| - CRISTABME-9 avene

SI

|
|! Pao

CUM TREBUE Să: TRĂI

TESTAM 3NTU L M EU
N. CONFERINŢE PuBucE. |
PREOTUL SEBASTIANKNEIPD
„ace 0 MII a,
 CRISTACHE B. ANTONE :

GU RA ME AF A

EDITURA 16.ura
i. IL— rai VICTORIEĂ, 3
TRE e RE * $ Li d
Ș a Dă

CRISTACHE. BALNTONE
Com. Po
enari
jud,

nf. com
Hey

ASPIepuoă
OPEG

i. LA
„TESTAMENTUL MEU“
4 DE
PREOTUL SEBASTIAN KNEIPP ps:

JĂ
a
a
E
VE
E
să i

sit ceva în viaţă,

Este un obicei general că oricine şi-a agoni
poart de grijă ca acea-
e
sau a făcut vre-o lucrare însemnată, să
stă avere sau lucrare să aibă o subzi stenț ă în viitor, să îie apre-
bune, cari să facă o bună întrebuin-
ciată şi să ajungă în mâini
amentul.
țare din ea; în acest scop el îşi face Test va cărţi cari au un
l anilo r din urmă , am scris câte
In cursu
pent ru mine , ci pentru omenire,
cuprins. diferit. Nu le-am scris inţe şi nevoi de
sunt încer caţi de sufer
şi anume pentru aceia cari de simplă şi de
se poate
tot felul. Le-am scris într'o limbă cât
e,

leag ă totul şi să-şi poată

nepretenţioasă, pentru ca oricine să înţe voia m să dau -
Inain te de toate
“ alege ceea ce-i poate fi de folos să poată
atiuni cum
printr'însele reguli pentru viaţă şi indic mea a fost îndre p- tau
nţa
cineva să-şi ajute la nevoie. Toată năzui Creat orul ne oferă 3 a
ca ceeac e
! tată către ţinta de a înfățișa şi expli privi -
o expoziţie se arată
|prin apă şi prin buruieni. Precum într' pot găsi diferite lucruri
te, tot astie l şi aci se
torilor diferite obiec SI
folositoare pentru viaţă. ă asupra copilăriei.
ş Cine este înaintat în vârstă si mediteaz sale, acela vede lă-
unii
sale asupra tinereţii şi carierei, sau misi din copil a aiuns om
murit ce transfor mări s'au făcu t până ce
vede conf irma t adev ărul cupr ins în această maximă.
bătrân. şi l omui matur şi cumpă:
"Altfel cugetă copilul, alftel flăcă . ul, altfe
Pre
„nitor şi altfel bătrânul experimentat mel ede apă. Sunt îp,
-* foarte bine curei
Aceste faze le pot aplica

ăi pa 4
i lui at ii n ua” aaa
= 2 atu e fa A
 46 de ani acum, de când mă ocup ku apa ca remediu, şi tot a-
tâţia de când am făcut încercări cu buruienile. Mă pot compara
foarte bine cu un învățăcel care se bagă la stăpân să: înveţe
meşteşugul; meşterul meu a fost o cărticică modestă. Mi-am FE n
urmărit experienţele treptat-treptat, pentru a studia puterea tă- PE
măduitoare a apei şi a buruieinilor şi pentru a le aplica într'o for-
mă potrivită organismului omenesc.
Nici un croitor nu va fi în stare să confecţioneze întâiul
gheroc aşa încât să vie periect de bine clientului pentru care a
„» fost făcut; exerciţiul şi experienţa nu se capătă decât treptat-
“treptat. Vă pot asigura în modsincer că, cu mine, s'a petrecut
ceeace s'a petrecut cu mulţi alţii; adesea cineva este silit de
împrejurări să părăsească drumul ales şi este împins pe un alt
drum pe care, în fond, n'a voit să apuce. Aşa mi-a mers şi mie
cu hidroterapia. Din cărţile mele: se poate vedea că am ajuns de
la o experienţă la alta, şi am aflat din ce în ce mai mult puterea
apei şi a diferitelor ei acţiuni. i
In cartea aceasta nouă aşi vrea să arăt cum toate experien- “A
țele mele trebuiesc să se utilizeze pentru binele omenirii. Im-
part cartea în două părţi, dar fiindcă sunt deia un om de 73 de
ani, nu mai vreau să zăbovestc, şi iată, dau la lumină partea în-
tâia, pentru ca cel puţin partea aceasta să fie asigurată tuturor
acelora cari voiesc să urmeze consiliile mele. Dacă Dumnezeu
imi va mai acorda zile de trăit, voiu face să urmeze şi partea a a
în doua: ca un om foarte înaintat în vârstă, care nu ştie momen-
PI, tul în care Dumnezeu îl va chema de pe scena activității sale.
: mi-am scris Testamentul şi îl depun în mâinile amicilor mei, —
executorii testamentari. Dacă însă Atotmilostivul Creator îmi
va dărui şi pe viitor viaţă şi sănătate, apoi se poate ca să mai
amplific puţin şi să-mi complectez Testamentul de față, să-i mai
- adaog un codicil. a
Cartea de faţă cuprinde, în prima linie, expunerea în ce mod
trebuie să se întrebuințeze dușurile, înfăşurările, băile, aburii şi d
celelalte diferite aplicaţiuni. Apoi urmează o descriere a boale-
lor celor mai principale şi, bine înţeles, la fiecare boală, o in-
strucţiune cum poate cineva să se_apere de ea, sau, în caz con-
trar, cum poate să se vindece. Boalele le-am tratat într'o ordine d.
care mi s'a părut mai potrivită scopului cărţii; cele cari lip-
sesc, vor urma în partea doua.
se, Cine citeşte prima carte ce am dat la lumină: „Cura de apă”,
şi o compară cu cartea de faţă va constata că la unele aplica-
fiuni, durata a fost schimbată. Numeroşii bolnavi şi infirmi m'au
determinat să întrebuinţez apa în forma cea mai simplă. Pe
când dar mai înainte semi-băile (băile pe jumătate), durau două
minute, am ajuns, încetul cu încetul, la convingerea că baia, când
durează numai câteva secunde, e cu desăvârşire îndestulătoare
 i 3 n2
Poe
a A AI IE:
i 0 Amwpoa
ti. AA Ț(
die ră
4 b'oenari Jud. Muscel

pentru cea mai mare parte dintre bolna vi '), şi chiar pentru a- -.
baie mai îndelungată, baia deo
ȘIarena cari ar putea să suieră o zi
durată mai scurtă este de asem enea îndestulătoare. Tot aşa e
ajuns la convingerea că înfăşu-
“Aaa Ii înfăşurările. Cu timpul am duşurile sunt aplicate în
rările sunt mai puţin necesare, când
; să zic că nu se poate -
mod corect. Cu aceasta, însă, nu vreau
vindeca cineva şi cu înfăşurările. Cele mai multe boale însă —
pat
pot fi vindecate, prin apă, în ru moduri diferite: spălături, So ur
/__băi, înfăşurări şi turnări. i Ste
silit întotdeauna să-mi mărginesc pe cât e cu
Deşi m'am
mult împiedi-
putinţă activitatea medicală, pentru a nu fi prea mau cotrcpit
i, bolnavii
cat în cariera mea preoțească, totuş
'oarecum fără ca să fi voit şi fără ca să se fi făcut vre-o recla-
sosiră aci într'un număr
mă din Wsbhrishofen 2), totuşi, bolnavii ştiau ce să facă. Pen-
atât de mare, încât din Whrishofen nu
servit la început, de
tru aplicarea tratamentului cu apă m'am
numai îu de-ajuns, s'au
spălătoria mea; când această încăpere
de băi, unul pen-
clădit în partea de sus a satului două localuri nici aceste două
, când
tru bărbaţi şi altul pentru femei; pe urmă eni din Wohrishofen
localuri nu mai fură îndestulăt oare, doi cetăţ
băi. Mai târziu am Clă-
au clădit două case cu câte un local de
pentru preoţi; încăpe-
„dit chiar eu o casă, destinată, mai ales,
puse la dispo ziţia laicilor. Pe
'qile neocupate de preoţi erau
derabil, fu
: sirmă casa mea de cură, mărită în mod consi
SE, sub conducerea, fraţil or de carita te: ,
nea apei la copiii
ii d Cu deosebire uimitoare fu uneori acţiu
ă cu cârii, jumă tate schiopi, ju-
bolnavi, dintre cari mulţi venir ?'n tălpi.De oare-
mătate surzi, plini de bube din creştet şi până
nea. copii nu exist ă nicăi ri vreun institut, voiam
ce, pentru aseme
li se dea, de către nişte
să clădesc o casă proprie, în care să Ideea
da mea.
surori de caritate, o căutare regulată după meto
mea fu realizată, şi Azilu l de copii fu înfii nțat; întrînsul pot fi
au venit atâţi
'primiţi 200 de copii şi mai bine. Dar până acum
ndă niciod ată pe toţi, şi tot-
"copii, încât casa n'a putut să-i cupri
trebui t să fie găzdui ţi în sat.
deauna o parte din ei au dh
Când numărul pacienţilor deveni tot; mai mare, se alese si
diagnoza boa- $
un medic care să examineze pe bolnavi şi să facă
mea şi o prac-
lelor lor, şi care în acelaş timp învăţa metoda =
la Wohri shofe n mai mulţi medici, şi ac-
tica. Cu timpul veniră mei ÎN
tualmente sunt aci opt doctori: doi din Elveţia, unul din Boe-

„_ 1) In ediţia prezentă, adăogată, s'a ținut seama de sa aceste schimbări şi

după cum o prescrie Kneipp în cartea cea mai nouă:
-%a indicat durata, Nota Editorului.
„Testamentul meu“. :
2) Reşedinţa lui Kneipp. unui or-
35) Die barmherzigen Briider (fraţii de caritate), este numele
ză carierii de îngrijitori de ă
d eiedee catolic, ai cărui membrii se devotea
 mia, unul din Paris, unul din Olanda,nu. din Canada şi doi.
din Germania. Asemenea vin şi medici cari au făcut încercării
după cartea mea şi au obţinut rezultate. bune, şi vor să-mi stu-
dieze metoda cu deamănuntul. Eu însumi n'am invitat, nici în-
demnat pe vre-un medic sau pe vre-un bolnav ca să vină aici.
In luna trecută Februarie, aceşti medici, cari sunt aderenţi
ai metodei mele, au format o asociaţiune pentru a propaga în:
“comun această metodă şi a-i pune nişte baze ştiinţitice. De către:
aceşti medici s'a înfiinţat şi o gazetă: „Foaia centrală pentru me-
toda lui Kneipp” Centralblatt fiir das Kneippische Heilvertahren:
care apare în editura d-lor Borchert şi Schmid, în Kauibeuern,
şi la care colaborez şi eu.
Actualmente există deja două sute şeasezeci de institute în:
cari bolnavii sunt trataţi după metoda mea. Deşi sunt încă multe.
infirmităţi cari n'au fost vindecate, totuşi, nu trebuie să se uite
rice început e greu. ie
ea Am toată speranţa că metoda mea, bine înţeleasă şi bine a-
plicată, va contribui la binele poporului şi mulţumirea medicilor.
- Ceeace doresc însă, înainte de toate, este ca metoda mea, să.
rămână nefalşificată, ceeace este şi scopul principal al Socie-
tăţii mai sus pomenite. Cui nu-i ajung apa şi buruienele pentru
tratarea bolnavilor, acela dovedeşte că nu cunoaşte bine aceste:
medicamente, ceeace mi-au confirmat, fără excepţie, şi cei mai:
eminenţi hidroterapişti. Dovada că apa şi buruienele sunt de a-
juns, dau miile de bolnavi cari, părăsiţi de toţi medicii, şi-au:
găsit şi-şi găsesc încă şi acum aci. cei mai mulţi. alinare sau
vindecare deplină. Bine înţeles că în contra morţii, nu sa in-- >
ventat nici o buruiană, şi nici apa mare vre-un privilegiu în a- se.
ceastă privinţă...
Fie ca întreprinderea mea, pe care, la drept vorbind, n'am:
căutat-o, ci mi-a fost oarecum impusă, să se bucure de binecu-
vântarea aceluia care m'a condus pe această cale şi care este
şi călăuza noastră pe mult întortochiatele cărări ale mizeriei
omeneşti.
Woâhrishofen 1885 : Autorul!
 CUM SE NASC BOALELE |

Corpul omnenesc, este unul din cele mai admirabile produse

“câte au eşit din mâna Creatorului ceresc şi susțin că corpul
omenesc este o minune în toate părţile lui, dela cel mai mic vas
şi până la cel mai mare os. Pe cât însă este de admirabilă îru-
moasa armonie a diferitelor părţi, pe atât de uşor unele părţi
ale corpului se pot vătăma, astiel încât ele să nu mai fie aşa
cum trebue să fie şi, prin urmare, să nu-şi mai poată împlini nici
funcțiunea lor în modul cel mai exact. Dacă starea aceasta, adi-
„că dacă un asemenea deranjament s'a ivit în unele părţi ale cor-
pului sau în corpul întreg, atunci zicem că corpul este bolnav.
Asemenea stări bolnăvicioase se pot naşte în tot corpul omenesc
în multe şi diferite moduri; deci se pot număra şi multe boale.
Sângele circulă prin canale mari şi mici în tot corpul şi alimen-
tează atât corpul întreg, cât şi fiecare din părţile lui. Corpul în-
treg trăeşte prin sânge, din care şi este compus. Când privim
cu luare aminte unele vase de sânge, mari sau mici, trebue să ne
întrebăm neapărat cum e cu putinţă ca prin vinişoarele acestea
sângele să circule în tot corpul, fără ca să se întâmple adesea
sin cei cum se întâmplă în realitate? Dacă undeva, în ari >
vână, ceva împiedică circulaţia sângelui, se produce o îngră-
e mădire a sângelui. Aceste îngrămădiri ale sângelui pot îi cauz
ă
multor boale uşoare sau grave; ele pot fi şi un început care mai
târziu să cauzeze moartea.
Aceste aglomeraţiuni de sânge pot îi atât de variate, mici sau
mari, încât bietul om devine nu numai bolnav cu desăvârşire,
dar si incapabil de a-şi exercita meseria sau vre-o altă ocupe AI
ție. Câţi nu mor de apoplexie! Inceputul l-au făcut cele mai
mici aglomeraţiuni de sânge. Dacă există îngrămădiri de sânge
în diferite părți ale corpului, atunci sângele rămâne ca ticsit şi
nu merge nici înainte nici înapoi cum trebuie; în asemenea Si sad
'curi
se ivește de obiceiu o căldură mare din cauza strângerii “
 8

/ acolo a unei cantităţi de sânge peste măsură de mare; către

cest punct sângele afluează şi mai mult, şi consecinţa inevita-
bilă va îi desvoltarea unei boale. Dacă într'un corp se formează.
mai multe îngrămădiri mari sau mici de sânge, atunci sufăr şi
te părţi ale corpului, cari devin anemice, adică lipsite de sânge
„suficient. Intr'un loc se produce supra-abundenţă, în celălalt
d „lipsă. Astiel, cineva poate să aibă dureri de cap din cauza unelt
ingrămădiri mari de sânge în cap. Ştim căl'el suferă mult. Un
altul are dureri de cap fiindcă unele locuri în capul lui sunt deja
lipsite de sânge. Iar altcineva are dureri grozave la un picior,
sau la amândouă. Şi aci cauza e îngrămădirea sângelui la un:
loc. Altul iarăşi suferă de picioare, se vaită de dureri nebune;
picioarele-i sunt subţiri de tot, fără putere, fără căldură, aşa dar
fără de sânge; de aci durerile. Altul simte opresiuni mari pe
piept sau dureri de abdomen; sângele afluează când spre piept
şi-l îmbolnăveşte, când spre abdomen şi produce acelaş lucru.
Cine e în stare să enumere toate boalele ce se pot naşte din tur-
burare în circulaţia sângelui?
„ Sângele se formează din substanţele nutritive ce i se dă cor-
pului. Dacă corpul capătă numai substanţe nutritive sănătoase
si puternice, atunci putem dobândi ca rezultat un sânge sănătos.
“Dacă însă corpul capătă multe substanţe de hrană cari nu-i sunt
prielnice, substanţe cari nu convin unui sânge bun şi cari totuşi
nu pot fi îndepărtate de natură, atunci sângele asemenea nu
seta ate fi bun. _De exemplu, alcoolul este mult mai vătămător de
| /sătfolositor organismului şi acesta nu poate trage nici un folos. -
dintr'însul.
Dacă însă se consumă alcool, intră şi alcool în sânge. Dacă
luăm un medicament care conţine otravă, atunci, prin faptul că
am introdus acea doctorie în interiorul nostru, otrava se intro-
duce şi ea în sânge; tot astfel se poate introduce in organism,
prin mâncare şi băutură, câte ceva care îmbolnăveşte sângele:
si de aci iarăşi se pot naşte foarte multe boale pe cari anevoie
ar putea cineva să le enwmere. Cată dar a se recomanda . fie-
căruia să fie cu luare aminte în ceeace priveşte mâncarea şi
„băutura pentru ca să nu-şi strice sângele si să nu-şi vateme or-
ganismul; dacă aceste cerinţe nu se satisfac totdeauna, atunci
irea întreagă poate nu numai să devină bolnăvicioasă sau bol-
navă ci se poate ruina şi organismul întreg. Câţi nu mor din
_cauză că beau prea mult alcool, bând peste măsură de mult vin.
“rachiu sau bere! Astfel se întâmplă şi cu consumarea excesivă
„ude acide, prin diferite soiuri de otet sau şi prin: mezeluri şi pră=.
„ jituri fine şi artificiale, cari toate sunt în stare să provoace con- .
secințele cele mai triste în corpul omenesc.
Precum sângele din vine caută să circule în toate direcţiile
tot astfel tind să circule şi sucurile din micile canale. Precum:
sângele, poate fi sănătos sau bolnav, tot aşa se pot îm-
 bolnăvi şi sucurile, mai ales cele aglomerate, mai cu deosebire
când hrana nu e sănătoasă, ci mai mult vătămătoare, adică
conţinând substanţe cari îmbolnăvesc sucurile şi sângele. Ce
altceva este hidropica decât:o îmbolnăvire a sucurilor, cari se
dizolvă în sare sau apă?
Oare nu se întâmplă adesea la unii că, fără o cauză deose-
ad bită, înăduşesc deodată, chiar așa din senin? Deja emanaţiunile
“arată că sudoarea exalată de sucuri este scârboasă si bolnăvi-
cioasă, şi însuşi bolnavul de la care vine sudoarea poate să spună
cum îi era înainte de a fi izbucnit sudoarea şi cum este după
“ce a încetat de a mai asuda. Ceeace primeşte firea, poate să-i fie
favorabil şi de dorit, dar corpul cu atât mai mult, cu cât firea
cere multe şi felurite substanţe şi are o aplecare iresistibilă pen-
tru cutare sau cutare poate primi şi multe lucruri vătămătoare.
„Cât de uşor se poate întâmpla ca să se afle substanţe bolnăvi-
| ioase înaer, care şi el doar este un corp, şi cât de lesne se pot
introduce în organism prin respirarea aerului, odată cu corpurile
bune, şiunele rele cari să producă devastări! Până şi lumina are
cea mai bună acţiune asupra corpului, şi dacă icorpul are prea
— multă lipsă de lumină, aceasta poate să-i fie vătămător şi să-l îm
/ bolnăvească mai mult sau mai puţin.Cea ami bună dovadă despre
aceasta ne-o dau plantele, cari cresc pe din dosul casei sau la um
__bră; ele sunt bolnave fiindcă le lipseste lumina întreagă şi fiind-
7) “că adesea n'au nici aer curat. Că răceala şi căldura pot să vate-
"me, o ştie ori şi cine; gânditi-vă numai cât e de mare numărul
acelora cari au murit îngheţaţi şi câţi nu şi-au pierdut viața în
urma insolaţiunilor, adică loviți sau trăzniţi de arşiţa soarelui -
Tot așa se poate ca în proporțiuni mai mici, Îrigul şi căldura să
aibă o acţiune defavorabilă asupra corpului şi să îmbolnăvească
diferite părţi ale corpului sau corpul întreg.
Sunt unele boale care pot fi şi moştenite. Precum copiii se
aseamănă părinţilor la chip, prin moştenire, tot aşa şi calităţile,
bune si rele ale părinţilor pot trece asupra copiilor. De câte ori,
'vorbindu-se_de un defect oarecare al vreunei persoane, nu se
zice: „Apoi de, că doar are cui să semene, adică: cutare sau
cutare a moştenit cutare defect dela părinţii săi. De ce dar să
nu se poată transmite şi boalele dela părinţi la copii? Dacă
părinții au sânge bolnav şi sucuri bolnave, atunci nici nu se poa-
te ca şi copii să nu aibă un sânge stricat sau sucuri stricate.Nişte
astfel de ființe cari încă din naştere aduc ca un patrimoniu a!
for sânge stricat şi sucuri stricate, nici că pot avea altă „pers-
pectivă decâţ aceea că şi la dânşii se pot produce diferite boale,
în viaţa practică se pot observa mii şi mii de cazuri de aces-
tea, că, adică, copiii unor părinţi bolnavi sunt şi ei bolnavi. Aşa
dar,unii oameni se pot naşte cu boale moştenite dela autorul lor. .
De am putea vedea cu ochii nostri tot ceeace se află în
a tot ce se mişcă şi trăește într'însul, cât de multe şi varii
 substanţe, invizibile pentru ochii noştri, plutesc în aer ca nişte:
nori uşori, atunci am zice: „Loate lucrurile acestea mu sunt fără:
influență, asupra sistemului corpului nostru dacă le introducem.
în noi prin respiraţie, Dacă cineva fumează într'o_ odaie, o ţi-
gară proastă, atunci nu miroase oare urât în toatăodaia şi nu
se strică oare aerul prin acea singură ţigară? După ce a dispă-
rut îumul şi când nu se poațte vedea nici o urmă, tor a
mai rămas în aerul odăii răutatea ce se găsia în fumul de
țigară. Cine şade mult într'un loc unde aerule nesănătos,a-
cela îşi va pierde în curând culoarea rumenă şi sănătoasă şi va
căpăta o faţă bolnăvicioasă. Este admis de ştiinţă că acelaş aen,
are a fost respirat de trei ori, este deia puţin otrăvitor. Putem.
să ne închipuim dar cât de otrăvitor este aerul dintr'o cameră,
când a fost respirat de mai multe ori. Nu trebuie să se mire cine:
va că adeseori, în asemenea cazuri, se ivesc boale.
Cine se va îndoi dar despre acest lucru: că exalaţiunile u-
nor oameni bolnăvicioşi, ba adesea chiar grav bolnavi, pot de-
veni vătămătoare şi pentru alţii cari sunt siliți să respire pe
lângă asemenea bolnavi aer stricat? Şi astfel unele boale-
se pot transmite prin respiraţia sau exalaţiunea bolnavului şi
asupra unui alt corp, adică să-l molipsească. e însă, să
| observăm că nu trebuie cineva să fie prea Îrico în această pri-
= vinţă. mel
Un corp sănătos şi robust nu lasă să se desvolte şi să
crească un asemenea lucru de nimic; întrun astfel de corp aşa
ceva se consumă, cum se distruge fumul în aer când pătrunde:
într'însul. Naturile slăbite însă sunt mai susceptibile şi
deci mai accesibile, mai cu seamă atunci când în orga-
nism există şi germeni cari se unesc cu germenii boalei.
Există mai multe boale cari sunt cunoscute ca foarte molipsi-
toare, de exemplu: holera, disenteria, vărsatul şi altele mai
multe. Cauza este după convingerea mea, că au o materie mult
mai otrăvitoare şi pot pătrunde mult mai lesne în organism şi:
a-şi exercita puterea lor distrugătoare. Trebue însă să existe
şi în corpul omenesc oarecare susceptibilitate sau predispoziţie;
căci sunt exemple că mulţi oameni au rămas cu totul neatinşi
în vreme de epidemie, când bântuiau 'cu cea mai mare furie a-
semenea boale, cari sunt din cele mai molipsitoare. In anul 1885
din cauza holerei, s'a interzis în modul cel mai riguros să se
mănânce castraveți. Un servitor dintr'o mânăstire, căruia îi
plăceau foarte mult castraveţii făcu încercarea de a nu mânca:
aproape nimic altceva decât castraveți, fiindcă erau foarte eftini
şi pentru a vedea dacă într'adevăr erau vătămători. Dar nici
castraveţii, nici holera, nu i-au stricat nimic. Frica, neliniştea,
și spaima predispun firea noastră la boale de acestea molipsi-
toare: se poate zice că ele ne conduc direct la boală. Organis-
mul omenesc siîeră desigur mai mult din cauza locuint-lor ne- |
sănătoase și din cauza exalaţiunilor insalubre ale pământului,
 ETA

LE

şi ale unor terenuri mocirloase şi necurate, pe cari se strânge

apă stătătoare. Adeseaori, mai ales primăvara şi toamna, pu-
tem vedea deasupra unor asemenea terenuri ridicându-se exa-
laţiunile ca o ceaţă mică; aceste exalaţiuni desigur nu pot îi
“sănătoase ca cele de pe un munte stâncos. Este deci de cea mai ata €
mare necesitate ca să se aerisească bine casele, ca terenul pe
care e clădită o casă să nu fie igrasios, ca nicăeri să nu se strân-
gă apă murdară şi împuţită, în care să se poată desvolta ger-
menii unor boale. De aceia, regiunile mocirloase. trebuiesc a-
“duse într'o stare mai higienică, prin nişte canale în cari să se
scurgă apa din mocirlă. if: i
Multe şi diferite articole. de/modă, sunt deasemenea. nişte
cauze de boală şi ruină pentru firea noastră. Este moda în ziua
de azi de a se purta tocuri înalte la ghete şi la pantofi. Dacă com-
“pară cineva piciorul omenesc, aşa cum l-a făcut Dumnezeu, cu
o încălțăminte modernă, nici n'ar putea să creadă câ este cu
putinţă a se fabrica un asemenea înveliş pentru protecţia picio-
rului. De obicei gheata e ascuţită la vâri şi cele cinci degete ale
piciorului sunt îmbâcsite în vâriul ghetei, aşa încât nici unul nu adie
se poate desvolta cum trebuia. Dar tot ceece nu se desvoltă Est.

bine, este bolnav şi nu va face serviciul ce poate să-l facă par- Și

”
tea sănătoasă.
Tocurile înalte sunt cauza care sileşte pe om să ridice pi- |
|
cioarele foarte sus când umblă, căci altminterea se împiedică
sau se poticneşte mereu. Aceasta cauzează la fiecare pas o iz-
'bitură puternică pe glesnă, isbitură deopotrivă de vătămătoare |

osului. vaselor şi vinelor. Dovezile despre aceasta se găsesc cu

sutele. Fiindcă gheata este aşa de nefirească, faţă cu piciorul,
trebuie să fie strânsă bine, fie cu o cataramă, fie cu un şiret,
sau cu gumilastic, căci altfel nici m'ar putea cineva să umble,
De câte ori picioarele nu se ruinează cu asemenea încălță-
minte? Şi apoi într'un picior strâns într'o asemenea cuirasă,nici
nu poate să pătrundă sângele, și sângele care a pătruns nu mai |
iese. Aşa dar se împiedică regulatul schimb al materiei, şi înce-
tul cu încetul sângele se opreşte; la aceasta se mai adaogă că
piciorul nu este hrănit cum se cuvine şi nici nu mai trebuie să
întrebăm care să fie cauza că picioarele ne refuză serviciul.
"0 asemenea fiinţă este sărmana, o victimă a modei si suferă şi
consecinţele. De aci vine că atâtea persoane se plâng
de dureri pe la călcâie şi au talpa piciorului ruinată şi cu răni
cari se deschid şi cari apoi rar se mai vindecă bine. .
Caşneurile, pe cari unii obişnuiesc a Je purta, Sunt aseme-.
mea o cauză de a predispune gâtul la răceală, fiindcă îl înc >
"foarte sensibil, pe când omul e dator să caute întotdeauna a
cu asprimile temperaturii; inflamațiunile de gât,
se. deprinde
guturaiurile. etc., se datoresc. în mare parte, obisnuinței de a
SE, lega la gât cu asemenea casneuri,
 12

„O altă metodă defectuoasă este aceea de a purta gulere ar-

”tificiale, drepte şi.tari, în cari gâtul stă închis foarte incomod
şi cari te silesc să ţii capul în linie dreaptă. Trebue să ne gân-
dim că de partea dreaptă şi de partea stângă a gâtului se ailă,
aproape cu totul la suprafaţă, o vână principală care merge la
cap, şi că sângele.fiind comprimat astfel,nu mai poate să pătrun-
dă cu înlesnire în cap, şi că săngele ajuns în cap formează uşor
tă
(i
SIRIA
cau stagnaţiuni şi aglomerațiuni. Prin această comprimare se mai
produce şi neajunsul că: gâtul devine prea sensibil la schimbă-
ă "rile de temperatură, se învaţă mai ales cu căldură si, cum dă
ch de frig, este expus la diferite boale. Gâtul trebuie să fie cât se
3 | şi deschis, încât transpiraţia, să nu fie turburată
pcate de liber
N. şi aerul rece să oţelească întotdeauna organele, să le învețe cu
-şi cu
îrigul asprimile temperaturii.
Precum multe din cele ce se petrec în lume par lesne de
înţeles, tot aşa sunt şi foarte multe lucruri pe cari nu le poate
p sitelere cineva. Din categoria acestor din urmă fac parte şi mă-
Cupusile în casă, în salon, la căldura focului sau pe arşiţa soare-
ui. Mâinile unor astiel de oameni, sunt veştede, slabe, moi ca
aluatul, jilave, rare-ori calde; chiar şi vara Sunt reci. necum
iarna! Este adevărat că mâinile unor astfel de oameni nu se în-
„călzesc niciodată. Transpiraţia lor este împiedicată fiindcă este
absorbită numai de mănuşi. Ceeace însă este respins de natură,
începe a putrezi. Fiindcă mâinile sunt de obicei reci, nu sunt
nutrite cum se cuvine, de aceea, nici nu sunt desvoltate pe de-
plin cum trebuie să fie. Dar era cât pe aci să uit: dacă sănăta-
ta dărăpănată este de bon-ton, dacă pipernicirea fizică face
parte din modă, atunci n'am nici eu nimic împotnvă! Este a-
devărat că eu nu mă pot pronunţa în privința plăcerilor ce le
“procură mănuşile celor cari le poartă, căci eu, în viaţa mea
'am purtat niciodată mănuși; dar totuşi, am fost totdeauna - -
mulțumit, fiindcă n'am niciodată mâni reci, pentrucă mânile
"sunt mai curate fără mănuşi decât dacă aş purta mănuși şi pen-
“trucă cu mânile mele pot lucra oricum vreau.
Un rău de căpetenie este răsfăţarea corpului. la să privim
copacii dela marginea unei păduri.cum înfruntă ei toate furtu-
nile posibile, cu ce tărie viguroasă şi aproape invincibilă! Dacă
comparăm aceşti copaci cu cei din mijlocul pădurii, ni se! înfă-
ţişeazăo deosebire enormă. De se faceo rarişte sau o deschiză-
tură în mijlocul pădurei, prin faptul că se taie parte din copaci a-
tunci copacii cari stau acolo sunt parte smulşi,parte frânţi,fiindcă
"au crescut apăraţi contra vântului
şi laadăpostul furtunilor.Trun-
„ghii, însă, de pe la marginea pădurii au crescut sub furtuni; îşi
Janrădăcinile înfipte atât de adânc, încât nici o furtună nu-i
i “ poate smulge şi au o tărie atât de mare, încât înfruntă ori ce
intemperii.
te exemple ilustrează perfect de bine pe omul moleşit
fe i
 P ua a
13
A
sau răsfăţat, şi pe omul oțelit, adică pe cel deprins cu asprimi-
„e int iilor | d Long i
pat Câte mii de oameni nu sunt totdeauna bolnavi, nu se simt
niciodată bine şi sănătoşi. Şi cu toate acestea poate că, la cei
mai mulţi, toate părțile corpului sunt în bună regulă, şi numai
moleşirea este de vină că ei sucombă furtunilor ce s'au năpustit
asupră-le. Cred că nu greşesc dacă numesc epoca actuală, epo-
n'a
„ca răstăţării; căci niciodată vârsta medie a vieţii omeneşti: ani
scăzut la un nivel aşa de jos ca acum. Unde acum câţiva “
durata medie a vieții era încă de 34 ani, acum nu mai e decât
de 28. Incontestabil că moleşirea, răsfătarea este una din cau-
zele prihcipale că. neamul nostru nu mai suportă nimic si sufe-
ră o înfrângere la suflarea celei mai mici furtuni. Aşi vrea să
ştiu ce boală nu poate să pătrundă uşor! întrun organism mo-
d: leşit, pe când o fir oţelită nu se sinchiseşte câtuşi de puţin de
pen- >
-aŞa. Ceva. Fu susţin că răsfățarea deschide uşile şi porţile
u multe boale. Câte rele nu cauzează oare guturaiu rile?
scutiţi
Ș. ulți oameni răsfăţaţi au guturaiul mai tot anul, fiind
cel mult 6—8 săptămân i pe an. Omul oţelit insă este scă-
“ de el
"pat :de zutuzaiu. şi chiar dacă capătă vreunul, apoi scapă nu-
: Aaa
__ maj decât de el.
„a SEguturaiurile coritinue cum ruinează organismul! De o-
bilei, astfel de oameni n'au poftă de mâncare si de aceea au
un corp subred. Părţile atacate de girturaiu se ofilesc si se pră-
pădesc; în sfârşit, lucrurile merg astfel după cum mi-a spus un
Din
medic intetigent. gutur aiuse pot naşte tot felul de boale
posibile, cari răpun viața omului. Cum mergea cu guturaiul, tot
aşa merge şi cu alte boale. Am ferma convingere căl moleşirea
deschide drumul la multe boale şi poate îmbolnăvi chiar multe
părți ale corpului; cine nu este oţelit. prin obișnuință, în contra
asprimilor de tot felul, acela nu va putea niciodată să-si vadă
în mod regulat de afacerile sau de serviciul său, nu va pultea
să-si exercite profesiunea cu zel şi Stăruință şi va deveni, din
contră, din ce în ce mai nedestoinic. Astfel, a venit odată la
mine un tânăr preot, într'o mizerie nespusă; el nu mai putea
să ocupe vre-un post, n'avea deloc miiloace de existenţă, nu
putea să lucreze, dar nici nu putea să moară: să îie nenorocit
ri tot ceea ce putea. Bogăția lui principală era foarte
“ multe haine. pe cari le târa: pe dânsul, în colindele lui dintrun
"Dtaş într'altul.şi cu cari îşi căuta boala. Avea trei perechi .de
ismene. de lână şi două cămăşi de flanelă. şi astiel era înfăşu- 7 a
rat dela cap până la picioare, şi nu ştia să facă altceva dei
doară să se vaiete şi să geamă despre mizeria lui nemărgin ită. Sa S.
Spiritul îi era abătut, corpuri era incapabil de lucru. Altmintr e-
lea avea organe sănătoase. Când îu desbrăcat rând pe rând de
hainele lui de lână și după ce organismul fu dedat, la frig si a-
„unse până a nu mai purta decât cea mai simplă îmbrăcăminte
 14

naturală, omul nostru se însănătoşi fiziceşte şi moraliceşte, se

reintoarse cu curaj şi încredere la sacerdoţia sa, îşi continuă
în mod raţional oţelirea corporală şi după doi ani ajunsese pro-
fesor, şi ocupă şi acum acest post într'un mod care-i îace o-
noare. Aşa dar, în starea de răstăţare de mai înainte nu era
bun nici de dascăl sau de diacon, şi oţelit fiziceşte, este apt
pentru o catedră. Cum ajunsese el la acea moleşire? Căpătând
un guturaiu, el chemă un medic şi, după ce s'a căutat mai mult
timp cu medicamente, căpătă crampe. Pe lângă crampe se mai
adăogă o nervositate extremă şi o melancolie profundă, aşa că
bietul om era într'o stare disperată; cel mai mic lucru îi pro-
voca cea mai mare turburare, cea mai grozavă agitare. Acum
el este liniştea şi moderaţia în persoană, un adevărat om de
rațiune. E nemărginit numărul acelora cari, prin răsfățare şi
moleşire, s'au îmbolnăvit şi s'au făcut incapabili pentru profe-
siunea lor. Acum într'adevăr ar fi timpul ca omenirea să se
decidă la un regim mai aspru şi mai viguros, vreau să zic:
la o viaţă mai puţin moleşitoare din toate punctele de vedere ;
este timpul să ne punem serios pe lucru în sensul acestei re-
forme higienice, pentru ca viitorimea să nu poată să zică: In
epoca aceasta, vârsta medie a vieţii omeneşti a scăzut la nive-.
lul absolut cel mai de jos şi nimeni nu caută să-l ridice. Dacă
aşi avea înaintea mea pe toţi acei cari, printr'un regim aspru,
au ajuns din starea cea mai moleşită şi mai bolnăvicoasă la sta-
rea cea mai fericită, cât de mare ar îi numărul lor! Aşa dar,
„otelirea corporală este necesară pentru sănătate şi viață lungă,
„iar răsfăţarea ne aduce multe boale, multe mizerii şi prea uşor
| ">. o moarte timpurie. ]- ?
| i Este un proverb care zice: tot ce e prea mult, strică. Dacă
j d răsfăţătura este un rău prea mare ce dă naştere la atâtea boale,
poi şi frigul poate fi vătămător firii omeneşti şi cauza multor
boale, suferinţe, nenorociri. Corpul are trebuință, vara, de. a îi
apărat de căldură, şi iarna de frig. Dacă coțofana ar fi îmbră-
cată iarna în fracul său de vară, atunci n'ar putea să suporte
frigul. Tocmai aşa este şi cu animalele din pădure, și aşa e şi
cu omul. Ji trebue haina uşoară de vară, îi trebuie şi plapoma
| „de iarnă; dar măsura şi cumpătul cată să domnească în toate
| " privinţele. F
| "O boală care se întâmplă foarte des şi supără rău pe oameni,
E... este râia. Boala asta am cunoscut-o deja în copilăria mea,fiindcă
„aiba răposaţii mei părinţi — Dunmezeu să-i ierte- — cunoşteau o
0 alifie cu care se vindeca râia. Lua rachiu, floare de pucioasă şi,
A mi-se pare, şi untură de porc; poate că mai adăogau ceva. Cu o
SR asemenea alifie frecau pe cei molipsiţi de râie; de obiceiu, acea-
N „stă frecare nu trebuia repetată des, pentru ca vindecarea să se
| producă. Dar de multe ori se întâmpla ca râia să apară din
nou. Acest tratament, după părerea mea este nepotrivit şi foarte
 15

periculos, căci râia nu este altceva decât un parazit viu, care-şi

caută locuinţa şi existenţa în pielea omului, ca o cârtiţă în pă-
mânt. Ei bine, printr'o astfel de alifie, care răspândeşte un mi-
ros urât şi foarte puternic, aceste animalicule pătrund mai adânc
în piele, şi cu timpul ies din nou la suprafaţă, sau se asfixiază a-
colo 'năuntru şi nu se pot elimina decât cu oarecare anevoinţă. -
Râia este ereditară, şi foarte molipsitoare, căci dacă cineva ca-
pătă vre-o haină dela un asemenea bolnav, aceşti paraziți sunt
transmişi prin haină, şi aşa se întâmplă şi cu patul. Dacă cineva
are râie vreme îndelungată, aceasta cauzează organismului stiri-
căciuni enorme. Sucurile şi sângele se strică, şi omul bântuit de
această boală cade într'o slăbiciune extremă. Paraziţii fiind în-
tr'un foarte mare număr, nu lasă bolnavului mai mici un moment
de răgaz sau odihnă, şi deci nenorocitului îi lipseşte binefacerea
somnului. Să se ferească oricine, în caz de râie, de medicaţiuni
externe. prin frecări, şi să fie convins că alt miiloc eficace de
vindecare nu există! decât acela care constă în a scoate afară din
organism pe acești paraziți, a-i elimina şi a-i distruge. Mulţi
bolnavi de râie, cari dealtfel erau sănătoşi-voinici s'au vindecat
deja prin cura mea de apă, prin jumătăţi de băi mai ales prin di-
ferite duşuri; înainte de toate, însă, prin duşul fulger. Incă acum
20 de ani am vindecat, în termenul cel mai scurt, mulţi oameni
atinşi de râie, cu ajutorul unui săpun! verde, comandat pentru ei,
la farmacie. Bolnavul se freca bine pe tot corpul cu acest săpun,
lua o baie caldă de 30—32 gr. şi îşi spăla astfel de pe piele ani-
maliculele ieşite la suprafaţă, fiind atrase de căldură. Dar după
această baie trebuie să îmbrace cineva rufe foarte curate, căci
dacă îşi pune tot rufele şi hainele vechi se molipseşte din nou,
căci în aceste haine, dar mai ales în rufe, se află foarte mulţi
paraziți. Cel mult două băi rare ori trei, au produs o vindecare
radicală. Râia este molipsitoare, întrucât paraziţii trec de pe
haine sau paturi, pe alţi oameni. Dacă râia, ca o ființă vieţui-
toare pătrunsă în organism, poate să producă atâtea stricăciuni,
de ce să nu poată fi şi în alte organisme parasiţi analogi? Pre-
cum la râie aceste animalicule se află în piele, se pot afla și în
corpull animalelor paraziți analogi, şi astiel să fie transmişi les-
ne oamenilor. Astfel nici trichinele nu sunt altceva decât; nişte*
fiinţe vii, cari se nasc în organismul râmătorului sau cari au
pătruns în organismul lui şi pot fi transmise apoi şi corpului 0-
menesc. De aceia nici nu pot înţelege pe acei oameni—şi numă-
rul lor, e destul de mare — cari se hrănesc cu carne crudă :
căci este incontestabil că trichinele au nimicit deja multe vieți
omeneşti. Astfel ş: panglica (viermii tenia) este numai transmisă
<i, după cum s'a constatat, mai ales prin carne de vacă crudă.
Dacă viermele tenia a pătruns în ou, în stomac, oul este clocit şi
se naşte tenia, care se poate desvolta până la! o lungime de 10-
12 metri. Că o asemenea panglică are o acţiune foarte dăunătoa- .
 Te, asupra organismului este uşor de înţeles, şi este într'adevăr
"o mare fericire că s'au găsit astăzi remedii cari stârpesc panglica
uşor şi sigur. Nu mai mult decât acum 20—30 de ani stârpirea
“panglicei nu se putea obţine încă decât prin remediile cele mai
- drastice.
Dacă considerăm marele număr de boale de care organis-
mul poate îi incomodat şi ruinat, mai că ne vine să ne întrebăm:
de upde să se ia atât de multe şi atât; de puternice remedii cari
să vindece toate aceste boale? Cât de bogată trebue să fie far- e
macia în remedii pentru ca să poată combate boalele cu succes?
„ Răspunsul este: Apa dată omului de Creator şi plantele alese din
regnul vegetal constituiesc mijlocul principal pentru a vindeca
boalele şi a însănătoşi corpul bolnav. Acum este chestiunea :
Cum trebuie să se întrebuințeze apa? ce plante trebuie cineva să
„aleagă? şi cum trebuiesc întrebuințate? Când un corp este bol-
„ mav, atunci neapărat că s'au produs în el deranjamente sau tur-
burări cari au compromis armonia ;prin aceste turburări s'au for
mat germeni sau substanţe de boală, cari au îmbolnăvit corpul
„sănătos, ori natura a primit ceva care asemenea a cauzat un de-
ranjament în tot organismul şi a fost dăunător sănătăţii. Dar fie
că s'a întâmplat cutare sau cutare lucru, remediile au rolul şi mi-
Ssiunea de a dizolva şi elimina substanţele de boală introduse sau
produse în organism. Disolvarea şi eliminarea trebuiesc conti-
nuate până ce orice substanță de boală va fi fost disolvată şi e-
liminată, şi până ce se vor fi suprimat şi deranjamentele cari
“au îmbolnăvii corpul. Toate aceste trebuiesc să le îndeplineas-
că apa şi plantele. Pentru această lucrare există un mare nu-
măr de aplicaţiuni diferite, cari însă toate concură şi tind spre
ținta comună: de a dizolva tot ce s'a îngrămădit undeva. şi s'a
învârtoşat oarecum, şi de a înlătura încetul cu încetul ori ce
turburare se va îi produs undeva, şi a readuce organismul în
Starea cea mai bună. Dacă considerăm boalele numeroase . şi
diferite, atunci desigur că oricine va înţelege că apa şi plantele
„trebuesc să fie întrebuințate într'un mod cu totul diferit: când
mai tare, când mai slab, când în mod general şi când în; muod
local. Intru aceastaşi constă marea artă de a vindeca:
nici 7 DP
puţin, nici prea mult, şi nici prea des, totul la timpul său. De
aceea voiu arăta. prin diferite exemple, cum poate cineva- să
vindece cu apă si cu plante, atât boale uşoare, cât şi grave.
Pee
 UMBLATUL DESCULŢ
DIN („TESTAMENTUL MEU)“

De obiceiu, în viaţa omenească, lucrului desăvârşit cel mai

folositor, i se dă cea mai puţină importanţă, i se atribuie va-
loarea absolut cea mai neînsemnată, si adesea nici nu este luat
în băgare de seamă, ba chiar este ocotit. Umblatul desculţ are —
o însemnătate atât de mare penru natura omenească, încât, dacă
fiecare i-ar recunoaşte importanţa, n'ar renunța niciodată cu pi
«desăvârşire de a umbla 'desculţ.
Pentru a creşte cineva copii sănătoşi, robuşti şi rezistenți,
nu cred să existe vre-un mijloc mai bun decât umblatul desculţ.
'Ca şi copilul, aşa şi unchiaşul va putea să-şi mai aline soarta,
prin umblatul desculţ într'o grădină sau pe pietre ude. Şi ori-
„cine ai fi tu, dragă cetitorule, nu neglija de a umbla din când în
„când desculț, timp de câteva minute! De nu poţi s'o faci in-
tr'un loc deschis sau descoperit, poţi s'o faci în locuinţa ta. sau
în odaia-ți de dormit, înainte de culcare: întotdeauna veţi Simţi
efectele excelente ale umblatului desculţ. Fericit e omul care şi-a
deprins picioarele să reziste la orice temperatură ; nefericit însă
acela ale cărui picioare şi al cărui corp întreg sunt moleşite, fie
în parte, fie pe deantregul. Atât la omul sus pus, cât)şi la cel
din clasa de jos, picioarele au menirea de a călca pe pământ,
de a transporta corpul omenesc fie-pe coaja pământului, fie pe
-duşumeaua cu cari sunt pardosite odăile; și de si ar obloii cineva
de zece ori picioarele. ele tot pe pământ vor sta. Picioarele, asa
dar, trebuesc să suporte povara corpului întreg, şi de aceia este
necesar ca să şi fie deprinse pentru a duce povara. Ce nenoro-
cine când picioarele se prăpădest, lucru ce se întâmplă atâtor
mii de oameni! Umblatul desculț ne deprinde, mai mult de cât 4
-orice, firea cu pământul şi ne întăreşte nervii atât de mult,
încât simţim cel mai mare bine când suntem în contact cu pă-
mântul. Cauza acestui fapt este că umblatul desculț conduce
sângele ios şi astfel și picioarele Sunt hrănite de sânge în mo-
e cel mai prielnic. Omul care umblă desculţ nu are "niciodată .
are reci: prin urmare ele au totdeauna sânge în abondenţă
si sunt întotdeauna viguroase. Dacă picioarele sunt bine hrăni ei
me e

PREOT FIIFA TE
 18

te, atunci se împiedică năvălirea sângelui în partea de sus a

corpului. Dacă picioarele sunt fortificate şi dacă circulaţia sân-
gelui este regulată, atunci nu prea se pot produce stagnaţiuni
sau îngrămădiri de sânge. Dacă însă picioarele sunt mai adesea
sau întotdeauna reci, atunci, în cea mai mare parte sunt lipsite
de sânge, şi sângele care a intrat odată într'însele nu se mai
urcă sus; cu modul acesta se nasc multe stagnaţiuni sau umilă-
turi cari sunt o nenorocire -pentru picioare. Prin umblatul des-
culţ nu numai că se regulează circulaţia sângelui şi se întăresc
picioarele, dar se influenţează şi asupra întregii părţi de jos.
a corpului. Câţi n'au venit la mine şi s'au plâns de afecţiuni la
băşica udului, de catar şi alte boale ale băşicii: Dar printre e! -
nu se găsia nici măcar unul singur care să-şi îi întărit nervii
cum trebue prin umblatul desculț. Bolnavii mai sus pomeniţi:
Sunt numai-oameni cari nu mai cutează să dea cu piciorul de
“scândurile parchetului, fără a îi încălțaţi cu ghete sau ciorapi.
Din cauza moleşirii şi a picioarelor reci, sângele a pătruns.
sus şi frigul dela picioare are o acţiune şi asupra abdomenului;
astiel se nasc foarte lesne răceli şi prin aceste, diferite catare:
ale băşicii, ale rinichilor şi altele asemenea. Dacă abdomenul
este moleşit, răsfăţat, atunci el este supus la o mulțime de boa-
le; bietul om nu mai poate lua destule măsuri de precauţiune: o
bagatelă,si iată-l suferind de o altă boală. Precum dar picioare-
le, devenite rezistente prin umblatul desculţ, întăresc şi spri-
jinesc abdomenul, astfel şi picioarele moleşite-vatămă abdome-
nul prin diferite afecţiuni.Proba întru aceasta ne-o dau aplicările:
regulate cu apă; căci tocmai catarele băşicii şi alte boale de
asemenea natură în abdomen se alină şi se vindecă prin um-
blarea desculţ, mai bine decât prin orice alt mijloc. E
Dacă ofticoşii în genere, sunt moleşiţi şi dacă oftica se naşte
în urma răcelii negliiate, ce rezultă de aci? Ninime mai mult şt
nimic mai puţin, decât că această boală poate fi evitată tocmai
„prin întărirea nervilor. Şi aci umblatul descult este iarăşi cel
„mai bun miiloc preventiv, căci prin aceasta se întăreşte orga-
nismul, şi de aceea substanţele sau germenii boalei nu se mai
pot desvolta aşa lesne; căci o natură robustă este și o natură
rezistentă. Câte pustiiri nu cauzează adesea deraniamentele în
circulaţia sângelui mai ales "la femei ! Dar ele s'ar evita dacă
- picioarele ar fi fost deprinse, cum se cuvine cu frigul, prin
umblatul desculţ, căci prin deprinderea picioarelor cu frigul adi-
că prin întărirea nervilor cu ajutorul umblatului desculț şi abdo-
menul ar îi pus în cea mai bună stare posibilă! Tocmai femei-
lor deci trebue să le recomandăm umblatul desculț din mica
lor copilărie si până la vârsta cea mai înaintată, lor mai mult
chiar decât bărbaţilor, Dacă femeile au picioare răsfățate şi un
abdomen răsfăţat, moleşit, atunci sunt supuse la fel de fel de
neajunsuri şi suferinţe. Câte nu suferă de opresiuni la piept deo :
presiuni la inimă, deşi bustul însuşi este cu desăvârşire în bună
 19

ordine! Cauza este aceasta: dacă abdomenul e moleşit, răsfăţait.

atunci sângele pătrunde mai mult în piept, şi de aci provin
multe afecţiuni. Dacă se practică însă exercițiul umblatului des-
culţ, atunci sângele, precum este condus din abdomen la pi-
cioare, tot aşa va fi condus şi din piept în abdomen şi de aci
iarăşi la picioare. : eta
Astfel, o fată ca de vre-o 24 de ani mi s'a plâns că avea în
totdeauna opresiuni la piept, încât nu putea să lucreze. Am sfă-
tuit-o să umble desculţă cel puţin de două ori pe zi, câte o iu-
mătate de ceas, sau să umble în apă de două ori pezi, câte trei
minute.După patru săptămâni ea era restabilită cu desăvârşire şi
zicea că opresiunile pe piept nu-i mai veniau decât atunci când
picioarele îi erau reci.
Dacă afluxul sau năvălirea sângelui în plămâni este mare şi
cauzează dificultate de respiraţie şi dispoziţie la tuse atunci
cauza iarăşi va fi, mai ales, că picioarele şi pântecele sunt prea
moleşite, prea răsfăţate, şi de aceia se determină un prea mare
aflux de sânge în spre partea superioară a corpului. Umblatiul
desculţ va regula circulaţia sângelui şi va întări nervii, făcând
corpul mai rezistent la boale. Câte mii şi mii de oameni au mai
totdeauna dureri de cap şi au luat doctorii numeroase, fără nici
un folos! La întrebarea: Cum vă sunt picioarele? răspunsul este:
Totdeauna reci ca ghiaţa! Asa dar a pătruns prea mult sânge în
cap şi cauzează astfel dureri de cap. Un mare număr de oameni
cari sufăr de dureri de cap, m'au şi asigurat că nimic nu le-a a-
linat durerile de cap şi că în cele din urmă, să facă cineva în-
DI
P
a
aN

cercarea să umble desculți pe drum sau prin iarbă! Chiar dacă

mar avea. cineva dureri de cap, dar capul i-ar îi numai puţin
cam îngreunat, va Simţi îndată atunci că se produce un aflux de
sus în jos şi tot capul se uşurează din ce în ce mai mult.
Astfel un domn mi-a scris că, timp de treizeci de ani şi mai
bine, a suferit de dureri de cap, şi numai rare ori a fost scutit
de ele câte un ceas: a luat tot felul de doctorii, dar de geaba!
A făcut atunci încercare de a umbla desculț,după cum reco -
mand eu în cartea mea: „Cura de apă” şi chiar la primul um-
3 Li

blat desculț a simţit un efect favorabil, şi astfel a continuat

treptat-treptat mai mult şi acum a'scăpat cu desvârşire de du-
rerile de cap, lucru la care nici nu S'a aşteptat, Dar numai ne-
voia la silit să recurgă la acel remediu al umblatului desculţ,căci
toată familia lui i se împotrivise cu asprime stăruind ca să nu-si.
strice cu totul sănătatea umblând desculţ.
Umblatul descult mai are şi indirect o mare influență a-
supra stomacului, căci cu cât organismul e mai robust, cu atât
şi maşina întreagă umblă mai activ şi mai puterric, şi cu atât
mai uşor stomacul va prepara ceeace trebuie organismului. Ast-
fel umblatul desculț este şi cel mai bun mijloc preventiv în
p-
 20
„contra diferitelor boale, de oarece întăreşte nervii şi regulează
circulaţia sângelui. Căci cele dintâi cauze ale celor mai multe
“” boale sunt veşnic moleşirea, răsfăţarea corpului şi deraniamen-
tele în circulaţia sângelui. ;
„Nu vedem oare cu ce dor copiii dela ţară aşteaptă reîntoar-
„cerea primăverii, numai şi numai fiindcă atunci pot umbla ia-
-răşi desculți? Se simt aşa de comozi şi de uşuraţi, aceasta le:
„ace - atât de mult bine, încât desigur nici un copil n'ar încălța
„ciorapi şi ghete, dacă n'ar fi silit de părinţi. Astfel copiii cresc
„şi se fac mari, și asfel oamenii mai săraci au umblat desculți
"toată vara şi au încălțat ghete cel mult Duminică, pentru a mer-
ge la biserică. >
„7 Dar umblatul desculţ nu e bun numai pentru cei dela ţară,
IS „ci este şi mai recomandabil orăşenilor. Funcţionarul şade. sau.
„stă toată ziulica în cancelarie; capul îi este cam ameţit, îngreu-
„mat şi turburat şi bietul om aproape numără minutele când va
„putea să iasă din cancelarie, tocmai cum salahorii aşteaptă să
„lase lucrul, aruncând atunci repede din mână ciocanul, mistria,
„etc. Capul îi este greu; munca a tras mult sânge în cap încât s'a
înfierbântat
de tot, pe când picioarele sunt reci ca ghiaţa. Ce ar
„îi mai bine pentru asemenea oameni decât să umble desculți un
„sfert de ceas, sau mai bine o jumătate ceas? Slăbiciunea dispare
iute; sângele s'ar retrage din cap şi s'ar repartiza în toate păr--
ţile în mod prielnic, iar mişcarea mar putea decât să aibe o in-
îluenţă bună asupra corpului întreg. Oboseala ar fi scoasă din
picioare, cum scoate cineva un cui dintro scândură. Umblatul
desculț trebuie deci să fie recomandat''tuturor acelor cari sunt
„siliţi să lucreze într'un loc închis, nu numai pentru ca să-şi pro-
cure uşurarea, ci pentru ca 'să prevină multe boale ce se ivesc
“foarte uşor cu această neactivitate a corpului, când spiritul se
„ oboseşte prea mult, iar corpul prea puţin. Ă
„ Ceeace am zis aci despre funcţionari, se poate aplica la tcţi
aceia cari îşi petrec cea mai mare parte din vremea lor cu lucrul!
în casă sau la biurou. Fiecare şi-ar procura o mare alinare, dacă
ar umbla câtva timp desculț.
Acum doi ani. în Wârishofen un medic militar când a vă=-
zut şi a auzit cât de mult bolnavii lăudau sistemul de a umbla
desculț, asigurând fiecare că le-a făcut foarte bine şi le-a cau-
Ba zat o mare alinare, şi după ce el însuşi a umblat desculți, a zis,
înainte de a pleca, aceste cuvinte: „Niciodaţă n'aş fi crezut că
umblatul desculţ ar putea să aibă o acţiune aşa de bună; el
uşurează capul, întăreşte nervii, şi, după ce a umblat desculț,
„omul se simte atât de odihnit, pe cât era mai înainte de obosit.
Acasă, la regiment, voiu face tot posibilul pentru ca soldaţii să
„poată şi să fie siliți să umble desculți, spre a-şi întări nervii”.
“ „ Acest medic avea foartă multă dreptate, căci dacă soldații sunt
„DR nevoiţi să plece la manevre. atunci vai de pielea lor! Bietul mi-
E: litar se vede luat în bătaie de joc şi făcut de ocară. Dar dacă are-
li
 21

nervii întăriţi şi este în stare, din cauza asta, să suporte multe:

marșuri prelungite, sfârşeşte prin a deveni mnesimţitor şi cu de-
săvârşire rezistent la orice tradă şi muncă. Dacă însă na prac-
ticat mai întâiu întărirea nervilor şi soldatul trebuie să se sperie
chiar numai când stă pe pământul gol, apoi la ce stare îl vor
reduce marşurile forţate pe cari, vrând - nevrând,e silit să le
facă? Atunci se ruinează aproape de tot şi. în cele din urmă,
taxat de un nătăfleţ; picioarele se acoper de băşici, mersul
vine greu, raniţa insuportabilă; într'un cuvânt, soldatul es
dus într'o stare de mizerie fizică nespusă. “NA:
De câte ori nu s'a întâmplat că studenţi şi biuroi
au fost luaţi în armată şi-au pierdut, în scurtă vreme, mai
de “jumătate .din sănătatea şi puterea lor! Am cunoscut câţiva
inşi, cari nu s'au mai restabilit niciodată de pe urma a
ştrapaţuri. Tocmai aceştia sunt dovada cea mai vădită că
rirea nervilor este o necesitate pentru orice profesiune. ăi
Dacă picioarelor le. lipseşte îngrijire a trebuinci oasă, atunci
le lipseşte şi forţa deplină, deoarece picioarele nu sunt exercitate
şi nutrite cum trebuie; dar atunci corpul întreg este deasemenea
slăbit, Deaceea, ca oricărui om, trebuie să i se dea:şi soldatului iată
ocazia de a-şi întări nervii; şi, pentru întărirea nervilor, primul să
şi cel mai necesar lucru este umblatul desculţ. Cum e oare cu
putință ca un om. care na umblat niciodată desculț, să poată
să stea măcar o singură noapte sub cerul liber, fără să-şi va-
teme sănătatea? pre a e
Dacă aş putea să interviu în favoarea soldaţilor pe lângă i”
superiorii lor. aşi cere ca îiecare soldat să fie silit să facă zil- -
de cel
nic, sau cel puţin odată la două zile, plimbări desculț
puțin o jumătate de ceas; dacă aceste plimbări ar fi de o durată
mai lungă, cu atât mai bine. La acest exercitiu ar trebui atunci
să se mai adaoge un altul, destinat tot pentru întăriea nervilor,
adică: să facă de două sau de trei ori pe săptămână o jumăta-
te baie rece, de o durată de două până la trei secunde. Ce uşor,
o poate face aceasta! Precum funcţionarul poate să umble des-
culț acasă la el, în fiecare dimineaţă, tot aşa şi soldatul poate
să-şi facă treaba dimineaţa si seara umblând desculț. Nu trebue
prin urmare să facă un marş, umblând descult, lucrul de
căpetenie este ca picioarele să fie expuse la contactul aerului
şi să fie neacoperite. PoE af 8
Umblatul desculţ poate fi comparat cu un plastor care A
trage ios, în picioare, toate materiile rele, şi de aci le scoate
apoi afară, eliminându-le pe deplin din corp. e pei
Nu de mult mi s'a comunicat că un profesor pune pe elevii
săi, după lecţia întâia, să umble desculți. şi pe urmă continuă .
din nou clasa. Inaintea acestui profesor îmi iau pălăria; et
poate fi sigur că nu va avea printre elevii săi băieți nervoși.
Fiindcă mi-e cu neputinţă să mă ocup aci cu fiecare clasă
socială în parte, mă mărginesc a spune tuturor părinţilor, ca
 22

„să pună pe copiii lor să umble desculți cât mai des. Asemenea
recomand călduros şi profesorilor, de a îngriji de sănătatea ele-
„vilor lor şi de a-i instrui ca să nu neglijeze de a umbla desculți!
Mă adresez mai ales gimnaziilor şi seminariilor, cu o deosebi-
:tă stăruință, şi le zic: Pentru D-zeu, introduceţi şi practicaţi
„ “Sistemul umblatului desculţ, care este cel mai bun miiloc pre-
ventiv în contra nervozităţii. Feriţi-vă elevii de răsfăţarea fi-
zică, de moleșirea corporală, şi practicaţi în prima linie tra-
- amentul acesta simplu şi eftin; umblatul desculț! Cine este
„mai nenorocit decât un om nervos, care în urma nervozităţii
"sale devine cu totul neapt de a-şi exercita profesiunea, pentru
carema cruțat nici osteneli nici sacrificii!
„. Prin azilurile publice se află de obicei nişte copii, cari nu
“sunt numai orfani de tată şi de mamă, ci şi foarte slabi şi bol-
măvicioşi. Aci, prima datorie ar trebui să fie întărirea nervi-
„lor, căci numai atunci se desvoltă şi spiritul în mod potrivit ;
dacă însă corpul e moleşit, 'atunci şi spiritul devine accesibil
infirmităţilor. De aceea ar trebui ca să nu se găsească prin
“aziluri nici măcar un singur copil care să poarte încălțăminte.
Seminariile au de obicei, în coridoare, pardoseală de pia-
tră. Unii vor crede poate că lespezile de piatră nu sunt bune
pentru umblatul desculț. Eu însă afirm, în faţa tuturor, că um-
a blatul pe lespezi de piatră este de preferat umblatului desculț
obişnuit.
ut Soarta lucrătorilor de prin fabrici e descrisă, în genere. în
„culori triste, fiindcă de obicei se duc la fabrici oameni nedes-
voltați pe deplin, unde îşi câştigă pâinea muncind din greu,
"mai mult de cât le ajută puterile. Acestora le zic şi le repet:
Dacă nu sunteţi înzestrați 'de natură cu o sănătate robustă, a-
veţi cel puţin grije să nu vă prăpădiţi de tot, şi nu vă îngrijiţi
numai de a vă hrăni numai corpul în mod irațional, ci căutaţi
“a vă întări şi nervii! Inceputul oricărei întăriri a nervilor este,
şi va fi totdeauna umblatul desculţ.
Dacă patronii cunosc soarta lucrătorilor lor şi vor să le
“dea nu numai de lucru ca să-şi câştige pâinea, ci doresc să în-
grijească de binele lor fizic şi moral, apoi să staruească, în-
ainte de toate, ca ei să umble desculți, şi astfel să-şi întărească
„mervii şi să-şi fortifice corpul, aşa încât să poată învin-
ge uşor toate ostenelile şi să poată lucra cu inima voioasă. A-
“tunci va domni mulțumirea printre lucrători; căci lucrătorii îşi
vor putea îndeplini misiunea cu înlesnire, şi câştigă existenţa în
mod onorabil.
Aşa dar, umblatul desculţ trebuie să devină general; nici
0 vârstă, nici o clasă şi nici un sex să nu facă excepție, căci prin
“umblatul desculț, se întăresc nervii şi cu mijlocul acesta, se pre
vin multe boale. Dar. cum am spus mai sus, nu trebue să umble
“cineva desculț numai câteva minute, ci, cu cât mai mult, cu a-
 23

este cu
țât mai bine. Dacă umblatul desculț, sub aerul liber, rele
poate umbla în odaie, or picioa
neputinţă cuiva, atunci se :
să nu fie acoper ite de cât foarte puţin.
totdea una reci, ori
Cunosc un preot căruia picioarele îi erau
fie că era încălţat
cât de bine încălzită era odaia în care şedea;
e de ciorapi , fie că purta două perechi, lui:
cu o singură perech
zi dacă nu e-
tot îrig îi era la, picioare. El ma întrebat într'o
aibă picioa rele reci, barem.
există nici un miiloc ca să nu mai nu- .
în casă. l-am răspuns ca să-şi descalţe cismele şi să poarte
re calde,
picioa
mai o pereche de ciorapi, că atunci o să câpete
că este necesa r ca, la începu t, să umble zilnic câte două
dar
întări-
sau trej minute în apă, ceeace va determina mai repede
rea nervilor şi o desvol tare mai grabni că a călduri i.
nu mai. Ş ăn
»

După câteva zile se deprinsese destula de bine9 să

cu timpul începu să poarte san-
poarte în casă decât ciorapi, ză
calde...
dale şi acum picioarele îi sunt totdeauna cu desăvârşire
In ce stare trebue să se afle cineva pentru ca să poată
face o bae
” (Din „Testamentul meu“) ia
să aibă.
Cel dintâiu şi cel mai necesar lucru este ca corpul frig,
ă, adică nu trebui e să simtă nici,
_căldura sa naturală deplin cineva, ori
să tremure. Această căldură trebuie să şi-o procure e prin. o 7
stând mai întâiu într'o baie încălzită, sau încălz indu-s
corpul jumăta te rece şi jumăt ate
mişcare şi muncă. Cine are va a-
va avea prea puţin efect asupra lui, ori nu
cald, apa, ori
vea nici un efect, şi din contră, poate îi chiar vătămătoare ;
căldura na-
căci răceala apei începe să se încaiere la luptă cu
turală. Dacă există numai puţină căldură naturală atunci frigulsă
va putea foarte uşor să biruească, sau s'ar putea ca corpul
ba chiar s'ar putea ca fîri-
nu se mai reîncălzească cu înlesnire,
gul să producă niște friguri îndelungate, Așa dar la aplicările:
apei, cea dintâiu condiţie este ca corpul să-şi aibă căldura sa
:
complectă.
Altfel stau însă lucrurile la persoanele cari sufăr de pi-
cioare reci. Cine umblă cu picioarele reci în zăpadă, şi le în-
călzeşte cât se poate de iute şi de bine. De asemenea este bine
a umbla cu picioarele reci în apă rece, căci picioarele se încăl-
zesc în timpul cel mai scurt putincios; dar această umblare în a-
pă nu trebue să dureze mai mult de trei până la cinci minute. Cu ra
cât apa va îi mai rece, cu atât acţiunea căldurii va îi mai re=-
pede şi mai puternică. Aşa dar, numai atunci este permis a
umbla în apă sau a face o aplicaţiune de apă, când cineva po-
sedă căldura naturală complectă. cz
Se naşte acum întrebarea: Cât trebuie să fie cineva de în-
călzit şi dacă poate cineva să intre în apă şi când este năduşit? .
Răspunsul este: Căldura naturală cea mai mare este cea mai:
bună pentru lupta cu apa rece. Cine face baie când este înăduşit:
 24

“acela va avea şi succesul cel mai complect, şi dacă cineva ar

ia: fi intr'adevăr într'o stare aşa încât năduşeala să curgă de pe
E: „el în toată puterea cuvântului adică de pe îrunte şi de pe tot
„AR „corpul, atunci desigur va obţine cu desăvârşire cel mai bun
E succes. De când m'am pomenit, am tot auzit recomandându-se
„ oamenilor ca nu cumva să facă baie când sunt asudaţi: dar eu
- msumi am făcut de peste cinci ani sute de ori băi reci, pe când
„eram asudat, şi am sfătuit şi pe alţii să facă tot ca mine, şi
„mici măcar un singur caz nu mi s'a întâmplat în care să nu se
îi obținut succesul cel mai bun. Aceasta se explică foarte uşor:
„dacă căldura e o putere în contra apei, apoi căldura cea rai
mare trebuie să fie puterea cea mai mare. Se zice de obiceiu :
Sângele e încălzit şi infierbântat când e căldura. mare. Asta, ce
e drept, e adevărat; dar această stare de lucruri e temperată
şi potolită aşa de instantaneu, încât devine cea mai mare bine-
facere pentru cel asudat, ca şi când şi-ar şterge mâinile şi o-
| brazul când este asudat. Dacă pulsul face în căldură . şi din
„cauza umblatului 150 de bătăi pe minut înainte de baie, atunci,
„ *după baie, nu va mai face de cât 80, cel mult 90 de bătăi. Unii
„.. “obiectează că plămânii nu pot îndestula această lucrare şi «că
„presiunea subită pe plămâni vatămă şi se poate produce o pa-
“ralizie a plămânilor. Nici asta nu-i adevărat! Căci nu e de cre-
zut ca apa să poată pătrunde în două minute în organele inter-
me pentru a le distruge, de oarece omul intră întâiu în. apă
„până la piept. şi chiar numai într'o secundă apa a înghiţit deja
o mare cantitate de căldură. Pe urmă te speli iute pe piept şi
căldura arzătoare se înlătură ca şi când ai curăţi-o cu mătura;
dacă vrei apoi, poţi foarte bine să te afunzi până la gât, sau te
poţi spăla pe bust, şi să termini baia cu această scurtă opera-
țiune.
„La întrebarea: Cât timp trebuie să dureze o baie? — răs-
punsul este: Baia cea mai scurtă este cea mai bună. Durata o-
„ Dişnuită este dela una până la două secunde; numai în mod
excepţional poate fi şi dela cinci până la şease secunde. Toc-
mai în această privinţă s'au comis până acum cele mai mari
“greşeli, căci băile au fost de o durată prea lungă şi prin aceasta
'S'a exercitat o adevărată tiranie în contra corpului, ceiace ne-
greşit nu putea să aibă succesul pe care îl are o baie scurtă, şi,
E: afară de aceasta, face pe oricine să se dea în lături dela o a-
N „ semenea tortură. Câtă căldură, nu se sustrage corpului când ci-
i neva stă 6 până la 10 minute, sau şi mai mult, în apă! Odată
însă ce s'a sustras atâta căldură corpului, acesta nu-şi mai re-
dobândeşte decât foarte anevoie temperatura cerută. Una sau
două secunde însă nu vor putea sustrage multă căldură şi de
aceea se și desvoltă foarte repede căldura cea mai plăcută ;
asta și este cauza pentru care apa numără azi atâţi amici entu-
“ziaşti, care mai înainte aveau cea mai mare groază de o baie
rece. Acestei durate scurte i se datoreşte deci că apa rece nu
 i,

mai este aşa de temută în ziua de astăzi; baia nu ține decât

nici îiori
câteva clipe, te uşurează foarte iute şi nu-ţi cauzează Euit TiaStă
reci, nici frig. ?
Acum se naşte întrebarea: Cât de rece trebuie să îie apa
Eu am
Răspunsul este: Cu cât e mai Tece, cu atât e mai bine.
şi pe alţii să facă băi în cari
făcut deja multe băi şi am sfătuit teme
zăpadă . Dacă pentru întâia oară cineva se
am mai pus şi
atât mai
de o astfel de baie, apoi a doua oară intră în ea cu
tim-
voios, cu cât s'a convins că apa cea mai rece desvoltă, în cea
pul cel mai scurt, căldur a cea mai plăcut ă. Aşa dar, apa
şi lacopii
mai rece este cea mai bună. Acest principiu se aplică
cu cea mai mare aten-
şi la oamenii mari, când se procedează
numai: Una;
țiune. Dacă cufundaţi un copil în apă numărați care
repede iarăşi în patul cald din aţi scos;
două: şi puneţi-l
numai de
cu modul acesta, mica fiinţă, chiar de ar fi în vârstă veţi
it foarte curând , şi îi pus
câțeva zile, se va încălzi negreş
săi. Aşa dar,
cea mai bună temelie pentru întărirea nervilor
este cea mai
principiul fundamental este: apa cea mai rece
una, numai să fie rece.
bună. Apa de gârlă sau de puț, e tot apa?
area: Cât de rece trebue să fie
Acum se naştşe întreb
săltân d sau sărin d? Răspu nsul este: Să intre în
va intra în apă
le, de jos în sus,
apă încetişor. Tot aşa să înceapă şi cu duşuri
pentru ca corpul să fie tratat cu multă menajare.
, fiindcă
Nu sfătuesc ca să intre cineva în apă prea repede
binişo r în apă
isbitura apei pe corp este prea tare; a intra cineva
când graba prea mare poate
este de a se feri de orice neajuns, pe
deveni periculoasă. Un băiat de şcoală voia să se scalde eraîntr'a
ndu-se tare, el sări în apă într'u n loc unde a-
gârlă. Repezi
dete numai
dâncă de aproape un metru. Cum sări în gârlă se şi
decât la fund şi muri. Dar nu răceal a apei era de vină la aceasta,
— era vara, — ci isbitur a prea repede a apei pe corp, pe inimă
produs ese o paraliz ie. Cunos c trei cazuri analoa ge.
şi pe piept
Fireşte că, ori de câte ori s'a întâmplat aşa ceva,v ina s'a atribui t
Aşa dar, rămân e stabili t ca princi piu îun-
apei, deşi era vara.
damental că: precum corpul trebue să fie cald de tot, tot asa şi
are
aplicarea pe tot corpul trebue tăcută cu cea mai mare menaj
şi cât se poate de domol. SI:
O altă chestiune preocupă asemenea pe mulţi, anume: Când
trebusc făcute băile? La această întrebare răspund: Fiindcă ac-
țiunea asupra organismului se face în mod foarte lin şi nu prea
de
îl atacă sau îl oboseste mult, deaceea nu trebue să fim prea
Aci
tot îngrijati în privința timpului când trebue să tacem 0 baie. nw - să
trebue să facem negreşit o deosebire între un începător, care -ă
firea cu.
e încă deprins cu apa, şi un om care şi-a deprins deja
foarte
apa cum, de pildă, pentru oricine se spală pe mâini, îi este de
indiferent timpul în care o face. Eu am făcut un mare număr
ora 12, fie
băi reei când m'am deşteptat noaptea, fie că era pe la
de doi ani de-zile şi mai bine am făcut baie
că era 2 sau 3. Timp
 cum
se Maat din ați am făcut şi seara, după ce îmi
veam afacerile; asemenea m'am scăldat foarte adesea ime-

pare + de mare, încât nici nu mai ia nevoie să îac miş-

care; 'desobiceiu eram mai cald după baie, decât înaintea ei.
“După convingerea mea, incepătorii să nu intre în apă imediat
înainte de, masă, nici imediat după masă, fiindcă dacă se pune
cineva la masă îndată după baie, căldura necesară nu vine aşa
«de curând. Seara, înainte de culcare, asemenea să nu se scalde
un începător, fiindcă pe vremea aceea corpul este ostenit şi pre-
dispus la somn şi baia îl oboseşte prea de tot, aşa că de multe
„ori somnul este neliniștit dinseăuza aceasta.
ți Prin urmare, nu siătuesc a se face baie înainte de culcare;
cunosc însă, mai mulţi înşi, cari îşi fac baie cu tot dinadinsul
- înainte de culcare şi dorm după aceea mai bine decât oricând.
„ Aceştia să urmeze astfel şi nu vor avea nimic de regretat. Aşa
“ „dar, oricine poate să hotărască timpul ce-i convine mai bine.
Trebue să repet încă odată că: acţiunea apei asupra organiz-
mului nostru este atât de domoală şi de lină în aceste aplicaţiuni
simple, încât nici nu poate fi vorba de o prea mare oboseală.
Ce trebue să facă cineva după baie? — Precum, înainte de
baie omul trebue să fie cald, tot astfel cată să aibă griie ca să
se încălzească şi după baie cât mai curând posibil.
* Acesta e unul din punctele cele mai importante pentru hi-
dropat. Cine e deprins cu apa, puţin îi pasă, căci se încălzeşte
numai decât. Dar oamenii slăbuţi şi răsfăţaţi trebuesc să aibă
îndoit grije de a recăpăta cât mai curând căldura i naturală;
aceasta se obţine ori prin simplă mişcare, ori prin aceea că treci
pb. într'o odaie caldă, unde faci mişcare până ce te încăizeşti de tot.
" XDar să nu se uite că, îndatță ce s'a operat această reacțiune şi s'a
ivit o căldură plăcută, se poate opera poate o a doua şi chiar şi
.o a treia reacțiune! Dacă dar cineva simte după câtva timp fiori
'reci, trebue să facă iarăş mişcare, până ce se va încălzi de tot.
1 SR "Omul poate să-și procure căldura mai grabnic prin diferite exer-
„REM ciții gimnastice. Dar o prea mulţă mişcare obositoare, care ar
osteni chiar un corp odihnit, strică; o astfel de mişcare ar ză-
“dărnici acțiunea întăritoare a apei. Corpul trebue tratat cu mul-
tă menaiare în toate privinţele.
-Cine are timp şi ocazie, este bine să facă băile dimineaţa;
“dar pentru cine vrea să le facă după prânz, timpul cel mai po-
“trivit este un ceas după prânz, sau un ceas înainte de cină.
Dar aplicările de apă sunt foarte bune şi noaptea, dacă se
3 “scoală cineva din pat, după primul somn, şi când corpul posedă
„SR “cea mai multă căldură naturală şi este mai mult sau mai „puțin
„ “odihnit; numai, atunci trebue să te culci numai decât iarăăăîn
pat, pentru a recăpăta căldura necesară.
 7

PRECUVÂNTARE.
(La «Cura de apă»)

Ca 'preot, îmi zace la inimă, înainte de toate, mântuirea su să

fletelor: pentru ele trăiesc şi pentru ele voiu să mor. Totuşi, în:
cele patru decenii trecute, în timp de 30—40 de ani, mi-au dat
şi corpurile mult de lucru şi multe griji cari au reclamat sacri-
ficii numeroase. N'am căutat niciodată această muncă; din po-
trivă, venirea oricărui bolnav mi-a fost şi-mi este, adevărul vor-
bind, o greutate. Numai privind spre Acela, care s'a coborit din;
cer ca să vindece boalele noastre, ale tuturor, şi gândul la făgă-
duinţa: „Fericiţi cei cu inima miloasă, căci ei vor avea parte de
milă...; cea din urmă înghiţitură de apă nu va rămânea nerăs-
plătită”, au fost în stare să mă facă a înăbuşi ispita ce mă în-
demna să resping toate suplicele, fără deosebire de suplicanţi.
Această ispitire era cu atât mai mare, că onorarul meu nu era
profitul, ci, din contră, o necalculabilă pierdere de timp; nu era.
onoarea, ci calomnia şi persecuția; nu recunoştinţa, ci, în multe.
cazuri. ingratitudinea şi batiocura. Aşa trebue să fie bine şi sunt
foarte mulţumit cu atâta. Că după asemeni antecedente nu prea
am mare poftă de a scrie, aceasta o poate înţelege oricine, mai
ră că vârsta mă apasă deja şi spiritul şi corpul meu doresc
odihna. ;
Numai stăruințele neîntrerupte şi puternice ale amicilor mei:
cari ziceau că ar fi un păcat contra iubirii de-aproape, dacă să
experienţele mele s'ar cobori în mormânt odată cu corpul meu:
veşted; nenumăratele scrisori ale unor persoane vindecate, şi
mai ales rugămintea unor bolnavi săraci si părăsiţi, dela ţară;
mă silesc să iau, ezitând, pana în mână, care îmi tremură deja,
Totdeauna m'am interesat cu o deosebită atenţie şi iubire:
de clasele sărace, de bolnavii prea neîngriiiţi şi uitaţi dela țară.
Acestora mai ales le dedic cărticica mea. Limba este potrivită
scopului: simplă şi clară. Dinadins caut să mă feresc de orice
 i

'““raseologie savantă şi să scriu mai mult într'o formă de conver-

“-saţie, decât să dau un schelet sec, uscat, fără suc şi fără putere.
Roz a se avea indulgență şi a se trece cu vederea, dacă ici colea
“Vreo naraţiune va îi prea lungă, dacă se vor ivi niscai-va repe-
tiri, şi să se aibă în vedere scopul cel bun, intenţia curată.
Departe de mine gândul de a veni, prin polemică, să com-
„bat vreuna din direcţiile medicale existente; de a ataca câtuşi de
„puţin vreun personaj, sau capacitatea
sa ştiinţifică şi reputa-
ţia sa.
Știu foarte bine că numai specialiştii propriu zis au dreptul
„la asemeni publicaţiuni; sunt convins însă, că tocmai ei vor fi
recunoscători, dacă odată vine şi un profan să-şi comunice ex-
„perienţele sale îndelungate în această privință. Voiu întinde
mâna întotdeauna cu bucurie oricui mi-ar veni în ajutor în mod
“sincer şi voiu primi cu recunoştinţă orice îndreptări şi observa-
țiuni. Dar nu voiu ţine seamă de loc de acel blam superficial şi
„de acea critică prea uşoară, ce provin dintr'un punct de vedere
de partid, şi nu mă vor turbura calificativele de felcer şi de şar-
„latan.

Eu însu-mi n'am dorit nimic mai mult, decât ca un om de

“profesie, un medic, să mă fi descărcat de această sarcină grea,
“de această lucrare obositoare, şi nu doresc altceva decât ca, în
„cele din urmă, oamenii de meserie să studieze bine, mai în gene-
“Tal şi mai amănunţit, metoda hidroterapiei şi s'o ia sub a lor su-
'praveghere.
Aceştia să binevoiască a considera această lucrare a unui
“profan drept un mic mijloc auxiliar. Pot asigura aici că deşi
m'am purtat. adeseori foarte brusc şi respingător, cu toate ace-
stea n'ar fi fost de aiuns nici clădirea cea mai mare, spre a cu-
“prinde pe bolnavii şi suferinzii al căror număr se urca, fără exa-
geraţie, la mii şi zeci de mii; că apoi aş îi putut fi bogat, foarte
bogat, dacă aş îi primit măcar numai o parte din răsplata ce mi
“s'a oferit. Mulţi pacienţi veniau şi ziceau: „Dau 100, 200 de
mărci, dacă mă faci sănătos”.. Bolnavul caută ajutor unde gă-
seşte şi plăteşte bucuros medicului ceeace i se cuvine, dacă îl
vindecă, fără să întrebe dacă vindecarea se face cu sticla din
“farmacie sau cu cana de apă.
Bărbaţii celebri din clasa' medicilor au început cu hotărâre
“şi cu mari succese metoda hidroterapeutică. Cu ei s'au îngropat
“multe experienţe, consilii şi cunoştinţe. Dea Dumnezeu ca în
„fine aurora să fie urmată de o zi luminoasă şi durabilă.
„ Garantez şi răspund pe deplin şi totdeauna pentru orice
“nume indicat sau pomenit în carte şi, după cerere, nu voiu
“ezita a-l numi în public. Dacă ici-colea mă voiu fi exprimat în-
tr'un mod aspru, rog a se atribui aceasta temperamentului meu
cam țărănesc. Am îmbătrânit cu el şi la amândoi ne vine greu
“să ne renegăm şi să ne despărțim la bătrâneţe.
 29

Inainte de toate doresc să nu lipsească binecuvântarea lui

Dumnezeu acestei cărticele ce-şi întreprinde călătoria în lume.
lar când odată amicii curei mele de apă vor afla că am ple-
cat în eternitate, îi rog să-mi facă serviciul prietenesc ca, prin-
tr'un Tatăl Nostru, rostit cu evlavie, să-mi trimeată o rază de
apă răcoritoare acolo, unde medicul medicilor vindecă şi puri-
fică sărmanul suflet în cura de foc pentru viaţa de veci.

atata
ce
ata
Cina
Ceccar
ca
dtiti
Diac
ic
aa
=ae
mti
edee
MAICA
bă
aia
ia
aaia
pa
nmm
ca
 PARI Pa :

denari, ji, Măgcei

INTRODUCERE
Nici o frunză nu seamănă pe deplin şi desăvârşit celeilalte;
cu atât mai puţin se poate zice aceasta despre viaţa omului.
Dacă fiecare şi-ar putea face biografia, atuncam i avea tot atâ-
a
tea icoane diferite, câte ființe omeneşti. Căile vieţii fiecărui
“sunt încâlcite; ele merg cruciş şi curmezi ş şi se aseamă nă cu fi-
Adese-
rele unui ghem de aţă, puse fără sistem unul peste altul.
aceasta ne pare aşa, în realitat e însă e altiel. Soarele cre- .
ori
dinţei îşi aruncă razele sale luminoa se în întuner icul nepătru ns
duc la un scop hotărît de Creator . Minu-
şi arată cum toate căile
nate sunt căile Providenţei.
anii
Dacă din culmea vârstei mele îmi întorc privirea spre
şi spre căile mele întorto chiate, văd că aceste a merg
petrecuţi
totuşi, mă
câte odată pe marginea prăpastiei; în urmă, însă,
conduc pe neaşteptate la înălți mea chemăr ii mele. Şi am tot mo-
aceast ă proced are a provide nţei, cu atât mai mult,
tivul să laud
cu cât căile cari mi se păreau că mă conduceau la moarte, mi-au
arătat isvorul unei vieți noui.
în bu-
Eram de peste 21 ani, când, cu biletul de legitimaţie
eram trecut
zunar, mi-am părăsit casa părintească. In bilet cu-
însă, era săpat alt
drept calfă de țesător; în sufletul meu, ple-
dor şi sete, momen tul aceste i
vânt. Aşteptam de mult, cu
cări, căci voiam să mă fac preot.
m mi se porun-
Astfel nu m'am mai dus la țesătorie, precu
nu se va găsi cine-
cise, ci am luat-o din sat în sat, căutând dacă
prelat Matei
va ca să mă ajute la studiu. Atunci răposatul si mă
Merkel, (* 1881) mă luă sub protecţia sa; mă puse lat carte
în liceu.
învăţă doi ani de zile, astfel că, în urmă, fui primi
După cinci
Munca îu grea şi, după toate aparențele, zadarnică.
atât trupeş te, cât şi su-
ani de mizerii şi încordări, mă sfârşisem,
de vorbe le hangi ului unde trăse-
fleteşte. Incă îmi aduc aminte „Meşt ere,
mă luase odată acasă dela liceu:
sem, când tatăl meu pe stude ntul da
zise el, asta e cea din urmă dată când duci acasă
toată lumea era de aceeaş
tale”. Şi nu numai hangiul zicea aşa;
drept un mare
părere. Un medic militar, care trecea pe atunci
cu mărin imie pe bolnav ii săraci . In anii mei din
filantrop, ajuta
 31

mi-ar
urmă, ca student, el mă vizitase de peste o sută de ori. El
fi ajutat bucuros , dar boala mea îi întrece a toate puteril e. Pier-
dusem orice speran ţă şi nu aştept am decât moarte a.
Pentru a căuta distracţie, răsfoiam adeseori prin cărți. In-
-
tâmplarea — eu întrebuinţez această vorbă fiindcă se întrebu
inţează, dar întâmplare nici nu există — îmi dete. în mână o
carte foarte modest ă. Trata despre cura de apă. Răsfoii cartea
şi văzui lucruri de necrezut. O rază de lumină îmi străbătu prin
o
minte. Dacă voiu găsi vorbindu-se de boala mea? In sfârşit,
dentă.. . Astiel îmi trăsni deodat ă
să-mi îac o poziţie indepen
prin cap. Răsfoiesc înainte şi găsesc! Intr'adevăr, se potrivia.
Ce bucurie şi mângâiere! Speranţe noui se deşteptară în sufle-
tul meu. Cărticica aceasta deveni paiul de care mă agăţai, pen-
tru a fi în curând câria de care se reazimă bolnavul; iar azi e
pentru mine luntrea mântuitoare ce Providența mi-a trimis în
zilele de grea încercare. „2
Cărticica vorbia despre puterea vindecătoare a apei, şi era
scrisă de un medic; aplicaţiunile erau foarte riguroase şi aspre.
Am încercat un sfert de an, o jumătate de an aceste aplicaţiuni.
N'am simţit nici o ameliorare esenţială, dar nici vreo jignire.
Asta mă încurajă. Veni iarna anului 1849; mă aflam iar la Dil-
ligen. De 2—3 ori pe săptămână mergeam într'un loc singuratic
şi mă scăldam câteva momente în Dunăre. Mergeam repede la
1ocul destinat pentru băi, dar şi mai repede mă întorceam acasă,
în odaie, la căldură. Aceste băi nu-mi făcură vreo stricăciune,
dar, după cum judecam, nici mare folos nu-mi aduceau. In anul
1850, am intrat în Georgianum, din Miinchen. Aci am dat de un
student sărac, căruia îi mergea mai rău decât mie. Medicul nu
voise să-i dea certificatul necesar pentru a putea sta cu ceilalţi
la masă,fiindcă, după opinia lui, nu mai avea să trăiască mult.
Acesta îmi deveni colegul iubit. L-am iniţiat în secretul cărti- îs
celei mele şi amândoi practicam ordonanţele pe întrecere. Prie-
tenul meu obţinu în scurtă vreme dela medic certificatul necesar
si trăeşte şi azi. lar eu mă întăriam din ce în ce, mă făcui preot
şi împlinesc această sfântă chemare de mai mult de 11 ani. Pric
țenii mei mă măgulesc şi mă admiră şi azi, când sunt deja de 73
de ani, pentru tăria glasului şi vigoarea corpului. Apa mi-a ră-
mas o amică credincioasă şi nu e de mirare dacă şi eu îi sunt
credincios.
Cine a suterit el însuş' nevoia şi mizeria, acela ştie să apre-
cieze nevoia şi mizeria aproapelui său. ş
Nu toţi bolnavii sunt deopotrivă de nenorociţi. Cine are mii-
loace de a se vindeca, poate lesne să îndure câteva zile de su-
ferinţă. Pe atari bolnavi eu însumi îi refuzam cu sutele şi cu
miile în anii dintâiu şi porunciam oamenilor mei să-i refuze.
Mai mult are nevoie de mila noastră săracul care, părăsit şi fără
mijloace, este condamnat de medici ca incurabil.
 32

"O mulţime de oameni din aceştia îi am ca

prieteni, de oare-
„ce n'am refuzat niciodată pe săraci de soiul
acesta. Ar fi fost o:
nelegiuire să refuz acestor nenorociţi izvoa
rele de scăpare ce
mi-au adusşi mie tămăduire şi mântuire.
Mulțimea mare de suferinzi şi diversitat
ea şi mai mare a
boalelor m'au îndemnat să-mi înavuțesc exper
perfecționez metoda mea de a vindeca prin iența şi să-mi
apă.
„ Sunt recunoscător din suflet cărticelei care m'a
„această cură. Dar am observat îndată că unele introdus în
„Prea aspre, prea straşnice pentru firea omene aplicaţiuni erau
ască. Cura de apă
„era privită pe atunci ca o cură proastă,
un fel de şarlatanism şi
sunt mulţi cari şi azi încă sunt de această
părere. Admit şi eu că
unele aplicaţiuni şi întrebuințări din cura de
apă
triveau câte odată mai bine pentru un cal, decâtprimitivă, se po-
cu musculatură slabă şi nervii delicaţi.
pentru un om
In biografia vestitului părinte jesuit Ravig
nan se găseşte
pasagiul următor:
„Boala lui, o boală de gât, se agrava şi mai
dare, (părintele era un predicator vestit, care, tare prin încor-
cu zel apostolic,
Propovăduia învăţăturile lui Crist prin
Paris, Londra şi multe
alte oraşe), şi deveni cronică. Gâtul lui deven
i o rană şi glasul
lui se stinse. EI petrecu doi ani întregi (1846
—1848), în neacti-
vitate şi suferinţă. Toate tratamentele, schim
barea aerului în
stațiunile din sudul Europei, rămaseră fără rezult
at. In luna. lui
lunie, anul 1848, părintele Ravignan se duse
să locuiască la doc-
torul K. R., în vila lui din valea B. Intr'o dimin
eaţă, când toţi se
pregăteau să ia dejunul împreună, doctorul anunţ
ă celor de faţă
că părintele se simţea rău şi n'o să vie la
masă. Apoi doctorul
se retrase, se duse la bolnav şi-i zise:
— „Scoală-te şi mă urmează!
“— „Dar unde vrei să mă duci? întrebă părint
ele.
— „Vreau să te arunc în apă.
— „Să mă arunci în apă? zise Ravignan; cu frigur
ile astea,
cu tusea mea? Dar de! ce să mă fac? sunt în mâinile d-tale,
pui de mine. dis-
„Era chestia de o baie, zisă baie de năvală, un
foarte energic, după cum spune biograful. Rezult remediu
atul îu admira-
bil. Seara, doctorul aduse pe bolnav la masă şi,
reînsănătoşit,
povesti el însuşi vindecarea sa”.
Aceasta însă e o cură prea energică, un fel de
care, deşi are rezultate bune câteodată, totuşi cură de cal
nu e de reco-
mandat.
Cu acest prilej trebue să spui că eu nu aprob toate
aplica-
țiunile obişnuite prin institutele noastre de hidroterapie
, ba chiar
le reprobez câteodată. Mi se par prea tari, şi câteod
ată prea uni-
laterale. Se ia prea mult după calapod şi se dă puţină
impor-
tanţă bolnavului, dacă boala e mai veche ori mâi
nouă, dacă a
 33

făcut devastaţii mai mari ori mai mici. Tocmai aci, în multipli-
citatea aplicaţiunilor şi în aplicarea diferită, exact potrivită, fie-
cărui pacient deosebit, a aceleiaşi procedări constă toată arta
şi aci poate şi trebuie să dovedească cineva dacă e meşter sau
nu. Mi-au venit bolnavi din diferite institute de hidroterapie,
cari mi s'au plâns, zicând: „Nu mai era de suferit; am fost mal-
tratat în toată puterea cuvântului”.
Aşa ceva nu trebue să se întâmple.
Odată a venit la mine un om sănătos, care îmi spuse'că s'a
îmbolnăvit spălându-se dimineaţa. | i
— Cum ai procedat? îl întrebai eu.
— Am ţinut capul în fiecare dimineaţă câte un sfert de ceas
sub burlanul fântânii din care eşea apa rece ca sloiul.
Aşa nu era de mirare că se îmbolnăvise. Noi râdem şi ne ba-
tem joc de o asemenea procedare proastă şi neraponală. Şi to-
tuşi câţi sunt aceia cari au comis astiel de nesocotinţă şi în chi-
pul acesta au inspirat pacientului groază de apă? Aşi putea să
probez aceasta cu exemple nenumărate.
Previn pe ori şi care de a nu întrebuința niciodată apa prea
tare ori prea des. In caz contrar, elementul tămăduitor vatămă
în loc să facă bine, iar încrederea pacientului se schimbă înte-
mere şi spaimă. td otita
Treizeci de ani dearândul am sondat mereu şi fiecare apli-
caţiune am încercat-o cu mine însumi. De trei ori, o mărturisesc
sincer. m'am văzut nevoit să-mi schimb sistemul, să slăbesc tru-
dele, să mă cobor tot mai mult dela o prea mare rigiditate la
blândeţă şi domuolire.
După convingerea mea de azi, dobândită în mai mult de 20
ani şi confirmată prin vindecări numeroase, se obţine dela apă
rezultate cu atât mai sigure, cu cât ea se întrebuințează în chi-
pul cel mai uşor, mai simplu şi nevinovat.
Partea întâia a acestei cărticele tratează despre felul cum
eu fac uz de apă, întrebuințând-o ca remediu. Partea a treia
tratează despre diferitele boale.
In partea a doua am constituit un fel de spiţerie de casă
pentru oamenii dela ţară.
Fiecărui străin, care-mi cere ajutor, îi fac câteva întrebări,
pentru a nu proceda pripit şi grăbit. t, da:JP
ea

Cărticica aceasta va da răspuns la întrebările următoare: Rt

d
riâaa
iapa
m
z
1. Ce este boala şi din ce isvor comun se trag toate boalele?
Corpul omenesc este formațiunea cea mai miraculoasă din
toate creaţiunile lui D-zeu; fiecare părticică se potriveşte cu
altă părticică, fiecare membru contribue la unitatea armonică .
si miraculoasă a întregului. Mai miraculoasă însă este întoc-
mirea şi lucrarea organelor interne. Nici chiar medicul şi expe-
rimentatorul cel mai necredincios care, „cu lanceta şi cu scal-
pelul tot n'a descoperit încă sufletul, nu poate să nu admire
 perfecțiunea incomparabilă a făpturei omeneşti. Intreg exterio-
rul şi interiorul omului intonează acelaş cântec: „Ioate din
mine şi de mine slăvesc numele Domnului”. Această ordine, a-
ceastă armonie, ce se chiamă sănătate, se suprimă prin inter-
venirea unor turburări, ce le numim boale. Boalele interne, su-
„ ferinţele externe, iată pâinea de toate zilele ce biata omenire
are să mestece tot mereu, fără voia ei.
Toate boalele, oricum s'ar numi, îşi au rădăcina, isvorul ,
sămânţa, în sânge, ori mai bine zis în turburările sângelui, când
acesta e împiedecat în circulaţia sa, e neregulat în compoziţia
sa, ori e stricat prin intervenirea unor substanţe străine. Re-
ţeaua de artere şi vine, cu sucul său cel roşu şi dătător de
viaţă, străbate întreg corpul tocmai ca nişte canale de irigație
bine distribuite şi bine coordonate, nutrindşi fecundând totul.
fiecare părticică, fiecare organ al corpului, după cum îi este
mai prielnic. In măsură şi în cumpăt constă ordinea; orice curs
neregulat, prea repede sau prea încet în circulația sângelui,
orice pătrundere a unor elemente străine strică pacea şi Ccon-
- cordia, produce desbinare şi aduce boală în locul sănătăţii.
„2. Cum se face vindecarea? -
„ Vânătorul dibaciu recunoaşte vânatul după urmele din
padă. De vrea să împuşte o căprioară sau o vulpe, else ia
“urma ei. Medicul iscusit ghiceşte îndată unde e isvorul boa-
leişi ce dimensiune a luat. Simptomele îi arată boala şi el ştie
ce fel de mijloace să întrebuinţeze. Procedarea aceasta e foarte
simplă, ar zice cineva. Câteodată da, câteodată nu. Dacă cineva
îmi vine cu urechile degerate, ştiu, că „asta i-a provenit din
frig; dacă cineva stă pe o piatră de moară şi ţipă deodată că
şi-a zdrobit degetele, ştiu ce-l doare. Nue tot asa însă când ai
de-a face cu cele mai mici dureri de cap, ori de stomac, de
„nervi ori de inimă, cari nu numai că pot proveni din diferite pri-
cini, dar pot fi considerate numai ca boale transmise de pe un
organ învecinat. Un fir de pai face ca pendula ceusornicului să
stea pe loc. Meşteşugul este ca să găseşti acest lucru de nimic.
Examinarea aceasta e foarte complicată şi omul se poate a-
măgi foarte adeseori. Despre asta o să tratăm în partea a treia.
De lovesc cu piciorul ori cu securea în trunchiul unui ste-
jar tânăr, se seuduie trunchiul, tremură fiecare creangă şi se
mişcă toate frunzele. Aşi greşi grozav dacă aşi conchide că
frunza tremură fiindcă trebuie să fi fost atacată, trebue să îi
fost atinsă de un obiect oarecare. De oarece tremură trunchiul,
tremură şi creanga şi frunza, ca unele ce formează o parte şi
o părțicică din trunchiu. Nervii sunt astfel de crengi pe cor-
pul omului. „Are boală de nervi; nervii îi sunt atacați”. Ce în-
semnează aceasta? Intreg organismul a primit o sguduitură, a
fost slăbit: de aceea tremură nervii. g
la foarfecile şi taie cu precauțiune din pânza păianjenului
 35

reţea-
am fir ce duce dela centru la periferie. Deodată se strică
gă; din figuril e geo:ne trice regula te se fac nişte forme
ua întrea şi-a
zic că paiaje nul, când
meregulate şi încălcite. Imi vine să
regulă şi a comis greşeli grozav e.
întins pânza, a lucrat fără ori
firul din nou şi o să vezi că ordine a de adinea
Intinde acum
şi să-l
e restabilită din nou. Iscusinţa e să ştii să găseşti firul
şte reţeau a cu nedibă cie o
intinzi din nou. Cine însă mânue
strică de tot. Las la judecata fiecăruia să-si facă tălmăcirile
|
sale; eu închei cu răspunsul lal întrebarea noastră.
pro-
Ce simplă şi uşoară este vindecarea când ştiu că boala lu-
făcut decât două
vine din turburările sângelui! Nu sunt de
este neregu-
„cruri: ori trebuie să dau sângelui, dacă circulaţia
l şi obişnu it, ori să scot din sânge orice
lată, cursul său norma
strică cioasă , vătăm ătoar e, care-i turbur ă compo ziţia.
materie .
O altă cale, afară de întărirea organismului slăbit, nu există
3. In ce mod produce apa vindecarea?
sângerândă.
Apa spală iute pata de pe deget, curăţă rana
grea vara, te duci laun puț si-ţi
Dacă după o zi de muncă i, îţi
năduş eala de pe frunte , te răcore şti şi reînvi
speli cu apă lui
urâte pe capul copilu
face bine. Mama observă nişte cruste se
.
său. la apă căldicică sau leşie şi le curăţă îndată.
Dizolvare, eliminare şi întărire, aceste trei calități ale apei
“ne sunt de ajuns, şi zicem:
Apa, mai ales cura noastră de apă, vindecă toate boalele ce
în stare:
“sunt curabile, fiindcă aplicaţiunile noastre de apă sunt
a) Să dizolve materia morbidă din sânge;
auiias
si
oaie
ae
mainai
caii
ati
ini
aia
ai
die
iai
iii
Satie
sia
Rai
ez
sei
sititiainii
bacili
Dada
_b) Să elimine ce a dizolvat: Xe
tă ;
c) Să readucă sângele astfel curăţit la circulaţiu regula
d) In fine să oţelească, să întăre ască organi smul slăbit.
de unde
4. De unde provine sensibilitatea generațiunii de azi,
tea atât de ușoară pentru orice boală, care până
accesibilita
„aci nu era cunoscută nici din nume?
ace-
Aşi putea să fiu scutit de această întrebare. Cu toate
că
stea mi se pare de mare importanță şi nu șovăesc a afirma ome-
aceste rele provin din lipsă de oțelire . Slăbir ea
“toate
ii, ner-
nirii de azi a ajuns la un grad înalt. Slăbănogii, anemic
azi regula genera lă; ca-
edit
atuimanitie
ai
ue
în
iieueaacâi
oOcna
nada
Sînt voşii de inimă şi de stomac formează
sunt o excepţ ie. Lumea e sensibi lă la
menii sănătoşi şi robuşti
a temper aturii . Transi ţia dntr'u n anotim p
orice schimbare
ba nici întrar ea
întraltul nu se face fără guturaiu sau catar;
„din aerul rece în odaia caldă, nu se face fără urmări tele: =:
em E
Acum 50-—60 de ani era cu totul altfel. Unde o să ajung
luat-o atât de repede pe povârn iș? -
dacă sănătatea oamenilora
E timpul să ne întoarcem.
suri
O mică contribuţie la vindecarea unor asemenea neajun
cele câteva remedi i inofen sive şi neperi culoas e pe
o va forma

a
îi
 36

cari le adaug la cura de apă pentru întărirea pielei, a întregus

lui corp şi a diferitelor părți ale corpului.
Remediile aceste, cari la început au fost primite cu un zâm-.
bet sceptic, au ajuns acum foarte întrebuințate şi aduc rezul-
tatele cele mai frumoase. Vivant seguentes!
Nu e vorbă, s'ar putea scrie capitole tot aşa de interesante
despre nutriţiune. îmbrăcăminte şi aerisire. Dar despre acestea,
altă dată. Ştiu că opiniile mele speciale vor întâmpina o mare
„opoziţie. Cu toate acestea țin mult la ele, fiindcă mi-au fost pro-
„bate printr'o experienţă îndelungată. Ele nu sunt nişte ciuperci.
„cari să-mi fi crescut peste noapte în creeri, ci sunt poame:
„scumpe, cari pentru unele prejudecăţi vor părea amare şi acre,
dar unui stomac sănătos îi vor prii admirabil.
„Vreau să mai spun că, referitor la hrană, regula principală
la mine e: Mai priincioasă e pentru corpul omului mâncarea us-
cată, simplă şi neprefăcută prin condimente. Ca băutură să îie
apa, pe care Dumnezeu ne-o dă nefalşificată la fiecare isvor.
Nu sunt puritan, admit să bea cineva un pahar de vin ori de
bere, dar nu le atribui importanţa, ce li se dă de obiceiu. Este
adevărat că din punct de vedere medical, după boală. băuturile
acestea joacă un rol oarecare, în condițiuni sănătoase însă:
prefer fructele.
In îmbrăcăminte urmez pe strămoşi. Haina ce se toarce şi,
„se ţese în casă este cea mai bună. Sunt contra distribuirii ine-
gale a îmbrăcăminţii pentru fiecare anotimp. Mai ales iarna
asta e o adevărată plagă. Capul. are o căciulă, gâtul are o legă-
„tură ori un şal de lână, umerii poartă un înveliş întreit ori îm-
" pătrit, ba, când eşi pe stradă, îl mai încarci şi cu o blană; nu-=-
mai bietele picioare rămân, sărmanele ca şi vara, tot cu ciorapi
în cisme ori ghete. Ce urmează de aci? Imbrăcămintea de sus.
ridică sângele şi căldura, cum o pompă ridică apa mereu spre:
etajul de sus, iar extremităţile inferioare rămân anemice şi
reci, Şi este natural ca astfel să se manifesteze dureri de cap,
congestiuni şi o mulţime de alte mizerii. Asemenea sunt în
contra îmbrăcăminţii de lână care acoperă pielea în mod direct.
şi imediat, şi sunt pentru rufele uscate şi solide de cânepă. A-
cestea sunt pentru mine o piele peste piele, cari n'o moleşesc, ci
O freacă și o agită mereu. Lâna pe pielea goală este un absor-
bant de sucuri şi căldură, şi contribuie mult la anemia genera--
țiunii noastre mici şi slăbănoage.
Urmează aerisirea. Ne place peştele care trăeşte în ape de:
RE
"Aug
isvor şi de munte şi dispreţuim peştele de mocirle şi ape putu-
. roase,
Aşa € şi cu aerul. Acelaş aer respirat pentru a treia oară,
e ca otrava, zice un medic vestit. De aceia odăile noastre tre-
buesc mereu aerisite. Aerul cel mai curat se strică prin res-
piraţie. Ştim că un grăunte de tămâie, pus pe un mangal, um-

zuAŞ
a pi i
 37

jple o odaie întreagă de miros . Ştim mai departe că, dacă tragi
«dintr'o ţigară ori pipă de 15—20 de ori, odaia întreagă se um-
ple şi miroase a îum. Lucrul cei mai de nimice în stare să
“schimbe foarte iute aerul din odaie. Respirația nu seamănă cu
acest fum ?
Câte respiraţii nu facem într'un minut, într'un ceas, într'o
zi, într'o noapte!
Ce stricat trebuie să fie aerul dacă nu se observă fumul în
el! Şi dacă nu aeriseşti, miasmele stricăcioase pătrund în plă- ie
anâni. Urmările trebuiesc să fie asemenea rele şi vătămătoare.
Tot asa de stricăcioasă pentru corp este şi căldura prea
mare în odaie, fiindcă căldura are proprietatea de a distruge şi
a consuma elementul dătător de viață, oxigenul. Căldura din
'odaie să fie între 12—14 grade R. Niciodată să nu treacă peste
15 gr.
Odăile de dormit să fie de asemenea bine aerisite; tot a-
ssemenea paturile şi saltelele.
In chipul acesta am spus tot ce aş fi avut de spus aci. Din
cele zise, poate să-şi formeze oricine o idee despre mine, şi să
vadă dacă atunci când bat la uşe, trebue să mă lase să intru sau
trebuie să mă respingă. Eu mă aştept şi la unaşi la alta, şi n'o
să mă supere nici una, nici alta!
Observaţia aceasta e importantă şi încă şi mai important
este ue a proceda conform ei. Fiindcă nimic nu discreditează
cura de apă decât intrebuinţarea ei indirectă, fără măsură şi fără
înțelepciune. Numai şi numai acea specie de bolnai îi aduce pa-
gubă, cari, dându-se ca experţi în cura de apă, scot sângele cu
cataplasmele lor nesfârşite, cu aburii şi compresele lor. Aceasta
nu însemnează a face cură de apă, ci, să mi se ierte expresiu-
nea, însemnează a face ruşine apei.
Cine cunoaşte iniluenţa apei, cine o ştie aplica în diferite
chipuri, acela posedă un remediu ce nu poate să fie întrecut de
nici un mijloc, ori cum s'ar numi acesta. Nimic nu este mai va-
riabil în rezultate, nimic mai aplicabil, de cât apa.
In natură ea începe ca o băşicuţă mică de aer, ori de vapor,
ce continuă într'o picătură şi se sfârşeşte cu imensul ocean care
umple cea mai mare parte a pământului. Aceasta trebuie să
fie un indiciu pentru fiecare hidropat şi să-i spună că fiecare
aplicaţie, fie în formă de lichid ori de vapor, e accesibilă de o
variabilitate dela cel mai mic grad, până la cel mai energic;
că, în fiecare caz, nu pacientul are să se conformeze compre-
sei, aburului, etc. ci aplicaţiunea trebuie potrivită bolnavului.
Meşterul se probează totdeauna în alegerea aplicațiunii
potrivite. Curarisatorul trebuie să examineze riguros pe bolnav.
Mai întâiu să-i bată la ochi durerile secundare, adică boalele
accesorii, cari răsar ca ciupercile din interiorul terenului atacat
Acestea, de regulă, fac să se conchiză iute asupra rădăci- |
 38

'nii boalei, asupra focarului principal. Se caută şi se examinea--

ză până unde a progresat boala şi ce fel de stricăciuni a cauzat.
Apoi se examinează bolnavul dacă e bătrân ori tânăr, slab ori,
țare, uscat ori gras, anemic ori nervos, şi aşa mai departe.
Toate aceste puncte, şi încă multe altele, îţi reprezintă icoana
boalei, și numai după ce s'au făcut toate acestea, se recurge la
spiţeria apei şi se întrebuințează după principiul: Cu cât mai:
dulce şi mai lin, cu atât efectul e mai bun şi mai eficace.
Nici un fel de aplicaţiune a apei, fie sub orice nume, nu poa-
„te strica, dacă se urmează după prescripţii.
Cele mai mulie din aplicaţiuni sunt acele cu apă rece, bună
oară cu apa de puț, isvor, sau apa de gârlă. In toare cazuri!e,
când nu se prescrie în mod expres apă căldicică,: sub expre-
siunea apă se înțelege numai apă rece. Şi aci urmez principiul
bazat pe experienţă: cu cât mai rece, cu atât mai bună. Pe
vreme de iarnă amestec pentru cei sănătoşi şi puţină zăpadă.
„Să nu mi se impute că fac prescripţiuni aspre, căci trebuie să
se ţine seamă de scurta durată a întrebuinţării apei. Cine a în-
cercat odată, aceluia i-a fost de folos; totuşi, nu sunt aşa de
fără de inimă şi iată concesiunile ce pot face, dar nimic mai
mult, când cineva vrea să aibă folos; |
Pentru cei începători în ale curei cu apă, şi mai cu seamă
pentru cei slabi, fie mai tineri sau mai bătrâni şi chiar bătrâni
de tot; pentru bolnavi cari se dau înapoi în faţa apei reci; pen-
tru acei ce n'au destulă căldură animală; anemicilor şi nervo-
şilor, le dau voie să înceapă pe vremea de iarnă cu apa căldi-
cică, adică care a stat într'o odaie caldă, având temperatura
de 14 până la 15 grade R. Muştele se atrag cu miere şi nu cu
sare sau oţet.
Aplicările apei încălzite se fac, în ceeace priveşte tempera-
tura şi durata, după prescrieri speciale. Gradele ut căldură în-
semnate cu R.. însemnează întotdeauna Reaumur.
Suntem datori să mai dăm câteva explicări privitoare la
aplicările reci — în partea a treia se va vorbi mai adesea şi
mai pe larg despre aceasta — şi anume asupra regulelor de
observat înainte. în decursul şi în urma aplicărilor.
Nimeni să nu îndrăsnească a proceda la vre-una din apli-
cările reci când simte frig, ori fiori, etc., afară de cazul când a-
ceasta se permite în chip expres la locul respectiv. Aplicarea
trebue să se facă cât mai repede, dar fără spaimă şi grabă prea
mare şi nu trebuie să se întârzie nici la desbrăcare, nici la
îmbrăcare, cum ar fi de pildă prin încheierea şi legarea înceată
a vestmintelor. Toate aceste lucruri secundare se pot săvârşi
după ce corpul întreg e odată bine acoperit. Ca să dăm un
exemplu: la o baie întreagă rece nu trebuie să se întrebuințeze
mai mult de 4—5 minute pentru desbrăcare, îmbâiare şi
îmbrăcare. Pentru aceasta nu e nevoie decât de puţină deprin-
 39

dere. De câte ori la o aplicare se zice „un minut” prin a-

ceasta se exprimă termenul cel mai scurt; când se zice 2—3
minute, răceala trebuie să opereze mai statornic, gar nu un
timp îndelungat. 3
Niciodată corpul nu trebuie uscat după nici un fel de apli-
care rece. exceptâ nd capul şi mâinile până la rădăcin a mânei;
aceasta din urmă numai pentru a nu se uda hainele la îmbră-
care. Corpul umed trebuie acoperit imediat cu cămaşa uscată
şi cu celelalte haine; aceasta trebuie să. se facă, după cum am
zis, cât imai repede, pentru a se închide cât mai curând erme-
ticeşte toate locurile umede. Această procedare se pare mul-
tora ba chiar celor mai mulţi, ciudată, de oarece cred în chipul
acesta. că ar fi să umble toată ziua în umezeală. Dar înainte
de a-si forma o judecată, să încerce mai întâiu. Vom vedea la
ce este bună neştergerea corpului. Ştergerea este împreunată
cu o frecare şi, deoarece nu e cu putinţă ca ea să se opereze în
chip egal în toate părțile, dă naştere la o căldură neegală a
pielei. ceeace e de puţină importanţă pentru omul sănătos,
pentru cel bolnav şi slab însă adesea însemnează foarte mult.
Neştergerea ajută să se producă cea mai regulată, egală şire-
pede căldură naturală. Se întâmplă întocmai ca şi când se
împroșcă apa în foc. Căldura internă a corpului întrebuinţează
apa lipită de piele ca un material pentru formarea repede de
căldură mai intensivă, mai mare. Cum am zis, este destul -să
se facă o probă. | |
Prescriu însă cu stricteţe ca, după fiecare aplicare de apă;
să se facă mişcare, fie în chip de muncă, sau de preumbl are,
care să se continue până când toate părţile corpului vor fi cu
desăvârşire uscate şi vor avea o căldură normală. La început
mişcarea se poate face mai repede, dar după ce se simte căl-
dura, mai încet, Fiecare simte mai bine singur când începe
căldura normală a corpului şi când se poate înceta miscarea;
preumblarea. Pacienţii cari se încălzesc uşor şi asudă, trebuie
să umble sau să se miște la început mai încet. dar ceva mai
mult, şi să nu se aşeze asudați sau încălziți nici chiar într'o
odaie caldă. Un catar ar fi inevitabil în acest caz. i
Ca regulă generală se poate admite-că timpul minimal al
mişcării, după o aplicare, trebuie să fie totdeauna de un sfert
de ceas. Este, după cum am spus, tot una, în ce chip se va face
mişcarea, fie prin preumblare, fie prin muncă corporală, etc.
 PARTEA INTÂIA

APLIGATIUNILE APEI
Aquae omnes... laudent nomen Domini
Toate apele să laude numele Domnului

GENERALITĂȚI

Intrebuinţările apei, după metoda mea, se împart în:

'1. Comprese, 2. Băi, 3. Aburi (Vapori), 4. Turnări (Duşuri);
5. Spălături, 6. Infăşurări, şi 7. Băutul apei.
Subdiviziunile fiecărei întrebuinţări se află descrise la fie-
care capitol, iar aplicaţiunile mai grele se explică la locul lor.
_ Conform firii boalei, aplicaţiunile apei au un scop întreit
după cum anume boala provine din turburările sângelui, adică
din circulaţiunea anormală şi defeatuasă, ori din ingredientele
străine introduse în sânge.Aplicaţiunea are de scop: Dizolvarea
eliminarea materiei bolnăvicioase, şi intărirea organismului.
In genere, se poate zice că primul serviciu, acela al dizol-
vării, se face de câtre aburi şi de băile întregi şi calde da bu-
rueni; al doilea serviciu, acela al eliminării, se face de către
înfăşurările de tot felul, parte de către dușuri şi comprese; al
treilea, serviciu, acela al întăririi, îl fac spălăturile, şi, în sfâr-
şit, întreg materialul întăririi.
Nu vreau să intru aci în amănunte, spre a nu da loc la ne-
înțelegeri.
Fiindcă fiecare boală derivă din perturbațiile sângelui
amintite mai sus, e lămurit că, în fiecare caz de boală, trebuie
să se aplice toate cele trei chipuri de întrebuințări, ori, cu alte
cuvinte, trebuie să se aplice toate măsurile cari dizolvă, eli-
mină şi întăresc. Apoi, aplicaţiunile acestea nu se fac nu-
mai asupra părţii bolnave din corp, spre exemplu asupra capu-
lui, piciorului ori mâinii, ci asupra copului întreg, care este
îmbibat de sânge bolnav; cu preferinţă şi mai cu deosebire lo-
cul bolnav, iar restul corpului ca tovarăş de suferinţe. Ar fi
eronat a proceda altfel. O să dau în partea a treia câteva e-
xemple cari să confirme afirmaţiunea aceasta.
Cine vrea să întrebuinţeze apa ca un remediu, acela n'o

4
 4l

s'o intrebuinţeze niciodată cu scop, adică nu va proceda în-

tr'un chip oarecare pentrucă aşa îi place; numai nebunul se
mulţumeşte de a opera cu tot felul de ape, aburi şi comprese,
fără nici un sistem. Pentru omul cu mintea sănătoasă, aplica-
ţiunile acestea trebuiesc să îie numai un mijloc pentru ajunge-
rea scopului. Dacă ajunge la rezultat numai printr'o apă căldi-
cică. el o să fie satisfăcut, căci datoria lui este să vină în a-
jutor naturii, care se luptă pentru o acţiune proprie și indepen-
dentă. Scopul lui de frunte este să rupă înlănţuirea de _boale,
aşa încât firea să-şi poată urma neîmpiedicată înainte opera
sa. După îndeplinirea acestei datorii, vindecătorul trebuie să se
retragă, să nu mai opereze.
Aplicările pentru cari se prescrie şederea în cearceafuri, Cu-
prind această notiţă la locul ei, de asemenea şi tot ceeace se po-
triveşte în special la fiecare exerciţiu. Cel care adoarme la o
astiel de aplicare, trebue lăsat să doarmă în pace şi să se odih-
nească, chiar şi dacă timpul prescris ar trece. Ca în toate tre-
buinţele, mici şi mari, şi aci natura face cele mai exacte ser-
vicii de ceasornic deşteptător. “
Când e nevoie de cearceafuri, nu înţelegem niciodată pân-
za fină, ci dură; dacă se poate pânză mai tare de in. Oamenii
mai săraci pot folosi şi pânză veche de cânepă groasă; aceasta
nu le va strica nimic. Pentru spălarea corpului care se prescrie
adesea, se potriveşte de asemenea mai bine o pânză mai dură
de in sau de cânepă.
Din motivele pe cari le-am expus pe scurt în introducere,
suntem împotriva lânei ca îmbrăcăminte pe pielea goală. Sto-
fele de lână folosesc însă foarte mult la învăluire, de exemplu
la înfăşurarea rece cu ghiaţă. Ele desvoltă o căldură repede şi
multă şi în această privinţă sunt neîntrecute.Din aceleaşi motive
recomandăm la astfel de aplicări pilota (plapomă de îulgi), ca
acoperământ.
Așa numitele frotări, fie prin frecare, fie cu perii, nu sunt de
loc aplicate de noi. Unul din scopurile lor, care e căldura. se
împlineşte într'un chip mai egal prin neştergere; celălalt, adică :
deschiderea porilor, sporirea activităţii pielei şi altele, o împli-
nește cămaşa de pânză groasă, iarăşi cu avantagiul că aceasta
lucrează, nu ca periile, câteva minute, ci ziua şi noaptea, fără
jertfă de timp şi de forţă. Când este vorba, în unele locuri, de
spălări puternice, nu înţelegem prin ele decât spălări repezi ale
întregului loc supus tratamentului. Spălarea locului, iar nu fre-
carea, este lucrul principal. 4
Să mai amintim ceva: Aplicările seara, înainte de culcare,
nu plac celor mai mulţi oameni; ei se simt iritaţi si zguduiţi
dintr'un somn început. Pentru alţii, aplicările uşoare de seară
sunt ca niste legănări într'un somn dulce. Nu recomandăm în
genere. astiel de aplicări, dar sfătuim pe oricine ca, în areactă
privință, să procedeze după cum va crede şi după experiențele
 42

e.
sale proprii. de oarece tot el va avea să suporte şi urmăril
fiecare aplicar e
În ce priveşte cunoştinţele speciale pentru
ga parte întâia, iar în ce
în parte; trimitem pe cititori la întrea
priveşte folosirea lor pentru bolnav, la partea a treia a acestei
cărţi. Acolo se arată şi cari aplicări se pot considera ca întTegi
uinţează
şi cari sunt numai aplicări parţiale, adică nu se întreb
decât dimpreună cu altele: de asemen ea se arată cari aplicări
(băile de aburi) cer o băzare de seamă deosebi tă.
Incheiem această parte generală cu dorinţa ca, prin cura de
apă, să se întărească şi mai mulţi sănătoşi si să se vindece
mulţi bolnavi. Incepem mai întâiu cu o scurtă enumărare &
mijloac elor de întărire a corpului , apoi vom urma cu expu-
nerea precisă a aplicărilor de apă pe cari le folosim noi.

Mijloacele de a-și întări corpul

Miiloacele de a-şi întări corpul sunt, după metoda mea
1. Umblatul desculţ; 2. umblatul prin iarbă umedă; 3. um-
blatul pe pietre umede; 4. umblatul prin zăpada căzută curând;
5. umblatul prin apă rece; 6. baia rece a braţelor şi a picioare
lor; 7. duşuri la genunchi cu sau fără turnare superioară.
1. Cel mai natural şi mai simplu miiloc de învârtoşare a
corpului este umblatul descult.
Aceasta poate să se exercite, după diferitele stări şi vârste
în chipurile cele mai deosebite.
Copiii mici de tot, cari sunt avizaţi încă cu totul la ajutorul
altora. şi sunt legaţi de leagăn şi de perini, să nu poarte, pe
cât e posibil, niciodată încălțăminte. De am putea să convingem
pe toate mamele despre această lege higienică! Părinților plini
de prejudecăţi, cari nu vor să priceapă această, să le fie milă de
mititeii nevinovaţi şi să le dea cel puţin o astfel de încălţăminte,
prin care aerul curat să poată ajunge binişor până la piele.
Copiii cari pot deia să stea în picioare şi să umble ştiu să-şi
ajute singuri. Fi îşi aruncă ghetele şi ciorapii cari le chinuesc
picioarele, şi sunt fericiţi, mai ales primăvara, să poată alerga
desculți. Uneori se rănesc la câte un deget, dar aceasta nu-i îm-
piedică să se desculţe iar. Copiii fac aceasta în chip instinctiv,
urmând un impuls al naturii pe cari l-am simţi şi noi cei în vâr-
stă, dacă cultura prea rafinată şi care pune toate pe un calapod
nefiresc, nu ne-ar lipsi adesea de orice simţ sănătos.
: Copiii celor săraci arareori sunt turburaţi în jocurile lor.
Mai puţin norocoşi sunt copiii celor bogati, cu toate că nici ei nu
simt mai puţin această necesitate. Am văzut odată pe un copil
al unui funcţionar înalt. Indată ce tatăl său îl pierdea din vedere
îsi arunca ghetele şi ciorapii şi începea să alerge prin iarba
verde. Mamă-sa. o femee cu minte şi cu bun simț, nu-l împiedica
să-și facă pe voie, dar tatăl său îl certa întotdeauna și-l asemă-
 43

împiedica pe mititel ca a.
na cu „copiii de ţăran”. Aceasta nui
verde. lar noi nu pu-
doua zi să alerge şi mai vesel prin iarba facă această poită.
copii i să-şi
tem decât să repetăm: Să lăsăm ros copiilor lor aşa.
Părinţii cu minte, cari ar permite bucu să permită
ceva, dar trăesc la oraş şi n'au grădină la casă, pot
timp prin vreo odaie sau
mititeilor să umble desculți oarecare picio arele , îaţa şi
princ ipal este ca
prin vreo altă sală; lucrul
spăt, să se mişte în.
mâinile, să mai respire, să sugă aerul proa aia
elementul lor. mai să-
Pentru oamenii dela țară şi în genere pentru ăceimult des-
dăm nici un sfat; ei umbl
raci w'avem nevoie să mai
oraşelor pentru.
culţi şi nu invicfiază pe locuitorii mai bogaţi ai ciorapii cari le:
şi
instrumentele lor de tortură, pentru ghetele
se. Oame nii dela țară, zăpăciţi de
apasă picioarele şi le ţin strân
se poarte ca se--
obişnuinţele orăşeneşti şi cărora le e ruşine să lor; cât des--
orbi rea
menii lor, sunt destul de pedepsiţi pentru
aceas ta, apoi nici să n'o-
pre cei cari n'au adoptat încă moda
toţi umbl au descu lți la țară: copii şi,
adopte. In tinereţea mea,
oameni mari. soţii şi mame, băeţi şi fete. Drumurile până la bi-
câte un ceas; părin ţii ne
serică şi până la şcoală erau lungi de
t merinde,
dedeau câte un codru de pâine şi câteva! mere drep
pi şi ghet e drep t încă lțăm inte ; aces tea din ur-
precum şi ciora
biser ică sau în:
mă, însă, le purtam pe băț până la intrarea în ano-
numa i vara, ci ades ea şi în
şcoală; şi aceasta o făceam nu
înce pea să disp ară zăpa da de pe câmp ii:
timpuri mai reci. Abia ş
, şi ne sim-
şi începeam să umblăm desculți pe pământul umed ș:
tiam veseli, bine şi sănătoşi. s
E un lucru lămurit că omenii dela orase, şi în special cei
i- 4
din clasele mai superioare. nu pot să se supună acestui exerc
rte. A
ţiu. Dacă în prejudecățile lor au ajuns deja atât de depa
r ca 3
încât socotesc că n'ar putea, îmbrăcându-se, să lase măca
piciorul gol să se atin gă de scân duri le salon ului, ci numa i de- SĂ
covoare calde si moi, ca să nu fie expuşi la reumatisme, gutu--
raiuri, dureri de gât sau altele, nu mă mai ocup de ei. Dacă, A
însă, sunt mulți din aceia cari ar fi gata să facă ceva pen-:
tru întărirea corpului, ce i-ar împiedica să facă o astfel de plim-
bare seara, imediat înainte de a se culca, sau dimineața după
sculare, zece minute, un sfert de oră sau o iumătate de ceas?
Aceste plimbări ar putea să se facă mai întâiu. pentru a nu se: n SE
simţi începutul brusc, în ciorapi, mai târziu desculți şi, în sfârşit - :
în aşa chip ca, înainte de plimbare :prin odaie, picioarele până Ă
deasupra de glesne. să se ţină câteva momente în apă rece. e:
Cu o bună împărțire, cu bună voinţă, si cu o adevărată năzu-
inţă de a-si păstra sănătatea, oricine, chiar şi cel din din clasele:
cele mai superioare, precumsi cel mai'ocupat în slujba sa. ar:
putea să câștige atâta timp, încât şă-şi facă el însuș aceaâță. 1.2 3
binefacere. Un preot, foarte bun cunoscut al nostru, se ducea Fri 05
fiecare an pentru mai multe zile la un prieten, care avea o gră-
 N

dină măricică. In fiecare dimineaţă preotul îşi recita breviarul

„plimbându-se desculţ prin iarba umedă de rouă şi se simţea
foarte bine, ba adesea îmi lăuda; foarte mult efectele excelente
„ale umblatului desculţ.
„Am putea să cităm persoane din cele mai înalte ranguri ale
.societăţii, cari n'au disprețuit un stat bun, şi pe vreme potrivită
„au căutat să-şi întărească corpul cu plimbări de) acestea prin
păduri sau livezi singuratice.
Unul din aceştia — al căror număr este de altiel încă re-
„lativ foarte mic — ne-a mărturisit că, pe când înainte nu era
săptămână în an să nu aibă un guturaiu cât de mic, după acest
exerciţiu s'a văzut scăpat pentru totdeauna de acea nefericită
«lispoziţie. :
Mamelor. voim să le mai adresăm în acest loc un cuvânt
deosebit. Ele sunt în prima linie chemate să îngrijească de cre-
-şterea unei generaţii mai robuste, mai rezistente şi să ajute la
înlăturarea moleşirii, slăbirii, anemiei, nervozităţii şi cum se
'vor mai îi numind toate aceste sugătoare şi scurtătoare de viață,
cari fac atâtea goluri în societatea omenească. Aceasta se în-
tâmplă prin întărirea corpului începută cu înţelepciune din vâr-
sta cea mai fragedă a copilului. Aer, nutriment, îmbrăcăminte,
“sunt trebuinţe tot atât de neapărate pentru copilul de țâță, ca şi
pentru moşneag, Ele sunt tot odată agenţii întăririi corpului.
Cu cât e mai curat aerul pe care copilul îl respiră, cu atât sân-
gele îi este mai bun.
Pentru a deprinde repede această fiinţă slăbuță cu aerul
liber, mamele ar face bine ca, după băile calde zilnice, să cu-
unde pentru vreo 2—3 secunde copilul într'o apă rece, cum ar
îi una încălzită de soare sau să-l spele repede cu o astfel de
apă. Apa caldă singură moleşeşte; spălările repezi reci întă-
resc şi asigură o desvoltare sănătoasă a corpului. Sensibilita-
itea care va face pe copil să plângă la început, va dispărea dela
'sine după aplicarea a treia sau a patra. Acestă afundare întă-
reşte pe copii de mici, împotriva răcelilor atât de dese şi a ur-
"mărilor lor şi scuteşte pe mamele cari vor să evite aceste rele,
de înfăşurările şi îmbrobodirile în ştofe de lână şi altele, cari
împiedică orice pătrundere a aerului curat, şi care ar' trebui să
înspăimânte pe orice om cugetător. Se păcătueşte foarte mult,
în chipul acesta, împotrva sănătăţii mititeilor. Corpurile li se
"vâră în nişte adevărate cuptoare arzătoare de lână, trupşoarele
gem sub greutatea legăturilor şi a şaiurilor, căpuşoarele sunţ
îmbrobodite de nu mai aud, nici nu mai văd, şi gâtul, care ar
trebui întărit de preferinţă, se mai învăluie de obiceiuj în legă-
turi deosebite, cari îl despart de orice atingere cu aerul. Când
copilul e lăsat să fie dus la plimbare, mamă-sa îi mai exami-
nează odată toate legăturile, ca nu cumva să rămână vreun col-
„„ “tişor desfăcut. Astfel fiind, poate oare să fie de mirare că dif-
în „“teria, crupulşi alte boale seceră atâţia copilași? că sunt atâţi
 45

copii slăbănogi, predispuşi la oftică şi la toate boalele, din cari.

o îorti-
multe nici nu se cunoşteau mai înainte? Nu! căci numai
ficare din vreme a corpului îi poate apăra !de toate acestea. .
în-
Mens sana in corpore sano, zice un proverb latin, şi aceasta
semnează că, şi în privinţa intelectuală, desvoltarea merge pa--
ralel cu a. corpului. De ar înţelege toate mamele datoria şi răs-
punderea ce au pentru sănătatea copiilor lor şi ar asculta din.
vreme sfaturile bune! -
'2) Un chip deosebit şi foarte eficace al umblatului desculţ,
este umblatul prin iarba umedă (1), fie această iarbă umezită
de rouă, ploaie sau prin stropir e de apă. In partea a treia sc:
va întâlni adesea. acest exerciţiu de întărire si nu putem decât
să-l recomandăm cu cea mai mare căldură tinerilor şi bătrâ-..
nilor, celor sănătoşi, ca şi celor bolnavi.
Cu cât iarba! e mai umedă, cu atât se urmează mai mult
exerciţiul şi cu cât se poate repeta mai des, cu atât rezultatul
va fi mai bun. De obiceiu, plimbarea prin iarbă trebue să dureze
dela un sfert până la trei sferturi de ceas.
După terminarea exerciţiului, se şterge repede iarba sau
nisipul de pe picioare, dar fără să se usuce pielea picioarelor şi
încălțămintea uscată se trage peste picioarele umede. După
umblatul prin iarba umedă, urmează apoi o plimbare cu picioa--
rele încălţate pe un drum uscat, acoperit cu nisip sau cu pietre;.
la început ceva mai repede, apoi din ce în ce în sens normal.
Durata plimbării depinde de uscarea şi încălzirea picioarelor,
şi nu trebue să treacă peste un sfert de ceas.
Sfătuim să se observe bine cuvintele „încălțăminte uscată”..
Nimeni să nu tragă peste picioare ciorapi umezi, după această
aplicare. Urmările s'ar simţi imediat la cap si la gât. Aceasta.
mar însemna a clădi. ci a dărâma. Este bine să se atragă aten--
ţia tinerilor nesocotiţi şi iuti să fie cu băgare de seamă, ca să:
nu-si arunce ghetele şi ciorapii în iarba umedă, ci să le țină gata-
la loc uscat; pentru ca picioarele umede să poată îi readuse re-.
pede la căldura necesară. Acest exerciţiu, ca şi orice umblat-
desculț. se poate face şi când picioarele sunt reci.
3) Un efect aproape egal cu al umblatului prin iarba umedă
3] are umbiatul pe pietra umede, care pentru mulţiemai comodă:
si mai usoară. Fiecare casă sau căsuţă are undeva, în curte în
bucătărie, etc. un loc pavat. mai mare sau mai mic, putându-se
întrebuința pentru umblatul desculţ pe pietre umede. Intr'un
loc mai mare, plimbarea se face dealungul şi dealatul; în locuri
mai mici. umblarea se face pe loc, adică se schimbă picioarele
ca la călcarea strugurilor. Lucrul principal este ca pietrele să
fie umede si ca cineva să nu stea liniștit, pe ele, ci să-si mişte-
picioarele destul de iute. Udarea pietrelor se face mai bine tur-

1) Umblatul“prin iarba umedă, este cu mult mai de preferat decât:

umblatul pe pământul uscat.
 mându-se apa dintr'o cană pe un loc, care se calcă apoi aşa ca
„apa să se întindă. Dacă pietrele se usucă prea curând, se toarnă
„apă şi de două şi chiar de mai multe ori; în acest caz apa cea
ei
mai rece face cele mai burie servicii.
In cazurile în cari se întrebuinţează acest miiloc de întă-
"zire în scop de vindecare, el nu trebue să se aplice mai mult de
3—15 minute. Aceasta se va potrivi după starea în care se gă-
,
seşte pacientul, adică: dacă e mai ţare, sau mai slab, anemic
etc.; în deobşte 3—5 minute sunt de ajuns Ca mijloc de intă-
rire pentru cei sănătoşi, exerciţiul poate să se prelungească fără
primejdie la O jumătate de oră şi mai mult şi îl recomandăm tu-
turora cari voesc să înceapă o fortificare solidă. Nici cel mai
slab şi! mai simţitor să nu se sperie de acest exerciţiu.
Cine suferă de răceală la picioare şi e predispus pentru du-
reri de gât şi guturaiuri pentru urcarea sângelui la cap şi prin
urmare pentru dureri de cap, să aplice des plimbarea pe pietre.
Va face bine să amestece în apa pe care o toarnă pe jos şi pu-
in oţet.
Pentru încălţare şi mişcare se va observa aceleaşi reguli
za şi pentru umblatul prin iarbă umedă. Ca şi aceasta, plim-
'barea pe pietre se poate face şi cu picioarele reci, (adică neîn-
călzite înainte de exerciţiu).
4) Un efect mai mare decât prin exerciţiile citate mai sus,
„se dobândeşte cu umblatul prin zăpada căzută de curând. Stă-
ruim cu tot dinadinsul ca zăpada să fie căzută de curând, proas-
spătă, care să se strivească sau să se prindă ca pulibere de pi-
-cioare, şi nu zăpadă veche, îngheţată, care răceşte într'un chip
prea simţitor şi nu e bună de nimic. Afară de aceasta, plimba-
rea nu trebue să se facă nici odată pe vânt rece, ci mai cu sea-
mă când soarele de primăvară topeşte zăpada. Cunoaştem pe
mulţi cari se plimbau cu cel mai mare succes prin astfel de ză-
'padă care se topia câte o jumătate de ceas, un ceas întreg, ba
“chiar câte un ceas şi jumătate. Numai în primele minute dela
început trebue să-ţi impui oarecare silă; mai târziu nu rămâne
'nici urmă de neplăcere sau răceală prea mare. Durata obişnuită
„a acestei plimbări prin zăpadă este de 3—A minute. Observ încă
„odată: nu trebue să staţi pe loa, ci să umblați.
Câte odată se întâmplă ca degetele prea delicate, desvăţate
cu totul'de aerul de casă, nu pot să suporte răceala zăpezii, şi
:se umilă, se inflamează şi dor. Nu trebue să se sperie nimeni de
„aceasta, căci nu este de nici o însemnătate, şi vindecarea ur-
“mează repede, dacă se înmoaie de mai multe ori degetele în
“apă de zăpadă sau se freacă uşor cu zăpadă.
Plimbarea prin zăpadă poate fi înlocuită, de pildă toamna,
cu wmblatul prin iarba brumată. Simţirea frigului este mai vie
“în acest caz de oarece corpul e prea puţin desvăţat încă de
căldura de vară în această perioadă de transiţie. Chiar şi iarna
"plimbarea prin zăpadă poate fi înlocuită cu umblatul pe lespezi
 47

încălțarea şi
de piatră udate cu apă de zăpadă. In ce priveşte
mai sus. ina
mişcarea să se citească regulele expuse
îi nişte
De obiceiu se răspunde la aceste rcomandaţii că ar
şi aşa mai depart e, căci ar da naşter e la răceli,
nebunii, prostii
Dar să facă cine
reumatisme, dureri de gât, guturaiuri şi alțele. se
puţin pe inimă la începu t, şi
va numi o încercare, să-şi calce
d că, dimpot rivă, plimb area prin zăpad ă,
va convinge în curân
dimpotrivă
departe de a avea toate acele desavantagii, are
avantagii foarte mari (1). Ș
Sunt mulţi ani de când cunoaştem pe soţia unui înalt îunc-
de a-şi
ţionar. Această mamă energică ţinea mult la sistemul,
fortifica copii, întărindu-le corpul; nu le permitea să fie alegă-
tori în ale mâncării şi băuturi i, nici să se prea plângă de vremea
rea, căldură, frig, etc. Indată ce începea să ningă, promitea co-
piilor pâine cu unt şi cu miere, dacă cutezau să facă câteo plim-
bare desculți prin zăpadă. Aşa făcu mai mulţi ani dearândul;
copii se întăriră, se făcură voinici şi vânjosi şi, toată viaţa. lor,
vor fi desigur recunoscători mamei lor pentru această creştere
solidă.
Aceasta în ce piveşte umblatul prin zăpadă a celor să-
nătoşi; să cităm acum două cazuri cari vor arăta ce efect bun
are acest exerciţiu şi la multe boale. îi gi
O persoană suferia de mulţi ani, iarna, de degerături cari
se umflau, coceau şi îi pricinuiau dureri mari. In primele zile de
toamnă începu după sfatul nostru, să facă plimbări prin zăpadă;
le repetă de mai multe ori şi se vindecă cu desăvârşire de boala
ce avea.
Acum, nu de mult a venit la noi o fată de 17'ani, plângân-
du-se de dureri violente de dinţi. „Dacă te-ai plimba cinci mi=
nute prin zăpada căzută de curând, — i-am răspuns, — ţi-ar
trece durerea imediat”. Ea ne-a urmat sfatul îndată, alergă în
grădină şi peste zece minute se întoarse strigând veselă că du-
rerea-i trecuse cu desăvârşire.
Nici odată plimbarea prin zăpadă nu trebue să se facă,
dacă corpul întreg nu e cald. Cei friguroşi să caute întâmu prin
muncă sau exercițiu să-şi aducă corpul în stare de căldură nor-
mală. Persoanele cari suferă de asudarea picioarelor de crăpă-
turi la picioare. degerături sparte sau coapte, se înţelege că nu
pot practica plimbarea prin zăpadă până nu vor încerca să se
vindece mai întâiu în alt chip (vezi: Baia de picioare sau Abu-
rul pentru picioare).
5) Umblatul prin apă. — Oricât de simplu ar părea umblatul
prin apă, până la pulpe, totuşi, tocmai acest exerciţiu foloseşte:
a) pentru învârtoşare, căci acest exerciţiu are acțiune asupra

i 1) Mulţi doctori aprobă acest exercițiu cerând numai ca să se facă cu

îngrijirea necesară. Alţii fac observarea că exerciţiul ar fi prea aspru; dar nu
se gândesc cât de des recomandă chiar ei aplicarea ghieței, care e şi mai aspră.

Pai Rp Rusi sea

 48

“ corpului întreg, întăreşte firea întreagă; b) are acțiune îavo-

rabilă asupra rinichilor şi asupra secreţiunii urinii, de aceea
apără de multe boale ce-şi au originea în rinichi, în băşică sau
în pântece; c) are o acţiune bună asupra pieptului, uşurează
respiraţia şi alungă gazurile din stomac; d) are o deosebită ac-
ţiune bună asupra durerilor de cap.
Acest miiloc de întărire a corpului se poate aplica, făcând
mişcare în apă rece, într'o putină de baie, etc. la început până
peste glesne. Mai mult efect se dobândeşte dacă se adaugă pe
rând apă până la pulpe şi, mai mult încă, dacă apa vine până la
genunchi.
In ce priveşte durata, se poate începe cu un minut, apoi
mai mult până la 5 şi 6 minute. Cu cât apa va fi mai rece cu
atât va fi mai bine. După un astfel de exerciţiu, trebue să se
facă mişcare, vara la aer liber, iarna în odaie încălzită, până la
încălzirea normală a picioarelor. larna se poate pune zăpadă
în apă. Cei slabi de constituţie pot să înceapă cu apă nu prea
rece şi să treacă pe rând la apă mai rece şi, în cele din urmă,
la rece de tot.
6) Pentru întărirea în special a extremităților, a bratelor şi
a picioarelor, este de mare îolos următorul exerciţiu: A sta în
apă rece până la genunchi, nu mai mult decât un minut. După
încălţare, îţi desveleşti braţele până la subsiori şi le ţii de ase-
menea un minut în apă rece. Mai bine este a se face, de se poate
ambele aceste exerciţii în acelaşi timp; în acest scop poate servi
o putină de baie mai mare. Exerciţiul se poate face şi în aşa chip
ca. picioarele să se pună într'un vas aşezat la pământ, iar bra-
ţele si mâinile în alt vas sau ciubăr aşezat mai sus, pe un scaun.
“După multe boale aplicăm acest exerciţiu, pentru ca să
sporim circulaţia sângelui în extremităţi.
Inmuierea, numai a braţelor, face bune servicii tuturor cari
sufăr de degerătură şi de mâini reci. Face bine cine îşi usucă
-mâinile (nu braţele) imediat după înmuiere, de oarece aerul as-
pru poate să pricinuiască crăpări de piele, când mâna e udă.
Acest exerciţiu pretinde ca corpul să se simtă cald nor-
mal (să nu tremure de frig). El se poate face însă și cu picioa-
rele reci până peste glesna, (nu peste pulpe), şi cu braţele reci
până la coate.
7) Ca cel din urmă miiloc de întărire am enumărat duşu-
rile sau turnarea de apă peste genunchi. Să se caute chipul apli-
cării sale la capitolul despre turnări. Ele sunt în deosebi folo-
sitoare picioarelor, în arterele cărora fac ca sângele să circule
mai vioiu (1). Aci avem să observăm numai, că noi ordonăm du-
1) Un domn oarecare ajunsese să aibă la degetele picioarelor, înfloc
de unghii, o grămadă de carne moale. Duşurile de genunchi au fost deajuns:
"ca să pună în circulație sângele şi să dea iar putere şi tărie unghiilor, rea-
ducându-le în starea de mai înainte.
 ORF TAGHE B. ANTONE
49 OT, Poenari jud. Muşeal

surile de genunchi într'un chip mai puternic, când e vorba să

iolosească celor sănătoşi pentru întărire. Lăsăm adică să cadă IDe
IT

raza de apă mai de sus, şi iarna. răcim apă mai mult cu zăpadă,
ghiaţă, etc.
Acest exerciţiu nu se poate îace decât atunci când disesul e
cald (când nu tremură). Picioarele pot fi reci până la glesne.
Deasemenea, duşul de genunchi singur, adică fără să fie! însoţit
de altă aplicare, nu trebue continuat prea mult, (3—4 zile cel
mult) .Cine îl foloseşte mai mult, trebue să-l schimbe cu duşuri
întregi sau cu înmuierea braţelor, (vezi No.6) făcând dimineata
una, şi după amiază alta din aceste aplicări.
Aceste mijloace de întărire vor ajunge. Ele se vor aplica în
orice anotimp, iarna ca şi vara. larna se va scurta puţin aplica-
ţia şi se va prelungi câtva mişcarea. Inainte de a îi cineva obiş-
nuit cu aceste exerciţii ar fi bine să nu le înceapă iarna. Mai ales > ANDI
oamenii anemici, friguroşi, răsfăţaţi prin îmbrăcămintea prea 4
căldureasă, e mai bine să înceapă aceste exerciţii vara. Nu zic
aceasta pentru că m'aş teme că aplicaţiile le-ar strica ceva; mă
tem numai să nu se sperie cineva dela început şi să nu urmeze
o cură cu desăvârşire î
Cei sănătoşi, ca şi cei bolnavi, pot să aplice fără teamă
toate exerciţiile cu precauţiune şi urmând întocmai preceptele |
date. Nici odată exerciţiul însuş nu poate avea urmări rele, ci
numai neprevederile împreunate cu el. Chiar si la ofticoşi, la
care boala făcuse deja progrese mari, am aplicat cu bun rezul- A
tat numerile 1, 2, 3 şi 6.
Mulţi, şi în special cei săraci, cărora li e destinat mai ales
studiul nostru, nu vor avea nevoie de îndrumările melkej pentru
a-şi întări corpul. Meseria şi felul lor de viaţă pretind adesea
zilnic, ba chiar şi pe fiecare ceas, unul sau altul din citatele mij- 000
loace de întărire, sau altele pe cari nu le-am mai enumerat. Ei dA
nu au să invidieze pe alţii cari în aparenţă, duc o viaţă mai bu- e
nă. Aceste mijloace sunt nişte închipuiri adeseal cu desăvârşire 5
nefondate.
Aceia dintre cititori, cari poate n'au auzit nici odată despre
cele arătate aci, nici măcar din nume, înainte de a-şi da verdic-
tul de condamnare, să facă numai o încercare cât de mică. Dacă
va eşi în favoarea noastră, ne vom bucura, nu pentru noi, cipen-
tru importanța cauzei. Multe furtuni dau în viaţă peste sănătatea gt
oamenilor. Bine de cei cari îşi vor fi întărit bine si adânc rădă-
cinile sănătăţii lor. 4
 APLICAŢIUNI DE APĂ
se împart în
Aplicaţiunile de apă, pe cari noi le folosim,
chipul următor:
“a) Comprese; b) Băi; c) Aburi; d) Turnări (dușuri);
e) Spălături: î) Infăşurări si e) Apa ca băutură.
A) Compresele
- Deoarece următoarele aplicări sunt cunoscute în popor
sub numele de „comprese”, păstrez şi eu această numire cu plă-
_cere, chiar cu riscul de a nu se potrivi tocmai bine. Compresele
se împart în:
1. Comprese superioare (aplicate deasupra).
saci e
O bucată de pânză mai mare şi aspră (pânză de
acest scop), se îndoai e de 3, 4, 6,8, 10
- foarte potrivită pentru
 5I
*

„ori, în direcţia lungimii, până când ajunge atât de largă şi de

lungă, încât să acopere, dela gât în ios, pieptul şi pântecele în-
“treg. La dreapta şi la stânga corpului să se lase, de fiecare parte,
să atârne în jos câte o bucăţică. Pânza astiel pregătită, se în-
moaie în apă rece (iarna se poate întrebuința apă caldă), apoi
se stoarce bine şi se acopere cu ea, în chipul descris mai sus, VE
T
TI
eOR
O
PPE

“pacientul, care zace în pat. Deasupra se aşează o plapumă de

“Tână sau'o pânză uscată, împăturită de 2—3 ori, şi care are
scopul de a nu lăsa să pătrundă aerul la compresa umedă apoi,
-peste toate acestea, o pilotă (plapumă de fulgi). In iurul gâtului
mai punem de obiceiu o bucată de pânză sau de lână, care să
împiedice cu desăvârsire aerul de a pătrunde la compresă. Tre-
Due să se acopere pacientul cu băgare de seamă, căci se pot prea
“uşor produce răceli.
Compresa rămâne aşezată dela 3 sferturi de ceas până la.
un ceas. Dacă aplicarea se cere să fie repetată, căci ea trebue să
„opereze prin răceală, atunci compresa încălzită trebue reînoită,
“adică trebue înmuiată din nou.
Indată ce timpul prescris a trecut, se depărtează pânza
“umedă, pacientul se îmbracă şi face mişcări, sau mai rămâne
2
ș-ERE
UAI
4 aii
S:eADI
raȘi
it

„câtva timp în pat.

Aplicarea compresei superioare are efect mai ales asupra UE
iP
iT
PD
ASI I
-gazurilor stătute din stomac şi pântece, pe cari le alungă.
_ Această aplicare, ca şi cea următoare, pretinde ca corpul
-să fie cald. A,
2. Comprese inferioare (aplicate dedesubt).

Tot ca şi compresa superioară este şi cea, inferioară care,

„dacă ambele aplicări trebuesc să se facă pe rând, trebue făcută
mai întâiu. In această privinţă este de notat: (ae Aa
Deoarece şi compresa inferioară *se face în pat, pentru a
„evita umezirea saltelei, se aşează peste cearceaf oi altă pânză
„de in, şi peste aceasta, o cergă. | tie
"Tot o pânză îndoită de mai multe ori (3— ori), înmuiată
'şi stoarsă bine, se întinde în lungime deasupra cergii, asa ca
să acopere pe pacient dela cel dintâiu până la cei din urmă inel
al şirii spinării (întreaga spinare). Pacientul se aşează, dea-
-supra cu spatele şi se acoperă bine cu o pilotă şi o cergă, ca să
nu pătrundă aer de loc. Compresa de dedesubt are să se iolo-
„sească tot trei sferturi de ceas, şi, în caz de prelungire, să se
reînoiască, având să opereze ca şi compresa de deasupia, nu- pe E:
mai prin răceală. Regulele de observat după aplicare sunt tot
„cele de mai sus. Tao.
Compresele de dedesubt sunt foarte bune pentru întărirea
şirii spinării, în contra durerilor de spate şi de miiloc (junghiu).
-Cunoaştem multe cazuri, în cari durerea de mijloc (lumbago)
Pi

X , i i
Ade n e mAe ct
a fost vindecată cu desăvârşire după aplicarea a două comprese”
într'o singură zi.
In cazuri de stagnare a sângelui şi în fierbinteala frizurilor, -
compresele de dedesubt au un efect foarte bun.

