarea prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii,
cu avizul Consiliului Concurenței, actele adiționale care să conțină modalități de stimulare a
eficienţei operatorilor de transport feroviar de călători. Obligația de serviciu public în transportul
feroviar de călători nu a fost stabilită în concordanţă cu necesarul real de transport feroviar public
de călători, astfel încât să se asigure utilizarea eficientă a resurselor bugetare. Cât timp entitatea
nu va cunoaște care este cererea de mobilitate la nivel național pentru transportul feroviar de
călători la nivel detaliat pe rute și scopuri de deplasare, aceasta nu va putea stabili un mecanism
de stimulare a eficienței operatorilor de transport feroviar de călători care să determine
economii de costuri aferente obligației de serviciu public.
ARF nu a înregistrat în evidența contabilă datorii în sumă de 771 mii lei, stabilite de instanțele judecătorești
prin sentințe civile definitive.
• Datoriile reprezintă dobânzi legale calculate pentru plata cu întârziere a serviciilor de transport
pe calea ferată prestate de către SNTFC „CFR Călători” SA în baza prevederilor HG. nr. 42/2017
pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern
feroviar şi cu metroul pentru elevi şi studenţi și a prevederilor Legii nr. 147/2000 privind
reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNĂ

Autoritatea Navală Română (ANR) nu a constituit provizioane pentru diferențele salariale în sumă de 2.203
mii lei stabilite în favoarea personalului prin hotărâri judecătorești devenite executorii, care la data de
31.12.2021 nu erau achitate.
ANR nu a actualizat valoarea de inventar a bunurilor cuprinse în domeniul public al statului, bunuri asupra
cărora deține un drept de administrare.
• Au fost constatate diferențe de 8.953 mii lei între sumele înregistrate în situațiile financiare
întocmite de ANR și sumele înscrise în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului. ANR a procedat la reevaluarea bunurilor din domeniul public al statului în anul 2021,
valoarea acestora fiind stabilită la nivelul sumei de 9.066 mii lei, valoarea înregistrată în evidența
contabilă fiind însă de 113 mii lei.
ANR nu a organizat un sistem de monitorizare și gestionare a serviciilor prestate în domeniul siguranței
navigației și securității navelor, respectiv un sistem de gestionare a activităților desfășurate în vederea
monitorizării și tarifării tuturor serviciilor prestate.
• Evidența tehnico-operativă se realizează manual prin intermediul unor registre, situație care nu
permite compararea în timp a datelor înregistrate în evidența contabilă pentru veniturile realizate.
Lipsa unui instrument de monitorizare a activității desfășurate din punct de vedere al tarifării tuturor
serviciilor prestate poate conduce la nerealizarea în totalitate a veniturilor entității, respectiv la
neîndeplinirea unor indicatori de rezultate.

87
INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL în TRANSPORTUL RUTIER
Entitatea nu a inventariat toate conturile care au prezentat sold la finele anului 2021 și raportate în bilanțul
contabil, respectiv creanțe reflectate în conturile de debitori în valoare de 17.816 mii lei, reprezentând
contravaloarea amenzilor stabilite în baza proceselor-verbale de constatare a contravențiilor neîncasate.
Patrimoniul ISCTR a fost prejudiciat cu suma de 3.554 mii lei, reprezentând contravaloarea unor creanțe
neîncasate rezultate din Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor aplicate de ISCTR, a căror
vechime depășește termenul legal de prescripție de trei ani și pentru care entitatea nu a făcut demersuri
pentru recuperare și încasare.
• ISCTR nu deține o evidență a creanțelor cu o vechime mai mare de trei ani și nu a realizat o
inventariere periodică a creanțelor rezultate din amenzile aplicate.
Bugetul instituției a fost prejudiciat cu suma de 46 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate
inspectorilor de trafic rutier cu încălcarea prevederilor legale.
• În perioada 2020-2021, salarizarea inspectorilor de trafic rutier nu s-a realizat în mod diferențiat, în
funcție de nivelul și durata studiilor, respectiv studii superioare de scurtă durată și lungă durată.
Evidența contabilă a ISCTR nu a reflectat situația reală a creanțelor și veniturilor operaționale ale instituției
în perioada 2020-2021.
• Modul defectuos de evidenţă, urmărire și analiză a creanţelor din amenzile aplicate de ISCTR a
determinat existența unor diferențe între datele existente în evidența operativă și cele din
contabilitate în cuantum de 18.921 mii lei, reprezentând venituri din amenzi aplicate în perioada
2020-2021, neînregistrate în evidența contabilă, și 1.130 mii lei încasări ce nu au fost operate în
evidența tehnico-operativă.

CLUBUL SPORTIV „RAPID”

Bugetul entității a fost prejudiciat cu suma de 337 mii lei ca urmare a calculului incorect al părții de
cofinanțare suportate de Clubul Sportiv „RAPID” pentru realizarea obiectivului de investiții Consolidarea și
modernizarea Stadionului Giulești – Valentin Stănescu. Prin Convenția de finanțare încheiată între Clubul
Sportiv Rapid București și Compania Națională de Investiții CNI SA, Clubul Sportiv și-a exprimat acordul
pentru cofinanțarea obiectivului de investiții cu diferența (8.528 mii lei fără TVA) dintre valoarea
ofertată de către ofertantul clasat pe primul loc (respectiv suma de 98.318 mii lei fără TVA) și valoarea
estimată (respectiv suma de 89.790 mii lei fără TVA)56.
• În urma desfășurării procedurilor de achiziție a lucrărilor de execuție a obiectivului, prețul ofertat
a fost cu 9,49% mai mare decât valoarea estimată. Pentru acoperirea diferenței, Clubul RAPID și-a
exprimat acordul privind cofinanțarea cu această sumă.
În Nota de fundamentare, parte integrantă din Convenția de cofinanțare, este precizat faptul că, prin
acceptul CS Rapid București privitor la cofinanțarea obiectivului cu diferența dintre valoarea estimată și
valoarea ofertantului situat pe primul loc, la care au fost adăugate taxele Inspectoratului de Stat în
Construcții și Casa Socială a Constructorilor și cheltuielile forfetare cotă Compania Națională de Investiții,
în procent de 5% din valoarea Devizului General, s-a finalizat procedura de achiziție publică prin încheierea
Contractului de proiectare și execuție din 2018.
Partea de cofinanțare a fost stabilită incorect, ca diferență (8.798 mii lei) între valoarea ofertată

56
În Nota de fundamentare care face parte din Convenția de Cofinanțare se precizează faptul că, prin acceptul CS Rapid
București privitor la cofinanțarea obiectivului cu diferența dintre valoarea estimată și valoarea ofertantului situat pe primul
loc, la care au fost adăugate taxele Inspectoratului de Stat în Construcții și Casa Socială a Constructorilor și cheltuielile forfetare
cotă Compania Națională de Investiții, în procent de 5% din valoarea Devizului General, s-a finalizat procedura de achiziție
publică prin încheierea Contractului de proiectare și execuție din 2018.

88
 (95.666,20 mii lei) și valoarea estimată (86.867,73 mii lei), aferente capitolului Investiții de bază.
Procedura utilizată pentru calculul părții de cofinanțare a fost incorectă, deoarece cheltuielile
pentru Investiția de bază reprezentau doar un capitol de cheltuieli, care, pe lângă alte capitole, cum
sunt capitolul Proiectare sau cel pentru Organizare de șantier, se înscriu în cheltuielile estimate
aferente realizării obiectivului de investiţii. Mai mult, procedurile de achiziție a lucrărilor de
proiectare și execuție se fac pentru a stabili ofertantul cu valoarea cea mai mică privitoare la devizul
general pentru realizarea investiției.
În cadrul unui contract de lucrări pentru amenajare pistă atletism și amenajare zone de protecție pistă de
atletism57, bugetul CS Rapid a fost prejudiciat cu suma de 69 mii lei, din următoarele considerente:
• Din cei 720 mp de pistă de atletism și 1025 mp pentru zonele de protecție pistă de atletism, licitați
și ofertați, au fost realizați doar 475 mp pistă acoperită cu tartan în incinta stadionului.
Studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiții Consolidarea si modernizarea stadionului
Giulești „Valentin Stănescu” prevedea asigurarea continuității disciplinelor sportive practicate în
cadrul CS Rapid București. La data reconstruirii, stadionul existent deținea atât pistă de atletism
pe toate laturile terenului de fotbal, cât și groapă de nisip pentru sărituri pe latura Peluză Nord.
Alte prevederi cuprinse în Studiul de fezabilitate stabileau realizarea pistei de atletism pe laturile
aferente peluzelor, dar și așternerea de tartan în lungul suprafeței de gardă din zona Tribunei I, însă
acestea nu se regăsesc în cadrul stadionului nou realizat.
Pista de atletism a fost realizată doar pe o latură a terenului de fotbal, fără groapă de nisip, în
dreptul Peluzei Nord (60 m cu patru culoare, acoperită cu tartan).
În afara stadionului, în zona bazinului de înot a fost realizată o altă pistă de atletism de 50 m cu 5
culoare și un culoar pentru săritura în lungime și groapă de nisip, culoarele fiind acoperite cu tartan.
În locul zonei de protecție a pistei a fost realizată o parcare auto, lucrare nebugetată și neprevăzută
în documentele care au stat la baza licitației.
Aceste lucrări nu au fost prevăzute în documentele care au stat la baza licitației, nefiind cuprinse în
indicatorii tehnico-economici aprobați prin hotărâre de guvern58.
În afara incintei stadionului, unde au fost executate bucata de pistă și groapa de sărituri, inclusiv
parcarea auto, în proiectul inițial, conform Planului de situație și amenajare incintă și Planului de
încadrare în zonă, era prevăzută amenajarea unor terenuri de sport în aer liber.
Deși, inițial, stadionul Rapid avea pistă de atletism corespunzătoare, sportivii care participă la
competiții interne și internaționale se antrenează pe Stadionul Arena Națională, clubul Rapid
neputând asigura condiții optime pentru antrenament.
Clubul nu a înregistrat baza materială sportivă administrată de acesta în Registrul bazelor sportive și nu a
menționat-o expres în Cartea funciară ca bază sportivă, pentru atestarea titlului de proprietate, respectiv a
titlului de administrare în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

57
Contract de lucrări aferent obiectivului de investiții «Consolidarea si modernizarea stadionului Giulești „Valentin Stanescu”»
58
Conform Notei de fundamentare la HG nr. 208/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții
«Consolidarea și modernizarea stadionului Giulești „Valentin Stănescu”», realizat prin Compania Națională de Investiții „C.N.I. ” -
S.A., realizarea celor două amenajări exterioare, era prerogativa Clubului RAPID, din bugetul propriu, nicidecum din fondurile
alocate pentru realizarea obiectivului de investiții.

89
 Audit de Controlul modului de emitere, gestionare și control al autorizațiilor speciale de transport și de
conformitate aplicare a tarifelor suplimentare de acces la reţeaua de drumuri de interes național

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE – SA

La nivelul CNAIR au fost identificate neconcordanțe între datele din evidența tehnico-operativă și evidența
contabilă, aferente operațiunilor de încasare a veniturilor din taxele suplimentare de utilizare a drumurilor
de interes național, în sumă de 1.229 mii lei.
• CNAIR nu a realizat concilierea datelor înregistrate în evidența tehnico-operativă și a celor
înregistrate în evidența contabilă, pentru tarifele speciale de utilizare a drumurilor (AST)59,
percepute vehiculelor rutiere cu depășiri ale maselor și dimensiunilor maxime admise. Procedând
astfel, există riscul de a nu fi urmărite și încasate veniturile din activitatea de emitere și încasare
autorizații speciale de transport.
La nivelul CNAIR, lipsa implicării factorilor decizionali în eficientizarea activității de verificare în agențiile de
control și încasare din punctele de trecere a frontierei a condus la stabilirea necorespunzătoare a
cuantumului tarifelor pentru utilizarea drumurilor de interes național.
• Au fost menținute unele instalații de cântărire care nu erau funcționale, nu erau verificate din punct
de vedere metrologic sau erau învechite. Pe tichetul de cântar emis din aplicația de cântărire pentru
toate instalațiile și echipamentele de cântărire aflate în funcțiune nu era afișat sensul de mers. În
unele puncte de trecere a frontierei, atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire din țară,
instalațiile de cântărire sunt insuficiente sau chiar lipsesc din dotare.
În aplicația informatică specifică, ce funcționează în agențiile de control și încasare din punctele de trecere
a frontierei, nu au fost înregistrate toate informațiile despre vehiculele care tranzitează frontiera de stat a
României și care sunt supuse controlului CNAIR.
• Din analiza comparativă a datelor reprezentând numărul de vehicule înregistrate în aplicația
informatică eTarifare și a celor furnizate de Poliția de Frontieră a rezultat faptul că un număr de
2.719.990 de vehicule care au tranzitat frontiera de stat a României în perioada 2018-2020 nu a fost
înregistrat în aplicația informatică, deși exista o obligație legală în acest sens. Această situație a
condus la neîncasarea tarifelor suplimentare de utilizare și/sau de acces la rețeaua de drumuri de
interes național pentru vehiculele de transport marfă și, implicit, la nerealizarea de venituri proprii
de către entitate.
CNAIR SA, în calitatea de entitate de interes strategic național, nu a realizat o evaluare a propriilor servicii
furnizate pentru stabilirea acestora ca servicii esențiale, în contextul securității rețelelor și sistemelor informatice.
• Compania nu a evaluat serviciile furnizate referitoare la eliberarea și controlul autorizațiilor speciale
de transport și la emiterea, gestiunea, monitorizarea, controlul rovinietei și peajului. Cele două
servicii sunt esențiale pentru subsectorul de activitate Transporturi rutiere, iar întreruperea
funcționării sistemelor ar determina pierderi financiare importante la nivelul entității, cu impact și
asupra sumelor datorate Bugetului general consolidat al statului.
CNAIR nu a implementat o politică de securitate a rețelelor şi sistemelor informatice care să asigure
furnizarea serviciilor de schimb de informații şi nu deține un sistem de management al securității
informaţiilor.

59
Vehiculele rutiere care depășesc masele și dimensiunile maxime admise pot circula pe drumurile publice din România, în baza
autorizației speciale de transport, eliberată de administratorul drumului pe care circulă vehiculul în cauză. Art. 2, pct. 2 din Ordinul
MT/MDRAP/MAI nr. 1236/6509/126/2018 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și desfășurarea circulației vehiculelor
rutiere cu mase și/sau dimensiuni ce depășesc masele și/sau dimensiunile maxime admise prevăzute de Ordonanța Guvernului
nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

90
Compania nu a respectat în totalitate dispozițiile legale și procedurile proprii și nu a implementat
mecanisme de control ulterior privind dezvoltarea, implementarea și utilizarea aplicației informatice de
evidențiere a vehiculelor (eTarifare2) care utilizează rețeaua de drumuri de interes național din România.
• Dezvoltarea și implementarea sistemului informatic (eTarifare2) s-a făcut în absența unei strategii
sau politici IT și fără implementarea unei guvernări IT în organizație.
• Sistemul informatic eTarifare2 a fost implementat fără existența unei documentații/unui manual de
utilizare a acestuia fie pe suport letric, fie în format electronic.
• Externalizarea serviciilor de întreținere, administrare și dezvoltare a sistemului eTarifare2 a fost
făcută cu existența unor riscuri privind securitatea informațiilor și a aplicațiilor.
• Pentru crearea conturilor de utilizator, a drepturilor de acces, precum și pentru complexitatea parolelor
și a drepturilor de acces pentru sistemul informatic eTarifare2 nu au fost definite reguli scrise.
• Dreptul de proprietate asupra sistemului informatic nu a fost suficient de bine precizat prin clauzele
contractuale, deși CNAIR este proprietara aplicației și a codului sursă.
Verificarea aspectelor apărute în mass-media și a sesizărilor
Compania nu a respectat prevederile legale cu privire la selecția și numirea membrilor Consiliului de
administrație.
• În perioada 2018-2020, membrii Consiliului de Administrație au fost numiți prin hotărâri ale Adunării
Generale a Acționarilor prin mandate provizorii, de patru luni sau prelungite cu încă două luni.
Pentru unii membri, durata mandatului a fost prelungită prin noi numiri, ajungându-se în situația în
care anumite persoane au deținut această funcție pentru opt sau chiar 22 luni, durată care excede
cadrului legal.
La nivelul Companiei nu au fost stabiliți indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, nefiind
puse în aplicare prevederile legale în vigoare privind administrarea și conducerea unei companii cu
capital majoritar de stat.
În anul 2019, CNAIR a încheiat trei contracte cu un prestator de servicii de transport aerian charter cu
elicopterul, fără a iniția și derula o procedură de selecție a operatorilor de servicii, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
. Entitatea nu a prezentat documente justificative privind achiziția directă de servicii de transport
aerian charter cu elicopterul, documente care trebuiau să stea la baza încheierii contractelor.
Prin urmare, CNAIR nu a asigurat promovarea concurenței între operatorii economici, transparența
și integritatea procesului de selecție și atribuire a contractelor de achiziție publică.
La nivelul CNAIR nu a fost aprobată o strategie privind amplasarea și accesul direct din autostradă a unor
obiective de investiții private, pentru dezvoltarea parcărilor sigure și securizate pe drumurile de mare viteză
aflate în administrarea Companiei.
• Inexistența unor zone de parcări sigure și securizate are impact direct asupra siguranței și
confortului utilizatorilor infrastructurii rutiere ce desfășoară activități de transport de mărfuri.

91
 Audit de Analiza plăților efectuate de CNAB în perioada 2018-2021, generate de litigiile cu foștii
conformitate administratori și directori generali, cu privire la aplicarea dispozițiilor OUG nr. 109/2011 privind
guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare

COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI SA

Prin nerespectarea prevederilor legale privind revocarea din funcție a membrilor Consiliului de
Administrație și a directorului general, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat un
prejudiciu în sumă de 805 mii lei.
• În baza deciziilor luate de către membrii AGA și CA în perioada 2014-2021, CNAB a fost implicată
în litigii cu foști administratori și directorul general, care au avut ca obiect solicitarea de daune-
interese. Aceste litigii au fost soluționate prin instituirea unor obligații de plată în sarcina
Companiei, respectiv a unor despăgubiri pentru revocarea din funcție a membrilor CA și a
directorului general.

Audit al
performanței Performanța activității aeroportuare în perioada 2014-2019

„Zero” investiții în infrastructura aeroportuară, deși prin bugetele de venituri

și cheltuieli ale Companiei au fost alocate sume importante pentru
modernizarea acesteia
• În perioada 2014-2019 nu s-a realizat nicio investiție în infrastructura aeroportuară la Compania
Națională Aeroporturi București (CNAB), totodată, majoritatea investițiilor planificate prin
strategiile, programele și proiectele naționale nu au fost realizate nici la aeroporturile regionale.
• Lipsa investițiilor în infrastructura aeroportuară din România, în perioada auditată în condițiile
creșterii semnificative a traficului aerian, a impus restricții de operare, afectând performanța
aeroportuară și scăzând gradul de satisfacție a pasagerilor. În cazul CNAB, amânarea programelor
investiționale s-a suprapus creșterii nejustificate a numărului de angajați și dublării cheltuielilor de
personal în 2019 față de 2014.
• Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și constrângerile de arhitectură ale
Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB) - Otopeni au dus la aglomerări în
zonele de terminal ale aeroportului pe anumite intervale de vârf de trafic, precum și la creșterea
timpilor de așteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între
capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic.
• Lipsa dezvoltării infrastructurii aeroportuare face aproape imposibilă atragerea de noi rute și
destinații, precum și valorificarea optimă a cererilor de trafic.
• Managementul Companiei nu s-a implicat suficient în asigurarea tuturor resurselor necesare pentru
efectuarea în condiții optime a controlului de securitate a bagajelor de cală, cu consecințe negative
asupra activității operaționale a aeroportului.
• Exploatarea excesivă în cadrul AIHCB a unor sisteme de control de securitate a bagajelor de cală
depășite moral și fizic a avut consecințe negative asupra activității aeroportuare, transpuse în
indisponibilizarea sistemelor pe perioade mari de timp, afectarea traficului de bagaje, precum și
întârzieri în cursele operate de companiile aeriene.

92
 • Neasigurarea conformității infrastructurii aeroportuare a AIHCB cu cerințele de reglementare la
nivel european a condus la autorizarea acestuia pe termen limitat și la impunerea unor restricții de
operare cu impact negativ asupra întregii activități aeroportuare și asupra performanței acestuia.
Cu toate acestea, activitatea financiară a CNAB a înregistrat rezultate pozitive ca urmare a creșterii
semnificative a traficului aerian pe AIHCB și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru
serviciile prestate. Astfel, numărul de pasageri care au tranzitat acest aeroport în 2019 a fost cu aproape
77% mai mare decât în anul 2014.
Totodată, veniturile operaționale – însemnând venituri aeronautice (tarife de îmbarcare, de securitate, de
aterizare/decolare, balizaj, staționare etc.) și venituri non-aeronautice (handling, chirii, parcare, protocol,
publicitate etc) – au crescut cu peste 60% în anul 2019 față de anul 2014. Acestea au reprezentat peste 95%
din veniturile totale ale CNAB, fiind principala sursă de venit a companiei. Pasagerii sunt principalii clienți
ai CNAB, tarifele de îmbarcare generând venituri cu 46% mai mari în 2019 față de 2014.
Dezvoltarea insuficientă a transportului aerian cargo
• Lipsa de implicare și numeroasele schimbări în structura managerială a CNAB au dus la dezvoltarea
insuficientă a transportului aerian cargo la AIHCB, cu consecințe negative asupra performanței
financiare a acestuia.
• La nivel național, Aeroportul Otopeni a deținut o cotă de piață de aproximativ 80% din totalul
traficului aerian de mărfuri procesate în România în perioada 2014-2019. În ceea ce privește
desfășurarea operațiunilor de procesare cargo-poștă, acestea s-au realizat exclusiv prin intermediul
terminalelor cargo aflate în cadrul AIHCB.
• Încă din anul 2013, unul dintre obiectivele generale ale CNAB a fost dezvoltarea transportului aerian
cargo prin implicarea în parteneriate strategice cu companii specializate în domeniu (integrator
cargo), care să pună la dispoziția transportatorilor aerieni întreaga gamă de servicii necesare
dezvoltării acestei activități. Cu toate acestea, conducerea CNAB nu s-a implicat suficient în
atragerea unor astfel de companii în vederea stimulării traficului aerian și a creșterii veniturilor
operaționale, activitatea cargo pe Aeroportul Otopeni desfășurându-se prin intermediul
companiilor care furnizează servicii de handling la sol.
Activitatea CNAB influențată de rezultatele negative înregistrate de Aeroportul Internațional
București Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBBAV), generate de subutilizarea infrastructurii aeroportuare
• Veniturile totale din activitatea desfășurată la AIBBAV nu au acoperit nivelul cheltuielilor, în
perioada 2014-2019 aeroportul înregistrând doar rezultate negative. Decalajul semnificativ dintre
venituri și cheltuieli a fost generat atât de limitarea traficului de pasageri pe aeroport, cât și de
creșterea cheltuielilor operaționale, în principal a cheltuielilor cu personalul.
• Având în vedere că, începând cu anul 2012, Aeroportul Băneasa a fost exploatat la cel mai scăzut
nivel istoric – după ce acesta a fost repus în funcțiune exclusiv pentru traficul de aviație generală și
de business, iar cursele de linie (traficul comercial) au fost operate doar de pe Aeroportul Otopeni,
se impune o planificare strategică pentru dezvoltarea AIBBAV, care să permită utilizarea eficientă
a capacității infrastructurii aeroportuare și desfășurarea tuturor categoriilor de operațiuni aeriene.
La nivel regional, infrastructura disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri, utilizată sub capacitate
• În perioada 2014-2019, în cazul a opt dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura
disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate. Excepție au făcut
aeroporturile din Craiova, Iași și Cluj-Napoca. La Craiova au existat situații în care capacitatea de
procesare a pasagerilor a fost depășită, infrastructura devenind subdimensionată, în principal la orele
de vârf. La Iași, infrastructura aeroportuară a fost utilizată la capacitate maximă, iar, la Cluj, infrastructura
aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluția traficului aerian înregistrat pe aeroport.

93
• În cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iași și Cluj), patrimoniul a
fost administrat și exploatat în mod performant, beneficiile implementării investițiilor creând premisele
creșterii eficienței utilizării aeroporturilor și a atractivității acestora pentru beneficiari. Din punct de
vedere financiar, în perioada 2014-2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-și
susțină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de
stat. Doar aeroporturile din Iași și Cluj au înregistrat profit. De asemenea, începând cu anul 2019,
aeroportul din Suceava a înregistrat profit, devenind independent din punct de vedere financiar.
• În ceea ce privește activitatea cargo, majoritatea aeroporturilor regionale nu dispun de terminale
și de facilități de procesare cargo, nefiind înregistrate mișcări de aeronave care să deservească
activitatea de transport marfă și poștă. Deși Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu dispune
de un terminal cargo, managementul acestuia nu a reușit atragerea de operatori aerieni care să
desfășoare activități în domeniul transportului aerian de marfă, indicatorii fizici aferenți cantității de
marfă transportate fiind aproape inexistenți.

94
AGRICULTURĂ ȘI SIGURANȚA ALIMENTELOR

Sectorul Agricultură a fost afectat, în anul 2021, de două evenimente semnificative și complexe: seceta
extremă și pandemia de coronavirus. În acest context, MADR a avut ca prioritate elaborarea și
implementarea unor politici agricole adecvate pentru cetățeni și fermieri, pentru sprijinirea creșterii
competitivității agroalimentare și a dezvoltării durabile a sectorului rural, în condiții de siguranță alimentară
și mediu înconjurător protejat, gestionate de un sector public eficient și responsabil, în condițiile
provocatoare cauzate de virusul SARS-CoV-2.
În anul 2021, cheltuielile efectuate pentru susținerea sectorului agroalimentar au fost în valoare de
32.662.227 mii lei, în scădere cu 7,2% față de anul 2020.

MADR și instituții subordonate

29.962.518 mii lei

ANSVSA și instituții subordonate

2.699.709 mii lei

La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au fost efectuate:

o cheltuieli aferente programelor pentru sprijinirea producătorilor agricoli în valoare de 1.551.647
mii lei;
o cheltuieli aferente programului de realizare a sistemului național antigrindină în valoare de
189.595 mii lei;
o transferuri de la BS către AFIR în contul fondurilor din cadrul instrumentului de redresare al
Uniunii Europene în valoare de 35.727 mii lei;

95
 o finanțarea planului sectorial de cercetare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală în valoare
de 31.503 mii lei.
La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au fost
efectuate:
- cheltuieli aferente despăgubirilor pentru animale sacrificate în vederea prevenirii și combaterii
epizootiilor, în valoare de 5.063 mii lei;
- cheltuieli pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, materiale de laborator, în valoare
de 26.573 mii lei.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

MINISTERUL AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE

În anul 2021 a fost plătită din bugetul MADR suma de 24 mii lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de
consultanță în gestionarea resurselor umane prestate de un expert independent pentru recrutarea și
selecția candidaților în vederea realizării procesului de selecție a membrilor din Consiliul de administrație
al SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, în condițiile în care procedura de selecție desfășurată
la nivelul autorității publice tutelare nu s-a finalizat prin numirea acestora corespunzător prevederilor legale.
Bugetul de stat pentru anul 2021 a fost prejudiciat cu suma de 596 mii lei, reprezentând valoarea
despăgubirilor stabilite în sarcina Ministerului de către instanța de judecată competentă, în temeiul unei
sentințe civile rămase definitivă.
• În cazul unui contract de finanțare nerambursabilă încheiat cu o societate în cadrul Programului
Operațional pentru Pescuit POP 2007-2013, pentru care instanța de judecată a stabilit acordarea
de despăgubiri, reprezentanții legali ai MADR nu au întreprins demersurile legale care se impuneau
în vederea recuperării, conform legislației în vigoare.
Operațiunea de reevaluare a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul MADR nu a cuprins toate
elementele patrimoniale administrate.
• Două bunuri imobile aparținând domeniului public al statului, intrate în patrimoniul Ministerului încă
din perioada 2010-2013, nu au fost niciodată reevaluate. Astfel, nu au fost supuse reevaluării Hala
Laborator Dumbrăveni - județul Sibiu, înregistrată în evidența contabilă cu valoarea de doar 137 lei
și un teren agricol, în suprafață de 100 ha, înregistrat la valoarea de 1 leu, teren situat în comuna Ion
Roată, județul Ialomița.
Bugetele de venituri și cheltuieli ale SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, aferente anilor
2019 și 2022, nu au fost aprobate prin ordin comun al miniștrilor agriculturii și dezvoltării rurale, finanțelor
publice și ai muncii, familiei, protecției sociale.
• Această situație a condus la efectuarea de cheltuieli neproporționale cu gradul de realizare al
veniturilor. Astfel, în exercițiul financiar 2019 a fost raportat un rezultat financiar negativ, pierderea
fiind de 7.157 mii lei.

STAȚIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ BĂNEASA

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (SCDP Băneasa) a acordat necuvenit spor
de mobilitate și confidențialitate în sumă de 34 mii lei unei persoane care ocupa funcția de consilier juridic.
SCDP Băneasa nu a calculat, nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a încasat penalități de întârziere în
sumă de 188 mii lei, conform clauzelor contractuale, aferente chiriei neîncasate la termenul scadent, pentru

96
bunurile aparținând domeniului public al statului, care au făcut obiectul a două contracte de locațiune
încheiate cu doi operatori economici.
Închirierea patrimoniului public al statului aflat în administrarea SCDP - Băneasa entității s-a realizat fără
respectarea prevederilor legale aplicabile domeniului.
• Stațiunea a încheiat zece contracte având ca obiect închirierea unor bunuri din domeniul public al
statului, în lipsa unui act administrativ emis în regim de putere publică de către Guvern, prin care să
se aprobe închirierea acestora și fără respectarea procedurii de licitație publică prevăzute de lege.
• Ca urmare a nerespectării prevederilor legale privind proprietatea publică a statului au fost
diminuate veniturile cuvenite bugetului de stat cu suma de 222 mii lei, reprezentând valoare chiriei
reținute de SCDP Băneasa din încasările realizate în anul 2021.
SCDP Băneasa a încheiat nelegal un contract de asociere în participațiune, prin care a transmis în folosință
unei persoane juridice de drept privat un teren agricol, în baza căruia a încasat și reținut, în perioada
2017-2021, suma de 335 mii lei, reprezentând venituri cuvenite bugetului de stat.
. Un teren agricol aparținând domeniului public al statului, în suprafață de 163 ha, indispensabil
activității de cercetare-dezvoltare, a fost transmis în folosință unei persoane juridice de drept privat.
Potrivit legislației aplicabile la data încheierii contractului, bunurile din domeniul public al statului
pot fi date numai în administrare, concesionare sau închiriere. Concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate publică se face prin licitație publică, iar sumele încasate se fac venit la bugetul
de stat sau la bugetul local, după caz. Prin urmare, suma de 335 mii lei, încasată în perioada
2017-2021, reprezintă venituri cuvenite bugetului de stat.
• Mai mult, în urma activităţii de inventariere a bunurilor care au făcut obiectul Contractului de
asociere în participațiune nu a fost identificată faptic suprafața de 39,67 ha din categoria de
folosință vii, plantația de viță-de-vie lipsind în totalitate. Plantațiile de pomi fructiferi
existente la data încheierii contractului nu au fost întreținute, fiind distruse în cea mai mare
parte, iar pepiniera de pomi a fost desființată. Cea mai mare parte a suprafeței de teren din
cadrul Bazei de Cercetare Poroschia - Teleorman era ocupată de culturi agricole (grâu). De
asemenea, nu s-au identificat plantațiile pomicole noi de prun, vișin, cireș, cais, conform planului de
afaceri și fișelor tehnologice anexe la contract, pe suprafața de 4 ha. Nu au fost efectuate reparațiile
capitale și de întreținere a construcțiilor asumate prin planul de investiții, acestea fiind într-o stare
avansată de degradare și nici nu a fost asigurată paza bunurilor existente în cadrul Bazei de
cercetare Poroschia (lipsa împrejmuirii pe anumite porțiuni ale fermei).
Terenurile din domeniul public al statului nu au fost reevaluate cel puțin o dată la trei ani și nu au fost
înregistrate în evidența contabilă suprafața de teren de 5,7042 ha de la Baza de Cercetare Băneasa,
suprafața de teren de 5,5714 ha de la Baza de Cercetare Poroschia și suprafața de teren de 155,2476 ha de
la Baza de Cercetare Moara Domnească, județul Ilfov.

AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE

AFIR nu a recuperat suma de 23 mii lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de executare silită plătite
din bugetul de stat ca urmare a punerii cu întârziere în executare a două sentințe civile.
Contul de execuție a cheltuielilor instituției publice la data de 31.12.2021 nu reflectă valoarea reală a
angajamentelor legale de plătit ale entității, reprezentând datorii curente de natură comercială în sumă de
5.017 mii lei, neachitate de AFIR la finele anului.
• Conform informațiilor din situațiile financiare prezentate de entitate a rezultat că angajamentele
legale de plătit au fost înscrise la nivelul plăților efectuate, ceea ce a determinat raportarea acestora
la valoarea zero, situație neconformă cu datoriile raportate de entitate în Bilanț.

97
În lista bunurilor din proprietatea publică a statului administrate de AFIR au fost prezentate informații
eronate, referitoare la numărul bunurilor imobile și la valoarea evidențiată în contabilitate a acestora.
• Pentru nouă bunuri imobile s-au înregistrat diferențe între valorile evidențiate în documentele
financiar-contabile, rezultate în urma reevaluării efectuate în anul 2019, și cele din Inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. De asemenea, a fost menținut nejustificat în
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului un imobil care a fost retrocedat în
anul 2011. Valoarea abaterii a fost de 1.270 mii lei.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Bugetul de stat a fost diminuat cu suma de 62 mii lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale și morale
achitate unui salariat din cadrul ANSVSA ca urmare a emiterii unui act administrativ de detașare nelegal.
Dintre abaterile constatate la instituțiile subordonate exemplificăm:
La DSVSA Argeș a fost achitată nelegal suma de 50 mii lei prin acceptarea la plată și decontarea
contravalorii aferente unui număr de trei contracte pentru activități sanitar-veterinare, majorările de
întârziere calculate fiind în sumă de 7 mii lei.
DSVSA Bihor a efectuat plăți nelegale în sumă de 153 mii lei, din care 145 mii lei pentru decontarea unor
servicii de consiliere și instruire prestate unor proprietari de animale decedați, pentru care s-au calculat
accesorii în sumă de 8 mii lei.
DSVSA Galați a efectuat plăți în cuantum de 27 mii lei, reprezentând contravaloarea TVA, în condițiile în
care activitățile decontate erau scutite de TVA. Au fost întocmite nelegal acte adiționale la contractele
subsecvente privind prestarea de servicii sanitar-veterinare, pentru un acord-cadru aflat în vigoare la data
întocmirii acestora, în condițiile în care, conform prevederilor legale, era permisă încheierea acestora numai
pe perioada derulării procedurilor de atribuire.
DSVSA Suceava
• A decontat suma de 17 mii lei, reprezentând servicii sanitar-veterinare, pentru care nu au fost
identificate documente justificative.
• Nu a recuperat venituri suplimentare în sumă de 16 mii lei, reprezentând amenzi aplicate de entitate
și neexecutate corespunzător.
• Nu a fost realizată reevaluarea activelor fixe corporale cel puțin o dată la trei ani și nu a fost
înregistrată în evidența contabilă suma de 1.385 mii lei, reprezentând diferențe din reevaluare.
• S-au constatat neconcordanțe referitoare la exploatațiile nonprofesionale, în sensul că persoane
decedate în perioada 2019-2020 figurau ca proprietari de exploatații nonprofesionale.
DSVSA Teleorman a efectuat plăți nelegale în sumă de 106 mii lei pentru efectuarea în exploatațiile non-
profesionale a unor activități sanitar-veterinare, care nu au îndeplinit condițiile legale de acordare.
Nu au fost constituite, înregistrate și raportate prin situațiile financiare încheiate la data de 31.12.2021 ajustări
pentru deprecierea creanțelor – clienți incerți sau clienții aflați în litigiu, în sumă de 111 mii lei la DSVSA
Argeș, în sumă de 223 mii lei la DSVSA Suceava și în sumă de 3 mii lei la DSVSA Vaslui.
DSVSA Bacău nu a constituit provizioane în sumă de 179 mii lei ca urmare a unor sentințe judecătorești
pronunțate în anul 2021. De asemenea, au fost menținute în evidența contabilă creanțe reprezentând clienți
radiați, în sumă de 78 mii lei, în condițiile în care au fost efectuate toate demersurile legale pentru recuperarea
respectivelor sume. Aceeași constatare se regăsește și la DSVSA Bistrița (13 mii lei) și DSVSA Timiș (125 mii lei).
DSVSA Bistrița nu a evidențiat suma 1.680 mii lei, ca datorii contingente reprezentând indemnizații de
plată stabilite în baza unor sentințe judecătoreşti.

98
La DSVSA Olt au fost constatate deficiențe în sumă de 606 mii lei, identificate în cazul derulării procedurii
de transmitere fără plată și de valorificare/casare a unor bunuri fără întocmirea unor documente justificative
prevăzute de lege.
DSVSA Timiș nu a verificat modul de aplicare a legislației în vigoare cu privire la gestiunea câinilor fără
stăpân, atât de către UAT-uri, cât și de către operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor
fără stăpân.

Audit de Controlul situaţiei, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat

conformitate al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

SN CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR UNIREA

Potrivit HG nr. 933/2018, SN Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA SA este persoană juridică
română cu capital integral de stat, de interes național, având forma juridică de societate pe acțiuni, și își
desfășoară activitatea în conformitate cu legile române.
În exercițiul financiar 2020, societatea a înregistrat o pierdere în sumă de 5.412 mii lei, mai mică decât cea
înregistrată la finele anului 2019, când s-a înregistrat o pierdere în sumă de 7.157 mii lei. Pierderea totală în
perioada 2019-2020 a fost de 12.570 mii lei.
Bugetul societății pe anul 2019 a fost prejudiciat cu suma de 4.542 mii lei, reprezentând avans achitat pentru
achiziția unor bunuri imobile pentru care nu există un echivalent în patrimoniul societății.
• Avansul a fost achitat pentru achiziția unor bunuri care făceau obiectul unor ipoteci și interdicții de
înstrăinare, actul notarial întocmit incluzând și o clauză penală prin care societatea se obliga ca în
condițiile în care ar renunța la perfectarea actului, aceasta va pierde suma achitată cu titlu de avans
de preț, respectiv suma de 4.542 mii lei.
• Tranzacția de vânzare-cumpărare nu s-a încheiat la data convenită prin promisiunea bilaterală de
vânzare-cumpărare, deoarece reprezentanții societății nu s-au mai prezentat la notariat și, în
consecință, avansul achitat de societate a fost pierdut în favoarea vânzătorului.
Societatea a achiziționat patru mijloace fixe în sumă de 130 mii lei, reprezentând corturi de depozitare,
neprevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, care nu au fost utilizate conform obiectului principal de
activitate și care nici nu au generat obținerea unor venituri din exploatare.
• Pentru aceste bunuri nu au fost prezentate documente de recepție și nu se regăsesc faptic în
patrimoniul societății, ele fiind amplasate sau depozitate pe domeniul unor cooperative agricole de
interes privat.
SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA a efectuat plăți cu titlu de despăgubiri în sumă de
46 mii lei, constând în drepturi salariale, stabilite în sarcina entității în baza unor sentințe judecătorești, prin
care instanța a reținut că sancțiunea de desfacere a contractului individual de muncă a fost neproporțională
cu gravitatea faptei săvârșite de către un salariat.
Societatea a achiziționat în anul 2019 un număr de 11 containere care nu au fost utilizate, situație care a dus
la înregistrarea unor cheltuieli suplimentare cu depozitarea, cheltuieli de judecată și cu onorarii avocat.
• Lipsa unui plan de administrare și de management pentru implementarea proiectului Piețe mobile
a condus la achiziția unor bunuri imobile, fără a fi utilizate conform scopului și obiectului principal
de activitate al societății.
Această situație a condus la generarea unor pierderi din exploatare ca urmare a efectuării de
cheltuieli fără corespondent în veniturile societății.

99
Nu au fost respectate prevederile legale cu privire la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli (BVC) al
societății și a modificărilor intervenite în structura acestuia, precum și a prevederilor referitoare la execuția
bugetului.
• Ca urmare a efectuării unor cheltuieli neproporționale cu gradul de realizare al veniturilor,
societatea a înregistrat de la înființare doar pierdere, în sumă totală de 12.570 mii lei.
SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA a angajat și efectuat cheltuieli în sumă de 855 mii
lei, pentru organizarea expozițiilor, târgurilor și congreselor desfășurate la terți, fără ca aceste tipuri de
activități să fi fost autorizate în prealabil la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
• Aceste activități au fost ulterior incluse în obiectul secundar de activitate, conform actului
constitutiv al societății.
În perioada 2019-2021 s-au constat o serie de deficiențe atât în ceea ce privește reglementarea repartizării
către salariați a autovehiculelor, cât și în ceea ce privește modul de utilizare a acestora.
• Două autovehicule din patrimoniul societății au fost utilizate de conducerea executivă a societății
fără să fie întocmite documente justificative care să ateste folosirea exclusivă a bunurilor în interes
de serviciu.
• Astfel, nu s-a realizat urmărirea și evidențierea în contabilitate a consumului de combustibil și a
cheltuielilor pentru cele două autoturisme aflate în dotare.

Audit al Performanța activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a hranei pentru
performanței animale, a siguranței alimentelor, precum și a activităților de control oficial

Misiunea de audit a vizat perioada 2015-2020 și s-a desfășurat la Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
Fundamentul principal pentru realizarea misiunii de audit al performanței l-a constituit interesul general
cu privire la asigurarea și garantarea siguranței în lanțul alimentar și a sistemului de control, prin
verificarea conformității cu legislația privind alimentele și normele în materie de sănătate și de bunăstare
a animalelor.
La nivelul entităților auditate nu există strategii naționale în domeniul siguranței alimentare, al
calității alimentelor și în cel fitosanitar. Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor
pentru a fi implementate de către toate entitățile publice cu atribuții în domeniu are un impact negativ
într-un domeniu esențial, respectiv siguranța lanțului alimentar.
La nivelul ANSVSA au fost identificate vulnerabilități în continuitatea și coerența decizională,
determinate de schimbările frecvente ale managementului superior. Niciun mandat al președintelui
nu a fost exercitat integral. Au fost realizate o serie de modificări ale structurii și ale structurilor teritoriale
și nu s-a realizat un echilibru între volumul activităților și numărul de posturi ocupate.
Implementarea și punerea în aplicare a unor regulamente europene au rămas, din 2016, în stadiu de proiect
la ANSVSA. În același timp, la nivelul ANF a fost identificat riscul aplicării neunitare a prevederilor specifice
din cauza elaborării cu întârziere a unor proceduri interne sau instrucțiuni. Există riscul ca sancțiunile aplicate
de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei,
fiindcă nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și armonizat cu cerințele europene.
Resursele și echipamentele tehnice ale direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, ale
Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară și

100
ale ANF au un grad de uzură cuprins între 69% și 100%. Acest aspect generează costuri mari de
întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice.
Deși la nivel național au fost reglementate, încă din anii 2013 și 2014, două scheme naționale de calitate
privind rețeta consacrată și produsul tradițional, acestea nu au fost recunoscute la nivel european.
• MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea schemelor pentru a fi recunoscute
la nivel național. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în
sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.
• MADR nu are o strategie de educare și informare a consumatorilor în ceea ce privește beneficiile
consumului de produse atestate pe scheme naționale de calitate și a celor recunoscute ca denumiri
de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate.
ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide în cadrul
sistemului de control în domeniul fitosanitar. Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina
prezența sau absența reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens.
Acțiunile de prevenție împotriva pestei porcine africane (PPA) realizate de către entitățile publice
desemnate și de către fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine
organizate și coordonate. Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de
porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra
exploatațiilor comerciale profesionale de porcine.
Pe lângă pierderile aduse de decesul sau de sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a
generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de
animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018-decembrie 2020 s-a achitat
în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei.

101
APĂRARE, ORDINE, SIGURANŢĂ PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ, JUSTIȚIE
În anul 2021, cheltuielile publice pentru susținerea domeniului Apărare, Ordine, Siguranță Publică și
Securitate Națională, Justiție au fost în creștere cu 2,2% față de anul 2020.

Cheltuieli din fonduri publice pentru

susținerea domeniului Apărare,
Ordine, Siguranţă Publică și
Securitate Națională, Justiție
56.798.988 mii lei

Din totalul fondurilor publice alocate, 74,5% au fost cheltuite de Ministerul Apărării Naționale (MAPN) și
de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

APĂRARE
Planificarea apărării, Planificarea apărării la nivel naţional
atribut şi componentă
Strategia naţională de apărare a ţării este documentul de
esenţială a politicii de
bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional.
apărare, reprezintă un
complex de activităţi şi
măsuri care vizează protejarea şi
Planificarea apărării la nivel departamental
promovarea intereselor naţionale,
definirea şi îndeplinirea obiectivelor Carta albă a apărării este elaborată de către Ministerul
securităţii naţionale a României în Apărării Naţionale pentru îndeplinirea prevederilor Strategiei
domeniul apărării. naţionale de apărare a ţării şi pentru implementarea
obiectivelor în domeniul apărării stabilite prin Programul de
guvernare şi în conformitate cu prevederile Conceptului
strategic al NATO.60

60
Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării

102
Carta albă a apărării 202161 este cel mai important document de implementare a Strategiei Naționale de
Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, constituind, totodată, principalul document departamental de
planificare la nivelul Ministerului Apărării Naționale, care fundamentează celelalte documente subsecvente,
respectiv Strategia militară și Directiva de planificare a apărării62.
În anul 2021, în baza Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, a Cartei albe a
apărării 2021 și luând în considerare politicile NATO și ale Uniunii Europene în domeniul securității și
apărării, a fost elaborată Strategia militară a României – Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie
sigură, într-o lume marcată de noi provocări63.
Prin bugetul în sumă de 23.119.290 mii lei, reprezentând 2,07% din PIB64, alocat Ministerului Apărării
Naționale, a fost respectată obligația asumată în cadrul Summitului Alianței Nord-Atlantice (NATO)65
prin documentul The Wales Summit Pledge on Defence Investment care vizează angajamentul statelor
membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani
(până în 2024). Potrivit execuției bugetare preliminare pe anul 2021, fondurile alocate achiziției de
echipamente majore și cercetării-dezvoltării asociate acestora au reprezentat 21,57% din total,
depășind coeficientul recomandat de 20%.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Apărării Naționale

La nivelul Ministerului Apărării Naționale au fost efectuate cheltuieli suplimentare, reprezentând debite
actualizate și executări silite generate de nepunerea în aplicare a unei sentințe civile definitive.
Nu au fost respectate prevederile privind derularea procedurilor de negociere fără publicare prealabilă a
unui anunț de către Direcție Domenii și Infrastructură și a celor privind regulile de publicitate și transparență
la achiziția unor servicii de mentenanță echipamente și aparatură medicală, sistem de control acces și
alarmare de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila”.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „CANTACUZINO”

Institutul nu a înregistrat în Cartea funciară unele imobile, clădire-teren, situate în Ciorogârla. Totodată, au
fost identificate neconcordanțe semnificative între evidența contabilă și evidențele cadastrale în cazul unor
imobile din domeniul public și privat al statului, date în administrare Institutului.
Entitatea nu a clarificat natura, data constituirii și nu a întreprins toate demersurile pentru recuperarea unor
debite. De asemenea, a procedat la scoaterea nejustificată din evidență a unor creanțe prescrise, în sumă
de 364 mii lei.