>

In ce cazuri anume trebuesc să se aplice şi de câte ori tre

buesc să se repete, şe va arăta în special la diferitele cazuri de.
boală.
d 3. Comprese deasupra și dedesupt în acelaș timp.
După cum se pot face una după alta, tot astiel aceste două.
feluri de comprese se pot aplica şi în acelaş timp. -
Se prepară compresa de dedesubt astfel cum s'a explicat
la No. 2, iar cea de deasupra se aşează lângă pat. Pacientul se -
deşbracă şi se aşează pe compresa de jos, apoi îşi aplică pe cea .
de deasupra, care stă gata alături. Acoperirea cu pătura de lână
şi cu pilota se face iar aşa, încât din nici o parte să nu poată :
pătrunde aerul la comprese. De mare importanţă este, la acea-
stă aplicaţiune dublă, ca pătura de lână, care se aşează sub :
compresa de dedesubt, să fie destul de largă ca să se poată aco- -
paricu ea şi compresa de deasupra asa ca bolnavul să fie ca şi
înfăşat.
Această aplicaţiune trebue să ţină cel puţin trei sferturi de -
„ceas şi cel mult un ceas.
Fa face servicii excelente în contra căldurilor mari, a gâze- -
lor congestiunilor, ipohondriei si alor boale.
4. Comprese pe pântece
« Pacientul stă culcat în pat. O pânză de in, împăturită de
 4

PRR
I|

53 4

--4—6 ori, se înmoaie în apă, se stoarce de tot (asa ca să nu mai

„picure), se pune pe pântece şi se acoperă cu îngrijire cu o pă-
tură de lână şi cu pilota. Aplicaţiunea aceasta poate să dureze
trei sferturi de ceas până la două ore; compresa trebue schim-
bată după ora întâiu, adică muiată din nou.
„ Această compresă face servicii bune în contra durerii de
- stomac, a crampelor, şi când e vorba să se atragă sângele dela
„piept şi dela inimă.
Adesea se foloseşte în locul apei, pentru înmuierea pânzei,
„oţetul; asemenea, după cum se arată în special în partea a treia
se i ioloseşte, în acest scop, şi infuziunea (ceaiul de îloare
(le fân).
Pentru a se economisi oţetul, compresele se pot face în aşa
chip, că se înmoaie mai întâiu o pânză îndoită în două, în ju-
“mătate apă şi jumătate oțet, şi se aşează pe corpul gol, iar dea-
supra se întinde o altă pânză, îndoită de 2—4 ori şi înmuiată
“numai în apă. Acoperirea se face ca mai sus. Adesea ni s'a pus
“întrebarea: Ce principii avem în ce priveşte compresele de
ghiață, lăsarea de sânge, etc.? Ne vom explica aci pe scurt:
Cel care întinde mâna unui duşman spre împăcare, cu trun-
“tea încruntată, mai cu greu îşi va ajunge scopul decât unul care
îl întâmpină cu fața veselă şi cu inima vioaie. Această compa-
'raţie ne vine în minte când e vorba de aplicarea ghieţii sau a
apei. Totdeauna am socatit compresele de ghiață, mai ales peste
părţile cele mai delicate ale corpului, (cap, ochi. urechi, etc.j
printre mijloacele cele mai aspre şi mai brutale. Ele nu merg
mână în mână cu natura, ajutând pentru ca ea să înceapă a lu-
cra iarăși singură; ele îi smulg ceva cu sila, şi aceasta îşi răs-
“bună. Pungi de ghiață, comprese de ghiață si cum se mai nu-
-mesc, în practica noastră sunt necunoscute şi asa vor rămâne
“în totdeauna. Să-şi închipuiască numai cineva. ciocnirile colo-
sale dintre căldura arzătoare din lăuntrul corpului şi muntele
de ghiaţă de deasupra, iar între ele mădularul cel suferind,
“organul de carne plăpândă şi de sânge, muncit de amândouă,
Rezultatele acestor fel de munci le-am aşteptat totdeauna cu
mare temere, şi temerea noastră, în cele mai multe cazuri, a
“fost iustificată. :
Cunoaștem pe un domn care, un an întreg, a avut să poarte
“fără întrerupere, ziua şi noaptea, comprese de ghiațpe
ă un pi-
cior. Ei bine, a trebuit să se întâmple o adevărată minune ca .
această mulţime de ghiaţă să nu absoarbă întreaga căldură, nu
“numai pe cea produsă de boală, ci si căldura naturală indispen-
“sabilă. Dar de vindecarea piciorului. nici vorbă!
„Ne poate răspunde cineva că în multe cazuri a folosit în-
tr'adevăr. Se poate că răul n'a putut rezista atâtor mijloace
forțate: dar urmările? Sunt nenumărați aceia cari au venit la
noi cu pierderea parțială a fetei, cu suriditate în grad mai mare
“sau mai mic,cu reumatisme dintre cele mai felurite şi în special

„iei
 54

prea mari ale ca-

cu reumatisme de cap şi alte multe sensibilităţi
niau toate acest ea? Răspu nsuri le erau mat
pului. De unde prove
„Atunc i, si atunci ,mi s'au aplica t compr ese de
în totdeauna:
mai mulţi vor su- .
ghiaţă; sufer de ani de zile...” Negreşit că cei nţăm:
ăm încă odată: Ne pronu
feri toată viaţa lor. O mai repet
ei compr ese de ghiaţă si afirm ăm, dim-
absolut împotriva oricăr şi
apa, aplica tă potriv it, este în stare să potol ească
potrivă, că e
fie aceast a în oricar
să neutralizeze şi cea mai mare căldură,
poate să fie
parte sau organ al corpului.Dacă un incendiu nu mai
stins cu apă, atunci desigur nu va fi stins nici cu bucăţi de
ghiaţă. Aceasta poate s'o înţeleagă ori cine.
A,
CREA
10
ai
e
Pata
poi
i

:
"Am zis că apa, aplicată potrivit, aduce folos. Prin aceasta
fireşte că nu înţelegem ca la o aprinde re, de exempl u la cap sau
în cap, să se pună, ca ghiaţa mai înainte, cât se poate de multe
comprese, şi aşa mai departe. O sută de bucăţi de ghiaţă sau
de comprese nu vor opri năvălirea sângelui spre locul inflamat
ceeace sporeşte fierbinteala. Trebue să conducem sângele în altă
parte, să-l resfirăm, cu alte cuvinte; afară de aplicaţiunile dela
locul suferind, trebue să facem şi altele asupra corpului întreg.
Pe acest duşman la cap sau în cap, de pildă, îl vom ataca mai
întâiu la picioarele pacientului, şi vom purcede apoi pe rând
împotriva corpului întreg.
De altfel ghiaţa ne face şi nouă servicii excelente la cura:
noastră de apă, prin întrebuinţarea directă. Ea răceşte vara apa:
când începe să devină prea caldă.
Ce opinie avem despre lăsârea de sânge, lipitori şi alte:
scoateri de sânge, de orice fel?
Acum 50, 40 și chiar 30 de ani, rar se găsia o femee care:
să nu-şi fi lăsat sânge de 2, 3 şi 4 ori pe an; se însemnau dela:
începutul anului în calendar, cu multă strictețe, zilele alese pen-
tru această operaţie. Medicii dela țară și dela oraş, bărbierii»
chirurgii îşi numiau meseria o adevărată „măcelărie”; chiar şt
instituțiile, mânăstirile, își aveau timpul de lăsare a sângelui şi
dieta prescrisă cu, multă stricteţă, înainte de toate. Işi doriau
noroc ci toţii înainte şi se felicitau după reusita sângeroasei!
6peraţii. Aceasta se vede că de multe ori nu era ceva uşor: Un
preot de pe vremurile acelea a socotit că, în decurs de 32 ani
si-a lăsat sânge în fiecare an de 4 ori, şi la fiecare operaţie a:
ati 8 uncii din sânge. Suma face 8x4x32=—1024 de uncii de:
sânge! |
„Afară de lăsarea de sânge, se mai obișnuiau lipitori, ven--
tuze, etc. ; erau procedeuri pentru tineri şi bătrâni, pentru bo--
gaţi si săraci, pentru bărbaţi şi femei:
Şi cum se schimbă vremurile. Aceste operatii se credeau:
multă vreme ceva necesar, singurul şi absolutul trebuincios
pentru ca să fie şi să rămână cineva sănătos.Şi acum ce i--
dei domnesc în această privință? Zâmbim la această rătăcire a:
bătrânilor şi râdem de ideia greşită că poate fi un om care să:
 55

doioani un medic din străi-

aibă prea mult sânge. Acum vre- urmează O direc-
şi care
nătate, care se ocupă şi cu literatura viaţa lui nu văzuse li-
ne spune a că el în
ție ştiinţifică nouă, lui nostru, relei de-
timpu
pitori. Mulţi medici atribuesc anemia e să aibă dreptate;
sânge . Poat
prinderi şi abuzului de lăsare de i
dar aceasta nu e singura cauză :
la fapt. Conv inge rea noas tră e următoarea:
Să venim însă
o armonie atât de minunată,
In corpul omenesc toate sunt într' de tot, încât, întregul
partea faţă de parte şi fiecare parte faţăeră, a cărui idee n'a pu-
d'op
corp poate fi numit o singură capo
ră decâ t din spiri tul crea tor al lui Dumnezeu şi a Că-
tut să răsa forţa creatoare a a-
nţă decâ t prin
rui realizare n'a îost cu puti
aşi măsură, aceeaşi ar-
celuiaş Dumnezeu. Aceeaşi ordine, acee
umarea materiilor necesare
monie există între primirea şi cons
cumi nte. şi liber conlucrează prin
susţinerii corpului, dacă omul voinţa lui Dum-
dreapta folosinţă a celor ce-i sunt date, după
ă armonia prin a a-
nezeu, şi nu răstoarnă ordinea, şi nu stric
buza de ele:
să ne. închipuim
Deoarece lucrurile stau astfel, nu putem
ltoate procesele cor-
cum S'ar putea ca cel mai important din
se îacă în chip neregulat şi
pului omnesc: formarea sângelui, să
exagerat: :
ile, primeşte de
Fiecare copil. aşa ne explicăm noi lucrur
nire, si o cantialte, :
la mama sa, odată cu viaţa» drept moşte nume i s'ar
de sânge , orice
o porţiune, de substanţă formătoare de sânge ar
fără de care orice forma re
da, aşa zicând esenţa, ează şi
încet
fi cu nepuținţă. Dacă această esenţă se sfârşeşte, zisă. A se
şi viaţa propr iu
formarea de sânge, şi cu dânsa poate nu-
, a se usca de viu, nu se mai
stinge de-am picioarele căder e,
dar, fie prin
mi „a trăi”. Prin orice pierdere de sânge prin lipi-
bună- voie,
fie prin rănire, fie prin lăsare de sânge de formătoare
anţă
tori, etc, se pierde o parte din această subst are mai
tă esenţ ă de viaţă şi cu atât omul
de sânge, din aceas o scurt are
mnea ză
puţin de trăit. Orice pierdere de sânge înse
a vieţii, căci viaţa e în sânge:
e ca sân-
Se obiectează că nimic nu se formează mai reped
pe unul şi a-
gele. A pierde sânge şi a dobândi sânge, e aproa
celaş lucru: :
se operează mi-
Recunoaştem şi noi că formarea sângelui argument.
Dar să ni se permi tă următ orul
nunat de repede. rii noştri
pe citito
adas din experienţă, care va interesa mai ales vrea să în- :
rma desig ur. Cine
țărani şi pe care ei îl vor confi
graşe repede o vită, îi lasă o parte mare de sânge şi apoi0 Si
în belşug sânge
nutreşte bine. In foarte scurtă vreme va curge
şă. După 3-A săptă-
nou şi frumos. Vita € bine şi se îngra bine, dându-i-
sânge si se nutre şte iar
mâni i se mai lasă odată
tăiere, chiar şi
se şi băuturi multe şi tari. Vita e tot bine si, la de
mult şi frumos ca
una bătrână va avea sânge tot atât de
 E RI
E]

” 56
şi una tânără. Dar să examinăm mai de aproape acest sânge!
Sângele format în chip artificial nu mai este decât un lichid
apos, fără sucuri dătătoare de viaţă. Vita n'are nici putere de
muncă, nici putere de viaţă, şi dacă nu este tăiată o loveste
dropica.
Oare la om să se întâmple altfel? Un om care a trecut pes-
“te 60 de ani şi are oarecare experiență şi studii asupra vieţii
omeneşti, ştie -cum tocmai lăsarea de sânge fără măsură, a
părinților, a avut: influență, aşupra talentelor, capacităţii şi pu-
terii de viaţă a urmaşilor. Domnul despre care am vorbit la
începutul acestui capitol, care a trebuit să-şi lase atâtea uncii
de sânge, a murit în îloarea vârstei bărbătești, de dropică. Şi
„dacă o femee, acestea sunt fapte, şi-a lăsat sânge de 300 de ori,
alta de: 100 ori, şi prin aceasta au devenit nespus de slabe şi
bolnave, generaţia următoare nu trebuie oare neapărat să fie
ia uaeă şi bolnăvicioasă, predispusă la crampe şi la alte
boale 7 Ea
Mărturisim bucuros că pot să fie cazuri, cari însă formea-
ză întotdeauna excepţie, în cari, nefiind alte mijloace promp-
te la îndemână, lăsarea de sânge înlătură o primeidie
mo-
mentană. i 37 0
De altfel, însă, întrebăm pe oricare nepărtinitor cu mintea
întreagă: Ce e mai bine? să-și lase cineva firul vieţii ciuntit bu-
cată cu bucată, sau să distribue sângele în corp prin aplicări
potrivite de apă în aşa chip încât chiar ŞI cel mai sângeros
să
n'aibă prea mult sânge? Aici e locul să spunem de
repețite ori,
în ce chip şi prin ce aplicări poate să se întâmple această re-
partizare.
De obicei se spune că atunci când cineva e amenințat de
un atac de apoplexie, lăsarea de sânge este singurul miiloc
de
scăpare. Imi aduc însă aminte de un caz în care, după un a-
tac de apoplexie, primul medic a lăsat sânge într'adevăr, în
toată graba. iar al doilea medic a declarat hotărât că bolnavul
trehmia să moară tocmai din cauza, acelei lăsări de sânge, ceea
OAalta
PARA
ră
cei
7
VE
ice
VRAD
atu
ovia
ai! ce s'a şi întâmplat. Nu prea mult sânge în corp pricinueşte,
de
obiceiu, atacurile de apoplexie, cum cred oamenii greşit,
ci
tocmai prea puținul sânge (anemia)! ..A murit de apoplexie”
în-
semnează de obiceiu că cu sângele i s'a sfârsit si viața. Unt-
delemnul a încetat de a curge şi de-a fecunda “şi de aceea s'a
stins cu desăvârşire fitilul arzător.
„In partea a treia se va citi de ce folos poate să fie apa toc-
mai după apoplexie. Aci mai observ numai că tocmai predece
-
sorul meu în parohie a fost lovit de trei ori de apoplexie şi
condamnat de medic. după al treilea atac. Dar apa nu numai
că
l-a mântuit pentru moment ci l-a păstrat câțiva ani comunei sale
 57

B) Băile
1. Băile de picioare :

Băile de picioare pot să fie reci sau calde.

lată. ce spune Kneipp în cartea sa cea mai nouă „„Testa-
meritul meu”:
In ceeace priveşte durata băiei calde de picioare ea era
de obicei ca de un sfert de ceas şi niciodată mai prelungită.
Medicii pe cari îi cunoşteam şi cari recomandau asemenea băi
ae picioare le fixau de obicei la 14 minute. Eu asemenea am
recomandat adeseori bâia caldă, şi rămân la 14 minute, fiindcă
m'am convins că acest timp e cel mai potrivit şi mai priincios.
Dar când am încercat mai mult cu băi reci decât cu băi calde,
am găsit că durata unei asemenea băi trebuie dirijată după
constituția corporală şi după starea individului respectiv, şi că
deci nu se poate stabili o regulă fixă, dar că de ordinar o du-
rată de două până la patru minute e foarte îndeajuns. Numai
acela care face baia, poate să iudece însuş în această privin-
ță. Când picioarele intră în apă rece, răceala pătrunde într'”- .
însele ca tăişul unui cuţit; după câteva minute răceala cea
mare se mai domoleşte puţin şi atunci picioarele se încălzesc
asa, încât baia de picioare nu ţi se mai pare rece. ci foarte
plăcută. Dar nu trece mult şi răceala dela picioare începe din
nou, şi se urcă din nou la acelaş grad, ca mai înainte. Răcea-
la aceasta încă slăbeşte iarăşi, şi se iveşte din nou o căldură
plăcută, dar nu mai este asa de forte ca după răceala dintâiu.
Astfel se produce o reacțiune după alta.
Acum se naste întrebarea: Cândsă termine cineva baia
rece de picioare? Răspunsul este: Indată ce răceala dela pici-
oare slăbește si picioarele par calde să isprăvesti baia: aşa
dar, la cea dintâiu reacţiune.când după răceală s'a ivit căldura:
1. Băile reci de picioare se fac stând în apă rece până la
pulpe sau peste ele, în “decurs de 1—3 minute.
In cazuri de boale. băile reci de picioare au mai ales sco-
pul de a conduce sângele în jos, dela cap şi dela piept; dar
ele se întrebuințează în genere numai în combinație cu alte
aplicatii şi uneori în cazuri în cari pacientul. din diferite cau- i
ze, nu poate suporța băi întregi sau jumătate. Băile reci de Sal
d
c
Cau
picioare au scopul de a înviora şi dea întări şise recomandă
mai ales oamenilor dela ţară, vara, când după zile de muncă
obositoare, noaptea, nu pot să doarmă. Aceste băi taie obosea-
la si produc linişte si somn: ii
2. Băile calde de picioare se fac în diterite chipuri:
a) In apă caldă de 25—26 grade R. se pune o mână plină de
sare şi de două ori atâta cenuşe de lemn. După ce se amestecă
 i — PE. TE
ss 3 5 po 2 VP RISMAe ia E E e a ei =
Li

58

lee face baia de picioare, care trebuie să țină 12—14 măi-

nute -).
Câteodată — dar numai în urma unei ordonanțe speciale—
e,
*Let
<Ciad
pan
2 R
=” se face o astfel de baie cu o temperatură până la 30 derecegrade,
de
i dar totdeauna trebuie să urmeze după aceasta o baic
picioare, care să ţină 30 de secunde 2),
- Băile de picioare fac servicii excelente pretutindeni: unde
de
nu se pot folosi miiloace aspre şi reci, din pricină de stare
slăbiciu ne, de boală. de lipsă de căldură a corpului , etc, de
ad
oarece reacţiunea e prea mică, sau nu se îace de loc, apa rece
|
desvoltând prea puţină căldură, din cauza lipsei de sânge:
ia Băile de picioare sunt mai ales pentru persoane slabe, dne-
za "mice, nervoase, foarte tinere sau foarte bătrâne, în special pen-
= “tru femei, şi au efect în contra turburărilor de circulație, con-
ă gestiunilor, durerilor de cap şi de gât, &rampelor, (cârcei) etc.
Ele atrag sângele spre picioare şi au un efect calmant.
: Nu recomand aceste băi celor ce sufăr de asudarea picioa-
5
relor.
Țăranii din Germania au cunoştinţă despre aceste băi cal-
de de picioare şi despre efectele lor. după cum dovedeşte dea-
sa lor aplicare. . . A
b) O baie fortific atoare de picioar e este baia de flori de fân.
Se opăreşte o grămăjoară mică (3—5 pumni) de flori de
fân ) cu apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă această a-
mestecătură până când scade la temperatura de 25-26 grade R.
Este cu desăvârşire indiferent dacă florile de fân rămân si ele
în baie, sau dacă. după depărtarea lor, se foloseşte numai in-
fuziunea. De obiceiu, pentru simplitate şi economie de timp se
lasă toate la un loc:
Aceste. băi de picioare au un efect dizolvant, secretoriu si
i întăritor si fac servicii picioarelor bolnave, la asudări de pi-
să cioare, la răni deschise la strivituri de tot telul (prin cădere, lo-
. vire, etc.) la podasră, incarnație, putrezime între degete. ră-
niri şi rosături de ghete strâmte ete In genere se poate spune
că aceste băi de picioare sunt excelente pentru toate acele pi-
" cioare, ale căror sucuri sunt mai mult bolnave şi predispuse spre
ă i “putrezimme, decât rumene şi sănătoase. : Ă
Di: “Un domn suferia grozav de podagră. Țipa de dureri. O ast-
Pi fel de baie de picioare, urmată de înfăşurarea picioarelor în
| cârpe înmuiate în infuziune, îi potoli durerile teribile ce avea
„dupăo jumătate de oră. a
A 1) După scrierile cele mai noui ale lui Kneipp, această durată este
fixată la 14 minute. In baie se mai poate pune, în loc de sare şi cenuşe, flori
de fân, paie de ovăz, etc. i
2) Tot după ultimele scrieri ale lui Kneipp, această din urmă baie tre- i
buie să urmeze numai câteva secunde. |
8) Prin flori de fân se înțeleg nu numai florile, ci şi foile, sămânţa
„ete, ce cade din fân, ba chiar şi fânul însuş şi otrava. (i Să
 59

e) Mare asemănare cu baia de flori de fân are baia de pi-

cioare cu pdie de ovăz: se
Se fierb într'o căldare paie de ovăz. ca vre-o jumătate de:
oră, şi infuzia se foloseşte pentru o baie de picioare de 25—26
grade R, care să dureze 20—30 de minute:
După experienţele mele, aceste băi de picioare sunt neîn-
pi-
trecute, când e vorba de dizolvarea oarecăror asperități, la
cioare. Ele dizolvă bătăturile „incarnația unghiilor, nodurile cari
a:
se formează din cauza podagrei, a reumatismelor, putrezire
unghiilor, nodurilor, etc. Chiar şi răni deschise, purulente, pre-
cu:
cum şi degete rănite de sudori prea acre, pot să fie tratate
această baie de picioare:
Un domn îşi tăiase bătăturile. Degetele i se inflamară; 0»
bubă rea făcea să se bănuiască o otrăvire a sângelui: Câte trei:
băi de picioare de paie de ovăz pe zi şi înfăşurări până peste
glesne, înmuiate într'o asemenea infuzie vindecară piciorul îrr
patru zile:
| Un bolnav era ameninţat să-i putrezească toate degetele
dela un picior. Nişte pete vinete închise făceau iar să se ivea-
îi
scă temerea unei otrăviri a sângelui. Băile de picioare şi înfă-
şurările îl puseră în scurtă vreme iar în picioare:
In multe cazuri prescriu la amintitele băi de picioare (să
se citească despre Baia caldă complectă), ca şi la băile com-
i
plecte, schimbarea de trei ori. Incheierea se face şi aci, ca si
de:
acolo; cui baia rece. Dar o excepţie constantă formează baia
picioare caldă de 25—26 gr. (amintită mai sus sub litera a), la
care se adaugă cenuşe şi sare. Aceasta are scopul de a trage
mai tare sângele de sus în jos, şi a-l resfira aci: Acela care,
după o astfel de baie, ar face dar să urmeze una rece, ca de: Cep
PO
CT
9307
T
OR
Ea
încheiere, ar mâna sângele adus în picioare, iarăşi îndărăt, de: EC
TRA,aici
Mc
co
tăgi

jos în sus, şi prin urmare mar mai curge în cantitate atât de

considerabilă în picioare, cum a fost atras: prin apa caldă cu:
cenuşe şi sare. Cel dintâiu efect dorit ar îi neutralizat în acest
chip, cel puţin în parte și scopul nu s'ar ajunge. Va să zică,
după baia de picioare caldă, cu adaos de sare şi cenuşă, ni
trebuie să urmeze niciodată una rece. i
4) Mai amintim aci un fel deosebit de băi de picioare care
e mai mult de natură solidă, decât lichidă, Cine are posibili-
tatea de a le folosi, să nu le dispreţuiască nici decum! Eu le+
am folosit adesea, foarte adesea, cu cel mai bun succes. pna A A
Să se pună într'un vas (ciubăr) tescovină de malt (orzar
care sa făcut bere) încă caldă. Picioarele se cufundă uşor
înăuntru şi se simt în curând bine în căldura binefăcătoare.
Baia poate să dureze dela 15 până la 30 de minute. Şi mai mare
efect are tescovina de struguri. Baia de tescovină este foarte
bine cunoscută de ţărani, prin ţinuturile în cari sunt vii. tă
Cine suferă de reumatism, podagră sau alte boale de aces
tea, va simți mai mult efectul vindecător al acestor băi-
FU
 O observare generală pentru toate băile de picioare, e cea
următoare: Persoanele cari sufăr de cârcei să nu facă băi mai
“sus de începutul pulpelor, nici mai calde de 25 de grade.
Băi de picioare cu apă caldă simplă, fără nici un amestec,
nici nu fac si nici nu prescriu vreodată.

2. Băile de jumătate (semi-băi):

In genere, prin băi de jumătate (semi-băi), înţeleg acele
băi în cari corpul intră cel mult până la mijlocul pântecelui,cam
până în regiunea stomacului, dar mai adesea sub acest punct:
Imi trebuia să am o baie de mijloc, între cele complecte, cari
îmi oferiau prea mult, şi pentru cele. de picioare cari îmi oferiau
prea puţin; pentru aceste băi am ales numele de băi de jumă-
tate.
Această aplicaţiune se face în trei feluri:
1. A sta în apă, aşa ca ea să ajungă până peste pulpe sau
la genunchi;
2. A sta în genunchi în apă, aşa ca şi coapsele să fie aco-
perite ;
“3. A şedea în apă:
Numai al treilea fel merită cu dreptate numele unei ade-
xărate băi de jumătate; aci apa ajunge până la jumătatea pân-
“tecelui, până în regiunea buricului.
Toate aceste trei aplicări, cari nu se fac niciodată de cât
cu apă rece, se numără mai întâiu printre miiloacele de întă-
'rire a corpului. Ele se fac deci de către cei sănătoşi, cari nu
sunt încă tari); de către cei slabi, cari voiesc să se întărească şi
„de către reconvalescenţii cari voiesc să devină cu desăvârşire
sănătoşi şi robuşti. In cazuri de boală folosirea lor trebuie să
fie prescrisă anume: altîel nu e bine să se facă încercări cu
ele, căci s'ar putea să nu fie spre folos.
Ori în ce fel s'ar întrebuința, fie pentru bolnavi, fie pentru
sănătoşi, această aplicare nu trebuie să fie decât o aplicare par-
“țială, adică: ea nu foloseşte decât împreună cu altele. iar du-
rata aplicării nu trebue să treacă peste jumătate, până la trei
minute 2).
„Numerele 1 şi 2, adică a sta şi a ingenunchia în apă, le-am
aplicat, şi 'totdeauna cu cel mai bun succes la persoanele cari,
din cauzele cele mai diferite, îşi pierduseră cu desăvârșire pu-
“terile chiar la începutul curei de apă. Nu vreau să numesc ace-
ste cauze, ci numai să amintesc că sunt mulți cari. la început,
mu pot suporta apăsarea: apei la băile complecte, fără urmă-
rile cele mai neplăcute. Să nu se treacă peste acest punct cu
strâmbături din nas sau cu râs, etc. Aşi fi gata să aduc, nu
câteva. ci sute de exemple hotărâtoare și vii din diferitele cla-
1) După ultimele scrieri ale autorului, durata aceasta este de 2-6 secunde
 et Te e UDE, Pie a | 230,

61

se şi stări sociale. Tocmai astfel de bolnavi. (prea slabi şi a-

nemici), m'au adus la ideea acestor două aplicaţii; starea lor
pretindea această cură de apă discretă, moderată şi delicată,
câte odată în decurs de săptămâni întregi, până când, întăriţi
mai mult, pot să şi suporte mai mult:
Al doilea exerciţiu de întărire a corpului ce se foloseşte de
obicei, dimpreună cu cele două numere de mai sus, e cufun-
darea braţelor în apă până la subsiori (vezi „Mijloacele de în-
vârtoşare ale corpului”). Pe lângă întărirea firii, mai prescriu o
aplicare întreagă, (constând din două părţi); în special în con-
tra picioarelor reci:
No. 3. adevărata baie de jumătate, este foarte de remar-
cat; o recomand cu stăruinţă tuturor celor sănătoşi. Slăbiciu-
nile şi boalele de pântece — şi numărul lor e îoarte mare, iar
cauza în fond numai una: lipsa de fortificare, moleşirea se înă-
buşesc în germene, iar dacă s'au instalat deja în corp, se înlă-
tură.
Aceste băi de jumătate fortifică pântecele, susțin şi sporesc
puterea. Mii şi mii de oameni poartă legături peste pântece, u-
na sau mai multe. Fac bine aceştia? Adesea mai rău, căci legă-
turile acestea stabilesc, aşa zicând şi mai bine moleşirea şi boa-
la în sărmanul corp. Sâ se încerce odată, încet dar hotărât.
'baia de jumătate recomandată de noi! În scurtă vreme se vor
impuţina plângerile de .trânii, colici de vânturi, ipohondrie, is-
tterie, etc, boale cari băntuiesc atât de mult şi smintesc şi
minţile. i 5
Pe cei sănătoşi îi sfătuiesc ca dimineața, când se scoală.
să-şi spele partea superioară a corpului, iar după amiază saw
seara. să facă baia noastră de jumătate. Dacă n'au timp să se
spele dimineaţa, atunci pot să săvârşească această spălare a:
corpului superior (pieptul şi spatele) şi în baia de jumătate.
Cât despre întrebuinţarea uneia sau a celsiilalte din aceste:
trei aplicări ale noastre, în cazuri de boală, voiu lăsa să vor=
bească exemplele:
i Un tânăr fusese slăbit: de tifos în aşa chip, încăt era incapa=
bil de orice muncă. In curs de mai mult timp a îngenunchiat în
apă, la fiecare a 2-a sau a 3-a zi, câte un minut; mai târziu 2-3
minute. Din săptămână în săptămână se întremă şi deveni ro-
bust ca şi mai înainte. origi-
Cineva suferia de congestiuni violente, cari îşi aveau
nea în pântece (aceasta se întâmplă foarte des). Intr'o zi îşt
spăla cu putere partea superioară a corpului, iar în alta înge-
nuchiă în apă. Astfel continuă şi după câtva timp se însănătoşi-
„Dureşile de stomac, cari provin din balonări, din vânturi 0-
prite sau stătute, se vindecă tot aşa.
; Alungarea gazelor, cari, după boale, pot îi supărările cele
mai chinuitoare. este um specific, adică o acțiune cu totul,spe-
-cială a băilor noastre de iumătate. e ;
 62 N
I

3. Băi de şezut-
" Băile de şezut se fac reci şi calde.
1. Baia de şezut rece se face în chipul următor: |
Putina pregătită anume pentru băile de şezut, (fig. 3), sau
în lipsa acesteia, un vas larg dar cu bordurile nu prea înalte,
fie de lemn, fie de tinichea sau zinc (fig. 4), se umple cu apă

|| To
e a

FRI FI IT,

MI
CITITI ȚucruLat

1. îi Fig. 3. Fig. 4.
gis rece pe sfert sau până la a cincia parte. In această putină se
aşează omul desbrăcat, ca pe un scaun, în aşa chip ca jumăta-
“we din pântece, până la regiunea rărunchilor şi partea de sus a
soldurilor, să fie în apă. Cealaltă ju-
mătate a coapselor si a . picioarelor
stau afară din apă (fig. 5) Cine are
„oarecare practică, n'are nevoie să se
desbrace de tot.
Durata unei băi este dela o ju-
mătate minut, până la trei minute.
Aceste băi reci de şezut sunt, dim-
preună cu băile de jumătate, cele mai
însemnate şi mai eficace aplicări, în
special pentru pântece. Ele sunt alun-
gătoare de gaze, activează digestiu-
nea prea slabă şi eşirea, regulează
circulaţia, întăresc si de aceea ele nu
se pot recomanda îndestul de mult in
contra anemiei, scorbutului și aitor
stări analoage, precum şi la sufe-
Fig. 5. rinţele de pântece 'de natura cea
mai delicată. Nimeni nare să se
teamă de această aplicaţie, nu din cale afară de rece, şi care nu
durează decât 1—2 minute. Aplicată bine şi după regulă, ea nu
„poate să strice niciodată. .
tn.
 şi nesimţitor :
Pentru a evita răcelile, pentru a deveni tare nuesc a- .
a prici
faţă de schimbările de temperatură, cari adese din pat. Te deş- :
“țâtearele, să se facă baia: mai ales noapt ea
faci repede baia de şe-
tepți la un oarecare ceas din noapte,
fără a te şterge,
-zut, (nu mai ai.nevoie să te desbraci şi imediat,
“te urci iar în pat: e prea des una
Dar nu este bine ca baia aceasta să se repet
se condu ce sângele prea
după alta, deoarece, prin aceasta
poate să strice celor ce sufăr de
“mult în părţile şezutului şi .
trânji; ee 2—3 ori pe săptă mână, însă nu strică
cel care se
Cel care mare somn liniştit, de cum se culcă, sufe-
deşteaptă noaptea şi nu poate adormi iar, în general, cine
sezut. Băile ace-
ră de insomnie, să întrebuinţeze baia rece de
ră o odihnă plă-
stea; de 1—2 minute înlătură iritaţia şi procu
.cută» .
vreme, de
Un pacient nu putea să doarmă. de mai multă gânduri.
fel de fel de
cât 1—2 ceasuri pe noapte şi făcându-şi
de dânsu l tot mai mult.
se irită din ce în ce şi somnul fugea
a
Aceste băi l-au vindecat: :
sau se: scoală
Cine se deşteaptă dimineaţa cu capul amețit, zeii
“mai obosit decât la culcare, va face bine să aplice băile acestea.
r celor să- A
Recomandăm încă odată cu insistenţă si tuturo
nătoşi,. aceste băi: cu
2. Baia de şezut caldă n'o pregătesc niciodată numai
apă caldă. La mine ea este totdeauna sau:
a) o baie de şezut cu planta numită coada calului;
b) o baie de şezut cu paie de ovăz sau
c) o baie de şezut cu îlori de fân:
Pregătirea acestor trei băi se îace în unul şi acelaş chip:
“Se toarnă apa fierbinte peste ierburile arătate mai sus şi. se
căldură,
lasă să fiarbă câtva timp la foc. Apoi se ia vasul dela
până când ajunge la, temper a-
se lasă infuzia să se răcească
şi
tura de baie, de la 24 până la 26, arareori până la 30 grade,
se varsă atât infuzia, cât şi ierburile, în putina de baie. O ast-
-fel de baie de şezut poate să dureze un sfert de ceas şi, de
oarece ar fi păcat atunci de a se arunca infuzia, sfătuesc să
3—4
se mai folosească pentru alte două aplicaţii. Una se face la za
dee
PEE
pe
ei
Re
AD
ore după cea dintâiu, iar cealaltă la un ceas după aplicaţ ia a
doua, ambele în infuzia rece şi cu o durată de 1—2 minute .
Acest fel de băi de sezut, cu ierburi, le permit cel mult de 5
două sau de trei ori pe săptămână; mai adesea numai alterna-
"te cu băile reci, sau când e vorba de cazuri în cari e să vin-
* BI
dece un rău adânc înrădăcinat precum: hemoroizi (trânji) ve
fistule ale intestinului gros. boale ale coecumului şi altele
Cei cari sufer de vătămătură nu trebuiesc săse teamă
“folosirea acestor băi. PR let
a) Baia (de șezut) de coada calului (Equisetum arvense),
serveşte în special şi cu deosebire la crampe şi la stările rew-
În
i ii
E ai MEDIA naiBRIEF
ME MID Ata 7 e TE a e

64

mattice ale rinichilor şi ale băşicii, la boalele de piatră şi nisip în

băşică, la greutatea de a urina.
b) Baia (de şezut) de paie de ovăz: este excelentă în con-
tra durerilor reumatice.
c) Baia (de şezut) de flori de fân are mai mult efect gene-
ral, şi se întrebuinţează, când nu se fac cele două băi pre-
mergătoare, în contra boalelor mai sus citate, deşi cu mai pu-
ţin succes. Mi-au făcut servicii bune la dizolvarea stagnatiuni-
lor în pântece, apoi în contra umflăturilor si a bubelor externe,
în contra scaunului tare şi greu (constipaţie), a hemoroizilor
(trânjilor), precum şi în contra simptomelor de crampe şi co-
lici, (colică de vânt).
4. Băj complecte.
Şi aceste băi se împart în băi reci şi calde. Fiecare îel ser-
veşte atât pentru cei sănătoşi. cât şi pentru cei bolnavi.
|. Baia rece complectă.
Se poate face în două chipuri: sau stai în picioare ori şezi
culcat de tot; în apă rece, în putina de baie, sau te scufunzi în.
apă numai până sub braţe, pentru a evita apăsarea simțită a a-
pei asupra plămânilor, aşa ca vârfurile plămânilor să rămână
libere, şi speli partea superioară a corpului cu mâna sau cu 0:
pânză aspră:
- Durata cea mai scurtă a unei astfel de băi complecte reci,
este de o jumătate de minut; cea mai lungă, peste care nu tre-
buie să treci, de trei minute.
Asupra acestei păreri separate ce am, voiu mai reveni de
câteva ori în capitolele următoare. Aci observ numai că chiar
şi eu eram de altă părere acum vreo douăzeci de ani; sfătuiam
să se facă băi de durată mai mare şi credeam că institutele de
cură de apă (hidroterapie) nu puteau să se depărteze mult de
cea mai bună metodă.
Experienţa îndelungată şi practică zilnică asupra mea şi a-
supra altora, cred că m'au învățat de mult ceva mai bun. A-
ceste învăţătoare m'au adus la convingerea statornică, că la
băile de apă rece, adevăratul principiu este:
Cu cât baia e mai scurtă, cu atât efectul e mai bun. Cine
stă un minut în baia compleată rece, face un lucru mai cu min-
te şi mai sigur decât acela care stă într'însa cinci minute.
Fie bolnavi, fie sănătoşi, aceia cari vor folosi baia aceasta
eu o dezaprob, îndată ce durează mai mult de trei minute.
Această convingere pe care mi-au dat-o şi apoi mi-au con-
“firmat-o fapte nenumărate, face explicabil faptul că eu am pă-
rerile mele speciale asupra aplicaţiunilor aspre din in-
stitutele de cură cu apă rece, precum şi asupra băilor prea 0-
“bişnuite fără socotinţă în timpul verii:
Sa
 65

In ceeace priveşte punctul din urmă, sunt oameni cari stau

în apă odată ba chiar şi de două ori. în fiecare zi, câte o jumă-
tate de ceas şi mai mult. Mai puţin de obiectat am la înotători
buni, cari fac mişcare multă şi după baie mănâncă bine şi mân-
cări nutritoare. Natura puternică va înlocui repede ceeace le
ia baia. Acelora însă cari stau ca nişte broaște testoase câte
o jumătate de ceas, abia mişcându-se în baie, nu numai că nu
le foloseşte nimic acest martiriu. dar le strică, şi dacă le repetă
mai des, sau chiar prea. des, le strică mult; astfel de băi obo-
sesc, moleşesc, în loc de a servi naturii. organismului; îl store
în loc de a-l întări şi nutri, ll consumă.

1) Baia complectă rece pentru sănătoşi,

Adesea am primit dela cunoscuţi şi necunoscuţi observa-
tiuni că trebuie să mă gândesc că aplicaţiunea de apă rece e
egală cu scoaterea căldurii şi că aceasta, pentru persoanele
anemice ar fi foarte stricăcioasă şi ar opri în cel mai mare
grad iritaţia nervoasă.
Iscălesc fiecare din aceste cuvinte, când e vorba de apli-
cări prea aspre, cum sunt cele descrise mai sus; aplicările mele
însă şi anume băile complecte reci, le recomand mai întâi tu-
turor celor sănătoşi în orice anotimp, vara ca şi iarna şi afirm
că tocmai aceste băi contribuiesc în chip esenţial la păstrarea
şi întărirea sănătăţii: ele curăţă pielea, activează respiraţia
pielei. împrospătează, înviorează şi întăresc întregul organism.
Iarna băile nu pot să întreacă uşor numărul de două pe săp-
tămână; ajunge una la opt, ba chiar şi la câte patrusprezece zile.
Să mai disting aci două puncte:
Un rol important pentru sănătate, îl joacă întărirea desă-
vârşită a corpului în contra diferitelor influenţe, schimbărilor
de
temperatură (vreme rea. anotimpuri). Nenorocit e omul acela *
care trebuie să-şi apere plămânii, gâtul, capul, de orice adiere, -
de orice vântuleţ. şi care tot anul trebue să observe încotro
bate vântul azi şi încotro mâine. Copacul în natura liberă poa-
te să fie indiferent la furtună, la linişte, la căldură sau la ger.
El bravează vânt şi ploaie, e-învârtoşat în contra lor. Cine e
sănătos, să încerce cu baia noastră, şi va îi şi el ca şi copacul
cel tare. A
Mulţi sunt greu de convins că spaima şi grija ce le prici-
nuesc aplicările de apă rece nu sunt justificate; ei au ideea fixă
a scoaterii căldurii din corp. „Frigul slăbeşte si trebue să
slăbească, zic ei, dacă nu urmează, imediat după această a-.
plicare, simţirea de căldură“. Negreşit. aprob şi eu aceasta:Dar
mai afirm că, abstracţie făcând de inişcarea multă, care este
strâns legată, după principiile noastre, cu orice aplicare de apă
rece, băile noastre de apă rece, nu răpesc naturii căldura, ci
5
 66

orice alt răspuns,

mai mult o păstrează şi o dezvoltă. In loc de
. rnoieș it de şederea con-
să pun întrebarea: Dacă un om slăbit
nu poate cutez a să iasă decât în caz
tinuă în odaie, care iarna băi sau prin
tă prin
de extremă necesitate, se învârtoşeşte deoda fără îrică:
orice vreme ,
spălări în aşa chip, încât poate ieşi pe căldu ra na-
cel mai simţit or; oare
şi nu simte aproape nici îrigul ea nu-
la un astfel de om? Să fie toate acest
turală n'a sporit
mai părere şi amăgire?
Dau aci un exemplu din multe altele:
nespusă
Un domn în vârstă de peste 60 de ani avea o teamă
a lui era să
de apă. Când ieşia din casă, cea mai mare griiă, pensabile de
nu uite cumva vreuna din îmbră cămin tele- i indis
mai
lână: se temea de tot felul de răceli: Gâtul acestui domn,
ale corpului său
mult decât capul, trunchiul şi celelalte membre
să-l mai păzea scă Atunci
era atât de simțitor, încât nu ştia cum
t să facă băi compl ecte reci. El m'a
am venit şi eu si l-am sfătui după
rezult atul a fost extra ordin ar de favora bil. Deia
ascultat şi din
de lână. In cele
câteva. zile începu să-şi lepede din pieile bodel ile şi
tât, încât părăsi toat îmbro
urmă se întări până într'a gârlă,
ci si în
ajunse să facă băi reci nu numai în odaia încălzită,
înl una lui Octom brie, şi apa de gârlă, departe de a-i
până putina
strica, îi folosi şi mai mult decât apa cam stătută din
de acasă. .
ndem sunt
Intrebările de căpetenie la cari avem să răspu
următoarele:
corpul sănătos
In ce stare, în ce dispoziţie trebuie să fie
tat astfel de băi
pentru ca să se întrebuinţeze cu bun rezul
j
(complecte) reci?
Mai departe:
Cât trebuie să stea un om sănătos în baie?
Si în sfârsit: corpului?
In ce anotimp se începe mai uşor cura de întărirea
ca 0 con”
Buna dispoziţie pentru băile complecte reci cere,
cu desăvâ rşire cald. -
diţie esenţială, ca întreg corpul să fie mult
„Acela dar, care e încălzit bine, după cea stat mai
a umblat
timp într'o odaie caldă sau după ce a muncit ori
câtva timp, este în buna dispoziţie cerută.
în
Cui îi e frig, cine suferă de picioare reci, cine tremură
de răceal ă să nu facă niciod ată o baie rece com-
astfel de stare
umbla-
plectă, până când nu se va încălzi mai întâiu bine prin
re, etc.
de
Şi vice-versa: Cine asudă, cine are căldură (vorbesc
mai mare su-
oamenii cei sănătoşi) şi este ca şi! scăldat în cea
doare, acela să facă liniştit baia: noastră întreagă 1).
a fost udat de ploaie sau în alt chip, acela să lase apa n pace
« (fă 1) Cine
haine umede
căci nu i-ar face bine. Mai fac aci atenţi pe toți, să nu îmbraceuscate.
după o astiel de baie. Hainele trebuiesc să fie cu desăvârşi re
 67

Chiar şi oameni, de altfel liniştiţi şi în toată firea, se tem

grozav de a intra în apă rece când sunt asudaţi. Şi cu toate
„acestea, nimic nu e mai inofensiv. Ba eu cutez să afirm, după
îndelungata experienţă ce am făcut, că cu cât sudoarea e
mai mare, cu atât baia e mai bună, mai eficace.
Mulţi cari credeau înainte că cu o astfel de „cură de cal”
„ „trebuia neapărat să fie loviți de dambla, după o singură încer-
care au pierdut orice teamă, spaimă şi prejudecăţi 1).
Cine s'a temut vreodată, întorcându-se acasă cu faţa şi
mâinile asudate şi murdărie de sudoare, să se spele imediat,
ba să-şi spele chiar şi pieptul şi picioarele asudate? Oricine
face aceasta şi se simte bine. Oare efectul pentru corpui întreg
“să nu fie tot acelaş? Ceeace este bine şi folositor pentru parte
să fie stricăcios pentru fot?
Eu cred că teama de urmările stricăcoiase ale băilor rec!
„pentru cei asudaţi provine dela experienţa că persoane asuda-
te, ajungând deodată într'un loc rece sau într'un curent de
„aer, s'au răcit şi au contractat boale de cari n'au mai scăpat
toată viaţa. Aceasta e foarte adevărat:
Recunosc chiar şi mai mult, că adică mulţi oameni cari au
'întrațt asudaţi în apă rece, au contractat germenii unor boale
grele. Dar cine e de vină? sudoarea sau baia rece?
Nici una, nici alta. Ca la aproape toate lucrurile în viaţă.
vorba nu este nici aici de ce, ci de cum; în cazul nostru e vor-
"ba de cum folosesc cei asudaţi baia rece? Cu un cuţitaş simply
„de buzunar sau de masă, un furios poate face fapte grozave.
“O aplicare nesocotită poate să prefacă cel mai mare bine, în
„cel mai mare rău. Ciudat e numai că, în astfel de cazuri, se
condamnă totdeauna ce era bun, şi nu abuzul ce s'a făcut.
E vorba dar de chipul în care se face baia. Cine merge
«de capul său în această privinţă. acela să sufere urmările ne-
socotinţei sale.
Astfel am ajuns la răspunsul întrebării. a doua: Cât timp
„trebuie să stea în baie un om sănătos?
Un domn, căruia-i ordonasem câte două băi pe săptămână,
-se întoarse după patrusprezece zile să mi se plângă că se sim-
“ţia şi mai rău decât înainte. că par'că era o bucată de ghiaţă.
"După faţă, părea, într'adevăr foarte suferind şi nu înţelegeam
cum de mă înșelase aşa deodată credinţa ce aveam în efectele
curei de apă. La întrebarea mea. dacă aplicările au fost făcute
“întocmai după ordonanța mea, domnul îmi răspunde: „„Intoc-
“mai; ba am făcut şi:mai mult decât mi-ai ordonat; în loc de
un minut, stam câte cinci minute în apă, şi tot nu mi-a! folosit
“nimic”. In zilele următoare părăsi acest exces de zel; făcu a-
“plicaţiile exact după ordonanţă şi în scurt timp se făcu bine:
Acest caz ilustrează pe toate acelea în cari se zice că apa

1) A se vedea în partea a treia, capitolul care tratează despre Sudoare.

 greşesşte efectul;-
ar fi stricat. Nu apa, nu aplicaţiunea e care fiindc
şi neexa cţi fac răul. Dar ă asa e obi-
oamenii nesocotiţi . ovată
ceiul, vina lor trebue s'o poarte apa nevin
Cine face baie complectă rece, să se desbrace repede, să-
ca să treac ă dela patru până la şease se-:
intre încet în baie, aşa
ei băi este de obi-
cunde până să fie de tot în apă. Durata acest până la cinci se--
cei de o secundă sau două, uneor i şi de patru
fost pregătită mai.
cunde, dar nu mai mult Baia trebuie să fi
timpul arătat:
dinainte şi. pacientul să stea lungit într'însa
Cine va fi asudat, să şează în baie, adică să intre în apă
stoma cului şi să-şi spele repede par--
numai până la regiunea un moment
a corpu lui: Apoi să se cuiun de
tea superioară ce cât va-
şi să se îmbra
până la gât, să iasă imediat din apă mâini le sau lu-
şterge . Lucră torul cu
putea mai curând, fără a se , ceilalţi
poate să-și reînc eapă imedi at lucrul
crătorul de câmp
ceas), până
trebuiesc să facă miscare, (cel puţin un sfert de fi recăpătat
corpul va fi cu desăvârşire uscat şi îsi va
când
se face în odaie
căldura normală. Este tot una dacă aceasta
perso nal prefe r totde auna aerul proaspăt, chiar
sau afară; eu
şi toamna şi iarna, nu trece nici--
Orice faci, iubilte cititor, fă cu chibzuială şi se
odată peste măsura adevărată! Baia întreagă trebue să
facă de obicei: cel mult de trei ori pe săptămână.
Când e mai bine să se înceapă aceste băi?
ceeace este:
Lucrarea importantă, de a întări corpul sau
a-l face capabil
tot atât, de a apăra corpul de orice boală, de d. Incepe”
de rezistenţă, trebuie începută cât se pote de curân ţiile mai uşoa--
chiar de azi, iubite cititor , dar încep e cu exerci
dela înce-:
re. (vezi: Mijloacele de -întărirea corpului) si nusă-ţi pierzi
put cu cele mai grele! Altfel ai putea prea lesne
fi robust,.
curajul. Băile noastre reci le vei începe când vei
după v pre-
poate după o scurtă pregătire, iar dacă eşti slab,
gătire mai îndelungată: e ni--
Acesta e un lucru important Nu trebuie să se forţez cele mai
pă deoda tă, nemijl ocit, cu aplică rile
mic și să se încea
aspre! CA
Aceasta ar îi, cu indulgență vorbind, o nesocotinţă.
nervoase să
Un medic a recomandat unui bolnav de friguri o aseme-:
vul făcu
stea câte un sfert de ceas în apă rece: Bolna de îri--
de un acces tare
nea baie, dar îu cuprins după aceea se mai pu-
exper ienţă era lămur it că nu
guri. După astfel de bolna vul
dânsu l —
ea aplica bolnavului apa: altiel — adauga vul îu a--
erai pierdut. Cu această condamnare la moarte, bolna
odată cu apa»
ca să mai încer ce
dus la mine. li dădui sfatul sul trebuie”
numai zece secunde, (să intre şi să iasă), si succe a zile s'a:
să fie sigur. Aşa a făcut bolnavul meu şi în câtev | ETA 03
vindecat. ;
convi nge--
In astiel de cazuri mi se impunea intotdeauna:
 69

“rea, că apa se întrebuința cu intenţie, într'un -mod aspru şi

violent. cy scopul de a intimida poporul, în loc de ari inspira
curagiu: E
Cei cari voiesc o cură serioasă de apă, după ce vor îi a-
-plicat mijloacele de intărire a corpului. să înceapă mai întâiu
cu spălările peste tot (vezi: Spălările) şi anume să le facă sea-
ra înainte de culcare, dacă spălările nu irită şi nu le produc
“insomnie; în caz contrar, să le aplice dimineaţa. Seara nu se
„pierde timp deloc, dar şi dimineaţa totul e gata într'un minut.
Cine n'are să înceapă imediat vre-o muncă manuală oare-
care,sau nu face mişcare, să se mai culce pentru un sfert de
„ceas (până la uscare şi încălzire).
Acest exerciţiu, făcut de două până la patru ori pe săptă-
“mână, sau chiar zilni, este cea mai bună pregătire pentru baia
noastră rece. Să se încerce numai! După cea dintâiu neplăce-
re, va urma în curând o simţire plăcută şi binetăcătoare, şi
ceeace se părea la început o tortură va deveni în curând o tre-
“buinţă.
Un cunoscut al meu, făcea în fiecare noapte, în timp de 18
ani băi întregi. Eu nu le-am ordonat, dar el nu le-a părăsit şi
-n'a fost bolnav nici o oră în aceşti 18 ani.
Pe alţii, cari făceau câte două şi câte trei băi în fiecare
“noapte, am trebuit să-i opresc. Dacă exerciţiul ar fi fost prea
aspru cum strigă unii, desigur pacienţii le-ar îi abandonat.
Cine voieşte să-şi întărească corpul şi să-şi conserve sănă-
“tatea, să nu neglijeze baia rece întreagă 1), să nu rămână numai
cu intenţiile bune.
Popoarele, ginţile şi familiile viguroase au fost întotdeauna
-amici ai apei reci, adică ai băiei noastre întregi. Cu cât vea-
cul nostru ia caracterul şi numele de „epocă moleşită”, cu a-
tât mai mult este timpul să ne întoarcem la vederile şi princi-
-piile fireşti şi sănătoase ale celor vechi (nu la cele artificiale
şi nenaturale).
Mai sunt şi astăzi, mai cu seamă familii din înalta aristo-
craţie, bărbaţi cu vază, cari privesc tocmai aplicarea noastră
de apă ca o tradiţie a casei şi ca un mijloc de educaţie foarte
“important pentru cultivarea sănătăţii. pe care voiesc a-l con-
serva: și pentru urmaşii lor.
Prin urmare, nu trebuie să ne fie ruşine de cauza ce sus-
“tinem.
2) Baia complectă rece pentru bolnavi.
La descrierea diverselor boale, (în partea a treia), se va
“arăta lămurit când şi de câte ori să se întrebuințeze aceste
"băi. Aici facem numai câteva observaţiuni de natură generală. -
Un organism sănătos, viguros, e în stare să 6limine el

1) Câteva efecte amănunțite vezi-le în partea a treia la capitolul Sudoare,

 10

ă. Corpului slă-
insuş materiile nesănătoase ce vor să se depun
aiutor până ce vă fi în stare să:
bit de boală trebue să-i se dea de multe or
tă lucrar e. Acest ajutor este
facă el însuşi aceas învântoşarea
de
baia complectă rece, care serveşte ca miiloc
corpului. le ce au ca pre-
Aplicarea principală se îace însă la boale
vestitor friguri violente sau insomnie. ; ele nimi-
Mai de temut sunt frigurile de 39—40 de grade
lui. Mulţi pier de slăbic iune, dacă nu
cesc orice forță a corpu va dez-
ce se
de boală. Nu e nicidecum bine să aşteptăm a vedea aci!
vă. Ce poate aiuta
volta dintr'o asemenea aprindere groza ie, sau
o lingu ră” de cutar e doctor
să înghiţi „la fiecare ceas stomacul? In
chinină antipirină, mixtură digitală, care strică
rămâ n slabe miiloace de
aceste câzuri, medicamentele sunt şi
a potoli focul frigurilor. Şi mai periculoase încă sunt miiloa-
ază sau injectează
cele artificiale de îmbătare ce se administre
bolnavului şi cari îl îmbată într'adevăr, de nu mai ştie nimic,
nu mai simte nimic. Abstracţie făcân d de punctul de vedere
te ăpucă mila văzân d pe bolna v, pe junătate
moral şi religios,
desfigurată.
adormit, mai mult beat cu ochii stinşi, cu faţa
Un asemenea foc de friguri trebui e stins: altcev a nu aiută-
care este
Orice incendiu se stinge cu apă; asemenea şi foculcomple cte. De
aşa zicând, în flăcări; se stinge prin băi reci (îri=
câte ori cineva! simte că-i arde corpul , să facă baie rece,
guri, inflamaţiuni, tifos, etc:)
de sănă-
Am aflat deja de mult că. în cele mai multe case
tă luxul unei
tate pentru cei săraci, cari nu puteau să-şi permiapă
cantităţi mari de chinină, se întreb uința cura de şi, în tim-
în
pul din urmă, am citit cu bucurie prin gazete, că mai alesa se
spitalurile mari militare din Austria, s'a început iarăşi în-
tifosul . Şi dacă mi-e permi s a
trata cu apă unele boale, ca
şi cele-
treba: De ce numai tifosul să fie tratat cu apă şi nu
A. tre-
lalțe boale, cari sunt coroloarele frigurilor? Cine a zis chiar
să zică şi B- Mulţi aşteaptă cu nerăb dare pe! acest B,
buie
şi mulţi cari fac parte din breasla doctoricească: de
Insă nu toți bolnavii sunt în stare a se folosi de băile
se pot
putină sau de basin. Unii sunt poate așa de slabi. că nuea apei
mişca. Oare aceşti bolnav i să îie lipsiți de întreb uințar
dei varii,
reci? Nici de cum! Aplicările noastre de apă sunt asa
sănăto s, ca şi cel mai greu
cu atâtea grade, încât şi cel mai
bolnav, poate găsi aceea ce-i se potriveşte. Este vorba numai
să ştie alege bine întrebuimțarea.:
sta-
Cei greu bolnavi, cari din cauza slăbiciunii nu sunt în
fi spălați pe tot corpul chiar în pat, (vezi
re să facă băi, pot
Spălările). Aceste spălări se repetă de câte ori corpul are o
căldură prea mare:
Insă, la aceşti greu bolnavi, să ne ferim a proceda prea
“brusc cu apă rece, sau prea mult deodată, |
 TI

Imi aduc aminte de un pacient, care a zăcut unsprezece

ani şi, în tot timpul acesta, a îost căutat de medici. S'au făcut
încercări şi cu apă, dar în zadar! După ce această persoană
s'a vindecat în şease săptămâni medicul însuşi mi-a declarat
că nu înţelege această minune. El m'a vizitat spre a afla cum
am procedat şi cum am vindecat pe un om. în care erau prea
puţine semne de viaţă. Atunci i-am arătat procedeul meu cel
simplu şi exerciţiile cu apa. Totul trebuie să meargă treptat
şi conform cu puterile pacientului. .
Vai de acei netericiţi cari zac prim spitaluri sau prin casele
lor, şi nu se pot mişca din pat zece, douzeci de ani! Acestea
sunt nişte fiinţe demne de plâns. Sunt convins că foarte mulţi
din aceşti bolnavi, bărbaţi sau femei, cari zac ani de zile în pat,
pot fi trataţi cu apă, regulat, metodic şi cu perseverenţă.

II. Baia complectă caldă.

Baia comphectă caldă se face, ca şi cea rece, de oamenii

bolnavi şi de cei sănătoşi:
Când intri în apă, putina, (fig. 6, litera a) să fie plină asa

Fig. 6.
încât să-ți ajungă până la gât. Şezi în apă 25—30 de minute. A-
_poi treci repede într'o altă putină (b) de alături plină cu apă
rece, în care te culci, ținând numai capul afară. In lipsa acestei
putine, îţi speli tot corpul cu apă rece. Aceasta sa țină numai
5—6 secunde. Apoi, fără să te ştergi, te îmbraci repede şi te
plimbi, prin odaie sau afară, cel puţin o iumătate de ceas, până
ce corpul' se usucă şi se încălzeşte. Ţăranii pot imediat să se
apuce iarăşi de lucru. Apa caldă trebuie să aibă o temperatură
de 26—28 grade. la persoane mai în vârstă, de 28—30 grade R:
Termometrul trebuie ținut mai mult timp în apă, ca 3 ne ara-
 12

te exact gradul de căldură. Graba şi negliiența strică tot:

Al doilea chip de a face această baie este cel următor :
Putina se umple cu apă caldă, ce are însă o temperatură
de 30 -— 35 grade R., dar niciodată mai mare de 35 sau mai
mică de 28 grade. In termenul de mijloc e de recomandat 31—
33 grade R.
In această baie intri de trei ori în putina cea cu apă caldă
şi de trei ori în putina cea cu apă rece. Baia întreagă trebuie
„să dureze tocmai 33 de minute; diferitele schimbări se împart
astfel, (punându-se ceasul pe scăunel, lângă putina cu apă, şi
numărându-se):
10 minute în apă caldă;
1 minut în apă rece;
10 minute în apă caldă;
1 minut în apă rece;
10 minute în apă caldă;
1 minut în apă rece;
Totdeauna se isprăveşte cu apa rece.
Oamenii viguroşi se aşează,în putina cu apă rece şi intră
încet până la cap. Persoanele mai simţitoare se aşează, şi-şi
spală repede pieptul şi spatele *) fără a se da afund. Capul nu
se udă niciodată. şi dacă se udă, îl ştergi bime îndată.
După ce ieşim din baie, să ne ştergem numai mâinile, spre
a ne putea îmbrăca»
Aici mai fac aceste observaţii:
Niciodată nu prescriu băi calde, fără băi sau spălături reci.
Apa caldă singură slăbeşte, nu întăreşte; ea face pielea mai
simțitoare față cu îrigul şi cineva poate lesne răci, Apa caldă
deschide porii, prin cari intră apoi aerul rece şi urmările se
simt după câteva ceasuri. Orice inconvenient se înlătură nu-
mai prin baia sau spălătura rece; apa rece înviorează, întă-
reşte şi, închizând porii, fereşte de răceală, de boală.
Aci dăm iarăşii peste prejudecata că nu e bine ca o răceală
bruscă să urmeze căldurii. Tocmai cu privire la băile cele reci
cari urmează celor calde, băile calde trebuiesc să fie de o tem-
peratură mai ridicaţă decât cea normală. Corpul este îmbibat
sau. ca să zic astiel, într'armat cu atâta căldură, încât poate
prea bine să susțină lupta cu apa rece. Cui îi displace pentru
prima oară să intre în putina rece, să facă mai întâi o spălă-
tură cu apă rece peste tot corpul şi va căpăta curaj. Numai
întâia oară e greu. Cine a încercat odată, cunoaşte efectul bine-
făcător si nu mai face niciodată o baie caldă fără ca să facă în
urmă una rece: Mulţi cari dintru'întâiu tremură de frică, se de-
“ primd în urmă atât de bine, încât trebuie să-i sfătuim să aibă
oarecare limită şi să nu guste prea mult din această plăcere.
Furnicăturile şi gădiliturile pielei ce se simt la intrarea

1) Adică arunci apă peste umeri până când îţi udă toată spinarea.
 Ada
«dintr'o baie rece într'una caldă, mai cu seamă la picioar
e, nu
trebuie să sperie pe nimeni, căci ele devin în urmă foarte
plă-
„cute. Preparaţiuni pentru a restabili căldura animală
nu tre-
buiesc a se face.
Şi aci, ca şi la toate băile calde, nu întrebuinţezi numai apă
simplă, ci apă amestecată cu diferite fierturi de buruieni.
In teză generală, însă, trebuie să spun că sunt pentru băile
Treci, şi numai în cazuri foarte rari şi excepţionale mai
prescriu
băi calde. Băile reci dau totdeauna efectele cele mai bine-
făcătoare şi chiar uimitoare, de aceea le prefer pe acestea.
cu
mult mai mult celor calde.
Cititorii să ţină deci seamă de această observaţie im-
-portantă.
1) Baia complectă caldă pentru. sănătoşi.
Recomand băi calde unor oameni sănătoşi, dar slabi, nu-
mai atunci când ei nu pot suporta băile reci. Insă după baia
caldă trebuie să facă spălări cu apă rece şi astfel se deprind
-cu timpul a! suferi şi băile reci.
Principiile şi practica mea în această privinţă sunt urmă-
toarele: Persoanelor. viguroase rumene la faţă, nu le dau nici
odată băi calde. Ş'apoi chiar lor le place.apa rece, ca peştilor.
Le recomand însă persoanelor mai tinere, anemice, ner-
-voase și mai ales acelora cari sunt predispuse la crampe, reu-
matism, «etc. Recomand aceste băi mai cu deosebire mamelor,
„sleite şi slăbite de timpuriu de tot felul de necazuri. E de ajuns
ca în fiece lună să facă o baie de 28 grade. R., urmată de o
“spălătură rece, baia întreagă durând 25—30 minute.
Cei predispuşi la reumatism, podagră, etc, să facă două a-
semeni băi pe fiecare lună.
In timpul verei, persoanele mai tinere să încerce numai cu
“băile reci.
Oamenilor slabi si mai în vârstă le recomand, cel puțin
-odattă pe lună, o baie caldă, de 28—30 grade R, cu o durată de
„25 de minte, urmată de spălătură rece. Fi se vor simți mult
-mal bine, deoarece transpiraţia va deveni mai mare şi circula-
“ţia sângelui mai vie.
2) Baia complectă caldă pentru bolnavi,
Diferitele cazuri de boală ne spun în cari din ele se între-.
“buinţează cu folos baia caldă întreagă.
Băile urmăresc un scop îndoit: Intr'un caz, au să mărească
căldura corpului; în al doilea, au să contribuiască la disolva-
-rea şi eliminarea unor materii, pe cari corpul bolnav nu este în
“stare să le înlăture.
Băile calde se prepară ca: .
a) Băi cu flori de fân; zise 5 Ai
b) Băicu paie de ovăz: e
: pa re
 14

c) Băi cu moliit;
d) Băi mixte:
it deia: Vom mai stărut
Despre primele două băi, am vorb
însă aici aupra câtorva puncte. săculet cu flori de fân
a) Baia de îlori de fân. Punem un să fiarbă cel puţin um
ndu-l
într'o căldare cu apă fierbinte, lăsâ
goli m căld area în putina cu apă caldă sau
sfert de ceas. Apoi cea mai, nevinovată :
rece, după trebuinţă. Această baieea estecorpului. Chiar şi oamenii
este baia normală pentru încălzir
Această apă desfundă radi-
sănătoşi o pot întrebuința oricând.
cal porii şi disolvă congestiunile: bună de paie de
b) Baia de paie de ovăz. Punem o mână de o jumătate de oră;
ovăz să fiarbă într'o căldare cu apă, timp
apoi procedăm ca. mai sus: t baia de flori de fân
Această baie are efect mai, mare decâbăşic ă, piatră, reuma-
şi este excelentă în boale de rinichi, de
tism, etc: j
c) Baia de moliit (brad) se prepară astiel: Luăm ghimpi
e, ramuri tăiate mărunt,
sau ace de molift sau de brad, proaspet apoi facem ca mai
şi le fierbem în apă o jumătate de ceas; baia de paie de o-
decâ t
sus. Această baie, deşi este mai slabă
rabi lă asup ra rinichilor si a bă-
văz, totuşi are o înrâurire favo orează şi o în-
asup ra piele i, pe care o învi
şicei, dar mai ales
mai în vârstă:
tăreşte. Ea e adevărata baie pentru oamenii m împreună
d) Băi mixte se numesc acele a în cari pune
ovăz, cari fac ca baia să aibă si un mi-
floare de fân și paie de
ros mai plăcut. :
a, într'o zi, dar
— Da, ştiu că băile sunt bune, îmi zise cinev
sunt cam scumpe şi greu de realiz at:
aceste vorbe,
Cu drept cuvânt mi-ar putea spune cineva
Karls bad, ori în vreo
dacă l-aş trimite la Reichenhall sau la
altă staţie balneară; ar avea drept să-mi spună aceste vorbe
ca în fieca re baie să toarn e jum. sau %4 din
când i-aş prescrie
străinătate, cari
sticluţele cele preparate de farmaciile din
costă atât de scump:
şi n'am
Dar în cazul meu, nimeni n'are a. se plânge de mine
o scuză la nici o ripost ă. Cel mai sărac poate să-şi
să fac nici
cost, maii cu seamă Că
facă băi de acestea cu uşurinţă şi fără rat sau
cel mai pur, veritab il, nealte
are la îndemână extractul
condi-
falsificat, pe care îl poate găsi pretutindeni în astfel de
țiuni. vorbim de apă:
m'am în“
: Tocmai pentru clasa aceea fără miiloace multe,
procur a posibil itatea de a putea gusta din bine-
grijit ca să-i pot
băilor, cari au o influe nţă atât de bună si favora bilă a-
facerile
supra oamenilor.
ă până .
De călătorit n'are nevoie, decât cel mult să mearg
un drun?
la graid sau la magazia unde se tine fânul,ori să facă nu
De costat băile costă
până în păduricea cea mai apropiată.
 75

nimic, cel mult câteva vorbe bune ; flori de fân sau paie de o-
văz le dă cu plăcere, fiecare ţăran unui sărac. lar o pultină şi
o cadă le are şi un sărac în gospodăria sa, şi dacă nu, orice:
vecin este gata să-i împrumute. Cred că toți s'au convins de:
scumpetea acestor lucruri.
In ceeace priveşte osteneala şi posibilitatea de realizare,
n'avem decât să punem următoarea întrebare: Oare ar fi:
mal bine pentru tine şi pentru, toţi ai tăi, să stai săptămâni în
tregi în pat şi să zaci greu bolnav?
In ce priveşte munca şi greutatea,nici că mai încape vor=
bă: mai de grabă numesc lesne, reaua voinţă d'a nu voi să dea:
ascultare celor ce spun. Cine umblă cu astfel de idei în cap,
nici nu merită o astfel de baie.
III. Băile minerale.
Asupra acestui punct, despre care am fost de atâtea ori:
întrebat, părerea mea este următoarea:
Conform principiilor mele asupra curei de apă, nu pot a-+
proba de loc ceeace este forţat şi violent, fie că influenţează din
afară în interior sau direct asupra interiorului.
„Dacă se ajunge la scop prin întrebuinţarea unui miiloc, nu»
trebuie în nici un chip să se întrebuințeze un al doilea mii-
loc. Trebue să venim în ajutorul naturii, al bolnavului sau al'
organismului slăbit, încet, blând, şi lin, iar nu în mod brusc
şi îndată ce corpul s'a întărit îndestul. atunci să-l lăsăm în:
pace să meargă şi singur înainte.
De sigur, fiecare a observat, că să citez un exemplu al pro-
cedeului meu, că eu nu întrebuinţez perii de sârmă, cearcea--
furi pentru frecat, sau altele. Aceste lucruri le-am întrebuin-
fat, chiar şi mai înainte numai în cazuri izolate, dar experi-
ența m'a învăţat că apa singură fără aceste manipulaţiuni mai:
mult sau mai puţin puternice (sărmanul corp, pe lângă cealal-
tă muncă, mai trebuie atunci să-şi aducă în ordine atât muş=
chii sdrobiţi cât şi pielea jupuită), are efectul cel mai salutar,
numai să fie bine aplicată. Serviciul de frecare îl face la mine
toată ziua şi ltoată noaptea cămaşa de pânză groasă, pe care
o recomand cu toată insistența.
Numai numele de baie minerală arată deja o acţiune ener--
gică. Toate aceste ape, oricum s'ar numi, şi oriunde ar isvori;.
conţin, mai mult sau mai puţin, săruri mai uşoare sau mai as-
pre. Asemenea ape sărate, ăplicate pe dinafară, ca să aibă e-:
îect în interior, îmi par ca un fel de nisip gros — fie-mi per=-
RE comparaţia — cu care s'ar freca argintul sau alte obiecte”
e aur.
_ Oare organismul d-voastră intern e mai puţin fin şi deli-
cat decât acestea? Numai o suflare turbură culoarea cea stră--
lucitoare a argintului; mijloacele aspre de curăţire îl sgârie,. E PARS
 76

“Desigur că la o asemenea operaţiune se face alb. Dar argintul

mu va suferi mult timp asemenea operaţiuni. Cred de prisos să
explic mai pe larg asupra cărui metal moale, nobil şi delicat îşi
fac apele minerale lucrarea lor de curăţire.
Ce ne arată experienţa cu privire la acest procedeu? In
-staţiunile balneare morţii nu se îngroapă ziua, ci noaptea,
fără muzică, pentru a nu incomoda pe cei în viaţă. Dar se în-
-mormântează cam mult.
Cutare s'a dus la băi, i-a priit de minune; s'a dus a doua
„oară, nu i-a priit tocmai bine; a treia oară s'a dus, i-a priit
straşnic de bine, dar când a venit acasă, s'a lungit şi a murit.
Ba o seamă fac economie de drum şi mor chiar în stația bal-
meară 1).
Cine se duce pentru distracţie în asemenea localităţi, nu
se teme de cele de mai sus, dar punga îi face o cură foarte
desavantagioasă.
Şi ţăranii au început să întrebuinţeze fel de îel de ape mi-
„nerale, numai că punga îi mai reţine de a îi așa de excentrici,
ca cei bogaţi.
Deunăzi veni la mine un ţăran şi-mi spuse: „Acum am gă-
„sit cel mai bun mijloc pentru curățirea corpului: e un fel de
apă curabilă pe care o întrebuințez adesea”. In ce consistă? îl
-întrebai eu. După o oarecare îndoială, el îmi mărturisi că era
o lingură de sare topită în apă şi acest lichid îl lua pe stoma-
„cul gol, şi că-i folosea mult. Eu l-am sfătuit să se lase de a-
„cest miiloc, el însă n'a vrut. Continuând a lua mai departe,
„căpătă mai în urmă boală de stomac, anemie, si muri în vâr-
sta cea mai frumoasă.
Nu trebue să invidiem pe cei cari se duc la aer curat în
străinătate, la Meran, în sudul Italiei, sau al Franţei, sau chiar
în Africa. Fu sunt de părere că pestele trebue să trăiască în
apă, păsările în aer, omul în locul unde s'a născut. Devine cli-
ma mai aspră? caut să mă deprind cu ea. Apa din pământul
meu e tot atât de bună ca cea străină şi de e să mor, căci
odată trebuie să mor, fie mai bine în țara mea, căci pământul
«e mai uşor; în el mă odihnesc mai bine şi mai liniştit:
A Pun numai următoarele două întrebări: Câţi dintre acei
p: „cari într'adevăr sunt bolnavi, ducându-se acolo, se reintorc
+ „cu totul reînsănătoşiţi. — Câţi n'au rămas pentru vecie îngro-
paţi acolo, mai ales în localităţile călduroase?
Rămâi deci în ţara ta, trăeşte cinstit şi spală-te în îie-
„Cate zi.
„IV. Băile parțiale.
Clasific următoarele băi sub numele de băi parţiale, pentru-

1) Sar puteă povesti multe istorii cu piivire Ia staţiile balneare.

 77

că cuprind părţi speciale ale corpului, dar mai ales pentru a:

nu mai face capitole mari.

1) Baia de mâini şi de braţe.

Mai târziu vom vorbi mai mult asupra acestor băi dar a=
cum) observăm numai atâta:
De exemplu: cineva suferă de un deget. Eu caut ca tot:
degetul, tot corpul să fie sănătos, şi atunci se va vindeca şi:
degetul. Trebuie să facem băi de măini şi de brațe.

2) Baia de cap.
Baia de cap este una din cele mai importante. Ea se poa--
te face în modul următor:
Punem, un vas cu apă pe un scaun (fig. 7) şi ținem partea:

Fig. 7.

de sus a capului în apă rece ca un minut, apoi în apă caldă 5-7

minute. Luăm apă cu măna şi udăm tot părul, ca să nu rămâ=-
nă nimic uscat. i
După baie să ştergem bine părul, să stăm în casă Cu 0 că-:
ciulă în cap sau să-l avem înfăşurat cu prosopul, până când.
se usncă părul.
Nimeni să nu umble afară sau, să stea în curent cu părul ud.
Celor cu părul scurt, le recomand baia rece, iar celor cu
părul mare, baia caldă.
Băile de cap sunt bune în contra durerilor de cap, în con--
tra bubelor, a mătreţei, etc.
Curăţenia e necesară corpului întreg, cu atâta mai mult:
capului. De aceea toţi să-şi spele capul cât mai des, dar mai;
 78

a îngrijirea părului,
:ales copiii. Nu pot în deajuns recomand strat, din care
area unui
fiindcă prin aceasta se împiedică form
provin atâtea dureri de cap.
3) Baia de ochi.
Aceasta se poate face caldă sau rece. Se procedează în
rece, deschidem ochii
„chipul următor: Cufundăm fața în apă
de. Apoi ridic ăm capul şi după 20
şi stăm aşa ca la 15 secun
în apă. Aşa se poate
secunde punem iarăşi îruntea şi ochii
ratură de 24—26 gr. R.
face de 4—5 ori. Baia caldă, la o tempe
să se termine întotdeauna cu O baie de apă rece, sau să spălăm
ochii cu apă rece. Apa de baie poate să fie şi apă cu ierburi. Se
eniţă).
recomandă fenicul (anason mare) sau silur (buru asupra! ochilor
a) Baia de ochi rece are un efect excel ent
vederii, atât
sănătoşi dar slăbiţi. Ea întăreşte întreg aparatul
în interior, cât şi în afară. abce-
b) Baia de ochi caldă se întrebuinţează spre a muia ui ori
ochi, a dizolva şi a extra ge din, interi orul ochiul
sele dela
ce lichid nesănătos.
C) Aburi
aburii lucrează în
Ca toate aplicaţiunile noastre de apă si
forma cea mai blajină şi, de aceea , nevă tămă toare. Cu toate
aplicarea aburilor de
“acestea trebue să se bage de seamă şila după prescripţie, se
apă. Un bolnav, dacă îi aplică bine
se poate îmbolnăvi,
poate face sănătos; dar un om sănătos
măsur a. Dacă, de exemplu, cineva
dacă neglijează să observe
fără a se fi răcorit mai
iese afară îndată după baia de abur,
chiar de moarte.
întâiu, poate răci şi se poate îmbolnăvi rău,
nu pot fi nici de cum
Intrebuinţate bine însă, băile de aburi
primejdioase.
o menajeră
Oare aburii sunt necesari vindecării? Când
caldă , şi rece: Apa cea
îşi spală rufele, întrebuințează şi apă e şi la înlă-
rece o spală. Tot asa
caldă dizolvă murdăria, cea sucuri le
ra desc ompu ne şi elimi nează
turarea boalelor. Căldu tosat .
şi învâr
stricate. Prin răceală, corpul devine robust
o măsură
Orice corp trebue să aibă o cantitate oarecare,
oarecare de căldură. are, şi n-are
Corpul sănătos are în sine o cantitate oarec
mevoie să i se mai dea. lipsa: căldurii
„Otice corp bolnăvicios însă, simte în curând chip oarecare.
interne necesare, ce trebu e să i se dea în vreun
ese; pentru
La mulţi pacienți sunt deajuns înfăşurări şi compr
alţii sunt mai buni aburii.
Cum să se întrbuințeze aburii? am aiuns să
A trebuit să fac multe experienţe până când ie să lu=
aburii nu trebu
pot răspunde la această întrebare, că

?
 79

creze în acelaş timp asupra corpului întreg, ci numai asupra

părţilor lui. Când ne doare un braţ, nu trebue să ne slăbim tot
corpul prin aburi ci numai braţul, numai asupra lui să lucreze
direct.
Acum vreo 40 de ani s'a introdus şi la noi metoda băi-
lor de aburi, însă fiindcă acestea se aflau numai în oraşe mari,
s'a inventat aşa numitul dulap de asudat, care avea menirea
a elimina sudorile. Imi procurai şi eu un astîel de dulap; el
avea o uşe de intrare, şi o gaură deasupra prin care se scotea
capul. Pacientul şedea sau sta în picioare într'însul, legat cu
o pânză la gât, spre a împiedica dispariţia aburului având com
prese ude pe cap, spre a menţine capul în stare de răcoare, pe
când tot corpul era cât se poate de tare asudat, deia după
10—15 minute. Baia de aburi se sfârşeşte cu un duş complect (0
stropitoare plină cu apă) sau cu o baie complectă. Ori de câte
ori doriam ca asudarea. să îie mai mare, puneam pe pacient să
stea de două ori, câte 15 minute, de fiecare dată, în dulap, ur-
îl ta, după fiecare dată, o spălătură repede care dura 30 se-
cunde.
Prepararea acestei băi de aburi mi s'a părut excelentă:
un singur lucru mă uimi numai, anume că efectul ma fost toc-
mai din cele mai excelente. Mai cu seamă în timpul iernei lu-
crurile prezintau multe dificultăţi, fiindcă corpul, asudând tare
Și vena foarte impresionabil, nu se putea apăra uşor de
rig:
Nu ştiam cum să le îndepărtez. Făcui fel de fel de încer-
cări, când, într'una din zile, era tocmai pe timpul iernei. mă
dusei cu afaceri. pe la Munich. Suferiam de un guturaiu puter-
nic. Intâmplarea făcu cai să dau peste un ziar în care se adu-
ceau laude mari băilor noastre de aburi. Printre alte multe
laude se spunea că o singură baie ajungea ca să vindece ca-
tarul cel mai puternic „Să mă duc şi eu!” mă gândii. Zis si
făcut. Vizitai acea baie rusească; după baie m'am simţit uşurat,
însă a 5—6 ore guturaiul îmi veni iarăşi şi mai tare incă decât
înainte. ,
„Aşa! gândii eu; va să zică nu este metodul cel adevărat
acesta pe care l'am probat eu?” Nu mai vorbesc de mine dar
ce se întâmplă cu unul care e slab, bolnav şi prăpădit, când
acest soiu de baie nu-l lăsă fără efect şi pe unul sănătos?
Celelalte cercetări ale mele m'au condus la ideea că si
în cazul de faţă, ca' şi la celelalte aplicaţiuni al apei, băile par-
ţiale, simple sunt cele mai bune. Dacă bunăoară este nevoie
numai de v jumătate de baie rece, nu voiu ordona o baie com.
plectă;tot aşa şi cu baia de aburi; când va îi nevoie de a-
buri numai pe o parte a corpului, nu voiu ordona un abur:
complect. Ne guid nimis, adică rămân la miiloc, îi dau naturii
numai ajutorul necesar dar ea trebue să efectueze totul.
 La băile parțiale aburii ating numai partea corpului ce
suferă şi lasă celelalte părţi ale corpului intacte şi neslăbite,
Numai partea cea bolnavă e pusă sub influenţa aburului, ce-:
lalte părţi, ori restul corpului sănătos rămâne afară; ca apoi
să dea părţii bolnave concursul său.
Se întâmplă de multeori că aburii luaţi în mod parţial să:
iolosească de minune; am însă să dau un sfat: Să nu se abu-
zeze de ei într'un grad mare, căci şi pot strica dacă iei urm
grad mare. Modus est în rebus: Numai cu tact si cu măsură.
Câteva indicațiuni pentru cazu speciale nar strica.
Dacă un reconvalescent de tifos sau de altă boală grea, care e:
încă slab, ar voi să facă baie parţială, la cap sau la picioare, să
nu le facă tari şi prea dese, căci el e şi anemic, şi sărac în
sucuri.
Aceasta se poate spune despre toţi acei ce sunt anemici,
puţini aburi sunt buni; mulţi le strică, sugându-le şi puţinul
sânge ce le-a mai rămas:
Nici oamenii graşi şi corpolenţi să nu facă multe băi de:
aburi, căci tocmai ei sunt anemici şi ar putea deveni repede:
şi mai săraci de sânge.
Un pacient se plânge că simte dureri violente în picioare.
El doreşte să-şi ţină picioarele slabe în aburi. Ar îi o prostie
dacă te-ai potrivi lui. Pe un asemenea om slab nu trebuie să-l
mai stoarcem prin nădușşeli. In loc de aburi să facă mai bine
băi de apă până la jumătatea corpului: să-şi toarne mai des-
apă pe genunchi.
lată diferitele feluri de aburi pe cari le-am adoptat:

1. Aburi la cap.
Intrebuinţarea aburilor la cap cere câteva mici pregătiri.
Avem trebuință de un vas de lemn cu capac (fig. 8), de două
scaune şi de o plapumă, sau prostire de lână, pentru înveli-
rea pacientului; un scaun servă pentru şezut, iar celălalt care
e mai jos, pe care stă ciubărul.
- Turnăm apă fierbinte în vas pe 3 sferturi fără să-l umplem,
punem capacul şi, deasupra o pătură udă, ca să nu iasă aburii.
Pacientul se desbracă până la brâu şi pune pe pantaloni o
“cârpă uscată, spre a nu i se uda pantalonii. El se aşează pe
scaunul cel mare şi se reazimă cu mâinile de urechile vasu-
lui. Corpul şi vasul se acoperă cu prostirea de lână de toate
părțile, ca să nu iasă aburu. Acum ridicăm capacul de pe vas
si aburul năvăleşte asupra capului, a pieptului si a spinării în-
cepându-şi acţiunea disolvantă (figura 9).
Să se observe ca pacienţii cei slabi să stea comod, mai
cu seamă acei ce sufăr de dureri de spinare. De asemenea
să se observe ca pacientul să nu ţipe și să geamă, spunând
mereu că nu mai poate de durere, etc,
 81

In primul moment se poate cineva speria de acea tempera-

tură fierbinte, „dar se deprinde în curând. La început ridică
în sus capul, îl întoarcem în toate părţile, apoi iarăşi ne ple-
căm capul.
De temut nu e absolut nimic. Nu cunosc nici un caz când
aburii la cap au putuț vreoaată strica dacă s'au făcut dupa
prescripţiunile date. In totdeauna i-am aplicat bolnavilor cu
succes. Numai acei cari se cred prea destepţi şi cari negreşit
nu se iau după prescripţiune, o păţesc cam des.

e]

Aplicarea ţine 18—24 minute; pacientul să țină deschişi

ochii şi gura şi şuccesul va îi sigur.
După 18—24 minute dăm la o parte prostirea sau plapu-
ma şi spălăm bine corpul cu apă rece. Pacientul face miş-
care iarna prin casă, iar în timpul verei, afară. E
Fiindcă aburul, câteodată, nu are influenţă binefăcătoare
asupra ochilor şi stomacului, de aceea să se pună în apă
caldă şi ierburi, anume: excelentul anason, jaleş: soc. flori de
teiu; iar dacă pacientul nu va dispune de acestea, să pună
în apă o mână de urzici sau de îlori de fân.
6
 si (ct:

82

La oamenii normali, aburul îşi arată îndată efectul. Per-

soanele slabe, anemice, pot arunca în baia de aburi şi o cără-
midă încălzită în foc, ca la 8—10 minute după ce a inceput
aplicarea. după care sudoarea ţâşneşte din toţi porii.
In timpul iernei să se facă baia de aburi într'o cameră în-
călzită şi să nu iasă cineva afară decât după o iumătate de
ceas în urma spălării cu apă rece. Altfel pacientul îşi atrage nu
numai o boală gravă, ci chiar moartea.
Cea mai simplă spălare rece. se îace, mai cu seamă la per
soane slabe, astfel, pacientul se spală repede cu un stergar şi
cu apă proaspătă. Aceasta se întrebuințează la umilături la
cap, bube pe cap; curgerea urechilor şi în genere la dureri ce
cer secrețiuni mari de cap.
După aceasta se poate întrebuința, în loc de spălare, dusul
deasupra, turnându-se cu încetul 1—2 urcioare de apă rece
peste părţile -aburite şi spălându-se bine pieptul.
Cine poate să facă imediat o baie rece, după baia de abur
la cap. va avea mare folos-
La răceli, dureri de cap, dueri reumatice şi spasmurj la
ceafă şi la umeri, la îriguri de baltă şi la dureri de piept, boa-
ie care de regulă însoțesc guturaiul, aburul face mari servicii.
Două sau trei băi de aburi la cap, în curs de trei zile, pot
să vindece capul umilat; de asemenea şi intlamaţiunea de ochi.
Bolnavul din urmă e bine să facă seara, şi o baie de picioare,
în care intră puţină sare şi cenuşă. Se poate întrebuința cu e-
fect această baie şi la congestiuni, chiar după apoplexie.
Să nu se sperie nimeni că o baie de aburi la cap îi va stri-
ca mai rău, sub pretextul că va trage sângele în cap. Frica
este neîntemeiată. Părerea mea este ca să se facă în acest caz
o baie de abur la cap, care să dureze 15—20 de minute, după
care să se facă şi o baie de abur la picioare. Să nu se facă
multe băi de acestea, cel mult două pe săptămână; dar în u-
nele cazuri, se poate face şi la două zile câte o baie. dar cu o
durată mai scurtă (minimum 15 minute, maximum 20).
2. Aburi Ia picioare.
Baia de aburi la picioare se face în chipul următor:
Intindem o plapumă de lână iată şi groasă peste un scaun.
Pacientul se aşează pe scaun, având numai picioarele desbră-
cate. Inaintea lui sta un vas de lemn (fig. 9), plin cu apă îier-
binte mai bine de jumătate. Pacientul îşi aşează picioarele pe
cele două bețe pe cari a avut grije să le pună pe ambele laturi
ala vasului, lângă. fiecare ureche. In locul beţelor poate fi un
lemn bine, fixat de urchile vasului. Apoi se întinde pătura de
lână peste picioare şi peste vas încât să nu se piardă aburul
(fig. 10). In apă se pot pune şi îlori de fân, precum şi cărămizi
încălzite, din 10 în 10 minute. Cărămizile nu se aruncă,căci se
 ORIETACHE B.ANTONE
Com. Feenari Jud. Mugcei
“
poate uşor ca pacientul să se frigă. Numărul bucăților. de că-
'rămidă e după efectul pe care cineva vrea să-l aibă.
Baia poate ţine dela 5 până. la 20 minute. e
După baia de abur urmează spălătura cu apă rece. Per-
-soanele viguroase pot suporta să li se toarne apă rece pe ge-
-nunchi. Incolo se procede tot ca la băile de abur pentru cap.
Baia de abur la-picioare se întrebuințează de acei ale că-
“ror picioare asudă mult şi au un miros neplăcut; de persoanele
cu picioarele umflate precum si când cineva are picioare reci,
fără transpiraţie.

Pentru anemici e foarte de recomandat o baie de aburi la

picioare; cunosc foarte multe cazuri în cari astfel de băi au
ajutat foarte mult. să
„_ In genere, oricine suferă de ceva la picioare, de umflături,
-
de bătături, de anemie să se folosească de aceste băi şi se va.
“simţi din ce în ce mai bine. male.
Mi s'a întâmplat de multe ori să aud multe plângeri în con-
tra deraniului cel mare ce ar pricinui astfel de băi de aburi la
picioare. Aşi întreba numai: Nu e oare mai greu o baie com-
plectă. Nu e oare mai greu să bei un număr mare de pahare de
ceaiu şi să-ţi torturezi corpul acoperindu-te cu fel de fel de sal
 84

tele de pui, pentru a te încălzi. Cititorii să se gândească la

toate acestea. Ă
Nici aceste băi să nu se facă prea des; odată sau de două ori
pe săptămână e de ajuns; numai persoanele viguroase pot face
băi la picioare de trei-patru ori pe săptămână.
: 3. Baia de aburi de şezut.
Această baie aduce servicii bune oricui suferă de ceva 1
părțile abdominale ale corpului.

Fig. 10 bis.

După ce se ltoarnă apă fierbinte în oală, pacientul se a-

şează şi se înveleşte, asa ca aburii să nu se piardă în zadar
(fig. 10 bis). In scurt timp, tot corpul va asuda. Aplicarea ține
18—24 minute. După baia de aburi urmează spălarea sau baia:
de apă rece. |
Baia de aburi de şezut dizolvă şi eliminează orice sucuii:
rele. Totdeauna e bine să se amestece şi flori de ovăz în apă-

Po virtuale0 Mm aie a
 85 Li
Y

La boalele de: rinichi şi de piatră întrebuinţez aburi de a-

-pă cu paie de ovăz.
La durerile reumatice şi alte boale ale abdomenului, pre-
cum: la umilături de beşică şi la boala de apă, întrebuințez. a-
“buri cu flori de fân. Am obţinut rezultate minunate făcând băi
de -aburi de şezut cu coada calului, când pacientul nu putea
să urineze cu uşurinţă, ceeace producea dureri grozave. Răcea-
le sau inflamaţia băşicii se vindecă prin această bare.
4. Aburi asupra unor părti bolnave.
In multe cazuri,aburii îac bine la dureri de ochi, de urechi
„de gură, de degete, de mână, de braţ, de dinţi, etc. Iată un e-
xemplu :
O insectă veninoasă ne pişcă de mână sau de braţ; mâna
“se umflă, doare şi inflamaţia ameninţă să se întindă. etc. In-
făşurând mâna şi braţul şi ţinând-o la aburi, în scurt timp
-ne vom simţi mai bine. :
Oricând vre-o rană s'a obrântit şi amenință chiar să ne
„otrăvească sângele, să ne grăbim a aplica baia de aburi, ce di-
zolvă şi eliminează răul.
Cine e muşcat de un câine bănuit că ar fi turbat, până să
vină un medic sau alt ajutor, i se poate da, cel puțin deocam-
„dată, ajutor prin aburi,
De regulă eu pun în apă şi o mână de flori de fân.
Pentru crampe, ori şi unde s'ar simţi, să se facă o baie de
aburi în acel loc, fie la picioare sau la mâini. Mai pun şi inîw
zie de îlori de câmp (fân).
Pentru o baie de aburi la ochi e bine să se pună în ea' a-=
nason sau chimion dulce, care costă foarte eftin. Ă
Pentru urechi e bine de asemenea o bae de aburi, în care
“să se pună urzici.
Să nu se abuzeze de acest soi de băi; maximul e de 20.
de minute, minimum de 10 minute.
Aburii meniţi pentru ochi, urechi sau spre a fi înghițiţi, să
mu fie niciodată prea fierbinţi.

D) Turnări (Duşuri)
Duşurile, sau mai bine zis turnările ce se aplică la: mine,
-sunt următoarele:
1) Turnări pe genunchi.
Ne descoperim picioarele până, peste genunchi, şi, aşezân-
să
du-ne pe scaun , punem picioarele în vas (Fig. 11). Turnarea
se începe cu o stropitoare mică, uşor de dirijat, udându-se pe
-deplin amândouă picioarele până peste genunchi. Celelalte stro-
 86

pitori următoare udă numai unele părţi dela picioare, mai:

cu seamă rotula genunchiului şi pulpele. Apoi din a patra stro-
pitoare nu se toarmă câte niţel pe ţeavă, ci se varsă de câte-:
va' ori pe gura ei cea mare, ca şi cum ar clăti picioarele.
Persoanele bolnave, slabe sau nedeprinse cu aceste udări,-
țremură la început, dar în scurt timp vor simţi puterea lot

VP ş
„aa

AP “ ) Y
= Înaed

4
.
=

Po.
d
i
ze
14%,
A
AT VA i
pi sp
tă /,

Îl
| UA (U

Fig. 11.

întăritoare, electrizatoare. La început, recomand numai 2—3%

stropitori de apă acelora cari sunt reconvalescenţi, anemici,
sau cari au picioare slabe, lipsite de musculatură, tot aşa și
pentru începători. După câteva zile ne putem urca la 4—6 apoi
la 8—19 stropitori. esa :
„După 8—10 turnări toate durerile au dispărut: pacientul”
aşteaptă cu plăcere să-şi facă turnareas . d
„2, Purnări DeDIGIOAT&, > fil Yo
In loc să turnăm apa numai pe genunchi, putem uda pl- :

Sir.
tat
e
N
 87

cioarele de sus până jos. Cu prima stropitoare udăm înceti-

nel picioarele începând de sus, sau de jos (fig. 12) iar a doua

je

Ş De

Fig. 12.

stropitoare o turnăm mai tare. Cine se poate ţine pe picioare

pune să i se toarne apa stând drept.

3. Turnări interioare (i0s).

La această aplicare se începe cu prima stropitoare de jos,

dela picioare, şi se udă corpul până peste brâu: iar cu celelalte
stropitori se toarră apă peste tot corpul inferior dela şolduri
în jos, înainte şi îndărăt (fig. 13). Această turnare să se îacă re-
gulat după aburirea picioarelor.
 Eiectul acestui fel de turnare poate înlocui turnarea pe
genunchi. Eu însă nu-l întrebuințez din mai multe motive

Fig. 13.

4. Turnări dorsale pe spinare.

Cu prima stropitoare de apă udăm partea din dos. dela

călcâiu până la gât. Celelalte 3—5 stropitoari se toarnă egal
peste toate părţile corpului, dar mai ales pe spinare: cei ner-
voşi şi simţitori, să nu exagereze. După udarea cu stropitoa-
rea, să se spele iute pieptul, trupul şi braţele.
Acest fel de udare (fig. 14) întăreşte mai ales şira spinării
şi regulează circulaţia sângelui.
 89

Udarea spinării ajută foarte mult la circulaţia sângelui şi

iintăreşte.

Fig. 14. :
pp
——

5. Turnări totale întregi.

După cum arată numele, această udare e totală, dela creş-
et până în tălpi. lată cum se procedează:
La duşul întreg se toarnă apă pe tot corpul, dela gât până
jos (fig. 15 şi 16).
Pacientul se aşează într'o putină, pe o scândură, îmbrăcat
în cămașă sau pantaloni de baie. Poate să stea în genunchi sau
în picioare. Se ltoarnă vre-o patru stropitori de apă, înainte şi
la spate. Cu prima stropitoare, nu udăm tot corpul. Celelalte
trei, sau mai multe stropitori, se toarnă peste toate părţile
corpului, mai ales pe spinare, pe ceafă şi pe şolduri.
Aceste, turnări se recomandă în deosebi persoanelor sănă-
“toase sau corpolente.
Cine simte că-i este frig, să nu facă aceste turnări. Mai
întâiu să caute să-şi restabilească temperatura normală.
 Persoanele slabe şi bolnăvicioase să amestece putină apă
caldă în cea rece. Să aibă temperatura 15—18 gr. R.
Eu prefer turnarea totală (peste tot corpul) în locul u-
nei băi complecte mai cu seamă în caz de reumatism.

Fig. 15.

Bolnavilor cari au nevoie de dizolvări puternice interne,

le propunem ca, după ce-si vor îi turnat apă, să stoarcă
bine cămașa, s'o îmbrace din nou şi să stea în ea 1—1142 ore.
In caz contrar, să ia imediat rufe uscate.
Eu nu aprob turnările repezi şi duşurile violente, căci
nu înţeleg ce folos poate aduce omului sănătos asemenea du--
şuri violente; dar bolnavului si mai puțin. Pentru spălarea:
corpului nu ne trebuesc tulumbe de pompieri. i

6. Turnări superioare (sus)

„ Aceasta este contrariul turnării inferioare (de ios). Pa-
cientul se desbracă până la pantaloni; peste aceștia pune o pă--
tură, ca să nu se ude.
 gi
Vasulîn care curge apa stă pe un scăunel şi pacientul se |
sprijineşte cu mâinile de fundul vasului în pozitie orizontală.
Prima stropitoare se toarnă încetinel pe spinare până se
udă toată, împreună cu braţele. Celelalte 2—3 stropitori se: -

Pr.
vo
Po
DP
PUP
PPP

Fig."16.

toarnă mai tare pe spate, pe şira spinării şi pe brațe. Pe

gât să se toarne apă, dar pe cap nu, afară numai când e tuns
scurt.
La persoanele nervoase, delicate, să nu turnăm apă prea
multă la un loc, ci egal pretutindeni. |
" Inainte de duş şi după el să ne spălăm iute pe piept, să ne
IO
UPPER
PP
POPP
IPOD
ID
IPP
IPP
POPP
PSC
PP
POPI
PPR
PT
ştergem, pe mâini şi pe obraz, iar în colo, nimic, ci să ne
îmbrăcăm iute şi să facem mişcare sau să ne punem la muncă.
Persoanelor,
cari au predispoziţii la îngrășare,le recomand ri
ca, după turnarea. cu o stropitoare să se spele pe spinare cu
mâna. Prin aceasta,pielea îşi redobândeşte activitatea. După
turnarea pe spate, frec puţin pe acest loc, pentru a pune sân-
gele în circulaţie. La a treia şi a patra turnare reacţiunea e de-
săvârşită.
Pentru persoandle slabe e de ajims o stropitoare de apă.
Persoanelor începătoare le recomand să înceapă cu 1—2 stro-
 92

3—6
pitori: persoanelor mai avansate 2—3, iar celor sănătoşi
stropitori. Să nu se abuzeze nicioda tă.
Această turnare e necesară totdeauna după aburirea ca-
corpului
pului (baia de aburi la cap). Udarea părţii de. sus asi anume
genunch ilor, :
'vine de regulă în legătură cu udarea
după ce am terminat cu turnarea pe corp şi ne-am îmbrăcat,
procedăm la udarea genunchilor.
Ambele turnări sunt mijloace de întărire si fac ca circu-
laţia sângelui să fie mai regulată.
Sunt mulţi cari îşi aplică aceste țurnări în modul arătat în
figura 14. Fi se scoală dimineaţa, se duc la bucătărie şi fac să
curgă peste ei dintr'o stropitoare mică cu o ţeavă, apă pe spi-
nare (figura 14),
Şi dacă cuiva îi e greu sau se ruşinează față cu o altă
ară
persoană, poate să-şi spele numai cu mâna partea superio
a corpului si tot îi va face bine.

7) Turnări pe brate.
_ Adeşeori cineva simte dureri în braţe şi e bine să le facă
picioare.
turnări speciale, după cum am văzut la genunchi si la.
Turnările încep înainte dela mâini şi merg în sus până la
umeri.
Ele se prescriu când numai ca mijloc de întărire, când pen-
a potoli dure-
tru a regula circulaţia oprită în vreun punct, sau
rile şi a goni din braţe reumatismul, etc. Pentru cei slabi şi ane-
mici e o mare binefacere.
8. Turnări pe cap.

Trebue să recomand turnări pe cap, mai ales în contra

durerilor de ochi şi de urechi. Apa se toarnă pe cap şi e bine
e pe
să cadă în îurul urechilor, pe fălci şi chiar două secund
ochii închişi. La începu t e destul o stropi toare de apă, apoi
două. După turnare , capul trebue şters bine.

E) Spălări

Spălările se împart în spălări complecte şi parţiale.

Corpul întreg, sau cutare parte, să se ude egal. Nu trebuie
să sa frece sau să se frământe corpul.
Orice spălare să se facă egal şi repede; nici una să nu
țină mai mult decât un minut, cel mult două.
Mai repet aici, că cine are corpul rece sau cui îie frig a-
cela să nu se spele. Prin apă recei s'ar scădea şi mai mult
incon-
eta naturală şi ar urma negreşit un guturaiu şi alte
geniente.
 93

1. Spălarea corpului întreg.

a) Pentru cei sănătoşi.
Spălăm repede corpul întreg de sus până jos,afară de capu»
lată cum se procedează.
Luăm un prosop aspru, îl înmuiem în apă şi începem a ne:
spăla braţele şi picioarele.
Totul ţine un minut sau cel mult două. Nici odată să nm
ne spălăm în curent. Aceasta însemnează a ne ruina cu in-
tenţiune.
Fără a ne şterge cu ceva, ne îmbrăcăm iute si muncim-
e isau facem mişcare. până ce se încălzeşte şi se usucă
pielea. :
Spălarea corpului întreg ar fi mai bine să se facă dimi-
neaţa.
Tocmai atunci avem destulă căldură în corp) si spălarea ne-
inviorează. Timp nu se pierde, căci totul ţine un minut şi în-
dată ne putem apuca de lucru.
Primăvara şi vara mulţi se plimbă dimineaţa. Inainte de a
eşi. din casă, să încerce a-și spăla tot corpul.
Cine nu poate să facă mişcare sau să muncească, nare de:
cât să se culce după spălare, stând la căldură, o jumătate de.
oră. Dacă nu în toate zilele, cel puţin de 3-A ori pe săptă-
mână este bine să-şi spele cineva corpul şi nu-i va pare rău.
Dacă cineva nu se poate spăla dimineața, poate face.
aceasta oricând, numai să observe rezulele arătate.
Ce bine e ca. după munca obositoare de peste zi, să-şi-
spele cineva corpul! Doresc prea mult ca această procedare-
să fie mai cunoscută şi mai răspândită. Noaptea, înainte de cul
care, e minunat să se întrebuinţeze apa, după cum am arătat
mai sus. Nici nu-şi pierde cineva timpul si-si foloseste.
Mulţi cari nu puteau dormi noaptea, au întrebuințat a-
ceste spălări cu cel mai bun succes. Ele însă nu sunt bune:
pentru persoanele iritabile.
In timpul iernei sfătuesc să se stea ca zece minute în pat.
şi, după ce s'a încălzit tot corpul, fără a fi asudat, să se pro- ECU
e
ceadă la spălare.
b) Pentru bolnavi.
M'am convins prin experienţă că tocmai bolnavilor nu:
le foloseşte frecarea şi frământarea corpului, ba din contra, le:
pot strica mult.
Bolnavul să-şi spele tot corpul şi tălpile picioarelor în:
mod egal.
lată cum se fac spălările: Pacientul şade în pat, i se”
spală pieptul şi pântecele (abdomenul).
Cine nu e slab de tot, se spală însus. Vine rândul braţe-:
 for şi al picioarelor. In trei-patru minute totul e gata si pacien-
tul se simte; bine, ca născut din nou:
Cei greu bolnavi pot împărţi spălarea în 2—3 părți. Di-
„mineaţa să li se spele pieptul, abdomenul şi braţele; după a-
miază spinarea şi picioarele, sau: dimineaţa pieptul si abdo-
menul, la amiază spinareaşi seara brațele şi picioarele.
O spălare repede şi îngrijită nu poate strica niciodată,
„ fie şi cu apa cea mai rece. E ae
La îriguri violente, la tifos şi vărsat, spălăturile corpului
joacă rolul principal şi înlocuesc totdeauna băile întregi, reci,
ce nu s'ar putea face din vre-o cauză sau alta,
Prin aceste spălări ale corpului întreg am vindecat multe
“boale, ca: guturaiul, îriguri, vărsatul, tifosul şi altele.
La persoane slabe întrebuinţez adeseori, în ioc de apă:
„oțet subțiat cu apă. FI curăţă şi mai bine pielea. deschide po-
„rii şi întăreşte. Aşa numitul rachiu distilat cu sare a fost mult
timp la modă, dar pe cât s'a întrebuințat de des, rotaşa â
„dispărut, neputând susţine superioritatea curei de apă.
Acest soiu de miiloace curative apar si dispar, ca şi co-
-metele, neputându-se susține faţă cu cura de apă. In totdeauna
+ârăsc o coadă lungă după ele, dar când dispar, dispar pentru
totdeauna. Nu sunt ca stelele obisnuite din toate serile, cari
strălucesc fără întrerupere. Tot aşa e si apa; apa foloseşte şi
de aceea ea va rămâne ca miiloc de vindecare. Toate celelalte
spirturi nu sunt decât mofturi momentane, cari apar şi dispar.
Eu unul nu recomand spălatul cu vin, spirt, etc. ete, nici
„chiar pentu oameni viguroşi; doresc numai ca apa să-şi facă
drum prin multime.
2. Spălarea partială.
„Această spălare nu priveşte corpul întreg,ci numai 0
parte a lui.
- Spălăm un braț,un picior, etc, cu mâna, sau cu o cârpă:
şi cu apă rece, Incolo sunt de observat aceleaşi reguli ca
-mai sus:
Orice ar fi inflamat (aprins): deget, mână sau altceva, să
„se stingă în grabă şi totdeauna cu apă.

F) Infăşurări
Infăşurările se împart în:
1. Infăşurarea capului.
Infăşurareal capului se face în două chipuri: i mda)
Se spală capul întreg, faţa şi părul. Acesta din urmă tre-
buie să fie bine udat. Apa să pătrunză până la piele, dar să
„se stoarcă apoi părul de apă, ca să nu rămână încărcat. Apoi
 95
da
i
înfăşurăm bine capul, încâţ să se vadă numai ochii. Ca după
o jumătate de ceas părul va fi uscat (la doamne nu !)
Spălarea se poate repeta de 2—3 ori; cârpa cu care în-
făşurăm capul să fie bine uscată. A doua şi a treia spălare
poate să dureze o jumătate de oră, dar să se observe ca, în- .
tre fiecare spălare, părul capului să fie bine uscat.
La sfârsitul celei din urmă aplicări să ne spălăm sau să
ne clătim iute capul şi gâtul cu apă rece şi să ne stergem cu
un prosop:
Când, cineva vrea să scape de niscaiva bubuliţe din cap,
„când simte dureri reumatice mai violente, ate, atunci spălarea
se îace tot ca mai sus, dar îşi înfăşură capul în două cârpe, -
cea de deasupra fiind de lână.
Aplicarea se termină ca mai sus.
Prin înfăşurarea capului se combat cu succes durerile -de
cap, mai ales cele de natură reumatică, provenite din răceală;
mătreaţa, bubuliţele, etc. “
2. Intăşurarea gâtului:
Udăm bine gâtul cu apă rece, apoi îl înfăşurăm de 3-4 ori
cu o cârpă de pânză groasă, şi uscată, îără aj strânge tare, ci Z
numai atât cât să nu pătrundă aerul rece. i
Intăşurarea, se mai poate face în chipul următor: luăm un
prosop moale, îl udăm în apă rece, şi înfăşurăm gâtul cu el.
Deasupra înfăşurăm un prosop uscat şi încă o legătură . de
lână sau îlanelă.
Orice aplicare să se facă repede şi cârpa să fie bine adap-
tată, încât să nu pătrundă aerul la gât.
După experienţele mele de până acum, sunt în contra lun-
gilor aplicaţiuni ale apei la gât; se întâmplă tocmai contra-
riul: în loc de îndreptare, agravare. Atunci nu mai pot con-
vinge pe un bolnav, care a procedat greşit, să mai întrebuin-
țeze apa; nu vrea să te mai asculte şi e imposibil să-l con-
vingi că greşeala a îost numai a lui. Toate aceste observa-
țiuni le fac şi relativ la cura gâtului.
să
Infăşurările la gât au de scop să activeze circulaţia sânge- ;
lui, să îndrepteze circulaţia dintr'un loc pe unde circulă prea =
mult, la un loc, unde e stagnație, să calmeze temperaturile
prea ridicate si viceversa.
Legătura la gât să nu o ţinem toată noaptea, căci se pro-
duce la gât prea multă căldură, ci numai cel mult două ore;
4
la fiecare jumătate de ceas să schimbăm cârpa udă, adică să
o muiem din nou în iapă.
Nu la toţi pacienţii trebuie aceiaşi întrebuințare: la unii,
cari au mai multă căldură, se procedează într'un fel: la alţii, cu
temperatura mai scăzută, altfel.
Infăşurarea gâtului se prescrie la gâlci. la inflamarea gâ-
d

pr ba F î Ș
PI POE E OPRI A o PI IPSOE a PI
 9%

prim
tului, a omuşorului şi chiar la dureri de cap, ce se combat
înfăşurarea altor părţi ale corpulu i, sau ale corpulu i întreg.
) 3. Broboada (salul).
şi partea. .
Broboada este o aplicare specială pentru piept .
Aceas tă basma de lână e cunos cută de toţi.
de sus a spinării.
figuri le a-
Cum trebuie să ne înfăşurăm se vede: din
ă, care se îndoeş te în.
lăturate. Şalul e o bucată de ştofă pătrat
formă de triunghiu şi se pune peste spate, cu partea cea mai
o punenv
lată în sus. Muiem broboada în apă rece, o stoarcem şi
lână, ca să. ni
pe corp, iar deasupra ne legăm cu o pătură de
pătrundă aerul (figura 17 şi 18).

Fig. 17. Fig. 18.

o căldură:
In scurt timp vom simţi că se desvoltă în corp
plăcută şi că broboada se încălzeşte.
ceas, până
Aplicarea broboadei să dureze o jumătate de
te, rar două ceasur i, când apoi trebuie să
"Ja un ceas şi jumăta /
bine.
muiem din nou broboada, după ce s'a încălzit sucuri
şi elimi nează le rele când:
Această întăşurare dizolvă
astepta la
suferim de fierbinţeli, congestiuni, şi când ne putem
de gâlci, etc
inflamaţiuni la cap, când suferim de guturaiu acut,
cele mai mari ser-:
Această înfăsurare cu broboada a adus
de cap, de amețeli , etc; mai ales
vicii femeilor cari sufereau
picioarelor”
dacă în acelaş timp se întrebuința si întăşurarea
şi deasup ra o pătură de lână), sau o baie caldă la
(ciorapi uzi
picioare, cu cenuşă şi sare:
4. Intăşurarea picioarelor.
timp cu'
Această întăşurare se face mai totdeauna în acelaş
le vine într'a iu--
alte aplicări, pe cari le complectează si cărora
- or, Această înfăsurare se face în două feluri:

uaa
(i
aia
Dia
Co
Sai
|aetil
 "a i e 100 09 ARZI atDL ag
i
a) Intăşurarea picioarelor propriu zisă.
Luăm în picioare ciorapi uzi şi peste ei ciorapi uscați de
lână, apoi ne culcăm şi ne acoperim bine.
„Cui nu-i convine aceasta, să înmoaie cârpe groase de in,
sau orice pânză groasă, în apă amestecată cu oţet, să-si în-
făşoare picioarele până deasupra glesnelor, iar deasupra o
altă pătură de lână, sau îlanelă, şi să se culce în pat, acope-
rindu-se bine. *
Această înfăşurare a picioarelor aduce excelente servicii
în toate cazurile în care voim să extragem din picioare sucuri
morbide, să scădem căldura inflamațiunilor, sau să tragem
sângele din partea de sus în partea de jos a corpului. A
Cei cari năduşesc la picioare, să facă mai multe băi de
aburi la picioare, apoi să aplice înfăşurarea cu apă rece sau să
încalţe ciorapi uzi si deasupra alţii uscați.
Timpul cel mai potrivit este seara la culcare. Când ne deş-
teptăm peste noapte, să destăşurăm legătura sau să tragem
ciorapii din picioare.

b) Infăşurarea genunchilor.
Un efect şi mai puternic îl are înfăşurarea până peste
genunchi. . |
Aplicarea se face tot ca mai sus; mai întâiu se înfăşoară
o cârpă udă, de jos. până peste genunchi; apoi, deasupra o
pătură de lână.
Această înfăşurare o recomand pentru eliminarea fierbin-
țelii din corp, pentru înlăturarea oboselii, pentru dizolvarea
unor vânturi supărătoare din stomac şi pentru gazuri învechite.
5. Infăşurarea inferioară.
Aceasta! e îndreptată mai mult în contra afectiunilor ab-
domenului şi picioarelor. Ea începe la subsuori şi ajunge până
peste vârfurile degetelor dela picioare. Umerii si braţele ră-
mân neatinse şi trebuiesc acoperite bine, ca să nu străbată
aerul.
Intăşurarea se face astfel:
Peste cearşaful patului se întinde o pătură lată de lână.
„Cearceaful de in, pentru înfăşurat, trebuie să fie mare: spre a
“ înfăşura! corpul de 2—3 şi chiar de 4 ori până peste degetele
picioarelor. Mai bine se îndoaie cearceaful, se înmoaie în apă
rece, se stoarce şi se întinde pe pătura de lână de pe pat. A-
poi pacientul se aşează şi se înfăşoară, aşa încât să se aco-
pere toată partea de jos a corpului; deasupra se înfăşoară pă-
tura de Jână şi peste tot vine o plapumă groasă. Mai cu seamă
picioarele să fie bine acoperite.
7 =
 98

tă după cum S'ar părea.

Chestiunea nu e aşa de complica
pat. învelindu-ți corpul cu un
se poate face aceasta afară din
u şi jumătate si apoi cul-
şal de pânză în mărime de un metr
cându-te pe pat.
urile merg foarte re-
Cu o practică mai îndelungată, lucr
pun salul în timpul cel mai scurt,
pede. Cunosc mulţi cari îşi ; |
aţiune.
stiind să-şi îacă singuri această oper cari sunt slabe , ane-
Persoanele cari se tem de apă. rece,
ul de înfăşurat, în apă
mice, pot muia cârpele sau cearceaf
căldicică. pi e
Aplicarea ţine unul, până la două ceasuri. vech iu pe “care îl
Oamenii săraci, ţăranii, pot lua un sac
şi intră în el, ca şi cum si-ar îm-
inmoaie în apă, apoi îl storc
ră de lână si se în-
brăca pantalonii; apoi se culcă pe o pătu
velesc bine.
face totdeauna în le-
Efectul înfăşurării inferioare, ce se
zeşte , dizolvă si elimi-
gătură cu alte: aplicări, este că încăl combate durerile
iesc spre a
nează. Aceste iinfăşurări contribu pele, etc.
iunil e de rinic hi, cram
reumatice în picioare, afecț
ez adeseori apă
In loc de apă rece suu caldă, întrebuinț
i de brad. Mai ales
cu îloare de îân. paie de ovăz, sau ramur
eze acest e mijloace.
cine suferă de piatră, să întrebuinţ
6. Infăşurarea scurtă.
ru că e lesne de
Aceasta se întrebuințează foarte des, pent corpului întreg.
aplicat fără aiutorul altora şi are efect asup ra
se termină dea-
Intăşurarea scurtă se începe sub subsuori şi
supra genunchilor. Indoim în 4 sau în 6 un cearc eat gros de in,
apă. îl stoarcem şi ne întăş urăm corpu l cu el. Ne
îl muiem în
acoperim cu o pla-
învelim apoi bine cu o pătură de lână, ne
pumă şi vom avea căldura necesară.
eaful de înfă-
Persoanele slabe, anemice, să înmoaie cearc
urat în apă căldic ică.
n sac vechii,
Oaimenii săraci, dela țară, se pot înfăşura într'u într'însul
e şi pacien tul intră
Sacul se moae în apă, se stoarc se acope re bine cu
până la braţe, se culcă astiel în pat şi
plapuma.
două.
Toată aplicarea ţine un ceas sau cel mult
sănăt oşi, aplic ând aceas tă înfăş urare scurtă 0-
Oamenii : boale.
preîn tâmpi na multe
dată la opt zile, sau chiar la 14 ar a fica-
icato r asupr a rinich ilor,
Acest mijloc are un efect purif
gazuri, de apă
tului şi a abdomenului întreg, pe care-l scapă de organelor. Se
superfluă. regulează circulaţia si funcțiunea
şi de stomac,
combate cu succes hidropia, suferinţele de inimă
se între buinţ ează când stoma cul nu e în
Infăşurarea scurtă
regulă, când suferim de cap şi de gât. |

E a
 ORYETACHE B.ANTONE
gg (or. Peenari Jud. Muşcel

Când nu cunoaştem bine o boală, când nu cunoaştem se-

«diul şi cauza ei, cel mai bun consiler este înfăşurarea scurtă.
Pacienţilor, al căror abdomen sau stomac s'a slăbit prin
ceva, le dau sfatul ca imediat, înainte sau după înfăşurare, să-şi
fricţioneze abdomenul cu untură de porc sau cu uleiu de
camior. |
In caz de crampe sau dureri de stomac, se pot pune pe
piele, sub înfăşurătoare, cârpe muiate în oţet. Când cineva
simte îrig, poate să întrebuinţeze înfăşurarea caldă.
7. Cămaşa udă.
Am ales această (aplicare pentru că poate fi înțeleasă de
“oricine.
Se moaie în apă o cămaşe de in, se stoaree bine şi se îm-
bracă. Te culci în pat pe o pătură de lână, cu care te înveleşti
“bine şi te acoperi cu o plapumă.
Oricine se va simţi bine, uşor, şi va dormi de minune.
Să stăm în cămașa udă un ceas, un ceas şi jumătate, sau
cel -mult două ceasuri.
Porii se deschid şi această aplicare extrage din corp su-.
curile rele; linişteşte, înlătură congestiunile şi crampele . sau
«durerile de stomac, şi produce o căldură naturală egală. Are
un efect binefăcător în afecțiunile mintale la copiii atinşi de
“boala numită danțul Sit. Veit şi asupra boalelor de piele. Dacă
în ceasul din urmă ar ieşi băsicuțe, etc., pe piele, atunci se
"moaie cămaşa în apă sărată sau în apă amestecată cu oțet.
Î
8. Mantaua spaniolă.
Mantaua spaniolă, sau înfăşurarea cea mare, foloseşte ca
„şi baia complectă şi înfăşurarea scurtă. Ea este o aplicare în-
treagă, singură suficientă, având efect asupra organismului. în-
treg. La boale mai grele se poate face numai alternativ cu alte
aplicări de apă.
In ce constă această întăşurare mare?
Facem o manta mare din pânză groasă de in, ca
o cămaşă
largă cu mânici, fiind cu totul deschisă în îată și
ajungând
până la degetele picioarelor. Această manta se
moaie în apă
rece sau, pentru persoanele slabe, anemice ori bătrân
e, în apă
caldă; se stoarce, se îmbracă şi se încheie bine dinain
19). Pe pat sunt întinse pături de lână. Pacientul se te (fig.
culcă şi
se înveleşte bine, aşa: încât să nu pătrundă aerul: deasup
vine o plapumă groasă (fig. 20). ra j
Toate acestea să se facă foarte repede, pentru ca
pacien- pai
tul să nu stea nici un moment neacoperii şi expus
la aer. SAE
m vindecat oameni cari suferiau de congestiuni, de sto=
“mac, de trânţi sau hemoroizi şi de dilatația inimii..
. care este
“cauzal boalei * de apă. Fi au întrebuințat mantaua
spaniolă de
 100

ințe. Mulţi din ei

două ori pe săptămână şi au scăpat de sufer de un remediu u-
folosesc şi astăzi de aceas tă aplic are, ca
se
niversal.
Aplicarea durează unul sau cel:
mult două ceasuri. Omul tare, şi cu
deosebire cel corpolent, poate :su-
porta mai mult. Pentru unul mai:
slab, numai o oră şi iumătate.
După aplicare să se spele bine
mantaua spaniolă /şi se va vedea că: .
apa devine turbure, plină de su-
curi nesănătoase, extras e din cor-
pul omului. Toată lumea se va mira!
de ceeace a îost în stare să scoată
o manta spaniolă dintr'un corp 0-
menesc. ;
Am văzut cazuri în cari înfăşu-
rătoarea a devenit galbenă si cu
greu a putut fi spălată, chiar cu le--
şie.
Actiunea mantalei spaniole e de a:
deschide porii şi de a scoate toate.
necurăţeniile.
Această înfăşurare mare o aplic
mai ales când cineva suferă de gu--
turaiu, provenit din răceală gene-
rală; contra podagrei, a reuma tis-
pre-:
mului, a titosului, a vărsatului
apopi exia, etc.
cum şi spre a prevem
tau a e mui ată in apă
Când man
de fân, cu paie de ovăz saw
cu îlori :
t exce lent
cu brad, ea are un efec
contra multor afsc tiun i.

G) Apa luată ca băutură

e..
ce extrem, de orice exageraţi
Să se ferească cineva de ori pre a mul tă, dar
pici apă. nici bere
Niciodaltă să nu bea cineva, zi-
nu bea u apă niciodată sau prea rar,
rău fac şi acei cari «
me.
când că apa nu e bună nici în cis numai când ni-e foame şi
- Dumnezeu a lăsat să mâncăm c
Corpul omului, acest : ceasorni
să bem când suntem însetați. noi nu i-am arun ca într e
dacă
viu, ar merge şi ar bate bine, mer- -
nii, cari îi sdruncină
roate noroiu, nisip şi alte necurăţe
totul.
sul regulat, ba poate îl opreşte cu
 101

Animalele caută mâncare când sunt îlămânde şi aleargă

da apa când le e sete.
Tot aşa face şi omul nestricat, care duce un traiu regula
ae ze şi bea cât îi cere corpul şi cât îi trebui t; -
e, nu prea
mult.
De aceea unicul şi supremul nostru principiu este:
Bea, când ţi-e sete, şi nu prea mult,
Cunosc persoane cari în timpul unei săptămâni întreg
i nu
“beau de loc apă, iar alţii se mulţumesc numai
cu; un Singur pa-
“har la dejun. Niciodată nu sufăr de sete
şi asta se explică că
„ele introduc cantităţi de apă prin mâncarea
ce o mănâncă şi
care este gătită cu apă suficientă.

Fig. 20,
Mai observăm aici, că nu e bine să bea cineva în timpul
„mâncării, ci numai după mâncare.
Cei bolnavi, mai ales de îriguri sau de fierbinţeli, arderi,
“să nu bea apă prea multă deodată, ci mai des, dar numai câte ie:F

o lingură de masă, la intervale de 5—10 minute. pe

Un exemplu al procedeului meu, cu care şi încheiu această
“parte a cărţii: Bunăoară cineva suferă de constipaţie. nu =9)
poate să iasă decât cu greu şi vârtos, simte o durere în toată rr

partea inferioară şi are o sete groaznică; el ar putea să bea

2, 3 şi 4 pahare cu apă; dar oricât ar bea, va fi ca şi cum ar
turna această apă peste o mare vâlvătaie de îoc. Apa în cazul
„de faţă îi strică, căci iea cu sine şi puţinile sucuri din stomac po
şi-l slăbeşte şi mai mult. In loc să i se dea bolnavului apă.
SA
fe
CUZA
I
IA,
ua
„multă deodată, să i se dea la fiecare jumătate de oră câte o
 PIPI NA OP

102

lingură mare. Făcând astfel, se va vedea ce efect bun va avea

asupra lui acest tratament.
Puţina cantitate de apă adusă în corp se amestecă cu su-
curile corpului şi le face șă se îmbogăţească şi să aducă o u-
şurare corpului bolnav. Mulţi au urmat sfatul meu şi le-a făcut”
ne.
băuturii
In ultimul timp s'a vorbit despre efectele bune ale
e cro-
de apă fierbinte de 30—35 gr. R., mai cu seamă în boalel de
nice. Şi eu am avut oarecari succese cu apă caldă în astfel
ocaziuni e prea adevărat, dar prefer apa rece, celei calde,
chestie de gust. Eu însă prefer apa rece, proaspătă.
 PARTEA DOUA

FARMACIA
„Benedicite universa germinantia in terra, Domino“
„Toate plantele pământului să laude pe Domnul !*

OBSERVAȚIUNI GENERALE ŞI IMPĂRȚIREA

Eu unul nu pot suferi pe aceia cari umblă cu mijloace se=

crete, cari fac un trafic cu remedii ce trec drept! un secret al
inventatorului.
Această imputare nu voiesc să mi se facă şi mie. De aceea,
în această a doua parte a cărţii mele, deschid secretele farma-
ciei mele şi las pe oricine să se uite în ele şi să guste din orice
cutiuţă de ceaiu sau sticluţă cu uleiu.
In orice farmacie au intrat mulţi bani; într'a mea nu sunt
lucruri scumpe. Eu consider aceasta drept un mare avantagiu
al farmaciei mele.
Mai toate ceaiurile şi extractele mele, uleiurile şi prafurile
mele, provin din nişte ierburi vindecătoare foarte ieftine, pe
cari ni.le-a dat Dumnezeu în grădinile noastre, sau afară pe
„câmp; cari cresc împrejurul casei sau prin locuri ascunse: bu-
ruieni cari nu costă nici un ban.
Şi-apoi cărticica! mea e scrisă mai mult. pentru bolnavii
săraci. Ani de zile am căutat şi examinat, am uscat şi tăiat,
am fiert şi gustat. Nu e burueană cât de Mică, nu e praf, pe
care să nu-l fi încercat eu însumi.
M'am gândit mult înainte de a mă decide ca, pe lângă mii-
„loacele cu apă, ce sunt suficiente ele singure, să adaug şi a-
ceastă farmacie cu remedii binefăcătoare ințerne. Aceasta: se
pare a fi un protest contra curei de apă.
Sunt însă bolnavi cari de frică nu pot suporta apa şi nu se
 104

, care adeseori e de trebuiernntă

pot hotărî a îace o cură destoapă
ra le dau, pe lân gă cur a ext ă
să ţină mai mult timp. Ace nte),
, şi o cură internă (medicame
(cu apă), redusă şi simplificatăarticolele acestei farmacii va ve-
Cine se va uita la toate au un sco p
te aplicările de apă
dea îndată, că ele ca şi toa a din corp sucurile sau materiile
elimin
întreit: de a dizolva şi
i de a fort ifica organismul.
nesănătoase, apo că nu trebue să exager
ăm la
Aici observ, de asemenea, să țin em măs ura
ă sau internă, ci
nici un fel de cură, extern !
,
plantele cu un efect dubios
cuvenită. .
Am înlăturat dinadins toate e de mustar, hameiul, etc.
problematic,ca lemnul dulce, foil
veninoase sau otrăvitoare.
precum şi toate plantele trebue să aibă patru ser
tare
Farmacia noastră de casă mici.
e mai
principale şi câteva sertar în alta
sert arel e pri nci pal e aşezăm : Intr'una tincturile,
In
e, în a patra ulei uril e.
ceaiurile, în a treia. prafurilaşe zăni bine tot ce nu se pune în
In sertarele mai mic i , etc.,
vată de legat scamă, bumbac
sertarele mari : cârpe cu
se pun în sertarele mici. ceaiurile
buesc păstrate în sticle;
Tincturile și uleiurile tre
nii), dar mai bine în cutii.
şi prafurile se ţin în hârtie (păloros dar uscat, şi aşezate în re-
Toate să fie la un loc răc
bună.
gulă ca să facă o impresie
, pâlnie, să se scrie desluşit
ce
Pe fiecare stic lă, cuti e sau
remedii din fie care sert ar, sau
conţine. E. bine ca diferitele
ine alfabetică.
raît, să fie aşezate în ord de casă trebue să îiă cea mai
Inainte de toate, în farmacia , oricând, tot ce caută: 0 .
mare ordine . Oricine să poată găsi curăţe-
apoi să domnească o mare
sticlă, un ceaiuw etc. Trebue i sau pete . Necu-
luță să nu fie pra
nie. Nicăeri, pe nici o stic ânt , lum ea jud ecă toată
drept cuv
răţenia necinsteşte casa. Cu ret irada
ţinută farmacia casei şi
casa după cum vede că e de o bună cur ățe nie gosp o-
(privată). Mai bine se va îngriji decât o persoa nă stră ină, indi -
dina casei, mama sau fiica, cei cas nic i au mai mul tă
ântul că
ferentă, şi aceasta pentru cuv .
tru o bun ă gos pod ărie, în casă, în orişice privință
atragere pen
Tincturile sau extractele.
ecătoare, pot îi extrase din-
Puterile interne, sucurile vind
.
tr'o plantă, în diierite moduri
Extractul se prepar ă în modul următor: , .
Dintre ierb uri. fruc te, (îra gi, etc.), alegem pe cele mai bune 0
toase, pe care le uscăm pe
pe cele mai coapte şi mai sănă
dea una la umbră, si niciodată la soa-
scândură la aer curat, tot multe lucruri ce trebuesc a-
re. După uscare, vom mai găsi v
runcate.
 105

După ce ierburile sau fructele s'au uscat bine, le pisăm sau

tăiem mărunt, după trebuinţă, şi le punem într'o sticlă, pe
„care o astupăm bine, după ce am umplut-o cu rachiu bun sau
cu spirt curat. Ca trebuință extractul poate fi întrebuințat şi
«după câteva zile; eu însă am ţinut sticle neatinse şi un an de
zile; şi apoi am îliltrat sau strecurat extractul.
Tincturile se iau cu picătura. Se va indica anume când se
ia cu linguriţa sau cu lingura de masă.

Ceaiurile.
Când e timpul frumos şi ieşi la preumblare sau la lucru
pe câmp, adună de ici-colea buruieni vindecătoare. De preferat
sunt ierburile ce cresc pe un teren uscat, la soare; plantele a-
“dunate în timpul când înfloresc mai bine, îţi vor aduce rodul
cel mai minunat în contra suferințelor. Unele buruieni, flori
sau foi cresc chiar în grădină şi pe lângă casă. Se poate de-
prinde copiii să adune ierburile necesare, folositoare.
Ierburile trebuesc reînoite în fiecare an, adică să culegem
ierburi noui şi să aruncăm pe cele vechi.
Oricine ştie să prepare un ceaiu. Pentru. 0 ceaşcă luăm cu
trei degete din ierburile uscate, turnăm apă fierbinte peste
aceste îlori sunt foi şi lăsăm să fiarbă câteva minute. Apoi stre=
curăm ceaiul gata într'o ceaşcă.
Ceaiul preparat în acest chip are gustul cel mai fin şi a-
roma! cea mai bună, dar acesta nu e ceaiul cel mai tare.
Eu fierb ierburile mai mult timp, ca apa să scoată din ele
toată forța vindecătoare.
Modul întrebuințări. se va indica la fiecare boală.

Praturile,
Rădăcinile, foile, grăunţele sau îructele de tot felul de ale
diferitelor plante vindecătoare, se sdrobesc, sau se pisează,
prefăcându-se! în praf.
Pentru unii bolnavi aceste prafuri sunt mai bune decât
«ceaiul. Praful prescris se ia în bucăţi (ca piperul), sau se a-
-mestecă în băutură. încât nici nu se simte.
Vasele în care se păstrează prafurile să fie bine astupate,
ca să nu intre praful în ele.

Uleiurile.
Se va arăta arume cum se prepară uleiurile, la orice boală
pentru care au să fie întrebuințate.
Se înţelege că sticlele, în care se conservă uleiurile, _tre-
buesc să fie bine închise si tinute curat.
 REMEDII (LEACURI)
mine sunt următoarele:
i Remediile întrebuințate de
Agaos (Cactus)
(Azave americana).
de unde
ria departe. în America,
Această plantă îşi are pat pri ntr e alte glastre
O vedem adeseori
a fost adusă la noi; acum cam lung i, ver zi ca ma-
cărnoase,
cu flori. Ea are îoi groase, flor i. Dac ă ar cun oaş te cineva
i are
rea, cu mulţi ghimpi. Rareor si această floare
efectul foilor cărnoase, de sigur că ar ține
sale.
exotică între celelalte florii ale |
- Efectele sunt următoarele:
iei o ase men ea foai e şi o fierbi în apă spre a-i bea
Dacă ceaiul acesta puritcă
o ceaşcă din
ceaiul, vei simţi cât de mult
stomacul şi intestinele. două
în praf şi luată zilnic de
Această plantă, prefăcută efec t şi asu pra fica tulu i bol-
i, are
ori, cât ieil cu vâriul cuţitulu
nav şi al gălbinării. s pe corp, găseşte aiutor
Cine s'a rănit sau are vreunu abce
excelent.
în această foaie, fiind un remedi din
e materiile apătoase şi rele,
" Pelin fiert cu agaos goneşt . -
; mai drege şi stomacul
care poate lesne proveni hidropia e ama tor de
sfătui pe oric
. “Toate acestea! mă îndeamnă a
şi acea stă plan tă.
flori ca să cultive
să
Alaun (Piatra acră)
& bună în contra bu
„ Piatra acră e caustică şi prin urmareedecat întinderea chiar
a rănilor. Am văzu t cum a împi
belor sau
se încă prea mult.
a racului (cancer) care nu progresa
Aplicarea se face în modul următor:
direct pe Tană sau 0
Piatră acră, pisată mărunt se presară
 107

topim în apă şi facem spălături, sau muiem, cârpe si punem pe:

rana bine spălată.
După ce rana s'a spălat de puroiu etc., piatra acră contrac-
tează, usucă, şi vindecă. :
Orice umilături în gură, dureri de gingii şi de dinţi, se pot;
combate cu apă. în care s'a topit piatră acră.
Cu această apă facem să dispară şi gâlcile, făcând gargară;

Aloe (Aloiu, Sabur).

"(Aloe vulgaris).
Alocele (praful se cumpără în farmacie) are efect bun în-- să
trebuinţat intern şi extern. E
lei prai de aloe pe vârful cuţitului şi îl fierbi cu o linguriţă:
de miere; această mixtură curăţă stomacul radical.
Aloele se poti amesteca şi cu alte îlori, cu muşeţel, etc. spre
a se prepara un ceaiu bun pentru stomac.
Aceeaş putere purificatoare o are aloele întrebuințat şi ex--
tern, nu numai intern. Cine suferă de ochi, fiindu-i turburi, =
roşii, urduroşi, 'etc., îsi poate prepara din aloe o excelentă apă-
de ochi. lei aloe de două ori cu vârful cuțitului, pui praful într'o i
sticlă de spiterie, torni deasupra apă fierbinte şi scuturi bine;
şi apa de ochi: poate fi întrebuințată imediat. Să speli ochii de RR
trei ori sau patru ori pe zi, intern şi extern. La început se vor: 72 SĂ
arăta mâncărimi şi arsuri, dar acestea nu sunt de nici o în-
semnătate. :
Orice răni: vechi. carne stricată sau cu puroiu, se spal
cu această apă, care vindecă. Se moaie o cârpă curată în apă de:
aloe şi se pune pe rană. ing
Dacă undeva, pe corp, abcesele împiedică formarea din nou' si
a pielei, presărăm mult praf de aloe pe abces şi lecăm cu o e
cârpă uscată. Praful absoarbe materiile rele şi face ca dedesubt:
să crească o pieliţă nouă. = e EA

Anghelica (Buciniş).
(Angelica silvestris L.) aa
In livezi umede şi prin păduri, creste o plantă înaltă de o:
jumătate de metru şi mai bine. Trunchiul e gol, sau găurit, şi.
băieţii fac îluiere din el. Planta se chiamă anghelică. i
Când cineva a mâncat ceva nesănătos, sau o mâncare pe :
jumătate otrăvită, să bea un ceai preparat din rădăcinile, se-
minţele şi foile acestei plante, şi se va face bine. Acest ceai 4
liminează din sânge toate materiile nesănătoase. Adeseori sim-
țim în stomac o răceală neplăcută. O cească de ceai din ace
te rădăcini dă stomacului căldura cuvenită.
Ceaşca de ceai poate îi băută de trei ori pe zi, câ
 108

A Când avem stomacul încărcat

, când simţim dureri
mai
din
alles
acest ceai e un remediu,
“ Cauza unor gazuri ascunse,
sis
jum ătate vin, jumătate” apă.
dacă preparăm ceaiul cu mai lesne orice arsuri în piep
t
Prin acest ceaiu se înlătură i
sau din piept.
sau stomac, îlegma din gât foi uscate, pot fi prefăcute şi
Aceste rădăcini, semințe sau ori
m pe zi de două sau de trei
în praf, şi în loc de ceai, luă 0
un vâri de cutit.
câte :

Anis, Anison (Anason mic).

(Pimpinella anisum L.)
mac
bun asupra gazurilor din sto
Această plantă are un efect ie. Luâ nd
ă mai bine dela farmac
Uleiul de anison se cumpăr de dou ă ori, ne
are zi, odată sau
4—7 picături pe zahăr în fiec
uşurează stomacul.
itoare, Coada racului).
Anserina (Talpa gâșştii, Scrânt
(Potentilla anserina 1.)
le place gâştelor să pe-
Anserina creşte mai bine unde drumurilor si santurilor.
ginea
treacă, pe lângă casă, pe mar
Ceaiul din acea stă buru iană este un miloc excelent la accese
cărceilor (dureri violente) din
de crampe. contra tăieturilor sau
stomac, abdomen sau oriunde. iarbă. cu lapte. Să se bea
Se poate face ceai din această
e pe locul afectat.
fierbinte şi să se pună cataplasmtrebui să adune şi să usuce cât
Orice mamă de familie ar -
mai mul t din această iarbă.

; Arnica (Potbăl de munte).

(Arnica montana L.).
lumea ca o plantă vindecătoare
Arnica e cunoscută în toată
excelentă. uinţează pretutindeni pentru
a
Tinctura de arnică se întreb
cataplasme, etc.
spăla rănile, pentru comprese, o
Tinctura se poate cum păr a şi nu e scumpă. dar fiecare
e sau luli e şi se:p un
se udă în luni
poate prepara acasă. Florile
spir t. Dei a dup ă 3 zile tinctura poate îi întrebu-
să achiu sau
înţată.

Boziul
(Sambucus ebulus L.).
de toţi; ea are în lulie flori
Această plantă e cunoscută aa
smari, albe.
 109

Ceaiul pregătit din rădăcinile ei vindecă hidropica şi Cu

răţă rinichii.
Are un efect bun şi în contra altor afecțiuni în abdomen şi:
eliminează sucurile rele prin urină.
Ceaul de boziu, preparat din praf, face acelaş serviciu,.
Pentru o ceaşcă, ce se ia de două ori pe zi, e de aiuns praf câţ.
iei de două ori cu vârful cuţitului.
Toamna târziu se adună rădăcinile, se usucă bine la. aer:
şi se păstrează uscate, sau le pisăm şi facem prai din ele.

- Silur (Bureniţă, Buruniţă, Burueniţă, Burueniță-albă,

Floare de ochi).
(Euphrasia ofticinalis L.)
Această floare mică creşte prin livezi si o găsesti pretutin--
de prin August, după ce s'a cosit otava. Fa e bună pentru:
ochi.
Foile uscate se întrebuințează ca ceai, sau se fărâmă, pre--
făcându-se în prafuri. Cu ceaiul spălăm ochii zilnic de două ori,
sau muiem cârpuliţe în ceai şi ținem pe ochi peste noapte. 0-
chiul se limpezeşte, se întărește. -
Recomand ca pacientul să ia totdeodațtă şi infern prafuri,
în fiecare zi, cât ia cu vârful cuţitului, într'o lingură de supă:
„sau de apă.
Această floare e bună şi pentru stomac. Având amărăciune
în sine, ea activează digestiunea şi îndreptează stomacul.

Valeriana, Odolean (Odilan, Năvalnic, Guşa porumbului)

(Valeriana officinalis).
Această buruiană e folositoare ca ceai sau ca praf. Se în-
trebuinţează numai rădăcina şi se ia în porțiuni mici.
Rădăcina de valeriană e bună contra durerilor de cap şi
a crampelor, fiindcă, prin eliminarea gazelor din stomac de--
părtează cauza acestor boale.

Menianţa, Trifoi de baltă (Tritoi de lac, Trifoi amar,

Trifoişte, larbă amară).
(Menyanthes trifoliat L.).
Această plantă creşte în pământ rovinos' şi pe lângă ape:
curgătoare. Are trei îoi şi e foarte amară. i
Ceaiul preparat din ea este excelent pentru stomac, pentru
digestie. : Fe0(Aaintae
Acest trifoiu se poate pune în rachiu ((fuică), din care să se.
bea în fiecarezi câte un păhăruţ. Pe ate Aa
 110 -

Urzica (Urzică mare).

(Urtica dioica L.)
dispreţuită, dar are o mare
Urzica e planta cea mai
-xaloare. ebuințate pentru ceai. ne
Urzici proaspete, uscate. şi într i şi curăță stomacul de
scapă de île sma din piept şi din plămân
e mai ales prin urină.
A

materii depuse, eliminându-l în

efect si mai mare. îie verzi
Rădăcinile de urzică au un cat de
a. Cum simte cineva că e ata
timpul verii, îie uscate, iarn
rădăcini de urzici.
„hidropie, să bea ceaiu de ci cât
Cine vrea să-şi puri fice sângele, să mănânce vara urzi
mai multe. chit, să-şi bată locurile ata-
Cine suferă de reumatism înve
proaspete.
“cate, câteva minute, cu urzici
ea, Porumbei, Coţobrel,
Porumbar (Porumbă, Porumb
Soorombar, Spin).
(Prunus spinosa L.).
gativul cel mai nevinovat.
Florile acestui arbust. sunt pur ia cineva un purgativ.
3-7
LISP

La orice indispoziţie e bine să ut şi să bei 3—A

le fierbi un min
Să iei flori de porumbe, să
cea scă în fiecare zi.
„zile ceai de acesta, câte o ru stom ac, purificator si întăritor.
Este un remedi u bun pent

ă).
Altea (Nalbă-mare, Nalbă-alb
(Athaea officinalis L.).'
ză mult în contra răcelilor,
Ceaiul de nalbă se întrebuinţea
la nalbă, ci prefer alte plante.
«dar eu declar curat că nu ţin

Coaja de steiar (Gorun).

al

cum € luată de pe co-

Coaja de steiar o întrebuințăm, sau ANTI CAP
"pac, sau uscată. e de steiar tânăr în aa,
Fierbem o jumătate de ceas coaj
l peste noapte, spre a scăpa
muiem o cârpă şi ne înfăşurăm gâtu
„de gâlci şi de alte dureri de gât.
afecțiune la abdomen,
Cine suferă de rect sau de vreo altă apă în care a fiert
şezu t cu
-sau chiar de trânii, să facă băi de
„coaje de steiar.
e abcesele tari și ne-
Tot astiel pot îi tratate si vindecat
- Anflamate. vasele
i aaa de coaje de şteiar, ca şi de brad întăreste
erne.
 11

Genţiana (Ghinţură, Ințură, Dinzură).

(Gentiana lutea L.)
Această plantă creşte mai mult pe dealuri. Recomand ca
din această floare galbenă să se prepare extracte. Spre acest
scop se usucă rădăcinile, se taie mărunt şi se pun în sticle cu
rachiu sau spirt.
Acest extract este unul din remediile cele mai bune pentru
stomac. Să torni 20—30 picături într'un păhărel de apă şi să
bei în fiecare zi, timp mai îndelungat. Produce pofîtă de mân-
care şi o digestie regulată. E bine să se ia din aceasta, mai a-
les, atunci când simţi că ceva apasă greu în stomac. O lingu-
riță de extract, într'o jumătate de pahar de apă căidicică, este
deajuns pentru a înlătura răul. i
Tinctura de genţiană îace servicii mari, mai cu seamă după
călătorii îndelungate; când soseşte omul obosit si trudiț la
țintă, să pună numai câteva picături din această tinctură pe o
bucăţică de zahăr, şi imediat după aceea se simte usurat. si
vesel.
Vărsăturile şi accesele de leşin sunt deasemenea depăr-
tate prin tinctura aceasta luată în apă; ea încălzeşte, redeş- „STAR a
teaptă. şi aduce mulțumire în trup. j -
Genţiana e de recomandat şi ca ceaiu. In cazul acesta se =
taie rădăcinile în bucățele mărunte şi se fierbs ori se poaţe Lea
fierbe chiar şi praful de gențiană.
!
Fragile (Căpșuni, Pomniţă).
(Fragaria vesca L.). că
Din această plantă prețioasă se întrebuințează nu numai
îructele, cari sunt de o aromă şi de un gust delicios, dar
s'a
probat că chiar şi frunzele sunt mijloace de nutrițiune. Din
îrunze preparăm ceai. Pentru aceasta se procedează în
mo-
dul următor : se ia îrunze de îragi cât se poate prinde cu
trei
degete, se toarnă peste ele ca la un sfert de litru de apă fier-
binte şi se acoperă bine.
A
Peste 15 minute se decantează şi ceaiul de frunze de îragi
e gata.
i
i)
Se mai adaugă lapte cald şi zahăr, pentru a-i da un gusti
mai bun.
| Se
| răi
Fragile, de altmintrelea, sunt un factor important în
mu
triţiune,mai ales pentru convalescenţii cari sunt slăbiți
şi sleiți
prea tare. E bine să se amesteceşi alt soiu de elemen
te nutri-
tive. Să se ia o jumătate litru de fragi şi să se amest
ece cu un
litru de lapte, de două ori pe zi, ori chiar pâine de secară
fragi, sunt lucrur cu.-
i ce contribuesc de minune la câştigarea for-
țelor şi la curățirea sângelui,
ia Scaae
 112

ex-
Bolnavii cari sufăr de călduri interne, au un racoritor
celent în îragi. -
Se recomandă în multe pauti la bolnavii cari sufăr de
piatră. |
ce
S'a dovedit ca eficace şi în boale de ficat, şi pentru acei
capătă bube din sânge bolnăvi cios. i 0]

baltă
Fenicul (Anason mare, Anason dulce, Chimion de
Chimion dulce, Cimbru de câmp, Mălură, Meraşa,
Secărea de grădină).
(Foeniculum officinale).
din nici.
Semințele de anason mare e bine să nu lipsească
de casă, fiindcă aduce mult bine într'o boală ce se
o farmacie de
ivește aşa de adeseori: în colică şi în diferitele ei stadii
crampe. &,
cu lapte:
- Imediat ce se simte durerea, să se fiarbă o ceaşcă
se dea băutur a a-
în care s'a pus o lingură de anason, şi să
ceasta, cât se poate de caldă, bolnav ului.
Efectul e excelent,
coli-
Căldura ce se răspândește în trup calmează durerile,
ca cedează şi dispare.
Extern, precum s'a spus în mai multe rânduri, să se facă.
pe burtă cataplasme calde cu apă şi otet.
Praful de anason mare, întrebuințat ca condiment la mân-
"cări,scoate din stomac gazele şi le goneşte din intestine.
Praful se obţine uscând sămânţa de anason la sobă si
măcinându-se ca şi cafeaua.
Uleiul de anason se cumpără dela spiterie. .
iz
SRI Se întrebuinţează cu mult succes|anasonul mare si ca apă
de
de ochi; în scopul acesta se fierbe o jumătate de lingură
prai într'o ceaşcă cu apă, se decantează, si cu lichidul astiel
obținut se spală ochii de trei ori pe zi.
ade.-
Rezultate analoage se obțin şi cu anason şi cu chimen;
din aceste două plante câte o parte egală şi:
seaori se ia
se întrebuințează astfel amestecate.

Trigonela (Fenugrec).
(Trigonella foenum graecum L.).
Din sămânța acestei plante se prepară un ceai care are e-
fect răcoritor la friguri cu fierbinteli.
Ca aplicare externă, fenugrec e cel mai disolvant miiloc la
umilături și bube, E bun si la răni la picioare, căci împiedică
formarea de carne putredă sau înveninarea rănii.
Despre fenugrec vom vorbi la cazurile speciale, în partea
a treia.
 113

O văzul
(Avena sativa L.).
O fierbere bună scoate din sămânța de ovăz toată puterea
inerentă ei. Băutura obţinută astfel, fiind nutritoare, lesne de
mistuit şi răcoritoare, e foarte recomandabilă pentru conva-
lescenţii cari au fost slăbiţi prea tare prin boale precedente,
precum vărsat şi tiios.
Preparaţiunea e simplă. :
Se ia un litru de ovăz, se spală de 6—8 ori cu apă curată,
apoi. se fierbe în doi litri de apă până ce scade pe jumătate: pe
urmă se decantează şi în lichidul astfel obţinut se pune cam la
două linguri de miere, şi se lasă să mai fiarbă câteva minute.
Răsura, (Rujă, Măcieş, Cacadăr, Cacasder, Curu boului,
Trandafir de câmp).
(Rosa canina L.).
Boabele de măcieş, sau trandafir de câmp, se întrebuin-
țează nu numai ca sos, ci şi ca doctorie.
Ceaiul din astfel de boabe curăţă rinichii şi băşica şi
„ din această cauză se întrebuinţează cu multă eficacitate în con-
tra pietrii din rinichi şi băşică.
Cunosc pe un moşneag care în tinereţea lui a suferit mult
de piatră; pe urmă a fost sfătuit să ia ceai de acesta: de a-
tunci el bea în fiecare seară câte o cească înainte de a se
culca şi zice că îi place mai bine decât orice vin.
Se scoate seminţele din boabele roşii, cojile ce rămân se
HSucă şi din acestea se prepară ceaiul.
Rășina (boabe de tămâie).
Răşina ce pică din copacii de brad este de mare folos pen-
tru bolnavi.
Cinci-şase gogonele de răşină, fiecare gogonea de mărimea
unui bob de mazăre, luate timp îndelungat. în fiecare zi, întă-
resc pieptul şi vivifică vasele interne. i
Am cunoscut un preot slab care lua în fiecare zi o mare
cantitate de răşină; el zicea : „Numai cu asta mă mai pot sus-
ţine, asta îmi întăreşte pieptul”.
Răşina poate fi înlocuită şi prin tămâie albă. i
Teama de a-şi derania stomacul prin astfel de cură este
o teamă nefundată şi deşartă. Aer
Socul
(Sambucus nigra L.), |
In timpul primăverii natura scoate din trup tot răul ce s'a
adunat peste iarnă; de acolo vin numeroasele asa zise boale
de primăvară. A
 114

Intre aceste boale se pot număra: mâncărimea de piele,

urdinarea, colica, şi altele de îelul acesta.
Cine vrea să dea ajutor naturii în această operă a sa.
rare cecât să ia 6—8 frunze de soc, să le toa:2 mărunt, să
fiarbă un ceai şi să ia în fiecare dimineaţă, la un ceas înainte
de mâncare, o ceaşcă din ceaiul acesta. Cura aceasta se poate
face în oricare anotimp. Se întrebuinţează adeseori şi îrunzele
uscate cu bun rezultat. i
In. Germania, prin multe locuri, se prepară şi prăjituri cu
flori. de soc şi acestor prăjituri li se atibue darul de a păzi de
îriguri.
La boala de apă, sau hidropisie, rădăcinile de soc sunt
de o eficacitate miraculoasă; ceaiul preparat din rădăcina so-
cului scoate apa din corp atât de energic, încât nici nu mai e
nevoie de o altă doctorie.
Boabele de soc se fierb toamna şi se prepară cu zahăr pen-
tru iarnă. Mama mea făcea în fiecare an câte o cură de două
trei săptămâni cu astiel de compot. De aci vine şi obiceiul că
străbunii noştri țineau mereu lângă casele lor câteva tufe de
soc şi cura ce se făcea cu boabe de acestea, era de multe ori
mai folositoare decât cura de struguri /care e la modă astăzi.
Boabele preparate cu zahăr ori cu miere sunt excelente
peste iarnă, mai cu seamă pentru oamenii cari fac puţină mis-
care şi sunt condamnați la o viaţă sedentară.
O lingură de compot într'un pahar de apă, amestecate bine
împreună. dă o băutură răcoritoare minunată, curăță stoma-
cul, influenţează bine, secretarea udului şi întăreşte rinichii.
Mulţi dintre ţărani usucă boabele. Aceste boabe întrebuințate
pentru ceai, ori mâncate simplu, sunt foarte eficace la urdi-
nare violentă.
Mierea
In trecut se zicea că mierea nu e folositoare, pentru tineri,
fiindcă ar îi prea tare, iar pe bătrâni îi face să le mai revie
odată puterile. Supe
Eu am întrebuințat mierea adeseaori si am aflat că tot-
deauna face bine. “A
Ca surogat la ceai este de mult îrițrebuințată pentru ca-
tar şi pentru tusea cu flegmă.
Țăranii întrebuinţează mierea pentru răni externe. Dacă
omul mare dibăcie de a se folosi de apă, atunci face mai bine
să recurgă la miere. Preparaţiunea e foarte simplă. Se ia
jumătate: miere şi jumătate făină albă, se adaugă puţină apă
si se amestecă toate împreună. Unsoarea aceasta să fie mai
compactă şi nu prea apătoasă.
Mierea se întrebuințează şi la mai multe boale interne.
Ulceraţii
mai. mici în stomac se contrag adeseaori şi se
2.ta-
sa
pi sq ră d

pi RA fe ci 3:
 115

vindecă repede. Aflu că 'e bine ca mierea să nu se ia simplu,ci Pi 7 A

totdeauna împreună cu un ceal oarecare mai potrivit.
Când pentru sgârieturi în gât înghiţirea mierei se face cu
“greu, atunci e mai bine să se ia o lingură de miere într'un
sfert de litru de apă. Acest gargarism e foarte recomandabil
cântăreților.
Apa de ochi, de miere, e cunoscută. Pentru acest scop se
fierbe într'o litră .de apă o lingură de miere, vreme de cinci
home în lichidul acesta se moaie o cârpă curată si se pune
pe ochi.
Cunosc pe un domn 'bătrân, de peste optzeci de ani. Acesta -
îşi prepară însuşi vinul său de masă. El ia o lingură de miere
şi o toarnă în apă clocotindă, apoi o lasă câtva timp să fiarbă
împreună. Băutura e gata, şi se zice că e bună. higienică şi
“ortifiantă.
„Acestei băuturi am să-i mulțumesc că am ajuns sănătos la
vârsta aceasta”, zice adeseaori moşneazul.
Foarte posibil.
Pe cât ştiu din experienţa mea personală. un astfel de vin
e disolvant, curățitor si nutritor. E recomandabil chiarşi fe-
meilor. Acesta era hidromelul Germanilor vechi, care, după
“Tacit, le da faţă, vigoare şi sănătate.

Tusilaga (Caltă, Calcea Calului (?) Farfara, Potbal,

Potblelă, Rădăcina ciumii).
(Tussilaga potasitis et tarfara).
Ceaiul de caltă se bea cu bun rezultat pentru curățirea plă-
“mânilor şi întărirea pieptului. Cu planta aceasta se . vindecă
astma şi tusea şi se curmează mersul “tuberculozei. Frunzele
acesteia, fixate pe un prosop şi puse în jurul pieptului, scot
căldura şi înlătură frigurile. Aceste foi au un efect excelent a-
supra rănilor deschise, la picioare; ele scot fierbințealai şi ex-
trag materiile vătămătoare.
Foile pot fi uscate la.umbră şi prefăcute în praf ce se ia
„ întern în fiecare zi de două trei ori, cât iei odată sau de două
ori cu vâriul cuţitului; praful poate îi luat şi în mâncare.
Sănătoare, (Sănitoare, Sunătoare, Iarba lui Sft.-lon,
Poiarniță, Troscoţel). , |
(Hypericum nertoratum L.).
Această plantă a fost dată uitării, deşi, exercită o in-.
îluenţă mai ales asupra ficatului. Se întrebuințează de prefe-
rință ca ceai. Efectul creşte, dacă se amestecă si praf de See
aloe; astiel scoate prin urină “materiile morbide. a za

Ceaiul de sănătoare vindecă repede durerile de cap, pre

siunile în stomac şi eliminează flegma din piept și din plămâni. i:
 116

Muşeţelul (Româniţă, Romoniţă, Moşiţel, Morună). .

(Matricaria chamomila L.).
Ceaiul de muşeţel se întrebuinţează la răceli cu:simptome-.
de friguri, la dureri de stomac, la crampe şi congestiuni.
De altmintrelea, muşeţelul e prea cunoscut ca să. mai îie-.
nevoie de recomandaţie specială.

Camiorul
(Laurus camphora L.).
Asemenea e cunoscută şi aplicarea! camforului..El moaie-:
şi alină durerile.
Avem spirt de camfor şi uleiu de camior.
Spirtul se prepară disolvând o bucată de camior, cât-o a--
lună, într'o litră de spirt, de care ne servim numai extern, la.
striviri, scrântiri; reumatism şi crampe
Camiorul disolvat îîn uleiu de migdale, etc, ne dă uleiul de
camfor. Frecând locul atacat, alină durerile şi înlătură boala.

Tărâţțele
Face foarte rău oricine disprețueşte tărâțele
'si le dă la:
animale, pe când ele sunt un remediu minunat, mai.ales pentru
copii.
Pentru persoanele slabe, pentru convalescenţi si copii. nw.
e nimic mai bun decât mâncarea uşor de mistuit. Zeama de
tărâţe opărite poate îi digerată şi de stomacul cel mai slab,:
având destulă forţă hrănitoare.
Să fierbem tărâţele de grâu în apă un ceas. Apoi să stre--
curăm zeama, să punem în ea:miere şi s'o mai fierbem un sfert .
de ceas. Din această zeamă să ia pacientul de două ori pe zi
câte o litră (nu un litru), Inaceastă zeamă dulce se poate pune:-
şi franzelă.

Făină (prat) de oase.

Eu prepar trei feluri de praf.
de oase:
a) Praful negru
lau oase dela: o vită sănătoasă şi le expun la un foc tare,
până ce se carbonizează. Acesti cărbuni de oase îi pisez şi an :
praiul negru.
b) Praful alb
Pun oasele în cuptor sau.în maşină, să ardă până ce devin-*
ca varul ars. Acest var de oase îl pulverizez şi am un prai alt
"ca făina de cretă (tibişir).
 117

c) Praful cenuşiu
"O .parte, din praful alb, a parte din praiul negru si o parte
„de prai de tămâie amestecate, vor avea o culoare cam cenusie.
După boale grele şi la pacienţii cari sunt tare slăbiți în
puteri, efectul e surprinzător. i
Cele trei feluri de praf corespund diferitelor feluri de slă-
«biciuni. de cari sufăr pacienţii. |
raful negru se dă în apă sau în mâncare, cât; se ia odată
“sau de două ori pe vâriul cuţitului, reconvalescenților cari au
trebuință de întărirea întregului organism, precum şi copiilor
slabi, plăpânzi.
Praful alb se dă pacienţilor la care merge rău digestia şi
formarea sângelui, la cari scheletul vaselor e subred.
Praful cenuşiul se dă pacienţilor sau reconvalescenţilor la
£ari organele sau vasele interne se găsesc într'o mare stare de
slăbiciune.

Praful de cărbuni.
Praiul de cărbuni se prepară din cărbuni de lemn. Cel mai
bun este praful din lemn de teiu, ce se găseşte în unele far-
amacii. Cu cât e mai proaspăt, cu atât e mai bun. Cum scoţi căr-
bunii din foc, li pisezi bine şi ai praful de cărbuni.
După boale în cari.au suferit mult organele de digestiune,
acest cărbune înlesneşte mult lucrarea stomacului. Praful se
ia mai bine în lapte cu puţin zahăr, o lingură sau două: pe zi.
Cine sufere de piept, de plămâni, să bea de mai multe ori
“pe zi două pahare cu lapte, punând în fiecare o lingură de praf
de cărbuni.
Tot aşa de eficace-este şi în contra boalelor; de ficat.
Acest praf, presărat. de două ori pe zi pe orice rană, usucă,
„vindecă şi grăbeşte creşterea pieliţei noui.

Praful de cretă (tibişir).

Oricine'a putut observa că păsările înghit câteodată bucă-
“ţele de var sau nisip. Unor copii le place să roadă cretă (tibi-
şir), parcă ar fi zahăr. ret a aa RN
Succesele ce am avut cu făină de cretă au fost foarte fa- d
vorabile. i ET Sal i aa
Tibişirul conţine var, sul şi alte materii, ce colaborează ee die
“construirea, însemnatei cheresteli a oaselor. RAR
« Creta este ca un'-var bun, care leagă nisipul şi pietrele.
Persoanelor slabe, chiar copiilor slăbiţi, le dau făină de aa
cretă, pe fiecare zi câte un vâri de cuţit, în apă sau în mâncare.
Cine sufere de digestie slabă, să ia odată pe zi praf de cretă.

e
 Su

Persoanele anemice, slabe, pot lua în fiecare zi de două:

ori doza arătată mai sus, dimineaţa şi seara. Aceasta îi va face"
să se învioreze iarăşi şi să-şi redobândească sănătatea.

Sămânţă de in.
î (Linum usitalissimum” L.)
Toată lumea întrebuinţează cataplasme de sămânță de in.-
Fle răcoresc, înmoaie, dizolvă şi extrag răul.

Flori de teiu.
(Tilia granditolia et parvifolia Ehrh.)
Ceaiul de flori de teiu îl întrebuinţez numai pentru nădu-
şeli, în loc de aburi.
Acest ceaiu are un efect bun în contra ftusei. învechite;
flegmei din plămâni şi gât, sau din rinichi.
oii Ea Ei i
Nalba-Mică (Caşul popii. Nalba de grădină)..
(Althaea rosea L.)
Această floare se găseşte mai în toate grădinile. |
Ceaiul de nalbă vindecă durerile de gât și eliminează: .
flegma din piept.
E îolositor şi aburul de nalbă pentru gât şi urechi.

Uleiu de migdale.
Uleiul de migdale trebue să ocupe primul loc între uleiurile:
"farmaciei de casă. FI alină, răcoreşte, disolvă în diferite boale
interne şi externe.
Acest uleiu goneşte îlegma, si restabileşte apetitul şi di
gestiunea. *
EI are un efect răcoritor la inflamaţiuni. mai ales la aprin=
deri de plămâni. Pacientul să ia în fiecare zi, de trei-patru ori
câte oi linguriţă de uleiu de migdale.
Intrebuinţat extern, acest uleiu e excelent în: contra boalelor”
de urechi. Turnăm în ureche 6—8 picături şi astupăm urechea
cu bumbac.
Cine sufere de urechi din cauza răcelii curentului sau
a reumatismului, să picure într'o zi 7—8 picături într'o ureche
şi s'o astupe; a doua zi să picure în cealaltă ureche. După:
câtev a,să clătească interiorul urechilor 'cu apă căldicică.
zile
Pe abcese sau bube inflaimate, să se pună uleiu de migdale,
care răcoreşte şi alină durerea.
Acest uleiu vindecă orice răni cauzate prin şedere, zăcere:
sau călărit. :
 119

Ismă (Ismă piperată, Ismă-de-baltă, Ismă broștească

Mintă, Vieștniţă). i
(Mentha piperita et aquitica L.)
Isma| e cel mai bun remediu pentru întărirea stomacului și
regularea digestiunii.
Cine are dureri de cap violente să-şi lege pe frunte buruieni
de acestea şi se va simţi în curând mai bine.
Ceaiul de ismă, luat dimineaţa'şi seara câte o cească, ac-
tivează mistuirea, îndreptează stomacul.
Acelaşi serviciu îl face şi praful de ismă, pus în apă sau
în bucalte cât iei odată sau de două ori pe vâriîul cuţitului.
Cei cari sunt slăbiţi, de boale, cari au palpitaţie sau vărsă-
turi, să întrebuinţeze cât. mai des ceai sau praf de ismă.
Cine are miros greu în gură, să bea pe zi o ceaşcă de ceai
de ismă, preparat în apă cu vin.
Cine varsă sânge, să bea din când în când o linguriţă de
ceai de ismă, preparat în oţet si apă.
Când cineva sufere de dureri în abdomen (burtă, pântece).
să bea ceai de ismă cald, preparat în lapte.
Această plantă nobilă ar trebui cultivată în orice casă sau
grădină; deja mirosul ei plăcut ne răsplăteşte de orice trudă.

Vâscul.
(Viscum album L.)
Această plantă parazită care trăeşte pe copaci bătrâni,
“este o excelentă plantă medicală. Efectele ei vindecătoare se
întind în prima linie asupra sângelui.
Ceaiul de vâsc opreşte scursoarea ii sânge, fiind bun «şi
contra altor neregularități în circulaţia sângelui.

Uleiul de cuişoare.
Uleiul de cuişoare are acelaş efect cal şi uleiul de migdale,
cu care. poate fi amestecat.
EI este cu deosebire eficace în contra îi şi mate-
riilor stricate din stomac. |
De regulă se ia uleiu de cuişoare pe zahăr, zilnic odată sau
de două ori, câte 4—6 picățuri.

Ruta (Virnanţiu). 2
(Ruta sraveolens L.)
Ruta, din nenorocire o plantă prea puţin cunoscută „aproare j
necunoscută, are efecte binefăcătoare şi întăgi cote Orieutiii si
oriunde s'ar întrebuința.
 120

Să mestece cineva în gură numai o îoaie si va simţi în-

daltă efectul pe limbă.
p Ceaiul de rută e bun în contra congestiunilor (năvălirea sân-
gelui) la cap şi ameţelilor, precum şi în contra palpitaţiei, dure-
rilor de somac şi când respiraţia e grea. Recomand acest
ceai tuturor persoanelor. predispuse la slăbiciune, crampe,
a
isterie, etc.
Ruta poate fi pusă în spirt, din care se ia ' zilnic odată
10—12 picături pe zahăr.
"Tot 'aşa se ia uleiul de rută. Acesta se prepară în modul
următor : se sdrobesc foi uscate de rută şi se pun într'o sticlă
în care turnăm uleiu bun; apoi punem sticla la căldură mai
mult timp. Mai târziu strecurăm uleiul şi luăm din el după cum
s'a arătat mai sus.

Rosmarinul.
(Rosmarinus officinalis L.)
E Rosmarinul este un igiae excelent pentru stomac. Pre-
du, parat, şi băut ca ceaiu, el curăţă stomacul de îlezmă, deschide
-„ “polita de mâncare şi îndreptează digestia.
Din acest ceai să se ia seara şi dimineaţa. câte 2—4 linguri.
Vinul de rosmarin, băut în porţiuni mici, e un remediu
minunat în contra afecţiunilor de iniină. 4
„Acest vin e bun în contra hidropiei, eliminând-răul prin
i urină.
d In contra acestor boale se ia zilnic, dimineața si seara,
3—4 linguri sau un păhărel de vin.
El se prepară astfel: tăiem mărunțel o mână de rosmarin
şi îl punem într'o sticlă, pe care o umplem cu vin bun. Stând
aşa o zi, doctoria e gata. După ce strecurăm. vinul, aceleaşi
Ai foi mai pot fi întrebuințate odaltă.

Untdelemnul.
Untdelemnul se întrebuinţează întocmai ca uleiul de mig-
dale, în contra aceloraşi boale; irebuie nuraai ca untdelemnul să
fie curat i rapiţă, de măsline, etc.

Varza (Curechiu).
Foile de varză aduc servicii excelente la răniri. arsuri, stri-
viri şi la orice inflamaţiuni. Ele răcoresc, dizolvă si elimină
ră tatea. Se iau foi proaspete din grădină sau foi de varză
î a08 „ proaspete, scoase de curând din putină, şi se pune pe rană.
Ș - Remediul e lesnicios, mai ales la tară, unde este la în-
m $ i
 121

„Aglica (Agliciu, Agliş, Angliciu, Auriculă, Ciuboţica Cucului).

(Primula officinalis L.) |
Numai floarea galben-închisă are valoare pentru farmacia
„de casă. Deja mirosul ne spune că în aceste îlori trebue să.
existe un lichid vindecător. Dacă mestecăm în gură 2—3 îlori-
cele galbene de acestea în formă de pâlnie, simțim îndată ce
“conţinut medicinal ascund într'însele.
Cine sufere de dureri în oase, să bea mult timp zilnic o a
ceaşcă de ceai din această floare. Cu timpul durerile vor dis- se
-pare cu totul. ; : CĂ

Uleiu de livantă (Levăntică, Levandă).

Acest uleiu se poate procura din orice farmacie si este in-
dispensabil în orice gospodărie de casă.
EI, luându-se pe zi câte cinci picături pe zahăr, întăreşte
*digestiunea şi restabilește apetitul. =
Se foloseşte cu succes la indispoziţiuni de stomac, lipsă de
-apetit, congestiuni, amețeli si la diferite dureri de cap; ba chiar NS
şi la dureri sufleteşti (melancolia, etc.).

Pătlagină (Limba oii, Plătagină).

Plantago lanceolata L.).
Când ţăranul se răneşte cu ceva la lucru, el caută foi: de
"pătlagină, pe cari le frământă şi apasă, până ce ies câteva pi-
căturj din ele. Acestea le aplică direat pe rană sau udă cu ele 2 A
o cârpă şi se leagă la rană. Dacă foile nu dau un suc, atunci
se freacă foaia până ce se moaie şi se pune pe rană.
Sucul acestor 'foi are efecte minunate luat şi intern. Ar tre-
“bui ca oricine să adune foi primăvara şi vara, să le stoarcă
sucurile şi să le bea. Acest suc purifică sângele şi e un prezer-
“vativ în contra multor defecte! interne. i
Foile uscate dau asemenea un ceai bun în contra flegme-
“lor interne. i:
i 4
Cintaura (Card, Corobatică, Frigor, Fierea pământului ra
Pejmă, Potroacă, Țintaur).
(Erythraea centaurium L.) -
i-a
Ceaiul. de cintaură eliminează gazurile din stomac -
neşte sărurile nesănătoase şi nefolositoare, întărește şi ame-
liorează sucul gastric şi are efecte bune asupra rinichilor si fi-
catului. Este remediul cel mai bun în contra grețel. e pat
Oricine sufere de turburări de sânge, să recurgă la aiuto-
“rul acestei plante. / a
 122

Micşunele (Viorele mirositoare, Viorea, Hioară, Flori

: mănuţele, 'Tămâioare, Toporași).
(Viola odorata L.)
Cine nu cunoaste oare această îloricică de primăvară, aşa
de plăcută la miros?
Când copii sunt apucaţi de o tuse rea, de tusea convulsivă
chiar, mama să ia o mână de îoi de micşunele, verzi, sau
uscate, să le fiarbă într'o litră de apă şi să dea copilului din
două în două ceasuri câte 2—3 linguri din acest ceai. Se pot
întrebuința! şi rădăcinile, dar trebuesc strivite înainte de a se
face ceai.
Cei adulţi se vindecă de orice ituse) bând pe zi trei cești de
ceai.
Acest ceai alină şi tusea celor îtisici şi dizolvă flezma.
Ceaiul e bun şi în contra durerilor de cap şi a fierbinţeli-
lor la cap. Muiem totodată o cârpă în ceaiul de viorele și o pu-
nem la frunte; ba şi mai bine este să spălăm capul cu acest

In contra gâlcilor, acest ceai este o gargară cu efect

sigur. : - i iu
Putem face si comprese la gât muind cârpa în ceai.
Cine are o respiraţie grea, să bea zilnic 2—3 ceşti de
ceai în timp de câteva zile. ,
Foi de micşunele, strivite şi legate deasupra, răcoresc şi
risipesc umflăturile înfierbântate; fierte în oțet, vindecă po-
dagra. i
lenuperul (Archiş, Ceatenă, Enupere, Inipăr, Inibahar,
Junipăr, Janepău).
- “(Juniperus communis L.). 4
Fructul acestei plante e bun pentru a-l arde în casă (a a-
fuma); el răspândește un miros plăcut; şi sănătos; el deziniec-
tează mai bine decât zahărul sau oţetul, camerele în care au
ue bolnavi, morţi, etc. Aburii de ienuper nimicesc orice mi-
crobi.
Tot aşa de folositor este ienuperul şi pentru interiorul or-
ganismului uman. Cine se teme de boale contagioase (trăind
în casă cu un bolav de tifos, holeră etc.), să mestece în sură
din fructul ienuperului. Acesta desvoltă un gust plăcut în gură
şi ajută mistuirea:; el arde aşa zicând miasmele si emanaţiu-
nile vătămătoare, ce ar vrea să pătrundă prin gură sau prin nas.
Cine are stomacul slăbit, să facă următoarea cură:
In prima zi să mestece în gură 4 boabe de ienuper; în a
doua zi 5, şi aşa mai departe până la 12 zile; apoi să meargă
îndărăt scăzând câte un bob pe zi până ajunge la. 5 boabe.
Fructul ienuperului e cunoscut de mult ca remediu în contra
pietrei şi a gazelor din corp. 2 A
 123

Afară de îruct se întrebuinţează şi vlăstarele tinere de:

ienuper, ca ceai pentru curățirea sângelui. :
Uleiul se cumpără mai bine dela farmacie.
Tinctura o putem prepara în casă, punând ienuper în Vi.
rachiu sau spirt.

Cicoarea (Păpădia). .
(Cicloriul inybus L).
Cicoarea nu e îrumoasă la vedere, dar e foarte folosioare.-
Ceaiul de cicoare depărtează flegma din stomac, înlătură.
fierea de prisos, curăță ficatul, rinichii şi splina şi eliminează
toate materile morbide prin urină. Dimineaţa şi seara, înainte:
de mâncare, să se bea. câte o ceaşcă de ceai de cicoare si
după câteva zile stomacul se va îndrepta.
Cine are dureride stomaa, să opărească buruieni de aces--
tea, să le înfăşoare într'o cârpă şi să le lege la stomac; după
câteva ceasuri să se schimbe ierburile. e
Rădăcinile cicoarei fac acelas serviciu. Cicoarea poate îi!
pusă în spirt, cu care se freacă de două ori pe zi partea cor-
pului atinsă de reumatism.

p elinul
(Artemisia absinthium. L.)
Pelinul e un remediu cunoscult de toţi pentru stomac. EI e=-
liminează gazela, îndreptează şi întăreşte sucul gastric, pro-
ducând astfel un apetit si o mistuire bună, fie luat ca ceai, fie:
ca praf. să, a:
E folositor şi contra mirosului greu al gurii mai ales dacă
acesta provine din stomac.
î
Cine sufere de ficat (melancolie), să ia odată sau de două
ori pe zi, cu două degete praf de pelin şi să-l pună în supă
era ca piper în bucate. In scurt timp pacientul se va simţi
ine. i ci ga
Pelinul se poate întrebuința şi ca ltinctură, si aceasta e foarte”
folositoare la dureri de stomac.

Verbascul (Coada boului, Lumânărică, Lumânărica

Domnului).
(Verbascum Schraderi Meyer).
Țăranii adună aceste flori, pentru că ştiu că din ele se
poate prepara o gargară şi un ceai bun în contra durerilor de:
a, in contra guturaiului, a flegmei din piept şi a respirației.
grele.
 124

«Coada calului (Barba Sasului, Barba ursului, Coada epei,

Coada mânzului. larbă de cositor, Părul porcului).
(Eguisetum arvense L.)
Efectul excelent al acestei plante nu poate îi relevat îa-
„destul. Menajerele o întrebuinţează pentru curăţitul vaselur,
„dar planta curăţă şi vindecă multe boale din corpul omului.
Această plantă. aduce servicii mari în contra rănilor, bu-
belor şi chiar în contra cancerului. Ea se întrebuinţează «a
spălături şi cataplasme, sau se înfăşoară în cârpe ude şi se
„pune pe locurile bolnave.
Ceaiul din această plantă e de asemenea folositor. El cu-
răţă stomacul. Se bea câte o cească din când în când: nu în
- fiecare zi.
E] calmează durerile şi e folositor chiar în contra pietrei.
Pacientul. să facă aburi şi să bea ceai.
Acest ceai e folositor în contra emoragiei şi a vărsături-
lor de sânge. Cine varsă sânge să bea îndată ceai, de acesta.
«Cunosc cazuri în cari deja după paltru minute răul s'a înlăturat.
Când îi curge cuiva mult sânge din nas, să tragă în nas
„din ceaidil) acesta. EI are un efect astringent şi vindecă repede.
„Cine are scursori de sânge, să bea pe zi două cesti din
„ceaiul acesta.
Ar trebui ca oricine să aibă în casă această plantă ca, la
nevoe, să-i fie la îndemână. E, ț
€

Uleiu de spuzeală.
- Sunt cazuri. când e imposibil de a scoate toate corpurile
-murdare din trupul omului: vina nu este a; curei de apă, ci
„sunt de vină pacienţii însăşi, cari au naturi slabe si nau răb-
„dare să facă cura după toate prescripţiile şi în tot intervalul
prescris. Acest „gând m'a muncit multă vreme, până când am
-venit la! ideia că ar îi bine a se provoca în mod artificial un
-fel de bube, de spuzeală, cari să provină din substanțele. bol-
„nave din corpul omului. .
După multe cercetări, am dat peste un îel de uleiu, care
“aduce mari foloase în asemenea cazuri. Nu că apa: nar îi în
stare să facă singură efectul, dar acest soiu de uleiu, numit
“în dialectul popular. german ,„„Maletizăl“*; grăbeste vindecarea şi
„ajută foarte mult apei. Uleiul acesta se întrebuințază numai
„extern, şi întrebuinţarea nu e câtuşi de puţin periculoasă.
laţă câteva exemple de întrebuințare:
Dacă cineva: e bolnav de ochi, vătiându-se că îi sunt roşii
«şi că această roşeaţă îl supără, că lăcrămează şi că din această
„cauză nu poate să lucreze; atunci îl ung în dosul urechilor cu
acest uleiu. care.are puterea! de a dizolva părţile bolnave din
„aceste părţi. Prec cu degetul bine pe partea unsă cu uleiu si nu
 125

trece mult, şi pacientul simte un îel de căldură, ca o inflamație. -

După 24 de ore, pe partea unsă cu uleiu se vede nişte spuzeală,-.
un îel de bubuliţe cari se măresc pe atâta, câtă: materie sănă-
toasă conţine partea bolnavă.
După ce s'au extras toate părţile bolnave, bubuliţele se:
uSucă şi crapă, formându-se un fel de coaie. Dacă nu îoloseşte-
numai 0 singură ungere, să se mai repete după un interval de
30 ore incă odată acelasi procedeu, şi durerea ochilor va dis=-
pare negreşit; de asemenea şi roşeaţa, precum si lăcrămarea.
Alt exemplu : :
Când cineva e chinuit de dureri violente de dinți, gingiile”
îi sunt umflate şi tot corpul e în suferinţă, să se îrece pe ceafă ,
sâu în dosul urechilor. întocmai cum am. arătat mai sus. Du»-
rereaj trebue să treacă numai decât. e
O particularitate a acestui uleiu e că la prima ungere pie- i)
„lea pare a fi ca opărită, rănită; la. a doua ungere însă, partea SA
unsă se vindecă cu desăvârşire. : ta
Compoziţia acestui uleiu nu o privesc câtuși de puţin ca- ai
un secret; am comunicat-o mai multor pacienți şi prieteni; dar
pentru cai remediul să fie ferit de falşificări, țin de a mea
da-
torie de a-i păstra secretul compoziţiei.

Ceai de stomac.
Acum 40—50 de ani erau la modă nişte idei cart astăzi S'au.-
învechit cu totul şi nu mai au curs. Aşa de ex. erau. timpur
anumite, după calendar, când se lăsa sânge, când se luau i
răţenii pentru stomac, etc.; chiar astăzi sunt oameni cu- și
cari
că e nevoe de a se curăța stomacul odată sau de două ori cred-- 4
pe an.
Cu toate acestea, dacă ne gândim la marea
lucrători, putem înţelege cum această de mulţime cei
ideie a luat
naştere; EA
adică din pricina relelelor mâncări cu care
se hrănesc. |
Dacă stomacul ar putea vorbi, sar revolta în contra:
opresorilor săi. A
Deci, mai întâiu de toate, sunt pentru o tratare
mai bună--
şi mai omenoasă a organului celui mai princi
pal, adică a
stomacului. i
Dacă. din întâmplare, e şi el bolnav sunt zi
cu totul în contra:
oricărui fel de curăţenie. a
Prin laxare se înţelege o ieşire mai mare de
stomac, provocată prin mijloace artificiale. materii din
Se pot întrebuința plante cari să nu îie
numai nevătămă--
toare, dar şi binefăcătoare; dar atunc
i trebue o combinație de .
plante, cari cu puteri unite să ajute
la întărirea stomacului..
Am găsit pentru scopul a ta două îeluri :
n domn care le-a întrebui țat cu succe dă
s le-a botezat pa
„Ceaiul regulator”. SA A
a (OSD A Pa gi i ARĂ
2 9 tă
 126

lată compoziţia sa : o lingură de ienicul pisat, două linguri

„dej ienuper sdrobit, o lingură de: fenugrec şi o lingură de
„praf de aloe.:
Oamenii tari pot lua acest ceaiuj două zile consecutiv.
A doua reţetă este cea următoare: 2 linguri de fenicul;
„3 linguri de ienuper; 3 linguri de rădăcină de boziu: 1 lingură
de fenugrec; 1 lingură de prai de aloe.
Acest ceai are o influenţă foarte bună nu numai asupra
“stomacului si rinichilor, ci si asupra băsicii. udului.
Untura de pește.
Un medic militar mi-a spus într'o zi că se falsifică îoarte
“mult această untură de peşte, si că, în loc să aducă folos,
“strică de multe ori.
Eu n'o întrebuinţez niciodată, căci nu pot şti dacă e sau nu
“falşificată. In caz când e curată, e bună în contra scrofulelor.
Troscot (Troscoțel, Tinoară, Haricică).
(Polygonum &viculare L.)
Această plantă creşte pe la marginea drumurilor, deci e
“uşor de găsit. E bună la boala de piatră ' dacă o fierbi şi bei
zilnic 2 ceşti. Un domn care s'a servit de acest ceai, mi-a
-spus că i-a ajutat foarte mult, şi a văzut scurgându-se prin
“urină mai multe pietricele.
Această plantă curăță şi rinichii, ficatul, stomacul şi
-pieptul. N'am destule cuvinte spre a recomanda îndeajuns
„această plantă.
Jaleş (Sălvie, Salbie, Jale. Saleș).
(Salvia officinalis L.)
Această plantă are puterea de a curăța dinţii; dacă ei se
“reacă bine cu o frunză, ei devin deodată albi. :
„_ Rănile învechite şi cu puroiu se vindecă' dacă le speli cu o
" «decocţiune din această plantă.
De asemenea ceaiul de jaleş e bun în contra durerilor
de stomac, gât şi cerul gurii.
Dacă fierbi jaleş în apă sau în vin şi îl bei, îți curăţă ficatul
şi rinichii.
E bine să se puie ialeş pisatîn ntâncare; în cazurile de
'boale descrise mai sus.
Santalul
Santalul sau santalina este un praf rosu fabricat. din co-
pacul cu acelaş nume; el serveşte drept vorbind, numai pentru
„a colora în roşu; se poate procura în ori şi care farmacie.

lia dit,
 127

Acest praf, îoarte nevinovat, se amestecă cu ceaiul de

vâsc, adăugând la o lingură de foi de vâsc, două vâriuri de
cuţit de santal : astiel se întăreşte efectul acestui ceai.

Flori de fân.

Ceeace se chiamă în medicină flori de fân. am arătat deja

la capitolul despre baia de picioare de flori de fân. Aci voiu
spune numai la ce se întrebuinţează. a
| La otrăvirile sângelui, la reumatism, la podagră, scrofule,
e bine să se facă înfăşurări cu şalul muiat în decocţiune
de flori de fân. i

Afinul. . i AI
(Vaccinium myrtillus L.) 5
Această plantă se găseşte în pădure şi mai cu seamă ştiu
S'o găsească copiii, cari îi mănâncă fructul cu mare plăcere.
Culoarea afinelor e neagră. Nici o familie să nu se lipsească
de această plantă, căci aduce mari foloase. Se ia doi pumni
din acest îruct şi se pun într'o sticlă de spirt curat: cu cât stă
mai mult, cu atâta spirtul e mai eficace, căci scoate din el Si
toată parteal cea bună. îi
Cine sufere de diaree să ia şi să mănânce câteva boabe Z
“din acestea; îi va trece imediat.'
Urdinarea cu durere şi cu sânge se vindecă, bând o lingură
din spirtul descris mai sus, într'a opta parte dintr'un litru de
apă căldicică. După 8—10 ore să se repete înc'odată. Nici nu
va mai fi nevoe de o a treia întrebuințare.
La disenterie e bine să se pună cataplasme de apă caldă
şi să se bea câteva! picături din acest spirt, pe câte o buca-
tică de zahăr. a i

ALIMENTE INTĂRITOARE
Cum se prepară pâinea de tărâţe.

Din făină de grâu, împreună cu tărâţe (necernute). luăm EC

1 până la 4 kilograme (după cum vrem, pentru mai puține sau. ja :
mai multe persoane) şi, într'un vas, facemcu apă fierbinte un ş
aluat pe care-l punem să stea peste noapte la un loc cald. In a-
cest aluat nu se pune nici sare, nici altceva. at |
 128

A doua zi facem din aluat pâinişoare, le punem în cup-

torul ars ca pentru pâinea obişnuită, şi le lăsăm acolo 1i4—-
11 ceasuri. aie
Cum, scoatena pâinea! coapită o punem 3—4 secunde în apă.
fierbinte, apoi iarăşi trebuie uscată la cuptor.
Această manipulare am aflat-o dela un preot al Trapişti--
lor, care spunea că a încercat în multe chipuri să coacă astfel
de pâine, şi a găsit că acest mijloc este cel mai bun.
Cunosc mulţi oameni cari au mâncat cu predilecție această:
pâine, o mănâncă şi acum şi spun că aduce servicii excelente :
întăreşte stomacul, activează digestia şi vindecă de hemoroizi.
Am cunoscut pe alţii cărora lal început nu le-a plăcut a--
ceastă pâine nesărată, dar mai târziu nu voiau să audă de altă”
pâine. Pâinea coaptă să se păstreze într'un loc răcoros şi dacă
coaja. ar îi prea tare, să se acopere cu o pânză udă.
Supă de sănătate (întăritoare). £
Sunt convins că, dacă s'ar cunoaşte şi sar întrebuința
supa întăritoare, mulţi oameni nefericiţi şi-ar găsi sănătatea..
Această supă e de recmandat nu numai fiindcă foarte
e hrăni-
toare, ci şi -pentru..că e-foarte ieftină şi lesne de făcut.
: Un domn oarecare, care cunoştea această supă, cumpără.
dela un ţăran două pâini mari negre. (Se ştie că pâinea neagră:
e făcută numai din făină de secară). Acele două pâini au fost.
tăiate în felioare mici şi puse pe o tinichea, pe care a aşezat'o
pe maşina fierbinte, pentruca pâinea să se usuce cât mai bine.
Apoi le-a pisat, însă nu mărunt. Când voia. să-si facă o supă în--
tăritoare, lua 2—3 linguri din praful acesta, le amesteca cu supă. !
fierbinte de carne, punea puţină sare sau de loc, precum şi pu-:
țină supă deasupra. Supa hrănitoare era gata în două minute.
Are un gust excelent, hrăneşte foarte bine şi nu produce“
multe gaze. :
In loc de supă de carne (bulion), acel domn lua adeseori:
lapte fierbinte (în clocote) şi amesteca în el făina 'de pâine.
Laptele e mai hrănitor decât supa de carne sau bulionul.
Când n'avea nici lapte, nici bulion de supă, el punea la
foc apă şi făcea supa cu făină de pâine, punând ceva sare şi
untură. Această supă e de asemenea întăritoare.
Supa de sănătate este excelentă pentru copiii slabi. pentru:
că se mistue uşor si e hrănitoare si întăritoare. Se poate re--
“comanda oricui, mai ales celor anemici.
„ Această supă e bună pentru bolnavi şi (în deosebi se reco--
mandă bătrânilor. Când n'are cineva dinți, ca să mestece bu--
cate tari, să mănânce supă de asta. N'ar trebui să fie nici o fa--
milie, în care să nu fie introdusă supa aceasta. Am recoman--
dat-o odată unui funcţionar înalt, care mai târziu m'a asigurat.
că nu există altă supă mai sănătoasă şi mai hrănitoare.
 129

Cum se face vinul de miere.

(Se recomandă celor sănătoşi, ca si celor bolnavi)
Vechii Germani aveau puţin vin sau de loc. Nu cunoşteau
berea, căci nu exista încă. Bucatele lor erau foarte simple, cu
toate acestea erau un popor viguros, ajungeau la o etate îna-
intată şi se bucurau de o sănătate extraordinară. Această etate
înaintată şi această sănătate o atribuiau hidromelului sau vinu-
lui de miere. Păcat că această băutură nobilă e aşa de puţin
cunoscută şi, in locul ei. am venit băuturile prin metodele artifi-
ciale de preparare, de multe ori nesănătoase.. Vinul de miere îl
prepar în modul următor : Punem 65 litri de apă într'un cazan
curajt. După ce se încălzeşte, amestec cam 6 litri de miere.
Apoi totul fierbe încet un ceas şi jumătate. Din când în când
luăm cu lingura spuma murdară dela suprafaţă. După fierbere,
această apă de miere se pune în vase de tinichea sau de pă-
mânt. După ce se răceşte, dar nu de tot, se pune într'un butoiu
foarte curat. Cepul să nu fie întărit, ca să mai răsufle. Dacă
pivnița e destul de caldă, atunci fierberea începe în 5—10 zile.
După 14 zile de fierbere, acest vin de miere se trage într'un alt
butoiaş. Droidia se dă la o parte. In butoiul al doilea se ţine 10-14
zile şi, după ce vinul se linişteşte încât nu se mai aude în vas,
atunci se astupă bine. După 3—4 săptămâni se limpezeşte şi e
bun de băut, Dacă se jtrage în; sticle, se astupă bine si se ţine
în nisip rece; el musează binişor în câteva zile. Această bău-
tură e foarte răcoritoare; deaceea e bine să se dea bolnavilor
de friguri. Când bolnavii nu pot să bea nici vin, nici bere, cea
mai bună băutură este acest vin de miere. FI e bun însă şi. pen-
tru cei sănătoşi, dar să se bea numai în porțiuni micii
7

POE PIE
Op ee
 Ie i i Na dinuiei 30
Pt nedică80 o ei aa Sei ie ilicite: 007intateu ti AIE a sa: XE

PARTEA TREIA

BOA UE ua
INTRODUCERE
"p

Cazurile următoare de boale nu sunt închipuite sau inven-

tate. Ele sunt numai fapte reale, luate din viaţă, şi garantez
pentru orice persoană numită sau indicată. Ele nu voesc să
facă sgomot sau să se laude, ci să dea povete.
Ştiu prea bine că aceasta a treia parte are multe lacune, că
nu enumără toate boalele 1). In parte timpul na perinis
aceasta: dar în fond chiar eu am voit să fac asa cum am făcut.
N'am voit să înşir în mod sec boalele şi remediiie lor, ci am
descris dinadins cazurile alese într'o formă distractivă, astfel
incât fiecare caz să dea totdeodată poveţe asupra simptomer
boalei respective, asupra bunei alegeri a aplicaţiunilor. etc.
Precum grădinarul, când face un buchet ru culege din
toate florile şi nu un număr egal din fiecare fel. aşa si eu am
căutat, în câmpul boalelor, pe cele ce se întâmplă mai des şi
între acestea cazurile acelea cari mi sau părut cu deosebire in-
structive şi importante. Nu stiu dacă am nimerit-o dar am avut
toată bunavoinţă. In tot cazul cine va citi cu bunăvoință, va
găsi ceva bun si folositor în această carte.
Dacă am repetat ici-colea câte ceva, mai ales în modul
aplicărilor, aceasta am făcut-o ca să fiu mai lămurit.
Boalele sunt nişte cruci, iubite cititor ! Mai curând sau mai
târziu, fiecare din noi va avea să poarte cel puţin o cruce din
acestea. Profetul Eliseu a zis deia odinioară către Naaman,
„domnul plin de lepră al Siriei : „Du-te şi te spală de şapte ori
1) Boalele „cari linseau, sau a căror descrisre era încomplectă. s'au
complect=t în ediţia de faţă după diferitele opere a!e părintelui Kneipp : Testa-
mentul meu, Cum trebue să trăiţi şi Conferințe Publice, după cum este indicat
la fiecare în parte. Nota editorului.
 131

an lordan si carnea ta se va îace iarăşi sănătoasă şi vei de- si

veni curat !”. pis i a
Dumnezeu să binecuvânteze buna intențiune de ai veni SĂ
în ajutorul multora, cari îşi târăsc crucea cu multă greutate !

DIFERITE BOALE

Diareea

Un om de 48 de ani vine şi-mi povesteşte :

„Am necontenit diaree; până de şase ori in fiecare zi.
„Sunt deja nouă luni de când sufăr“. Acest om arăta! bine la faţă,
„mu era nici slab, nici gras. A
l-am prescris : i
1. In fiecare zi, dimineaţa, şi după amiază, să i se toarne
apă pe partea de sus a corpului;
2. In fiecare dimineață să umble în apă descult şi, după
„amiază, să-şi toarne apă pe genunchi.
Efectul acestor aplicări a fost că, după cinci zile, omul s'a.
făcut bine, In fiecare zi luase în gură 6—8 boabe de ienuper. .
| Celor cari ar întreba pentru ce aceste aplicări. le răspund :
Pentru că omul acela se vedea încă tare, cu ochii limpezi,
ceeace dovedea că într'însul mai erau puteri bune, naturale, dacă
acestora li se procură mai multă căldură prin aplicaţiile de apă,
„atunci răul intern e respins în curând de forța naturală.
Mai recomand şi următoarele : de 2—3 ori pe săptămânăo
semi-bae, sau tot de atâtea ori turnări pe partea de sus a cor=-
'pului şi pe genunchi. i

(Din „Testamentul meu”)

Desigur că vor îi existând puţini oameni cari să nu îi cu- a
;moscut diareea din experienţă. Ea se iveşte adesea la copii mici =
şi mulţi îşi pierd viaţa din această cauză. Asemenea si adoles-
cenţii sunt din când în când atacați; de diaree. In genere nici o
„clasă şi nici o vârstă nu e scutită de această boală, care este cu-
„noscută de toată lumea. i
In intestine începe o diaree, o opresiune şi nişte ciupituri şi
băibăituri, şi tot omul se simte indispus în tot corpul: apoi nu
mai trece mult şi survine diareea, după care pacientul se simte
iarăşi foarte bine si vesel, şi crede că acum a trecut totul. Dar
"nu trece mult şi aceleaşi dureri se repetă, şi în curând iată şi o
a doua diaree. Aşa poate să țină într'una o zi întreagă, ba chiar
şase până la opt zile şi chiar mai mult. | A
 132

Diareea se iveşte foarte des, când ia cineva băuturi reci,-

en-
când bea pe căldură mare multă apă rece sau bere neferm
şi mănân că poame necoap te.
tată, dar, mai ales când bea must
e în stomac o revoluț ie, care se:
Din această cauză se produc
manifestă priu uruitur i şi dureri ; aceast ă revoluț ie! nu îîncete ază-
până ce nu s'a înlăturat toate materiile netrebuincioase prin-
tr'o sdravănă deşertare.
Diareea se; iveşte cu mare predilecție când bea cineva apă.
multă după mâncări grase. Există şi mulți oameni cari nu pot-
suferi cutare sau cutare mâncare, şi când o mănâncă, capătă dia-
ree. Apoi există iarăşi alţii la cari, îndată ce mănâncă lapte,
diareea survine cu siguranţă. Cunoaştem pe cineva care, ori de:
câte or mănâncă îragi, capătă curând după aceea diaree.
Dacă diareea se repetă numai de două sau de trei ori,
atunci nu trebue să i se dea o mare importanţă; bal poate să îi.
fost chiar de folos organismului, când materiile netrebuincioase:
au fost date afară din corp prin intervenirea politiei naturii.
Dar dacă diareea ţine mai multe zile, organismul pierde mult :
- slăbeşte, i se cauzează o inactivitate destul de însemnată, poita.
de mâncare scade, puterile descresc şi o astiel de diaree aduce
mari neajunsuri corpului omenesc.
Se întâmplă adesea ca diareea să survină şi fără nici. o:
cauză. Am cunoscut mulţi oameni cari nau asigurat că toamna
sau primăvara pot conpta cu siguranţă că vor fi canoniţi de
diaree; dar, după ce a trecut accesul, dânşii se simt bine si
sănătoşi.
Precum la unii această indispoziţie se iveste toamna si pri-
măvara, tot aşa există oameni cari, la fiecare trei sau patru săp-:
tămâni, capătă o diaree. Aflându-te în fața acestor oameni, îţi:
vine să întrebi : Este oare cu putinţă ca ei să aibă o natură să--
nătoasă, dacă asemenea accese se repetă aşa de des?
Pe aceia cari capătă în toţi anii, primăvara şi toamnal, ase--
menea accese, îi sfătuesc să nu facă nimic pentru a se debarasa.
de ele. Dar persoanele cari sufăr mai des de asemenea! diaree,.
au fără doar şi poate vre-o infirmitate în stomac sau intestine.
care provoacă diareea. Niste asemenea persoane trebuesc să
caute a se vindeca.
Omul poate să fie singur de vină de această infirmitate,
fără să ştie, de ex.: când mănâncă prea iute, sau dacă mă--
nâncă ba lichide, ba lucruri solide, ba dulceţuri, ba acrituri.
i Aceste mâncări, consumate fără noimă şi pe repezeală. pot.
să intre în fermentație. şi să desvolte gaze. Gazele aruncă
afară mâncările, şi aşa acestea ies nedigerate.
Există asemenea mulți oameni cari, dacă sunt mai mult
sau mai puţin iritaţi, dacă sunt cuprinşi de frică sau de:
neastâmpăr, capătă :diaree : copii slabi sunt lesne cuprinși de-
astfel de accese, când sunt pedepsiţi, sau chiar numai când se
 133

stem că vor îi pedepsiţi. Am cunoscut mai multe persoane, cari

:m'au asigurat că, dacă sunt siliţi a se produce în public, capătă
în totdeauna diaree în urma oarecărei iritaţiuni. i
In timpul curei de apă încă se poate să) se ivească diaree,
„dar numai atunci când, ori aplicările nu sunt bine efectuate, ori
se face o aplicare fără atenţiunea cuvenită, fără ca organismul
să se afle în starea cerută, sau, în sfârşit; când face cineva prea
“multe aplicări. La toate aplicările căldura naturală susține o
luptă cu răceala apei; dacă din acest duel căldura ese învingă-
toare, atunci şi scopul aplicării este atins; dacă însă căldura
«esta biruită de răceală, atunci se începe o luptă înlăuntru, care
de obicei se sfârşeşte cu o colică sau cu o diaree. Dar O asttel
„de diaree la cura de apă nu trebue să dea loc nici la cea mai
mică temere, căci departe de a fi vătămătoare, ea nu poate îi
decât de dorit. Sunt oameni cari adesea! lasă, timp de 2—3 zile,
„o cantitate de urină extraordinar de mare, si la care survine
şi diareea, asemenea 2—3 zile. In acest timp se deşartă de obi-
«cei numai nişte materii învechite şi stricătoare, si diareea înce-
tează dela sine odată ce aceste materii au fost eliminate de na-
“tură, cake ea însăşi îşi face poliţia ei.
Dacă vreţi să tămăduiţi o diaree extraordinară si deci în-
“grozitoare, să îiţi cu minte şi să procedaţi cu băgare de seamă,
întrebuinţând numai remedii de acelea cari priesc organismului
şi îi fac bine. Trebue, înainte de toate, să fiţi prudenţi la!
mân-
care şi să nu mâncaţi iute; afară de asta, trebue să
fiți cumpă-
taţi la băutură, mai cu seamă însă să evitaţi de a bea
în tim-
-pul mesei.
Apoi, trebue să evitaţi acele mâncări si băuturi. despre
„aveţi convingerea că provoacă diaree. Dacă cari
diareea provine
„dela un stomac slab sau dela o infirmitate a
intestinelor, ceeace
“este admisibil când survine mai adesea, fără nici
o cauză. atunci
trebue, îrainte de toate, să se îndrepteze acţiune
a: în sensul de
a se depărta materiile bolnăvicioase din
stomac
şi ca natura întreagă să sa fortifice, aşa încât si din intestine,
să nu tolereze
nici în stomac, nici în intestine, ceva care
ar putea, încetul cu
încetul, să producă o diaree.
Trebuie aşadar, înainte de toate; să se exerc
ite o acţiune
fortificattoare asupra organismului, pentr
u ca să nu lase a se
desvolta şi prospera nimic de felul acesta, ci să
“sine şi prin sine toate materiile nesănătoas elimineze dela
e. Pentru dizolvarea
materiilor bolnave, cel mai bun lucru este
o compresă de flori
de fân pe burtă, sau şi de apă 'cu oţet;
naturile slabe. cari n'au [€)
căldură naturală suficientă, şi cari'din
cauza! asta nici mw au
o digestie bună. vor fi mai folosite când
compresele vor fi calde.
Această căldură artificială permite apoi
şi o
“apă rece. Căci şi aci numai apa rece poate aplicare energică cu
să ajute în mod real.
Ana se vaită: „La fiecare două sau trei săptămân
i am o

Ai
 134

diaree, care de obiceiu nu mă slăbeste si mă lasă aproape isto-

vită; rare ori am poftă bună de mâncare, şi nici nu pot suferi:
mâncare multă, fiindcă îmi cauzează dureri sau diaree. Pute-
rile îmi scad mereu şi abia mai sunt în stare să-mi văd de lucru;
neîncetat mă arde setea şi dorm foarte rău”. Ana să pună de.
trei ori pe săptămână o cârpă strânsă în, patru, care va fi îost'
muiată mai întâiu în apă de flori de fân, pe burtă timp de un
ceas şi jumătate; dar după trei sferturi de ceas, cârpa să fie”
muiată din nou. Această cârpă caldă, aduce organismului căl-
dură, dizolvă, şi însăşi cârpal trage afară. Pe urmă să ia zilnic,
dimineaţa la prânz şi seara trei linguri pline de ceai de rădă-
cină de anghelică, pelin şi coada calului. Un asemenea ceai »
eliminează materiile otrăvicioase şi îmbunătățeste digestia.
Coada calului curăţă sângele şi anghelica îndepărtează tot ce ar
putea să fie vătămător corpului. | îi
După ce s'a lucrat astfel, intern si extern, asupra părților
interne ale corpului, bolnavul face două turnări pe pulpe, două:
băi de jumătate şi o turnare pe spate, pe săptămână. Turnările
pe pulpe: au o acțiune întăritoare .asupra abdomenului si deter-
mină o activitate mai mare a organelor lui; baia de jumătate
lucrează într'un grad şi mai înalt în mod dizolvant, eliminator
'si întăritor. Nu mai puţin însă turnarea! pe spata are de efect
regularea circulaţiei sângelui, cum şi fortificarea generală a cor-
pului. După trecere de trei săptămâni, aceste aplicări se fac nu-
mâi pe jumătate din numărul ce s'a arătat mai sus. In chipul
acesta natura întreagă se aduce într'o stare mai bună; mate-
riile nesănătoase sunt eliminate şi o digestie mai bună nu va
lipsi să se stabilească.
Un bolnav vine şi povesteşte astfel : „Am fost bântuit astă-
noapte de o durere violentă ;ea se repeta la fiecare ceas.Am o sete:
mare şi mă simt foarte slab; ce să fac?”.— „Să fierbi o ceaşcă de:
'ceaiu. de troscot sau de hericică în jumătate apă şi jumătate vin
roşu, dacă ai. Bea acest ceaiu pe când e fierbinte, si dacă dia-
reea, nu încetează, mai bea încă o ceaşcă după două sau trei
ceasuri. Poţi să moi si o cârpă în apă fierbinte si oțet, si să pui
pe burtă, şi anume să o laşi
să stea un ceas şi jumătate; dar,
după trei sferturi de ceas. trebue să moi din nou cârpa. Dacă
rai troscoţel sau hericică poti să iei, în locu-i, pelin si chimen:
pisat si să procedezi cum s'a zis mai sus”.
Anton se plânge : pentru fiecare bagatelă capăt diaree;
e adevărat că dispare, dar în curând se întoarce iar; alt-
minteri aşi fi sănătos; am poftă de mâncare si dorm bine.
Anton se plânge: „Pentru fiecare bagatelă capăt diaree ;
până la trei linguri de ceai de coajă de steiar si pelin ; poate
să facă, la fiecare două sau trei zile, o baie de iumătate, și răul"
va fi în scurt timp înlăturat.
Din cele zise rezultă lămurit că diareea se poate ivi foarte”
 135

lesne, dar şi că nici nu e greu de vindecat. Asemenea indispoziţi-

uni se ivesc mai ales vara, pe timpul marilor călduri, însă de obi-
ceiu numai atunci când au drept cauză nebăgarea de seamă.
Trăiţi cu luare aminte iarna! Evitaţi o schimbare repede a mân-
cărilor şi băuturilor, şi fiţi tot aşa de prudenţi la schimbarea
temperaturii. * i
"Pe cât de sănătoase sunt poamele, pe atât pot fi de vătămă-
toare, când nu le mănâncă cineva pe alese. După convingerea
mea şi după toate observaţiile ce am făcut, poamele coapte sunt
bune. Poamele pe jumătate coapte însă sunt, dimpotrivă, tot-
dauna periculoase şi provoacă diaree. Poamele pietroase tre-
buesc incontestabil mâncate cu mai mare prudenţă, şi deaceea
să nu se mănânce niciodată mult. Mai ales prunele trebue să le
mănânce cineva cu băgare de seamă şi nici odată multe deodată.
Mai nevinovate sunt vişinile şi cireşile; dar şi acestea trebuesc
mâncate cu măsură, mai ales nu multe deodată.
Cel mai bun prezervativ în contra diareei, şi anume din cea
mai fragedă copilărie şi până la adânci bătrâneţe, consistă în
a-şi întări corpul, a fi prudent în alegerea bucatelor și tot a-
şa de precaut în alegerea băuturilor. Să se evite cu totul prăiitu-
rile tare dulci şi mâncările cu mult zahăr, căci tocmai acestea
cauzează adeseori diaree.
Mai adaug, înainte de a termină acest capitol: Indată ce se
arată primele semne ale unei diarei, o mică cească de ceaiu de
cintaură şi de pelin va. înlătura răul de obieeiu.
Aceleaşi servicii le face şi ceaiul de museţel şi de ialeş.

Astma

Un domn povesteşte: „Sunt de 46 de ani. Sufăr de astmă

de 20 de ani. M'am adresat multor medici, dar ei au declarat
boala mea ca incurabilă' şi mi-au prescris numai calmante, cari
mau folosit la nimic. Aşa nu mi-a! rămas altceva decât să-mi
port crucea, până când Dumnezeu mă va scăpa! de ea. De multe
ori această cruce era prea dureroasă. Adeseori, mai ales noap-
tea, respiraţia îmi era atât de grea, în cât nu puteam dormi
toată noaptea fiind silit să stau cu fereastra deschisă chiar în
gerul cel mai mare, spre a nu fi sufocat..
„Aceste accese
se repetau mai multe zile dearândul. Toate
mijloacele întrebuințate au rămas fără efect. Pe lângă aceste su-
ferinţe se mai adăugau lipsa de apetit, scăderea forțelor, în cât pd
simţiam că asa! n'o voiu duce multă vreme. In fine, Dumnezeu
avu milă de mine. Cartea despre Cura de apă îmi căzu în mâini
şi deveni pentru mine o adevărată binefacere și scăpare. M'am
 136

vindecat în opt zile. Nu-mi vine a crede cum apa poate trans-
forma natura în scurt timp. Aplicările au tost :
1: Udări pe partea de sus a corpului; apoi turnări de apă
pe genunchi umblarea prin apă; 2. Turnare pe spate, turnare pe
coapse; 3. Bae de abdomen, turnare de apă pe partea de sus a
corpului, semi-bae; 4) Turnare de apă până la brâu, udarea spi-
nărij ;5. Semi-bae: udare superioară (partea de sus a corpului
Pati
până la brâu), bae de abdomen; 6. Bae complectă, udare supe-
rioară. Totodată, în fiecare zi, am umblat desculț două cea-
suri prin iarbă. Era soare şi mă simţiam din ce în ce mai bine”.

(Din „Testamentul meu”).

'Există multe boale pe cari le poţi vedea dintr'o simplă a-
runcătură de ochi asupra feţei pacientului, precum, de pildă
oftica, hidropica şi altele asemenătoare.Aşa şi astma este una din
afecțiunile pe cari adesea le poţi vedea pumai dintr'o simplă a-
runcătură de ochi asupra omului. Oamenii afectaţi de această
boală au o faţă bolnăvicioasă, mau vioiciune, nici voioşie; ei sunt
abătuţi şi descuraijaţi. Fizionomia lor denotă lipsa de putere;
respiraţia le este scurtă şi anevoioasă, mersul lor este ca al u-
a om obosit, înttr'un cuvânt, toate în acest om îţi arată că este
bolnav. ;
Cât timp un om care sufere de astmă este încă liber de ac-
cese, tot s'ar mai putea crede că nu este bolnav tocmai așa de
rău. Odată însă ce a căpătat un acces. începe să arate aşa de
rău la faţă, încât îţi inspiră groază şi îţi vine să crezi că moartea
trebuie să se ivească în curând.
Am fost chemat la un tânăr, care nu-şi putea găsi o poziţie
în care să se poată ţine. Tot capul îi era vânăt şi negricios :
bolnavul se întorcea si se răsucea în toate chipurile numai pen-
tru ca să respire. Acest acces dura 12 ore.
Care este cauza acestei boale? După convingerea mea, ase-
meni oameni n'au trapspirația cuvenită ; cea mai mare parte din
ceeace trebue să se elimineze prin năduşeală, rămâne în corp,
mai ales în cap şi în piept. De aci provine obrazul buhăit şi res-
piraţia grea. O altă cauză-poate să fie sângele necurat, adică,
când sângele este amestecat cu multe materii rele, când în urma
unei rele mistuiri el nu capătă o hrană bună, când materiile eli-
minate de sânge nu sunt-conduse afară, ci se tot înmulțesc me-
reu si, în cele din urmă, se nasc inflamaţiuni ca la hidropici. In-
cetul cu încetul, nu se mai face în plămâni eliminarea flegmei aşa
după cum trebue; micile canale se astupă, plămânii se umplu de
sucuri şi flegmă închegate, şi de aci provine, ici colea şi ex-
nectoraţia. (scuipatul). De regulă însă nu există nici o expecto-
ratie aşa încât totul rămâne înăuntru şi atunci. starea pacien-
tului este si mai rea. Fiindcă această mulţime de flegmă se în-
groaşă și se încheagă, multe canale se astupă asa încât flegma

lj
 137

nu mai are pe unde să iasă, şi umple astiel, în cele din urmă,

tot pieptul.
Dacă se mai adaugă pe lângă aceasta şi o răcelă atunci se
ivesc crampe şi astma e gata. Căci astma nu-i altceva decât o
stare corvulsivă care se formează în piept în urma unei răceli
şi strânge, sau mai, bine zis, sugrumă totul.
Astma, se poale de asemenea naşte lesne în urma unor a-
nume boale cum de ex. după boale de copii, adesea se iveşte şi
la adânci bătrâneţe, când activitatea naturii slăbeşte si mate-
riile superilue nu mai pot îi eliminate cum se cade, din care cau-
ză se produc inflamaţiuni şi o oarecare neactivitațe a organis-
mului. La un om sănătos şi robust, această boală nu devine u-
şor periculoasă; dacă insă bolnavul mai sufere si de o altă afec-
iune şi dacă pieptul s'a umplut prea mult cu materii superflue,
atunci lesne se poate ivi o paralizie a plămânilor, fiindcă plă-
mânii nu se pot mişca din cauza flegmei. Dacă boala durează
vreme îndelungată, atunci odată cu plămânii, se poate îmbolnăvi
şi inima. Ai
Dacă ne dăm seama de ceeace este o boală ca aceea.pe care
am descris-o mai sus, şi dacă cunoaştem efectele sau acțiunea
apei, vom începe cu mare siguranţă şi linişte cura de apă. Fiind-
că această boală provine din sângele necurat, apos şi amestecat
cu flegmă, şi fiindcă mai ales firea întreagă, cu deosebire însă
plămânii, sunt plini de flegmă, se poate interveni foarte bine-
pe dinăuntru şi pe din afară. ;
De se iveşte un acces de crampe sau spasm, trebue să cău-
tăm a-l potoli cât mai repede posibil. Dacă spasmul a provenit
din răceală, atunci căldura naturală trebue repede mărită prin-
tr'o căldură artificială; dacă însă spasmul e atât de violent, în
cât bolnavul nu poate să stea liniştit, atunci trebue să se luzre-
ze deadreptul asupra părţii corpului atacat de spasm. Se poate
însă lucra și asupra vărţilor situate alături de unde căldura se
va comunica de asemenea. Dacă bolnavul poate să stea culcat,
atunci i se pune pe piept o cârpă îndoită de sase ori care a îost
muiată mai întâiu în apă fierbinte şi în oţet, si anume cârpa va
îi atât de caldă cât va putea să rabde; nu va, trece mult, si spas-
mul va, Slăbi sau va înceta. Dacă nu ajunge o compresă pusă o
singură dată, sau dacă cârpa se răceşte repede, ea poate îi muia-
tă din nou, după 15 până la 20 minute. Dacă spasmul s'a potolit,
cârpă se înlătură. fiindcă altfel căldura cea mare ar conduce şi
mai mult sângele în piept şi prin aceasta nu s'ar face decât să se
favorizeze boala. Dacă bolnavul nu poate să stea culcait, atunci,
şi
în cazul acesta se moaie o cârpă în apă fierbinte si în oţet şi se
pune la burtă, în loc de a o pune pe piept. Se poate pune şi un să-
culeţ sau o cârpă cu flori de fân fierte, bine înţeles, pe când încă
“sunt calde. Indată ce în abdomen se desvoltă căldură artificială
ea pătrunde şi în piept; sângele este condus mai mult în
ios, sta-
 138

nţă că
rea bolnavului devine mai suportabilă, spasmul cu sigura re-
sele pe abdom en “trebue
se va întoarce. De aceea compre s-
înoite îndată ce se observ ă că căldur a natura lă vrea să slăbea
Dacă bolna-
că şi că, în urma acesteia, accesul ar putea reveni.
sus a corpului.
vul a scăpat cu ltotul de acces se spală partea de
şi pacientul se acopere bine, ceeace va avea
cu apă şi oțet; Dar
drept urmare să desvolte în tot corpul o căldură mai mare.
a corpulu i, ci şi pici-
nu trebue să se spele numai partea de sus
ă, sânge-
oarele, căci îndată ce în bust. se desvoltă multă căidur
le dela picioare se dă îndărăt.
se
Dacă bolnavul poate să stea afară din pat şi se simte bine,
întări şi pentru a dizolva .
lucrează asupra corpului, pentru a-l
A umbla odată pe zi în apă, este
si elimina materiile dintr'însul.
a face ca sângele să fie condus în jos; un duş la cap şi la spar
te, au asemenea o acţiune dizolvantă si întăritoare. Indată după.
cor-
aceste aplicaţiuni se. va ivi şi o transpiraţie regulată în tot
ceeace e necesa r şi posibil pentru înlă-
pul, şi se va îi făcut tot
cu întărirea,
turarea răului. Cu cât se continuă însă mai mult
dizolvarea şi eliminarea, cu atât boala va ceda treptat -treptat
şi corpole nt, i se poate re-
mai mult. Dacă bolnavul este robust
comanda asemenea foarte mult ca să îmbrace, odată, sau de
două ori mantaua spaniolă, care are o acţune dizolvantă şi, eli-
minatoare asupra corpului întreg şi este în stare să desfacă
umflăturile din interiorul corpului, aşa că organele capătă din
nou loc şi se pot misca mai liber.
Insă cum boala îşi are sediul în interior, se poate foarte:
bine interveni cu acţiunea şi înăuntru şi anume: întâiu iarăşi
prin încălzire, iar al doilea prin dizolva re şi al treilea prin elimi-
nare. Pentru încălzi re si mai cu deosebi re şi pentru potolirea
spasmului, cel mai bun miiloc este ceaiul de anserin ă. de muşe-
ţel şi de ismă; încă un remedi u excelen t pentru ' un acces de
spasm este a bea lapte fiert cu fenicul, cât va putea pacient ul
să rahde de cald. Pentru amelio rarea sucuril or stomac ului şi îa-
vorizarea mistuirii, se recomandă foarte mult a se lua, la fie-
care oră, câte o lingură de ceai de pelin, de ienupere, coada ca-
tului si rădăcini de anghelică. Precum pelinul întăreşte stomacul
aşa si anghelica eliminează sucurile rele; coada calului are o;
acțiune purificatoare și ienuperul pune capăt flegmii.
Cu aceste aplicațiuni şi cu aceste remedii se urmează în-
ainte până ce pacientul e scăpat de boala sa. ceeace de regulă
se întâmplă în trei până la patru săptâmâni. E de aiuns a. se
face pe zi două turnări sau o bae de jumătate şi o turnare sau două:
pe spate. Dacă bolnavul e un om corpolent, poate să facă noap-
tea oi spălare întreagă, chiar dându-se ios din pat. Dacă vrea
cineva să prevină această boală. adică să se prezerve de ea, a-
tunci miilocul cel mai simplu este să facă două până la trei băi
'de jumătate pe săptămână si să-și spele bustul de trei ori dimi-
neața, îndată ce se scoală.
 139

Respirația grea
Un preot mi-a spus următoarele: „Sunt de o constituție
bună; m'am simţit totdeauna sănătos şi tare. Dar de două luni
mi S'a îngrămădit atâta îlegmă în piept, încât respir greu şi,când
mă apucă şi tusea, atunci mă tem că mă sufocă. Aveam o voce
bună, sonoră, dar acum sunt răguşit de tot; apoi obosesc atât de
tare, încât deabia mai umblu. Mai mulţi medici pe cari i-am con-
sultat. mi-au declarat că e guturaiu de laringe sau guturaiu
(cattar) de piept”.
Aplicări: In fiecare zi de trei patru ori udări pe corp până la
brâu şi zilnic, umblarea desculţ prin apă, de două ori. până pes-
te pulpe; aşa sa se urmeze patru zile. După acestea, patru ndări
superioare (până la brâu) în fiecare zi; o udare a spinării şi o
semi-bae. Apoi, în fiecare zi, umblare prin apă; aşa cinci zile ;
de trei ori pe săptămână un şal (întăşurare, comprese). După a-
ceste cinci zile o semi-bae pe zi, o udare a spinării. In scurt timp
s'a terminat toată cura.
La acest domn s'a secretat din plămâni o mulţime de îlegmă.
Din zi în zi era mai bine la față; respiraţia mai uşoară, vocea mai
curată şi dispoziţia mai veselă. Fusese rău mai înainte pentru
dânsul, fiindcă se îmbrăca prea gros şi făcea prea puțină
mişcare.
Aplicările de mai sus să nu le facă însă oricine, căci pentru u=
nii ar fi poate prea tari şi prea! multe.
Ochiul
(Din „Cum trebue să trăiţi“)
Dacă toate părţile corpului sunt de o mare insemnătate. e
sigur că ochiul poate fi privit ca una din cele mai de seamă. De
aceea şi vorba: De ai orbit. ieşti caicii. Cum ochii sunt aşezaţi
în cap. puterea sau slăbiciunea lor le și vine de cele mai multe
ori dela cap. Cine are un corp sănătos şi puternic are de vbi-
ceiu şi nişte ochi buni şi puternici. Dacă ochiul e tare slăbit, cau=
za 0 găsim desigur în corpul nostru, chiar dacă n'o simțim. Dacă
ochiul e bolnav, cauza e desigur vre-o substanță bolnavă din
corp, care a îmbolnăvit şi ochiul. Cât de des se întâmplă ca o .
scursoare din corp sau din cap să-şi găsească ieşire prin cavită-
țile ochilor şi să-l îmbolnăvească. Exemplele următoare ne vor d
lămuri perfect. E
„Un copil, în vârstă de patru ani, are capul umflat, ochii cu : i
totul inflamaţi şi nu poate suferi nici o clipă lumina zilei. Cum ,
să vindeci aceasta? Copilul n'are sângele si sucurile sănătoase
acestea se grămădesc în cap şi în corp şi de aceea capul e um-
îlat. De îndată ce aceste sucuri nesănătoase s'au îndepărtat, tot
corpul si capul s'au întărit si însănătoşit, atunci şi ochiul se va
tămădui şi va puteai să sufere lumina. i
Aplicări : Copilul să facă timp de 12 zile, următoarele :
AI
bă ai

i iai TE
lic mite aie d spetae2e
samd te APCE
nocaceateetii
că ăia: al cama aia RAD
cc De 1
aa,
 140

În fiecare zi să se spele cu apă rece; In fiecare zi să pună o

cămaşă muiată în apă fierbinte -cu îlori de fân. După aceasta va
fi spălat de două ori pe zi şi va pune cămaşa de mai sus odată
la două zile. Aşa să facă 10 zile. După 22 de zile copilul deveni
vioi şi sănătos. Ochii erau curaţi ca: oglinda şi recăpătaseră pe
„deplin vederile. Nu mai trebue apoi decât să se spele copilul în-
„că un ttimp, în fiecare zi. Spălăturile reci deschiseră porii şi scoa-
seră toată răutatea şi aşa când s'a curățat sângele corpului, s'a
făcut bine. Odată cu slăbiciunea corpului dispăru și boala de
ochi. Ochii fură spălaţi în fiecare zi cu apă în care se punea pu-
“ţin sabur. Această apă avu ca efect să curețe ochii de scurgerea
„ce venia din corp.
Anton, în vârstă de 9 ani, avea de câteva săptămâni în-
+runa ochii roşii. Dimineaţa, când se scula, ochii îi erau ca
lipiţi. Abia după ce îndepărta puchinile putea să deschidă ochii.
“Dureri mari de ochi mavea. A întrebuințat felurite miiloace,
punea câte ceva la ochi ori îi spăla cu vre-o apă. Medicul. îi
punea de trei ori pe zi în ochi, nişte picături tari, ce ardeau ca
focul. Totuşi nu-i era mai bine. 1 se făcu pe fiecare ochiu câte
o pată, şi un medic spunea. că trebue operat. Pentru că părinţi-
lor le era teamă de operaţie, voiră ca să găsească vindecarea
“în apă, ceeace se şi întâmplă.
Cât e de clar aci că nişte substanțe vătămătoare s'au
-strâns în corp şi şi-au găsit cale de ieşire prin ochi ! Că ochii
nu s'au înroșit aşa de tare şi nu-l usturau, aceasta era pentru
că răutatea nu era aşa de mare, după cum este o deosebire în-
tre oţet şi apă. Ceeace a ieşit afară era vâscos şi prin urmare
“s'a îngroșat. Aşa dar şi aici e nevoe să lucrăm asupra corpului
întreg extrăgând şi dând răul afară. )
Aplicări : 1. In fiecare zi o bae de apă rece de o iumătate de
-minut, în țimp ce jumătatea de sus a corpului să se spele bine;
2. Să se pună în fiecare zi o cămaşă muiată în apă sărată, timp
„de o oră si jumătate; 3. Să se sufle, să se presare în ochi, de
„două ori pe zi, un vârf de cuţit mic de zahăr. Zahărul să nu îie
prea tare pisat şi să se pună deadreptul pe ochi. După 14 zile
ochii fură sănătoşi şi bolnavul spuse că se simţea! mult mai bine
ca înainte, ceeace i se vedea! şi pe faţă.
Fiecte : Băile şi spălăturile întăriră corpul, asa că substan-
tele vătămătoare îşi făcură drum. Cămaşa muiată în apă sărată
“irită foarte mult pielea. şi deschise porii, asa că tot ce era bol-
nav găsi esire prin toate părţile. Zahărul este, cum se ştie, o
“substanţă caustică; prin mişcările lor pleoapele deveniră şi ele
nişte instrumente de curăţire si luară substanțele vătămătoare
de pe ochi. Zahărul le topi apoi, si o masă albă se scurse din
ochi. După ce substantele bolnăvicioase au fost cu totul înde-
-părtate, după cum probă starea bună a bolnavului, ochii se cu-
rățiră şi deveniră vioi şi limpeai ca de obicei şi îşi recăpătară
-puterea, şi întregul corp de asemenea.
 141

Un domn spune : „Anul trecut îmi căzu o bucată de lemn pe

cap, pe partea dreaptă. Am ameţit cu totul. La cap m'am vin-
decat, dar de atunci am mereu din când în când. dureri pe:
această parte, şi-mi curg necurăţenii din ochiul drept. Ochiul
însuşi e slab şi văd prea slab. In ochi am un nor turbure. Am
îost la mai mulţi medici de ochi şi mi s'au pus multe; dar îmi era.
din ce îr. ce mai rău. La urmă doatorul a zis că trebue să mă
PIPI
V
TITI
PIPI
Pop
SPP opereze, dar că era prea de vreme; să mă arăt peste trei
luni iarăşi”. Și
Multe răni se tămăduesc, dar în multe din cele vindecate:
rămân incă substanţe bolnăvicioase. De aceea cicaltricele sunt
din când în când dureroase. O asemenea: substanță vătămă-
toare se împrăștie din ce în ce mai mult si devine din
ce! în ce:
mai otrăvitoare. Aşa e şi cazul nostru. Pentru vindecare
este
dar nevo? să lucrăm curăţind şi dând afară răul şi să însănă-
toşim partea bolnavă; la acest rezultat am aiuns prin
urmă-
toarele miiloace : ,
1. Odată pe săptămână um abur lai cap. Acesta deschise
porii şi prin sudori mari s'a curăţit mulţă răutate; 2. In
fiecare
zi bolnavul primi un duş. Acesta lucra întărind partea
de sus a 330
A
corpului, şi printr'o lucrare mai puternică s'a stabilit
o mai
mare curăţenie a răului, căci natura tinde mereu să
îndepărteze.
substanțele vătămătoare, când îi stă în putere: 3.
La fiecare
două zile, niai târziu odată la patru zile, o baie
de jumătate,
aşa că întregul corp se întări şi deveni mai puternic,
căci nu:
este bine dacă lucrăm numai asupra unei părţi a corpului.
Pen-
tru ochi fu de ajuns să-i spălăm de două ori pe zi cu
apă de aul-
son, care îi curăţi şi le redete vederile. După 14 zile nu
nuimai.
partea bolnavă s'a însănătoşit, ci în întregul corp
îmbunătăţire.
se simţi o:
:
Un ţăran, în. vârstă de 35 ani, spune : „Anul
trecut am:
suferit, de o inflamație de plămâni şi acum doi
ani am pătimit
de pântece. M'am vindecat, dar de atunci mă Simt
slab; dar ce
„e mai rău, e că nu mai văd; dacă voiu merge
besc cu totul. Toţi doctorii spun că mam nimictotla aşa, apoi or-
că sunt slabi”.
ochi, numai“ .
Şi aci slăbiciunea corpului e pricina slăbir
ii vederilor; de:
ceea trebue întărit corpul, şi ochii îşi vor recăp
ăta puterea! lor
din puter ea corpului. Si:
Aplicări: Acest ţăran primi opt zile dearândul
şuri la cap şi două duşuri la genunchi. Acest câte două du-
ea: au întărit par-
tea de sus a corpu lui şi picioarele. După opt zile, i-am dat în
fiecare zi câte o bae de jumătate, care întări
şi
întreg, pe lângă aceasta şi câte un duş la cap, mai bine corpul
întări. Ochii fură spălați de două ori pe
care iarăşi îl
zi cu o apă slabă de-
piatră acră. Aceasta curăţi ochii. După trei
găsi într'o stare mai bună, vederile s'au săptămâni corpul se:
întărit si ele si, după
 ce Acte ibată —noa
zauzac arCa NaDoctore i a aulit
succa ctiiadiisetei, >.
itei Ra PPS,"
12, Piu
Ti ac e aiouaalevi og tit al amic i aaa iiCa dăDoom
-- ae ȘI PE

142

ce bolnavul primi încă un timp una sau două, băi de jumătate

pe săptămână şi câte un duş la cap, vederea şi întregul corp au
fost aduse într'o stare complectă de sănătate.
at) Observaţii generale asupra boalelor de ochi şi a
vindecării lor.
(Din „Cum trebuie să trăiti”)
După cum tot corpul poate, prin ajutorul apei, să fie im-
prospătat, întărit, oţelit; putem lucra cu folos şi asupra ochilor,
prin ajutorui “apei, pentru a-i întări şi a le mări vederea. E
curios că tot corpul, în general, primeşte îngriiiri: ne spălăm
faţa şi mâinile, facem băi la picioare, numai în ochi nu pătrun-
de nimic. Pleoapele sunt aşa întocmite ca, pe cât se poate, ni-
mic să nu cadă în ochi; căci, de îndată ce se apropie ceva, re-
pede uşile ochiului se închid. Deaceea; se şi crede că în ochi nu
trebue să pătrundă nici apă, si totuşi se întâmplă contrariul.
Tocmai apa întreţine ochiul curat şi sănătos, il întăreşte, aşa
că nici căldura, nici frigul să nu-l vateme. Cât de lesne se poate
face aceasta! Când ne spălăm dimineața, cât de usor puteri,
ou o mână de apă, să spălăm puţin și ochii! După cum putem
face o 'bae de jumătate, putem să scăldăm si ochii în apă. Pu-
nem apă într'un vas, cufundăm îruntea cu ochii deschişi în apă,
lăsăm ochii deschişi la început o secundă sau două, apoi trei
până la patru secunde, clipind mereu din ochi. Cu chipul acesta
ochiul e curăţit de pleoapă ca! şi faţa când o spălăm cu mâinile.
La această simplă bae de ochi am sfătuit pe mulţi cari aveau
ochii slabi şi bolnăvicioși, si în scurt 'timp ochii şi vederile s'au
întărit. Intr'o jumătate de minut, totul e gata.
i Mi s'a tânguit odată cineva, că a fost sfătuit să-si spele
ochii de trei ori pe zi cu apă căldicică, pentru că i se scurgea
mereu puchină din ochi. Aşa a făcut, şi deia după câteva zile
a observat că i-au slăbit ochii şi mu mai sufereau aerul răcoros.
Cât de vădit e faptul, că ochiul, ca si corpul, se simte mai rău
cu apă caldă!
Aşa dar, sfătuesc pe oricine se îngrijește să aibă ochi buni,
să nu cruţe mica osteneală de care am vorbit şi să-si spele
şi să-şi scalde ochii, părţile cele mai gingase ale corpului nos-
tru. Eu cred că multe mii de oameni n'ar mai fi avut nevoe de
ochelari, dacă ar fi întrebuințat din tinerete acest miiloc. Cu-
moşteam um domn care a ajuns în vârstă de 89 de ani, si care
m'a asigurat că-şi spală regulat ochii cu apă rece. El putea, la
vârsta de 89 de ani, să citească fără ochelari, şi trebuia să-şi
întrebuinţeze ochii ca să citească şi să scrie foarte multe. In
viaţă se întâmplă cu ochii ceeace se întâmplă cu corpul. Sunt
timpuri când simţim că ne-au scăzut puterile. Această slăbiciu-
ne durează câtva timp şi puterile revin iarăşi. Asa sufer si ochii
 143

«din când în când o slăbiciune, şi dacă luăm numaidecât oche-

lari, deprindem ochii cu ei, slăbiciunea rămâne şi ochii nu-şi
mai recapătă niciodată puterea lor. Dar dacă ajutăm ochii
prin
mijlocul arătat, se indreaptă curând, şi vederile îşi recapăt
ă
pe deplin puterile lor. .
Imi pare foarte ciudat cum, dela tineri până la oameni cu
adânci bătrâneţe, toată lumea poartă ochelari, o dovadă
de slă-
biciunea oamenilor din timpul nostru.
Vine un tată, de 50 de ani aproape, care aduce pe îiul
cu nişte ochelari tari şi se plânge: Băiatul meu său
nu mai vede a-
proape de loc; pe fiecare săptămână ochii îi Sslăbes
c mereu şi
abia mai poate să vadă calea cu ochelarii. Apoi
băiatul nu mai
e niciodată sănătos, n'are poită de mâncare, nu poate
bucate hrănitoare, îi place cu deosebire cafeau mânca
a. Putere n'are
«de loc. Ochelarii i-a dat doctorul pentru ca să-i
apere şi să-i
curețe ochii”.
Unde-i răul aici?
Acest băiat e slăbit trupeşte, cu toate că e
bine făcut are
lipsă de căldură, lipsă de sânge, pielea e uscat
ă şi încrețită :
„aşa dar, cum sunt ochii, aşa e şi corpul. Ce
putem face aici?
1. Mai întâiu trebue să ridicăm căldura
fireasca şi nimic-
nicia şi slăbiciunea organelor trebue înlăturată
tului să-i priască o hrană mai bună, să capet pentru ca băia-
e
într'un cuvânt, întreaga maşină să se împro sânge mai bun,
spăteze si să lu-
creze ca din nou. Ochelarii să se leped
e, şi să se deprindă
ochiul cu lumina şi cu aerul, ca să:se întăr
ească; altfel rămân
“ochii slabi şi pesomorâţi, asemenea unor plante ce cresc la
umbră, sub un copac,şi sunt veşnic veşte
de.
2. De două-trei ori pe zi ochii trebuesc
„anason; prin aceasta se curăţă şi se spălați cu apă de
întăresc. Spălătura să nu
se facă numai pe dinafară, ci şi ochiu
l însă-şi să se spele.
3. In fiecare zi să se facă o bae de apă
rece de jumătate.
4. Zilnic să se spele cu apă rece de
tot.
După trei luni băiatul văzu destul de
riră din zi în zi. Era mai vioiu, a prins bine, ochii i se întă-
la puteri, si viaţa şi
vioiciunea tinereţii crescură din zi în
Mijloacele sunt cele urmhătoare:
zi.
1. In fiecare zi o bae de jumătate :
2. Peste săptămână o spălătur
ă cu apă şi otet;
3. Să umble adesea desculţ:
4. Ochii să se spele odată pe zi
cu apă de anason.
In şase până la şapte săptămâni
întreaga fire şi lumina 0-
chilor au fost ca prefăcute.
Un student de 20 ani, spune: „Sun
t cam Slăbănog; mă simt
slab în puteri şi n'am poftă de mânc
felul meu. dar cea mai mare sufe are. Sunt cam gingaş de
rință a mea este că simt că
vederile mă părăsesc crescând, cu
toate că port ochelari dubli.
 144

„Mă tem că dacă va mai merge un an tot asa, voiu orbi..

un ne-
„Ce mă îac eu atunci ? Să trăesc în mizerie ca
trebnic 2 Am multă nădejde în viitorul meu, despre menirea.
mea, şi tare aşi vrea aiutor. Am întrebat pe mulţi doctori ce
e de făcut. Ani întregi mi-au făcut multe la ochi. Mi-au da! o-
trăvurile cele mai tari, am suferit multe dureri; dar degeaba,
nam înţeles nimic”.
De-aţi îi privit pe acest tânăr, de-aţi îi auzit plângerile.
sale, uşor aţi îi putut judeca : Ochii sunt ca si corpul şi corpul.
ca şi ochii, şi amândoi tânjiţi. Tânărul a îost rău hrănit, mo-
leşit prin îmbrăcăminte şi, prin înlăturarea oricărei deprin-
deri, oricărei oţeliri, slăbiciu nea crescu. Cum pot părinţii să-şi.
crească aşa de prosteşt e copiii ?
Pentru vindecare am făcut următoarele: ;
1 In fiecare seară spălătur i in pat, pentru ca căldura să
crească şi să dăm viaţă şi vioiciune trupului. -
2. In fiecare zi câte un duş la cap şi la) genunchi, cari în-
tăresc, învie şi încălzesc.
3. Dimineaţa şi! seara, câte o porţie de supă deasă, pentru.
că natura nu suferea una mai mare. 7
4. Toate băuturile spirtoase fură cu totul oprite si înlocui-
te cu o hrană nutritoare.
Ochelarii au putut fi îndepărtați chiar în a treia zi. Ochii:
putură să sufere deia lumina si aerul.
- Miiloacele arătate fură întrebuințate timp de trei săptă-
mâni. Apoi am rânduit : într'o zi un duş la cap si la şold, într'—
alta o bae de jumătate. In tot timpul curei, ochii fură zilnic
spălaţi cu apă amestecaltă cu miere, pentru a-i curăţi si întări..
(Un vâri de cuţit de miere se fierbe trei minute întrun sfert
de litru de apă).
După trei săptămâni tânărul era cu totul altfel. Ochii eraw
deja destul de tari. Spunea că niciodată nu văzuse mai bine.
Toată înfăţişarea lui se schimbase.
Minţile împrospătate şi inima veselă deteră tânărului o:
nouă plăcere de a trăi. Spunea curat: „Nici nu știam că se
poate face cineva aşa de bine, după cum sunt eu acum”.
Părinţii si învățătorii ar trebui să n'aibă în vedere numai
spiritul, ci şi trupul. Cât de mult le vor mulțumi tinerii fericiţi!
Boala de ochi.
(Din „Testamentul meu”)
Dacă ochiul îace parte din părţile cele mai delicate ale cor-
pului, el merită si îngrijirea cea mai minuțioasă posibilă.
mai mulţi oameni sunt de obiceiu mulţumiţi dacă văd; nu se
mai sinchisesc nici de a da vre-o îngrijire deosebită ochilor, nici
de a-i curăța. După cum mulţi îsi împovărează prea mult cor-
pul şi şi-l ruinează din această cauză, tot astfel procedează!
 145

mulţi inşi cu ochii lor, fără cruţare, ruinându-i

mai mult sau
mai puţin, îie cu un moment mai înainte, fie cu un momen
târziu
t mai
. Este necesar însă ca şi ochii să îie îngriii
ţi sisă nu-i o
bosească cineva prea din cale afară. Cum poate
cineva să slă-
bească ochiul, tot aşa poate să-l şi întărească,
şi precum, în ge-
nere tot corpul poateîi învârtoşat şi întărit, tot aşa pot îi
întărite şi diferitele părți ale corpului; aşa şi ochii. Ochii se :
întăresc prin băi de ochi:se ţin ochii zilnic odată, sau si de două
până la trei ori, în apă, timp de două până la cinci secunde:
apoi se ridică capul din apă si se pune după două până la patru -
secunde iarăşi in apă; se repetă de două până la patru
proced
ori acest
eu asa incât totul să dureze un minut. Asemenea
răţă şi întăresc ochiul şi nu pot fi decât recomandabil băi cu-
e. Nu nu-
mai când ochii sunt bolnavi, ci şi atunci când se află
în cea ma:
bună stare, trebue să se îacă din când în când
asemenea băi.
de ochi.
Pe lângă băile de ochi se pot aplica şi compr
ese de ochi.
lei un peticel de pânză, îl îndoeşti de patru până
la şase ori, îl
moi în apă rece, te legi cu el la ochi, îl laşi acolo
trei până la
cinci m.nute, si repeţi apoi compresa. Această compr
esă sim-
plă întărește foarte mult ochiul. In locul compreselor de apă se -
pot face şi comprese de burueni cari curăţă şi
întăresc ochiul,
Se poate fierbe o linguriţă de cafea de fenicu
l într'un sferţ de
litru de apă; apoi se înmoaie cârpa pe care o
pui udă de tot; li-
chidul trebue să pătrundă si el în ochi. Se poate
întrebuința în
acelaș mod anaso n mare. Dacă se moaie o cârpă în ceai de pe-
lin şi se pune la ochi, se obţine de asemenea
zultat Aceste buruieni curăță si întăresc ochii unAfară
foarte bun re- -
buruieni se mai pot aplica şi altele, de ex.: aloe,
de aceste
şi piatră acră, aceasta din urmă însă numai coada calului -*
subțiată mult în apă.
Incă o grijă pe care trebue s'o aibe cineva, este ca
să aibă
cât se poate de multă luminăîn casă. Este O mare
nenorocire
în ziua de azi, că foarte adeseaori perdelele
de prin camer
noastre sunt de culoare foarte închisă, şi că lumina zilei ele
nu se
tolerează în întregimea ei. Aceasta se întâmplă,
mai ales în
casele boereşti. sub pretext că lumina strică mobilele. De a-
ceea se pun perdele de culoare închisă, şi astfel
se poate în-
tâmpla ceeace mi s'a întâmplat mie, nu de mult, că
adică, fă-
când cuiva o vizită am intrat într'o cameră unde ziua
'n amiaza
mare ași fi putut citi foarte cu greu câteva rânduri.
De aceeaşi mare importanță ca lumina bună, este
si aerul
curat. Ochiul trebue să aibă pe cât se poate numai aer sănăt
de aceia casele si camerele trebuesc să fie totdeauna bine os;
aeri-
site: Umblatul desculț si umblattul pe pietre ude are o actiun
e
întăritoare asupra corpului întreg şi cu deosebire
asupra
ochilor. In ziua de azi este moda dea se purta diferite fe-
19
 146

luri de ochelari; după cum mai înainte vreme se recomanda numai

culoarea verde, aşa se recomandă acum culorile cele mai diferite.
Eu nu recomand nici una din aceste culori, ci numai ce este menit
de Creator, adică aerul curat. Când ochii nu pot suporta lumină
şi aer, ei sunt bolnavi şi attunci trebuesc, înainte de toate, cu-
rarisiți şi în curând vor fi întăriţi îndestul cu ajutorul băilor
de. ochi. Apărătoarea de ochi este, ce e drept, un ajutor bun la
nevoe; dar prin întărirea generală a corpului si a ochiului, acest
paliativ poate fi în curând înlăturat. Am îost întrebat odată dacă
un văl pe obraz poate proteja şi ochii şi dacă trebue recomandat ded

pentru acest motiv; şi am răspuns că un văl pe obraz poartă

numai nişte oameni extravaganţi, cari nu sunt mulţumiţi cu
ceeace a hotărât Dumnezew; aceştia vor să se aralte mai îru-
moşi decât cum sunt, ori că au nişte pete sau defecte pe obraz,
pe cari vor să le ascunză.
După cum la incendii se caută a se stinge focul cu apă, aşa
şi la inflamaţiunile sau congestiunile ochilor apa este positiv
mijlocul cel mai bun pentru a se stinge asemenea îierbințeli. Da-
că cum se întâmplă adesea, copiii au congestiuni de ochi chiar
inainte de a putea să umble, cel mai bun lucru de făcut este de
a. scufunda zilnid în apă un asemenea copil timp de 1—2 se-
cunde ; asemenea! să i se îmbrace zilnic, timp de 2—3 zile, o
cămaşă udă; apoi copilul să fie scufundat în apă numai odată
în cursul săptămânii, sau chiar, cu cămaşă cu tot, si să fie în-
făşurat 1—2 ceasuri, Adesea insă aceste intlamaţiuni sunt atât
de violente şi de persistente, încât pleoapele se mmilă tare și
copilul nu mai poate să țină deschis nici un ochiu. Brânza de
vacă, îrecată bine, pusă şi legată binisor la ochi, este de un
efect excelent, dar trebue reînoită cu alta. proaspătă . ori de
câte ori se usucă. Se poate întrebuința deasemenea, pentru acest
scop, şi zerul de brânză de vacă. Un alt miiloc este apa de coa-
da calului, dar compresele trebuesc reînoite cel puţin la fiecare
15—20 de minute. Asemenea dacă inilamaţia ochilor este per-
sistentă, se poate turna odată pe zi apă rece pe cap, ca si cum
s'ar face un duş, la cap.
„_ Inflamaţiunile din ochi provin mai ales din îngrămădirea mare
a sângelui la cap. Dacă la aceasta se mai adaugă o cauză ex-
terioară, ca răceala, şi inflamaţia nu se înlătură repede. se
produce o dilatare considerabilă a vinelor şi tot capul se um-
ple cu prea mult sânge. Dacă o asemenea inflamaţiune a ochilor
durează un timp mai îndelungat, atunci se întâmplă prea les-
ne că sângele afluează spre cap, si orice bagatelă e în stare să
cauzeze o altă inilamaţiune, aşa încât unii copii pot căpăta
patru sau cinci inflamaţiuni de ochi inir'un an. In acest caz 20-
piii trebuesc bine întăriţi un timp mai îndelungat. pentru ca cir-
culaţia sângelui să se reguleze şi sângele însuşi să se ameliore-
ze. De inflamaţiuni de ochi sufer copiii cărora le curge mai des
 147

“sânge din nas, şi aceasta e o dovadă că pătru

nde prea mult
“sânge în cap.
După cum apa de coada calului poate să se întrebuinţeze
pentru comprese, tot astiel poate să se întrebuinţeze
Tece; asemenea şi siiur; intr'un cuvant infuz şi apa
iune de buruieni ră-
coritoare şi astringente. După astfel de infla
maţiuni rămân de
obicei rămăşiţe de ale boale. in cap. Dacă
deci se produce o
mică inflamaţiune, care abia se poate observa,
atunci se întâm-
Plă foarte adeseaori că dimineaţa, copiii au
ochii lipiţi, aşa; încât
nu se pot deschide decât cu oarecare anevo
inţă. Aceasta e un
semn că ochii şi capul nu sunt încă debarasaţi
cu totul de infla-
-mațiune, căci aceste secreţiuni provin din
inilamaţie. Atunci
trebue să se continue inainte cu secreţiunile
şi cu învârtoşarea
corpului, până ce natura întreagă e debar
asată de toate sub-
stanţele bolnave. Mijlocul absolut cel mai
eficace este zilnic sau
cel puţin la îiecare două zile, o jumătate
de bae şi infăşurarea
copilului odată pe săptămână într'o Căma
şă udă, timp de un
ceas. Dar această înfăşurare nu trebue
să durez
un ceas, căci altfel s'ar ivi o căldură prea mare e mai mult de
peta,
si răul s'ar re-
Există un mare număr de copii cari capătă
abcese sau ul-
cere în diferite părţi ale corpului, la deget
e, la picioare Sau la
urechi; mai ales însă ochii sunt atacați
la copiii zişi scrofuloşi.
Dacă unor asemenea copii nenorociţi
li se inflamează ochii, tre-
bue să suiere foarte mult; dacă se
caută
numai ochii, vindecarea este foarte grea. a se supune la o cură
Numai atunci este si-
.gur ajutorul, la asemenea inflamaţiu
ni de ochi, când starea în-
sufere circulația sângelui; atunci au
naturi Slabe, sânge slab şi
nesănătos; întrun cuvânt, tot corp
ul e bolnav în toate părțile
sale, şi bieţii copii nu găsesc, în cele
mai multe cazuri, un aju-
tor suficient; cel mult o alinare ;
adesea ei ajung ologi şi tre-
bue să îndure suferințe nespuse, până
ce moartea pune capăt
'chinurilor lor.
Deşi locul de a trata această boal
pitol, totuşi voi spune aci pe scurt ă ar fi întrun alt ca-
cum se pot înlătura. infla-
maţiunile de ochi la asemenea copii
înainte de toate, de o hrană bună
. Aceşti copii au trebuință,
; să se evite spirtoasele şi
condimentele; 'să li se dea, din cont
ră, malt cu lapte fiert, bu-
lion, făinoase, precum tăiței, iofca, gălusti, etc. Carne,
“supă de carne, bere şi vin le socotesc
ca vătămătoare. Copiilor
să li se dea, contorm constituţiei
lor, odată sau de două ori pe
săptămână, o cămaşă muiată în apă
de flori de fân, prin care
se obține dizolvarea tuturor materii'
or învârtosate ce se află în
diferitele părţi ale corpului Copii
i să fie scufundaţi zilnic, sau
dacă sunt prea slabi. la fiecare două
zile, în apă: dar numai
timp de 1-—2 secunde. Afară de aces
tea, să stea mult la aer cu-
at, fie într'o cameră bine aerisită,
fie sub cerul liber. Aceşti co-
 >= Bia udate dit ta Air?salacc iruaaa sapeaite

148

pii nu pot suferi laptele de loc; el trebue să li se dea ori cu ca-

iea de ghindă, ori cu malţ. Mijlocul cel mai eficace este ca unor.
asemenea copii sa Lu se dea catea are neagra de maut iara lapte,
însă amestecată cu miere; această catea le place foarte mult si
le prieşte minunat de bine.
Dar nu trebue să li se dea decât, la fiecare 2—3 ceasuri,
2—4 linguri; chiar dacă nu capătă timp mai îndelungat nici o
altă hrana decat asemenea cafea ae mat, tovuşi copiii se ingra-
şă, mai ales când malţul se fierbe cu miere şi se mănâncă aşa.
Inflamaţiuni de ochi se întâmplă adesea şi la adolescenţi,
precum şi la oameni maturi. Ele se pot naste dintr'o răceală,
printr'un curent de aer sau prin igrasie; atunci se desvoltă o.
congestie în cap, care congesti e se abate de obiceiu asupra 0-
chilor. La asemenea inilamaţiuni, năvălirea sângelui la cap e.
prea tare; vinele se umilă tot mai mult si, în cele din urmă, CON=
gestiunea atacă tot corpul; ochii însă sunt mai expuşi decât on
ce alt organ. Aceste inilamaţiuni sunt de obicei foarte dure-
roase, ochii slăbesc foarte mult, şi chiar celelalte membre su-
fer, fiindcă se molesesc prin obişnuitele obloiiri şi îmbrobo-
diri la care se recurge în asemenea cazuri, şi astiel, în cele din.
urmă se repetă la orice bagatelă, câte o inflamație. Şi aci, ca
în multe alte împrejurări apa este, după convingerea mea, cei
mai potrivit remediu, căci printr'însa sângele din cap este re-
condus în corp. Capul însă trebue, înainte de toate, să fie ex--
pus aerului, iar nu să fie moleşit prin obloiiri. Cel dintâi si
cel mai important lucru însă, pe care oamenii îl au de îăcut
când se iveşte o inflamatie este de obicei a se lega la cap cu.
câte trei şi patru obloieli ; prin aceasta se trage în mod arti-
ficial din ce în ce mai mult sânge în spre cap, şi inflamaţia
devine tot mai tare şi mai îndelungată. Cine si-ar întări în ge-;
nere corpul bine, acela nu va căpăta aşa lesne, ba poate chiar.
de loc, inflamaţiuni de ochi, dar dacă natura se îmbolnăvește, .
atunci asemenea boale se nasc din cele mai mici cauze.
O fată, în vârstă de 24 de ani avea ochii inîlamați. l-am.
ordonat să facă la fiecare ceas o bae de ochi, o înfăsurare scur-
tă pe săptămână, o cămaşă muiată în apă şi otet şi, de două .
ori, câte o jumătate de bae; la cap nimic altceva afară de:
baie de ochi. Inflamaţia a dat repede îindărăt si tot cor-.
pul a revenit în cea mai bună stare. Baia de ochi s'a continuat.
până ce inflamaţia a dispărut. ial
Se poate face apă de ochi şi din miere; o linguriţă mică de:
miere se fierbe 1—5 minute într'un sfert de litru de apă; aceas-
ta dă o apă de ochi foarte bună. Mierea curată întăreşte, în--
lătură căldura şi alină durerile. Am încercat să amestec buru-
eni cu miere; şi mai mult, anume burueni verzi. Această ames- .
tecătură de miere şi burueni se numeşte. alifie de ochi. Eîectul:
este adesea uimitor; în multe cazuri această alifie a avut un
 149

:efect mai bun şi mai eficace decât orice alt remediu întrebuin-
“at de mine. De obiceiu se ia zilnic din această alifie cât un bob
de orz, şi se pune în ochiu sau în colţurile ochiului. dar şi mai
bine sub pleoapa de sus, aşa că alifia este trasă cu totul sub
pleoape.
Tot aşa de frecvente, ca inflamaţiunile de ochi, sunt mai ales
la copii, şi perdelele de nori sau ceață.i se pare că niste
nori se nasc pe firmament : din pământ se ridică o ceaţă spre
„Cer, care ceată se adună undeva şi formează acolo nori groşi
şi subțiri. Astfel se nasc adesea şi nişte bubulițe mici pe cor-
neea ochiului; bubuliţe cu acelaş mers ca si alte abcese şi pre-
cum de obicei la un abces rămâne o cicatrice si există o pată
roşie, tot astfel se formează şi din aceste bubulițe vindecate
nişte cicatrice. Acestea pot ocupa o parte din cornee; dar pot
să acopere corneea, aşa că sunt întinse ca un văl peste corneea
întreagă. Atunci se petrece acelaş fenomen ca şi cu soarele.
Dacă norul e subţire, soarele se vede printr'însul; dacă norul e
gros, şi soarele devine invizibil. Se poate întinde un nor subţire
“deasupra ochiului şi pacientul tot mai vede, dar nu bine; dar
se poate întinde deasupra ochiului şi un nor aşa de gros, încât
se produce o orbire complectă. N'am ezitat niciodată a înlătu-
"ra asemenea perdele afară numai dacă erau învârtosate
de tot
şi coaja nu se mai putea dizolva. A
Asa, nu de mult, a venit la mine o îată, care nu mai putea
să vadă decât foarte puţin. Intr'un timp, nu tocmai îndelungat,
perdeaua de nori îu cu desăvârşire depărtată si fata începu
să
vadă bine şi limpede ca mai înainte. Vindecarea se face aşa
după cum vindec toate boalele, printr'o acţiune deosebită asu-
pra corpului si asupra părții bolnave. Căci, desi asemenea per-
dele de nori se nasc din abcese se pot produce totuşi
asemenea
turburări prin pătrunderea unor materii morbide prin cornee.
De acea şi am convingerea că printr'o acţiune asupra corpulu
i
întreg se poate obţine vindecarea. Cred mai ales-că mulţi
nori
din aceştia pe cari noi nu-i vedem, se nasc în ochi când
in-
tră o materie bolnavă, cum se întâmplă de exemplu la poda=
ră; când vine podagra. n'o vede nimeni, si totusi
boala se
începe deia prin materiile morbide acumulate. Dovada întru
a-
ceasta ne-o dă si cura; când exercit o acţiune numai asupra
0-
chilor, îmi va trebui mai mult timp decât când o exercit
asupra
corpului întreg. Cura principală consistă deci în aceea că se exer-
cită o acţiune purificatoare asupra corpului întreg
şi că se
tă de grijă ca circulația sângelui, care este de o importa poar-
nţă asa
«de mare să devină perfect de regulată; atunci
eliminarea “din
ochi va fi cu mult mai usoară şi se va face cu
mult mai lesne.
Pentru a dizolva acesti nori de pe ochi avem
multe mii- .
oace.
O apă de piatră acră. foarte subțire dă un efeat
dar nu o întrebuințez mult timp ci folosesc şi alte miilo foarte bun |
ace di- SE,

cc fiu cu câinii
ia n tei cati
 450

“zolvante. Zilnic o picătură de miere şi spălarea ochilor de două.

ori pe zi cu apă de aloe, are un efect dizolvant, eliminator şi
tămăduitor. O; acţiune mai puternică decât a mierei o are alifia.
de ochi. Dacă această alifie se pune la ochi de două ori pe zi
şi dacă se spală de două ori pe zi cu o apă de ochi, eliminarea
se îace destul de repede. Atunci alifia de ochi se poate pune și de.
două ori pa zi şi ochii se pot spăla bine odată pe zi cu apa de
ochi.
Cu deosebire de bună este apa de fenicul; ea întăreşte o-
chiul, ceeace măreşte puterea vederii. Pentru a exercita o actiu-
ne dizolvântă mai puternică, se poate face şi comprese la ochi,
O cârpâ de pânză foarte moale, bine spălată, se moaie în apă de:
aloe şi se pune timp de 1—2 ceasuri: se! poate reînoi la fiecare
jumătate de oră; aceste comprese se pot face şi peste noapte.
Afară de asta. mai este recomandabilă şi dpa de pelin, mai a-
les când ochii se inflamează foarţte lesne ; ochii se pot spăla
zilnic, odată sau de două ori, cu această apă, sau li se pot face:
şi comprese cu ea. Tot aşa de dizolvant si de tămăduitor, ca
pelinul este şi tormentilul (sclipeţ) si tot în acelas mod se poa--
te întrebuința şi apa de tormentil. O acţiune deosebită în afec-
tiunile de ochi â produs-o şi zahărul de pelin şi cel de tormen-
til. Extract de 'tormentil sau de pelin se amestecă cu zahăr alb;
ambele se bat bine şi mixtura se expune la aer liber; spirtul se
evaporează repede, zahărul se usucă şi conservă esenţa de pe-
lin şi de tormentil, şi astfel se poate pune odată sau de două:
ori pe zi zahăr de pelin sau de tormentil în ochi. Dacă za--
hărul nu e tocmai fin de tot, el cauzează, când este suflat în:
ochiu, o frecare uşoară, care contribue foarte mult la disolva-
rea negurei. Dar zahărul se topește curând şi din ochi începe să
curgă apă de zahăr cu materii morbide dizolvate.

Albeaţa în ochi (Cataracta).

(Din „Testamentul meu”).
O afecţiune de ochi mai gravă decât cele pomenite mai sus,
este cataracta, provenită din învârtoşarea materiilor morbide
“strânse în interiorul ochiului, unde se acumulează cu atâta pu--
tere încât nu mai pot îi înlăturate.
Cataracta cenușie.
Există trei feluri de cataracte: cataracta cenușie, cataracta
neagră şi cataracta verde.
Ştiinţa declară în genere cataracta cenusie ca incurabilă, şi;
se zice că numai prin operaţie se poate vindeca. Eu însă sunt
convins că în multe cazuri. este încă chip de aiutorare la în-
ceputul cataractei cenusii. Mulţi bolnavi cu o cataractă la înce-
„putul ei — la unii era deja înaintată — au venit la mme, şi.
[i
*
 ORYPTACHE B.Jud.ANT ONE
15pm. PeenariMușcei

multora dintr'înşii le-am ajutat. Aci asemenea, trebue o acţiune

dizolvantă şi eliminatoare jatât
, asupra naturii întregi cât si în
deosebi asupra ochilor însăşi. Aci se aplică mai ales înfăşură-
rile, însă într'o formă si mai puternică decât de obicei. Cine
este afectat de această infirmitate să facă pe săptămână 2—3
duşuri la cap, 1—2 înfăşurări de gât şi, zilnic, 1—2 băi de ochi
ungându-se în acelaş timp cu o apă de ochi tare sau cu alifia
de ochi. E bine înteles că aci trebue să umble cu cea mai mare
băgare de seamă. Ochiul şi corpul se tratează cu îngriiiire şi
totuşi e necesară o acţiune energică.

Cataracta neagră.
Cataracta neagră consistă în aceea că nervul vederii sca-
pătă din ce în ce mai mult si în cele din urmă, se altrofiază:
Am vindecat deja: oameni orbi şi pe jumătate orbi, cari sufe-
reau de cataractă neagră. Un 'polonez, cu desăvârşire orb de
trei ani de zile. a fost complect vindecat în treisprezece săp-
tămâni, şi mulţi alţii la cari cataracta nu era asa de veche.
La vindecarea acestei infirmităţi a ochiului este de mare
importanţă ca să se exercite o acţiune puternică si să se favo-
rizeze, înainte de toate, schimbarea materiei atât în ochi, cât
şi în tot corpul; căci sunt convins că la astfel de boale de ochi
tot corpul e asemenea bolnav. Aplicările cele mai energice, în-
trebuințate cu mare atenţiune sunt si, aci de cel mai bun e-
fect; în fiecare zi să se facă 2—3 băi de ochi, pe săptămână
2—3 dușuri la cap, 1—2 duşuri complecte şi două jumătăţi de
băi. Aceste aplicări au o acțiune întăritoare, dizolvantă si puri-
ficajtoare asupra corpului întreg. Rezultate deosebit de favora-
bile am avut la această infirmitate, când se da ca o cauză a lor
otrăvirea cu nicotină.
Cataracta verde.
Cataracta verde vine de obicei foarte repede, si mu în-
cetul cu încetul, ca cea neagră ori ca cea cenușie. Fa! e cauza-
tă printr'o năvălire puternică a sângelui în interiorul ochiului.
Această îngrămădire de sânge cauzează o dilatare mai mare
a ochiului ; de aceea oamenii afectaţi de cataractă verde au
de obicei nişte ochi ieşiţi foarte mult afară, cu o coloare "Du= A
:
țin cam verzue. Această îngrămădire a sângelui poalte proveni
printr'o prea mare trudire a ochiului, prin care trudire sângele 3

se trage prea mult spre ochi. Se produce o mică inflamație şi

din această inflamație se nasc materii necurate, cari mu mai xă-
sesc un loc pe unde să iasă, cauzând astfel o îngrămădire mai
mare si exercitând, în modul acesta o presiune neîntreruptă. A-
ceastă presiune cauzată de îngrămădirea materiilor, poate să
crească asa, încât omul să piardă toată facultatea vederii. La
aceste cataracte am obținut cele mai bune rezultate.

PIRINEI POR A PO ARI ST SPRIE Ee ea OI A PIE XE TIR II.

 152

„Dacă vrea cineva să vindece o asemenea cataractă, este

necesar;să se impiedice, înainte de toate, orice năvălire prea
mare de sânge spre cap, şi ingrămădirea cauzată chiar în cap
să se înlăture treptat--treptat. prin repedea primenire a materi-
ei, aşa încât ochiul să poată ajunge iar la puterea sa de ma:
înainte.
La cataracta, verde însă, orice întârziere are, drept urma-
re cea mai mare primejdie. La tratament se exercită mai puţin
o acţiune asupra capului, decât asupra corpului întreg, de oart-
ce aplicările puternice la cap ar putea să conducă la cap o şi
-mai mare cantitate de sânge; e destul a se face des băi de ochi
şi a avea grijă de a se curăța şi întări ochii prin miiloacele a-
rătate mai sus. Inainte de toate trebue a se avea griiă să se re-
guleze circulaţia sângelui ; asemenea oameni. au de obicei pi-
cioare reci şi de aci prea mult sânge in etajul de sus.
Un teolog suferea de cataractă verde şi nu mai putea citi
de loc. l-am prescris să umble zilnic în apă, prin care miiloc s'a
obţinut o întărire si o eliminare a. sângelui din cap; afară de
asta a trebuit să facă trei jumătăţi de băi pe săptămână, cari
au încălzit şi întărit tot abdomenul; pe urmă a căpătat două du-
şuri complecte, prin cari s'a regulat circulația sângelui. Tot-
deodată a trebuit să facă zilnic două băi de ochi şi să-şi spele
ochii cu ceai de pelin akternat cu apă de aloe.
Cele mai bune aplicări pentru a conduce sângele afară din
cap, sunt băile de picioare şi duşurile la şolduri sau la genunchi;
pe lângă aceasta oamenii robuşti mai pot îace şi duşuri aplica-
te sus, iar oamenii slabi spălături pe partea de sus a corpului.
Dacă cumva cataracta verde se ivește în mod subit, atunci
sângele năvăleşte cu mare putere în ochi; în asemenea cazuri,
cel mai bun miiloc este a se aplica imediat o înfăşurare scurtă
sau, dacă bolnavul este un om robust, o manta spaniolă. Ase-
menea se poate obloji şi picioarele, până peste pulpe, cu
pânză, care să îi fost muiată în jumătate apă şi jumătate otet;
dar nu se va aplica mai mult de un ceas. După trei zile sângszle
va fi condus afară din cap, şi atunci se pot face alternativ du-
şuri la genunchi şi la şolduri, şi jumătăţi de băi. Dar nici aci
nu trebue să se facă exces; două aplicări pe zi sunt de ajuns.
Toate afecțiunile de ochi, atât negura, cât şi cataracta
se vor ivi cu atât mai rar, cu cât omul va duce o viaţă mai re-
xulată şi cu cât corpul va fîi.mai învârtoşat; deaceea putem
găsi adesea la oamenii cei mai bătrâni, cari însă au dus o
viață regulată, nişte ochi foarte buni şi sănătosi.
 153

Catar de ochi.
“Un medic militar celebru mi-a zis acum vre-o
35 de ani:
„Catarul sau guturaiul e un rău, din care se
pot desvolta toţ
felul de boale, ca îriguri, tifos, oitică, ete
De aceea trebue ca
oricine să-şi întărească trupul, ca să nu se poată
lega de el gu-
turaiul prin răceală. Cine are un guturaiu,
să, nu se lase până
nu la vindecat pe deplin”,
A îi orb este una din cele mai mari nefericiri.
doi ochi. Este deja o pierdere ireparabilă,dac Avem numai
ă pierdem unul
din ei. De aceea să-i păzim bine. Dureri de
şi copiii, mai ales în şcoală. O mulțme de oamen ochi uu adeseaori, A
i sufer de ochi.
Cele mai multe boale provin din corp. La oamenii
sănătoşi
se eliminează toate sucurile de prisos din corp
prin transpira-
ție, respiraţie, etc. E minunată operaţia acestei maşini
miracu-
loase. Altfel stau însă lucrurile când omul e bolnav
. Lichidele pe
cari corpul slab nu le mai poate elim.na, se îngră
mădesc în Corp,
în cap; etc. Ce se adună în cap, tinde să iasă
mai mult prin
ochi. Acele lichide însă, sunt iuți, caustice iar
ochiul e prea de-
licat şi de aceea simţim usturimi. Dacă
ieşirea sucurilor iuți
este împiedecată, ochii se inflamează ; adesea
ori se roşesc ca
sângele şi ochii slăbiţi nu pot suferi lumina
.
Vindecarea e cu putinţă numai dacă lichidul se
eliminează
cât mai repede.
Unii bolnavi de ochi mai că nu mai văd, sau numai
ceaţă; alţii cred că le sbârnăie musculiţe pe ca prin
dinaintea ochilor,
alţii văd altceva. Toate aceste rele isvorăsc
din aceeaş sorgin-
te veninoasă din aceeaş materie otrăvicioasă.
Să înlăturăm
această materie, să întărim ochiul, şi va fi vindec
at. lată aci
un exemplu.
Fetiţa Antonia, de 5 ani. era palidă la faţă
si umflată; se
vedea că nu era sănătoasă. Copila avea ochii inflam
aţi şi nu
putea suporta lumina. N'avea nici poită de mânca
re.: Noaptea
nu dormea bine, ci plângea.
j
Ce era de făcut? ca
In fiecare zi copila să fie înfășurată dela subsuori în
jos:
Mai întâi pătura se moaie în apă căldicică, în care
au îiert pae
de ovăz. Peste pătura udă se înfăşoară o pătură
uscată groasă;
copila se culcă, şi va adormi. Va fi lăsată astiel
până se deş-
teaptă. In tot cazul să stea înfăşurată un ceas. Acest
procedeu
ține o săptămână.
In a doua săptămână să i se facă o bae caldă
cu pae de o-
văz, în care să stea 15-—20 de minute, după care
să se toarne
peste corp apă nu de tot rece, şi să se îmbrace repede
, ca să
nu răcească:
Această udare cu apă rece, după o bae caldă, e prea impor-
tantă şi la copii. Materiile morbide se dizolvă în baie
caldă şi
 tă ba A tei geci ao Tla i ie i 0Dai d dci a A ai 2
ile Di Ra Ei All

154

si închide porii.
se eliminează din corp; udarea rece întăreşte
dată copilu l va plânge , ca toţi copiii, dar se va
Intâiaşi
a doua sau a treia.
deprinde în câteva zile. Baia să se repete vor de-
zi. Copilul se va simți tot mai bine, mai sănătos; vchii
veni mai curaţi.
si urmă-
In acelaş timp mama îngriiată poate întrebuința
ia o bucată de piatră acră,
torul mijloc direct pentru ochi; să te litru.
b; să. o topeas că într'o jumăta
cât două boabe de porum
ochii în fiecar e zi de trei-p atru ori.
de apă şi să spele
să nu înceteze:
Nici după ce copilul s'a făcut sănătos, mama
după cum s'a prescr is mai Sus. dar
de a spăla şi îngriji pe copil,
nu aşa des.
cinci săptă-
Dacă pacientul n'ar avea cinci ani. ci numai
ci să-i aplice înfăşurarea
mâni, mama nu trebue să se sperie,
şi baia prescrisă.
bube:
Băiatul Anton, în etate de patru ani, e scrofulos:; are moa-
Copilu l nu
pe cap; nici gura, nici ochii nu-i sunt sănătoşi.
re, dar sufere.
fiecare zi, .
Inainte de culcare, mama să îmbrace copilul în l şi:
într'ocămaşă muiată în apă cu sare. Apoi să culce copilu
să facă
să-l înfăsoare bine în plapumă. In săptămâna a doua treia zi, si
mâna a treia, tot a
aceasta tot a doua zi; în săptă
tă să dea copilul ui, în mânca re sau
"aşa mai departe. Totoda zi,.
făină de cretă cât ia pe vâriul cuţitul ui în fiecare
băutură,
şi băiatul se va. face sănătos, spre bucuria . părinţi lor.
adeseori
Berta merge la şcoală, dar nu arată bine la față;
nu poate citi. Ochii îi sunt roşii. In timp de zece:
o dor ochii si si
în cămaş ă udă.
zile mama să îmbrace copila de şase ori
nt. să-i facă băi calde cam de
dacă acest remediu nu va fi suficie
:
21 grade; în apă se pot pune si ramuri de brad; după fiecare
bae. copila să fie iute spălat ă cu apă caldă. Aceas ta vindec ă şi
întăreşte ochii.
George un băiat de 9 ani, suferea de ochi: Nu mai putea
citi; nu cunoştea bine pe oameni, era pe jumătate orb. Părinţii
cheltuiseră 500 de franci cu ochii băiatului. Nici doctorul,
nici farmacia n'au folosit la nimic. Ochii erau bolnavi, dar tot asa
de bolnav era şi copilul întreg: mâinile şi picoarele, îi erau
totdeauna reci; lipsă de poftă de mâncar e; corpul slăbit. Nu
numai ochii, ci băiatul întreg era prăpădi t- El umbla cu o-
chelari albastri şi trebuia să îie condus de cineva.,
In patru luni George s'a făcut bine de tot, atât la corp:
cât si la ochi. Băiatul a trebuit să facă două băi calde pe săp-
tămână. De patru ori pe săptămână lam pus să îmbrace o că-
maşă, muiată în apă, în care am pus puţină sare, Rămânea in-
făşurat un ceas sau un ceas și jumătate. Totodată V'am făcut
să umble adeseori descult prin iarbă! udă sau prin ploaie. După
patru săptămâni George făcea 3—4 băi pe săptămână, în apă
 155

caldă numai de 15 grade, în care nu sta decât un minut; apoi:

făcea totdeauna miscare. In fiecare zi băiatul îşi spăla ochii cu.
apă în care se topise puţină piatră acră. Corpul băiatului deve-
nea. tot mai sănătos şi ochii de asemenea, încât în cele din ur--
mă eraw binişor de limpezi, ca şi cum n'ar îi suferit niciodată,
Cristina, în etate de 24 ani, arată foarte bine la faţă; dar ne-. -
contenit se plânge de ochi. Are prea mult sânge la cap, prea PU-
țin sânge la picioare şi de aceea picioarele îi sunt reci.
Pacienta face tot a doua zi o bae de picioare căldicică,
punând în apă cenuşe şi sare, Aceasta îi atrage sângele dela cap:
în jos. De trei ori pe săptămână stă în apă până sub braţe:
(semi-bae) o jumătațte de! minut. La lucru se descalță. Sângele
nu se mai urcă în cap şi durerea de ochi dispare.

Dureri de ochi.
Agata vine şi se plânge: „Trei ani de zile am avut grozave-
dureri de cap, încât nu puteam dormi nopţi întregi. Picioarele
îmi sunt totdeauna reci; când nu mă doare capul, simt dureri în:
spate, încât sunt; ca ţeapănă. Am fost la o mulțime de doctori:
nici unul nu mi-a putut ajuta. De o jumătate de an mi-a slăbit.
vederea aşa de mult, că d'abia zăresc casele şi, dacă va mai!
merge aşa câtva timp, voi orbi de tot”.
Ea a trebuit să facă cura următoare: :
1. In fiecare săptămână să îmbrace de două ori o cămaşă
muiată în apă cu sare, să stea înfășurată într'o plapumă un ceas;
şi jumătate;
2. De două ori pe săptămână să-şi facă o înfăşurare muiată
în apă caldă cu flori de fân; să stea aşai un ceas şi jumăta
te:
3. In fiecare zi să toarne un minut apă rece pe genunchi, a-.
poi să facă mişcare; această cură să țină două săptămâni.
In a treia; săptămână a trebuit să-şi toarne în fiecare zi Ai
apă E
pe corpul superior şi pe genunchi dimineața, iar după ,d
amiază:
să facă o semi-bae si să umble în fiecare zi trei minute
:-
$
în
aşa și în a patra săptămână. După acest timp îngrămădirea apă; sân--
gelui la cap dispăruse: vederea ochilor se îndreptase;
picioa-
rele eran calde şi pacienta era vindecată.
Afară de asta a mai făcut trei băi pe săptămână pentru
în-.
tărirea corpului întreg.

Cataracta ochilor.
Un îuhcționar a adus un băiat de nouă ani, care suieria:
de ochi. Mititelul vedea aşa de rău, încât numai cu greutate
pu--
teă să meargă singur.
— Cum de ai venit la mine?”
— „Copilul meu a fost căutat de mulţi oculişti, dar
toţi:
au declarat că are cataractă şi nu se poate vindeca“.
 za o Ama "tuîntă Selit ai ta

156 i

ani!
Lucru îngrozitor : Orb la vârsta de nouă negru.
acope riţi ca. de un nor
Ochii băiatului erau băiat nu sufe-
privi re am văzut că sărm anul
Dar la prima dit;
cel mic era prăpă
“ia numai de ochi. Intreg organismul lui piele
avea a uscată, era slab,
copilul era bolnav de sus până jos; întreg era
lipsit de apetit. Aşa dar nu numai ochii, ci corpul
atunci ochii se vor
bolnav. Mai întâi să vindecăm corpul, si
îndrepta şi ei.
fiecare zi a trebuit să
Am dat la o parte ochelarii băiatului. In
e umede, descult, şi zil-
umble mult prin iarbă udă sau pe pietr
menul, odatţă sau de
nic i se spălau bine spinarea» pieptul şi abdo
două ori.
până la brâu, pe
Apoi au urmat semi-băi, adică şedea în apă
Câteo dată lua o înfăşu-
urmă cu trupul întreg, numai un minut. ceas şi jumătate.
sare, un
rare sau o cămaşă muiată în apă cu viată corpului
scop să dea o nouă
Toate acestea aveau de
şi să-l vindece prin întărire.
şi întărirea lor,
Special pentru ochi, adică pentru curățirea
mai întâi apă de aloe
am întrebuințat mai multe ape de ochi: a minute
de aloe şi se fierbe câtev
(se ia cu vâriul cuţitului praî
de 3—5 ori pe zi.
într'o litră de apă). Cu aceasta se spălau ochii
Aloele dizolvă, purifică şi vindecă.
Apoi s'a luat apă cu piatră acră (două , vârfuri de cuţit. de
piatră acră topită într'o litră de apă) şi se spălau ochii de 3-A
linguriţă de miere
ori pe zi. Mai târziu am luat apă cu miere (0
e într'o litră de apă şi se spală ochiul de
se fierbe cinci minut
3-—5 ori pe zi).
faţă,
Băiatul se întăria din zi în zi; el arăta tot mai bine la
tot mai sănătos si devena din ce în ce mai vesel.
au
Paralel cu tot corpul se însănătoşiau si ochii: ei deveni
tot mai luminoşi, spre bucuria părinţilor.
n'ar
Acum băiatul vede ca şi colegii săi de scoală. Nimeni
zice că a fost bolnav vreoda tă.
Eu sunt ferm convins, că ochii bolnavi nau fost decât îoa-
ce
mea Sau urmarea corpului prăpădit. Precum de pe o tulpină,
d hrană. tot asemen ea ochii slă-
se usucă. cad frunzele, neavân
din
“pesc când trupul e bolnav, slăbit. Dacă tulpina începe
să înver-
nou a prinde viată, aunci şi frunzele cu florile încep
zească şi să înflorească din nou.

A.bcese.
arată
Sunt mulţi cari au bubuliţe pe corp, cari adeseori se
într'o noapte . Aceste semne de necură ţenie ale pielei
şi dispar
îi supărătoa-
nu prea sunt luate în seamă. Insă câteodată ele pot
purta
“ze la piept, spinare, braţe, etc. Aceste bubuliţe, le putem
să ne simţim jenaţi rău dar cunosc persoa ne
şi ani de zile fără
 157

la cari s'au ivit totdeauna perturbaţiuni mintale, îndată ce dis-

păriau bubuliţele.
Nu trebue să lăsăm răul în corp, ci să-l scoatem şi să puri-
îicăm sângele si întreg organismul. Aşa dar neglijenţa poate a-
vea urmări grave: perturbaţiuni mintale, oftică, epilepsie, a-
îecţiuni de ficat, de rinichi, slăbire, etc.
Nimeni să nu aştepte să se agraveze lucrul, ci să înceapă.
de timpuriu cura de apă rece. La fiecare trei zile să-şi spele re-
pede tot corpul; să aplice mantaua spaniolă sau înfăsurarea,
scurtă.
Să nu ne speriem dacă, după o aplicare sau două, vor eşi.
mai multe bube pe corp; aceasta e tocmai o probă că aplicările
au efect şi scot tot răul din corp. De aceea să urmăm cu apli-
cările.
Să iudece oricine, dacă nu e mai bine să se folosească de ,
apă curată, decâi de nişte alifii greţoase, cari nu pot îace nici
un bine.
Un agricultor povesteşte:
„De mai bine de doi ani am pete pe obraz si pe tot corpul.
Câteodată se văd puţin, câteodată se arată ici colea foarte pro-
nunţate. Incolo sunt sănătos, dar dacă aceste pete se vor
. în=.
mulți, nu ştiu unde voiu ajunge cu timpul. Am întrebuințat de-
ja multe medicamente, dar în zadar”.
Aplicări: 1) Pe săptămână două băi calde de paie de ovăz;
totdeauna 15 minute în apă caldă şi apoi un minut în apă
rece,
sau a se spăla bine; 2) De trei ori pe săptămână, noapte
a sau,
la sculare
, să se spele tot corpul cu apă rece; 3) In fiecare zi
praf alb, cât iei pe vâriul cuţitului, după cum s'a
prescris în:
farmacia mea, Aşa să se urmeze 3—4 săptămâni,
apoi în fie-
care săptămână să se spele corpul întreg, odată,
sau de două ori
sau, în loc de spălare, să se facă o semi-bae.

Slăbirea (Consumarea).
Cunoaştem mulţi oameni cari se îngraşă foarte repede
ceasta inspiră temeri, pentru că domneste părere , A-
a că acesti
oameni nu trăesc mult. Asemenea cunoaştem mulți
bărbaţi, fe-
mei, copii cari slăbesc prea repede. Adeseori acești
bolnavi
nu simt vre-o durere deosebită. Fi se plâng numai
de slăbiciu- |
ne, de oboseală şi. ori au prea mare apetit, ori
de loc. Dacă
nu li se vine repede în ajutor, aceste plante atacat
e se usucă,
se sting ca o candelă fără untdelemn. Dacă mai vine
si o boală
acută. atunci procesul de descompunere se face si mai
repede.
Bolnavii de acest fel seamănă cu o casă zidită
din material
rău şi care în scurt timp începe să fie o ruină.
Cu reparații şi.
cârpeli nu ajungi la nimic. Tot aşa e si cu un corp
slăbit în-
treg: Omul poate mânca şi bea cât de bine, nimic nu-i
prieste..
Slăbirea se deosibeşte de oftică sau îtisie prin
aceea că,
N
 158

„la aceasta din urmă, boala pleacă dela un organ (plămâni:

„gât, etc.), şi de aci se intinde mai departe, iar slăbirea este o
„descompunere generală, o ruinare a corpului întreg, care nu în-
„cepe dela plămâri.
1. Un domn cam corpolent era totdeauna foarte sănătos.
Trăia foarte regulat. Deodată bagă de seamă că-i scad puterile
şi slăbeşte. Simţia amețeli la cap şi nu sta în picioare fără să
-se ţină de ceva. Nu trecură şase săptămâni si el perdu din
greutatea corpului 30 de kilograme. Omul care odată era” îru-
mos şi sdravăn acum mergea şovăind, ca bătut de vânt, ca
un lemn uscat. Toate medicamentele doctorilor nu îolosiau la
„nimic: pacientul vedea cu groază că nu va mai trăi mult.
_In această stare veni la mine: nu lam putut recunoaşte
«deşi eram vechi cunoştinţe. Mă îndoiam şi eu dacă șe va putea
„îndrepta, dar l-am sfătuit să mai îacă şi o încercare cu apă.
Natura, care era pe cale de a se nimici, trebuia întărită.
In fiecare zi pacientul umbla de 2—3 ori desculţ prin iarbă
“udă sau pe pietre ude. Odată pe zi îşi spăla corpul, şi odată pe
„săptămână lua mantaua spaniolă.
După aceste aplicări au urmat în fiecare săptămână două
-semi-băi şi o înfăşuratoare pe corp (comprese). Apoi au urmat
„băi întregi reci, cu durată de un minut, si calde câte una pe
„săptămână; iar pe săptămână o spălare complectă.
Spre a-l feri de recidivă şi a-l vindeca pe deplin, i-am pres-
“cris pe săptămână o baie complectă rece, o udare a corpului de
sus şi a genunchilor, şi iarăş mantaua spaniolă.
Am redus berea dela 4—5 pahare la două: mâncările erau
-simple, dar hrănitoare.
Deja după opt zile s'a observat o ameliorare: puterile nu
“mai scădeau, ci se măriau. După opt săptămâni omul îsi putea
„căuta iarăşi de afacerile sale. Puterile îi cresteau ca si greuta-
“tea corpului, şi astăzi este un om sdravăn si sănătos.
2. O damă sănătoasă ca o floare, începu deodată să slă-
bească şi în câteva săptămâni deveni palidă si uscată la faţă.
“Toată lumea o condamnase deja la moarte, căci miloacele
Siaucile rămăseseră fără efect. In cele din urmă ea recurse
“la apă.
De două ori pe săptămână ea îmbrăca o cămasă udă şi, în-
"velindu-se bine cu plapuma, zăcea aşa câte un ceas. Apoi făcea
“pe săptămână două semi-băi, urmând astfel 14 zile. Starea să-
nătăţii ei se îndrepta. Apoi începu a face o înfăşurare scur-
tă pe săptămânăşi îşi spăla odată tot corpul. La acesti bolnavi
“se poate observa, că de regulă caută să mănânce prea mult,
“crezând că se vor întări, dar tocmai bucatele prea multe sau
“grele strică, pentrucă natura slăbită nu e în stare a asimila buca-
“tele şi a se folosi de ele. Aplicările de apă regulează circula-
“ţia sângelui şi întăresc organismul. ; i
<
 159

Mai e posibil un caz. Pacientul mănâncă. dar eliminează

hrana fără folos. Organele sunt slabe, obosite, slăbite, în funcțiu-
nile lor. Astiel trebue să se nască turburări mari în corp şi să-
nătatea se minează, se zdruncină. Planta trăeşte prin rădăci-
nile sale sugătoare. Acestea sunt ca şi organele la om. Apa le
înviorează, le întăreşte. Ele încep a lucra şi o: nouă viață se
„deşteaptă în corpul fortificat.
Vedem mulţi tineri astăzi târând niste corpuri slabe. Şu-
brede; suflete călătoare. Eu le doresc din toată inima să recur-
gă la timp la remediul adevărat binefăcător.

Caria.
Un domn. simţi că-l supără un deget dela picior. EI crezu
că se va îi lovit la unghie şi nu mai băgă în seamă lucrul aces-
ta. Dar degetul se inflamă şi îu chemat un medic. Acesta pres-
crise diferite mijloace în timp de mai multe săptămâni. EI zi-
cea că degetul era sănătos, deşi inflamaţia se întinsese şi tot
piciorul se umilase, încât omul nu putea umbla. El începu . să
îie îngrijat şi în cele din urmă mă rugă să văz ce este. Avea
caria (os mâncat la picior). Am pus să fiarbă planta numită
coada calului, în apă, să moaie cârpe şi să oblojească piciorul
cât ţinea umilătura, In scurt timp umflătura si caria s'au înlă-
turat; piciorul s'a vindecat şi omul putea să umble ca mai
înainte.
Dar după un an răul se ivi din nou si mai tare. de astă
dată la celălalt picior şi tot la degetul cel mare. Medicul făcu
operaţie la deget şi, aplicând! miiloace tari, rana se închise. In
același timp pacientul simţi dureri la al doilea picior, ca mai
înainte. In cele din urmă medicul zice că degetul operat era, vin
decat, deşi acum era mult mai gros şi tot cam rosu. Eu ştiaim .

însă că boala era înlăturată numai în parte. Mai curând sau

mai târziu osul va începe din nou să fie mâncat. Aşa s'a şi
întâmplat. (e
Cum trebuia oare tratat acest picior? Negresit că trebuiau
căutate amândouă picioarele, până ce nu se va mai vedea nici
un semn de pată rosie şi nu se va simti nici o durere. Picioare-
le trebuiau oblojite cu cârpe muiate în apă cu paie de ovăz
(fier-
te), odată pe zi.
Cum s'a întâmplat oare că, în acest caz, boala se încui-
base tocmai în picioare? De ce nu în mâini sau în braţe?
Acest domn avusese odată o boală grea și îndelungată
şi
urmarea fusese o slăbiciune mare, mai ales în picioar
e. -Poate
să îi rămas în ele o materie bolnavă. veninoasă.
Acel domn trăeşte şi acum. El trebue să se păzească, dacă
nu vrea să-i se întoarcă boala. Indată ce va simţi cea mai
supărare la picioare, să nu uite sfatul meu priete mică
nesc şi să nu
întârzie cu oblojeli de apă cu paie de Ovăz.
 160

Epilepsia (Boala copiilor, Boala rea sau Ducă-se pe pustii).

(Din„Cum trebue să trăiţi”).
Există o boală îngrozitoare, care îace pe om cu adevărat
nenorocit: aceasta este epilepsia, boala rea, ducă-se pe pustii.
Odată ce s'a desvoltat această boală, orice miiloace sunt za-
darnice. Se întâmplă totuşi destul de des, la tineri mai ales, ca
boale asemănătoare cu aceasta să fie luate drept epilepsie. In
asemenea cazuri cele mai multe se pot vindeca, uneori destul de
repede, alte ori mai anevoie.
O familie de funcţionari aduce un băiat care, timp de doi.
ani, la inceput în răstimpuri mai mari, mai apoi de câte şease,
opt şi zece ori pe zi, era apucat de boală; începea cu un țipăt.
şi pe dată îl apucau cărceii. Această stare ținea 2 până la 10
minute. Pentru vindecare am făcut următoarele:
1. Pentrucă era primăvara, copilul umbla mai als desculţ,. :
2. Se spăla în fiecare zi cu apă şi oţet,
3. După câteva zile am pus pe copil să umble de trei-patru
ori în apă, până la pulpe, timp de 3 până la 5 minute. Spălăturile:
urmară.
4, După trei săptămâni i-am dat băi de jumătate, băi de pi-.:
cioare, şi pentru că a prins la puteri, făcu după cum se şi cuvi-
ne tinerilor, multă gimnastică. Boala îl apuca din ce în ce mai:
rar şi mai târziu încetă cu totul.
Fără îndoială că o muncă potrivită e tot ce poate fi mai
bun pentru asemenea copii. pentrucă tot corpul se întăreşte si
se oţeleşte. Inainte de toae însă asemenea oameni trebuesc să
primească o hrană simplă, ca cea a ţăranilor, şi să nu bea nici.
vin, nici bere. Nici cafea nu i-aşi sfătui să ia. ci hrană simplă
cai: Supă sau ciorbă sau supe întăritoare, de care am vorbit în.
cartea mea (Cura de apă: Alimente întăritoare).
O îată de 13 ani, cădea regulat, numai noaptea, într'o:
stare ce semăna cu boala rea. Copila devenea atunci ţeapănă de:
tot, scotea, sunete fără şir, îşi pierdea conștiința după trei
până la cinci minute totul dispărea. Pot să treacă câteva zile
până s'o apuce din nou; dar se întâmplă c'o apucă de două
până la patru ori pe noapte. De când e bolnavă, copila par'că nu:
mai e în apele ei: e tristă şi posomorâtă şi puterile nu cores-
pund vârstei sale, Copila ia de două ori pe zi cafea Are puțină
poftă de mâncare. nu sufere o hrană mai bună, lapte nu-i place-
însă berea da Mâinile şi picioarele îi sunt de obicei reci. Această:
copilă nu e nici hrănită cum sa cuvine, nici sănătoasă, si are
nevoe de căutare îngrijită; aceasta constă: 1) într'o hrană bu--
nă; 2) în întărirea corpului şi 3) în ridicarea căldurii.
Pentru acestea avem următoarele miiloace:
1. Zilnic să umble desculță. pentru a-si întări tot trupul:
2. Peste zi, când va fi mai cald, să umble de două ori
prin apă; A snt
 161

3. In fiecare seară, sau dimineaţă la sculare

să-i se spele tot
corpul cu apă cu oţet, pentru ca să-i se ridice puterea, să se
producă călduri, năduşeli.
4. In fiecare zi, cândi va! fi cald, o bae de jumăt
ate; dacă se
va răcori vremea, o bae la două zile,
5. Cafeaua să se oprească şi să se înlocuiască dimine
aţa şi
seara prin supă. Copila să nu bea nici bere, nici
vin, ci. să ia' o
hrană simplă şi sănătoasă.
:
In curând copilei îi plăcu să umble desculță, şi-si
simţi ca-
pul mai uşor. Spălăturile îi aduseră o viată nouă şi multă
dură. Mai cu deosebire îi plăceau băile, căci simţia cum căl-
îi veneau
puterile. Cu hrana neobișnuită iar s'a deprins, avea
foame şi
toate-i plăceau. In şase săptămâni era vădit că copila
dusese
înainte o viaţă nepotrivită, căci întrebuințarea priincioasă
apei a vindecat-o cu desăvârşire.
a
Dacă s'ar deprinde copiii cu o hrană simplă si săţioasă
După această pildă aşi zice fiecărui tată şi oricărei !
mame:"
„Hrăniţi bine pe copiii voştri şi îndepărtați
tot ce îi poate
moleşi“.
Un băiat de ţăran, de 26 ani ne spune : „De un an mă apu-
că boala după cum îmi spun alţii; adeseori. mă apucă
ameţea-
lă,încep să tremur, şi Stau fără cunoştinţă ; rămân aşa jumătate
sau un minut, şi-mi revin iar în fire. Câteodată, mai rar, cad ios.
Atunci mă ţine 4 sau 5 minute până îmi revin pe deplin.
Am fost
la trei doctori: unul mi-a rânduit curățenii, altul ape.
minerale,
al treilea mi-ai dat să iau o doctorie. Nici una nu mi-a
făcut ni-
mic. Am slăbit şi din timp în timp sunt foarte posomorât.
inte totul mă distra; acum sunt desgustat de toate. Mai Ina- j
un leac
e vre-
pentru mine ? Port şi haine de lână, căci mi-a spus
doctorul; dar în loc să-mi fie cald, simt întotdeauna
că mi-e .
rece”,
Şi aici moleşirea a adus decăderea şi corpul n'a îost hrănit
după cum trebuia. De aceea lipsiau| puterile trebuitoare
şi aici
putem face ceva. Aşa dar e nevoie de o căutare îngriji
tă.
1. In fiecare zi să umble descult pe câmp, cât se poate mai
„mult pentrucă e vară.
2. In fiecare zi un duş la cap și la şale:
3.In fiecare zi o bae de jumătate:
4. Dimineaţa şi seara câte o supă şi hrană bună: băuturile
spirtoase să se oprească.
Munca să corespundă puterilor. După sase săptămâni bol-
navul spunea: „Acum trăesc iarăşi şi mă bucur de viată. Ocu-
pația mea nu mă mai plictiseşte, de când! am scăpat de boală“.
De ar asculta tinerimea aceste vorbe la timp şi de ar ține
seamă de ele!
N
 162

Urinarea în pat

De această slăbiciune sufer mulţi copii, ba chiar tineri până

la 20-de ani. Găsim anunţate prin gazete şi lăudate tot felul de
mijloace; mai toate sunt mofturi. Din nenorocire, unii întrebuin-
țează aceste mijloace vătămătoare, alții iarăşi pedepsesc, bat
pe netericiţii copii; aceasta mai mult strică, decât aiută.
Mi Sa povestit că într'un institut, copiii cari se scăpau în
pat, erau totdeauna pedepsiţi înainte de a se culca. Sărmanele
fiinţe nu sunt vinovate, ci bolnave. Cauza răului este slăbiciunea
naturii lor, aceasta trebue întărită şi răul va dispare dela sine.
La şase copii, între 8 şi 14 ani, le-am dati sfatul ca în fie-
care zi, să umble într'o putină cu apă până !a pulpe, 3—5 mi-
nute” apoi Să facă mişcare repede, afară sau în casă spre al le
reveni căldura naturală. După o săptămână toți coplii au îost
vindecaţi.
: O a doua aplicare a fost că, după ce au umblat în apă, Co-
piii ţineau şi brațele două minute în apă rece, ceeace i-a întărit
şi le-a dat o cuoare sănătoasă în obraz.
Acest mijloc poalte fi deajuns şi pentru adulți.
E bine ca apa să fie cât mai rece. Am făcut încercări şi cu
apă caldă la copii, dar efectul n'a fost favorabil.
Catarul (Guturaiul) băşicii udului.
Un domn îmi zise: „Sufer deia de trei ani de catar de bă-
şică şi aceasta din cauza ocupațiunii mele sedentare si mai ales
pentru că mi-am reţinut prea mult udul. La încedut am mai
putut munci două luni, deşi simţea m dureri mari, până ce într'o
zi am căzut la pat de slăbiciune şi de dureri. Am zăcut patru
„luni şi am slăbit atât de mubt, încât ajunsesem ca un schelet :
mi-a
grewtatea corpului nu era decât de 40 chilograme. Medicul
-
sticle,
prescris o apă minerală, din care am băut peste o sută de
şi băi calde; pe lângă aceasta am început să mă simt rău la sto-
mac şi la piept.. a
îie
„După patru lumi, făcându-se primăvară, începu să-mi
fost răw simţea m dureri câte-
mai bine. Peste vară mi-a
odată şi urina era adeseori turbure. Iarna însă îmi aduse iarăşi
are
o mulţime; de dureri. Deabia în primăvara si vara următo a ră
mă mai întremai. Dar în iarna anului 1887 durerile începu
curgea tot mai puţin, era tur-
creşte din nou în fiecare zi, urină
bure şi am fost silit să zac trei săptăm âni. Puteril e corpulu i. scă-
enul
deau tot mai mult, încât se credea că eram ofticos. Abdom
încălzi , cu toate îlanele le şi
era totdeauna rece şi nu se putea
ciorapii de lână ce purtam. Medicul zicea ca să stau numai din la
ă iar contra strictu rilor îmi prescr ia ape minera le,
căldur
primăvară
cari am băut 150 de sticle. Mulţi mă sfătuaiu ca la
să plec la băi“. -
 163
ORIETACHE B.ANTONE
. (Oh. t'eenari jud. Muscel

Pacientul era foarte slab, prăpădit,

dat speranţă
dar nu tuşia. Eu i-am
că se va îace bine. Deja după
să arate mai bine la fată, din zi trei zile a început
în zi durerile scădeau: urina
era mai abondentă şi mai limpede, iar
„Acum mă simt iarăş un om sănătos
după o lună omu! zise :
si vesel ca odinioară: —
aceasta a făcut-o apa!“
Succesul a fost extraordinar de favor
se ocupă numai cu afecțiuni de băsic abil. Un medic, care
ă, a declarat că acel dormi
era cu totul restabilit şi a rămas uimit
de această vindecare.
Aplicările au fost: la început, de câte
va ori aburi pe abdo-
men, cu băi de apă cu flori de fân;
apoi, în timp de trei săptă-
mâni, umblare în apă şi udări în part
ea de sus a corpului, îna-
inte şi după amiază; mai târziu băi
de şezuti şi udări Superioart,
în fiecare zi alternativ.

Din „Testamentul meu“

Sunt unii oameni cari au foarte adesea
aproape în mod regulat mai mult sau mai cataruri şi sunt
puţin torturați de un
calar; pe de altă parte există oameni
cari nu-l capătă decât
îoarte rar. N'au apucat să simtă apro
piindu-se un asemenea
catar, şi iată că a şi dispărut. Catarele pot. îi
nu numai în partea de sus a corpului, de diferite soiuri si
mai ales în organele res-
piraţ
iei, ci pot afecta şi părţi ale abdomenului
cazuri, ceeace si, în asemenea
cauzează multe supărări persoanelor
este catarul băşicii. Din fericire există si afectate.
nimic despre acest gen de catar. oameni cari nu ştiu

Chiar luni întregi.

Dacă mă întorc cu mintea la anii mei
din tinerețe, trebue
să zic: Pe atunci nu se auzia aproape
nimic despre asemenea
boale, şi astăzi numărul oamenilor chinu
iţi de ele este aşa de
mare! Ca şi la celelalte catare, cauza este
şi
ACES, trebue, înainte de toate să se înlăture aci răstăţarea şi de SE
corpului.
cauza prin oţelirea =
La răsfăţarea corpului contribue înainte ză
de ltoate îmbrăcă-
mintea de lână pe corp. Hainele de dedes
ubt, atât la sexul băr- Ă
bătesc cât şi la cel femeesc, javorizează
cu o deosebită predi- ză
lecţie răstățarea sau moleşirea, prin aceea
că nu permit aerului ...
curat să pătrundă în corp..aşa încât astfe A
ce un curent de aer rece vine în contact cul de oameni, îndată
imediat un catar. corpul lor, capătă
a
 164

„Este de remarcat că acum patru zeci de ani femeile nu

purtau pantaloni, sau foarte puţine, pe câtă vreme acuma, dim-
potrivă, cea mai mare parte din ele, exceptându-se țărancele,
poartă în genere pantaloni, ba chiar pantaloni. de lână.
Insă cu toată această pretinsă îngrijire, aceste persoane
sunt foarte chinuite de tot felul de boale.
Se pretinde de obicei că buna cuviință sau moralitatea
cere ca femeile să poarte pantaloni. Faţă de această obiecţiune,
eu afirm că, în privinţa moralității, străbunii nostri nu pot fi
puşi mai pe jos de generaţiile actuale, dacă e vorba să iudecăm
ca nişte cunoscători, caracterul lor moral. Si nu e mai puţin
adevărat că răsfățarea sau moleşirea corporală încuraiează si
favorizează imoralitatea.
Mă încumet; a afirma că persoanele cari poartă ismene
sunt mai slabe decât persoanele cari îşi otelesc corpul si îl fac
rezistent, ori în ce chip, deoarece răsfățarea face toate naturile
“mai susceptibile şi mai impresionabile moraliceşte şi fiziceşte
şi înlesneşte astfel celor mai grave boale de a le ataca si învinge.
Catarul băşicii este o infirmitate penibilă. Cei afectaţi de
dânsa. simt, când ea se naşte, opresiuni violente: usturări sau
arsuri cumplite şi contracţiuni convulsive în regiunea băşicii;
apoi, ba urina ese mai lesne, ba mai greu şi ese turbure si plină
de necurăţenii, sau iarăşi limpede ca apa; într'un cuvânt se pot
ivi tot. felul de perturbări, cu multe urmări triste.
Nu e oare penibil când persoane afectate de un catar al bă-
şicii sunt mereu silite să meargă să urineze şi când colo. nu
ese nimic ori numai puţin, ori mai ales când simt noaptea o tre-
buință foarte mare de a merge de zece sau de cincisprezece ori
şi totuşi nu ese decât foarte puțină urină, nici măcar atâta cât
2 absolut necesar? Că un asemenea câtar, dacă se repetă des
sau durează mult, poate să aibă urmările cele mai re!e, e lesne
de înţeles pentru oricine.
Un catar poate îi începutul unei tuberculoze a larinxului.
Tot aşa şi un catar al băşicii, dacă nu e vindecat la timp, poate
să devină începutul unei boale mortale.
Dacă catarul băşicii nu se vindecă la timp si devine, din
această cauză, din ce în ce mai intens, se ivesc diferite simpto-
me dureroase.. Ba curge multă flegmă. ba curge sânge, în cele
din urmă puroi şi alte asemenea manifestaţiuni ale descompu-
aerii. Aceasta poate să dureze aşa! ani întregi, încât afecţiumea
devine în cele din urmă incurabilă, deoarece se produce atunci
o distrugere a mucoasei băşicii.
Să nu existe oare un remediu în contra unui asemenea ca-
tar? Vindecarea se poate face numai cu aiutorul apei reci, care
singură e în stare să întărească părțile slăbite, să elimineze sub-
stanțele rele şi să determine, ca să zic asa, o formare din nou
a organelor scăpătate.
 165

Precum la catarul căilor respiratorii

este atins tot corpul
de sus, aşa la catarul băşicii este afect
at întreg abdomenul. De
aceea, la curanisire este necesar să
se dirijeze acţiunea astie!,
ca inilamaţia sau
congestiunea, să scază, căldura si feno
convulsive să se micşoreze şi între menele
g abdomenul, mai ales te-
care din organele atacate, să ţie reînt
ănite.
Aceasta se poate face mai bine prin
de jumătate. Dacă pântecele e de mult duşuri, comprese, băi,
ă vreme canonit de un
asemenea catar , atunci de sigur,
într'un chip nefavorabil asupra unorcă aceasta a influentat, deja
a din părțile de ios ale tru-
pului sau chiar asupra corpului întreg; prin urmare şi aces
acţiuni trebuesc să se întinză; asupra corp te
Augustin se plângea de următoarele:
ului întreg.
„De câteva luni sufer
de un catar al băşicii, după cum mi-a
u spus doctorii. Am între-
buințat multe leacuri, însă, toate mi-au
o scurtă vreme. Din ce în ce las
ajutat numai pentru
udul mai des, de multe
ori las puțin sau câte odată de loc. Simt
adesea crampe cari
mă fac să mă turtesc, urina de obiceiu
e turbure si de multe
ori amestecată cu mucozităţi puroioas
e, cari se asează la fund.
ete am într'una, poftă de mâncare
puțină, şi din zi în zi îmi
pierd puterile“.
Augustin era de statură potrivită, bine făcut si nu aşa de
tare slăbit. Plămânul, inima şi ficatul
sănătoase, de aceea primi
următorul tratament: pe săptămână
trei duşuri la solduri,
unul pe spate, trei băi
de jumătate, două duşuri la ge-
nunchi şi în fiecare dimineață și seară
,
perioară a trupului. Pe lângă 'aceasta spălături pe partea su-
să-şi pună pe pântece şi
să lase să stea un ceas şi jumătate
un cearceaf în patru, în-
muiat în apă de floare de fân. După
trei sferturi de Ceas cear-
ceaful să fie din nou înmuiat şi iarăş
pus. Pentru întâia dată
apa de îlori de fân să fie caldă, a doua
oară poate să fie rece.
Cearceaful înmuiat în apă de floare de fân dizolvă,
şi avu efect asupra crampelor. Duşurile absorbi
căldura au desfăcut elementele boalei şi au pe coaps e au potolit
curățeniile. Duşurile pe spate au influențat scos afară toate ne-
treg, şi chiar dacă pântecele a suferit asupra corpului în-
mult,
metodă corpul a fost despăgubit. Băile de atunci prin această
nea au întărit tot corpul, au eliminat toate jumătate de aseme-
dura care se necurăţeniile. și căl-
răspândise peste tot corpul, fu potolită.
După zece zile Augustin ne spune în
darea lui de seamă. că
- căldura a scăzut într'un mod simţitor,
şi niciodată ma, esit atâta
necurăţenie din el ca acum: urina
sa îmbunătățit şi necesita-
tea
aceea de a lăsa des udul a încetat, starea zii
to
Rid
Co
oaAD
mai bună. Spre aise produce un efect lui generală fiind
şi mai bum, primi următo-
rul tratament: Trei băi de jumătate pe
săptămână, două dusuri
întregi, o compresă pe pântece şi acea
sta să se îacă două săp-
tămâni dearându!. Starea lui generală se îmbunătăți si ma:
 166

“mult, şi o a treia rețetă pentru. patru săptămâni, sună astiel:

două băi de jumătate pe săptămână, două dușuri întregi si um-
blări dese prin apă. Aşa a urmat patru săptămâni depline; după
expirarea acestui termen a mai urmat cu acest procedeu dar pe
jumătate.
“Aşa, după şase săptămâni, Augustin căpătă somn, poftă de
mâncare, puteri, şi urinarea oprită a îost deja un lucru neiîn-
semnat.
După aceea luă timp de două săptămâni ceaiul făcut dn
rădăcină de soc, coada calului şi 8—10 boabe de ienuper, toate
fierte la un loc, de trei ori pe zi câte o ceaşcă de cafea, plină.
ă calea eliminării si coada calului curăţă; ienu-
Socul lucreaz.pe
perele de asemenea are o acțiune dizolvantă si curată.
Următoarie două săptămâni luă ceaiu de codiă de steiar, pelin
şi coada calului. Coaia de steiar curăţă, e astringentă şi vin-
decă, pelinul drege sucul stomacal.
Un biet pular se răcise într'atâta la săparea unui puț, si îu
udat într'atâta în adâncimea puţului, încât deodată simţi că”!
ia peste tot corpul cu frig. Mai observă că şi udul îi venia cit
dureri mari şi numai sub formă de picături putea! să-l lase. De
durerile în regiunea băşicii, şi de tremurături, se legă succesiv
şi. căldura mare.
Fu imediat chemat doctorul care-i dete o doctorie ce nu-i
ajută de loc. Atunci bolnavul veni la mine si l-am sfătuit ca
imediat să-şi facă o baie de aburi Ja șezut. S'a pus o mână plină
de coada calului în oală şi d'asupra Sa turnat apă clocotindă;
cât se putu de repede, bolnavul se aşeză pe Scaun, pentru ca
aburul să lucreze cât se putea mai bine asupra corpului. Pa-
cientul şezu 20 de minute pe scaun, după care lăsă multă apă,
deasemenea şi durerile produse de crampe dispărură îndată.
E aproape. de necrezut ca să se obțină, cu un tratament
atât de simplu, nişte rezultate aşa de frumoase. Cine nu crede;
să încerce si se va convinge de adevăr.
După 20 de minute bolnavul se băgă în pat, fără a se spăla,
pentru ca năduşeala să ţină mai multă vreme şi să dispară
succesiv.
După aproape două ceasuri. năduşea'a încetă dela sine și
bolnavul fu spălat cu apă rece. Spălătura are aci o importanţă
însemnată, pentrucă prin miilocul acesta aerul cel rece nu mai
poate influenţa asupra corpului. Un duş, în asemenea caz, ar îi
prea drastic.
- Aşa bolnavul stete o zi întreagă în pat si trebui să se su-
pună Ja două spălături peste tot. Pe abdomen, adică în regiunea
băşicii, se puse un cearcea? dublu, acesta se schimba de atâtea
ori. de câte ori căldura voia să se ridice, si astfe! se mentiriuo
temperatură normală. Apa amestecată cu oțet influențează în-
tr'un chip întăritor, şi căldurile nu se pot intinde mai departe.
 167

Bolnavul nu căpătă alt nimica decât, la fiecare două ore, tn

ceaiu de coada, calului şi rădăcină de soc. Pofta we mâncare
reveni şi pacientul, după scurtă vreme, putu să-si vază ue
meserie.
De alt tratament nu e nevoe; este bine dacă, în timp de e
săptămână, poate să se facă şi câte unai sau două spălături pes-
te tot corpul în fiecare zi.
In cazul când prima âbureală nu ajunge si greutatea de a ari-
na se reînoeşte, atunci să se facă o a doua abureală care de o-
biceiu va fi de folos.
Sunt cazuri excepționale, mai cu seamă la cei corpolenţi, în
cari e nevoie de a se face, în timp de patru zile. câte un ase-
menea abur şi câte o spălare cu apă cu otet. Că prin asemenea
spălări se produce o năduşală domoală, e natural şi chiar. e de
mai bun efect, dându-se la o parte aburul. Dacă năduseala în-
ceată sau ftare a ținut două ceasuri, atunci se pot face spă-
lăturile.
Dacă după spălături se iveste încă odată năduseala şi. se
anunţă şi crampe uşoare, e semn că boala n'a dispărut cu
totul. De aceea spălăturile trebuesc urmate şi, în caz de nevoe,
şi aburul, îndată ce crampele s'ar ivi din nou.

Afecţiuni nervoase la bășică.

Un dascăl îmi zise: „Medicii califică boala mea” o iritaţie
nervoasă a băşicii și a abdomenului”. De 15 ani simt greutăți la
urinat, când, mai mult, când mai puţin. Cu începerea acestei
primăveri, durerile au revenit într'un grad foarte mare. Adeseori
am fost silit ca într'o noapte să urinez de 10-—20 de ori cu ma-
re greutate. In urină s'au găsit: multe cristale de sare. mai târ-
ziu si mucozităţi. Tot odată am suferit de constipație:. adesea
ori, mai ales noaptea mi se cutremura corpul si totodată sim-
țiam îrig, câte odată îmi tresăriau picioarele în mod nervos, In-
somnia şi lipsa de apetit m'au slăbit cu totul”.
Aplicările au fost următoarele:
1) Spălături întregi în fiecare noapte. 2) Intr'o zi „0 înfăşură-
toare scuntă. într'alta îmbrăcarea unei cămăsi muiată în apă
„caldă cu sara. 3) Zimic o cească de ceai de muşetel, cu 20 P
PATap

bodbe de ienupere pisate, asa timp de trei săptămâni de zite.

In scurt timp pacientul începu să aibă apetit şi simptomele
boalei dispărura unul după altul. Mai rămase însă o oboseală
şi durere în picioare. Am mai prescris deci:
1) Dimineaţa, o udare a corpului superior. 2) După amiază. o
udare a. genunchilor şi 3) Câte o semibae.
In scurt timp a dispărut orice rest de boală.
 168

Piatră la băşică.
Un domn tânăr se îmbolnăvi. El începu să simtă dureri
violente.la rinichi și nu mai putea să urineze. Medicii chemaţi
declarară, că era o piatră la băşică şi că putea fi înlăturată nu-
in prin operaţie. Pacientul nu voia să ştie de asa ceva, fiindu-i
rică.
Tânăţul fu vizitat de un cunoscut, care doria să-l vadă. E! se
plânse de ce suferia şi i se dete sfatul următor: dimineața. la
amiază şi seara o bae caldă de sezut, cu paie de ovăz sau cu
coada: calului; înaintea fiecărei băi să bea o ceaşcă de ceai din
această plantă. După 36 de ceasuri a esit, cu urina, o piatră a-
pigape ca o alună; deodată a încetat orice durere şi omul a fost
sănătos.
Din „Cum trebue să trăim“.
Un tată spune: „Fiul meu sufere de dureri mari de băşică;
mai mulţi doctori spun că băiatul are o piatră mare în băsică,
care se poate scoate numai printr'o operaţie grea şi pnimejdioa-
să“. Băiatul luă zilnic: 1) de trei ori pe zi câte o mică ceaşcă
cu ceai de boabe de ienupere şi coada calului; 2) părţile dure-
roase îură acoperite cu un cearceaf, îndoit în patru si muiat in-
tr'o fiertură de coada calului şi apoi învelit cu o pătură de lână.
Coada calului s'a pus mai multă vreme, în fiecare zi. pe
partea dureroasă. După 14 zile piatra se fărâmă în bucăţi şi
eşi cu udul ca nisipul. Băiatul deveni vesel, nu mai avu du-
reri şi mulţumi lui Dumnezeu că a scăpalt.
Un om de 40 de ani spune: „Suter de mulţi ani de piatră;
m'am căutat cu doctori şi cu leacuri băbeşti şi chiar dacă m'am
simţit ceva mai bine, n'am putut să mă vindec. Adeseori nu
sunt în stare să lucrez. Acum mi-e mai rău ca niciodată; când
trebue să urinez mă opintesc de-mi vine să sbier, si tot nu mer-
ge“. Acest bolnav primi: 1) Timp! de zece zile câte o baie caldă,
de 28—30 grade făcută din apă fiartă cu paie de ovăz Baia ți-
nea jumătate de oră. După baie se făcu o baie de jumătate, timp
de o secundă, şi jumătatea superioară a corpului se spăli cu
apă rece; 2) In fiecare zi bolnavul luă trei cesti de ceai de
ienupere, de măcieş şi de coada calului. A treia zi esi deia mult
nisip care se înmulţi din zi în zi şi în zece zile toate durerile
dispărură. Bolnavul mai făcu în fiecare săptămână o baie si luă
odată la 2—3 zile, o ceaşcă de ceai. >

__Vărsatul (Variola)
Aceste bube, fie albe, îie negre, sunt veninoase. Tratamen-
“ul rămâne acelaş pentru toate cazurile. Este stiut că dacă văr-
satul nu se iveştepe corp, pacientul trebue să moară: de aceea
 169

trebue să se facă totul, spre a scoate bubel

e din interior în a-
îară şi a scăpa corpul de otrăvire.
Şase persoane, cari s'au îmbolnăvit de
vindecate de mine prin spălături, la început vărsat alb, au fost
căldurile corpului erau
la, fiecare ceas cât
mari, iar mai târziu s'au spălat la două
ceasuri, apoi de 2—3 ori pe zi.
In ziua a şaptea, cei sase bolnavi erau cu
Au mâncat foarte puţin ceeace e bine; au băut totul, sănătoşi.
strică, dar destu l. căci nu
numai câte puţin.
Şi eu m'am mirat adeseori, cum numai prin
simple spălă-
turi vărsatul s'a ivit totdeauna la supra
faţa pielei,
ca nişte
brosculițe, deasupra apei. Oricine să se spele
îacem aceas
fără frică. Cu cât
ta mai curând și mai regulat, cu atât
desvoltă băşicuţele şi se elimină materia mai iute sc -
veninoasă.
Incă un lucru: să se dea bolnavilor şi aer
tribuie curat, care COn-
mult la vindecare.
Spălarea să se facă aşa de iute, încât să nu durez
mult de um minut. Cu chipul acesta: se poate vinde e mai
la copii, şi vărsatul la adulţi. ca şi poiarul
Patru persoane suferiau de vărsat. In iloc de spălături, ;
au îmbrăcat o cămaşă udă de câte 2—3 ori pe ele
zi. După un ceas
cămaşa se desbrăca şi se îmbrăca din nou numai
țelile erau mari. In zilele din urmă aceas când fierbin-
ta se făcea numai 0-
dată sau de două ori.
După opt zile cura era terminată si ma mai rămas
urmă din
par, bube grozave, cari adeseori pocesc obrazul
pentru toată
vlaia,.
Ştefan nu mai poate umbla: se simite ca sdrobit de obosea-
lă. Arată foarte rău 1a față. Are dureri de cap
si greață, şi sim-
te mare greutate în piept.
Vine doctorul şi declară că sunt Simptome sigure
de vărsat
dar că mai trebuie trei zile pentru desvoltarea lor. O
curățe nie
nu strică, dar altceva nu se poate face,
Ştefan însă nu s'a mulţumit, cu cele spuse de doctor
şi
fiindcă auzise de apă, puse să-i se aducă în odaie
o putină cu
apă şi o aşeză tângă pat. EI intra în apă la fiecare
ceas si se
spăla bine cu un prosop aspru. Intr'un minut lucrar
ea era gata.
.
In timp de 18 ceasuri pacientul s'a spălat de optspr
ezece ori.
Până să mai vie doctorul, Ştefan era sănătos.
In- acest timp el nu mâncase nimic şi băuse nfimai apă
curată. ş
Tocmai îmi spune un amic că, ascultând sfatul meu, în!
câte-
va zile a vindecat tot în acest Chip 4—5 persoa
ne, cari deoda-
tă au fost apucate de friguri şi cari se asteptau negreşit să
aibă vărsat.
Dacă în vre-o Yocalitate bântue vărsatul, poiarul< ate si
 170

dacă se arată simptome. să se înceapă cât mai curând cu a-

plicările. 3
Niciodată nu itrebuie să se lase timp ca să se întindă răul,
căci slăbeşte forţele. Focul trebue stins îndată, repede.
Indată ce un copil sau un adult are dureri de cap, tuse,
respiraţie, grea şi se simte slab, atunci e semn că a venit tim-
pul spălăturilor sau aplicărilor. Acestea nu strică în nici un caz;
Mai repet aci următoarele regule:
Spălăturile să fie cât mai scurte (nici un minut) şi să se
“mitindă peste tot corpul pacientului.
Acoperirea (cu plapoma, etc.) după aplicare să se facă cu
îngrijire, dar aerul să se preschimbe în casă, numai curentul
să nu isbească pe pacient în faţă.
Să se repete spălarea îndată ce se urcă iarăşi căldura cor-
_pului şi pacientul începe să arză.
Pacientul să nu mănânce nimic, de se poate. A mănca silit
e rău, Sunt de recomandat numai băuturi răcoritoare.
Mai ales la ţară, din ignoranță se fac multe prostii în pri-
vinţa aceasta, şi de aceea din nenorocire copiii mor ca muştele.
Toţi vin şi îndeamnă pe boinav să mănânce, crezând că-i face
bine; în realitate, însă, îl pot omori fără stirea lor. Ba unii
aduc bo'navului prăiituri, cofeturi, dulceţuri,ce sunt nişte adevă-
rate otrăvuri.
Când vine pofta de mâncare şi pacientul cere carne Sau
supă, atunci să i se dea putin, fără multă sare sau piper, numai
bucate uşor de mistuit.
In multe locuri a început deja să se întrebuințeze apa ca re-
mediul în contra epidemiei vărsatului. Unii însă întrebuințează
apa prea brusc sau prea mult, ceeace nu e bine. Totdeauna lin
şi puţin. După multele mele experienţe de până acum nu mă
sfiesc a sustine. că mai toţi bolnavii de vărsat se pot vindeca. cu
apă, afară numai dacă sunt prea slabi sau sufer de o altă boală
mai gravă în acelaşi timp.
Oricine trebuie să se întristeze când aude, că în fiecare an
mor de vărsat şi de poiar, numai dintre copii, cu miile desi
toți au apă la îndemână, spre a stinge focul frigurilor, ce pre-
ced totdeauna vărsatul.
De ar înţelege lumea odată, câtă putere vindecătoare are
apa curaltă!
Vindecarea, vărsatului prin apă mai are avantagiul special,
că veninul sau otrava bubelor nu pătrunde niciodată adânc în
carne şi deci bubele nu lasă în urma lor urme urâte, ce desfigu-
rează îaţa pentru totdeauna. .
* Spălările prescrise mai sus, pot fi înlocuite prin mantaua
spaniolă, ce se pune de două ori pe zi şi de trei ori aând fierbin-
ţelile sunt mari. în timp de un ceas sau un ceas si jumătate,
+
 >
TA
171

După oricare aplicare mantaua trebue bine spălată,

căci
totdeauna “conţine o mulţime de materii otrăvitoare.

Vărsatul. — Alimentarea în vremea holerei. — Cimbrul.