Statul Major al Forțelor Terestre

Statul Major al Forțelor Terestre nu a urmărit încasarea unor creanțe în sumă de 477 mii lei, reprezentând
bunuri și servicii alocate cu ocazia desfășurării unor activități militare internaționale.

61
Aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 28/2021
62
Directiva de planificare a apărării 2018-2027 nr. 27, adoptată de Consiliul de Planificare a Apărării în data de 6.2.2018
63
Aprobată prin HG nr. 832/2021 pentru aprobarea Strategiei militare a României
64
Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din 18 ianuarie 2021, pentru anul 2021, valoarea PIB este de 1.116,8
mld. lei
65
Declaraţia Summit-ului din Țara Galilor, adoptată de şefii de stat şi de guvern participanţi la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic
din Ţara Galilor, 4-5 septembrie 2014

103
 Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

COMANDAMENTUL LOGISTIC ÎNTRUNIT

Comandamentul Logistic Întrunit nu a urmărit înregistrarea și actualizarea tuturor garanțiilor de bună
execuție aferente unor contracte de achiziții, servicii și lucrări, derulate în anul 2021, în sumă de 102 mii lei.

Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „Gen. Dr. Aviator Victor Anastasiu” București
Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială București nu a analizat cauzele și împrejurările care
au condus la nevalidarea de către Casa OPSNAJ a unor prestații medicale în sumă de 269 mii lei. Totodată,
au fost imobilizate fonduri reprezentând aparatură și echipamente medicale temporar utilizate.

Comandamentul Comunicațiilor și Informației

S-au identificat neconcordanțe în sumă de 1.190 mii lei între valoarea bunurilor din domeniul public al
statului reflectate în evidența contabilă și valoarea reflectată în Inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului.

ORDINE, SIGURANŢĂ PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă și contabilă mijloace fixe
și obiecte de inventar în sumă de 718 mii lei ca materiale consumabile, precum și unele piese de schimb, ca
obiecte de inventar.
Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență nu a fundamentat conform
prevederilor OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente
instituirii carantinei, valoarea estimată transmisă Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate în vederea
organizării și derulării procedurilor de achiziții – stocuri de urgență medicală în cazul „testelor rapide pentru
depistarea virusului SARS-CoV-2 efectuate din probe de salivă”. De asemenea, a procedat la comunicarea
unor prețuri de 5-6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate în cazul „testelor nazo-faringiene”
sau a unor prețuri mai mari decât cele din ofertele contractate prin proceduri anterioare în cazul „cutiilor
de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS”.
Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență nu a întreprins demersurile
necesare în vederea emiterii ordinului comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății
pentru aprobarea Nomenclatorului pentru stocuri de urgență medicală și a metodologiei de utilizare,
scoatere, dare în folosință gratuită, reîntregire și împrospătare, obligație prevăzută de OUG nr. 11/2020.

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române nu a decontat diurna și sumele de facilitare a legăturii cu
familia, având drept consecință plata unor cheltuieli suplimentare sub formă de dobânzi legale stabilite prin
sentințe definitive, în sumă de 59 mii lei.

104
 Audit de
conformitate Controlul resurselor utilizate pentru achizițiile publice

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

La nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost imobilizate fonduri în sumă
de 53.333 mii lei, alocate de la bugetul de stat pentru achiziția 66 de produse stocuri de urgență
medicală, de strictă necesitate. Astfel, la data de 5 aprilie 2022, echipamentele medicale achiziționate
încă se aflau în stoc (în depozitul IGSU), nefiind utilizate de către beneficiarii finali, astfel:
• 252 de ventilatoare medicale, în valoare de 28.088 mii lei, nedistribuite și neutilizate în scopul
pentru care au fost achiziționate în regim de urgență, din lotul de 300 de bucăți aferent
procedurii din decembrie 2020. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție acordată
de furnizor era de doi ani, data de începere a garanției fiind cea a livrării, respectiv decembrie 2020;
• 401 dispozitive de oxigenoterapie umidificată, cu flux crescut, în valoare de 7.468 mii lei, din
cele 600 de bucăți achiziționate în octombrie 2021;
• 1.864.580 de teste nazofaringiene pentru care s-au imobilizat fonduri bugetare în sumă de 9.753
mii lei, din lotul din decembrie 2021 de 3.000.000 de bucăți;
• 469.920 de halate impermeabile în valoare de 6.710 mii lei, din cele 800.000 de bucăți
achiziționate în decembrie 2021;
• 800 de injectomate în sumă de 1.315 mii lei, achiziționate în noiembrie 2020, din care nu s-a utilizat
nicio bucată.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

CLUBUL SPORTIV DINAMO BUCURESTI

Entitatea nu a recuperat debitul în sumă de 2.762 mii lei, aferent perioadei 2011-2017, reprezentând cote de
asociere și penalități în sumă de 2.658 mii lei, precum și utilități în sumă de 104 mii lei, datorate de Asociația
Clubul Sportiv „Fotbal Club Dinamo București”.
Clubul nu a calculat și nu a urmărit încasarea penalităților în sumă de 883 mii lei, aferente sumelor datorate
de SC Dinamo 1948 SA, și a celor în sumă de 7.770 mii lei, aferente sumelor datorate de Asociația Clubul
Sportiv „Fotbal Club Dinamo București” pentru utilizarea terenului de sport și prestarea altor servicii.
Clubul Sportiv Dinamo București nu a inițiat demersuri în vederea stabilirii regimului juridic al unui obiectiv
de investiții construit pe domeniul public al statului, nefinalizat, neutilizat și înregistrat în evidența
extrabilanțieră a entității la valoarea de 908 mii lei.
Au fost identificate neconcordanțe în sumă de 114.951 mii lei între valoarea bunurilor din domeniul public al
statului reflectate în evidența contabilă (302.974 mii lei) și valoarea reflectată în Inventarul centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului (188.023 mii lei).

66
În anul 2020, în baza necesităților de urgență comunicate de către Departamentul de Urgență, Oficiul Național pentru Achiziții
Centralizate a încheiat acorduri-cadru, în regim de urgență, prin procedură de negociere fără publicare prealabilă.

105
CS Dinamo București nu a urmărit recuperarea în termenul legal de prescripție a unor creanțe datorate de
către persoane juridice, în sumă de 70 mii lei.
Entitatea nu a întreprins demersurile necesare pentru înregistrarea în Cartea funciară a unor imobile
proprietate publică a statului, aflate în administrarea sa și pentru clarificarea situației juridice a terenului și
a instalației nocturne din baza sportivă Săftica.

Audit de
Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale
conformitate creditelor garantate de stat la entitățile beneficiare

Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

La data de 1 august 2018, prin Legea nr. 307/2018 a fost ratificat Acordul de împrumut în sumă de 50 milioane
euro între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului
privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre. Obiectivul Proiectului constă în îmbunătățirea
rezilienței în caz de dezastre și a infrastructurii de răspuns în situații de urgență, precum și în întărirea
capacității instituționale pentru reducerea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice.
Din verificările efectuate la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și la Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență (IGSU) au rezultat o serie de deficiențe, după cum urmează:
• S-a constatat un grad redus de execuție a Proiectului, de numai 2,48%.
• S-a înregistrat un ritm lent în procesul de achiziții privind realizarea de lucrări aferente celor 35 de
clădiri din cadrul componentei 1 a Proiectului. Astfel, în perioada 2019-2021 a fost lansată și finalizată
o singură procedură de achiziție având ca obiect execuția de lucrări.
• IGSU a achiziționat servicii de expertiză pentru șapte clădiri, a căror valoare a fost cu 32% mai mare
decât suma estimată prin referatul de necesitate care a stat la baza demarării procedurii de selecție
a serviciilor prin metoda de selecție bazată pe calificările consultanților, ca urmare a reluării
procedurii de achiziție.
• S-a constatat depășirea termenului de 126 de zile pentru predarea documentației tehnice în vederea
autorizării lucrărilor, în cazul unor contracte încheiate pentru prestarea serviciilor de proiectare.
• A fost depășit termenul pentru livrabile intermediare stabilite printr-un contract care avea ca obiect
servicii de consultanță pentru dezvoltarea Metodologiei unitare de evaluare a pagubelor în situații
de urgență la dezastre.
• A fost anulată procedura de selecție de servicii privind realizarea expertizării tehnice a celor 29 de
clădiri din cadrul Componentei 1 a Proiectului prin metoda de selectare a consultanților individuali.
Acest fapt a condus la dublarea costurilor cu serviciile de expertiză și la întârzieri în realizarea
obiectivelor de investiții.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul nu a clarificat situația unor bunuri achitate, în sumă de 444 mii lei, care se află evidențiate în
contabilitate drept materiale aflate la terți încă din anul 2019 și pentru care nu au fost întreprinse demersuri
de recuperare.

106
Entitatea a plătit în mod nelegal drepturi salariale în sumă de 40 mii lei, ca urmare a prelungirii detașării
unui angajat în cadrul MAE, de la o societate comercială, în condițiile în care, la data solicitării de prelungire
a detașării, contractul individual de muncă al persoanei în cauză încetase de drept.
Aplicațiile informatice de contabilitate nu au fost adaptate la specificul activității MAE, în sensul că acestea
nu permit înregistrarea amortizării mijloacelor fixe la nivelul misiunilor diplomatice, ci doar la nivelul
Ministerului, fiind identificate neconcordanțe în sumă de 44.611 mii lei.

Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Institutul European din România

La nivelul Institutului au fost identificate disfuncționalități în ceea ce privește modul de organizare a
activităților de formare profesională de scurtă și lungă durată în domeniul afacerilor europene, precum și
modul de evidențiere și urmărire a încasării veniturilor proprii.
• Nu au fost stabilite nici criterii privind condițiile de selecție a sesiunilor de curs fie în formă
subvenționată, fie cu plată, și nici criteriile de stabilire a prețurilor pentru cursurile cu plată.
Totodată, nu au fost evidențiate, urmărite și încasate veniturile, în conformitate cu reglementările
legale în vigoare.

Institutul Diplomatic Român

La nivelul Institutului au fost efectuate plăți necuvenite în sumă de 239 mii lei, reprezentând drepturi
salariale stabilite la un nivel superior față de cel stabilit în prevederile legale.
• Salariile nu au fost recalculate ținând cont de reglementările legale în vigoare. A fost menținut în
plată un nivel al salariilor stabilit în mod eronat, prin raportare la nivelul existent la data de 1
ianuarie 2018, cu influențe asupra salariilor de bază acordate ulterior.

JUSTIȚIE

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

MINISTERUL JUSTIŢIEI
Tribunalul Maramureș a efectuat plăți nelegale în sumă de 102 mii lei, reprezentând elemente de cheltuieli
nejustificate cuprinse în situaţiile de lucrări executate în cadrul unui obiectiv de investiții la Judecătoria
Sighetu Marmației.
Tribunalul Sălaj a efectuat plăți nelegale în sumă de 69 mii lei, reprezentând valoarea cu care a fost
actualizată manopera directă, fără respectarea prevederilor legale, inclusiv contribuția angajatorului,
cheltuielile indirecte, profitul și TVA aplicată valorii rezultate, în cadrul unui obiectiv de investiții la
Judecătoria Șimleu Silvaniei.

107
MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Condițiile de pe piața muncii s-au îmbunătățit pe O cerere ridicată de forță de muncă a continuat
parcursul anului 2021, odată cu redresarea activității să se manifeste în domeniile compatibile cu
economice, dar și cu adaptarea mediului de afaceri la distanțarea fizică sau cu munca la distanță,
noul context pandemic. precum construcțiile, serviciile de curierat, IT
(sectorul fiind stimulat și de accelerarea
procesului de digitalizare/automatizare), dar și
în activități esențiale, precum sectorul sanitar –
în aceste cazuri numărul salariaților a depășit
vizibil nivelul prepandemic.
O revenire a schemelor de personal s-a
observat și în comerț și HoReCa, revirimentul
cererii în aceste sectoare fiind probabil antrenat
de relativa relaxare a restricțiilor, dar și de o
adaptare a firmelor de profil la noul context
pandemic.
În schimb, în alte sectoare din sfera serviciilor,
precum transport și depozitare, intermedieri
financiare, tranzacții imobiliare și activități
recreative, angajările au fost mai degrabă lente.
Efectivul de salariați din economie s-a majorat cu Industria a evoluat destul de modest per
aproape 1% în anul 2021, finele anului marcând ansamblu, disponibilizări ample având loc în
depășirea nivelului prepandemic. industria ușoară, pe fondul închiderii unor
capacități de producție, și în sectorul auto, în
Redresarea nu a fost însă una uniformă și nu a
parte ca urmare a automatizării procesului de
caracterizat toate sectoarele, noul climat economic
fabricație. O excepție notabilă a fost sectorul
aducând și o anumită modificare a necesităților de
echipamentelor electrice, dată fiind creșterea
personal.
într-un ritm alert a cererii de bunuri de folosință
îndelungată.
Sursa: Raport anual 2021, Banca Națională a României

Rata ocupării forței de muncă a continuat să Cu toate acestea, ratele de ocupare a forței de
crească de la 65,2% în anul 2020 la 67,1% în anul muncă în rândul tinerilor și al persoanelor în
2021. vârstă, al romilor, al femeilor și al persoanelor cu
un nivel scăzut de calificare rămân cu mult sub
Măsurile de sprijin din partea Instrumentului european de
mediile UE, în timp ce decalajul cauzat de
sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj
persoanele cu dizabilități în ocuparea forței de
într-o situație de urgență (SURE67) au contribuit, de
muncă a crescut la 30,4%.
asemenea, la creșterea respectivă.
Rata șomajului a scăzut la 5,6% în anul 2021 68, față de 6,1% în anul 2020, dar este în continuare
peste nivelurile din perioada anterioară crizei.
Sursa: Raportul de țară din 2022 privind România, Comisia Europeană, Bruxelles, 23.5.2022

67
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1355 a Consiliului din 25 septembrie 2020 privind acordarea unui sprijin temporar
României în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situația de urgență generată de epidemia
de COVID-19
68
Rata șomajului Biroului Internaţional al Muncii (BIM) se calculează de către Institutul Naţional de Statistică, conform definiţiei BIM.

108
 În anul 2021, plățile efectuate din
bugetul asigurărilor pentru șomaj au
înregistrat o scădere cu 3% față de anul
2020, datorată, în principal, diminuării
plăților aferente indemnizațiilor
acordate salariaților pe perioada
suspendării temporare a contractului
individual de muncă din inițiativa
angajatorului (măsuri active de
protecție socială care să asigure un
nivel minim de trai în perioada
decretării stării de urgență). Dacă în
anul 2020, plățile aferente acestor
indemnizații au fost în valoare de
4.245.157 mii lei, în anul 2021, valoarea
acestora a scăzut la 670.824 mii lei, cu
3.574.333 mii lei mai puțin.
Din bugetul de stat, prin MMPS,
48,9% din plăți au fost efectuate
pentru CNPP reprezentând, în
principal, transferuri către bugetul
asigurărilor sociale de stat în valoare
de 12.018.854 mii lei69 și plăți pentru
asigurări sociale în valoare de 4.078
mii lei (pensii agricultori și pensii,
indemnizații, ajutoare și alte drepturi
acordate în baza unor legi cu caracter
social70).
ANPIS a beneficiat de plăți din
bugetul de stat, prin MMPS, în procent
de 46,4% pentru asigurarea plăților
aferente beneficiilor de asistență
socială71.

69
Transferuri efectuate pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat și plata ajutoarelor acordate în baza HG nr. 723/1992
privind preluarea în plată, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, a ajutoarelor acordate emigranților politici greci prin
Societatea de Cruce Roşie din România
70
Indemnizații conform Decretului-Lege nr. 118/1009, Legii nr. 189/2000, Legii nr. 341/2004, Legii nr. 109/2005 privind instituirea
indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, Legii nr. 8/2006 privind
instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, Ajutor lunar conform Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar
pentru soţul supravieţuitor, pensii de serviciu, indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de invaliditate, indemnizații, sporuri
și rente veterani de război, urmașe de veterani și văduve de război, cota-parte pensie de asigurări sociale de stat acordată pentru
vechimea în agricultură, plătită odată cu pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări
sociale de stat, indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori
71
Beneficii de asistență socială acordate, în principal, pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială,
pentru susținerea copilului și a familiei, pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale

109
 Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Ministerul a înregistrat în mod eronat direct pe cheltuieli suma de 105 mii lei, reprezentând contravaloarea
unor bunuri de natura obiectelor de inventar achiziționate la nivelul aparatului central.
Entitatea a plătit stimulentul de risc, în anul 2021, unor furnizori de servicii sociale privați, fără verificarea
completă a documentelor justificative care atestă izolarea salariaților în perioada stării de urgență și fără
respectarea termenului de acordare prevăzut de cadrul legal.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 7.312 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor
lunare achitate în afara cadrului legal pentru alți profesioniști (persoane fizice autorizate/întreprinderi
individuale/întreprinderi familiale) care au întrerupt activitatea sau al căror timp de muncă și/sau venituri
au fost reduse:
• suma de 3.955 mii lei, plătită nelegal unor profesioniști care nu au beneficiat anterior de
indemnizația acordată pentru întreruperea activității, fiind indemnizați pentru reducerea activității;
• suma de 1.408 mii lei, plătită nelegal unor profesioniști care au beneficiat de indemnizație pentru
reducerea activității în condițiile în care veniturile nu s-au diminuat față de perioada precedentă;
• suma de 650 mii lei, plătită nelegal unor profesioniști care au beneficiat de indemnizație pentru
întreruperea activității, deși au realizat venituri din activitatea de profesionist;
• suma de 640 mii lei, plătită nelegal unor profesioniști care au beneficiat concomitent atât de
indemnizația acordată pentru reducerea timpului de muncă și/sau a veniturilor, cât și de
întreruperea activității;
• suma de 213 mii lei, plătită nelegal unor persoane care au fost înmatriculate la Registrul Comerțului
pe raza unui alt județ decât a celui în care s-a efectuat plata;
• suma de 183 mii lei plătită nelegal unor profesioniști care au beneficiat de indemnizație pentru
întreruperea activității sau pentru reducerea acesteia pentru o perioadă anterioară datei
înmatriculării la Registrul Comerțului;
• suma de 145 mii lei, plătită nelegal unor persoane fizice autorizate care au fost radiate la Registrul
Comerțului anterior lunii indemnizate;
• suma de 118 mii lei, plătită nelegal unor profesioniști care erau decedați anterior lunii indemnizate.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 199 mii lei de către AJPIS Ilfov.
Abateri similare în sumă de 18.739 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Bihor, AJPIS Brașov,
AJPIS Dolj, AJPIS Satu Mare, AJPIS Sălaj și AJPIS Sibiu.
Cheltuielile bugetului de stat au fost majorate cu suma de 5.162 mii lei, din care pentru suma de 293 mii lei
s-au constituit debite, iar suma de 4.869 mii lei a rămas în curs de clarificare, reprezentând stimulent de
inserție acordat unor persoane care nu au realizat în aceeași perioadă venituri supuse impozitului.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 69 mii lei de AJPIS Ilfov, AJPIS Gorj,
AJPIS Prahova și AJPIS Vaslui.
Abateri similare în sumă de 2.121 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Bihor, AJPIS Brașov,
AJPIS Mureș, AJPIS Sălaj, AJPIS Satu Mare și AJPIS Sibiu.

110
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 3.993 mii lei, reprezentând venit minim
garantat, întrucât acesta a fost acordat unor persoane fără respectarea prevederilor legale:
• suma de 1.855 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care au realizat
venituri din salarii peste limita legală;
• suma de 1.855 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care dețineau anumite
bunuri care conduc la excluderea acordării acestor drepturi, respectiv:
o suma de 1.836 mii lei către unii beneficiari care dețineau autoturisme/motociclete/
autovehicule/utilaje agricole;
o suma de 19 mii lei către unii beneficiari care dețineau șalupe, bărci cu motor, scutere de
apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în
Rezervația Biosferei Delta Dunării;
• suma de 255 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care dețineau depozite
bancare;
• suma de 14 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care nu au prestat lunar,
la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local;
• suma de 9 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care au obținut venituri
din dividende;
• suma de 5 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care nu mai îndeplineau
condițiile de acordare a acestui drept, deoarece executau o pedeapsă privativă de libertate sau se
aflau în arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile în momentul plății.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 28 mii lei.
Abateri similare în sumă de 2.142 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Bihor, AJPIS Dolj,
AJPIS Mureș, AJPIS Satu Mare, AJPIS Sibiu și AJPIS Sălaj.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 3.077 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor
lunare pentru creșterea copilului, pentru care nu s-au respectat dispozițiile legale incidente, din care:
• suma de 2.763 mii lei reprezintă indemnizații pentru creșterea copiilor achitate necuvenit, întrucât
beneficiarii au realizat venituri din salarii peste limita legală;
• suma de 174 mii lei reprezintă indemnizație lunară acordată nelegal persoanei care avea dreptul la
program de lucru redus la 4 ore pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate, în condițiile în care aceasta
figura ca având contract de muncă cu normă întreagă;
• suma de 56 mii lei reprezintă indemnizații pentru creșterea copilului și alte forme de sprijin destinate
creșterii copilului achitate necuvenit, întrucât titularii executau o pedeapsă privativă de libertate;
• suma de 51 mii lei reprezintă indemnizații lunare pentru creșterea copilului achitate necuvenit,
întrucât fie titularul, fie celălalt părinte au beneficiat simultan și de stimulent de inserție pentru
același copil, în aceeași perioadă;
• suma de 20 mii lei reprezintă indemnizații pentru creșterea copiilor achitate necuvenit, întrucât
drepturile plătite în vederea îngrijirii copilului cu dizabilitate au fost acordate unor persoane decedate;
• suma de 13 mii lei reprezintă plăți pentru indemnizații pentru îngrijirea copilului până la vârsta de
șapte ani încadrat în grad de handicap, achitate necuvenit, întrucât beneficiarii au realizat și venituri
din salarii peste limita legală.
Abateri similare în sumă de 862 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Brașov, AJPIS Dolj,
AJPIS Mureș și AJPIS Satu Mare.

111
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale, în sumă de 2.927 mii lei, pentru persoanele fizice care
dețin drepturi de autor şi drepturi conexe, care și–au întrerupt sau redus activitatea, din care:
• suma de 1.792 mii lei reprezintă indemnizații acordate necuvenit pentru persoanele fizice care dețin
drepturi de autor şi drepturi conexe, deoarece solicitanții au încasat în același timp venituri din
salarii și asimilate;
• suma de 647 mii lei reprezintă indemnizații acordate necuvenit pentru persoanele fizice care dețin
drepturi de autor şi drepturi conexe, deoarece solicitanții nu au înregistrat diminuări ale veniturilor
în luna indemnizată față de perioada precedentă;
• suma de 468 mii lei reprezintă indemnizații acordate necuvenit pentru persoanele fizice care dețin
drepturi de autor şi drepturi conexe, deoarece solicitanții nu au beneficiat anterior de indemnizația
prevăzută de OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
• suma de 20 mii lei reprezintă indemnizații acordate necuvenit pentru persoanele fizice care dețin
drepturi de autor şi drepturi conexe, deoarece solicitanții au încasat concomitent și indemnizație în
calitate de alți profesioniști.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 7 mii lei de către AJPIS Ilfov.
Abateri similare în sumă de 205 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Dolj și AJPIS Sibiu.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 2.350 mii lei, reprezentând alocație pentru
susținerea familiei, întrucât aceasta a fost acordată fără respectarea prevederilor legale, din care:
• suma de 1.376 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care dețineau anumite
bunuri care conduc la excluderea acordării acestor drepturi, respectiv:
o suma de 1.358 mii lei, plătită către beneficiari care dețineau autoturisme/
motociclete/autovehicule/utilaje agricole;
o suma de 18 mii lei, plătită către beneficiari care dețineau șalupe, bărci cu motor,
scutere de apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care
locuiesc în Rezervația Biosferei Delta Dunării.
• suma de 783 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care au realizat venituri
din salarii peste limita legală;
• suma de 184 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care dețineau depozite
bancare;
• suma de 7 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate către unii beneficiari care au obținut venituri
din dividende.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 42 mii lei.
Abateri similare în sumă de 1.297 mii lei au fost identificate și la AJPIS Argeș, AJPIS Bihor, AJPIS Brașov,
AJPIS Dolj, AJPIS Mureș și AJPIS Sibiu.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 2.065 mii lei, din care pentru suma de 6 mii
lei au fost constituite debite în anul 2022, iar suma de 2.059 mii lei a rămas în curs de clarificare,
reprezentând alocație de plasament acordată în condițiile în care persoanele la care s-a dispus plasamentul
(destinatarii) au decedat sau beneficiarii erau tineri care au împlinit vârsta de 18 ani și care nu mai
îndeplineau condițiile prevăzute de cadrul legal în vigoare.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 1.949 mii lei, reprezentând indemnizații plătite
persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă, acordate fără respectarea cadrului legal:

112
 • suma de 1.432 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizațiilor achitate, fără respectarea cadrului
legal, unor persoane care au calitatea de salariați;
• suma de 513 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizațiilor achitate, fără respectarea cadrului
legal, unor persoane care nu au beneficiat anterior de prevederile OUG nr. 30/2020;
• suma de 4 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizațiilor achitate, fără respectarea cadrului legal,
unor persoane care au decedat anterior lunii indemnizate.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 790 mii lei, reprezentând drepturi acordate
persoanelor cu dizabilități, în condițiile în care nu au fost respectate prevederile legale în vigoare, din care:
• suma de 618 mii lei reprezintă plăți efectuate pentru persoanele cu dizabilități în condițiile în care
beneficiarii executau pedepse privative de libertate;
• suma de 162 mii lei reprezintă plăți efectuate pentru persoanele cu dizabilități în condițiile în care
beneficiarii erau decedați;
• suma de 10 mii lei reprezintă plăți efectuate pentru persoanele cu dizabilități în condițiile în care
beneficiarii au încasat dreptul pentru aceeași lună, acordat fie de același județ, fie de județe diferite.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 454 mii lei, reprezentând ajutoare pentru
încălzire cu combustibili solizi, acordate, fără respectarea prevederilor legale, unor persoane care dețineau
bunuri care conduc la excluderea acordării acestui drept.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 300 mii lei, reprezentând alocație de stat
pentru copii acordată unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de cadrul legal în
vigoare, din care:
• suma de 212 mii lei, acordată necuvenit unor beneficiari decedați;
• suma de 72 mii lei, acordată necuvenit unor beneficiari care au fost exmatriculați sau au renunțat la
frecventarea cursurilor;
• suma de 16 mii lei, acordată necuvenit unor beneficiari care au împlinit vârsta de 18 ani și care nu au
mai urmat cursuri de învățământ liceal sau profesional.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 236 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiilor lunare
de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză, acordate eronat unor persoane, din care:
• suma de 204 mii lei, acordată necuvenit unor beneficiari care nu figurau în baza de date a direcțiilor
de sănătate publică;
• suma de 32 mii lei, acordată necuvenit unor beneficiari care au finalizat tratamentul în luna
anterioară lunii indemnizate.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 155 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor lunare
achitate necuvenit pentru avocații a căror activitate a fost redusă, din care:
• suma de 72 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizației lunare achitate necuvenit unor avocați
care au obținut venituri mai mari decât 75% din veniturile brute medii lunare pe anul 2019, respectiv
pe anul 2020, pentru cei care nu au înregistrat venituri în anul 2019;
• suma de 61 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizației lunare achitate necuvenit unor avocați
care nu au beneficiat anterior de drepturile acordate în baza OUG nr. 30/2020;
• suma de 22 mii lei reprezintă contravaloarea indemnizației lunare achitate necuvenit unor avocați
care au obținut venituri din desfășurarea profesiei, dar și din alte surse, peste câștigul salarial mediu
brut pentru anul 2021.

113
Plățile de la bugetul de stat au fost majorate cu suma de 96 mii lei, reprezentând contravaloarea
indemnizației pentru plata însoțitorului adultului cu handicap vizual grav, acordate unor beneficiari care au
primit concomitent acest drept de la bugetul de stat și prin Casa Națională de Pensii Publice.
Unele agenții teritoriale au efectuat plăți nelegale în sumă de 67 mii lei, reprezentând ajutor lunar nerambursabil
acordat beneficiarilor unei forme de protecție, care au realizat venituri din salarii peste limita legală.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 22 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor pentru
concediu de acomodare, acordate unor persoane care au realizat în același timp și venituri peste limita
legală acceptată.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 14 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor
acordate pentru persoane care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri), achitate fără
respectarea cadrului legal unor persoane, din care:
• suma de 11 mii lei, plătită pentru persoane a căror remunerație cuvenită zilei de muncă declarată a
fost mai mare decât cea înregistrată în Registrul electronic de evidență a zilierilor sau în cazul cărora
numărul de zile pentru care s-a solicitat decontarea a fost mai mare decât cel înregistrat în Registrul
electronic de evidență a zilierilor;
• suma de 3 mii lei, plătită pentru persoane care nu au fost remunerate de beneficiarul lucrării.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

În contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, unele
agenții județene pentru ocuparea forței de muncă72 au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 5.705 mii
lei, reprezentând indemnizație de care beneficiază salariații pentru suspendarea temporară a
contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului:
• suma de 1.613 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au figurat
cu venituri din salarii, aferente unei luni integral lucrate, realizate în baza unui contract individual de
muncă cu normă întreagă, încheiat cu un angajator diferit de cel care a solicitat indemnizația;
• suma de 3.515 mii lei reprezintă indemnizații plătite nelegal angajatorilor pentru salariați care nu
au figurat în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate și nici cu contracte individuale de muncă în Registrul
general de evidență a salariaților;
• suma de 25 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați, într-un
cuantum mai mare decât limita legală admisă, respectiv 75% din câştigul salarial mediu brut;
• suma de 289 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal într-un cuantum mai mare de 75% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat;
• suma de 261 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au
încasat simultan și indemnizație de șomaj;
• suma de 2 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au încasat
simultan indemnizație de la bugetul de stat prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială.

72
Au fost supuse auditului 32 de agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv: Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Brașov,
Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara,
Harghita, Iași, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Tulcea, Timiș și București.

114
 Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul ANOFM au fost constituite debite în sumă de 852 mii lei,
din care suma de 233 mii lei a fost recuperată.
Abateri similare în sumă de 137 mii lei s-au identificat și la AJOFM Bihor, AJOFM Buzău, AJOFM Dolj,
AJOFM Mehedinți, AJOFM Mureș, AJOFM Sibiu, AJOFM Sălaj și AJOFM Vrancea.
ANOFM a efectuat din bugetul asigurărilor pentru șomaj plăți necuvenite în sumă totală de 2.428 mii lei,
reprezentând indemnizații de șomaj și venituri de completare acordate unor beneficiari care au
realizat concomitent și venituri incompatibile cu drepturile primite din acest buget:
• suma de 1.091 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către beneficiari care au realizat în
aceeași perioadă și venituri declarate de angajatori, aferente contractelor individuale de muncă;
• suma de 585 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către beneficiari care, în același timp, au
realizat și venituri din activități autorizate mai mari decât indicatorul social de referință;
• suma de 83 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către beneficiari care, în același timp, au
încasat și de la bugetul de stat indemnizația pentru creșterea copilului;
• suma de 160 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către beneficiari care au încasat
concomitent și pensii pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate;
• suma de 29 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către beneficiari care au încasat
concomitent și drepturi din pensii, în cazul beneficiarilor de venituri de completare.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul ANOFM au fost constituite debite în sumă de 1.928 mii lei,
din care a fost recuperată suma de 927 mii lei.
Abateri similare în sumă de 288 mii lei s-au identificat și la AJOFM Buzău, AJOFM Dolj, AJOFM
Mehedinți, AJOFM Mureș, AJOFM Sălaj, AJOFM Vaslui și AJOFM Vâlcea.
Unele agenții județene pentru ocuparea forței de muncă au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 1.673
mii lei, constând în indemnizație pentru reducerea temporară a timpului de muncă, în condițiile în care
nu au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate pentru acordarea acestei măsuri de sprijin destinate
salariaților și angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea
coronavirusului SARS-CoV-2, din care:
• suma de 1.641 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate în condițiile în care numărul de zile lunar în care
timpul de muncă a fost redus a fost mai mic decât cel stabilit prin prevederile legale în vigoare73;
• suma de 9 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate în condițiile în care indemnizația decontată
unor angajatori, aferentă timpului de muncă redus a salariaților, a fost într-un cuantum mai mare
decât cel cuvenit74;
• suma de 8 mii lei reprezintă indemnizație decontată nelegal unor angajatori pentru anumiți salariați
în condițiile în care aceștia au încasat simultan și subvenție;
• suma de 15 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate în condițiile în care unii angajatori au beneficiat
simultan pentru aceiași angajați și de decontarea unei părți, respectiv de 41,5% din salariul angajaților
care au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la trei luni.

73
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul
situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării
forţei de muncă, „Reducerea timpului de muncă…se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile
lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice”.
74
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, „…în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de
instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă
de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii au
posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută
în contractul individual de muncă”.

115
 Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul ANOFM au fost constituite debite în sumă de 106 mii lei,
din care a fost recuperată suma de 8 mii lei.
Abateri similare în sumă de 199 mii lei s-au identificat și la AJOFM Bihor, AJOFM Mureș și AJOFM Sălaj.
Unele agenții județene pentru ocuparea forței de muncă au efectuat plăți nelegale în sumă de 506 mii lei,
reprezentând primă de inserție, primă de activare, primă de încadrare, primă de instalare și primă de
relocare, fără respectarea condițiilor de eligibilitate.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul ANOFM au fost constituite debite în sumă de 167 mii lei,
din care a fost recuperată suma de 37 mii lei.
Abateri similare în sumă de 21 mii lei s-au identificat și la AJOFM Bihor și AJOFM Vaslui.
Din bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost efectuate plăți necuvenite în sumă de 472 mii lei, din care:
• suma de 202 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către unii angajatori, constând în
subvenții acordate acestora într-un cuantum mai mare decât cel calculat proporțional cu timpul
efectiv lucrat de persoanele angajate;
• suma de 270 mii lei reprezintă plăți necuvenite efectuate către unii angajatori, constând în
subvenții acordate acestora în condițiile în care persoanele angajate încasau pensii anticipate sau
de limită de vârstă, precum și pensii de invaliditate de gradul I și II.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul ANOFM au fost constituite debite în sumă de 494 mii lei,
din care a fost recuperată suma de 182 mii lei.
Unele agenții județene pentru ocuparea forței de muncă au efectuat plăți nelegale în sumă de 180 mii lei,
din care:
• suma de 173 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate pentru decontarea de către angajatori a unei
părți de 41,5% din salariul efectiv realizat de către angajați;
• suma de 7 mii lei reprezintă plăți nelegale efectuate unui salariat căruia i s-au achitat sume mai mari de
41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2020.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 33 mii lei, din care a fost recuperată
suma de 7 mii lei.
Abateri similare în sumă de 137 mii lei s-au identificat și la AJOFM Dolj, AJOFM Sibiu și AJOFM Vaslui.
ANOFM a efectuat plăți nelegale în sumă de 102 mii lei, constând în indemnizație decontată din Fondul de
garantare pentru plata creanțelor salariale, indemnizație acordată în mod eronat părinților pentru
supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, în condițiile în care
beneficiarul indemnizației sau celălalt părinte figura în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului și a
beneficiat de indemnizație aferentă unei luni complete, sau celălalt părinte era beneficiar de indemnizație
de șomaj, aferentă unei luni calendaristice complete.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 34 mii lei, din care a fost recuperată
suma de 2 mii lei.
Abateri similare în sumă de 9 mii lei s-au identificat și la AJOFM Mehedinți și AJOFM Sibiu.
Bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost prejudiciat cu suma de 54 mii lei, reprezentând sume acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă a șomerilor din
evidența ANOFM, fără respectarea condițiilor de eligibilitate.
În timpul misiunii de audit au fost constituite debite în sumă de 7 mii lei, din care a fost recuperată suma
de 2 mii lei.

116
 Abateri similare în sumă de 72 mii lei s-au identificat și la AJOFM Buzău, AJOFM Dolj, AJOFM Mureș,
AJOFM Sibiu și AJOFM Vaslui.
La nivelul AJOFM Vrancea au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 37 mii lei, reprezentând drepturi
salariale necuvenite, sub formă de spor de mobilitate și spor de confidențialitate aplicate la salariul de bază,
fără ca plata acestor sporuri să fie prevăzută de legislația în vigoare.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat

CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE

Au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 1.382 mii lei, reprezentând pensii anticipate, anticipate parțial,
de invaliditate, precum și pensii de urmaș încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii,
care au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, din
care suma de 297 mii lei este aferentă cazurilor rămase de clarificat.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP au fost constituite debite în sumă de 741 mii lei.
Abateri similare în sumă de 260 mii lei s-au identificat și la Casa Județeană de Pensii (CJP) Argeș, CJP
Bihor, CJP Buzău, CJP Dolj, CJP Giurgiu, CJP Mehedinți, CJP Sibiu și CJP Vâlcea.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a menținut eronat în plată drepturi de pensie de invaliditate în
sumă de 775 mii lei, pentru care beneficiarii au primit în urma revizuirii medicale decizii de încadrare în alt
grad de invaliditate decât cel pentru care se aflau în plată.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP au fost constituite debite în sumă de 88 mii lei.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost prejudiciat cu suma de 295 mii lei, reprezentând debite
nerecuperate în termenul legal de prescripție ca urmare a faptului că sumele datorate de diverşi debitori
nu au fost urmărite.
CNPP a efectuat plăți nelegale în sumă de 157 mii lei, reprezentând drepturi de asigurări sociale de stat
acordate ulterior datei decesului beneficiarilor.
Abateri similare în sumă de 49 mii lei s-au identificat și la CJP Bihor, CJP Buzău, CJP Dolj și CJP Vaslui.
CNPP a efectuat plăți nelegale în sumă de 90 mii lei către persoane care au beneficiat simultan de două
drepturi de pensie incompatibile, respectiv drepturi de asigurări sociale de stat (pensie de urmaș) și
drepturi de pensie pentru limită de vârstă, acordate din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP au fost constituite debite în sumă de 17 mii lei.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost prejudiciat cu suma de 42 mii lei, reprezentând despăgubiri în
caz de deces acordate în condițiile în care persoana decedată nu avea calitatea de asigurat în sistemul de
accidente de muncă și boli profesionale.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP au fost constituite debite în sumă de 44 mii lei.
Bugetul de asigurări sociale de stat a fost prejudiciat cu suma de 26 mii lei, reprezentând drepturi de pensie
acordate de către două case teritoriale de pensii, simultan, aceluiași beneficiar.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP au fost constituite debite în sumă de 26 mii lei.
Au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 119 mii lei, reprezentând drepturi de asigurări sociale de stat
acordate sub forma ajutorului de deces pentru persoane care, în fapt, nu figurau decedate în
evidența Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne.

117
Cu prilejul calculării pensiei, CNPP nu a aplicat indicele de corecție75 pentru un număr de 362 de persoane
care au beneficiat de pensie de invaliditate, deși erau îndeplinite condițiile pentru obținerea pensiei pentru
limită de vârstă.
Diferențele de plată aferente pensiilor pentru limită de vârstă cuvenite beneficiarilor și neplătite în termen
au fost în sumă de 412 mii lei.
În timpul misiunii de audit, CNPP, prin casele județene de pensii, a plătit beneficiarilor drepturi bănești
în sumă de 37 mii lei.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, CNPP nu a transformat
pensia anticipată, anticipată parțial și invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, afectând astfel veniturile
beneficiarilor cu suma de 1.416 mii lei.
Pe parcursul misiunii de audit, la nivelul CNPP s-au emis decizii pentru trecere la pensie pentru limită
de vârstă, cu diferențe de plată în sumă de 962 mii lei.
Abateri similare în sumă de 19 mii lei s-au identificat și la CJP Giurgiu, CJP Mehedinți și CJP Vaslui.
În urma auditului au rezultat o serie de abateri financiar-contabile, care au afectat acuratețea situațiilor
financiare, printre care:
• Raportarea unor datorii mai mari în situaţiile financiare încheiate la finele anului 2021, în sumă de
2.971 mii lei, respectiv în bilanţul contabil, prin menținerea eronată în contabilitatea analitică a unor
drepturi de pensii pentru beneficiari decedați;
• Raportarea eronată a angajamentelor bugetare, legale şi a celor legale rămase de plătit în situaţiile
financiare centralizate întocmite la finele anului 2021, la nivelul plăților și nu la nivelul actului juridic
din care rezultă obligații de plată, prin diminuarea acestora cu suma de 338 mii lei, la nivelul
aparatului central al CNPP;
• Denaturarea situațiilor financiare centralizate întocmite la finele anului 2021 prin majorarea
creanțelor cu suma de 202 mii lei, provenind din contribuția de asigurări sociale de stat calculată
la contractele de asigurare nereziliate.

75
Conform prevederilor art. 170 din Legea pensiilor nr. 263/2010 coroborate cu prevederile Deciziei nr. 702/2019 referitoare la
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

118
LOCUINȚE, SERVICII ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ

Locuințe, Servicii și Dezvoltare Regională reprezintă domeniul prin care este asigurată finanțarea
obiectivelor de dezvoltare durabilă din fonduri publice naționale și internaționale, rambursabile și
nerambursabile prin intermediul a două ministere, respectiv Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Administrației (MDLPA) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Începând cu anul 2021, cele două ministere au suferit schimbări în titulatură, respectiv Ministerul Lucrărilor
Publice, Dezvoltării și Administrației a devenit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar
Ministerul Fondurilor Europene a devenit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene76.

În anul 2021, cheltuielile din fonduri publice pentru finanțarea domeniului Locuințe, Servicii și Dezvoltare
Regională au fost în valoare de 13.057.587 mii lei, în creștere cu 12,3% față de anul 2020, datorată majorării
atât a cheltuielilor efectuate de MDLPA cu 8,2% față de anul anterior, cât și a celor efectuate de MIPE cu
34,7% față de 2020.

Audit financiar Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei

Situația programelor bugetare derulate prin structurile proprii de către MDLPA, pentru care în anul 2021
au fost înregistrate plăți în sumă de 6.505.751 mii lei, se prezintă astfel:

76
Art. 6 din OUG nr. 212/28.12.2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și
completarea unor acte normative

119
 525.831 Programul Național de Dezvoltare Locală – 22.946 Programul de finanțare pentru elaborarea și/sau actualizarea PUG
mii lei PNDL I mii lei și RLU conform HG nr. 525/1996

Programul național multianual privind creșterea performanței

5.735.529 Programul Național de Dezvoltare Locală – 43.392 energetice a blocurilor de locuințe derulat conform OUG nr.
mii lei PNDL II mii lei 18/2009

Elaborarea/reactualizarea hărților de risc natural Programul privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate
38 pentru cutremure și alunecări de teren conform 1.426 chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele
mii lei HG nr. 932/2007 mii lei retrocedate foștilor proprietari conform OUG nr. 74/2007
Programul multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea,
62.120 reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de
114.469
Locuințe sociale conform Legii nr. 114/1996 alimentare centralizată cu energie termică a localităților conform OUG
mii lei mii lei
nr. 53/2019

În anul 2021, în cadrul Programului de investiții Anghel Saligny (OUG nr. 95/2021 pentru aprobarea
Programului național de investiții „Anghel Saligny") au fost depuse 7.545 de proiecte solicitate de 3.147 de
UAT-uri, cererile de finanțare însumând 137,59 mld. lei. În cursul anului 2021 nu au fost efectuate plăți pentru
derularea acestui program.
De asemenea, din bugetul MDLPA au fost finanțate și programe derulate de entități sub coordonarea/sub
autoritatea Ministerului, astfel:

1.724.376 Compania Națională de Investiții CNI SA 96.079 Agenția Națională de Locuințe

mii lei mii lei

2.1. Programul național de construcții de 1.1. Locuințe pentru tineri destinate

43.089
interes public sau social, finanțat din: închirierii (program cu finanțare
1.704.376 mii lei
- Bugetul de stat (1.301.500 mii lei) externă rambursabilă)
mii lei
- Venituri proprii provenind din cote ISC
(402.876 mii lei) 33.228 1.2. Construcții locuințe pentru tineri
mii lei destinate închirierii
2.2. Sistem integrat de reabilitare a
sistemelor de alimentare cu apă și
canalizare, a stațiilor de tratare a apei
361 1.3. Locuințe sociale pentru
20.000 potabile și stațiilor de epurare a apelor
mii lei comunitățile de rromi
mii lei uzate în localitățile cu o populație de până
la 50.000 de locuitori (program cu
finanțare externă rambursabilă) 1.4. Program Construcția de locuințe
19.401
de serviciu ANL conform HG
mii lei
nr. 719/2016

Cea mai mare parte a alocărilor de la bugetul de stat pentru programe de dezvoltare a fost utilizată pe
două direcții principale, respectiv Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL I și II), cu aproximativ
74% din plăți, și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), program derulat
prin CNI SA, cu aproximativ 20% din plăți.
În anul 2021 au fost finalizate prin PNDL I și II doar 638 de obiective de investiții, respectiv 10% din
investițiile aflate în curs la momentul respectiv.

120
Nivelul de finalizare a obiectivelor de investiții finanțate prin PNDL I și II este încă departe de țintele inițiale
asumate la nivel guvernamental, fapt ce a necesitat prelungirea succesivă a termenelor de realizare a celor
două programe.