(Din „Conferințe publice“)
Am auzit multe despre holeră şi despre boalele analoage,
cari se pot prea bine numi copii ai holerei. Si sunt convins că
poţi întâmpina holera fără frică dacă procedezi în modul indi-
cat de mine. i
Aplicaţi cu tărie principiile expuse de mine! So întâmpi-
năm şi să nu aşteptăm până ce va veni la noi! Eu nici azi nu
am uitat cum in anul 1872, soldaţii trecând pe aici. au adus cu
dânșii vărsatul cel negru și alb. Am căpătat si eu vărsat. Nu
puteam să mai umblu aveam dureri de cap și ameţeală. Picioa-
rele mi se frângeau. Doctorul îmi zise:
— Vine vărsatul e foarte sigur.
— Nu pot să-l evit? îl întrebai eu.
— Nu, îmi răspunse. Căci trebue să-] așteptăm mai întâi,
Cel mult poţi lua un purgativ, de pildă sare de Glauber, dacă ai
în casă. Eu însă mă gândeam că mai bine rămân în pat şi dau
sarea la viței şi la vaci. După ce plecă doctorul, mă gândii
dacă (trebue să mai treacă trei zile până ce va eşi vărsatul că
a-
tunci mai puteam încerca ceva. Pusei de mi se aduse
o
intrai înăuntru, mă spălai, si pe urmă mă culcai în pat.cadă,
Mă
simţiam atât de bine şi bine dispus, încât îmi venia să zic:
„Acum nu-mi mai lipseşte nimic“. După un ceas mi se în-
toarse durerea şi fierbințeala şi din nou alergai la apă. Nu trecu
nici 18 ceasuri şi eram voinic şi vesel. Repet aceasta pentru
că
mulţi n'au habar de lucrul acesta : ori si-l fixează în minte
pentru câteva clipe. ori nu pricep de loc din capul locului.
Când
sare cineva din pat în apă, zăbovind în cadă trei secunde,
atunci apa nu pătrunde în trup şi nici frigul nu are vreme să
răsbată. Astfel scapă de vărsat. Tot asa am procedat si cu alţii.
lar dacă cineva a avut ca la cinci-zeci de cori (bube) albe ori
negre atunci a scăpat. Două călugărițe au murit: muriră şi doi
soldaţi) fiindcă n'am putut; să-i ajut: căci alminteri asi fi fost
arestat: pentru ofensă adusă regelui. -
In mânăstire, aveau mai mulţi vărsat si de aceea am şi în-
trebat acolo care mijloc era mai bun spre a întâmpina boala ?
Călugărițele spuneau în taină bolnvilor : Faceţi numai aplică-
rile curei de apă, căci doctorii nu prea observă în totdeauna
toate ! Fireşte că la apariţia acestei boale toate călugărițele
trebuiră să fie vaccinate, crezând că atunci nu va mai căpăta
nimeni vărsat, Starita trebuia vaccinată cea dintâiu. Fa îmi
zise: .„Trebue să mă vaccinez?... li răspunsei: — „Astfel se
 1172

va şti cel puţin dacă cu vaccinul ese toată otrava“. N'a eşit ni-
mic. Dar îndată ce se începu cura cu apă, semnele boalei apă-
rură numai decât. Trupul era plin de pete albastre cu vâriuri
negre. La fiecare ceas se făcu căte o spălătură; după două zile
dispăru totul, deşi nu se întrebuinţase încglo nici un alt miiloc. -
Sunt pe deplin convins că se poate recunoaşte holera.
când se declară, chiar dacă simptomele ei, nu sunt surprinză-
toare, De obicei îşi începe opera în partea de jos a trupului,
în intestinul subțire; junghiu şi fierbere, într'un cuvânt o în-
treagă revoluţie. Aci e foarte uşor de a-ţi aiuta dacă, fără, a
face nimic altceva, intri în cadă şi faci o baie căldicică. Adevă-
rata materie a boalei. nu-i desvoltată încă. Dar dacă o ataci cu
vigoare, atunci! o poţi distruge şi nimici. Ei bine, am explicat
deja în deajuns chestia înfăşurărilor si cum să fie întrebuințate,
dar până acum au fost considerate cu indiferenţă : ori faceţi
lucrul pe jumătate, ori de loc, ori tocmai pe dos. In cazul acesta
natural că nu ne putem aştepta la ceva bun.
Mai este însă ceva. Nu ştiu în ce greşeşte omenirea mai
mult : că se hrănește prea bine, sau că se hrăneşte prea rău?
imcontestabil că viaţa omenească devine din ce în ce mai
scurtă şi toate semnele ne arată că durata normală a vieţii va
mai regresa în timp de câţiva ani cuttrei ori patru ani, si
atunci într'adevăr 'că va fi păcat de osteneala de a mai trăi.
Câţi funcţionari nu sunt trecuți la pensie cu vârsta de 30 ori 40
de ani. Sunt convins că nu sar întâmpla așa. dacă oamenii si-ar
alege o hrană corespunzătoare, şi s'ar întări în mod rațional.
Pe urmă mai lipseşte întărirea, oțelirea. Ştiţi ce aş face
eu dacă aş) fi legiuitor ? Ce se face pentru multele localuri de
şcoală si aşezările lor ? Se îngriieşte cât se poate de bine de
toate. Se face multă gimnastică. Asta o îi fiind îrumos si bine
pentru un băetan sănătos. Acesta când se dă jos de pe prăjină
ori trapez şi-şi rupe pantalonii, crede că cu asta si-a făcut da-
„ toria. Ce fac însă aceia cari abia ştiu să umble ? Acum un an
un tată mi-a adus pe băiatul său. Imi zise că ar vrea să-l dis-
penseze de gimnastică, căci susținea că avea niste dureri de cap
cumplite, când făcea gimnastică. Doctorul zisese : „Băiatul e
leneş; nu vrea să facă gimnastică“, şi-a trebuit să facă gim-
nastică! Ce să fac? mă întrebă el. li răspunsei: „Dati-l la o
școală unde puteţi pune condiţia de a nu face gimnastică“.
Gimnastica e bună, dar nu trebue să faci mai multă decât poţi.
Ştiţi ce fel de gimnastică as recomanda eu? Dacă aşi fi stăpân
"şi aşi avea bani, atunci aşi instala vara în fiecare local de
scoală o odae de bae. Ar fi ceva minunat pentru Graşe. Sunt
de părere că s'ar putea înlătura astfel multe primejdii. Inainte
de toate n'am mai avea atâta nervozitate. Acum doi ani a fost
aci medicul şi profesorul unui institut care mi-a plăcut foarte

pe
 173

mult. A aranjat pentru studenţii săi, un loc penru

a umbla des-
culţi şi a călca în apă, si lasă la bunul plac al
fiecăruia de a
face în fiecare săptmână două-trei băi căldicele.
Un an după
aceea imi spuse că n'avea nevoe de medici, asa de
voinici erau
băieţii! Fără îndoială că aşezământul acesta nu-i avanta
pentru medici. Ba; chiar am putea să le şi plătim ceva,
gios
dacă ră-
mânem sănătoşi.
Tot aşa, ca; oțelirea, şi forţa e de îoarte mare însemn
ătate.
Am mai Spus-o de câteva ori : Cresterea omului e ca
si 0 casă
pe care o clădeşti. La o casă care doreşti să fie bună
si dura-
bilă, nu eviţi nici o ierttă şi nu faci economie de loc la matter
lul clăditului, pentrucă te gândeşti că o vei avea pentru
ia-
100 de
ani şi mai bine. Casa astfel clădită va fi întâi rezistentă, al doi-
lea locuibilă şi al treilea va plăcea oricărui locatar. Tot aşa pot
spune cu multă dreptate : Părinţii clădesc singuri la bordeiul
copiilor lor şi de aceea ar trebui să se servească de cel
mai bun
material posibil.
„Nu-i aşa“; mi-a zis o mamă, „că pot da copilului un
vin
bun, natural şi întăritor ? Nu are decât trei ani Şi-i _anemic
“.
Aici îmi aduc aminte de câinele acela care a fost ceva mai
mare
cât un şoarece. Cum s'a întâmplat că acest câine a rămas
o
stârpitură? In fiecare zi i s'au dat câte două picături de spirt și
astfel a rămas atât de pipernicit. Dacă câinele nu creşte şi
trebue să ajungă o stârpitură, nu se întâmplă oare acelaş
lucru
si cu copilașii cari capătă alcool prin vin ? Copiii să
nu bea vin!
Dacă nu te obişnueşti cu vinul, atunci nu-ţi trebue. Tot aşa-i
şi
cu berea. Dacă daţi copiilor bere, cu asta nu i-aţi hrănit,
si un
copil care vrea să crească, nu 'trebue să bea bere. Fără îndoială
că nu-i bine să dăm copilului care are nevoie de hrană pentru
toate părţile trupului, o hrană unilaterală. Câţi nu sunt loviți
azi de apoplexie, de cari nu s'ar putea spune : au
fost oameni
buni şi de treabă ! Pe de altă parte însă, s'ar mai putea spune
de dânşii că au băut zilnic două ori trei pahare de bere.
Bău-
tura Slăbeşte sângele, subțiindu-l, şi ne moaie firea. Astfel
de ”
oameni, cad sdrobiţi la cea mai mică boală. Dacă cineva
e gras
şi corpolent, poţi îi sigur că nu s'a bucurat în totdeauna
de o
hrană bună. Sunt şi ţărani cari au predispoziţie de îngrășare.
Deoarece însă au hrană mult mai simplă, situația lor e mai
avantagioasă. Am întrebat pe unul din aceştia : „Cum stai
pieptul? — Foarte bine”. Nu tot astfel poate spune şi unul
cu
care
bea vin sau bere. Dacă cineva bea bere. atunci inima-i tremură
şi e cuprinsă de slăbiciune. Cu vremea respirația se. îngreu-
nează, mersul se încetinește, trupul se leneveşte, îl prind ame-
țeli dese, cu un cuvânt devine candidat al apoplexiei Şi într'o
bună dimineaţă ne trezim cu vestea că l-a lovit damblaua. Oh,
dacă ar înceta odaltă starea asta dăunătoare si ne-am întoarce
 174

iar la obiceiurile bune! Să mâncăm din nou pâinea simplă şi na-

turală, iar făina de hrană să nu ne mai fie făină supra-fină, ci
mai muit ca în totdeauna să ne servim numai de făina ordinară
măcinată din cerealele obişnuite. Imi place şi mie iimbla, dar
îndată ce observ că e preparată din făină artificială, mă întorc
iar la pâinea neagră, pe care o prefer. Aceasta o digerez foarte
bine şi ştiu că mănânc ceva hrănitor. La treizeci de ani deplân-
gem „trupul omenesc“ că e aşa de dărăpănat. Când vă întoar-
ceţi însă dela cură, care este prima voastră întrebare ? „Câte
pahare pot să beau acum?“ şi credeţi într'adevăr că n'aţi putea
trăi şi fi fericiţi fără bere, şi deaceea beţi chiar când nu vi-e
sete. Voi vă gândiţi aşa: „Dacă ni-e sete nu-i nici o plăcere.
De obiceiu, e o simplă chestie de gâtlei“.
Ei bine, se poate oare numi asta gospodărie bună cu
firea ta, cu care trebue să trăeşti şi să lucrzi ? Aicea stă defec-
tul! Prin urmare, la o parte traiul moleşitor! Eu unul asi inter-
zice fără multă vorbă hrana rea şi aşi înlocui-o cu una care are
valoare şi rost.
lată însă că vine vremea când ni-e frică de holeră! Ce-i
de făcut ? Dacă ai trăit destul de simplu si firesc. atunci nu-ţi
schimba de Joc traiul ! Toate cele cu cari firea ta este obişnuită
şi cu care sta hrănit bine, au primul drept; sau să ne exprimăni
altfel: mai bine repari casa cu acelaş material cu care ai clă-
dit-o. Nu sunt nici de cum partizan al formulei : Carne de loc
si numai vegetale ! Aceasta e o contrazicere a Creatorului, care
nu ne-a dat doară animalele pentru ca să ne uităm la ele. Dar,
să ne folosim de toate în chip raţional ! Poate îi un bolnav că-
- ruia să-i zicem : „Mănâncă făinoase !“ Pe altcineva îl pot sfătui
să continue regimul de carne. Mai bine însă va face acela care
se va servi de o htană amestecată. Stăpâna casei însă trebue
să îngrijească ca fiecare membrual familiei să întrebuințeze un
material natural, o hrană firească.
Am asistat odată la o expoziţie de făină. Cât de orbitor de
albă era făina ! Luai cu mine o astfel de făină. Grâul si să-
mânţa pe cari le despărțisem erau închise şi sure. Făina asta
era orbitor de albă, ca pălăriile de paie. Poate fi oare făina! asta
cea adevărată de grâu ? Puteţi face orişice cu grâul. degeaba,
aşa de albă n'o puteţi scoate în mod natural. Aşa, dar e falşifi-
cată. Dacă ar fi falsificată pentru un alt scop decât pentru
hrană, mar fi nimic, dar aşa ceva pentru organismul omenesc
e o nenorocire.
Or îi trei luni de când veni la mine într'o zi un musafir de
familie distinsă, dela o staţie balneară. Era o fată de 23 de ani.
Am recunoscut-o numai decât după obraz. Anul trecut fusese
aci. Arăta bine. D-şoara zise: „Am venit aci pentrucă mă gân-
diam: „ Părinţii mei mă învaţă cam puţin, şi aci văd şi aud ceva“.
 175

Se simţea fericită. „Cum trăeşti?” o întrebai. Imi

răspunse:
„Bine!” — Ce dejun iei dimineaţa? — Ceai, dar nu
ceai ordi-
nar. Scoase o hârtie şi mi-o arătă. — Da, zise ea. ceaiul
acesta
îl consum tot anul şi nu trece o zi ca să nu-l iau. imi place
foarte mult şi, după ce lam băut, mă simt atât de bine, încât
doresc
nu
nimic altceva”. Nu-i aşa că acum aţi vrea să ştiţi ce fel
de ceai era acesta? Nu-i altceva decât mica plantă numită
cimbru. care creşte pe pământ uscat. Are un miros
cam la îel
cu busuiocul.
Creşte mai ales în ţărână uscată. Florile stau strâns unite
una lângă alta. E o buruiană excelentă .Imbunătăţeşte sângele,
precum şi mâncările. Dacă intră ceva din el în stomac. atunci
intră ceva şi în sânge, care se face mai bun. Nu stim dacă
şi
curăţă sângele, dar pentru că e plantă sănătoasă, absoarbe
sângele vechiu, iar sângele nou îsi însuşeste ceva din cimbru,
se îmbunătăţeşte deci printr'un astfel de ceai. Intăreşte pieptul
si stomacul şi formează mult sânge. Fata mai Sus pomenită
s'a tratat cu ceaiul acesta si pe cât de anemică. şi de prăpădită
a fost mai înainte, pe atât e acuma de voinică. „Pe la orele8
jum. Sau 10 iau o bucată de pâine neagră s: cinci sau sase
lin-
„guri de apă cu zahăr. Asta mi-a făcut bine. Mai înainte luam alt
ceva : un păhărel de vin sau bere, acum însă nu“. Mai ales însă,
spunea acea amică a ceaiului, am evitat, sarea, ceeace îmi venia
cam greu la început“. Sunt mulţi oameni cari consumă multă
sare; aceasta strică stomacul si mâncănile. Căci sarea e ca-
ustică şi atacă stomacul şi maţele. Astiel fata mi-a făcut o listă
complectă a mâncărilor şi băuturilor pe cari le întrebuința.
Par'că e transformată. Tot asa pot face si alți oameni. Veţi
prelungi atunci mult mai mult durata vieţii voastre și veţi trăi
mai fericiţi şi mai sănătoşi. Dar nici asta nu se poate fără o
anumită întărire a organismului. Căci fără asta n'avem putere
de rezistenţă. Mulţi tremură de un vântuleţ, ca de un elefant.
Zece. grade de frig să nu ne impresioneze atâta. Dar purtăm
prea multe haine şi prea strânse pe trup. In această privinţă
bărbaţii nu sunt mai buni decât femeile. Au venit la mine cel
puţin zece inşi cu gâtul strâns legat. Când le attrăgeam atenţia,
îmi spuneau : „Nici n'am observat că era asa de strâns“.
Nu pot repeta de ajuns că hainele nu trebuesc să stea prea
lipite de trup. Dar sunt în stare să se jure că nu sunt strânşi.
Da, desigur că nu-i strânge nimeni în masină. dar hainele astea
împiedică libera circulaţie a sângelui: inima “trebue să dea sân-
gelui o adevărată împinsătură, pentru ca să pătrunză până sus.
Căci, dacă există o rezistenţă, atunci sângele nu poate circula
cum trebue. . E : ot : ,

psite
 176

Anemia (Lipsa de sânge).

Pentrucă tot corpul este format din sânge şi întreg corpul
îşi are dela sânge mărimea şi îorţa, de aceea. putem zice : Cine
vrea să fie sănătos şi să trăiască mult, acela trebue să aibă un
sânge bun şi în cantitate îndestulătoare.
Natura prepară sângele necesar din mâncări şi băuturi şi
se poate zice cu drept cuvânt : cine are sânge bun, e sănătos,
şi cine are sânge mult, e tare şi duce mult. Unde este sânge pu-
tin sau rău, se pot ivi tot felul de boale.
Pentru formarea unui sânge bun. se cere, înainte de toate,
aer curat, lumină multă, o hrană bună (ouă, lapte, carne) si
mișcarea corpului.
Dacă vor lipsi aceste condițiuni necesare. atunci va scă-
dea şi sângele, iar dacă hrana nu e bună, atunci se va prepara
sânge nu numai neîndestulător, dar stricat.
Lipsa de sânge poate proveni din răniri, lăsare de sânge,
etc., eta,
Cine n'are sânge destul, e palid, slab si bolnav.
Cei lipsiţi de sânge ajung să cadă în sălbinare; fata le
devine gălbue-închisă; ochii obosiţi, stinşi. Omul simte slă-
biciune, răceală şi e somnoros.
Alte urmări rele sunt : palpitaţie grea, mai ales la urcarea
scărilor; dureri de cap, de miiloc, amețeli, crampe digestie
slabă. Acesti oameni cer adeseori mâncări ce nu pot să pro-
ducă un sânge bun. |
Remediul cel mai sigur este, ca pacientul să stea mult în
aer curat şi puţin în cameră; aceasta să fie puţin încălzită.
Nici îmbrăcămintea să nu fie prea caldă şi să nu fie prea
strânsă pe corp, pentru ca aerul să poată pătrunde pretutindeni.
„ Acești pacienţi să se ferească de localuri închise, cu
fum, de cafenele, etc. :
Hrana să! fie bună, lesne de mistuit : lapte, pâine bună,
rece; “supă de pâine şi bucate gătite cu făină simplă; să mă-
nânce puţin deodată : 2 până la 4 linguri de lapte de mai multe
„ori pe zi, căci stomacul e prea slab spre a mistui mult odată.
Mișcare şi muncă în aer Curat, afară, dar nu prea mult
contribue la înmulţirea sângelui şi astiel sănătatea vine dela sine.
Aplicările de apă sunt următoarele : a se scula din pat
noaptea de 3—4 ori pe săptămână, a-şi spăla corpul şi a
se culca iarăşi îndată; a sta în apă până la genunchi un minut;
apoi a ţine şi braţele în apă de 2—3 ori pe săptămână.
Im apă se poate pune sare sau oţet. Spre a desvolta apetitul,
e bine să se ia zilnic de 3 ori, câte 2—3 linguri de ceai de pelin.
Un mijloc excelent în contra gălbinarei este de asemenea
acela de a lua zilnic de două ori făină de cretă, cât iei cu vârful
cuţitului, în 4—6 linguri de apă.
 177

Când după aceste aplicări pacientul

bine și mai forte, în locul spălărilor şi a încep e a. se simţi mai
băilor de picioare
poate face semi-băi de 2—3 ori pe săptămână. apoi vor urma
turnări de apă pe corpul de sus şi pe genun
chi.
Lipsa de sânge la un copil: O mamă aduce pe un băiat de
5 anh Băiatul e grăsuliu, e bine îormat, dar
îaţă, încât seamănă cu un mort. asa de palid la
Copilul nare viaţă într'însul, nici curaj,
iorțe. EI e lipsit de sânge şi tot organismul nici apetit; m'are
la un moşneag.
e în nelucrare ca
Mai mulţi doctori au căutat băiatul, dar fără folos.
medici au prescris ca băiatul să bea mult vin, Doui
rămas aceeaş şi copilul m'avea poftă nici de dar starea lui a
mâncare.
vin, nici de
Ce e de făcut?
1. In fiecare zi să se îmbrace băiatul cu o cămase
apă caldă cu floare muiată în
de fân:
2. Să-i spele zilnic tot corpul cu apă
şi otet; |
3. Să-l pună să umble desculț prin casă, să umble afară
aer curat. De mâncare şi de băutură să i se dea numai la
lapte (câte 2—3 linguri odată, dar mai des); apă,
asa timp de 14
zile.
După acest timp: . A
1. Să umble zilnic în apă nu prea rece, până la genun
3 până la 6 minute: chi,
"3. Să-l îmbrace odată sau de două ori pe săptă
cămaşă muiată în apă cu sare sau cu flori de fân. mână cu o
Să se urmeze astiel 14 zile, apoi tot mai rare ori.

Vărsături de sânge.
Când cineva scuipă sânge, întrebarea este dacă sângel
vine din stomac sau din plămâni. E] vine din plămâni, când e
scuipă
îl
m tuşind şi când sângele este roşu deschis şi spumos ;
el vine din stomac când îl dăm afară prin vărsături şi când
gele are o culoare închisă,ca droidiile de cafea, şi sân-
e închegrart.
Vărsarea de sânge e periculoasă şi reclamă precauțiune,
căci poate avea urmările cele mai rele.
Când sângele vine din stomac, trebuie să se fi stricat
vreo:
vână şi nu ştim când vor reveni iarăşi vărsăturile. Neglijarea.
poate să aibă ca urmare lipsa de sânge sau o boală gravă.
De
aceea trebuie vindecat îndată locul vătămat.
Vărsarea sângelui din plămâni este şi mai primejdioasă.
"De aceea răul să fie combătut cât mai repede.
In ambele cazuri de vărsare de sânge să se dea imediat si
ceai de coada calului. | ARN E ti 3
12

= IDC E PRE II AIE ANDREI O. > PORTER 2 SRO 7 e ESL Caite 337 PIORIPaI Pi 9 AS
 178

Când sângele curge din nas, să tragem de mai multe ori

pe nas din ceaiul acesta. Când vine din gură, să bem din acest
ceai câteva linguri la fiecare sfert de ceas.
Acest ceai opreşte sângele. Să se bea însă din ceai cât-
va timp şi după oprirea sângelui.
Dacă sângele curge mai des, ltrebue să se găsească cauzele.
Ori că plămânii sunt bolnavi, atacați, ori că sângele se grămă-
deşte prea mult spre cap, sau că provine din stomac.
Când vărsarea de sânge vine pentrucă s'a rupt o arteră, a-
tunci rareori se mai poate găsi aiutor şi individul moare de obi-
cei în câteva momente.
„Multor. oameni le curge adeseori sânge din nas si nu le
"pasă, crezând că le face bine, îi uşurează. Cu toate acestea nu
e bine,căci mai curând sau mai târziu, va veni o boală grea,
dacă nu vor lua măsuri.
„In tot cazul va trebui să urmeze o lipsă de sânge sau sân-
ge siab, şi de aci Stările cunoscute de: frică, sperieturi, ne-
linişte, etc.
Mulţi recomondă ca mijloace bune pentru oprirea sângelui:
a speria pe pacient fără ştirea lui; a-i turna apă pe ceafă
fără
veste; a-l pune să ţină capul şi mâinile în sus. atc.
Eu sunt cu desăvârşire în contra acestor manopere, ce pot
avea tocmai efectul contrariu. Eu cred că trebuie sa .nureptam
circulaţia sângelui, care s'a deraniat; să conducem sângelede
la cap spre abdomen şi spre picioare,
Aceasta se obtine în modul următor: la început o bae cal-
dă de picioare cu cenuşă şi sare 15 minute, de 2—3 ori pe săp-
tămână şi 2—3 înfăşurări scurte (comprese).
Dacă cazul e mai grav, să se facă turnări de apă pe corp
şi semi-băi, spălând corpul de sus, câte o aplicare pe săptămână.
Sunt curgeri de sânge din nas, ce pot avea ca urmare chiar
moartea. O fată de 15 ani, care era în timpul desvoltării. a mu-
rit în două ceasuri, în care timp i-a curs sângele din nas ca
dintr'un tub.
Mi s'a întâmplat şi mie un caz, când o fată de 16 ani al pier-
i dut din nas o mulţime de sânge în timp de o oră si jumătate.
Ea devenise palidă la față ca o moartă şi îi venia să doarmă.
poate pentru totdeauna. Am fost chemat în grabă, noaptea la
două ceasuri, ca să împărtăşesc pe fată cu sfintele taine. Se
întrebuinţaseră ot felul de mij'oace de casă. Medic nu era la
dispoziţie.:
Imediat am pus să se toarne o jumătate donită de apă pe
Li capul fetei şi o iumătalte pe spinare. Sângele a încetat la mo-
ment de a mai curge. Fata a zăcut mai multe ceasuri ca leşi-
nată de slăbiciune. Indată ce s'a făcut mai bine, a început din .
nou să-i curgă sânge. S'a turnat iarăşi apă cu rezultat bun.
Pentru întărire pacienta, care n'avea nici apetit, nici sete, a
 179

“băut tot la câte o jumătate de ceas

două zile a putut jua o supă bună, 2—3 linguri de lapte. După
-2i, lapte în porțiuni mici, încât corp Si din când în când, peste
-se întremeze. ul, prea Slăbit, a început să

'gulat în fiecare zi. Sângele nu

mai Curgea! din nas și apetitul a

- Curgeri de sânge din nas.

(Din „Testamentul meu”)
“Se întâmplă foarte adesea că la copi
“curge din când în când sânge i măricei. sănătos, le
din nas,
rinţi zicând: „Copilul este sângeros”. Deşi atunci auzi pe pă- .
atenție la astfel de hemoragii, şi totuşi acesobicei nu prea se dă:
me prevestitoare că cut timpul se tea sunt deja sem-
vor ivi însemnate
iile sângelui şi hemoragii. Astfel cei turburări
meni palizi la. fată) ne pot asigura cămaiîntrmulţ i chlorotici (oa-
'o vreme le-a curs
“mult sânge din nas.
|
Din cauza desei curgeri de sânge din nas copiii pierd sân-
gele cel mai'bun şi multe Substanț e cari servesc. la formarea
“fângelu
i. Hemoragia nazală deci nu numai că nu este
'Sivă, dar este adesea chiar îoar inofen-
te vătămătoare pentru viitor,

Copiii cărora le curge mult sânge din

constituție delicată; ei au niste vase nas sunt de obicei de
extraordinar de deli-
«cate. Dacă sâng ele li se înfierbântă, ceeace se poate întâmpla
prin multă alergătură, prin anlecare . strigăte, mânie sau bucu-
"ie, apoi îşigăseşte în curând un drum de eşire
Ar putea cineva să întrebe: de ce sâng .
ele găseşte
“tocmai prin nas? Cauzele sunt următoarele: membranele eşire
coase ale nasului sunt extra mu-
ordinar de Subțiri şi bogate
Sânge; și apoi pe nas ee respiră mult aer curat și unde !intai.
în a:
F
aer acolo năvăleşte si sângele. De aceea nasul nici
să îngheţe aşa lesne, ; urechile sunt nu poate
nasul mai are și alte mult mai expus e. Dar
misiuni: unul prisează prea mult tabac,
altul îsi suflă nasul prea mult: pe lâng
“na expus schimbărilor de temperatură ăşiasta nasul e totdeau-
prin respirație pă- -
runde în nas mult praf și gunoi. Şi apoi mai este si împreiu-
rarea că copiilor le place să-şi ție degetele în nas, si astfel
 180

multe cauze pot conlucra, pentru ca sângele să fie mai mult

condus în nas decât în celelalte organe.
Prin aceasta vasele de sânge ale nasului, se pot lărgi foarte:
mult, mai ales când cineva e deja cânt slab prin sine însusi...
Un copil robust nu va fi atins lesne de emoragie nazală, afară -
dacă îl va lovi cineva cu pumnul peste obraz. In acest caz.-
sângele provine din “vâna gâtului; lucrurile se petrec atunci.
ca cu un apeduct la care, lângă tubul principal, se află un
conduct accesoriu. Când conductul accesoriu crapă şi se face:
în el o spărtură mare, atunci apa se revarsă afară cu cea mai
mare îurie.
Dacă sângerarea din nas se întâmplă mai des, atunci şi
presiunea este mai puternică; dar vasele şi cicatrizările lor
devin tot mai slabe. Hemoragiile nazale repetate pot lesne pro--
voca. o mare slăbiciune fizică, şi din această slăbiciunse e pot
naşte diferite boale, de ex. chlorosă, oftică, ba chiar accese a- -
poplectice, căci sângerarea dim nas.e uni simptom că sângele
tinde prea mult să năvălească în sus.
Dacă cineva voeşte să vindece hemoragii nazale puternice,-
trebuie să bage de seamă că la cei mai mulţi atinşi de această
afecţiune, corpul e în genere de o constituţie slabă; pacientul
e nervos sau are predispoziţii nervoase, ceeace iarăşi este o:
cauză că sângele se înfierbântă lesne si vasele sanguine se dila-
tă foarte mult. Cauzele deselor polipe trebuesc şi ele căutate::
în această afecţiune.
Primul lucru pentru vindecare este deci întărirea corpului,
a, întregului organism. domolirea fierbinţelilor şi restabilirea.
unei călduri egale, pentru ca sângele să fie distribuit în mod -
egal, în tot corpul. Intărirea se face prin două sau trei semi-băi .
şi turnări superioare, pe săptămână. Semi-băile întăresc corpul
şi desvoltă căldură mai mare. Turnările superioare dau mai
multă forţă, iau căldura: de prisos si silesc sângele să se retragă -
mai mult. Dar atunci trebue o hrană bună, substanţială, evitân- -
du-se sărăturile, condimentele, băuturile spirtoase, căci toate -
acestea înfierbântă sângele; ftoate mâncările dulci trebuesc
înlăturate şi să se adopte numai o hrană naturală, simplă.
Acest mod de trai trebue continuat un timp mai îndelungat,
Sarea este cunoscută ca un vechiu remediu popular; se:
trage saramură pe nas sau se face gargară cu dânsa. Alţii.
intrebuințează în acelaş mod otet. Eu am găsit că lucrul ceh
mai buni este de a trage pe nas ceai de coada calului. sau a
face gargară cu el. a
Dar mi S'a întâmplat un caz, care mi-a! arătat pe deplirre
ceeace am de făcut întrun caz grav.
O fată, în vârstă de 17 ani, a avut o hemoragie nazală, um-
plând cu sânge două lizheane şi jumătate; nu mai putea nici”
să şează măcar. Mă temui că dacă voi lăsa pe fată să doarmă. -
 181

::Apoi n'o să se mai trezească, căci deşi adormise, sângele

“totuşi nu încetase de a-i curge pe nas. In această nevoie şi pri-
„imeidie am pus de au ţinut pe fată de cap şi de urechi deasupra
unei putini şi-i făcui o turnare superioară cu o stropitoare de o
„capacitate de vreo paisprezece litri. Chiar în momentul în care
apa îu turnată pe ceafă, hemoragia încetă si fata se linişti.
"După șease ceasuri hemoragia reîncepu, dar nu mai era atât
«de puternică; am pus de i Sau făcut de aâteva ori turnări su-
„:perioare în modul descris, şi anume timp de patru zila, câte
“una pe zi. Fireşte că, în urma acestei hemoragii puternice. se
"iscă o mare inactivitate în corp, şi bolnava suferia şi de lipsă
“totală de poftă de mâncare. Pentru a procura din nou Sânge
„corpului, trebui să ia căteva zile dearândul. odată la fiecare
„ ceas, o Iimgură de lapte fiert cu chimen şi să se mărginească
Ja o hrană simplă, ușoară de mistuit si luată numai îm porții
"mici. Astfel se restabili în câteva săptămâni.
Că curgerea de sânge pe nas poate pricinui şi moartea, am
„constatat-o în două cazuri. O fată de optsprezece ani sângeră
“până rămase moartă; dar nu se recursese la apă. Asemenea,
“după cum mi Sa comunicat în mod! pozitiv, un preot din Tiro)a
“Sângerat timp de câteva! zile dearândul, şi nimeni n'a putut Do-
toli curgerea de sânge; dar el suferise deia de mai multi ani de
“turburări ale aparatului circulator.

Scurgeri de sânge.

Un tată de familie vine şi ne povesteşte:

„Nevasta mea are de mai mult timp scurgere de sânge şi
“e pe moarte; până să ajung acasă, poate s'o găsesc moartă.
"Doctorii nu mai ştiu ce să facă. Nu e oare nici un remediu?
Am dat omului acest sfat:
1. La început femeia să bea câte 2—3 linguri mari de ceai
„„de coada calului la fiecare sfert de ceas; mai târziu două lin-
“guri pe zi.
2. Să pue pe abdomen o cârpă muiată în apă amestecată
„cu oțet, timpi de 2 ceasuri, însă din 20 în 20 de minute să moaie
;Cârpa din nou.
Sângele a încetat de a mai curge si femeia, s'a făcut bine.
Spre a recâștiga sângele pierdut, î-am prescris: la fiecare
«ceas să ia două linguri de lapte pe lângă mâncarea obisnuită.
După patru săptămâni femeea a prins putere şi a început să
"lucreze ca maâi înainte.
Observăm aci, că aceste aplicări se fac numai la nevoie, —<
„până Să vie un medic. :
 182

Otrăvirea sângelui.
O îemee se sgâriase la un deget putin de tot, cu vreun cui:
sau cu vreo aschie, nici ea nu ştie cu ce. Ea nu luă în seamă a-
ceasta şi seara se culcă. Deodată, peste noapte se deşteptă şi:
simţi dureri la deget şi greață îîn gură, de-i venia să verse.
Sgârietura era la mâna stângă şi acum femeia simția du--
reri şi crampe la piciorul drept. Mâna se umilă până la cot, se
roşeşte ca focul şi durerile insuportabile cresc tot mai tare:
în braţ. Vinele se umflară şi deveniră negre.
Medic nu era în comună; primejdia creştea, căci sângele se
putea otrăvi (intoxica)). Roseaţa se întinsese dincolo de cot.
a turnat apă în clocote peste îlori de fân şi toată măna a
fost! Oblojită cu floare de fân cât de fierbinte. Bratul întreg, îm-
preună cu legătura, s'a ținut în acea apă caldă opt ceasuri.
Apa cu flori de fân a tras din braţ materiile veninoase si:
a purificat sângele: aci este din nou o probă, că trebuie să. se
sta repede, când se ivesc simptome de intoxicarea sân-
gelui. .
După un ceas sau două, femeea devenea poate victima mor-
ţii. Mai e de observat că limba căpătase deia o culoare vânătă.
După 36 de ceasuri pielea din palma mâinii se desfăcuse ast--
fel de toată carnea, încât putea fi luată. Incetând crampele în”
deget, vindecarea a urmat în scurt timp.
Din „Cum trebue să trăiţi”.
O fată de 19 ani, căpătă pe dosul mâinii îndărătul degete--
lor, o umilătură. Credea că e o mică umilătură care-i va scoa-—
te materii bolnăvicioase din corp. Umilătura dură câteva zile,
n'a copt şi deveni vânătă şi neagră. Pofta de mâncare dispăru
şi durerile cuprinseră nu numâi mâna întreagă; ci şi toată par-
tea de sus a corpului. Doctorul spunea că avea sânge rău şi că
era greu să se vindece.
In modul următor am putut s'o vindecăm: Mai întâi:
San pus cataplasme de îlori de fân, cât putea suferi de fierbinți
şi s'a învelit mâna cu ele. Aşa s'a urmat opt ore dearândul, însă:
la fiecare două ore s'a schimbat cataplasma. După două ore,
durerile cele mari dispărură, şi după şease ore tot brațul era
fără dureri şi primejdia înlăturată.
După acestea fata puse două zile dearândul, de două ori
pă zi o cămaşă muiată în apă sărată, fierbinte, după care se"
înveli cu o pătură.
Unui țăran, în timpul lucrului îi intră o aschie mică într'un
- deget. Pentrucă nu-l durea, nu Sa mai îngrijit. După patru zile
mâna! începu să se umile, pricinui dureri nesuferite, şi umîlă-
tura, care era destul de mare, a început să se învinețească. A-
colo unde a început durerea, umflătura Sa spart şi sa găsit o
 183

âşchie mică. Sângele era negru și gros şi

Că răutatea a trecut în sânge. nu eră nici o îndoială
Braţul îu repede învelit în flori de îân
pus într'o fiertură de flori de fân, potrivit ferbinți şi mâna s'a
tea suferi bo!navul. După două ore durerilede caldă, pe cât pu-
şease ore mâna s'a desumilat. Două zile au contenit. După
într'umase
' punea bra-
tul căte două ore în flori de fân încălzite si asa
sângele. s'a curăţit
:
Un băiat de zece ani, care era becis
nic şi avea o față pali-
dă și suferindă a glumit mai tare cu o pisică . Aceasta îl sgâriă
cu ghiarele. Copilului nu-i păsa nimic. După două zile mâna se
umilă ştraşnic şi mai ales degetul. Mâna
s'a învineţit şi dege-
tul era negru. Se ştia acum că sângele era otrăvi t.
] s'a pus îndată o cămaşă muiată într'o fiert
de fân şi mâna se înveli şease ore dearândul,
ură de flori
în flori de fân, ce
se schimbau la! fiecare două ore. Vânătaia a) dispărut;
fost apoi spălată 14 zile, de câte două ori pe zi, mâna a
cu apă rece cu
oțet; căpătă poită de,mâncare, arătă mai bine
firea şi sângele lui s'au curăţit de răutate. Copil şi prin aceasta
viat. Dacă S'ar trata toți coniii palizi cu cămășiul sipar'c ă a în-
spălă
mulţi dintre ei ar scăpa. de această stare păcătoasă. turi,
.
Descompunerea sângelui.
Intr'o călătorie am. vizitat pe un preot. Pe drum am auzit,
din întâmplare, că era pe moarte. Am intrat
dea în fotoliu şi-mi povesti următoarele: la el, Preotul şe-
„Am pe corp 25 de fistule şi răni. Vezi aici în obraz
5 plas-
turi. Mai am 20 pe corp. Se ivesc foarte repede
şi niste bubu-
liţe cu un lichid de culoare închisă. Dacă pun un plasture,
o zi; după ce-l iau rămâne de ordinar ceva carne
ține
stricată a-
târnată. Aşa sufer deja de luni de zile şi nu e chip
re. Dan de vindec a-
o greață în gât mă supără şi mai mult decât „bubele
de pe corp. Dacă ştii să-mi dai un sfat bun, atunci nu e timp
pierdut.
de
L'am sfătuit să bea zilnic, din două în două ore 4—6 in-
guri de ceai de pelin şi cuișoare, ca să-i treacă greata
gât; apoi lam părăsit spre a ne revedea în cealaltă lumea. din
După 5 zile veni un om dela preotul acela, dar nu cu ves- "Aa
tea că a murit, ci cu stirea îmbucurătoare că greața i-a dispărut
din gât şi că pacientul a început să simtă poftă de mâncare.
Primul sfat a iolosit de minune: acum să-i dau al doitea.
Am spus omului că preotul să-şi spele corpul întreg cu
apă proaspătă,în timp de 14 zile; fiecare spălătură să
fie cât
| După câtva timp mi se aduse vestea! că preotul mergea tot
mai bine.
 184

Am trimis vorbă ca, în timp de câteva săptămâni, preotul

să aplice mantaua spaniolă într'o zi, iar în alta o spălătură
generală. , Cosa
După 14 zile preotul sluii iarăşi liturghia: în biserică. A
mai urmat câte o baie de buruieni de 20 grade R.. odată pe
săptămână, cu flori de fân; în! fine spălături reci si spălarea
corpului de sus; întro zi o aplicare şi a doua zi alta.
Preotul s'a făcut sănătos perfect şi a mai trăit: 24 de ani.
Un om vine şi-mi povesteşte: „Sunt bolnav de 2 ani si jumă-
tate şi nimeni nu-mi poate ajuta. Acum doi ani mi S'a umflat
tare amândouă picioarele şi Sau învineţit până la genunchi.
In fiecare picior Sau făcut două găuri, din cari curgeau sânge
şi puroi. După ce picioarele s'au mai îndreptat mi s'a umflet
braţul drept, s'a învineţit, arătându-se şi pe el găuri. Acum mă
simt mai bine la braţ, însă am o umflătură şi dureri în spate.
Adeseori simt dureri în corp. Dar nenorocirea e si mai mare:
se zice că adeseori am aiurat. Mi-a venit chiar să-mi iau viaţa.
Acestui om i-am prescris: Să fierbi paie de ovăz. să moi
un Sac mare în acea apă şi să intri în sac până la subsuori. A-
poi să te culci, să te acoperi bine şi să stai aşa două ceasuri.
Pe urmă poţi să-ți cauţi de afaceri. A doua zi poți să moi o că-
maşă groasă în apă caldă, tot cu paie de ovăz să storci si să
o îmbraci. apoi să te culci şi te acoperi bine. A treia zi aplici o
înfăşurătoare scurtă, muiată în apă caldă cu paie de ovăz, timp
de un ceasşi jumătate. Aşa să urmezi 14 zile.
„După 14 zile toate bubele au dispărut; un picior s'a vinde-
cat; al doilea mai avea o bubuliţă mică sau mai bine zis, o fis-
tulă. Pofta de mâncare a revenit şi omul trebui să urmeze tot aşa
la 3 zile cu aplicările prescrise. După trei săptămâni omul a fost
pe deplin sănătos. : mio.
Surpătura (Hernia).
„In timpul nostru multă lume sufere mai cu seamă de surpă-
tură care se manifestă în multe feluri şi grade. Omul surpat nu
se poate ocupa cu orice lucrări, căci adeseori, din lipsă de
precauţiune, el poate fi expus unei primeidii de moarte.
Aceste stări se găsesc mai ales la naturile slabe. De aceea
rari de roade se ivesc. mai mult în timpuri de molesire a so-
cietăţii.
Eu sunt pe deplin convins, că, dacă s'ar da tineretului o e-
ducaţiune raţională, întărindu-i corpul prin gimnastică si prin
hrană bună, atunci răul s'ar ivi mai rar si Numai atunci, când
corpul air suferi o cădere sau o isbitură violentă.
Acum 50 de ani erau puţini oameni surpați într'un sat: nici
în oraş nu erau mulţi. Astăzi însă, dacă se adună 20 de per-
soane, 3-A din e'e suter de vreo surpătură.
 185

Nenorocirea este că cei mai mulți caută ca să ascundă

„defectul ce-l au. Astfel răul creşte tot mai mult. Oamen
i sur-
„paţi se găsesc nu numai printre, muncitori ci şi în! clasele
“Unul a făcut o săritură neîndemânatecă şi a început să
de sus.
se sim-
tă rău. Altul a alergat prea mult şi, nefiind deprins s'a
îmbol-
năvit, etc.
Cine ajunge să sufere de surpătură, va duce o viață
de
plâns, dacă nu va lua măsuri din timp. E mai bine însă
de a
preveni răul, întărind corpul mai întâi prin apă. De aceea sfă-
tuesc pe oricine să facă una sau două semi-băi pe
săptămâ-
nă sau câteva băi reci de şezut. In curând se va simți efectul
întăritor. A face bae şi a se îmbrăca nu tine decât 4—6 minute.
Intrerupe puțin lucrul, fă o baie şi pune-te iarăşi
«Chiar dacă ai fi asudat, să niai nici o frică: spală-la
te
muncă.
îmbracă-te iute fără ca, să te ştergi şi. apucă-te iarăs de reped
muncă.
e
Surpătura (cu mici excepțiuni), nu este ereditară şi. nici
născută, ci o urmare a unei slăbiciuni maâi recente.
La început ar trebui chiar să se înlăture printr'o cură sis-
ică.
Nu ştiu dacă voi îi ascultat de societatea cea înaltă. dar
“mă adresez către cetățeanul cal muncitor, fie în ramura indu-
:strială, comercială sau agricolă. Ascultaţi-mă voi cel puţin: o-
dată sau de două ori pe săptămână faceți o baie
„mătate şi câteva băide sezut. Şi veti vedea că numit ă
de ju-
imediat vă
von trece toate durerile. Nu e nici un timp fix pentru aceasta:
orice zi şi orice ceas e nimerit. Şi pe urmă nu durează decât
«cel mult 4—6 minute. Să nu cauti că esti asudat, te poţi scă!-
da fără nici o frică.
|
Un țăran mi Sa plâns odată că simţia dureri mari mai jos
„de stomac. Medicul îi spusese că se pregăteşte o surpătură. L-am.
sfătuit să facă comprese reci. In scurti timp durerile au scăzut,
Câtva timp ţăranul s'a ferit de muncă grea şi n'a simţit dureri.
De aci înainte țăranul învăţă minte şi întrebuința
totdea-
una apa, când nu se simţia bine de tot.
Multe defecte corporale de acestea am vindecat, prin aceea
că am pus să frece locul atacat: cu ulei de camtor, deasupra
's'al lipit un plasture de păcură, întins pe o pânză de ceară. .
Untură de vulpe e un miiloc bun pentru vindecarea unei
“Surpături proaspete. La 2—3 zile se fricționează locul bolnavu-
“lui cu această untură şi se pune plasture de păcură. Cu Chi-
pul acesta am vindecat odată o surpătură veche de şapte
săp-
“tămâni.
La copii se întâmplă adeseori surpături, mai ales la țară,
“unde copiii îşi umplu burta cu mâncări grele. nehrănitoare.
Unui asemenea copil să i se facă zilnic o bae de ovăzcom-
"prese reci sus şi jos, până se începe vindecarea.
 186

Totodată să se îrece lin locul bolnav cu ulei de camfor,

sau cu untură de vulpe.
Când răul e prea întins şi învechit, vindecarea cu greu se
mai poate face şi de aceea să se poarte un suspensor.
tim--
Tot mamelor trebue să ne adresam ca să-si fereascăpentr
de aseme nea boale, cari sunt; o nenoro cire »
puriu copiii
toată viaţa, dacă nu se înlătură răul din vreme. spălă-
Copiii trebuesc întăriţi de mici prin apă rece (băi. prin
turi), gimnastică raţională şi hrană bună, iar nu a-i slăbi
posturi. 3
atea —
Aer curat, mişcare si hrană sănătoasă — iată sănăt i
împreună cu apa rece, care o păstre ază, iar nu îmbro bodel şi
şi predi spun la tot felul de boale. Aces-
călduri, cari moleşesc se
sănu
tea le zic pentru toți, nu numai pentru copii. S'apoi
uite vorba veche: mens sana in corpore SUn0.

Anghina, Crupul, Difteria şi inflamaţia gâtului (gâlcile).

(Din „Testamentul meu”).
vreo esire pe
Precum apa din conducte caută să-şi facă în toren-
răsbate pe undeva, apoi curge afară
unde poate şi când
te, tot aşa este şi cu sângele câre lapiron it în vine, aleargă
prin tot corpul, pleacă şi se întoarce inimă şi caută adeseori
de acel organism
în unele locuri un drum cu de-a sila, şi vai i se! ivesc ade-
sc, dacă reuşeşte! De nu străb ate atunc
omene
îngrămădirea sângelui se
seori inflamaţiuni, în vreme ce prinvină
nasc călduri mari. E destul să mai si un. prilei din afară,
şi focul isbucneşte. -
le tânăr
La copii le curge adeseori sânge din nas. Sângeoară. Pre-
mai face ca să plesn ească câte- o vinis
şi putemic
ge şi în alte
cum sângele s'a strâns la nas, aşa se poate strân Foarte de-
esire.
părți ale corpului, fără a găsi vreun drum de l lor, să se um-
seori se întâmplă ca migdalele şi cele dimpreiuru inflama-
ple cu o grămadă de sânge, ceeace are drept urmare o
țiune mai mică Sau mai mare.
îrig, schim--
Semnele acestei boale se arată, la început, cu a capului,
bându-se cu căldură mare si uscat ă, îngre unare
încărcată:
chiar dureri de cap, o slăbire de puteri, limba tare formează
In
. gâtlej şi în cerul gurii se
şi greutate la înghiţit
o inflamaţiune roşie aprinsă si umflătură. sânge,
Străbunii nostri, în asemeni cazuri, lăsau în grabă
sau la braţ, sau la picioare. şi căutau prin diferi te gargare, să
înlăture inflam aţia. După convi ngere a mea, lucrul cel mai im-
în corp.
portant şi mai necesar e ca să se readucă sângele rări,
Şi acest lucru se poate face în trei modur i: prin infăşu
„dușuri si spălături,
e
O fetiță de 7 ani căpătă această boată. Indată ce semnel
 187

acestea au fost complecte, am pus să înmoae în

brăcată în cămăşuţă şi apă conila îm-
apoi, în grabă, s'o înfăş
tură de lână. Cooila în scuntă vreme se înfierbintoare într'o pă-
dura se sui
ă, şi când căl--
într'un mod simţitor, repetai din nou acest fel de
îmbăiere. La prima, înmuiere căldura. slăbi se deja; la a doua era
apro ape potolită. După ce căldura scăzu, copila fu numa
tă, şi aceasta când îi veniau căldurile. O zi şi jumătatei spă-
la două zile se urma astfel; umilătura fu înlătu până
îu iarăşi sănătoasă. rată, si copila
Dacă mai vrei să dai ceva! intern,
apoi, după părerea mea,
pentru potolirea căldurei sau pentru dizol varea. mucozitătilor,
e bun un ceai de fenugrec. De asemenea, e bun şi ceaiul de coada
calului, muşeţel cu pătlagină sau de iales cu putin
Dacă inflamaţia nu este aşa de mare, sfătuesc a, pelin. .
se pune co-
pilul într'o putină şi ai se turna cu o stropitoar
e apă peste dân-
Sul, dar să aibă cămăşuţa pe corp. Tâşnitura rece
face efect ca o tulumbă asupra, unei case aprinse, iademultă
apă care
dură, şi dacă copilu căl-
l e repede împachetat, orice
lăturat din primul moment. Dacă se repetă aceastăpericol e în-
2 sau de 3 ori, atunci esti si mai sigur că aceastămetod ă de
boală
curând va fi cu totul vindecată. Nu ştiu nici un caz în:
vre-un copil, în urma acestui tratament, să îimurit în care
— Pentru că sângele a fost în grabă înapoiat la . De ce ?
atunci copilul locul lui. şi
este
din nou aşa de sănăţos cum fusese înainte
de a se inflama.
Vindecarea reuşeşte şi prin cufundarea în
apă; aceasta se:
recomandă atunci când oamenii nu se pot decide să toarn
deasupra copilului. Copilul bolnav se cufundă e apă.
în apă, pe timpul
de una până la douăl secunde, până la gât, si apoi
dânsub în patul cald. Acest lucru se repetă decât în grabă cu:
e
căldura. După fiecare cufundare căldurai scade, si ori survine
doua zi boala a trecut. Pe dinăutru se pot da doctor asa chiar a
mai Sus. iile arătate
Precum dintr'o mică indispoziţie poate veni o boală cum se
cade, se poate ca din asemenea inflamații în.
gâtlei
la urmă în nodul gâtlejului, să se formeze umflături,. în gură şi!
în pericol viața copiilor. Această boală se numeşte cari pun
uȘoară sau gravă, bună sau rea; după felul cum difterie
De se formează asemenea umflături, apoi şi moart se manif estă.
ea poate sur-
veni repede.
„ Semnele acestei boale sunt: capul greoi. vinele
înţepenite, lipsă de respiraţie şi accese de sufoca capului:
ţie.
Din ce în ce umflăturile cresc: afluența sângelui scade din
ce în ce şi sfârşitul acestui aântec, în acest caz, e moarte
otrăvirea sângelui. Dacă te uiţi în gâtlejul unui a prin!
asemenea copil.
observi în cerul gurii. pe înshițitoare şi pe amigda
le mici um-=
turi, cari au pe deasupra: câte un depozit galben murdar.
 188

Frigurile nu mai sunt aşa de mari: copilul se plânge că nu poate

înghiţi şi e slăbit peste măsură. După câteva ceasuri umftătu-
zile cresc şi trec spre nas; din ele începe să curză o mucozitate
verde-galbenă, având un miros greu; limba e foarte încărcată:
înghiţitul devine din ce în ce mai greu, hrănirea aproape cu n€-
putinţă. De se întinde umilătura spre beregată, apoi începe lipsa
cea mare de respiraţie; culoarea obrazului, devine albăstruie.
vinele gâtului se umflă, şi dacă nu se dă ajutor în grabă apoi
în scurt timp vine moartea.
La vindecare trebue să se lucreze repede, atât pe dinafară,
„cât şi pe dinăuntru. Dacă umilăturile s'au îormat binisor, şi
încep a deveni rele, atunci trebue să se procedeze ca la otră-
xirea sângelui.Se înfăşoară gâtul cu o compresă muiată în apă
amestecată cu oţet, şi cât se poate suferi de cald. Compresa
trebue, după 20—25 minute, schimbată şi înmuiată din nou; să
.se urmeze aşa 2—3 ceasuri, dacă va îi nevoe. Culoarea vânătă
trebue să dispară: bolnavul trebue să respire mai usor. şi căL-
dura trebue să scază. Dacă micul pacient se simte mai bine după
vreo 3—4 ceasuri, se scoate faşa, si se poate cufunda copilul
în apă rece. Cufundarea în apă poate să fie trebuincioasă de
„două sau de trei ori pe zi, după cum căldura se coboară sau se
ridică. Dacă survin accese de suiocaţie (înecăciuni) aşa că se
pare că moartea e gata, atunci duşul e leacul cel mai sigur.
Un copil capătă difteria beregatei, gâtleiuluişi a nasului
cu accese de înecăciune. Pe când se turna cu o stropitoare,
plină cu apă, peste copil, se auzi, sub influenţa unui asemenea
„acces, o tuse repede, cu care se desiăcu oarecare îlegmă. Ime-
„diat copilul se simţi mai bine; în timp de 2—3 zile i s'a turnat
„de vreo 8 ori, şi s'a făcut bine de tot.
Dacă difteria nu este asa de întinsă si nu-i asa de rea» atunci
se poate uşor vindeca, îndată ce cufunzi copilul îmbrăcat in
„cămașă, în apă, şi apoi îl înveleşti cu băgare de seamă într'o
pătură de lână, Să se repete ori de câte ori va îi nevoie. Dif-
teria se poate trata dela început cu dușuri şi tot. aşa de repede
va fi vindecată. Ş
Pe dinăuntru se pot întrebuința. ceaiuri dizolvante: untde-
“ Jemnul încă face multe servicii; dacă se ia la ceas 3—6 picături
apoi răcoreşte, înmoaie si dizolvă flegma. Fenugrec fiert ca un
„ceai gros, aparţine medicamentelor celor mai de folos. La fie-
“ care jumătate de ceas, iar la pericol, mare la fiecare sfert de
ceas, o linguriţă de cafea plină. şi când starea sa îmbunătățit,
Aa fiecare ceas. câte o linguriţă de ceai de coada calului. si din
rădăcina ciumei se recomandă cu dinadisul. Ceai de coaje
„de şteiar si coada caluuri sau idleş si pelin aduce de asemenea
servicii bune.
Precum o soră poate semăna cu alta, aşa şi difteria se asea-
mănă cu crupul. numit şi anghină. La boala aceasta sângele se
3
 189

opreşte în beregată şi nu găseste nici o ieşire. Beregata se um-

îlă şi umflătura îngreunează într'atât respiraţia, încât obrazul
se învineţeşte, vinele se înţepenesc şi sângele se repede în sus.
Se aude o tuse aspră ca lătratul, şi pericolul dea se înăbusi,
se măreşte din ca în ce. Dacă în beregattă şi în gâtlei se simte
căldură mare, atunci trebue, prin căldură artificială, ca sângele:
să fie abătut spre aite părţi ale corpului, sau trebue a se lucra.
la partea bolnavă cu tratamentul rece, aşa că sângele să fie:
dat înapoi. Inainte de toate organismul trebue adus într'o căl-.
dură generală şi complectă pentru cai sângele din partea bol- .
navă să dea înapoi şi asfixia să fie astfel) înlăturată.
Copilul se înfăşoară întrun cearceat cald, înmuiat în apă
amestecată cu oţet, atât de caldă, aât poate răbda. Cum. se ma
niiestă vreo uşurare şi vreo scădere a căldurii, în urma acestui
tratament, atunci pericolul a scăzut. Depărtându-se cearceatul
cald, se poate trata partea bolnavă cu tratamentul rece. ca sân-
gele să dea mai mult înapoi decât să progreseze. Acest trata-
ment se face prin duşuri deasupra sau printr'o compresă rece
la gât.
Un copil în pericol se înfăşoară în timp de un ceas într'urw
cearceai cald; cum se scoate cearceaful, se apiica copiluiui un
duş deasupra, pe gât şi pe ceafă, şi e pus în pat. Dacă căldura
se ridică, atunci duşul deasupra se face din nou. Frigurile au
să scadă, respiraţia va deveni mai uşoară, si înăuntru fleema se
desface. Dacă cazul e astfel, apoi ajunge numai dacă copilul e
cufundat în apă, sau dacă i se aplică dușul complect. Dacă di-
zolvarea internă merge încet, atunci se poate face o a doua în-
îășurare a corpului întreg. Tratamentul intern trebue să aibe
o acţiune cât se poate de dizolvantă, prin ceaiuri de urzică Şi
rădăcina ciumei, sau chiar de ialeş şi coada callului. din care se
va lua, la fiecare sfert de oră, câte o linguriţă de cafea; ca schim
bare se poate lua şi untdelemn. Dacă se urmează astfel, atunci
în scurtă vreme, copilul va: îi în afară de orice pericol şi nu mai
este altceva de făcut decât de a veghia, cal să nu survină îrigu-
rile. De se întâmplă să vină, apoi se fac din nou spălături şi
înfăşurări,
La) tratamentul acesta am ajuns în urma tratării câtorva
câzuri de otrăvirea sângelui» la cari, prin apă caldă, atât de
caldă cât bolnavul putea să rabde, am împrăstiat otrava şi am
şi eliminat-o. Dacă la boala aceasta. chiar nu e de prevăzut vreo
otrăvire a sângelui, cu toate acestea tratamentul cu apă caldă
contribue și aci la împlinirea materiilor bolnave şi otrăvitoare.
O menajeră, în urma unei răceli, căpătase o inflamație a
gâtului şi-şi făcu, în timp de o zi şi jumătate. o abureală la cap
si o înfăşurare caldă. Gâtul i se umilă astfel încăt mu mat putea
să țină capul în sus; aproape nu mai putea să mănânce şi dacă
cu dureri înghiţia câteceva, apoi îi ieşia prin nas: în cele dim
 „190

urmă nu mai putea să înghită nici un pic de apă. Indepărtai în-

dată toate oblojelile calde şi îi ordonai ca, la fiecare ijumătaite
de ceas, să-şi spele repede gâtul şi pieptul cu apă rece şi apoi
să-şi înfăşoare gâtul cu o basma. de olandă şi să se învelească
Pine. Dimineaţa, la orele opt, începu cu spălăturile, şi seara, la
orele cinci, putu să înghită nițică apă şi supă. Aproape după
24 de ore orice umilătură dispăruse.
Tratamentul întrebuințat de această femee înainte de ve-
nirea mea fusese cu totul greşit. Din pricina aburului la cap,atât
gâtul, capul întreg, cât şi pieptul, fuseseră tare încălzite şi ast-
fel sângele se grămădea spre gât şi spre cap. Peste aburul ca-
pului a mai făcut şi o înfăşurare caldă a gâtului, si prin asta
oprirea îu împinsă până în cel mai înalt grad: se înțelege că
picioarele erau îngheţate, deasemenea. şi braţele, si dacă sar
fi urmat cu acest tratament, apoi această congestiune în spre
sus ar îi putu pricinui o mare nenorocire. După ce însă la fie-
care jumătate de ceas partea superioară a. corpului sa spălat şi
pe lângă asta picioarele, până peste glezne, au fost înveliteîn-
“tr'un cearceai înmuiat în apă caldă, amestecată cu otet, sângele
a îost potolit; dându-se drum liber circulaţiei.
Dacă femeea mai sus pomenită şi-ar fi făcut o puternică
dare de sus, după aburul capului, căldura| de prisos s'ar fi
înlăturat, şi ar fi putut prea uşor să se facă sănătoasă numai cu
spălături şi duşuri.
Diîteria
“Cine e atacat de ditterită să caute îndată:
1. Să dizolve cât mai curând materiile morbide îngră-
mădite;
2. Să se frece asupra corpului întreg, ca să restabilească
circulaţia regulată a sângelui şi a sucurilor.
Pacientul să facă mai întâi aburi la cap si din 20 în; 20
minute să-şi spele corpul întreg. După 6—8 ceasuri să-si pună
un şa), un ceas şi jumătate, şi la fiecare jumătate de ceas să-l
moaie din nou în apă rece.
Apoi pacientul să facă aburi la picioare; îndată după acea-
sta o semi-bae rece şi să-şi spele corpul de sus. Semi-baia și
spălătura să nu ţină un minut. Urmează dim nou şalul (com-
presa) un ceas şi jumătate.
Terminând aceste aplicări, să se înceapă din nou, înainte de
amiază una, după amiază alta.
In timpul acesta bolnavul să facă necontenit gargară cu
ceai de coada calului de 4 sau 5 ori pe zi. Boala va dispare
în scurt timp. |
Aplicările menţionate nu pot strica nici odată.
Dacă bolnavul e liniştit noaptea şi adoarme. atunci să nu
fie deşteptat. Somnul e o probă că natura e în ordine, linistită.
 191

Dacă mijlocul întrebuințat si-a

făcut efectul, pacientul se va de-
atepia la timp dela sine, De regul ă, un pacient nu trebue des-
teptati din somn niciodată.
Tatăl unui copil vine şi îmi povesteşte
:
„Copilul meu, de 11 ani, nu mai poate înghi
zile d'abia respiră. Arde şi aiurează. Am înfăş ți si
urat
de trei
tului cu un cearceat ud, dar nu-i merge gâtul băia-
mâi bine, ce să fac oare
«ca Să nu-mi moară copilul?“
M'am dus cu sărmanul părinte ca să-i văd copilul.
„era ca şi pierdut. Dar trebuia să înce Acesta
rc în numele lui Dumnezeu.
Intr'o zi i S'au spălat bine, la fieca
:apă rece, spatele, pieptul si abdomenul. re jumătate de oră, cu
Sau aplicat pe abdo Căldurile fiind mari, i
men un cearceaî cu apă rece.
"A doua zi vine tată] şi-mi spune:
„Copilul poate să înghită ceva; dar văd că i se
iii. Nu poate vorbi bine“, umilă obra-
l-am spus să înfăşoare obrajii în cârp
:Oţet şi aceste comprese să le schimba la e muiate în apă cu
ceas. Tot odată să-l spele ve piept, spat fiecare jumătate de
e şi abdomen.
A treia zi băiatul era scăpat de orice primejdi
va timp a mâi urmat cu spălăturile e. Numai cât-
reci.
Să nu se uite că, în timpul aplic
a făcut gargară cu ceai de fenugrec ărilor de mai sus, copilul
opărit cu o litră de apă si dat copilului ( o linguriţă de fenugrec
E bun şi ceaiul de muşe mai des, câte o lingură).
ţel cuputină piatră acră pentru gargară.
Un efect excelent are şi untdelem nul câte trei, patru lingurite
an fiecare zi.
Copilul e acum pe deplin sănătos.

Holera
„Ce groa
ză: nu. inspiră. holera, Europa întreagă
Şi a suferit de acest flagel, şi a tremurat
acum se iau pretutindeni măsu
ca nu cumv a să isbucnească iarăşi. sai ri,
Spre a se asigura în contra inundatiilor, ser
diguri şi regulează râuri oame nii ridică
le. Când arde
turi spre a se opri întinderea elementu o pădure, se sapă şan-
de dig şi de şanţ în contra holerei,
lui mistuitor. Un asfel
acest dușman teribil al ome-
mirii este apa. Ea ne întăreşte şi ne
scapă de duşman.
La holeră domneşteprincipiul: Cine
e scăpat. Cine nu ajunge să asude tare. epoat e să asude curând
pier
„Odată am fost chem dut. i
at la miezul nopţii la o biată servitoare,
Avusese deja de dcuă ori, vărsături
Medic nu era la îndemână. Servitoa şi diaree peste măsură.
şească, să se prepare de moarte. Fa rea voia să sa împărtă-
această boală grozavă. zicea că nu va scăpa de
Picioarele şi mâinile-i erau reci ca fa 3
ghiața!: fata palidă,
 192

ochii intraţi în fundul capului. Am încercat încă odată să-b

produc sudori, dela cari credeam că depindea moartea şi viața.
S'au adus repede două cearceafuri groase. Am pus să le
moaie în apă caldă, să le stoarcă şi îndoite să le pună pe piep-
tul şi abdomenul servitoarei. Mai întâi sa pus dedesubt o
cârpă înmuiată în oţet ferbinte. Apoi! a îost acoperită cu două
plapume groase.
Căldura a pătruns repede în corp. După 20 de minute:
curgeau picături de sudoare după obraz.Am pus să se moaie încă.
odată cearceafurile în apă fierbinte.
In scurt timp crampele au încetat, şi m'au mai urmat văr-
sături. Tot odată s'a dat bolmavei o ceascăi de ceai cu lapte
foarte cald. Pacienta a asudat bine si a fosti scăpată.
In timpul reconvalescenței trebue să se jacă un ceas pe zi:
comprese pe corpul bine acoperit.
Intercalăm aci două observatiuni:
Indată ce vedem simptomele boalei: vărsături. eşire multă.
etc, să culcăm în pat pe bolnav. Să-i dăm să bea ceva cald.
Dacă picioarele sunt reci; pacientul să fie bine acoperit. In tot:
cazul să se caute a se produce năduşeli.
Până nu trece !totul, să luăm! seama de mâncare si băutură.
Mâncare puțină şi uşoară, o supă slabă, lapte cald.
Să nu se sperie cineva: de holeră. Să te speli dimineata şi
ie pe piept şi pe corp şi să mănânci pe rând mai multe boabe
e piper. :
Din „Conferințe publice“
Inainte de toate trebue să observ că s'a arătat prin ziare
cum trebue să se vindece holera după metoda mea; ele spuneau
foarte simplu că „părintele Kneipp recomandă pentru vindecarea.
sigură a holerei, să uzi un cearceaf în apă şi oţet si să freci cu.
e pe bolnav până ce va asuda“. Vă întreb, dacă ati auzit vre-
odată din gura mea o astfel de prostie? Tocmai eu am interzis:
îricţiunile. E foarte trist că cineva poate să scrie orice pofteşte
şi că se scriu atâtea prostii şi minciuni numai pentru a umple
coloanele. Holera se poate vindeca cu deosebire prin aplica-
ţiunile descrise mai sus. Am arătat cum trebue să se facă o:
compresă pe! corp. Dacă predomină frigul atunci o facem caldă.
iar dacă predomină fierbinţeala, o aplicăm rece. Holera începe
mai întâi cu frig. Dar ar îi mai bine să descriem si simptomele.
Frigul precede întotdeauna cu 5 ori 7 zile şi începe în: mod
izolat. Din când în când se pronunţă şi niste dureri. După pă-
rerea medicilor, boala porneşte dela intestinul subțire, se răs-
pândeşte repede în tot corpul si-l ia în stăpânire. De multe ori
însă se şi calmează atunci, şi trec chiar trei sau patru zile până
când isbucneşte cu adevărat. La holeră, ca şi la celelalte boale,
e acelaşi lucru: la unul e mai uşoară, la altul mai grea. Când
 193

Sau arătat simptomele, ea poate îi evitată foarte usor. Lucrul

cel mai simplu este de a pune acelora. cari au fierbințeală, mai
mare ori mai mică, un cearceaf îndoit de mai multe ori, pe
partea de jos a corpului. Cearceaful se va uda mai întâi în leşie
de îlori de fân, şi mai mult, în leşie caldă, pentru că aceasta di-
zolvă repede germenii boalei, îi eliminează şi redă corpului căl-
dura-i normală. Dar s'ar putea îace jumătăţi de băi. Dacă cine-
va observă asemenea simptome, să facă o baie de jumătate: dar
niciodată să nu intre în apă rece, decât dacă e bina încălzit.
Aceasta întăreşte organismul, desvoltă mai multă căldură, si
deja prin aceasta trupul devine mai rezistent împotriva unor
astfel de atacuri.
Studiind boala vărsatului am arătat că cine a făcut de tim-
puriu o baie căldicică nu s'a îmbolnăvit de vărsat. căci prin
baia căldicică s'a eliminat totul. După apa rece. sudoarea vine
dela sine. Şi odată ce sudoarea s'a arătat, putem fi multumiti,
căci atunci germeni boa.ei se afă deja în dizolvare. Așa dar,
când vedem semne prevestitoare de holeră, putem face băi căl-
dicele, ori să facem comprese pe corp. S'ar putea tace însă tra.
tamentul cu. cearceaiuri ude.
Cearceaţul rece merge dela umeri până la genunchi si astfel
se încălzeşte corpul întreg; germenii se dizolvă si se eliminează
şi astfel germenul boalei scade de'a sine. Aşa, de pildă. poti
scăpa si cu două băi si orice primeidie a trecut repede. Numai
să n'aveţi frică! Trebue să credeţi: „Cura trebue să reuşiască
negreşit; şi nu se poate să nu se vindece!“ Atunci ați câştigat
deja foarte mult. Intâi, că atunci procedaţi cu mai mult curai si
al doilea că efectul e mult mai grabnic. Frica e deia o dispo-
ziție de boală. Studiând vărsatul, pentru care de altfel se aplică
acelaşi procedeu, miam convins că nu se desvoltă repede. Şi
aici pot trece la miiloc trei sau cinci zile. Aşa. mi-a spus un
doctor şi după aceea m'am vindecat eu singur, căci erain şi eu
„ în aceeaşi poziție. Doctrul îmi zisese: „Să stii că ai să capeti
vărsat; vine sigur, dar nu va apare decât peste patru zile”.
Ş' mă sfătui să nu fac nimic si să aştept numai până ce va veni.
Numai să iau ceva sare de Glauber
cu apă. „Da, mă sândiam
eu numai de ar veni vărsatul după trei zile si-l voi întâmpina
eu“. Şi mi-am pregătit numai o doniţă cu apă lângă pat. Aveam
durere de cap şi eram așa de trăsnit. încât nu puteam să umblu;
intrai în apă rece şi după un ceas iarăși. A doua zi am citit li-
turghia la biserică şi după 18 ceasuri eram tot asa de sănătos
ca astăzi. Şi dacă n'aş fi avut un medic, şi nu aş fi întrebat,
aş îi crezut că n'a fost nimic. Au mai avut şi alţii aceleaşi simp-
tome și le-am recomandat acelas procedeu, şi au scăpat și
„ dânşii foarte curând. Numai atâta că unii au trebuit să se scalde
- 13
 194

de 3 ori şi alţii de 6 ori, până ce au început să asude:dar toc-

mai asta-i lucru de căpetenie aci, ca să poţi asuda, şi mai ales
la holeră, cât se poate mai curând.
In această privință domneşte ideea greşită că. dacă faci o
baie rece, nu mai poţi asuda. Tocmai contrariul. Tocmai apa
rece pătrunde adânc în organism şi dizolvă germeni! boalei.
Organismul se desbară atunci de toată răutatea. E iritat. După
baie se arată o căldură mai mare care eliminează ceeace a di-
zolvat baia. Şi astfel, în timp de opt, cel mult zece ceasuri, poti
asuda şi elimina cea mai mare parte din materia boalei.
In ceeace priveşte vindecarea. nu cunosc o deosebire între
holeră şi vărsat. Căci cu vărsatul lucru se petrece repede si
atacă omul pe tot corpul şi e ceva grozav când vezi un bolnav
de vărsat! Nu mai e de recunoscut! Nu vezi altceva decât coii
şi obrazul plin de bube. Lucrul acesta se poate evita, si atunci
materia vărsatului nu se mai desvoltă în mod atât de greţos şi
îngrozitor. Nu e nici o altă deosebire înre holeră şi vărsat, de-
cât că, la holeră, procesul boalei se face mult mai iute. Aci orice
zăbavă e vătămătoare; trebue să se procedeze înainte de a îi
prea târziu.
_ Cazul cu servitoarea din Hamburg, a fost de sigur un caz
de holeră. Biata tată avusese numai peste noapte vreo 20 de
accese de diaree, precum şi vărsături. Medicul chemat. decla-
rase că ttrebue să aştepte până dimineaţa, la orele 9, când va
trece căruţa de transport a bolnâvilor spre a fi expediată 1a spi-
talul; special al, bolnavilor de holeră. Dar, oameni buni, holera
nu aşteaptă în cazuri de acestea! De aceea stăpânul acestei
servitoare a făcut prea bine că sa ridicat el singur împotriva
boalei, după cartea mea: „Cura de Apă“. Şi scrisoarea pe care
acest domn mi-a scris-o, ne arată foarte lămurit că procedarea
imediată a fost de folos şi că a scăpat fata. Imi zice în scrisoare.
că în 3 sferturi de! ceas servitoarea a fost scăpată. Tot acest
domn. din Hamburg a tratat apoi încă două cazuri anâloage cu
aceeas promptitudine şi iuțeală. Să ne mai temem noi oare
acuma? nu! dar să facem ceeace-i de făcut în fiecare ceas, şi
să ştim cum trebue să facem şi să procedăm bine. Acest punct
e capital.
„Acesta e şi um motiv pentru care ami desvoltat eri aci chestia
„ înfăşurărilor şi a compreselor. Cine este în toate minţile, va şti
foarte bine de ce. Pentru înfăşurări şi comprese ne putem servi
chiar de un sac vechiu ori de o pânză groasă, si dacă ne lipseşte
şi una şi alta, atunci putem lua o sdreanţă. Pentru întăşurare
pânza trebue să fie aşa de lungă, ca să aiungă de sus până jos
cel puţin până la genunchi, si afară de asta, să fie atât de largă
încât să te poți înveli de două sau aproape de trei ori; pe tot
trupul. Trebue să aveţi grije ca pânza să fie lipită de trup. pen-
tru ca bd'nâvul să stea bine învelit, şi pe lângă asta, să fie pe
 195

atât de caldă, cât bolnavul va puteă să sufere. Căci trebue să

intre în trup o astfel de căldură, care să întreacă căldura nor-
mală, prin urmare o căldură puternică, care trebue să
fie ca
pompă de apă la un incendiu. Aşa dar. căldura trebue să înving o
ă
frigul. Din momentul ce s'a ivit căldura, se dizolvă imediat
materia boalei; căldura cea mare produce sudoare şi astiel
ma-
teria, se diminuează, Cu cât aceasta se face mai repede, cu atât
măi bine, şi dacă sunteţi prudenți şi lăsaţi bolnavul să asude
bine, atunci desigur că-i faceţi numai bine. Odată şi odată asudă
doară fiecare şi aceasta nu vatămă. Odată ce sudoar
arătat — si acesta-i lucrul principal — atunci asteptatieafoarte
s'a
liniștiți până ce se întoarce starea de înainte adică durerea şi
cârceii. Dacă aceasta nu se mai întâmplă atunci mu se mai face
nici O aplicare, pentrucă organismul e în stare să facă singur
restul. Dacă sudoarea încetează, atunci se dă zor lucrului, mmu-
iându-se cearceaful în apă caldă şi punându-l ca Ccompresă.
Aceasta e tot atăt de clar ca și de două ori două fac patru.
Orgăânismul trebue ajutat câ să rămână mai multă vreme în
sudoare şi să poată îndepărta materia boalei. Dacă bo'miavul
însă € slab, atunci i se pune cearceaful pe abdomen (nu în jurul
corpului); ajunge și asta. Trebua să vă atrag însă luarea
aminte, că nimic nu-i mai iniportant decât ca un astțel de cear-
ceai să iu se aplice prea ud. Trebue să fie bine stors: căci altfel
uzi numai rufele patului, în loc de a extrage materia boalei,
ceeace este adevăratul scop. Prin urmare, stoarceți bine com-
presa. Pe urmă puneţi-o pe bolnav şi încălziți-o iar, precum vam
arătat. Aceasta, înfierbântă de sigur foarte tare $i bolnavul va
asuda. Se mai poate face însă şi altceva: se poate lua şi o cără-
midă, pe care o încălziți bine şi când € fierbinte.o înveliți în-
trun prosop și o puneţi pe bolnav. Astfel se dă trupulu i căldură
pe cale artificială, şi de obicei prin aceasta şi organ'smul învinge
.
Afară de aceasta mai poți ajuta organismul şi pe cale in-
ternă. Am amintit ce mijloace trebuesc aplicate cu deosebire.
'Opriţi-
vă la mijloacele cele mai simple de cari v'am vorbit săp-
tămâna trecută! Am vorbit de anason, lapte cu anason, cu spirt
sau cu rachiu curat si se ia 20—30 de picături intr'o lingură de
apă caldă. Sau pisezi o lingură de anason, și o fierbi într'o
cească de lapte, pe care-l bei cât mai cald posibil. După cum se
stie, anasonul este un fel de condiment. Dacă mănânci pâine
în care se află anason, atunci pâineal par'că ar aveal ceva pi-
cant. Dacă fierbi anason cu lapte atunci laptela e ca piperat
şi se poate deosebi uşor de laptele ordinar. Laptele fierti cu ana-
son nu se strică. Anasonul mai ard şi proprietatea de a izola
xazurile; întăreşte stomacul şi tocmai laptele acesta e foarte
mimerit ca! hrană. Aşa dar rămâneţi la leacul acesta.
Putem folosi i alte miiloace. Sunt foarte convins că, dacă
 196

ia cineva in starea asta o lingură de spirt de tormentil în apă

caldă, — o lingură de tormentil la 6 linguri de apă înfierbân-
tată, — atunci căldura va predomina în stomac. Spirtul de
iormentil se prepară din rachiu şi din rădăcină de tormientil (ca.
tinctura). Aceasta este o rădăcină care exclude veninul. adică
veninul boalei şi curăţă organismul. Acelaşi lucru îl putem spu-
ne şi despre rădăcina de anghelică şi tinctura ei. Căt despre.
mine, le puteţi amesteca împreună! Luaţi anghelică si tormentil!
Le puteţi lua jumătate şi jumătate cu apă foarte caldă; dar
dacă, în loc de apă, luaţi vin fiert, atunci efectul va fimai mare..
De asemenea se poate fierbe bine, în jumătate de apă si iumă-
tate vin, un amestec egal de rădăcină de tormentil si de anghe-
lică, şi să se bea această fiertură. Este un ceai cu adevărat ad-
mirabil; el apără stomacul şi-l întăreşte. Aceste două rădăcini
atacă mai ales materia holerei şi o vor şi îmblânzi. Dacă m'aveţi:
aceste rădăcini, atunci luaţi 10 căpsuni, striviți-le, adăugați
câteva îoi de pelin si faceţi un ceai! Dacă se dă bolnavului ceaiul
acesta, ejecul va fi uimitor. Putem zice că se aprinde în stomac-
un foc, prin care se încălzeşte organismul si care se întinde
peste tot corpul. Odată organismul întreg încălzit cu totul pe dn.
afară şi pe dinăuntru, atunci se împreunează două călduri cari
lucrează asupra trupu:ui cu puteri unite, şi de aceea, dragii mei.
maveţi nici o pricină de a yă teme atât de mult de holeră! Din
nenorocire, faptul este că adeseori nu se face n'mic împotriva ei.
“Am primit deunăzio broşură mică despre holeră; dacă
nu mă înşel mi-a trimis-o un conte sau un baron din Austria,
dar cu o iscălitură pe care n'am putut-o descriîra. Imi scria
că-mi trimite o brosură de felul căreia se răspândesc acum
foarte multe prn Austria. Cu mâinile în sân nimeni nu poate
combate holera. Hamburgul, unde holera domneste acum (1),
numără deja 7000 de morţi; fără îndoială că nu-i bagatelă.
Acolo, ce-i drept. frica creste mereu si frica singură e deia o:
jumătate. ori chiar o boală întreagă. Oamenii habar n'âu de
lucrur'le cari le-ar putea aduce mântuirea. In cazu! acesta v'asi
striga de pe înălțimea amvonului: „O, voi toti cari mai sunteți
încă sănătosi, faceţi măcar acum numai o baie căldicică! Beţi
ceai de căpsuni! Fructele acestea au siujit de leac pe vre-
mea ciumei!
Tocmai aceia cari au fost mult în contact cu ce: loviți de
ciumă, au avut mereu în gură căpşuni, mestecând într'una. Un
doctor mi-a zis odată: „Nu mă duc nici odată la un bolnav fără
să iau ma! întâi în gură trei sau patru căpşuni şi să le mestec,
căci ele răpesc germenilor boalei orice putere şi-i fac nevătă--
mători“. Dar în ziua de azi s'a părăsit; cu totul aceste miiloace.
Am lăsat la o parte pe Dumnezeu cu plantele sale. In schimb
1) Conferinţa de faţă a fost ținută în ziua de 13 Septembrie 1892, !
 197

însă, cum mi-a spus un doctor, căpătăm în fiecare an alte

vuri. otră-
Indată ce a reuşit cineva cu otra
va inventată de dânsul şi
a devenit milionar, imediat altul inventea ză alte otrăvuri pentru
ca să devină şi el milionar.
Azi am avut! la consultaţie un domi care sufer
atâta vreme de boată de s omac încât era disper ea deja de
at. De
'este aci şi-l sănătos. S'a dus prin toate părţile şi a încersapte zile
toate. Pacientul cerea să-i se dea ceva de luat intern; cat dar.
de
nu i-am dat nimic, pentru a-l putea convinge că eu
«deca o boală de stomac şi fără doctorii. Cel se poate vin-
cura mai bine reuseştie
de apă la astiel de bolnavi de stomac, dacă
aphcările dela
abdomen se întind asupra corpului întreg. Când
un astiel de
păcien: se vaită, cum vi se prezintă limba lui?
De obicei are
cea mai frumoasă culoare.
O femee era
bolnavă de stomac şi se văita că nu mai poate
răbda mult. l-am spus să-mi arate limba; cu un
stomac ca al ei,
putea mânca orice. Sunt stomacuri cari nu sepot mişca, încolo
sunt sănătoase Dacă mă voi pune pe pieptutlunui
el n'o să poată face nimic cu stomacul. Hercule, nici
Cine însă e chinuit de iunghiuri, înţepături, cramp
sări la stomac, nu poate spune că nu are un e şi apă-
stomac bolnav. Aci
trebue să se aplice o compresă şi să se ia numai
bolnavul trebue acoper't foarte bine, dar nu cu treiîn patru
seamă că
Pume, ci cu una singură. Dar dacă bolnavul e neliniștit, pla-
a se suci, atunci lucrul nu merge. Atunci încep e
intră şi ese mereu aer
de Sub plapumă. Am repetat încă odată toate acestea pentru
ca să vi le notaţi mai bine.
Cât de uşor se poate ajuta într'un caz de holeră!
capătă foarte puţini dintre aceia cari întrebuinț Holera o
ează cu prudență
p'antele pomenite. Dacă o preîntâmpini, atunci
de tine. Trebue să accentuez însă un lucru. şinici nu se apropie
anume: că chiar
dacă boala declarată n'ar fi holeră, în tot
comandat de mine nu poate face rău. Trebuecazul
să
procedeul re-
fiţi bine încre-
dinţați că nici o aplicare nu poate vătăma, când
Asi aplica fiecăruia dintre voi toate procedeurile eaceste
bine făcută.
du-vă câte două în fiecare zi, şi nimănui nu i S'ar a. dân-
întâmpla
nimic.
„O bolnavă mi s'a adresat odată printr'o scrisoare. i cerân-
du-mi o rețetă în contra unei boale. Ii trimesei o astfe
tetă, cum dau eu de obicei pentru o săptămână întreagă, l de re-
mai mult sau mai puțin se nimereşte pentru feicare zi. Eraaşa că
venit că după 6 zile să-mi răspundă. Dar ce a făcut ea? A con-
zi dimineaţa a început cu o baie întreagă, apoi a urmat doua
rarea scurtă. după asta o turnare la solduri. apoi v baie înfășu -
cică şi o turnare complectă, apoi o turnare pe sp'nare, căldi-
urmat toată ziua, până şi aşa a
la 4 după prânz. In; cele din urmă totuşi
 198

S'a plictisit şi nu ştia de unde să ia atâta vreme pentru toare

aplicaţiunile astea. Imi scrise că a executat toate aplicatiunile
şi că totuşi mu se simte mai bine. Dacă nu mi le-ar îi enumărar
pe toate, nici m'ași fi crezut. La orele 5 a făcut prima aplicare,
la 6 a doua, la 7a treia si aşa mai departe și astiel a isprăvit
abia târziu de tot după amiază.
De aci se poate vedea cât de greu le vine adesea oamenilor
să procedeze în modul cuvenit. Dacă faceţi în toate zilele două
până la trei aplicări şi acestea numai în curs de trei zile. atunci
nu vătămaţi de loc organismul, dar trebuesc făcute bne. Pe
omul sănătos îi vor întări si mai mult conservându-i sănătatea,.
iar bolnavului îi vor aduce sănătate. Astfel trebue să întâmpi-
năm holera în mod curagios. Inainte de toate, să nu vă fe îrică
căci fiind cuprins de îrică, faci adesea lucrul cel mai bun. în
mod areşit. :
Holerina

Mai în f'ecare sat se ivesc pe an câteva cazuri de holerină.

Holerina e o holeră mai blaiină. Ea este însoțită de diaree, de
vărsături şi câte odată de crampe mai mult sau mai putin v:o-
lente.
Aplicările mele la holerină sunt, ca si la holeră, regulate cu
prudenţă, după gradul de violenţă al boalei. In chipul acesta am
vindecat pe multi cari suferiau de holerină.
Congestiuni.
Un funcţionar mi se plânge:
„Am respiraţie grea; am crampe în gât şi dureri mari de
cap. Nopți întregi nu pot să dorm din cauza congestiunilor şi a
durerilor de cap. De ani de zile a trebuit să iau med'camente
pentru ca să am scaun (eşire). Simt crampe în piept si în sto-
mac. Nu stiu cum să mă apăr de frig: mâinile şi pic'oarele îmi
sunt reci. Am vizitat mai multe băi. dar fără succes. Odată eram
gras, iar acum am slăbit. A mai rămas acum să încerc cu apă”.
Tratamentul a fost cel următor: a
1. A umbla zilnic, dimineaţa şi seara, desculț prin iarbă,
ceeace l-a scăpat de dureri de cap;
2. Două înfăşurări scurte (comprese) pe săptămână;
3. Odată mantaua span'olă.
Spre a avea scaun, lua mai multe zile, la fiecare jumătate
de ceas, o lingură de apă, sau, în cazuri mai grave, aloe, cât
bobul de mazăre, cu o linguriţă de zahăr, totul dizolvat în apă.
caldă, câte o lingură la fiecare ceas.
Inflamaţie în stomac.
Un intendent povesteste: >
„Am de ani de zile dureri violenteşi strânsuri în stomac.
 199

Nu mai pot mânca fără să simt dureri; apoi am regulat esire.

Am aa multe doctorii, dar nu m'am simţit bine decât pentru
scurt timp.
Acest om tânăr arăta foarte rău la faţă. Era slăbit, palid
și cu ochii turburi.
Ce să-i ajute oare?
Am prescris acestui om:
„1. In fiecare săptămână trei băi de şezut;
2. Să-şi spele seara și dimineaţa pieptul si abdomenul cu
oțet şi cu apă; :
3. Odată pe săptămână o semi-baie de wm. minut. AL
In patru săptămâni omul a scăpat de suferinţe. De două ori
pe zi a băut câte 12 picături de pelin în apă caldă.
Catar de intestine, diaree, ete.
Dacă se elimină din corp tot ce avem de prisos și ne-
sănătos, atunci ne simţim bine. Constipatia poate fi cauza mul-
tor boaie şi de aceea trebue să îngriiim ca stomacul să ne fie
în regulă şi să avem o digestie bună, un scaun regulat în îie-
care zi.
Diareele de toamnă şi primăvară fără dureri sunt binevenite.
Sunt însă diaree cari ne avertizează că avem în corp ma-
terii morbide, nesănătoase. ce trebuesc eliminate. Ele pot să
attace un organ şi cu timpul sufere întreg organismul şi pot urma
apoi boale grave. :
Ma; întâi trebue să căutăm a vindecal abdomenul. făcând
însă aplicaţiuni şi asupra corpului întreg
Diareea să nu se oprească deodată, în mod subit, ci înce-
tinel. aşa ca stomacul să nu slăbească. :
Intern, să se ia ceai de pelin cu ialeş, de cintdură cu iales.
de coada șoricelului cu flori de sunătoare zilnic o ceaşcă sau
două. Aceste plante activează digestia, întăresc sucul gastric
şi conțin materii nutritive.
Dacă durerea e prea tare şi durează mult timp. să se bea
de trei ori pe zi câte o ceaşcă de pelin cald cu câteva boabe de i
ienupere. i i | tomb) Să
Extern să se aplice de 3—4 ori pe săptămână comprese pe
abdomen (o pătură, îndoită de mai multe ori, să se moaie în
apă cu otet sau în apă fiartă cu ramuri de brad, şi să se aşeze
pe abdomen); apoi o înfăşurătoare scurtă pe săptămână.
După 14 zile să urmeze ura sau două băi. spălând corpul de
sus, și odată pe săptămână să se spele seara corpul întreg.
Un domn în etate de 48 ani, povesteste: ERE
„De mulţi ani sufer de diaree: am fost la băi: am luat multe
medicamente, însă în zadar. Am ieşire foarte multă. mai ales
când beau apă, vin sau bere. Mai bine îmi prieste mâncare us-

Pa CD E ORE Ce ANDORA SS Ia AN „07 PT 2 ARON > 0 0 A A pc RDI EN POR a PA EP e a MIER Pe

 200

că. Fiindcă nimic nu stă în stomac şi nu se digerează, deaceea

mă simt fără putere!“
Acestui om i-am prescris:
1. Zilnic să-şi toarne apă pe corpul de sus;
2. Să umble zilnic odată pr'n apă, şi
3. Să-şi toarne odată apă pe genunchi.
In săptămâna a doua: . .
y 1. Intr'o z: să toarne apă pe corpul de sus şi să umble prin
apa;
2. A doua zi o semi-baie.
După aceste două săptămâni pacientul s'a simțit mai bina,
mai forte, dar tot avea iesiri.
In săptămâna a treia i-am dat:
1. Zilnic o pătură sau un cearceaf îndoit de mai multe ori,
muiat în apă cu puțin oțet şi pus pe abdomen 11% sau 2 ceasuri:
2. 0 zi turnare de apă pe partea superioară a corpului (bust)
şi pe genunchi;
3. A doua zi semi-baie şi turnare pe corpul superior.
După această săptămână stomacul era în regulă.
Incă o săptămână:
1. Zi'nic o semi-baie;
2. La fiecare două zile o pătură udă pe abdomen, ca mai Sus.
Apoi, pentru a păstra sănătatea, au fost de ajuns două semi
băi pe săptămână şi, odată sau de două ori, comprese pe abdo-
men cal mai sus.
Intern a luat: când picături de pelin, când 2-3 boabe de
ienupere.
Cu chipul acesta am cotei pe nesimţ'te puterile corpu-
“ui întreg; s'a îndreptat digestia şi s'au întărit organele interne.
Voi
“A

Afecțiunea rectului (Maţul gros, maţul şezutului).

Un ital ca de 45 de ani, mi sa plâns:
„Mai b'ne de 25 de ani sufer de o constipatie grozavă si de
câtiva ani simt greutăţi în stomac. Acum opt ani am făcut o
cură cu apă rece. Ea mi-a îndreptat stomacul. dar constipaţia
a rămas. In anu! 1885 au mai revenit şi nişte suferințe de rinichi.
Medicii mi-au recomandat o cură de struguri si după aceasta
o cură de zece zile cu sare amară. Urmarea a fost însă un catar
violent la rect. In cele,din urmă, după ce am întrebuintat orice
cură posibilă. mi s'a spus că boala mea nu se poate vindeca.
Sufeream de insomnie, n'aveam poftă de mâncare. mă simț'am
obos't; picioarele îmi erau grele, n "aveam nici o energie la lucru.
aveam dureri la rinichi. Picioarele î
îmi erau totdeauna reci, ca-
-pul îmi ardea. In starea aceasta m'am hotărât pentru apa rece,
de care toți ziceau să mă feresc“. e
Acestui preot i-am prescris următoarele:
 201
Zilnic o turnare
apoi, după trebuinţă, deo sem
apă,pe bust, pe spate; o baie
în âpă. Mai bine a lucrat i-b a;e; turnare pe genunchi.de umb
sezut ;
lare
După trei luni digestia man taua spaniolă.
pului crescuse cu 6 kilogrames'a. îndreptat de tot şi greutatea cor-
A
Respirație grea (Emtizem
la plămâni).
Se întâmplă adeseori că oameni în etatea cea mai fru
au 0 respiraţie grea şi câteod
ată cred că se vor asf xia. moasă
De ordinar aceşti
răului este mai mult căoam eni sunț corpolenți, voinici,
org an'smul sufere de slăbiciune Cau za
rală, e fără energie. Reînoirea
sânge-ui gen e-
necesar ce-l reolamă corpul. nu urmează în gradul
“Baze în abdomen, cari O alt ă cau ză este grâmădirea de
apasă
întâi gazele trebuesc asu
gol
pra, organelor din piept.
întreg să fie întărit pr'n miscar ite din corp $i apoi corpul
e, gimnas tic
ă si hrană bună.
Un domn, ca de 40 de ani, zice
convins că n'o va putea duce mul că are o respirație grea şi e
toare și simția cum slăbia din t tim p. Suf eri a torturi îngrozi-
ceau aceste accese, era ca, şi ce
săn
în ce mai mult. După ce tre-
ăto s, chiar mai multe zile :
Apol veniau iarăşi dureri, încă
şi mai
In timp de mai multe zile pacientulmari. .
a luat câte un purgativ

tăi întășurătoarea scurtă, care +

pe partea superioară a corpului alun

şi
ga Razele; apoi comprese Să

departe mantaua spaniolă si în urmcomprese pe abdomen: mai

întregul organism. ă Semi-ba'a, care întăriau

Mai de mult meseria lui îi permit

dar mai în urmă a ajuns function ea să facă mișcare multă,
ar într'o cancelarie, unde era.
silit să sează mult pe scaun, și acea
stă viață l-a prăpădit.
E s'a vindecat cu puţine aplicări de apă. Aceasta îi ajută
şi acum, îndată ce se mai iveste răul.
de multe ori indispus şi totdeauna De 12 ani s'a simțit mai
s'a îndreptat cu apă,
Acest pacient punea comprese
săptămână; se spăla dimineața pe totpe abdomen de trei ori pe
corpul si la nevoie anlica
o înfăsurătoare scurtă şi lua o semi-bai
“culcare. e. Se spăla si seara la
Mă mir adeseori, aând văd întrebuințându-s y
e miiloace tari

: PE ORION
77 , 0 N IPEE RP RI
— p Eh N
 202

drastice, ce nu pot să aibe urmări bune pentru sănăta te, căci

ele slăbesc corpul. Ba adeseo ri se întreb uințea ză otrăvu ri.

Un alt caz de emfizem.

pul- _,
Un preot căpătă aprinderi de plămâni, apoi emit zem
monar (umflarea plămânilor), şitusia necontenit. Era siab si a
n'avea poftă de mânca re. Medici i ziceau că plămân ii nu se moi
puteau vindeca.
Am prescris aceste aplicări, pentru 14 zile: 1) zilnic două
turnări de apă pe bust (corpul de sus); 2. ziln'c umblarea prin
ână
apă de două ori, cel puţin 5 minute; 3) de trei ori pe săptăm
un şal; 4) la fiecare două zile o baie dă sezut, care să țină un
(Lai eta |
minut.
Pacientul a băut ceai de fenugrec cu miere, o lingură la fie-
care ceas.
Efectul a fost: turnările de apă au întărit corpul. La început
zile
tusea a fost rea, dar se elimina multă flegmă. După trei
zile a mai
tusea a slăbit şi flegma s'a împuţinat, iar după 10
rămas put'nă flegmă. Acest rest s'a înlătu rat prin turnări de
După trei
apă pe piept, spate şi genunchi şi prin ceai cu miere.
săptămâni omul era pe deplin sănătos.
Scăderea forţelor.
Un fierar, ca de 46 de ani, vine şi mi se plânge:
e asa încât
„Ca de doi ani au începu! să-m slăbească mâintat mai bine
abia mai pot lucra cu cioca nul. Braţe le mi s'au subţi
de jumătate; încolo aş fi sănătos. De o iumătalte despre an simt că
mă dor, mai ales seară.
mi se slăbesc şi picioarele şi că
înainte. In
Poftă de mâncare am destul de bună, dar nu ca mai
spate simt o încordare mare.
Din toate acestea se vedea că aci nu era în regulă circu-
e
laţia sângelui, care era oprită în spatie şi prin urmare sângel
spre a le hrăni
nu se răspândea bine în toate părţile corpului,
şi întări. :

Acest om a trebuit să ţină bratele, odată pe zi, în

de 14 zile;
tr'0 baie cu flori de fân, o jumătate de ceas, în timp
apoi; asemenea în f'ecare zi, să le ţină două minute în apă rece?
de trei ori pesăptămână un şal sau comprese la gât.
Deja în timpul acestei cure braţele se întăriră. vinele de-
:
veniră vizibile, şi circulația s'a îndreptat.
După 14 zile a început: zilnic să toarne- apă pe corp; de
 203

ARĂ oripe săptămână lua o baie cu flori de fân

o rece pentru brate. şi de două ori
„d
Omul a urmat astfel si s'a întărit, putând munci ca
reţe. In timpul curei a luat intern, în fiecare în tine -
de pelin în apă caldă. zi. 20 de picături
A
Inflamaţia (în general).

Cu un chibrit se poate aprinde o casă

pede şi, dacă nu sunt mijloace . Focul se întinde re-
de stins, casa; se preface în ce-
muşe cu tot ce este într'ânsa.
Pct
Aşa e şi cu omul. O picătură de otra
vă, adică o boală ne-
însemnată, poate învenina. tot corpul, dacă nu se
timp. O mică inflamație poate aprinde iau măsuri la
şi strica, tot sângele.
Şi după cum oamenii întrebuinţează
apa când vor să stingă |
un incendiu, tot asa st'ngeți cu apă
şi orice inflamație. $
Bunăoară când gâtul e inflamat, e semn
acolo prea mult sânge, iar picioare că sa grămădit €
moaie o cârpă de în în apă, cu
le sunt reci. De aceea în-
puţin oţet, si înfăsoară picioarele
si așa sângele va porni atras la vale.
Mai pune pe abdomen o cârpă tot) aşa, i
muiată; cârpa să se 4
înmoaie adeseori în apă rece, până ce trec
fierbințeie. |
Acum trebue îngrijit
gâtul. Moaie 0 cârpă în apă rece,
întăşoară gâtul; îndată ce se încălzeşte cârp si
a, pune-o iarăşi în
apă rece. Altfel, lăsând cârpa să se încă
lzească prea tare, se
poate ugor repeta inflamația gâtului.
Aibi însă grije dea înveli picioarele în nist
e cârpe muiate
în apă rece, căci dacă gâtul e inflamat. tot sângele
peioare și trebue ca să se pună apă rece pentru se lasă în
căldura în tot corpu a unito rimiza i
l. A hi înveleşte pântecele şi partea infe-
rioară (sezutul), cu cârpe reci,
lată. Dar trebue să lăsaţi cârpele pent
acol
ru a uşura circulaţia Tegu-
o până ce se încălzesc. Şi să
după ce s'a extras cu modul acesta din corp
dură. înveliți gâtul cu un stergar muiat în o cant'tate de căl-
lăsați ștergarul la gât multă vreme, ca să apă rece, dar să nu
mai bine să se înmoaie ştergarul încă odat nu se încălzească:
ă în apă rece. .
Aprindere (Inflamaţie) de plămâni şi de stoma
c.
Margareta zace bolnavă! Are tuse seacă
să verse şi fierbințeala creşte. Simte ijunghiuri si
în
violentă. îi vine
piept. Putea să
capete, după cum zicea-med'cul, aprindere de plămâ ni. Și
Ce am făcut? Am luat brânză de vacă şi am tot mestecatt-o,
|

SERII e Er PRR SPRE TACE e e ae e

 204

“cu zerul ei, până s'a făcut o alifie, pe care am întins-o pe pânză
:şi am pus-o pe locul bolnav, înfierbântat,.
Nimic nu potoleşte focul mai bine decât acest miiloc simplu.
Peste zi trebue să se reînoiască de mai multe ori acest
plastru. Astfel mulți au scăpat de aprindere de plămâni.
Intern pacientul să ia câte o lingură de untdelemn înainte
Şi după amiază.
Dacă însă fierbinţelile nu vor trece, atunci să urmeze apli-
„cări de apă.
Corpul pacientului, de'a subsuori la vale_ă se înfăşoare
într'o pătură muiată în apă rece (stoarsă), si aceasta să se re-
pete de două ori pe zi, Bolnavul să stea culcat, învelit bine.
Alt mijloc: înfăşori picioarele până la glesne, în cârpe mu-
“date în apă rece cu puţin oțet, şi îndată ce se încălzesc cârpele;
să se înmoaie din nou. €
Margareta, a întrebuintat numai plastrul de brânză si sa
“tăcut sănătoasă în 7 zile.
Ca si plămânii, tot asa se pot inflama şi alte părţi ale cor-
pului. Să se, aplice la toate aceleaşi principii generale. atinse
-mai sus şi acelaş procedeu: sângele trebue răcorit, pus în miş-
care și împărţit în tot corpul, iar nu lăsat să se grămădească
întrun loc.
Odată am fost chemat la miezul nopţii să împărtăsesc pe
un bolnav. D'abia mai resp'ra. Tuşia rău. In piept simţia ca
nişte tăieturi de cuțite. Corpul întreg ardea.
In loc să-l împărtăşesc cu sfintele taine, am pus să-l înfă-
soare în pături ude si pe locul bolnav i-am aplicat un plastru
«de brânză de vacă. Asa s'a urmat 6 zile şi pacientul a scăpat
de orice primejdie. Orice inflamație, aprindere de plămâni, etc-,
sunt însoțite de friguri, de fierbinţeli; prin urmare focul trebue
stins şi fierbinţelile potol te.
“Dacă cineva. moare din inflamație de plămâni, ce sa pe-
trecut în interiorul lui? După exterior! putem judeca şi interio-
rul. N'aţi văzut sau n'ați suferit singuri de o inflamatie, bună-
oară o bubă la mână, la picior sau în alt loc? Se vede mai în-
tai că se umță în locul acela carnea se înroseşte şi, după o zi
două, se face deasupra un punct alb, atunci se zice că a copt,
ese puroi şi sânge'e a căzut în putreziciune. : :
"Vrea să zică ştiţi asta? Tot așa se fac si în interior bube de
acestea cari se coc și se sparg otrăvind cu puroiul lor tot sân-
A -gele. Vă puteţi închipui în ce mod lucrează această otravă asu-
 205

prâ sănătăţi
i omului. După cum un sarpe, când muscăp
e de ajuns o singură picătură pentru a eunom.
otrăvi ot sângele to
astfele şi cu inflamat
ia internă. Dacă nu se aleargă imediat la.
ajutor, desnodământul fatal vine numa
i decât şi s'a isprăvit cu
viața omului. Se zice: „A murit de otrăvirea
murit de cangrenă”; acestea însemneaz sângelui“ ori “a.
ă în general inflamație.
Mai ştiu un bărbat sdravăn si frum
os care cănătă friguri +
o că'dură enormă îl mistueşte. tot
interiorul lui e în foc.-Dar
afară de aceasta bomavul nu simt
e nici o durere în tot corpul.
Doctorul l-a tratat ca pe un bolnav
de o inflamație cerebrală,
dar Sărmanul, după ce peste 10
zile a murit. s'a constatat că
murise de inflamaț'e generală.
— Ce ai fi făcut d-ta în cazul acesta? |
m'au întrebat. — As-.
cultați: aşi îi spălat pieptul. spinarea si abd
omenul
cu apă rece:
la fiecare jumătate de ceas, Apoi aşi
fi făcut comprese Ssuperi-
oâre şi interioare: un cearceaf ud îndoit de mai multe ori. pus
pe corp i acoperit bine cu o p'apumă
groasă d'asupra; pe pi-.
cioare pături muiate în apă cu otet
sau, în locul lor, ciorapi uzi
și peste ei alţi:
uscați: apoi picioarele acoperite bine.
„ Păturile să se înmoaie în apă la fiec
are ceas.
Arsură la stomac. pa

Sunt mulţi oameni cari din când în când

s'mt în fundul
stomacului o durere arzătoare, înţepăto
are şi o apăsare vâr-.
toasă. dureroasă. Dacă arsura e puter
nică. atunci durerea pă-
trunde adesea până la gât. O astiel de stare poat
e
dura adesea
„multă vreme şi, cu deosebire la organismele
mai Slabe, se repetă i
de multe ori. Sr, | |
Cum ne putem explica indispoziția asta şi care e
cauza, ei?: să
Dacă lăsăm mai mult timp o mâncare fiart
ă într'un vas. încet, i
încet se aşterne pe suprafaţă nişte mucegaf si
mâncarea se
acreşte Fiecare om ştie, că măncarea asta s'a „trezit”
cegaiul şi acreala produc un efeot vătămător. Tot asa eşi că mu-. si
cazul şi Sea
cu Stomacul, când consumăm bucate grase şi
bem după aceea Zi ai ic
apă rece. In cazul acesta se arată aproape regul
at un iunghiu
dureros şi o apăsare la stornac. Aceasta doved
este atunci că
stomacul nu poate digera mâncările respective.
Suut însă si oa--
men! cari capătă durerile acestea după ce au mâncat
care n'a fost destu' de moave, ceeace iar dovedeşte că aceao carn
carne.
e-
Bu poate fi digerată deajuns.
 2060

Pe de altă parte însă se mai poate îritâmpla că în stomac

- se „trezesc“ încetul cu încetul şi mâncări de acestea, cari au îost
digerate bine, precum e cazul la dilataţie de stomac: atunci se
la
- formează, precum am zis mai sus despre mâncarea din oală.
intrarea stomacului un acid. care pricinueşte arsura dureroasă
şi greutatea din stomac.
Cine-i chinuit adesea de indispozitia aceasta, are de s:gur
un orgânism slab şi inactiv. Mâncările nu pot fi prelucrate des-
tul de iue şi au asemenea re!e, drept urmări, din pricina diges-
tiei insuficiente, |
'Cu nimic nu se poate ajuta mai uşor aci ca cu âpa. Adese-
ori ajunge dacă cinci zile dearândul ne spălăm în fiecare zi tru-
pul în reg; zăcând în pat, şi culcându-ne apoi iar sub plapumă.
Prin spălare se înmulțește căldura. organismul se întăreste si
intră într'o activitate mai mare. Atunci nu trebue să ne mai te-
mem de vreo aglomerare a mâncărilor în stomac; ele sunt pre-
lucrate curând de stomac şi uscate bine de organism. Se mai
poate ajuta însă şi cu comprese. In fiecare săptămână aplicăm
de două-trei ori, pe partea de jos a pântecelui, un cearceaf pus.
în patru şi udat în apă şi otet sau în leşie de îlori de fân. Com-
nu poate
presa rămâne asa; un ceas și jumătate, și efectul bun trupul
să întârzie. Dacă pe lângă asta mai spălăm încă şi în-
treg, atunci tămăduirea se poate face mult mai repede.
voinic,
Dacă bolnavul chinuit de arsuri la stomac e un laombrâu,
mai poate face pe săptămână şi două-trei băi până si
vă înlătura foarte iute răul de care sufere. Toate aplicările a-
cestea produc o întărire a organismului si îl pun într”'o mare
activitate.
.
De asemenea. se poate proceda cu succes si pe cale internă
Dacă preparăm ceai subțire de pelin si luăm! câte o linguri ţă
foarte curând se va accent ua o usurar e simțită .
pe ceas, atunci ar
Dimineaţa şi seara câte o linguriţă cu ceai de anghelică,
mai
uşura de asemenea răul, contribuind a-l întătura. Vreau săla sto-
adaog aci că un mijloc sigur şi puternic împotriva arsurii
boabe, a doua zi
mac e cura de ienupere. Prima zi iei cinci
-gase, a treia! zi sapte şi aşa mai departe până la 15 iar de a-
colo iar îndărăt până la cinci. €
Pneumonia (inflamația plămânilor).
(Din „Testamentul meu”). zi

Dacă cineva calcă întrun cui sau țandără sicare-i intră în

picior, se naşte de obicei o inflamație, chiar atundi când
cuiul sau ţandăra a fost scoasă. Se petrece acelas lucru el ca si
A VAse aprinde când îl îreci de cutie; deși se
cu chibritul,
cutie. dar tot arde.
„depărtează de
 207

Dacă locul unde s'a rănit cineva întrun chip oarecare, în-
cepe a se inflama, se iveşte natural o căldură mare,
care creşte
mereu. Către acest loc năvălesc sângele și sucurile din părţile
vecine; se formează o umflătură mai mare sau mai mică,
şi
dacă nu înlăturăm inflamaţia şi căldura ce stă în- legătu
ră cu
dânsa, se poate lesne produce câangrena,
Astiel de inflamaţiuni se pot naşte foarte uşor şi foarte ade-
seori în corp şi pe corp. Una din cele mai frecuente, care
ră-
peşte pe fiecare an victime numeroase, este pneumonia (in-
flamaţia sau congestiumea plămânilor).
Dragă cititorule, ţi s'a întâmplat! deia de multe ori să yezi
oameni cari au o erupţiune pe obraz; poate că chiar d-ta
sin-
gur vei fi avut o aşa erupțiune sau vei fi observat o brâncă,
acea umilătură ce se formează pe obraz, la briafi sau într'un alt
loc al corpului. -
ă
Intâi se iveşte pe locul acela o durere. apoi o roşeaţă şi
se
Per

formează nişte bășici. Tocmai aşa se petrec lucrurile s: cu p'ă-

mânii. In plămâni se pot forma principii bolnăvicioase
ca şi în
celelalte părţi ale corpului. Aceste materii bolnave se inflam
ea-
ză şi din această cauză se poate isca o erupţiune
pe plămâni,
că spuzeala sau brânca. O asemenea inflamație sau congestie
se poate produce în partea de sus sau de jos, a plămânilor
în .
mijlocul sau întralt punct al lor. Căldura creste si de
oarece
odată cu ea, creşte şi inflamaţia, se iveşte o strâmtoare
în
piept. In urma strâmtoarei aerul nu mai poalte fi inspir
at asa de
lesne şi nici aerul uscat nu mai poate fi dat afară asa de uşor.
In urma acestei greutăţi de inspirare şi expirare
se formează
iarăşi opriri, aşa! că, în cele din urmă strâmtoarea
creşte a-
tât de mult, încât aerul nu mai poate fi expulzat decât
cu for-
ţa, adică prin tuse.

Nu de mult, întz'o i, din miilocul satului, a isbucn

it
incendiu. Oamenii alergară cu cea mai mare iuţeală la locul un
in-
cendiului, unii pentru a da ajutor, alţii pentru a privi. De ce
toată lumea alergase spre locul acesta? Pentrucă isbucnise un
incendiu. Tocmai aşa sângele din corp năvăleşte în spre
locul
unde s'a produs vreo inflamație; căci unde se desvoltă
căldura
într'acolo năvăleşte sângele. Sângele năvăleste din braţ, din
pi-
cioare şi din celelalte părţi ale corpului spre plămâni
i braţele
şi picioarele se deşeartă de sânge şi din această cauză
devin
 208

reci, pa când în plămâni şi împreiurul lor.se produce o abon-

dență de sânge care are efectul a spori căldura. Ce se poate
naşte din această inflamație şi din năvălirea. sângelui într'ace-
las loc, oricine își poate uşor închipui.
In acest caz, ce e de făcut pentru a remedia răul?
Precum la incendiu se caută a se stinge răul cu apă si, după
ce focul s'a potolit cu ajutorul apei, oamenii pot să scape mul-
te lucruri de ruină, iar unde focul încă durează, totul arde şi
se prăpădeşte. tot asa se petrece si cu-inflamaţia plămânilor.
Când focul consumă din ce în ce mai mult casa, cu flăcările lui
mistuitoare, se observă, că. la oarecare depărtare, o casă aiun-
sese în cea mai mare primeidie de a lua si ea foc. Indată ce
privitorii observară fumul acolo, o multime de lume se repezi la
faţa locului, tot pentru a privi şi a stinge. Acest tablou ne dă
cea mai bună indicaţiune de cum trebuie să se procedeze la o
pneumonie. 3
Cel dintâi trebuie tratat locul incendiului. Sângele care nă-
văleşte spre plămâni, trebue eliminat cât mai repede. Şi cum se
poate face aceasta? Când picioarele sunt mai mult sau mai puţin.
reci. sângele dintr'însele a năvălit mai mult sau mai puțin la.
plămâni. Tot aşa este şi cu braţele şi cu celelalte părți ale cor-
pului. De aceea s'a adunat prea mult sânge în piept şi în plă-
mâni. Dacă se întăşoară picioarele cu un servet de pânză mu-
iat în apă fierbinte şi oțet, care şervet să fie atât de cald, cât.
poate bolnavul să rabde, atunci picioarele vor căpăta o căldu-
ră şi o fierbințeală artificială. Către această căldură năvăleşte
sângele, după cum a năvălit mai înainte către plămâni. In ace-
laş chip. cum conducem sângele la picioare, îl putem conduce
şi către braţe, tratându-le şi pe acestea în acelas mod. după
cum am tratat picioarele. Inainte de toate însă se poate conduce
bol-
sângele din piept la abdomen cu ajutorul compreselor. Dacă
pe abdo-
navul are corpul mai mult rece decât cald, aplicarea
se
men se face cu un servet cald; dacă însă căldura e mare.
lo-
moaie servetul în apă rece, pentru aelimina căldura. Dar
unde bolnavul sim-
cul incendiului propriu zis, adică pientul,
$e cele mai multe dureri, unde simte căldură, iunghiu si arsură,
o cataplasmă de
poate fi tratat în mod deosebit de favorabil cu
până ce se
brânză de vacă, care brânză se freacă cu zerul ei
face o alifie fină şi albă.
 209

Această cataplasmă se pune pe toată partea pieptu

bolnavul simte durerea. E aproape de necrez lui unde
ut cât de repede
scoate căldura, alină durerea și ușurează starea
bolnav
brânza pusă la cataplasmă se învârțoşeşte de tot ului. Dacă
şi căldura nu
e încă potolită destul, se va iace o a doua şi, la nevoe
, o a treia
cataplasmă. Dacă însă durerea încetează şi căldur
a a cedat, se
scot faşele și bolnavul se spală la tiecare 2—3
ceasuri, după
trebuință. De obicei bolnavul asudă deja după întâia
sau a doua
spălătură, dar după a treia negreșit, și atunci mersul
boalei este
cât se poate de bun. Trebue numai să se continue
înainte cu
spălăturile, până ce căldura și trigurile vor îi ou
desăvârşire în-
lăturate, şi să se pună mereu cataplasme, îndată
ce -se ivesc
dureri și călduri,
Se obişnuește foarte adesea a se pune la congestiuni
intlamaţiuni săculețe cu ghiaţă pentru a domoli căldura şi
. Că îri-
gul are o acţiune puternică asupra căldurii este adevăr
at; dar
iarâș nu se poate tăgădui că frigul poate ioarte adesea
să cau-
zeze organelor alte vătămări.
i Am cunoscut un domn care a tost lovit de apoplexie,
aşa
că era într'o stare de inconştiență complectă. Medicul
a ordonat
să i se pună un săculeţ cu ghiață, care a rămas timp
de opt-
spre-zece ceasuri, şi era mereu reînoit. Tot co'pul se
învineţise ;
în cele din urmă se făcuse aproape negru de tot; asemenea
și brațele,
dintre care unul era paralizat. Medicul declară în sfârșit
că totul
era pierdut, că nu se mai putea face nimic şi că bolnavu
l va
muri în curând.
Am înlăturat săculeţul cu ghiaţă şi am întăşurat picioar
dela talpă și până la genunchi cu flori de tân opărite și ele RA
ga
anume
cât putu bolnavul să le sufere de calde, Deja după câteva
mi-
nute se putu vedea, că se opera o schimbareîn starea
suferin-
dului, după o jumătate de oră vinețeala scăzuse în mod
consi-
derabil; oblojelile picioarelor cu flori de fân calde îură
repetate,
şi după 2—4 ceasuri culoarea normală a obrazului reveni văzând
cu ochii. După trei zile se arătară deja semne considerabile
îndreptare; după cinci zile bolnavul își recăpătă cunoștința, de
deşi
nu putea încă să vorbească. : za
Vedem limpede şi lăniurit din acest exemplu, cât sunt de
neavantajoase săculeţele cu ghiaţă, și cât de folositor şi de ne-.
cesar este, din contra, de a conduce sângele de sus în jos ! Dar
aceasta se va vedea întrun mod şi mai limpede, şi mai lămurit,
când voi spune că bolnavul pe care medicul doar îl condamnase,
îl declarase ca pierdut, se însănătoşi pe deplin prin acest tratament.
După convingerea mea, astiel de săculeţe de ghiaţă formează
un Zid rece, unde sângele se oprește şi de unde nu se mai
întoarce. Dar sângele trebue să îie condus îndărăt.
„Odată ce, la pneumonie, pericolul a trecut, trebue să avem
grije ca să nu se reîntoarcă căldura și să redevină predominantă :
două-trei spălături superioare sau totale, sunt de obicei suiiciente.
14
 210

Se poata întrebuința, pe lângă aceastaşi untratament intern.

Am constatat că tocmai ca la toate intlamaţiunile, este bine, mai
ales la congestiunea pulmonară (pneumonie), să se ia, 2—4 zile,
dimineața și seara câte o linguriţă de untdelemn de masă. Uat-
delemnul răcoreşte şi fortitică stomacul, şi apără da congestie.
Pentru rezolvarea flegmei. care se formează la congestie, e de
recomandat ceai. In acest scop se pot întrebuința: flori de soc,
muşeţel, conda şoricelulu!, chimen şi pelin. Se poate “alterna cu
aceste ceaiuri, luându-se când unul, când altul din ele; aseme-
nea se poate lua două sau trei ierburi și amesteca laolaltă.
Pe lângă acest tratament trebue însă griji ca bolnavul
să capete o hrană simplă, uşoară de mistuit și substanţială, dar
nu prea multă deodată, ci totdeauna numai în porții mici.
Ca la toate boalele, e de mare importanță, mai ales la
pneumonie, ca bolnavul să respire totdeauna numai un aer curat
şi sănătos. Aerul înăbușit, și mai ales zădulul “din casă, “ar! Îi
aproape de nesuferit pentru pacient şi ar putea sări mai agra-
veze boala.
Deoarece pneumonia se iveşte aşa de des și face victime
atât de numeroase, trebue prevenită încă mai “dinainte şi încă
din vremea sănătoasă, tortiticându-se corpul și făcându:l câpa-
bil de rezistență, Cel mai bun mijloc pentru a obţine acest re-
zultat este de a face 2—3 semi-băi pe săptămână. Prin aceasta
orgânismul se menţine totdeauna într'o stare robusiă şi sănătoasă.
şi atunci nu se mai pot naşte aşa de lesne astfel de boale,
căci, cu cât corpul e mai sănătos, cu atât boalele se vor putea
ivi mai rar, Ei Bit 5i ii
Î ST ij IGIR. j i 5,

Epilepsia
"Pe acești nenorociţi îi întreb numai de când suieră de această
poală, dacă presimt că vor avea un acces şi dacă facultăţile
Jor mintale” sunt încă destul de sănătoase sau nu. |
>“ Eu'sunt convins că și acestă boală își are sediul principal
în sâng e
: sânge stricat, prea puţin sânge, sau circulaţie nere-
gulată a sângelui. La oamenii tineri, dela 8—20 ani, această
boală se poate “vindeca, chiar dacă e moştedela nită părinți.
st Când: omul e înaintat în vârstă, boala învechităși mintea
slăbită (până Ia idioție), atunci eu nu mai am ce tace, ci nu-
mai Dumnezeu. ii ii E e
„niCânad există însă o speranță: de scăpare, en tind în tot-
deaună să ameliorez sângele şi să-i îndrept circulația:
Am recomandat pacienţilor să umble mult desculți; vara
să facă din: când în când o baie rece, numai: un minut; iarna
baia poate îi căldicică. “Apoi, odată pe săptămână,o cămașă
moiat ă cu sare.
în apă BIRDS 8
„Pe tineri îi sfătuesc să nu umble îmbrăcaţi prea gros, să
facă mişcare multă şi gimnastică; să se spele cu apă rece și
 211

să nu doarmă pe pui. Fetele să se ferească de corset, Toţi să

evite orice băuturi spirtoase : rachiu, vin, caiea, etc.

Frigurile
Ştie oricine ce sunt irigurile, Omul simte niște fiori
fierbinţeli, dureri de cap, slăbiciune generală. reci, apoi
Pacientul să se culce şi, după ce se încălzeşte,
-cu să se spele
apă rece pe corp şi să se culce din nou, fără să
se șteargă.
Să se spele așa la fiecare două ceasuri. Şi când
încep nădușe- -
dile să mai stea în pat, bine acoperit, jumătate de
ceas; apoi
să se spele din nou.
„Să urmeze astiel mai multe zile, îusă rărind spălăt
urile, şi
figurile vor dispare.

Despre friguri.
(Din „Conferinţe publice“).
Cauzele din cari provin îrigurile sunt -foarte
“multe ori însă irigurile n'au nici o insemnătat felurite. De
e şi oamenii sunt
«de cele mai multe ori înşişi de vină; de
pildă, când se întâmplă
ca unele persoane să mănânce prea mult, apoi
se întâmplă foarte
adesea, ca după mâncare, să capete o jumăt
ate de oră, o oră,
sau Chiar o oră şi jumătate iriguri şi în cazul
acesta numai de-
cât se descurajează şi se vaita că în toate
zilele capătă friguri.
Şi la friguri nu e cu toate acestea nimic
grav! Frigurile vin când
„mănâncă cineva prea mult, când mâncăm
mai mult decât na
suportă îirea; când începe digerarea,
mâncarea stă în stomac
Şi nu poate îi mistuită; se desvoltă atunc
i nişte guze cari pro-
voacă dilatarea stomacului. Şi atunci se
întâmplă tocmai ca bă-
iatului care, la inaugurarea unsi biserici,
după ce mâncase din
„cale atară de mult, incepu să plângă, zicân
d: „Acum îmi vine
“totul pe: gât, și mi se pare că am să crăp“
. Și sunt, zăv, prea
puţini oameni cari mănâncă cum trebue.
Mai înainte exista un .
„proverb “care suna . „Când
: observi că ai mâncat, atunci ai mân-
cat ptea din cale atară de mult“. Sunt
Că dacă mănânci mult şi des, apoi devii gras persoane care cred
și puternic. Dar
nu e chestie de cât mănânci, ci de cât
„persoanele slabe să mănânce foarte puţin, digerezi. Şi deaceea
și eu de multe ori
„ali recomandat persoanelor acestora să
„câte o fărămiţă de pâine şi câte 'o lingurămănânce la fiecare ceas
nimic, Eu “sunt foarte convins că aceasta i-arcu lapte, și altceva
aceste cazuri luaţi porții mici de hrană ; nutri pe deplin.In
acestea vor îi. destul
udate de salivă, sucurile stomacului le
pătrunde repede şi se
vor digera pe deplin. Dar când se ia porţii
mari de hrană, atunci
“de obicei nu “pot îi măcinate bine, sucuri
le stomacului nule
„B0t pătrunde și aşa ele rămân în stomac
şi nu potîi mistuite,
 212

Se formează paze, stomacul se dilată, sângele se suie la cap;-

inima e şi ea iritată, pulsul bate mai repede; și atunci ne vă-
ităm : „Am friguri, daţi-mi chinină“. Deci frigurile n'au nici Q-
însemnătate. Când alimentele s'au digerat deja, atunci și frigurile-
vor Îi dispărut.
Tot astiel se poate căpătă friguri şi din prea multă iritare.
“Luaţi un om foarte calm și atingeţi-i pulsul; el va ți foarte liniş-
tit, dar îndată ce-l aţâţaţi, e! se va înfierbântă; pulsul lui devine
mai repede și ajunge într'o întierbântare complecă. Şi acestea:
sunt friguri. '
Am cunoscut un domn care-mi zicea: „Dacă seara priinesc
o scrisoare în care nu sunt ştiri îmbucurătoare, atunci mă nelini
tesc şi mă irit, şi nu pot dormi toată noaptea. lar dacă pimege
vreo scrisoare, după care mă bucur grozav, atunci se întâmplă.
acelaş lucru. Vedeţi deci, că nici aceasta nu e decât o febră
slabă. Şi unui asemenea lucru nimeni nu-i va da importanţă! Şi-
astiel se găsesc în totdeauna pricini mici cari să provoace îri--
gurile : necazuri, diferite întâmplări cari irită inima; de aci se-
face că pulsul merge şi el mai repede, — dar în realitate a-
cestea nu sunt îriguri. :
De curând a venit la mine o:mamă plângând. Se ielia că
copilul ei aveă nişte friguri grozave, și mă sili să aleg. cu -ea
până în sat. Când colo, servitoarea copiilor mărturisește că cepi-
lul mâncase multe prune și băuse bere după ce mâncase afară
de astea, şi multe altele. Şi acestea erau pricina frigurilor. Deci
nu vă speriaţi de îriguri de felul acesta, ci mai bine mâncaţi
cumpătat. :
„Dar mai există şi altiel de triguri, cari sunt mai grave,
şi cari câte odată pun şi viața în pericol. Acestea sunt îrigurile
cari se desvoltă întrun corp bolnav şi cari mai sunt iniluențate
şi de o cauză externă. De pildă, prin răceală, când eșim din
căldură în frig, sau din îrig în căldură. In cazul acesta, îrigurile
sunt o luptă între natură şi între felul boalei. Luăm de pildă
„trigurile intermitente. Dacă durează opt zile, patru-spre-zece sau
chiar trei săptămâni, e tot una. Aci urmează o luptă între căl-
dură și frig, şi când birueşte îrigul, atunci te cutremuri. Dar când
birueşte căldura, atunci usuzi, Prin urmare sunt fviguri care se
schimbă în toate zilele, la două zile, la: cinci ori la nouă zile,
şi aceasta în mod atât de precis, încât cineva poate şti chiar-
ora la care se vor repetă. Şi aceasta tocmai e un semn că mai
există o boală în trup, care atacă natura şi intră în luptă cu ea.
Am putea zice că se luptă doi adversari cari sunt egali în pu-
tere. Cu cât frigurile intermitente durează mai mult, cu atât o-
mul slăbeşte şi naiura se desputernicește. Frigurile devin din ce
în ce mai stăpâne şi natura cedează, devenindo jertiă a boalei.
Dar sunt îfriguri cu cari nu trebue să glumim. Acestea nu tre-
buesc considerate ca îrigurile ce provin din mâncare. In cazul
acesta sunt multe materii bolnave în trup. Vieau să spun că.
J.
Pa
Sta
 213

“sunt îriguri cari n'au nici o importanță, dar sunt şi

îriguri
sunt periculoase, Să comparăm de pildă colica cu holera. care
“holeră este otravă în trup care distruge totul şi în La
scurt timp se
stinge și viaţa. Colica este numai ua copilaş al holerei
, pe câtă
vreme holera este un uriaş. Colica este numai o revoluț
ie internă
care pricinuește dureri mici și apare numai atunci când
e pro-
vocată de o cauză externă. care influențează asupra trupulu
i.
Dar şi colica poate pune în pericol viața, mai ales
când are ci-
neva o boală internă și colica tocmai în partea bolnav
ă. Insă în
cazul când colica este o luptă între căldură şi Îrig, fără
să ne
infiltreze otrava în trup, atunci n'are nici O importanţă.
Să trecem acum la frigurile nervoase. Acestea sunt
de mai
mare importanță. Ele durează mai mult timp și
influențează
foarte mult asupra organismului. Dacă însă se întrebuințea
ză mij-
loace bune și luăm măsuri la vreme, nu devin nici ele
pericu-
loase. Dacă însă întârziem, ori nu aplicăm. adevăratele
mijloace -
apoi se pot înrăutăți. Câţi n'au căzut prada lor cu miile!
Nici
chinina nu e pentru ele un leac. Chinina nu este mai
ales un
leac, ci numai un mijloc pentru a stabili o pace oareca
re. Când
matura însăşi e destul de tare pentru a elimina boala, atunei
e
bine. Dar de câte ori se întâmplă contrariul? Atunci de obicei
na-
tură cedează irigurilor, şi de multe ori “poate pricinui şi moarte
a.
Frigurile pot îi chiar înlăturate cu totul, dar materia boalei
mâne în trup. De câte ori n'auzim persoane ari zic: ră-
„Acum
atâţia ani am avut friguri nervoase şi de atunci am asurzit
de
o ureche, sau am ochii slabi“. Un ai treilea iar zice că
a rămas
cu o boală de stomac, un a! patrulea cu o boală de plămân
Şi aşă mai departe. Şi care e cauza ? Germenii boalei i,
n'au pu-
tut îi înlăturați şi deaceea sutere o parte sau alta a trupulu
i. Ce
am spus despre holeră, spun şi despre frigurile nervoase,
despre
dizenterie şi despre toate boalele de felul acesta; că
există în
“trup germenii boalei. Din afară intră un corp otrăvicios
în corp,
şi germenii boalei din trup stau în legătură cu dânsul;
amândoi
deci se aliază și lupta începe. Materia bo!navă din trup
şi otrava
din afară atacă împreună-organismul, îl slăbesc din ce
în ce, şi
de multe ori el cedează. Tot așa e şi la malaria. Am
auzit de
multe ori de aceste îriguri, dar nu le-am cunoscut de
aproape.
in tot cazul sunt pe deplin convins că, atât la malaria,
cât şi la
celelalte friguri, sunt întâi materiile bolnave dinlăuntrul
trupu-
1ui, şi al doilea cauzele externe vătămătoare cari
le produc.
“Sunt anumite ţinuturi unde bântueşte mai des malaria. De
ea bântuește pe acolo unde e o atmosferă stricată, obicei
de pildă,
când e tare cald şi atmosfera e plină de materii viciate
. Eu nu-
mesc aceste îriguri o luptă între materiile bolnave și natură.
am avut prilej să văd de curând cum lupta asta poate Și
ruină
Organismul.
Venise pe aci un bolnav de malaria, care voia să
sevin-
«dece. Trebuia să te uiţi numai în fața acestui om și 'să zici;

-
 214

rile. lui
„Acesta a suferit mult, prea e galben la faţă. Trăsătu
omul acesta e în întregul
sunt trase, buzele arse şi toţi zic că foarte
său cuprins de boală, La omul acesta, natura a. suferit
area lui ne-o spune. Pielea. lui este foarte uscată şi
mult. Intăţiş
rămân
aspră. Transpiraţia a încetat cu totul şi toate cele rele alimen
că şi stoma său
cul. e bolnav . Când -
întrînsul. Se cunoaşte nu le
tele intră în stomac, ele se strică, imediat, ori stomacul
stricate,
primeşte de loc. Bineînţeles că și toate sucurile sunt
hrănito rul naturii . Prin urmare tot o0-
până și sângele, care este că
casa suiletu lui este o dărâmâ ătură. Aşa dar vedeţi
mul, toată
aceste îriguri atacă corpul întreg. şi dacă se întorc, adeseori:
oare un mij-
trebue neapărat să ruineze trupul. Dar nu s'ar găsi
le lecui? Dar cum nu !.Cum poate stoma cul. să dig
loc de a deabi
reze medicamente dacă nu digerează mâncarea? Şi atunci dejă destulă .
întreb: „Ce: fel de medic ament e acesta ? Otravă e
mult chiar decât trebue, şi să se poată vindec ă prin-
în corp, mai
chini
tr'o altă otravă ?. Atunci nu rămâne decât să recurgema labolnavă
sau la antipirină, dar acestea nu îndepărtează materi se
din trup,ci întrerup numai frigurile. Ce ajută dacă doi băeţi
baston spre a-i despăr ți?
bat unul cu altul, şi eu intervin cu un
apucă la
Ei se despart, dar, îndată ce. mă, depărtez, eu, iar se şie
bătaie, şi încă cu mai multă ardoare. câ mai înainte. AșaTrebue
aci. Pentru friguri nu e nici un mijioc, nu ajută . nimic.
una
“să căutaţi între. toate buruenile mele,şi nu veţi găsi nici şlabe, ori
care se va putea întrebu ința cu succes ; ele sunt prea
cura mea
stomacul nu le poate suportă. Alt mijloc nu e decât
uscată şi aspră, şi aşa de galben ă încât
de apă. Când pielea e trans
ori nu mai există,
am, crede că poate îi tăbăcită, atunci
sudoare,
piraţie, ori toate materiile cari trebuesc eliminate prin să revină
au rămas înăuntru. Aci spun eu: Faceţi ca transpiraţia
rația va reveni
cât mai curând. Spălaţi-vă odată, şi atunci transpi
îna intde e, Dar care
toate.
"încetul cu. încetul, căci ea e necesară
la acest scop? -Aci numai apa poate
medicament ar putea. servi să în-
ajută | Dar cum trebue să proced ăm”? lată cum: Trebue
cu înce-
„cepem cu, cantităţi, mici și, să continuăm. până, ce, de bolnavi
tul vom putea face uz de cantită ţi mai mari. Astiel
în fiecare zi, o dată, de două ori, de trei ori şi
se pot spălă şi înăunt ru
chiar de patru ori. Prin aceasta căldura se zisipeş te afară
din ce în ce mai moale. și .transpi -
se răcoreşte. Pielea devine. un astiet
raţia. reincepe. Dar cam. de câte ori. trebue să se spele
bolnavul,
de bolnav? Asta depinde de apariţia căldurii. Dacă
s'a spălat, se încălzește, atunci, spălăturile. se poi repetă
după ce,
ori nu se în
mai des; dar dacă se încălzește mai anevoie,
zeşte de loc, atunci trebue să fim mai prevăzători şi prudenţi.
Odată însă ce s'a obişnuit bolnavul cu spălături, putem între-
e
buinţa şi mijloace mai puternice. 1 se poate recomandao ţurnar
pe braţe; căci când exire-
pe genunchi și chiar îl putem stropi.
şi prin aceasta:
mităţile sunt întărite, începe și transpiraţia în ele,
 _215 -
tot corpul se întăreşte. Mai târziu putem face şi o baie de
mătate; ju-
aceasta întărește trupul și-l înviorează. In cele din urmă
ise poate aplica și 0 turnare pe spinare, “şi la urmă
de tot
chiar o turnare generalăDar . întotdeauna. să se observe regula:
Să începi cu puţin şi de abia progresiv să ajungi la tratamente
mai puternice, 'Tot'aşă de prudenți trebue să îim şi cu
mâncarea:
în totdeauna puţin și în porții mici. Numai: atunci poate
digeră
stomacul. Toţi aceia. tari au îriguri- din mâncare, sunt
de obicei
lacomi; când au poftit: ceva, apoi trebue să-și şi procur
e,
dacă stomacul nu mai poate. Vedeţi dar, așa ași înțe chiar
lege
eu ma-
laria, și așa ași trata trigurile acestea| Și eu cred că
numai cu
apă putem avea succes. Şi nu zic așa încât să se uite
cu'totul
de buruieni. O nu, şi buruienile pot aduce ceva bun
în 'cazul
acesta | Dar leacul de căpetenie rămâne totuşi apa! Şi cu.
ceasta conchidem. a-
55 Ezra arii At
su Frigurile gelbene (Malaia),
(Din „Conferințe publica“)...
Acum ştim, cevă şi despre, soc. Mai ştiţi deci că el. poate
întrebuințat. ca plantă. domestică şi ca „hrană, întocmai. ca
varza, şi că în timpul iernii, e tot atât, de necesar ca.
pul verii. El e bun în contra hidropiziei, şi în genere şi în tim-
. pentru.
elimin ă, le apoase; „din. trup. Frunzele pot, fi; întrebu-a
toate materii
ințate pentru cura; de vară şi, de iamă. Ele sunt atât de bune
în contra guturăiulai și,în contra altor boale de îelul acesta
Afară, de aceasta, pot servi şi drept aliment, de. pildă, se
dintr insul gâluşti de soc,se mai pot iace „şi cârnaţi „fac
cari, ne-
gieșit trebuesc ; amestecați cu făină. Mai , favorabil ar.. îi „dacă
s'ar, putea adăuga pelia şi jaleş; aceasta iar da gust
toarte bun.
Se poate face iacă şi vin de soc; acum tei ani mi-a
spus, un
domn că beă cu foarte multă plăcere vin, de soc; aş îi încerc
şi, eu, să ac, dar n'am, avut tructe,, le mâncasem pe. toate. at
deţi, pomulde soc se poate întrebuințla Ve- AyN
og
aPI
ă toate cele! Şi ar tre-
bui să îngrijim de el mai biă şi să-l prăşim mai mult.
aștăzi, e ruşine, să-i cultivi; toate. trebuesc, făcute după modă! Dar
In, casele, cele mai bogate, e tot, atât „de „Necesar „Ca şi : în, cele
mai sărace; căci; mizeri și.boala
a își găsesc „Şi „acolo ; adăpost
Și se allă și acolo oameni, betegi și suierinzi de tot îelul.
Astăzi să vorbim cevă.şi despre. frigurile gaibene sau ma-
taria, Am vorbit cu mulţi despre ielul acestei
boale.. Și m'am
convins,că irigurile galbene, ca.şi holera, şi frigurile, interm
sunt o luptă între boală. şi între natură, Dacă am spus. itente,
ădinea
mai
uri, că, holera este de fapt dominatoare în timpul verii;
călduroase, atunci nu ne rămâne a, crede, decât. că. întru
n. ano-
timp câlduros, sunt în. aer miasme mult mai „ele şi mai vătă-
mătoare decât într'un anotimp răcoros, Dacă nu plouă zece sau
 219

douăsprezece zile, apoi acela care are un plămân slab nu mai

Dmie vespiră aşa de ușor, pentrucă nu mai e aer bun. Tot
şă şi frigul schimbă natura; se formează alte materii, ma-
terii provocătoare de boale; și dacă vine din afară un aer vi-
ciat şi se uneşte cu materiile acestea, se iormează o luptă cu
natura, care întotdeauna e pe viață şi pe moarte; Dar atunci
se ivesc şi anumite simptome. M'a bucurat foarte mult faptul că
întimp ce domniă holera, prin anumite țiiuturi de pe aci mulți
mau plecat de acolo de unde domnea holera, nici nu s'au te-
mut. De ce? Pentru că=şi ziceau: „Dar holera are simptome
şi nu trebue săine temem de dânsa“. Vreau să mai scot în evi-
dență încă odată simptomele holeritorme. :
Ea începe în trupul de jos; mănâncă și pişcă, junghie şi
doare, şiatunci se poate aduce uşor un ajutor, căci boala de
abia începe. Eu sunt de părerea următoare: dacă poporul par
fi aşă de fricos, ci, din potrivă, dacă ar da energic piept cu
boala, holera n'ar face atâtea victime. Dar nu trebue să zăbovim.
Dacă ne-ar spune cineva în timpul nopții că e un pungaș în
casă, apoi se va 'gândi fiecare: „Atunci trebue să închid bine
uşa“ ; dar nu se va gândi: „Dare afară; nu trebue să-mi îie
frică de el“, Aşa fac însă oamenii de obicei; ei nu se uită la
lucruri mici, când cud că vine holera sau o holerină, apoi nu-și .
fac 'griji multe, ei așteaptă până vine holera cea putemică şi
distrugătoare.
"Şi la frigurile galbene (malaria) — ele vin de obicei pe-
țiodic — se arată simptome; ne simţim osteniţi și ca sfărămaţi;
atunci ba simțim călduri, ba îrig. In cazul acesta, sunt mai întâi
materii bolnave în 'aer şi al doilea materii bolnave în uup, mi-
crobii din aer intră în trup ori prin respiraţie, ori prin pori. Ei,
ce-i de făcut? Dacă trebue să vie îrigul, să nu-l lăsăm să intre!
Frigul este o luptă între materiile bolnave şi căldura natarală.
Atunci trebue să venim în ajutorul celei din urmă. cu căl-
dura artificială, pentru ca să poată învinge. Şi în cartea care
tratează despre holeră,ni se spune că înainte de toate, trebue
să avem grije ca să asudim: și de aci putem intluenţă întâi
pe “dinăuntru şi al doilea pe din atară.
"Dacă frigul şi tiorii nu s'au arătat încă, trebue să îngrijim
să nu vină. Cum putem însă iniluenţă să se îmbunătăţească
starea și să învingem boala? Aci nu vă pot dă o povață mai
bună decât următoarea: Luaţi în fiecare zi o bai2 de jumătate | Cu
chipul acesta trupul se împuterniceşte şi se. întăreşte și când
acestae puternic, gonește toate materiile cari îi pricinuesc boala.
Se pot aplică şi mijloace mai slabe; dar,înainte de toate, irebue
să avem grijă ca toate miasmele boalei să fie eliminate,. Cu
boala aceastae întocmai ca şi când ar avea cineva diaree,
ațuncii se spune: „Pune o compresă caldă la pântece“. Aceasta
” dizolcă o bună parte a mateniilor bolnave și le elimină, Dar
 217

oare ne-o fi slăbind aceasta? O, nu! Pânza aceasta muiată în

apă de flori de fân și ţinută timp de un ceas pe pântece,
nu slăbește, ci dimpotrivă, ajută natura în lupta contra friguri-
lor. Dar și la frigurile galbene trebue să aibă fiecare grijă de
a îndepărtă cât se poate fierbinţeala, și a no lăsă să inire în
trup. Trebue deci să ne gândim să întărim tot trupul, făcând
sau 0 baie de jumătate, sau un duş pe spinare; minunat însă
ar îi un duş cât de repedePe
. de altă parte trebue să căutăm
a îndepărtă boala, printr'o manta spaniolă sau printr'o cămaşă
udă, sau ne oprim la compresa în patru sau șase, pe care o
aplicăm pe partea de jos a trupului; în modul acesia boala se
îndepărtează cât se poate de repede. Cum am spus, deci, în:
această boală dușurile sunt minunate.
Un conil de patru ani aveă întrun timp difterie; medicul
spuneă că eră pierdut; dejă de multe ori avusese accese de
sulocare şi nu puteă scoate nici o bucăţică de îlegmă. Făcui o
încercare băgându-l în apă; dar nici asta nu-i ajutase. Atunci
îi prescrisei un duș; o persoană îl ţinu şi eu îi turnai o stropi-
toare plină cu apă pe spinare. Unii cred că asta eo tortură ;
dar trebue să știți c'a tost pe viaţă şi pe moarte, şi avusese
dejă trei accese de sufocare, și puteă veni și un al patrulea!
Și nici nv știm de ce credem că copilul n'ar îi putut suporta
dușul. S'ar puteă crede că pentru accesele de sufocare n'ar îi
fost nimerit un duş; eu zic însă : Tocmai pentru aceste accese
de sutocare eră bun. Şi lucru curios! Pe când făcui dușul, co-
pilul scoase două ţipete și la fiecare țipăt sbură un petec de
ilegmă, așă de gros, încât il puteai arunca de perete şi să se
lipească de el. Apa rece aţâțase natura, sângele începuse să
circule mai repede, şi cu chipul acesta îlegma putuse îi dată
afară.
„ Așa trebue împuternicită şi întărită şi natura încât s'o punem
în mişcare. Mi aduc amigte adesea de vremea în care holera |
năvălise în Augsburg, și când preoții n'au îost atinși de ea.
Aceștia n'aveau pic de odihnă; zi și noapte lucrau, și cu chipul
acesta, ceeace inspiraseră, se împrăştiă cu desăvârșire: şi aceasta
prin multa sudoare de care erau cuprinși. Mai înainte am auzit
că, în tratamentul holerei, compresele au rolul ai principal;
tot așa e și la malaria. Se poate muiă pânza și întro ameste-
cătură de oţet şi apă. Oţetul este un remediu de casă cu deo-
sebire obișnuit: și la strămoșii noştrii avi un rol foarte însemnat
anume în boilele contagioase; alergau cu oţetul prin odăi şi
se stropiau, udau hainele cu el și era întrebuințat în fine la toate.
Oţetul e bun' şi în contra ferbințelii ; el pătrunde prin pori, ia
ferbințeala, și rămâne în urmă o căldură naturală foarte plăcută.
Dar acum nu vreau să recomand atâta oţetul pentiucă foarte
rar găsești azi oțet bun şi dacă oţetul nu e bun, apoi nici
efectul nu poate îi bun,
Am văzut că la asticl de boale, cume de pildă malaria, se
 -218

pot. întrebuința trei mijloace; întâi: comprese, al doilea băile de

jumătate. şi „al treilea turnările, Dar afară de acestea mai sunt
şi alte mijloace. E ceva minunat cum bunul Dumnezeu ne-a pus la
dispoziţie nişte mijloace așa de: simple. Intocmai. cum. există
plante cari ne omoară pentru că sunt otrăvitoare, aşă există
- pe de altă parte,şi plante. cari au efectul de a îndepărtă această
otravă, şi trebue să ie. chiar așa, căci altminteri am trebui să
reproşăm. Creatorului că creaţiunea sa e unilaterală, Aşa, de
pildă, avem plante pe cari. trebue.să le întrebuințăm la malarie,
şi pentru acest scop voi prescrie un. ceai. încălzitor, de pildă
ceai de Iumânărică (buruiană lânoasă) ; strămoşii noştri au re-
comandat această plantă în multe. cazuri, în contra. frigurilor.
Pe lângă aceasta și pelinul: e bun, tot aşa și smirna. Pelinul
atacă. otrava, şi aceia cari: s'au otrăvit, să ia deci numai decât
pelin | Nu trebue însă să, uităm isma. E ştiut că plantele pe
cari: noi le ignorăm mai mult şi pe cari le trecem aşa de uşor
cu vederea, sant țotdeauna. cele mai. folositoare .și cele „mai
priincioase sănătății noastre |.Şi aşa, de. pildă, isma,. este. un
remediu minunat: ea e; mai ales bună când are cinevă prea
multă eșire afară. 89
„Mai devnăzi mă, întâlni cu un domn; mi se plânse că avea
o diaree grozavă; i-am zis: „la 'o-mână plină de ismă, și lier-
be-o într'o jumătate. litră de apă şi jumătate de vin roșu, îă-ţi
din ea un, ceai. Aceasta îți va aduce pace şi odihnă, şi; dacă
un singur paharnu-ţi va: face bine, atunci fierbeţi.o a doua ceaşcă i
Se poate prepara ceaiul, şi: numai cu apă; aici însă se poate a-
cu. tinciură de. arnică ; sau
dăuga. şi-o. linguriţă de, caiea plină:
pelin ori. tinctură, de Kalmus ; căci spirtul ce se află înto insele
serveşte la întărirea ceaiului și la aceea că-i dă un efect încăl-
zitor. Isma are. un. efect răcoritor, După șase, ceasuri îl. îatâlnii
iar; îl întrebai,cum îi, mai. mergea. El îmi spuse că dejă: după
- prima ceaşcă avi deplină odihnă. Vedeţi dar ce admirabil eiect
are acel leac.simplul,Şi:cine n'are încă ismă, să și-o strângă
de-acum. înainte |. . pci
1; Deci încă ceva despre, malarie | Dacă ne apucă -mai. des,
apoi se vede, că. există multe materii viciate în trup; câtă vreme
înşă nu ne apucă, -să. îngrijim ca trupul să;se întărească cu. atât
mai, mult ; şi aceasta prin băi de jumătate şi turnări, Când două
se luptă între, ele, şi. după aceea: se faceo pauză, apoi în
tabere.
vremea aceasta. ele se armează pentru o a doua :luptă; tot aşa
trebue, să, iacem, aci pentiu a ne pregăti la o a doua luptă. Când
ne apucă pentru a doua.oară, natura devine mai slabă;şi
îrigurile
prin urmare,e supusă Ja pericole. mai. mari. Un leac bun nai e și
rădăcina de anghelică; ea. se. mai cheamă şi rădăcină. îngzrească;
şi e adevărat. Dintre toate planteie, rădăcina de anghelică este
una dintre cele dintâi și, ca şi pelinul, e admirabilă şi în contra
otrăvii, dacăa luat-o cineva, Şi tormentilul e bun; prin acearti
plantă se elimină boala. Pe lângă leacurile interne, trebuie să
 did.
întrebuințăm la malarie. şi leacuri externe,.şi. anume: apa care.
e mai bună decât toate. Când fierbințeala e însoţită de o criză
nu trebue,să se aplice leacuri. Să nu lăsăm mai ales să înain-
teze. fierbinţeala,ci îndată ce se arată s'o Stârpim. i
„da începntul acestui curs am vorbit de soc, şi „pe acesta
încă îl putem întrebuința aci sub formă de ceai; tot astiel mai
recomand și coada, calului. Printre plante. sunt multe mai mult
cunoscute, și multe, mai puţin cunoscute. pret
|ip

Bubuliţe pe cap, spinare, ete...

3ubuliţe pe cap se ivesc în mare măsură și se ascund sub:
păr, ies. pe spinare, pe piept, ba chiar şi pe brațe, printre de-
gete si pe picioare. Ele sau se moştenesc sau provin din mâne >»
cări şi băuturi rele, cari strică sucurile sau dintr'o viață destră-
bălată, + ge 4
„Este, periculos de a se apăra de aceste bubulite cu mijloace
aspre, precum sunt: săpunul vânăt, argintul viu, arsenicul etc.
Ele pot să „dispară prin aceste mijloace drastice, însă reapar mai
târziu sub formă mai ascută și ruinătoare.
„„Ca. regulăde vindecare se recomandă: Extem să nu se
aplice nimic decât apă, căldicică pentru a curăţi murdăria, | P*
„_„„„Astiel de; pacienţi întrebuințează numai mâncări și băuturi Tae
simple, ușoare de mistuit. Mâncările acr
prea
e,sărate sau pipe-
rate, băuturile spirtoase trebuesc ocolite. În ce priveşte trata- -
tamentul cu apă, acesta e următorul : In prima zi să i se aplice E ata
pacientului un abur la cap şi să îmbrace mantaua spaniolă; a d acei
doua zi să se facă un abur.Ja „picioare și o întăşurare a abdo-
menului ; a treia zi dimineaţa, să îmbrace iarăş mantaua spani= 3
olă, după amiază, întăşurare scurtă; a patra zi să fie zi de pauză. se i
In, ziua, a cincea să stea culcat în pat şi să-şi. spele repede, din-
două în douâ, ceasuri, corpul întreg cu apă rece. In caz de îm-
piedicare să se spele afară, din pat, dimineaţa,laamiază şi seara,
şi să se plimbe sau să lucreze ceva. „Aplicaţiunile vor scădea
atunci când dispar bubuliţele, și când se primeneşte pielea.
„In. ce, priveşte tratamentul, nu se face deosebire între bube
uscate,și umede, La cele uscate fluiditatea se preface la supra-
taţăîn coaje ;.cele, umede curg tare și. de, aceea sunt primej--
dioase și greu de vindecat, . Brit. inte da 15 Ea
„Consecințele bubelor întundate. sunt. necalculabile, Ele .pro=
„Yin din boale grele, și aduc adeseori moartea sâu ,alienaţiunea.
mintală, aia RE i: aripa Lg A
„„u"Un preot avea o plagă rotun
în dă
partea stân
a obrazului,
gă
care, acoperea, ca 0. coaje carnea crudă. Se desiăcea adeseori
şi se scurgea dintr'însa două, trei picături de puroi.. Orice me-
dicament n'a folosit la nimic. Din spusele lui m'am convins că.
materia otrăvicioasă eșia din corp. E st a
L-am sfătuit ca, timp de 16 zile, să ia fiecare a doua zi un
 P'STACHE B, ANTONE 220
Lai „+ Oenari jud, Muşcei e

-abur la cap, apoi un abur la picioare. După aceaste, înfăşurarea

scurtă şi mantaua spaniolă, ceaiul de pelin și jaleș îi întăriră in-
“eriorul : sub coaje se îormă o piele nouă, plăpândă, semn de
vindecare. In trei săptămâni coaja a dispărut fără urme.
O fată de 25 de ani îmi spunea că âre bube mari pe tot
capul, multe mai mărunte sub păr, solzi sau coji mari pe urechi
şi când bubele cad din timp în timp, urechea rămâne tără piele.
Avea din când în când dureri mari de cap şi ochi-i ardeau,
vărsând apă murdară. Respirația prin nas era imposibilă şi cor-
pul întreg îi tremura încât se trezia din somn. ră
Aplicaţiuni : 1. Două băi calde de paie de ovăz de 30 de
grade R. Mai întâi baie caldă 15 minute, apoi spălarea cu apă rece.
9. Două băi de abur la cap în fiecare săptămână, 20—25 minute. i
3. Spălarea complectă de două ori pe săptămână. 4. Să ia pe
zi de două ori, 25 de picături de pelin, în 8—10 linguri de apă.
In patru săptămâni pacienta s'a vindecat. i
Un profesionist, cam de 40 de ani, îmi spunea că de ani
întregi avea bube mari la braţe și la picioare, pete pe spinare
Şi pe piept. E
l-am recomandat: 1. In fiecare noapte să-şi spele corpul
întreg. 2. Pe săptămână două băi calde, de paie de ovăz, timp
de jumătate oră; din 14 în 14 minute să-şi spele corpul întreg. -
3. În fiecare zi o tumare pe partea superioară a corpului şi pe
genunchi ; în fine două praiui albe, pe zi, cât iei pe un vâri de
cuţit. In patru săptămâni pacientul s'a restaurat.
Picioare reci.
(Din „Testamentul meu“).