Deși investițiile prin PNDL I ar fi trebuit recepționate cu mulți ani în urmă, în fapt, evoluția ultimilor ani
relevă un ritm insuficient de realizare a acestor investiții. Spre exemplu, la 31.12.2020 erau finalizate doar
66% dintre obiectivele PNDL I, respectiv 74% la data de 31.12.2021, iar la finele lunii noiembrie 2022 s-a
obținut un grad de recepționare a investițiilor de aproximativ 78%.
De asemenea, deși termenul de finalizare prevăzut inițial pentru PNDL II a fost finele anului 2020, stadiul
de implementare este în continuare redus, la finele lunii noiembrie 2022 fiind recepționate 55% dintre
obiectivele de investiții incluse la finanțare (doar 26% la 31.12.2020, respectiv 41% la 31.12.2021).
Pe de altă parte, în lipsa unor indicatori de performanță este imposibilă determinarea gradului de
îndeplinire a țintelor programului. Programele guvernamentale derulate de MDLPA nu au prevăzută o
componentă de monitorizare ex-post, astfel încât să ofere o imagine a impactului socio-economic și să
existe certitudinea utilizării în condiții de eficiență ridicată a fondurilor de la bugetul de stat.
Se impune efectuarea unei analize de specialitate în ceea ce privește capacitatea UAT-urilor de
implementare a investițiilor finanțate prin program. Totodată, având în vedere numeroasele situații de
depășiri semnificative ale termenelor de recepție și punere în funcțiune a investițiilor, considerăm necesară
inițierea demersurilor de actualizare a cadrului legislativ în sensul impulsionării beneficiarilor și deblocării
situațiilor de imobilizare a unor fonduri importante din bugetul de stat pe perioade lungi.
Au fost dispuse măsuri în vederea monitorizării pe teren a implementării investițiilor finanțate prin bugetul
MDLPA, însă aplicarea efectivă a acestora este încă deficitară. Deși în anul 2020 a fost emisă o dispoziție de
către ministru în sensul condiționării decontării lucrărilor (plata către UAT-uri) de o verificare anterioară în
teren din partea ISC sau a Corpului de control, respectiva dispoziție nu a mai fost ulterior pusă în practică.
Astfel, în anul 2021, plățile aferente fazelor intermediare ale lucrărilor au fost realizate fără o verificare
prealabilă în teren. Instituirea mecanismului fișelor de verificare întocmite de diriginții de șantier și transmise
la ISC pentru efectuarea pe teren a verificărilor de specialitate poate contribui la creșterea disciplinei, însă
numărul verificărilor efectuate de ISC este redus comparativ cu numărul și dimensiunea obiectivelor de
investiții prin PNDL.
Principalul argument invocat de ISC pentru neefectuarea unor controale la fiecare solicitare de plată
transmisă de UAT-uri către MDLPA îl reprezintă subdimensionarea structurii cu atribuții de control din

121
cadrul ISC raportat la volumul de activitate ce trebuie acoperit, respectiv constrângerile bugetare, numărul
redus de inspectori și nivelul de salarizare redus comparativ cu situația de pe piața muncii și nivelul
responsabilităților și competențelor necesare îndeplinirii atribuțiilor.
Conform statutului acestei instituții publice conferit de modul de finanțare integrală din venituri proprii,
ISC ar trebui să poată gestiona autonom resursele colectate pentru a satisface interesul public comun
privind disciplina în construcții.
Raportat la cele 6,3 miliarde de lei decontate pentru lucrări publice prin PNDL în anul 2021, cotele ISC au
fost în cuantum de aproximativ 38 milioane lei, suficient pentru a finanța un corp de control specializat, de
cel puțin 150 de inspectori dedicați verificării conformității lucrărilor din bani publici. Dar s-a constatat că
acești bani au fost colectați la nivelul ISC fără a contribui în mod eficient la monitorizarea adecvată a
lucrărilor finanțate din bani publici.
Așadar, deși pentru lucrări publice finanțate prin PNDL și pentru alte programe de dezvoltare finanțate de
MDLPA se plătesc sume considerabile către ISC (aproximativ 50 milioane lei cote ISC aferente tuturor
programelor derulate de MDLPA în anul 2021), această instituție nu a putut utiliza toate aceste resurse pentru
destinația primordială, respectiv monitorizarea calității lucrărilor publice. În fapt, ISC a virat ½ din încasări către
MDLPA (fonduri utilizate ulterior pentru finanțarea unor obiective de investiții prin CNI SA), iar sumele rămase
disponibile la nivelul ISC (excedent cumulat la 31.12.2021 de peste 100 milioane lei) nu pot fi utilizate pentru
creșterea calității monitorizării în construcții din cauza unor constrângeri administrative și legale legate de
numărul de posturi alocate ISC, respectiv grila salarială aplicabilă personalului cu atribuții de control al ISC.
În condițiile în care investițiile publice reprezintă una dintre sursele principale de venituri ale instituției,
constrângerile în utilizarea resurselor disponibile la nivelul ISC pot fi asimilate unei restricționări cu rol de
minimizare a funcției de control și disciplină în construcții.
În concluzie, se reține faptul că la nivelul ISC au fost colectate suficiente resurse pentru a asigura controlul
exhaustiv al lucrărilor publice, iar invocarea lipsei de resurse pentru a acoperi toate etapele importante de
realizare a obiectivelor de investiții intră în contradicție flagrantă cu interesul public privind calitatea lucrărilor
publice și corectitudinea sumelor decontate din bugetul de stat. Din aceste considerente, se impune o
evaluare riguroasă din partea factorilor decidenți guvernamentali în vederea identificării soluțiilor de
optimizare a activității ISC și a îmbunătățirii controlului asupra lucrărilor publice, în sensul utilizării cotelor ISC
aferente investițiilor publice conform necesităților și interesului public ce au generat colectarea acestor cote.
În verificările efectuate în cursul anului 2022 de către camerele de conturi la UAT-uri s-au constatat cazuri
de utilizare eronată de către beneficiari a fondurilor publice alocate în anul 2021 de MDLPA. Din
centralizarea datelor au rezultat prejudicii în valoare de 22.038 mii lei. Situația constatată impune
intensificarea măsurilor de monitorizare și control pentru a garanta o bună gestiune a fondurilor publice,
conform cerințelor specifice legislației aplicabile finanțelor publice din România.
MDLPA înregistrează carențe în urmărirea și recuperarea sumelor decontate nelegal către beneficiari (UAT-
uri), respectiv creanțe nerecuperate aferente unor plăți nelegale constatate în ani anteriori, în cuantum total
de 12.568 mii lei, din care 4.219 mii lei sunt aferente decontărilor efectuate de MDLPA în cursul anului 2019,
iar 8.350 mii lei au fost aferente transferurilor din 2020.
De subliniat faptul că în cazul a peste 40% din decontările nelegale constatate în anii anteriori nu s-a reușit
recuperarea, deși a trecut aproximativ un an de la constatarea acestora, aceste sume aflându-se în prezent în
diferite stadii, precum litigii ale UAT-urilor cu executanții, sume recuperate de UAT-uri, dar încă nerestituite
bugetului de stat sau chiar situații în care MDLPA nu a avut nicio comunicare din partea UAT-ului debitor.

122
Ca urmare a misiunii de audit de conformitate efectuate de Curtea de Conturi a României în anul 2015 au
fost constatate sume aferente primelor de stat încasate în mod necuvenit de titularii contractelor de
economisire-creditare de la BCR – Banca pentru Locuințe și Raiffeisen - Banca pentru Locuințe, în prezent
Aedificium – Banca pentru Locuințe.

După decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 21 iunie 2019, cele două bănci au plătit suma
totală de 598.444 mii lei către MDLPA, reprezentând sume aferente primelor de stat încasate în mod
necuvenit de titularii contractelor de economisire-creditare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Entitatea a efectuat plăți suplimentare de la bugetul de stat în sumă de 177 mii lei, reprezentând cheltuieli
de executare silită ca urmare a nepunerii în executare a unor sentințe civile rămase definitive.
• La nivelul Ministerului nu au fost întreprinse demersuri de efectuare a unor cercetări administrative
în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au condus la efectuarea de cheltuieli fără
respectarea principiilor de eficiență și economicitate în utilizarea fondurilor publice, precum și în
vederea stabilirii caracterului imputabil sau neimputabil al acestora.
Situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2021 au fost denaturate prin neraportarea unor venituri
constatate și evidențiate în contabilitate, în sumă de 3.984 mii lei, reprezentând venituri în valută încasate
prin instituții de credit.
• Cu toate că în contul de disponibil în valută al activităților finanțate integral din venituri proprii –
Disponibil cont curent la instituții de credit a fost înregistrată suma de 4.552 mii lei, reprezentând
venituri din prestări servicii și alte activități, în contul de execuție al bugetului instituției publice -
Venituri, entitatea a raportat doar veniturile încasate prin Trezorerie, în sumă de 568 mii lei.
Diferența în sumă de 3.984 mii lei reprezintă venituri proprii încasate care nu au fost raportate.

Audit de Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al

conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Agenția Națională pentru Locuințe

La nivelul ANL nu a fost organizată evidența extracontabilă a locuințelor realizate prin Programul
Construcții de locuințe pentru tineri, destinate închirierii77.
• Sumele încasate din vânzarea locuințelor pentru tineri reprezintă fonduri publice, iar sumele încasate
din cuantumul chiriei constituie surse de finanțare pentru construcția de locuințe prin programele ANL.
• ANL nu a luat măsurile legale pentru recuperarea de la UAT-uri a veniturilor restante din închirierea și
vânzarea locuințelor.
În anul 2019 a fost achiziționată o aplicație informatică care, deși a fost testată și recepționată, nu a fost
utilizată, bugetul ANL fiind astfel prejudiciat cu suma de 64 mii lei.
• Aplicația informatică trebuia să fie utilizată de către ANL în scopul organizării evidenței locuințelor
predate unităților administrativ-teritoriale și al urmăririi veniturilor din chirii și vânzări de locuințe în
cadrul Programului Construcții locuințe pentru tineri, destinate închirierii.

77
Potrivit prevederilor art. 19^3 alin. (1) din Normele metodologice din 2001 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.
152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, în această evidență sunt incluse toate locuințele finalizate până
în prezent și care este completată pe măsura finalizării și recepționării unor noi locuințe prin Programul Construcții de
locuințe pentru tineri, destinate închirierii.

123
Patrimoniul ANL a fost prejudiciat cu suma de 73 mii lei ca urmare a efectuării unor plăți nejustificate în
cazul punerii în executare a unui titlu executoriu reprezentat de o sentință civilă pronunțată de instanță.
• Suma cu care patrimoniul ANL a fost diminuat nelegal reprezintă diferența dintre suma în cuantum
de 258 mii lei executată silit din contul ANL pentru lipsă folosință a unui imobil, construcție situată
în cartierul Henri Coandă, și suma de 185 mii lei menționată în sentința civilă.
În baza unor înscrisuri intitulate contracte de cesiune de creanță reținute de instanță ca fiind nule (întrucât
semnătura cedentului de pe contractele de cesiune era falsă78), în perioada 2009-2010, ANL a efectuat plăți
nelegale în sumă totală de 2.460 mii lei, din care:
• suma de 1.196 mii lei reprezintă plata nelegală efectuată către o societate care din data de
25.01.2016 a intrat în faliment;
• suma de 1.264 mii lei reprezintă dobânda legală penalizatoare stabilită prin hotărâre judecătorească.
Până la data misiunii de audit, reprezentanții legali ai ANL nu au întreprins demersurile legale pentru
recuperarea prejudiciului produs în patrimoniul ANL.
Bugetul ANL a fost prejudiciat cu suma de 32.091 mii lei, reprezentând contravaloarea unor despăgubiri,
cheltuieli de judecată, cheltuieli de executare silită și taxe judiciare de timbru stabilite prin hotărâri ale
instanțelor și plătite unui număr de 75 de beneficiari ai construcțiilor din cartierul Henri Coandă.
• Instanțele de judecată au reținut culpa ANL pentru lipsa de folosință a beneficiarilor imobilelor din
cartierul Henri Coandă, respectiv culpa pentru incapacitatea ANL de a finaliza construcția
cartierului pentru care lucrările au fost demarate încă din anul 2004.
Casele nu au fost predate „la cheie” către beneficiari nici după o perioadă de 10-15 ani de la data
semnării contractelor de mandat.
Din cele 1.108 locuințe individuale (case) au fost predate beneficiarilor 745 de case.
Una dintre problemele majore cu care ANL s-a confruntat la finalizarea caselor și predarea acestora
către beneficiari a fost lipsa utilităților (apă, canalizare, gaze etc.), fapt ce a condus la imposibilitatea
realizării recepției imobilelor.
Pe raza Sectorului 1 a fost identificat un număr de aproximativ 150 de case care nu au fost predate
beneficiarilor, deși începând cu anul 2020 acestea dispun de acces la utilități.
În vederea minimizării impactului financiar asupra bugetului ANL, la nivelul Agenției nu a fost
realizată nicio analiză privind oportunitatea renunțării la mandat79, ipoteză în care ANL ar fi putut să
reducă nivelul despăgubirilor și chiar să le stopeze pentru viitor.
Începând cu anul 2017, Banca Comercială Română a sistat posibilitatea tragerii de sume din creditele
acordate pentru efectuarea de lucrări ca urmare a depășirii cu mult a perioadei de execuție a
contractelor. În condițiile în care peste 60% din beneficiarii locuințelor din Cartierul Henri Coandă
nu au mai avut finanțare pentru locuințele contractate, la nivelul Agenției nu au fost efectuate
demersuri juridice pentru renunțarea sau rezilierea contractelor de mandat.
În cazul unor beneficiari, pe fondul întârzierilor de peste 15 ani în finalizarea cartierului, s-a ajuns la
situația paradoxală în care cuantumul despăgubirilor achitate a depășit cu mult valoarea locuințelor
contractate. Spre exemplu, în cazul unui beneficiar din sectorul 1, pentru o locuință în valoare
de 75 mii euro, ANL a plătit despăgubiri în valoare de 2.228 mii lei (echivalentul a aproximativ
450 mii euro), ceea ce reprezintă de șase ori valoarea casei, la care se adaugă în continuare
despăgubiri semnificative pentru fiecare zi de întârziere.

78
Conform raportului de expertiză grafoscopică din 2015 efectuată în dosarul cauzei
79
Potrivit prevederilor art. 2034 Renunțarea mandatarului alin. (1) din Codul civil, „Mandatarul poate renunţa oricând la mandat,
notificând mandantului renunţarea sa.”

124
 În condițiile în care ANL achită despăgubiri al căror cuantum depășește cu mult valoarea
veniturilor obținute în cadrul acestui proiect, implicarea statului român s-a dovedit a fi extrem
de păguboasă, întrucât pentru finanțarea lucrărilor de execuție a locuințelor au fost acordate
subvenții de la bugetul de stat, iar pe perioada realizării investițiilor terenurile proprietate
publică sau privată a statului au fost preluate în folosință gratuită de către ANL.
Epuizarea tuturor resurselor financiare proprii ale ANL, acumulate de la înființare până la data
auditului, este iminentă, existând un risc major de intrare în incapacitate de plată.
În soldul contului Decontări în curs de clarificare a fost menținută suma de 27.248 mii lei, fără a fi întreprinse
demersurile legale pentru identificarea și stabilirea naturii și regimului juridic al plăților unor despăgubiri
civile în cadrul Proiectului Cartierul Henri Coandă, precum și în cazul unor plăți duble identificate în cazul
anumitor lucrări.
ANL nu a respectat principiul contabilității pe bază de angajamente privind înregistrarea în contabilitate a
unor datorii stabilite conform sentințelor judecătorești în sumă de 2.341 mii lei și nu a evidențiat în conturi
în afara bilanțului datoriile contingente reprezentând sume solicitate de către reclamați în dosarele aflate
pe rolul instanțelor de judecată.

125
AUTORITĂȚI PUBLICE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

Audit financiar
Audit financiar asupra Contului anual de execuție a bugetului de stat

INSTITUTUL DE STUDII AVANSATE PENTRU CULTURA Şi CIVILIZAŢIA LEVANTULUI

Institutul a menținut și în anul 2021 încadrarea pentru o parte din personal, prin raportarea la o grilă de
salarizare neaplicabilă acestuia.
• Au fost identificate deficiențe referitoare la încadrarea pentru o parte din personalul Institutului, în
sensul că aceasta s-a efectuat prin raportare la grila de salarizare aplicabilă Senatului României și
nu la cea aplicabilă de drept Institutului, ordonator terțiar de credite al Senatului, cu specific diferit
de cel al ordonatorului principal de credite.

126
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
La nivelul autorității au fost constatate deficiențe privind modul de acordare a concediului de odihnă
suplimentar, prevăzut pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate–funcționari publici
parlamentari şi personal încadrat pe bază de contract individual de muncă.
Autoritatea a acordat venituri salariale de natura compensării zilelor de concediu de odihnă neefectuat,
aferent anului 2020 şi 2021, în sumă de 51 mii lei, fără a se asigura conformitatea cu prevederile legale
referitoare la posibilitatea de a fi efectuate în decurs de 18 luni, începând cu anul calendaristic următor celui
în care s-a născut dreptul salariatului la concediul de odihnă.

Consiliul Concurenței
Analiza reglementărilor legale specifice domeniului auditat
Carențe, inadvertențe sau la Consiliul Concurenței a relevat unele elemente de
imperfecțiuni ale cadrului legislativ contradictorialitate conținute în corpul Legii-cadru nr.
și propuneri de îmbunătățire 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, între principiile sistemului de salarizare și modul de
aplicare. De asemenea, s-a constatat că problematica referitoare la aplicarea principiilor egalității și
nediscriminării pentru categorii socio-profesionale care prestează aceeași activitate, în aceleași condiții
de muncă, de studii și de vechime, plătite din fonduri publice nu este suficient reglementată.
Potrivit opiniei Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Legea nr. 153/2017 nu conține prevederi
referitoare la posibilitatea de stabilire a nivelului maxim în plată în situația în care într-o autoritate/
instituție publică sunt identificate niveluri de salarizare diferite pentru funcții similare.
În consecință, insuficienta reglementare a problematicii analizate constituie un impediment de ordin
legislativ, care poate fi clarificat printr-o normă juridică cu putere de lege, astfel încât textul de lege în
această speță să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități, pentru a satisface scopul și exigențele impuse
de disciplina financiară în cheltuirea fondurilor publice.

Secretariatul General al Guvernului

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a efectuat plăți nejustificate în sumă de 371 mii lei, prin
acceptarea la decontare a unor servicii media în cadrul unei campanii de informare publică, în condiții de
neeligibilitate și de neconformitate cu clauzele contractuale și cu prevederile OUG nr. 63/2020 pentru
organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice
determinate de răspândirea COVID-19.
În vederea recuperării debitelor provenind din avansuri nejustificate, în timpul misiunii de audit a Curții de
Conturi, SGG a procedat la comunicarea către ANAF a debitelor neîncasate pe cale amiabilă, în vederea emiterii
de către Agenție a titlurilor executorii către debitori, valoarea totală a acestor creanțe fiind de 324 mii lei.
Nu au fost respectate prevederile legale privind trecerea din administrarea SGG a clădirilor și terenurilor
aparținând domeniului public al statului în administrarea Departamentului Românii de Pretutindeni.
• Operațiunea de transfer s-a realizat pe baza protocolului de predare-primire și nu a unei hotărâri
de guvern. Lipsa actului administrativ prevăzut de OUG nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la
nivelul administrației publice centrale conduce la concluzia că titularul dreptului de administrare
este tot SGG, cu toate obligațiile ce decurg din această calitate.
Totodată, s-a constatat că există diferențe între valoarea bunurilor aparținând domeniului public al statului
aflate în administrarea SGG, înregistrată în evidența contabilă în sumă de 406 mii lei, și valoarea bunurilor

127
evidențiate în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului existent la Ministerul
Finanțelor Publice, în sumă de 0,2 mii lei.
La nivelul entității s-au constatat diferențe în sumă de 1.901 mii lei între angajamentele legale de plătit,
reflectate în contul de execuție încheiat la data de 31.12.2021, și soldul contului Angajamente legale la aceeași
dată, cu consecințe asupra stabilirii corecte a rezultatului execuției bugetare și, implicit, a situațiilor financiare.
S-au identificat facturi emise de către furnizorii de servicii media, în sumă de 1.575 mii lei, dar neînregistrate
ca obligații de plată în evidențele contabile ale SGG, cu consecințe asupra situațiilor financiare.
Nu au fost constituite și înregistrate provizioane în sumă de 1.819 mii lei pentru litigiile existente pe rolul
instanțelor de judecată, în care SGG are calitatea de pârât.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

Bugetul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a fost prejudiciat cu suma de 60 mii lei
reprezentând drepturi de creanță pierdute, în condițiile prescrierii dreptului de a cere executarea silită.
• AAAS nu a efectuat o analiză a cazurilor în care instanța a constatat prescris dreptul de acțiune al
instituției pentru solicitarea recunoașterii unor drepturi patrimoniale, nefiind astfel luate măsuri
legale de urmărire și recuperare a acestora în termenul de prescripție.
A fost constatată menținerea nejustificată în conturile de datorii pe termen scurt a sumei de 561 mii lei,
reprezentând garanții de participare la licitație încasate din anii precedenți.
În timpul auditului, entitatea a efectuat viramentul la bugetul de stat.
Au fost identificate deficiențe privind modul de evidențiere și urmărire a încasării creanțelor cuvenite AAAS,
reprezentând debite stabilite prin sentințe judecătorești în sarcina unor administratori ai unor societăți
aflate în portofoliul instituției.
La nivelul AAAS s-a constatat că veniturile proprii au fost estimate în bugetul pentru anul 2021 fără a se ține
cont de prevederile legale, în sensul că entitatea avea obligația de a-și prevedea aceste venituri sub nivelul
maxim al realizărilor înregistrate în anul precedent. AAAS a încasat mai puțin de 97% din veniturile estimate
în fiecare an.
• Diferența între veniturile proprii planificate inițial pentru anul 2021, în sumă de 155.600 mii lei, și
veniturile încasate în anul 2020, în sumă de 16.508 mii lei, a fost de 139.092 mii lei.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

Terenul aferent clădirii în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) își desfășoară
activitatea, în valoare de 7.235 mii lei, nu a fost înregistrat în conturi de evidență în afara bilanțului, așa cum
stabilesc prevederile legale. În timpul misiunii de audit, reprezentanții entității au procedat la întocmirea
unei note contabile, din care rezultă înregistrarea în evidența contabilă în afara bilanțului a valorii terenului
aferent clădirii care se află în folosința ANRP.
Entitatea auditată nu a epuizat toate căile de atac stabilite de instanță, fapt ce a condus la rămânerea definitivă
a unei sentințe civile pronunțate în anul 2020, având drept consecință emiterea unei decizii de compensare
pentru acordarea unor despăgubiri sub forma a 1.602.683 de puncte, în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

128
 Audit de
Controlul situației, evoluției și al modului de administrare a patrimoniului public și privat al
conformitate statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor

Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”

RA APPS a imobilizat fonduri publice în sumă de 4.422 mii lei, reprezentând valoarea unor investiții
începute din anii 2008-2019 și nefinalizate.
• În perioada 2014-2016, entitatea a efectuat cheltuieli în sumă de 3.806 mii lei pentru Proiectul de
consolidare și modernizare obiectiv Sala Palatului, proiect rămas în stadiul de deziderat, nefiind
continuat.
• În perioada 2008-2019 au fost efectuate cheltuieli pentru obiective de investiții la Scroviștea, în
sumă de 502 mii lei, reprezentând sistem drenaj, execuție foraj puț, proiect demolare fermă,
extindere rețea gaze și servicii proiectare.
• În anul 2016 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 114 mii lei, reprezentând lucrare amenajare
rampă, cât și platformă ridicătoare pentru persoane cu dizabilități.

Audit de
Control cu privire la îndeplinirea de către părți a clauzelor contractuale cuprinse în contractul
conformitate de privatizare

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

În cazul contractului de vânzare-cumpărare acțiuni al SC Electroputere SA Craiova, în urma verificărilor
efectuate, AAAS a constatat neîndeplinirea întocmai, de către cumpărător, a planului de afaceri, așa cum
acesta a fost asumat prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni și prin oferta tehnică depusă la momentul
privatizării. În baza hotărârii Consiliului de Supraveghere și Îndrumare, AAAS a acționat în justiție
cumpărătorul pentru obligația de a face.
Curtea de Apel a reținut că, pe de o parte, pentru unele pretenții, respectiv daune-interese în sumă de
223.732,9 mii euro, AAAS a acționat în afara termenului de prescripție, iar, pe de altă parte, a apreciat că au
existat deficiențe în ceea ce privește formularea și susținerea pretențiilor sale în justiție, în condițiile în care
cumpărătorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni. AAAS a
fost obligată să plătească cumpărătorului suma de 22,4 mii euro, echivalentul în lei la cursul BNR din data
plății, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Astfel, valoarea totală estimată a
abaterii a fost de 223.755,3 mii euro (1.103.113 mii lei).

Audit de
Control cu privire la îndeplinirea de către părți a clauzelor contractuale cuprinse în contractul
conformitate de privatizare

AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI

Agenția Domeniilor Statului (ADS) nu a urmărit respectarea de către concesionar a clauzei din contractul
de concesiune (în cazul contractului de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat cu SC REDIAS REDEA SA)
privind plata redevenței. Astfel, în evidența contabilă a instituției figurează o creanță reprezentând
redevență neîncasată, în sumă de 11 mii lei, cu o vechime mai mare de trei ani.

129
În activitatea de monitorizare a clauzelor prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare acțiuni au fost
constatate o serie de deficiențe:
. Fișele de monitorizare ale contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni (în cazul societăților
comerciale GRUP SILOZURI CEREALE SA Constanța, VITI-POMICOLA SA Sâmburești, REDIAS
REDEA SA, AZAL SA Alexandria, BIZOOFRUCT BIHARIA SA) conțin doar elemente generale, fără
a prezenta detalierea modului în care au fost urmărite clauzele contractuale, iar, în cazul
contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni aferente SC AGROGAL SA Galați și SC VERITAS
PANCIU SA, acestea lipsesc.
. Rapoartele privind rezultatele activității de control al respectării clauzelor contractuale, precum și
cu privire la evoluția economico-financiară a societăților privatizate pe perioada de derulare a
contractului, ce trebuie întocmite și transmise anual Guvernului, au fost întocmite doar pentru anii
2014, 2015, 2016 și 2018.
. De asemenea, ADS nu a monitorizat clauzele prevăzute în contractele de privatizare referitoare la
menținerea obiectului de activitate, dizolvarea și lichidarea societății, preluarea drepturilor și
obligațiilor din contractul colectiv/contractele individuale de muncă, condițiile de muncă,
salarizare, disponibilizare și asigurarea aplicării legislației în vigoare în domeniul protecției sociale
a salariaților societății, obligațiile de mediu, precum și la plata datoriilor societăților privatizate (SC
AGROGAL SA Galați, SC GRUP SILOZURI CEREALE SA Constanța, SC VITI-POMICOLA SA
Sâmburești, județul Olt, SC REDIAS REDEA SA, SC AZAL SA Alexandria, SC VERITAS PANCIU
SA, SC BIZOOFRUCT BIHARIA SA).
. ADS nu a urmărit modul în care cumpărătorii societăților comerciale GRUP SILOZURI CEREALE
SA Constanța și REDIAS REDEA SA au respectat clauzele prevăzute în contractele de privatizare
referitoare la cesiunea acțiunilor.
. În cazul contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni privind SC VITI-POMICOLA SA Sâmburești,
județul Olt, în perioada în care contractul în cauză era suspendat prin hotărâre de instanță,
cumpărătorul a întreprins o serie de acțiuni privind societatea comercială.
. ADS nu a monitorizat clauzele prevăzute în contractele de concesiune referitoare la solicitarea de
la concesionar a informațiilor referitoare la realizarea investițiilor pentru dezvoltarea exploatației,
respectarea obligațiilor privind constituirea gajului pe culturi, asigurarea culturilor, garantarea
valorii investițiilor, constituirea gajului pentru garantarea anuală a redevenței și la înscrierea
contractului de concesiune în Registrul de publicitate imobiliară (SC AGROGAL SA Galați, SC VITI-
POMICOLA SA Sâmburești, SC REDIAS REDEA SA, SC AZAL SA Alexandria).

130
 ANALIZĂ ȘI AUDIT

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Cât a cheltuit administrația publică locală pentru fiecare domeniu de interes al comunității locale?

Cheltuieli efectuate
de către instituțiile
publice ale bugetului
local prin unitățile
Trezoreriei Statului
107.118 milioane lei

În România, teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: comune,
orașe, municipii și județe. Sub aspect numeric, acestea sunt structurate astfel:

133
 3.228 de unități administrativ-teritoriale

103 municipii
41 consilii județene (inclusiv municipiul 6 sectoare ale
217 orașe 2.861 comune
București) municipiului București

3.228 unități administrativ-teritoriale

Sistemul administrației publice locale în fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale, structura
organizațională a fiecărei autorități publice, precum și formele și metodele lor de activitate sunt raportate
la domeniile proprii de activitate, care sunt reglementate prin lege.
Pe de o parte, la nivel local, structurile organizatorice au responsabilități diversificate, cum ar fi: impozite și
taxe locale, achiziții publice, asistență socială, investiții, resurse umane, contabilitate, activități culturale,
învățământ, servicii publice etc. Pe de altă parte, această diversitate de activități se caracterizează și printr-o
fluctuație de personal, precum și prin existența unor disfuncții între numărul de personal și gradul de
specializare al acestuia comparativ cu diversitatea domeniilor care trebuie acoperite.

În perioada 2019-2021, bugetele autorităților locale au avut o evoluție liniară, întrucât s-a încercat
menținerea unui echilibru în acest sens, alocările către bugetele locale rămânând relativ constante.
Venituri locale

Veniturile încasate de către autoritățile locale au înregistrat o ușoară creștere, cu 10,9% în anul 2020 față
de anul 2019 și cu 10,2% în anul 2021 față de anul 2020. Pe intervalul analizat, în termeni nominali, veniturile
au crescut cu 19,5 miliarde lei.

134
Deși, per ansamblu, încasările autorităților locale au înregistrat o creștere, pandemia de COVID-19 a
influențat în sens negativ încasarea anumitor tipuri de venituri: impozite și taxe pe proprietate, taxe pe
servicii specifice (spectacole, alte taxe pe servicii), venituri din concesiuni și închirieri, precum și venituri
din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale.
Sectorul cultural și cel turistic au fost afectate de constrângerile legislative impuse în timpul pandemiei,
care au impus restricții severe în desfășurarea unor activități cum ar fi evenimentele culturale sau sportive.
Scăderea impozitelor și taxelor pe proprietate s-a realizat pe fondul prorogării/amânării termenelor pentru
plata impozitelor și taxelor locale, al anulării accesoriilor și al suspendării executării silite, situație care s-a
ameliorat în anul 2021.
De asemenea, s-au înregistrat întârzieri la plata obligațiilor aferente veniturilor bugetare generate de
exploatarea domeniului public și privat, reprezentând venituri proprii ale municipalităților (contracte de
concesiune teren, contracte de închiriere spații comerciale, contracte de închiriere terase, contracte de
asociere, contracte de închiriere teren curte/grădină, contracte de închiriere locuințe, contracte de
concesiune servicii publice/delegare de gestiune etc.).

În structură, veniturile
reflectă dependența încă
puternică a autorităților
locale de sumele primite
de la nivel guvernamental.

Cheltuieli locale

2021
2020
107,1 miliarde lei
2019
100,5 miliarde lei
92,3 miliarde lei

Cheltuielile au înregistrat, de asemenea, un trend crescător în perioada analizată, respectiv cu 8,9% în anul
2020 față de anul 2019 și cu 6,5% în anul 2021 față de anul 2020.
Deși cheltuielile de personal au înregistrat o scădere în total cheltuieli, de la 34,1% în anul 2019 la 32,8%
în anul 2021, acestea dețin totuși ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor pe tot intervalul analizat,
în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii s-au menținut constante ca pondere în total cheltuieli.

135
O creștere cu impact pozitiv în perioada 2020-2021 a fost cea a cheltuielilor pentru proiectele cu finanțare
din FEN, respectiv de 61,7% în anul 2020 și 31,5% în anul 2021, în totalul cheltuielilor.
În general, planificarea bugetară în situațiile de criză ale anilor 2020-2021 a fost realistă, fiind direcționată
către construcția unui buget adecvat, care să garanteze faptul că serviciile publice adresate cetățenilor vor
funcționa permanent, că se va consolida sistemul medical, că administrația locală va dispune de toate
mijloacele necesare la standardele preconizate, astfel încât activitatea sa să nu fie afectată în mod
semnificativ.
Astfel, documentele de planificare bugetară au fost revizuite și completate în funcție de evoluția pandemiei,
urmărindu-se alocări suplimentare/realocări de sume din bugetele locale pentru acțiuni și măsuri de
prevenire și limitare a răspândirii COVID-19 în domeniul sănătății, educației, transportului, asistenței sociale,
culturii, pentru izolarea și carantinarea persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau
contact cu acestea, pentru achiziționarea și distribuirea echipamentelor de protecție, a dezinfectanților, a
măștilor etc.
Sumele cheltuite de autoritățile locale pentru implementarea măsurilor adoptate ca
Cheltuieli
răspuns la pandemia de COVID-19 au fost în parametri valorici liniari, respectiv 3.738
aferente
măsurilor pentru milioane lei în anul 2020 și 3.836 milioane lei în anul 2021.
prevenirea și Destinația sumelor alocate a vizat, în proporție
combaterea covârșitoare, acoperirea cheltuielilor de funcționare,
efectelor respectiv 91,5% în anul 2020 și 99,1% în anul 2021. În primul
pandemiei de
an al pandemiei, o sumă mai substanțială a fost utilizată la
COVID-19
cheltuieli de capital, respectiv 8,5%, pentru achizițiile de
aparatură medicală.

2020 2021

3.738 milioane lei cheltuieli totale COVID 3.836 milioane lei cheltuieli totale COVID

3.420 milioane lei cheltuieli de funcționare 3.803 milioane lei cheltuieli de funcționare
(cheltuieli de personal, bunuri și servicii, (cheltuieli de personal, bunuri și servicii,
ajutoare sociale ajutoare sociale

318 milioane lei cheltuieli de capital 33 milioane lei cheltuieli de capital

Autorități publice 70.294 mii lei 38%

Servicii, dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape 52.210 mii lei 29%
Transporturi 34.255 mii lei 19%
Prejudicii Educație 10.377 mii lei 6%
identificate pe Cultură, recreere și religie 7.294 mii lei 4%
domenii: Sănătate 6.912 mii lei 4%
Asistență socială 1.445 mii lei 1%
Alte domenii și servicii publice generale
(agricultură, apărare, ordine publică ș.a.) 9.588 mii lei 5%

136
Autorități publice

Surse de finanțare 2019 2020 2021 Cheltuielile cu aparatul

(milioane lei)
administrativ al unităților
administrativ-teritoriale se
Fonduri totale 10.928 11.493 12.184 ridică la 12.184 mii lei în anul
2021, reprezentând 11,4% din
Bugete locale 10.867 11.460 12.069 totalul cheltuielilor de la
nivelul administrației publice
locale.
Împrumuturi 61 33 115

În structură, cheltuielile reflectă specificul acestui domeniu, în care sunt înregistrate cheltuielile de
funcționare ale aparatului administrativ al unităților administrativ-teritoriale. Cea mai mare categorie de
cheltuieli este cea a cheltuielilor de personal, în sumă de 7.087 milioane lei, reprezentând 58,17% din totalul
cheltuielilor, urmată de categoria bunuri și servicii, în sumă de 3.063 milioane lei, corespunzătoare unui
procent de 25,14% din cheltuielile totale ale domeniului.
Structura cheltuielilor domeniului Autorități publice

Structura
cheltuielilor
domeniului
Autorități
publice

Factorii externi care au influențat desfășurarea activității sunt determinați de:

 cadrul legislativ complex, care presupune restricții în modul de efectuare a cheltuielilor bugetare
și modificări legislative referitoare la salarizarea personalului;
 bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și asigurarea resurselor financiare necesare în vederea
susținerii unor cheltuieli curente și descentralizate;
 modul de repartizare a sumelor și cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, inclusiv
pentru echilibrarea bugetului local;
 contextul economico-financiar, zonal, național și global, care impune adoptarea planurilor și
proiectelor de mare anvergură, a liniilor directoare privind dezvoltarea regională și națională,
precum și a documentelor strategice și de politici sectoriale la nivelul Uniunii Europene.
 factorii sociali cu impact major, dintre care amintim: dinamismul zonei; tradițiile culturale și turistice,
tradiția universitară; dezvoltarea urbană masivă ce diminuează capacitatea de a asigura disciplina
în construcții; o presiune crescută asupra infrastructurii și a serviciilor locale de care beneficiază și
rezidenții din zona periurbană; congestionarea traficului; migrarea unor afaceri dinspre centrul
urban spre periferie.

137
Factorii interni care influențează modul de îndeplinire a obiectivelor se referă la deciziile emise de
management privind organizarea formelor de control intern, structura organizatorică aprobată, entitățile
subordonate, sistemul contabil și de control intern, performanțele și gradul de utilizare a sistemelor
informatice.
În această categorie, o influență importantă o pot avea și numărul de personal și gradul de specializare al
acestuia comparativ cu diversitatea domeniilor care trebuie acoperite, experiența persoanelor cu funcții de
conducere, precum și cunoașterea și aplicarea corectă a legilor și reglementarilor incidente activității
entității auditate.
În acest context, în urma acțiunilor de audit efectuate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în acest
domeniu s-au înregistrat și cele mai mari prejudicii estimate de auditorii publici externi, respectiv 70.294
mii lei, reprezentând 38% din totalul prejudiciilor.
Majoritatea abaterilor identificate se referă la nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la modul de
stabilire și acordare a drepturilor salariale cuvenite personalului de specialitate, precum și persoanelor
care ocupă funcții de demnitate publică, unele entități continuând practica acordării unor sporuri și
adaosuri fără a exista bază legală în acest sens.

→ interpretarea eronată a actelor normative aplicabile în domeniul salarizării

Cauze
personalului plătit din fonduri publice
→ funcționarea defectuoasă a controlului intern
→ „tradiționalele” exonerări operate de legiuitor

Exonerările operate prin acte normative au devenit o practică în sistemul bugetar al ultimilor ani, cu impact
în încurajarea unui management neconform, fără indicatori de performanță și generator de satisfacție
scăzută în rândul cetățenilor (alții decât cei care activează în sistemul bugetar și beneficiari ai facilităților
acordate).
Efectuarea nelegală a unor cheltuieli de personal:
Deficiențe • drepturi salariale acordate personalului cu depășirea nivelului indemnizației
identificate vicepreședintelui consiliului județean/viceprimarului, după caz;
• majorarea indemnizațiilor primarului și/sau a viceprimarului prin utilizarea unui
salariu minim brut pe țară superior celui prevăzut de dispozițiile legale pentru
calculul indemnizației persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică;
• contravaloarea drepturilor bănești acordate necuvenit personalului din cadrul
aparatului de specialitate al primarului și incluse nelegal în salariul de bază cu
titlu de „spor de confidențialitate” și, respectiv, „spor de calculator”;
• acordarea sporului pentru condiții vătămătoare fără a fi îndeplinite condițiile
prevăzute de cadrul legal în vederea acordării acestuia;
• indemnizații lunare pentru funcțiile de demnitate publică care au fost majorate
nelegal și care, implicit, au determinat și majorarea nelegală a indemnizațiilor
lunare acordate consilierilor locali;
• majorarea indemnizațiilor pentru funcțiile de demnitate publică (primar și/sau
viceprimar) și a salariilor unor angajați din cadrul aparatului de specialitate al
primarului cu un spor pentru proiecte finanțate din fonduri europene
nerambursabile în procent superior celui corespunzător numărului de proiecte
aflate în implementare la nivelul unității administrativ-teritoriale;
• derularea de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, acordate în afara
perioadei de implementare a acestora;
• plata, contrar prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, art. 212
alin. (3), a indemnizației de ședință pentru consilieri locali care nu au participat
lunar, în anumite perioade, la cel puțin o ședință a autorității deliberative și la o
ședință a comisiei de specialitate;

138
 • acordarea sporului pentru activitatea de operare în registrul electoral, în
condițiile în care baza legală care reglementează acordarea acestui adaos
salarial a fost abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017;
• compensarea în bani a orelor de muncă suplimentară efectuată peste durata
normală a timpului de muncă, contrar prevederilor legale, potrivit cărora orele de
muncă suplimentară se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora;
• plata către administratorul public a unui venit salarial, în baza unui contract
individual de muncă cu timp de lucru parțial pentru desfășurarea de activități în
echipa de implementare proiecte finanțate din fonduri europene
nerambursabile încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale și în condițiile în
care acesta avea încheiat un contract de management;
• acordarea unor sume cu titlul de compensații în bani, aferente concediilor de
odihnă neefectuate, persoanelor cu funcții de demnitate publică la sfârșitul
mandatului, cu nerespectarea prevederilor legale incidente;
Prejudicierea bugetului local prin efectuarea de ridicări de numerar din conturile bancare
deschise la trezorerie fără a fi depuse ulterior în casierie și înregistrarea de plăți prin
registrul de casă fără a avea la bază documente justificative legal întocmite sau efectuate
pe bază de documente în care sunt înscrise valori mai mici decât cele eliberate din casierie
– UATC Vela, județul Dolj (902 mii lei) și UATC Săpânța, județul Maramureș (113 mii lei);

Efectuarea unor plăți nelegale cu titlul de „cheltuieli cu servicii de consultanță și asistență

juridică”, peste cuantumul aprobat prin Hotărârile Consiliului Local al Unității
administrativ-teritoriale – UATC Catalina, județul Covasna (19 mii lei);

Efectuarea unor plăți nelegale reprezentând servicii achiziționate sub titulatura

consultanță și asistență management și control managerial intern în domeniul
Administrație publică, fără ca societatea prestatoare să ofere, în contraprestație, proba
efectuării acelor servicii prin întocmirea unor documente justificative – UATC Ulmi,
județul Dâmbovița (29 mii lei);

Angajarea și decontarea unor servicii „financiar-contabile”, în condițiile în care entitatea

avea încadrat personal suficient pentru această activitate – UATC Plenița, județul Dolj
(117 mii lei);

Efectuarea unor cheltuieli nejustificate cu titlul de „Servicii juridice” și „Servicii de

inventariere a patrimoniului aparținând municipiului Reghin”, fără existența autorizărilor
legale privind achiziționarea și decontarea fără documente justificative care să certifice
prestarea acestora – UATM Reghin, județul Mureș (141 mii lei);

Efectuarea de cheltuieli nelegale cu telefonia mobilă, cauzate de decontarea unor

cheltuieli pentru care nu s-a făcut dovada că au fost efectuate pentru scopul activității
instituției și pentru personalul angajat al acesteia, neînregistrarea în evidențe și
neidentificarea faptică a unor telefoane mobile, respectiv plata unor daune contractuale
fără identificarea persoanelor răspunzătoare pentru producerea acestora – UATC Poiana
Mare, județul Dolj (459 mii lei) și UATC Poienarii Burchii, județul Prahova (35 mii lei);

Efectuarea de plăți reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată aferente unor

contracte de concesionări reziliate unilateral de către primărie, prin hotărâre de consiliu
local care s-a dovedit a fi nelegală – UATC Săpânța, județul Maramureș (689 mii lei);

Plata de penalități de întârziere contractuale, calculate de la data scadenței facturii emise

de prestator până la data plății efective a debitului principal, ca urmare a gestionării,
urmăririi necorespunzătoare și a inacțiunii în ceea ce privește derularea contractului de
servicii pentru realizarea serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice la
faza Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI) pentru proiectul
„Reparație capitală la imobilul situat în localitatea Gherla, p-ța Libertății nr. 3, județul
Cluj”, cu consecința prejudicierii bugetului local – UATM Gherla (577 mii lei);

139
 Scăderea din evidența contabilă a penalităților de întârziere calculate în sarcina
executantului unei lucrări doar în baza hotărârii pronunțate de instanța de judecată, care
a constatat depășirea termenului de prescripție cu privire la luarea măsurilor de încasare
a acestor penalități, fără a se analiza cauzele care au determinat depășirea termenului de
prescripție pentru recuperarea penalităților, precum și eventualele persoane vinovate –
UATJ Caraș-Severin, județul Caraș-Severin (11.048 mii lei);

Efectuarea de plăți nelegale pentru pregătirea profesională a personalului prin

decontarea cheltuielilor cu masa și cazarea angajaților participanți la cursuri de formare
profesională, peste nivelul maxim prevăzut de lege – UATC Vulcan, județul Brașov; UATC
Dragomirești, județul Dâmbovița (31 mii lei); UATC Jilavele, Movilița și Stelnica, județul
Ialomița (41 mii lei);

Nerespectarea prevederilor legale referitoare la achiziția și justificarea unor cheltuieli cu

achiziția de carburanți, precum și efectuarea unor plăți nelegale determinate de
decontarea unor cheltuieli cu deplasările interne efectuate cu autoturismul proprietate
personală, peste limita legală – UATC Dorobanți, județul Arad (37 mii lei).

EDUCAȚIE

Surse de finanțare 2019 2020 2021 În anul 2021, fondurile

(milioane lei)
având ca destinație
Fonduri totale 6.172 6.297 7.202 finanțarea domeniului
Educație la nivel local
Bugete locale 5657 5835 6621 reprezintă 6,7% din
totalul cheltuielilor
Împrumuturi 48 235 261 administrației publice
locale.
Venituri proprii și subvenții 467 227 320

Derularea Programului pentru școli a continuat și în anul 2021, prin intermediul acestuia România
participând la Programul pentru școli al Uniunii Europene, care are două componente:

distribuirea de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate
fără adaos de lapte praf;

măsurile educative care însoțesc distribuția produselor.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, prin componenta
de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program, precum și creșterea consumului de produse locale.

140
 Fondurile alocate
de autoritățile
locale în anul
2021 au acoperit
următoarele
categorii de
servicii
educaționale:

Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează
elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de
învățământ la care acesta învață. Nivelul cheltuielilor aferente finanțării de bază este preponderent
determinat de numărul de elevi școlarizați într-o unitate de învățământ și de mărimea costului standard per
elev aprobat la nivel național. Sumele cele mai mari au fost direcționate către învățământul secundar (4.068
milioane lei) și învățământul preșcolar și primar (1.688 milioane lei).

Structura
cheltuielilor
domeniului
Educație

Începând cu anul 2018, plata salariilor cadrelor didactice care se includeau în finanțarea de bază asigurată
de autoritățile locale se realizează prin bugetul Ministerului Educației, context în care ponderile cele mai
mari în cheltuielile finanțate de autoritățile locale sunt deținute de cheltuielile cu bunuri și servicii (39,18%)
și cheltuielile de capital (21,74%).