Nenumărate boale şi infirmităţi, dintre cari unele se pot

- -
vindeca uşor, dar multe mau nici un leac, chinuesc omenirea.
Ta ziua de azi, mai ales, este o intirmitate în aparenţă cu totul
„neînsemnată, care în parte nu poate fi vindecată decât foarte
anevoios, la unii însă de loc. Această infirmitate este a veaa
“picioarele reci.
Dintrun mare număr de oameni, abia se vor putea găsi
zece sau doisprezese cari să n'aibă a se plânge de picioare reci.
Se fac mari storțări pentru a încălzi picioarele; se iau ștote de
"1ână, cari se mai îndoesc și se înmulţesc; dar picioarele rămân
tot reci. Se poartă şoșoni îmblăniţi şi ghete căptușite cu posiav.
de lână, dar cu toate acestea plângerile în contra picioarelor
reci nu se împuţinează. Se poartă . galoși și se încearcă încă
multe alte leacuri, şi picioarele tot reci sunt. Unii merg până a
pune chiar o sticlă cu apă caldă în pat pe timpul nopții și dacă
spre ziuă sticla se răceşte, se răcesc și picioarele. În sfârșit
SL Mpigple picioarele de sobă pentru ale încălzi; dar și aceasta
e în zadar.

i
Ipoteza
Aa
aa
Fa
 CRIg FĂ Bine.
=. a
+

Con. Eee 3.
î ;ari Jud ARTONE
ei
221

Astiel dar se naște cu drept cuvânt întrebarea: De unde:

vine oare că o mare parte din omenire se plânge, nu fără cu-
vânt, de picioare reci, şi de ce nu se pot găsi niște remedii e-
ficace, durabile, în contra acestei infirmităţi? Cauza picioarelor:
reci se ailă în circulația sângelui ; sângele trebue nu numai să
hrănească natura, dar trebue s'o și încălzească. Acolo unde
nu este căldură, sângele lipseşte, şi când cineva are neîncetat,
sau.cea mai mare parte din timp, picioare reci, aceasta dove.--
deşte că n'are sângele necesar în picioare; dacă picioarele ar
avea sânge din beişug, ar trebui să fie și calde. Dar dacă pi-
cioarele sunt cea mai mare parte din timp reci, şi prin urmare-
„au sânge puţin, atunci oamenii afectaţi de această infirmitate
sunt în realitate bolnavi, nu numai din cauza picioarelor lor reci,.
ci mai mult încă, pentru că sângele este distribuit în mod nee-
gal în tot corpul. Dacă sângele nu circulă regulat în tot corpul,
atunci nu poate să formezeşi să menţină în mod egal în toate
părțile un corp sănătos şi robust, deoarece o parte este peste:
măsură plină cu sânge, iar cealaltă e neglijată. Dar de unde
vine însă că adeseori nişie oameni în aparență foarte sănătoşi-
şi robuști se plâng de picioare reci? Suter care şi aceştia de
lipsă de sânge? Da, ei suier de lipsă de sânge, căci altfel pi-
cioarele şi-ar avea hrana lor şi ar îi calde. Cauza principală însă
este, după convingerea mea, traiul anapoda. Când vrea cineva - i
“să aprindă un foc într'un cuptor, trebue să aibă şi să întrebuin-
țeze combustibil, Tot astiel trebue să trăiască și omul, în aşa
chip, "2încât să ajungă în toate părțile corpului destul material
care să întreţină căldura. Dar oare există mijloace cari să distri-
buiască sângele în toate părţile corpului deopotrivă? Adică de.
ce nu ? Dar aceste leacuri nu se vând la spiţerie și dacă cineva
ar lua pe rând toate medicamentele
ce se găsesc într'o spiţerie,
„picioarele
tot reci i-ar. rămânea... .
„„. Darcunosc unleac care ajută, şicunosc şi cauza pentru care -
„- atâţi oameni au picioarele reci. Leacul care face picioarele calde,
„este apa, şi anume numai apa cea mai rece iar cauza pentru.
„care atâţi oameni se plâng de picioare reci, este răstățarea cor-
„pului şiteamade apă rece. Dacă se servesc de sticle calde,
de flanelă, de sobe calde, sau mai ştiu eu de ce, vor
“blăni, Sel
mâne tot cu picioarele reci. Picioarele pot îi însă ori cât de- că
eci, apa rece este în stare să le încălzească cum trebue: i
şi să le menţină calde.
Aşa veni într'o zi la mine nn conte și-mi povesti că, timp.
de șapte ani dearândul, n'a avut nici un ceas picioarele calde,
nici măcar vara, l-am ordonat să pună zilnic de trei ori picioa-
rele în apă rece, și chiar a doua zi îmi spuse că nu puteă să
priceapă cum de i s'au încălzit picioarele noaptea în pat, deși
nu s'a servit nici de vreo sticlă caldă, nici de vreun alt mijloc:
de încălzire, E 5 | iz
Prin urmare, cel dintâi și cel mai necesar lucru este. de
 a se înlătură cauza picioarelor reci, şi cauza este, după. cum
am zis-o dejă, răstăţarea. Picioarele trebuesc să îie expuse aeru-
Aui şi să fie tratate cu apă rece, căci tocmai apa caldă nu îace
altceva decât să favorizeze răstățarea. Este îndoios dacă apa
sau aerul rece și curat exercită o acţiune mai bună asupra pi-
cioarelor; dar amândouă sunt neapărat necesare. Sp
O mamă de copii a venit la mine şi s'a plâns că suferiă
de dureri mari de cap, uneori de durere de piept violentă și de
palpitaţie; dar ceeace-i eră mai penibil decât orice, era faptul
-“că picioarele îi erau totdeauna reci. «Pot tace orice, zise ea,
picioarele îmi sunt totdeauna reci ; la cap am totdeauna căldură ;
dacă durerea de cap trece, încep să simt durere la piept. Aci
„este limpede de tot, că în cap este prea mult sânge, pe când
în, picioare domneşte cea mai mare lipsă. Aşa dar, sângele
- rebue condus de sus, în jos spre picioare, şi trebue reţinut
acolo. Am dat iemeei sfatul acesta: „Să umbli odată pezi
patru minute în apă rece. Apoi, după această umblare în apă
să faci mișcare sau, dacă prin îns=şi ocupaţia d-tale faci dejă
mişcare, vezi-ţi de treabă ca de obicei.. Atară de asta, spală-ţi
la fiecare două zile, în pat, tot corpul, făcând două semi-băi pe
săptămână, cere băi să aibă o durată de două secunde. Atunci
picioarele d-tale își vor recăpăta îndată căldura, şi când căldura
.din picioare va creşte, durerile d-tale de cap vor încetă și diu-
xerea de piept va dispare de asemenea“. La acest sfat iemeia
îmi răspunse: <Apaă şi răceala nu le pot suferi de loc; atunci
nu mă mai încălzesc niciodatăl> — „Să faci numai încercare, și
să revii peste opt zile» Era primăvară şi ea mai purta haine
de iarnă: dar nu i-am dat voe să poarte decât ciorapi subțiri
şi i-am impus să umble cea măi mare parte din zi desculţă.
Dar ea atunci întreba: „Nu se poate să umblu desculţă toată
ziulica la lucru? Am simţit că picioarele
mi se încălziau foarte
repede când n'aveam ciorapi în picioare şi umblam cu picioa-
rele goale, ceeace mai inainte mă temeam prea mult de a o
tace. in tinereţe părinţii mă amenințau cu pedeapsa 'dacă nu
mă îmbrac bine căci le era frică de o răceală“, Dar pentruca
această femee să capete picioare calde, a trebuit să-i conduc un
- 4imp mai îndelungat sângele în jos, pentruca natura să fie pusă
în stare de a forma mai mult sânge. Asemenea și tot corpula
“trebuit
să fie deprins cu frigul și cu aerul, adică să fie “oțelit.
iati EPII : ii ; - să iza 278 Fi sapa:

XD Picioare umtiate..
o ul “(Din „ Festamentul meu“),
"Foarte adeseori, atât oameni! tineri cât şi oameni. bătrâni
se: poxititeso cu picioarele umilate; fapt ce le pricinuește o mare
Pricăgi A as a lui Ş 54 3 i9in Îi Y 13. aut
„Picioarele bolnave nu su t o boală în sine; ele: sunt ori
Di a EA BE9IDIE 3 4

ali
 oeveTADHE 8."ÎN A3
i ze Ra

ANTORE
223n, Peenari Jud. Muşcei
prevestitoare unei boale, sau provin numai dintr'o stare „bolnă-
vicioasă, care se simte mai mult sau mai puţin, sau uneori i
nu
se simte de loc. De cele mai adeseori se ivesc asemenea picioar
e
când există turburări in circulația sângelui, ceeace “se
întâmplă
foarte adesea la chlorotici şi la anemici, căci aceștia
au sânge
puțin şi sângele la dânșii este distribuit'în Corp în mod
neegal:
o parte a corpului are sânge prea mult, 'o altă parte a
lui, din
contra e deşartă de sânge. Dacă circulaţia sângelui este
slabă, prea
sângele poatesă meargă în voie de la inimă în toate di-
recţiunile; dar sucombă în peregrinajul său, cade jos
spre pi-
cioare' și nu se mai întoarce la inimă. Sângele seamăn
ă cu un
om. greu bolnav, care, deși mai poate să se depărteze
de drum dela casa lui, nu se mai poate intoarce. Astielo fiind,
bucată
asemenea oameni, picioarele umțiate n'au prin urmare altă însem-la
nătate decât anemie (lipsă de sânge) şi gjăbiciune. Când setra-
tează pacientul pentru a-i înmulţi și îmbunătăți sângel
e și când
natura devine din zi în zi mai torte, atunci în scurt
timp pacien-
tul va căpăta o față mai sănătoasă, căldura naturală
se va
dice, potta de mâneare se va deştepta; deci, toată starea ri- 4
se va îndrepta, și atuncişi umilătura dela picioare lui
-va da în
curând îndărăt. i id
Care aplicări sunt cele mai bune în cazul de față
? Paci-
entul să se spele de două ori pe săptămână cu apă
și oţet, î
dându-se jos din pat şi, fără să se şteargă, să se întoar
că numai = 4
decât îndărăt în pat. La fiecare două sau tei zile
să se lege
pântecele 'cu o cârpă muiată în apă şi oțet și îndoită în
pâtra.
Câtva timp să se facă într'o zi o turnare la pulpe 'şi
a doua zi
9 turnare pe genunchi şi, dacă bolnavul e încă destul
de robust,
la fiecare trei zile o turnare pe spate. Dacă 'tumar
ea pe spate aa
nu se poate aplica, bolnavul se va: mărgini la turnarea pe
pulpe, Se REA
Ducă se urmează așa înainte, două până la trei săptăm
âni, n2- aaa
greșit că natură întreagă se va îndrepta.
Mânearea va consista dimineața într'o supă de rântaș, pâine A
sau Supă întăritoare. i
TOȚI 9: |
“Dacă bolnavul .nu poate să mănânce această supă, se
poate fierbe imalţ în' lapteşi să se mănârice” cu supă: Laptel :
e ar fi
bun, dar stomacul dese-ori nu-l poate suferi. Cel mult la fiecare 2
ceăso lingară de lapte fiert cu fenicul, este de recomandat unora.
=
şi chiar dă efecte bune. In “timpul zilei să se ia o bucată
de pâine:de sănătate, cu Cinci până la şase linguri mică
de apă za-
harisită ;: aceasta îţi dă sânge sănătos şi este şi uşor de digerat
.
Prânzui să. ție simplu, puţin sărat, paţin piperat şi nu
mult acri, .
sau deloc: Altminteri sunt pentru orice fel de mâncare “casfiic
Cina să consiste îarăş dintro Supă sănătoasă, ușoară ă, |
de digerat |
şi din încă un fel de mâncare, cu preferință o mâncarede cocă
(prăjit
ură) dintro făină naturală. Asemenea bolnav pot i; mânca — E >
prea bine varză 'acră,; numai 'dacă nu e piea “acră. Mânocăr
ile de 0
cocă vor fi ușor digerate, dacă se vor lua numai în porțiu
ni mici. e
 DI 0 0 E E ie at az

224

Picioare umilate survin adesea după friguri şi congestiuni

cari sunt unite cu îriguri. Când boala a trecut în cea mai mare
pante şi starea pacientului începe a se îndrepta, adeseori pi-
cioarele se umilă. La o asemenea boală sângele se strică, dar
şi mai mult încă sucurile. Se produc opriri sau stagnaţiuni enorme
în circulaţia sângelui, asemenea şi în circulaţia sucuuilor. Opri-.
rile slăbesc organismul şi-l fac inactiv, şi organismul nu mai
poate să separe şi să dea atară materiile rele, cari atunci se
coboară în picioare. Asemenea materii însă se pot strânge Și în
abdomen şi să se dizolve în apă; aceasta are 'loc mai cu de-
osebire atunci când bolnavul zace mereu în pat. Dacă pacien- -
tul poate să stea jos şi să umble, atunci aceste materii se co-
boară în picioare. Astiel de umilături se arată de obicei după
toate boalele grele, când vrganismul nu este incă curățit după
cum trebue ; adese ori când bolnavul se scoală, gheteie sunt prea
strâmte. Aceste umilături sunt cunoscute celor mai mulţi oameni
din popor şi se zice de obicei: „Acum boala sa vindecat şi o
parte dintrinsa ese prin picioare“.
Dacă picioarele se umilă când bolnavul părăsește patul şi
umblă, lucrul n'are importanță; este mult mai bine decât ca
bolnavul să stea în pat şi aceste materii să se strângă în ab-
domen, unde ar putea doar să vatăme vasele delicate şi să pro-
ducă lesne o hidropică.
A vindeca nişte asemenea picioare este foarte ușor. Când
convalescentul se culcă în pat, umilătura cescreşte; cum iese iar
din pat, picioarele iar se umilă, Prin urmare cu chipul acesta/
lucrui e toarte lămurit: materiile îngrămădite trebuesc eliminate
din picioare şi din pântece şi natura trebue debarasată de ele;
atunci bolnavul se va întrema ușor.
Dar se poate întâmpla şi aceea că, odată cu picioarele, să
se umile şi pântecele și atunci s'ar putea, cu drept cuvânt, să
existe temeri de hidropică. j
Picioare umilate astiel pot îi, tără temere, supuse ziinic la-
-
un duş şi oblojite, asemenea zilnic, odată, cu comprese muiate
în apă de flori de fân. Compres a astiel preparat ă deschid e porii
şi elimină materiile boinăvicioase. Dar dacă picioarele sunt tare
umilate și dacă şi pântecele este deja puţin cam umilat, e mai
bine să se facă, de două ori pe săptămână, o întășurare inte-
xioară sau scurtă. Prin aceasta se exercită o acţiune asupra pân-
e.
tecului și picioarelor şi materiile vătămătoare sunt eliminat
să căutăm deaseme nea a întări tot corpul, pentru ca
Dar trebue
rele şi să nu mai în-
însăşi natura să respingă astiel de materii
t
gădue altora să se desvolte. Dacă pacientul se va îi indrepta
dejă destul de binişor, poate să tacă şi 2—3 băi de jumătat e
pe săptămână.
Intern se poate prea bine lua ceai în porțiuni mici, care
şi
ceai va aveade cîect că va curăţi stomacul, pântecele cum
rinichii, Dacă pacientul are picioarele tare umilate şi pântece le
 e atins deasemenea de umflătură, poate să ia zilni
mică de ceai de soc, pelin şi ienupere e o ceașcă
, sau de soe, scada calului
şi cintaură sau rosmarin.
Aceste remedii simple elimină, cură
ță organele și fortitică
natura. :
Umilarea de picioare survine foarte des și după ce
cineva de brâncă, a zăcut
asemenea şi după scarlatină şi alte
erupțiuni, cari îşi asemenea
au de obicei sediul şi origina într'o
nervi. Dacă vreţi, ' boală de
la brâncă, să eliminați materiile boln
care cumva să uitaţi că această
ave, nu
boală nu e numai în obraz, ci
îşi are sediul în tot corpul; ea caută
în obraz numai o eşire.
Tocmai așa e cazul şi la scariatină.
- Când scarlatina, brânca şi alte asem
tem un mers favorabil şi credeţi că enea boale au luat ex-
boal
adesea ca înăuntru să mai zacă o erupț a s'a vindecat, se poate
ie. Dacă această erupție
nu ese la suprafaţă și rămâne înăuntru
» Survine un îel de o-
trăvire a sângelui; materiile rele pătr
und jos la picioare şi de
aci provine şi umflarea, lor, precum şi
a pântecelui.
Picioarele astiel umilate se pot vindeca
minare cât mai intensă a materiilor numai printr'o eli-
rele
a naturii pentru ca să nu îngădue desv prin pori, și o fortificare:
olta
iar pe cele deja existente să le dea atară rea altor materii rele,
prin urină, năduşeală,
scaun sau transpiraţie puternică. Pentr
u a
crul cel mai potrivit este iarăş înfășurare se obține aceasta, lu-
a scurtă, alterată cu
dușul pulpelor și al genunchilor, şi mai
târziu cu o semi-baie. De
obicei două sau trei înfăşurări pe săpt
ămână sunt de ajuns. Şi
în cazul acesta ceaiul mai sus pomenit
- trebuinţat. poate îi deasemenea în-
i
Se întâmplă foarte adesea ca și oameni
lenți, și mai ales femeile când sunt însăr robuști și corpo-
cinate, să aibe picioare
umilate și nu rareori se întâmplă ca
asemenea femei să aibă
picioarele umilate ani întregi. Dacă la
o persoană survine o cor-
polență considerabilă, trebuie să admitem
mai totdeauna că na-
tura e slabă și prea puţin activă și nu
elimină din această cauză
materiile uscate. Toate organele inter
ne sufăr în acest chip o
întindere, slăbesc mereu şi astiel tot
felul de materii vătămătozre
vor căpăta din ce în ce o preponderenț
ă mai mare. Dar ase-
menea oameni sunt adesea singuri vinov
aţi de starea lor, negreșit
în mod inconștient. Dacă n'ar lipsi cuven
ita întărire a cor ului,
dacă s'ar obişnui totdeauna cu mâncări
cari au substanţe pac
nutritive, şi dacă pe lângă aceasta nu
ar mânca aşa de multe
bucate care produc sânge stricat și apos,
tea preveni un asemenea rău. Dar în atunci lesne s'ar pu-
loc de a se întări și în-
sănătoşi organismul întrun mod rațional,
pentru ca să respingă
materiile vătămătoare şi să nu le mai lase
fel să evite cu dela sine putere o asem a se desvolta, și ast-
enea boală, nu se face
decât a se îavoriza şi întreţine boala,
şi a o tot înrăutăţi prin
aceasta din ce în ce mai mult. Der aaa
 Picioarele umtate survin şi la „oamenii cari stau „mult în
_
a "Şi câştigă în
picioate, Ori 80 nurhai “puţită imişcareŞi de aceătoş
coipolența"ASttel“ dă” oatheni! “Sunt adese a "săn i număi
de tot;
atâta că se plâng de mare obose ală și AROpoz ită la somn,“
Și lipsă devioiciunea spiiitutui.
„dă mioliciune” Atunci aceste îe-
vârstei , când omul
sunt atribuite în genere e aproape
nomene
să 'ajing la 60ăde âni, n S1BOIDIG 25 B3IBIUI
“5 mpotr adesea sufăr A6
” aceast ă atecţi une și funcționari, 'cari-
celărişti” şi nu 'rareoi preoţi ,
în gener e toți cei''caţi die o'viață
sedentară, mai cu Asosebire cei ce 'buău regul at! “bere, chiat'
e,se stă:
tot aşa
cumpătăt” După cum spiritul Galeîn “moliciun
beşte 'şi corpul. Cauza iarăşi nu 'este aită decât neaci ivitatea şi.
ui. Astiel de” oamen i pot lesne 'că-
prea puţina întărire a corpul normală.
păta picioare umtlate; dimineaţa sunt'de obicei în stare deprin şi cu”
Fiindcă 'asttel de oameni nu simt vieo boa lă
şi sunt
c această stare,
- oărecare moliciune, apoi ai prea 'se 'sinchisesde
deşi picioarele se umilă tot mai mult și spiritu l cade” mereu în“
lă
mare.
mai ea Dacă însă nu se va. înferveni pentru
iro' lâncez va ivi O
a se vindeca răul, apoi mai cut-nd sau mai târziu se boale de
aci
boală măi: mare și periculoasă; se pot ni "de
zinichi sau de ficăt, încetul Cu încetul şi slăbiciune “generală și,
în cele din urmă chiar apoplexie. | a a AR
Cât de uşor se poate ajuta unui asti elde "bolna v! Acolo”
'puţin sau de loc, se poate
unde medicamentele nu ajtită “decât este pă
dobândi Gu apă rezultatul cel mai favora bil; de aceea
cat numai “că nu se cunoaş te de prea
câ tpuţin “cura de apă.
aplicări pe
Dacă vreți să vindecâți pe un âsemenea om, 3—4 -vă jos'din
săjtămână 'sunt prea deajun s. “Spăla ţi-vă 'zilnic, dându
de 2—3"
pat, şi anume e deajuns chiar când faci spălătura numai ite
mai mult,
ori pe săptămână. Pentru ca natura slabă să'se excse ia 2—3 se-"
cun şi pentru a desvoi ta mai multă căldur ă, să
mi-băi pe săptămână; în locul semi-băil or face şi un
se poate
duş la pulpe sau un duș pe sp inș ar
îatr'un e
'cuvân t, să se facă!
cari “deşte aptă activi tatea “generală "a!
nuniai” aplicări de acelea
oipănisnui cari puă” eriergic sângele încirculație şi sgudu
lui, csc,
ca bila
slăbită, făcând-o să-şi Scutire toropeală.
“matură
„Aşa
to:rele:"
Veni 'd6unăz
e nl
i "Ta mine un Om şi-
ISC «Bi rai OROGA PI Y Se |
it “povesti “urit”
i igăla j

"n! fiecare 'seară picioarele iii “sunt putin Cam umflate mă .

sint veșted şi abătut de tot și nu dial: am nici "0vioicitine;pu-.
terile mele “de odini oară miau scăzut “văza nă cuachii, ceeac e
simt fasă mai mult: ca”orice, este faptul cădeacum nu măi dim,
cutaj la f a t e p r i n d e t i , 'ca-răi înaint e. Pe cât exăti
it acum
de scri”,
şide'îndi-
pulos €râm în Orice Per i :pe sat “ani deven
nt
întoate:
tere i
Altmintersi tmă pot” plânge debimic: observ,
că' tinprea sunt into stare bună de”totchiarşi“medi cul s'aex-
a,
piimăt că Sunt în primejdie să fiuÎOVit dedambl
mi
arată e Taqă
17% Acelapovest 36,Ala,
1 Corp,l
4
 “o mare moliciune, care intluenţa și asupra spiritului. De sigur
că ăceeaș inacțivitate domnia și'fa sâne, și prin vrmare''existau
şi opriri, întrânsul, și n” înai” puțini și ta sucuri. Picidărele um
“Hate nu spun așă dar altceva, decât că'acest organism: nu! nsăi
este în ordinea ttebuincidaşă 7 ele“ Sunt” nişte “semne! prevestia
“toare sigure ale uhei boale cate nu vă lipsi să se ivească:.
„Un astiel de pacient se” poate prea lesne curâri cu siapă,
„după cum acest Om a și fost așa de bine" restabilit, în trei săp-
%ămâni, încât a Zis" susu -oiirsioin ung Hxogsb au mii
„Sunt ca ua om născut din nou; am pierdut 'opt+spre-zece
“funți dingreutate,! şi “puterile de inai "nainte mi-au-revenit; iarăș
mă simt vesel! șiam o plăcere de a mă ocupa -de” afacerile
mele, și nu pot ințelege numai cum înt”'o vreme aşa de scurtă,
-s'a putut operă o asîmenea schimbare“. » a Sat ie toț
„Ei bine, ce a redus într'o “stare normală tot corpul la omul
-acesta ? A tăcut timp de o săptămână câte un duș ia pulpe;
de trei ori pe săptămână câte un duş pe spinare, de două ori
pe săptămână o semi-baie, odată pe săptămână un duş com-
plect, şi afară de asta, a umblat zilnic câte două minute în'apă,
sau punea de i se turna zilnic un minut apă rece pe genunchi:
Alără de acestea lua zilnic o ceaşcăde ceaide coada câlului,
“coajă de stejar și pelin; coada calului Curăţă, pelinul 'susținea
“digestia, Și coajă de stejar întăria "natura. Ceeace “butuenile iu:
crai, dinăuntru, apao făcea pe dinafară. Duşul lă pulpe are un
„elect astringent şidizolvant; umblareaîn “apă şidușul la genunchi
„au un etect dizolvant și întăritor asupra abdomenului și asupra
corpului întreg. Duşul pe spinare” iarăşi are o acțiune întăritoare
“şi eliminatoare şi dă afară ceeace aatura nu € în stare să: ex:
„pulzeze. Duşul coimplect intluențează asupra corpului întreg, ''ca
şi când ai sgudui un arbore pe care -şed ' gândaci; “după. cum
arborele, din cauza sguduiturii, se debarasează:de ei, tot astiel
„se scutură, prin dușul complect, toate materiile vătămâtoare. din
“corp; se ia tot ce este de prisos și vătămător organismului.
„Când cineva are, prin urmare picioarele -umilate, - esteo
„dovadă că întreg corpul est: bolnav. Dacă vrea cineva să se
"vindece de picioare umflate, trebue să urmeze 'un tratament care
să aibă o acţiune asupra corpului întreg. A exercita vu acţiune
“numai asupra picioarelor, când umtlătura e “considerabilă; “este,
-după parerea mea, o absurditate. Câţi n'au venit dejă, bărbaţi
„Şi temei, cari îşi oblojiseră picioarele cu cârpe 'de lână! Dar în
ziue de azi” se întrebuințează mai “mult bandaje” de gumă,
“decâtde lână. Unii purtaseră d=jă aceste banda
doui je
şi chiar
arei sau patru ani. Atunci bine înţeles
că picioarele nu: mai erau
iunile, „findcă nu se mai puteau: umila, dar sus, la “marginea
Jegăturilor,
6) < seformau nişte bășici mari, și'pulpele se:'îngroşau
-de două ori pe atât pe cât trebuia. Prin aceasta e; limpede
„lovedit că umilătură provine din corp. Dacă - însă 'substanţelor
«putrede li se închide druinul spre picioare; : ele, “se aduhă::în
e m Beat. DOL si găsi iam sa un isaido. 9 „siilsioldu ta
 —_—_—————

re-
corp, unde sunt aegreşit muit mai periculoase decât în picioa
imedia t
Am silit fără excepţie pe aseme nea pacienţ i să lepede
t la un
oblojelile lor de gumă sau de lână, şi i-am supus imedia le:
pentru ca materii
tratament prin care se resimțea tot corpul, în-
să fie elimina te, ceeace reușia
apoase şi stricate dinăuntru
şi dacă
totdeauna. De se incepea în mod energic cu eliminarea,
picioar ele nu mai
se continuă cu ea cum se cade, în curând
materii le nstreb uincio ase şi umilăt ura
erau un depozit pentru
încetă deasemenea.
_In genere asemenea oameni nici nu se plângeau numai de
picioare, ci de corpul întreg; se văitau că pântecele eră prea
cuvânt
tare şi plin, respirația anevoioasă, capul greoi; întrun
te cea mai mare
tot simptome cari arătau că înăuntru domneş
e acolo ca într'o cârciu mă, unde şed
dezordine, şi că se petrec
o masă mai mulţi vagabo nzi. De obicei 4—6 săptă-
adunaţi la
orga:
mâni erau deajuns pentru a curăța pe deplin asemenea
i de apă. Pacienţ ii căpăta u iar poltă
nisme cu ceai şi cu aplicăr
e, o îaţa sănăto asă şi se bucura u de o sănăta te ie-
de mâncar
ricită. i
mea
In ce priveşte oblojelile de gumă şi de lână, părerea
următo are: Precu m fiecare om trebue să respire zi şi
este cea
să respir e neincet at. Dar
noapte, tot astiel şi aci pielea trebue
inăbuşea-
când legi pe cineva la nas şi la gură, trebue să se
il legi strâns la picioar e, fie şi cu oblojel i de gumă
scă; dacă
transpi rația. Ceeace a iost
sau de lână, incetează şi la dânsele e.
rămâne a în „între gime în picioar
uzat şi expulzat de natură, în-
Oricine va înțeleg e că aceste materii trebue să putrez ească
ma-
cetul cu încetul acolo, şi nimenea nu va contestă că aceste ele
părțiio r interne . Că în picioar
terii putrede sunt vătămătoare
cum se
oblojite şi strânse astiel, mai poate să păthunză sânge
în mod suticienț, e grei
cuvine și că ele sunt încă alimentate
să se prefacă in
de admis. Astiel piciorul trebue necesarmente umbli
piltie, şi picioarele seamănă mai mult cu o maşină cu care
îngrămă-
decât cu nişte membre vioae şi sănătoase Oprirea și
din ce în cu:
direa materiilor stricate în picioare trebue să aibă
lor ab-
mai mult o influență vătămătoare şi asupra organe oa-
niște astfel de
domenului, şi nu trebue să ne mirăm dacă
idropică-
meni îşi atrăg în cele din urmă o boală pericu'oasă, zufie origine
rinichi, fie o altă boală ceri toate îşi a.
sau boală de în genere -
în nişte turburări ale sângelui și ae sucuril or. Deşi
mai per--
oblojelile trebuesc să fie înlăturate numaidecât, totuşi
altuia, să poarte pansam entul încă căteva zile,
mit unuia sau şi ace-
materii i stricat e
căci dacă natura are în sine prea multe
ele s'ar umila
stea pătrund toate dintr'odată în picioare picioar
ul s'ar descur aja de tot Deacee a trebue să se-
(9 repede, și bolnav : intern
exercite întâi o acţiune asupra organismului, şi seanume
pot depărtă.
prin fortificare, șiextern prin elimin are ; atunci
ri. Dacă.
şi ublojelile. De obicei nu se mai ivesc de loc umilătu
 229

picioarele s'au umflat tare, e semn că în corp se atlă multe

mardale, cari mai curând sau mai târziu pot da naştere la oi-
-dropică, dacă nu sunt înlăturate.
Așa dar, picioarele nu trebue să fie niciodată încălţate şi
“oblojite în așa chip încât să se împiedice prin aceasta respiraţia
porilor; trebue din contra să se aibe grije ca picioarele să îie
totdeauna curățate cum se cade, ca respiraţia pielei să se facă
cu înlesnire, şi ca aerul să poată fortifica pielea. Dovadă des-
pre justeţea părerii mele o dau mai ales acei cari încep să um»-
ble vara desculți, şi întrun mod și mai neîndoios, persoanele
cari aveau abcese, adică răni deschise la picioare. Cei ce înce-
peau să umble desculți căpătau în curând o erupție la picioare,
mulţi chiar abcese mai mari sau mai mici, cari adesea făceau
pe pacienţi să se sperie binişor. Indată ce această erupție se
vindeca și umilătura picioarelor trecea, ei căpătau convingerea
că multe materii stricate se strânseseră în corp și că aceasta
nu putea să aibă un etect bun asupra naturii întregi. Dar ceea
ce era mai de mirat este faptul că tocmai cei ce aveau de
mai mulţi ani dearândul picioarele reci căpătau nu numai în N.ș
mod trecător, ci pentru totdeauna picioarele cele mai calde.
„Dar precum la picioare efectul nu era decât bun, aşa şi la cor-
pul întreg. După cum adică o circulaţie regulată a sângelui,
“procură omului o adevărată binefacere asttel şi turburările în
„circulaţia sângelui chiar când se întâmplă numai la picioare, pot
Ti o cauză deneplăceri și indispoziţiuni. Sutimi de inşi sutere de
relele indicate şi li s'ar putea ajuta ușor la toţi. Desigur
că atunci
“şi durata vieții ar fi mai lungă.

Răni la picioare.
(Din „Testamentul meu“)
Se întâmplă foarte adesea că, atât oameni tineri, cât şi mai
maturi, sau chiar bătrâni de tot, capătă abcese la picioare. La
început de obicei, se cam umilă puţin, uneori şi tare, un picior
“sau şi amândouă. Nu rareori se inflamează, la picior un punct,
care începe să arză și să usture, şi aşa se ace de cele mai
“multe ori, că în somn, omul se scarpină la locul bolnav. Deoa-
xece însă pielea este întinsă la extrem şi materia închisă este
tare, ea străbate pielea, și, în acest caz, iese la suprafață o
cantitate mai mare sau mai mică de lichid. Această scursoare
este toarte tare, ia din ce in ce proporții mai mari, şi asttel se
tormează o deschizătură măricică ce se întinde din ce în ce a-
“tâ: de mult, încât locul jupuit devine de multe ori mare cât
paima. Pacienţii suter atunci dureri mari. Piciorul cere o îngri-
jire minuțioasă, şi dacă nu se pune cea mai mare silință, dure-
zile cresc, şi răul ia din ce în ce proporții mai mari. Deobicei
“medicii nu vindecă asemenea picioare, şi când le vindecă bol-
 i i. SE
Siium fite se atos. si ăn nmsa d „Sai ishi Da'2 sistaoiie

navul 'este;uneori expus la -un..pericol de„moarie.; star,

această privinţă; ata
pulea,paiiba:
multe exemple în
iz ai10 4emee măritată,:-de „o„voinicie, și săvâtate' e fraordinară,
«avea. de,ani :întregi un. picior.„ju Dacă piciorul ar d tost, că-
puit.
uitat -când-trebuia, ea putea. să-și „vadă cum,secuvenea de. căs-
icie. Intrebuiaţase. multa medicamente, se servise de ulifii şi o--
Dar totul, iusese în za-
blojeli, şi luase şi multe; doctorii. interne;
dar! 'Dacăpiciorul-se. vindeca. pielea iar, se, jupuia din cauza ab-
ceselorce se.formau şi aşa: mergeau lucrurile, alternativ, cână
bine, când rău. la stârşit un, doctor i-a făgăduit.cu cea, mai mare
siguranţă că. osă-i vindece, piciorul, dacă „o să stea, șase. săptă=
mâni în pat şi să.ia riguros. medicamentel e,se.vor. prescrie.
ce-i,
incepu să fie tratată zilnic, cu curăţen cele
iile mai. „tari, „Intirnai-
taea scădea din zi. în ;zi şi. în, cele „din urmă, „rana, se vindecă
si femeea, se. simţea bine „de. tot şi. sănățoasă. şiputea să-şi reea
în- cele: din. wimă 'şi, ocupațiile. ci. casnice. “Piciorul rămase vin-
decat,-dar buna.femee începu să.suiere. de migrenă, de „durere
de: piept şi de huhăială mare. în pântece, Deodată se, văzu, înnepu-
de aşi-mai
tinţ ă. continua. ocupațiile casnice, se puse în. pat, . și
după: patru zile căpătăo paralizie. a inimii, „!
“+= cu totul neexplicabil cum
ulmi este: oamenii nu, pot șă creadă
nu-
că pricina unui. picior. cu abceșe deschise. se, ailă numai şi pen-
mai, înte'un corp-mai, mult-sau: mai puţin bolnav... Deaceea
tru :a-vindeca -piciorul, trebue; „un. tratament care Să, iniluențeze“
asupra. corpului: întreg. „Aceasta „se,întâmplă când .orice „materie
din corp e dizolvată, eliminătă, şi, când natura se „fartilică,, aşa
încât să nu mai tolereze desvoltarea unor astiel de materii. Asta.
e singura curarisire naturală. Cât pentru, piciorul însuşi, apoi nu
'sătfie 'ontat. Dacă
trebue să se facă nimi6 d&CÂ orice materie-
bolnavă e eliminată din. corprana, p:şi -
e.curăţită de toate murdă-
riile pe cari scursoarea corosivă le-a adus cu sine, atunci picio-
aul se vindecă::dela-sine sir, o gazsbi ahsoi, alamâtui a2
„1 „Bontiticarea -naturii însă. trebue -continuată „mai „mult -timp-
până, ce în.sfârşit ;corpul se.va;însănățoşi pe deplin. -..
„De. obicei, femeile; :suter mai mult decât bărbaţii „de astiel
„cu, pielea. ju-
„de. picioare. bolnăvicioase,. cu: abcese; deschise, sauşlabi,
puită; şi mai ales, femeile. corpolente, Oamenii nu. capătă.
decât xareori „această intirmitate ;. de aci reese.că- oamenii cor-
. mult. mai curând,de opriri alesângeluişi aie sur
curilor şi că -natura lor,limîaţică este. un câmp.cu deosebire ia-
vorabil,. pentru. formarea; a tot. felul; de, anaterii „bolnăvicioase.
Vindecarea, după. convingerea mea, este posibilă. numai și numai
; a dizolva şi
sunt. propuii
prin. diferitele. aplicajiuni. ale, apei, „cari
uniunii (4
a; elimina „toate. materiile, bolnăvicioase.,;,. scie de.vindecatde--
„ul Mise „pare că „nici-o boală nu-i, mai. uşor.
câtoasemenea boală de,picioare. Dar, trebue săporneşti. dela, i-
deea că piciorul în-sine e.sănătos, şi-c materia ;bolnăr
numaiă.
vicioasă din corp şi-a făcut un drum prin picior. La curarisire,
 98 se
aia -9 1-—

Bipirize Bit Bra un. Bo mantaua izntoț ua i Biasohaiv

1 „dintâişi mai; principal este dea dizolva, ipate ma-
eriile boln ăvic din tot.corpul,
ioasdea e elimisa
vante şi de a iortilica.natura, astiel, încâțanateriile,materiile dizol-
bolnayicioase
Și stricate,
să,nu.se mai poaţă, forma. Expulzarea materiilor uzate
Şi Str cate matura o. face întotdeauna, prin. jespiraţie, prin scaun şi
„prin transpiraţie. .,, EH: PSIHUAS 5 SU GHOcUBa fir
=
99
„Daca
si. 30 Pi
în.pungtu!
, acesta natura. poate: să, desveite „activitatea
-cuven'tă,.şi dacă, încaz când ea.nu ;poate să; opereze. singură
această eliminarenoi, îi,venimîn -ajutor aşa: după cum, trebue,
vindecarea,
se va; face, lără, împiedicarea
„iii i sirian: iuni
„Câteva, exemple vor. ilustra acest;lucru: O.mamă; în vârstă
de 52 de ani și cam corpolentă, suferea de opt:„ani.; de unrpi-
cior.cu abces;deschis,, adic cu -pielea
ă jupuită;a întrebuințat
multe -aliţii,şi.medicamente. şi a,vizitat: şi. mai. multe băi, dar
nimic, n'a: putut-sări, vindece piciorul. Medicii,.ce- e: drept,.reuşi-
seră „de, două.
„ori să-l vindece; insă. după „patru 'săptămâni, i
s'au deschis rănile la amândouă picioarele. srsylosib
„in. m Am.presoris, aces
femei,
tei,următoarele aplicări: Două întă-
şurări scurte, pe, săptămână,
muiate în.-apă de; ilori de. fân şi
«anume calde ;întășurările, trebuiausă.;
. ajungă dela. subţiori. până
ja genunchi şi să dureze un ceas sau, chiar-ceasun şi jumățate...
Pe. urmă. pacienta. căpătă, pe,săptămână două, semi-băi, două:
dușuri la pulpe, un.duş-pe. spinareși un duş, complect. Intern. .
1rebuia. șă ia zilnic 0. ceaşcă de, ceai de rosmarin, „pelin: şi ră-
dăcină Ș soc,-în-
de. două, Porții» +a ia 82. DHB2
iinbue 9329. 4uiQ109 ] )
Durerile de; picioarau
e cedat -chiar-a doua zi.şi incepând
dela-a patra; zidurerea de.picioare dispărus
cu;totul.e,
După două
săptămâni, în cursul cărora temeea a continuat aceste aplicări,
ea se. simţi cu, desăvârş
fericită. ire;
Rănile-dela, picioarese
, mic-
șorară, scursoarea se reduse îacetul -cu încetul. şi -astiel vindeca-
rea; era. destul.de înaintață,, ju us simi) zau ab finvoa
Acum; trebuia să, facă. irei,-semi-băi pe săptămână,. două.
duşu
pe.
ri.
spinare şi, două. duşuri. „complecte,.şi.la;fiecare două 4
zile-să se lege Ja „pântece, cu-un-prosop; îndoit, în patru şi muiat:
în: apă eu ojet,: care. trebuia să „stea „un. ceas şi „jumătate; afară
de „asta. mai trebuia, să ia zilnic, în.2—-3 porții, o ceaşcă-de.. ceai |
de pelin, coada -calului şi jale După
ș.-alte-14 zile. picioarele erau
vindecate mai-mult de,jumătate şiamândouă cu mult mai. sub-
țiri ca la început: starea generală. era. cât 'se. poate. de satistăcă-
toare. şi. scursoarea era; foarte. „neînsemnată. ;Atuncia urmat a
treia rețetă, şiadică: trei- semi băi, -două, dușuri ;comaplecte,.0.: în-
făşurare scurtă şi-un duş.la genunc ..pe.. săptămâ
hi nă; :Intern:a
trebuit să bea acum un ceai de;:cintaură, jaleş şi-procedarea
a trebuit să ie continuată treisăptămâni.: => rapa asi
+„"«Bleatul a fost că. amândouă picioarele. s'au. vindecat, orice
umilătură, a;dispărut.;; pacienta.căpătă cea-:mai. bună... poită de
mâncare şidormia bine:;. ea-afirma că puterile, i-au, cresout din
săptămână în săptămână. Așă dar femeea putu fi declarată ca
 vindecată ; eu totuşi susțineam că nu era încă garantată în con-
“tra unei recrudescențe, dacă nu mai îăcea alte aplicări.
Fu silită să facă întro săptămână două semi-băi, iar în
cealaltă săptămână trei semi-băi şi, la fiecare 14 zile, o întășu-
rare scurtă. Aceste aplicări nu mai tolerau desvoltarea vreunei
alte materii bolnăvicioase și fortificară natura aşa încât deveni -
din ce în ce mai capabilă de a expulza materiile uzate. Orice
mâncări simple, întăritoare și sănătoase îi erau permise, ba chiar
xecomandate, dar i s'au interzis vinul, cateaua și berea. După
un an de zile această femee iar a venit la mine și mi-a expri-
„mat recunoştinţa ei întrun mod cum poate săfacă numai acela
ce a fost canonit mult timp de o infirmitate gravă și care în
;„siârşit a scăpat de ea.
Dacă vrei să ştii, dragă cititorule, cum aplicăriie au vindecat
în cazul de faţă piciorul și corpul, află: Făşile scurte și com-
presa au dizolvat și au absorbit, şi fiindcă tocmai în corp se
strânge răul mai mult, această faşă este şi cea mai bună pentru
dizolvare.
Semi-băile au o acţiune întăritoare și excitantă asupra ab-
-domenului și îl fac propriu la expulzarea materiilor uzate. Astiel
dar abdomenul şi toată partea inferioară a corpului fură întărite
şi deveniră capabile de rezistenţă.
Dacă în luna lui Mai gândacii se așează pe pom, gospo-
“darul deștept se duce în grădină şi-l scutură.
Tocmai un astiel de efect are şi dușul complect, prin care
tot corpul este sguduit ca şi electrizat, şi deaceea se dizolvă
în organismul întreg multe materii bolnăvicioase.
Duşul genunchilor și cel pe spinare au aceeași acțiune, dar
mai mult locală.
[:ebue să observăm că această femee a pierdut 18 kilo-
grame din greutate și a fost bucuroasă că a scăpat de această
povară de prisos. Ceaiurile au avut o acţiune internă dizolvantă
şi eliminatoare şi au îmbunătăţit starea generală internă.
Afară de asta, mai trebue să accentuez cu deosebire că
un astiel de picior poate fi vindecat numai în mod intern, şi că
pe rană nu trebue să se pună nimic care ar putea s'o închiză
şi să dea îndărăt materia bolnavă. O asemenea procedare mi-ar
face împresia unui țăran, care ar astupa găurile de gusgani de
pe ogorul său şi şi-ar închipui că de acum gusganii nu-i vor
“mai tace nici o stricăciune, findcă el nu mai vede nici unul.
Un semn distinctiv foarte caracteristic este și faptul că
oamenii cu astiel de picioare jupuite par a îi cu desăvârșire
sănătoşi intern și chiar arată mult timp foarte bine la îață,
mai ales când sunt bine hrăniţi. i :
Dar, după ce au trecut câteva luni, ba chiar ani întregi
şi piciorul tot continuă a îi în aceeaş stare, atunci asemenea
oameni devin ca sdrobiţi, ceeace dovedeşte că sunt întradevăr
bolnavi şi că exteriorul lor seamănă cu un măr care pe dina-
 iară pare sănătos de tot, dar înăuntru e putre
aceea 0 asemenea vindecare e cu putin d. Şi tocmai de
ță numai prin aplicări
continuate mai mult timp, fiindcă între
g organismul interior,
mai ales orga nele abdomenului, trebu
stare mai sănătoasă. Deaceea trebue escsă
să îie aduse într'o
Când, cu ajutorul comp lucr ăm din când în
reselor sau cu întășurările scurte, asup
abdomenului, pentru a dizolva şi elimi ra
na ; nu mai puţin însă
trebue să exercităm asupra corpului. între
g o acţiune întăritoare
pentru a-i da putere. Asemenea trebue
să se susțină și natura
printr'o hrană sănătoasă. Inainte de
toate,
mâncările prea lichide sunt detavorabile. pentru asttel de naturi,
In ce priveşte rana, apoi trebue totd
perită) cu ceva, până ce piciorul e vind eauna învelită (aco-
ecat de tot, pentru ca nici
o murdărie să nu poată pătrunde într'
ânsa și pentru ca puroiul
ce ese încă din rană să fie absorbit.
Cel mai bun lucru este de
a o înveli cu o cârpă muiată în ceai
de coada calului şi stharsă
bine. Coada calului curăţă și dizolvă,
când orice materie stri-
cată este înlăturată.
In loc de coada calului se poate între
Ceaiul de pelin curăţă și vindecă, şi nici buința și un alt ceai.
ceaiul de coajă de stejar asemenea nu dă îndărăt materia;
e foarte ban; pătlagina şi
alte asemenea buruieni tămăduitoare
ar produce acelaş efect,
Trebue însă să condamn toate alifiile
toare, asemenea și apa de plumb şi cari sunt vătămă-
aiifia verde. Alitia verde
se întrebuința mai inainte ioarte mult
la asemenea intirmităţi,
deși este cea mai curată otravă. Prin
astiel de mijloace se for-
mează cel mult o pojghiţă pe rană,
așa că materia bolnavă
trebue să intre înăuntra, fiindcă i se
închide eşirea, dar asta
nu se numeşte a vindeca, ci a îmbolnăv
i şi mai rău.
Foart
e adesea se pansează picioarele umilate
cu bandaje lungi, uneori de 8- sau jupuite
10 metri, pentru ca rana să
nu Se poată întinde mai departe. Dar prin aceasta
navă din organism nu mai poate materia bol-
găsi o eşire și deaceea nu
face decâta se acumula cu atât mai
mult în picior spre partea
de sus, cât și în abdomen.
Dar ce urmări dezastruoase atrag aceste
materii închise în
Cop, poate să și-o închipue orice om cu mintea
de uşor se poate naște o idropică sau o boală toasă ! sănă
boalele de rinichi sau de ficat, au de rinich i. Dar
chiar asupra bustului un
eiect funest.
Aşadar, nu bandajele sunt necesare aci,
şi anume nu numai ci eliminăriie;
din picioare, ci şi din corpul întreg
.
O temee cam corpolentă vine la mine şi îmi
trei ani trebue spune: „De
să-mi pansez piciorul; de n'o fac, atunci se
umilă de mi se nare greu ca plumbul
şi aproape nu pot nici
să mai umblu. |
Umilarea piciorului, îndată ce se ia bandajul, este dovad
cea mai limpede că materia care a cauzat a
umilătura vine din
sb ismool 19 .hatug. 9 Winnăni 150 ol ah roiinsa 918Q 815
icorpa;d eaue;
şi -freb ce ea
depărt ată * din rC0rp însă
&obaiti „aqm i
NEC igu
- 18 SISUnIa02
“pipioate.iurnzinsegio pori
o unt Această fomee a'14rebuit să lepedebhumăi:reecât o banda
înfăşurare la-un
jul pa căpătat zilaio trei: zile “dearândul "câte 20" mai întâi
a”
„ceasşi jumătate; această i făşu ra re
țrebai t “să fe
„iii
şi şusăilcaldăzino 5
auuiatăîn apă de; flori de:fân
substan-
„o Başa «dei iflori «de fân! deschide porii” şi absoarbe lângă
''su bsuo ri
până jos'd e tot. Pe
ele: putrede, începând dela rădă-
femee a mai căpăt ă -zil nic: .oce așcă !
de“ ceai "de
aceasta, avu
cină de soc, ienupere şirădăcină: de -anghe lică. Acest ” ceai
dizol vantă : şi. elimi natoa re. *"Uti na se
o „acţiune + internă -toate
-roş ie.de tot de murdă rie; și: după trei zile” picio arele se
făcu
dezumilaseră;. Afară deaceasta, 'temeea 'căpătă” în“ re: primazi un
ziua urmă toar e
“un duș:: pe spina Celelalte
duş: la: pulpe, iar în. e,de
că
eram: ri
de patru ori pe; săpt ămân ă un“du ș la pulp
apli ă pe 'săpt ă-
două -ori pe. săptămână un: duș pe “spina re şi odat
)
“mână o semi-baie; dușul complect eră lăsat la voia ei,
foart e mult
ua» După trei: săptămâni această 'temee “pierduse * somn bun,
din- greutate ; căpătă o -excelentă- poltă de. mâncare; S'ar putea
şi zănile: dela. picioare -se- închiseră: în: scurt: timp.
că acum: femeea eră vindedată de tot şi că nu mai avea
crede îndeluin-
un “timp mâi
trebuință de alte'aplicări. Dar ea mai :căpătă
săptă mână, până “ce matuîntrea ragă se
'gat: două semi-băi: pe
înt și:
ări fu în stare: să nu mai toler eze desvo ltare a materiilor
E cavtnta 9) 9129 109
DISTDI Hut
::: =
vătămătoare. loiizi
ea dela
sau Biectul acestor; aplicări 'este “următorul: “Iităşurarcorpului
acţiune ; eliminatoare ' asupra.
subsuori: în'jos-a avut o
, eliminat şi, atară
au dizolvatau de asta, au
întreg; dușurile
DRY
înstărit organism. i; oiircioiq Eseserine pă B9a205 e nu'sa în-
-> + Poatecă'cineva ar putea să întrebe: „De'c
ut
fășurat: numai: piciorul: umflat, ci'corpul întreg“? sin-
„D ac
s'ar îiă:
întăş urat numai picio rul
„Răspunsul este:
'cotp ; dar
pur, s'ar ji eliminat, ce-e drept, destule. materii din
fi-pu tut face mici» o “trân»
ele ar fi rămas în picior, şi nu s'ar ii bol-
rp, nici muust ar--f i elimi nat “mater
spirație puternică în-co
Așa dar eră o necesițate neapă rată de a €-
nave: prin-urină.:
eg. ZI)
xercită o acţiuni asupra corpului într
are, multe
„+ „Pentrucă însă: de. obicei se 'allă jos; în picio
i putre de și vasel e sunt de cele mai multe ori:r oase și
materi lui
corpu
veştede, deaceea trebue eliminată în timpul vindecării trebu
se esc
asa materie vătămătoare; iar: stricăciunile: produ pică BRE,
ici re Scici” Bl SHI BINBIOGIOI fIiba ii
dljesesiiiz
+ în Deaceea a treb să-seui întâi, înfiecare “zi, apoi 'la
facă:t
tășu la
rare picio r. Când vindecarea. eră
fiecare două zile, o'în le.
e treizi
pe siârşite, acelaş lucru a trebuit să se facă la fiecar dată
_ la picior însă mu -trebuiă: să dureze nicio
Această “îutăşurare;
un'ceas.
mai mult decât 1—2 'ceasuri: și:trebuiă: reînoită-. după!
De obicei rai trebuie să se facă şi un duș la genunchi,
 Sa ta rele

sioirtlogar căt | zimi DD "BI

10) e $ q4 fyesanmob Be ie îciuo ai! Bz
pentru ca-partea; de ;jos, a, piciorului
iașurarea caldă şi materia bolnavă
să.nu.se moale, prin.ju-
să nu se întindă mai; mult.
„is Dacă: mai ipaințe sefăceau.,-bandaie,
+de. „pânză, apoi în
ziua. de.azi. sa-ias bandaje de_gumilastic. Acestea, sunt, „incon-
testabil, şi. mai vătămătoare. Dejă cu. bandajul de, „pânză, trân-
spiraţia „este in-cea „mai.mare. parte imposibilă; «cu,bandajul, de
gumilastic însă, ea va, înceță- de -tot.. Când „piciorul, nu mai
transpiră- de.loc „şi -când,- chiar. în timpul nopţii, bandajul rămâne
întăşurat în; jurul lui, atunci „negreşit că. întreg piciorul, trebue
să devină. doar un puțregai; infect, „şichiar picioarele cele. mai
sănătoase -s'ar. îmbolnăvi,
dacă ar fi „întăşurate.,
cu. un aseme-
nea bandai: inobâb _Bslaps slsoaoliten năvahs la
in Un efect şi mai funest însă „trebue să-l aibă un ciorap. de
gumilastic, care. nu mai, lasă -nici. cel. mai mio. locşor -pe-unde
piciorul să- poată. transpiră. Despre, urmările. unor. astiel de ban»
daje sau întășurări poate să-şi, facă o idee. orice. om cu. mintea
cât de puţin sănătoasă, n: îi sotnii io cu ob ri st)
„ui Este adevărat: că moda.a inventat așa zisele bandaje. păroase
de cauciuc. Dar eu.mă ridic, şi, în. contra. lor, fiindcă bandajarea
sâu- pansarea, este în sine un „lucru. foarte . vătămător.și .îiiniică
pielea este împiedicată
în, transpiraţie,, mai „mult sau mai puţia,
prin toațe-bandajeie,.. -. .. ... SDSU.: aice e sonâi
+» Pentru a,însănătoşi şi a menține sănătos un. picior bolnav,
este necesar „ca. aerul. curat,să ; vină ; neîncetat
în contact .cu el,
Incru ce aşi putea să-l dovedeso. prin multe exemple. ... ..
„on Este adevărat că s'au inventat multe, lucruri pentru curățirea
şi vindecarea acestor abcese ale. picioarelor.
Dar toate, încercările
sunt condamnate.a.face. fiasco,.. cât „timp. are. loc, un 'allux de
materii din corp spre. picioare.
şi „cât -timp..nu "se; operează o eli-
minare şi, o expulzare. totală. a materiilor bolnave... ........
„au Dacă până acum, am. i En Deparadau, âjutor -şi alinare
în; foarte: multe boale, apoi cele mai frumoase rezultate. ce le-am.
obținut sunt mai ales acele dobândite la asttel. de.abcese, şijupu-
iri. „ale. pielei la.picioare,şi-anume. tocmai la bolnavii. cari. re-
nunțaseră dejă la orice speranţă de ajutor. şi.vindecare.;. .. .
„ «Dar s'ar.puteă ca cineva să . între„Cum
be: .se. face că
asemenea, intirmităţise.
, întâmplă aşa de. des la „picioare?“ Răs-
punsul la această. întrebare este: „Una „din. cele dintâi cauze sunt
varicele dela picioare; şi acestea. sunt-o dovadă despre turbuările
circulaţiei sângelui, cari vor-fi tratate într'un. alt capitol...

și sas (Din Conferințespublice“

).. i net rrai -.
+ In» capitolul trecut am .vorbit „despre; .scarlatină . şi .:pojar,
Despre aceste boale rămâne. bine stabilit, ceeace. am; zis.şi trebue
să se facă aplicările hotărite de mine ; ele-pot îiaplicate, prea. bine
fără nici o primejdie. Gată numai:să. avem-în vedere că .irata-
mentul trebue aplicat cât mai curând şi să avem grijă ca aerut

IS IRI CE PERPETUU PPS

ii. Sa
 236.

să fie curat şi să domnească o mare curăţenie! Atunci rezultatele

doriie vor veni dela sine. Să vorbim deci astăzi cevă despre
friguri.
Frigurile sunt foarte frecvente, Dar a scăpă de ele, esie
adesea foarte greu. Sunt friguri cari te cuprind regulat în fiecare
zi, până chiar la acelaş ceas; sunt altele cari vin la fiecare a
doua, a treia, a patra, ba chiar la fiecare a șaptea sau a noua
zi, şi sunt atât de punctuale, încât te prinde mirarea cum se
poate ca frigurile să apară cu atâta exactitate. In cenere, oamenii
ştiu să-şi ajute la accese de friguri. In medicină, doctoria de
căpetenie împotriva îrigurilor e chinina, antipirina şi antitebrina.
Cată să ne punem deocamdată întrebarea dacă trebue să numim
întradevăr mijloacele acestea, doctorii în contra îrigurilor. Şi
răspunsul este : chinina nu vindecă frigurile. Chinina nu are altă
putere decât să producă o căldură înăuntru, aşa ca să nu se
mai desvolte frigurile. Să luăm doi băeţaşi cari s'au luat la ceartă,
aruncându-se unul asupra altuia vrând să se snopească reciproc|
Care din doi va eşi invingător ? Când amândoi se atacă deodată
şi se iau la bătaie cum se cade, vrând fiecare să iasă biruitor,
şi amândoi s'au luat de-a binelea de păr, dacă se amestecă un
trecător înarmat cu un ciomag țeapăn, snopind cum se cade pe
cei doi flăcăi, punându-i pe îugă, pe unul la dreapta, pe celălalt
la stânga şi le zice: „Dacă n'o să vă astămpăraţi am să dau
în voi cu două ciomege“, atunci trecătorul voinic va linişti
pe ambii băeţi. Dar devenit-au ei oare prin aceasta prieteni buni
şi s'au împăcat? neapărat că nu! Unul devine mai îindârjit decât
celălalt, fiecare își caută un ocrotitor şi lupta începe din nou
cu câte doi din fiecare parte; bătaia se înăsprește şi ia proporţii
mai mari. lată imaginea cea mai bună despre legătura dintre
jriguri şi chinină ! Chinina e un amestec nejustilicat în duelul
naturii. Frigurile nu sunt doar altceva decât duelul dintre îrig
şi căldură în natura omenească. Frig"l pătrunde și vrea să pre-
cumpănească ; dar şi căldura normală se apără şi astie! intră
amândouă în luptă. Acum este ştiut că fierbințeala se poate
urca la friguri până la fierbere; pe de altă paite însă poate
se în-
creşte şi frigul, aşa că simţi o mare răceală în trup, şi.
- +âmplă ca un bolnav de îriguri să fie scuturat grozav de tot,
de trigul ce-l simte. Când cineva observă un boloav de îriguri
la care covârşeşte căldura sau îrigul, atunci poate vedeă cât de
mult poate strică omului una din aceste două stări externe, Ei bine,
dacă prin chinină se face un amesțec nejustiticat, atunci împingi
un luptător (căldura) la dreapta, iar pe celălalt (frigul) la stânga
şi frământarea frigurilor e astâmpărată şi încetează de a se mai
desvoltă. După un timp însă, căldura şi îrigul, aceşti doi duşmani
îndârjiţi, vin iarăși faţă în faţă; vine al doilea sbucium de friguri,
lar se dă chinină, iar încetează accesul! Dar nu trece mult şi
antagonismul începe din nov, şi odată cu dânsul şi trigurile. Şi
aşa se continuă mereu cu chinină. Dar din germenii bolnavi
 = 237

provocaţi de frizuri nu s'a îndepărtat nimic. E drept

mare momentană se produce, dar materia intlamatoare că o cal-
tot există
şi nici chinina n'a fost încă îndepărtată din trup, şi acolo
s'a încuibat chinina, numai bine nu face. Asttel n'am unde
obținut nici
un rezultat bun cu acest antidot al frigurilor, decât că
am întrerupt
adesea duelul, şi, în cele din urmă, nici nu este în
stare de «
feri căldura de frig. Ce face dar în cazul acesta hidroterapia
Presupunem ?
cazul că viu la cinevă care suiere de nişie”
lriguri cumplite. Inainte de toate -îmi pun Întrebarea:
Bolnavul
e slab ori voinic? Pâtimeşte dejă de mult de friguri
? Dacă
le-a căpătat abiă de curând, atunci sunt încă tinere
pricinuit incă multă pagubă. Dar dacă sufere de mai şi n'au
multă vreme,
atunci au vătămat dejă toarte mult și au slăbit organi
smul în mod
simţitor, Pacientul însă poate să îi tost slab înainte
de
boinăvi de îriguri, în care caz, în cursul tratamentului, a sa îm-
trebue să
avem în vedere mai mult această slăbiciune, decât
durata mai
mare sau mai mică a îrigurilor. Admitem cazul
că un copil zace
de friguri şi are tocmai fierbinţeală, dar numai un timp
determinat,
și pe urmă iar frig. intrebarea este atunci: Ce
face în cazul
acesta hidropatul Acestui copil, precum şi orcărei
bolnave îi recomandă o spălătură, Partea de sus a trupulu persoane
i spălată
cât mai curând și bine, nu trebue învelită prea
mult. După
spălătura asta se naşte sudoarea, ori apare hig
sau căldură.
Dacă vine căldură, atunci avem un semn că spâlătu
ra, deşi a
răcorit, totuș n'a copleșit încă fierbinţeala. Spălătura
trebue repe-
tată. După ce pacientui a fost spălat pentru a
doua vară, mai
trebue să așteptăm a vedeă dacă fierbințeala se va
mai întoarce”
a treia oară, sau dacă se va arătă frigul. Şi dacă
apare frigul—
căci și acesta are, ca şi fierbințeala, o anumită durată
la Higurile
intermiten te— atunci cea mai bună aplicare a apei
ușcari şi circumspectă. cea mai e
Dacă sulere cineva de răceală şi-l înveleşti întrun
cerceat
ud, procedeul poate îi foarte bun. Dar bolnavul nu
când simte pânza umedă, îl scutură higul. De aceea e liniștit şi,
bine să ne servim de cearceaturi ude şi e mult mai nici nu-i
pimerit să ne
lipsim de ele. Ce] mai bun lucru e să spălăm boinavul, şi
De câte ori să se iacă spălarea? Cât de des, cândatâta tot.
iierbin-
țeala e mare. Căci dacă se face spălarea, atunci fierbințeala e
dată îndărăt cu o jumătate de ceas, ori cel puţin cu un sfert,
Mai pe urmă căldura poate deveni iar aşa de mare
La frigurile intermitente apare când căldura mai puterni ca înainte.
irigul. Căldura și frigul chinuesc deopotrivă pe om. E că, când
bine dacă stăruim numai cu spălări. lar dacă bolnavul deci foarte
spălat odată şi s'a înfierbântat din nou, atunci îl spălăm a iost
şi a treia oară. a doua
E Ea
Să considerăm un caz de pneumonie (junghi).
„aceasta putem. să observăm mai bine dreptatea celor La boala
sus, căci zise mai
pneumonia e foarte cunoscută. Spălăm bolnavul când
 238

2 foarte fierbințe şi-l învelim din nou; şi dacă se înfierbântă

iat, îl Sspălăm încă odată;şi ă treia, și a patră oară, până ce
încetează fieibințeâla! Astfel 'se poate vindecă oricare pneumonie.
să păgăm prea bine în seamă,
„Cată să observ însă că trebue
se 'atlă intlamâţia. Intla-
atăt trupul mitreg, câtșipartea' în 'Gare'
piația începe de obicei Ja'ur ori
loc foarte mic şi se “întinde
asupra plămânilor întregi, ori numai asupra unei părți” măroinite.
Pneumonia — precum am miâi zis despre spuzeală — nu-i alt-
-cevă decât'o spuzeală care se face pe plămâni. Phţocmai cum
cinievă poate căpătă! o "pată ori o”'spuzeală pe obră z,
tot așă
poate căpăta şi aiurea, depildăla plămâni. “inceputu l se arată
de obicei printr'o întlaniaţie parţială a plămânilor, Ta capătul lor,
Ja aripa dreaptă, jos, la mijloc, însfârşit acolo unde simţi că te
-doare. Dacă există0 astiel de inlamaţie , putem cunoaște după
iaptul că bolnavul nu numai că are îriguti, dar simte şi greață
sau trebuirță de a vărsă. O durere arzătoare pe locul unde s'a
declarat inflamația, friguri şi greață, sunt simptomele sigure ue
L]

inflamaţiei. Şi acum chestia este de alucră atât asupra corpului

întreg, cât şi asu pra
părţii inllamate. tie zi
"Am fost chemat odatăla unbolnav, de care mi - se
Săusese că aveă pneumonie. Mă dusei la el. Bolnavul aveă,
înainte de toate, o tuse grozavă, aşă că nu putea scoate nici o
vorbă: al doilea, avea 0 respiraţie foarte grea, aproape 'țăşnia
toare, şi al treilea, avea nişte dureri aşă încât nu mai ştia ce să
facă. El îmi spuse: „Spovedeşte-mă părinte, căci sunt pe moarte!“
li răspunsei: poe apa ER VIVA | „Ac esale a
“Să mai încercăm un mijloc, şi dacă nu va reuși nici acesta
atunci te voi împărtăși pentru lumea cealaltă. Ai brânză de vacă?
_1—'0, aa! Mi Sa adus brânză de vacă pe care0 'anies-
“tecai cu puţin zer şi preparaio alitie fină, pe care am 'întins-o
că 'de un deget pe un pete c
'de pânză şi am aplicat:o ca uri
- “plastru pe locul dureros. Aci era o fierbințeală cumplită. Imediat
„ce am pus cataplasma de brânză, bolnavul zise: „Asta îmi tace
bire“.Pe lângă această i-am acoperit picioarele până peste gies-
“ne cu un şervet pe care l-am udat în apă'şi oțet. După ce
Lara învel îmi zise: „Ah, ce bine mă simt acum! Durerea îni-
it,
nu mai simt aproape nici o 'durere "și nici
să slăbească,
cepe
“1useă nu mă măi chinueşte!“ Şi era adevănat. Aciim' nu mai
“tuşia aşa de tare, ir durerea i se mai alinase, şi toate acestea
“îi mai puţin de zece minute. „Bine, zisei eu, acum, să începem
eu îmbărtăşa nia şi să așteptăm apoi până ce. cataplasma depe locul
„aprins se vauscă“.Inmomentul când s'a uscat, am unş iar peticul
de pânză cu brânză de vacă proaspătă și l-am aplicat iar pe
Aocut atiris. Pe urmă i-am dat de a înghiţit O lingură de untde-
Jetiri bun şi am plecat. A dotiă zide dimineața m'am îhtormat
se allă
numai decât de starea bolnavului. Când venii la“el,
'electul
“foarte bine și nui mai; ştiacur să'slăve ască brânzei de
Vata: Aprăăpe inedlațsimţise.că se răcoriă pâna1a inima” și
ata îti)
TOIUL
ză
prosti
uit:
 239
GET
durerea dispăru într'un timp toarte scurt.
„ decaltă partes-pe-jos, germenii boalei, Tot aşa exlbage, pe
'şervetul;'ud: peste picioare.»
Şi asttel: bolnavul eră, adouă zi de! dimineață
aproape în starea:
normalâ-a 'sănătăţii sale, Deşi'raai suferia“încă *de puţină
binţeală, -aceasta'hu “se putea: compata nici fierb
decum”
ajuns Acum i-am "mai: zisucă,: dacă: fierbințeala cu - cea: din:
“va':mai * creşte;
să nu-și mai 'spele: decât; partea; de 'sus'a'trupului;
deveni toarte-pu'ernică; să-şi înveleaşcă iar'când' va!
bine: şi:picioarele. După:
câteva «zile era deja atât de vestabilit,,
încât a-pututsă părăsească:
patul şisă-se apuce! de lurru; 'Totica
în 'căzul “acesta :am- pro!
cedat -și în “multe; altele: unde, înainte dea
le-am aplicat „mai: întâi acest tratament, împărtăşi pe bolnavi!
Căci! preumonia' e foar-:
te. primejdioasă,și produce: multe victime 'dacă:nh'''o' întâmpini
proinpt. -Dacă „durerea de piept la
dispărut ' în>: utma- cata-
plasmelor. de brânză, atunci; trebuie muiată
*din: nou 'de 'câte: ori
se.întierbântă, Boala 'asta are.:ceva: ci
totul: spediâl în''firea: eiu
Foarie, rar se- întâmplă ca; să :mmoâră
cineva numai: de ' pneumo=
nie. M'am convins că, dacă -s'a spus despre
murit de pneumonie, atunci::19 aveau :20;de'inşi: că: au:
dejă plămânii vindecaţi:
Şi- dacă au: murit, aceasta afost numai
din: pricina! urmărilor! pe:
cari leare pneumonia. osii snur
ii Algisq 0us8 ;onid
Una din primele urmări ale pneumoniei.
anemie (lipsă de: sânge), este. o foarte: mare:
și: de aceia astiel de oameni''mor'“a-
proape regulat de bătaie. de inimă ori-de |
paralizie pulmonară. Şi:
aceasta provine. din faptul că, odată cu intiamarea, producţiunea
sângelui încetează. De indata-ce cineva
nu poate 'mâncă, "nici:
sângele nu se mai: înmulțește, iar după 5: sau '8;. zile “ formarea!
de-sânge nou'va''încetă cu: totul. -Mai'ales-când
nemic dinainte, atunci!se poate: spune, 'boinavut e :-a-
și: cu 'multă „dreptate:
Un astfel de om trebue să-și-piarză sângele,
în ce mai mult. Bolnavul devine mai șt pulsul slăbeşte din ca;
slab, inima nu mai “poate:
împinge sângele în 'toate. direcţiile:şi are! loc o: paralizie. Despre
aceasta m'au asigurat:mulţi medici: şi eu
cred.că “aşa -este.-Căci:
dacă o parte a plămânilor-a „căpătat o spuzeală,
„Că ea nu-și va-mai puteă împlini rolul! atundi e. clar:
şi funcțiunea: organică:
după cum: trebuie. In:timpul! inllamaţiunii,:
sângele scade tot mai
mult şi, în: cele; din urmă, omul numai
-este: însstare să trăiască;
pentrucă iinima'nu mai lucrează, ... ja Shoot man “ai Alsisud Ho
io Dacă, pe'o'zoată de moară nu curge apă
-din' gâstă, atunzi;
se opreşte»în loc;şi:dacă. am-:iputea; da sânge
„bolnavi ci:'ar muri, Pe: urmă. fierbințeala cea mare unor: astiel'''de!
mult sângelui. Căci tocmai “strică: foarte:
.. așa după: cum! frigul! poate"! deveni
așa- de mare,-ca: sângele să nu-şe mai
poată încălzi: din 'pricitra:
asta; tot asitel: şi:'o. fiexbințeală prea; mare;
poate. influența foare:
rău. asupra sângelui; Să considerăm: de pildă
ție; la care -un /caz''de'insola
tei răul decurge numai (din: căldura prea-inarev Când:
cineva este bolnav de pneumonie; :atunoi:'are-iriguri;:-şi
rea-este: Ce-i-de tăgut 2-Răspunsul Pam; fatreba=-
auzit deja.» Dintre apli»:
“1 90- 3518
e A
nIu5
die
sh
Sa AR
îdin a
înu2 E
pu pi
Siimai
FE
ri DR pr
IstbsmiE Fa
992%? 10v
 240

cările de apă, spălăturile sunt suficiente. De asemenea cel bol-

nav de pneumonie ar putea face şi P*i de jumătate, dacă poate,
dar de regulă îi e cu neputinţă. Avantajul cel mare al curei cu
apă constă tocmai în multele sale aplicațiuni. După cum ați au-
zit, orice boală se poate vindeca în două-trei feluri. La aceeaş
boală indic diferite aplicări şi o putem vindeca prin băi, întășu-
rări şi spălări. Lucrul principal e însă de a cunoaște întotdeauna
mai întâi foarte bine boala, şi al doilea de a ne pricepe cum
trebuesc alese aplicaţiunile curei de apă. Atunci putem vindeca
bolnavul cu spălături, turnări, băi și comprese reci. Când se pro-
duce o febră, nu trebue deci să vă speriaţi numaidecât.
De curând a venit la mine o femee care se văita ca şi
când i-ar îi murit deja copilul. Când am mers însă la ea acasă,
am văzut că exagerase ; căci o febră uşoară e întotdeauna pe
urma, omului. Când un copil a mâncat ceva mai mult, imediat
vine o indispoziţie. Copilul se infierbântă, respiră greu, şi atunci
se zice: „Copilașul meu are niște: friguri îngrozitoare“. Vă
spun însă că nu-i lipsește nimic, afară doară că a mâncat prea
mult! Sau o fi mâncat câteva pere pe care nu le-a mestecat
bine; acum perele îi îngreunează stomacul şi-i vine mereu în
sus, aşa că nu-i deloc mirare, dacă copilul e cuprins de triguri.
Ceeace mă miră mai mult, e cum oamenii n'au habar de na-
tura boalelor. Ce-i de făcut? Lăsaţi copilul să zacă până ce
stomacul va digera dela sine mâncarea! Acelaş procedeu e
nimerit pentru oricare altă mâncare, care i-a făcut rău copilului.
Mai bine este însă de a da copilului ceva care să-i întărească
sucurile stomacului ; picături de tot soiul de burueni. | se poate
da şi ceai, şi atât îi va fi prea deajuns. Vedeţi dar! Când co-
şi
piii sau adulții au îriguri, lucrul nu prezintă nici o primejdie
nu-i de nici o însemnătate. |
Mai există o altă febră care poartă numele de friguri îu-
rioase; ele se produc la vre-o ceartă sau din vre-o supărare
grozavă. Sunt oameni cari nu se împacă cu nimic: la cea mai
mică suflare a vântului, li se pare că piere lumea.
Am cunoscui un tânăr care trebuia să tragă la sorţi. Ina-
inte de a se duce la recrutare și-a ridicat de vre-o treizeci de
ori braţele în aer, repede și continu, așa că-i bătea inima, iar
pulsul hucra foarte repede. Când se prezintă înaintea comisiunii,
fu întrebat: „Ai o boală de inimă?» El răspunse: «Aşa mi-i
pulsul întotdeauna, din pricină că am o boală de piept». Istoria
e adevărată. Tânărul e un meseriaș din localitatea mea. Tot
aşa, după cum din astfel de mişcări se poate naște o circulaţie
repede a sângelui se poate produce o anumită fierbinţeală dintr'o
nimica toată. N'are nici o însemnătate şi putem lecui numai
decât o astiel de bagatelă. Oamenii cari își dau multă atenţie
- şi se studiază mereu dacă n'au ceva friguri, să se spele, să
facă numai decât o baie de jumătate; se vor răcori şi frigurile
vor trece imediat. Frigurile nu sunt nici de cum atât de pri-
ri
-
 241
Li
mejdioase, pe cât se crede. Acum patru
săptă
dintr'o staţie balneară a trimis după mine; mâni, un musafir
îl întrebai ude era bolnavul, îmi răspunse: când venii la el şi
Văzând că nu-i lipsea nimic, îi zisei: „Dar
„Eu sunt bolnavul“,
sănătos. E numai o febră de îrică, de d-ta ești voinic şi
teamă că ai să capeţi
higurile“. In sfârşit, mi-am râs de el, pentr
ucă nici urmă n'avea
de iriguri, și m'am întors acasă.

Boala de picioare.
Sunt foarte mulți oameni cari au răni la picioare
mai ştiu ce să facă şi nu
spre a le vindeca. Rana se închide prin
oarecari alifii, dar nu trece mult timp și
iar se facela loc, curge,
se întinde și piciorul devine vânăt.
Nici în aceste cazuri nu trebuie să atacă
rana, ci mai întâi să depărtăm din corp sucur m şi să închidem
ile nesănătoase şi
râna se va vindeca dela sine.
In timp de 14 zile pacientul să pună seara
adică să-și întăşoare corpul întrun cearceai comprese reci,
muiat în apă, pe
deasupra o pătură uscată, apoi plapuma
şi să țină acestea ll/A
ceas. De două ori pe zi să se spele bine corpu
l de sus; odată
„pe săptămână o baie de aburi la cap.
Mai târziu să-și toarne apă rece pe piept şi pe
liecare zi, seara la culcare. Pe picior spinare în
să pună cârpe de in, mu-
iate de mai multe ori pe zi în apă căldicică.
Altceva nimic. După -
ce corpul va fi scăpat de sucurile rele, se va
vindeca şi rana,
Sunt răni de acestea învechite, din tinereţe, cum
Toate se pot vindeca radical prin băi şi spălăt se zice.
uri, însă pacientul
să urmeze regulat și să nu-și piardă răbdarea.
Unde se ivește o intlamaţie, acolo se grămădeşte și
sângele.
Aprinderea de creeri.
La o aprindere de creeri să căutăm a împinge
dela cap în părţile cele mai 'depărtate ale corpul sângele.
ui, dar tot odată
să răcorim și locurile inilamate.
7
Aplicările sunt următoarele : muiăm cârpe în apă
oțet și întășurăm picioarele până la genunchi. Dacă cu puţin
picioarele
sunt reci, muiem la început cârpa în apă caldă. După
jumătate
de ceas, dacă cârpele se încălzesc, să se moaie
în apă rece și
să se aplice din nou. Tot așa facem şi cu braţele până
la coate,
cel puţin. Apoi se pun comprese (cearceai ud)
pe abdomen.
După trei sferturi de orâ să se moaie cearceatul din
nou în apă
rece. Să se urmeze astiel cât timp fierbințelile sunt mari.
La cap să nu se facă altceva, decât să se pună pe
frunte
o cârpă cu apă rece, care trebue muiată cât mai des
în apă.
Tot așa se poate întăşura şi gâtul.
Intern e mai bine a lua apă proaspătă, însă nu multă
'de-.
odată, ci câte o lingură sau două, din când în când.
 De
242 i

Ce Boala de 'creeri,
Un berar, în vârstă cam de 33 de ani, suieria greu de 1!
ani. In Mai, 1877, după ce s'a sculat într'o dimineaţă, a căzut
jos leşinat şi-a rămas așa două ceasuri. Aceasta a fost începutul
unui titos, care a ţinut șase luni. In fiecare zi avea amețeli cu ,
vărsături şi leşin. Ameţeala începea cu svâcneii în creeri; apoi
omul cădea grămadă. Această stare ținea 5—10 ore pe zi. După
şase luni s'a făcut mai bine, dar numai pentru două luni. Apoi
accesele s'au mai întețit, așa încât omul a zăcut opt luni”
Im acest timp pacientul a luat o mulţime de medic:mente.
Mulţi doctori au declarat că boala e incurabilă, fiind creerul
atacat. z
i După părerea mea erau nişte congestiuni puternice spre
cap. şi trebuiau recomandate următoarele aplicări: turnare de
apă pe corpul de sus; umblare prin apă; turnare de apă pe
spinare, pe şolduri și pe genunchi; aburi la picioare, precum şi
mantaua spaniolă.
Rezultatul a fost minunat după o cură de numai 5 săptă-
mâni. Deja a cincea zi, pacientul a declarat că nu mai simţia
presiune asupra capului. A doua zi a urmat un acces, pentru că
scrisese mult şi omul îşi obosise mintea. De aci. înainte i-a tost
din ce în ce mai bive. Mai tâziu s'a simţit ca născut din nou
şi i s'a întărit vederea. Peste noapte dommia bine. Acum omul e
sănătos şi numai din când în când. mai iace câte o aplicare din
cele menționate. :

Apoplexia cerebrală, zi
(Din „Testamentul meu“).
Este ceva cu totul miraculos cum Creatorula orârdiit prin
legea naturii ca sângele să pornească dela irimă și să ziiuez:
în toate direcţiunile, spre a încălzi și hrăni corpul. Acest sânge
"e închis cu putere în vine, şi foarte uşor își poate închipui ci-
“ neva că aceste vine pot, în cursul anilor, să suiere lesne vic
stricăciune sau să se slăbească, şi din această cauză sângele
poate să străbată prin punctele rănite ale vinelor. Dacă această
sirăbatere a sângelui este posibilă în te gecuni ale corpului,
apoi totuşi de cele mai multe ori ea se întâniplă în creeri, adică
sângele, pătrunie în creer pri: vreo vână crâpetă, Când se în-
tâmplă, atunci sângele se revarsă în creer și moaitea este sigură.
Se întâmplă însă foarte des, că numai câteva picături de sânge pă-
trund în creer, şi aceste câteva picături nu omoară
pe cm în
mod subit, ci îi fac să-și piardă cunoştinţa, și atunci se naşte
întrebarea:. dacă sângela, care a găsit odată un mic “crum de
eşire, nu-l lărgeşte şi ase asiiel să seivească al doilea atac de
apoplexie, sau dacă sângele rămâne în vine şi numai picăturile
dejă revărsate primejduiesc viața? Dacă sunt numai câteva pi-
 243, 2
*cături, atunci cu timpul ele se
vor evaporă şi se vor absoarbe
şi în Cazul acesta, atacul n'are
„alte urmări. Dacă însă deschiză i
dura e prea mare şi cantitatea de -
Sânge eșit, este atât de consi-
-derabilă, încât-se exercită o presi
une puternică asupra creerilor, .
1 atunci uimarea va îi moartea
Subită; şi cauza morţii se numeşte.
-apoplexie cerebrală.
Acum se naște întrebarea: Apop :
semnele ei prevestitoare, după cari lexi a cere brală îşi are oare
se poate cunoaște că este
„pericol de ivirea ei? Ei bine, şi
aci
„are semnele ei premergătoare. Deşi este sigur că moartea îŞi
curge în vine în mod «gal, totuș prin legea naturală sângele
i traiul omului are o mare in-
fluență asupra circulației sângelui.
Aşa de exemplu este de admis
că la persoanele cari îşi ostenesc mult
pătrunde mai mult în cap. Dacă capul cu învățătura, sângele
sângele, în urma unor străduinţe
continue ale persoanei, este cond
us mai mult timp întrun mod
neintrerupt spre cap, atunci natu
ra] că se produce o prea mare
încărcare a vinelor cu sânge, în
part
lată (se lărgesc), Acest Sânge nu „seea locului, Și vinele se di-
«destui de regulat din cap şi pier mai retrage întrun mod A
de din densitatea Și greutatea
lui. Se îhnegreşta, se uzează Și se /
„pereții vaselor sanguine. Consecin cristalizează în parte, în
ța este că. circulaţia sânge-
lui slăbeşte mereu; dar afiuxul
„din cauza aceasta. Astfel de Oame sângelui spre cap nu scade i
ni au adesea şi picioare reci,
-ceace-mâi este încă o dovadă că =
sângele s'a retras în partea
€
de sus a corpului şi năvăleşte spre
căb. Dar deşi sângele nă-
văleşte cu preferinţă Spre Crceri,
există totuşi şi alte locuri
unde se pot produce opriri sau îngr
ămădiri, și sângele pierde în
acelaș mod din puterea sa. Fire |
şte că prin aceasta se intluen-
ează și asupra inimii;$ a nu mai poate îi stăpână pe circu Ş
laţia sângelui, „care este neregulată, - E: să
şi se produce o perturbare
„„Qenerală a circulaţiei sângelui. Dacă Sa
tot mai puternice, atunci se poate năvălirile spre creeri devin Za
produce foarte lesneo des-
chizătură în vine. Asemenea năvăliri ză
4
de sânge exercită o intluență
şi asupra pulsului oamenilor; el nu
mai bate regulat, egal, ci
când puternic şi vehement, când
„moale şi slab, ceeace iarăş do-
vedeşie că inima nu poate să
lucreze regulat, Dacă există ast-
te! de semne, âtunci nu e exclusă
posibilitatea că se poate ivi
An atac de apoplexie, a crecrilor,
De se produce întradevăr
un atac de. apoplexie, atanci depinde
a pătruns în creeri. Dacă estao cani de cantitatea de sânge care E
tate mitisică, atunsio. pre- E 08
siune generală va pune în curând
capăt vie:ii. Dacă însă canti-
tatea de sânge este mică şi nu exer La
cită decât o presiune slabă
asupra unora dm părțile creerului,
atunci va aveă ca urmare Pg
numai unele paralizii locale. Astfe
l se poale ca să lovească
paitea dreaptă sau partea Stângă,
Dacă sângele pătrunde în ju-
mătatea dreaptă a oreerilor, atunc,
se paralizează partea stângă
“a corpului. Dacă paralizia a lovit
partea dreapta, atunci, în cele.
mai multe cazuri, se țierde graiu
l. Buzele deasemenea arată
 - 044
l care
care parte este paralizată; figura ia un alt aspect, obrazu para-
din partea
“este paralizat, se buhăește și scuipatul curge
năduşeală un-
lizată. De obicei se adaugă pe lângă acestea o
_suroasă. Dacă se produc e în curând un al doilea sau al treilea.
atunci de obicei, consecinţa e moartea. Dacă atacul nu se
atac, zi
repetă, atunci o scăpare este posibilă. ajutor
Acum se naşte întreb area: Cum se poate da un
genere o:
eficace pentru a scăpa viaţa pacientului şi dacă în xie,
se întâmp lă un atac de apople
scăpare este cu putinţă? De ca sân-
ajutor ce se poate dă, este de a face
atunci cel dintâi De
ale corpulu i.
gele să se coboare din cap în celelalte părți tăţi:
e se retrag e din extremi
obicei, la asemenea oameni sângel
superioare ale:
şi pătrunde din mâini şi din picioare spre părţile
să fie general
corpului. Al doilea mijloc sau tratament trebuie
întreg, pentru ca porii să se:
şi să se întinză asupra corpului să:
raţia să devină mai puterni că. Apoi trebue
deschidă şi transpi ca să
ția regulat ă,
avem grijă ca sângele să-şi recapete circula să
ădiri şi cele dejă existen te
nu se form:ze opriri sau îngrăm
mai mare
fie înlăturate. Pentru bolnavii înşişi, e necesară cea
neliniş tei, să se
liniște posibilă, pentru ca nu cumva, din cauza
produc ă apoi un nou atac.
înmulțească atluxurile, și să se 2—4 ori,
Cel mai bun 'trata ment este a se spălă zilnic de
după a doua sau a
tot corpul, cu apă şi cevă oţet. De obicei, foarte:
și aceast a e un semn
treia spălatură pacientul „asudă, însă bol-
tăţire a stării bolnav ului. Deoare ce
favorabil. de îmbună nu poate
posibil ă şi
navul are trebuință de cea mai mare liniște
îi spălat dintr'odatpe ă tot corpul, să se spele mai întâi picioae
ale corpului. Dacă
rele, apoi genunchii şi pe urmă părțiiexde sus
corpui s'a mai desmorţit, adică după ce înțepeneala se va mai:
îi micşorat, veţi spălă corpul întreg! La cap se spală numai
obraznl.. Intrun cuvânt să se spele cât se poate spălă. Dacă o:
această parte..
parte este paralizată, să se spele cu deosebire atunci
se amelio.ează din zi în zi,
Dar dacă starea bolnavului
picioare și.
se poate face în curând o turnare pe brațe şi pe ea pa-
ul pe margin
anume în modul următor: Se așează bolnav şi asttel
să atârne afară din pat
tului, aşă ca piciurul sau braţul ea.
stropit oare de -apă pe brațul întreg, asemen
se toarnă apoi o sau de
zilnic odată
şi pe picior. Aceste turnări se pot repetă e mai
încete ază. Cu cât căldur a
două ori, dar spălările tot nu
;î târziu și
tare, cu atât spălăturile să se facă mai des, şi maiaplicâ
oară, ndu-se
turnările. Se pot pune zilnic o compresă superi
cârpă albă muiată în apă rece
dela piept până la genunchi o
ori. Aceast ă cârpă se poate pune timp de
şi îndoită de 4—6 după
ore; dar trebuie reînoită la fiecare 20—95 minute,
_1—2
cum căldura e mai mare sau mai slabă.
se poate
La cap nu se pune nimic, şi nu pot înţelege cum
forme ază un zid de
pune la cap un săculeţ cu ghiaţă. Acest sac e de:
e se opreșt e; îngrăm ădiril
ghiață, în dosul căruia sângel
 ţ

245

ssânge atunci nu numai că nu se retrag, dar chiar devin din ce

'în ce mai mari. :
Predecesorul meu, Dumnezeu să-l ierte, îu lovit „de apople-
xie; mâna dreaptă şi piciorul drept i se paralizară. După ce i
s'a
„pus la cap un săculeţ cu ghiață, obrazul i se învineți din
ce în
-ce mai mult, capul i se umilă în mod neobișnuit şi bolnavu
l,
care pierduse cunoștința, se tot siliă mereu să smulgă săcule-
4ul cu ghiață. In sfârșit, medicul „declară ; „Acum e pierdut!“
şi
«părăsi pe bolnav zicând : „Poate să mai trăiască câteva ceasuri
|“
Auzind această declaraţie a doctorului, am luat jos săcu-
Meţul cu ghiață şi am întăşurat picioarele bolnavului -în
cârpe
imuiate în apă caldă și oțet; tot așă și brațele până la coate.:
Din cauza faşelor calde, sângele s'a retras în spre părţile
jos ale corpului şi nu mai mult decât peste o jumătate de
de ceas
se putu observa că culoarea vânătă a obrazului începe
ă să des-
crească; după vreo două-spre-zece ceasuri culoarea normal
ă re-
venise, și astiel avui dovada că Sângele se retrăgeă şi
că pă-
“tundeă iarăşi în vine. După câteva zile, bolnavul recăpă
ţă căl
dura și culoarea naturală numai că braţul și piciorul
erau încă
paralizate. Continuai a menţine căldura egală și a tot cobori
“sângele dela cap îndărăt spre părţile de jos ale corpului. A
treia
zi bunul bătrân deschise ochii și începu să şeadă, dar
nu puteă
să pronunţe nici o vorbă; o. privire tristă și dureroasă,
o la-
crimă din ochi fu totul. La prânz continuai aplicările
şi trecui
apoi dela spălături şi dela turnările pe genunchi şi
brațe, la
„tumările pe pulpe și pe spinare; starea intelectuală se
amelivră
asemenea și chiar graiul 'reveni încetul cu încetul.
Dacă bolnavul a putut să deschiză ochii a treia zi, Cunoş-
-Ainţa îi reveni până în așă grad, încât în săptămâna: a șaptea
începi să învețe a recită pe „Tatăl nostru“ ca copiii mici. Pe
urmă învăţă ABC-ul, şi prin silabisire ajunse la citire. Tot aşă
procedă cu latineasca şi făci în acest mod progrese
în citire;
mai tărziu şi în aritmetică, până ce după un an de
zile putu
citi iarăşi siânta liturghie. Fi restabilit până într'atâta că n'avea
numai deplină cunoştinţă de sine, dar şi inteligența aproap
e în-
“treagă, încât raţionă destul de bine; paralizia pierise,
numai
puțină gângăveală nu puteă fi Stârpită, ceeace însă nu
eră de
vreo importanță oarecare. >
In conversaţie totul îi eră clar, dar nu puteă să ţină vreo
prelegere sau conferință. Astiel mai trăi patru ani. Pe măsură
ce
facultăţile intelectuale şi puterile fizice înaintau, şi aplicările ce-i
făceam creşteau în tărie. Acest tratament îi plăcu în cele din
urmă atât de mult şil socotiă atât de necesar, încât cereă
singur în toate zilele să i se facă aplicările de-apă, deşi mai în-
nainte nu era rici de cum prieten al apei. Aplicările consist
au
altemativ din semi-băi, tumări dorsale şi turnări generale,
Dacă atacul a trecut şi nu mai este de temut un alt atac,
— .acesta este cazul când circulația sângstui este regulată şi nu
 opriri sau îngrămădiri de sângă, — atunci trebue, în--
se observă
ze treptat,.
nainte de toate, să avem grije ca paraliziile să încete
înainte de toate ca princip iu iunda-
treptat. Aici cată să avem smul
a nu se face aplicăr i prea tari, peatru ca organi
mental, de ea:
decât întărit. Acţiun
să nu sutere şi să nu îie mai mult slăbit sta-
asupra corpul ui întreg; atunci
principală trebue să se întinză
întăresc:
rea corpului întreg se îndreptează şi părțile slăbite se
sunt pe jumăta te moarte;-
dela sine. Părţile paralizate ale corpului să
sângel e nu curge cum ar trebui
ele n'au căldura cuvenită, :
este că sângel e devine învechi t și prin urmare
curgă ; consecința eli-
tratam ent care să
„şi musculatura slabă. Deaceea trebue un
e să pă-
mine din corp sucurile învechite şi să iacă câ sângel lor, să:
în aceste părți paralizate, să mărească căldura
"_tundă
regulat al sâne
alimenteze toată partea aceea şi aşă, prin afluxul
mult, până
gelui, braţulși piciorul să se însănătoşească tot mai poate
putere a de mai'na inte. Aceast a se obține:
ce își vor căpătă de
partea paralizată,
în modul cel mai bun dacă se oblojeşte
de l-l!/4
3—5 ori pe săptămână, cu flori de fân şi anume timp tare,
deschi de porii, absoar be destul de pro-
ore.Această faşă
us mai lesae
duce o căldură mai mare, şi sângele poate îi recond sau a-
în vine, Dar atunci partea paralizată tcebue să fie zilnic,Se poate,
înndat ă în apă, sau să i se facă o turnare de apă rece.
ciubărel cu
de ex., atundă braţul timp de 3 —4 minute întrun
şedeă în timpul aceste i curi. Se
apă foarte rece: pacientul va
e și pe pulpe, pacien tul șezând deasemenea
poate face o turnar în pi-
în timpul acesta, iar ru culcat; dacă însă poate să stea
poate să îacă
cioare, efectule mai bun. Dacă bolnavul e robust, bolnavă.
zilnic o aplica re pe tot corpul și una specia lă pe partea
atunci i se poate iace
Dacă însă pacientul e un om foarie voinic, ameliorarea
din când în când şi două aplicări speciale. De obicei câteva zile.
se anunță întâi la picioa re, iar la braţ tocmai după
ameliorarea
Dar s'au întâmplat cu toate acestea şi cazuri când urmă la
cu câteva zile mai în
s'a produs întâi la braţ şi abia cu deo-
de bolnav i au trebui nță de o hrană
picioare. Că astiel Băutu-
ge dela sine.
sebire bună, substanţială şi simplă, se înțele cătăto are
interzi se. Ca şi băutur ile
rile spirtoase 'sunt cu desăvârşire
, cum şi
de căldură sau iritante, trebuesc evitate şi condimentele
acriturile. favorabil şi:
Sa poate de asemenea trata pacientul în mod
Scaunul trebue
intern, tratament care va aveă un bun rezultat.
că o lingură de apă
regulat cât mai repede posibil, și am găsit de ajuns.
bun elect şi este de obicei
la fiecare ceas are cel mai
Dacă însă voim să producem imediat ieşire afară (scaun), apoi
sau o curăţe nie inoien-
o ceașcă de ceai de stomac (regulator) fierbe puţină
sivă ar îi lucrul cel mai bin; de ex. sar putea
miere şi să
aloe, cât se ia cu vâriul cuţitului, cu o lingură de 3—4 lin-
t se pot lua
se bea un pahar în 3—4 porţii. La începu se urmează:
o lingură lafiec are 2—3 ceasur i. Darda că
guri, pe urmă
 2
DA?

cu lingura cu apă, nu va îi, cred, de

trebuință să se ia mai mult
decât odată. din curățenie. Un ciect
excelent îl produce ceaiul
de ilori de porumbele luat o lingură
la
sigur cât se poate de inofensiv şi totuş ceas. Acest ceai e de-
i are un efect iavorabil
asupra scaunului.
O altă grije trebue să fie aceea de a |
gestie. Nu se poate îngriji destul de proiuce o bună di-
mult ca digestia să fie bună-
căci printr'insa sângele capătă hrana trebu
incioasă. Prin numeroase
încercări şi o practică îndelungată am dobâ
ndit convingerea eă ier-
burile procură organismalui anumite subst
anțe nutritive, Diferitele
ierburi furnizează unele principii nutritive
pe cari multiplele şi varia-
tele părţi ale corpului, dintre cari îiecare.
are trebuinţă de propria sa
hrană, nu le capătă prin hrana obişnuită.
bolnavi poitesc aşă de mult o anumită Deaceea adesea unii
mâncare. De ce capătă
peniru anumite mâncări o repulsiune atât
de mare, încât nu vor
să le ia în gură? Eu admit ca ceva
îoarte pozitiv că, dacă au
- căpătat destul dintro mâncare, se desg
ustă şi li-e silă de ea.
Dacă însă se manilestă o deosebită poltă
pentru vreo mâncare
se poate prea bine consideră aceasta ca
o trebuință pentru sio-
mac,și dacă se dă unui bolnav o asem
enea h:ană, apoi desigur
că îi va prii. Am constatat că o intuziune
împreună au avut un efect, surprinzător, de mai multe ierburi
ca şi când ar fi întărit
„Şi însănătoșit tot corpul ; aşă de ex., ceaiu
l de coajă de stejar, pelin
şi
boabe de ienupere este de un etaci excel ent în multe cazuri,
și cu deosebire la persoane atectate de
paralizie locală, După
cum pelinul are de efect că ameliorează
sto
de ienupere conţia nişte principii cari hrăn macul, așă şi boabele -
esc şi întăresc orga-
nismul; nu se poate tăgidui des >menea
că și ceaiul de coajă de
stejar are un efect întăritor. Dacă jaleş
ul curăță şi are elect și
asupra sucurilor, el este de sigur şi un
nutritiv pentru organism.
Dacă amestecăm jaleş cu cintaură sau cu
lipsi de a produce un efect îndoit, Câte trifoi de lac nu va
nu se pot obține în u-
nele” privințe dacă se ia regulat boabe de
ienuperel Unii Şi-au
restaurat prin aceasta tot stomzcul şi au
dobândit o sporire con-
siderabilă a forțelor. Bolnavul poate luă în
ziua întâia cinci boabe
de ienupere, apoi zilnic câte o boabă mai
mult, şi astiel 14 zile
dearândul, după care merge iarăși scăzând ;
gestie bună și se va îndreptă la îați văzâ
etectuil va îi o di-
nd cu ochii.
Alienaţiunea mintală (Nebunia).
„Aceasta este o nenorocire dintre cele mai mari,
omul poate să fie lovit. Acum 30—49 de ani de care
boalele mintale
erau încă rare. Astăzi ele se înmulţesc din ce în ce în mod
îngrozitore
Casele de alienaţi sunt pline și necontenit se. constr
aziluri pentru aceşti nenorociţi. Este mare număr uiesc noui
ul acelora cu
minţile pierdute de tot, dar mult mai mulţi sunt
aceia pe jumă-
tate nebuni, cărora nu li se dă nici un ajutor.
:
 248

Mulţi din aceşti nenorociţi au căutat alinare și vindecare la

mine şi am îngrijit cu o deosebită atenţiune de ei. Ei erau prea
puţin bolnavi pentru o casă de nebuni, dar nu erau în stare să
_ exercite vreo meserie. Suferințele lor nu se pot descrie. In cre-
erul lor aprins sbârnăie tot felul de gânduri și idei zăpăcite, ca
mușştele ce joacă în roi vara la soare.
Totdeauna am căutat să descopăr cauza boalei. Ea ori e
moştenită, ori provine din vicii corporale, din boale, precum și
din modul de trai.
“Nu mi s'a întâmplat nici un caz, în care să nu fi fost de
folos mijloacele naturale bine întrebuințate (apa). Uneori ai fi
putut crede că nenorocitul eră stăpânit de Satana, dar puţină apă
rece îl liniștea.
Să nu se uite ce ziceau bătrânii: „Mens sana in corpore
sano!“ O minte sănătoasă poate locui numai într'un corp sănă-
tos. Cine caută să-și întărească corpul, cine munceşte și doarme
la aer curat, se hrăneşte bine și se fereşte de băuturi spirtoase,
acela cu greu își va pierde minţile.
Odată a venit la mine un tânăr cu sora sa, care zicea că
în pieptul ei locuia duhul necurat; că ea ştie multe despre Sa-
tana, dar că și el cunoşteă toate despre dânsa, chiar și gându-
rile ei cele mai secrete și că el o guverna și o stăpânia. Ea mai
zicea, că îratele ei era un prost, popa şi mai prost, iar doctorul
cel mai prost. Pentru ce ? Pentru că ei nu dădeau crezământ
cuvintelor ei şi-i ziceau să-şi scoată gărgăunii din cap. Ea se
Ipbua şi striga, că n'avea nimic în cap, ci pe dracul în
piept.
Ar îi fost mai bine dacă o lăsau să creadă ce vroia şi
atunci nici eu n'aşi fi avut aşa mult de lucru. Pe asemenea iințe
nu trebue să le contrazică cineva și să le supere, căci prin a-
ceasta le face mult rău.
Trebue să ştie cineva cum să se poarte cu asemenea bol-
navi. Eu n'am contrazis de loc pe fată, ci i-am zis numai: „Da,
ai dreptate că în pieptul dumitale lucrwile nu stau bine“.
Eu nu i-am spus un neadevăr, căci în realitate ea suteria
de piept; aci era grămădit prea mult sânge, îi jena respiraţia
şi o făcea să aibă visuri urâte şi halucinaţiuni.
Fata prinsese încredere în mine şi prin aceasta era deja
vindecată pe jumătate. Ea lua ce-i dădeam și întrebuința regu-
lat apa după cum îi prescriam.
In șase săptămâni s'a vindecat pe deplin.
Ce-a lipsit oare acestei persoane? ;
Fusese bolnavă la corp şi de aci s'a îmbolnăvit şi la minte.
Era slabă, mâinile îi erau reci, picioarele şi mai reci, îa piept
Siriția O presiune maro şi îi cra greață de orice mâncare. Aşa .
dar sângele se grămădise spre piept.
Ma: îatâi îrcbuia reg lală curculuțiunea sângelui, spie a tes-
abili o căldură firească cgală şi o iuncţioaare regulată a între-
 249

gului organism. In acest scop pacienta” a trebuit să stea zilnic

de două ori în apă rece până peste pulpe, câte două minute;
apoi să umble repede spre a-și încălzi iute picioarele; în fiecare
zi să ţină de două ori braţele întregi în apă rece, câte două mi-
nute, apoi să le mişte, spre a le încălzi repede. De două ori pe
zi i se spălă în pat spinarea, pieptul și abdomenul cu apă şi oțet.
Aceste aplicări s'au urmat 14 zile regulat. Fata devenia din
ce în ce mai liniştită, dar tot nu era scăpată de Satana. La faţă
se -iăcuse mai bine.
După 14 zile am recurs la mijloace mai tari. Pacienta în-
cepu să-și aplice comprese pe corp (întăşurându-şi corpul dela:
subsuori până la stomac întrun. cearceat ud, etc.), să facă seimi-
băi numai câte o jumătate de minut, urmând spălarea corpului
de sus, și aplicarea mantalei spaniole. Toate aceste trei s'au ur-
mat vreo trei săptămâni.
După acest timp fata a mai făcut spălături pe corpul întreg
și a mai aplicat câteva înfășurări scurte (comprese).
Astiel fata s'a tăcut bine şi a început să râdă de dracu,
care a dispărut împreună cu boala.
Nişte părinţi săraci au adus pe băiatul lor. de 10 ani şi
mi-au povestit următoarele:
„Indată ce băiatul aude sunând clopotele la biserică, începe
să blesteme furios, în mod îngrozitor. ;
„EL înjură pe toţi câţi merg la biserică. Apoi încetează. In-
dată ce vede lumea eșind dela biserică, începe din nou să în-
jure până când nu mai vede pe nimeni. Când ne vede făcându
- ne.
ragăciunea, înjură. Nu mai știm ce e de făcut. El se înfurie
şi
mai rău, când îi spunem să fie liniștit. Odată a apucat pe ma-
mă sa de mână și a scuturat-o cu o putere neașteptată. Medicii
nu i-au putut ajuta nimic...“
Băiatul avea o fizionomie sălbatică, speriată, cu părul ri-
dicat, ţepos, ca al unui arici.
Am îndrăsnit să-l apuc de mână. Era să-mi sară în obraz,
Mulţi credeau că avea pe necuratul într'însul.
Eu am înțeles îndată că lucrul era foarte firesc şi l-am
tratat ca pe orice bolnav. După şase săptămâni copilul s'a fă-
cut bine de tot. să
Am prescris următorul tratament:
Copilul să fie îmbrăcat zilnic într'o cămașe muiată în apă
cu puţină sare, ținând-o un ceas și mai bine; să fie zilnic spă-
lat pe corp cu apă și puţin. oțet. Aceasta să se urmeze 14 zile.
in săptămâna a treia să i sc îmbrace o camașe (ca mai sus);
a doua zi o baie caldă, de o jumătate: ceas, urmată de o spâ-
lare a corpului întreg, Așa să se urmeze şi a treia, și a patra săp-
tămână. In a cincea e destul o Ccămașe ucd; în a şasea e des-
iul o baie caldă, urmată de o spălare rece repede.
Indreptarea s'a făcut repede. Corpul rece al băiatului s'a
AS
 250

încălzit ; potia de, mâncare a revenit şi făcându-se sănălos, au

| „dispărut şi g?rgăunii din capul băiatului.
Acum nouă ani a venit lă mine o îată şi m=a povestit:
„Fratele meu e de un an în azilul de alienaţi. Ela îost
declarat incurabil. Acum văd şi ia mine aceleaşi simptome, pe
cui le-a avut fratele meu înairte de a se îmbolnăvi. Până acum
am fost în servici, dar acum nu mai pot munci. Dacă nu mi se
va da ajutor grabnic, mă voi duce şi eu în ctirând lângă iraieie
"* meu, în casa de nebuni“.
La diferitele mele întrebări, fata mi-a răspuns că odată are
“pottă de mâncare, altă dață da loc; că după dureri violente în
.. membre începe să simtă dureri în piept “şi că, părul i-a căzut
mai tof. i Pi
: întâi
Pacienta a întrebuințat pe rând următoarele aplicărimai
zilnic cămaşa udă, muiată în apă cu sare sau ; zilnic semi-
oţet
băi căldicele, spălând. apoi corput cu apă rece, cel mult un minut,
Era timp de vară. Fata umbla mult desculță, mai ales di-
mineaţa pe rouă. Aşa a ţinut trei săptămâni. Au urmat apoi băi
calde, urmate imediat de băi reci (de un minut) şi pe urmă com-
prese inferioare (fata. intra până la brâu întrun sac ud și se
culca); apa caldă cu floare de jân i-a tăcut mult bine,
Toată cura a ţinut trei luni şi fata s'a făcut pe deplin să-
nătoasă. Semnul cel mai sigur era că părul îi crescuse din nou.
Fata s'a căsătorit mai târziu,<fiind sănătoasă și astăzi.
Găibinarea,. ș: aa

In canalurile din interiorul ficatului sau în. băşica fierei se

pot forma solidificări, un iel de piatră, ce impiedică deșertarea
jierei. Dar canalul fierei se poate înfunda şi prin lovituri, apăsări
şi astiel fierea poate să ajungă în sânge. Atunci se naște gâl-
Ea poate îi şi urmarea
binarea. unor boale grele, ca titosul, îri-
gurile rele, etc. Poate îi însă bolnav și ficatul şi deaceea sângele
se strică și chiar se înveninează cauzând moartea. -
Primele semne ale gălbinării se vădîn albul ochiului, apoi
ta piele și în urină. Polita de mâncare încetează şi gustul se
strică. Când ficatul e sănătos, boala nu € greu de vindecat. În-
tern se recomandă în deosebi: să sa ia zilaic de 3—4 ori câte
3—4 linguri de ceai de pelin, sau de trei.ori prai de pelin cât
iei cu vârtul cuțitului, în 6—10 linguri de apă caldă. .
Dacă înghiţiţi în fiecare zi cu mâncarea şase boabe de
ienupere, se îndreptează mult digestia. Mâncare şi băutură pu-
tină. Ca hrană, e mai bun laptele. Î i
| Aplicările cele mai bune de apă sunt: Pe săptămână 2—3
întășurări scurteşi o spălare noaptea, sculându-te din pat, după
„care să te culci din: nou. i
E foarte bine ca cel bolnav e ficat şi de gălbinăre să bea
dimineața şi seara o ceașcă de lapte cu zahăr amestecat cu o
lingură de prai de cărbune. Sz
 251 Ta
AI

Reumatismul articular,
Intro zi vine ia mine un domn, după a cărui iajă văd că-
e boinav și trist. Mi-am zis indată: Acesta suferă sau a suferit
mult. Culoarea feţei era galbenă; în cap mai avea puţin păr.
Omul n'avea încă 40 de ani. El îmi spuse următoarele:
„Am avut adeseori dureri în abdomen şi colici cu -diaree.
Mai târziu m'am îmbolnăvit de rinichi, după cura spuneau me-
dicii. După mulţi ani am scăpat de aceste dureri, dar am căpă--
tt un reumatism-articular. Mi se pare că toate durerile din - tre=
cut mi-au intratîn oase. Am luat multe doctorii, dar fară nici
un folos, In cele din urmă nu m'am mai plâns nimănui, nici la
doctori, căci nu mă înțelegea nimeni. Am avut şi năduşeli la..
picioare ; mijloacele ce mi s'au dat, m'au scăpat de aceste nă-
dușeli, dar încolo m'am simţit tot rău. După sfatul medicului
am întrebuințat şi ape minerale și băi, dar boala s'a agravat“.
, Din acesie cuvinte putem conchide că omul avea în corp.
materii stricate, ven'noase, cari acum -ii amenințau şi oasele.
- O vindecare deplină nu se putea, decât numai dacă acea
materie veninoasă era dizolvată şieliminată, iar corpul întărit ast.
fel încât să nu mai poată îi atacat de acele sucuri:rele. Şoarecii
se ucid cu otravă, Dar care este otrava, care să ucidă otrava.
din noi? Adeseori plătim scump tot soiul de doctorii artificiale
ce strică mai mult decât îolosesr, pe când pentru remediul fi-
resc cel mai bun nu ştim să zicem măcar: Mulţumim lui Dum-
nezeu !
Unde este scăparea? Este în isvorul limpede, în pârâu, în
fântână. Este apa! Cum vindecă apa? Ea dizoivă şi descompune
sau moaie materiile şi sucurile veninoase şi tot ea le scoate din
corp, fiind întrebuințată rece şi caldă, tocmai ca la spălarea unor
rufe murdare.
Mai e încă ceva. Femeile se servesc şi de leşie. Noi avem
deasemenea leșia noastră, în cazuri mai grave, căci îierbem. în
apă diferite ierburi şi plante folositoare. ) 0
lată ce am prescris omului nostru ce suferea de reumatism :,
Să pună mai întâi mantaua spaniolă. Acesteia i-a urmat odată
aburi la cap cu spălături pe corp, apoi aburi la picioare (nu în.
aceeaș zi). După o săptămână pacientul a luat o întăşurătură
scurtă şi, spre a întări natura, a turnat apă, odată pe corpul de
sus, a doua zi pe picioare; din toate aplicărila să se tacă zilnic
" numai una, spre a nu ataca trupul prea mult deodată. Dn fiecare-
noapte “însă se scula din pat şi-şi spăla corpul.
Aşa s'a urmat trei săptămâni. A patra şi a cincea săptă-
mână a făcut câte 2 semi-bii (pe săptămână), odată aburi la
cap și la picioare și o manta spaniolă. In fine, în săptămâna a
şasea două băi calde, urmate de băi reci; o semi-baie şi o turnare
de apă pe corpul de sus și de jos. Pentru viitor am recomandat
 252

«pacientului să-și spele corpul întreg, să-şi toare apă pe corp

din când în când şi o bâie caldă pe lună.
Apa şi-a tăcut datoria şi de astă dată. Boala cea grea, ce
„ar fi dus la moarte, a dispărut. Forţele pierdute s'au restabilit.
“Omul a prins curaj de muncă și de viață. Mi-a mulțumit din
adâncul sufletului pentru acest rezultat favorabil.
Un om ca de 40 de ani simţiă în piciorul drept nişte du-
reri reumatice, aşă încât d'abia puteă umblă un drum scurt cu
„ajutorul bastonului. Câteodată simțiă dureri și în braţe şi în
umeri. A încercat multe, dar fără folos. El a recurs la apă şi
după şase zile s'a simţit mai bine şi, continuând cu aplicările,
s'a făcut bine de tot.
Aplicările au fost:
1. In şase zile turnări de apă pe corpul superior, de două
- “ori pe zi, şi de două ori turnări pe şolduri; odată pe săptă-
mâna.o întășurătoare sub braţe. in fiecare zi de două ori um-
Li blări în apă până peste pulpe 1—3 minute. Zilnic turnare de
apă pe spinare şi umblare, prin iarbă. i
Pi 2. După aceste şase zile a urmat o turnare deapă pecorp
şi pe genunchi într'o zi, iar într'alta o semi-baie de un minut.
Un tânăr de 28 de ani îmi povestește: „De doi aninue
zi în care să nu simt dureri. La început mă durea spinarea, mă
se trăgea la vale pe şoldul drept. Nu pot
înjunghia, apoi durerea
dormi noaptea; aci am călduri, aci îriguri. Am consultat pe
mai mulţi doctori în zadar. Mi s'au tăcut şi injecțiuni, după cari
durenle au încetat puţin, dar apoi au revenit mai rău. In cele
din urmă am recurs şi la babe şi mi s'au făcut trasuri cu spirt
sau rom, dar n'au folosit nimic. Acum aş vrea să încerc cu apă“.
Aplicările au fost:
1. Dimineaţa, la ora 8 o turnare de apă pe corpul de sus
-cu 2—4 tumări de apă rece cu cana; 2) La ora 10 o turnare
„de apă pe şolduri; 3) După amiază o tumare de apă pe ŞOL-
duri; 4) Seara, umblara în apă.
Aşa în ziua întâia.
A doua zi: Dimineaţa umblare în apă; la ora 10 turnare
pe şolduri; după amiază tumare de apă pe spinare, şi seara,
da ora 5, o baie de șezut.
A treia zi: Dimineaţa o semi-baie; la ora 10 o turnare pe
corpul de sus (piept și spate); după amiază o turnare pe ŞOL-
„duri; la ora :5 umblare în apă.
vina
Dia
Aia
RiE
“A patra zi: Dimineaţa turnare pe şolduri; la ora 10 semi-
baie; după amiază turnare pe spinare şi seara umblare în apă.
Aşa s'a urmat 12 zile şi pacientul s'a făcut bine. Insă,
spre a-şi întări corpul, care pierduse multă forță, a trebuit să
„mai facă de două ori pe săptămână câte o baie mică şi să
umblă în apă odată sau de aouă ori.

+
 253

Reumatismul articular cronic

D. conte N... suferia de 35 de ani de reumatism. La 1854.

s'a dus la băile dela Aix şi s'a făcut bine. In .răsboiul din
1870—71, stând mult în câmp, a început să simtă iarăși dureri
reumatice în tot corpul; de astă dată au ajutat iarăși băile din
Aix. Nu trecu însă mult timp şi contele se îmbolnăvi din nou.
EI consultă pe medicii cei mai celebri, dar fără succes; pacie
entul se duse la băi, dar se întoarse slăbit de tot. In cele din:
urmă s'a botărât să încerce şi cura de apă.
S La 20 Iunie, 1897,- bolnavul a 'venit la mine; era plin de-
"reumatism. Braţul drept era umilat: genunchii umilați şi ţepeni.
Tratamentul a fost următorul.
1. De două ori pe săptămână întășurări (comprese) dela:
subsuori până la picioare, timp de 1 oră şi mai bine, cearcealul
fiind muiat în apă caldă cu paie de ovăz, îlori de brad şi fân;.
2. Dimineaţa și seara întăşurarea brațului în acea apă un:
ceas sau două;
3. Pe săptămână două băi cu buruieni, calde, şi urmate de:
spălături reci. i
4. De trei ori pe săptămână un şal (comprese) de un ceas..
După 14 zile pacientul s'a simţit mult mai bine.
Apoi, ducându-se dela mine acasă, a mai întrebuințat:
1) Infășurarea braţului: 2) O baie caldă pe săptămână cu
buruieni (îlori de fân, etc.), urmată a doua zi de o baie rece;
3) De trei ori pe săptămână o semi-baie rece, cel mult de un.
minut; 4) De 3—5 ori pe săptămână o: baie de şezut ca de
două minute.
„„» Aceste aplicări au dezumilat braţul şi au scos toată rău-
tatea din corp. :
Pentru desăvârşita vindecare s'au făcut în Septembrie 1897:.
1) O baie caldă de mână; înfășurarea mâinii în floare de:
fân opărită, după care urmă îndată spălarea mâinii cu apă rece;.
2) De trei până la patru ori pe săptămână câte o baie de ju-
mătate; 3) Pe fiecare săptămână câte o baie de buruieni cu:
schimbare întreită; 4) De patru ori pe săptămână câte un duș:
pe deasupra.
Rezultatul acestei cure îu minunat: de favorabil; încheie-.
turile se dezumilară, se liberară de dureri, se putură mişca
în voie. Starea generală a d-lui conte şi buna lui dispoziţiune
au fost de atunci admirabile; dânsul- se află atât: de bine, încât;
„poate să maargă ceasuri întregi fără să obosească. Vânător-pa--
sionat cum eră, dupăce trebuise să renunțe ani îndelungaţi la:
această petrecere, din cauza boalei, putu. însiârşit: să ia parte:
spre mirarea tovarășilor săi, la o vânătoare de nouă zile.
Pentru ca să rămână cineva mereu sănătos, trebue să în.
trebuințeze zilnic unul din mijloacele de întărire: O- baie de ju--
„mătate sau de-a'ntregul, sau umblarea prin apă.
 Melancolia şi alte boale asemănătoare
„De mai mulţi ani suter de melancolie, de dureri de cap,
„de nevralgie, de reumatism; asud mult peste tot corpul; mai
| „mulţi doctori s'au încercat să mă vindece, dar le-a fost în zadar“.
In patru-spre-zece zile starea asta a bolnavului a fost în-
lăturată; spre întărirea corpului pentru viitor au îost deajuns o
scmi-baie şi o spălare generală pe săptămână. Mijloacele “de
vindecare în cele dintâi 14 zile au tost: 1) Imbrăcarea de două
ori pe săptămână a unei cămăși udate în apă sărată, pentru
scoaterea materiiior nesănătoase; 2) De, două ori pe săptâmână
„câte o jumătate baie pentru întărirea părții de jos a corpului;e
3) De două ori pe săptămână o spălare peste tot corpul pentru
readucerea corpului în activitate.
„Am venit să te întreb în privinţa unei persoane bolnave
„de melancolie, O temee de 38 de ani nu vrea şi nici nu poate
să facă cevă; nu se mai îngrijeşte nici de bărbatul ei, nici de
gospodăria casei; îuze, pe cât poate, de toji oamenii şi nu ese
„din casă ; a slăbii întrucâtva şi tot ce i s'a dat, n'a avutelect“.
Mijloacele de -vindecare: 1) In fiecare seară, când bulnava
s'a încălzit în pat, să i-se spele”tot corpul cu apă cu oțet; 2)
„De două ori pe zi câte o baie caldă de picioare cu cenuşe și
cu sare, de câte 14 minute fiecare;3) De două ori pe Zi să ia
„câte 20 de picături de pelin în apă. După trei săptămâni starea.
„bolnavei eră bunişoară.
In urmă cura s'a continuat astiel:
1) Pe fiecare săptămână două înfăşurări (comprese) scurte:
2) De două ori pe săptămână câte o spălarea corpului întreg.
După 14 zile, numai câte o spălare întreagă pe săptămână şi
dela trei pănă la cinci ori pe săptămână umblare „prin apă.

Umilături 2)
Cum se pot produce inflamații în interiorul corpului, aşa se
„pot produce și la exterior. Ele sunt însoţitoare nedespărţite ale
ielaritelor umtlături, Când arde o casă, vecinii aleargă din toate
părţile. Când o parte sau numai o părticică din corp se infia-
mează, (se aprinde) părţile îgvecinate nu rămân nepăsătoare.
lobulele de sânge anunțătocul dsla una la alta şi indiscreţii
îşi ard degetele, ba încă şi ceva mai mult. S2- produceo bubu-
îri
vata
Lua
eee
liță, fie cât un bob da linte, la un deget al piciorului, de exem-
plu; ei bine, nu doare numai întreg degetul, ci adesea şi o parte
a piciorului ; uneori înțepătarile ajung pân sus în corp. Mie mi
se pare asta tocmai ca atunci când aprinde cineva noaptea un
chibrit: un obiect atât de mic, aruncă lumină până departe
ARE
4;
în curte.

1) Vezi msi sus Inylamafia şi mai jos Umjlături de-oase,

€
 255

Ana simte o durere grozavă la degetul cel mare al mâinii ;

nu se vede cine știe ce lucru mare la deget, decât că e. puțin
umtlat și cevă mai roşu decât celelalte. Dar fata simte durere
mare nu numai la degetul acesta, ci și sub umăr. „la seama,
în scurtă- vreme o să te doară tot corpul; trebue să fie cevă
ascuns“, zice tatăl fetei, Da, fireşte, trebue să fie cevă ascuns
acolo înăuntru. Fata îşi leagă bine degetul 1) şi aşteaptă trei -
până la şase zile să vadă ce o îi să îie. Degetul se umilă,
mâna asemenea, se produce o bubă mare; îata simie tremură-
turi în deget, în braţ și în corp. Şi trece foarte mult până ce
puroiul se scurge şi degetul se vindecă.
Ce-ar îi trebuit să facă fata în cazul acesta? Indată ce a
observat că degetul o doare fără nici un soi de rănire sau
lovire, trebuia să facă ceeace-obişnueşte să facă mama ei când
iocul din vatră devine prea mare; îl risipeşte sau îl stinge cu
câţiva stropi de apă. Poate că aşă eră să fie bine. Când nu
numai degetul doare, ci și mâna, “atunci focul a devenit mai
mare, s'a întins dela deget la mână. păi
Deci trebuiă oare ca fata să-şi țină mâna sub țeava ciş-
melei pentru a-şi răcori inflamaţia,
ao stinge? Nici de cum | Răul
constă, nu numai în inflamație, în căldură, cari trebuiau înlătr-
rate, ci mai mult în zemurile otrăvitoare ce trebuiau despărțite şi
scoase aiară, pe SI =
Degetul și mâna fetei trebuiau întăşate într'o compresă rece
şi această compresă trebuia să fie reinoită, adică udată, ori de
„câte ori începea să se încălzească. După credința populară
,
degetul trebuia să spargă, însă tot ce trage compresa nare ne-
voie să se preiată în puroi şi e o mare deosebire dacă hiba
devenia de mărimea unei alune, a unei nuci sau și mai inere.
Dacă simțământul de incomoditate, de indispoziţie se întinde
peste tot corpul,.noi ordonăm pentru câtva. timp întrebuințarea
zilnică a mantalei spaniole. Starea generală va redeveni. în
curând bună. A
Oamenii dela țară cunosc un îel de bubă, numită vierme
la deget (sugel). Tratarea, sau mai bine *zis maltratarea unui
deget isbit de așa boală, ne dă o nouă dovadă despre orbirea
Şi nebunia oamenilor. E ca şi cum mintea i-ar fi părăsit pentru AAN?
iu
ota
acel timp, aşa de nesocotite le stint procedările. Cu un aşa
vierme ia, sau în deget (ar fi interesant a se şti cum își
închi.
puesc unii acest vierme), se comit o mulțime de prostii. Fiece
lemeie cunoaşte câte o nouă alitie şi când alifiile se termină,
- Vine rândul simpatiei, cum zic dânşii, Se aprinde o cârtiță
vie
şi se strânge în mână până moare; atunci şi viermele din deget
s'a dus dracului. Şi după ce sau întrebuințat atâtea alifii şi

1). Legătura ţine “membrul cald și-l îucălzeşte încă.

Prin aceasta se
grăbeşte afluența sângelui la locul inflamat şinu trece mult până
ce sângele pus
în inflamație se preface în puroi.
. ş
 256

unsori, după ce s'au spus atâtea palavre şi minciuni, şi după

ce s'a simpatizat înstârşit, fireşte degetul a avut vreme să
coacă, în dureri nespuse buba se sparge, puroiul curge gros,
iar superstiţioşii zic: «Vedeţi viermele e ucis, iată-l cum iese».
Nici că se poate împinge mai departe orbirea de sine.
Ce este cu adevăret un aşa vierme la deget? Nimic alt-
ceva decât o bubă mai mare, care trebue tratată după metoda
de. mai sus: Buba aceaşta se produce cu deosebire la acele
persoane cari.au multe materii nesănătoase în corp. Deodată
cu tratarea degetului şi a pielei, trebue tratat corpul întreg. Pentru
deget şi pentru piele se întrebuinţează o compresă pe mână şi pe
braţ. Degetul se înfăşoară de trei sau patru ori, cât se poate
mai bine, cu o cârpă udă în fiertura plantei ce se chiamă coada
calului, pentru a se împiedica mâncarea osului; mâna şi brațul
să se înfăşoare de două or! (în loc de apă simplă, mai bună
e fiertura de floare de fân sau de coada calului) și să se moaie
din nou compresa îndată ce căldura sau dârerile sporesc. Tra-
pe
tarea corpului întreg constă în una până la două întășurări
zi ale corpului , sau în mantau a spaniol ă, de câte un ceas
fiecare. După întâia săptămână întăşurările se fac numai la
re
două sau trei zile. Cu spălăturile superioare sau inferioa
să fie cineva foarte prevăză tor. Să nu se întrebui nţeze decât
se
pentru întărire, tocmai târziu, când materiile nesănătoase
vor îi despărţit și scos din corp. îndată ce degetul e copt, adică
.
se colorează vânăt şi e moale la o parte, nu trebue să se întârzie
cineva dacă pe
cu spargerea şi stoarcerea lui. Să nu se sperie
lângă puroi curge și sânge; acest sânge trebuia de asemenea
să se pretacă în puroi şi emai bine că s'a cruțat degetului această
bube
nouă lucrare. Grija despre deschiderea prea timpurie a unei
unde e curăţeni e mare ; la tratame ntul
e nefondată în cura deapă,
e foarte motivat ă. Vindeca rea viermel ui se mai
prin alitii însă
aceasta a tost pentru
poate face în chipul următor, şi procedarea
dinainte
mine cea mai scurtă: Să se îmbăeze degetul și partea
două sau de trei ori pe zi în fiertură de iloare
a braţului de
e de ceas. Infăşură rile
de fân. Fie ce îmbăete să fie de o jumătat sus.
rămân aceleaşi de mai
degetului, braţulul şi corpului l
Un grădina r, anume Andrei , veni la mine având degetu
speriat : umilat, fără o
cel mare al mâinii drepte într'o stare de
massă de carne putred ă, îmbrăc ată
părticică de piele pe el;erăo
Doctorul
în puroi, iar osul degetului se zăreă în câteva locuri. viața.
pentru a-i scăpă
declarase dejă că trebuiă să-i tae mâna
„Dumne zeule, ajută- mi să scap
Eu privii mâna și mă rugai: se
i om“. Apoi luai cazul în cerceta re. Osul ce
mâna bietulu
vedeă (acesta era lucrul principal) arătă curat; deci el nu îusese
de văzut,
atacat. Degetul acela atât de grozav umilat, desgustător
un depozi t de murdăr ii în care corpul își trimite ă toate
devenise
făceau umilăt ura mai
sucurile nesănătoase. Aceste materii tari
au tot ce apucau , Trebui ă deci să
mare, mâncau carnea otrăvi
 AD 7
iniluențez atât asupra degetului,
corpului, spre a-l iace să înceteze cât și mai cu seamă asupra
propriu. După chibzuinţă, urmă de a-şi ucide membrul său
acţiunea. Degetul şi întreaga
.

şi compresele se reinoiau dela

patru pânăla cinci ori pe zi.
Corpul primi zilnic câte o înfă
șurare scurtă şi de trei ori
săptămână mantaua spaniolă. Pest pe
e degetul bolnav pusei să se
„ toamne în fiecare zi apă cu Piat
ră
răţeniile. Nutrecuseră pâtru' săpt acră, spre a se Scoate “necu-
ămâni şi atât degetul cât şi
mâna erau recâştigate.
In jurul osului, care cu adevărat
nouă carne, un nou deget renă nu eră atins, se tormă o
sci în locul celui dintâi, un dege
care, aiară de unghie, arăta sănă t
tos ca şi cel dinainte. Omul
putii să-și reiă meseria de grăd
inar și trăi mulţi ani încă.

Abcese, ulcere sau bube pe cor

p
(Din „Testamentul meu“).
Precum se întâmplă adeseori că
care îi cauzează dureri mari, apoi cineva capătă un buboi
se sparge și, după ce s'au
depărtat toate necurăţeniile, se inch
ide
aşă se întâmplă adesea că se prod la loc şi se vindecă, tot
uc mai multe abcese sau
ulcere, cari sunt foarte penibile şi
din Cari, parte sparg și se
vindecă pe când parte nici nu spar
g. măcar, ci pier dela sine.
Dacă la astiel de abcese se pun
tament poate îi taxat de păcătos, plasturi, atunci acest tra-
fiindcă nu e vorba numai de
micul petec acoperit de abces ; nu
numai acest petec e bolnav,
ci din contră, tot trupul, şi dacă nu
se tratează. şi nu se vin-'
decă tot corpul, se vor formă mere
u, abcese noui, deşi cele
vechi par a îi vindecate.
i
Plasturele, oricât de multe ar: pune
sângele, din contră, cu cât se cineva, nu ameliorează
caută mai multa se obţine o
ameliorare cu ajutorul lor, cu atât
mai mult
Este: imposibilde a vindecă, dacă orgase strică sângele.
în stare ca să elimine principiile boale nismul nu e pus
i,
gele necurat trebue ameliorat Și, priat materiile stricate. Sân-
r'o hrană bună, trebue
să îngrijim ca un sânge sănătos să
fie cât mai curând introdus
în corp. .
Aşa vine la mine un flăcău de 24
de ani şi-mi spune:
«De un șir de ani am tot avut din
COIp, dar acum se ivesc totdeauna Când în când bube pe
mai multe deodată şi cu
mare anevoinţă mai suntîn 'stare să-m
i văz de lucru. Am poită
de mâncareşi dacă n'ar fi bubele, aș
pute
dar puterile îmi slăbesc mereu». La acest a să şi dorm bine;
tânăr sângele şi su-
curile sunt bolnave și toate abcesele nu
sunt decât o respin-
gere a materiilor bolnave din partea
organismului, căci aceste
17 ;
 CE ONE puii Dă AR tă
ET, teii adi ocAia Asi i ti
i SEP Ce
i pi dă 7
i ;

PE
258 i ui

să iasă
principii sau materii stricate caută un drum pe unde varea
organ ismul ui pentr u dizol
afară. Dacă venim în ajutorul îl mai
materi i, şi dacă pe lângă aceas ta
şi eliminarea acestor
nu se mai
şi tortiticăm, pentruca astiel de materii bolnave să
o vindecare sigură.
poată desvolta, atunci ne putem aştepta lala Worishoten și câ”
Flăcăul în chestiune rămase în cură
pătă următorul tratament: ri pe pulpe, două
Două semi-băi pe săptămână, două turnă
i total e și, afară de aceasta odată
turnări dorsale, două turnăr de fân. După
de flori
pe săptămână o cămaşă muiată în apă numă r de asttel de
şase zile tot corpul se acoperi cu un mare
ul crede a că totul fuses e rău tratat şi
abcese, aşa încât tânăr cum de mult
după
că sângele se va schimba numai în puroi,
crezuse că va păți. ele luară un curs
Dar sa întâmplat tocmai contrariul. Abces
împuţ inară din ce în ce.
repede și, în joc de a se înmulți, se ismul . Aplicările
în tot organ
O ameliorare vădită se produse
nare de semi-băi, turnări dor-
erau, cum s'a arătat deja, o alter
ămână, o cămașă muiată
sale şi tumări totale şi, odată pe săpt descolţ şi
umbla zilnic
întrun decoct de flori de lân; bolnavul
pe plac orice bucat e potrivite şi sub-
avea voie să mănânce o atenţiune, dar
nici
stanţiale. Abceselor nu li se dete extern pe zi, în 2—3 porţiuni.
intern pacientul luă o ceașcă de ceai
recomandat ceaiul de
Pentru asemenea cazuri este îioarte de ere şi cintaură, coajă
ienup
pelin cu jaleş, coada calului, boabe de
şi jaieş.
de stejar cu rosmarin, trifoi amar cu pelin răspândite întrun
In contra acest or mici abces e, cari sunt
pe tot corpul, nu se prescrie nimic
număr destul de mare
exterm. %
abcese mai mari,
Dacă în ce priveşte cărbunele]) și alte
ese, efectul cel mai
ele se rezolvă şi se elimină prin compr , prin. fenugrec,
înain te ce toate
domol şi mai sigur, se obţine, să se închiză buba
care dizolvă, trage afară mater iile şi nu lasă
până ce nu s'a scurs orice necurăţenii. i de asttel de abcese
Adesea se întâmplă că oamenii atinș
pot face aplicări de
se îmbolnăvesc atât de greu, încât nu
bolnavi să-şi spele
apă energice. Dar e de ajuns ca asemenea
pe zi cu'ap ă rece.
tot corpul odată sau de două ori ul trigurile cude-
Prin spălături se înlăt ură încet ul cu încet
, şi sc produce o
săvârşire. Organismul capătă o căldură egală accelerează şi prin
mater iei se
activitate mai mare: schimbarea
van spor de activitate
aceasta se ameliorează şi sângele, fiindcă
Corpul capătă astiel
are de efect înlăturarea materiilor uzate.
şi sucur i mai bune, şi se iace
dnei aa sânge mai bun
sănătos.
şi antrax,
1) Uln fel de inflamație cangrenoasă ce se cheamă

i
 259

Brâncă la obraz
„Bărbatul meu are b:âncă la obraz. Toată faţai s'a umilat
„ Şi e roșie ca focul: îl scutură nişte lriguri tari: roșeaţa se
în-
tinde peste toată faţa; în toate părţile îi: ies bubulițe foarte mici
Și văietări
'-
le lui nu sunt de auzit“.
Astiel mi se plânse o soție.
Ordonai îndată să i se pună un şal muiat în apă
caldă,
şi şalul să stea trei sferturi de oră; apoi să se
ia, să se
moaie în apă rece și să i se pună din nou ; operaţi
a asta să
se repete de trei ori, ceeace îace vreo trei ceasuri,
După trei
“său patru ceasuri, să i se pună pe partea de
jos a corpului
A (burta şi spatele de: jos) un cearceat îndoit de mai
multe ori,
muiat în apă rece și bine stors; cearceatul să stea
trei ceasuri,
dar la fiecare ceas să se ia, să se moaie în apă rece
şi,
pună la loc. După trei ceasuri, adică atunci când cearcea să se
lul se
iia definitiv, bolnavul e pus să stea lungit un ceas întreg
pe un
„cearceai îndoit de mai multe ori, muiat în apă rece și stors
bine.
„Aceste trei aplicări se pot tace așa pe rând, până
ce căldurile
încetează și materiile nesănătoase sunt scoase cu totul din trup.
Pe partea bolnavă, adică pe față, nu se pune nimic afară decât,
din timp în timp, dacă întinderea pieiei este prea dureroa
să,
:se spală cu apă căldicică. Dacă setea e prea mare, atunci
apa
simplă sau cu zahăr, e cea mai bună băutură, însă în
porţiuni +
„foaite mici.
Brânca de obraz vindecată în alt chip. — Să se întăşoare
bo'navului un şal de două ori pe zi; la fiecare dată șalul să
stea trei ceasuri, se înțelege înmuiat din nou la tecare ceas. «
Restul zilei, la câte trei sierturi de- oră, se spală spatele,
piep-
tul şi pântecele — mai bine încă, tot corpul — cu apă
ame-
“stecată cu puțin oţet; spâlarea insă să nu dureze mai
mult de
un minut. Când figurile au scăzut în mod simiitor, e destul
ca
spălarea să se facă la două până la trei ore, iar mai târziu
numai odată pe zi. Dacă la inceput apa amestecată cu oțet
trebue să fie caldă, mai târziu se întrebuințeză rece. Faţa se
spală mereu din timp în timp numai cu apă căldicică. In
a-
„ceste două chipuri, mai mulți oameni s'au vinlecat de. brâncă
fără să le rămână vreun cusur.
losefina în vârstă ce 22 de ani, sănătoasă şi puternică e
prinsă de îriguri tari în urma unei oboseli repezi; pe din atară
“arde, înăuntru simte irig mare; sufere de sete grozavă, însă nu
are poită de mâncare. De câte ori căldurile ii erau prea mari,
lu spălată mai întâi cu apă caldă, apoi cu apă rece peste tot
trupul; aceasta” în curs de trei zile. Pe urmă frigul scăză; tot
capul eră umilat; brânca apăru cu o îurie rieobişnuită ; pe față
se iviră bășici mari şi cu deosebire ura îi eră tare umilată.
Patru zile dearândul, în fiecare zi de şase până la zece ori
i se făcură spălături ; i se întăşură în acelaş timp șalul de două

aaeanitaa iubii scria aci an:

 ori pe zi; la început de două ori cald, apoi rece. După trei zile
începură asudări mari cari ţinură două zile şi losefina eră acum
vindecată. In timpul asudării i se făcură numai două spălături pe
zi. Sudoarea eșiă dela sine şi spălarea favoriză foarte mult aceasta.
Tot timpul de cură a fost de opt zile. Bolnava na luat nimic -
pe dinăuntru. La cap nui s'a pus nimic; numai în zilele din
urmă îaţa i-a fost spălată de „două ori pe zi cu apă căldicică.-

Podagra.

Când vine toamna se văd oamenii: împrăștiându-şi gunoiuk

“pe ogoare, în timpul din urmă țăranii au adoptat o metodă care
scandalizează pe adevărații agricultori. Dânșii împărţesc hrana
pământu lui flămând nu în mod egal, ca mai înainte, ci in chip:
pestriţ: ici pun mai mult de tot, dincolo nici de cum. Lucrarea
“asta seamănă cu scormon irea nenoroci tă a cârtiţelo r, primăvar a:
se văd pe ogor, ici mocirle puturoa se din cari ies plante mon-
struoase, iar alături abiă îşi ridică capul plante pipernicite, ce
nu produc nimic grânarului, astiel cum nici stăpânul lor nu le-a
dat nimic.
Tabloul acesta se potriveşte la boala podagrei. Ceeace gu-
noiul e pentru pământ, e hrana pentru corpul omului. Câtă deo-
sebire între diferitele stări și poziţiuni sociale! Unuiai se aruncă
prea mult pe zi şi pe ceas, altul postește, nu 40 de zile, ci un
an întreg. Deci dacă cineva aruncă câmpului său (corpului) pe
fiece zi, pe fiece oră, atât cât natura nu poate birui, cât orga-
nismul nu poate lucra şi preiace în hrană de sânge, care o să
lor:
ție urmarea? De pildă, oaselor le trebue pentru constituirea
pucioasă și materii vărtoase. Dar în mâncăril e ce se absorb zilnic
e atâta material de construcţie, încât s'ar putea face două sau
întâmpla atunci? Ei bine, se vor
irei corpuri noi. Ce se va
formă mocirle (sânge gros) şi smârcuri (sucuri rele). In jurul
oaselor se vor stabili movile de nisip, de dărâmături, de var,
de pietre.
“ Oasele se umilă, se inflamează, e un chin dăinuitor şi spăi-
mântător, până ce acele noduri cartilaginoase, oase, ale poda-
grei, sunt oarecum arse, distruse prin însăși durerea ce produc.
Şi pe cât de tare e suierința podagroşilor, pe atât de mică e
- compătimirea ce inspiră altora. Lucrul acesta nu e tocmai creș-
.
tinesc, dar uneori explicabil. Oamenii zic: „A gustat din plăceri,
să simtă şi urmările lor, suferințele“. Totuși, pot fi podagro și şi
oameni săraci, Odată mi s'a prezentat un biet: servitor toarte
harnic, care căpătase podagră din cauză că în zelul lui pentru
servici, își neglijase foarte mult corpul. Alte cauze ale podagrei»
mai pot îi: muncă excesivă, purtarea hainelor ude, răceala, etc..
Podagra în grad înalt chinuește pe mulți oameni; în grad mai
mic: pe foarte mulţi.
 261

Pe unii îi tortureazăla degetele picioarelor,

pe alţila i cap,
pe unii în partea exterioară a corpului, pe alţii
inăuntru.
Pe oamenii simpli şi nu de tot Slăbiţi cari
prescripțiile, ii vindec bucuros și lesne. Insă îmi urmează
cu podagroșşii de
distincţie, nu-mi îac iluzii niciodată. Aceştia
sunt pentru mine
“o beleă; cei mai mulţi nu se vindecă cu apă,
nu doar că nu
s'ar puteă, ci pentru că se află sub indoitul
jug al moleşirii şi
al fricii de apă. : |
Un domn din societatea înaltă suferi de dureri
la picioare. Prietenii lui îl numiau în gluină un groza ve
viitor membru
:al societăţii podagroşilor. La prima dată s'a
vindecat numai
prin asudare (înădușire). Insă după un an, răul
s'a întors şi l-a
pus în pat pentru douăsprezece săptămâni; asudăr
ile au fost
acum in zadar. A trimis după ajutorul meu,
declarându-mi că
va face tot ce-i voi zice, numai să scape odată
de acele dureri
înspăimântătoare şi să fie sigur că ele nu se vor
mai întoarce.
In câteva săptămâni cura principală eră termin
se umilă și se siăramă varul nestins la atingerea ată. Cum
apei, aşă tre-
cură şi nodurile de. podagră ale bolnavului
sub acțiunea diie-
ritelor aplicări. Mai târziu pacientul repetă
din când în când,
unul sau altul din exerciţiile cu apă și, pe
cât ştiu, în ultimii
ani durerile nu i s'au mai. întors. Cititorul poate
cunoaşte aceste
aplicări din următoarele cazuri:
Un preot îmi dete de ştire căsi ard picioarele ca
le-ar îi ținut pe toc, că l-au disperat şi că nu şi cum
ştiă ce să facă.
L'am sfătuit să pună flori de fân în apă fierbinte
umile, să le scoată, să le stoarcă, să le întindă ca să se
pe o pânză de :
in, să-și înfășoare picioarele cu această legătu
ră în locul unde
îl doare și să le lege bine. După două ceasuri să
moaie aceleaşi
flori de fân în aceeași apă, să le stoarcă apăsâ
ndu-le şi să le
pună la -loc pe picioare; nu importă la a doua
oară,
de tân sunt calde sau reci. Preotul a făcut asttel dacă florile”
următoare. Deja după întâia jumătate de zi,
şi în zilele
durerile tari dis-
păruseră; după două sau trei zile preotul nu
mai simţea nici
0 durere.
Dacă bolnavul n'are la îndemână flori de fân,
paie de ovăz şi să moaie legătura în fiertur să fiarbă
ă. Paiele de ovăz
sunt de asemenea de mare etect. Sa se observe
că eu procedez
prin încălzire asupra începuturilor de podapr
ă, în scop dea
le dizolvă.
Trebue să previn pe cititori „despre o amăgire.
bolnavul nu mai simte Indată ce
dureri de picioare, pretinde
îirește că
e vindecat,
S'ar comite o mare greşală ținându-i-se în seamă
După întăşurările dela picioare trebue să urmeze părerea.
cel puţin câteva -
aplicări pe corpul întreg, pentru a scoate materiile
nesănătoase.
In primele trei săptămâni să se pună bolnavului
mantaua spa-
niolă, de două până la trei ori pe săptămână (câte 11/2—
2 cea-
 Ea. 262
de îloare de
suri); luna următoare să se facă câteva băi calde
fân sau de paie de ovăz, schim bând- o de trei ori.
podagră;.
Un muncitor cu ziua îşi atrăsese o boală grea de
întrun sac muiat în fiertur ă fierbinte
de trei ori pe zi se băgă
de ovăz; apoi făcu pe săptăm ână câte două băi de câte
de paie
330850 R., de ramuri de molift (pinus), altemând spălă de trei ori.
se da jos din pat şi să cu apă
La fiecare a doua noapte
câtva timp,
rece. După trei săptămâni era vindecat. Totuşi pentru ori în sac;
urmă cura astiel: întro săptămână se băgă de două
el se în-
în cealaltă făceă baile calde sus menţionate. In curând
slujba sa, cu puteri noui, și până în ziua de astăzi
ioarse la
muncește sdravăn.
aveă&
Un fântânar îmi arătă nodurile de podagră pe care le
mâinil or şi picioar elor şi cari uneori îi pricin uiaw
la degetele
dureri nesuferite. Eră podagră din udătură. ,
cari:
La fiecare două zile câte o baie caldă din acele de
la fiecare trei sau patru zile intrare a în sac. Aceste
am vorbit;
orice durere.
două aplicări au scăpat în scurtă vreme pe om de
în îlori
Să nu uit a spune că fântânarul își legă noaptea mâinile
de fân opărite.
“Un biet tată de familie fu apucat deodată de nişte dureri
tari în membre ; dacă aceste tăieturi și arsuri erau pricinu ite de
sau altcev ă nu ştiă. Simţeă numai niște stâşier i cari îl
podagră 4
„ făceau incapabil de muncă. “rivala
a cositul ui fânului . L-am sfătuit să se-
„ Eră tocmai pe vreme
o gaură
ducă la căpita sa de fân care eră în aprindere, să facă
şi să se acoper e cu îân,,.
„în fânul fierbinte, să se bage înăuntru, numai
râmâr ă afară. A tăcut aşă şi
aşa ca numai capul să-i
întrun sfert de ceas a asudat astiel încât i se păreă că este:
şase ori, în timp de zece zile, ţăranul a
întro baie caldă. De
deplin.
cut astiel câte o baie de fân în căpiţă și s'a vindecat pe acela
Nu pe oricine l-aş sfătui să facă aşă. Dar numai
antă a abu-
care a încercat leacul acesta, cunoaște puterea dizolv
scoase prin
ralui de fân. Boale vechi, înrădăcinate, pot fi adesea
inofens iv. După practic a mea, poate trage cineva
acest abur această.
cel mai mare folos din baia de fân dacă, îndată dupăbrâu, şi-şi
baie, intră repede într'o găleată cu apă rece, până la
întrun
spală partea de susa corpului. Cine face aşă, se întăreşte
chip extraordinar.
ios,
Felul acesta de lecuire nu e aşa de prostesc, caragh pe
după cum se pare unora. Aceast a au dovedi t-o,
excentric,
. Acești
lângă alţii, şi doi oameni de cea mai înaltă stare socială
de aburi de îân, s'au reîntăr it într'a-
doi domni, după '15 băi
se mai recuno şteau pe ei înşişi ; au rămas nedu-
tâta, încât nu
numai le transf ormase
_meriţi cum un mijloc atât de simplu nu
organismul, ci le creiase parcă altul nou.
Nu preget a susţine că reumatismele mai slabe, crampele,
două
rămăşiţele de boale grele, se scot lesne şi desăvârşit prin
trei sau patru băi de acestea , de abur de îân.
 263

Vezi tu, iubite ţăran, ce comori de viaţă şi tărie ai în ju-

rul tău? la încearcă-le odată. Vara, când ești obosit de tot,
aruncă câteva mâini de fân sau de ilori de fân în apă fierbinte,
şi aşteaptă până să fie apa numai căldişoară; bagăţi atunci pi-
cioarele înăuntru şi ţine-le un stert de ceas. O astiel de baie îți
scoate oboseala din toate încheieturile.
Şi când odată vei simți în vr%o parte a trupului durere
mare şi arsuri, tii cuminte! Buruiana mântuitoare o dai în fiecare
zi vitelor tale. Intrebuințeaz-o şi tu odată, pentru corpul tău.
Un gospodar ven: şi-mi spuse:
„Am adesea dureri tăietoare la cap, mai cu seamă când se
schimbă timpul, aşa că sunt incapabil să-mi caut de treburi. Şi
durerile îmi vin și în spate, cu deosebire în şoldul de sus; iar
când mi se lasă în picioare, atunci nu mai pot să merg. Indată
ce beau un pahar de bere, mi se urcă durerile la cap. Deoarece
suiăr astiel îngrozitor, de mai multe luni, îmi e cu neputinţă
să-mi văd cum se cade de alaceri și deja adesea am simţit un
mare. desgust de viaţă“.
Aplicările au fost următoarele: 1) Două băi de paie de
ovăz pe săptămână, calde de 30% R., de câte o jumătate de
ceas iiecare; îndată după baie spălare sdravănă sau o baie
scurtă rece; 2) In fiecare zi câte o turnare de apă pe cap şi pe
genunchi; 3) De trei ori pe săptămână spălarea îutrezului corp,
cât se poate de repede, în sudoare sau noaptea în pat. 4) In
iiecare dimineaţă şi seară câte o ceaşcă de ceai, de 5 până la
şase foi de soc, rupte atunci, tăiate atunci şi fierte 5 minute.
In patru săptămâni gospodarul era atât de complect reîn-
sănătoşit, încât cunoscuţii săi declarară că era reîntinerit.
Pentru ca pe viitor boala să nu se încuibeze din nou, să
facă pe tiecare lună câte o astiel de baie și, odată sau de două
ori în fiecare săptămână, să se spele pe tot trupul, în sudoare
sau noaptea, sculându-se din căldura patului.
Un industriaș vine şi-mi spune:
„Mi s'au umilat tare amândouă picioarele; îmi sunt ţepene
de tot, nu sunt nici un moment fără dureri; adesea nu pot să
dorm măcar un ceas pe noapte: cu deosebire în membre du-
rerea îmi este mai violentă. Braţele îmi sunt deasemenea țepene
şi mă dor tare. Poită de mâncare am, dar îndată ce mănânc,
mă umiiu așa că d'abia pot să mai respir. Nu mai pot aproape
să umblu și am amețeli, mai cu seamă dimineaţa la sculare, în
aşa îel că nu știu unde mă atlu. Am văzut medici destui şi am
luat multe doctorii, dar pe cât pot să judec, starea mi-a devenit
mai rea; adese-ori îmi doresc moartea“. i
Acest om era destul de puternic și arăta mai mult a un
berar bine hrănit decâta industriaș, deşi mânca simplu şi nu bea
bere multă. Era în vârstă cam de vreo 50 de ani. După decha-
rațiile doctorilor, cauza mizeriei lui era îngrăşarea inimii.
In cinci săptămâni fu scăpat de toate numeroasele-i sufe-

.
 . 264

rințe şi se putu iarăș bucura. de sănătate deplină. Cum a scăpat?

Iată cum: 1) La început, în fiecare zi, pe urmă la două zile şi
mai pe urmă la trei zile odată, i s'au întăşurat picioarele în
îloare de fân opărită în apă fierbinte; floarea de fân se punea
caldă deadreptul pe piele şi se lega cu cârpe calde; legătura o
ținea două până la trei ceastri; 2). La fiecare patru zile, trebui
să se îmbrace cu o cămaşe muiată în fiertură de iloare de fân.
Când umilătura dela picioare dispăru în mare parte, se făcu
bolnavului odată pe zi un duş pe cap şi altul pe genunchi; ase-
__menea trebui să facă băi reci până la brâu. Aceasta urmă cinci
săptămâni.
Reumatism acut (gută, podagră).
(Din „Testamentul meu“).
Intro zi veni la mine un berar burtos şi-mi zise: „De
douăzeci de ani suier de gută; multe săptămâni din an am îost
nevoit să le pstrec în pat și multe dureri am trebuit să îndur.
Fiindcă am oconstituție bună şi sunt un astfel de om robust, n'am
vrut să renunţ la profesiunea mea şi aşi mai vrea să îac o
încercare şi aici; căci știu că iarăşi a venit timpul când boala
ce iveşte şi acum aşi vrea s'o previn, dacă se poate.
„Răstătat nu sunt, asemenea sunt rezistent la dureri. Mo-
mentan membrele îmi sunt înțepenite, dar fără dureri. O să ră-
mân aci câteva zile, dacă am perspectivă de îndreptare“.
„După prânz, la ceasurile trei, am mers cu acest domn în
şopronul meu, unde aveani instalate aparatele de hidroterapie
şi i-am făcut o turnare superioară puternică și, îndată după
aceea, o turnare pe genunchi. Aceste două turnări i-au făcut bine
şi omul începu să tragă nădejde. A doua zi dimineaţa, la cee-
surile opt, ei veni cu bagaj cu tot, pentru a pleca îndată, fiindcă
brațul i se umilase rau şi ii pricinuia niște dureri grozave.
„Ştiu, zise el, că trebue să siau două-spre-zece sâptămâni
în pat, și aşa fiind, nu vreau să fac supărare la nişte străini“.
Din îericire diligenţa plecase; altfel n'ași ti mai putut să-l
' rețin, Destăşurând toată elocința mea, am putut, în sfârșit, să-l
înduplec, să facă braţului umilat, cum şi celuilalt, sănătos, o
turnare energică cu apă caldă de 50. Durerea cedă în timpul
tumării de apă şi când aplicarea se isprăvi, omul zise:
„Ei, acum durerea iar a trecut, dar: tot. n'am curajul să
urmez înainte“.
La trei după amiază căpătă o turnare superioară şi o tur-
nare pe pulpe, după care orice durere încetă; a rămas atunci
14 'zile la mine, în care timp i se făcu zilnic două turnări cu
apă „rece, şi nici odată durerea nu-i reveni. Din contră, picioa-
rele și braţele îi deveniră mai vioaie, membrele mai libere şi
mai dispuse la umblet, şi omul se simţi ca renăscut. l-am dat o
ordonanță cum să mai facă acasă câteva aplicări, şi anume:
 265

două semi-băi, două turnări superioare

și o turnare dorsală, pe
săptămână,
Aşa a urmat din toamnă până în prim
şi declară: ăvară, când reveni
„De două-zeci de ani n'am mai petre
bună. Am ataceri întinse și am putut să-mi cut o iarnă așa de
apa e o comoară pentru un om ca văd singur de ele...
mine“.
Făcu iarăși aplicări timp de șase zile
pentru a mai întrebuința şi acolo niște și plecă apoi acasă,
bagatele, ca o continuare
a curei. Astiel acest domn vine deja
de cinci ani de zile în fie-
care an, să mă viziteze, pentru a-și
arăta, zice el, recunoştinţa.
Este în vârstă de 66 de ani și, d» când
rumen la față şi spune că la vârsta face cura aceasta, arată
de 50 de ani, nu se sim-
ţia aşa de vioi ca acum.
Cazuri de acestea am tratat foarte multe
acestea la convingerea, că apa rece și am ajuns prin
merită incontestabil prete-
rința, deoarece printr'însa cineva poate
ne toate materiile stricate și să întăr să dizolve şi să elmi-
ească corpul în așa mod,
” încât însuși organismul nu mai toler
ează opriri sau îngrămădiri
vătămătoare,
Dar sunt deasemenea convins că ,
cineva niciodată de tot cu aceste aplic nu trebue să înceteze
ări ale apei, deși nu e
nevoe să facă tocmai multe. Cel puţin
săptămână vor îi de ajuns, şi cele una sau două aplicări pe
mai potrivite sunt: o semi-
baie şi o turnare Superioară, pent
ru oamenii mai. robuști, sau
pentru persoane puţin nai slabe,
o semi-baie şi o turnare su-
perioară la două săptămâni. Sunt
asemenea de părere că oame-
nii slabi, tratați numai cu apă rece,
obțin cele mai bune rezul-
tate; trebue însă să aibă grije a se trata
mai cu multă cruţare Și să nu dist corpul cu cât se poate
rugă prin aplicări prea tari
căldura naturală Şi, în locsă se dizolve, să nu intirească
mult nodurile formate de gută şi mai
. A
Cum trebue să se facă aplicările
stituție delicată, o arată exemplul urmă pentru un pacient de con-
tor: Un funcționar nici de
“cum corpolent, dar nici slăbit la faţă, suferea de gută, şi când
era silit să stea în pat, boala dura
8—10
următoarea rețetă: Noaptea să-și spele săptămâni. I-am prescris
în pat tot corpul şi anume
cu apă rece de tot şi cu puţin oţet.
In fiecare dimineaţă să tacă
O tumare pe genunchi sau pe pulpe
,
turnare superioară şi, în timpul zilei, în fiecare după amiază o
mai bine, să-și afunde odată braţele la pent
o oră care i-ar plăcea
Așa s'a urmat zece zile şi bolnavul ru 2—3 minute în apă.
s'a simţit cum nu se mai
poate mai bine; căldura naturală
sporise, durerile cedară, paci;
entul căpătă poftă de mâncare
și un sonin neturburat. A doua
rețetă a fost: Intr'o zi o turnare
pe pulpe, a doua zi o turnare
dorsală şi la fiecare două zile o
_turndre superioară, Spălătura
totală fu desființată, iar brațele
trebuiau atundate zilnic în apă.
Prin aceste aplicări organismul
îu fortificat, mai ales spatele,
 P ate oile ded iti baie Saie d tai

266
iost
căldura naturală îu sporită şi mai mult şi excreţiunile n'au
continuat pacie ntul două săpt ămân i.
întrerupte. Astiel a re. pe
A treia reţetă a fost cea următoare: într'o zi turnaturnare
re două zile o
pulpe, a doua zi o semi-bae şi la fieca
ta aceasta
superioară. Braţele nu mai erau afundate în apă. Reţe
pacientului şi el credeă că acum
dete şi ea rezultate favorabile
să facă şi agasă două semi-
totul se va isprăvi. Dar a trebuit
pe săptămână, şi să umble în
băişi două turnări superioare
ru deosebita întărire a cor-
zpă de 2—3 ori pe săptămână pent
te un an de zile cu truta-
pului. Acum pacientul a urmat înain
mult. In cele din urmă a declarat
mentul acesta, care îi plăcea
de bine ca acum. Ca tratament
că nici odată nu se simţişe aşă
şi anume mai întâi de vul-
intem îi prescrisesem diferite ceaiuri, e de ienupere, timp
voab
tarancă .(icratium), coada calului şioțel sau hericic şi boabe de
de 10 zile; apoi ceai de peiin , trosc
ui şi rădăcină
ienupere, şi în stârşit, ceai de cintaură, coada calul
fost luate numai în porțiuni
de boz. Dar toate aceste ceaiuri au
.
mici, 3—4 linguri, dimineaţa şi seara
Dacă în timp ul cure i se anun ţă deodată dureri mari, în braţ
umil ă şi se roşeşte, așa încât ca-
sau în picior şi articulația se
ne îndată apă pe locul aceia
pătă taţa porțelanului, să se toar
cedează, şi dacă revine, să se
“imp de 1—2 minute. Durerea
repete apoi turnarea.
şi în rinichi).
Boala de piatră (piatra în băşică
ează o piatra mai mare,
Adesea se întâmplă de se form
ca udului și în rinichi. Cine a
sau mai multe pietre mici, în păşi
mit el însuși, cunoaşte durerile
văzut bolnavi de piatră saua. păti si-
e. Vindecarea cu apă este
spământătoare, ale acestei boal lesn icio asă şi mai bună .
mai
gură şi tără dureri precum şi cea de ovăz . Paie le de ovăz
In primul/rând se fac băi de paie
coada calului) se fierb vreo
(cine nu le are le îndemână, să seia tace o baie caldă de 30% R.
jumătate de ceas şi cu apa lor,
la ieşire, pentru a nu îi prea
Bolnavul stă în baie un ceas, iar
rece. Astiel de băi se not îace
moleşit, se spală bine cu apă ori pe
trei pe săptămână. Oda tă cu acestea, de două sau trei ei, com-
înfăşurare scuwtă sau, în locul
săptămână câte 0
dure roase, (o cârpă de in, îndoită
prese ude, reci, pe părțile re
"în patru sau în şase şi deas upra obișnuita legătură, izolatoaîac
uă apli cări le aces tea se
de aer). Bine înţeles că amândo ra sau pietrele din băşică sau
totdeauna în pat. Ele dizolvă piat
aa
eicaii

:
rinichi şi scot bucăţelele afară. tebu e să se .uite ceaiul.
Insă tocmai la această boală nu
*
ul de ovăz. Ovăzul st fierbe
In rândul întâi ca înlesnire, stă ceai ură câte două cești pe
îiert
o jumătate de ceas şi se bea din decât al ceaiului de ovăz, îl
fiecare zi. Eiec t mai pute rnic încă
se pregăteşte în acelaş chip.
are ceaiul de. paie de ovăz, care
 267
A

Ceaiul de coada calului mai că nu e întrecut de altul.

rugului (căcădaria) dă de asemenea un ceai Poama
cu efect vindecă-
tor, (dar acesta trebue luat un timp mai îndelungat !).
mi-a dovedi
Experienţa
t că ceaiul împiedică pe viitor formarea de
de pietre. Aplicările de cari am vorbit mai sus astiet
se vor face în-
tregi, așa cum cum am spus, în vreme de două
tămâni, în urmă, alte trei sau patru săptămâni, sau trei săp-
se .vor face nu-
mai pe jumătate. Boala va trece desigur, cu binec
Doctorului tuturor doctorilor. uvântarea
Un domn caie a făcut şi urmat întocmai după
mi-a povaţa mea,
spus că în câteva săptămâni i-au eşit mai multe
bucățele foarte mici de piatră. sute de
Un alt domn pătimia atât de tare de piatră,
încât tăria sării
interioare îi pătrunse în picioare, unde
se formă un număr mare
de umilături mici. la acelaș timp simţiă în tot
corpul o gâdili-
tură foarte neplăcută, pișcături Şi arsuri. Treize
ci de băi în curs:
de un an, mantaua spaniolă îmbrăcată de câteva
ori pe săptă-
mână și ceai din felurile arătate mai Sus, au
alungat cu desă-
vârșire boala şi urmările ei chinuitoare.
Acum, ca încheiere, un cuvânt către tânăra gener
critic aţiune, care
ă atât de bucuroasă pe cea bătrână, tocmai pentr
trână și bazată pe prejudecăţi, pe ignoranță ucă e bă-
şi bigotism, cum
zice dânsa, pe când din parte-i, ea aspiră
tot la lucruri noui
și apucă cu grabă orice lucru fie bun, fie
rău.
Pentru toate boalele, cari devin din ce în
roase şi mai dureroase — și în rândul acest ce mai nume--
ora este şi aceea
de care vorbirăm, — Creatorul a purtat de grijă omulu
i, cu milă.
şi înţelepciune. Peste tot pământul, Dânsul
a tăcut să crească
plantele și ierburile cele mai diferite, cari alină
durerile, sting:
răulși țin pe om sănătos. Oamenii însă au șters
din tarmacopee,,.
adică din cărţile. ce conţin descrierea tuturor
leacurilor, pe cele |
mai multe din aceste plante şi ierburi, ca pe
niște leacuri igno-
rante, învechite, trezite. Această stergere
a adus-o progresul
(dacă aceasta se poate numi progres). Totuşi
, Atotputernicul:
înscrie pe fiecare an aceste plante şi ierburi
în cartea cea mare
a naturii. Dânsul n'a şters pe nici una, nimic,
nici o tutiţă, nici
o î.unză,
Cine are dreptate?
Curios lucru! Orice animal, cu deosebire ori ce
batic, face pe voia înțeleaptă a stăpânului animal săl-
și creatorului său.
Impins de instinct, ştie să găsească buruia
na. vindecătoare de
orice rană, de orice durere de care sufere.
Strămoșii noştri au.
făcut ce-au văzut că făceau animalele.
Eu laud progresul în multe ştiinţe și mă bucur
nu tot ce se ascunde sub această inscripție de el. Dar
modernă e cu ade-
vărat progres.
i
1) Dau patru feluri de ceai, cel puţin unul din ele va
oricui, fi la îndemâna
 268

„Cărticica mea e în prima linie pentru săraci și pentru bol-

navii dela ţară, acestora le zic deci; :
„Mulţumiţi Creatorului vostru şi pentru acest dar bun, ba
pot să zic, adesea cel mai bun, şi nu pismuiți deloc pe cei
bogaţi :
„Rămâneţi liniștiți cu leacurile voastre inofensive, extrase
din plante! Chiar dacă buruienile, fiind bine nimerite, nu vă
vindecă îndată, aveţi cel puţin siguranța că nu pot să vă va-
teme întru nimic, fie ele întrebuințate pe dinaiară sau luate pe
dinăuntru. Lăsaţi bogaţilor materiile lor minerale otrăvitoare, poarte
ele orice nume şi află-se în orice parte a lumii!
„Aşi simţi o nemărginită durere, dacă şi voi aţi călca în
picioare acest dar al lui Dumnezeu, adică plantele vindecătoare
pe cari Domnul le face să crească inaintea caselor voastre, pe .
ogoarele voastre. Atunci nici eu, care de altiel ţin atât de mult
la voi, n'aşi putea să vă mai ajut!

Gravela (nisip şi piatră)

(Din „Testamentul meu“).