141
 Efectuarea de cheltuieli de capital pentru lucrări care nu au fost prevăzute în devizul
Deficiențe
ofertă declarat câștigător, anexă la Contractul de execuție privind obiectivul de investiții
identificate „Reabilitare Școală gimnazială prof. univ. dr. Gheoghe Beleiu” – UATC Poiana Vadului,
județul Alba (101 mii lei);
Acceptarea la plată și decontarea unor cantități de lucrări mai mari decât cele real
executate, respectiv lucrări de investiții care nu au fost realizate faptic – UATC Livada,
județul Arad (161 mii lei), UATC Conop, județul Arad (24 mii lei) și UATC Secusigiu,
județul Arad (257 mii lei);
Decontarea nelegală a unor cheltuieli pentru care nu au fost emise documente
constatatoare care să conțină informații referitoare la îndeplinirea sau neîndeplinirea
obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat – Liceul Tehnologic
„Anghel Saligny”, județul Bacău (192 mii lei), Școala gimnazială Livezi, județul Bacău (83
mii lei), Școala Gimnazială Agăș, județul Bacău (50 mii lei), Școala Gimnazială Faraoani,
județul Bacău (29 mii lei), UATC Filipeni, județul Bacău (18 mii lei) și Liceul Tehnologic
Răchitoasa, județul Bacău (15 mii lei);
Actualizarea eronată a prețului de execuție în baza OUG nr. 114/2018 privind instituirea
unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea
și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și a OG nr. 15/2021 privind
reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețurilor contractelor de
achiziție publică, nerespectarea de către executant a prețurilor din oferta financiară –
UATC Strugari, județul Bacău (42 mii lei), UATC Brusturoasa, județul Bacău (37 mii lei),
UATC Răchitoasa, județul Bacău (32 mii lei), UATC Orbeni, județul Bacău (12 mii lei) etc.;
Efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii,
care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate, având drept consecință
prejudicierea bugetului local – UATC Livezi, județul Bacău (72 mii lei), UATC Răchitoasa,
județul Bacău (37 mii lei), UATC Filipeni, județul Bacău (27 mii lei), Școala Gimnazială
Livezi, județul Bacău (26 mii lei), UATC Palanca, județul Bacău (5 mii lei) și UATC Racova,
județul Bacău (3 mii lei);
Efectuarea de către administratorul financiar al Liceului „Dimitrie Cantemir” Babadag,
județul Tulcea a unor operațiuni care au determinat prejudicierea bugetului unității
școlare (2.149 mii lei), astfel:
• viramente (plăți) din conturile deschise la Trezoreria Babadag în conturile colectoare
pentru plăți salarii/conturile personale ale salariaților, plăți în sumă mai mare, comparativ
cu sumele stabilite de plată prin statele de salarii/rest de plată (1.531 mii lei);
• operațiuni de ridicare în numerar din conturile deschise la Trezoreria Babadag în sumă
mai mare raportat la nivelul necesar plății salariilor în numerar conform statelor de
plată (616 mii lei);
• sustragerea numerarului, fără drept, pe parcursul derulării și implementării proiectului
ROSE, program finanțat de Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (2 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse
în situaţiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare școală
primară nr. 2 Chelința, oraș Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (163 mii lei);
Efectuarea unor plăți fără temei legal, reprezentând elemente de cheltuieli incluse
nejustificat în decontul situațiilor de lucrări, pentru obiectivul „Reabilitare și extindere
corp 2, Școala Gimnazială Mircea Vulcănescu, comuna Bârsana, județul Maramureș” –
UATC Bârsana, județul Maramureș (94 mii lei);

142
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate
cuprinse în situaţiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare
Școala primară Tohat, în orașul Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (90 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse
în situaţiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare Liceu Tehnologic” în comuna
Poienile de Sub Munte – UATC Poienile de Sub Munte, județul Maramureș (62 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate
cuprinse în situaţiile de lucrări executate pentru obiectivul „Desființare și reconstruire
atelier la Școala Gimnazială Liviu Rebreanu din Dragomirești” – UATO Dragomirești,
județul Maramureș (53 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse
în situaţiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare Școală
primară nr. 1 Chelința, oraș Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (49 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate
cuprinse în situaţiile de lucrări executate, pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare
Școala cu clasele I-IV și Grădinița nr. 2 localitatea Țicău, în orașul Ulmeni” – UATO Ulmeni,
județul Maramureș (43 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli incluse nejustificat
în situațiile de lucrări, pentru obiectivul „Reabilitare Școală Vișeu de Jos corp 2” – UATC
Vișeu de Jos, județul Maramureș (42 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru reparații curente la clădirile ordonatorului terțiar
de credite Școala Gimnazială Sadova, cauzate de decontarea manoperei pentru o
cantitate mai mare de lucrări decât cele efectiv prestate cu materialele puse la dispoziție
– UATC Sadova, județul Dolj (163 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru realizarea obiectivului de investiții „Construire
grădiniță cu program normal, satul Voia, comuna Crângurile, județul Dâmbovița”,
reprezentând contravaloarea unor lucrări și dotări neexecutate/nefurnizate/
supraevaluate – UATC Crângurile, județul Dâmbovița (262 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale la obiectivul de investiții „Reabilitare, modernizare,
extindere și dotare Școală Gimnazială Comuna Mogoșani, satul Mogoșani, județul
Dâmbovița” prin acceptarea ajustării eronate a prețului contractului de achiziție publică
în vederea acoperirii costurilor suplimentare generate de creșterea salariului minim în
construcții – UATC Mogoșani, județul Dâmbovița (333 mii lei);
Efectuarea unor plăți pentru lucrări de investiții neexecutate sau executate
necorespunzător calitativ, conform normelor tehnice specifice domeniului și documentației
tehnice, la obiectivul de investiții „Reabilitare și extindere Școala Primară nr. 3 din
localitatea Pleșani, comuna Călărași, județul Botoșani” – UATC Călărași, județul Botoșani
(104 mii lei);
Efectuarea unor plăţi pentru lucrări de investiţii decontate pe bază de documente
justificative care nu reflectă realitatea, acceptarea la plată şi decontarea unor utilaje/
echipamente tehnologice care nu au fost furnizate/montate – UATM Oradea, județul Bihor
(81 mii lei), UATO Ștei, județul Bihor (28 mii lei), UATC Sâmbăta, județul Bihor (35 mii lei),
UATC Derna, județul Bihor (25 mii lei) și UATC Lugașu de Jos, județul Bihor (17 mii lei).

143
Sănătate

Surse de finanțare 2019 2020 2021 În anul 2021, fondurile

(milioane lei) având ca destinație
finanțarea domeniului
Fonduri totale 21.066 23.150 25.003 sănătate la nivel local
reprezintă 23,3%, având
Bugete locale 2.457 2.673 2.634
ponderea cea mai mare
în totalul fondurilor pu-
Împrumuturi 64 27 96
blice locale.
Venituri proprii și subvenții 18.545 20.450 22.273

În perioada 2019-2021, fondurile domeniului Sănătate au crescut constant, de la 21 miliarde lei la 25 miliarde
lei, pe fondul crizei pandemice declanșate
la începutul anului 2020. Criza sanitară
provocată de COVID-19 a făcut ca
problemele majore și limitările sistemului
de sănătate să devină și mai vizibile.
La nivelul administrației publice locale
funcționează un număr de 279 de spitale,
trecute sub coordonarea autorităților
locale începând cu procesul de
reformare/descentralizare administrativă
din anul 2010, care a vizat atât
eficientizarea serviciilor de asistență
medicală, prin implicarea autorităților
administrației publice locale în
conducerea și coordonarea spitalelor publice, cât și creșterea adap-tabilității serviciilor spitalicești la
nevoile specifice comunităților locale.
În prezent, unitățile sanitare spitalicești de subordonare locală se află sub coordonarea administrativă a
consiliilor județene și/sau a consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale, iar activitățile
organizatorice și funcționale cu caracter medico-sanitar sunt reglementate și supuse controlului
Ministerului Sănătății.

Principalele surse de finanțare

Spitalele publice de interes local obțin venituri proprii care provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, din alte prestații
efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse.
sumele încasate din venituri din subvenții din bugetele subvenții din bugetele venituri suplimentare
contractele de contractele încheiate caselor județene de locale pentru din donații și
furnizare de servicii pentru derularea asigurări de sănătate finanțarea cheltuielilor sponsorizări sau alte
medicale încheiate cu programelor naționale pentru acoperirea de administrare și servicii
casele județene de de sănătate creșterilor salariale funcționare
asigurări de sănătate acordate personalului
medical

144
 Structura
cheltuielilor
domeniului
Sănătate

Amploarea cheltuielilor de personal a fost determinată de aplicarea modificărilor și completărilor aduse

Legii-cadru nr. 153/2017, precum și ca urmare a contextului pandemic înregistrat în perioada 2020-2021,
astfel fondurile alocate pentru plata drepturilor salariale pentru personalul sanitar au crescut prin
acordarea de sporuri salariale potrivit legislației specifice aprobate în perioada pandemiei de SARS-CoV-2.
Cheltuielile cu bunuri și servicii dețin următoarea pondere ca semnificație în totalul cheltuielilor (24,1% în
2021), din această categorie de cheltuieli finanțându-se medicamentele și materialele sanitare necesare
desfășurării actului medical.
În ceea ce privește componenta de dezvoltare a infrastructurii la nivel local din sănătate, este de precizat
că autoritățile publice locale s-au implicat în efectuarea lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirilor
unor unități sanitare, precum și în achiziționarea de echipamente și aparatură medicală, utilizând diferite
surse de finanțare (buget local, buget de stat, fonduri externe nerambursabile).
Multe unități sanitare spitalicești de subordonare locală au derulat programe privind creșterea capacitații
de prevenire și gestionare a crizei sanitare cauzate de COVID-19, în cadrul cărora unitățile sanitare
spitalicești au achiziționat, în principal, aparatură medicală.
Deși managementul unităților sanitare, împreună cu reprezentanții autorităților publice locale, au
manifestat un real interes pentru asigurarea spațiilor și dotărilor adecvate, elemente fundamentale pentru
desfășurarea în condiții optime a activităților medicale, majoritatea unităților sanitare nu au fost incluse
într-un program național și/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitalicești.
Cu ocazia acțiunilor de documentare efectuate în anul 2022 la unitățile sanitare spitalicești de subordonare
locală, având ca subiect managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare
spitalicești, au fost relevate o serie de aspecte care scot în evidență disfuncționalitățile și limitările
sistemului sanitar:

Negocierea contractelor de furnizare de servicii medicale a fost mai mult formală, deoarece contractele
au fost încheiate în conformitate cu indicatorii stabiliți în Contractul-cadru de furnizare de servicii
medicale, în funcție de realizările anilor precedenți, de istoricul spitalului cu privire la ICM (indicele de
complexitate al cazului), de durata medie de spitalizare și de gradul de ocupare a paturilor.

Sistemul utilizat pentru decontarea serviciilor medicale de tip spitalicesc în regim de spitalizare
continuă nu a fost în concordanță cu nivelul real al costurilor pentru serviciile medicale spitalicești,
acest aspect conducând la subfinanțarea sistemului spitalicesc, cu influențe directe în calitatea
serviciilor medicale prestate cetățenilor.

145
 Spitalele au fost finanțate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinații, ceea ce a condus
la o lipsă de claritate în privința alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului
sanitar spitalicesc (ex.: venituri din contractele de furnizare de servicii medicale, venituri pentru
acoperirea creșterilor salariale, programe naționale de sănătate derulate atât prin casele județene
de asigurări de sănătate, cât și prin direcțiile județene de sănătate publică, subvenții din bugetul de
stat și din bugetele locale pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare și a cheltuielilor de capital).

Serviciile medicale au fost decontate cu întârziere.

În perioada anterioară pandemiei de COVID-19, cheltuielile aferente serviciilor medicale au fost

decontate de către casele județene de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile legale,
dar au fost sub cheltuielile efective realizate de către unele unitățile spitalicești, adică au fost
înregistrate pierderi de resurse financiare la nivelul spitalelor, acestea fiind acoperite din alte surse
de finanțare.

Cheltuielile unităților sanitare spitalicești au fost orientate preponderent către componenta resursei
umane (cheltuielile de personal), în detrimentul cheltuielilor pentru investiții.

Acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor unor cadre didactice cu

Deficiențe
integrare clinică prin cumul de funcții, fără existența unor documente justificative din
identificate care să reiasă că beneficiarii au funcția de bază declarată la Spitalul Clinic Județean de
Urgență Arad, județul Arad (421 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale reprezentând daune morale și despăgubiri materiale
plătite în baza unei hotărâri judecătorești care nu a avut caracter definitiv – Spitalul Clinic
Județean de Urgență Arad, județul Arad (918 mii lei);
Acordarea nelegală a sporului pentru condiții de muncă deosebit de periculoase, în
procent de 80%, managerului/managerului interimar al spitalului și a indemnizației de
hrană directorului financiar contabil și managerului, în perioada 2020-2022 – Spitalul
Municipal Oltenița, județul Călărași (183 mii lei);
Stabilirea salariilor directorului administrativ și directorului financiar-contabil peste
cuantumul precizat în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice – Spitalul Municipal Oltenița, județul Călărași (66 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru bunuri și/sau servicii fictive, prin ordine de plată
direcționate către un cont bancar clandestin deschis la o bancă comercială, care nu aparținea
beneficiarilor menționați în facturi – Spitalul Municipal Oltenița, județul Călărași (84 mii lei);
Neînregistrarea în contabilitate a unor bunuri de natura telefoanelor mobile sau
laptopurilor, achiziționate sau primite de la furnizorii de telefonie mobilă în perioada
2019–2022, care nu au fost regăsite faptic la entitate; existența faptică a doar 39 de
abonamente/cartele SIM și a 57 de telefoane mobile dintre cele 173 de abonamente
pentru servicii de telefonie mobilă, achiziționate de la trei furnizori specializați – Spitalul
Municipal Oltenița, județul Călărași (160 mii lei);
Plata unor servicii medicale paraclinice de laborator prin încheierea unui contract de
asociațiune investițională, plata de cheltuieli de executare silită ca urmare a nepunerii în
executare de bunăvoie a unor hotărâri judecătorești, precum și plata unor penalități de
întârziere, restituirea unor sume reprezentând servicii medicale decontate de CASJ, prin
nerespectarea clauzelor contractuale și nerecuperarea acestora – Spitalul Județean de
Urgență Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți (1.633 mii lei);
Acordarea și achitarea nelegală, în perioada noiembrie 2020-ianuarie 2021 și în perioada
octombrie 2021-martie 2022, a unor majorări salariale, reprezentând sporuri în procente

146
 cuprinse între 75% și 85% din salariile de bază, personalului nemedical din cadrul unității
spitalicești – Spitalul Municipal Turnu Măgurele, județul Teleorman (1.528 mii lei);
Efectuarea de cheltuieli de capital fără contraprestație prin decontarea unor articole de deviz
în cantități mai mari decât cele efectiv realizate, în cazul modernizării unor obiective sanitare
(Dispensare medicale) – UATC Amărăști și UATC Făurești, județul Vâlcea (102 mii lei);
Dubla decontare a unor cheltuieli efectuate de spitalele COVID-19 atât din bugetul local
al județului Prahova, cât și din FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate) – UATJ Prahova, județul Prahova (71 mii lei);
Efectuarea plăților nejustificate către constructor, în cadrul derulării unui contract de
lucrări având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor de
„Construire/amenajare laborator de radioterapie cu energii înalte”, ca urmare a aplicării
incorecte a formulei polinomiale pentru ajustarea prețului costului materialelor de
construcție utilizate pentru realizarea lucrărilor care fac obiectul contractelor de achiziție
publică de lucrări aferente proiectelor finanțate din fonduri europene, în loc de aplicarea
formulei de ajustare a prețului contractelor de lucrări cu finanțare din fonduri publice –
UATM Ploiești, județul Prahova (74 mii lei).

Cultură, recreere și religie

Surse de finanțare 2019 2020 2021 În anul 2021, fondurile

(milioane lei)
având ca destinație
finanțarea domeniului
Fonduri totale 9.103 8.749 9.017
Cultură, Recreere și
Religie la nivel local
Bugete locale 6.486 6.354 6.543
reprezintă 8,4% din
totalul cheltuielilor
Împrumuturi 163 211 141
administrației publice
locale.
Venituri proprii și subvenții 2.454 2.184 2.328

Bugetul alocat acestui domeniu relevă menținerea finanțării acestuia la un nivel sustenabil și constant,
autoritățile locale conștientizând rolul culturii, sportului, recreării în vitalizarea localităților.
Ponderea cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie indică în mare măsură, mai ales în ultimii doi ani
caracterizați de situația pandemică, atenția acordată de autorități sectorului cultural-sportiv și preocuparea
pentru a găsi cele mai potrivite metode de a susține și corela inițiativele culturale și sportive cu nevoile
sociale, educaționale, civice și economice de care are nevoie comunitatea.
Mecanismele de sprijinire a acestui domeniu au fost:
 Alocarea de subvenții din bugetele locale pentru instituțiile de cultură și sport din subordine;
 Acordarea de finanțări nerambursabile pentru proiecte și acțiuni culturale, artistice și sportive de
interes local;
 Alocarea de sume către diverse asociații și fundații care promovează proiecte culturale,
educaționale și sportive;
 Alocarea de fonduri pentru susținerea cultelor religioase;
 Contribuții la salarizarea personalului neclerical;
 Inițierea de proiecte cu finanțare din programe guvernamentale sau europene.

147
 Fondurile alocate de autoritățile locale
pentru susținerea domeniului Cultură, Recreere și Religie în anul 2021

Structura
cheltuielilor
domeniului
Cultură,
Recreere și
Religie

Majorarea nelegală a cheltuielilor bugetare cu suma de 189 mii lei, reprezentând prestări
Deficiențe servicii de supraveghere și cercetare arheologică peste nivelul contractului încheiat cu
identificate prestatorul, în cadrul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera-Curtici-
Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu
viteza maximă de 160 km/h: Tronsonul 3: Gurasada-Simeria”, prin neîncheierea de act
adițional și nerecuperarea de la beneficiarul lucrării a sumelor angajate și plătite nelegal
din bugetul entității verificate – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, județul Alba (189 mii
lei);
Efectuarea unor plăți nelegale prin ajustarea nejustificată a profitului în cadrul
contractului de lucrări încheiat în vederea realizării obiectivului de investiții „Sala
sporturilor, oraș Mioveni, județul Argeș” – UATO Mioveni, județul Argeș (139 mii lei);
Stabilirea eronată a salariului de bază cuvenit persoanei încadrate în funcția contractuală
de execuție de „Bibliotecar, gradul I, studii superioare, gradația 5” în cadrul aparatului de
specialitate al primarului comunei Coșești, în perioada februarie 2019-noiembrie 2022 –
UATC Coșești, județul Argeș (82 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate pentru situații de lucrări ce cuprind cantități de lucrări
neexecutate sau articole de deviz neefectuate, în sumă totală de 626 mii lei, astfel:
• 450 mii lei, cu accesorii de 75 mii lei pentru cantități de lucrări neexecutate la
„Modernizarea și reabilitarea parcului Pantelimon”, la sectorul 3, București;
• 91 mii lei, cu accesorii de 10 mii lei pentru cantități neexecutate de lucrări de
amenajare a Parcului Pecineaga, la sectorul 5, București;

148
 Efectuarea unor plăți nejustificate pentru servicii neprestate de proiectare în cadrul
obiectivului de investiții „Modernizare Stadion Municipal Sibiu” – UATM Sibiu (1.381 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale prin ajustarea nejustificată a profitului la obiectivul de
investiții „Modernizare Stadion Municipal Sibiu – Etapa II” – UATM Sibiu (328 mii lei);
Acordarea unor drepturi salariale majorate nejustificat de către Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, în cazul a trei
persoane care au ocupat funcția de solist, ca urmare a stabilirii salariului de bază la un nivel
mai mare decât cel corespunzător funcțiilor similare în plată – UATJ Sibiu (85 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale la obiectivul de investiții „Amenajare teren minifotbal, în
Comuna Cornești, Județul Dâmbovița”, prin acceptarea la decontare a unor situații de
plată majorate în mod eronat prin aplicarea unui coeficient de ajustare calculat pe baza
unui indice de cost în construcții eronat – UATC Cornești, județul Dâmbovița (33 mii lei);
Angajarea de cheltuieli bugetare reprezentând prestări de servicii privind activitatea de
achiziții publice cu nerespectarea prevederilor legale la Teatrul „Mihai Eminescu”
Municipiul Botoșani, UATM Botoșani (34 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale prin acordarea unor drepturi salariale aferente posturilor
didactice în sistem de plată cu ora, pentru activități efectuate în același interval orar atât la
Centrul de Cultură al Județului Bihor, cât și în cadrul altor instituții – UATJ Bihor (25 mii lei);
Efectuarea unor plăți pentru lucrări de investiții decontate pe baza unor situații de lucrări
care conțin cantități de lucrări mai mari decât cele real executate sau a căror valoare a
fost eronat ajustată – UATM Oradea, județul Bihor (70 mii lei), UATC Boianu Mare,
județul Bihor (33 mii lei), UATC Dobrești, județul Bihor (12 mii lei) și UATC Criștioru de
Jos, județul Bihor (25 mii lei);
Efectuarea unor plăți pentru cheltuieli ce nu au legătură cu activitatea instituției,
reprezentând reparații efectuate la autoturismele date în comodat/transferate fără plată
și contravaloarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice achiziționate – UATC
Remetea, județul Bihor (32 mii lei);
Nerespectarea cadrului legal privind acordarea și justificarea sprijinului financiar pentru
unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România și pentru
finanțarea activităților sportive – UATC Curățele, județul Bihor (35 mii lei).

Asistență socială

Surse de finanțare 2019 2020 2021 Sumele cheltuite de

(milioane lei)
administrația publică locală
Fonduri totale 11.338 12.534 13.135 în anul 2021 pentru domeniul
Asistență socială se ridică la
Bugete locale 11.079 12.263 12.857 13.135 milioane lei,
reprezentând 12,3% din
Împrumuturi 3 3 4 totalul cheltuielilor efectuate
de administrația locală.
Venituri proprii și subvenții 256 268 272

Domeniul Asistenței sociale este un domeniu cu implicații majore în viața economico-socială a comunităților
locale, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii, dintre care cele mai
importante sunt protecția copilului, protecția persoanelor adulte cu dizabilități, protecția persoanelor
vârstnice și protecția victimelor violenței în familie.

149
Gradul de dezvoltare și satisfacție a unei comunități se măsoară în mod determinant și prin sistemul de
protecție socială existent în comunitatea respectivă, prin măsura în care mecanismele de redistribuire a
veniturilor și sistemul serviciilor sociale reușesc să asigure un nivel de trai acceptabil și șanse egale de
participare la viața socială pentru toți cetățenii.
Fondurile alocate de autoritățile locale pentru susținerea domeniului Asistență socială în anul 2021

Structura
cheltuielilor
domeniului
Asistență
socială

Efectuarea de plăți nelegale reprezentând contravaloarea majorării nelegale a salariilor

Deficiențe
de bază ale asistenților personali cu gradațiile de vechime 1-5 – UATC Vulturești, județul
identificate Argeș (73 mii lei);
Efectuarea unor plăți pentru cheltuieli ce nu au avut legătură cu activitatea instituției,
reprezentând utilitățile pentru spațiul unde își desfășoară activitatea alte entități – UATC
Borș, județul Bihor (216 mii lei);
Nerespectarea în integralitate a condițiilor de legalitate privind eligibilitatea
beneficiarilor în ceea ce privește susținerea costurilor transportului urban cu mijloace de
transport în comun a unor categorii de persoane defavorizate din municipiul Bacău –
Direcția de Asistență Socială Bacău, județul Bacău (80 mii lei);
Plata unor indemnizații de handicap unor persoane care erau decedate la data efectuării
plăților – Direcția de Asistență Socială Brașov, județul Brașov (129 mii lei);
Plata nelegală a ajutorului pentru încălzirea locuinței unor titulari care nu și-au declarat
toate veniturile obținute sau care dețin în proprietate bunuri ce conduc la excluderea
acordării ajutorului – UATC Săpânța și UATC Poienile de Sub Munte, județul Maramureș
(188 mii lei);

150
 Angajarea și efectuarea de cheltuieli cu asistența socială necuvenite, prin acordarea de
indemnizații care depășeau nivelul prevăzut de lege – Direcția de Asistență Socială Târgu
Mureș, județul Mureș (107 mii lei);
Acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței cu combustibili petrolieri pentru
beneficiarii care au deținut bunuri care sunt cuprinse în lista bunurilor ce conduc la
excluderea acordării acestor drepturi de asistență socială – UATM Suceava, UATM
Câmpulung Moldovenesc, UATM Fălticeni, UATO Dolhasca, UATO Gura Humorului,
UATC Bălăceana, UATC Bogdănești, UATC Burla, UATC Fîntînele, UATC Ilișești, UATC
Valea Moldovei și UATC Zamostea, județul Suceava (48 mii lei);
Stabilirea eronată a indemnizațiilor de concediu de odihnă și a sumelor acordate pentru
evenimente deosebite – DASPC Neamț, județul Neamț (59 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale la obiectivul de investiții „Lucrări de colectare ape pluviale și
bazin creștere debit hidranți la CRRN Todirești - <<O Noua Șansă>>”, reprezentând
diferențe cantitative/calitative față de datele înscrise în situațiile de plată și achitate de
către entitate și cele identificate în teren – DGASPC Suceava, județul Suceava (22 mii lei);
Înregistrarea în conturi de cheltuieli a unor materiale achiziționate (materiale de
construcții, combustibil etc.), fără documente justificative legal întocmite și aprobate, din
care să rezulte consumul sau punerea în operă a materialelor și recepția lucrărilor
executate – Direcția de Asistență Socială - ordonator terțiar de credite al UATM Reșița,
județul Caraș-Severin (76 mii lei);
Acordarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap a indemnizației de hrană pe
perioada efectuării concediului de odihnă, respectiv a indemnizației lunare la o valoare
mai mare decât cea legală – UATC Mica, județul Cluj (31 mii lei).

Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

Surse de finanțare 2019 2020 2021

(milioane lei) Ponderea cheltuielilor
acestui segment de
Fonduri totale 13.222 13.773 14.590 activitate în totalul
cheltuielilor efectuate
Bugete locale 11.178 11.769 12.640
de administrația publică
Împrumuturi 1.038 1.074 1.035 locală se ridică la 13,6%.