Printre multe infirmităţi ce chinuesc omenirea, gravela -şi

piatra sunt de sigur cele mai grozave, fiindcă aceste intirmităţi
pot luă proporţii toarte mari şi put aveă 0 durată foarte lungă,
fiind adesea şi incurabile.
" Formarea gravelei şi a pietrei se face în rinichi și în bă-
şică. Când organismul cade în slăbiciune şi toate materiile uzate
nu. sunt expulzate şi eliminate la timp, atunci materiile rămase
in corp nu rămân mult timp fără urmări triste pentru el. De
multe ori trebue vreme îndelungată până ce nişte materii stătute
“ şi învethite să fie eliminate din corp prin vreun abces. Tot aşă
se poate lesne strica şi în rinichi unele materii, parte din cauza
unor congestiuni mai mari sau mai mici, cărora adeseori aici
mu li se dă atenţiune, şi parte în urma unor opriri sau stagna-
ţiuni, şi acele materii nu pot îi expulsate, şi eliminate a timp.
Din acestea se formează apoi în rinichi, sub imperiul unei căl-
duri persistente, niște cruste sau pojghiţe mici cari se întăresc
şi se învârtoşează.
De câte ori nu se întâmplă că urina excretează, în. curs de
mai mult timp, un sediment cărămiziu, care se lipește cu tărie
de oală! Când prin această materie roșie se iormează mici
grăunţe şi acestea se găsesc întrun număr prea mare în oală,
atunci omul este atins de gravelă sau piatră. :
Acești grăunţi de nisip stând mai mult timp în rinichi, se
pot înmulţi în mod considerabil şi ustură toarte tare, dar în cele
din urmă tot sunt încă expulzați şi trec prin canalul urinar. De
oarece însă canalul urinar este îfoaite strâmt și impresionabil,

A
 269
; grăunţii de nisip cauzează la eșirea lor niște dureri
Jente, numite colica rinichilor. foarte vio-
0 BAR tei
Dacă aceste grăunțe pătrund în băşică, cauze
mult rău prin faptul strângerii lor la un loc. ază şi aci
Dacă îngrămădirea,.
este mare; atunci materiile se pun în mişcare,
şi pnntr'un nou
sediment se formează încetul cu încetul nişte
pietricele mai mari.
sau mai mici, cari pot creşte până ce iau nişte
dimensiuni enorme. a RA
Aceste pieticele consistă mai ales din nişte
uric, var, etc. din cari se formează treptat-trep săruri de acid.
tat nişte pietre
mari. Când aceste pietre trehuesc să iasă cu urina,
în canalul urinar durerile cele mai penibile. Dar ele cauzează .
o astiel de piatră
poate să crească și până la o mărime atât
de considerabilă, .
încât nu mai poate să mai iasă prin canalul
urinar. Dacă ea
pătrunde în deschizătură, o astupă, și apa
nu se poate: scurge:
regulat. Atunci de obicei o operaţie devin
e necesară. d,
Dar există şi remedii prin ajutorul cărora
pietrele se pot
dizolvă chiar în bășică.
Un domn din Ungaria, care, după cum spune (4
ă el, îndurase
dejă de mai mulţi ani nişte dureri nespuse
și nu găsise un re-
mediu care să fi oprit formarea de piatră,. veni la mine,
a ace cura de apă. Pentm a elimină grave pentru
la și piatra, omul ,
făcu aplicaţiunile necesare. Din întâmplare
se vede, tocmai atunci ȘI
eu recomandasem, într'o conferință, iarba
troscoțelul sau hericica,
mai ales în contra gravelei și a pietrei. Acest
domn adună în--
dată după aceea o mare cantitate de asem
enea ierburi, puse
pe îngrijitoarea sa ca să i le fiarbă încă
fiind verzi, bău în in-
terval de câteva ceasuri trei cești din acest
ceai și continuă cu
el timp de câteva zile, după cum îl tăiă- capul
. Dejâă. după zece .
ceasuri scoase cu urina vreo cincizeci de
pietre destul de mă-
ricele și bine înțeles, şi o cantitate considerab
ilă de mucozități .
şi sedimente din cari se formează pietricelele
. Zece zile a con-
tinuat această eliminare, şi când excreţiunea
de pietricele a în- *
cetat, omul era însănătoşit pe deplin..
Aceste pietricele permiteau a se deduce foarte
forma lor, că erau bucăţi din pietre mai mari. ușor, după.
Dar fiindcă pa-
cientul luase dejă multe leacuri şi pietrele
niciodată scoase afară, am căpătat prin aceastamari nu fuseseră.
acest ceai dizolvă pietrele. Fiindcă această. convingerea că
cură
conversaţiilor tuturor, mulți inşi,. din Curiozitate, deveni obiectul:
troscoțel și peste doui-spre-zece dintrinșii au băut ceai de
„eliminarea de pietricele în urma acestui. ceai. putur ă să constate -
Persoanele însă cari băuseră ceai de trosc
trebuință, ci numai așă ca să încerce ce oțel fără n'ci e
efect le va îace, au.
constatat că au avut adesea dureri insup
ortab
mare în rinichi, dar m'au dat nici o importanță ile şi o căldură .
acestui fapt, cre-
zând că durerile vor încetă dela sine. -
Prin urmate, pare, deci a îi exact ceeace sunt
susține, că întâi se produce o mică imilamaţie înclinat a
, şi mai târziu,.
căldura cauzată de inflamație favorizează
formarea pietrelor.
3
Ld

: 4
IE pe Pot To e ERROR PR SIISR IP at AIR 0 PD AER SR ORI e SIPE A
 N

270

sau mai puţin

"Dacă deci se jivesc adeseori dureri mai mult
deduc e, cu drept cuvânt, că
violente în regiunea rinichilor, se ta ne o dau
i. Dova dă despr e aceas
se formează pietre în rinich şiade rinichi:
de şale
iarăşi mulţi cari se plâng adesea de dureri cari anunță
se ivesc semne
căci de cele mai multe ori la aceştia
că ei sufer de nisip sau piatră .
enea stare de
Când cineva vrea să remedieze o asem despre
Aucruri, trebue, înainte de toate, să se lămurească bine
cauzele ce au .produs-o.
dintre organe
Găsesc cauza principală în moliciunea unora organismui
că
sau în moliciunea corpului întreg, cum și în faptul
ne materi ile uzate.
nu mai este în stare să expul zeze și să elimi
ea că un orga»
O altă cauză trebuie căutată în împrejurar
ează aşă bine, şi cu chipu l acesta unele
nism slăbit nu mai diger urmar e pătrund
prin
materii stricate nu mai sunt eliminate, sc câtuşi de
Nu mă îndoe
în sânge și produc astiel sânge rău. rile iritante
mente le, băutu rile şi mâncă
puţin că sărurile tari, condi
întrețin această boală.
n se întâmpina
La ţărani, cari au un regim quasi-vegetaria
se întâm plă şi cazuii de
foarte rar gravela sau piatra; dacă însă abătu t dela traiul
oamen ii s'au
acestea, atunci se poate zice că mare de con-
it, și au facut un uz prea
sau regimul lor obișnu ;
-dimente sau de sare.
acest rău, ar
Cea dintâi medicaţiune pentru a combate de a-l
organismul,
“ebui deci îndreptată în sensul de a îortitică pentru ca el însuşi
o activitate din ce în ce mai mare,
excită la
de aglomerări.
să înceapă a expulză şi a elimină astiel
ui o hrană bună
Deasemenea trebuie să se dea organismul rea de nisip
izeze forma
şi să se evite tot ce ar puteă să iavor pot favor iza aseme-
şi sarea
sau piatră. După cum condimentele elimi nă din corp
ă remed ii intern e, cani
nea afecţiuni, tot așă exist ierbur i prin cari se
nisipul şi pietrele şi avem înt”adevăr multe
obţin rezultate remarcabile.
peste două-zeci de ani,
„Am cunoscut un preot care, timp de
de răsur ă, fiind că suferia mult de
bea în fiecare seară un ceai
numai grație acestui ceai
gravelă şi de piatră, şi care numai şi
atât de mult cu ceaiul
a scăpat de boala sa. Preotul se obişnuise
bită plăce re, încât îl beă şi
acesta, peniru care simţise 0 deose adevărat că se gân-
atunci când nu mai eră de trebumţă ; este iormarea de. nisip
pe viitor
deă că cu modul acesta va preveni i n'a mai sule-
căci de atunc
şi de piatră. El,îşi ajunse scopul, de peste opt-zeci
rit niciodată de rinichi, și a murit în vârstă
de ani. a suferit ani întregi
Un domn, care aparținea clasei de sus,
vindecă de această boală,
de piatră și de gravelă. Spre a se
lta medici renuniţi și
el făcuse multe călătorii, pentru a consu
Dar pietr ele tot se formau n: -
luase foarte multe medicamente. urina, nisip.
reu la loc şi mai în toate zilele scotea afară, cu
 271 :
Acestui domn i-am prescris următoarele aplicări: Patru
turnări pe pulpe, două turări dorsale, trei semi-băi şi două
tturnări superioare pe săptămână. Pe urmă a trebuit să bea zilnic
0 ceaşcă de ceai de coada calului, boabe de ienupere şi pelin:
«după 14 zile pietrele fură scoase în cea mai mare pante cu urina
şi orice durere dispăruse. Pacientul a mai întrebuințat după aceea
timp de 14 zile următoarele aplicări: Două semi-băi, două turnări
totale, o turnare dorsală și o turnare pe pulpe. După 14 zile el
se restabili de tot încât pută, cu mare bucurie, să se ocupe iarăși
de afacerile sale,
„_ Semi-baia a fortificat abdomenul și turnările dorsale au
favorizat și au determinat o mai mare activitate; mai energic
au lucrat turnările totale şi astfei au sporit nu numai puterile,
dar prin schimbarea mai repede a materiei, se formă înăuntru o
neoplastie' (materie nou creată) şi toate principiile bolnăvicioase
sau vătămătoare au tost înlăturate. Coada calului şi boabele de
ienupere au avut un elect dizolvant şi curăţitor, dar mai ales
recontoitant asupra rinichilor şi băşicii. |
Un domn, în vârstă ca de vreo 40 de ani, aveă, după de-
claraţia medicilor, o piatră în bășica udului, care piară nu pu-
tea îi depărtată, decât printr'o operaţie. Dar omul se temea
foarte mult de acea operaţie, cu atât mai mult cu cât chiar me-,
dicii spuneau că eră foarte periculoasă. Am prescris bolnavului
care, de altiel eră încă un om robust, trei băi calde de paie
„„de.ovăz pe săptămână, de 28—30v caldură şi de o durată de
25 minute.
După fiecare din aceste băi urmă o turnare puternică” de
apă rece. Afară de asta pacientul trebuiă să bcă 3 ceşti mari
de ceai de paie de ovăz. Aştiel a urmat: 2 săptămâni şi pie-
tele s'au sfărâmat în bucaţi şi au fost scoase afară cu urina.
Nu sunt obişnuit să întrebuințez băi calde, Şi nici nu le-aşi
aplică la oameni cu 0 constituție slabă; dar domnul în chestiune
eră încă destul de robusr, şi trebue să recunosc că liertura
de
paie de ovăz are o acţiune remarcab lă asupra boalei de care
ne ocupăm aci.
Când oamenii de o constituție mai slabă sufer de această
boală, pot face în locul unei băi generale, de 2-—3 ori pe săp-
amână o baie caldă de șezut de 260 —28 și de o durată de 15-20
minute, Pe lângă aceasta trebue să se mai facă apoi aplicări
mai slabe sau mai tari cu apă rece, de ex. turnări
dorsale şi
semi-băi, însă numai una sngură dintre aceste aplicaţiuni
pe zi;
asemenea pacienţii vor beă ceaiul pomenit.
In locul băilor de şezit s'ar putea întrebuința şi un abur de
șezut de apă de paie de ovăz, cu durată de 18—20 minute,
de
2—3 ori pe săptămână. Paiele de ovăz, amestecate cu
coada
calului, vor face de asemenea bune servicii. Și întășările cari
merg dela subsuoară până la genunchi au un bun efect, dar tre-
buiesc intrebuințate numai la oameni de constituție robustă şi
ui
 272

cel mult de 2—3 ori pe săptămână; dar şi aci trebue să se facă,

pe lângă aceasta, şi aplicaţiuni reci, de ex. 2-—3 turnări pe ge-
nunchi, pe săptămână, sau 1—2 semi-băi. ab APAR
Ca ceai, s'ar mai putea bea decocţiune de boabe de ienu-
pere, pelin şi coada calului, asemenea şi iroscojel şi coada calului.

Trânji (hemoroizi). pre

Trâniii (hemoroizi) se producîn urma unui anumit chip de
viață, ori sunt o moşteni:e dela părinți. Acei cari Stau mult în
cameră, oamenii de cancelarie, învățații, tuncţionarii, acei cari
mănâncă tot lucruri alese, etc., sunt mult bântuiţi de această
boală. "Țăranul, care tot anul se hrănește cu cartofi şi cu mâncări
simple tăinoase, care nu vede carne decât Duminicași la zile
mari, care în loz de bere și de vinuri tari n'atre altă băutură
e greu
'decât laptele și vinul apostolilor (apa), care munceştdin
în fiecare zi la câmp sau acasă, acela abia cunoaşte după nume
aceste sugătoare de sânge. j:
Trânjii (hemeroiziij sunt o boală îoarte apăsătoare, deși,
la început, şi adesea ani îndelungaţi, neprimejdioasă.
Deja mâncărimea şi arsura sunt ioarte neplăcute şi uneori
ioarte chinuitoare, dar mai chinuitore efectul lor deprimător asu-
pra spiritului, căci fac pe om mereu supărat, capricios, iritat. Sunt
cazuri în cari amărăsc viaţa în chip înspăimântător şi împing
iritaţia până la nebunie. 1
De aci deja se vede că nepăsarea față de această boală,
sau neluarea ei in mam băgare de seamă, nu sunt câtuşi de
puţin la locul lor. Trebue să îngrijească cineva ca răul să nu
se mărească, să ia un caracter urât: .
Dar ce, sunt cu adevărat trânjii (hemoroizii) şi cum se pro-
duc? De sigur, fiecine a văzut un curcan, precum şi sacii de
piele ce-i atârnă la gât, uneori ca nişte buzunare goale, iără
nici un conţinut. Insă îndată ce animalul se mânie, sacii de piele
se umilă, umplându-se cu sânge, devenind astiel niște globuri roşii,
Astfel de globulețe, pline cu sânge sau cu alt soi de
sucuri, sunt şi hemorizii fie că apar la exterior sau în interiorul
corpului, fie oarbe sau văzătoare, -Ă
Arterele sunt nişte ţevi elastice, cari se întind sau se des-
Diet
al
None
tind. Cu cât sângele pătrunde neregulat întrun loc, cu atât artera
se lărgeşte în acel loc, cu deosebire în punctul unde sângele
se adună, stagnează, întocmai ca o băltoacă. Se formează acolo
noduri mici ca negii. Se pot vedea la unii pe îaţă, la alţii pe
mâini. Nodurile acestea sunt umplute de sânge. Dacă se produc
în interiorul corpului, de exemplu în maţul cel mare de jos, 'se
numesc oarbe (închise) „din contta se chiamă văzătoare (deschise)
dacă nodurile apar atară, la capătul maţului şezutului 1),
1) Uni înţeleg hemoroide oarbe nodurile .ce nu se sparg, iar văzătoate
: |
pe cele cari se sparg şi curg,
 Pi
243 -

Din când în când astiel de noduri se sparg

lor e o materie de culoare închisă, adesea și conţinutul
sânge curat. La spar-
gerea nodurilor, bolnavul se simte mai ușura
şi sunt toate pline, suferă mult. Nu numai t; când are multe
la capătul maţului şezu-
ide
tului, ci și în interiorul acestui maţ se forme
ază astfel de expan-
siuni de artere. La o degenerare mai mare,
apar la vasele de
Sânge în interiorul corpului. Precum adună
turile neregulate, je-
iuitoare, urmează trupele regulate, așa şi
aceşti sugători de sânge
se ţin tot de artere, cu deosebire de cele
principale.
Cu cât nodurile apar mai numeroase şi cu
des, cu atât pot deveni mai vătămătoare cât apar mai
părților navălite de ele.
Nu rar se produc în acele părți bube rele,
rac (cancer) la incurabile, Rrecum
maţul șezutului, fistule şi altele.
O sporire de tot chinuitoare a răului o pot
miţii viermi ce se introduc în interiorul mațul aduce aşa nu-
ui şezutului. Cum
intră o țepușe în piele, așa se bagă dânși
i în peratele mațului.
In număr mare, dânșii rod maţul pe dinăuntru
și urmarea e buba rea.
Tratarea hemoroizilor cu apă .e lesnicioasă
multe cazuri de efect sigur. Numărul cazur şi în cele mai îi [, j
ilor
toda mea e foarte mare și la nici unul n'a lipsittratate după me-
Mai întâi să vorbim despre viermii dela
vindecare. Ea
„mici lipitori. Prezenţa lor se trădează șezut , despre acele -
prin ciupituri, mușcături,
rozături, gâdilări în partea şezutului (deși
acestea pot să arate
şi o nouă uniplere a nodurilor).
Să se îacă unul, două sau trei clisti
după altul şi apa să se dea îndată îndărătre afară.
reci, repede unul
în maţul șezutului, viermii se desprind, din Ajungând apa
locurile, unde stau
înfipţi, întocmai cum se desprind lipitorile de
presărate cu sare. Apa pe piele, când sunt
clistirelor întorcându-se îndată afară scoate
afară viermii cu sine. Dacă operaţia se repet
ă a doua și a treia
oară, ies din maţ o mare parte din viermi,
uneori chiar toți. Pro-
cedarea poate avea loc de două sau de
trei ori pe săptămână.
De avem a îace numai cu noduri hemoroidale, trebuie să
fac a se observa lucrul acesta: Din locurile
„ grămădește prea mult, acest unde sângele se
sânge trebue scos; vasele :peste
măsură de umilate și deci care se întind pe
unde nu trebuie, e ne»
voie să se strâmteze la loc: necurățenia,
materiile de prisos şi
încărcătoare trebuesc date afară.
In scopul acesta sunt bune urinătoarele aplic
ări :
Bolnavul să-și pregătească în pat o compresă
în cazul nostru, o pânză groasă, îndoită de dorsală, adică
iată în apa cea mai rece, atât de lungă ca mai multe ori, mu-
jungă până peste gaura şezutului, atât
să acopere și. să. a-
de lată încât să acopere
spatele; Bolnavul să se întindă peste aceas
tă compresă. și să
stea trei sierturi de ceas; dacă compresa
se încălzește, să o
moaie din nou.
De aci înainte e bine ca pacientul să facă trei
sau patru
13
 274

e. Baia se poate face şi

băi de şezut pe săptămână, reci şi scurt nu ţină niciodată decât
noaptea, sculându-se cineva din pat; să
an minut, ămână sau două
Cine sufere de hemoroizi şi face într'o săpt
mai îi supărător, de
răul nu va
cura descrisă, poate fi sigur, că la hrană, recomand pâinea
cumva nu va pieri cu totul. Cu privire şi covăsit, ferindu-se
de secară, carnea bine friptă, lapte dulce
de spirtoase.

Căderea părului
(Din „Testamentul! meu“)
a îi va părea
Privind cineva cu lupa un fir de păr, acest . Părul este
şi aspră
destul de groscior, având o coaje noduroasă
şi un protector sau apărător
nu numai 0 podoabă a capului, ci
au pierd ut această podoabă în parte
al omului,şi oamenii cari
ne este de mare tolos
sau cu totul, sunt vrednici de plâns. Părul poate îi considerată
erea
atât la căldură cât şi la îrig, şi pierd urmare de o mare
părul este prin
ea o mare nenorocire. Dacă
atâția oameni își pierd
importanță, se naște întrebarea: Decerăspuns voi pune numai
|, fie în parte fie cu totul? Ca
De ce pe unele pajişt i, cresc atât de
decât iarăş o întrebare: altele florile şi plân-
multe şi felurite plante și lori, şi de ce pe pier cu totul? Răs-
se împuţinează, ba chiar se oțiles c şi
tele plantele capătă hrana
punsul la această întrebare este: Dacă
că atunci vor prosperă;
prin care ele pot să trăiască și să creas
i se prăpădesc. Tot așă
dacă însă hrana li se isprăveşte, atunc
ele răsar din pământ, aşă și părul
este şi cu părul. Precum plant
ui, şi când terenul nu.
are un teren din care răsare: pielea capul şi cade. se Dar
mai are substanțe nutritive, părul se otileşte
iar rădăcinile să ră-
poate întâmpla și aceea ca părul să iasă,
capătă hrană destulă,
mână în pielea capului; dacă rădăcinile
părul începe iar să crească. îndelungată, se
Dacă un ogor se odihneşte vreme mai
necesare pentu pros-
strâng multe principii nutritive, cai sunt și se neglijează
perarea plantelor; dar dacă se cultivă prea mult
un rod nu va puteă
îngrăşatul pământului cu gunoi, atunci nici şi puternic are şi un
. Un organism foarte sănătos
să prospereze .
pe care crește, pielea
păr abundent și! sănătos, fiindcă şi terenul
sănătos. Când puter ea corpu lui slăbeşte şi orga-
„capului, este se împuţi=
nismul întreg se otfileşte, atunci încetul cu încetul
numai cu un copac
nează şi hrana părului. Omul însă nu seamănă
în pămâ nt și trebu e să întrunte îur-
sau cu o plantă care creşte și cu o
tuni, căldură şi frig, ci corpul omenesc mai seamănă
dacă este întrebuințată prea des și
unealtă ;această unealtă,
 275
“dacă i se cere să facă servicii mai
multe decât poate, lesne se
uzează și devine defectuoasă “şi -neut
ilizabilă ; există şi constitu-
'țiuni cari încă din copilărie sunt slăbi
te cu desăvârşire, şi la a-
cestea pielea capului nu mai poate
fi favorabil pentru creșterea părul fi bună, deci terenul nu poate
ui. Dai uneori peste nişte prunci
"născuţi abia de ieri-alaltăieri, cari
au un păr mai abundent decât
«alţi copii în vârstă de şase luni sau
un an. Acei copii s'au năs-
cut cu păr mult, ei au:o predispoziţi
e
-desvoltare a părului ; din contra, copii la o bună şi puternică
i cari n'au aproape de loc
„păr, dau dovadă despre o constituți
e ioarte slabă.
Dar precum poate cineva să-şi forti
ro hrană potrivită şi prin oțelire, dacă fice corpul întreg prin-
realiza o ameliorare şi la diferitele
este slab, tot așa se poate
organe ale corpului. Am cea
mai deplină convingere că un copil
slabu
zobust, dacă este supus la un tratamen ț poate să devină foarte
t sau regim potrivit. Dacă
însă copilul întreg se face sănătos
și robust, apoi și părul ca-
pătă hrană mai multă și atunci se
şi desvoltă mai bine. Dacă
rea cineva ca copiii să aibe păr sănă
tos și le taie din când în
“când părul în acest scop, poate fi sigur
ei vor căpăta aproape fără excepție că prin acest tratament
păr gros şi sănătos. Este
«deci limpede că prin căutarea şi îngri
jirea pielei capului se poate
'iniluenţa asupra creşterii părului,
dar că, pe de altă parte, dacă
pielea capului este slabă, părul se
prăpădeşte. Așa dar, părul
constituie oarecum un semn după care
putem cunoaște dacă con-
stituția omului este robustă sau slabă.
Părul meu încă din mica copilărie,
era
«dar niai târziu constatai Că, îndată foarte abundent:
ce eram prea mult ocupat
intelectualmente şi mai ales când făce
am pe lângă aceasta şi
siorțări corporale prea mari, mai totd
eauna îmi cădea o cantitate
extraordinar de mare de păr. Dacă făce
de ex. misiuni religioase timp de câte am un drum obositor, ca
va zile dearândul, puteam
conta cu siguranţă că o mare parte
din părul capului îmi va
cădea ; când reveniam insă la ocupaţia
mea obișnuită după câteva
zile, nu mai îmi cădea deloc păr din
cap şi chiar 'părul căzut
îmi creştea la loc. Părerea mea este
sprijinită şi de împrejurarea
-că această observaţie am putut să o fac nu
odată, ci mai adese
ori.
Intrun an au murit cinci persoane din
„căror moarte, bine înţeles, m'a mâhn intim itate a mea, a
it mult; atunci am consta-
at pentru întâia oară acest fenome
n..In ziua de azi, deşi . sunt
om bătrân de peste 70 ani, totuși, pot
să mai zic: Dacă mă ne-
«căjesc prea mult, îmi cade o. parte din
părul capului. ă
Căderea părului este mare, mai cu
cari au mult de gândit şi de meditat. deosebire la oamenii
Cu cât își obosește cineva
«nai mult capul, cu atât mai mult sâng
e i se urcă la cap; dar
“acolo unde pătrunde mult sânge, se
produce căldură. Este - însă
un lucru ştiut de toţi că, unde este
multă căldură şi -unde ea
«durează mult, acolo „plantele .se prăp
ădesc. Aşa cred. şi eu că
 276

ă prea
la oamenii cari lucrează prea mult cu mintea, este căldur l pe care
multă în cap și de aceea se produ ce o secetă în terenu
se explic ă și faptul
creşte părul, adică în pielea capului. Tot astiel de tot și se
și
că unii oameni cari de altminteri sunt sănăto de aceea,
robust ă, au totuși păr puțin;
bucură de o constituţie este
clasa cea mai bântuită de această intirmitate
prin urmare,
cari sunt mult ocu-
aceea a învăţaţilor. Siătuesc deci pe toți cei
să facă o cură de apă raţională, pentru:
paţi intelectualiceşte, sângele să nu
și ca
ca să-și menţină organismul în bună stare
îi apărată și
se strângă în cap; prin aceasta pielea capului va
nu va suferi de lipsă de hrană prin secetă .
cam corpolenţi..
Păr puţin au în genere și oamenii cari sunt
vor avea un păr sănătos; la
Rareori oamenii prea grași ca la
desvoltată
ei creșterea părului este poate pe jumătate de că asemenea 0a-
ceilalţi. Cauza trebu e căuta tă în împre jurar ea
şi de un tempe ramen t îleg-
meni sunt de o constituţie şubredă
oarecare lipsă de
matic și părul trebue să sutere în consecință
destul de timpuriu
putere. Dar dacă acești oameni îşi întăresc
prin aceas ta 20—30 kilograme:
corpul prin cura de apă și pierd
întâm plat deja în multe cazuri, apoi pe
din greutate, cum s'a puternic, și
măsură ce corpul va deveni mai sănătos şi mai
părul se va îmbunătăţi şi va prospera.
şi alte cauze
Dar afară de cauzele menţionate, mai există unii oameni
erea părul ui ; așă la
cari micşorează și slăbesc creșt
este cauza marei
nu munca sau obosirea intelectuală prea mare ânată; acest:
și desir
căderi a părului, ci o viaţă nenorocită l la o stare
reduc e tot corpu
trai imoral şi destrăbălat poate cruțat. Când un:
şubredă şi atunci desigur că nici părul nu este va ruină.
om își ruinează tot corpul, apoi și părul se
plantele de pe:
“m agricultură se întâmplă adeseori că toate Atunc i agricultorul:
un câmp sunt „ulcate la pământ şi se ofiles c.
câmp se află vierm i cari mănâncă
ştie prea bine că pe acest și în corpu l omului:
rădăcinile plantelor. De ce să nu se găsească mănâncă rădăcina
niște animalcule cari, tocmai ca vierm ii,
se întâmplă adesea că.
părului aşă în cât părul cade? De aceea
tot părul , deși se simt cu desăvârşire sănătoși:
unii oameni pierd
Cunosc un băiat de şcoală la care âm observat: odată că:
rotund, care semănă cu
aveă în mijlocul capului un spaţiu gol,.
tunsoarea popilor (catolici). Aceas tă supra față goală eră așa de:
cu greu un bărb ierar fi fost în stare-
artistică şi de precisă încât ă alte trei:pete de:
să o facă. După vreo trei săptămâni el căpătfăceă să cază părul
aceeaș formă. Aci trebuiă să fie cevă, care
slab și: nu arătă bine-
- şi opria creșterea altui păr. Băjatul eră cam din slăbiciune. Afară:
la față, căderea părului puteă proveni deci de aceea nu se
de acele pete însă, el aveă un păr abundent,se găseă cevă care
putea admite o altă cauză deeât că în piele Dar
“ mâncă părul şi opriă rădăcina să nu: mai crească la loc.
 277

“cum se poate explică aşă cevă? Intr'un corp bolnav

“Sucuri sănătoase; în aceste sucuri stricate se forme nu sunt
ază nişte
fiinţe vieţuitoare care se strâng în pielea capului
şi mănâncă
rădăcina părului,
Pentru fiecare din aceste infirmităţi ale părului trebue
“existe un leac cu care se poate obține vindecarea.
să
După convingerea mea, numai acolo nu este cu
putință
vreun ajutor, unde rădăcina părului a tost cu desăvârșire
distrusă,
dar rădăcina părului nu se nimicește așă repede şi cu
desăvâr-
şire ; şi. dacă există măcar “numai o rădăcină ofilită, l ajutoru
este încă cu putinţă. Dacă pe un pământ foarte scăpătat şi
necultivat
se pune gunoi (de îngrăşat) bun, atunci fără ca să se fi semăna
răsar mai întâi mii şi mii de plante. In acelaş chip se
t,
poate
înbunătăți și starea naturală a părului, cum şi pielea
capului şi
părul să fie readus prin remedii la o nouă viaţă.
Aceste remedii sunt: Inainte de toate să se influențeze
Orgânismul pentru ca el să elimine toate materiile bolna
ve; al
doilea trebue să se îngrijească de o hrană substanțială pentru
ca să se
prepare un sânge bun şi întreaga mașină omenească să
fie adusă
într'o stare mai bună; al treilea trebue să se exercite
o acţiune
asupra părţii principale, asupra capului, pentru că dacă
există
aci fiinţe parazitare de acelea despre care am vorbit,
ele să fie
nimicite. Pentru a obţine distrugerea lor, mă servesc
dejă de
mai mulţi ani de un decoct de urzică cu jumătate apă
şi jumă-
tate oțet; acest decoct se prepară în modul următor : pun
să se
“usuce urzici proaspete sănătoase şi le fierb în
jumătate apă,
jumătate oţet; cu cât sunt urzici mai multe, cu atât
mai bine.
Decoctul trebue să îie destul de tare, cam cao catea neagră. Cu acest
decoct se fricționează pielea capului odată pe zi. Dar ricțiu
nea
să nu se facă printr'o presiune prea puternică, spre a nu
se apăsa
porii prea mult, ci binişor pentru ca zeama să pătrundă prin
pori.
Pe urmă să se spele bine în fiecare dimineaţă pielea capulu
i cu
apă rece, pentru a se curăţi orice murdării. Că părul
trebue să
fie scurt, asta se înțelege dela sine.
Se știe că în urzică se ailă un acid; prin fierbere acidul
acesta se unește cu acidul acetic (acrimea oţetului), şi-şi
poate
sişor închipui oricine că, dacă acest decoct pătrunde
prin pori
până la rădăcina părului, microbii aflători acolo se distrug,
aşa
«că cu chipul acesta rădăcina părului dobândește posibili
tatea de
a creşte din nou. Dacă privim pielea unde părul a căzut
dejă
„de mult, o găsim netedă ca porțelanul și ea nu lasă
aşă lesne
să pătrundă și nici să iasă cevă printr'insa şi până şi pătrunderea
aerului și a umezelei este împiedicată. In acest caz
rădăcina
părului este de obicei distrusă cu desăvârșire. Dacă pielea
n'a
fost încă netezită atunci nu mi-a fost încă niciodată
imposibil
de a îace să crească părul. Am întrebuințat în acest
scop şi
zădăcina de lipan (pe franţuzeşte: bardane). Cum arm zis, capul
 trebue fricţionat odată pe zi cu acidul sau zeama de urzici
ca vreun ceas după ce capul a îost bine curăţat. Am găsit de-
asemenea că e bine a se unge odată pe săptămână cu untdelemn:
franțuzesc, mai ales când bolnavul e slab. Cu greu îşi poate
închipui cineva cu ce plăcere primeşte organismul acest ulei,.
şi apoi de ce o grăsime așă de inofensivă să nu aibăşi ea-
un efect favorabil?
Apoi, pe lângă aceasta, mai trebue a se influența și asupra:
corpului întreg, pentru ca el să capete o căldură egală, spre a
se regulă circulația sângelui și a se întări întreaga constituţie...
Dacă nu există şi o boală deosebită, apoi e destul: să se facă
două semi-băi pe săptămână, să se spele partea de sus a cor-
pului de 2—4 ori p* săptămână, să se umble în apă de 2—3ori
pe săptămână, sau să se iacă o turnare pe genunchi odată pe
săptămână, după cum organismul are mai mult sau mai puţin
trebuință de întărire, Asemenea poate să fie de ajuns. dacă se
fac pe săptâmână două spălări totale și două semi-băi.
Dar nu trebue să crează cinevă că, o cură de o săptămână
un păr viguros şi abundent;:
de zile e de ajuns pentru a recăpăta
-un timp oarecare
ci trebue să ştie că se cere totdeauna pentru:
a se obţine un rezultat. Un vizitator care venise pentru cură la
Wourishofen a urmat timp de şase săptămâni tratamentul în
contra căderii părului și n'a avut nici un rezultat; dar după şase»
luni a scris de acasă că acum părul îi creşte în abundență.

Dureri
de gât

Un tată vine şi se plânge că fiica sa, de patru ani, sufere

-de-gât, că e răgușită şi tușește. Capul şi corpul îi sunt umflate.
Am zis omului următoarele: Du-te acasă, încălzeşte niţică
apă cu oţet, moaie un prosop mic, stoarce-l şi înfăşoară bine gâtul:
copilei. D'asupra întăşoarăo cârpă uscată şi lasă să steă aşa un
* ceas. Apoi moaie prosopul din nou în apă cu oțet. Aşă să ur-
mezi șase ceasuri. Atunci desleagă gâtul şi-l acoperi uşor. Apoi:
moaie din nou prosopul şi aplică fetei o întășurătoare scurtă
(subsuori, în jurul corpului) ; d'asupra pune o pătură uscată şi:
acoperă copila. Ea să zacă așă un ceas,
Atunci dai la o parte pătura şi copila să rămână în pat.
Dacă după 6—8 ore respiraţia e încă grea şi tusea n'a încetat,
atunci poţi face din nou compresele la gât, ca mai sus, în timp
de un ceas sau două. Vei vedea că efectul va îi bun.
Omul a făcut cum i-am spus: şi după 30 de ceasuri copila:
s'a făcut sănătoasă.
Se poate aduce vindecarea şi dacă se va muiă” cârpa în:
 $

279

apă rece cu oţet, muindu-se cârpa din nou din ceas în ceas. Dacă
n'ar scădea căldurile sau fierbințelile, atunci să se aplice com- Pa

prese și la picioare, până peste pulpe.

Andrei mi-a povestit următoarele:
„Nu mai pot vorbi bine și aceasta de când m'a durut
rău un deget. Acum simt iarăși dureri în deget și gâtulodată
supără tot mai rău. Incolo nu-mi lipseşte nimic. Doctorul mă
că omușorul e prea lung
a zis
și că trebue tăiat, dar nu pot suferi
una ca asta“.
Eu observai că omul aveă capul umilat, precum și
a feței; prin urmare, trebuia să fie o umilătură şi înăuntrou,parte
nând organele şi, de aci, greutăţi în gât. je-
Fără îndoială că degetul cel bolnav n'a fost vindecat bine,
că materia veninoasă n'a fost înlăturată de tot. Cine va
elimină .
cu totul această materie morbidă şi va curăţi corpul,
acela va
vindecă și gâtul. Mai întâi trebue atacat răul din
corp, apoi din
părţile corpului. Primul lucru se face prin aplicarea
sacului şi
înfășurarea cu şalul. Sacul se moaie în apă caldă
cu paie de
ovăz, se stoarce, și omul intră în el Aşă să facă trei
zile pe
rând, câte o oră şi jumătate. In urmă să aplice sacul
numai la
fiecare trei zile.
Șalul să se aplice zilnic un ceas (şalul muiat în apă
pe spinare şi umeri); după două săptămâni spălături şi pus
(tot corpul); de două ori pe săptămână mantaua spaniol întregi
omușorul
ă. Dacă
nu e încă îndreptat, se pot aplică abureli la cap
două ori pe săptămână. Astiel răul se înlătură cu de
totul.
Un preot povestește: „In vara anului 1888 am simţit
când în când dureri uşoare în gât, împreunate cu puţină din
tuse. Când
vorbiam mai mult în biserică sau în școală, îmi slăbeă
răgușiam. Răul crescu în Septembrie şi Octombrie;
vocea şi
se făcu un
violent catar de gâț şi medicul găsi că eră prins
puţin şi plă-
mânul drept. Am fost la băi, am umblat prin munţi,
dar nu mi-a
ajutatnimic. Un medic mi-a propus să fac o mică operaţie, dar
n'am primit.
„In fine, m'am dus la Worishoten, spre a face încerc
ări cu
apă. Zilnic am turnat apă pe corp, și am umblat prin
două ori și, în scurt timp, am simţit uşurare în gât; apă de
durerea a
scăzut, vocea deveni mai forte și sonoră. Insă
vocea tot mai
răguşiă după multă vorbire şi simţiam dureri ușoare
trei săptămâni vocea îmi eră îndreptată de tot şi deîn gât. După
mai simt atunci nu
supărări“.
 280

Oprirea udului (Urinarea oprită)

Odată am fost chemat în grabă la un moşneag spre a-l îm-

părtăşi cu sfintele taine, căci se aşteptă să moară. Mi se spuse
că avea dureri teribile, că i se oprise udul. Alergai la bolnav.
Ca preot nu puteam îace nimic, căci bătrânul umblă prin casă
şi ţipă de durere; nu putea stă un moment pe loc. Nevasta lui
plângea şi nu ştiă ce să facă.
Spusei femeii să încălzească iute apă şi să aducă o oală
mare. În oală să pună o mână din planta coada calului și să
toame d'asupra apă fierbinte. Bolnavul s'a aşezat pe oală, așă
că aburul -isbea locul bolnav. Am spus să şeadă aşă 20—30 de
minute ; apoi să se culce, iar eu voi veni după un ceas spre a-l
împărtăşi.
După un ceas am venit, dar am găsit pe omul meu liniștit
în pat, plin de sudori. El îmi povesti, înveselit, că urinase dejă
ca doi litri şi că nu mai simţiă nici o durere. Aşă dar nu mai
aveă nevoie de împărtășire.
A doua zi bătrânul s'a mai aburit 20 de minute; a treia
zi s'a odihnit, iar a patra zi s'a dus la lucru.
Boala îi venise din răceală. Nu poate crede cineva, cât
bine face o asemenea buruiană simplă, întrebuințată bine şi fără
întârziere.
Un ţăran era bolnav tot aşa. Nu mai putea de dureri. Un
doctor veni și ii scoase udul cu un instrument. Dar ce să vezi?
Instrumentul se rupse şi rămase o bucată înăuntru. Câte dureri
până s'a scos această bucată!
Urmă atunci o inflamație teribilă şi cu instrumentul nu se
mai putea face nimic. Medicul părăsi pe bolnav zicând că nu
se mai putea vindeca Nenorocitul trimise după un preot ca să-l
pregătească de moarte. Din întâmplare preotul auzise cum vin-
decasem pe un unchiaş şi trimise după mine. Indată se între-
buință acelaş mijloc și eiectul fu mnunat. Bășica se deșertă,
intlamația se înlătură şi pacientul se făcu bine de tot. El sa a-
burit zilnic de două ori.
Se mai poate recomanda, ca, pe lângă aplicarea externă
să se facă un ceai de aceeaș buruiană şi să bea zilnic o ceașcă
de o litră, împărţită în 2-3 porţiuni.
Un muncitor sărac suferiă de mai multe săptămâni de a-
' ceastă boală. Din zi în zi i se făcea mai rău. Incepi să se a-
bureze cu buruiana sus numită, dar de data asta efectul era slab.
Aburii nu erau de ajuns şi trebuiau procuraţi printr'o altă aplicare.
Atunci s'a fiert coada calului, s'a luat o pânză îndoită de mai
multe ori, s'a muiat în acea apă și, stoarsă puţintel, s'a pus pe
locul bolnav. A fost destul să facă zilnic așa o dată la două
 281
“ceasuri, și să se aburească
,
teva zile el a început să mun ca omul să se vindece. După câ-
cească, fără să simtă cea
“supărare. mai mică
Intr'un alt caz analog, în loc
trebuințat apă caldă ameste de această buruiană am în-
cată cu oţet. Cârpele muiate
cate au avut acelaș efect bun. şi apli-
O temee zăcea deja de 19
avea cancer în băşică. Dure săptămâni și medicii ziceau
rile erau câte odată atât că
încât biata femee țipa de de mari,
se auzea din vecini. Nimeni
credeă că se va tace bine. nu mai
Am Siătuit-o să fiarbă din
mită coada calului (cumpărat iarba nu-
cârpă în apa aceea, să stoa ă dela farmacie), să moaie e
rcă puţin cârpa, să pună
ruiana fiartă şi s'o aşeze pe în ea
locul bolnav. Pacienta a simț bu-
it în-

cată de piatră. De atunci n'a mai

înlăturată.
avut nimic. Boala era cu totul
,
Un om de 64 de ani, dar sdr
udul. EI chemă pe un medic. avăn încă, simți căi s'a opri
Acesta zise că nu este doct t
orie

şi muria de sete. Medicul avea

puțină speranţă.
Eu am dat omului sfatul urmă
tor: „la o bucată de pânză,
(ca o jumătate de cearceat), îndo
eşte-o de mai multe ori, moaie-o
în apă caldă, întinde-o pe pat
și te culcă cu spinarea pe ea
la un ceas; apoi moi din nou ca
pânza şi o aplici la corpul
jos, ca un ceas“. de
Dejă după prima aplicare omul
ceput s'a făcut aplicarea zilnic de a putut urină ceva. La în-
două ori, apoi numai odată.
Intern, pacientul luă ceai de coad
a calului, o ceașcă pe zi, îm-
părțită în trei porţiuni. Tot aşa
de bun este şi rosmasinul cu
vin. Durerile încetară şi călduril
e dispărură. De atunci omul e
mai sănătos decât în trecut.
Ur ţăran, ca de 42 de ani ne spun
e:
„Sutăr de 4 ani şi mă simt tot mai
ud de 20 de ori pe zi și urinez totuş rău. Sunt silit să es la
i .prea Euţin.
„Dacă ţin udul o jumătate de ceas,
bile. Doctorii nu mi-au putut ajută mă apucă dureri teri-
. Am băut 80 de sticle de apă
minerală ;m'am simţit ceva mai bine,
Peste noapte trebue să mă scol la dar răul nu s'a vindecat.
fiecare jumătate de ceas. Nu
“Știu ce e de făcut“.
Aplicări ; 1) In fiecare săptămână două băi calde cu paie
„de ovăz fierte în acea apă; zece
minute în baia caldă, apoi e
 un”aaa stigusta
Cea(cdi (de săi ic
e e lCaza a rar d ada a pi
Csi

282.

jumătate de minut în baia rece şi iar zece în cea caldă; așa

sub-
de trei ori; 2) In celelalte zile câte o întășurare scurtă dela ovăz
suori până la genunchi, cârpa muiată tot în apă de paie de
şi compresa ţinută un ceas; așa să urmeze 12—14 zile; 3) Să
mezi zilnic trei ceşti mici cu ceai de coada calului, fiert zece
ute.
Omul și-a câștigat toată sănătatea.

Răguşala

şi
O fată de 11 ani își pierduse glasul de mai multe luni
'abia o puteai pricepe când vorbiă. La faţă era albă ca hârtia,
:
ochii vineţi; era foarte slăbită. Corpul îi era rece şi apetitul
pierdut.
In timp de două luni fata s'a îndreptat cu totul şi s'a în-
ă prin
tărit prin următoarele aplicări: 1) A umblat zilnic desculț
iarbă de 2—3 ori; 2) De 3—4 ori pe săptămână îşi aplica şalul
(muiat în apă, stors și înfășurat pe umeri şi piept); 3) O baie
de șezut pe săptămână; 4) Când era timpul cald se scălda' de
trei ori pe săptămână în apă stătută la soare. lapte,
Fata mânca bucate obișnuite de casă și mai ales
câte o lingură p2 ceas.
Un preot suferiă de răgușală cam totdeauna din Octom-
,
brie până în Mai., A încercat toate, a consultat pe mulţi medici
ani. In fine a căutat ajutor
dar fără folos. Așă a suferit 14
la mine.
L-am sfătuit să stea în apă. Dimineaţa își spăla tot corpul
sau și peste noapte când se deștepta.
totul
Dejă după 12 zile suferința îndelungată a dispărut cu
şi până azi nu mai știe de răguşal ă.
O probă mai mult, cât de radical vindecă apa.

Pierderea vocii

Vocea e atât de importantă pentru noi oamenii, încât tre-

buie să vorbim ceva mai amănunțit despre ea.
In viață se întâmplă adeseori, că vocea se pierde în parte
sau în total. Adeseori nu se cunoaște cauza. Unii mai pot vorbi
răgușşit, alții însă trebuie să recurgă la creion;
“Aşa, a venit la mine un preot, care mult timp a trebuit să
poarte la sine hârtie și creion, spre a nota ce voia să spună
 283
altora. Era cu totul incapabil de a-și îndeplini
misiunea de preot:.
S'a dus să caute ajutor, oriunde i s'a zis. A
făcut gargară, a
fost magnetizat, electrizat; i s'a ars gâtul cu lapis
(piatra iadu-
lui) de 14 ori și un medic i-a declarat că
nu va mai recăpăta.
graiul, căci lapisul făcuse prea multe stricăciun
i în gât.
Când nimic nu-i mai putea ajuta şi nici un
medic nu era
îm stare să-l vindece, atunci veni apa rece ca remediu; numai:
lui Dumnezeu și apei avu popa să mulțumeasc
ă de vindecare.
Preetul acesta părea a îi cu totul sănătos. Dar
după faţă
se putea cunoaște că-i lipsea ceva, căci culoarea
era turbure şi:
bolnăvicioasă. Nu prea simţia dureri în corp și
el zicea că nu-i
lipsia altceva decât vocea.
Gum poate oare un organ al vorbirii să fie
neapt când nu
e nici vătămat, nici nu se simte vreo durere ?
Când leg cuiva:
e batistă la gură, atunci nu e vătămat nici
un organ, cu toate:
astea omul nu mai poate vorbi. Ar fi o prosti
e să caut răul în
gât. Trebuie să desleg batista și se va desle
ga şi limba. Orga-
nele vorbirii pot fi sănătoase de tot, dar diferi
te înrâuriri, oare-
cum niște sub și supra-legături ale lor, opres
c vorbirea. Ce în-
râuriri sunt acestea?
i
Când curge un pârâiaș printr'o vale şi băieţii
aruncă pietre:
în albia lui şi îi astupă cursul cu noroi şi pământ,
atunci apa e
împiedicată de a-și continua cursul regul
at; trebuie să se Te--
verse la dreapta și la stânga din albie,
să caute alt drum şi
adânciri în care să poată curge mai departe
sau să stagneze.
Tot așa este adeseori în organismul omene
sc. Dacă ne-am pu-
tea uita în această mreajă complicată, am vedea că şi circula-
țiunii sângelui i se pun în cale adeseori
asemenea obstacole.
Urmările sunt închegări de sânge și umilări
ale peliței mucoase:
Cine n'a văzut oare un așa zis os viu (un
os peste altul)
la
mână sau la picior? Să ne închipuim
numai cum apasă o ase.
menea umilătură, sau orice ar îi, dacă
e formată înăuntru. Oare:
organul apăsat nu trebuie să fie împiedicat
în funcțiunea sa ?
Atâmă la un clopot din cele mai sonor
e un sac deacurmezişul
şi s'a dus orice sunet. Aci nu ajută
nici dacă arzi, nici dacă
baţi cu ciocanul.
Dar să ne întoarcem la mutul nostru, Prim
a udare de bust:
m'a făcut să recunosc închegările mari (Circ
ulaţia oprită), ce .
eu ca niște abcese. Acestea erau răufă
cător ii, cari ţineau prinse:
ca în lanţuri organele vorbirii, legăturile
vocii, şi le împiedicau:
 284

*n funcțiunea lor. Dacă acelea se înlătură, acestea se desleagă.

înlăturarea piedicilor s'a operat prin aplicări dizolvante. Ca apli-
care dizolvantă este în prima linie aburul la cap. Prin aceasta se
produc sudori peste tot corpul de sus. O turnare de apă rece
imediat va spăla şi duce tot ce s'a dizolvat şi va fortifica na-
tura. Pacientul fiind cam gras şi la aceste persoane sângele nă-
vălind de: ordinar în sus, trebuie condus mai la vale prin aburi
la picioare, urmând apoi o udare rece. Aceste două aplicări
(cari sunt legate una de alta în cazul nostru) se pot face în
fiecare săptămână odată, şi chiar de două ori, dacă persoana e,
foarte corpolentă.
O a doua aplicare, care are tot un asemenea efect dizol-
: vant în tot corpul, este mantaua spaniolă. Se adaugă apoi băi
reci (1—2 pe săptămână, timp de un minut cel mult); semi-băi
(până la stomac) spălând apoi bine corpul de sus; în locul băilor,
se poate întrebuința o udare a bustului şi a abdomenului.
Aceste aplicări, făcute regulat şi unite cu un regim raţional
— a nu şedea mult, a face mișcare în aer curat, a munci ceva
ușor, — au îndreptat totul. Maşina întreagă a început să meargă
iarăşi bine şi rotiţa vocii se învârtia iarăşi excelent, ca mai îna-
inte, fără pensulă, ardere şi electrizare.
Nimeni nu crezuse că acest popă îşi va recăpăta vreodată
glasul. In șase săptămâni el îu pe deplin restabilit şi astăzi încă,
vocea lui are un sunet şi o putere de ţi-e drag s'o auzi.
Un alt preot din valea Queis îşi pierduse glasul așa încât
timp de 5 ani fusese nevoit să pună pe un alt popă să-i ţină
locul. In acești 5 ani, a consultat pe cei mai celebri medici. A
făcut multă gargară, i s'a făcut operaţie; toate în zadar ! Firește
că toţi căutau cauza răului în gât, până ce în fine ultimul me-
dic, care i-a examinat gâtul, a declarat că în gât nu se găsește
absolut nimic rău, dar nu se ştie de ce nu poate vorbi. Numai
după această declaraţie pacientul luă refugiul la cura de apă,
de care se temuse așa de mult. Vocea îi reveni înainte de a îi
trecut o jumătate de an şi încă o voce așa de tare, cum n'o
mai avusese.
La această persoană nu lipsea de asemenea absolut nimic
la organele vorbirii. Dar am găsit gâtul ceva mai gros decât
normal, de şi nu mult şi corpul de sus prea gros în comparaţie
cu mâinile şi picioarele, cam slăbite. El povestea că mai înainte
avusese adeseori colici, cari de regulă nu ţineau mult. Cu chipul
 285

acesta natura căuta totdeauna să-și ajute însăşi

, dar n'a putut
să se scape de toate materiile bolnăvicioase.
Mai târziu colicele
au încetat și pacientul a simţit numai din timp în
timp strânsori:
în piept, fără să-l supere tare. Aci se petreceau
lucrurile ca în
unele menajuri. Când cineva se mută dintrun etaj
al casei în
altul, la o altă familie, trebue să fie strâmtorări
şi neînţelegeri
între cei doi stăpâni. Aci nu ajută gargara, operaţia
sau tăerea
omușorului, ci ajută numai mutarea. După ce se va restabili:
cum se cade întreg organismul, atunci va veni şi vocea la loc.
Acest bolnav a trebuit să facă odată pe săptămână aburi.
la cap și la picioare și “imediat să ude bustul şi abdomenul..
Apoi pentru ca părţile umilate ale corpului să fie contrase
prin:
răceală, stătea de patru ori pe săptămănă în apă
rece, până sub-
braţe, timp foarte scurt, nici un minut, spălându-și bine
bustul
corpului. În fine a îmbrăcat şi mantaua spaniolă.
După patru săptămâni a fost de ajuns jumătate din aplicăr
i,.
adică o udare a bustului și abdomenului şi o semi-bae cu spă--
larea bustului pe săptămână.
Mai târziu, aplicările nu s'au oprit deodată ; a trebuit
mai
mult timp să facă odată una, odată alta din aplicări,
pe rând,.
după cum tăcuse la început.
Cu cât simte cineva că i se sporesc forţele, cu atât crește:
plăcerea de a aplica apa şi încrederea în ea. Acum începe să
se mire că sunt oameni așa de simţitori, cari îşi spală obrazul:
şi mâinile, dar încep să ţipe când e vorba de apă. Atunci
la-
să-i să sutere!
La omul nostru vocea veni la loc, cum nu fusese niciodată
mai bună. Boala veche nu s'a mai întors.
Un profesor în vârsta cea mai bună n'a fost în stare să;
mai ţină prelegeri 9 luni de zile: îi lipsiă vocea. A căutat aju-
tor la medicii de mai aproape ; apoi s'a adresat medicilor însem-.
nați specialişti. După ce a tăcut inhalaţiuni și a fost electrizat,
etc., mai multe săptămâni, i s'a spus că tendoanele vocii pier-
duseră orice elasticitate, și de oarece nu ajutase nimic, nu se
putea face altcevă, decât să se aştepte spre a se vedea ce se:
va mai întâmplă; un an de zile să nu se ocupe cu nimic şi să.
lase organul vorbirii să se odihnească.
Aceasta îi fu prea mult omului nostru și el avu refugiu la :
cura de apă.
In 6 zile el își recăpătă vocea; în 6 săptămâni ea devenii
“așa de sonoră și de tare, ca în timpurile cele mai bune din
“trecut.
Voi răspunde și la întrebarea: „Ce a lipsit aci ?* Pacientul
„arăta la faţă ceva vestejit, dar încolo nu era bolnăvicios. Un
Mucru puteă să bată la ochi: că acest domn bine făcut ţinea
capul înclinat înainte. Avea apetitul cel mai bun şi forța natu-
sală deplină ; natura se purtase ca o mamă vitregă numai cu
“vocea, care era cu totul pierdută. Aşa să fie oare? Eu i-am
spus că organelor vorbirii nu le lipsiă nimic. Aceasta a supărat
grozav pe domnul nostru, iar văzând că eu nici nu mă uit
măcar odată în gâtul lui, unde el credea că era tot răul, și-a
pierdut cu totul cumpătul şi era să-şi piardă orice încredere. Eu
însă am voit să-i dovedesc că nu lipsia nimic gâtului şi că
„prin urmare, nu era nici un mijloc de întrebuințat pentru gât, şi
mici că s'a întrebuințat.
Unde era oare rădăcina răului? Pe partea de sus a ume-
zilor, de-acurmezișul, peste spinarea de sus, pe ambele latu
ale cetei erau nişte ridicături mici de tot, ca nişte glandule sau
igâlci. Insă cine nu le-ar fi căutat, nu le-ar fi putut găsi. Ele
pătrundeau ceva înăuntru și apăsau asupra organelor vorbirii.
“Tânărul nostru fu udat bine cu apă;i s'a aplicat şalul, semi-
băi şi mantaua spaniolă. In cele din urmă au tost de ajuns
semi-băi cu spălături ale bustului. Frica de apă s'a transformat
mai târziu într'o trebuință de apă devenită aproape o a doua
natură. Nu mai trecea o săptămână fără câteva aplicări. Acum
îl aud adese-ori zicând: acum ştiu şi eu că aplicările îmi fac bine.
Contesa N., în etate de 15 ani, povesteşte: „Acum doi
ani am suferit de anghină, după cum spuneau doctorii. După
„această boală am căpătat dureri de cap de disperat. Mai târziu,
în urma unei băi calde, am pierdut vocea, încât nu mai puteam
vorbi de loc şi trebuia să scriu ce voiam să spun. Părinţii mei
„au chemat medicii cei mai buni. Am trebuit să fac inhalaţiuni
mai multe luni de zile şi să înghit diferite materii mine-
ale, am fost electrizată mai multe săptămâni in fiecare zi, mi
-S'au pus lipitori la gât încât adeseori am căzut în leșin. Mi s'au
tăcut operații grozave pe la gât. Mă îngrozesc numai gândin-
du=mă la toate acestea. Nu mai spun câte doctorii am luat. Aşa
:a ţinut peste doi ani şi, în fine, câțiva medici declarară că voi
muri de îtizie. Toţi erau de acord că nu voi mai recăpăta nici-
odată vocea. Ce .simt şi ce sutăr, Doamne? Peste tot anul pi-
 287

cioarele nu-mi sunt calde nici un ceas; mâinile îmi sunt reci
“ca ghiaţa și capul tot aşa. De luni de zile nu ştiu cu ce să mă
încălzesc; tremur de frig în camera caldă, oricât de gros ași fi
îmbrăcată. Nu-mi vine să mănânc nimic. Orice înghit, îmi cade
greu; adeseori îmi vine să disperez. Sunt d'abia de 15 ani şi
nu cunosc vreo ființă mai nenorocită ca mine“.
Se înțelege că această sărmană copilă se temea de apă
rece. Nici părinții nu voiau să-i recomande apa, ca să nu mai
tortureze cu ea copilul, care şi aşa tremura de frig. Numai un
suilet prinse milă de ființa demnă de jale: ea căută ajutor
-a apă. l-am promis vindecarea, deşi nu tocmai aşa de curând,
dacă va urma cu aplicările moderat și regulat, şi totodată i-am
«declarat cu siguranță, că organele vorbirii n'aveau absolut ni-
mic. Inainte de toate, era vorba de a înviora şi de a întări corpul
prea slăbit, care nu mai era decât o ruină. Indată ce forța nor-
mală se va întoarce la loc, nici graiul nu va întârzia să vină
da loc.
Fata era anemică în gradul suprem; aceasta se vedea din
faptul că tot corpul îi era rece; numai la piept mai avea oare-
“care căldură. Ă
Trebuia înfășurată (cu comprese), ca circulaţia să se îndrep-
teze și să se formeze sânge mai mult. Bolnava trebuia să-şi
'țină zilnic mâinile în apă rece; să umble prin apă de 2—3
ori
până la glesne sau, şi mai bine, să umble desculță prin iarbă
udă sau pe pietre ude. Mulţi vor crede aceasta ca un ce absurd ;
dar este un mijloc excelent de a aduce iarăși căldura în natura
rece, pe jumătate moartă, mai ales în extremitățile lipsite de
“sânge, în mâini și în picioare. ?
Tot așa trebuie produsă căldură și în corp și deschisă calea
pentru o nouă activitate. De aceea bolnava a trebuit să-şi
spele
'bine zilnic, odată sau de două ori, cu apa rece spinare
a, piep-
tul și abdomenul.
La început îi venea greu, dar, mărindu-se căldura i-a
venit
«Și un curaj nou; era oarecum o adiere de primăv
ară ce anunţă
-sărmanului corp o reînviere. Bolnava făcu un
pas înainte; ea
intră cu picioarele mai adână în apă şi ţinea brațele mai
mult
“timp în apă. Dintr'o jumătate de minut s'a făcut
un minut în-
reg, aceste aplicări au ţinut un minut întreg
și au urmat ca
Aa 8—10 zile. A făcut apoi udări uşoare pe genunchi şi pe bust,
DP e pie

288

câte una la două sau la patru zile, una înainte, alta după
amiază.
Pentru mâncare au trebuit să aleagă bucate uşoare de mis-
tuit, cari favorizează formarea sângelui și a sucurilor, bucate |
simple de casă, fără piper, oțet, ardei etc. Ca băutură lapte,
puţină bere, dar nimic iute sau tare.
Forţa şi vocea s'au întors iarăși la pacienta noastră. Spre
a consolida sănătatea și forţele, ea continuă mai muit timp cu
aplicările de mai sus. Mai târziu ele au putut fi lăsate treptat.
O fată de 16 ani își pierdu vocea, fără să ştie pentru ce,
şi de-abia putea vorbi de răgușită ce era. Fură consultaţi me-
dici, cari prescriseră reţete, dar acestea nu ajutară la nimic.
Fata avea apetit bun și arăta bine la față, dar gâtul cel
scurt părea gros. Se vedea că respiraţia era cam grea. Picioarele
îi erau totdeauna reci.
In 6 săptămâni fata s'a făcut bine de tot. Prin ce aplicări?
Culoarea feţei rumenă, capul fierbinte şi plin, precum și picioarele
reci arătau lămurit că sângele năvălia prea mult în sus. De
aceea părţile de sus ale corpului erau mai desvoltate, căci era
poate şi sânge oprit. La tratament a trebuit să se facă, înainte -
de toate, ca în tot corpul să fie o căldură naturală egală, iar nu
a cap să domnească fierbinţeli, iar la picioare răceală.
Fata făcea zilnic, de 1—3 ori, o bae rece la picioare, de cel
mult un minut, făcând apoi mişcare afară, la aer curat. Afară de
asta umbla mult desculţă prin iarbă udată de rouă sau de ploaie,
ori pe pietre ude. După ce aceste aplicări conduseră sângele şi
căldura spre extremităţile inferioare, atunci a trebuit ca, prin
alte aplicări de apă, să se dizolve şi să se elimine tot ce s'a
oprit și s'a umilat la cap, la gât și în corpul: de sus. Pentru
aceasta lucrul cel mai nimerit a fost, în prima săptămână, zil-
nic, o manta spaniolă, care apoi s'a aplicat în a doua și în a
treia săptămână numai la 2—3 zile, şi mai târziu numai odată
pe săptămână.
După 14 zile s'a făcut pentru întărire, pe săptămână o semi-3
bae, cel mult de un minut, cu spălarea bustului. In loc de semi-
bae și de spălare s'a întrebuințat, cu acelaş succes, o udare a
bustului și a abdomenului.
Prin urmare formarea căldurii a fost prima parte a trata-
mentului, dizolvarea și eliminarea tuturor materiilor superilue a
doua parte, și întărirea naturii a treia parte. Forța corpului crescu.
şi vocea a devenit mai curată şi mai sonoră de cum fusese.
 289

Inima
In timpurile noastre agitate, se zice despre nenumărați
oameni că sunt bolnavi de nervi, de stomac sau de inimă. Toate
relele se pun pe socoteala inimii, a stomacului și a nervilor.
Dacă cineva a fost sănătos 20—30 ani şi deodată se simte ceva
indispus, îndată se zice că suteră de inimă, ba poate că are
chiar un defect de inimă organic incurabil.
Toate acestea sunt niște pretexte ușoare. Toată experiența
mea de până acum — și am avut cazuri nenumărate — m'a
convins că toate aceste pretinse defecte de inimă sunt închipuiri.
Excepţiunile sunt prea rare. Inima este unul dintre organele cele
mai sănătoase, dar se înțelege că diferite influenţe o pot face
să sufere pentru moment. Inima cea mai sănătoasă poate îi îm-
piedicată în funcțiunea sa, dacă vreun dușman din corp i se
pune în cale.
Acest dușman trebue căutat şi înlăturat, ca să nu mai ră-
mână nici urmă de boală de inimă.
Un om în vârsta cea mai bună a venit să mi se plângă
că, după spusa medicilor, suferă de inimă, că inima prea i se
întinde.
am întrebat dacă a mai fost bolnav.
Mi-a răspuns că n'a îost, dar adause, gândindu-se puţin,
că a avut o rană la un picior, sub genunchi. Aceasta îmi fu de
ajuns. Natura viguroasă a acestui bărbat a săpat, așă zicând, ea
însăşi la locul rănit un canal, prin care se scurgeau sucurile ne-
sănătoase din corp. Problema mea era acum numai de a ajută
matura ca să se vindece singură prin curățirea canalului şi a
îace ca toată materia bolnăvicioasă să fie eliminată cât mai în
grabă și mai radical. Asupra inimii nu a avut nici o influenţă.
Bolnavul mai observă că de câte ori erupțiunea se iveşte mai
violent, totdeauna își simte inima bine de tot; când însă dispare
în parte sau în total, atunci totdeauna urmează o teribilă bătaie
de inimă. Toate acestea erau în favoarea mea. Omul aplică pe
săptămână două întăşurări scurte, o sub-învelitoare, o manta
spaniolăşi o baie de aburi la picioare. Mantaua spaniolă are in-
Mmenţă asupra corpului întreg în mod dizolvant şi extractiv, iar în-
făşurarea scurtă mai cu seamă asupra pântecelui. Sub-întășura-
rea complectează opera întăşurării scurte și baia de abur la picioare
trăgeă în mod eficace în jos materia morbidă ce se mai ailă în
corp. După aproape trei săptămâni corpul a eliminat foarte mult,
ba cred că tot ce a fost nesănătos. Durerea de inimă a dispărut
iără urmări. Deci dacă înainte şi după vindecarea corpului bol-
nav na existat durere de inimă, nu pot oare să afirm cu tot
dreptul, că o asemenea durere n'a existat niciodată?
„ pe la orele 10, am fost chemat la o bătrână care
nu mai putea vorbi, din cauză că răsuilarea îi eră grea și vio-
lentă. Bătaia inimii eră atât de tare, încât se puteau observă
9
 ÎNREE a Sa
E tă.

ae 3 290

mişcările ; bătaia i se auziă foarte bine din oarecare depărtare.

Bolnava simţiă în cerul gurii un gust dulce; ea se temea că va
muri de vărsare de sânge, boală de care murise și mama ei în
acelaş an. Medicul care o trată, declarase că ar fi mai mult du-
reri de inimă. Mâinile şi picioarele erau reci de tot și mereu se
chinuiă să tușească.
Mâini şi picioare reci, bătaie de inimă neobişnuit de tare!
Ce va să zică asta? Nepreşit că tot sângele s'a tras din depăr-
tarea locului său original (dela extremităţi) spre inimă, și acum
trebuie să răsuile pe undeva. De aci provine baterea şi ciocă-
văzut
nirea ca şi când ar voi să spargă porţile inimii, Ai
ce bubuituri şi ce vâjâiri se întâmpl ă când, în urma unor
ploi mari, se adună apa întrun loc şisn'are pe unde răsbate.
Vrea să-şi deschiză o cale cu forța.
Teribila bătaie de inimă a femeiei s'a micșorat în cinci
minute în mod considerabil prin aceea că i s'a pus un șteigar
ud îndoit pe pântece şi sângele, care fiind bine tratat se lăsă
„condus ca un copil, află îndată o scurgere spre acest loc. După
bătaia inimii deveni mai liniștită; inima, unde se
zece minute
ul-
află greşeala principală, s'a restabilit. Bolnava, ca aplicaţiuni
terioare, s'a spălat în ziua primă, în pai, de două ori pe corpul
_ întreg; a doua zi i s'a aplicat mantaua spaniolă, în ziua a treia
-
"um abur la cap şi în ziua a patra un abur la picioare. Într'aces
tea ea a continuat exercițiile timp mai îndelun gat. Pântece le, care
se arătase multă vreme cel mai îndâriit, a fost principalul tăcă-
tor de rele. In cele din urmă însă apa l-a răcorit şi pe el, toate
s'au îndreptat iarăşi, deasemenea și inima, așă că, precât ştiu
eu, aceasta n'a mai suferit nimic.
Un domn, cu o poziţiune înaltă, suteriă dejă de mulți ani
şi numai cu mare osteneală îşi puteă îndeplini iuncțiunea. O
neobișnuită neliniște îi sporiă chinurile. O întâmplare cât de mică
îi cauză bătăi de inimă, iritaţie, frică. Oamenii de pe lângă dân-
sul trebuiau să fie cu precauțiune când aveau să-i spună ceva.
Bucuria şi durerea ii pricinuiau totdeauna perturbaţiuni în bătaia
inimii. Vara şi iarna trebuiă să i se facă îoc în odaie şi să se
aibă necontenit grija ca căldura să fie totdeauna la gradul ho-
tărit, Se consultară medicii cei mai celebri. Aceștia, în consul-
la
taţiunile lor, conveniau că pacientul pe lângă că era atacat
plămâni, ficat și aveă hemoroi zi, mai suteria şi de un deiect or-
ganic al inimii, care se va termină cu o. apoplexie. Domnul a-
i
cesta a și murit. Pentru a i se cunoaște memorabila durere,
s'a făcut autopsia. Și ce s'a constat at? Aceea că plămâni i, fica-
„tul şi inima erau cele mai sănătoase organe, dar numai împre-
jurul inimii se depusese o massă de slănină, şi pe piept dea-
semenea o pătură de slănină. Domnul acela a murit în realitate
"din lipsă de sânge. Sângele i s'a stârşit consumându-se, fiindcă
era absorbit de formațiunea mușchilor şi a slăninei. Un medic,
 OMETACUE
29p-ui
B. ANTOME
n. Poenari Jud. Mugce|

"Care eră de tață, mi-a istorisit însuşi acest fapt,

adăugând: „In
acest caz știința s'a păcălit încă odată radical“,
O iată se plângea asttel: „Când merg iute sau mă
“sau mă tem de ceva, de asemenea când mi speriu,
se povest eşte o ne-
norocire, simt totdeauna o presiune mare în părţile
inimii și inima
îmi bate atât de vehement, încât mi-e frică să nu
mor
"Picioarele și mâinile mi se răcesc şi la inimă capăt iără veste.
o mare îier-
'bințeală. Am durere de inimă, după cum mi-au
spus doi medici.
Ce lucru limpede, clar ca soarele! Când un copil
uşa casei și vine un câine mare, el ţipă, sare în şade la
sus şi îuge în-
“spăimântat în casă, strigând : Mamă, mamă !“ Astiel
e şi cu inima;
când se sperie de deosebite întâmplări, ea tresare
, palpită mai
repede, și sângele fuge dela extremităţi în inimă,
şi atunci ea pal-
pită atât de tare încât se aude din depărtare. E
oare ceva bătător
la ochi, durerea de inimă? Fata trebuie să arunce
dela sine în-
“velitorile stricăcioase şi să înceapă a-şi întări corpul
cu mijloace
mai ușoare. Fiinţa plăpândă atunci nu se va mai
speria de lătră-
“tura câinilor şi de orice şuierătură a locomotivelor.
Mijloace excelente de întărire sunt: A sta de
trei ori, pe
zi, câte un minut în apă rece până din sus
de pulpe și tot
astiel şi cu brațele întregi. Dacă i se va
părea prea rece,
să se iacă mai caldă. Probatum est. Aceste
exerciții să se
continue o săptămână. După aceasta bolnava să-şi
„pul chiar în pat, noaptea, de trei ori pe săptămână spele tot cor-
cu apă rece
„Şi să stea în apă rece până la brâu, odată pe
săptămână câte
o jumătate -de minut, spălându-şi în acelaş timp bine
„de sus a corpului. Aceste exerciţii se vor face partea
-a doua. În săptămâna a treia, și în urmă întra în săptă mâna
patra, să se a-
plice bolnavei două dușuri reci de sus și de
jos și după a-
„ceasta să încerce a se încălzi, plimbându-se sau
lucrând. In şase
“săptămâni fata s'a tăcut sănătoasă și toate
bănuelile despre
boală de inimă au dispărut.
O domnișoară vine şi-mi cere ajutor. Ea îmi spune
“obținut catedra de profesoară de muzică, cu nota : „Am
cea mai bună şi
timp de şase ani am dat lecţii de muzică
în
"mânăstiri. Acum am atâtea dureri de cap, încât abia institutul unei
un instrument, nici orga, nici pian, nici violină.
pot să ascult
Chiar şi clopotele
“din altar îmi dau împunsături vehemente prin cap.
Doctorii nu-
mesc starea mea durere de inimă şi de nervi;
de a-şi îi fost
sănătoasă a-și fi fost primită în mânăstire, dar așa
sunt fără pro-
Tesiune, ba tără pâine și sutăr din zi în zi nespu
se dureri trupeșşti
şi sufletești“. Eu i-am răspuns :* D-tale nu pot
să-ţi
ajutor. Caută ajutor aiurea. La întrebarea, cum de dau nici un
„primește un răspuns aşa de aspru, i-am răspu tocmai. dânsa
ns deslușit: „D-ta,
“că domnișoară de oraş cu studii mai înalte, cu
astiel de cuno-
Ștințe de muzică și ştiinţe tot nu vei face ce vreau
eu: totuși sta-
sea «d-tale foarte regretabilă, se poate curarisi“.
Hotărându-se, ea
îmi declară: „Pentru a mă însănătoși voi face
tot ce vei pretinde
 292

dela mine“. Şi ea s'a ţinut de cuvânt. Am trimis-o timp de zece»

zile — era prin Martie -— cu servitoarele afară la câmp; acolo»
avea să umble desculță. Pentru a trece cu încetul la răceală, îv
s'a aplicat o baie caldă de picioare; după şease zile ea înge--
nunchia în fiecare zi în apă până la stomac. Precât ii permitea exer-
ciţiul şi puterea, ea se ocupa, în loc de mişcare, cu lucrul câm--
pului. După zece zile d-ra s'a întors la binetăcătorul ce-i înlesnise-
studiile, şi i-a recomandat şi lui cura de apă. Ea își continuă
toate exerciţiile cu plăcere și bucurie, atât lucrul de câmp cât şi:
de casă. In locul arcușului de vioară și a caietelor de pian Şi
orgă, lua sapa, grebla şi turca. Cu cât corpul înceta dea mai îi:
slab şi sec, cu atâta dispăreau durerile de nervi şi de inimă, cu:
toate ale lor. După patru luni au încetat toate suferințele şi îră--
gezimea şi sănătatea tinereţii s'au reîntors.
Un student în teologie, venind la mine, mă întrebă ce să
facă, că nu-i mergea bine și doctorii îi spuneau că, pe lângă».
altele, mai avea şi boală de inimă. S'ar îi făcut bucuros preot,..
dar cu astiel de dureri de cap şi de inimă nu putea face nimic.
Tot ce vedea şi auziă i se părea numai nălucire. |
Am dat pacientului sfatul să-și întărească corpul. Asta nu-i:
strica nimic, căci avea construcţia solidă. Mai târziu să-şi aleagă-
specialitatea care-i va plăcea. După puţine săptămâni îşi con--
tinuă studiile și după doi ani se făcu preot; puţini dintre co-—
Jegii săi de cursuri îl vor îi întrecând în putere şi sănătate. In.
fiecare dimineață domnişorul nostru se plimba desculț în roua:
dimineţii ; în fiecare zi se băga în apă până la mijloc, spălân--
du-şi partea de sus a corpului. În loc de mişcare îndeplinea lu--
crări ușoare, dacă vreo ploaie îi nimicea dorința predilectă de
a merge prin păduri. Pentru a se întări, aplica zilnic duşuri dea--
supra în abondență; adeseori două alternativ cu semi-hăi, Cre--
scându-i puterile trupeşii, durerile de cap și de inimă dispărură,..

Boala de inimă.
(Din „Testamentul meu“.)
După cum fiecare organ se poate îmbolnăvi şi să devină»
prea slab pentru misiunea sa, tot astiel există şi boale ale ini-
mii. Mai ales două infirmități ale acestui organ trebuesc tratate
cu băgare de seamă; la cea dintâiu, inima poate să degenereze-
astiel încât să nu mai fie în stare să-şi îndeplinească pe deplin
aşa cum se cuvine, funcțiunile sale, deoarece după o congestie--
valvulele (clapele) nu se mai îmbină exact sau carnea mușchi-
lor devine macră. Oamenii cari sufer de astiel de boale ale-:
inimii au de obicei friguri. Cunoşti pe bolnav chiar după faţă ;-.
are o culoare cam vânătă, ochiisunt turburi şi stinşi, expresiu-
nea fizionomiei denotă întristare şibolnavul este rău dispus. Apoi
are neîncetat opresiuni și un fel: de neliniște în regiunea inimii ;-
erice bagatelă îl irită foarte mult și-i cauzează teroare, frică...
 293

“inelancolie, dezolare; întrun cuvânt, se manifestă

toate simpto-
„mele posibile ale unui organism deranjat şi bolnav.
xanjamente pot îi atât de grave încât viaţa este Aceste de-
în cel mai mare
pericol, după cum și vedem mulţi oameni căzând
victime acestor
„alecţiuni. Teroarea e adesea atât de mare, încât
inima, fiind li-
miștită, este iritată în cel mai înalt grad din cauza
teroarei.
Deși cauza principală a fricei celei mari rezidă în
“boala inimii, totuşi, această teroare influențează la însâşi
rândul ei asu-
*pra agrăvării boalei, aşa încât, dacă cineva nu-și
simte boala
„de inimă și dacăi se povestește ceva care-i cauzează
:Şi întristare, boala se poate manifesta în modul cel bucurie
mai penibil.
„Astfelde bolnavi au un somn scurt şi neliniștit; ba adesea,
“tru un lucru de nimic care i-a iritat, sunt nevoiţi pen-
a se
“desăvârşire de binetacerea somnului. Aşa am cunoscut lipsi cu
o per-
soană care nu trebuia să citească niciodată seara
o scrisoare,
„chiar dacă avea conţinutul cel mai inofensiv; chiar
o
„cât de neînsemnată îi răpia somnul. Această iritabilitate noutate
“esteo dovadă că la aceşti oameni mare
există o mare slăbiciune în
“sistemul nervos, și că prin urmare, orice bagatelă produce
un
„efect ca electricitatea. Pofta de mâncare ar fi ca de
obicei
„bună, dacă n'ar fi teroarea. Dacă însă bolnavul crede că nu
„poate să digereze ceva, atunci chiar în realitate nu mai
rează bine. Tot astel este şi inima. Dacă inimae liniştită, dige-
atunci
“bolnavul se simte destul de viguros; dacă însă trebue
să între-
„prindă ceva și el este îngrijat că ar putea să-i vatăme
întru
ceva, atunci intrepiditatea dispare la moment şi, în acelaş
timp,
-Şi puterea necesară pentru executare. Astiel dar, asemenea pacienţi
“se pot simţi foarte sănătoşi şi bine dispuşi într'un stert
de oră
pe când peste un sfert de ceas ei sunt bolnavi de moarte.
„de o asemenea infirmitate mai sunt legate și alte afectiuni, Că
“limpede; așa de ex., respirația scurtă, dificultate este
de respirație
“Şi chiar şi accese astmatice. După cum iritarea e mai tare sau
„mai slabă, bate și inima mai tare sau mai slab, ba adesea chiar,
„atât de tare, încât se poate vedea dela 3—4 pași cum
hainele se
“ridică şi se lasă din cauza bătăiei inimii.
Dacă vreţi să vindecaţi pe un om bolnav de inimă, trebue
“să aveţi în vedere, înainte de toate, că se află prea mult
sânge
în inimă și în vecinătatea ei, fiindcă inima cu bătaia
ei slabă
nu mai poate să conducă sângele în toate părțile
corpului.
Deaceea se poate observa la aceste boale o căldură mai
mare
“n regiunea inimii; către această căldură mai năvălește
apoi
sângele şi mai mult, aşa încât mai tot sângele se strânge
lângă
“vânimă. Ca dovadă că părerea mea e justă, voi observa
că astiel
de bolnavi au de regulă picioarele şi mâinile reci; în
schimb
«însă au o căldură mare în regiunea inimii. Picioarele
sunt de
obicei cu totul slăbite; musculatura lor a dispărut aproape
pe
“jumătate și rare-ori se poate zări pe ele o vână. Acestea
con-
„stituesc pentru mine totdeauna niște semne sigure că mă
aflu în
 294

aibă
fața unei boale de inimă, și aceste semne trebuiesc să se
în vedere mai mult ca orice şi la vindeca re. Trebue să cău-
tăm a conduce sângele iarăşi la picioare şi la mâini, Dacă
şi dacă
sângele este distribuit în mod egal în toate direcţiunile
circulaţia lui este menținu tă în stare bună, atunci în chipul acesta
se sprijineşte și activitatea inimii; se stabileşte o: pulsaţie regu-
di-
lată, şi i se ușurează în mod considerabil misiunea sa de a
Respira ția anevoi oasă cedează , bolnavu l capătă
' stribui sângele.
,
o dispoziţie mai bună, greutatea sau toropeala capului dispare
întrun cuvânt, pacientul zice: „Mă simt mult mai bine“.
Inainte vreme, în asemenea cazuri, se luă sânge bolnavului,..
pentru a-i mai descongestiona inima. Prin aceasta însă bolnavul
deveniă şi mai slab şi boala se agravtot ă mai mult. După pă-
rerea mea, nimeni n'are prea mult sânge. Dacă însă deturnez:
sau abat sângele în mod potrivit dela inimă, atunci inima se u-
şurează de povară, fără să am nevoe să-i sustrag: sânge din
corp. Cu cât însă, se ia corpului mai mult sânge, cu atât el de-
vine mai slab, şi cu atât mai mult năvălește sângele la inimă.
ă
O circulaţie regulată a sângelui nici nu poate fi obţinut
oricari ar fi ele. O asemen ea bravur ă poate
prin medicamente,
să-o facă numai apa; din nenorocire, însă, se pune prea puţină
sân-
silinţă spre a se aduce şi menţine “în stare bună circulaţia
gelui în tot corpul cu ajutoru l apei. Pot asigură că am avut dejă:
şi
un număr foarte însemnat de bolnavi cari suferiau de inimă
că am obţinut întotdeauna cel mai bun succes.
Din nenorocire, oamenii cari au picioarele reci şi uscate
c
(slăbite), se tem de apă mai mult ca de orice şi nu se gândes
ce cura de apă ar puteă să
la altcevă decât la urmările tuneste
se pot:
aibă pentru ei. Eu însă susțin că tocmai asemenea cazuri
vindecă mai bine cu ajutorul apei şi repet, că picioar ele reci şi
pe cei mai mulți bolnavi
slabe sunt un semn după care cunosc
de inimă.
Cel dintâi luciu la curarisirea boalelor de inimă este, cum:
am zis dejă, de a distribui sângele în mod egal în țot corpul;
mod egal
” prin aceasta obțin şi avantagiul că corpul este hrănit în
şi că astiel se îortitică. Dacă însă corpul întreg se fortitică, atunci
cu:
se fortifică şi inima, şi prin aceasta se dobândește, pe cât e
pome-
putință, sănătatea. Adesea dispar atunci toate simptomele
nite şi, în unele cazuri, bolnav ul îşi recapă tă pe deplin sănătat ea.
egal în corp, pot
Odată ce am distribuit sângele în mod
să şi comptez că bolnav ul își va redobâ ndi liniştea şi că somnul
sigur con-
i se va restabili. Frica şi teroarea cedează, ceeace de
tribue deasemenea la vindecare. Formarea sângelu i se mai ame-
liorează, fiindcă organi smul întreg redevi ne activ; de obicei nu:
de mâncar e, un semn: că nici un deranj ament nu
lipseşte poita
mai există în digestie.
Toate aplicările trebuesc deci să fie îndreptate în sensul de-
stabili o circulaţie regulată a sângelui, care circulaţie să:
a se
 295

fie și menţinută. Dar, la început trebue să se proced

eze domol
şi numai când puterile corporale au crescut, aplicările
vor îi e-
fectuate cu energie.
Pentru a regula circulaţia sângelui şi a o menţine în
stare
bună, următoarele aplicări
sunt cele mai potrivite: Turnări pe
genunchi, turnări pe pulpe şi spălături superioare. Umblar
ea în
apă conduce sângele la picioare. Spălăturile superioare
aduc o
activitate generală mai mare in partea de sus a corpulu
i, des-
voltă mai multă energie și mai puternică transpiraţie. Atuziu
nea ge-
nunchilor are de efect întărirea corpului şi abaterea sângel
ui. Apoi
deasemenea e bine a atundă braţele timp de 2—3 minute în apă,
prin care procedare ele se fortitică şi se încălzesc
mai mult şi
se conduce şi sângele într'ânsele, Aceste aplicări să se
urmeze
de. obicei 10 — 12 zile. Dacă au dat un rezultat favorabil
în acest timp, treci la umblarea în apă cu turnări dorsal
e şi spă-
lături superioare, cu cari asemenea se poate continua
10—12
zile. Apoi vin pentru câteva zile semi-băi cu aiuziun
i dorsale
apoi turnări pe pulpe şi turnări totale; înmuierea pulpel
or abat
sângele și urmează înainte cu fortificarea; afuziunea totală forti-
fică tot corpul. Dacă e cu putință, se pot tace dușuri îulger
ătoare și
dacă este şi un băeaş bun, se poate aplica, chiar la
partea a
doua a curei, o slabă atuziune îulgurantă. La bolnavii de inimă
însă trebue să se înceapă cu aiuziunea iulgurantă la picioar
e, până
ce picioarele se roșesc, apoi până la genunchi, și mai târziu
la pulpe, şi prin acest semn se vede că Sângele este până
condus la
picioare. Dela picioare atuziunea trece la braţe şi
tocmai după
aceea bolnavul capătă atuziunea iulgurantă pe restul
corpului.
Ca la astfel! de bolnavi umblatul desculț contribue
mai
mult ca orice la conducerea sângelui în picioare şi la
oţelirea
şi tortilicarea generală a corpului, e lesne de înţeles;
şi tocmai
aceşti bolnavi umblă cu mare predilecție desculți, fiindcă
simt
prin aceasta li se ușurează corpul iar inima li se linişteşte. că
Ba după mine umblatul desculț este cel dintâi şi cel
mai
sigur mijloc de a vindeca pe acești bolnavi. Atuziunea
superi-
oară n'o aplic tocmai cu mare plăcere bolnavilor de inimă,
fiindcă
încovoierea este cam penibilă pentru astiel de bolnavi,
şi fiindcă
li-e groază de poziţia asta încovoiată. Şi apoi bolnavi
i sunt
simţitori la această aplicare decât la oricare alta, şi dacă mai
n'au
corpul oţelit cum trebuie, atunci s'ar puteă ivi, mai lesne
decât
ori când nişte consecințe vătămătoare.
i
Atară de afecțiunile de inimă grave, despre cari am vorbit
până aci, mai există și alte afecţiuni numite tot boale
de inimă,
însă care se deosebesc foarte mult de cele descrise mai
sus. La
aceste boale inima este cu desăvârşire sănătoasă; atât
valvulele
cât şi musculatura sunt fără nici un defect. Şi totuşi pacienț
sutăr de o palpitaţie care ajunge uneori la cel mai înalt ii
grad şi
pot reduce pe bietul om la absolută inactivitate sau incapac
itate.
Pentru a da o idee cât se poate de exactă despre această
 296

boală, voiu face o comparaţie: Dacă merg într'o zi furtunoasă

în contra vântului și vântul suflă când mai slab, când mai tare,
pot merge în pace când vântul e liniştit; dacă însă vântul suflă
mai tare, atunci eu umblu mai încet, drumul mă oboseşte mai
mult şi respirația deasemenea se scurtează ! Dacă însă vine fără
veste o lovitură de vânt şi mai tare, atunci sunt silit să mă o-
presc sau să merg îndărăt; sunt așa dar reţinut prin sguduiri sau
ciocniri. In mod analog sângele poate să exercite o acţiune mai
mult sau mai puțin puternică asupra inimii; sângele pare a se
opri deodată şi exercită o contra lovitură asupra inimii. Astiel
de efecte se pot produce prin spaimă subită, prin frică şi prin
teroare. Aceste lucruri influenţează întâi şi întâi asupra spiritului,
dela spirit trec asupra sângelui și de la sânge asupra inimii.
Dacă din toate părţile se pomesc astiel de furtuni, inima tremură.
Ba chiar se întâmplă câte o dată ca, prin nişte sguduituri mo-
rale sau psihice neobișnuit de mari, se produce moartea. Aceasta
se explică prin împrejurarea că tot sângele exercită o sguduitură
asupra inimii, aşa încât inima nu poate să-și îndeplinească lu-
crarea ce este chemată să facă.
Fie în urma unei sguduituri puternice a vântului. fie în
urma unei sperieturi sau emoțiuni puternice, sângele poate să
înceteze de a circula timp de câteva secunde sau minute și
să aibă astiel o influență vătămătoare asupra activității inimii.
Această boală a inimii provine deci de la o acţiune sau intlu-
ență asupra sângelui, care acţiune trece asupra inimii, şi este de
aceea privită, cu drept cuvânt, ca o aiecţiune nervoasă a inimii.
Dovada cea mai isbitoare însă, că această boală de inimă
provine de la circulaţia neregulată a sângelui, mi-o dă modul
cum se poate vindeca o asemenea afecţiune. Eu am găsit gre-
şite toate aplicările şi toate remediile prin cari nu se dobândește
o circulaţie regulată şi prin aceasta și o formare mai îmbelşu-
gată a sângelui. La tratare se va avea în vedere următoarele;
ângele trebue să fie abătut (deturnat) dela inimă, căci astiel de
bolnavi au multe locuri lipsite de sânge în părţile mai depărtate
ale corpului, fiindcă sângele stând prea mult timp lângă inimă
nu poate, din cauza slăbiciunii inimii, să înainteze în părțile mai
depărtate. Dacă sângele se distribue în mod mai egal în tot
corpul, atunci şi organismul este apt a formă sânge în cantitate
abundentă. Dacă formarea sângelui este mai abundentă, atunci şi
corpul este mai bine nutrit, slăbiciunea generală cedează, tot
corpul devine capabil de rezistenţă, se fortifică şi se încălzeşte. Dar
până ce un astiel de corp, care se cutremură dinaintea ori cărei
boale, să fie adus întro stare liniştită şi să fie restaurat, este
necesar, negreșit, un timp mai îndelungat, fiindcă înainte de toate
tot corpul trebue să primească o căldură mai mare. Aceasta
iarăşi se obţine numai dacă sângele este condus prin tot corpul;
atunci sângele primeşte şi o hrană mai abundentă, și capacitatea
generală de rezistență sporește.
 297

Inainte de toate trebuesc întărite picioarele şi braţele. Bol- .

mavul trebue deasemenea să observe ca nu cumva prin diferite
împrejurări să-şi mai alimenteze şi să-şi mai favorizeze boala
;
înainte de toate trebuesc evitate orice băuturi iritante şi trebue
să se aleagă o hrană care nici nu irită nervii, nici nu aprinde
sângele. :
Un preot care suferea de o atecţiune nervoasă a inimii şi
căruia diferiți medici îi recomandaseră să stea un an de zile
într'o climă excepţional de bună, să ducă o viaţă cu totul lini-
ştită şi să ţină o dietă specială, veni la mine foarte descurajat.
Eu i-am făcut de două ori pe zi câte o aiuziune puternică a
genunchilor, așa încât picioarele i se roşiau de tot. Prin a-
ceasta i se oţeliră picioarele şi sângele fu condus în jos. Dea-
semenea trebuia să atunde braţele de două ori pe zi câte 3—4
minute în apă, și anumeîn apa cea mai rece. După câteva zile
bolnavul simţi prea bine că constituția i se întăria şi că începea
să capete mult mai multă căldură naturală în tot corpul. Pe urmă
căpătă și o excelentă poftă de mâncare, şi astiel deja după 14
zile eră destul de forte. Acum elnici nu se mai temea așa de
mult de răceală şi-i făcea o deosebită plăcere să doarmă într'o
-odae neîncălzită. Până acum numai organele externe fuseseră oțelite,
iar părţile celelalte ale corpului fuseseră supuse numai la niște
aplicări foarte slabe; de aci înainte însă tot corpul îu supus la
un tratament mai energic: semi-băi, atuziuni dorsale, aluziuni
totale și atuziuni tulgurante fură aplicate cu un aşa succes, încât
preotul se însănătoşi de tot în şase săptămâni. Somnul care
mai înainte lipsise cu desăvârșire îi reveni; pacientul căpătă
cea mai bună poită de mâncare, își redobândi veselia sa
obişnuită și începu să-i placă foarte mult aeru! curat şi răcoarea
cari îi priau de minune. Cruţarea continuată încă mai mult timp,
în unire cu alte aplicări, lau restabilit pe deplin.
Trebue să observ aci întrun mod cu totul deosebit, că ast-
tel de bolnavi se tem mai mult ca de orice de emoțiunile pe
cari le cauzează cura de apă, adică diferitele ei aplicări, aşa
încât la unii, la cari inima e liniştită, ea începe să tremure îndată
ce zăresc putina. Pe asemeni oameni puneţi-i să umble de 3—4
ori desculți pe pietre ude, prin care procedeu sângele este con-
«dus jos, spre picioare, şi organismul se oțelește | Abia după
aceea să treceţi la umblarea prin apă și la atuziunea genunchilor
iar mai târziu la afuziunea pulpelor și a brațelor. Cu chipul a-
cesta bolnavul va căpăta încredere în apă, și frica nu-i va mai
face rău. După aceea se poate prea bine întrebuința semi-baia,
apoi atuziunea dorsală, atuziunea totală cum şi afuziunea tulgu-
gurantă ; mai ales atuziunea pulpelor se poate aplica succesiv şi
din ce în ce mai mult în sus, şi apoi dela aceasta se va. trece
la afuziunea dorsală şi la atuziunea totală.
Boala de inimă poate îi tratată cu succes şi intern. Dar
toate remediile să fie tortificatoare, paste pentru stomac pentru
 „298

a se obţine o digestie bună, parte pentru abdomen, mai cu de-

osebire şi pentru rinichi, pentru ca acolo unde mai există
slăbiciune să se vină în ajutor cu aceste remedii. Coaja de
“stejar rămâne totdeauna un remediu fortiticator şi dacă se în-
trebuințează coaja de stejar cu pelin, se obține un remediu în- -
tăritor şi în acelaș timp și un remediu pentru stomac. Dar nu
cumva să se ia prea mult, fiindcă organismul poate suporta
porţiuni mici, dar porțiunile mari îi sunt stricătoare. Mai bine să se
ia dimineaţa, la prânz şi seara o lingură sau cel mult două,
decât o ceaşcă dintr'odată. Inundaţiunile nu fac rodnic pământul
şi ceai mult dintr'odată cauzează inundaţiuni. După cum coaja
de stejar are un efect fortiticant asupra organismului, tot astiel
au şi rădăcinile de tormentil şi de anghelică. Cu greu se va
putea găsi o plantă sau o rădăcină care să aibă o iniluență
mai favorabilă asupra sângelui decât rădăcina de tormentil, şi
segularea sângelui şi menţinerea circulaţiei sale într'o stare bună
este doar totdeauna lucrul de căpetenie. Cu tormentil se poate
prea bine întrebuința şi salvie (jaleş), boabe de ienupere şi coaja
"de stejar cari au'deasemenea un efect fortificant asupra vaselor
interioare şi dacă se ia de trei ori pe zi câte trei grăuncioare
de tămâie, mari cât bobul de linte, e de asemenea îoarte bine
pentru intestine.

Congestiunea cordului (Apoplexia inimii).

(Din „Testamentul meu“)
Se întâmplă adesea că un ceasornic, care are calitatea că
umblă totdeauna bine, se opreşte deodată, și atunci se pune în-
tebarea : Dar ce i s'a întâmplat oare ceasornicului că, tam-ne-
sam, nu mai vrea să umble? De se cercetează cu băgare de
seamă, apoi se poate afla că ori s'a vârât pral orintre rotiţe şi
le-a oprit prin aceasta din mersul lor, ori că o temperatură cam
rece a oprit ceasornicul. Dar mai există și alte cauze întâmplă-
toare prin care se poate produce o oprire subită. Ceasornicul
reprezintă o imagine toarte potrivită despre maşinăria artistică
din interiorul corpului omenesc, în care deasemenea se poate
produce o oprire subită.
Inima are misiunea de a distribui sângele în tot corpul, și
când ne gândim ce putere se cere pentru a mâna sângele în
toate direcţiile, trebue să ne întrebăm cum de e cu putință inimii
să efectueze o astiel de lucrare. Dacă ne gândim la aceasta,
vom înțelege că o piedică mai mare sau mai mică poate să o-
prească mersul sângelui şi atunci se întâmplă întocmai ca şi cum
ceasornicul s'ar fi oprit. Fără veste, fărăo cauză apreciabilă, inima
încetează de a bate şi în aceeaşi clipă viața se curmă, Atunci
se zice deobicei: A murit de apoplexie a inimii.
Ruperea anevrismului poate să aibă următoarele cauze:
Intâi, sângele afluează din tot corpul spre inimă, curentul de sânge
 299

devine prea mare, inima nu mai poate să cuprindă sângele, ace-

sta se opreşte, şi fiindcă inima nu mai este în stare să gonească
sângele aiară, încetează deodată de a mai bate. Al doilea, sân- .
gele poate prea bine să fie gonit afară din corp, dar se îor-
mează câteva stagnaţiuni sau îngrămădiri pe loc; din această
cauză sângele nu se mai poate introduce la inimă şi urmarea
este că inima încetează încetul cu încetul, sau şi fără veste, de
a mai bate. Al treilea, se mai poate şi aceea, că existând prea
puțin sânge în tot organismul, acesta se împuţinează din ce în ce
mai mult, nu mai curge într'o cantitate îndestulătoare spre inimă,
şi atunci se produce o oprire subită.
La această din urmă părere m'a condus următoarea obser-
Vaţiune : Se întâmplă foarte des la agricultorii cari au vite, că
viţeii capătă nişte înecăciuni. Aceste animale tinere pot prospera
într'un mod extraordinar timp de câteva zile sau şi săptămâni
întregi. Dar fără veste capătă un acces, cad jos grămadă, se
scoală repede și iarăşi cad jos. Astiel de accese se repetă, şi
deși din când în când se iveşte o întrerupere, ameliorarea nu
ține mult: viţeii cad iarăşi, până ce deodată încep a rage cu
tărie şi apoi, de cele mai multe ori, se produce o moarte subită;
Fireşte că am supus la o cercetare riguroasă astfel de ani-
male și am găsit că în tot corpul n'a îost nici cel mai mic
de-
fect, aşa dar viţeii erau sănătoși. Atâta numai că aveau
sânge,
atât de puţin, încât se putea zice foarte bine: Era imposibil ca
animalele să îiputut trăi numai cu atâta Sânge. Insă mai
cu
deosebire inima era goală cu totul de sânge; nu se mai afla
„nici o picătură într'ânsa ; altă infirmitate n'aveau, așa încât
oa-
menii nici nu se stiau să mănânce camea provenită dela a-
ceste animale,
Dacă la animale se întâmplă asttel de cazuri de lipsă totală
de sânge şi de moarte subită, de ce să nu se întâmple așa ceva
şi la oameni? Dacă îormarea sângelui slăbeşte din ce
în ce
mai mult, se poate întâmpla şi în cazul că sângele nu mai este
suficient pentru a umple și fortifica inima, aşa încât ea slăbeşte:
din cauza lipsei de hrană și de putere motrice.
O altă cauză ar fi când sângele se opreşte sau stapnează
în mod așa de general, că nu mai curge îndărăt în cantitate
suficientă ; pulsaţia inimii devine din ce în ce mai slabă, până
ce se produce însfârşit o încetare. Atunci se întâmplă ca într'o..
moară unde cantitatea de apă scade mereu, până ce se siârşeşte
în cele din urmă și moara se oprește. Fireşte că aci nu se poate
da ajutor, fiindcă boala nici nu se cunoaşte de mai înainte.
Dacă cineva suferă de lipsă de Sânge, in genere se poate
îace un singur lucru: Cată a se îngriji. pe cât e cu putință de
a dobândi sânge mai mult şi sănătos. Acest rezultat se obține:
prin întărirea rațională a corpului şi printr'o hrană bună.
 Aprinderea nervilor din şolduri (Sciatică)
i Un îuncţionar, suferia de mai mult de un sfert de an de
A în-
„dureri vehemente în şoldul stâng, până jos la încheeturi.
i sa ree
“trebuințat tot ce i-a fost cu putinţă ; în cele din urmă
comandat căldură şi liniş.e, ca unic mijloc de cură. Omul nostru
şi
a cercat să-şi țină părţile superioare cât de calde, cu cârpe
plăci calde şi în urmă a tăcut băi fierbinţi.
Dar durerile i se agravară, puterile îi slăbiră văzând cu
i
„ochii, greutatea corpului îi scăzu mai bine de jumătate și arareor
putea să doarmă o oră.
In fine prinse curagiu şi întrebuință remediul de care se
“temuse mai mult: apa rece.
In fiecare zi făcea trei aplicaţiuni: 1) înainte de prânz
„aan duș pe spate; 2) după prânz un duş pe cap. A doua zi:
dimineaţa duş pe cap, după prânz duș pe spate ;la fiecare două
sau trei zile o semi-ba e; câni şi când umbla desculţ , prin ur-
mare întărirea corpului.
ore
Indată după primul duș pacientul putu să doarmă patru
la îață, avea un
noaptea. Venindu-i somnul era mai sănătos
âni boala mai că se pierdu se şi
apetit mai bun. In paătru săptăm
An şase săptămâni s'a însănăt oşit.
du-
Un profesor din Ungaria, suferind timp de șapte ani de
în şolduri , şi-a căutat sănăta tea la diferite băi: la
reri de nervi băi
t ; a întrebu ințat și
Buda, Teplitz, Hevitz, etc. dar tără rezulta
bun dar
de abur. De doi ani suferia de insomnie. Avea apetit
constip ație, dureri de cap, mai cu seamă dimine aţa,
suferea de
şi simţia în tot corpul
era foarte sensibil la schimbarea temperaturii
rupt îm-
o răceală continuă, cu toate că de trei ani purta neîntre
brăcăminte de lână. Se vedeau pe piele secreți uni ca de seu,
iar mâna era jilavă.
îiecare
1 s'au aplicat următoarele remedii: să-şi spele în
duş pe cap ; după prânz
noapte corpul întreg; înainte de prânz hi
două zile o semi-b ae, duş pe genunc
duş pe spate, la fiecare
şi băi contra constip aţiei.
ziua a
In 24 de zile a obținut un rezultat excelent. După
a întrea gă şi
patra a avut un somn liniștit care a ținut noapte că)
sa durere de şolduri (sciati
de atunci se ailă bine. Indelungata nostru
pielea deveni iarăşi normal ă și omul
a dispărut cu totul,
se simți peste măsură îericit.
vestminte
Despre îmbrăcămintea sa de acum zice: „Port a în
se întâmp lă adese
uşoare, și în zile ploioase şi reci, cum și nu
cămaș e de in, şi mi-e cald,
mijlocul verii; ciorapi uşori, a
contra intlue nțelor temper aturii . Toate aceste
mai sunt sensibil
îmi par o minune“.
 301

Ipochondria.
De ipochondri și de Scrupuloși am avut întotdeauna com-
pătimire. De mii de ori auzim zicându-se: „E ipocho
ndru, e-
scrupulos“. Frază banală! Mai şi râdem de dânşii și prin aceasta
îi supărăm adeseori în mod nemilos. Dar tocmai aceşti bolnavi
:
merită cea mai mare compătimire şi cel mai viu interes
partea noastră. Eu totdeauna îmi pun întrebarea, dacă ipochodin.
n-
drul a fost odată om normal, cuminte şi sârguitor la lucru. Dacă
a fost așa, ar îi o nesocotință din parte-mi a crede că unui ase:
menea om nu-i lipsește ceva şi că face aceste nebunii, acest;
martir pentru sine şi pentru alții, numai din pasiune curată. Din
contră, trebue să zic că în corpul sau în spiritul acestui om s'a
produs o schimbare, trebue să fie bolnav şi de aci provin ase-
menea fenomene. Deci, trebue să se restabilească starea de sănă-
tate de mai înainte și prin aceasta ipochondria încetază dela sine..
Tocmai oamenii cei mai destoinici, cari se ostenesc mult
prin.
studii, cad adeseori în această boală sufletească. Chiar
şi într'o:
casă din cele mai bine construite, poate să se strice ceva
subit.
Părerea mea despre ipochondrie, cum şi despre orice
boale sufletești este că rădăcina răului trebue căutată totdea alte
una:
în corp, în corpul bolnav. Numai asttel scrutându-se boala
pu-
tem să așteptăm o cură sigură. La astiel de bolnavi trebue
să
cercăm a trezi membrele amorţite, a întări pe cele slăbite şi a
pune într'o mişcare mai activă pe cele neactive, cu un cuvânt
a aduce circulațiunea sângelui
;
în cursul său normal, şi ipo-
chondrul va îi vindecat.
Cunoşteam un bărbat cu calităţi intelectuale eminen
te. El:
a trăit mulţi ani foarte fericit. Lucra uşor cu entuzi
asm. Deodată
a devenit ipochondru. Nu se mai interesa de loc
de profesiunea
sa, se temea de toți și ocolea orice societate,
In loc de a i se da ajuior și de a i searăta compă
de care avea nevoe mai mult decât oricine, el trebui timirea.
a să auză
zilnic sentința dispreţuitoare că este ipochondru și
nu i se poate:
ajuta; o asttel de procedare nu trebuia oare să
deprime pe un
asemenea om?
Și, minune! omul acesta (după cum mi-a spus'o
a încercat două institute de hidroterapie și însuşi)»
acestea i-au a-
gravat starea. Aplicaţiunile au tost prea drasti
ce, prea tari,.
prea violente, ele au contribuit mai mult a surpa
decât a recon-
strui o clădire distrusă pe jumătate.
Tocmai în cazul acesta mi s'a dat ooaziunea să văd foarte
lămurit că apa, aplicată în modul cel mai lin, asigur
ă cele mai:
bune şi mai solide rezultate. Este lucru Clar că
un asemenea.
rău nu se poate înlătura în puţine zile.
Cine observă obişnuitele regule higienice despre îngriji
rea:
sănătăţii şi a corpului (nutriment rațional, îmbrăc
ăminte, aerisire,
recrear
e, curățenie), nu va cădea în această beală. La început,.
ca poate îi uşor înlăturată.
 Pr ȘI SP Apt

302

spălările cor-
Cele mai potrivite aplicaţiuni de apă sunt
părţi, băile (semi -băi) , cu deosebire
pulii întreg sau ale unor între gi reci.
fine băile
baia de şezut, înfăşurările scurte şi în Este o nenoro-
două punct e.
Trebue să amintesc aici încă la băuturi
oamen iii ţin aşa de mult
“cire a timpului nostru, că de ușor la vinuri
atât
| spirtoase, că şi oamenii tineri se dedau slăbi te n'au trebu ință
noast re
„ "ari. Sângele şi sucurile generaţiunii şi multe boale , ivite
rămâ nem trezi
de asemenea ingrediente. Să
progresul, vor dispare
numai în timpurile noui deodată cu
„după culise. oameni voesc a se
Un alt râu mai este și acela că mulţi
d și ocolind mâncările
nutri exclusiv numai cu carne, disprețuin
dau sucurile și sângele cel
excelente de lapte şi aluaturile, cari
mai bun, fără nici o asprime. Acest mod de a trăi nu poate
avea urmări bune, ba este şi contr ar naturii. Numai animalelor
şi dinţi exclusivi pentru
-răpitoare le-a dat Creatorul stomac
pentr u toate, nu i s'au pus, în
carne. Omul însă, fiind creat
înguste. Sunt nebuni acei
ceeace priveşte nutrimentul, limite aşa
a cari lac asemenea lucruri spre dauna lor.
Bătături.
(Din « Testamentul meu»)
suferințe și greu-
Deși omenirea e ursită să îndure multe
tem cu temei nicie că oamenii înşişi îşi
-tăţi, totuşi trebue să admi
pun mai multe suferințe şi necazuri, sauomeni sunt de vină pentru ele,
or al rii. Câte rele nu s'ar
“decât le impune nestârșitul Creat trebue să trăiască!
ii vor trăi aşa cum
înlătura oare, dacă oamen o mulțime de bătă-
că are
Astiel ni s'a jeluit de curând cineva să facă nici un pas
nu poate
turi, cari îi cauzează dureri mari; Până și în pat lau
sau un jungh iu.
"fără să-i dea o înțepătură
Ş “durut bătăturile când erau iritate. că are bătături, fiindcă
Şi totuşi omul singur e de vină
ARĂ când încălțămintea e prea
A bătăturile se produc numai atunci
în unele locuri o presiune
strâmtă, din care cauză se exercită
rmină formarea, încetul
neîncetată și repetată asupra pielei, dete și se întinde mereu,
se tot îngr oașe
;_cu încetul, a unui ochiu care
devine apoi ceeace se numește
î “pătrunde tot mai mult înăuntru și mai adânc în carne, cu
o bătătură. Şi cu cât bătătura pătrunde
ş atât cauzează şi dureri mai mari. roase, cauzează
Bătăturile întradevăr nu sunt totdeauna dure
în timp de îrig şi
ales cu schimbarea temperatur ii şi
- însă, mai
pentru mulți ele sunt baro-
ger, niște dureri și mai mari, aşa că
aceștia ştiu cu preciziune
metrul cel mai exact, după care
cum va fi timpul.
le tae din când în când;
Pentru a scăpa de bătături mulţi şi
mică, fiindcă negul, după
„această operaţie însă e cu totul zada din nou.
ura se formează
„ce e tăiat, creşte la loc, şi astiel pătăt bi negul până
Vindecarea potrivită însă constă în a rezor
 203

la rădăcina lui, şi prin această rezorbire straturile

se cojesc dela
sine; după aceea pacientul să poarie numai
încălțăminte largă,
pentru ca bătăturile să nu se formeze din nou.
Ca mijloc de o eficacitate deosebită pentru rezorb
tăturilor se recomandă pânsarea cu frunze strivit irea bă-
e de iederă.
Coada calului este de asemenea un bun remediu
în contra bă-
tăturilor. Fierbi coada calului, moi un petecuţ
de pânză în de-
cotţiune și-l pui pe bătătură. Negul se moie atât
de bine, încât
poți curăţă straturile cu unghia.
In ziua de azi se recomandă toarte multe remed
bătăturilur ; dar curarisirea potrivită consistă în ii în contra
a rezorbi totul şi
a înlătură cauza ce le dă naştere. |
Despre altoire sau vaccinare şi urmările ei.
Un ţăran din Bavaria veche, îmi istorisiă că aveă
băiat cu corpul întreg. umilat. Picioarele îi sunt acasă un
groase de tot,
corpul și capul îndoit de gros de cum ar trebui să
fie.
Copilul şi-a pierdut sănătatea de nouă luni, boala
săptămână în săptămână. Ici colea răsar bube creşte din
mici cari sparg,
se vindecă curând și după aceasta se fac iarăși
într'alte locuri.
Spune că a consultat trei medici din Miinchen
şi din alte părţi, j
în credinţa că va atla ajutor, dar în zadar.
Eu am dat ţăranului sfatul următor: Să fiarbă îlori
0 jumătate de oră, să înmoaie o cămașe.de de fân
in şi storcând-o
să îmbrace copilul cu ea şi apoi să-l învele
ască într'o pătură ;
de lână. Copilul să steă asttel învelit o oră şi jumăta
te. Această i
procedare să o facă două zile dearândul. A
treia zi să-i facă
copilului o bae de îlori de fân îngrijindu-se
să rămână cât de
multe îlori de fân în apă. Apa să fie caldă
aşă ca copilul să
intre bucuros întrînsa și să poata stă 25 —30
de minute. i
După patrusprezece zile copilul devine aproa
vesel şi capătă apetit. Mai departe i s'a recom pe normal, +
andat copilului
alt tratament: la fiecareia treia zi avea să
tie iarăș, învelit o
'oră întreagă, iar a patra zi să iacă o baie caldă,
dar să se spele A ia
cât de bine în apă rece.
S'a urmat astiel 14 zile şi copilul s'a însănătoşit. 0 ROBI
. Fe
Un domn îmi povestiă, că a fost în viața sa
nătos. Inainte cu zece ani, ivindu-se vărsatul totdeauna să-
în ţinutul în care
locuia, s'a vaccinat şi el împreună cu alţii.
N'a căpătat vărsat, -
dar locul vaccinat dela mâna dreaptă, a
rămas continu cam
roșu. La aceasta s'a mai adăugat lângă tăetur
a de vaccinare,
0 spuzeală mică. Timp de opt ani a obser
vat numai atât că
locul inflamat se lărgise şi acum, după zece ani, întășurările
ce le “aplică îi erau atât de incomode, încât ude
nu avea odihnă
nopți - întregi. Infăşurările le punea odată la
un braţ, altă dată
la celalt, alternativ şi la picioare. A întreb
-
uințat multe alitii
«dintre cele 'maiveninoase, medicamente muite, dar toate
în zadar.

(nations citi
 sân-
Concluziune şi aplicaţiuni : De sigur în cazul acesta,
stricat e şi Jocuril e înțepăt urilor serves c numai
gele şi sucurile sunt
influențeze:
ja scurgerea sucurilor corupte. Deci e necesar să se
tot ce e bolnăv icios în sânge
asupra corpului întreg desvoltând
ca părţile bolnăv icioas e să se scurgă din corp.
şi sucuri, şi făcând pe
1. Bolnavul trebue să-și spele corpul întreg de trei ori
pat neaște ptând să se usuce.
săptămână şi să se culce iarăși în
pe zi
2. Să-şi spele bine locurile bolnave de două trei ori
va face bun
cu o fiertură de fenugrec. In loc de fenugrec fiert litru
te, o linguri ţă la un
rii e cp dizolvat în apă fierbin
de apă. ă.
3. Să se aplice de două ori pe săptămână mantaua spaniol
Aceasta este procedarea până la trei săptăm âni.
Mai departe: Timp de o săptămână sau timp de două
săptăm âni să întreb uințez e alterna tiv bae rece şi caldă. (Vezi
partea 1). In timpul acesta va îi bun şi un ceai de pelin, câte
două sau trei linguri pline pe zi.

Guturaiul
dela
Cele mai multe guturaiuri se nasc de acolo că trecem
sub cerul liber, prea cu grabă, poate şi asudaţ i,
răceală şi de
aer rece câtva timp,
într'o odae caldă. Stând întrun curent de
deodată o
uşor ne putem atrage un guturai. De regulă simţim
piept, în gât şi în nas. Se pare că un bold mic
strâmtoare în aşează
guturai ul, el se
ai sa oprt în gât. Dacă nu preîntâmpinăm scu-
N'ar fi de loc greu să rămân em
şi se desvoltă tot mai tare. barbar,
țiţi de orice guturai, dacă ne-am întări corpul, nu în mod
ci raţional.
exem-
Ce trebue să facem ca să fim scutiţi de guturai ? Un
în aceast ă privinț ă. Eu am mers depărt are de
plu ne va lumina, Am
e oră într'una cam iuțe. Afară era o răceală de 12 grade. Aceast ă
intrat apoi imediat într'o odae cu o căldur ă de 14 grade.
a temper aturii nu se poate operă fără perico l.
schimbare repede din urmă
Făceam mai bine dacă mergeam în cele 5 - 20 minute răcoroasă
mai încet şi mai aştemptam câteva minute în prispa
a odăii. In modul acesta căldura care se urcase în mersul cel
aerului nu era
repede scădea şi sudoarea dispărea. Schimbarea
odae câtva timp mişcare în sus
imediată şi dacă mai făceam în
şi în jos, guturaiul trecea fără pericol. mișcare uşoară
Dacă simţi consecinţele neprecauţiunii maifă o
nu vei mai simţi nimic în gât,
în aer şi într'o jumătate de oră iului în orga-
“ Răgușala nu e altceva decât întinderea gutura îl vei lega
nele vorbirii. Clopoțelul de argint nu dă sunet dacă un ton dacă or-
nu dă nici
dedesupt şi vocea cea mai strălucită cu înlă-
ganele vorbirii vor îi îngre unate cu 0 umilă tură. Odată
torarea guturaiului dispare şi răguşala. A
ci: Sunt ou--
- Observarea următoare va face multora un servi
a a inşi. Un lucru cât de neînsemnat,
meni cari au dispozițiunede
 poate înlătura. Aceasta însă n'ar
e nici 0 însemnătate, fie că
tusea provine din grumaz, fie
dela organele situate mai jos.
Atari oameni se pot mângâia cu
proverbul: „Cine tușeşte mult,
trăeşte mult“.
Alte boale moștenite însă nu Sunt
adeseori foarte serioase şi îngrijit așa de nevinovate, ba
oare, încât trebuesc conside-
rate. Aici vom aminti d. e. oltica,
familii.
care e ereditară în unele
Aici îşi are locul axioma: Principi
opunem răului îndată, la început, is obsta! Trebue să ne
cu toată hotărârea şi pre-
cauţiunea, căci alttel, mai curând
sau mai târziu, vom fi siliți a
aduce jertie. Un guturai neglijat
poate deveni, mai ales în fa-
milia în care oftica e ereditară,
un vierme care roade chiar
corpul cel mai viguros şi-l duce
în mormânt. Deci, să fim pre-
cauţi! Printr'o procedare prudentă
se pot prelungi şi boalele
ereditare, fără alte urmări grele.

Guturaiul (Catarul)
(Din „Testamentul
meu“ )
Tot aşa după cum se pot întâmpla
diferitele părţi ale trupului și cari închegări de sânge în
toate, mai mult sau mai puțin,
pot aduce cu sine daune mai mari
nism, se pot forma şi închegări de sau mai mici pentru, orga-
se pot observa mai bine ca ori unde
sucuri. Inchegările acestea
într'un- cuvânt în toate organele ce în nas, cap sau laringe;
sunt necesare pentru respi-
rație. Aici se simte răul; dar, după
părerea mea, nu numai par-
tea aceasta e atinsă, ci răul se allă
adânc înăuntrul trupului. O
astiel de stare morbidă se arată foar
te adesea toamna, mai des
însă primăvara, și, în ce privește acea
stă boală, ea mi se pare
ca 0 gospodină care, din când în
când, se apucă să deretice
casa întreagă, fiindcă dă de murdărie
în câteva locuri. Ea începe
să facă curăţenie prin toate colţurile
și prin fiecare odae, și odată
ce a isprăvit treaba, i se pare că
nouă. Tot așa e și cu trupul, care are acum 0 casă cu totul
şi el doară e clădirea în care
se adăpostește spiritul. Tot ce ese
şi. intră în trup, se poate în-
grămădi ca și într'o casă prin câte
va unghere. Astiel de înche-
gări se întâmplă mai cu seamă în
nas, cap și laringe.
Nasul € astupat adeseori Și aerul nu poate nici să
nici să intre. Iţi suili nasul mai des iasă,
ca întotdeauna şi observiîn
treacăt că nu ţi l-ai suflat încă înde
ajuns, şi de multe ori se
poate întâmpla ca un om, care nu s'a
tistă, să aibă nevoe de două batiste peservit nici odată de ba-
ajungă. Starea aceasta poat zi, fără ca ele să-i
e dura de multe ori o săptămână
|

FIU CIP PE 7 ra PE II Pe
iideE ia aa oaa adi Cm aci coala =caca

ei 306
până ce încetul cu încetul s'a
întreagă, ori două, ori chiar trei,
sunt liniştiţi, şi cel mult se
golit totul. Cei mai mulți oameni
plâng de multele mucoase din nas. Suportă cu răbdare starea
la urma urmii, lucrul nu pre-
asta displăcută, pentru că ştiu că,
ce scurgerea totul se sfârşeşte;
„_zintă nici O primejdie şi că odată
ie mai bună. Sunt însă oa-
organismul întreg intră întro dispoziţ
g un astiel de guturai, așa
meni cari au să îndure un an între
se necăjesc câteodată destul
zisul catar cronic. Astiel de oameni
mult e ori respiraţia se tace cam ane-
de mult, căci de cele mai
de mâncare. Suterindul vede
voe şi nu arareori pierd şi poita şi atacat de indispoziţie.
atins
foarte bine că întregul organism e seac ă oare nimic într'o
ea: Să nu
Se naşte acum întrebar
accelera golirea nasului,
astiel de situaţie, și nu se poate oare
sta să nu se repete prea des?
purtându-se de grije, ca starea acea
mai cura tă casă e cea mai propice
Răspunsul meu este că cea
curăţenie mai mare, acolo
de locuit şi că acolo unde domneşte sta aşi aplica-o şi la
Acea
e şi cea mai bună situaţie sanitară. un guturai care se re-
e îndoi că
trupul omenesc. Cine se poat
din ce în ce a văcăma 0r-
petă mereu şi durează mult, începe ue să ajutăm trupul în
treb
ganismul? Sunt deci de părere că
lucrarea sa de curăţire. rii să determine cură-
Nu ştiu în ce chip pot anumite. docto
cări, dar nam găsit nimic
ţirea; eu singur an făcut câteva încer inim însă organismul,
Dacă sprij
care ar putea ajuta la ceva.
l de materii, atunci vom obţine
care nici el nu-i mulţumit de astie
cel mai mare succes.
o mamă de familie şi mi-a
„Aşa, de pildă, a venit la mine
continu de guturai ; câte
povestit: „lată un an de când suter
mai des, alte ori mai puţin
odată trebue să-mi sullu nasul
pot astâmpăra zile întregi. N'aş
şi în anumite rânduri nu-l mai
penibilă?* Răspunsul meu
= putea să scap odată de starea asta. ori pe săptămână corpul
Ti a fost: „Spalăţi cu apă rece de trei te scoli. Spălătura însă
după ce
i întreg când eşti încă în pat, ori t! Fă de. două ori pe
nu trebue. să dureze mai mult ca un minu două se-
cari să dureze
săptămână două băi de jumătate, reci, re dimi neaţă partea de sus
cunde și spalâ-ţi de trei. ori în fieca
două săptămâni şi pe
a trupului! Cura. asta s'o aplici timp de
urmă să mai treci pe la mine |! nu-mi poate povesti deajuns
„„„„. Femeea aceea vine regulat şi
afară; ea a observat că
ce cantitate mare de mucoase a dat piept şi că, prin urmare,
cea mai mare. parte a flegmei veniâ din.mă. Acuma se simte foarte
pieptul era cu totul încărcat de îleg
azi mult ă ileg mă care-i pricinueşte și o tuse
bine, dar mai are şi
intlamat, precum şi buzele
uşoară. Nasul care adesea era cu totul A doua reţetă
C , ate, au. reintrat în
Je umil starea lor normală.
glăsuia astiel: In fiecare săptămână câte trei băi de jumătate,
pe sau plimbare prin apă-
genunchi
trei, dușuri .și 2 turnări ava se. însănătoşi.
0 „După 14 zile murdăriile se sfârşiră şi boln
 307

“Pentru ca guturaiul acesta să

nu apară însă din nou şi pent
“ca organismul să nu sufere ru
astiel de închegări de îlegmă,
i-am

de două-trei ori, partea de sus

a corpului, pentru ca organismu
să se întărească astfel şi mai l
mult. Aşa dar, la guturaiul aces
nu erau astupate numai capul ta,
și nasul, ci erau îngrămădiri
“dlegmă şi înăuntrul trupului.
De aicea provenia şi faptul pe de
care

Dar dacă căpătați un guturai la

'simplu este să vă spălaţi regu nas, atunci leacul cel mai
lat dimineaţa şi seara partea
sus a trupului. Dacă însă Vreţi de
să îndepărtați guturaiul ioarte
iute, atunci culcaţi-vă în pat pent
ru o singură zi, spălaţi-vă la
fiecare ceas partea de sus a
trupului și înveliți-o imediat după
spălare cu un șervet uscat, pent
ru ca vaporizarea să desvolte
-0 căldură plăcută, care curăță
trupul mai iute şi mai deplin
ca orice. Aplicarea aceasta ajut
ă mai iute decât toate, căci
“genere astiel de indispoziţii în
provin numai din respirația
aer rece, care a împiedicat vapo unui
“unul, guturaiul nu e altceva rizarea trupului. După mine
decât o împiedicare moment
-a transpiraţiei, provenită din ană
aerul rece care a pătruns la
închizându-i porii. In urma aces piele,
teia încetează aburirea şi astie
se produce, încetul cu încetul, l
o închegare a flegmei. Cea mai
“bună dovadă ne-o dă acel
a care
"0 temperatură rece; urmarea obiş -și tunde scurt părul la
nuită e guturaiul. La început
Simţi parcă oarecare răcoare la
cap, iar după două trei zile
guturaiul e gata. După cum am
mai dovedit, vaporizarea înce-
“tează în cazul acesta, se întâ
mplă închegări de ilegmă și odat
ă

“în odaia caldă sau dacă ne aco

desvoltă o mai mare căldură laperim capul cu ceva, atunci se
cap, prin care devine mai
“rezistent.
Deoarece guturaiul îşi face mai
trebue întărit cât mai mult. Am întâi apariția la nas, acesta
fost deja întrebat adeseori ce-i
sde făcut pentru a nu mai căpăta
guturai şi. regulat am răspuns:
"Dacă dimineaţa, la spălat, absoar
bem cu nasul un pumn cu apă
„proaspătă și rece, chiar de ar
îi să ne iasă pe gură câteva pică
“uri, atunci ne ocrotim cu aceasta, -
cum nu se poate mai bine, împo
-
 pi Aaidei ae
pă banat mele
2 aie sac PE
| tăatitea AA:

308

e nenu--
triva guturaiului. Dovadă pentru aceasta ne-o dau aproap
de guturai şi s'au servit de mijloc ul:
măraţii inşi cari au suferit
Acelaş proced eu ocrotit or se poate aplica şi gâtlejului,-
acesta.
Un
dacă lăsăm să pătrundă aer rece sau dacă bem apă rece.
la care se umilă puţin și mucoas ele
astiel de guturai de gâtlej,
se poate numi deasemenea 0 inflamație.
noroi
Dacă presupunem acum că în trupul întreg zace un
smul, în întregu l său, n'a transpi rat de
de îlegmă şi că organi
putem sprijin i dizolv area și eşirea materii lor apoase
ajuns, atunci
in-
atât prin aplicaţiile cu apă, cât și prin influențarea asupra re.
dizolv ante exercit ă o bună înrâuri
testinelor Aici ceaiurile
şi ia zilnic o-
Cine are o închegare de flegmă însemnată la piept
, va vedeă dela a
ceaşcă de ceai de tusilagă şi coada calului de
ilegmă ese acum în compar aţie
doua ceașcă cât de muliă
înainte . Dacă încheg area e strașni că la piept şi plă-
cum eşea
ames-
mâni,. atunci pot recomandă cu stăruinţă ceaiul:de viorele
pelin. Din acest ceai să se ia dimine aţa
tecat cu coada calului şi
câte trei-pa tru linguri . Ceai de coajă de ştejar ameste--
şi seara
e-.
cat cu coada calului şi jaleş are de etect dizolvarea, extrag
rea şi contractarea. ă

Cataruri (guturai) de piept, de băşică şi de rinichi.

(Din «Conferinţe publice».)
nas,.
In conferințele precedente am vorbit despre catarul de
i se pot îm-
laringe, ochi şi urechi. Nu știu câte părţi ale trupulu
când aveă cinevă ochii roşii,-
bolnăvi de catar. In tinereţea mea
de ochi.
. mui se spunea că are catar, ci că sufere de o inilamaţie
toate cele se caract erizea ză cu cuvânt ul catar. Catarurile
Astăzi, Cele
se nasc, după cum am. mai arătat, în urma unei răceli.
trupulu i omenes c pot îi atinse de catar,
mai diferite părți ale
iulă
ia
AR precum sunt: ochii, urechile, laringele, etc. Din catarurile acestea
gândesc
se pot naște boale din cele mai primejdioase, şi mă
medic celebru care m'a tratat multă vreme:
adesea la vorba unui
catar poate deveni isvorul unei boale grave, şi de aceea,
fiecare
Pe de altă parte însă, nu
cată să nu fim nepăsători față de el.
cu prea multă îngrijir e şi politeţ ă şi nici:
trebue să-l primim nici
u-ne cu
nu trebue să-l tratăm cu cea mai periectă grijă legând
. tot soiul de legături la cap, la gât sau la oricare altă parte unde
ceva;
4 ni se pare-că sa adunat ceva.Să nu facem nici odată aşa
aceasta desvol tăm acolo, unde s'a pus legătur a, mai
> căci prin
|
multă căldură și ne moleşim.
Mai periculoase decât toate. sunt catarurile de piept. Ele se-
pot întinde dealungul pieptului sau numai asupra câtorva părţi»
ale pieptului. Sunt intlamaţii cari se declară la început numai:
pe o parte a pieptului şi cari, de cele mai multe ori se lățesc:
pe toată întinderea internă a pieptului. Catarul de plămâni, care-
 309

"poate deveni toarte periculos, trebue tratat

“mai mare îngrijire, pentru a-l putea înlătu întotdeauna cu cea
ra. Când zic „cu cea
mai mare îngrijire“, unii ar putea crede
că trebue să îacă toc
chiar dacă-i cald în casă, şi trebue să-i dea
„calde sau chiar vin cald, şi poate multe mai multe ceaiuri
altele cari se întrebuin-
“ează la cataruri. Dar după cum am arătat
, este o greșală a pro-
ceda în acest chip. Când se întâmplă ca
în piept sau în bronchii,
în plămâni sau în tot pieptul să domn
ească un Catar, atunci
prima grijă să tie cumpătarea! Cu cât stoma
cul e mai puţin plin,
cu atât e mai puţin pericol. Şi cu cât e
mai plin, cu atât frecă-
rile sunt mai puternice, cu atât intlamaţia
poate deveni mai mare
“şi primejdioasă. Dar înainte de toate trebu
e să ne ferim de bău-
“turi spirtoase şi să nu facem şi noi ca
servitorul acela care, a-
"vând catar, era luat în râs de toată lumea
, pentrucă trebuia acum
să și-l îngrijască. Acela zicea: „Trebue să
pun eu mâna pe pun-
:gașul ăsta!“ și se puse pe băut bere. Dar
prin aceasta își atrase
mun caâtar în toată regula, încât era întra
devăr în pericol de a
“muri. Căldura care se desvolta într'însul
provocase o inilamaţie
„cumplită. El căpătă pneumonie şi catar de
piept, şi cine ştie ce
alte multe inflamații mai mari sau mai mici!
Dacă omul s'ar îi păzit şi S'ar îi dedat
aplicaţiilor de apă
“corespunzătoare pentru eliminarea germenilor
îi însănătoșit. Prin urmare, catarul de plămâniboalei, atunci s'ar
nai periculos. Când plămânul! se umple cu e în adevăr cel
flegmă și când săr-:
manul om nu ma ei
tânăr, atunci organismul nu mai poate func.
ționa bine. Dar de o însemnătate şi mai
mare este influența plă-
“mânului asupra inimii. In cazul acesta poate
“pat şi din catar să-i provină moartea. Cel cineva să cadă la |
mai bun lucru este,
“când îndată ce simţim catarul, începem să
căutăm mijloacele de
apărare. Şi acum să vorbim despre toate
catarurile, fie de la-
ringe, de plămâni, de piept sau orice altă
inflamație din partea
“de sus a trupului. Toate acestea pot fi vindecate
printr'unul şi
acelaş mijloc. Şi aici voi povăţui a se tace
spălături şi, în de-
-osebi, spălătura părţii Superioare a corpului.
Dacă nu suntem
destul de puternici pentru a face baia în picio
are, atunci cel mai
bun lucru este ca să ne culcăm întrun pat bun şi
să ne spălăm .
în pat. Şi această spălătură să se facă la
fiecare ceas. Să nu
“mâncăm decât când simțim foame. A nu mânc
a este în orice
caz mai bine pentru boalele interne. Se face
o greșală în îngri-
firea bolnavilor, când îi întrebăm dacă nau
încă pottă de mân-
care. Ar îi mai bine să le zicem: „Trebue să
mănâuci puţintel ;
-asta -ţi dă putere și viaţă“.
Când bolnavul n'are poită de mâncare, atunci 1203
să nu mă-
mânce decât când e absolut necesar, dar nici nu trebu
mănânce deloc. Nici odată să nu facem pe bolna e să nu
v să mănânce
prea mult, pentru că-l speriem când ne jelim mereu
şi-i repetăm:
„Trebue să mănânci căci așa nu mai merge, aşa
merge pe dos“.
“Cu chipul acesta insuflăm bolnavului frică şi gânduri de tot felul,
 OI carat a
PL 2PPE .— IO 75"!
TIP CCI POI
. pa PIES ia Buc

310

cari mau nici o valoare. Şi la urma urmei , facem pe bolnav să

mâncări pe cari firea lui:
e
mănânce fără să fie nevoe, şi-şi aleg
Alim ente le aces tea rămâ n înăuntru fără a putea:
nu le permite.
n netrebuincioase, şi na-
4 mistuite ; puţin câte puţin ele devi vreme cât bolnavul
tura nu mai ştie ce să facă cu ele. Atâta
nu i se dea decât îoarte pu-
nu cere mâncare şi n'are poftă, să
cu atât boala are mai
ţin. Cu cât stomacul e mai puțin plin,
ne mai puţin primejdioasă. Incărca-
puţină putere şi cu atât devi
întotdeauna păgubitoare-
rea peste măsură a stomacului -va îi
la nimic, ci mai repede
polnavului: mâncarea silită nu folosește
strică. Atunci trebue să
Se poate însă ca bolnavului să-i fie sete! dăm mâncare
trebu e să-i
tim foarte prudenţi ! Intocmai cum nu
să nu bea prea mult
prea multă, tot așa trebue să îngrijim cadeodată! Un incendiu se
Setea unui bolnav nu se poate potoli ocale de apă. Tot aste!
a
poate potoli la începutul său cu câtev
să stingem setea orga-
putem reuşi și cu câteva pahare de apă le-am făcut, cea mai:
cari
nismului. Printre toate încercările, pe
de a nu da bolna vului deod ată decât o lingură plină
bună este un pahar cu apă şi la:
lângă el câte
cu apă. In totdeauna să fie să se dea bolnavului
fiecare jumătate de ceas, sau la ceas,
reuşi m, apoi nici cu un
câte o lingură plină. Dacă cu atâta nu apă în stomac nu:
. Prea multă
litru de apă nu-i stingem setea
îmbolnăvește, cum își
face decât să strice. Când pieptul se vin, de bere sau de-
de
poate ajuta stomacul cu un litru de apă, ne oprim numai la
prude nţi! Să
limonadă? Aci trebue să tim bolna vi, dar nu-
când suntem
băutura Creatorului. S'o întrebuinţăm încă băutu ra na-
avem
mai cu câte o lingură! Atâta vreme cât bun mijlo c. Ape
avem cel mai
turală a Tatălui nostru din cer, gener e între-
ntelor şi în
serveşte la răcoreală, la digerarea alime
pe ea a creia t-o Creat orul însuşi. Prin urmare spă--
gei îiri. Căci băută cu lingura.
apă
lături dese ale părţii de sus u trupului şispălături la catarul de
“Dar de câte ori trebu e să face m
inflamații. Dacă chiar
piept? Să nu pierdem din vedere că sunt
uloas e, apoi mai pe urmă se poate
la început nu sunt atât de peric
ezie sau junghi, pe cari
desvolta o inilamaţie de plămăni, pleur
turile să se facă de:
bolnavul de obicei nu le poate suporta. Spălă se arate şi să se
la încep e să
atâtea ori, de câte orifierbinţea
simtă, cuprinzând tot pieptul dela subsuori în jos. Trebue să aşteptăm:
l începe să asude, atunci:
timp de o jumătate de ceas şi dacă trupu
căci sudoarea nu e alt-
e semn că boala începe să descrească:
desvoltate în trup.
ceva decât o eliminare a materiei bolnave bun decât cel pre-
Ştiu însă un tratament, care e mult mai
cazul că am avea un catar grav,
cedent. Și eu îl prefer. Punem
ni, parte și în inimă, şi
sau dureri şi greutăţi în piept, în plămâ
când se pune un lighean
parte, în îine, şi în cap. Atunci e bine
cu apă sau o bae lângă pat şi la fieca re oră să ne dăm jos
să ne vină apa. până la
din pat pentru a intră în bae, aşă încât
 311

piept; în acelaș timp trebue să ne spălăm iute partea

de sus a
tupului. și întreaga bae să nu dureze, în orice caz,
mai mult
decât patru până la cinci secunde. Şi asta trebue
să se tacă
foarte iute. Va îi de ajuns ca apa să ajungă până
la mijlocul
trupului, lăsând partea de sus a trupului nespălată. Căci
nu_se întinde numai în partea de jos a trupului, ci răcoarea
ea pătrunde
şi în sus, potolind căldura. Când omului îi e tare
sete, apoi îi e
sete și întregului trup. Setea însă se manifestă numai
gurii. Dar și spălăturile combat cu energie aceste boale pe. cerul
şi le vin-
decă de minune. Toate aceste cataruri din partea
de sus a tru-
pului Je putem vindeca în modul menţionat. Dar de băut
se bea decât numai apă curată. Aceluia căruia să nu
cu vremeai
se urăște să bea apă, poate să amestece niţel
ceai în apă.
Dacă se pune în apă o gură lin de ceai de pelin,
apa are cu
totul alt gust. Nu e așă de amară; se poate obişnu
i iute oricine
cu ea și o poate bea cu plăcere.
Dintre catarurile cari au mai rămas, dureroase şi
periculoase
sunt: catarul de bășică şi catarul de rinichi, şi aceste
a sunt foarte
dese astăzi. Catarul de băşică survine mai des la sexul
femeesc
decât la cel bărbătesc! S'ar putea crede că băşica
, care totuși
iace parte din corpul interior, n'ar putea îi atacat
ă de un catar;
trebue s'o spun că, în tinerețea mea — această o
va spune și
toţi doctorii bătrâni — erau foarte puţine cataruri
de bășică, şi
că azi, dimpot
rivă, ele constituesc o plagă generală. Care poate
i cauza? Aici nu trebue să întrebăm mult. De Când
şalurile de s'a introdus
gât, s'au iscat tot îelul de boale de gât la oameni;
așă încât, puţin câte puţin, au rămas iar neintr
ebuințate, şi mulţi
zic: „Cu nici un preţ nu mai port şal la gât,
pentrucă am ob-
servat că întotdeauna am guturai“. Tot asttel
putem zice: De
când se moleşesc trupurile şi în special în părţile
de jos ale tru-
pului, de atunci catarurile de băşică au devenit aşa de dese,
Dacă întrebaţi dece tocmai sexul femeesc este
aşa de des ata-
cat de această boală, vă pot răspunde că nu
veţi găsio singură
lemeie care să fi suferit de băşică, şi care să
nu fiepurtat pan-
taloni. Fără îndoială, e o nenorocire niare pentru
sexul femeesc
că, corpul lore așa de moleșit, şi din cauza
asta, nu numai ca,
tarurile de băşică, ci şi celelalte boale ale corpul
ui interior, pre-
cum și catarurile, se desvoltă aşa de des. Intreb
aţi la o clinică-
unde în fiecare zi se fac tot felul de operaţii,
dacă cauza celor
mai multe operaţii cari se fac în partea de
jos a trupului, nu e
moleşirea. Intrebaţi și veţi afla că dacă mar
îi purtat pantaloni
n'ar îi suferit de asemenea boale. Oţelirea este
de apărare contra miilor şi zecilor de mii -singurul mijloc
de boale. Moleşirea
este pricina tuturor boalelor. Dacă cu treizec
i sau chiar cu două-
zeci de ani înapoi s'ar fi spus unei țărance
să atârne între rutele
spălate și o pereche de pantaloni de damă,
cu greu s'ar fi gă-
sit una care să poată pricepe una
ca asta. Tot satul al
Îi râs de ea. Acum ele poartă fără nici o rușine ismene bărbă-
 SI?

teşti. Nu e destul că şi pe bărbaţiîi ţin sub papuc, vor să le

mai ia și îmbrăcămintea. Copiii astăzi, la un an și jumătate
poartă deja pantaloni. Nu va trece mult şi te pomeneşti că vor
aduce copilul îmbrăcat cu pantaloni la botez. Aşă de departe
“mergem cu moleșirea, că râdem cu toţii de lucrurile și de obice-
iurile vechi, le ţinem drept prostii, ne batem joc de ele, ca acum
de pildă. Mulţi dintre cei cari sunt de faţă aci, poartă pantaloni
şi de sigur că au râs sau şi-au lăsat pantalonii, pe, cari îi poartă
acasă. Dacă se răcește puţintel aerul, scoatem nasul pe fereastră
şi zicem: „Azi e frig, o să îie ger; trebue să pun pantalonii“ .
Aşă se tace azi, şi pentrucă azi femeile poartă şi ele pantaloni,
bărbaţii cied de cuviință de a purta două perechi de pantaloni,
de aceia se pomenesc de cele mai multe ori cu cataruri de bășică.
Dacă ar fiaici zece cari să sufere de bășică, şi ar trebui să jure
dacă au purtat pantaloni, atunci ar trebui să mărturisească mo-
dul acesta de moleşire şi spre dovadă să ridice degetele în sus.
Ei se vor scuza ca toți imprudenţii şi vor zice: „Da, port pan-
taloni, dar foarte subţiri, de olandă fină“. Pe urmă vara se pun
pantaloni de lână peste cei subțiri, și iarna se pune lâna pe
piele şi pantalonii subțiri deasupra. Dela un pantalon trecem la
altul, dela cel subţire la cel de lână și așa ajungem la catarul
băşicii. Dacă mi se prezintă douăzeci de bolnavi. de picior spre
vindecare, întreb numai atâta: E veche boala?. şi ştiu destul.
La bolnavii cari sufer de un catar de băşșică, căpătărm la fiecare
întrebare câte o nouă văicărire drept răspuns. Nu sunt oare per-
“soanele acestea într'o mizerie vrednică de compătimire? Care e
sfârșitul, dacă nu vor face o cură straşnică? Și în cazul acesta
se spune des: „Catarul a fost destul de dureros, dar acum e gro-
zav de tot“. In chipul acesta se formează un cancer, și ne-am
putea chinui ani de zile în chipul cel mai groasnic. Şi pacientul
de multe ori îşi zice: „Eu însumi sunt de vină“. Şi aceusta e
foarte dureros. Şi contra tutulor acestor boale există un mijloc.
care e oarecum sigu:, şi anume: Oţelirea. Nici o persoană de
sex femenin să nu poarte pantaloni. Ţin minte că în tinereţea
mea, au murit câteva persoane de îngheţ. In anul 1829 era îri-
" gul cel mare la culme în acest secol. Intr'o noapte au amorţit patru
persoane, cu totul alte persoane decât noi; fiindcă nu erau 0
țeliţi. Un om oţelit nu îngheaţă aşa de iute. Cu cât însă oamenii
se moleşesc mai tare, cu atât îngheaţă mai lesne, cu atât gerul
e mai periculos pentru ei şi cu atât vindecarea mai grea,
Dar cum să influențăm asupra băşicii? Trebue să luaţi în
seamă că aceste organe interne sunt foarte gingașe. De aceea şi
boalele cari atacă aceste organe sunt foarte periculoase şivătămă-
toare. Putem curăța cerul gurii cât se poate de bine, dar înăun-
trul trupului nu e așa de ușor. Pacienţi de aceştia au venit cu
sutele vara asta. Putem râde ce un lucru ca acesta. E de
ajuns numai să mă gândesc la mizeria aceasta şi apoi pot
spune destule. Tot așa e şi cu catarul de rinichi. Și cauza
 313

acestuia e tot moleşirea, iar vindecarea e grea.

cari mi s'au prezentat, cele mai neplăcute îmi Dintre boalele
sunt catarul de
băşică și de rinichi. De obicei bolnavii vin aci
ganele sunt deja atacate şi putrezite, şi când tocmai când or-
știința e zadarnică
în cercetările ei. In împrejurările acestea e foarte
decat. Nu putem scoate un rinichi putred greu de vin-
ca să punem în locul
lui un altul nou. Când bășica e putredă şi sleită
ilamaţii, cum putem veni în ajutorul ei? In de câteva in-
astiel de bășici, chiar
şi urina e aprinsă, după cum ne-o arată şi
culoarea. Urina con-
ține multă sare, ea mănâncă într'una pereţi
i bășicii şi boala poate
deveni deabinelea fără leac. Aceste boale sunt
foarte grave. Dintr'o
sută de cazuri, 96 provin din moleșire. Dar
orice siat nu le a-
jută; dacă le faci femeilor observaţie că se
strâng, apoi râd;
şi dacă ajung într'o stare deplorabilă apoi
plâng, dar nu cred
că ceeace le-a adus în starea asta, e corset
ul. La urma urmei
ele dau de ce fugeau, vrând-nevrând.
plă femeilor cu miile şi cu sutele de mii, Aşa se întâm -
cari nu numai că plâng
lacrămi amare când ajung într'o astiel de
stare mizerabilă, dar
își şi spun: „Noi singure suntem vina mizeri
ei noastre!“ -Dacă
am incepe să întărim copiii de mici, atunci
ei ar crește oţeliţi.
Dar astăzi educatorii sunt de cele mai multe
ori niște persoane
cari nici ele singure nu sunt educate. Sunt
educatori cari sunt
nevoiţi să-şi spună: „Suntem moleşiţi şi copiii
cari ni se încre-
dințează, trebuesc să fie și ei moleșiţi“. Când
deauna șalul ori blana la gură, ba nici nu eşime îrig, ţinem întot-
Dumnezeu dă vreo zi caldă, apoi nu e destu din casă Şi dacă
de tăcut? Unii
lă umbră . Ei, ce e
copii nu pot suferi soarele, şi iar nu-i duce
aer. Câţi vor îi care n'au lepădat toată vara m la
mănuşile din mână !
Și cum s'or îi simțind mâinile lor! Ca de
cocă, unsoare, pentru
că porii nu pot răsufla în voe. Parcă trebu
e să stea mâna în
mănuși ori în murdărie. Indata ce vine toamn
a, ori iarna, mâinile
sunt reci, ca ghiața, și tocmai ca mâinile
sunt şi picioarele, De
ce oare ar îi rușine să-şi arate mâinile cu
Nici nu-mi poate intra în cap cum poat cele cinci degete ?
efi o ruşine aşa ceva.
Acum doi ani, cu ocazia unei vizite mi se
spuse: „Când vii în,
societate, nu trebue să fii fără mănuși“.
Eu însă răspunsei: „Dacă
mă goniţi am cel mai bun motiv de a plecă
“. Cine nu mă poate
suleri fără mănuși, pe acela nu-l pot suferi
cu mănuși.
Pentru azi am „trăncănit“ destul... Da, toți
Astăzi ne-a «<trăncănit“ iar destul, și femei pot spune:
le vor adăuga satistă-
cute: „Dar azi și-au căpătat şi bărbaţii
partea lor“. 4
Umilătură la genunchi
O fată de 30 de ani avea o umilătură mare
genunchiului. Umilătura îi producea câte la încheetura
odată dureri mari şi
ardea. Bolnava a întrebuințat medicamente
între o jumătate de an,
altele și un bandagiu de gips timp de 12 săptămâni
 t astiel
"altul timp de 8 săptămâni. Starea ei sa agrava
pământ ul cu picioru l; în deoseb i o
că nu mai putea atinge s'a
tura genunc hiului . Neputâ ndu-se folosi cu nimic,
durea închee
etură
tăcut încercare cu îlori de fân, legându-se acestea dela închei scă
Dureril e au începu t îndată să slăbea
până la mijlocul șoldului. s'a
şi umilătura să scadă. Când umilătura dispăru pe jumătate,
care suteria.
întrebuințat la fiecare a doua zi duşuri la piciorul de
putu să umble bine cu picioru l şi după
Aproape după 8 săptămâni
puțină vreme fata s'a reîntor s la munca sa cea grea.

Umflături la oase

deo-
Adeseori se ivesc umilături tari împrejurul oaselor, cu
oase.
sebire la fălci, la încheeturi, la genunchi și în alte părți cude în-
e
S'ar putea crede că au crescut iarăși oasele. Lucrul
din friguri le ce prind pe om şi de timpul
semnătate, ceeace se vede
ce cere vindec area (adese ori 14 zile până la trei
cel îndelungat
reclam ă totdea una mare
săptămâni). Intr'adevăr astiel de umilături e
o interve nţie repede . Neglij ându-s
precauţiune în tratament și
în disoluţ ie şi ajutoru l nu mai e ușor, ba ade-
boala, osul trece
seori imposibil.
Remediile cele mai bune şi mai grabnice sunt: Să se pună
Cele
la locul umflat, alternativ de două-trei-patru ori, cataplasme.
asmele cu tiertură de flori defân, paie
mai probate sunt catapl
de ovâz, mai departe catapl asmele cu fenugre c. fiert.
La umilături fac bun servici şi grăbesc vindecarea: în-
genunchi!
făşurări scurte la fălci, un șal sau o legătură la gât, la
de ajuns a întrebu ința aceste
e întășurare aîntregului picior. E
mijloace odată pe zi.

Colicele

Colicele împreunate cu vărsături şi cu durerea stomaculu

se ivesc în mod subit. Nu li se cunoaște cauza și proveniența. Se
poate să fie precedate de o răceală, de o înfierbântare, sau să
vină din mâncare ori din băutură. Un astiel de bolnav trebue pus
imediat în pat, să i se pună o cârpă caldă pe trup (poate şi un
vas cu apă caldă), cu care se încălzeşte patul şi să se acopere
bine, aşa ca să nu pătrundă aerul la dânsul. Ca mijloc de ușu-
rare să i se dea o mică măsură de lapte fiert cu chimen. Acest
simplu medicament de casă e de ajuns.
In ce privește mâncarea și băutura să i se dea, în timpul
cât va ţine această stare, mâncări simple de tot, puţin sărate şi
piperate, şi ușor de mistuit. Cine se mulțumește cu apă sau cu
lapte, e de lăudat. Pot recomanda și apă cu ceva ĂTI,
 315

Formarea de gaze în stomac şi în canalul

intestinal. — Colică de vânturi
(Din „Testamentul meu“)
Dacă oamenii sunt canoniți de nenumărate boale, dintre cari.
unele mai grave și altele mai ușoare, apoi vânturile și gazele
sunt şi ele o boală care cauzează la mulți, mari suterinţi. Oamenii,
afectaţi de această boală, au o mare neliniște sau fierbere în,
intestine, ei simt adesea mari vâjăieturi și bâjbâituri, sunt îră-
mântaţi de o indispoziţie sau durere locală și dau drumul la
multe gaze cari es fie pe dinainte, fie pe dinapoi, după cae
pacienții simt o ușurare. Dacă gazele strânse sunt în cantitat
e
mare, atunci provoacă la unii frică, iar la alţii mai ales amețeli,
dure:e de cap sau alte afecţiuni, junghiuri în spate și în şale şi:
altele.
De unde vin aceste gaze, aceste apăsări? ' Cauzele pot îi
diierite. Când întrun conduct de apă burlanul nu e curăţit vreme
îndelungată, apoi unele materii sau substanțe ale apei se alipesc
de burlan; sau să luăm un burlan care merge din. sobă în coş.
şi care se umple din ce în ce cu funingine. Tocmai așa se poate
lixa pe intestine o mulţime de depozite şi transpirarea lor for-
mează gazele. Cu cât se strâng mai mult asemenea rămășițe de
materii, cu atât intestinele se astupă mai mult şi cu atât lărgirea devine-
mai mare, Călătoria mâncărilor prin intestine va deveni mai lentă,
şi în urma acesteia nu va întârzia de a se ivi o oarecare lenevire
şi slăbiciune. Dar dacă aceasta se întâmplă în genere în intestin
e,
nu trebue să ne mirăm că se exercită o oarecare presiune asupra
abdomenului, şi abdomenul se buhăeşte cu totul în urma acestei
apăsări, ceeace dă naştere la o astupare mecanică a canalulu
i
natural. Dacă mâncările nu sunt bine digerate, când se mănâncă
.
prea peste măsură de mult, așa încât mare parte din mâncăru
ri
nici nu poate îi frământată și digerată, ci este expulzată în cea.
mai mare parte nedigerată, atunci se produc opriri sau stagnaţiuni.
învârtoşate, prin cari intestinele se dilatează neegal, într'un
loc
mai mult, într'altul mai puţin. Aceste dilatațiuni mai mult Aa
ina
k,
Ax$

sau.
mai puţin puternice au însă de efect nişte turburări şi
incomo-
ități, cari sunt foarte vătămătoare, cari slăbesc natura şi o reduc
la inactivitate.
Acelaş efect îl au și mâncările pe cari stomacul nu le di-
gerează, adică acele mâncări cari nu pot îi atacate de sucuril
e
„stomacului și trebue să fie scoase afară neuzate şi neutiliz
ate.
Cel mui bun exemplu îl avem la cai. Când ovăzul cu care a fost:
nutrit un cal bătrân este scos pe câmp ca îngrășământ,
el încol-
țeşte din nou, ceeace dovedește că a rămas neatins. Așa se în-
tâmplă şi cu unele mâncări cari au trecut prin intestinul omenesc
;.
ele rămân nedigerate şi nu fac decât a cauza indispoziții şi
in-
comodităţi. Apoi există și multe mâncări cari unora le plac
foarte-
 E PER PI RE TI
pal roială a arieotet e doua iz cate 8 2 acer uie

316

mult, precum: ridichile, varza nemţească, în genere multe legume

“fierte în apă, mai ales varza roşie.
Mulţi inşi cari au suferit
de incomodități ştiu prea bine cari
mmâncări le cauzează gazuri şi cari nu.
Anemicii şi nervoşii se plâng de obicei de latuosităţi (vân-
uri) fiindcă la dânşii nu există activitatea şi eliminarea trebuin-
cioasă ; sucurile sunt stricate, hrana este scoasă afară pe jumătate
neîntrebuinţată şi nu poate decât să incomodeze la trecerea ei
„prin canalul intestinal. Ca un foc, care arde încet şi desvoltă mult
ium, tocmai aşa se strâng în intestine gaze, din cauza digestiei
dente. Mai cu deosebire însă sufer de gaze oamenii cari au o
matură foarte rece, al căror stomac are prea puţină căldură. Aceștia
păţesc cu digestia ca femeea care vrea să gătească bucate cu
lemne verzi; ea capătă mult fum şi abur, dar bucatele nu se
gătesc bine.
Dar ce să le faci oamenilor? Aşa sunt ei făcuţi ca să nu
"aleagă cum se cade mâncările; caută numa: ceeace pare gustos
cerului gurii și mănâncă când lucruri prea dulci, când prea acre
„apoi trufandale şi mâncări neobişnuite, adesea nu numai cu ne,
putință de mistuit, dar chiar cu desăvârşire nesănătoase. Și așa
un talmeș-balmeș să digereze stomacul! Acești oameni nu
trebue să se aştepte la nimic bun dela toate acestea; cu atâta
.doar se aleg şi ei, că acele mâncări le încarcă stomacul și îi su-
pără prin aglomeraţiuni stagnate şi prin formare de gaze.
Ne trebue asemenea să uităm că în interiorul intest nelor
:se face o fermentaţiune, cât timp nu este eliminat to: ce este
netrebuincios. Ca orice foc, aşa şi fermentaţiunea iși are umul
“ei, și tumul aci sunt gazele.
Când se strâng dar la un loc atâtea boale și termentaţia
devine puternică, iormarea gazelor va îi mai puternică, și
“toate relele enumerate se vor ivi mai mult sau mai puţin.
Există apoi oameni care țin mai totdeauna gura deschisă
şi sorb cu chipul acesta prea mult aer, din care intră mult în
'stomac şi aşa şi în intestine. Aceasta are loc mai cu deosebire
când unii oameni mănâncă prea iute, nu mestecă bine şi când
mâncările sunt înghiţite fiind însoţite de aer. Astiel ţărănul la
care eu am servit odată, avea foarte multă dreptate când inter-
zicea să se vorbească la masă, Negreşit că țăranul nu s'a gândit
“la aceasta, ci credea numai că cu vorba se perde multă vreme
de geaba, căci nu se lucrează.
După cum gazele se pot strânge mai tare sau mai slab,
ot astiel ele se pot înmulți până într'atâta încât să dea loc la e
boală grea, colica de vânturi, la care se face o lărgire pea
mare a intestinului gros, cauzând dureri din cele mai violente
şi putând da loc la plesnirea intestinului. Dacă -intestinele sunt
“foarte şubrede şi slabe şi dacă se ivește atunci o asemenea
lărgire, aceste gazuri pătrund prin chiar intestinul cel gros în
„cavitatea pântecelui, ceeace negreşit nu se poate face tără du-
 317

reri mari şi este cu totul nenatural; mie îmi îace efectul ca şi

cum ar €eși sânge. .
Când se acumulează multe gaze şi produc dilataţiunea
mare a intestinului gros, se naște lesne o stare care, după cum
am zis deja, se numește .colică de vânturi. Durerile sunt mari
și deșertarea gazelor este -imposibilă.
Aci trebue înainte de toate potolită revoluția cea mare,
pentru ca să se curme durerile și vânturile să se risipească
din nou. Această colică de vânturi au tratat-o deja străbunii
noștri cu diferite leacuri băbeşti. Unii intrebuințau capace de
pământ calde; le înveleau într'un prosop şi le puneau pe locul
unde simțeau durerea; alţii puneau întrun săculeţ 11/2——2 kilo-
grame de ovăz, îl lăsau să stea câtva timp pe mașina de gătit
şi încălzeau apoi cu el locul dureros. Cunoșteam o temee care
suferea mult de colică de vânturi; ea lua două cărămizi, le încăl-
zea bine şi își punea una din ele într'un prosop cu care se în-
„fășura ; dacă se răcea cărămida, punea pe cealaltă, și aşa urma
înainte până ce înceta orice durere. Dar acelaș serviciu îl face
şi un prosop îndoit în patru sau în șase, muiat în apă şi oțet,
pe care îl pui cald de tot; îl reînoeşti la fiecare 12—16 minute,
până ce durerile au încetat de tot. Pe lângă aceasta se poate
lua inter ceai de fenicul fiert, şi lapte în care s'a fiert fenicul
și pe care îl bei fierbinte; acestea fac să înceteze durerile în
scurt timp; 6—8 picaturi de unt de cuişoare şi de anason sau
pelin luate într'o lingură de apă caldă alină durerile în timpul.
cel mai scurt. Dar să nu se uite că aceste leacuri nu fac decât
mumai că potolesc durerile, însă cu aceasta încă nu s'a înlăturat
cauza colicei. Dacă bolnavul își va pune zilnic o compresă
aplicată deasupra și mai târziu o compresă pe desupt, sau
Vice-versa, atunci şi cauza colicei va fi în curând înlăturată.
Dacă însă pacientul e în toate puterile Jui, adică robust şi voinic,
atunci o semi-bae, un duș la pulpe sau un. duş pe spinare, vor
iace cele mai bune servicii.
După cum gazele pot da naștere la boale și dureri în
intestine, tot așa pot pătrunde în sus ca fumul în coş; ba se pot
ivi chiar şi la cap, unde provoacă la unii ameţeală, la alţii du-
reri de cap, dureri de ochi, iritaţiuni, dat -mai ales insomnie şi
dureri la coapsa dreaptă sau stângă, cum și nervositate acută.
Gazele se formează asemenea când corpul se află într'o
inactivitate mai îndelungă, de exemplu la oamenii pe cari ocu-
paţiunea sau profesiunea lor îi ţine mereu la acelaş loc, unde
fatalmente trebue să 'se prăpădească, dacă nu vor căuta prin
diferite remedii, să împiedece ca să se formeze prin aglomerări
stagnante astiel de gaze. i |
Ce remediu poate să vindece o asemenea infirmitate, şi
cum se poate ea preveni mai lesne? Primul remediu este
rece, întrebuințată extem, apoi apa rece şi buruienile întrebuapa
țate intern. Oamenii canoniți de gaze au natură slabă. Aceast in-
ă
 ITEC ON IO PI PEPE CEVA AI pe, RP e
DI INCEP IPN

318

slăbiciune se înlătură prin apa rece prin care nu numai că se

deşteaptă natura și se excită la o mai mare activitate, ci se
“eliminează în acelaşi timp şi gazele. : -Ă
Christian se plânge: „Sunt sănătos în tot corpul, dar simt
o mare slăbiciune şi toropeală în pântece, sunt totdeauna tare ş
buhăit şi uneori nu sunt bine dispus“. Christian să facă trei du-
şuri la pulpe, două dușuri pe spinare şi un duș complect. Prin Î
aceste duşuri se fortifică natura și gazele se vor impuţina foarte
mepede. Dacă va lua în săptămâna a doua trei semi-băi, două
dușuri pe spinare, un duș pe pulpe, semi-băile vor fortiiica tot
abdomenul, vor avea asupră-i o acţiune astringentă și vor elimina
multe gaze, prevenind o altă acurnulare. Dacă apoi va mesteca
şi înghiţi în prima zi zece, a doua zi cincisprezece, a' treia zi
douăzeci şi cinci boabe de ienupere, se vor disolva şi elimina
prin aceasta multe materii uzate și gazurile se vor împuţina. Zil-
mic o ceaşcă de ceai de fenicul și de pelin tace asemenea a se
'expulsa multe materii stricate, cu cari se deşartă și gazele. Dacă
se fierbe aloe cât se ia pe vâriul cuţitului,. într'un sfert de litru
de apă, la care mai adaugi o lingură de miere, și iei în toate
zilele, dimineaţa și seara, trei linguri din această băutură, care
deşi nu e tocmai plăcută, însă este cu atât mai eficace, și dacă
urmezi aşa 4—6 zile, atunci se va expulsa o mare cantitate
de mucosităţi, prin care şi gazele vor scădea în mod conside-
rabil sau vor fi înlăturate cu desăvârşire. Numai să se aibă în
vedere de a se menţine aplicările de apă și că trebue astiel a
se exercita o îndoită acţiune internă şi externă. lar coaja de
ştejar, pelin şi coada şoricelului, zilnic o ceaşcă în două porţiuni,
at expulsează deasemenea mucosităţile nefolositoare şi ajută la înlătu-
_xarea gazelor.
Dacă formarea gazelor provine de la mâncări nedigerate
bine, şi dacă în intestine sunt aglomeraţiuni stagnante de oare-
care dimensiune, atunci la oameni robuști două duşuri pe spinare
şi două spălături întregi în pat pe săptămână vor avea un bun
efect. Asemenea trebue să se intervină şi intern pentru îmbună-
tățirea stomacului și eliminare. La aceasta serveşte într'un mod
cu totul deosebit pelin şi jaleş cu fenicul, băut zilnic o ceașcă
în trei porţiuni. Rădăcină de soc, boabe de ienuper şi coada
calului, alternate cu ceaiurile pomenite, au un efect foarte iavo»
rabil; dacă mai iei apoi un pahar cu aloe şi miere în trei porţi-
uni pe zi, obţii odată cu fortificarea naturii și o curăţire pe
dinăuntru.
Dacă gazele provin dela mâncări nedigerate, îie că mân-
-cările au fost prea tari sau în genere nu erau bune pentu a.fi
întrebuințate ca hrană, fie că natura e prea slabă pentru a putea
să digereze cum trebue, să se exercite, înainte de toate o acţiune
asupra corpului, pentru ca să se fortitice mai mult, și apoi sucu-
zile stomacului trebuesc ameliorate, pentru ca să poată digera bine.
„++ August a fost bolnav, De: atunci cele mai multe mâncări
 319

îl apasă și el dă des drumul la gaze, Apoi îi lipseşte şi sca- 7

unul și are totdeauna burta buhăită; bine de tot nu se simte nici-

odată, şi nici nu poate să doarmă bine. Starea aceasta are desi-
gur drept bază o slăbiciune a constituției, şi probabil că a ră-
mas şi o rămășiță a boalei. Ce trebue să facă dar August? Să
aleagă o hrană îoarte simplă, să mănânce porţii mici şi mai
bine de mai multe ori pe zi, decât mult dintro dată; asemenea
poate, pe lângă aceasta, să bea puţin ceai de pelin, cintaură,
coaje de ştejar, sau să facă cură de boabe de ienupere. Luc-
rul de căpetenie însă va fi o cură de apă corespunzătoare, care
dizolvă materiile stricate, dacă mai există din boalele anterioare,
fortitică natura, măreşte căldura naturală; cu un cuvânt, aduce
într'o stare mai bună maşina întreagă.
Lucrul cel mai bun va îi: pe săptămână două duşuri la
pulpe pe zi, 1—2 semi-băi; dacă pacientul e cam slab, mai
poate să facă și 2—3 spălături superioare pe săptămână; dacă
este robust, atunci poate să facă pe săptămână și 2-3 dușuri
aplicate deasupra. Asemenea poate să se lege de două ori pe
săptămână cu un prosop îndoit în două sau în patru, muiat în
apă de flori de fân şi pus cald pe pântece; căci aproape nimic
nu poate să aibă un efect mai bun asupra unui stomac slăbit
«decât aplicarea pe pântece a unui prosop îmbibat cu apă de oţet
sau cu apă de îlori de fân.
Dacă aceste aplicaţiuni-se fac timp de 3—4 săptămâni şi apoi
„pe jumătate de atâtea ori, atunci desigur starea pacientului se va
îndrepta. Dacă însă pacientul tutuși nu s'ar face bine, şi dacă
prin urmare acest tratament s'ar dovedi ca fiind prea slab, atunci
pacientul poate să îacă zilnic, odată și chiar de două ori, o spă-
lătură întreagă eșind din pat, şi să se pună apoi iarăși în pat.
E sigur că spălătura va produce un bun efect; în caz când nici
aceasta n'ar îi destul, atunci duşurile mai sus arătate pot îi fă-
«cute paralel cu aceste aplicări. In ceeace priveşte hrana, să se
„adopte ca principiu fundamental: a nu mânca bucate prea acre
şi cu prea. multe condimente, ci a mânca numai bucate cari con-
ţin substanţe nutritive bune și multe; nu pot însă îndestul reco-
„manda abțţinerea dela multe lichide. .
Un alt exemplu: Clara s'a sculat dintr'o boală grea, are
stomacul încărcat și după cum au găsit medicii are şimulte ab-
cese în stomac. Avea pântecele neîncetat buhăit, expulza multe
gaze şi de buhăială şi neastâmpăr nu putea dormi. Pentru a
potoli căldura şi a vindeca erupțiunea din stomac,
am sfătuit-o
să mănânce la fiecare ceaso lingură de brânză de vacă: brânza
va goni căldura și va vindeca și erupţiunea; dar totodată i-am. . i
permis să mânânceşi orice mâncări simple ar dori. Fiindcă a- - .
-ceastă brânză îi place foarte mult, ea n'a mai mâncat șin'a mai
băut altceva. decât brânză, s'a hrănit numai cu dânsa, şi s'a şi
vindecat. A trăit peste şase luni cu această hrană simplă
şi
toate vânturile au încetat ; căpătă somnul cel mai bun, își recă-
 pătă toată forța de mai înainte, şi se însănătoşi pe deplin. Cine
ar crede că o mâncare aşa de simplă, ca brânza de vacă, poate
„să producă un astfel de efect? Brânza de vacă posedă substanțe
nutritive pentru natură ; totuşi n'aş sfătui pe nimeni să trăiască
neîncetat numai dintr'o asemenea hrană unilaterală ; din contra,
este de recomandat oarecare variaţiune în mâncări. Dar constant
rămâne principiul fundamental: puţine lichide și nimic decât
o hrană substanţială (puternică).
In cazurile menţionate mai sus s'au produs incontestabil
gaze şi acestea se formaseră printr'o fermentație ce trebue atri-
buită congestieişi acrelei din stomac. Şi aci rămâne iarăşi ca
principiu primordial : Toate substanţele vătămătoare, cari cauzează
neorândueli și stricăciuni în constituția omului, trebuesc dizol-
vate și eliminate și, pe lângă aceasta, trebue să se tortitice și
natura.

Scoarţă pe cap

O iată de ţăran îmi povestea că aproape de doi ani avea

bube mici pe pielea capului, ba şi pe faţa întreagă, când mai
mari, când mai mărunte. Sub păr i se formaseră bube multe,
mai mari sau mai mici, din cari eşia un lichid. Adeseori o
mânca pielea şi simțea o îierbințeală continuă. A întrebuințat
multe medicamente cu deosebire purgative, dar nu s'a putut
vindeca.
Prin cura de apă s'a restaurat în şase săptămâni. l-am re-
“comandat să întrebuințeze cura de apă, timp de trei săptămâni,
în modul următor: 1) Să se spele pe săptămână de trei ori,
noaptea din pat, pe trupul întreg și apoi să se culce iarăși la
moment: 2) Să îmbrace de două ori pe săptămână o cămașe
udată în apă sărată; 3) Să întrebuințeze un abur la cap odată
pe săptămână. Pentru a se însănătoşi și a se întări pe deplin, să
întrebuințeze în cele din urmă trei săptămâni următoarea cură: |
să îmbrace în fiecare săptămână odată, o cămaşe udă, şi să se
spele pe trupul întreg odată. sau de două ori. Ca medicament
să ia pe fiecare zi, de două ori, 20 de picături extract de ginistru
întrun pahar de apă.
[i

Dureri de cap obişnuite.

Un domn din clasele înalte avea o durere de cap deose-

bită, începând regulat dimineaţa la 7 ore și încetând seara la astin-
țitul soarelui. Durerea era așa de mare, încât nu putea să
citească nici lucruri ușoare, cu atât mai puțin puteă să se înpri-
"jească de agendele de scris ce i le impunea profesiunea sa. In
timpul nopţii
nu simţia nici o urmă de această durere, care pă-
xea 'că dispărea, fireşte, când nu se ocupa cu spiritul. Locul
A
 321

care-l durea era la partea stângă a frunţii şi avea

periieria unei
monede 'de 5: franci. “Durerile:îi "ata nu nuina
ca i “capul
corpul întreg, astfel că omul 'se sfârșia văzând cu ochii.u; ci şi
nătatea feţei îi pieri și forța, Cei mai :Cu să:
renumiţi medici fură con
sultaţi, ba “domnul nostru a'cercetat: și un institut de hidrotera=
pie, dar fără nici un succes.
Ca: ultimă. încercare, mediii- ttimi-
seră pe pacient la“Meran, de “unde se întoarse: acasă,
părea, insănătoșit. “Rudeniile îl salutară cu! bucur cum 'se
ie 'şi le părea
bine că s'a însănătoșit. Dar a! doua zi dimineaţa,
la- ora: 7, ve.
chiul și misteriosul său oaspete, boala, :se reînto
arse - în. acelaş
loc al durerii. O tânguire şi o plângere cuprinse casa : între
acum €ra mare nevoe de“ un sfat bun. Nişte cunos agă;
mintiră cură'd cuţi îi:rea=
“apă e”
şi în cele: din. urmă 'se deciseră a-face o
încercare.” Boerul arăta rău bolnav la : faţă; și era slăbit. Desi
eriindu-mi durerile,-mai adaosecă rare iori sei -allă
Şi poseda“ puţină * căldură naturală. Toate! acestea: fără guturai
unui accident ce-l suferise 'cu-mulţi “ani înainte. Ori se-atribuiau
cauza, îmi zise terminând, să-l “curez; căci: îi „cuno care :ar îi
GCuin, (25 îi 20îfirtăe
șteam. starea
îno5l pe inf SIE UUsg-2d ami
"aţa posomorâtă, : căldura “naturală slabă, : sensib n
orice schimbare“a'“atmosterei- ce: derivă: din “această: ilitatea la
rea corpului, toate aceste simptome erau niște martor stare; slăbi:
i, cari: arătau,
nu peteciil de “durere la cap, ci întreaga natură bolnavă, între»
gul corp 'stors de puteri. Mi-am întocmit procedarea
Simptome. Am ''cercat'să influențez asupra organi după aceste
— ignorând cu totul: durerea locală smului: întregi,
dela capi si iri ini
"Mijloacele “simple de întărire, ca “unele 'spălăr
în partea primă a cărții — îl făcură sănătos, adică i — indicate
transpirațiunea propor i se! restabili
țională: a pielei, circulaţiunea corectă a sân-
gelui, mistuirea bună şi prin: aceasta urcarea
căldurii naturale, .
o fâță mai trandafirie, însănătoşirea complectă.E tot
vechea; is
torie şi totuși ea nu poate fi comunicată îndeaj
uns. „Gl 161q
7 5 "Cât'de' durată 'este' judecata: mea: cu privi re
lă durere
Cap, aceasta s'a a de
'constatat prin succesul: obținut, In 'aproape::6
săptămâni, “corpul întreg al pacientului sa bucurat . :de cea mai
bună sănătate. Chiar și durerea de la frunte 'ce
inspira atâta frică
nu mâi readuce fatala oră șapte. Apa “(fără a
fi aplicată ia acest
loc) a vindecat gratuit, deodată cu "corpul întreg,
parte. și această
| ia Maini
— De vre-o 6—7 ani — așa ne spune un domn
— sufăr mai
multe săptămâni de o. durere de cap, care îmi
agravează împli:
nirea chemării, bă adese ori mi-o face imposibila.
mi-am pierdut orice 'curaj și orice plăcere de De multe ori
viață. Simţiamo
presiune în cap şi acum aveam simţirea că îmi
circulă! ceva în
cap în formă de Huiditate. De câte ori călcam
'cu'pas 'solid,
aveam dureri în cap. Când umblând sau lucrân
mă simţiam în situaţiunea unui om beat. mort.. d mă încălzeam,
avut piatră la. De 8'ani am
ID ap tod
rinichi. Doisprezece medici, consultaţi “de
[39| Sai Baa ia dia O 35380 5 vadit ab ieee
FIE
 a lt Că [ee aaa DE mu ara ca ue lie ORE nt ai- î Aupri
e Ccoraia lau iuti Mate taia
ir2 a oda ORICE BN otita 2 ea cca Ac

-r.
322

în diferite epoci, pentru dureri de spinare, mau cunoscut acest

rău. Un singur medic mi-a putut da ceva ajutor. Capăt dureri
rează
de rinichi când mănânc ceva acru sau când se aglome
și
prea multe gaze. Simt acest rău îndată ce umblu mai mult
mă încălzesc sau şed mai mult. Indată simt o văpaie în corpul
mai e
întreg şi după aceasta imediat un frig puternic. Vara îmi
decât iarna. Mai înainte am suferit de un somn letargic.
aspră
m
Am fost foarte sănătos, viguros, tareşi bine construit, Credea
cineva mai sănătos decât am îost eu timp
că abia poate îi
de douăzeci de ani. Am fost deja odată în Konigstein în spital,
am dobândit uşurare, dar nu şi vindecare“.
lată cura aplicată: 1) pe zi două dușuri deasupra, 2) um-
ână
blare în apă în fiecare zi şi duşuri pe genunchi. Pe săptăm
, mai des bae de șezut. Cu
trei până la cinci duşuri pe spinare |
deosebire s'au folosit mijloacele de întărire: a umbla pe iarbă
şi pe pietre, a bea ceai de boabe de ienuper, de măcieș, dar
din când in când, două ceşti pe zi.
In timp de patru săptămâni s'a făcut sănătos şi acum, după
deplină
o jumătate an, se poate zice că se bucură de o sănătate
şi de o deosebită vigoare suflete ască şi trupeas că.
în
Un om povestea următoarele: „Sunt de 35 de ani; am
une, încât
continu durere de cap şi câteodată o astiel de slăbici
dureri.
nu o pot suteri. Pe piept ca și pe spinare, simt mereu
de convul siuni neconte nite. Mă surprin de
Mai tare mă doare ceafa
că-mi cade părul depe cap; dacă aceast ă stare va mai
= mult
ele
eră ține o jumatate de an, nu voi mai avea păr pe cap. Picioar
şi mâinile sunt de regulă reci. Apetit n'am deloc“.
Cura: 1) să îmbrace de trei ori pe săptămână o cămașe
udată în apă sărată; 2) să-şi spele de trei ori pe săptămână
cuţit de
corpul întreg; 3) să ia pe zi câte un vâri de
noaptea
prai alb.
Prezentându-se după două luni acest om îmi declară că
cari
era pe deplin sănătos; mai simția dureri numai la părţile
suieriseră mai mult. Greutatea corpului său crescuse cu 5 kgr.
Doi domni, muzicanți de protesiune, îmi istorisiră urmă-
„Noi amândoi avem aceeași durere; durere de cap ne-
toarele:
întreruptă ; câteodată abia o suportăm, somn toarte puţin şi ne-
disperare.
liniştit. Congestiuni și amețeli ne chinuesc până la
sunt cu totul reci. Suntem aproap e incapa-
Mâinile şi picioarele
protes iunea noastră “. Amândo i erau trecuți de 50 de ani.
pili de
Aceşti tovarăși de dureri au întrebu ințat timp de 14 zile
zile de două ori pe zi duş pe corp şi de o
cura următoare ; şase
ori duş pe genunc hi, în celelal te zile alterna tiv într'o zi
două
baie de jumătate, iar întraita duş pe spinare ; pe lângă aceasta
rezece
“odată pe săptămână câte un abur la cap. După douăsp
i pacienţ ii s'au restaur at şi-şi contin uară protesi unea.
zile amândo
Pentru a-şi conserva sănătatea și a-și câştiga puteri, nu
i
decât o aplicaţ iune pe zi şi de două ori
mai era de trebuință
 323

pe săptămână o baie de jumătate. După informaţiunile mai noui

xeconvalescența progresa perfect.
Un domn din Ungaria îmi dete următoarele date: „De
mai
bine de un an sunt incapabil de profesiunea mea, din cauza
violentelor, dureri de cap şi a ameţelii ce am. Mă pişcă și mă
arde cumplit corpul şi aceasta îmi răpeşte tot somnul
. Din cauza
“suterinței sunt cam. melancolic şi fricos de tot“,
După puţine săptămâni deveni sănătos aplicând următo
cură de apă: 1) duşuri pe bust şi îndată după aceast area
a, umbla-
tul prin apă; 2) baie de jumătate în fiecare zi, iar în
săptămâna
a doua şi a treia asemenea bae de trei ori, dușuri
pe bust şi
la genunchi în fiecare zi; 3) mai târziu baie comple
ctă și dușuri
pe bust împreunate cu umblatul prin apă.

Dureri de cap nervoase.

Doi studenţi trebuiră să părăsească institutul înainte
“termina anul şcolar. Amândoi aveau atâtea dureri de a
de cap și o
asttelde congestiune, încât nu mai puteau studia, ba abia puteau
să mai citească câteva minute. Toate mijloacele întrebu
ințate nu
le-au îolosit nimic. Le-am dat acestor sărmani studenț
i sfatul
simplu, să-şi petreacă cea mai mare parte din zi umblâ
nd des-
culţi, mai ales prin rouă; să stea, dacă se poate, în pădure
întrun riuleţ vre-o câteva minute pe oră; să facă sau
pe zi două,
„iar în vreme caldă, trei dușuri pe bust.
Ambii tineri urmând acest sfat au tăcut mai mult de
li s'ațcerut. Văzând că le este mai bine, s'au încurajat cât
şi la stâr-
şitul vacanței s'au reîntors sănătoși şi voioşi la institu
tul de du
-educaţiune.
Ce bine ar îi dacă în A 200
institutele ă atâtaunde se practic î
gimnastică, s'ar tace și astfel de exerciții gimnastice, cari
Herbântă nu în- 4
şi nu agită natura, ci din contră o liniştesc!
poate crede ce efect are umblatul desculț prin lunca Nu se gi
udă sau
„prin rouă, :
Un om de 45 de ani începu a mi se plânge : Medicii declară
«durerea mea, — durere nervoasă de cap. Pururea port
legătură
la cap; câteodată sutăr de o presiune irezistibilă la
partea dina-
poi a capului, când la dreapta, când la stânga. Trăgân
du-se du-
rerea Ja spinare, capăt palpitare gravă de inimă,
adeseori cea-.
suri întregi. Adeseori îmi pierd apetitul de tot; am
câte o ame-
țeală de nu pot umbla singur, astiel că soția mea
trebue să mă
însoțească în călătorie. Toate aceste dureri le întrece
suferința
suiletească. Sufăr de o melancolie atât de disperată, încât
adese
oi mi-am dorit moartea“. Domnul acesta era gras,
culoarea fe-
ţii gălbue şi vestejită, corpul tare plin. i:

In 13 zile starea sa întreagă deveni

tea normală. Greuta
corpului scăzu mult; durerile de cap şi ameţelile
dispărură, «
dispoziţie suiletească senină, somn bun şi apetit înlocui
ră stare
Volnavă de mai înainte.

DP CARA >PAD TNI DRP PO 2 ale pe CREDE Sa DeAO 05 OPRI PRE PR e arti 0 PARERI
 di” Cititi
n ia uiti e:
IPEE cultă
TES EN
e ar i SE.
Do Soia pd mă ac ir2 Ditatiicu nsai cote Sean ci eiizaca cula zac
4 Ș si a
3

a Sa
a sait at
S'a întrebuințat cura următoare: e de
1. În prima zi un duș pe bust și pe genun chi înaint
pe spinar e și umbla re prin 2pă după prânz. |
prâriz; — duș e și mai târ-
"9. A doua zi, înainte de prânz, duș pe spinar
pe spinare și măi
ziu umblare prin apă; după prânz iarăș duş
prânz, un duş pe
târziu pe genunchi. 3. A treia zi înainte -de
duș comple ct, mai târziu
bust şi pe genunchi, după prânz un
baie de jumătate. „pi
robus t și vigur os, primi 4 aplica ţiuni pe zi,
Pacientul fiind

si Convulsiuni (sgârciuri, spasme).

Am fost chemat la o bolnavă, îi tremura corpul întreg:

vesăria în pat, când în sus, “când la 'dreâpta, când la stânga.
i,
„Mamă-sa îmi spuse: cap, o presiune
„Fiica mea are totdeauna dureri teribile de
mâinile şi picioarele
gravă pe. piept. și în părțile pântecelui ;
e de o sudoare unsu-
îi sunt permanent reci ca „ghiața şi umed săptămâni
un an; zece
zoasă; îiica mea e măritată aproape de timp
tot, după acest a căzut cu încetul
a fost sănătoasă, de, în gradul de faţă;
în starea de azi, care sa înăsprit până de supă goală
riţe
nu poate mâncă nimic, cel mult câteva, lingude medici, injecţiunile
'sau cafea. Toate medic ament ele presc rise
sa „întrebuința forță somnu l, mau contribuit.
t pentru a
şi tot ce j
“decâ t să agrav eze şi mai mult starea boalei“. în fiecar e
ţină
"Am dat acestei paciente statul următor: Să-şi și să le spele
în apă rece, până deasu pra pulpe lor,
zi picioarele
cu un burete sau cu un ştergar; imediat după aceasta să-şi bage:
rece, timp de un minut, şi să
„şi mâinile până la umeri, în apă
arele sub o plapumă.
„le spele,. Apoi să-şi pună şi mâihile și picio
nta, să ia cam doudspre-
In fiecare dimineaţă şi după prânz patie
pline cu apă caldă. Ca
zece picături de muşetei, în 6-—8 linguri cu lapte
nutriment să bea din timp; în timp 3 — 4 linguri pline
mandă laptele şi cateaua
sau cafea de malț, Cu deosebire. se reco
"alternativ. . că i-a venit ape-
ai După 12-zile pacienta s'a restaurat, astiel
ile dispăruseră şi pre»
“titul pentru bucatele obișnuite: convulsiun părţi ale stomacului
a piept ului și a unor
“ siunea ce o simţia asupr
mâinile şi picioarele re-
a încetat. Durerea de cap a dispărut,
dobândiră căldură. ăia
două zile picioa-
- Aplicaţiunile ulterioare au fost: la fiecare ori pe săptă-
de două
ele în apă, după cum s'a zis mai sus; e şi sare, timp de 14
mână o baie caldă de picioare cu cenuș
pe săptămână şi. îndată
minute ; să-și spele corpul întreg odată de muşeţel să ia
în pat. In locul picăt urilo r
să. se culce iarăși Pacienta s'a res-
picături de jaleş, 10—12 picături în apă caldă.
biser ică şi să-şi vadă
taurat asttel că putu să mear gă iarăși la
 325
ST rea naee rmm aa

de lucrările. casnice. Pentru a-și dobândi pe deplin

sănătatea şi
vigoarea n'are. decât să se spele de două ori pe, săptă
“apă rece. Băile mână în
de jumătate îi vor tace un servici şi mai bun,

Cârcei.
Cât de des se întâmplă ca oameni în iloarea
la adânci bătrâneţe să sufere de cârcei, cari să-i apuce vârstei sau
mic lucrul O mare bucurie, o mânie, o ceartă, la cel mai
sau de cinevă
o greaț ă de ceva
, o remușcare Şi toate nimicurile pot să scoat
“om din fire şi să-l facă să fie apucat de cârcei ă pe
. Ce este de tăcut în
asemenea împrejurări ?
Dacă cârceii sunt la inimă, aşă că oamenii
să se moae o cârpă, îndoită în patru, în nu mai pot vorbi,
oțet cu apă şi să se
pună pe pântece; să se schimbe la fiecare oră.
e rece, cârpa se moaie în apă caldă cu oțet; Dacă bolnavul
dacă are fierbin-
țeală mare, în apă rece cu oțet. Prin acest
mijloc tot corpul se
linişteşte și cârceii încetează. Dacă nu încet
ează în două ore, trebue
să urmăm inainte cum am arătat. Dacă
au încetat cârceii, să se
spele tot corpul cu apă şi oțet, de două-trei
pele cu apă caldă încălzesc tot corpul, ori pe zi. Cum câr-
așa şi spălăturile cu apă
şi oțet întreţin căldura firească şi o măresc,
şi îac ca sângele să
meargă mai bine, ceeace e foarte însemnat
— E mai bine dacă, pe lângă spălături, pentru vindecare.
se pune odată pe zi
şi 0 cămaşe muiată în apă cu oţet. — Pe
dinăuntru, cel mai bun
e ceaiul de anghelică fiartă în apă sau
în lapte, care să se beă
cât se poate de fierbinte. Cu chipul acestă
ușor vindecă, Stăbiciunea se poate
căci cârcei i se arată de obicei la oameni slabi,
cari au lipsă de sânge, și sunt un chin pentru mii de inși. Incă
0 dovadă cât trebue să ne îngrijim de o hrană bună şi de oţe-
lirea corpului pentru ca să ne păzim de cârcei.
De aceea nu putem încetă de a spu să se
0 hrană bună şi să se oprească toate băutune
rile
dea tinerilor
nem material mai bun la zidirea unei case cu tari. Cu cât pu-
iar dacă punem material prost, se nărui atât mai mult ţine,
e. Pe cât e de însemnată
şi de trebuincio
asă hrana, pe atât e de nevoe
Cei moleşiţi se întăresc dacă oțelim corpuşi de oţelirea trupului.
bună. Câtă jale, câte plângeri și câte l şi-le dăm o hrană
puteă înlătura! nemulțumiri s'ar mai
za | a buză
Varice.şi hemoroizi...
RI rinesă (Dina festamentul mea *) sas sa aia si

Să ne închipuim 'un apeduct cu multe ram

“cnm se făceau în vechime din lemnărie. iticărdei acele
tâmplă că 'înăuntrul De câte ori. nu se în-
acestor burl
ruieni acuatice din cari, la urnă ane de lemn: să se formeze bu-
urmelor, răsăriau niște plante
«destul de' măricele, așcăăapa nu mai puteă să curgă cum se
 în,

ii
326

cade! Tocmai aşă se petrec lucrurile și în corpul omului: sân-

gele pomeşte dela inimă în toate direcțiunile, încălzeşte şi nu-
treşte tot corpul. Organismul ia din sânge ceeace-i trebue. Cu:
cât această circulaţie a sângelui este mai regulată cu atât toată
căldura e mai egală, şi cu atât corpul este mai bine hrănit. Ba
se poate afirma că dacă circulaţia sângelui este cu totul regu-
lată, omul este cât se poate de sănătos; dacă insă există niscai-
va turburări în circulaţia sângelui, atunci sănătatea a suferit turbu-
rări. Cine vrea să vindece un bolnav, trebue să dea cea dintâi
şi cea mai mare atenţiune circulației sângelui; dacă a regulat
circulaţia, apoi va însănătoşi cât mai curând şi pe bolnav; dacă
însă nu reușește să reguleze circulaţia sângelui, atunci toate în-
cercările lui vor rămâne fără rezultat.
Stagnaţiunile de sânge sunt de obicei mai vizibile şi mai
palpabile la picioare; astiel de stagnaţiuni se numesc varice.
Dar astiel de stagnațiuni ale sângelui se întâmplă şi în rect (maţul
gros), și atunci se numesc hemoroizi (trânii). De varice suteră
mai ales sexul femeiesc, pe când bărbaţii sunt canoniţi mai mult
de trânji. Astiel de stagnaţiuni sau închegări nu se formează în
artere, adică în vinele prin care sângele este condus din inimă.
în toate părţile corpului, ci mai mult în canalele cari recenduc sân-
gele din corp la inimă și cari se numesc vine. In aceste vine
-se formează asemenea stagnaţiuni de sânge, din cauză că sângele
nu se scurge destul de repede; se produce o dilatare, o lărgire
a vinelor; sângele rămâne într'ânsele mai mult timp decât trebue-
şi de aceea nu-și parcurge drumul său așă de repede. Aceste
dilatări pot îi mari sau mici, ele pot forma nişte burelete lungueţe
din:
sau nişte noduri, adese ori chiar se allă mai multe noduri
acestea, unele lângă altele. Noduril e se pot umilă atât de:
mult, încât să ajungă la grosimea unui creion sau a unui
deget, ba pot chiar să ajungă și cât pumnul de mari. Că
acest sânge comprimat se strică tot mai mult, se înţelege de la
sine ; adesea se înegreşte și se îngroaşe de tot, încât abiă mai
poate să curgă. Nu rare ori se întâmplă că o arteră se întinde
atât de tare, încât plesneşte şi sângele se varsă atunci, fără
veste cu o tărie foarte mare. Această plesnire a unei vine este:
he-
periculoasă, căci, dacă nu se pune cât de curând un capăt
moragiei (curgeri i de sânge), se poate produce moartea .
Ca şi varicele la picioare, se formează şi la rect astiel de
dilatări ale vaselor sanguine, cari pot fi de mărimea unui bob:
de mazăre pânăla mănmea oului de porumbel. Ele se numesc
trânji închiși sau trânji deschişi. Se numesc deschişi când aceste
mici noduri se arată la capătul din afară al rectului. Dacă însă
sunt toate în interiorul intestinului gros, atunci se numesc închişi.
Asemenea hemoroizi au probabil mai mult sau mai puţin, şi mai
ales la oraşe, cei mai mulți oameni, fără să stie, dacă nu ob-
: servă simptomele. Dacă are cineva hemoroizi deschişi nu mai
j
TA
)
 327

încape nici o îndoială că și înăuntru se află hemoroizi. Un semn

după care se poate cunoaște hemoroizii închişi este că pacientul
simte căldură în intestinul gros. Cu cât căldura e mai mare, cu
atât sângele afluează în spre acolo şi se formează astiel
de
noduri.
. Un alt simptom este o mâncărime mare, un îel de usturime:
sau de ciupeală, care este produsă de circulaţia neregulată a
sângelui. Dacă sunt mulți hemoroizi, multe noduri. de acestea
pe intestinul gros, atunci ele împiedică și scaunul. De aceea
bolnavii aceştia au de cele mai multe ori şi constipaţie: la de-
şertarea scaunului, de obicei el este tare la început, după aceea
urmează diaree.
Urmările hemoroizilor se simt prin aceea că capul devine
greoi şi dispoziţia omului schimbătoare ; când iritată, când abă-
tusă ; bolnavul este descurajat, violent ; ba hemoroizii pot duce
pe om chiar la balamuc, şi precum îl pot împinge la nebunie,
aşa îl pot împinge şi la sinucidere. ș
Am cunoscut un om care din când în când nu numai că
era nesulerit de capriţios, dar chiar aproape nebun, având câte-
odată și nişte accese de nebunie furioasă. Acestuia i se deschi-
seră trânjii şi eși o cantitate de sânge atât de considerabilă încât
erau temeri ca nu cumva bolnavul să moară. Chiar în timpul
hemoragiei nenorocitul s'a mai liniştit puţin, şi după ce se scurse
o mulțime de sânge stricat și congestionat, omul se linişti şi își
veni în minţi. Acest exemplu ne arată că astiel de sânge con-
gestionat trebue să fie scos din când în când afară, dacă nu
vrem ca să ne producă urmări analoage. Deaceea maţul gros se
deschide din când în când pentru a elimina sângele superilu.
Bolnavului însă i se produce o ameliorare prin aceasta, deoarece
sângele stricat şi stătut se depărtează şi corpul se debarasează
de această dilatare. Este deci necesar ca o deşertare să aibă loc:
mai des; căci dacă sângele rămâne mult timp în această con-
gestiune, se tot strică din ce în ce mai mult şi atacă la urma
urmei vasele, așa încât acestea devin din ce în ce mai şubrede,
ba chiar se dărapănă de tot.
Dar există nu numai varice la picioare şi stagnaţiuni de
sânge în intestinul cel gros, ci se formează asemenea stagnaţiuni
şi în multe alte locuri. Aşa am văzut adeseori oameni cari aveau
la gât vine cât degetul de groase, un depozit întreg numai de
asemenea varice. Tot astiel se pot forma în regiunea ficatului noduri
întregi așa încât se pare că s'ar aila un ou sub piele. Afară de
acestea se formează asemenea stagnaţiuni de sânge în abdomen,
lângă rinichi, la spate cum şi în celelalte părţi ale corpului. Ba
este chiar o anumită congestiune care este arătată sub numele
de ruptura unei varici. Toate aceste stagnațiuni, află-se ele în
interiorul corpului, sau fie ele vizibile pe piele, trebuesc tratate
cu aceeaș îngrijire, ca şivaricele dela picioare şi ca hemoroizii,
căci toate, iara excepție, au o influență vătămătoare asupra să-
 | nătăţi şi pot „deveni şi periculoase: Şi > precum. sunt jignitoare
sănătăţii, tot: astiel sunt toate în stare să vatăme- şi spiritul. ;
=b Vindecarea varicelor. —! Pentru a obţine «vindecarea. vari-
celor, trebuie înainte de toate, să ne dăm seama din ce cauză
ele:s'au produs; La-varicele: picioarelor. cea dintâi și -cea mai.
mare. .cauză 'este că: “picioarele sunt tratate anapoda. Cine poartă
jaretiere prea :strâmte; capătă. varice ; despre. asta nu. încape:
nici-o îndoială; Dacă însă le spui oamenilor că jaretierele: sunt
cauza! acestei: intirmități, îţi răspund de obicei: „Eusmă leg cu
jaretierele „mele. slab. de tot“. Dar, nu se; gândesc că dimineața
picioarele sunt mai. subțiri ca ori când, şi că, mai ales dela a-
miază încolo, picioarele oamenilor -cari lucrează, se. dilateaza.
Prin urmare dimineaţa jaretiera poate să îie foarte slobodă; dar
la ămiază este încordată: și începe să strângă, așa că seara ea
a cauzat o adâncire mare, încât adesea s'a format în carne un
inel în care poţi să-ţi bagi degetul, Dacă piciorul se tratează in
toata zilele. în acest mod, atunci firește că sângele trebue să se
congestioneze; :se: petrece atunci în mic, acelaș lucru ca. şi când
i se: lasă -cuivă'sânge şi i se leagă braţul -toarte -strâns, şi se
produc deci-sus' și jos stagnaţiuni de sânge, Dacă cineva işi leagă
în toate “zilele piciorul asttel cu jaretiera, oricine. va înţelege că
dilatarea arterelor. devine tot mai mareşi circulaţia sângelui de-
vine neregulată. Nu rare. ori se mai întâmplă atuncică sângele
ese; afară și stă -sub piele; de aci provine și culoarea negri-
cioasă a pielei care: se arată de multe ori la pulpa -de jos. Acest
sânge. îrivineţit -se--congestionează- din :când în. când, formează
abcese, spârge pielea și cauzează abcese „la picioare. -(Despre
abcese:la picioare s'a vorbit în „unul din capitolele precedente);
=55Ovaltă cauză este încălțămintea nepotrivită: pe -care moda
nu sunt bă-
ovimpune “oamenilor. De foarte multe ori; picioarele
cu numele
ci într'un tel:de mașină botezată
gate în nişte: ghete,
"deîncălțăminte. Dimineaţa: piciorul: încă. nu s'a dilatat şi. atunci
îl închidem: cu sila: -într'o gheată -cât se-poate de strâmtă; de
oarece în cursul zilei piciorul se întinde; este; cu: desăvârșire
- imposibil: ca' sângele: “să mai pătrundă -înăuntru; el: se oprește
aturici: în'-arterele- piciorului, și - din această cauză. varicea se
. -aceasta-'este și cauza pentru care oamenii cu ghete
măreșteTot
strâmte au totdeauna picioare. reci. Cu cât: picioarele sunt mai
deşer te cu -atât mai mare devine stagnaţiunea sânge-
de: sânge,
hii în vârice 'sau într'un alt loc al corpului. - :| îi
a: varicea picioarelor, va do-
să vindece
„oDacă 'voeşte cinev
bândi numai atunci un bun rezultat, când va exetrcita- o acţiune
asupra! corpului întreg, “pentru a restabili” circulaţia „regulată a
'vindeca: varicele numai- prin aplicări asupra
lui:
sânge-A picioa-
aci !nici apa,-nici-alte remedii nu pot
telor” este: cir"neputinţă;
îi de: vreun; ajutor. “Dacă. voiţi “să. vindecaţi -varicele. -picioa-
relor, trebue să trataţi şi hemoroizii și. celelalte stagnaţiuni de
sânge aflate în corp și să le vindecaţi. Cine poate să restabi-

Bi e:
 as RE
lească circulaţia regulată. a sângelui, acela vinde
și hemoroizii şi celelalte stagnaţiuni că şi varicele
de sânge din corp.
Agata are varice mari, Și mici întrun număr
colosal şi a în-
durat, mari suferinţe timp de ani întregi; i s'au
spart şi vinele și
din când în când, a eşit sânge negru ca la orice
jelește de tot felul de infirmități; dar din abces. Ea se
toată mizeria asta, se
constată nu numai varicea, ci că toată circulația
în dezordine. Ea a căpătat pe săptămână patru sângelui este
aiuziuni ale pul-”
pelor, două atuziuni dorsale şi două atuziuni totale
cări energice i s'au putut da, fiindcă avea
. Aceste apli-
un organism puternic
şi era încă în vârsta cea mai frumoasă. Timp
de trei săptămâni
a tăcut aceste, aplicări şi rezultatul a fost:
varicele se micșorară
şi se muiară puţin şi nici nu mai cauzau
dureri așa de mari.
Dar ceeace bolnava observă mai cu deosebire,
în general mâi bine, că capul nu 0 mai era că se simţia
supăra și durerile de
inimă de până atunci, încetaseră ; întrun cuvân
t, se simţia mult
mai bine.
„A doua reţetă fu cea umătoare: pe săptămână
băi, o atuziune dorsală, o atuziune a genun două semi-
chilor şi de două ori
spălături superioare (sculare). După cum prima
efect principal să reguleze circulaţia sângelui reţetă avea ca
puţin îndărăt stagnaţiunile, aplicările din a
şi a face să dea
doua reţetă aveau
scopul de a fortitica în deosebi picioarele
şi abdomenul, pentru
ca arterele să se strângă mai mult.
pofeia
Prin atuziunea dorsală se influenţa deasemen ea asupra cir-
culaţiei sângelui ; spălătura suprrioară mărea
căldura şi transpiraţia,
După trei săptămâni Agata declară; „starea
mult mai bună acum; dureri la picioare mea este cu
nu mai am deloc, varice
mai sunt întradevăr, dar sunt mai mici şi
Un lucru însă. observ la picioare, că la nu mă dor deloc.
pulpe şi în genere la
picioare sunt nişte indurâţiuni (întăriri), cari
niște abcese. Aceste induraţiuni sunt desig la pipăit par ati
ur stagnaţiuni de sânge
cari s'au format înăuntru şi cari acum se
a devenit mult mai subțire“. Agata mai ivesc, fiindcă piciorul
adaugă -că trei indura-
țiuni de acestea Spărseseră ca nişte abcese.
Aceasta e cea mai
bună dovadă, că se aflau înăuntru stagn
aţiun
apa nu dă răgaz până ce nu se dizolvăi de sânge, şi că
nâţiunile interne.
şi elimină şi stag-!
Fa i a are ge
„. „Agata capătă următoarea rețetă: să seleg
săptămână, peste noapte, la picioare începâ e de două ori pe
nd de mai sus de
glezne până la genunchi, cu o Cârpă muiat
Aceeaş aplicare să o facă, tot de două ori
ă în apă de lut.
pe săptămână, cu o!
cârpă muiată într'un decoct de flori de iân. Efectele au fost că.
siau format câteva abcese, cari apoi au spart, s'au deşertatşi
s'au vindecat. Faşa de flori de fân a vizol vat
energic şi maidesăvârșit; lutula tras,șiastfelînmater
modul cel mai
iile „stătute:
au fost scoase afară, la suprafața pielei, şi elimin
ate. Dacă s'arîi
făcut numai fașe de lut, s'ar fi absorbit întradevăr
lichidele, dar

E
riae E
SES Da
nucă CP a
CINE =
OU2. comica d d da aloe aici di:aaa a
 330
iai

induraţia ar fi rămas. Dacă aceste aplicări au dizolvat şi dacă

regulat
au strâns vâna, apoi afuziunile au avut de efect că au
acţiun e şi mai ener-
circulaţia sângelui. Pentru a se exercita o a
i, şi pentru a dizolv a şi elimin
gică asupra circulaţiunii sângelu să
sânge, bolnav a, după ultima reţetă, a trebuit
stagnaţiunea de
pe săp-
îmbrace de două ori pe saptămână, şi mai târziu odată de
cămaş e muiată în infuzie caldă
tămână, timp de 1% ceas, o
flori de îân. CA
sânge
Prin aceasta s'au dizolvat şi eliminat stagnajiunile de
şi din interio rul corpulu i. La a-
mai mari şi mai mici din piele to-
mai adaugă pe săptă mână două atuziun i
ceastă aplicare se
urmat cu a-
tale, două semi-băi și o aiuziune dorsală. Astiel s'a
âni; după acest timp circulaţia
plicaţiunile timp de patru săptăm în-
lită în ordine a normal ă și stagna ţiunea
sângelui a fost restabi îu-
mici, insă nu
lăturată. Varicele deveniseră, ce e drept, mai
fost necesa re, un oareca re
seseră încă depărtate, încât au mai
stare
timp, nişte aplicări uşoare, pentru a aduce tot corpul într'o erau:
bună și a-l amelio ra şi mai mult. Aceste aplicăr i
şi mai
în interio-
două semi-băi şi o atuziune totală pe săptămână. Că
în urma circula ţiei turbura te a sângelui,
vul corpului se produc
lucra
oarecari defecte, se înţelege dela sine; deaceea cată a ase tot ce
şi pe dinăuntru cu remedii dizolvante, pentru a se înlătur
reţetă bol-
e stricat şi a se fortitica întreg organismul. La întâia , boziu
t zilnic o- ceaşcă de ceai de coada calului
nava a căpăta le
ierburi dizolv ă materii
şi pelin, luată în 2 sau 3 porţii. Aceste stă
le elimină . Efectul lor se manife
bolnăvicioăse inteme şi
luând toate
mai ales prin urină care se îngroașe şi se turbură
ceai de rosmar in, tor-
formele posibile. A doua reţetă a fost:
'mentil şi coada calului. Acest ceai are un efect fortifiant, mai
dat, ca al
ales asupra întregei formări a sângelui. Pe urmă i-am ică.
rădăci nă de anghel
treilea ceai, decoct de jaleş şi pelin cu la
Vindecarea hemoroizilor . — Dacă varicel e predom ină,
.
sexul femeesc, apoi hemoroizii îi găsim mai mult la bărbaţi ază
“Dacă sângele n'are circulaţia cuveni tă şi dacă stagne
iormează în acele locuri nişte noduri, toc-
în unele locuri, se
mai ca varicele la picioare. Aceste noduri pot deveni mai
se ailă
mari sau mai mici. Există însă și hemoroizi ascunşi cari
pentru om acelea şi urmări. He-
mai în fund înăuntru, şi pot aveă cir-
şi ei depărt ă numai dacă se redă sângel ui
moroizii se pot nu
pentru ca să
culaţia sa regulată, menţinând-o în stare bună, nu-
mai poată formă stagnaţiuni. Aceasta iarăşi se poate obţine
mai dacă se, exercită o acţiune asupra corpului întreg.
de o consti-
Aşa vine la mine un ţăran, un colos de om,
ţiuni de
tuţie extraordinar de robustă. El aveă nenumărate stagna erau
sânge întot corpul, din cari unele se vedeau şi altele
Medicii constatară hemoroizi în cel mai mare grad.
ascunse.
suferia
Omul cu toate acestea eră rumen și voinic la faţă, dar
nişte chinuri grozave. Ba se văită de dureri de cap nespuse ,

Xa
 331

ba aveă amețeli, ba se simția descurajat şi dezolat, într'un

cu-
Vânt se ailă în cea mai nenorocită poziţie în care poate
să se
găsească un om. Ce puteă să fie mai necesar aici
decât un
tratament general, pentru ca sângele să-şi recapete circulaţ
ia re-
gulată, ca sângele stagnat să scază din ce în ce şi să se
dis-
tribue întrun mod mai egal? Deaceea am ordonat nişte aplicări
prin cari activitatea organismului fu mărită şi prin cari conges-
tiunile sau stagnaţiunile se dizolvară. In urmă acestor aplicări,
bolnavului îi ieşiră câtevă abcese pe corp, abcese mari cât
pumnul, care toate se pretăcură în puroi și se dizolvară.
Dela
glezne până mai sus de pulpe nu eră decât sânge învineț
it:
acest sânge s'a dizolvat asemenea, şi timp de câteva săptămâni
picioarele nu mai avură piele în acest loc. Astiel, timp de
peste
şase luni s'a urmat necontenit un tratament prin care s'a
dobân-
dit dizolvarea şi eliminarea sucurilor stricate şi fortific
area cor-
pului; urmarea îu că materiile putrede au îost expulzate
şi că
sângele cel sănătos se îmbunătăţi şi se îortitică şi mai mult;
încetul cu încetul se risipiră apoi şi abcesele.
Aplicările fură următoarele : pentru dizolvare se întrebuință
întășarea picioarelor, apoi fașa scurtă cum şi mantaua spaniol
ă.
Mantaua spaniolă tu întrebuințată cel puţin de patru-zeci
de ori,
faşa scurtă de douăzeci de ori şi încă de mult mai multe
ori
întășurarea picioarelor. In urma acestui tratament bolnav
ul se în-
sănătoşi cu desăvârșire şi după terminare puti să-şi reia
ocupa-
țiunile. Unora li se va părea poate lung timpul cât a durat;
dar
să nu se uite că omul eră privit de toți ca pierdut
! Intern,
bolnavul a luat diferite ceaiuri, cari toate au avut de
efect di-
zolvarea și eliminarea materiilor stricate. Inainte de toate
efectul
cel mai bun l-a avut, după declarația pacientului, rădăcina
de
anghelică cu pelin şi coada calului. Asemenea şi rădăci
na de
boziu cu boabe de ienuper şi hericică, au avut o acţiune tot
așa de depurativă şi eliminatoare. Pelin, jaleş şi patlag
ină au
fost întrebuințate pentru ameliorarea stomacului. Aceste
diferite
soiuri de ceaiuri le-a luat alternativ, în fiecare săptămână
altfel.
La hemoroizii mici se înțelege că nu e nevoe «de a se
întrebuință nişte aplicări -aşă de energice, ca cele de
mai sus.
Cele mai bune aplicări pentru hemoroizii obișnuiți sunt
urmă-
toarele: timp de 14 zile câte trei atuziuni ale pulpelo
r, două
aluziuni ale genunchilor; trei spălături Superioare sau atuziuni
superioare pe săptămână; în timp de alte 14 zile câte
trei semi-
băi, două atuziuni dorsale, o atuziune a pulpelor şi de 2—3 ori
umblare în apă. Pentru alte 14 zile s'ar puteă face câte
două
semi-băi, două. afuziuni dorsale şi două afuziuni tota e, şi pentru
restul de timp ar ajunge două semi-băi pe săptămână.
:
Intern se poate întrebuința, cu bun succes, ceai de _urzici,
podbalşi coada calului, şi anume timp de 14 zile; un
ceai
asemenea -
este dizolvant, depurativ şi eliminator. Următoarele 14
zile
se poate bea zilnic o ceaşcă de ceai de coajă de stejar, boabe
de ienupere şi rădăcină de tormentii, şi anume în 2—3 porţii,
pe urmă și ceai de cintaură, coada şoricelului şi pătlagină.
In ceeace priveşte hrana, bolnavul să bea numai puţine
spirtoase sau să se abţină cu totul de ele; deasemenea să nu
mănânce multe condimente şi sărături ; hrană să îie, din contra,
simplă, sănătoasă şi uşoară de mistuit.

Râia.
-Urgisitul rău al râiei poate să facă trupului și interiorului
multă stricare. Mai mult de regretat că, pentru a scăpă de
această boală alurisită, oamenii recurg la nişte mijloace cari, în
loc de a vindeca. fac nespusă stricăciune şi pot aduce corpul.
maltratat în mizeria cea mai mare. Cine: nu cunoaște diferitele
alifii cu mixturi de pucioasă şi rachiu ? Un lucru e constatat din
aceste alifii scârboase: Ele închid radical porii pielei, barica-
dează transpirațiunea atât de necesară pentru sănătatea corpului,
căci tormând coji groase închid radical canalurile de aer şi apă,
mână sudoarea şi evaporaţiunea înapoi în corp, otrăvesc astiel
sângele şi sucurile, şi pregătesc boale grele, câteodată şi boale
de moarte. Aceasta nu e exagerat, ci un lucru ce ne mâhnește
foarte mult ştiind cât de uşor, iute, și fără pericol se poate vin-
deca râia.
. Un tânăr de 28 ani, bine desvoltat, veni odată la mine
să-mi ceară ajutor. Dânsul nu aflase nicăieri ajutor, nu se știa
adică ce-i lipsiă. L'am întrebat, dacă a avut vreodată în tinere-
ţea lui râie? EI afirmă întrebarea mea indiscretă: adause însă
că „râia'a tost vindecată în trei zile“. Doamne fereşte!
Tocmai în vindecarea unor astiel de boale scârboase, cari
măi învederat decât orice -lasă a 'se conchide cevă otrăvitor,
trebue să avem în vedere axioma principală : trebue a se elimina
din corp aceea ce se află întrinsul, dar care nu aparţine corpului.
A practică contrariul, înseamnă a implânta insecte în vestminte
şi în păr, și șoareci în ogoarele semănate. După aceasta se con-
formă şi aplicaţiunile, cari trebuesc să elimine și să depărteze
din corp măteriile nesănătoase, otrăvitoare, și să pună organis-
mul întreg în stare de a da și el ajutor. | inte
“Mai întâi pacientul nostru a întrebuințat trei zile la rând
o bae caldă de 330 R. cu fiertură din surcele de brad (molift),
apoia frecat tot corpul cu „săpun verde“ ce se poate procura
de la farmacie. Săpunul îi făci excelentul serviciu de a deschide
poriiîn toate părțile şi a îndepărtă murdăria.
"Nam ce face, trebue să numesc lucrurile 'cu- numele lor
adevărat, chiar dacă prin aceasta unii nervi se vor simți neplă-
cut atinşi. După băi a urmat ca aplicaţiuni întăritoare, dejă în
prima săptămână, spălări noaptea în pat “ale corpului întreg și
o a patră baie caldă cu spălare rece ' în “săptămâna a doua o
baie caldă cu spălare rece și o baie rece de jumatate cu spă-
 1333
SI
larea, părţii de sus. a Corpului;
în săptămâna a. treia o spălare
a corpului întreg; mai târziu,
într'o lună, sau la două luni,
câteva. băi calde, Dacă însănătoşirea vreo
continue cu cele două aplicaţiuni s'ar întârzia trebue să se
din urmă. Chiar şi o baie caldă
pe săptămână nu poate avea decât
un efect bun. i
Astiel în şapte săptămâni paci
pădit de tot, s'a însănătoșitși putu entu l nostru caie eră pră-
tesiune. EI e și azi sănătosși însfârşit să-şi aleagă o pro-
viguros şi din boala ce-l supă
atât de mult nu mai simte nici ră
cea mai. mică. urmă. A
Astiel se tratează râia -care a pătr
uns. în interiorul corpului.
Dacă cineva capătă râie-pe part
iiacă o baie. caldă de 33—340R. ea exterioară a. corpului, să
mai cu efect e „Ssăpunul verde“. şi să se frece cu săpun aspru;
ce se „poate „procură. din ori-
care farmacie, După o baie. de-u
n sfert de-oră să se spele bine
“cu apă curată (rece: sau caldă)
obţine un efect excelent, dacă şi. cu. săpun obișnuit. .Se. va
.pacientul va. trece îndată. într'
altă asemenea. baie, însă cu apă cald o
„asemenea spălare. caldă. şi rece). ă proaspătă. (la urmă de
:
Deoarece râia în multe Cazuri
etc., să nu se scape din vedere se transmite prin haine, rute,
ca, după băi, să se schimbe cu
totul rufele, hainele şi lucrurile
de pat, căci altiel toate aplicări
nu ajută. la nimic. le
Cu chipul acesta i Se
râia poate îi vindecată în 3—4 zile.

Cancerul (racul).
Boale foarte dese in timpul nostru
„de cancer. Nu e aproape sunt diferitele feluri
nici o parte a Corpului, care să nu
poată îi distrusă de cancer sau
acest rău s'a întins, nu mai cutez
de boale canceriforme. Când
. a încercă cevă cu apă: sân»
gele şi sucurile Sunt deja prea
stricate. . . . i
Boala de rac e ereditară, mai ales
gele şi sucurile înclină. dejă spre când la.un individ sân-
o. asemenea descompunere.
Cunosc. doi soți, cari vizitau.
cancer la limbă. Neavând idee pe o cumnată, care avea
despre o boală aşă de. teribilă,
ei se ingroziră când băgară de
sea
Jumătate din limba femeei se umil mă devastările întiorătoare.
ase în trei zile, iar bărbatului
ei i se umilase buza de jos, deve
nind ca o cană. „Am moştenit
boala“, mi se plânseră ei venind
la mine, îngroziţi de moarte.
Am căutat să-i încurajez și să
moştenire a boalei. Tot odată le scot din cap credința de
le-am dat statul. ca în prima
să-și spele bine, de patru ori, gura zi
curile atacate; a doua zi să se cu piatră acră, mai ales lo-
spele cu apă de aloe: apoi în
fiecare zi să facă o baie de abur
i la cap şi alternativ cu aburii,
comprese la gât, -
Cele două persoane scăpară de boal fe sa
zut, că numai spaima poate să aibă ă. Nici -eu n'aș-îi cre-
efectul de. a transmite o
 334

medic se ex-
boală așă de teribilă. Mai târziu am aflat că un
evăr, că soţii aceia moşten iseră boala.
„ primase întrad începător
“Mie mi s'au prezentat mai multe cazuri de cancer
mici de cancer înainta t. Toate aplicările
precum şi cazuri mai sucurilor.
ui și a
"au fost îndreptate numai la purificarea sângel

Abdomen presupus bolnav de vătămătură.

amețeli, de
Un domn, ca de 40 de ani, mi sa plâns de
Aveă apetit bun, dar:
congestiuni şi de dureri violeate de cap. m eră de
a să suiere mult. Precu
când mânca după poită, trebui corpul , iar
aşă de nefire sc de gros îi eră
rumen la față, tot
braţele şi picioarele erau prea subțiri,
lor, pentru că
„El purtă un suspensor, după povaţa medici
vătăm ătură în abdom en. Răul principal
îI âmeninţa o boală sau
r.
consista în umilarea abdomenului datorită gazelo gazele şi s'au
După ce prin aplicările de apă s'au înlâturat
i ce se arătase.
fortificat organele, au dispărut simptomele boale pacientul se
astiel
Congestiunile și durerile de cap trecură şi
făcu sănătos după patru săptămâni. e de apă pe
Tratamentul a fost următorul: ziua întăi: turnar
înaint de amiază,
e
bust (corpul de sus) cu turnare pe genunchi,
după amiaz ă; ziva doua:
apoi turnare pe bust şi umblare în apă
re în apă până la genun chi înainte de a-
turnare pe bust și umbla în apă; ziua
e
miază, iar după amiază tunare pe bust şi şeder
chi în apă; za patra:
“treia: turnare pe bust şi ședere în genun amiaz ă, uda-
în genun chi în apă, după
udarea bustului şi şederea şi după
cinci a: O semi- baie, apoi turnar e pe bust
rea spinării; ziua bust şi după
: turnar e pe
două ceasuri baie de şezut; ziua şasea
până la subsori ; ziua
două ceasuri o semi baie, după amiază o baie
şaptea :umblare prinapă până peste glesne și după două ore turnăre
până ce în patru
de apă pe sp'nare. Sa urmat în chipul acesta
săptămâni s'a redobândit sănăt atea depli nă; e de remarcat,
a dispărut cu totul atât umilătura îeței,
cu deosebire, că
şi vătămătură
ca
aE

cât şi întinderea neobişnuită. a corpului, precum

;
i dela abdomen.

Boalele ficatului.
ceasuri până
Un străin ne spune: „Am venit cale de 200 înăbuşesc.
aşă în cât de muite ori mă
aci Am un nod la piept, cred că ples-
în cât
Pântecele.mi se umilă adeseori aşă de tare, de galben,
u că sunt aşă
neşte. N'am odihnă zi şi noapte. Pentr cevă şi la
piept şi de ficat, şi că am
doctorii spun că suter de zadar.
în
rinichi. Am fost la Karlsbad şi la alte băi, dar făcut mai
„Am făcut 27 de băi fierbinți. Dar acestea mi-au nu-mi
căpăt at reuma tism. Dacă nici apa
rău, căci de atunci am
va face bine, sunt pierdut“.
 a Îi
335
Aplicările au fost următoarele:
1) Două duşuri la cap pe zi, in duș pe spate și unul pe
şeale. Așă trei zile dearândul.
Aceste mijloace întăriră tot corpul, pentru ca starea
din-
năuntru să se poată îndreptă mai bine prin ajutorul naturii
.
Apoi mijloacele următoare: .
2) Zilnic un duș la cap.
3) In fiecare zi o baie de jumătate corp.
4) Odată pe zi un duş pe spate.
Așă să îacă timp de 8 zile. In fine:
Să se învelească de trei ori pe zi:cu un cearceat
într'o îiertură de flori de fân şi să-l țină 1 1/2 ore. muiat
Pe lângă aceasta să facă zilnic un duș la cap și unul pe
spate. După cele dintâi duşuri a urinat foarte mult
; mai târziu udul
Veni cu nisip, cu piatră şi cu atâtea murdării şi
mâzgă, în cât
bolnâvul crezi că nu se mai face bine, dacă în
corpul lui sunt
atâteă răutăţi. Bolnavul luă în fiecare zi o ceaşcă
de ceai, la
început de flori de porumbele, de coada şoricelului
şi de foi
de pojarniță, apoi de coada calului, cu boabe de
ienupere şi
pătlagină. Acest ceai a curăţat nisipul și pietrel
e. După ace-
stea bolnavul luă ceai de coada şoricelului, cu salcie
şi trifoi
de baită, pentru o mai bună mistuire şi pentru îndrep
tarea sân- - să
gelui. Toate acestea ţinură şase săptamâni şi bolnav
părți de mine cu următoarele cuvinte: „Capul ul se des- pi AR
mi-e uşor ca ni- A
ciodată; nu mai simt nimic în piept. Pântecele
mi-e in regulă
am gust de mâncare, dorm și mă bucur că pot să mă întorc
acasă așă de fericit“.

Abcese în stomac.
Multe vărsături, arsuri în stomac, etc., nu sunt
hotărâtoare pentru existența unor abcese in încă semne
stomac. Din neng- :
rocire însă și această boală se întâmplă câte
odată. 3
Cine suteră de aceasta, să se ferească de orice
sau băutură acră, iute, de sare şi de piper mult. mâncare si
unti asemenea boale remediul cel mai bun La încep utul
este mâncări şi bu- A
cate simple, mai ales cura de lapte.
Tratamentul unor abcese mici externe ne arată cum î
decă şi abcesele interne. Un abces dela deget se vin- să
il pot vindeca |
lesne, muiând des în apă o cârpuliță şi legân
d buba; apa curăță
şi vindecă. Pentru ce să nu se vindece şi abces
ele interne, dacă
vom beă la fiecare jumătate ceas o lingură
de apă sâu dacă
vom prepară un ceai de ierburi cunoscute ca
bune şi, în loc de
a beă deodată ceaşca, ne vom mulțumi la fiecar
e ceas, sau la
o jumătate de ceas cu o lingură? Să se facă
încercare cu ceai
de pelin sau de nalbă, sau ceai din ambele buruieni.
Sau să se ia pe vâriul cuţitului praf de aloe,
într'o litră de apă şi să se ia medicamentul să se topească a
câte o lingură pe ceas;
 mese P; Pg SPA E E SP d mâl A 3 90 a
Fi ie a i, ET pete
PPP
Acizii goi
ci aaau
Moieci at
Ş tă areae at ati NAue
i Ye

iii
-336
|

această doctorie din urmă însă numai o. jumătate zi și din două

în două aie... > ac pitt ii Pega d
“Un mijloc excelen t de casă, ce se găseșt e şi la cel mai
sărac. om, este zeama de varză. Ea vindecă cele mai învechite
boale de acestea. In acest scop să se amestece o lingură de ia
zeamă de varză cu 6—8 linguri de apă de băut și să se
câte o lingură pe ceas. pa 2 i
După experienţa mea, de regulă, această băutură a avut
în tot.
efect şi chiar dacă vre-o dată ar lipsi efectul binetăcător,
e tot-
cazul acest mijloc de casă nu strică. Acest medicament,te cu
deauna mai. de preferat și mai sigur, decât atâtea prepara
otrăvuri. pe Rr i ai ef AI ca e
recoma nd, acestor bol la,
nav ie
fiecar
„+. (Ca. aplicare. externă
două zile o pătură de in pe abdomen, ținând-o un Ceas sau două;
ori şi, în loc de apă, e mai bine
pătura să fie îndoită de 2—4 de brad.
să fie muiată în apă caldă cu îloare de fân şi cu ramuri
Când în stomac sunt abcese „mari și rele, ca nişte are. fiare
i e vindec
sălbatice nesăţioase sau rozătoa re, atunci nu mai
cu
Operade distrugere. progr esează neincetat şi se isprăvește a
'surparea, clădirii. întregi, cu moartea. . ,
mis-
Boala de stomac (încuere, râgâituri, greutate de
pn iri dtA, Pe, ei suitei ete E E i ta
"(Din «Cum trebue să trăiţi»), ... eri fii
col 2
'Din nenumăratele boale' de cari sufer oamenii, boalelsce de
pe
ANII stomac, greutatea de mistuire şi altele asemănătoare chinue de: stomac
mulți. Eu însă sunt încredinţat că nici nu sunt atâtea boale
nţe atâmă numai de
de câte se tânguesc oamenii şi multe suferi nici nu e de
chipul 'cum ne purtăm faţă de stoma c. Deace ea
ă atâtea boale de stomac , dacă ne gândim
cai mirat că putem număr să primea scă,
ce fel ne îngrijim de stomac şi ce este “silit acesta
dia dar mai mult suieră
Uneori suferă de lipsă, nu i se dă nimic, până nu mai pot. ȘI
de belșug, căci oameni i caută să-l încarc e
nu priesc
câte lucruri nu sunt cari sunt plăcute la gust, dar cari cineva caută
stomacului și el trebue să le primea scă! lar dacă
de stomac sau altele, i se îndoap ă stomac ul
ajutor pentru boale
cu otrăvuri cari mai mult îi strică! râgâituri
O fată de 20 de ani se plânge de stomac: „Am suferă nimic,
şi arsură la stomac. Stomac ul nu mistue de tel, nu
rele îmi sunt reci, am dureri de cap, lâncez esc și
Veşnic picioa
nu pot face nimic. Aşă sufer de patru ani“,
stomac,
Aici de sigur că nu e vorbă de vreo boală de'Toată
şitălimba cara e oglinda stomacului. firea
după cum ară
RR e moleşi tă, femee a are lipsă de sânge şi organele nu lucrează.
de sto-
si Dacă vom aduce corpul în stare bună, atunci şi boala pi )
mac va dispărea. RA
1) și întări picioarele.
Umblarea în apă va încălzi
 337
2) Duşurile pe corpo vor trezi din lâncezeală
3) O baie caldă va întări pântecele. . şi o vor întări.
4) Pe dinăuntru va luă de două ori pe zi .
de ceai de jaleş cu pelin, pemru a întări câte trei linguri
sucurile stomacului. se
Așă să facă timp de 14 zile,
După aceasta: 1) Odată pe săptămână un i
corp. Acestea întăresc părţile bolnave; 2) duș la cap și pe
la fiecare două zile o
baie de jumătate care întăreşte tot corpu
l.
Un părinte de familie, de 33 de ani, ne spune
sa de stomac: „De cinci ani sufer într'una despre boala
am 0 arsură, răgăituri, îmi vine acreală
de stoma c, adeseori
şi nu pot mânca nimic.
Nu pot să mă dedau ocupaţiilor mele, trebu
ie
în pat, până îmi vine să vărs. Această boală să stau ore întregi
când am răcit de mai muite ori“. Omul am căpătat-o iarna,
e foarte slab, îața lui
arată suferință.
Aici, de sigur, trebuie să credem că s'au pricinuit turburări. .
în corp din cauza căldurii fireşti, care e
supusă la multe răceli,
şi aceasta a influențat asupra stării de sănăt
ate, întocmai după pa
cum 0 zidire care crapă într'un loc, stă aşă
ani întregi, până vine SĂ
un zidar de o drege. Așă dar începutul trebu
ie căutat în răceală
şi de aceea cel mai bun lucru e să ne împotrivim firii
dură. Pentru aceasta; prin căl-
1) de două-trei ori pe săptămână să se
fierbinţi de flori de fân, timp de o oră şi jumătpună cataplasme
ceasta face bine firii. Flo.ile de fân lucrează
ate. Căldu
ra a- -
firea așa întărită se îndreaptă. asupra pielei şi /
2) Să se spele zilnic tot corpul cu apă şi
„ori. Aceasta dă viață şi face ca organele să oțet, de câte două
lucreze mai bine.
3) De două ori pe săptămănă să se pună o cămaşă muiată
în apă sărată, îierbinte şi să se poarte 1/2 ă
ceas. Aceasta măreşte
căldura firească și face ca pielea să lucre
ze mai bine, aşă că
materia întăritoare a naturii ajunge la supra
faţă și e suptă.
Pe dinăuntru cel mai bun lucru e o hrană
sărată, fără piper. De trei ori pe zi câte simplă, puţin,
două linguri de ceai de
pelin. La fiecare ceas o lingură de lapte,
de dimineață până la
prânz ; dela prânz până seara, la o oră,
o lingură de apă; a-
ceasta pentru repularea- scaunului.
Ş
După 14 zile bolnavul căpătă p'ită de mânca
bine şi era rumen la faţă. re, dormea.
4
In al doilea rând vin următoarele aplicări
: Si
1) In fiecare zi o turnare pe cap și pe genun
la două zile o baie de jumătate, timp de 1/+ minut; chi; 2) odată
de șezut, timp de un 3) trei băi
minut, în fiecare săptămână.
Toate aceste mijloace au întărit, au încălzit și
țile la viaţă. După şase săptămâni bolnavul au adus păr-
se vindecă.
O femee de 36 de ani ne spune: „Am un
rău. Ce mănânc nu-mi priește ; am veşnic stomac foarte
diaree. Şi am doară
poită de mâncare, dar nu-mi prieşte, n'o
sutăr. Adeseori mă
22

PE ERSTE
E 0 E PUR 0 IEC E
 EEE eAR O RN SOPO S REDa DO II A SR SIROP CT

Sa
doare tot trupul; cu greu ajung să-mi fac treburile din casă; mai
mult nu-i chip să îac“.
Aici de sigur a învins răceala în urma unei lupte repetate
cu căldura; deaceea a venit o slăbiciune și pentru că niulte
mâncări nu s'au mistuit cum trebue, s'au stricat şi sucurile sto-
macului. Nu mai mânca nici un fel de bucate și tot ce gătea
nu putea suferi. Aceasta o arătă şi faţa ei palidă şi înfăţişarea
ei chinuită. — Aici trebuie să facem ca într'o casă în care degeri,
adică întâi trebuie să facem focul. Pentru aceasta bolnava primi:
1) Timp de 8 zile, Ja fiecare două-trei zile o înfăşurare cu
__un cearceat îndoit în patru, muiat în apă fiartă cu pae de ovăz,
pe care o ţini 1l/p oră. Prin aceasta, căldura firească a crescut
şi pântecele s'a întărit.
2) La fiecare două zile i sa pus pe pântece un cearceai
Sadoit în patru, muiat în apă rece amestecată pe jumătate cu
ețet, pe care-l ţinea timp de 11/3 oră. Aceasta încălzi și întări
pântecele.
Pe dinăuntru: 1) de patru ori pe zi înghiţi câte un bob de
ienupere fără să-l mestece. Aceasta stârni căldura dinăuntru,
acră ca un mic foc în stomac şi înlesni mistuirea mâncării.
2) De două ori pe zi câte o supă puternică şi încole o
hrană sățioasă. : ţ
După 14 zile diareea conteni, „mâncarea se mistui bine şi
bolnava avu o îaţă vioaie, ceeace eră o dovadă că s'a vindecat.
După aceea urmă:
1) In fiecare zi un duș la cap și la șeale.
2) Odată la două zile o baie de jumătate.
3) O hrană săţioasă și ceai de ienupere, şi bolnava se
însănătoşi, mulțumită Creatorului şi mijloacelor noastre.
Un biet salahor, de 42 de ani, se plânge: „De zece ani
sufăr de stomac. Mă hrănesc foarte simplu, muncesc mult, mă
chinuesc grozav. Acum nu mai merge de îel. Nuies aiară până
mu iau curăţeniile cele mai tari, adeseori am mari dureri și ră-
găituri. Când iese multă duhoare pe sus mă simt mai uşor multă
vreme. Orice aş mâncă, nu-mi face bine decât pentru o scurtă
vreme.“
Aici, dintro pricină oarecare s'au născut materii vătămă-
toare, de sigur dintro inflamație dinăuntru, care nu a trecut.
Se vede că trebue să lucrăm asupra căldurii dinăuntru, să în-
lăturăm slăbiciunea şi lâncezeala părţilor şi să potrivim din - nou
“ căldura şi răceala.
Pentru aceasta:
1) De două ori pe săptămână câte o turnare pe capşi pe
corp. Acestea scot fierbințeala și dau căldura. potrivită.
2) In fiecare zi o turnare pe cap şi pe genunchi. Aceasta
regulează căldura părţii de sus a corpului cu a celei de jos și
dau viață şi putere.
Aşă făcu 14 zile și starea lui s'a îmbunătăţit.
 339

Pe dinăuntru primi de două ori pe

xitoare; la o oră o lingură de apă pentr zi câte o supă întă-
u regularea scaunului;
“de trei ori pe zi ceai de ienupere pentr
u întărirea stomacului.
Urmă apoi: de trei ori pe săptămână câte
0 zi, o turnare pe cap şi pe genunchi o baie de şezut ;
și o zi o baie de jumătate.
După pawu săptămâni bolnavul putu să
mai multă vreme trebui să facă 2—3 băi de muncească. Dar
“cu ceaiul de ienupere.
şezut și să urmeze
Se întâmplă adesea în viața omului că,
după o spaimă mare,
după o scârbă sau frică, să fie apucat
de o diaree grozavă
care să aducă mari turburări în corp. Pentr
u că această turbu-
tare începe în stomac și în maţe şi se
împrăștie în tot corpul,
nu numâi firea omului pierde mult, dar
şi măruntaiele slăbesc
în putere. Dacă cel apucat de diaree urme
ază sa mănânce ea
de obicei, se întâmplă adesea că-l încue
grozav. Pentru că ma-
țele sunt atinse, ele slăbesc în urmă. Un
alt rău: odată cu dia-
veea, se scurge și o mare parte din sucur
ile stomacului și prin
aceasta suferă mistuirea. De aceea se prod
uc multe gaze cari
pricinuesc greutate în stomac. Intocmai după
aceste turburări mari, se iscă şi multe cum se întâmplă
mai mici prin mâncări
eci, băuturi, tragerea de aer prea rece.
Cine arputeă să enu-
mere :nultele rele de telul acesta, cari
produc apoi diaree și
“sunt dăunătoare firii, pentrucă împiedică
mersul firesc al vieţii ?
Așa, un domn ne spune: „Acum 25 de
ani am avuto su-
părare mare. M'a apucat îndată o diaree;
după aceea urmă o
încuere tare. De atunci iau în fiecare seară
mu-i chip să ies atără. De 22 de ani simt curăţenii, căci altiel
piept și alte slăbi-iuni“.
mereu junghiuri în
Aşă dar ce-a făcut aici supărarea? Numa
a dat afară prea multe sucuri de stoma i decât firea
c. Pentru aceasta a că- .
patat răgăiturile, căci mistuirea nu s'a făcut
cum se cuvine.
Pe lângă aceasta mai vin şi curățeniile așă
iucrează prea tare şi slăbesc părțile aşa de multe, cari
că nu-și mai pot face
lucrarea. Urmarea este că tot corpul dă
înapo
'sebi slăbesc şi nu mai sunt vrednice. Pentr i și părţile în deo-
u a înlătură aceasta,
serviră următoarele mijloace:
1) In fiecare seară o spălăturăa corpului
întreg; aceasta
mări căldura şi puterea.
2) Două până la trei băi de jumătate în fieca
acestea întăriră tot corpul şi măriră căldura re săptămână;
firească.
3) La fiecare oră câte o lingură de apă,
creştere a sucurilor stomacului şi o mistuire hrană bună, o
bună, aşa că tot
corpul s'a hrănit. -
4) In fiecare zi șase până la opt boabe de ienup ere au adus
îndreptarea repede a stomacului şi în cinci
săptămâni a putut
“tace toate câte i-am spus. Pentru întărirea desăvâ
rşită, eră de ajuns
ssă facă de două ori pe săptămână câte o baie
de jumătate sau
 30 mii ie 00 iai dvi i caer, e iiac 8 atirsrtzle sui 26 a sucul ai Ale

340

sau una:
- odată pe săptămână e turnare pe cap şi pe genunchi
sau două băi de jumătat e.
Un om de 36 de ani povesteşte: „De patru ani sufer de
diaree. Pot să mănânc orice şi tot mă apucă, de cele mai multe-
mă li--
ori cu dureri mari; fără dureri nu pot să ies. Chiar dacă
vreo trei-pat ru zile, răul apare mai cu îurie şt tot corpul
niştesc
ies afară, durerile sunt mai
mi-e plin de gaze. Dacă gazele nu
tot una face, câte odată cred că am
mari. Orice aş mâncă,
e potrivit e, dar îndată boala își reia locul. Multe:
dat de bucatel
dar
am luat dela doctori şi de'a alţii; mă mai ușuram puţin,
nu m'am vindecat“.
Fură rânduite următoarele aplicări: 1) în fiecare zi o turnare
jumătate;
la cap şi pe genunchi; 2) odată la trei zileo baie de
să se îniașe pântece le, odată la 4 zile, cu un cearcea t muiat
3)
țină 11/a oră. Așşă să facă 14:
în apă fierbinte cu oţet şi să se
să ia dela şase până la opt boabe de ienu-
zile. Pe dinăuntru
zi, iarăşi timp de 14 zile. Diaree a încetă cu desăvâr șire,.
pere pe
ul se în-
căpătă poită de mâncare, durerile dispărură şi bolnav pe:
dreptă. Mijloacele întrebuințate apoi au fost: De două ori de ie-
săptămână câte o baie de jumăta te; luă câte patru boabe
nupere şi se urcă treptat până la 15 pe zi, după care luă des-
crescând.
a
Efectele: tumarea la cap şi pe genunchi măriră căldur
apa întăriră şi încălzi ră pântec ele; baia de
corpului ; oţetul cu
jumătate întări tot corpul şi ridică căldura firească; boabel e de:
ele ce
ienupere curăţiră și întăriră stomacul şi maţele. Mijloac
pentru
le-a întrebuinjat în urmă, ajutară mai mult timp natura,
ca răul să nu se întoarc ă.
Un domn spune următoarele: „Sunt bolnav şi am avut:
al doilea
deja trei doctori. Cel dintâi spunea că sufăr de ficat: încă
al treilea, că nu poate să spună
că am o boală de inimă;
care e pricina cea mai însemn ată a boalei. Am.
cu siguranţă .
capăt dureri de stomac
gust de mâncare, dar după ce mănânc,
ri mari și, dacă ţin mai mult timp,
Atunci simt în pântece turbură
a reci;:
capăt bătaie de inimă. Mâinile şi picioarele îmi sunt într'un
sleesc puteril e. Sunt
pe săptămână ce trece slăbesc şi mi se
să-mi văd de treabă. Când lucrez
* tâmplar şi de doi ani nu pot
numai jumătate de oră, sunt obosit cu totul“.
hi,
Aplicările: 1) în fiecare dimineaţă o tumare pe. genunc
un minut; 2) în fiecare după amiază o turnare la cap;
timp de
opărite şi
3) de trei ori pe săptămână să se pună flori de fân de-
să se ţină pe pântece 114 oră; 4) în fiecare zi o ceaşcăfierte-
ceai de boabe de ienupere pisate, şi cevă coada calului,
care apoi:
timp de 10 minute. Aşă să facă timp de 14 zile, după să
1) să îacă la fiecare două zile câte o baie de jumătate: 2)îrece-
se
:
- umble odată pe zi în apă; 3) dimineaţa şi seara să
oţet, jumăta te și jumătat e..
NI
i
pe pântece cu un amestec de apă cu
îi
 ue aaa 7 3 78

+ 341
"La fiecare trei zile săbea o ceașcă din ceaiu
patru săptămâni tâmplarul eră sănătos. l de mai sus. După
Ce era cu omul acesta? Stomacul primiă,
“Deaceea s'au iscat dar nu mistuiă.
multe gaze; acestea apăsau asupra orga
lor dinăuntru și de aceea s'a ivit bătai ne-
a de inimă. Pentru că
nu se mai făcea sânge şi răceala a prec
umpănit, s'au sleit şi
puterile. Turnările la cap şi pe genunchi
mânară sângele spre
părțile din afară, înviară și întăriră între
aga fire. Ceaiul curăţi
maţele de gaze, și de materii vătămătoar
e. şi învechite. Băile de
jumătate întăriră firea întreagă. Florile
de fân opărite au supt
materiile vătămătoare şi au împiedicat
să se îngrămădească
atâtea gaze. Prin aceste mijloace între
aga fire s'a îndreptat. Pen-
tru că aveă să se îndrepteze încetul cu
încetul, trebui să îacă
încă câtva timp câte una sau două băi
de jumătate şi, pentru
ca să capete un stomac 'bun, trebui
să urmeze cu ceaiul de
ienupere.

Catar de stomac şi de maţe.

i
O temee, ca de 40 ani, se plângea
«deauna dureri în partea stângă, sub astiel: simt în tot.
coaste, când mai tare, când
“mai ușor; câteodată nu mai pot de durer
câuză că nu potieşi la ud. Câte odată e. Tot aşă suier din
nu mai merge de loc, dar
Și când e mai bine, am dureri mari.
Adeseori mi-am dorit moartea
ca să scap de atâtea suferințe. Atunci
sunt aşă de umflată, în
cât nu ştiu ce să fac, adeseori gâtul
mi se face așă de gros şi
umilat, în cât abiă mai pot vorbi!
Am întrebuințat dejă multe
doctorii și dela alţii; câte odată mi
se mai alină, dar râul iar
se întorcea“, .
Această femee a scăpat de suferințe
prin aceste aplicări: în patru săptămâni
1) In fiecare săptămână a. scoate flori de fân E
a le înfăşură într'o Cârpă și a le ţine pe din apă căldă,. :
abdomen şi stomac un ;
“ceas și jumătate.
2) De trei ori pe săptămână a se sculă
spălă corpul întreg cu apă şi ceva sare, noaptea și a-și
îndată fără a se şterge. un minu t şi a se culcă
:
3) A beă zilnic o ceaşcă de ceai din 20
«de ienupere și puţină coada calului fierte de boabe pisate
zi în trei porțiuni, urmâ 20 de minute, peste JA
nd așă 12 zile. După aceste 12 zile,
următoarele aplicări: să
1) Odată pe săptămăna flori de fân pe burtă să
2) De trei ori pe săptămână a-și spăla corpu ;
3) De
l noaptea;
două ori pe săptămână o semi-baie, o jumătate
4) A urmă cu ceaiul trei săptămâni. minut;
Spre a ţine corpul sănătos e de ajuns a face
pe săptămână
“trei semi-băi,
 Crampe la stomac.
t du--
Ig.
Domnul N. a răcit de mai multe ori şi astiela căpăta
multe ori trebuia să verse-
pda
eie
E,
jeri de inimă (de stomac). Mai-de bin€. şi eșiau.
din cauza îngrămădirii de gaze. După ce vărsă Dar răul
bine şi aveă apetit bun.
multe gaze, se simţiă iarăși mâncare
cu timpul şi începe a, îndată după fiecar e
-crescu Şi
atât de violent, în cât omul trebuiă să ţipe câte odată.
ghiața și tot corpul ca
apoi mâinile şi picioarele erau reci ca
scuturat de friguri. şi presiunea
In aceste cazuri stomacul e de ordinar nevinovat
produ ce vărsăt urile. Acest ea alină
violentă a aerului asupra lui atunci
scurt timp. Se înlătu ră cu totul numai
răul numai pentru o transp i-
ă egală şi
când se restabileşte în tot corpul o căldur făcut prin
aţia sângel ui. Aceas ta s'a
raţie egală, precum şi circul
trei ori cu apă
aceea, că bolnavul, în prima zi, a tost spălat de
cu oţet, în pat şi fără a-l şterge , a fost acoperit bine.
caldă şi” zilnic. A-
A doua zi a fost spălat de două ori, apoi odată
de ajuns, de câte -ori cinev ă își atrage îriguri
cest procedeu e
și vărsăt uri.
prin răceală, împreunate cu icniri de aer

Dureri de stomac.
inimă
Sărman stomac, câte păcate nu cad pe tine! Pe lângă
s. Intreba ţi o sută de oamen i
şi nervi, tu eşti cel mai mare păcăto t că
. Foarte puţini vor răspun de hotărâ
dacă nu sufăr de stomac
stomacul este
nu. Şi cu toate acestea, în cele mai multe. cazuri,
şi aşă de sănăto s ca un băiat:
aşă de nevinovat, ca un copil mic,
arele exemp le vor atesta spusel e mele:
vesel şi sglobiu. Următo mâncă.
Intrun an întreg Amalia a trebuit să verse mai tot ce
în stomac decât zilnic 3—4 linguri de lapte
Nu puteă păstră
In cele din urmă
căldicel. Ea a întrebat pe mulţi medici celebri.
farmacistul i-a zis că în toată farma cia sa nu mai avea nici o:
doctorie care să nu o îi încercat și întrebu ințat.
Fără să mai întrebe, aduseră pe bolnavă în trăsură la casa
na eră slăbită ca
mea. Nu puteam goni pe bieţii oameni. Sărma
vai de ea. Dar nu tuşiă (aceasta eră mai import ant pentru mine),.
. Oamen ii îmi ziseră să-i dau un leac de
ci suferea numai de stomac
spusei îndată să fie liniștiț i şi să nu acuze și să
stomac. Le este una
aiurea ; stomac ul
blesteme așă stomacul, căci răul este râdeau , iar
ase. Unii se necăje au, alţii
din părţile cele mai sănăto e întregi .
minţil
bolnava tresări îndoindu-se poate dacă eram cu şi acum:
d atâtea dureri,
Ea își va îi zis: „am îăcut atâta drum simțin
compătimire !*
acest preot să-mi vorbească așă de aspri și fără
Imi eră tot una.
ul şi
Persoana nu tuşiă, dar gura îi icnea gaze. Stomac
măsur ă cu gaze. Un aseme nea mediu
abdomenul erau pline peste
nu mai poate suportă nimeni, nici chiar stomacul, care e aș?
 343

de răbdător; el e silit să-şi oprească în parte

Vitatea-i regulată. Răul se măreşte prin faptul căsau în total acti- pei EEE,
uscată
pielea e detot i
și orice transpirație este oprită. j
Seria aplicărilor a fost aceasta: înfășurarea să
abdomen) căldicică, spălarea bustului, înfășurare inferioară da. ş
a scurtă, spălarea .
complectă, turnarea de apă pe genunchi (0
jumătate minut), încă
o înfăşurare inferioară, turnarea de apă pe bust,
șederea în ge-
nunchi în apă (o jumătate minut) până pe la
stomac, spălarea
complectă, comprese sus şi jos pe corp. — Inaint
e și după amiază
bolnava aveă să întrebuințeze pe rând una
din aceste aplicări
și totdeodată să umble zilnic de câteva ori pe
pietre ude.
Prin întășurări inferioare căldicele, am căutat
iarăşi mai caldă, mai umedă şi mai moale; apoi, să fac pielea
generale şi prin celelalte exerciţii de a inilue prin spălături
nță mai ales asupra
abdomenului. Am reușit. Aerul, gazele și-au căutat
rată pe unde să iasă şi s'au pus în mişcare calea adevă- d
transpirația şi acti-
vitatea normală a pielii,
Dispărând gazele, a venit apetitul în locul golit
de gaze; sângele şi sucurile s'au înmulţit şi de aer şi
în timpul scurt de n
5 săptămâni bolnava s'a făcut bine.
Roza suferiă de mult de stomac; de câtev îi
a luni simţiă pa
crampe violente la stomac. Adeseori trebuiă
să steă în pat şi
deşi când e în picioare o mai poate duce, cu toate 3
acestea numai ză
eu mare greutate își poate căută de atacari. Mai
mulți medici au i
declarat că nu-i lipsea altceva, decât că aveă
un
stricat, Sărmana a întrebuințat multe medicamente în stomac foarte :
şi solidă, praturi şi hapuri și chiar leacuri caustice. formă lichidă Lc
. ci
Judecând după îață, vedeai că suferă rău: obrajii
trași rău, culoarea palidă, corpul numai piele îi erau că
și os. Ea mai spuse 2 EA
că abdomenul îi eră foarte umtlat şi îi producea
dureri chiar şi - 2
rochia strânsă. A vărsat adeseori; picioarele
şi mâinile îi erau EA
totdeauna reci.
Avizul meu a fost ca în cazul precedent. Fata
îşi prăpădise
abdomenul prin acea că adese ori se ducea direct
la îrig, dela vatra caldă în pimniţă, şi nu ştia dela căldură
cum să se apere
în contra influențelor vătămătoare, cari începură
să se simtă în
curând. Afară de aceasta ea n'avea pe nimeni
cui să se plângă
şi a suportat pretinsele suferințe mici, până ce
n'a
căci în cele din urmă presiunea asupra abdomenulu mai putut, ră
i a devenit sa
atât de violentă, încât stomacul, strâns şi
strâmtorat cum era, i
dădea afară toate bucatele ce primia.
+ 4
Pe lângă aplicările generale, ce aveau să aducă
tea în tot corpul, au trebuit adăugate și altele anume activita-
pentru ab- Se
domen (nu stomac), spre a desvolta şi elimina
ceeace s'a gră-
mădit, mai ales gazele.
Ca aplicări au urmat (în fiecare zi una):
Mantaua spaniolă (aplicare generală) ; 3 Sh
Comprese pe abdomen cu flori de fân opărite, zilnic două ore;
> E
 Infășarea scurtă (ce dizolvă şi eliminează) ;
Comprese superioare şi interioare: =
„Spălături generale reci, de două ori în fiecare noapte scu-
Jându-se din pat, şi iarăşi mantaua spaniolă.
Ca aplicări secundare au servit mersul pe pietre ude, sau
prin iarbă udă, şi câte odată turnare de apă pe genunchi. După
patru săptămâni a fost de ajuns alternativ o manta spaniolă şi
o întășurare scurtă, la fiecare două zile câte una din aceste a-
plicări. Afară de aceasta, bolnava a trebuit să umble. adese
ori desculță.
Roza s'a tăcut sănătoasă de tot aşa cum se găseşte încă și
astăzi și, întâlnindu-mă într'o zi din întâmplare, îmi zise: „sunt
aşa de sănătoasă, cum n'am îost în viaţa mea.
Frederic vărsa la început multă acreală din stomac, iar mai
târziu tot ce bea şi ce mânca. Nimic nu i-a putut ajuta și me-
dicii au definit boala zicând că era o întărire și închidere a sto-
macuiui.
Pacientul nu arăta rău la faţă; părea cam îmbătrânit şi
culoarea feţii îi era |galbenă. El spunea că icnește din stomac
mult aier, că abdomenul îi este umilat câteodată ca o tobă și
atunci are de regulă dureri violente de cap.
Bolnavul a trebuit timp de zece zile, să lege pe burtă
zilnic o cârpă muiată în apă şi oţet, ţinând-o două ceasuri; să
= facă zilnic o baie caldă de picioare, cu sare şi cenuşe, şi să-şi
spele spatele în fiecare noapte de două ori cu apă rece.
Deja după șase zile starea pacientului se îndreptă. După
zece zile pacientul a întrebuințat de două ori pe săptămână în-
făşurarea scurtă, odată mantaua spaniolă și la fiecare două zile
făcea o baie de picioare cu cenușă șisare. Pentru ultimele două
săptămâni s'a prescris câte trei tumări de apă superioare şi in:
ferioare pe săptămână şi două semi-băi (până pe la stomac). In
şase săptămâni bolnavul a fost restabilit pe deplin.
Aş mai putea cita nenumărate cazuri de acestea, dar des-
tul atât.
Un lucru trebue, și voi constata și admite bucuros, când
aceste boale nu se înlătură, dacă presiunea neîntreruptă, ce merge
mână în mână cu inflamarea stomacului, nu va îi vindecată la
timp, atunci negreșit că trebue să se ivească treptat vestitele şi
primejdioasele abcese de stomac, cari de obicei degenerează în
boala teribilă a cancerului (rac în stomac).
Chiar şi atunci se întâmplă amăgiri şi greşeli. Să arăt nu- |
mai un exemplu: Odată mi s'a spus că un membru al unei ta-
milii avea un cancer desvoltat în stomac, după cum s'au pronun-
țat diferiți oameni competenți, și au trimes să mă întrebe numai
ce măsuri de precauţiune sunt de luat în casa aceea, spre a
nu deveni molipsitoare. Le-am indicat regulele de urmat,
precum și ceeace avea să facă bolnavul, şi în patru săptă-
“mâni s'a vindecat pe deplin și racul a îost silit să bată în
 345
retragere. Remediul a fost: ceaiuri
simple de nalbă, de pelin şi
înfășurări scurte alternând cu băi
de picioare.
Congestiuni după mâncare, precum şi icniri
ore după masă şi apoi până seara, , mai ales două
s'au repetat cam la fiecare
4—5 minute; afară de aceasta n'av
ea scaun bun (ieșire grea),
slăbiciune a intestinelor, picioarele asudau tare
Această stare a ţinut 5—6 ani. S'au (cu miros greu).
loace, dar fără folos. Arată rău la între buinț at diferite mij-
faţă, culoarea pieliței ca de
porțelan, împrejurimea ochilor alba
stră sau vânătă, puţin sânge,
puțină căldură naturală; digestie rea
şi deaceea sângele şi toată
tiința e hrănită întrun mod bolnăvic
ios.
Aplicările trebue să fie următoarele
stricate; 2) a mări căldura naturală : 1) a dizolva materiile
; 3) fortiticând organele, a
îndrepta digestia, ca sângele și sucur
ile să devină mai bune şi
toată maşina să funcţioneze bine;
căci acest organism e ca și o
mașină ce a fost unsă cum se cade
, dar n'a avut material bun,
și deaceea trebue curăţită bine.
Aplicări: 1) baia caldă de picioare, =
teriilor stricate, cam de trei-patru ori, pentru eliminarea ma-
până ce încetează nădușeala
la picioare; 2) spălături întregi, spre
a produce o transpirație
generală și a spori căldura naturală
; 3) turnări de apă pe corp
de sus și de jos.
Cu aceste aplicări să se urmeze 8—1
plicări. Ca a doua cură, vine spălarea 0 zile, zilnic două a-
şi jos, a sta în apă în genunchi, comp lectă, comprese sus
udar
A treia cură sunt semi-băi şi spălări ea spinării, iarăși zece zile.
generale. In 3—4 săptămâni
organismul poate îi restabilit. Pent
ru conservare și întărire în
viitor e necesar ca pe săptămână
să se mai facă câteva aplicări,
adică o spălare generală şi o udar
e superioară şi inferioară.
O femeie ca de 64 de ani, are arsuri
„icniri şi vărsături; adeseori vin frigu violente în stomac,
mari. Răul a tot crescut cu timpul, ri reci și câte odată sudori
deşi s'au întrebuințat remedii.
Efectul cel mai bun îl va aduce: zilnic de. două ori câte 20
pi-

fiecare a doua zi o cârpă îndoită,

muiată în apă caldă, legată
pe burtă, un ceas. Tot la fiecare a
doua zi o baie caldă de pi-
„cioare cu cenușe și sare, timp
de 14 minute.
O persoană de 40 de ani mi s'a plân
“stomac, de dureri în abdomen, de s de dureri dese în -
lipsă de apetit, de icniri acre |
şi de slăbire. Picioarele şi mâinile
erau mai totdeauna reci.
Aplicările au fost următoarele: 1)
dimineaţă și a freca bine în fiecare | i
seară abdomenul (burta) cu un amestec
tate apă și jumătate oțet; 2) a mânca de jumă-
nupere; 3) a se spăla de trei ori pe zilnic 6—8 boabe de ie-
fără a se șterge, şi a se culca din săptămână întreg, din pat,
nou.
În 14 zile pacienta s'a vindecat, dar, spre
a rămâne sănă-
4
 toasă, ea va face bine dacă, timp mai indelungat, îşi va spălă
întreg corpul odată pe săptămână.
„De mai mult timp Suicr rău de stomac. Am icneli și mă
umili, simțind greutate în stomac, şi adeseori trebue să vărs tot.
Picioarele mă dor mai totdeauna şi tresar convulsiv. Buzele îmi
sunt totdeauna albe; slăbesc în tot corpul. Am avut mai mulți
doctori, dar ei nu mi-au dat decât curăţenie şi aceasta ma e-
nervat şi slăbit“.
Aplicări: 1) a legă de trei ori pe săptămână pe abdomen:
flori de fân .opărite, timp de un ceas fiecare dată; 2) a se sculă,.
fiecare a doua noapte din pat şi a se spălă pe tot corpul, şi a
se culcă fără a se şterge; 3) a luă în fiecare dimineaţă 25 de
picături de pelin în apă; după amiază 25 de picături ceai de:
răsură (Rosa canina).
O menajeră se plânge: „Nu pot scăpa nici odată de dureri
în abdomen ; adeseori e umilat şi când e mai rău, am o presiune:
«supra stomacului, ce face să icnesc multă acrime şi să vărs
adeseori şi mâncarea. Simt greutate la cap și adeseori am amețeli
mari. Sunt timpuri când trebue să urinez la fiecare jumătate de
ceas, apoi trec zile până să mai urinez odată. Trei medici au
declarat că am catar în stomac“.
Această boală a fost vindecată în patru săptămâni în chipul
următor: în prima săptămână i sau prescris zilnic numai două
udări pe bust și două udări (turnări de apă) pe genunchi și zilnic
e ceaşcă de ceai de ienupere şi de coada calului. In a doua
săptămână zilnic o udare pe bust şi pe genunchi, de două ori o
îniăşurare de subsuori. In a treia săptămână, odată mantaua.
spaniolă, de trei ori baie de șezut şi o semi-baie. In săptămâna
a patra de trei ori mantaua spaniolă și zilnic să umble desculț.
odată prin apă.
Caterina povesteşte: „Sunt în vârstă de 45 de ani şi mai
în toate zilele sufer rău de stomac; din când în când încetează .
durerea, dar numai pentru scurt timp; toarte adesea mi se icneşte
acreală şi amărăciune, ca veninul și adeseori nu ştiu cum să
mă încălzesc; cu cât e mai multă acreală şi amărăciune, cu atât
simt mai mult îrig“.
Această persoană eră prăpădită la faţă şi slabă, trasă la
obraz ; răceala luase cu totul locul căldurii. Desigur că aci a
urmat o mare lipsă de sânge din cauza relei mistuiri.
l-am prescris: „Toarnă apă fierbinte pe Îlori de fân, pune-
le într'o cârpă sau întrun săculeţ şi aşează-le calde cât poți su-
feri pe stomac şi pe burtă. Pe deasupra întinde o pătură, ca
săculețul să steă legat, și să-l ţii aşă un ceas şi jumătate ; aşă
în trei zile. Trei zile pe rând să îaci baie caldă de picioare cu
cenușe și sare, 14 minute; apoila 3—4 zile această baie, şi pe:
săptămână să te speli de 3—4 ori noaptea din pat, pe tot cur-
“pul, şi să te culci iarăşi. Apoi să iei zilnic de două ori 4—6-
linguri de ceai de pelin şi urmează așă 14 zile; mai târziu va
 347

li de ajuns pe săptămână o baie de picioare şi odată

o spălare:
noaptea, sau şi o semi-baie.

Dizenterie.
(Din «Testamentul meu»)

Dizenieria este o boală frecventă şi constitue

un mare chin.
pentru bieții muritori. Cine suferă de această boală
scoate aiară
„mâncarea așă cum a mâncat-o; așă dar nu e
mistuită de sto-
mac. Din această cauză organismul nu mai capăt
ă hrană şi ur-
măriie acestei infirmităţi, cari se ivesc repede, sunt
fireşte mari
şi grave. Puteri
le scad şi odată cu ele piere orice vioiciune
tot corpul suieră şi se ofileşte. şi
„ . Dizenteria se iveşte adesea după boale grave,
mai ales a-
tunci când bolnavul a luat foarte ' multe medicament
e, poate şi
foarte vătămătoare.
După cum boala cauzează o mare activitate în corp şi în.
urmă acestei slăbiciuni corpul nu primeşte decât puţină hrană
sau chiar deloc, tot aşă și din cauza medicamentelor se vatămă
și se atacă stomacul, aşă în cât nu mai mistue
bine. Se petrece
atunci cu stomacul, cum se petrece cu pieptul la bolnav
plămâni sau de piept: se umple de tot cu îlegmă ii de:
, care nu poate:
să îie dată altară.
Această boală este adesea şi consecința unui trai
nat. Există oameni cai beau prea multă apă dezordo-.
rece și apoi nu
beau de loc o bucată de vreme. Prin aceasta se poate răci lesne:
stomacul şi sucurile stomacului pot îi prea de tot
subțiate. Deja
numai prin această alternare de frig şi de căldur
ă poate cineva.
să-și strice stomacul. O altă cauză a acestei afecţiu
ni, poate îi
o mâncare neregulată, dacă mănâncă cineva câtva timp
puţin.
sau deloc şi apoi îşi încarcă iarăşi stomacul, sau mănâncă
bucate grele de mistuit. Şi prin băuturi spirtoase multe
stomacul poate
îi așa de atacat şi vătămat în cât în cele
din urmă nu-și mai
poate indepiini funcțiunile, De câte ori nu se
întâmplă că cineva
bea bere rece scoasă chiar atunci din Tăcitor
şi își cauzează
astiel boale grave de stomac! Ape minerale
multe au deaseme-
nea 0 acţiune corosivă asupra stomacului,
îl împiedică în acti-
vitatea lui și îl fac incapabil de a mistui.
|
„Dacă stomacul a ajuns într'o asemenea stare
bolnăvicioasă,
și dacă din aceasta cauză corpul s'a sdruncinat,
atunci de sigur
că și celelalte organe din pântece suieră împre
ună cu el; sunt
slabe, inactive și se uzează cu timpul aşa în
cât devin improprii
funcţionării. Deaceea la curarisire trebue, înaint
e de orice, să se
dizolve şi să se elimine toate materiile bolna
ve şi putrede.
După cum la boale de piept, tot pieptul poate
să se încarce. cu.
ilegmă, așa și stomacul poate să se umple
cu tot felul de ma=
terii bolnave şi stătute; şi deaceea ar fi de
multe ori bine dacă.
 348

un coşar ar putea să se coboare înăuntru, să răzuiască şi să

curețe totul. Dar fiindcă aceasta nu se poate face, trebue să se 4
intervină în alt mod pentru a dizolva și elimina materiile stricate. j
Fiindcă însă nu numai stomacul suferă și este slăbit, ci organis- j
“mul întreg este atins şi se sdruncină şi se prăpădeşte încetul cu
încetul, deaceea trebue să se exercite o acţiune energică, nu
numai asupra stomacului, ci şi asupra corpului întreg. Și nu e-
xistă nici un mijloc mai bun pentru tot corpul decât apa. Intern
să se întrebuinţeze numai ierburi, fiindcă acestea nu vatămă și
nu slăbesc câtuşi de puţin, ba din contra, nu pot decât să
“dreagă stomacul.
De recomandat, sunt, înainte de toate, pelinul și jaleşul. i
Pelinul atacă materiile stricate şi putrede din stomac, le dizolvă MĂ
şi apoi le elimină; jaleşul curăță asemenea și ameliorează su- E
“curile. Dacă bolnavul ia aşă dar câte o lingură de ceai din
“acesta, !a fiecare trei ceasuri, efectul va îi că neîncetat ceaiul
va lucră înăuntru, dizolvând, eliminând şi ameliorând
Ca hrană, pacientul să ia numai mâncări ușoare de mistuit,
Sita şi anume totdeauna numai în porţii mici. Dacă îi prieşte lapte,
poate să bea 3—4 ori pe zi 3—4 linguri de lapte fiert cu chi-
men. Cui nu-i prieşte lapte, va luă de 3—4ori aceeași porţie de
supă de pâine prăjită, care este foarte uşoară de mistuit și pro- i
cură organismului, substanțe bune şi nutritive; lucrul principal nu
este tocmai ce îel de substanțe nutritive capătă organismul, ci
“totul este ca stomacul să le mistue și să prepare dintrinsele
sucuri bune şi utilizabile.
Dacă se întâmplă des o diaree cam puternică, însoţită de
dureri de cap, atunci nimic nu ajută mai bine decât o
ceşculiță de ceai de rădăcină de tormentil cu jumătate i
apă şi jumătate vin roşu. Dar pentru a combate dizenteria Î
şi a procură în acelaş timp corpului o hrană bună, e de
mare folos a se muiă la fiecare ceas, timp de câteva minute e
mică porție de pâine de sănătate în vin roșu bun sau vin de
-coacăze, şi să se mănânce apoi. Acest remediu e recomandabil
mai ales pentru organismele cari au căldură puţină, căci acesta
le hrăneşte și le încălzeşte. Cintaura amestecată cu jaleş va
“produce deasemenea un bun efect. Mai cu deosebire se recomandă
“unor astiel de bolnavi supă întăritoare bună, care trebue însă
luată numai în porţii mici, şi de mai multe ori pe zi.
Extern se poate combate această infirmitate prin aceea că
se aplică pe pântece odată la două sau trei zile, un şervet de
„pânză strâns în patru și muiat în apă de flori de fân, dar lă-
-sându-l să stea cel mult */,—]1 ceas, pentru că această aplicare,
deși favorizează activitatea pielii şi a pântecului, totuși nu ab-
-soarbe prea mult. O astiel de compresă de două ori pe săptă-
“mână e de ajuns.
La mulți oameni e de ajuns când își spală bine pântecele
«dimineaţa şi seara cu jumătate apă şi jumătate oţet. Deoarece
 Pa

349
însă printr'o astiel de boală corpul a pierd
sa naturală cât și din puterea şi activitate
ut atât din căldura,
a sa, această aplicare
se poate face şi în pat. Dar spălătura
cată să se iacă cât mai
repede cu putință; după spălătură pacie
ntul nu trebue să se-
şteargă, ci să se culce numai decât iar
în pat.
Dacă bolnavul e încă destul de robust, îi va îi de mare
iolos să facă 2—3 atuziuni ale pulpe
lor pe
semi-băi ; dacă face aceasta cu precauţi săptămână sau două:
une şi alege bine Şi,
hrana, se va însănătoșiîn. scurt timp.
Odată a venit la mine un om care mi Sa
scaunul de 6—10 ori pezi; arăt bine plâns: „Am,
mâncare, şi cu toate că mi-au cam la iaţă, am poftă de.
încă destul de destoinic la lucru. Toate slăbit puteriletot
, sunt
le-am luat, nu mi-au fost de nici un medicamentele pe cari
folos“. Pe acest domn lam.
sfătuit să facă în fiecare dimineaţă o turnare pe
amiază o semi.baie, și apoi ca hrană să pulpe, după
mănânce numai bucate.
bune, substanţiale: dimineaţa o supă întăritoare de pâine prăjită
și seara o ceașcă mică cu ceai de
pelin; dar în cât priveşte:
restul, să rămână la traiul de până atunc
i.
Un om dela ţară avea diaree îrec
fără dureri. l-am dat o ceașcă cu ceaiventă, când cu şi când:
care scoate toate de stomac (regulator),
necurăţeniile. Această ceașcă mică
îu cu totul de ajuns pentru a-l vindeca de boal de ceai
regulator a scormonit toate a lui. Ceaiul
materiile Stricate ce se găseau în
stomac și le-a eliminat. Şi odată
ce cauză îu eliminată, dis-
păru şi boala.
Un vizitator al stabilimentului de băi veni la mine şi-mi
povesti că în fiecare zi avea scaun
de 8—10 ori; din toate me-
dicamentele pe cari le luase, nici
unul nu-i. folosise. A făcut

iarăși o semi-baie; după acest timp

boala îu cu desăvârşire în-
lăturată. Aci cauza principală a boal
ei eră că organismul eră,
prea slab pentru a elimina materiil
e vătămătoare. Când îu spri-
jinit întru aceasta prin acțiunea apei,
toate principiile morbide
(născătoare de boală) fură în curând înlăturate.

Migrena
Migrena, durerea de jumătate de
femeiască, care însă poate apucă și
ales pe cei care lucrează. mai mult
câte odată mângâierea unui medic:
Cap, este mai mult o boală
pe bărbaţii sdraveni, mai a
cu mintea. Se poate auzi:
A
Fii liniştit, că pe un prost
i

» îi pic
a am miniilie 2 ac zace Oi dtmitit it
 RAE eta caii ceia dif, ” a, „ti
EDu 2 arecul caiac iau Dia io t Zeta acacia dacice
TIP air ca A e

350

proveni dela o cir-

'mu-l apucă migrena!“ Acest rău poate lesne influenţele rele
sânge lui, dar mai ales dela
-culaţie turburată a şi aversiune în
apetit
«din stomac şi abdomen (lipsă totală de între g e cam slăbit
abdo menu l
contra oricărei mâncări). Când ulat, atunc i prea
c gaze şi scaun ul e nereg
când se grămădes oci tă
reacț iune asupra
er
lesne şi adeseori aceste inconveniente ex . Se poate iarăş
în unele locuri
“capului şi produc aceste dureri easeă mai mult
laţia nereg ulată , să năvăl
ca sângele, fiind circu ă aşezâ ndu-s e
anunț
“spre un loc. Adeseori acest rău sinistru se mănâ ncă colţu rile
a. Pe unii îi
pe ochi un fel de ceață sau perde
ochilor şi li se pare că
ochilor, la alţii se tulbură chiar lumina
“joacă înaintea ochilor diferite figuri.
a nu s'a re-
Migrena vine şi după nişte boale, dacă natur
nu e de tot normală.
“stabilit pe deplin şi funcţionarea organelor cari sufer ă de mi-
nit. Oamen ii
Migrena poate îi şi un ce moşte t de migrenă.
au suteri
grenă povestesc că și mama şi tata lor
Dacă migrena
Această durere de cap nu e greu de vindecat. , după părerea
acestea sunt cauza princ ipală
„provine din gaze -—
pe rând pacientul îşi va
mea — atunci e deajuns dacă 2—3 zile toarte rece. Prin a-
spăla zilnic de 2—4 ori abdo menu l cu apă
cu totul gazele, ci in-
.ceastă aplicare simplă nu se eliminează ră pune totul în
ori singu
îluenţează şi asupra scaunului şi adese ceva oţet şi sare în
regulă. Efectul e şi mai tare dacă se pune
:
"apa ce se întrebuințează la spălat.
i într'o săptămână
Dacă n'ar ajunge această aplicare, atunc
îi destu l. Pacientul mai
-se pot îace 2—3 semi-băi, Acestea, vor en sau muşețt!,
va gazel e. Chim
„poate lua şi ceai, spre a dizol
ent. Nu sunt de disprețuit pici
„pregătit ca ceai, are un efect excel t 6—8 boabe de ie-
mijloacele mici de casă. Multora le-a ajuta timpuri ale zilei.
în diferi te
'nupere, mestecată în gură pe rând
remediu radical în
Mulţi ored că praturile purgative sunt un e, dar să nu
gazel
contra acestei boale. Admit că ele eliminează Astie l de oameni imi
exagerăm. Ele nu sunt un reme diu radic al.
acea istor ioară amuzanta,
aduc aminte totdeauna, cu laudele lor, de
cu o rache tă.
în care unul împuşcă un epure
migrenă are trecere astăzi
Ca un ce non plus ultra pentru
stă vârâtă o ghindă miritică,
“un creion, un lemn îin lucrat, în care
cult şi nici o damă nu mai
ce miroase tare a camior. Nici un om
ese în lume fâră acest mic vade mecu m. După cum am văzut
îşi are sediu l mai mult în abdomen
'vădăcina răului (migrenei) să treci de câtev a
«(în corpul de jos). Cu cremonul însă n'ai decât Dumnezeu ajutor!
pe frunte (mi se pare) şi s'a isprăv it. Dea
ori să zâmbesc dacă
Eu nu mai vreau să insist aci, dar ar trebui înloc să-l întrebuin-
,
un pacient, căruia i sa prescris un clistir
unde trebu e, l-ar impro șca în urech e.
“țeze
 —
351
Sieirea nervilor

Un preot spune că are câte odată durer

i de cap de nesu-
ferit, iar când îi mai trece simte o aşa
greutate în gât, că abia
poate vorbi de oboseală şi de durere. In
„adeseori contracțiuni dureroase şi slăbi
spate simte deasemenea
ciune. Din certificatul nre-
dicului său se vede că suteră de Sleir
e de nervi pronunţată și e
amenințat să fie atacat creerul şi mădu
va spinării. Afară de asta
mai exista o iritabilitate extraordinară
şi sentimente de frică.
Aplicările: zilnic de dimineaţă și după
bustului ; zilnic umblare patru minute amiază o udare a
prin iarbă udă şi pe pietre
ude ; așa cinci zile. Apoi zilnic o udar
e bună a bustului, o udare
pe genunchi şi umblare de două ori
în apă; aşă timp de cinci
zile. Din când în când băi de şezut.
Aplicările mai departe au fost: zilni
“semi-baie, o udare a bustului şi umbl c 0 udare a spinării, o
are în apă. Aceste aplicări
au înlăturat toate suferinţele și preot
ul a putut să-şi urmeze ata-
“cerile iarăși sănătos şi vesel,

Nervozitatea

Un preot relatează:
„In urma unor emoţiuni puternice /
“hică și de spaimă, am început să și a unor senti mente de
sufer pe la finele lui Iulie 1884
și boala se manitesta la început prin
„mă îngroziau, și prin greutăţi continue dese palpitaţii de inimă ce
cu o slăbiciune generală. După câte de respiraţie, împreunate
va luni palpitația de inimă
a încetat, dar acum s'au ivit alte rele
violente de astmă, presiuni dese ; câte odată accese prea
cu dureri și încordări până în
„abdomen. Simt presiunea mai ales
în toată regiunea coastelor,
câte odată și în măduva spinării.
Adeseori am simţit o oboseală
foarte mare şi dureri la încheeturi
; toate oasele îmi sunt ca sdro-
bite. Apoi abdomenul eră totdeauna
torturat de umilări pricinuite
de gaz, din cauza stomacului închi
s, stricat. Vocea-mi eră de tot

de o nespusă melancolie ; câte

odată sunt aproape de disperare.
„Medicii declară că sufer de nervi
. Doi dintre ei, un alopat şi un
homeopat, amândoi bărbaţi celeb
ri, mi-au prescris medicamente
(dușuri, dietă, bromur de potasă,
zinc oxidat, natr-phosph., etc),
cari toate însă au fost fără efect
, ba câteodată mă făceau să

Cauca iC ca once
 352
[i

suier mai rău. Mai mult mi s'a părut că ajută ceeace m'a siătuit
un al treilea medic: băi reci şi mișcare multă în aer curat. Aşă
a ţinut o jumătate de an, până ce în fine am căutat refugiu cu
totul în apă.
Aşă povesti bolnavul. Acum să-l vedem și noi mai de a-
proape. La față e neobișnuit de roşu; marginile ochilor sunt
cam galbene; urechile şi buzele roșii-vinete. Tânărul n'are decât
30 de ani şi părul i-a căzut mai tot. Ce se poate conchide după
aceste semne? Negreşit că la o năvălire prea mare a sângelui
în cap şi piept. Durerea de la frunte arată violența năvălirii
i au a spre cap şi sângele mult din cap face ca să se întindă
vinele.
E oare cu putință aci vindecare? Inainte de toate trebuesc.
luate în vedere cele două lucruri principale atacate, capul și:
pieptul. Amândouă sunt cotropite de prea mult sânge. Acesta
trebuie rai întâi îndreptat spre extremităţi. Atunci voi putea trece:
la dizolvarea a tot ce este anormal (închideri, întinderea arterelor,.
umilături, etc.), în cap și piept, şi întinea iniluență în genere asu-:
pra corpului întreg.
Ca aplicări vor fi bune pe rând: aburi la picioare și la cap,.
întăşurarea scurtă, mantaua spaniolă, umblatul desculţ iarna, mai
bine prin zăpadă.
În timp de trei săptămâni starea s'a îndreptat mult. Dar mai
trebue să treacă luni de zile până la o deplină îndreptare, boala
fiind adânc înrădăcinată.
Din efectul mai mult s'au mai puţin bun al fiecărei aplicări»-
pacientul însuşi învaţă să judece mai bine care din ele este în-
soţită de urmările cele mai bune şi prin urmare trebue repetată
mai des. Insă nici odată să nu lăsăm ca voinţa să se îndrepteze
numai asupra acestei aplicări speciale. Cu aplicările speciale
trebuesc împreunate negreșit şi cele cari au etect asupra între-
gului organism, spre a nu turbura acordul și progresul sănătos.
real, în vindecare.
Un preot din Boemia relatează:
„In urma unor încordări prea mari la muncă, am început
să simt, acum opt luni, palpitaţii violente de inimă, precum şi
insomnie ; mai târziu am avut icniri, greutate în abdomen şi în
respirație. Câte odată aveam sensaţii perverse, dureri în mâini
şi în 'picioare, neliniște, mai târziu au început să-mi tremure
mâinile şi aveam o oboseală și enervare extraordinară. In îine-
am pierdut apetitul şi nu mai aveam scaun“.
La venirea sa pacientul eră foarte sleit şi eră palid- galben:
la faţă. După o cură de 7 săptămâni s'a făcut iarăşi sănătos şi
vesel, cu încetul a revenit și somnul.
Aplicările de apă au fost următoarele: în primele trei săp--
tămâni: 1) Noaptea din pat, o semi-bae; 2) Inainte de amiază
udarea bustului şi umblat în apă; 3) După amiază udarea spi-:
nării şi semi-bae; 4) A umbla zilnic prin iarbă. Mai târziu: u-

A
Lă
 353
darea bustului și a genunchilor (a turna apă),
„două ori aburi la picioare. — A lua semi-băi şi de
zilnic 8—10 boabe de ie-
aapere, precum şi ceai de pelin.
|
Surescitare de nervi. :
Doi studenţi veniră în vacanțele Paștilor
şi povestiră:
„Avem dureri de cap; sângele ni se
somn și ne simţim îoarte obosiţi; avem urcă la cap; n'avem
lipsă de apetit; toate a-
cestea ne îac să nu mai fim în stare de
a mai studia. Nu ne-am
putea oare folosi de vacanțe spre a ne
restabili sănătatea printr'o
cură de apă 2*
E" i-am sfătuit ca, fiind primăvară, pămâ
pul cam rece, să-și petreacă vacanţele, ntul umed şi tim-
dacă se poate, afară la
aer curat în pădure, umblând desculți prin
livezi şi să facă mMiş-
cări iuți (gimnastică) când simt că le este
îrig; din când în când
să stea 2—3 minute într'un şanţ cu apă,
umblând încoace şi
„ încolo.
Tot aşa au trebuit să-şi ţină braţele zilnic
Aceste aplicări au priit mult tinerilor; de 2—3 în apă.
au prins curaj şi s'au în-
veselit. Ei s'au dus cu iorțe noui la studii
, au putut lucra bine şi
se bucurau așteptând vacanţele de toam
nă spre a-și întări din
nou corpul.
]
Aici trebue să observăm că după umblatul 3
umedă și stătutul în apă, trebue totdeauna, printr'o livadă
după ce s'a incălţat
cineva, să facă multă mișcare, ca să recâștige
la tineri se face ușor aceasta dacă vor umbl căldura naturală; - 4
a repede.
Un exemplu analog s'a întâmplat unui
- Venit şi s'a plâns astiel: „Am o presi alt tânâr, care a
une atât de mare la cap,
încât adeseori nu mai ştiu unde mă aflu
şi
amețeli rele și nu sunt capabil de a lucra ceiac; adeseori am i
cu mintea; a trebuit i
să părăsesc școala cu trei luni înainte de
finele anului școlar.
Era în luna lui August şi acest candidat
zile mai mult în grădini şi păduri, umblând și-a petrecut zece i
desculț de dimineața i
până seara. Afară de asta i s'au făcut zilnic
rece pe bust. In 12 zile s'au înlăturat simp 2—4 turnări de apă AS
tomele de boală; tâ-
nărul a început să se simtă vesel și, spre
a se fortifica mai de-
parte, n'a avut decât a se folosi și
de vacanțele de toamnă,
repetând aceeaşi cură.

Sdruncinarea nervilor
Un funcţionar superior își sdruncinase atât
şi corpul prin multele sale îndatorri de de tare spiritul
profesiune, încât nu pu-
teai şti dacă sta mai rău cu spiritul sau cu corpu l.
Se putea teme că sdruncinarea spiritului, ”
ar putea avea un sfârşit demn de comp cu urmăr ile-i triste ,
] a
ătimire. Luni de zile
c 23
 354

ma avut nici somn, nici odihnă şi în tot corpul avea durerile

fă etect.
ă cele mai nesuterite. Toate ajutoarele medicale au fost fără
în adevăr , după 13 săptă-
Şi aci apa avea să aducă scăpare şi
afacerile
mâni, nenorocitul a fost în stare să-și caute iarăşi de
profesiunii sale, fiind pe deplin sănătos . i
cele
O asemenea stare poate îi tratată numai prin aplicările
spăla înainte de amiază corpul de sus
mai simple. Prima zi: A
Urmeaz ă apoi o udare a genunc hilor (un minut).
cu apă şi oţet.
i cu o
După amiază tot aşa. A doua zi: 0 'udare a bustulu
jumătate cană (doniţă) de apă pe genunchi; după amiază tot
ge-
aşa. A treia zi: udarea bustului (o cană plină) şi udarea
i; apoi a' sta în apă
nunchilor; după amiază udarea bustulu
(trei minute). :
Această aplicare a fost atât de dureroasă, încât pacientului
o săptă-
i s'au umplut ochii de lacrămi. Aşa se urmează cam
udări zilnice pe bust şi udări pe ge-
mână. A doua săptămână urcat
nd cu ședere a în apă. Udările pe bust s'au
nunchi alternâ
de apă. In celedi n urmă
peste săptămână dela una la trei căni In
hi, dar numai 2—3 minute.
a stat în apă până la genunc hi
gtreia s'au mai sporit udările pe bust, pe genunc
săptămâna
amiază
şi stătutul în apă, şi la fiecare două zile s'a tăcut după
o baie de șezut. In săptăm âna a patra: udare pe bust şi şedere
de amiază . In săptăm âna a cincea: dimine aţa o
în apă înainte
genunc hilor ; după
udare pe spinare şi şedere în apă sau udarea
amiază udarea bustului.
e:
Aşa s'a urmat, înainte și după amiază, o altă aplicar
a) Udarea bustului și a genunchilor; b) O semi-baie; c) Udarea
spinării până la deplina vindecare., al-
Intern s'a dat: a) Praf alb, zilnic, pe vâriul cuţitului,
boabe şi c) Ceai
temând cu b) Boabe de ienupere zilnic, 6—8
de pelin şi de jaleş.

Boale nervoase:

Un cândidat în etate de 34 de ani, relatează:

„Acum 1l ani a început să-mi suiere capul de congestiuni,
de dureri violente şi de îngreunare, şi aceasta din cauza unei
e
meditaţiuni exagerate, a stricteței corporale şi a unor scrupul
Continu ând a munci cu minte ași cu
„teribile şi îndelungate.
din
corpul ca pentru doi, mi s'au iritat cu totul nervii și în cele
urmă acum doi ani n'am mai fost în stare să mai lucrez cu
mintea. Am stat opt zile în Wârish oten fără să-mi fi folosit,
deşi am întrebuințat udări pe şolduri, pe bust şi spinare şi am
“umblat desculţ; apoi mi s'a dat un ulei de spuzeală şi am mai
continuat trei zile cu aplicările de apă, însă răul creștea; 3—4
zile am fost oprit de a mai aplica apa; uleiul a avut efect;
deodată capul s'a luminat și întărit și aşa mă simt până astăzi“.
La acestea trebue să adaug că acest domn, înainte de a veni
 355

la mine, a căutat mult timp să-şi ajute

:şi astiel, înainte de a îiace cură însuși după cartea mea
la mine, se pregătise mult
printr'o alegere fericită sau mai bine
zis raţională a pregătirilor
potrivite și urmând foarte punctual şi
exact ceeace se presoriă.
Când a venit era încă într'o stare
prăpădită, cu atât mai de
plâns, că arăta bine la față și numai un
cunoscător bun putea
şti de ce suferea. Mulţumesc lui Dumn
ezeu, că acum poate ia-
răși, cu veselie şi curaj, să-şi caute
de studiile sale superioare.

„Boală de rinichi
Un țăan povesteşte:
„Pe cât de tare și de sdravăn arăt la
corp, pe atât de rău
îmi este. Nu mai pot munci; sunt
totdeauna umilat ; adeseori
nu mai pot respira şi cred că trebu
e să mă înăbuş. Peste
noapte mă tăvălesc în pat, fără să pot
dormi. Urina îmi este
de ordinar groasă şi amestecată cu Sânge
. Adeseori am arsuri
foarte violente în băşică. Am consultat
pe mai mulţi medici.
“Unul a zis că sufăr de ficat şi că
am pietre în fiere. Altul
zicea că răul e în rinichi şi că rinichii
vor da în coptură. Al
“reilea credea că stomacul nu mistue şi
deaceea am totdeauna
îlegmă, pentru că în gură se găseşte
totdeauna fegmă multă
şi tare“.
Acestui om neconsolat i-am prescris următ
1) Două băi calde pe săptămână cu paie oarele aplicări:
de ovăz opărite, al-
ternând de trei ori, 30—32 grade (10 minut
e în apă caldă, un
minut în apă rece); 2) Pe săptămână
două întăşurări scurte, a t
tot apă cu paie de ovăz, timp de un ceas
și jumătate ; 3) Zilnic
două cești de ceai de coada calului
şi boabe de ienupere,
“fierte zece minute.
In şase săptămâni omul s'a tăcut bine
e normal; burta cea mare a dispărut, taţa de tot. Corpul său
după cum culoarea îi este sănătoasă, gălbu e s'a înviorat şi
tot așa i-au revenit forțele.
Un muncitor sărac scrie:
<M'am îmbolnăvit de rinichi în Noembrie 1887, dar am mai
muncit până prin Ianuarie 1888. Insă puter
ile mi-au slăbit aşa
„de mult, încât a trebuit să zac 11 Săptă
căuta mi-a declarat că răul vine numaimâni. Medicul care mă
sudoarea respinsă sau oprită, şi că
“dela răceală şi dela
boala o să țină mult. In
“urină era totdeauna un depozit mare roșca
t. A trimis urina ca
să se examineze chimicește la farmacie
şi s'a constatat că acel
depozit era compus din sânge. Prin aceas
tă necontenită pier-
dere de sânge am slăbit aşa de tare
încât medicul se temea
de dropică. Deaceea îmi examina în toate
inima; dar nu s'a arătat nici un, semn zilele picioarele şi
de dropică. Când după
“câtva timp, am început să mă simt
mai bine, m'am apucat
iarăşi de muncă, însă după 20 de săptă
mâni răul s'a întors şi
>n'am mai putut munci. După ce aim înghiţ
it atâtea medicamente
 il, am primit sfatul unor
şi doctorii tără nici un folos durab
Wăâr isho ten. Acolo am început cura
cunoscuţi şi m'am dus la
».
de apă şi mi-a priit foarte bine
Aces tui om i s'a ajut at prin următoarele aplicări.
1) Intro zi udarea bust ului şi a genunchilor înainte de a-
minut după amiază ;
miază ; semi-baie o jumătate de rală din pat; dimineața,
, 2) A doua zi, noaptea, spălare gene
ea bustului şi a genun-
sacla în apă; după amiază udar
chilor;
ului şi a şoldurilor, după ata
3) Inainte de amiază udarea bust
în apă așă alternativ trei:
amiază udarea spinării şi umblarea
săptămâni ; apoi:
boabe de ienupere pisate .
4) Zilnic o ceașcă de ceai din 10
dimineața şi seara, în două
şi ceva -coada calului, (să bea
porţiuni).
Boale de urechi

e, din cari se poate îm-

Cine poate enumera multele cauz
pot influenţă asupra unor organe,
bolnăvi un corp şi cum boalele
boala primitivă a iost înlăturată ?
în cât să rămână bolnave, deși o boală îi face mai rău
Cu cât un organ e mai nobil, cu atâtdin cele mai nobile organe
şi cu.atât se vindecă mai greu. Unul
şi toarte des auzul se poate:
ale corpului omenesc este urechea
trai nenorocit, un regim ne-
pierde printro boală sau şi printr'un
regulat. :
Aşa a venit o mamă şi a povestit
, de care s'a vindecat de tot.
- „Fiica mea a avut scarlatină
. Aci se plânge de una, aci
De. atunci însă nu e niciodată bine nu mai aude de loc. Tot:
de alta, dar mai rău este că aproape
nimi c“.
ce s'a întrebuințat, n'a ajutat la şi trebuia să se gă-
Aşă dar această îată nu- s'a vindecat îata se va vindeca.
părţi. Dacă
sească rămăşiţele boalei și în alte atun ci se va îndrepta Şi
i,
de toate urmările rele ale scarlatine
auzul, cât şi corpul întreg. ul cel mai bun:
Următoarele aplicări vor produce efect
timp de un ceas şi jumătate ;.
1) A îmbrăcă o cămaşe udă,
şi piept, timp de un ceas și
2) A-și pune un şal ud pe umeri
trei sferturi de oră. In timpul
jumătate, şi a-l muia din nou după
gles ne până peste pulpe cu un:
acesta a întăşură picioarele dela
un ceas și jumătate; 3) A
prosop muiat în apă ca!dă, timp de
tot corpul şi a se culca tără
se sculă din pat şi a se spăla pe
a şi urechile; 4) A lega o:
a se șterge; a spăla mai ales ceaf
hi şi împrejurimi, timp de
cârpă muiată în apă caldă, peste urec
la cap.
două ceasuri; 5) O întăşurătoare un timp mai îndelungat
Aceste cinci aplicări să se facă într
un efect bun o baie caldă
şi cel puţin o aplicare pe zi. Va avea R.-
minute, de 28—30 grade
de paie de ovăz pe săptămână, 25 de
 357

„după care trebue să se spele iute cu apă rece. Aceste aplicări

vor aduce corpul în starea cea mai bună; apoi se poate urma
mai mult timp cu comprese calde peste urechi.

Boale de urechi
(Din „Cum trebue să trăiţi“)
Dacă ochii sunt părţile cele mai însemnate ale corpului,
urechile au şi ele însemnătatea lor. Orbirea e o nenorucire și
surzenia e o pacoste. Aceasta ne-o arată ioarte bine surdo-muţii
cari au organele graiului, dar nu pot vorbi, pentru că n'aud
ceeace arată că graiul se învaţă. Surzenia din naştere e cam
rară; din contra, mulţi asurzesc din cauză de boală. Am cunoscut -
mulți copii cari în urma pojarului, a vărsatului sau a altor boale
au pierdut cu desăvârșire auzul. Numai acest motiv ar putea să
facă pe fiecare să vindece asemenea boale prin apă. Căci nu
pot să cred că dacă apa este bine întrebuințată la asemenea
boale, să se mai piardă auzul. Dar nu numai la copii ci și la
oameni mari se întâmplă adesea ca prin aceste boale să dispară
„auzul în parte sau cu totul. Sunt încredinţat că nici unul din
câţi s'au vindecat din cura mea de apă, n'au pierdut auzul. Dar
am văzut pilde când prin sărituri în apă, pe la băi, s'a întâmplat
să slăbească auzul ori să dispară cu totul.
Auzul poate să slăbească sau să se piardă prin cădere,
bătaie și altele, ceeace trebue pus între nenorociri. Că greutăţile
auzului și chiar surzenia sunt vindecabile prin apă, aceasta mi-a
dovedit-o multe pilde. Apa scoate toate materiile uscate, întăreşte
organele, redă mlădierea părţilor înţepenite, în fine topește orice
materie vătămătoare din fiecare parte a corpului, le scoate, şi
prin aceasta poate să aibă loc vindecarea, care nu va întârzia.
Ana e în vârstă de 6 ani, a zăcut de pojar acum doi ani
şi părinţii o credeau pierdută. Copila se îndreptase, dar auzul
Îi slăbise așă că nu deosebeă decât cu greu câteva sunete, când
i se striga tare. Pentrucă apa nu poate strica când e bine între-
buinţată, s'a încercat şi apa. După o întrebuințare de 14 zile s'a
văzut o îmbunălăţire toarte mică, şi şase săptămâni după aceasta
fetița putea vorbi destul de bine cu ori cine îi vorbia lămurit.
Aplicările s'au îndreptat în parte asupra corpului, în parte
„ „asupra urechii. Dacă auzul a suferit din pricina acestor friguri,
trebue să ajungem la încheerea că și alte părți ale corpului au
pătimit mai mult sau mai puţin; deaceea e nevoe să lucrăm
„asupra corpului întreg. Asemenea boale împiedică şi mersul sân- a
gelui, şi aceste piedici sunt ridicate foarte lesne prin întrebuin-
țarea apei. Şi faptul că asemenea boale aduc după ele diferite
„ slăbiciuni, cari rămân ani întregi, nu mai trebue arătat din nou
aici. Aşă dar cel mai bun lucru e să avem în vedere corpul
întreg și să-l aducem într'o stare mai bună de sănătate. Aceasta
 oi ez mitica 0 ta ta ai oil Asia au (Geta ac aa
3 iaz
(sai

358,
s'a întâmplat astiel: Intâi s'a spălat zilnic tot corpul cu apă şi!
oțet cel mult timp de un minut, fără să se rece sau să se:
şteargă. Prin aceasta s'a înlesnit mersul sângelui și s'a ridicat
orice stavilă ce-l împiedica în mersul său. Copila primi apoi în
fiecare zi o turnare la cap şi urechi. Duşul la cap era cel obişnuit,
un duș mai puternic.
însă îndărătul şi în jurul urechilor s'a făcut
Prin dușşurile repetate toate părţile întărite s'au muiat şi dacă
erau stavile pentru sânge, acestea s'au ridicat; pe lângă
aceasta, părţile îură întărite prin răceala apei și așa s'au înlă-
- turat pe rând toate pricinile cari împiedicau pe copil să auză.
Viindcă doctorii spuneau că urechea n'are nimic, sa pus, o
zi într'o ureche, o zi în cealaltă, câte trei până la cinci picături
de unt de migdale dulci. Acest ulei scoate căldura dinăuntru,
„moaie părțile de acolo şi le mlădiază, într'un cuvânt face foarte bine
Vâjăitul urechilor
O persoană are foarte des vâjăituri violenteîn urechi, nervi
slabi, adeseori îi tremură mâinile şi picioarele, taţa palidă, ochii
intraţi în fundul capului. Această persoană a consultat pe mai
mulți medici. Unul a zis că vâjăitul urechilor provine dela nervi;.
altul, că vine dela un guturai închis; al veilea că timpanul u-
„rechii s'a vătămat. ete ză o ii fina
„ Aplicări; 1) A umbla zilnic în apă 2—4 minut; apoi
e miş-
cări în cameră caldă sau afară, când e căldură; 2) A se scula
fiecare a doua noapte din pât şi a se spăla pe corp 'cu apă şi
„oţet; 3) A pune de două ori pe săptămână un şal (compresă),
“timp de un ceas. A urma așa 2—3 săptămâni. Dacă va mai
„trebui ceva, atunci să umble la fiecare două zile prin apă şi să
se spele pe corp odată pe săptămână. , 2 !

Scurgeri din urechi

(Din Testamentul meu'')

Se întâmplă foarte des că copii, mari şi mici, ba chiar şi

oameni bătrâni, capătă scurgeri din urechi. Această scurgere
este de obicei puroioasă şi de un miros urât, ceeace dovedește
că consistă din materii nesănătoase şi putrede cari s'au întrodus-
în Corp... papat sa dh
„La copii scurger ea din urechi vine adesea după boale ale
boale
copilăriei precum : scarlatina, diiteria, vărsatul. Dacă aceste
dec
nu se vinCu șire, Se strânge în corp O materie ne-
desăvâră
“sănătoasă, care încetul ză
cu încetul se descompune și formea
„puroi. Astfel de materii pot adeseasă stea ani întrîn “corp:
egi
şi scurgerea din urechi continu ă mereu în acest timp. -
„Ori unde este o intlamaţie, într'acolo şiruește și sângele.
Mulţi copii au totdeauna prea mult sânge în cap, și fiindcă la
it i |

E
NY
 359

dânșii necurățeniile nu sunt toate scoase afară cum se cuvine

prin transpirare, necurăţeniile ies prin urechi. Dacă o astiel
de
scurgere durează un timp mai îndelungat, copiii în genere
nu
arată bine la iață; capul le este buhăit şi îi cunoşti lesne după
obraz că nu sunt sănătoși şi nu prosperă aşa cum ar trebui.
Dacă nu li se dă ajutor, scurgerea poate să dureze ani întregi.
De obicei, copiii rămân îndărăt în ceeace priveşte desvoltarea
intelectuală şi deasemenea nu se pot desvolta pe deplin îiziceşt
e.
O boală infantilă, nevindecată complect poate deci avea cele mai
triste urmări pentru toată viața.
i
Puroiul care curge din urechi nu poate numai să aibă etec-
tul de a slăbi urechea, ci poate ataca şi oasele. Am cunoscu
t
mai mulţi inși cari aveau în ureche caria oaselor care, dacă
nu
este combătutăla timp, atrage după sine cele mai triste conse-
cinţe. Astiel de cazuri se pot toarte lesne vindeca prin cura de apă.
Dacă suferă cineva de scurgere din urechi atunci nu numai
capul, ci tot corpul îi este bolnav; de obicei este buhăit, limia-
tic şi slăbănog. Cel mai bun mijloc este deci a exercita
o acţiune
asupra corpului întreg, Dacă curgerea este abundentă și copilul
e
corpolent, poate fi aiundat zilnic în apă, dar numai 1—2 secunde
;
alară de asta i se, mai poate pune odată pe săptămână şi
o că-
maşe înmuiată în apă de flori de fân. Precum baia rece este un. -
fortifiant şi un. astringent şi elimină principiile morbide,
cămaşa
muiată în apa de -îlori de fân este un rezolutiv din cele mai
puternice. Deoarece capul mai cu deosebire este bolnav,
se
poate țuma peste el. odată pe zi, sau dacă copilul e încă în toate
puterile lui, de două ori pe zi, apă rece. Intern nu trebuie
să
i se dea nimic, sau cel puţin nu mult. Dacă vreţi să-i daţi
ceva,
atunci praful alb este cel mai bun lucru, mai ales dacă copilul
suferă, de slăbiciune mare. Şi jaleşul, muşețelul şi păâtlagina ob-
țin rezultate bune. Dacă s'a continuat această cură două.
sau trei
săptămâni, să se mai îacă două sau trei spălături pe săptămână;
Această din urmă aplicare mai poate fi continuată mult timp,
nu
fiindcă este necesară din cauza curgerii din urechi, ci pentru
a
fortifica organismul.
Tot ca la copii, curgerea din ureche se poate ivi şi la ado-
lescenți, și. cauza ei în acest caz este de obicei o răceală. Dacă
cineva, a răcit tare şi în urma acestei răceli -transpiraţia este
îm-
piedicată în cap, atunci lesne se naște o mică intlamaţie. Intla-
maţia provoacă o mai puternică ailuență de sânge la cap,
tran-.
spiraţia slăbeşte sau se oprește cu totul şi în cap se formeaz
ă
“stagnaţiuni. Aceste stagnaţiuni se transformă cu timpul în
supu-
rațiuni (puroi), cari apoi îşi caută un drum de eșire prin urechi.
La început corpul poate îi sănătos, și răul îşi are sediul
numai
în cap. Incetul cu încetul însă starea bolnăvicioasă trece şi
asu-
pra organrlor vecine, şi sângele şi sucurile se strică. Dacă
oa-
meni vârstnici capătă scurgere din urechi şi o au mai mult
timp,
atunci de foarte multe ori desvoltarea intelectuală nu suieră
mai
 360

puţin decât corpul, şi dacă nu se dă ajutor la timp, se poate

naște urmări rele pentru toată viaţa.
Aci deasemenea se poate dobândi vindecarea sigură pria
cura de apă. Pacienţii să-şi spele de şase ori pe săptămână par-
tea de sus a corpului, sau, ceeace poate asigura un succes şi
mai complect, să facă de câteva ori pe săptămână atuziune su-
perioară, şi pe lângă aceasta să mai iacă două semi-băi pe
săptămână ; în cele din urmă -se poate turna apă și pe cap o-
dată pe zi sau la două zile. In câteva săptămâni se vindecă nu
mumai curgerea din urechi, dar şi corpul este adus întro stare
mai sănătoasă şi mai forte. Pe lângă această cură, procedeul de
a spăla sau iriga urechile odată, de două sau de trei ori pe zi,
cu un decoct de coada calului, jaleş sau pătlagină dă rezultate
bune. Cu cât locul bolnav e ţinut mai curat, cu atât vindecarea
se face mai repede.
Ceeace s'a zis relativ la copii și la adolescenţi în priviața
cauzelor ce provoacă” curgerile din urechi, se poate aplica şi la
oamenii maturi. Două trei semi-băi pe săptămână şi de două
ori o cămaşă muiată în apă de flori de fân și purtată timp de
o oră, ajung pe deplin pentru a exercita o acţiune asupra cor-
pului întreg : dacă bolnavul e foarte slab, e destul să ia numai
odată pe săptămână cămașa udă. Afară de aceasta încă 2—3
atuziuni superioare pe săptămână și spălarea îrecventă a ure-
chilor cu ceai de ierburi vor înlătura curând infirmitatea. Intern
se poate da pacienţilor ceai pentru curățirea sângelui și îndrep-
tarea stomacului.
Curgerea din urechi poate proveni și dintr'o contuziune la
cap, dintr'o' ciocnire sau lovire. In asemenea caz sângele, prin
plesnirea unor vase, a eșit din artere. Incetul cu încetul sucurile
şi sângele eşit din vase putrezesc și caută apoi un drum de
eşire prin urechi. |
Este însă sigur că, de cele mai multe ori, curgerea din u-
_rechi provine în urma unei răceli, sau din afluența sângelui în
cap, determinată de orice împrejurare, așa că se formează stag-
națiuni cari caută o eșire prin urechi. Din orice cauză însă ar
proveni curgerea, cel mai lesnicios și mai sigur mijloc de vin-
decare este cura de apă.

Boale de urechi, dureri de urechi şi surzenie

- (Din „Testamentul meu“)

N'am avut niciodată dureri de urechi şi deci nu ştiu dia -

experienţă proprie dacă există într'adevăr dureri de urechi. Dar
"persoane cari au suferit de urechi afirmă că cu greu se poate
să existe o durere mai cumplită. Voi crede zisele acestor oa-
meni şi voi observă numai că durerile de urechi provin sau
dintr'o inilamaţiune, sau dintr'o stare reumatică. Că intlamațiunile:
 351

sunt dureroase, o ştie oricine, dar fiindcă organele auzului sunt

extraordinar de delicate, de aceea şi durerile pot îi foarte mari.
Pentru vindecarea unei asemenea infirmităţi nu trebue să
se facă nimic altceva decât să se abată sângele pătruns la cap.
Dacă o inflamație s'a transformat întrun abces, atunci materia
bolnavă trebue eliminată prin aplicările deja indicate la curge-
rea din urechi. In caz când durerea e convulsivă, trebue să se
aibă grijă de căldura necesară, ca la orice crampe. la boale
„de urechi se potriveşte și aburul la cap, care face să asude tot
„corpul şi prin urmare și urechile, şi elimină asttel materiile stag-
nante şi stricate.
Există mulți oameni cari nu aud bine, dar și unii cari nu
aud de loc, chiar dacă ai da cu tunul lângă ei. In asemenea ca-
„Zuri trebuie să fie niscaiva stagnaţiuni, cari s'au învârtoşat de
tot și nu se dizolvă. Trebue să se îi format tumori (umilături)
întărite cari astupă urechile și nu lasă să pătrundă nici un sunet.
In acest caz, cine înlătură aceste învârtoşări şi umilături, acela
poate reda surdului auzul.
Un vânător, care timp de doi ani de zile şi mai bine, au
auzise niciodată pocnitura puștei sale, veni la mine şi își recă-
pătă pe deplin auzul, fiindcă întăriturile strânse putură îi înlăturate.
Dacă voiţi să ajutaţi unui astiel de surd, trebue să faceţi
aplicări cari să exercite o acţiune a corpului întreg şi asupra
urechii. Dacă surdul e un om destul de corpolent, puteţi recurge
la aburi de cap, cari dizolvă bine și pătrund din ce în ce tot!
mai adânc. Un elect tot așa de recontortant îl au şi atuziunile,
cari se îac parte pe ureche, parte pe cap şi pe tot corpul. Se
poate face pe ureche comprese sau cataplasme dizolutive şi e-
liminatoare. Compresele de zeamă de varză dau rezultate remar-
cabile. O cârpă de pânză moale îndoită în trei sau în patru, 0 -
moi în zeamă de varză, o legi la ureche și o laşi să stea acole
1—1l/2 ceas şi pe urmă o reînoeşti. -
In urechi se află un îel de cearăprin care providența înțe-
leaptă a îngrijit ca să prevină pe cât e cu putință pătrunderea
de corpuri străine în interiorul urechii. Se întâmplă însă foarte
adesea că această ceară sau grăsime, numită cerumen, se usucă
și se întărește, aşă că se împiedică prin aceasta ca sunetul să
poată pătrunde în ureche.
Aşă am cunoscut o femee care pierduse auzul cu desă-
vârșire. Medicul examină urechea şi scoase o mare cantitate de
cerumen întărit; femeea îşi recăpătă auzul pe deplin. Aşă dar
cauza surzeniei poate îi cerumenul întărit; darse pot iscaşi stag-
națiuni şi mici burelete, cari astupă în parte sau cu totul drumul
în ureche. Dacă se dizolvăşise elimină aceste învârtoşări, auzul
revine treptat, treptat.
O mamă de copii pierduse auzul dejă de mai mult timp. îi
"Opt săptămâni dearândul s'a legat ia ureche în fiecare seară cu
--0 cârpă muiată în zeamă de varză. Deși pacienta întrebuințase

e ee Se CERoa pe ae e ee
 362

în ur-
dejă multe doctorii fără vreun rezultat, se făcu totuşi bine
dizolva ră toate învârto şă-
ma aplicărilor cu zeamă de varză cari
rile din interiorul urechii, aşă încât începu să audă iar. Acelaş
ciect ca zeama de varză îl are şi ceaiul de coada calului. De-
coctul de coada calului se toamă în ureche sau urechia se lea-
gă peste noapte cu o cârpă muiată în acest decoct. /aleşul dă
şi el un bun rezultat, mai ales când stagnaţiunile au produs în-
cetul cu încetul tumori.
Şi spirtul de camfor are un bun efect, deoarece este un
corosiv şi destupă auzul; 1—2 ori pe zi câte 1—2 picături, e
prea de ajuns. :
La întrebarea pe care ar putea să o facă cineva că de ce
se tratează tot corpul dacă numai urechea e bolnavă, voi răs-
ea
punde că dacă există undeva în sânge stagnaţiuni, asemen
sucuri. Precum în urma inilama ţiei unei
stagnaţiuni se nasc și în
infla-
artere şi prin stagnarea sângelui, care şirueşte spre locul
mat, se produce un ganglion, așă se pot formă şi în “ureche,
astfel de cartilagificări, în urma unei inflamaţiuni ; prin aceste
cartilagiticări auzul devine un ce imposibil. Dar dacă se poate
de
dizolva un ganglion printr'o acţiune asupra circulaţiei sângelui,
în acelaș chip, încetul cu încetul, în-. |
ce să nu se poată dizolva
vârtoşă rile aflătoa re în urechi ? La toate stagnaţ iunile ; sângelu i
trebue să înlăturăm cauza care le-a determinat și în acest caz
amic nu este mai bun decât atuziuni pe tot corpul și mai ales
“pe însăşi stagnaţiunile. Trebue exercitată o acţiune asupra cor-
pului întreg, pentru a se stabili o circulaţie egală a sângelui.