Venituri proprii și subvenții 1.006 930 915

Organizarea serviciilor publice de utilități este un atribut al autorităților administrației publice locale,
înființarea și gestionarea acestora realizându-se în funcție de gradul de urbanizare, de importanța
economico-socială a localităților, de mărimea și de gradul de dezvoltare ale acestora și în raport cu
infrastructura tehnico-edilitară existentă.
Pentru eficientizarea acestor servicii, autoritățile locale au ales să coopereze prin crearea unor parteneriate
zonale strategice, prin intermediul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care implică faptul ca
serviciile publice să fie furnizate în comun de mai multe unități teritorial-administrative, sporind accesul și
calitatea serviciilor prestate.

151
 Fondurile alocate de autoritățile locale
pentru susținerea domeniului Servicii și Dezvoltare Publică, Locuințe, Mediu și Ape în anul 2021

Cele mai mari sume cheltuite au fost pentru serviciile de salubritate și de gestionare a deșeurilor,
reprezentând 33,7% din sumele aferente acestui domeniu.

Structura
cheltuielilor
domeniului
Servicii și
Dezvoltare
Publică,
Locuințe,
Mediu și Ape

Componenta de dezvoltare a acestui domeniu este semnificativă ca urmare a oportunităților de finanțare

oferite de Programul operațional regional „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor”, Programul Național de
Dezvoltare Locală, Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Programul de construcții de locuințe ș.a.
Efectuarea de plăți pentru apa potabilă consumată și serviciile de canalizare aferente,
Deficiențe
facturate de către operatorul local, în condițiile în care nu au existat documente
identificate justificative care să ateste exactitatea, realitatea și legalitatea consumurilor facturate și
a sumelor datorate în scopul acoperirii unei părți din pierderile înregistrate în această
perioadă ca urmare a utilizării apei potabile, respectiv a serviciilor de canalizare, în mod
clandestin de către diverse persoane fizice și juridice de pe raza comunei – UATC Giroc,
județul Timiș (1.674 mii lei) și SC Giroceana SRL Giroc, județul Timiș (13.721 mii lei);
Prejudicierea bugetului local ca urmare a neinstituirii și neîncasării taxei speciale de
salubrizare – UATC Bixad, județul Satu Mare (1.212 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru serviciile de deszăpezire prin nerespectarea
condițiilor prevăzute în caietul de sarcini și de reglementările legale în domeniu – UATJ
Bihor, județul Bihor (41 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale la obiectivul de investiții „Înființare sistem public de
alimentare cu apă și canalizare în comuna Brabova, județul Dolj”, cauzate de acceptarea la
plată a unor cantități de lucrări neexecutate în realitate, de decontarea unor lucrări pentru

152
care nu fuseseră emise dispoziții de șantier, respectiv de acceptarea la plată a unor cantități
de manoperă nejustificat de mari – UATC Brabova, județul Dolj (748 mii lei);
Efectuarea unor plăți din bugetul local reprezentând contravaloarea apei potabile
consumate de către utilizatorii - consumatori casnici din comună, fără ca aceste cheltuieli
să fie recuperate de la beneficiari – UATC Beciu, județul Teleorman (230 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru executarea unor lucrări de stabilizare a versantului
nordic al Dealului Hoia, în vederea implementării proiectului „Dezvoltare Parc Industrial
TETAROM1 – Edificare Clădiri, Extindere și Modernizare Infrastructură”, ca urmare a
actualizării necorespunzătoare a manoperei – UATJ Cluj (532 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale pentru lucrări de investiții la obiectivele „Construire
locuințe sociale și amenajări exterioare comuna Jucu, județul Cluj” și „Construire Sală de
sport S+P amenajări exterioare și împrejmuire, sat Jucu, județul Cluj, România”, prin
actualizarea eronată a prețului – UATC Jucu, județul Cluj (58 mii lei);
Acceptarea decontării la prețuri majorate nejustificat a echipamentelor pentru două
stații de pompare ape uzate – UATC Șcheia, județul Iași (434 mii lei);
Efectuarea unor plăți nelegale reprezentând lucrări neexecutate la obiectivul de investiții
„Prima înființare sistem canalizare ape uzate și stație de epurare și prima înființare rețea
alimentare cu apă (captare subterană, depozitare, tratare) împrejmuiri și spații tehnice
comuna Buda” – UATC Buda, județul Buzău (316 mii lei);
Decontarea unor lucrări neexecutate la obiectivul de investiții „Alimentare cu apă,
canalizare și stație de epurare, satele Scaioși, Aurești, în Comuna Orlești, Județul Vâlcea”
– UATC Orlești, județul Vâlcea (357 mii lei);
Decontarea nejustificată a unor costuri ca urmare a actualizării eronate a prețului
contractului de lucrări la obiectivul de investiții „Autorizarea executării lucrărilor de
construire canalizare și stație de epurare în localitățile aparținătoare Comunei Negri,
județul Bacău”, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală etapa II – UATC
Negri, județul Bacău (424 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale cauzate de acceptarea la plată a unor cantități de lucrări
neexecutate în realitate, pentru care s-au calculat beneficii nerealizate la obiectivele de
investiții „Rețea de canalizare și stație de epurare în satul Secui, comuna Teasc, județul
Dolj” și „Extindere rețea de alimentare cu apă și modernizare stație de tratare în satul
Teasc, comuna Teasc, județul Dolj” – UATC Teasc, județul Dolj (261 mii lei);
Acordarea eronată a unor drepturi personalului contractual, având drept consecință
majorări salariale nejustificate - Serviciului Public Local de Termoficare Gheorgheni,
entitate aflată în subordinea UATM Gheorgheni, județul Harghita (92 mii lei);
Stabilirea eronată a salariului de bază al directorului executiv al Serviciului Public Local
de Termoficare Gheorgheni – UATM Gheorgheni, județul Harghita (513 mii lei);
Plata nelegală a contravalorii energiei electrice consumate de stațiile de pompare,
epurare, a contravalorii serviciilor la instalațiile electrice și de automatizări pentru
alimentarea cu apă și a contribuției pentru utilizarea resurselor de apă, pentru furnizarea
apei consumate de către terțe persoane fizice și juridice din comună – UATC Prunișor,
județul Mehedinți (458 mii lei);
Suportarea nejustificată din bugetul local a penalităților aplicate pentru depășirea
concentrațiilor maxime admise a poluanților din apele uzate evacuate în resursele de apă
de către stația de epurare Ilia, deși aceasta nu se află în exploatarea unității administrativ-
teritoriale – UATC Ilia, județul Hunedoara (107 mii lei);

153
 Decontarea și acceptarea la plată, în mod eronat, a prestărilor de servicii de măturat
manual și mecanic pe suprafețe mai mari decât cele prevăzute în contract – UATM
Marghita, județul Bihor (109 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale rezultate din articole de deviz supradimensionate cantitativ
și valoric în ceea ce privește transportul cantităților de deșeuri municipale la rampa de
depozitare temporară Gherla – UATM Gherla, județul Cluj (1.127 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate, reprezentând cantități de deșeuri reciclabile
necolectate – UATO Borșa, județul Maramureș (48 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate, reprezentând contravaloarea unor cantități de lucrări
nepuse în operă pentru obiectivul de investiții „Modernizare și extindere rețea de
canalizare și stație de epurare în satul Drajna de Jos, Comuna Drajna, județul Prahova” –
UATC Drajna, județul Prahova (373 mii lei);
Decontarea unor lucrări de curățenie căi publice, ce cuprind cantități de servicii
neexecutate pe străzi aflate în lucrări de reabilitare, precum și ca urmare a neactualizării
Programului de curățenie a căilor publice cu suprafețele reale măsurate și înscrise în
documentele cadastrale – UAT Sector 2, București (295 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate pentru servicii de salubrizare constând în operațiuni de
stropire interzise, conform legislației în domeniu, în anotimpul călduros, în intervalul în
care indicele confort termic a depășit pragul valoric de 75 de unități – UAT Sector 6,
București (747 mii lei).

Transporturi

Surse de finanțare 2019 2020 2021

(milioane lei) Ponderea cheltuielilor
acestui segment de
Fonduri totale 14.611 17.668 19.107
activitate în totalul
Bugete locale 13.736 16.421 17.700 cheltuielilor efectuate
de administrația publică
Împrumuturi 572 822 1.095 locală se ridică la 17,8%.

Venituri proprii și subvenții 303 425 312

Pentru autoritățile locale, domeniul Transporturi reprezintă, pe de-o parte, o oportunitate, fiind un pilon
esențial pentru dezvoltarea comunităților locale, iar, pe de altă parte, o provocare, având în vedere
necesitatea actualizării permanente a infrastructurii locale la nevoile comunității și la condițiile de trafic și
a asigurării unor servicii publice de transport local la standarde de calitate și siguranță.
Domeniile de intervenție au vizat finanțarea unor proiecte/obiective de investiții din infrastructura locală
(drumuri și poduri de interes local, străzi), a unor lucrări de întreținere și reparații a infrastructurii locale, a
serviciilor publice de transport public în comun sau a aeroporturilor de interes local.

154
 Structura
cheltuielilor
domeniului
Transportur

Autoritățile locale, prin consiliile județene și primării, dezvoltă și gestionează infrastructura de transport,
însă, din păcate, au fost identificate și situații de risc la nivel local. Dezvoltarea infrastructurii de transport
este esențială pentru comunitățile locale, însă întreținerea acesteia este mai mult decât vitală. Realitatea
arată că multe dintre podurile rutiere în exploatare necesită lucrări de reabilitare în regim de urgență, iar o
parte semnificativă sunt chiar într-o stare avansată de degradare.
La nivel local, primăriile municipale și orășenești acoperă costurile aferente serviciilor de transport public urban
prin tarife, subvenții de exploatare, subvenții acordate diverselor categorii sociale și subvenții pentru investițiile
de capital în rețeaua de transport urban. Nu există o regulă clară privind stabilirea nivelului fondurilor publice în
costurile de exploatare, de aceea unele autorități au decis să plătească o pondere mai mare din subvențiile de
exploatare (50-60%), altele au hotărât să acopere cele mai multe costuri prin intermediul subvențiilor acordate
diverselor categorii sociale. În ceea ce privește investițiile de capital în zona transportului urban, se remarcă o
preocupare a autorităților locale pentru achiziții noi de tramvaie, troleibuze, autobuze cu grad scăzut de poluare
[baterii electrice (AEB), stații], prin intermediul finanțărilor nerambursabile.
Cu ocazia acțiunilor de audit efectuate de structurile Curții de Conturi au fost identificate abateri în acest
domeniu, cele mai multe dintre ele vizând aspecte legate de derularea procedurilor de achiziții publice și
de monitorizarea contractelor de execuție a lucrărilor, respectiv aspecte legate de subvenționarea
transportului public de călători.
Efectuarea de plăți nelegale, reprezentând contravaloarea lucrărilor acceptate la plată și
Deficiențe
decontate, dar neexecutate, pe de o parte, și, respectiv, contravaloarea lucrărilor
identificate ofertate peste cantitățile înscrise în documentația de atribuire - Caietul de sarcini și Lista
de cantități-antemăsurătoare întocmite pentru obiectivul de investiții „Pod în satul Slănic,
zona Olteni, comuna Aninoasa, județul Argeș-Reparații și consolidări” – UATC Aninoasa,
județul Argeș (173 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale reprezentând contravaloarea cantităților de lucrări
acceptate la plată și decontate, dar neexecutate sau decontate cu nerespectarea
prevederilor legale la obiectivele de investiții „Construire pod pârâul Mărghiuța Comuna
Lunca Corbului, județul Argeș” și „Modernizare drumuri comunale DC 153 și DC 153A și
drumuri de interes local în Comuna Lunca Corbului, Județul Argeș” – UATC Lunca
Corbului, județul Argeș (139 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate pentru obiectivul de investiții „Proiectare și execuție -
Modernizare drumuri în Cetatea Veche în Orașul Huedin”, prin decontarea unor articole
de lucrări la prețuri superioare celor adjudecate la licitație și contractate în baza
Contractului de proiectare și execuție – UATO Huedin, județul Cluj (446 mii lei);
Decontarea unor lucrări nelegale, neexecutate, reprezentând tăieri arbori, în cazul
Contractului de execuție lucrări având ca obiect „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de

155
importanță regională – Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței DJ 109C
(intersecția DJ 172A) Țaga – Sucutard (intersecție DJ 161G) de la km 17+600 – km 25+481 –
total 7,881 km” – UATJ Cluj, județul Cluj (307 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale pentru obiectivul de investiții „Refacere infrastructură
afectată în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (ploi abundente) în
comuna Vad, Jud. Cluj” prin acceptarea la plată și decontarea unor situații de lucrări care
nu au fost efectiv regăsite în teren la inspecția efectuată în timpul misiunii de audit –
UATC Vad, județul Cluj (225 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale la cheltuieli de capital, pentru realizarea obiectivului de
investiții „Modernizare drumuri de interes local în comuna Cobia, Județul Dâmbovița”, ca
urmare a acceptării la plată și decontării unor categorii de lucrări care au mai fost
prezentate la plată și decontate într-o perioadă anterioară, primăria achitând astfel
lucrări în fapt neexecutate – UATC Cobia, județul Dâmbovița (76 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale la obiectivele de investiții „Asfaltare străzi: strada Scurta,
Veteranilor, Castanilor și Toamnei” și „Modernizare drumuri de interes local în comuna Poiana
Mare, județul Dolj”, cauzate de decontarea unor lucrări neexecutate în totalitate,
reprezentând săpătură mecanică, ridicare capace carosabile, piatră spartă, balast și fundație
din agregate optimale, terasamente – UATC Poiana Mare, județul Dolj (2.713 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale la obiectivul de investiții „Proiectare, asistență tehnică și
execuție lucrări aferente proiectului – Modernizare străzi rurale în comuna Galiciuica”,
cauzate de decontarea unor articole de deviz în cantități mai mari decât cele efectiv
realizate, reprezentând terasamente, acostamente și sistem rutier – UATC Galiciuica,
județul Dolj (1.650 mii lei);
Efectuarea de plăți fără temei legal, reprezentând elemente de cheltuieli incluse
nejustificat în situațiile de lucrări întocmite de către executantul lucrărilor la obiectivul
„Întreținere drum agricol zona La Arini și decolmatare șanțuri” – UATC Bogdan Vodă,
județul Maramureș (89 mii lei);
Actualizarea eronată a prețului lucrărilor executate în cadrul obiectivelor de investiții
„Reparație capitală pod peste râul Mureș, cu pasaj superior peste linia CF-Deda Tg.
Mureș, strada Călărașilor”, „Modernizarea unor străzi din orașul Ungheni” și „Construire
pod peste râul Mureș, pe DC 124 în Ungheni, jud. Mureș” prin acceptarea la plată și
decontarea unor cote de cheltuieli mai mari decât cele real datorate, respectiv majorarea
manoperei, cheltuielilor directe, indirecte și a profitului cuvenit executantului – UATM
Tg. Mureș și UATO Ungheni, județul Mureș (618 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate către executantul lucrărilor având ca obiect proiectarea
și execuția lucrărilor la obiectivul „Consolidare și refacere DJ 219, 0.150 km, punct Achim,
sat Bobicești, comuna Predeal Sărari, județul Prahova” în urma decontării contravalorii
unor cantități de lucrări neexecutate – UATJ Prahova, județul Prahova (193 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate în cadrul derulării unor contracte de lucrări pentru
obiectivele „Refacere infrastructură de interes local afectată de fenomenele
meteorologice deosebite, comuna Cerașu, județul Prahova” și „Lucrări de scurgerea
apelor cu rigole carosabile” prin decontarea contravalorii unor cantități de lucrări
neexecutate – UATC Cerașu, județul Prahova (156 mii lei);
Decontarea nelegală din bugetul local a contravalorii unor lucrări neexecutate la
obiectivul de investiții „Modernizare drumuri de interes local în comuna Plopii Slăvitești,
județul Teleorman”, respectiv nu a fost aplicat (pus în operă) al doilea strat de mixtură
asfaltică pe toate drumurile modernizate, nu a fost pusă în operă piatra spartă și nu au
fost executate în totalitate acostamentele acestora – UATC Plopii Slăvitești, județul
Teleorman (651 mii lei);

156
 Plata unor lucrări neefectuate la obiectivul de investiții „Asfaltare străzi comunale în
Comuna Criciova, județul Timiș”, finanțat din bugetul de stat prin intermediul
Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), respectiv din bugetul local al
Comunei Criciova, fiind decontate elementele de deviz nepuse în operă de către
executant – UATC Criciova, județul Timiș (456 mii lei);
Efectuarea de plăți nejustificate prin decontarea unor cantități de lucrări de reparații
curente ale sistemului rutier supradimensionate – Administrația Străzilor București,
Municipiul București (50 mii lei);
Decontarea execuției unor lucrări de reparații din sumele primite din Fondul de
intervenție la dispoziția Guvernului pentru refacerea infrastructurii afectate de calamități
naturale, fără a fi respectată destinația pentru care acestea au fost acordate – UATC
Bunila, județul Hunedoara (983 mii lei);
Efectuarea de plăți reprezentând subvenții de la bugetul local acordate transportatorilor
pentru facilități/compensații reprezentând diferențe de preț/tarif pentru abonamentele
lunare de călătorie acordate unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale – UATM
Botoșani (84 mii lei);
Efectuarea de plăți reprezentând subvenția acordată către operatorul serviciului de
transport public local de călători care a solicitat, în mod eronat, în valoarea compensației
și valoarea aferentă TVA – UATM Satu Mare, județul Satu Mare (6.731 mii lei);
Acordarea de gratuități/facilități pentru transportul public în comun pentru mai multe
categorii de beneficiari fără respectarea prevederilor legale (persoane decedate,
pensionari ale căror venituri înregistrate pe cuponul de pensie depășesc suma de 2.150
lei, revoluționari – fără a se menționa datele de identificare ale acestora și fără a fi înscrise
numărul și data certificatului de revoluționar, persoane identificate prin CNP care se
regăsesc înscrise de mai multe ori) – UATM Cluj-Napoca (2.078 mii lei);
Efectuarea de plăți nelegale rezultate din decontarea serviciilor de transport persoane,
fără a avea un serviciu public înființat și organizat conform legislației specifice și fără
perceperea unui tarif de călătorie utilizatorilor, întreaga cheltuială fiind suportată din
bugetul local – UATC Sinești, județul Ialomița (239 mii lei).

Audit în cooperare

În cadrul procesului de deschidere și colaborare legat de provocările

activității de audit public extern, Curtea de Conturi a răspuns solicitării primite
de la secretariatul Grupului Operativ EUROSAI privind Auditul
Municipalităților (TFMA) de a participa la realizarea unui audit în cooperare, a
cărui temă a vizat, în principiu, capacitatea municipalităților de a furniza servicii
de calitate pentru cetățeni în timpul pandemiei.

Contextul și domeniul vizat de audit

În contextul social și economic afectat de pandemia de COVID-19, în care cele mai multe unități administrativ-
teritoriale s-au confruntat cu dezechilibre economice majore și cu presiunea inițierii unor acțiuni rapide,
motivația temei a fost considerată relevantă din perspectiva evaluării măsurii în care autoritățile publice locale
au reușit să își exercite scopul și atribuțiile principale cu resurse limitate și într-un mediu social, economic și
legislativ cu schimbări frecvente.
Întrebarea principală la care s-a urmărit obținerea unui răspuns în urma auditului efectuat este următoarea:
Au reușit municipalitățile să ofere cetățenilor servicii de calitate în condiții de pandemie?

157
  Configurarea instituțională și funcțională a Sistemului de gestionare a crizelor (SGC)
astfel încât să permită autorităților locale luarea de măsuri prompte și adecvate în
timpul pandemiei.
Obiectivele  Activitățile întreprinse de către autoritățile publice locale pentru a asigura stabilitatea
auditului în financiară și durabilitatea pe parcursul pandemiei.
cooperare
 Măsurile întreprinse de autoritățile administrației Publice locale în timpul pandemiei
pentru asigurarea livrării în timp util și de calitate a serviciilor către cetățeni.
 Măsurile întreprinse de autoritățile locale pentru redresarea post-criză și modul în
care acestea afectează îmbunătățirea dezvoltării lor socio-economice.

Pentru realizarea auditului au fost selectate opt municipalități relevante atât din punct de vedere al
atribuțiilor stabilite în sarcina lor, al activităților efectuate, al serviciilor oferite, cât și al resurselor umane și
financiare derulate: UATM Pitești, UATM Buzău, UATM Cluj-Napoca, UATM Târgu Jiu, UATM Târgu Mureș,
UATM Sibiu, UATM București și UAT Sector 1.

Aspecte concluzionate

Sistemul de gestionare a crizelor (SGC) este reglementat de un cadru

legislativ vast și complex, care necesită însă o revizuire și adaptare în
vederea consolidării capacității de reacție la situațiile de criză.
Execuția bugetară a fost afectată de pandemie, însă municipalitățile
au avut capacitatea administrativă optimă de funcționare pentru a
asigura serviciile de bază cetățenilor și capacitatea de a-și onora
obligațiile de plată scadente, lichide și exigibile, potrivit
angajamentelor încheiate.
Activitățile desfășurate în pandemie nu au fost incluse într-un plan
detaliat privind desfășurarea acestora, deciziile adoptate fiind
schimbate la intervale scurte de timp, însă niciun domeniu de
intervenție nu a fost neglijat, personalul reușind să găsească soluții și
să se adapteze din mers la evoluția situației epidemiologice.
La nivel local nu sunt adoptate planuri de redresare post-criză, însă
există premise și oportunități de dezvoltare socio-economică,
administrativă și de redresare postcriză, oferite de adoptarea la nivel
național a Planului Național de Redresare și Reziliență și a
Programului Național „Anghel Saligny”.

 Elaborarea, aprobarea și implementarea unei Strategii pentru gestionarea crizelor în

Recomandări
contextul unei pandemii, la nivelul municipalităților, ca document strategic pentru
pentru revizuirea
definirea problemelor și stabilirea obiectivelor strategice și specifice, inclusiv a
lecțiilor învățate
direcțiilor de acțiune ale municipalităților, care să acopere o paletă variată de
în pandemie
aspecte incidente în contextul pandemiei, în vederea creșterii capacității
operaționale și de răspuns în situații de criză.
 Inițierea unor campanii publice de informare, comunicare și de conștientizare de
către cetățeni a beneficiilor oferite de digitalizare prin simplificarea și eficientizarea
interacțiunii cu autoritățile publice. Astfel, rezolvarea problemelor de interes pentru
cetățeni devine mai ușoară, mai rapidă și presupune costuri mai mici.
 Analiza oportunității încheierii unor acorduri/convenții sau parteneriate cu
organizații nonguvernamentale și cu alte instituții de profil în vederea sprijinirii
persoanelor singure, cu dizabilități sau aflate în situații de risc, prin derularea în
comun a unor activități de sprijin.

158
 Inițierea demersurilor care să asigure evaluarea eficienței măsurilor luate în condiții
de urgență/criză prin instituirea unor indicatori de rezultat, de realizare
imediată/output și a unor indicatori de impact, care să fie utilizați pentru definirea și
implementarea mecanismelor de protecție și de siguranță a cetățenilor, precum și
monitorizarea eficacității acestora din perspectiva realizărilor.
 Elaborarea unei legislații specifice în domeniul prevenirii situațiilor de urgență, care
să acopere o paletă variată de situații, dezvoltarea și consolidarea unui sistem de
control intern managerial în ceea ce privește activitatea de planificare strategică,
instituirea unor măsuri operative concrete și a unor instrumente de monitorizare,
precum și a unor indicatori de verificare a realității, eficacității și eficienței
rezultatelor măsurilor luate.
 Îmbunătățirea sistemului de implementare a PNRR prin armonizarea coordonării
dintre guvern și autoritățile locale, în sensul oferirii unei predictibilități mai clare
asupra apelurilor de proiecte ce urmează a fi lansate și prin implicarea mai accentuată
a autorităților locale la elaborarea ghidurilor și la stabilirea criteriilor de eligibilitate.

159
 RAPORTUL PUBLIC
AL CURȚII DE CONTURI

PE ANUL 2021

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

ISSN 2821 - 4560

Tipărit la C.N. ,,Imprimeria Națională” S.A.