“Catar (Guturai) de urechi şi de ochi

(Din „Conferinţe publice“) :

Vrem să vorbim azi mai mult despre guturai. Dacă mar

uri
întreba acum cineva pe neaşteptate: „Câte feluri de guturai
rămâne a încurca t în ceeace priveșt e arătare a cifrei.
există ?“ aşi
Dar vă pot enumăra următoarele soiuri: 1) Guturaiul de urechi,
piept,
“2) de ochi, 3) de nas, 4) de laringe, 5) deplămâni, 6) de
7) de stomac, 8) de intestin e, 9) de băşica udului și 10) de ri-
"'michi, şi de alte stări catarale.
Să vorbim astăzi despre catarul de urechi. Se întâmplă de
multe ori că odată cineva nu mai aude bine și zice: „Imi sună
” şi-mi vâjăie urechile. Aud tot îelul de glasuri şi parcă ar sunăo
mulțime de” clopote, și cu toate acestea nimic nu e adevărat“.
“Una din două: ori nu mai auzi deloc, ori chiar dacă auzi,-nu
poți înțelege ceeace se spune căci vâjăitul continuă. De întrebi
“acum pe acela care suferă de așa ceva, de unde i-a provenit
asta, poţi căpăta răspunsul următor: „Acum câteva zile sau săp-
“4ămâni am asudat şi am ieșit după aceea la răcoare, şi atunci
a început gălăgia şi vâjăitul din urechi“. Vedeți, în momentul acela

RAE a PPE PPP Ape

 363 4
sa născut catarul, căci în momentul când capul. era fierbinte,
Tăcoarea a pătruns în ureche. e,
Răcorirea s'a făcut prea iute şi s'a născu
Atunci, se pot umila muschii, timpanul t catarul de urechi.
şi chiar cerul gurii; în
ureche s'a declarat o mică inflamare, și
de urechi. De un astfel de catar nu
aceas ta o numim catar
poți scăpa aşa de uşor.
Odată ce s'a încuibat, el zice: „Aici
capătă un catar de urechi, își leagă mi-e bine!“ Acela care
iute capul, pentru că se teme:
se vede, ca nu cumva boala să-i iasă
din ureche. Astiel se as-
tupă urechea, făcând cu putinţă atunci
întinderea catarului ; din-
trun catar mic se face unul mare, și
capul întreg. Incetul cu încetul poate
nu rareori acesta atacă
atinge şi organele graiului.
și odată ce le-a atacat, nu mai are mult
se pot naște mai multe guturaiuri dintr până la plămâni. Astiel
'un catar de urechi.
Ce-i de făcut la un catar de urech
neva a asudat şi că în starea asta de i?fierb Presupun cazul că ci-
în aer rece. El simte acum un oarecare ințeală s'a dus afară.
îrig în tot trupul, şi în
urechi puţină usturime. Aceasta vine
de
rea răceli, transpiraţia a îost împiedicat acolo că prin pătrunde-
ă şi împinsă înapoi către:
interiorul. trupului. S'a produs 0 îngr
ămădire și astiel Și 0 îngus-
tare în organul auzului. In urma acest
eia sunetul nu mai pătrunde-
în ureche; timpanul nu mai e pus în mișc
are în mod egal sau.
“foarte puţin, iar perceperea sunetului
devine astiel turbure, amă-
gitoare şi heînsemnată. Ce-i de făcut
acum ? Oh, ascultați, căci: -
e foarte simplu! Odată ce aerul rece
a dat transpiraţia puţin în-
dărăt, grija noastră trebue îndreptată
pentru reparația ei şi aşa
paguba se drege, Presupun cazul că
mi S'ar fi întâmplat mie azi
„aşa ceva; eu, unul mi-aş spăla
atunci de mai multe ori capul
meu cărunt și l/'aș mai freca niţel până
o activitate mai, vie. Mai pe urmă ce s'ar începe într'insul
ași tace ca femeile, şi mi-aşi,
“învălui capul cu un testemel, așa
ca să nu rămână slobode decât
gura, nasul şi ochii; asta mi-ar face
bine. După aceea aşi mai
sta câtva timp în pat, trăgându-mi
plapuma peste cap şi respi--
rând sub plapumă. In. scurt timp capul
transpiraţia în afară ar apare din mi s'ar înfierbânta,. iar
nou și, odată ce dânsa s'a
întors, toate lucrurile îşi
recapătă mersul lor firesc înăuntrul 0--
mului. Trecând astiel o jumătate de ceas,
"se în vremea asta cât mai bine Şi iar capul încălzindu-
fiind mai cald ca înainte, ar-
îi cea mai bună dovadă pentru mine
tamentului. despre bunul efect al. tra-
„
pă
“Dar în cazul când efectul nu
“spălătură, atunci o repetăm şi ne spălseăm arată îndată după prima
a doua spălătură va
iar capul întreg. Această,
lucră înainte și va produce o vapo
şi mai mare. In caz rizare .
de nevoie putem îace şi o a treia
patra spălătură. După, patru spălături, un Sau a.
Este insă o mare deosebire dacă astiel de catar
e înlăturat. .
„abia de. eri, sau de. patru săptămâncineva suieră de cata de urech
ri.
i. În timp de o lună, catarul
de urechi s'a întins şi a atacat mai multe
organe. În cazul acesta:
E die=
 —
364

cât şi asupra capului în-

trebue să lucrăm atât asupra urechilor locul . Aşi recomanda deci
treg, pentru că el s'a Jăţit peste tot
acesta, cată să băgăm bine
o întăşurare a gâtului ; dar, în cazul
mult căldura în jurul gâtului.
'de seamă ca să nu crească prea
în jurul gâtului şi aşi introduce
Dacă aşi face o întăşșurare groasă
i sâng ele s'ar ridica sus; de îndată
căldură multă în gât, atunc
zind astfel și mai tare, in-
însă ce sângele e impins în sus, încăl
, şi astiel, în loc să se facă
ilamaţia cea mică devine mai mare va capătă catar de
dar, dacă cine
bine, se face mai rău. Așa
pe cap, să şi-l usuce și apoi
urechi, să facă două-trei spălături
oţet în apă, nar face rău;
să-l lege. Dacă ar amestecă ceva
dar trebue să bage bine de seamă de ochi, căci acidul acetic
nu-i tocmai plăcut ochilor. lată în ce chip simplu trebue tratat
însă aici, ceeace făceau
catarul de urechi. Mai putem să facem cantitate mică de muşeţel
nii înainte vreme. Ei pune au o
pătrâ
ziau la vatră, şi-l legau
întrun săculeț, pe care, după ce-l încăl multă căldură şi o tran-
l mai
în jurul capului. Se desfăşura astte
r apa, pentru că apa des-
spirație mai repede. Dar eu unul prefe rizare mai mare, lucru
o vapo
chide porii și dă loc mai lesne la
vind ecar ea se face mai iute şi mai deplin. Ce-i drept,
prin care
vind ecar ea şi cu apa singură, și nici
pot spune: se poate obţine
prea deajuns, dar şi aburii
nu este grea, căci patru spălături sunt
au un etect foarte bun.
care a luat un cazan cu
„ Foarte. cuminte însă a fost unul
mare a cărui deschidere
apă îerbinte, în care a băgat un tub a fost mai caldă decât
îngustă și-o vâri în ureche. Apa însă
foarte proastă căci i se umilă
trebuia şi îi făcu astiel o daraveră
se lăţi prin tot capul ; sângele
capul întreg. Căldura pătrunse şi
irii la dejun, și bietul om
s'a repezit la căldura asta ca musaf
işare urâtă de tot. Atunci el se
„s'a ales cu un cap de o înfăţ nte. Omul îmi povesti că
încredință că n'a procedat prea cumi
că toţi aburii trebue să-i pă-
sa servit de pâlnie, părându-i-se
și veci nătatea era atacată și că sta
trunză în ureche; nu ştia că
ţi ! aşa s'ar putea întâmpla
"în strânsă legătură cu urechia. Vede
cu catarul de urechi. asupra catarului de ochi.
Să ne îndreptăm acum atenţia
ându-se : „Am avut ochi să-
De câte ori nu auzi pe cineva văit
care mă arde cumplit“. Din
nătoşi şi acum am un ochiu inilamat
înto tdea una multă apă; tot așa,
ochii ăştia intlamaţi se scurge
catar înăuntru și i-ar curge din
„ca şi când ar căpăta cineva un ne-o spun bolnavii cu pre-
nas. Cum că suferă de catar, aceasta seamă că nasul trebue să
va de
-cizie; dar foarte rar bagă cine
la scurgere, pentru că tran-
servească într'o măsură mai mare
ea de sus a capului. Ceeace
spiraţia e.împiedicată în afară la part şi ese pe nas și pe gură.
nu poate eși afară, pătrunde înăun tru,
și ţi-l legi bine, atunci se va
„Dacă speli însă capul până la gât
- “produce o transpiraţie complectă de urechi, se naşte şi catarul
3 Totcum se naşte catarul
 365

de ochi. Un curent de aer rece atinge ochiul, și aerul acesta se

poate întâmpla ca să fie prea rece. Ori ochii sunt prea slabi,
pentru asprimea aerului, ori capul e prea răcorit prin aerul rece;
însă, dacă are mai puţină căldură, atunci şi răceala poate in-
fluența mai ușor şi poate provoca multe neajunsuri. Ce e deci
de făcut pentru catarul de ochi? Tot aşă, cum putem spune
pentru catarul de urechi că: „Pungașul care s'a îurişat prin urechi
și prin cap, îl eliminăm prin sudoare“, putem spune și pentru '
ochi. Același procedeu vindecă și aci. Totuşi, mai putem între-
buinţă aci altceva şi anume o compresă pe ochi.
Această compresă se pune direct pe ochi ca un plastru.
Dar ce îel de compresă este asta? E o leşie de muşețel care
iniluențează cât se poate de bine. Se ia o pânză îndoită în
patru sau în șase, de o lăţime de trei sau patru degete, şi după
ce am udat-o în ceai de muşeţel, o aplicăm pe ochi.
Mușeţelul vindecă, împiedică o inilamare mai mare și ab-
soarbe mult. Așa dar e un îel de plastru absorbitor. Se mai
poate fierbe şi flori de leandru. Leandrul e excelent. Se ia cinci
sau şase foi de leandru, se strivesc până ce se moaie în sucul
lor. Căci tot aşa cum e sângele în vine, e şi sucul în foi. Fie-
care se udă cu sucul ce au. Sar putea face dar un suc de lean-
„dru în care să muiem petecul de pânză şi să-l aplicăm pe ochi.
Aceasta scade şi nimicește căldura, cum nu se poate mai bine.
Mai există şi o altă doctorie de casă: brânza de vacă ; aceasta
"e neiîntrecuiă pentru scăderea și alinarea durerii. Amestecăm
brânza de vacă cu câteva picături de apă întrun mod atât de
iin, încât să iormăm din ea o alifie din cele mai delicate. Se
unge din asta cam în cantitatea unei linguri pe un petec de
pânză, pe care-l aplicăm pe ochiul închis. Compresa asta o pu-
nem seara și o luăm jos dimineaţa ; ea produce un efect minu-
năt. Dacă ne trezim noaptea și observăm că brânza 'de vacă s'a
uscat cu totul, e un semn că şi-a tăcut deja efectul. A absorbit
cât a putut şi acum trebue să punem pe ochi o nouă compresă,
care de obicei e suiicientă până dimineaţa. Vedeţi dar că, în
modul acesta, putem scăpa ochiul de catar. Nu arareori se în-
tâmplă ca, după trecerea catarului, ochii să rămână turburi. Se
zice atunci: „Mi-au fost ochii intlamaţi acum câteva zile şi de
atunci nu mai snt așa de clari și limpezi ca înainte și nici nu
mai văd: aşa de bine cu ei“. Pentru astiel de ochi nu cunosc.
un mijloc mai bun decât apa de anason. Se 'ia două vârturi
de cuţit, se strivesc și se macină întro maşină de catea,
se fierbe în apă şi cu această apă se spală zilnic ochii. Ochii
îşi capătă de obicei în modul acesta deplina lor putere vizuală.
Dacă cumva însă această apă de ochi e prea slabă, ceeace s'ar
putea întâmpla atunci când inflamaţia ochilor ar fi durat mai.
mult și s'ar îi întins mai adânc, atunci nu există o apă de ochi
măi bună decât aşa zisa apă de aloe. Aloe putem găsi în toate
părțile şi costă foarte eftin. Luăm o mică porţiune, o aruncăm:
 366

întrun pahar că apă, care acum capătă o culoare gălbue şi care

are un efect foarte bun. Această apă este şi un mijloc elimina-
tor al materiilor celor mai rele de stomac şi intestine. Prin ur-
mare de ce n'ar putea elimina tot așa de bine și materiile rele
din ochi ? Incercările mele au fost contirmate de un deplin suc-
ces. Apa asta de ochi nu e de loc vătămătoare și curăță şi
mai bine de cât apa de anason. Dacă ochiul te arde tare după
ce l-ai spălat, atunci trebue să pui mai puţină aloe în apă. Să
observăm ca apa să nu atace ochiul. Din moment ce pricinue-
şte dureri, să incetăm de a ne spăla “ori să subţiem apa. Cu
apa aceasta de ochi putem spăla ochii de 3 sau de 5 ori pe zi.
La caz însă când catarul nu va trece nici acum, ci din potrivă
s'ar produce și o durere de cap, atunci e sigur că nu numai
ochiul, dar și capul întreg e atacat de catar. In cazul acesta
s'ar putea intluența pe de o parte în modul de mai sus la ochi,
iar pe de altă parte, dar şi în acelaş timp, asupra capului întreg
prin spălare, întocmai ca și pentru catarul de urechi. Dacă vom
proceda asttel, şi asupra ochilor şi asupra capului, atunci vom.
scăpa de suferință cât se poate de repede.
Chiar dacă vindecăm o boală, partea trupului atinsă de ea
râmâne totuşi slabă şi această parte trebue întărită, pentru ca să
nu sufere o înrăurire vătămătoare prin aerul rece sau frigul as-
pru. Aceasta e adevărat atât pentru cazurile generale, cât Şi
pentru cazurile speciale, prin urmare și pentru ochi. Și vedeţi ?
noi putem mulțumi prea bine și ochii, dacă facem băi de ochi.
O asttel de baie de ochi se poate tace de câte două-trei ori pe
zi, şi nu vatămă niciodată. Procedeul e destul de simplu. Luăm
un lighean cu apă cât se poate de rece și foarte limpede, des-
chidem ochii ca şi cum am vrea să vedem, și cutundăm fața
până la frunte (nasul nu trebue să intre sub apă), și clipim de
două-trei ori cu ochiul. Toate acestea nu trebue să dureze decât
cel mult cinci secunde. Cufundarea o repeţim de două ori una
după alta. Nasului nu-i iace nici un rău că stă deoparte. Băile
de ochi le putem practica mai multă vreme de-a rândul şi ele
mai au efectul de a ne putea ţine ochii mai sănătoşi. Cs
In această privinţă trebue să vă dau o pildă despre care
am mai vorbit şi anul trecut. Arhimandritul din Scheyern purta
ochelari şi aproape în toți anii trebuia să-și iea ochelari din ce
"în ce mai tari. Lucra foarte mult, aşa că ochii îi erau prea o0bo-
siți. In cele din urmă ajunsese atât de departe, în cât ochelarii
nu-i mai erau suficienţi și nu mai putea ceti nimic. Sfinţia Sa
era de şaizeci de ani. II sfătui să iacă băi de ochi, și să pro-
cedeze şi altminteri, prin apă, cu energie asupra trupului. Căci
scris este în St. Scriptură: „Dacă ochiul ţi-e sănătos, atunci şi
trupul întreg va îi senin și curat“. Stânta Scriptură exprimă ast-
îel, cum nu se poate mai frumos, ce legătură există între cor-
pul întreg şi organele sale în parte.
- Astiel Pam stătuit să facă pe fiecare săptămână trei-patru
 367
A L
„băi căldicele, trei-patru duşuri, şi băi de ochi. Cu dușurile
şi-a
întărit partea de sus a trupului, cu băile de „Ochi, ochii şi ceeace
stă în legătură cu dânșii, iar prin băile de jumătate şi-a întărit
partea de jos a trupului. După un an Sfinția Sa s'a întors. Tre-
bue să spun că nu mai ştiam dacă mai suferea de ochi şi
ce
siat i-am dat anul trecut. Fiecare om are tericirea de a uită,
căci e bine când putem uită; când trebue, vine o vreme în care
ne aducem aminte. După ce Sfinţia Sa stătă ca la 0 jumătate
de ceas, întrebai: „N'aţi purtat cumva înainte. ochelări? — Da,
îmi răspunse. Vă mai amintiţi că am avut o boală de ochi?
— Cine, D-v?“ Mă uitai la el şi habarn'aveam de ceeace îmi spunea.
— „Da, m'am plâns d-tale şi mi-ai prescris o reţetă. Am ascultat
cuvânt cu cuvânt, şi acum pot citi şi literile mai mici fără oche-
lari. — Dar cum aţi procedat? îl întrebai — Apoi bine, d-ta ai
spus să fac mereu băi de ochi şi să întrebuințez ochelanii pe
cari îi am în sertar, în mod regresiv, cu un număr mai mare,
adică şă port mereu ochelari mai slabi; ei bine, am ascultat,
povața d-tale și acum văd chiar fără ochelari. Dar, şi în genere,
acum sunt un alt om. Mi-am dobândit din nou puterea 'de mai
înainte, sunt sănătos ca niciodată şi pot studiă mai mult ca ori
când. Nu-mi mai lipsește nimic“. Vedeţi, aşă ma informat pa-
cientul acela despre ceeace îi spusesem eu înainte. Aci puteți
vedeă cât de mult depinde dacă pui silință şi stăruință. Fiecare
„om ar trebui să ştie cum să-şi păstreze ochii, mai ales când
lucrează mult cu ei. Dacă Siinţia Sa Arhimandritul s'ar fi servit
de aceste băi de ochi, cu şase sau zece ani mai înainte, atunci
nar îi ajuns niciodată să nu poată citi nimic. Și pentru un om
cu o astiel de boală, e cât se poate de rău, căci ochiul e aproape
mort pentru lucru. Sfinţia Sa mai trăește, şi după cât ştiu
şi mi
s'a comunicat acum câteva săptămâni, se află foarte bine. O
îi
acum de vreo 64—65 de ani. |
Trebue să ne interesăm. de sinătatea noastră la momentul
cuvenit, chiar dacă e vorba numai de miopie. E mult mai
bine
de a evită un rău, decât a şi-l provocăși a intră în
vrăjmășie
cu dânsul, căci atunci e greu de tot de a-l înlătură. Cine
vrea să
tie mai delicat, se poate servi pentru băile de ochi nu numai
de.
apă naturală, dar și de una artificială, precum apa de
aloe sau.
ceai de anason. Pentru asta bunul Dumnezeu a creiat o îloricică |.
specială, ca „adaus la apa de ochi și la băile de ochi.
Ea se”
numește: silur 1). Când studiam filosofia la Miinchen, învățam
şi cursul de botanică. Eram înscris la un profesor de
botanică.
toarte amabil. De câte. ori găsia o îloricică, mi-o arătă întotdeauna.
Profesorul acesta mi-e scump şi în ziua de azi pentru
că explica
toate cât se poate de bine și de clar. Intrun rând ne-a spus: „Am
aici o îloricică mică pe care nu o bagă nimeni în seamă, nici
ţăranului nu-i e dragă deși crește printre fân. Indată- ce inflo-
1) Burueniţă, Floare de ochi, etc.
 a crește.
eşte, țăranul ştie prea bine că acum fânul încetează de
mai mult prin pășune , atunci nu se
Când silurul se găseşte cât
mult fân. Buruia na aceast a are un efect deo-
capătă de obicei
. Când te dor ochii,
sebit, deaceea se numește mângăierea ochilor
alinare“.
atunci întrebuințează buruiana aceasta, și-ţi va aduce
d şi acum pe acel profeso r, deşi zace de
Parcă îl aud vorbin na asta
cerceta t buruia
mult în mormânt. După indiciile lui, am în
m'am convins că e bună, am cules: o şi am recoma ndat-o
aceast a însă nu e numai o mângâi ere a
toate părţile. Planta
e un efect minu-
ochilor ci şi a stomacului. Floricica asta produc
un
nat când ai un stomac slab. O putem pulveriza şi lua zilnic
intern
vâri de cuţit deţi prin urmare că ea are şi un etect
şi nu costă nimic. Când luai pentru prima oară niţel pe
amară,
limbă, simții amarul şi-mi zisei: „Pentru că eşti atât de
ta să fie ori bună pentru stomac , ori veni-
trebuie ca materia
!* Ei bine, ea e bună pentru stomac . In aceast ă privinţă
aoasă
când iau
mi-am notat şi ceeace mi-a spus cineva: „Părinte de
are un gust mai bun». Aşa dar putem
pulberea asta cu apă,
a
.şi ca pulber e de stomac pulber ea îloricel ei, pe care
întrebuinț o
ea e înzestr ată cu
o numim mângăierea ochilor. Prin urmare
că face bine şi ochiulu i și stoma-
dublă mângăiere, prin aceea
Vreţi şi o
cului bolnav. Şi prin aceasta își are o ma.€ importanță.
şi ceaiul de pelin;
altă apă artiticială? atunci întrebuinţați pelinul
ceaiul acesta este o apă de ochi
chiar dacă nu-i dulce, totuşi pi-
dacă își spală cineva zihnic ochii cu câteva
admirabilă. Şi Pelinul
de mult folos.
cături de ceai de pelin, apoi asta îi este
așa ajută
luminează ochii și întocmai cum ajută stomacului,
şi ochilor,
Stări reumatice

stări reuma-
Cine ar putea oare să enumere toate diferitele
ează dureri în
tice, de cari se plânge lumea! Pe unul îl tortur re, în spate
braț, în picioa
cap, pe altul la degetele picioarelor, în boale.
e ca evreul rătăci tor între
sau piept, etc. Reumatismul munce sc din
Țăranul muncit or, tăetor ul de lemne, toţi câţi
știu deloc, despre această
greu, știa mâi puțin, şi pe alocurea nu ceas
i adeseo ri capătă întrun
boală ; pentru că aceşti oamen Incepu turile
într'al tul l-au şi pierd ut ; aşa cred eu.
reumatismul şi
pierd iarăş prin
se arată poate dimineața, dar după amiază se
muncă. trebue vin-
Aceasta ne arată lămurit cum se poate și cum
decat reumatismul. mai e ca-
Un medic veterinar mi s'a plâns odată, că nu
ă misiun ea, căci un reuma tism urât se
pabil să-şi îndeplineasc seama , a
neluâ nd
încuibase ca un gusgan în umărul drept, că, rău
că nu va scăpa de acest
eşit asudat în îrig, şi știe bine
âni, cum a păţit totdea una.
decât după șase săptăm
 369 '-
— Dacă vrei domnule medic, — i-am răspuns, atunci. eşti
vindecat în 24 de ore; voi năpusti pisic
a mea asupra gusganu-
lui dumitale.
EI a început să râdă şi am tăcut o mică
dat cuvântul său că va urma întocmai prinsoare. El mi-a
după cum îi voi ordona.
S'a dus acasă și a pus pe nevasta sa
să-i frece uscat spinarea,
apoi să-i aplice o udare rece pe bust.
După 8 „ceasuri a făcut
aburi la cap și apoi o udare rece. Nu
trecuseră nici de „cum
cele 24 de ceasuri şi gusganul se dusese
naibii, iar eu am câş- .
tigat prinsoarea. |
De astădată am vorbit despre o îric i e e
odată. țiun e usca tă ca nici
Da, şi motivul e următorul: a
Când reumatismul vine în urma unei |
treceri din răceală la căldură şi vice-versa repezi schimbări sau
, atunci durerile cari
câte odată își au rădăcina numai pe
supraiaţa pielei, câte odată. *
şi mai adânc, ba ai crede că până în
măduva oaselor, se pot
reduce în cele mai multe. cazuri la
turburări în circulaţia sânge-
lui, fie că sângele circulă mai încet,
sau mai repede, fie că sunt
închegări de sânge sau inflamații, etc.,
în locul atacat. Frecătu-
rile şi presiunile produse prin acestea
cauzează durerea şi tre-
buesc înlăturate prin dizolvarea, uşura
rea şi întărirea părților su- Să
ferinde.
Când bastonașul şefului de orchestră
pe muzicanți în tactul cuvenit, atunci nu ajunge spre a ține
el începe să le iacă semn
şi din mâini şi din cap. Când gâsca
sau rața se amestecă între
pui, spre a le mânca hrana, și nu înţel
ege când îi strigi: „Du-te,
d'aci!“ atunci 'arunci cu o petricică în
gâsca proastă sau rață.
Dacă reumatismul a intrat adânc şi
ține mai de mult, când
doare prea mult şi e întins prea tare,
atunci pe lângă apă re-
curg și la ajutorul fricțiunii. Ea desvoltă
o
prăştie mai iute sângele, etc. Dacă locul căldură repede şi îm-
bolnav ar îi cam rece
şi dacă am turna îndată fără o încălzire
pe locul acela, reumatismul s'ar retra prealabilă, o udătură
ge tot în corp, dar n'ar
ieşi din el.
Un ţăran avea dureri reumatice atât
mai puteă să umble; mai mult îl durea de violente, încât nu
şoldurile. Omul nu ştia
de unde îi venise boala.
Țăranul şi-a întăşurat zilnic de două
trupul într'un cearceai muiat în apă caldă ori dela subsuori tot
cu îloare de fân şi se
culca două ceasuri în pat şi se acoperea
bine. După zece a-.
plicări de acestea reumatismul a dispărut
cu totul.
Un alt țăran nu mai putea fi nici înfăşurat,
dureri în șolduri. El a tost pus întro având prea mari
baie de paie de ovăz de
33—35 grade R,, zilnic de două ori, câte
25 minute. In trei zile
„a fost vindecat.
Am văzut nenumărate cazuri de reumatism
îost înlăturate mai ușor la cap. Ele au
prin aceea :că la cap s'au făcut prea
 a deribia:oiităa te tza A i Xa Pia ca age a 2-a
i ps Şi atu bca îi i De

370

Dacă
puține aplicări, dar la picioare s'au tăcut băi calde şi aburi.
pui la cap răceală, faci rău: dacă pui ceva cald, atunci năvă-
leşte şi mai mult sângele la cap. Seria celor mai bune âplicări
ar fi cam următoarea:
Baie caldă la picioare (cu cenușe şi sare),
Punerea unui şa! ud,
Aburi la picioare,
Aburi la cap cu udate rece, apoi iar şal.
Aceste aplicări, zilnic câte una din ele, vindecă reuma-
din
tismul cel mai rău la cap, care de obicei provine din curent,
răceală şi foarte des dintro trecere repede dela căldură la
răceală. ps
Nici un reumatism nu trebue neglijat; el poate deveni în-
urechi,
ceputul a multor și grele boale: de plămâni, de ochi, de
de inflamații, intoxicare de sânge, abcese, etc.
Un student, care băuse cam mult şi în starea aceasta eşise
zicea
în aer rece, îi apucat deodată de reumatism la piept. EI
că aceasta nu poate strica tinereţe lor şi curajul ui lui; că această
istorie se va pierde dela sine. Insă istoria a devenit foarte ne-
ă
plăcută pentru părinţii şi rudele lui. Tânărul începi să tușeasc
în sec şi tusea luă un caracte r acut. După două luni viața cea
mai întloritoare şi plină de speranţe se stinse.
Dacă tânărul îşi spăla zilnic de 4—5 ori pieptul şi abdo-
menul cu apă rece, la o zi sau două, pieptul i s'ar îi uşurat şi
sărmanul ar îi scăpat.
Ana-Maria, care trebuia să muncească mult și din greu,
ţinu
simţi că i se umilă genunchiul. Mai multe săptămâni ea nu
socoteală de aceasta, şi mai târziu, când începu să o doară tare,
ea puse comprese groase reci, neștiind ce să facă. Genunchiul
nu se îndreptă, ci deveni mai rău, şi ea întrebă pe un medic.
Acesta îi dete o alifie spre a se unge, dar nu avu nici un efect.
ge-
Spre .mai mare nenorocire piciorul se încovoiă înăuntru sub
munchi, la îluer.
Spre a împiedica înţepenirea, medicul îi prescrise ca 14
zile genunchiul să fie frecat zilnic cu untură de porc, şi mai târziu
să fie spălat cu acid carbolic.
Genunchiul deveni tot mai rău. la fine medicul întrebuință
un bandaj de gips şi promise bolnavei că după luarea banda-
jului va putea să umble.
După două săptămâni gipsul fi înlăturat, dar sărmana fată
mu putea nici să steă, necum să umble. Această stare deplora-
bilă a ţinut mult timp.
"Astfel de întăriri pe oase şi în jurul lor, pot îi dizolvate
mai. mult timp cu îlori de fân o-
numai prin comprese urmate calde.
părite, ce se pun totdeauna După ce s'a făcut dizolvarea,
atunci sângele va pătrunde iarăşi în acele părţi, le va hrăni şi
forţa se va restabili.
După ce a aplicat 8 zile compresele menționate, bolnava
 371

a putut dejă să se rezeme pe picior. După 8—!10

săptămâni a
putut să umble iarăși bine.
Un domn vine și povesteşte :
„Eu sunt plin de reumatism şi de crampe dela |
la picioare; cap până
am totdeauna guturai, când mai tare, când
mai.
slab, fie că sunt în casă, fie aiară; nu mai știu
ce să fac. Mai
niciodată nu pot să dorm, n'am poită de mâncar
e şi, dacă nu
mă voi îndrepta în scurt timp, nu voi mai putea
îngriji de ata-
cerile mele. Port dejă demult o cămașe și pantal
oni de lână
“(a lui Jăger). Pe deasupra mai port o cămaşe
de pichet, ștofa
cea mai tare ce am găsit. Tot așa port o pereche
de pantaloni
de lână, apoi o vestă de postav gros căptușită, precum
taloni de pichet; în fine un gheroc şi un pardes şi pan-
iu. Tot corpul
îmi este mai totdeauna rece şi are un miros greu de nădușe
ca de smoală. Nu cred să fie vreo
ală
ființă mai nenorocită de-
cât mine.“ : j
Acum să trecem la cura de apă.
Mai întâi s'a făcut o udare a bustului şi s'a spălat
unsuroasă, precum şi o udare a genunchilor pielea
cu spălături. Astfel
s'a procedat trei zile de două ori pe zi. A treia
zi s'a înlăturat
cămașa și pantalonii Jăger şi imediat s'a făcut
o semi-baie, şi
după un ceas o udare a bustului. A cincea zi
a doua pereche
de pantaloni a fost înlocuită cu pantaloni de in. A
şaptea zi că-
mașa a fost schimbată cu una de in și tot aşa
s'a înlăturat și
Vesta cea groasă și cu mâneci; apoi zilnic s'au făcut de două
i ori udări pe bust și pe abdomen alternând cu
semi-băi.
După 14 zile tot organismul a scăpat de orice
“şi de crampe: Pielea transpiră ca la un om sănăt reumatism
os; s'au întors
“somnul și apetitul și omul nostm s'a bucurat
mult că era
restabilit şi că, după vacanțe, își puteă vedea
iarăşi de ata-
cerile sale. Despre toate astea el s'a pronunțat astiel:
boala mea cea mică aș îi agravat-o urmând după „Dacă
capul meu, a-
“tunci aș putea să fiu supărat numai pe mine;
eu n'am făcut ni-
mic fără povaţa celor mai celebri medici“.
Altul mi-a relatat:
„Tot corpul de sus îmi este plin de reumatism;
dreaptă a corpului Superior nici odată nu partea
e scutită de dureri
mari, iar când durerea mai slăbeşte atunci se iveşte
sau la amândoi. Atunci sunt aşa de ţeapăn, încât la un umăr
“mişca umerii: dacă însă toată durerea cade la stomacnu mai pot E
, atunci $
mi se pare că totul se învârteşte: atunci nici nu potsă mănân c
“ceva. Dar mai rea e durerea la ceată, mai ales :
cioarele nu mi se
în stânga . Pi-
încălzesc. Astiel viața îmi este o greutate şi
mu mai pot vedea nici de meseria mea. Am cheltuit o mulţime
«de bani pe doctori şi medicamente ; nu
“ord nul unui doctor port cămăşi de lână mi-au
mai
folosit nimic. Din
Zile, dar prin aceasta am devenit şi mai bine de un an de
simţitor“ -
Aplicările au fost: 1) De trei ori pe săptămână a ținut
 372

un ceas şi jumătate, o cămașe groasă, muiată în apă în care

am fiert îlori de fân. 2) De două ori pe săptămână o înfăşurare
(compresă) dela subsuori până jos, cerceatul fiind muiat în apă
caldă cu îlori de fân. 3) De două ori pe săptămână sa sculat
din pat noaptea şi s'a spălat întreg cu apă rece, culcăndu-se în-
îndată fără a se şterge. Asttel s'a urmat în timp de 14 ziles a-
poi au urmat aceste aplicări: 1) Zilnic o udare a bustului şi a
genunchilor. '2) Zilnic umblarea prin apă, 2—4 minute, apoi miş-
care. 3) De două ori pe săptămână, o spălătură întreagă.
După patru săptămâni pacientul a iost scăpat de suierinţă
şi acum mai face pe săptămână două semi-băi.
Un director de şcoală povestește:
„Suier nespus de muit la braţe, umeri şi picioare: ba sunt:
ca întăşurate în reumatisme, ba simt dureri cu atât mai mari în
unele locuri, cu cât durerea a dispărut din altele. Mai totdeauna
respir greu, adeseori mă tem să nu mă înec; atară de asta
suter şi de congestiuni și rare ori pot avea un ceas de linişte.
„Am fost magnetizat şi am întrebuințat multe altele, fără
folos. Cura de apă m'a scăpat de toate durerile în zece zile şi:
din suferințele mele mai simt numai nişte urme neînsemnate.
Sunt convins că urmând cu aplicări uşoare, mă vei îace pe de-
plin bine“. /
Aplicările au fost: zilnic o udare a bustului și două udări
pe şolduri; a doua zi mantaua spaniolă ;dela ziua a patra o semi--
baie pe zi, în loc de udare pe bust, şi odată pe săptămână a--
buri la cap.
Un om ca de 46 ani povestește;
„Totdeauna am dureri undeva, sau în partea dreaptă, sau
sus la umeri; durerea nu stă niciodată mult timp întrun loc;
când însă răul ajunge la cap, atunci nu mai pot de Ş
din ochiul drept îmi curge multă apă; iar când durerea cade în:
picior, acesta înţepeneşte cu totul; când îmi ajunge în piept a-
tunci nu mai pot respira. Aşă suier dejă de ani de zile şi numai:
pentru scurt timp am simţit câte odată ușurare, dar niciodată un
ajutor durabil şi deplin“. E a a
Acest bolnav a îost vindecat în cinci săptămâni prin ur-
mătoarele aplicări:
1. De trei ori pe săptămână o întășurare scurtă, îimp
un ceas şi jumătate; :
"2. De patru ori pe săptămână se spală întreg noaptea;
3. De două ori udarea bustului; aşa timp de 14zile. Apoi:
a. Odată întășurare scurtă.
b. De două ori spălare întreagă;
ec. Zilnic udarea bustului și a genunchilor.
Fiind astfel vindecat pacientul a mai urmat cura câtva:
timp, spre a-şi păstra sănătatea, făcând pe săptămână o semi--
baie şi de două ori: udarea bustului şi a genunchilor.
 2973

Brânca (Erizipelul)
Aceasta e o materie morbidă veninoasă,
piele şi carne şi caută să iasă prin vre-u ce se adună între
n loc, Ea se poate ivi
da picior, la braţ, la cap sau în orice parte
a corpului. Unde se
arată, pielea se întinde mult, ca şi cum
ar îi îngustă și trebue
să plesnească. Câteodată nu apare timp îndel
Şi pacientul suferă dureri mari. ungat la suprafață
La isbucnire se arată mai întâi câteva
băşicuţe cu un li-
Chid cenușiu, apoi tot mai multe, mai mari
și mai mici, cari sunt
atât de veninoase, încât mănâncă părţi întreg
i de piele.
Brânca poate deveni periculoasă şi chiar
poate eşi afară, când produce o otrăvire mortală, dacă nu
de Sânge în interior
care se întinde repede, căci spre locul infla
mat năvăleşte mult
sânge. Adeseori :nai vine și cazul că brânca,
exterior se depărtează din locul primitiv şi
când se desvoltă
ocupă un loc în in-
terior. Astiel de cazuri sunt de cele mai multe
ori mortale.
Cunosc un servitor. El a căpătat brânca la braţ, Nu voiă
să ţină seamă de acest rău zicând: „Asta
e o boală temeiască“.
Brânca dispări dela braţ, dar în scurt timp
creer şi bolnavul muri în curând. se aşeză în
Tot aşa mai cunosc pe un preot. La acesta
1a picior. Nu ştiu cum va îi îngrijit de piciorul brânca s'a ivit
a dispărut și pacientul credea că a scăpat bolnav. Brânca
de potcă. Insă nu
trecă mult și musatirul neplăcut se ivi din nou,
ul superior. El acum la bra-
dispără iarăși pentru a se aşeza în fine în cap.
patu zile preotul era un cadavru.
ricine a observat cu atenţie această boală, va putea Po-
vesti despre o mulţime de cazuri de moarte din cauză că s'a
La cură trebue, înainte de țoate, să observăm
ca brânca să nu pornească în călătorie. In şi să facem
locul unde s'a ivit
“ea, trebue slăbită cât mai curând şi eliminată materia venin
Tot odată să se oprească sau să se micșoreze ailuxul de
oasă.
sânge.
Cine are brâncă la picior, să facă mai bine
scurtă. Aceasta taie drumul spre locul atacat o întăş urare
. După întăşurarea
scurtă îşi poate înfăşura (cu comprese) piciorul
mai sus de lo-
cul brâncii spre corp. Putem însă atacă brânc
a şi direct. Acea-
sta se face, dacă vom muia în apă caldă o
cârpă moale, uzată,
de in; o așezăm pe bubă, şi deasupra
de lână. Aceasta împrăştie şi eliminează. legăm o cârpă uscată
Dacă cinevă are brâncă la braţ, vaîntrebuința de aseme fa
întăşurătură scurtă, spre a trage sângele de nea
sus la vale. Apoi
să-şi pună un șal (ud) şi să-l moaie în apă rece
ori, după tăria îerbințelilor. Se poate înfășură şi de mai multe
locul
(cum am făcut sus la picior). bolnav
Dacă brânca s'ar ivi la cap, atunci va lucră bine
presă pe corpul de sus şi o întășurare a gâtului (comp o com-
resă rece):
 374

acestea vor împuţină iute materia veninoasă. După ce s'au ur-

mat de câteva ori aceste aplicări, atunci se poate înfluență
direct asupra locului inflamat, la început cu apă caldă şi după
ce o mare parte din materia morbidă s'a eliminat, ceeace se
vede după scăderea roşeţei și a umilăturii, cu apă rece, Apli-
cările se fac totdeauna în formă de comprese cu pânză de in
sau întăşurări, în cazul acesta în formă de, înfăşurare de cap.
Un preot din M., raportează: „Poate în urma unei răceli
mi s'a ivit o brâncă rea. Fierbinţelile din corp erau mari, du-
- verea violentă, faţa umilată mult. In această stare mi s'au spălat
zilnic de 4—5 ori pieptul, abdomenul, spinarea și braţele, câte-
odată și picioarele, dar faţa nu, cu apă rece și anume pe când
năduşiam. Mai târziu, spălăturile s'au rărit. Aceasta a avut suc-
cesul cel mai bun pentru vindecarea boalei. După patru zile
frigurile au trecut și a noua zi am putut ieși din casă. Mai a
vând nădușeli câtva timp noaptea, m'am sculat, mi-am spălat
corpul cu apă rece, am îmbrăcat o cămașă curată şi iar m'am
culcat. Am mai avut înainte această boală. Cura de atunci a
ținut o lună, de astă dată, până ce mam făcut bine, a ţinut
numai 9 zile“.

Şira Spinării
Un ofiţer superior, fiind în trăsură și răsturnându-se, şi-a
vătămat un inel dela şira spinării și după cum susțineau me-
dicii, şi=a atins atât de rău măduva spinării, încât suferea du-
'xerile cele mai îngrozitoare şi numai câteodată starea i se mai
ușură. Răul influență şi mai mult asupra suiletului, decât asupra
corpului. Nici un medic nu-i puteă da ajutor, deși vizitase pe
cei. mai renumiţi ai orașului. În urma declaraţiei celui mai ce-
lebru medic din partea locului, că nu mai poate fi vorba de vin-
decare şi că cu timpul bolnavul va fi apucat de îtizie, ofiţerul
a căutat ajutor la apă.
In şase săptămâni s'a restabilit şi se bucură şi astăzi de
o sănătate bună, deşi vindecarea s'a făcut acum 25 de ani. Cu
suferințele fizice a dispărut şi afecțiunea suiletească.
Ce aplicări au fost prescrise în acest caz, nu mai ştiu bine.
Dar dacă tu, iubite cititor, ai aveă să suferi de această boală,
te-aşi sfătui următorul lucru: de trei ori pe săptămână să pui
“mantaua spaniolă; de trei ori pe săptămână o semi-baie şi spă-
larea corpului de sus, și de două ori udarea bustului și abdo-
menului. Aşa să urmezi regulat mai multe săptămâni. Tot or-
ganismul trebue să se fortifice şi vor dispăreă pe rând relele
ce provin din locul vătămat şi bolnav. Inelul şirii spinării strivit,
se va întări şi el, devenind o cicatrice, ca atunci când se vin-
decă un picior frânt şi nu mâi doare. Mai repet încă odată: Când
o parte din corp suieră greu, atunci e bolnav tot corpul. Intreg
organismul ia parte orecum la durerea mădularului atacat, Aruncă
 375
o piatră în apă și toată suprafaţa pârâului sau a lacului se va
mişca în cerculețe. Piatra este inelul strivit al şirii spinării.
Cercurile dureroase străbat tot corpul.
Acestea sunt indicii excelente pentru tratament. Astiel la
cură trebue să influențăm totdeauna asupra corpului întreg, ca
să se întărească și ca părţile sănătoase ale corpului să spriji-
nească pe cele bolnave şi slăbite, să le îngrijească așă zicând,
căci organele stau între ele în legătura cea mai intimă. Ele
sunt mădularele cele mai de aproape ale familiei, care se simt |
bine numai cooperând în concordie şi pace.

Ataxia (Oftica măduvei)

(Din « Testamentul meu»)
Un om de 32 de ani vine cu două cârje, abiă se târăşte
şi spune: „De patru ani suter mult, şi cu mare chin pot să
mă târăsc cu două cârje o bucăţică de loc. Trei doctori mi-au
spus că am ataxie și nu e nimic de făcut. Multe am făcut; am
iost trimis de doetori la diferite băi şi cum mă duceam acolo,
îmi era mai rău. Dacă nici apa, singurul mijloc în care mă mai
_.. încred, nu-mi va ajută, apoi nu-mi mai rămâne de trăit“.
Intăţișarea acestui om eră ca şi mersul său; acesta eră
mersul unui ataxic.
Bolnavul a fost tratat în modul următor:
1) Mai întâi primi zilnic un duș la cap şi două dușuri pe
şale. In fiecare zi i s'a frecat șira spinării cu apă și oţet; aşă
timp de 10 zile.
2) După aceasta i s'au făcut zilnic două dușuri la cap,
odată trebuie să umble în apă și odată capătă un duş pe şolduri
timp de zece zile.
3) In fiecare zi un duş pe şale şi o baie de jumătate,
timp de jumătate minut. Aceasta iarăşi 10 zile dearândul. — .
Prin aceste mijloace bolnavul ajunse să umble bine. Ținuta
corpului şi mersul erau cum trebue. Bolnavul dormi, avu gust a
de mâncare și urmă cu alte mijloace: o zi, un duș la cap şi
pe şolduri; a doua zi o baie de jumătate. După trei săptămâni
urmă cu aceste mijloace mai rar și vindecarea desăvârșită nu
„ întârzia să se facă. :
Foloasele acestor mijloace au îost: 1) Duşurile de cap
întăriră și încălziră trunchiul și mai ales spinarea ; în acelaș chip
lucrară și duşurile de şolduri asupra părții de jos a corpului:
2) Spălăturile cu apă şi oțet încălziră și întăriză șira spinării:
3) Dușul de şale întări toată spinarea. Băile de jumătate lu-
crară asupra întregului corp, așă cum mijloacele deosebite au
lucrat asupra părţilor.
„Şi așă, intrun timp de 6—8 săptămâni aproape, nenoro-
citul recăpătă sănătatea.
 376

Dizenteria

Dizenteria e o soră a holerei. Amândouă seamănă prea

mult una cu alta. Această boală începe de regulă cu tăieturi te-
ribile în abdomen (burtă) şi cu eşire multă. Intre altele curge şi
mult sânge.
Dizenteria se vindecă mai iute dacă moi în apă caldă cu
oțet o cârpă îndoită şi o legi pe burtă. Un etect minunat are
intern un păhărel de spirt de myrsille pe care fiecare și-l poate
face şi care n'ar trebui să lipsească din nici o farmacie de casă.
De două ori pe zi se pot turna în apă caldă două linguri din
acest spirt şi această băutură va plăcea de minune. Dacă a doua
zi starea n'ar fi mult mai bună, atunci să reînoim compresa pe
burtă şi încă o porţie din spirtul acela.
losit se svârcolea în pat ca un vierme. Câteodata durerile
îl învârtiau ca o bilă. Ţipa de durere. In excremente era peste
o jumătate litru de sânge. Două linguri din spirtul sus menţionat,
luate dimineaţa și după amiază, au îndreptat totul în scurtă vreme.
Ana, o iemee de peste 50 de ani, se vaită de rupturi gro-
zave în burtă. Având eșire cu mult sânge, ea se temea să nu
fie holeră curată. Cârpa cu oțet pe burtă și bând din acel spirt,
bolnava s'a făcut bine într'o zi. In lipsa acelui spirt se poate
întrebuința foarte bine lapte fiert cu fenicul.

Nebunia din beţie

Un om, de 36 de ani, bea multă bere, mânca puțin şi aşa

se hrănia mai mult cu bere. Când era plin de bere, se simţia
tare, dar după ce se evapora berea, se plângea de slăbiciune.
La acest om sărman nebunia din beţie era deja atât de des-
voltată, încât chiar tinerii observaseră că-i lipsea ceva. El se mai
plângea mult de dureri reumatice, de crampe şi de dureri de cap.
Deşi beţia se vindecă foarte cu greu, totuși pacientul vrea cu
orice chip şi sacrificiu să scape de această mizerie.
Cu următoarele aplicări l-am restabilit pe deplin în trei săp-
tămâni. Zilnic i se dădeau 2—3 aplicări şi anume, pe rând, cum
urmează: Ziua 1: a) Udarea bustului şi a genunchilor: b) A sta
în apă, a umbla în apă și a ţine braţele în apă: c) Udarea spi-
nării. Ziua 2: a) Semi-baie: b) Udarea bustului şi a genunchilor.
Ziua 3: a) Baie de şezut: b) Udarea bustului. Ziua 4: a) Semi-
baie: b) Baie complectă. — Aşa s'a urmat până la vindecare;
au încetat toate stările morbide ; culoarea feţei s'a îndreptat cu
totul, apetitul a revenit și omul, nu mai avea poită de a bea
bere sau altceva. In deosebi, trebue să accentuăm, că în timpul
curei s'au ivit în diferite părți ale corpului spuzeli şi abcese,
prin cari se înlăturau materiile veninoase.
 377

Scarlatina
Scarlatina se ivește de ordinar odată sau
şi adeseori face multe victime. Ea atacă de două ori pe an
de. obicei copiii, dar
şi pe adulţi. Simptomele sunt: durere
de cap, presiuni la stomac
şi la piept, oboseală; aci simte omul
călduri, aci frig. Această:
boală răpește mulţi copii, deși se vinde
că aşa de uşor cu apă.
Dejă după două zile copiii pot fi asiguraţi
adulţi merge ceva mai încet. contra primejdiei ; la
i
Scarlatina se poate lesne vindecă în
la un copil, mic sau mare, avem toate două chipuri. Dacă
simptomele acestei boale,
atunci să muiem o cămașă în apă caldă
cu
stoarcem niţel şi să îmbrăcăm în ea copil cevă sare, să o
ul în pat. Apoi să-l
învelim bine cu o plapumă, aşa încât să
nu pătrundă aerul şi să-l
lăsăm să zacă astiel un ceas. Apoi să-i
desbrăcăm cămașa : tot
corpul copilului va îi plin de spuzeală
de scarlatină.
Dacă fierbințelile sunt prea mari, să spăl
dar iute, şi să-l culcăm iarăși în pat. ăm copilul întreg,
In cazuri grave, în cari
căldurile corpului cresc, cămașa udă poate
ori pe zi. Totul depinde de călduri și îi îmbrăcată de 2—3
de tăria îfrigurilor.
Dacă fierbințeala scade, atunci intervalul
-cămăşii poate fi prelungit. Să se obser dintre înmuierile
ve
plicări ulterioare, să se întrebuințeze totde însă ca, la aceste a-
auna apă rece cu oţet.
Apoi să luăm seama ca acoperirea şi
învelirea să fie bună, dar
nu exagerată. După înlăturarea cămăș
ii ude, copilul să se îm-
brace cu o cămașă curată, Urmând astiel
,
deca pe deplin în patru sau cel mult şase scarlatina se va vin-
zile.
Să mai adăugăm o observaţie. Apetitul
una. Copilul să nu fie silita mânca. După lipseşte mai totdea-
cum spuzeala se vede
afară, tot așa e și înăuntru. De ordin
ar setea e mare. Apa e
mijlocul cel mai bun de alinare. Se poate
și vin în apă. Copiii dela țară beau mai pune și ceva zahăr
bucuros lapte. Maxima
este: a bea puţin, dar mai des. Eu
cred că un copil tratat ast-
del, nu va muri.
Ștefan, un băiat de 10 ani, deabia mai
bințeli. La faţă e roșu şi se plânge că-l poate vorbi de fier-
doare tot corpul. Fiind
fierbințelile prea mari, Ştefan trebuie spăla
timp de două zile. A treia zi el începe t la- fiecare ceas, în
spală încă de două ori pe tot corpul într'o să mănânce. Se mai
zi. A cincea zi Şte-
an se simte bine, în ziua a șasea umbl
ă prin cameră și în scurt
timp începe a se juca iarăşi cu alţi copii
prin curte
Maria, în etate de 20 de ani, nu mai poate .
eri violente de cap; tot corpul i se umbla; are du-
pare ca sdrobit; atară de
„asta ea tușeşte sec și o apasă grozav
pe piept. Nu mai ştie ce
să facă de frică și nu poate părăsi patul
nici un moment. Are
:greaţă de orice mâncare, însă ar tot bea
apă.
Maria are să capete scarlatina în grad mare.
cut ? Să i se spele bine spinarea Ce e de îă-
la fiecare ceas cu apă rece,
 378

amestecată cu ceva sare; tot aşa și pieptul şi abdomenul. Acea-

stă spălare să se facă foarte iute, apoi să îie bine acoperită,
dar nu prea gros. :
Bolnava a fost spălată aşa timp de două zile. N'a mâncat
nimic, dar a băut mult. Gâtul îi ardea grozav neconten it.
Scarlatina începu să dispară formând cruste sau coji. Setea
se mai potolește. Bolnava se mai spală încă 2—4 zile de 2 şi
chiar de 3 ori pe zi.
După alte trei zile, Maria este scăpată de scarlatină.
loan, un băiat de 13 ani, nu mai e bun de nimic, de câ-
teva zile a pierdut orice veselie şi orice poftă de lucru. Deodată
începe tot corpul să i se umile, capul și picioarele i se îngroaşe,
burta i se umflă în mod îngrozitor.
Copilul cănătă dropică. De unde? loan s'a sculat d'abia de
şase săptămâni după scarlatină, dar aceasta nu se desvoltase
bine şi răul a rămas în corp,
In opt zile bolnavul a îmbrăcat de 6 ori cămaşa muiată în
apă caldă cu sare şi totdeauna s'a acoperit bine cu plapumă
de lână. După 10 zile s'a făcut sănătos și vesel. Cu această
ocaziune să mai spunem: Când scarlatina nu s'a vindecat bine
şi rămâne în corp materie morbidă, atunci urmează adeseori
dropica. Insă în chipul arătat, ea se poate vindeca totdeauna.
Frusina, o femeie de 65 de ani, zac: deja de două zile.
Ea se plânge că o înjunghie grozav în spate și în piept, unde
simte şi arsuri. Ea spune că tremură de frig. Nu poate mânca
nimic. Are sete mare.
Reţeta mea a fost: Bolnava să se spele pe spate cu apă
rece, într'o zi, la fiecare ceas; tot aşa pe piept și pe abdomen.
A doua zi să facă aceasta numai de patru ori; a treia zi sunt
de ajuns două spălături.
Pacienta a urmat întocmai. A patra zi femeea sa simţit
mult mai bine şi după ce a mai urmat cu spălăturile alte trei
zile, s'a făcut sănătoasă ca mai înainte, A băut apă şi lapte
bătut, dar a mâncat puţin.
O fată ca de 24 ani, până aci sănătoasă şi destul de sdra-
vănă, se umple de o spuzeală de scarlatină. Spuzeala s'a înmul-
ţit în opt zile, cum rareori s'a putut vedea. Bolnava a cerut în-
dată ca remediu apa, în care avea toată încrederea, mai ales
pentrucă sora ei se vindecase de o boală grea.
Acestei bolnave i s'a prescris să-și spele sau să pună pe
cineva să-i spele la fiecare ceas spinarea, pieptul şi abdomenul ;
apoi braţele şi picioarele. Intervalul de un ceas a iost prea mare.
Fierbinţelile au crescut așa, încât în timp de cinci zile a trebuit.
să se spele tot la o jumătate de ceas. Fata n'a mâncat mai ni-
mic; a băut puţin şi în porţiuni mici. Numai după zece zile de
întrebuințare conștiincioasă a apei, căldurile au scăzut; ici colea
s'a
spuzeala a pierit, iar în 14 zile a dispărut cu totul și fata
făcut sănătoa să de tot.
LA
A
ca .
ua A peji Maai
ii

379

Acum întreb: ce ar fi păţit această sărmană ființă când

așa fierbinţeli mari, la un aşa incendiu în corp, nu la
S'ar îi între-.
buințţat altcevă, decât o doctorie cu linguriţa intern
spre a ră-
cori? Fiecare să-și dea răspunsul şi să ție seamă că,
în aceste
ființe, organismul interior nu mai îuncţionează de loc.
Dela a-
ceastă vindecare a unei scarlatine în gradul suprem,
se poate
conchide la gradele mai mici ale acestei boale. Apa, bine în-
trebuințată, ajută sigur și SO.

Scarlatina
(Din „Conferinţe publice“ )

Am fost rugat să spun câtevă cuvinte despre spuzeală,

mai
ales despre scarlatină. Sunt boale de copii la cari sunt
supuşi
şi adulţi, dar cari lovesc cu deosebire pe copii. O astfel de
boală
scarlatina. Sunt însă un număr de spuzeli cari se aseamănă este:
mult.
cu scarlatina, dar și acestea sunt adesea o adevărată
pacoste şi
seceră viaţa multor copii. Câţi n'au murit de pildă numai
singur an în Bavaria ! Când domnește scarlatina între într'un.
copii, atunci
se poate repeta de multe ori ceeace s'a întâmplat
în comuna
Schlingen acelor părinţi nenorociţi, cari au avut patru
copii şi
i-au pierdut în două săptămâni. Un alt părinte de tamilie
aveă
trei copii: doi muriră într'un răstimp îoarte scurt,
iar pe cel d'al
treilea medicul îl consideră dejă ca pierdut, spunând
că nu va
mai trăi decât cel mult o jumătate de zi. Atunci veni
la mine
nenorocitul tată şi-mi zise plângând: „Doi copii mi-au
murit şi:
despre al treilea, care mi-a mai rămas, medicul mi-a
spus că
va muri chiar astăzi“. [i dădui sfatul să alerge acasă şi să
teze copilul cât mai tra-
curând cu apă. Fugi sărmanul cât putu, te--
mându-se că nu va mai găsi copilul în viaţă. Din fericire, copi-
lașul mai trăiă încă şi l-a şi scăpat. După mine unul, scarlatina
şi frigurile scarlatine sunt o nimica toată. Cu oarecare dibăcie şi
puține cunoştinţe, se poate vindeca ușor un astiel de bolnav.
Chiar dacă nu mor toţi de scarlatină, totuși rămân mai:
mult sau mai puţini bolnăvicioși în urma acestei boale:
unii orbesc,.
alții asurzesc sau amuţesc, ori şi una și alta. Nici
nu-i de des-
cris ce nenorociri pot pricinui frigurile de scarlatină,
şi ce se
face de obicei? Lăsaţi copiii în lierbințeală, aprinși cum
în loc de-a astâmpăra focul, îl aprindeţi și mai tare; şisunt şi
asttel
3
pier sărmanele ființe. Auziţi bine cât de iute decimează scarlat
In timpul iernii vin la biserică peste 100 de copii, ina !
şi în primă-.
vară se îmbolnăvește unul de scarlatină. N'apucă bine
copilaş a se însănătoși și vine al doilea la rând. Acum primul d
am tost întrun doi ani FAS,
sat: popa îmi spuse că 'n anul acela
decât un singur copil de împărtăşit, deoarece murise nu aveă.
ră de scar--
latină toți copii de 12 ani, atară de unul singur.
Vreţi să ştiţi acum cum puteţi ajută unor astiel de copii?

Să d

RD cai Ca
ia lia malc0! tii
S SI
aSR Ac
aer
 ae aia 200 paie bile$ 0 000 i Beite cil tai ieE Maui le chei ei aaa
aie AIM
tr,anti atace d
elje CANTEa ai ale aie OCE 000
.
AI i aia ae a ? 0 7 iii E

380

Tot ce-i mai ușor, Din momentul ce un copil se îmbolnă-

veşte de scarlatină, toţi ceilalți trebuesc păziți ca să nu fie
cuprinși și dânşii de boala asta: scarlatina e o boală care de-
:cimează lumea copiilor, ca holera.
Ce-i de făcut în caz de scarlatină? lată cari sunt simpto-
mele: Mai întâi copiii capătă dureri de cap strașnice, pierd
pofta de mâncare şi sunt cuprinşi de o slăbiciune complectă. Nu
mai sunt în stare de a se ţine pe picioare ori de amerge; cu un
cuvânt cad într'o neputinţă complectă. Pe urmă vine o îierbin-
ţeală grozavă. Pielea se usucă, devine aspră și lucește ca și
când ar îi umedă. Apoi le vine o sete neastâmpărată şi în cele
din urmă, se ofilesc în pat pierd toată puterea, sunt obosiţi şi
se consumă ca lemnul aprins, care se face cenușă. Li se dănu
ştiu ce doctorie, căci n'am cercetat-o. Dar pentru friguri se dă
de obicei chinină.
Ce tace însă bătrânul popă Kneipp? Am fost chemat, „Co-
pilul are scarlatină. Scoateţi-l din pat, băgaţi-l în apă şi cul-
caţi-l iâr în pat“! Se ia copilul, se bagă în apă, se numără
una, două, trei, se scoate iar și treaba-i făcută. Pregătindu-se
patul, îl băgaţi sub plapumă și îl acoperiţi peste tot. O cămaşă
udă şi peste dânsa o cuvertură de lână, ajunge. Scoţând copilul
din apă, n'a mai zis nici „cârc“, căci ardeă de fierbinţeală. S'a
liniştit cu totul şi a adormit numaidecât. Se răcorise deci, se li-
nişti şi astfel adormi. După ce copilul a dormit așă ca la un
ceas şi jumătate, se trezi din somn. Mâinile erau fierbinţi şi tru-
pul abură. Copilul era stacojiu ca sângele, de scarlatină. Ve:
deți că aveă într'insul scarlatină care nu puteă să iasă, pentrucă
pielea eră foarte aspră şi uscată și astfel materia dinăuntru
nu puteă străbate la suprafaţă. Dar prin cămașa umedă se des-
chiseră porii, cum se zice de obicei; se muiase și pielea căci,
precum am mai zis odată, apa trage ca un plastru sau ca o
vezicătoare. Odată cu răsbirea a eşit scarlatina și astiel trupu-
şorul rămase slobod. Ei, ce mai e de făcut acum? O, tot ce-i
mai simplu! Indată ce fierbințeala a crescut iar și copilul se
vaită din nou de îierbințeală, atunci cel mai bun lucru este ca
să-l băgaţi iar în apă. Il scoateţi de acolo și-l ţineţi jos ca la
3 minute, pentru ca să se scurgă apa din cămășuţă, pe urmă
îl puneţi iar pe cuvertura de lână şi-l înveliți peste tot trupul.
Şi ce se întâmplă a doua oară, dacă la prima oară aieșit scar-
latina din trup? Nici a doua oară efectul nu va fi mai mic, ba
scarlatina va ieși cu putere mai mare, şi așă s'a şi întâmplat.
Copilul eră tocmai plin peste tot de scarlatină. Şi cum îi eră?
Foarte bine. II culcară iar în pat. După câtevă minute se linişti
iar şi peste puţin adormi din nou. După câtevă ceasuri se sculă
şi n'a mai avut fierbinţeală aşă de mare. Se încălzise bine, fără
a îi fierbinte. Acum se aşteaptă iar până ce copilul se întierbântă
cât mai tare şi frigurile cresc cât mai mult. Nu mai trecu nici
măcar un ceas și copilul zise: „Băgaţi-mă iar în apă, ca să
 381
mă mai ușurez“ |! Şi astiel a tost băgat
în apă pentru a. treia
oară. După ce-l scoaseră afară, se linişti.
Acum scarlatina începi,
a se micșoră. Scăldarea triplă e fixată
pentru o zi. Aşă dară,
când frigurile sunt mari, copilul poate
îi scăldat foarte bine de
3 ori pe zi. Dar dacă cu aceasta figurile
nu s'au stârșit încă,
puteţi cuiundă copilul pentru a patra
oară. Prin urmare, dacă
scarlatina n'a eșit încă din copil, atunci
se întâmpină îrigurile,
cuiundând copilul în apă. Pe lângă aceas
ta se poate adăugă
un pumn de sare apei; atunci efectule şi
mai grabnic. Sarea
produce o iritaţiune asupra pielei şi a poril
or şi se naşte astiel
mai multă căldură, ceeace face ca Scarl
atina să răsbească mai
tare la suprataţă. După ce copilul a îost
cutundat de trei ori în
apă, nu mai are atâta fierbinţeală. Acum
trebue lăsat în pace
și să se aştepte până ce va crește iar
fierbințeala. Dacă trece
mult și tot nu mai vine, atunci trebue să
se aştepte mult. Dacă:
apare însă mai curând, atunci se continuă cu
scăldatul. Şi tot.
așă, cum de două ori două îac patru,
e cât se poate de limpede
că astiel se stinge un foc prea mare şi,
se astâmpără fierbin-
țeala copilului. După ce copilul a fost
cuiundat de trei ori se
puteă aștepta deja o jumătate de zi. A
doua zi după prânz, să.
zicem, frigurile își pierduseră puterea,
adică scarlatina -se ofi-
lise, iar băşicuţele se uscară. Cămășuţa
sorbise materia şi co-
pilul era scăpat.
Nu pot înțelege de ce în cazuri de irigu
ri sau de spuzeală,.
lucrul de care se teme mai mult lumea
e tocmai aplicaţiunea
apei. Aceasta îmi face aceeași impresie
ca şi când ar ziee ci-
neva: Dacă arde undeva o casă, atunc
i nu tebue să se stingă
cu apă. Acelaș lucru e cu omul. Din
momentul ce. îierbinţeala
întrece căldura normală, trebue să se între
buințeze de-a puru-
rea apa, pentru a alunga cealaltă fierbinţea
mășuţă ajunge pentru a ajuta copilului lă. O singu ră că-
care s'a îmbolnăvit de-
scarlatină. Din păcate. însă vi-e irică
de apă și lăsaţi mai de
grabă ca să vi se arză copiii. Şi atunci auzi
odaia de culcare unde zace un astiel de zicându-se: „In
copil, nu trebue să mai
doarmă un alt copil». Ascultaţi bine: la cura
excepție. Niciodată, puteau să fie chiar cu apă se face o
într'o odaie, n'am îndepărtat vre-un copil 10 ori 15 copilaşi
, ci am lăsat ca toţi:
copilaşii să doarmă în pat. De ce? aceas sii
ta mi-a spus-o un
medic care m'a tratat multă vreme: „Toate
precum : scarlatina, figurile boalele acestea
intermitente, titosul devin molipsi-
toare abia după ce a trecut criza, adică când se siâşeşte o di-
zolvare a materiei frigurilor, care ese prin Sudoare“. Această
vaporizare e molipsitoare şi primejdioasă, însă afară de sudoa-
rea asta, nu ese nimic din pori. Pielea e aspră Că a
nici 0 vaporizare, așa că nu poate îi şi uscată, fără -
molipsitoare. Deocamdată
nu-i încă nici o primejdie şi materia boln
avă abia atunci iese,
când isbucnește sudoarea. Dar cămaşa
absoarbe totul şi pentru
că apa lucrează iute şi atacă scarlatina
când se desvoltă încă.

ic n PE o PD 70 PRR SAE RISUT PPR OĂ, ADE N

 382

sub piele, răul nu este încă atât de mare ca atunci când ma»
teria boalei se află încă în plină fierbințeală, în care caz devine
şi mai veninoasă. Vedeţi, aci nu trebue-să vă îie frică de mo-
lipsire !Dacă copilul are o cămășuţă, îl puteţi cufunda numai
decât cu o cămaşă pe el și n'are să vă fie frică de nimic. Dar
îngrijirile nu trebuesc să fie exagerate. Din nenorocire se face
mult abuz cu măsurile de pază. La fiece spuzeală, lozinca este:
Feriţi copilul de orice curent! Şi imediat se închid toate fere-
strele şi uşile, ba mai mult: se astupă toate crăpăturile cu hârtie.
Părerea mea însă este că cel puţin o fereastră trebue să stea
mereu deschisă, pentiu ca să intre în odae un ar proaspăt și
curat şi prin aerul de afară să se alunge cât mai curând, aerul
rău din odaia de culcare, precum și aburii bolnavului. Şi vedeți
aci nu trebue să vă temeţi de nimic. Atunci în loc să lăsaţi
copilul mereu cu aceeași cămașe, să-i îmbrăcaţi o alta curată,
pe care să o fi udat mai întâi întro leșie de îlori de fân.
Aceasta are o mare putere de a dizolva și extrage materiile
bolnăvicioase. Nu vă temeţi de nimic! Din momentul ce s'au
arătat simptomele scarlatinei, vă puteţi servi imediat de acest
procedeu.
“Dar dacă cumvă boala care ni se arată, nu-i scarlatină?
Nici atunci copilul nu poate îi vătămat, căci inainte de toate o
„cămașă umedă nu poate decât să-i facă bine şi nu-i cu putință
să-i vatăme. Nu este nici vorbă! Și dacă-l vom desbrăcă de
cămașă ori va îi scarlatină, ori nu, copilul va îi vesel şi Voios
şi nu va mai simţi nici o greutate. Se va puteă spune atunci :
La drept vorbind, copilul a avut puţină scarlatină, dar cămașa,
“dintâi a absorbit totul.
S'ar mai puteă procedă însă și întrun alt chip, şi tot aşă
de lesne. Se ia o putină plină cu apă şi se cufundă copilul până
în gât. O persoană mai viguroasă îl ţine şi numară în acest
timp una, două, trei: îl culcă în pat şi-l acopere cât se poate
de bine; atâta tot. Se mai așteaptă apoi până ce copilul se în-
fierbântă cât mai tare și se întorc îrigurile, căci isbucnirea îri-
gurilor durează atâta cât germenii boalei se află în trup. Până
ce se întorc îrigurile, lăsaţi copilul în pat şi pe urmă mai cufun-
„daţi-l odată. Dacă așteptați însă cu cuiundarea până ce frigurile
se întorc mai puternice, atunci efectul ce-l obţineţi e mult mai
mare. Dacă doi șoareci se reped deodată din aceeaşi gaură şi
cad amândoi în aceeași capcană, atunci se zice: „Am prins doi
şoareci într'o singură capcană“. Așă dar se face ca germenii
'boalei, cari se află înăuntru, să pătrundă cât mai la suprafață
şi când s'a arătat gradul mai mult al fierbințelii cufunzi iar CO-
pilul în apă Dar regulat auziţi copilul zicând: „Băgaţi-mă în apă,
«căci mi se face iar rău“. Şi vedeţi, cutundarea trebue făcută
tot aşa ca învelirea! Dacă uzi cămașa în lapte de îlori de fân,
(în loc de apă obişnuită, atunci obţii un efect mai grabnic, căci
„aceasta începe numaidecât să dizolve și să extragă, Copiii de
 383
12 ori 13 ani pot face singuri baia; fac jumăt
ate de baie, care
„Ae zjunge până la subsuori; iar deasupra
li se toarnă apă ori
sunt udaţi în grabă.
Ce mijloace interne se pot întrebuință? In aceas
aș recomandă două lucruri. Dacă limba copilu tă privință
lui e albă-gălbue,
aşă încât se crede că s'a aşternut peste dânsa
o membrană de
culoarea asta, e semn că fierbințeala e cumpl
ită înăuntru. La
astiel de copii să se dea de două ori pe zi o lingur
«delemn, indiferent de care, de migdale, de iţă de unt-
salată ori franțuzesc.
Untdelemnul are un efect excelent la toate conges
tiile. Răcoreşte,
întăreşte stomacul și acolo unde fierbințeala
internă e foarte pu-
ternică, alină pe bolnav; îndată ce stomacul
înăuntru s'a liniștit,
recapătă iute polita de mâncare. Dar nu trebu
e să iei în toate
ceasurile o lingură de untdelemn, pentrucă
nu ești deprins.
ltalianul se serveşte de obicei de untdelemn
în loc je untură,
şi astiel îl peate luă mai uşor. Dacă copilu
l nu poate înghiți
untdelemn, ce'i de făcut? Se ia atunci o bucat
ă de zahăr, se
toarmă d'asupra între 10 și 12 picături de
untdelemn, şi atunci
copilul o înghite fără greutate. Astiel
se răcorește şi asta a-
junge. Felurile acestea. de tratare ajung pentr
pot crede că un copil
u toate cazurile. Nu
poate muri de scarlatină, dacă-i tratat în
modul acesta.
Dar ascultați: Dacă puteţi vindeca scarlatina
vindecă şi pojarul. Ce-i acesta? Se întâm , atunci puteţi
plă și boala asta printre
copii. Pojarul constă în nenumărate bubul
iţe mici. Scarlatina pri-
-cinuește pete roșii cari sunt cam umede,
când germenii bolnă-
vicioşi dinăuntru produc o aprindere. Dar
pojarul produce bu-
wbuliţe cari, parte dintr'ânsele, nici nu pot
îi văzute numai cu
ochiul liber și tocmai figurile de pojar
se întâmplă foarte des
la copii. Îl putem numi şi boală de copii.
Ei bine, cum să se
“trateze pojarul ? Şoarecele e șoarece şi e
înaintea noastră un șoarece de casă ori tot una dacă avem
unul de câmp; cume
unul, e și celălalt, indiferent dacă unul
e mai negricios, ori ce-
lălalt mai gălbui.
|
Scarlatina şi pojarul sunt ambele nişte spuze
aş trată pojarul la fel ca scarlatina. Se li şi de aceea
întâmplă însă cazul că
'spuzeala apare numa i la o singură parte
„dela brâu în sus, ori Ja braţe; sau o partea a trupului, de pildă
de pojar, pe când
trupului e bolnavă
cealaltă e sănătoasă. Ei bine, dacă o singu
parte pătimește de pojar, să se chinuească ră
pilului, ori numai partea aceea care e întregul corp al co-
cuprinsă de spuzeală și
friguri? Vedeţi, aci e tot una, ori cum veţi
ţile trupului sunt legate între dânsele în proceda! Toate păr-
mod atât de armonios,
încât nu se poate să fie bolnavă una singu
ră. i Di
Când moare o parte şi e inertă, atunci mor
«dacă nu sunt îndepărtate. Dacă o astiel de
și celelalte părţi,
“0 parte, atunci se află desigur și pe spuzeală apare pe
partea opusă, dar e ascunsă
da vedere deocamda tă. Se poate foarte bine ca nici să nu
fie
 384

atâta spuzeală încât să se poată întinde peste tot trupul; dar

trupul întreg e bolnav şi de aceea se și tratează corpul întreg,
obținându-se în modul acesta, foarte iute şi foarte sigur o vin-
decare complectă. Cât de mult trebue să dureze astiel de iriguri
de scarlatină şi pojar? Dela o zi până la două zile. In timpul
acesta îrigurile și-au tăcut cursul lor. Acum începe convalescenţa.
Cura de apă încetează imediat ce au încetat trigurile. Dar dacă
copilul e slab, va fi nemerit chiar după ce au trecut figurile
a-l mai cuiunda odată pe zi. Atâta ajunge pentru o deplină vin-
decare şi însănătoșire. Vedeţi, asta-i tot ce putem spune despre
friguri| Copiii însă simt şi sete; aci trebue multă prudenţă şi
anume să nu se dea de băut într'o dată mai mult decât o lin-
guriță de apă. Căci setea poate fi astâmpărată numai prin apă.
Copilului nu trebuie să i se dea mult, altminteri i se strică sto-
macul. Trebuie să i se dea porţii mici şi mai bine este întot-
deauna să i se dea apă curată. Dar dacă se mai adaugă ceva
sirop de tragi și vişini, nu mă împotrivesc. Prin amestecul ace-
sta apa își capătă un alt gust și la mulți copii le place mult.
E foarte bine dacă se fierbe apă cu o lingură de miere. Mierea
are un efect bun nu numai ca răcorire dar ca o bună doctorie.
Dacă trupul e prins de căldură, se poate zice că mierea vin-
decă răul care s'a produs, prin fierbințeala cea mare.
S'ar putea obţine o vindecare a boalei prin simpla spălare:
a copiilor. Dar mai bine este dacă cutundaţi copilul în apă; e
mult mai uşor. Căci spălarea trebuie să se tacă cu multă pre-
cizie şi băgare de seamă. Trebuie tăcută atât de iute, încât ră-
ceala să nu slăbească căldura normală sau chiar s'o întreacă,
căci în cazul acesta energia frigurilor creşte. Dacă are cineva
destulă dibăcie, atunci poate face spălături în acelaș chip eticace,
ca băile. Dar trebuesc făcute cu prudenţă şi nu trebuie să se
irece mult; aceasta nu-mi place nici pentru adulţi. Şi în această
privinţă s'a greșit întotdeauna în hidroterapie. Trupul nu trebuie
frecat niciodată prea tare. Acolo unde îrecarea se iace cu mai
multă putere, primejdia e mai mare. De aceea sunt cu totul îm-
potriva acestui procedeu. Nici măcar. pisicii nu-i place dacă-i
umbli mereu cu mâna de colo până colo pe spinare, și imediat
ce o laşi în pace, îşi aranjează iar părul. Tot așa e şi cu trupul
omenesc în ceeace priveşte porii. Dacă apare vreo indispoziţie,
se apasă, se freacă. se stoarce, dar nu se ajunge scopul. Pentru
multe motive mă ridic împotriva spălatului însoţit de îricţiuni.
Dacă un slăbănog ar vrea să facă spălături zilnice, însoțite de
îricţiuni, atunci ar păţi-o ca medicul acela care s'a sacrificat în
Reichenhall îricţiunilor şi a căpătat durere de piept, dejă după
“a doua îricţiune, Mi-a scris -ca să-i comunic mijloacele de vin-
decare după sistemul meu. l-am comunicat şi astăzi e cel mai
capabil hidropat, :
 385

Insomnia -
Un preot suferea de 9 săptăm
scădeau din zi în zi şi spiritul âni de insomnie, Puterile-i
mult. Indispoziţia, oboseala îi slăbia de asemenea
și descurajarea înlocuiră hăr tot mai
trecut și îndeplinirea cu buc nicia din
urie a misiunii lui.
Incordări mari şi supărări
au adus pe omul nostru
într'o

„Aceste fierbințeli erau

Spaniolă, udarea pe bust cu potolite prin aburi la cap, mantaua
udare pe genunchi, aburi la
infăşurătoare Scurtă, ccm
presă pe corpul de sus picioare,
sa urmat 12 zile cu câte și de jos; așa
2—3 aplicări pe zi. Deja
preotul a dormit trei ceasuri a treia zi
cei mai sănătoși, EI trăește şi astăzi ca un om
dintre
Insomnia, această pacoste nesuieri i
Cauze: turburarea circulaţiuni tă poate proveni din multe
i j
insulicientă, gaze ce torturează sângelui, transpiraţia oprită sau i
stomacul şi burta, etc.
Ea se leagă mai mult de acei
muncesc cu mintea şi exagereaz oameni, cari toată ziua
ă în aceasta, tără a face mişcare
corporală. Despre cauzele sus menţiona E
în alt loc. Dar oare creşte undeva te am mai vorbit destul ai
vre-o buruiană sau curge vre-o
apă, cae să poată servi de băut e A)
ură adormitoare şi pentru acei
cari muncesc cu mintea ? A A
Cunoscun domn distins care munc sad,
dar prea mult cu Spiritul. Lui i-ar ește puţin cu corpul,
fi plăcut să nu aibă nici COIp,
nici stomac, nici picioare. La acești domn
lui și nu e lesne de îndreptat. In i capul nu este la locul
cazul nostru am reușit. Omul
nostru a dat câteva îfirimituri cel puţi
n şi sărmanului tovarăş al
|
sufletului, trupului prăpădit. El s'a
deprins ca pe săptămână să
îmbrace odată sau de două ori mant
aua spaniolă. Insomnia a
încetat în curând, precum şi toate relel ş

oarecum pacea generală e cele mici, cari turburau

.
Un alt domn punea să i se aducă
în îiecare seară în iatacul sâu. EI pune un vas cu apă proaspătă
a vasul pe un scaun lângă
pat. Dacă într'o jumătate de ceas
sau întrun ceas nu venia
amicul dorit (somnul), el își spăla tot
corpul şi fără a se şterge
se culca din nou și astiel adormia.
După un ceas se deştepta.
Indată. punea mâna iarăși pe apă şi
tot așa iăcea şi a treia oară
dacă se deștepta prea curând. Mai târzi
u n'am mai auzit pe acest
domn plân gându-se de insomnie.
Adeseori numai cu mare greutate poţi i
adoarmă și apoi se d teaptă curând. face pe copii să
Li s'a dat prea mult de
mâncare, Corpul cel die geme sub. sarci
nu numai trupul, dar și capul. Să se ia unnă şi gavele necăjesc
du-l să se întășoare mijlocul copilului. El vaprosop mic și înmuin-
adormi îndată.
Ai)
 „386

picioare
Pe ţărani îi auzi zicând adeseori: O bae caldă de
Când mintea
închide ochii, dacă oboseala nu te lasă să adormi.—
e obosită aceasta nu e de ajuns. .
Cine suferă de această oboseală precum şi toţi acei cari
inale şi a altor
nu pot adormi din cauza hemoroizilor intest două
greutăţi în abdomen, să tacă băi reci de şezut, una sau
pe noapte, de câte un minut sau două. neegală a
O simplă cauză a insomniei poate fi încălzirea
ar proven i. aceast a. In cap și în piept ave
corpului ori de unde prea puţin şi
prea mult sânge şi deci căldură, iar în extrem ităţi
şi picioa re reci. Cum se rtme-
de aceea lipsă de sânge în mâini
diază acest rău am spus în diferite locuri. ale,
Nu sfătuesc pe nimeni să recurgă la mijloace artifici
par nenatur ale şi ce este
amejitoare spre a adormi. Ele mi se
:
nenatural nu poate prii naturii.

Junghiu
(Din „Testamentul meu“ ).
De câte ori nu se întâmplă ca să se plângă cineva de un
atunci
junghiu la coastă care Pa apucat deodată! Dacă-l întrebi din
de obicei o parte mică
de sediul durerii, suterindul îţi arată mult
. De obicei junghi ul se arată mai
dreapta ori din stânga
în partea dreaptă decât în cea stângă şi mai ales în regiunea
adânc
coastelor de jos. Când îl mai întrebi dacă “simte durere
înăuntrul trupului szu mai la supraf ață îți răspun de câteod ată:,
mă junghi e la os, ori mai adânc încă“. De multe ori însă
„Parcă
suferindul nu știe să-ți dea nici un răspuns. Câteodată astiel de
bolnavise plâng de un junghiu arzător, respiraţie grea, greață,
tuse violentă care doare tare și atingă partea aceea unde simte
junghiul. Din răspunsul acesta reese că epiderma dela coaste e
atacate. Epiderma întră într'o stare care se poate observa adesea
la suprafața pielei. Pielea se roșeşte și se naşte o mică umilătură
- de care nu se ştie dacă provine dintro lovitură sau dacă nu
cumva s'a tormat o mică inflamațiune. De obicei durerile nu
durează mult şi de multe ori trec dela sine, i
Mai există însă şi un alt junghiu de coaste, care e mult
mai îrecvent și despre care bolnavul respectiv ştie de regulă să
indice cauza. Aşa de pildă, o servitoare mi-a istorisit: „Am dus
o cotă cu apă şi acum sufer de junghiu în spate aşa că nu
pot lucra de loc“. Un servitor mi-a povestit: „Am: dus un sac
şi după aceea căpătai un junghiu în spate atât de dureros, încât
nu mai puteam lucra“. lar un altul mi-a zis: Când m'am trezit
dimineaţa; am, simţit un junghiu atât de cumplit încât numai cu
chiu cu vai m'am putut întoarce pe partea cealaltă“. Cauze de
felul acesta şi de altă natură se indică multe. )
Foarte adeseori se întâmplă că oamenii povestesc să îi căpătat
i
 i 87
sun junghiu în spate un-ceas după
mânc
“strașnic, încât au fost siliţi să se culc are, juvghiu ce era atât de
“că-i loveşte un junghiu după ce mănâ
e în pat. Alţii susţin chiar
ncă anumite soiuri de bucate.
De obicei în cazurile acestea, jung
hiul se declară la dreapta
“ori la stânga, sub coaste şi pătrunde
în sus până la piept. Oameni-
lor acestora le vine de obicei să
râgăe foarte des şi dacă aerul
“e scos alară cât mai muit, durerea
” slăbeşte, însă dacă aerul nu
găseşte o ieşire, atunci durerea devi
ne din ce în ce mai chinui-
toare
. De asemenea se naște adesea dint
„obositor, un junghiu puternic şi în run uniblet, sau alergat
cazul acesta sediul durerii se
allă în splină. De aceea se și obiş
nuia înainte ca oamenii cari
aveau de făcut un drum mare.pe jos
îşi puneau un brâu împrejur
"Cu care se înfăşurau bine. Adeseori
junghiul acesta se manitestă
şi la oameni tineri cari au crescut
prea iute. Aci se poate ad-
mite bine că trupul este încă prea
moale și că astiel nu poate
suporta plimbări prea mari pe
jos.
Cum S'ar putea vindeca toate aceste
:spate ? Dacă pricina răului trebue soiuri de junghiuri în
căutată la epideima coastelor
atunci ajunge să ne spălăm în fieca
re cimineaţă şi seară partea
de sus a trupului, la fiecare a
doua sau a treia zi să ne turnăm
„apă peste genunchi cam timp de un
minut și în fiece săptămână
să lacem o bae până la brâu. Impr
ejurul locului unde ne doare,
„putem să întăşurăm un cearceat care
a fost udat mai întâi în
apă amestecată cu ceva oțet. După
două-trei ceasuri schimbăm
cearceajul şi de regulă două-trei comp
“tocmai bine. De alfel se poate aplic rese de acestea ajung
a şi un plastru de fenugrec;
„acesta lucrează tot aşa de iute ori
poate chiar mai iute ca apli-
cările cu apă. Câteodată insă e de
ajuns dacă spălăm bine
-Şi des partea care doare, cu apă
şi oţet.
Aplicările acestea. ajung şi dacă dure E
“parte a trupului. rea se arată la o altă a,
Dacă junghiul insă e urmarea
“trebue desigur să lucrăm la înlăturareaa unor gaze ascunse, atunci
“ingrămădesc multe gaze domneşte de obice acestora. Acolo unde se
“slăbiciune. De e:ceea trebue i în organe o anumită
să exercită
“une fortiliantă. Pe săptămână două sau't m în cazul acesta o acţi-
:său două comprese jos
rei băi până la brâu, uva
și sus şi o singură spălătură generală
vor produce.o căldură egală şi o circu
"Străbunii noştri se plângeau şi dânşii de lație regulată a sângelui.
un muștar, ori încălziauo cărămidă
răul acesta Şi ori puneau
şi o aplicau pe partea dure-
roasă, ceeace în puţin timp ușura durer
“ast ea. De asemenea putem.
âmpăra durerea prin flori de fân puse
saculeț ori într'o bucată de pânză, ioarte calde într'un
cari, la trebuință pot fi re-
'înoite ia fiecare trei sierturi de ceas.
Dacă cumva însă "sufenința
„e învechiță utunci e necesade
r a continua
'şi comprese pe partea de jos şi de cu băi până la brâu
sus a pântecelui până ce
„puterea cuvenită a organismului
va. fi iarăşi cu desăvârşire
„west abilită. Pentru a influenţa însă şi pe cale
internă se poate

e acasă it caloii aici e a

 388

bea o ceaşcă de lapte fiert cu anason; e toarte bună și o curâ?

de ienupere. Un ceai de coaje de stejar şi de ienupere îierte:
împreună cât de tare (întăreşte organele lăunirice; nu trebue să
se ia însă decât numai în porţii mici) de pildă câte trei linguri
dimineaţa şi seara.
Oamenii anemici nu pot suporta aproape nimic; ei capătă
"chiar din nimicuri, din lucrurile cele mai ușoare sau dacă n'aw
dormit bine, un junghiu in spate atât de grav, încât nu se mai
pot ţine pe picioare şi nu mai pot umbla. Pentru aceștia nu
există alt leac decât dacă-şi întăresc trupul și-l fortitică printr'o
hrană bună, viguroasă. Apa îşi va face desigur efectul şi aci
şi, întrun astfel de caz, este chiar foarte bine de a îiace pe
săptămână câte două-trei băi până la genunchi și a se spăla;
pe trup chiar în pat, de câte douăstrei ori. AAA
„ Aceia cari au căpătat junghiu prin ridicare şi purtatul unor:
greutăţi mari, sau întralt mod forțat, dacă vor să preîntâmpine:
un rău mai mare, trebue să stea liniștiți câtăva vreme; adică
două-trei zile să se restabilească prin spălături pe trupul întreg,
băi până la brâu, și comprese de apă și oțet Pe cale intemă,
ceaiul de pelin, ienupere, coada calului şi mai ales de tormentil
obțin pururea efecte bune. Dacă întrun mod sau altul au ieşit.
sucuri sau sânge, atunci ele sunt absorbite din nou de către cea--
iurile de mai sus.

Apoplexia.
Pavel fu lovit de apoplexie. Partea dreaptă e pe jumătate“
paralizată, gura strâmbată grozav; ochiul drept intrat în îundui
capului, pleoapa paralizată, graiul stricat; și-a pierdut orice curaj..
Un medic a îost chemat îndată şia declaratcă deocamdată
nu se poate face nimic, că trebue să se aștepte spre a se vedea
dacă va mâi urma un acces, dar că bolnavul poate bea zilnic
ceva apă de Buda (amară). Pacientul nu se mulțumi cu acest:
răspuns: el făcu îndată încercări cu apă şi în 12 zile sa res-
tabilit. Aceasta s'a întâmplat acum 13 ani.
Cum s'a operat vindecarea ? Dacă roţile unui ceasornic se-
turbură în mersul lor regulat, fie prin cădere, lovire sau isbire,.
ceasomicul se opreşte. Pot îi neatinse sau nestricate toate roti--
țele, dar poate că a intrat ceva între ele sau poate se apasă:
unele pe altele și astiel mașinăria nu mai poate umbla. Ea tre-
buie îndreptată sau trebuie scos turburătorul de pace şi atunci
toate părțile se vor supune ca și altă dată.
Tot, aşa poate îi și cu ceasomicul viu al corpului omenesc.
Un turburător intern, poate una din acele opriri sau înfundări,.
cum se întâmplă lesne la bătrânețe, când rotițele, adică orga- .
mele, încep ca dela sine să slăbească și să deraieze, n'a atins,.
„ce e drept, gura, ochiul, limba, etc., aceste rotițe fine, dar le-a:
 “împins din locul lor normal. Dă
“tul se va îndrepta și împăca. Eu lavoio da
parte pe turburător şi to-
Aburi
jutorul meu. !
la cap şi după aceea o udare rece va
„“dizolvant în părţile de sus ale corpu avea un etect
lui, iar aburi la picioare vor
dizolva sucurile rele. din părțile infer
ioare. Bolnavul să tacă apoi
-o baie caldă şi pe urmă alta rece
sau spălare rece. Această
aplicare va avea deasemenea un efect
dizolvant şi va micşora
năvălirea sângelui spre creer. .
Indreptându-se asttel,circulația sângelui
„oată maşina printr'o hrană bună, trebue să. ungem
sănătoasă, dar niciodată prea
mult, odată; să ne ferim însă cu îngrijire
vin tare, spirtoase, ârdeiu, etc. Să se de orice iritant, ca
evite şi mijloacele de iri-
tare intelectuală (meditare prea multă, cetir
e, emoţiuni).
Un preot îu isbit de apoplexie. O mână
parte erau cu totul paralizate, graiul şi , un picior şi o
memoria pieriseră. Timp
-de mai multe zile se întrebuințară mijloace
medicale fără succes.
in fine medicul zise că partea aceea
va rămâne paralizată, că
“cealaltă parte va păţi tot aşa printr'un
al doilea acces de apo-
plexie și prin aceasta se va pune capăt
vieții.
Eu imi zisei că o încercare cu apă nu poate
tn caz. Am făcut așa: Piciorul şi brațul strica în nici
cel rece s'au spălat
bine cu apă rece; a doua zi aplicările
au fost două băi calde
de picioare cu spălături reci ale picioarelo
r şi patru spălături
ale bustului. A treia zi s'a putut obser
va deja, că în ambele
“membre. paralizate mai era simţire și viață.
De aci curaj.
„A patra zi făcurăm corpului inert, cu
chiu cu vaio întăşu-
rătoare interioară (de subsuori) pentru un ceas
ţite le-am pus într'o bae caldă cu sare şi picioarele amor-
și cenușă.
Așa s'a urmat 14 zile. De aci înainte bolna
„ajutorul cu mâna, de care se putea servi vul ne dădea
iarăşi, și cu piciorul
însănătoșit, şi el arătă cu bucurie că putea
deja să ridice ceva
cu mâna paralizată. Au urmat acum spălă
turi complecte alter
native cu aburi la cap şi la picioare,
pe săptămână câte un
«abur şi zilnic o spălătură a corpului super
ior şi interior. Așa trei
“săptămâni. |
Omul nostru sdrobit începu să simtă forțe noui;
creștea. ln următoarele trei săptămâni apetitul
s'au făcut băi calde,
«alternativ cu cele reci una pe săptămână;
aburi la cap, odată
pe săptămână, aburi la picioare şi trei semi-băi,
spălând bustul
“cu apă rece un minut, Tratamentul s'a înche
iat prin udări supe-
rioare și inferioare și cu mantaua spaniolă.
A Aceasta a fost o muncă îndelungată, grea
«dar omul nostru s'a întremat aşa încât îşi putea şi obositoare,
nea de preot, slujind zilnic în biserică, vizitând împlini misiu-
Singurul lucru ce nu i s'a mai dat, a fost ţiner
bolnavii, etc.
ea de predici.
“Limba suferise prea mult şi numai cu greu
putea pronunţa unele
“cuvinte.
Un om, ca de 45 de ani fu lovit fără veste de
apoplexie.
g
sai izicaii izBaa acu acd i pemata De ratia a i Ati E
tai EccaCE IPP E ORI
T 2 APEDodi
li aie aci atit A Eat
că pia 200 7. sAB nel caneluri e DSIERA_. ACRU Cpgta
a z ? - Ziz iri FED If

390
fără -
Mâna dreaptă şi piciorul drept îură cu totul paralizate şi
nici o simţire ; apetitul a încetat cu desăvâr şire. .
Corpul superior şi “picioarele bolnavului tură spălate ziinic-
ub
cu jumătate apă, jumătate oțet cald. De trei ori pe zi bolnav
_a luat 30 de picături de pelin, de cimbru şi de trifoi amar. După
ă şi»
- 14 zile mâna şi picioarele aveau iarăși căldura necesar
era iarăşi în stare să umble prin-
simţirea cerută ; omul nostru
creşte a ; partea paraliz ată prinse iarăși putere:
cameră. Apetitul
şi după câteva zile corpul se întremă bine. de-
"E de observat aci, că acest. pacient băuse rachiu şi
boala. Spre a se vindeca pe deplin şi a se în--
aceea îi venise
ra-
tări, a mat făcut 8—10 băi cu pae de ovăz „opărite sau de
“muri de brad. Căldura băii 30 grade R. timp de 10 —15 minute;
după bae urma o spălătură rece bună sau o semi-bae rece cu:
spălarea bustului.
Următoarea observaţie generală va putea servi vreodată
uiva : Dacă cineva e lovit de apoplexie şi s'a paralizat o parte:
pe
a corpului, să i se facă fără întârziere spălături reci sdravene
de 2—4 ori. In apă se poate .
spinare, piept şi abdomen, zilnic
— Tot așa să i se spele «picioa rele şi
“pune ceva sare şi oțet.
:
braţele ca sângele să se împartă pretutindeni egal şi căldura
corpului să devină generală.
Să nu se uite că toate spălăturile se fac cât se poate de
iute nici una să nu ţină peste un minut.
;
Dacă paralizia e mică şi pacientul poate şedea, atunci pri-
ur-
ma aplicare excelentă este: aburi la cap tim» de 20 minute să:
mând imediat o spălare bună a bustului . După 4—6 ceasuţi
se facă aburi la picioare 20 minute, urmând spălarea sau uda»:
rea corpului inferior. Acestea pot îi urmate apoi de spălăturile-
sus indicate,
Mai ales la început să ne ferim de înfășurări întregi. Căl-
un:
dura naturală e prea slabă şi nu poate îi înlocuită. Cunosc
un medic a voit să scape și să vindece pe un
4 caz, în care
făcut bine. La a doua:
bolnav prin înfășurări. Prima îniășurare a
bolnavul a rămas rece şi tot corpul i s'a învineţit. Numai dân-:
du-i căldură a putut fi îndreptat iarăşi. |
Un om e lovit de apoplex ie. O parte cu totul paraliz ată;
limba. A pierdut cunoști nța. A stat '10 zile, tratat de
aşa şi
face nimic, că al doilea:
un medic, care zise că nu se mai pcate
atac va veni în curând.
Fiind rugat mult, am tăcut o încecare şi mai întâi am apli-
cat aburi la cap. Pacientul zăcea în pat; pe un scăunel s'a așe-
zat un vas cu apă fierbinte (cu floare de fân) ; pacientul s'a aple-
cat cu capul deasupra vasului şi i sa pus pe cap o plapumă
aşa că aburii isbeau corpul de sus şi capul. In 10 minute bol-
navul a început să asude și aşa a stat 15—20 minute, năduşindr:
în tot corpul de sus încât curgeau sudoiile. Apoi imediat cor--
7

B
Di
 pu! de sus și capul au fost spălate bine cu apă şi oțet şi pa-
cientul a fost culcat.
In aceeaşi zi s'a făcut o spălătură, fără aburi, la picioare
(25 minute); pacientul zăcea fără cunoștință. Tot corpul a înce-
put să nădușească grozav și a fost iarăşi spălat.
A treia zi aburi la cap; a patra la picioare; a cincea zi
pacientul şi-a venit în fire; el putea să mişte brațul și piciorul.
I+ următoarele trei zile a fost zilnic, spălat cu apă şi oţet pe
tot corpul. Acum se întoarse şi graiul în parte; până să-l _re-
câștige deplin mai trecură trei săptămâni. De aci înainte s'au
iacut trei feluri de aplicări: a) spălare întreagă; b) comprese
superioare şi c)comprese inferioare înainte şi după amiază.
In câteva zile bolnavul s'a întremat așa, încât i s'au putut
aplica în fiecare dimineață o udare a genunchilor şi după amiază
o udare a bustului. Intre aceste aplicări se făcea câte o spă-
lare complectă, Când bolnavul a putut umbla, i s'au, făcut semi-
băi şi udarea genunchilor și a bustului, când una, când alta,
înainte și după aniază.
„Vindecarea ST
a fost aşa de fericită, că acel domn şi astăzi Jă
işi caută de afacerile sale, deși sunt 30 ani de când a suterit
acel atac de apoplexie. . |
Observaţie. — La orice atac de apoplexie să se cheme în. -
grabă un om care cunoaşte cura de apă (mai bine un medic).
.
Numai cel cu experiență poate nimeri ce trebue să se facă În.
cazul dat. Până la sosirea acestui ajutor să se proceadă 7
excepţie la spălarea receși iute a spinării, a pieptului, și abd9-
menului, a picioarelor și mâinilor pe rând. Aceste spălături par-
ţiale să se repete la 2—3 ceasuri.

Despre Apoplexie
(Din „Conferinţe publice“)
Dacă se întâmplă să fie cineva lovit de apoplexie, apoi nimeni
nu știe ce să-i iacă: de obicei așteaptă până când îl loveşte
penuu a doua sau a treia oară și atunci e prea târziu. Punem Oe
20
tel
Se
0oNN
PT IA
acum cazul că cineva e lovit de apoplexie. Aceasta se poate
întâmpla şi în pat şi pe câmp; se poate întâmpla și în casa pro-
prie, la: masă, sau oriunde te-ai aila. Poate îi sau o apoplexie
cerebrală, san un anevrism, sau o apoplexie pulmonară. Şi deci
avem trei cazuri de apoplexie, cari în aparență sunt foarte di-
a
ierte, dar cari ca efect sunt aceleaşi. De obicei, după un astiel
iz
de atac, rămânem cu o mână ori cu un picior paralizat, Nu rar
atacatul pierde după apoplexie și cunoștința, căzând într'un somn
adânc, Şi dacă acesta e cazul, trebue să fim convinși căa lost
un atac de apoplexie. Şi în cazul acesta, dacă nu se dă ajutor
imediat, atunci un astiel de început se poate preface într'un
atac de apoplexie, şi atunci lucrurile din urmă devin mai rele
decât cele dintâi.
 Ce-i de tăcut deci când capătă cineva un acces de apoplexie ?
Un preot îu lovit odată de apoplexie; începu să vorbească fără
șir; vorbele sale nu mai aveau nici un înţeles şi nici o înlăn-
țuire logică. Pe urmă se dușe la mâncare, luă lingura pe dos
şi voia să mănânce supa cu capătul lingurii. Apoi s'a dus la
biserică şi voi să facă liturghia, era peste putință de a-l reține.
Se apropie de altar şi începu să spună o rugăciune; dar spunea
mereu acelaș lucru, repetând fără încetare acelaş cuvânt. Atunci
se apropie cineva din asistenţi, îl depărtă dela altar şi-l duse
într'o odae, unde îu culcat în pat. Acolo începu să vorbească
vrute şi nevrute, căzând într'un adevărat delir. Gesticula cu mâi-
nele şi în cele din urmă îşi pierdu cu totul cunoștința. Medicul
îu chemat și acesta ordonă să se pună: bolnavului pe cap pungi
cu ghiaţă cari să fie reînoite mereu. De obicei se întrebuințează
pungile cu gniaţă la accese de apoplexie şi dacă nu se găseşte
ghiaţă cu înlesnire, atunci se aplică un prosop rece. Când venii
să-l văd, capul bolnavului era deja amorţit; mâinile şi. picioa-
rele cu totul paralizate. Medicul spunea că peste 3—4 ore bol-
năvul va înceta de a mai trăi şi era iremediabil pierdut. Preotul
mai avu un rest de cunoştinţă şi-şi luă adio dela ai săi. De
oarece medicul renunțase la orice tratament, mă gândii că totuşi
ar mai îi loc aci de o încercare. li luai numai decât punga cu
“ ghiață dupe cap şi pentru ca sângele să fie scurs în jos, udai
Un prosop în apă fierbinte şi oţet, întăşurând picioarele cu el.
DE altiel picioarele erau calde deja mai dinainte, dar, după ce
” stătură câtăva vreme în prosop, se destăşură într'insele o căldură
foarte mare şi se vedea că bolnavul începuse să se simtă maj
bine. Capul nu mai era așa de livid, pentrucă sângele fu atras
în jos către picioare. Pe urmă am aplicat pe pântecele de jos
un prosop fierbinte; rezultatul a fost că s'a desvoltat din ce în
ce mai multă căldură în partea de jos a trupului şi că sângele
se retrăgea din cap, ducându-se tot mai jos. După câtăva vreme
capul nu mai era decât foarte puțin livid. Astiel s'a continuat
mereu, timp de o zi. Și vedeţi, bolnavul deveni din ce în ce
mai liniştit. Mai înainte când. avea pe cap punga cu ghiaţă, în-
tindea mereu mâinele, căutând s'o ia jos, ceeace nui se permitea.
Acuma însă se liniștise cu totul. După trei zile deschise ochii
cătând la toate, dar nu putea vorbi încă de loc. Acuma»i făcui
un duș pe șolduri, dar servindu-mă pentru aceasta de apă rece;
aceasta deasemenea trase sângele în jos, fortificând trupul. Pe
urmă trecui la spălătura complectă pe irupul întreg. Bolnavul tu
spălat de 3 ori pe zi, ceeace producea o înrăurire binetăcătoare
asupra întregului trup, Din această pricină capul nici nu mai era
tocmai livid, semn că sângele se retrăsese de acolo. Mai târziu
încetai de tot cu întăşurările picioarelor şi am urmat, timp de 8
„zile, a-i tace spălături complecte pe trup. Bolnavul începu să se
mişte şi dădea a înțelege cu mâinele şi picioarele, că i-a fost
Tău câtăva vreme ; observa că-i lipsise ceva la sănătate. Acum

A die Fa i m iu „i imăi iat a

 se aplică dușul pe şolduri, iar apoi dușul pe spinar
e: ele deş-
teptară sângele şi întăriră organismul întreg. Așa s'a
continuat
vreme de 3 săptămâni. Şi vedeţi! Preotul despre care
medicul
crezuse că n'are s'o mai ducă nici măcar patru ceasuri
tremă foarte bine, recăpătându-şi cu totul sănăta se în-
tea, Şi mai
trăi 16 ani. 3
Aţi văzut cum trebue tratat un om care capătă
un atac de
apoplexie. Aşa dar, dacă cineva e lovit de apople
xie, și e de-
parte până la medic, să ştiţi ce aveţi de făcut. Nu aplica
ţi pungi
de ghiaţă, ci făceţi să se retragă sângele din cap!
Trebuie să vă mai spun însă un lucru: Reconvalescenţa
navului se face foarte încet, atât în ceace privește. bol-
graiul, cât şi
gândir ea. Tot aşa au mers lucrurile şi cu preotul de mai sus.
După 7 săptămâni putea să spună iar pe „Tatăl nastru“! Il ui-
tase și a trebuit să-l înveţe iar, ca un copil mic. După
tămâni putu să citească din nou. Nici literite nu le 9 săp-
mai cunoştea:
și după trei sferturi de an a fost în stare dea
zica liturghia ;
chiar dacă n'a mai putut predica, dar şi-a putut
îndeplini tare
bine Slujba, Preotul a mai trăit apoi mulţi ani, petrec
ând bine
şi fericit.
i
Vedeţi deci că nu trebue să rămănem desnădăjduiţi şi inactiv
când cineva e lovit de apoplexie, căci de câte ori i
nu-i putem
aduce un ajutor decisiv! Aşa dar, în toate cazumile
acestea, in-
Huențaţi asupra sângelui ca să se retragă în jos
şi fortificaţi |
trupul. Şi atunci aţi tăcut tot ce vă stă în putinţ
ă.
9 „Apoplexie pulmonară
(Din „Testamentul meu“)
Când un coș de sobă nu se curăță des, fumul depun
de necurăţenie de tot îelul şi atunci se întâm e un strat
plă adesea că de
odată fumul nu mai este tras aiară, ci din
contra rămâa
umplând casa, şi coşul deci nu corespunde meniri e în sobă,
i sale. Tot
astiel se petrec lucrurile și la mulţi oameni. Prin
transpiraţie, prin
respiraţie, prin urină şi prin scaun, toate materi
ile uzate trebuesc
să fie eliminate din corp. Dar se puate prea
lesne întâmpla,
mai ales la oameni mai vârstnici, că transpiraţia
slăbeşte şi ca
şi în interiorul corpului, în plămâni șijîn organele
abdomenului, se
formează multe stagnaţiuni. Intr'un cuvânt, tot corpul
de tot felul de necurățenii, ca na coş cu funingine. se umpie
întâmplă Atunci se
adesea, mai ales la schimbarea temperaturii toamna şi
primăvara, că oameni bătrâni, intrând
odaie sau de afară în
ieşind din odaie la aer, cad jos și mor. De cele
mai multe ori
se întâmplă astfel de cazuri când temperatura e
umedă și rece.
- Atunci, după părerea mea, transpiraţia este impied
icată, o astiipare
generală se produce. Bolnavul devine foarte gândit
or şi neastâm-
părat, capătă o mare dificultate de respiraţie
şi în scurt timp,
adesea în câteva minute, se înăbuşește. Am întreb
at odată pe :
ifa
a
îi
le
Sade
ris
RE

?
> i E Pa Pa A ea NE ERE
PERIsciu SIE
dale atata ficaă oii
dd FAbca ui POP
ci: că i i a ile ici leace e a a
un medic, cum arată la întățişare un asemenea corp când i se
tace disecţia, şi el mi-a răspuns că toate bășicuţele plămânilor
sunt pline de flegmă; de aceea cauza morţii se numeşte apo-
plexie pulmonară. Oamenilor care sunt loviți de o escmenea
apoplexie le-au lipsit deci cuverita transpirație, cum şi eliminarea
prin respiraţie şi scaun.
Se poate însă foarte bine preveni această boală, căci are
nişt= semne premergătoare, numai dacă oamenii ar da atenţiune
semnelor. Astiel de oameni au respiraţia scurtă şi grea, o do-
vadă că există o îngusiare (strâmtorare), și că în piept se ailă
multe materii cari ar trebui să iasă ătară, insă pe care orga-
nismul nu le poate scoate. Apoi asemenea oameni au de sigur
şi scaunul neregulat, slăbit :îngrămădirile dinăuntru ocupă deci
un spaţiu mai mare şi strâmtorează căile : aşa din cauza aceasta
organele slabesc. Sub piele se adună materii, fiindcă nu se mai
face transpiraţia cum trebuie. Stagnaţiunile constituesc prin ur-
mare prima cauză a aploplexiei. ;
Cauza exterioară este o schimbare repede a temperaturii.
O temperatură caldă, uscată, eliminează ; pe câtă vreme însă- 0
temperatură umedă şi încărcată dă 0 contra lovitură. Dovadă
despre aceasta o dau un număr foarte mare de persoane prin
aceea că, dacă se strică vremea şi când temperatura devine u-
modă şi rece, ele trebuesc să lase mai multă urină decât atunci
când temperatura e caldă și uscată. Nu există oare mulţi oameni
cari arată mai exact decât un barometru schimbarea temperaturii ?
„ Asttel unii zic: „Picioarele-mi sunt astăzi grele ca plumbut
şi mă dor; sigur că vine un vânt tare și după aceea o ploaie
puternică, deşi acum încă nu se vede nici un noruleț pe cer“.
De ce cade barometrul? Aerul îl apasă. Să nu poată oare acrul
să exercite o conwa lovitură şi asupra pielei şi deci asnpra cor-
pulul? Nici o îndoială nu poate îi în această privinţă, Prin ur-
mare astiel de boale de picioare și alte intirmități corporale nu
sunt altceva decât un ieiuz a! transpirației. Dar după o furtună,
când aerul e curiţat, astiel de oameni în câteva minute au scăpat
de orice dureri. De ce dar, când s'a produs o suspendare ge-
nerală a activităţii, să nn. se poată ivi în tot corpul omenesc 0
suspendare subită a luruţionării, așa că organismul, împiedicat
în activitatea sa, se stărâmă? i :
Acum se naşte intrebarea: Cum se poate preveni un ase-
menea rău? Dacă transpirăția nu este în ordine, se poate lesne
vemedia acest rău ficând zilnic o spălătură. Prin aceasta se des-
chid porii, transpirația se ușureazăși căldura naturală se măreşte.
O cămaşe muiată în apă de flori de îân deschide porii şi absoarbe, |
aşa că se dă un ajutor însemnat organismului la eliminarea ma-
teriilor; şi faşa scurtă ajută ca şi cămaşa umedă, iar în mod şi
bai energic lucrează mantaua spaniolă. Dacă se vine astiel în
ajutorul naturii, atunci semi-baia va îortilica astiel organismul,
„încât tuncţiuniie strict necesare se vor îndeplini cu înlesnire. Se
Li
 poate recurge la o acţiune pe dinăuntru
și anume la eliminarea
prin urină, curățirea şi ameliorarea stoma
cului, asemenea şi la o.
acţiune asupra pieptului și abdomenului.
De obicei sunt loviți de apoplexie oame
au tușit mult, sau cărora li s'au pus ventu ni cari mai înainte-
ze sau li s'a luat mult
sânge. Toate acestea slăbesc foarta mult organ
poate îi cauza ismu!. Asemenea
şi un trai prea neactiv, de oarece în acest
corpul n'a fost pus niciodată în poziție de a da afară mater caz.
Am fost iile uzate.
chemat odată la un bătrân de 60 de
povestit: „De ani, caremi-a.
obicei am tușit mult toamna și prim
scoteam ăvara ; dacă
liegmă fără împiedecare, mă iăceam iar sănătos.
acum nu maj iese ilegmă Dar
de loc; mai
înainte aveam un bun
apetit, dar acum a dispărut cu totul.
Am căldură foarte puţină
şi mă ia cu frig și cu fiori când sullă
raţia mi se îngreunează din ce în ce un vântuleț rece, Respi-
mai mult, și am avut deja
multe decese, încât a trebuit să
cred că o să mi se taie respirația
cu totul din lipsă de aer. Picioarele îmi sunt de obice
de tot, încât nu mai sunt în stare i greoaia-
să
Asemenea simt și o melancolie foarte mă ocup cu o lucrare...
cesta am cunoscut mulţi inşi cari,
mare.“ Ca bolnavul a-
după astiel de Simptome, au
devenit prada morţii.
In tinerețea mea se caută a se prev
prin aceea că pacientul se piuneu în pat eni un asemenea rău
și lua ceai pentru asudat,
2—3 cești. Dacă beinavul asuda straş
nic de câteva ori, se ţă-
cea bine și socotea primejdia ca trecută,
Omului de care am pomenit mai sus,
i-am dat sfatul să:
iacă trei zile de-a rândul, de două ori
pe zi, o spălătură totală
şi odată pe zi o tașe scurtă, apoi
iarăş? pe săptămână două
semi-băi și trei spălături totale în pat şi zilnic
de coada. ealului, podbal şi pelin. In o ceașcă de ceai
mare de îleomă şi urina se ingroșă şi curând a scos o cantitate
au debarasat organismul
se turbură. A este aplicări
de necurățenii, tocmai după cum co-
şarul curăţă coșul încât fumul poate
iarăși să iasă prin olan. -
Apoplexia (Damblaua).
(Din „Cum trebue să trăiţi“)
Un domn suieria de mai mult timp de amețeli. Era de 63
de ani și cine e cunoscător în boale
putea să bănuiască o lo-
vitură apropiată de dambla. Intr'una din
zile, acest om vorbia.
mai cu furie, mişcările erau prea vioaie,
şi pe când lucra în-
cepu să vorbească cu o voce schimbat
ă cuvinte neințelese, se
învârti de colo până colo şi căzu sdrobit, Ce e de tăcut în ca-
zul acesta ?
Dacă avem apă fierbinte, să se pună
de iute picioarele până deasupra pulpe într'iînsa cât se -poate-
lor, Apa trebuie să fie de:
că
2U0—
i d și
.
 Această apă fierbinte măreşte foarte iute căldura firească,
“sângele e tras în jos dela cap și prin aceasta se înlătură îndată
damblaua. Bolnavul poate rămânea în apă 12—14 minute şi în-
dată îşi vă reveni în fire, după ce se va pune în pat. Dar dacă
se observă că picioarele se răcesc și că sângele se grămădește
ja cap, trebuie să repetăm baia de picioare. — Și. mâinile se.
pot pune degrabă în apă caldă, pentru ca să abatem. sângele
dela creeri. Să se pună pe pântece un cearceat îndoit de 8—10 :
ori, muiat în apă îierbinte; aceasta face ca sângele dela cap și
din piept să vină în pântece.
Dacă pe această cale am înlăturat lovitura de dambla, bol-
navul să fie spălat de 2 -3 ori pe zi cu apă. Prin acest mijloc
simplu restabilim starea obișnuită şi pentru a întări firea şi a-i
reda puterea de a lucra, cel mai bun lucru e.să facă 2—3 băi
reci de jumătate pe săptămână. bi
“Un om tăia lemne; deodată îi veni rău, o mână şi un pi-
cior îi amorţiră cu totul, pierdu graiul. Ce este de tăcut în
grabă?
ga Să se pună îndată bolnavul în pat, să se frece bine spi-
narea şi picioarele până se încălzeşte apa şi apoi să se pună
în grabă un cearceai pe pântece. Dacă nu putem căpăta îndată
apă caldă, să se frece cu o perie cât se poate de tare tălpile,
pentrucă prin, ridicarea căldurii sângele e tras în jos. Dacă bol-
navul îşi revine în fire, sau dacă a revenit căldura firească, lu-
crurile merg mai bine şi putem apoi îace ca, prin spălături, să
se reguleze mersul sângelui. Prin aceste mijloace toate urmările
zăului sunt împrăştiate.
Un om lovit de dambla se poate păzi cât se poate de lesne
de cele mai rele urmări, dacă îi iacem, cât se poate mai în
grabă, un duș la cap şi după 2—3 ore un duș la genunchi. Prin
cel dintâi sângele e respins dela cap, prin al doilea mânat
în jos. .
loan, de 49 de ani, e lovit de dambla. O mână, un pi-
„ciur şi toată partea corpului sunt fără simţire și tără de căldură;
gura e strâmbată şi vorba șoptită așa că d'abia se înţelege.
După patru săptămâni începu cura de apă, pentrucă n'a mai gă-
sit un alt mijloc.
1) In fiecare zi bolnavul primi un duș la cap şi unul pe
genunchi sau pe șold, cu toate că era greu să i le facă.
2) Odata sau de două ori pe zi spălături cu apă și oțet
pe tot corpul.
După puţine zile bolnavul începu să simtă piciorul paralizat
şi simţirea apăru pe toată partea corpului. Puțin după aceea a
început a avea dureri mari, din timp în timp, în picioarele amor-
ţite, cari dureri erau prevestitoarele vindecării.
Așa s'a făcut patru săptămâni întruna; după aceea făcu
„duşuri îutregi și una sau două s ălături pe zi. Din zi în zi sa
îmbunătăţit starea întreagă, vorba era mai lămurită și timp de
 mp
397

patru săptămâni umbla sprijinindu-se pe un baston, fiind

întărit
trupeşte și suileteşte.
După o câutare de șase saptămâni, toate urmările lovi-.
turii de dambla fură înlăturare.
Spălăturile măriră căldura și produseră o sudoare mai bo-
gată și astiel împrospătară tot corpuh Duşurile lucrară înviind şi
întărind tot corpul şi înlesnind mersul puternic al sângelui. Prin
dușurile puternice toată maşina a fost sguduită şi o lucrare pu-
ternică s'a ivit în tot trupul. Să mai amintim că toate aceste mi-
jloace întrebuințate în şirul care le-am descris, nu plictisi
au pe
bolnav, ci erau privite de el ca o mare binefacere.
Un om de 74 de ani e apucat de amețeli grozave, vorba.
îi deveni încurcată. Așa umblă câteva zile şi se bănuia o dam-
bla. In sfârşit lăsă lucrul și se pune în pat, căci nu se mai simţia
bine; începu, să răsuile greu, nu mai scotea o vorbă şi cei
ce-l
înconjurau văzură limpede că iusese lovit de dambla.
Sfatul cel bun, de a freca bine picioarele cu apă și oțet,
de
a le înveli apoi într'o pătură şi de a reincepe aceasta după
un
ceas, făcu pe bătrân să-și revină în fire. Vorba bălbăită deveni
mai curată și după cinci ore întrebă ce i se întâmplase, căci
nu.
știu nimic,
Spălăturile cu apă și oțet, odată sau de două ori pe zi:
aduseră pe om iarăși în stare de a munci.

Năduşala la picioare
„Nu știu ce să mă îac şi cum să scap de atâta nădușa
lă:
la picioare !* Aşă se plâng mulţi. Picioarele sunt când reci,
când.
calde cu junghiuri, ş'apoi ce miros greu aul
Așă este, dar răul poate îi şi mai mare, dacă se opreşt
asudarea ; urmările pot îi din cele mai triste, Cunosc e
pe un
domn căruia i s'a spus să-și spele zilnic picioarele cu
apă rece:
de câteva ori căci astiel asudarea va încetă. Așă a fost;asu-
darea a dispărut. Dar urmările ? In locul nădușelii la picioa
re,
veni o boală grea. Intreb pe orice om cu minte:
Se poate cere:
așă cevă? Cine vrea să gonească pe vulpe din gaura
ei, nu tre-
bue să astupe gaura. De un asemenea vânător ar râde și
curcile..
Asudarea picioarelor provine din nişte sucuri stricat
e, ce
strică şi oasele îh care intră. Aceastae cauza mirosu
lui grozav,
ce gonește din casă oameni şi chiar animale şi este
o pacoste:
mare pentru nenorocitul de care se fereşte toată lumea.
A Ce e de făcut? j
O haină căzută în păcură, şi care împrăștie un miros urit,
nu vei căută s'o cureţi, ştergând:o din când în când cuun bu- .
rete ?; Spălătoreasa va face o leşie bună și va spăla haina cum.
se cade, opărind-o. Un spălător bun al sudorii picioarelor va îi
acela care va dizolva, va spăla și scoate toate
sucurile stricate:
EEE
IESE SOE OE RE,
E POOR E DIR E OO OD IRI

598

“și stricăcioase. Totodată el trebuie să vindece şi să intărească

Şi pielea cu oasele, cari vor îi suterit. E
Mai bine şi, mai sigur es.e de a întăşura picioarele în cârpe
muiate în apă în care au fost opărite /lori de fân sau rămurele
de brad. Aceste comprese extrag sucurile și buruenile au tot-
odată un efect întăritor.
Timp de zece zile să se pună de 5—6 ori aceste com-
prese; apoi timp da 14 zile, zilnic o baie caldă“de picioare
(până la pulpe) de câte zece minute totdeauna urmată de spă-
lături reci (cel mult timp de un minut). In fine va îi destul pe
săptămână o compresă la picioare, cum s'a descris mai sus, sau -
-o baie de picioare. După încetarea năduşelilor e foarte bine de
-a umbla prin iarbă udă din când în când, câte un sfert de ceas. .
, “Cine nu poate face aceasta, să umble desculț prin cameră câteva
minute. Nu poate crede cineva, ce mut bine face aceasta pi-
ciorului ; aerul, atingând direct piciorul scăpat din strânsoarea
“iorapilui, il înviorează, şi-l întărește. Acesta e un lucru probat,
încercat și nu poate îi pus la indoială.

Asudarea nesănătoasă a corpului

In atară de nădușelile de picioare mai sunt nădușelile ne-
SE sănătoase ale corpului, Un domn asudă noaptea atât de tare,
za încât dimineaţa salteaua era udă, precum şi perna şi plapuma;
acest necaz greu nocturn îl umplea de grijă și de îrică totdeauna
înainte de tuicare. i
p La acest rău se mai asocia încă un inconvenient tot aşa
de mare. Oricât de mult îngrija de sine şi se păzia, şi oricât de
bine se învelia şi se îmbrăca, acest, domn nu putea să scape
niciodată de guturai în timpul iernii.
» Această boală nu se poate vindeca repede; trebue să ne
gândim numai la întărirea treptată a corpului slăbit de atâtea
năduşeli şi la eliminarea continuă a sucurilor stricate. Un ase-
menea pacient nu trebuie să devină nerăbdător, Al nostru a do-
vedit ce poate îace apa fiind aplicată cu stăruință şi punctuali-
tate. El a fost răsplătit printr'o sănătate deplină. „Cu atâta însă
nu mă mulțumesc, va zice cineva. Dacă aş îi apucat de această
boală, ce ar trebui să tac.?* R
Răspunsul meu este: Imbracă de 'trei ori pe săptămână
mantaua spaniolă. Dacă peste zi n'a: timp, atunci îmbracă man-
-_+aua la culcare, drept cămașă de noapte, timp de 1—2 ceasuri.
Spală-te de 2—3 ori pe săptămână sau, dacă nu ai somn, ca
“pacientul nostru, atunci să te speli pe tot corpul repede peste
noapte de 2—3 ori. Dacă vei îi năduşit să te îreci mai bine,
dar iute, apoi culcă-te fără a te şterge, şi acopere-te bine; dacă
se poate însă patul să nu fie într'o cameră de tot rece. Ţine
minte bine: Trebuie să începi aplicările cu mantaua spaniolă.
După ce ai simţit efectele -ei binetăcătoare, va îi în avantagiui
 299

tău de a o puria cel puţin odată pe săptămână pentru 1 sau 2

ceasuri. Ca adaos tavorabil se poate face .o spălătură generală
pe săptămână.
Aș putea numi un mare număr de persoans, cari la înce-
put se feriau de apă, crezând că le poate iace rău, dar mai
târziu au devenit mari, prieteni ai apei. Un cățeluş se svârcoleşte
grozav şi geme plângător când vreau să-l arunc în apă. Am vă-
zut mulți viteji de aceştia. Insă cei cari la început bălăciau
numai in apă şi fugeau de ea, au devenit cu timpul înotători
excelenți. |

A năduşi mult şi lesne

Sunt naturi cari năduşesc foarte lesne şi mut; aceşti oa-
„meni se umplu de sudori la cea mai mică incordare şi de aceea
„obosesc îndată şi sunt foarte expuși guturaiului, zăcelilor, infla-
„maţiilor, etc.
“Un funcţionar, care m'a vizitat intr'o zi, mi s'a plâns că nu
e sănătos, că suierea mult de Iespiraţie grea şi câ medicii
îl
„cted bolnav de ficat şi de rinichi; dar că răul cel mai mare.
este că nu poate suferi nici un medicament: el varsă otice înghite.
Eu îl întrerupsei zicând : „Ba aceasta e cel mai mare N010c,
mi se pare că dumneata nădușeşti mult când umbli, şi dimi-
neaţa când te scoli. Boa
„— Da, așa este; dar de unde știi aceasta? întrebă -el,
Eu simţisem deja mirosul greu de sudoare, dar nu răspun
sei la intrebarea lui, ci-l stătuii să umple o putină cu apă -
rece. co
CA
fie
Ziape
“Când soseşte acasă plin de nădușală, să se desbrace iute,
să se
așeze în pultină până la stomac şi să-şi spele bustul
bine şi. ss
DĂ
iute ; aceasta să ţină cel mult un minut. Apoi, lără
a' se şterge,
să se imbrace iute şi să umble prin odaie ca un sfert de
ceas.
—te? strigă domnul funcționar, vrei să răzi de mine, părinte
Doamne fereşte! M'ar lovi apoplexia la moment. Mi ?
s'a spus
de atâtea ori ca să mă îeresc de orice răceală şi udare,
şi stinția
ta Îmi zice să intru îu putina cu apă rece!"
Am rămas liniştit, dar am trebuit să desvo't toată elotinţ
a,
“spre a tace pe acel domn să înțeleagă că procedeul
nu era de
loc vătămător. Intre altele J'am intrebat:
A
—Când vii acasă pădușit încât iţi curge apă sărată
şi pe obraz și degetele ţi se lipesc, ai avut oare vreo pe frunte
-de
dată irică
a-ţi spăla îndată mâinile şi iața cu apă rece? .
— Mă spăl totdeauna, — răspunse dânsul,
— Ai simţit cel mai mic rău ?—întrebai din nou.
“Ahgioparel se gândi puţin, apoi răspunse ;
aaa i 4 &
— Ei bine — urmai cu, — fă odată acelaș bine
întreg nădușit: promite-mi că vei încerca măcar odată“și corpului
. ş
După un moment de tăcere el îmi promise. —
„mâni mai târziu Vam întâlnit iarăși şi l'am întrebat: Două săptă- -

Li
 sicaii ti PRI e co n 0 pai RN e0 cete cu Cat Se cae i
SR. .

400

— Ei mai trăeşti domnule ? Ce ai păţit?

— ţi sunt prea recunoscător, părinte, răspunse el: Acum
nu mai am nici o tiică. Oare de aci înainte pot urma mai des
aşa? Văd că-mi îace mult bine“: -
i Intradevăr a mers tot mai bine; toate relele din corp s'au
înlăturat treptat. :
Dacă toţi, pe cari i-am sfătuit ca un amic, ar îi ascultat aşa
(unii mă răsplătesc prin râsete şi batjocuri), n'ar îi avut atâtea
ceasuri amare, şi n'ar îi murit în dureri aşa de timpuriu, ba
poate c'ar trăi şi astăzi.
“Conservarea unei clădiri nu e greu lucru, dacă cercetezi
totul în fiecare an şi repari orice stricăciune la zidărie sau la
acoperiş. Capriciile sau toanele zilnice și dispoziţia rea sunt
stricăciuni la zidăria ființei noastre adeseori prăpădită. Omul tâ-
răşte cu sine sute de toane și indispoziţii de acestea pe săp-
tămână şi multe mii pe fiecare lună și pe fiecare an.
Multe, ba cele mai multe din toate aceste urzici și spini,
sau cum să le numim, își au rădăcina în indispoziţiuni mici, în.
turburări ale corpului. Sunt mușchi de coperiș sau pari de lemn:
în bordeiul șubred al trupului tău, nu periculoşi, dar jenanţi; ei
răpesc mult veselia, bucuria și mulţumirea suiletească. Unii pot:
deveni vătămători cu timpul corpului şi spiritului: pot face viaţa
să devină multora nesuierită. | :
Singura aplicare, astiel cum a făcut-o iuncţionarul, e destul:
adeseori de a da omului un humor, o dispoziţie bună. Unii vor
râde poate de această observaţie. Pentru mine e indiferent: iro-
nia nu poate înlătura adevărul.
Mai sunt dator a face aci o observaţie: Oamenii nu se tem
poate de nimic aşa de tare în viaţă, decât dacă ar îi să între-
buințeze apa rece când sunt asudați. Aceasta părere provine
poate de acolo, că unii s'au îmbolnăvit rău dacă, fiind nădușşiţi
tare, au venit fără veste în contact cu frigul, sau dacă s'au
expus la aer rece şi mai ales la curent. Toate acestea le admit
bucuros. Principiile mele, câștigate după atâta experienţă și
exercițiu, sunt:
a) Cine e ud de sudoare, de ploae, etc., nu trebuie să se
expunăla răceală şi curent, căci s'ar îmbolnăvi.
b) Cui i-e îrig, să nu se iolosească de apă.
, Cine e udat de ploaie să se îmbrace cât mai iute în:
haine uscate.
d) Cine însă asudă, fie de boală sau de umblet și muncă,
poate face o baie rece repede (nici un minut, cum am arătat
deja), sau să-și spele corpul iute cu apă rece; apoi, îără a se
şterge, să îmbrace iute haine uscate și să facă mișcăre, până
ce se svântă corpul, Aceasta ar trebui să liniştească şi să mul--
țumească odată şi pe oamenii cei mai sanguini șimai iuți de sânge:
 Li
Melancolia
Prin muncă şi afaceri prea multe un domn și-a atras ur-
mătoarea boală : li vâjâiau urechile, capul îi era greu, nu mai putea
„cugeta bine şi memoria îi era slăbită, aşa că nu mai'era ca-
pabil să-și îacă datoria. Totodată era cuprins de o melancolie
nespusă şi adeseori tresăria la orice sgomot, ca apucat de frică.
Nu dormia bine. Omul fusese viguros, de acum puterile îl pă-
răsiau şi greutatea corpului îi scădea.
Acest bolnav, prea melancolic, s'a supus în Wrishofen
tratamentului următor: Udarea bustului și a spinării; a umblat
prin apă; două înfășurări pe săptămână şi o manta spaniolă;
intern ua picături de pelin, câteodată amestecate cu arnică sau
și cu cintaură. El laudă mult efectele acestor picături. După o
cură de două luni s'a simțit pe deplin sănătos şi capabil de a
munci; melancolia la părăsit; el a devenit vesel şi a rămas
așa. Greutatea corpului avea 10 kilograme mai mult.

Ameţeli

Un preot în vârstă ca de 30 de ani, simţia că-i pier ne-

contenit puterile, mai ales ale picioarelor. Numai cu mare greu-
tate putea umbla un siert de ceas și ise părea că va cădea de
oboseală. Atară de asta avea amețeli multe, aşa că nu putea sta
mult timp în picioare, fără a se ţine de ceva solid. Dacă îi mai
trecea ameţeala, simţea o presiune puternică în piept şi o frică,
par'că avea să-l lovească apoplexia. ai da
Pacientul a întrebuințat multe ape minerale şi medicamente
fără folos. Judecând după exterior, ai îi zis că era sănătos;
apetitul era în regulă, dar omul nu prea putea dormi.
i Deja de trei săptămâni el nu-și mai căuta de afaceri; um-
bla zilnic mult desculţ (prin iarbă, pe pietre ude şi prin apă până
la genunchi) ; la început i se aplicau zilnic două udări pe bust
şi una pe genunchi; mai târziu semi-băi şi băi în sudori. La îi-
nele curei a încercat să meargă într'o zi 4 ceasuri și a reușit
fără oboseală, Acum se simțea sănătos de tot şi era bine dispus.
“După puţin îşi putu vedea mai departe de aiaceri.
IL

Ameţeli la un moşneag
j EĂ SI
Cd
Va
pe
MtezDIS
R=:a pRăTEIiROe
i
Un domn, în etate de 71 de ani, povesteşte: 7ise
zogz
In
ST,
ae
nsOD
aARI
a
Oai
Se4PNsea
RI

„Am adeseori amețeli mari și câteodată presiuni puternice

asupra capului; picioarele-mi sunt câteodată de tot reci și, când
mă simt bine la cap, am de regulă o greutate mare în abdomen
(burtă). N'am scaun niciodată îără să iau un purgativ. Cartea
„Cura de apă“ m'a făcut să întreb, dacă la vârsta mea înaintată
se mai poate întrebuința apa cu succes ; de nu, atunci mă las în voia
26
NE OPC TIP O RR E POPIPEE POOL TPI UC PEPI: SPINI PPP PIPI SPOT III PI
Ț

402

soartei. Dacă mai e posibil ceva, voi intra în apă rece, ca ori
ce tânăr“.
In trei săptămâni moșul nostru s'a făcut atât de bine, încât
îi părea rău că-și părăsise postul,
Aplicările au fost următoarele: Ziua 1: Dimineaţa, spălarea
bustului cu apă și oţet, apoi uwiarea genunchilor; seara, o bae -
caldă de picioare cu cenuşe şi sare, timp de 14 minute. Ziua 2:
Dimineaţa, iarăşi udarea bustului, apoi imediat umblare pe pietre
ude (5 minute); după amiază, o bae rece de șezut, timp de un
minut. Ziua 3: Dimineaţa, umblarea prin apă timp de 2 minute;
apoi imediat a ţinut braţele întregi în apă; după amiază, o u-
dare pe bust, spre seară o bae de șezut. Ziua 4: Dimineaţa, um-
blarea prin apă până la genunchi (3 minute) ; imediat apoi bra-
țele în apă (2 minute); după amiază o udare a spinării. Ziua
5: Dimineaţa o udare pe spinare; după amiază o semi-bae
(un minut).
Ultimele aplicări mai tari s'au continuat. Ameţelile au trecut
de tot; scaunul a venit în regulă; gazele rele se înlăturaseră;
căldura generală naturală s'a restabilit și astiel mașina s'a în-
dreptat. Moşneagul nostru deveni vesel şi sprinten ca un îflăcău.
Va întreba poate cineva: de ce la acest om bătrân s'a tăcut
numai 0 singură aplicare caldă și nu s'a procedat cu mai multe
aplicări calde ? A
Cauza este că bătrânul mai avea ceva îorță şi căldură na-
turală; altfel ar îi trebuit să se spele noaptea, sculându-se din
pat, cu apă caldă cu sare, sau cu oțet șiapă, spre a căpăta o căl-
dură mai mare naturală. Dacă la oameni bătrâni se măreşte căldura
naturală prin spălături calde, atunci ei se lasă în curând de apă
caldă şi preferă pe cea rece, pentrucă simt un efect mai bun
şi o căldură naturală sporită.
Un preot de 88 de ani avea amețeli aşa de mari, încât nu
se mai putea uita în sus şi nu putea umbla singur pe drum: era
cam gras. Din tot exteriorul se vedea că sărmanul nu mai avea
căldură naturală. Cu toate aceste defecte, cari ar putea face pe
cineva să creadă că nu mai era nimic de făcut cu apă, el s'a
întinerit apoi la față ca prin minune. Ameţelile au dispărut, pre-
cum și orice îrică pe când umbla; în fine bătrânul fu ca o lampă,
ce avea nevoie de gaz spre a mai putea arde.
Citind, un om în etate va întreba: Ce leacuri i s'au dat?
Răspunsul este:
In prima zi, se întăşură petot corpul (comprese) dela sub-
suori în jos, cu o cârpă muiată în apă caldă, în care 's'au opărit
ilori de fân, timp de 1 ceas și jumătate; după amiază o spălătură e

cu apă și oțet, de tot caldă. A doua zi dimineaţa aburi la pi-

cioare, timp de 20 minute; imediat apoi se uda iute cu apă rece;
după amiază iar o spălătură generală, ca în prima zi.'A treia
zi: aburi la cap (20 minute); apoi imediat udarea bustului, apoi
a genunchilor; după amiază îmbrăca o cămașă udă, timp del
 “ceas şi jumătate. A cincea zi: dimineaţa bae caldă
“cu cenușă de picioare
şi sare; după amiază o udar a bustul
eui și a genunchilor.
De aci înainte numai apă rece, şi anume alter
“bustului și a genunchilor înainte de amiază; nativ : udarea
două ceasuri mai
târziu: umblarea în apă şi braţele în apă; după
amiază numai
udarea bustului,
„A urmat aşa vreo şase zile şi era destul ca pe
“să spele odută sau de două ori peste noapte săptămână
(din pat) tot corpul
Și să se culce din nou. Acasă nu era altce
va necesar, decât a
umbla pe săptămână de două ori în apă și a
ţine braţele în apă.
Pe săptămână o bae de șezut, care poate fi
și caldă. Intern un
“ceai de fenicul, jaleş şi coada şoricelului.

Oitica (Ftizia)
Ca un șarpe ce stă ascuns în iarbă sau între
“așteaptă prada, aşa stă ascunsă şi oitica pietre şi-şi
, care adeseori se află
în corp cu mult mai înainte dea se manii
esta. Inceputul ei este
“0 putrezire, ce se produce în vreun loc, se
prin puroi şi distruge organele corpului.
întinde din ce în ce
Aceasta se poate face
în piept, în plămâni, în pieliţa coastelor, în
abdomen, în maţ şi
în rinichi, în gât, în gâtlej, în omușor, etc.,
care toate sunt Ore
ganele cele mai nobil
e.
In orice loc unde se arată o asemeneaputrezire, vin în
curând turburări în circulaţia sângelui,
în sânge și în sucuri,
“Omul isbit de aceasta pățeşte ca pomul,
ale cărui frunze încep
să îngălbenească şi să cadă înainte de timp.
„hrană destulă, de aceea se veștejește, se Pomul nu mai are
usucă. Aci nu mai a-
Jjută soarele, nici aerul curat. Tot așa pute
m zice și despre omul
oiticos. Sângele, acest suc vital, scade,
bolnavul se usucă şi în
fine se stinge ca o lumânare, nemai fiind în stare
Dacă oltica
de a mai trăi.
a prins odată rădăcini adânci și. a distru
“un organ al corpului, atunci omul e s
pierdut. Dacă însă a început
“să se încuibeze într'o parte sau într'alta
a organismului, atunci
„“se poate opera foart. lesne o vindecare
cu apă. Lucrul cel mai
trist la acești bolnavi este că primele simptome
par așa de ne-
însemnate, Bolnavul are numai o tuse slabă,
care nici nu-l prea
supără. Nici nu e silit să scuipe, sau foarte
puțin. Dacă din când.
în când tusea e mai tare, atunci bolnavul
se consolează că nu
“e altceva decât un guturai uşor, după cum
a mai avutşi care
-0 să treacă, ca şi altă dată. Chiar daci corpu
l devine mai veș-
ted şi ofticosul simte că-i scad puterile, el tot
găsește vreo scuză.
Adeseori zice: „De astă dată guturaiul ţine
ceva mai mult, dar
“tot îmi pot căuta de afaceri“,
De obicei aceşti bolnavi, în acest stadiu al boaiei
ferit deja mai , au su- Epă
mult de cum cred ei: formațiunea de sânge
scăzut, sucurile s'au împuţinat și locuzile atacate se întind a
tot
 bună seamă
mai departe. Dacă atunci bolnavul caută ajutor, de
uințea ză servește
că e prea târziu şi orice face şi întreb
mai mult numai spre a-i scurta zilele. de anu
Toate acestea le spun spre a îndemna pe oricine
sub numel e de gu-
neglija asemenea stări, ce umplu toată lumea
ajuns la un
turai. In cazurile în cari o oftică a progresat şi a (declar a-
grad mai mare, nu mai încerc a face ceva cu apă
ui
ceasta din capul locului, oricărui pacient), căci starea corpul
așa de absurd,
nu mai poate lupta cu apă rece. Aceasta ar îitot
prăpăd it ar vrea să trânte ască pe un uriaș
ca și când un om
viguros.
„. Ottica înaintată se recunoaște prin aceea că bolnavul tu-
că respiră greu,
şeşte adeseori, că scuipă mai multă flegmă; apoi pluteşte încă
că-i lipseşte poita de mâncare etc. Cât timp îlegma
e să pierde m orice speranţă;
pe apă (să se tacă încercare), nu trebui găsi un
atunci cam greu se mai poate
dacă însă cade la tund, aştept e în
și să-și
Jeac. Bolnavul să se împace cu Dumnezeu
linişte ceasul din urmă.
Eu susţin ins— ăşi aş putea cita o serie de exemple — că
remediu. Ea
la începutul ofticei apa este primul şi cel mai bun
a incepu t să se veștejească,
împrospătează şi înviorează corpul ce i; ea pro-
“având efectul uleiului ce turnă m între roatel e maşini
ţie vie a sângel ui și deştea ptă astiel o viață nouă
duce o circula sită scutură
Apoi cum o
în organismul devenit slab şi neactiv. ează,
ă sucuri le putrez ite şi le elimin
boabele de mac, ea scutur nici-
le înlătură. Să se observe însă bine: să nu se întrebuinţeze
tare. trebuie să
odată aplicări dizolvante tari şi cari eliminează
ismul pentru ca natura fortificată
căutăm mai mult a întări organ e de toate
a goni materi ile putred e, Inaint
să fie în stare însăși slăbită , sleită
să nu fie
precauţiunea reclamă ca căldura naturală Aici se
însem na a hrăni boala.
şi stinsă cu totul, Aceasta ar sc să în-
aplică ri ce ţin scurt timp ; ele trebue
recomundă numai corpul ui
le fac asupra
vioreze, să fortitice. Eu n'aş îndrăsni să .
întreg, când simptomele indică o progresare susa aolticei
corpul ui, atunci
Când boala îşi are sediul în partea de
entă, impre ună cu
udarea super ioară (pe bust) e o aplicare excel
Când timpul
udarea genunchilor, cel mult o jumătate de minut. umbla desculţ
area cea mai bună este a
e îrumos şi cald, aplic
corpul şi să nu
prin iarba umedă. Aceasta întăreşte mai mult
tace vreun rău. E bine a um-
ne temem nici odată că ne poate și tace cir-
aceas ta atrag e sânge le în jos
bla şi pe pietre ude: rea sângelui.
îiorma
culaţia sângelui mai vie, ceeace ajută la i,
Să mai spunem aici ceva şi despre hrana acestor bolnav a
Aceast
cărora li se cântă adeseori: „Mănâncă bine și bea bine“. mai bună;
e o mare greșal ă. Mânca rea cea mai simplă e cea
mânca re ce poate suport a
nimic ardeiaât, pipărat, acru; orice creasc ă, este
îl face să prospe re şi să
copilul mai uşor şi care curioasă
cea mai potrivită și pentru bolnavi. lată o experiență
 ce am făcut: Când vedeam pe un bolnav că mănâncă bucuros
lucruri sărate, că punea sare pe pâine, că îi plăceau acriturile,
pentru mine era semnul cel mai sigur despre existența oiticei.
Un mijloc de hrană foarte bun este laptele; însă nu numai
laptele: bolnavul s'ar plictisi de el. Sunt de recomandat şi su-
pele tari, alternând cu alte mâncări; apoi plăcinte simple, fără
zahăr sau dulceţuri multe. Băutura cea mai naturală este apa,
de care nu i se urăște cuiva niciodată, poate şi amestecată cu
ceva vin bun. E bun şi laptele bătut sau covăsit. Nu recomand
berea şi vinul. :
Mai e de făcut o observaţie. In stadiul mai înaintat al
acestei boale pacientul e apucat de îriguri tot mai violente; aci
asudă, aci răcește corpul. Acestea nu pot îi combătute cu suc-
ces, însă bolnavul se ușurează dacă după asndare (călduri) i
se spală bine spinarea, pieptul şi abdomenul cu apă rece. -
O persoană a fost traţată mai mult timp de un medic ce-
lebru, fără succes. In cele din urmă, ne mai putând urma la
şcoală, i se dete deocamdată un concediu de nouă luni. După -
expirarea acestui termen, starea ei nu s'a făcut cu mult mai bine;
medicul i-a dat un certilicat declarând-o de incurabilă, aşa dar
incapabilă şi pentru viitor de a-şi împlini misiunea. Amicii i-au
zecomandat apa și ea şi-a ales locuința întrun sat vecin cu co-
muna mea. La început pacienta nu era în stare să umble o ju-
mătate de ceas, aşa se simţia de slabă.
Ea a întrebuințat aplicările de apă prescrise şi după 4—5
săptămâni s'a restabilit cu totul. A cerut atunci să i se redea
postul, ceeace s'a făcut numai după multă trudă şi alergătură.
Lumea nu prea credea în această vindecare. Ea s'a prezentat
ministrului, care s'a mirat de sănătatea ei robustă, dar şi mai
„mult de cuvântul îatal de incurabilă din certificatul medicului.
Acum ea este iarăşi în postul ei, se bucură de cea mai
bună sănătate şi își face minunat datoria. N'am aflat niciodată
ce anume boală au găsit medicii la această pacientă. Insă toate
“simptomele arătau că ea era pe cale de a oftica. Fratele ei mu-
„rise de această boală şi ea a spus că, înainte de moarte, el su-
ierise tocmai ca dânsa. Pentru dânsa n'a fost tocmai prea târziu
„de a învinge boala, ceeace a tăcut apa.
Ca remediu s'a prescris : A sta mult în aer curat, a umbla
desculță de dimineaţă prin rouă; băi dela cele mai mici și mai
uşoare până la cele mai tari, toate reci. Apoi a armat,„ceai de
“buruieni și mâncări simple și hrănitoare.
„Un domn de bună condiţie povesteşte: „Niciodată numam.
Ducurat de o sănătate deplină, cum este dat unor oameni în toată
viaţa lor. Cu toate acestea am putut să-mi termin studiile şi până
“acum mi-am căutat de atacerile profesiunii mele. De câţiva ani
însă s'au schimbat lucrurile. Ori unde mă duc, toţi se uită la
„mine îngrijaţi şi adeseori am auzit pe amicii mei șoptind: N'o
“să mai trăiască mult!
tn PI PR PO
OC IO OPEC
eabsi PE PIE EP PEPI EP SI
TONE SOSOROS PI II CT PAI

406

„Pentru mine ideia de moarte nu e un musafir străin, căci

nu sunt orb ca să nu văd simptomele. După cum mi-a dispărut
culoarea sănătoasă din obraz, tot aşa mi-au pierit și forțele. Lipsa:
de poita de mâncare arată în destul că în corp s'a isprăvit resor-
tul, torţa vitală, şi că viaţa e gata să se trângă. Mă chinuește o.
respiraţie grea şi, mai mult încă, o tuse de care se sperie şi
alţii, — mesageri siguri pentru lumea cealaltă. Medicii declară
că sunt ofticos. De câtva timp m'au părăsit, dar mă sfătuesc să
mă duc la Meran, într'o climă mai dulce.
„Biet nenorocit! îmi ziceam eu; nici nu mori acasă, ci în.
străinătate ! Eram în drum spre Meran când. am auzit despre:
efectele apei și m'am iniormat dacă apa ar mai putea ajuta ceva
şi naturii mele şubrede. Mi s'a pus ca să încerc. Inceputul n'a
fost uşor. Purtam haine foarte calde şi tot îmi era îr:g. De odată
mi s'a spus: cămaşa de lână ce o porţi pe piele și legătura
groasă de lână dela gât trebue să 1e dai la o parte. Nu ştiam;
ce să cred. Cum va îi oare în niște haine ce vor îi mai mult:
răcoritoare, decât încălzitoare? Şi apoi apa rece mă făcea să
simt fiori. Era aproape să nu încep cura. Aplicările începură
cu luare aminte şi prea moderat, cu totul altfel de cum ar crede
cineva. Curată minune ! Chiar după două zile am putut să arunc
de pe mine o haină de lână, fără să simt urmări rele; după >
zile am sacrificat a doua haină. După 6—7 zile am aruncat și
şalul dela gât.
„Prin aplicările de apă am obţinut o căldură naturală foarte
plăcută, mergând din ce în ce mai bine. Crescând căldura na-
turală, a căzut respiraţia grea și tusea a slăbit. Tot așa mi sa
îudreptat și dispoziţia sufletească. Mai înainte auziam pe unii
zicând: „Cât va mai trăi oare acesta ?“ lar acum ziceau: „Ce:
bine îi merge!“ Tratamentul a ţinut şase săptămâni. Contrar aș-
teptărilor mele şi spre mirarea tuturor cari mă văzuseră înainte, n'am:
apucat drumul spre lumea cealaltă, ci cu o viaţă nouă, mi-am
căutat iarăși de afaceri. Am mulțumit lui Dumnezeu, creatorul
meu, pentru vindecare, precum şi că ne-a dat în apă un reme-
diu aşa de puternic și la îndemână. Ași sfătui pe toţi oamenii:
Faceţi cunoştinţă cu apa şi cu efectele ei în călătoria voastră-
prin viață, veţi scăpa de multe neplăceri şi vă veţi împlini mi-
siunea mult mai fericiţi şi mai mulţumiţi, — căci după această,
sămânță semănată în chemarea noastră se măsoară şi recolta
din lumea cealaltă.
„Ai dori să ştii, iubite cititor, cum s'a aplicat apa la mine?
Zilnic corpul meu superior a primit pe bust, două udări,.
La început mi se turma apă numai o jumătate de minut; după
câtva timp un minut. Apoi zilnic am trebuit să umblu prin iarbă
udă, pe pietre umede. Ca oricine, aşa credeam și eu că prin
aceasta îmi voi atrage tot felul de boale. Insă nu trecu mult și
începui să am 0 sensaţie plăcută şi îmi venia să umblu tot
desculț. Se apropia iarna. Umblai un minut prin zăpadă proas-
 407

pătă. E întiorător când auzi. Eu de asemenea

am simţit fiori prin
tot corpul, pe când mă descălțam de ghete
şi de ciorapi.
Singur imi făceam curaj. Dar dacă începi odată,
tigat. M'am „convins despre efectul binefăcător, ai câş-
la care nu mă
așteptasem niciodată. După cererea mea mi s'a permi
s a um»
bla mai des prin zăpadă şi pot asigura sus și
tare pe oricine
se teme de apă, că în viaţă n'am simțit atâta căldur
ă naturală,
ca în urma acelor alergări prin zăpadă. Două
minute, cel mult
trei, picioarele te ustură de răceala zăpezii ; apoi
se desvoltă o
căldură, parcă ai îi umblat prin urzici.
„In puţine zile am ajuns aşa departe, încât nu
prin zăpadă numai un minut, ci 10, până la un stert alergam
de ceas.
Tocmai umblarea prin zăpadă acontribuit la creşte
rea forțelor şi
la slăbirea respirației grele. Despre guturai nu
mai era nici
urmă : Dacă mi S'ar îi povestit aşa ceva înainte, aşi
fi zis că e
0 prostie, o nebunie o ruinare a sănătății.
„Timp de 14 zile am urmat așa. Apoi am încetat umbla-
tul desculţ şi au rămas numai udănle bustului şi ale
abdomenu-
lui în formă mai tare, odată sau de două ori pe zi.
După vre'o
trei săptămâni organismul era în regulă. Până la însănătoșire
deplină au mai trecut alte 3 săptămâni. In loc de a a
mă duce la
Meran şi a muri acolo, m'am întors acasă spre a-mi
îndeplini
aci cum se cuvine misiunea mea“.
Un om vine și-mi povestește:
„Mă simt rău în gât şi în piept. La început am avut
guturai rău; apoi am pierdut glasul; săptămâni de un
zile mă ar-
dea rău în gât şi piept şi aveam adeseori friguri. Am
avut mai
mulţi doctori şi am trebuit să fac gargară şi să înghit
multe.
Acum am slăbit de tot şi de multnu mai pot lucra nimic;
a um-
bla imi vine mai uşor, Picioarele îmi sunt totdeauna reci,
de mâncare mai bună decât în trecut“.
poita
Aplicările: 1) — Zilnic de două ori udarea genunchilor sau
umblare prin apă. — 2) Zilnic, înainte şi după amiază
udare a bustului. — 3) A bea zilnic, două ceşti mici cu , o
de fenugrec — 4) La
ceai
fiecare două zile o bae rece de șezut,
timp de un minut. A urma aşa trei săptămâni.

Oftica
(Din „Testamentul meu“) „NR
Sunt multe boale cari pot îi, ce e drept, displăcute,
cari nu se termină așa de uşor cu moartea. Sunt însă dar
și alte
boale cari la naşterea lor apar cu totul inocente
şi neînsemnate
şi cari încetul cu încetul, dar sigur, aduc moartea. Una
din cele
mai primejdioase dintre aceste boale e oftica, Nu. există
nici o boală care să se arate la început atât de inocen poate
tă ca
 408

oftica ; odată însă ce a pătruns în organism, bolnavul e pierdut

“fără leac. In stadiul prim însă al boalei, se mai poate ajuta lesne.
Pricinile ofticei pot îi diferite. Ea se poate moşteni, conti-
cu
nuând din generaţie în generaţie şi de aceea unii se nasc
predispoziţie la otică. Dacă nu se ține seamă de această pre-
un
dispoziţie ereditară, atunci ea se desvoltă încet-încet şi pune
ur vieţii omeneşt i. Victime le acestei boale devin de
capăt premat
obicei oameni prea slăbănogi cari au sânge puţin și slab, mai
ales când sunt debili din naştere și n'au fost nutriţi ca prunci
cu hrana cea mai bună şi propice. La nenorociţii aceștia se
împlineşte vorba: Cum e sămânţa așa și rodul. De aceea nu pu-
tem aminti îndestul părinţilor ca să se hrănească cât mai bine,
pentru a îi voinici şi a avea urmași cari să nu aibe chiar dela
naştere boala într'inşii.
Se întâmplă destul de des că copiii, mai ales copiii slăbă-
nogi, sutăr de scursoare de sânge din nas; aceştia sunt cu de-
osebire predispuși pentru oftică, deoarece devin tot mai anemici
în urma pierderii de sânge, iar sângele care mai există, devine
.
din ce în ce mai apos. Oitica mai poate avea şi o altă pricină,
anume: aceea că hrana nu-i destul de nutritoare, așa că nu se
formează decât o cantitate de sânge insuticientă. La asttel de
,
anemici ajunge adesea o nimica toată, precum: catar, răceală
friguri şi altele, pentru a pricinui oftica.
Indată ce incepe această boală, slăbesc mai întâi puterile;
bol-
apare o tuse uscată şi o apăsare la piept, mai ales când
navul vrea să respire mai larg. După masă îl prinde o căldură
grabnică, pe urmă începe să-și scuipe flegma care-i amestecată
adeseori cu fărâmi de sânge închegat. Câtăva vreme după
se
aceea bolnavul mai poate exercita vre-o lucrare, apoi însă
face din ce în ce mai slab. Poita de mâncar e scade, somnul
dispare tot mai mult, îrigurile se înăspresc, noaptea asudă. tare
şi din când în când îl apucă o diaree. Odată ce semnele aces-
tea s'au arătat, boala a făcut progrese mari.
Acolo însă unde oftica abia începe a se desvolta, sau
acolo unde este ereditară, dar n'a isbucnit încă, se poate ajuta
uşor. Copiii cari es din familii ofticoase sunt slăbănogi şi au un
sânge slăbănog; aşa dară, primul lucru trebue să .fie acela de
a oţeli copiii, pentru ca organismul lor să se întărească şi să
fie pus astiel în poziţie de a digera mâncări viguroase şi a res-
de
pinge materiile rele. Tor așa trebue să se aibe grijă ca astiel
copii să capete numai o hrană bună, nutritivă, pentru ca să do-
bândeasă sânge mult şi sănătos.
mi-a povestit un tată de familie că surorile
- Aşa, de pildă,
şi fraţii săi, patru la număr, au murit de timpuriu de oftică. Co-
pilul său, îmi zise el, ce-i drept era sănătos, dar era cam debil
şi-i era frică ca nu cumva să crească un slăbănog, şi să capete
mai târziu Chiar oftică. II sfătui ca multă vreme dearândul, să
cufunde zilnic, câte două secunde, copilul în apă rece; după

> i Ei E pu A aula e ei L
Ș Aa IP er E ar n PRI Ap pa UR e PD e
 ce va trece astiel un şir de săptămâni, să nu-l mai cufunde
decât odată la două sau trei zile, și copilul se va întări asttel
fără nici o îndoială: totodată spusesem că mai trebuia să
dea copilului şi o hrană puternică, foarte simplă dar hrănitoare
precum am arătat deja în cartea mea „Ingrijirea copiilor“ (Kin-
derpflege). Atară de asta, copilul să nu fie îmbrăcat cu haine
moleșitoare ci să fie oţelit, să umble mult cu picioarele goale,
să stea cât se poate de mult pe afară şi să respire numai aer
curat și proaspăt; pe urmă se va desvolta desigur cât se poate
de sănătos; tatăl copilului urmă toate acestea şi numai după
un an copilul era ca transformat. Paloarea depe obraz dispăru,
înlocuită fiind de o culoare sănătoasă şi trupul întreg deveni
mult mai voinic decât era mai înainte.
O mamă îmi aduse pe fata ei în vârstă de 14 ani, cu totul
nedesvoltată -atât ca minte, cât şi ca trup: avea aerul unei
candidate la oftică. Mama se plângea că-i murise două
fete de oftică şi că aceasta prezenta aceleași simptome, ca cele
decedate. Eu singur eram curios să văd cum va prii îetei
tratamentul, căci n'avea nici poită de mâncare, nici de somn, de
oarece tusea o scula mereu din somn. Recomandai fetei să
umble desculță cât mai mult, să tacă săptămânal trei băi până
la brâu, de câte două ori un duş întreg mai slab şi să se hră-
nească cât mat simplu: dimineața un bulion ă la Liebig, seara
o prăjitură din tăină naturală și simplă, la amiază iar numai o
hrană viguroasă şi în intervale, o bucată de pâine de secară cu
ceva apă cu zahăr. După câteva săptămâni fetița se făcuse mult
mai bine; mai ales potta de mâncare se imbunătăţi în mod
simţitor și surprinzător şi un humor admirabil era o excelentă
dovadă că învederat copila începea să se desvolte şi intelectua-
liceşte. Celelalte aplicări, mai fură următoarele: două trei băi
„Până la brâu, săptămânal, pe urmă iar aer bun; să umble
desculță şi să nu se hrănească decât cu lucruri cât de simple şi
oarte hrănitoare. Astiel a continuat copila tratamentul timp de
doi ani, şi nici un om nu s'ar mai îi putut teme ca nu cumva!
dânsa să cadă de timpuriu victimă a olticei.
Aşi mai putea enumera aci multe pilde de felul acesta,
despre persoane adulte şi copii. Dacă se începe de timpuriu un
așa regim, procedându-se la o întărire raţională a organismului,
eu aplicări ale tratamentului cu apă, atunci se poate ajuta la
început ioaite uşor. Trebue însă să reviu mereu: că nu trebue
“să se facă prea multe aplicări, mai ales îndată ce starea bol-
navului s'a mai ameliorat. Ajung atunci una până Ja trei băi
până la brâu pe săptămână; însă plimbarea desculță şi alergarea.
prin iarbă umedă poate îi repetată mai des, deoarece aplicările
acestea întăresc excepţional de tare organismul bolnavului.
Un fiu de cârciumar, de 25 de ani, îngropase deja pe tatăl
“său și patru îraţi. Infăţişarea sa proprie te punea pe gânduri,
«dacă nu cumva fusese și el atins de răul acesta. care secerase
SION
POP PCR IPEE PI PEPIPE PO PPE PR LEIDEN PIINE SPP!
Pi : că = 1

410

viaţa fraţilor săi. Era bine făcut, dar după cât mi-a spus el şi
îraţii săi erau bine făcuţi. Cu cea mai mare sărguință urmă trata-
mentul cu apă, la început cu aplicări mai slabe, mai târziu însă
cu altele mai tari şi când starea sa se înbunătăţi puţin, tăcea
săptămânal două băi până la brâu şi un duș întreg pentru că
aplicările acestea îi priau mai bine. După un an arăta tot ca şi
cel mai sănătos om, se simţia foarte în putere şi mai ales ca
dispoziţie se schimbase cu totul şi se făcuse foarte voios.
Astfel de cazuri am tratat deja multe şi sunt bine încredințat
că dacă s'ar întrebuința apă mai multă vreme de-a rândul, tot
în felul acesta, atunci astiei de stări s'ar putea ameliora și tămădui
foarte iute. Odată însă ce puterea organismului e fântă, iar
câ.eva părţi ale trupului au devenit improprii, atunci desigur
că nu mai poate îi vorba de ajutor. Deoarece însă nu ne
putem uita înăuntru trupului, s'a întâmplat de multe ori că.
a venit cineva la mine cu ideia că era pierdut şi după puţină
vreme s'a tămăduit cu totul.
Un tânăr din Wiirzburg (Bavaria), în vârstă de 32 de ani
m'a rugat să-i spun verde cur: stau lucrurile cu el; toţi medicii
din Wurzburg au renunţat la orice speranţă și i-au declarat în.
faţă că pentru el nu mai există nici un leac. După opt săptă-
mâni însă de tratament cu apă, susținea că nu putea îi cineva
mai sănătos decât dânsul şi că boala sa dispăruse cu desăvâr-
şire. După cum am atlat mai târziu, a și rămas de atunci foarte:
sănătos.
Ceeace am spus până aci se referă la oltica în genere.
Sunt însă multe feluri de oftică, cari au poate tot aceleași faze
dar cari ating organe diferite, aşa de pildă oitica de plămâni,
care este poate cea mai frecventă și din pritina căreia mor
atât de mulţi, mai ales prin oraşe încât de multe ori ea con-
stitue aproape jumătatea cazurilor de mortalitate.
Debilii cad cel mai uşor victime ale oiticei, căci nu numai:
că au plămânii slabi, dar au şi sânge puţin şi slab. Plămânii
însă sunt cei mai întrebuințaţi dintre toate organele, deoarece:
ei sunt în activitate atât când dormim, cât și când suntem de-
ştepţi. Dacă corpul întreg, prin urmare și plămânii, nu este:
hrănit cu sânge bun rămâne slab; în acest caz și plămânii vor fi
uscați şi desputerniciţi prea de timpuriu, mai ales la capetele lor
extreme, la aşa zisele vârturi ale plămânilor, unde sângele nu
poate pătrunde aşa uşor din pricina anemiei. Odată ce putrezirea
plămânilor a făcut progrese mari, atunci vasele sanguine cari
străbat plămânii şi în cele din urmă își pierd şi ele puterea, nu
mai pot întrâna sângele, astiel că pe alocurea el străbate uşor:
producând expectorația cu sânge. Din moment ce plămânii
nu-şi mai pot împlini tuncţiunea lor fiziologică, fiind prea slabi,
ei nu mai pot nici respira aerul proaspăt necesar, şi se în-:
grămădesc în plămâni şi piept materii rele,
„Se întâmplă atunci cu plămânii ca şi cu casa aceea care ne--
 Al
pa
fiind măturată bine, se umple cu
prat peste ţot locul. Din
plămâni nu se mai expiră cum se cade
aerul cel vechi, se în-
cheagă materiile bolnăvicioase şi tocmai
stor materii vătămătoare, plămânii devin prin îngrămădirea ace-
şi mai uscați, deci pa-
ralizaţi in activitatea lor. Oare ce poat
e îi mai neapărat necesar
ca oxigenul ? Oxigenul însă nu mat poate
pătrunde aşă ușor a-
colo unde-i necesar: de aceea sângele
scade mereu și se face
tot mai rău. După ce întregul organism
devine atunci prăpădit,
puterea trupească se frânge, iar în trup
începe o descompunere
a sucurilor cari se scurg sub formă de
sudoare ; sângele ese în
parte din plămâni şi se scurge prin expec
toraţii de sânge. Dacă
puterile continuă a slăbi, atunci începe diare
urmă moartea pune capăt vieţei chinuite. ea și în cele din
Dacă oftica e însoţită de friguri, atunci
tâmpini cu apă. Frigurile vin de obicei trebue să le preîn-
pe la orele patru și cinci
după prânz, se urcă la un grad înalt
şi spre dimineață dispar
complectamente. Impotriva acestor frigur
i trebue să procedăm
cu aplicări de apă. Dacă baia n'a făcut
încă progrese mari și
organismul nu-i lipsit încă prea mult de
puterea -sa, și dacă îri-
gurile nu se arată încă la un grad înalt,
îi făcute foarte lesne. Este mai bine
atunci spălăturile pot
când începem cu duș la
genunchi şi spălarea părţii de sus a corpu
lui; după trei-patru
zile putem să trecem dela duşul la genun
chi, la dușul de coaste,
și anume spălarea corpului de sus să
se facă în fiecare dimi-
neaţă şi seară. Dacă bolnavul face progr
ese după câteva zile
atunci putem înlocui duşul de coaste cu
dușul pe spinare, însoţit
iar de una ori două spălări ale corpului
de sus. Continuând a
se îmbunătăţi starea bolnavului, putem
întrebuința băi până la
brâu, dușul de sus poate îi înlocuit prin
spălări ale părții de sus
a corpului, de oarece bolnavul cu plămâ
nii săi slabi nu suportă
lesne dușul de sus, pentru că-i vine greu
bolna să se aplece. Dacă
vul a ajuns apoi la dușul de spinare, atunc
foarte liniştit în fața viitorului; el se va i poate privi
însănătoşi. Atrag însă
atenţia tuturor că trebue să se aleagă numa
i hrana cea mai bună
și proprie şi că nu trebue să încetăm
niciodată cu desăvârșire
aplicările cu apă, pentru ca organismul
să nu-şi poată îngrămădi
materiile rele, ci toate materiile uscat
e, să fie înlăturate cât se
poate mai iute,
i
Un elev din clasa treia gimnazială se
îmbolnăveșteși me-
dicul declară că băiatul era pe. cale de a
apoi cu apă și acuma se ocupă mult oitica. El fu vindecat
sănătos, voinic și numai foarte puţini îl cu specialitatea lui;-e...
ajung ca putere și vigoare.
Odată ce oftica s'a desvoltat bine în organism,
fiind deja cam tari și apărând chiar frigurile
de sigur că nu mai poate îi vorba
în timpul zilei, atunci sat
de loc de vindecare. Totuși
putem procura bolnavului, prin apă,
mult mai multă alinare
decât prin oricare alt mijloc. Aplicarea cea mai de căpetenie.
PETANEE ARON
Coua. t'oenari Jud, Muşcei
i 412

mai posedă oare-

este, când bolnavul nu-i încă prea slăbit şi
întreg .
care putere, de a-şi spăla zilnic corpul bun lucru
M'am convins că, împotriva frigurilor, cel mai ului un cear- i
zilnic asupra părţii de jos a pântec
este a aplica dacă Ă
flori de fân sau
ceai îndoit în patru, udat în leşie caldă de .
cearceat udat în
căldura normală n'a slăbit încă prea mult, un atunci nu mai
şi oțet.Dacă bolnavul e cam slăbit,
apă
schimb însă putem
spălăm decât partea de sus a trupului, în
şi seara partea de jos a trupului
spăla dimineața partea de sus
eca în totdeauna apă
sau vice-versa. Aci însă e bine a se amest N
voioşie şi înviorare
cu puţin oţet. Aceasta produce mai multă i
Dacă boala însă a tăcut deja pro-
şi desvoltă mai iute căldură. E
l incep e o desc ompu nere a puterilor cor-
grese mari, cu încetu re puternică ;
o sudoa
porale șt de obicei în spre seară apare șilor“. Odată :
te „sudo area oitico
sudoarea asta de noapte se numeș uă foarte “A
a apărut , progr esul boalei contin
însă ce sudoarea asta sfârşi tul e ş
şi atunci
iute; cu timpul bolnavul capătă și diaree , se recom andă |
i sudori de noapte
foarte aproape. Impotriva aceste Ş
al treilea, înainte de a
întâi hrană bună, al doilea ceai bun și de sus sau de josa j
veni sudoarea. o compresă, pe partea |
foarte bine câte una în fie-
pântecului, şi anume se poate face mult ca o ju-
nu trebue să durez e mai
care zi: niciodată însă
mătate de ceas.
atunci cel mai bun
Dacă sudoarea apare în fiecare seară, minute, să-și
după ce a asuda t 15—20
lucru este ca bolnavul, de a se usca. i
însă
spele iute trupul cu apă şi ceva oțet, tără iute după spă- pr
arătat aşa
In unele cazuri sudoarea nu s'a mai nu se pot între- N
lătură. Aplicări mai drasti ce decât spâlăt urile
la brău, dar tăcută
buința, decât cel mult o baie inferioară până de câte două ori
odată sau
în pat. Spălăturile se pot tace zilnic oțet.
ecăm apa cu ceva
mai bine însă este dacă amest
asta trebuie să amintesc că şi la alte boale,
Cu ocazia odată
cari ţin câte
sau în timpul vindecării lor, apar sudori apâ mai multe
atunci când se aplică
= între 6 şi 14 zile. Ele apar totul salutare căci,
zile de-a rândul. Sudori le acest ea sunt cu
? ile bolna ve. Ele pot îi
după ce au trecut, au scos toate materi decizi ve.
critice , adică
deci numite foarte bine sudori e legată de o tuse
Se întâmplă destul de des că oftica
nată. Impotriva ace-
foarte iritată, care aproape nu poate fi înfrâ
mai bun mijlo c este â lua zilnic
stei tuse am descoperit că cel grec . E toarte bine
lingu ri de ceai de funu
două până la patru ri de untdelemn îran-
dacă se alternează acest ceai cu două lingu
buințate în acelaş mod
țuzesec ; jaleş şi pătlagină cu pelin, între aşa mai putem reco-
produc de asemenea un efect bun. Tot
agiul că nu pet vă-
manda ceai de viorele. Acestea au tot avant regre tat că oameni de
e de
-tăma nici odată şi este numai foart cari pot îmbolnăvi
ades ea nişte docto rii
aceştia prăpădiți capătă
şi pe un om sănătos.
 413

Oiticoşilor li se întâmplă de multe ori că amorțesc de multă

zăcere. Incetul cu încetul părțile din trup pe cari zac, se inha-
mează : pielea se descompune aşa că în cele din urmă se for-
mează o umilătură (tumoare). La bolnavii cari sutăr de o boală
grea şi trebue să zacă deci în pat mai multă vreme, trebue să
căutăm ca astiel de amorţiri să nu se producă; un mijloc mai
bun însă pentru evitarea acestui rău nu există decât acela dea
unge părţile respective cu tinctură de arnică. Cu aplicările de
apă, astiel de amorțiri şi intiamaţii nici nu se pot produce aşa
de ușor, pentru că pielea rămâne sănătoasă şi nu se înmagazi-
nează materii morbide, ci se evaporă la vremea cuvenită. De
aceea cel mai bun lucru este să spălăm locurile respective, cu
apă amestecată cu puţin oțet. Dacă avem grije ca patul bolna-
vului să corespundă organismului şi să nu jignească anumite
părţi ale trupului, atunci amorțirea aceasta nu se va ivi așa de
iute, Cel mai bun lucru este să întrebuințăm ca saltea o perină
umplută cu pae de orez. dk:
In Wiirtemberg domnește obiceiul, dacă se îmbolnăvește
cineva, să i se pună sub pat un castron cu apă. Dimineaţa se
varsă aiară apa înlocuindu-se seara cu alta proaspătă Fără a
atribui cu siguranță apei o astiel de înrăurire, totuşi nu se poate
tăgădui că acolo unde se întrebuințează un astiel de mijloc, nu
se întâmplă niciodată o amorţire. Nu concep aceasta ca o „sim-
patie“, ci ca o înrăurire naturală a apei. Dacă mai multe per-
soane lumează seara într'aceeaşi odaie, şi se aşează în odae
peste noapte un castron cu apă, atunci a doua zi dimineaţa a
dispărut tot fumul. A
De ce oare n'ar putea iniluenţa şi apa prin faptul evapo-
rizării? Ce daună poate fi. pentru organismul omenesc dacă
întro odae numai o parte e umedă? Ei bine, dacă un zid umed
poate produce acest etect printro evaporizare continuă, de ce
n'ar putea intluența și aci apa asupra bolnavului prin evaporizare
continuă ?
“Dacă pe partea amortită s'a făcut o umilătură, cel mai
bun lucru este să tratăm partea respectivă a trupului, aşa cum
se tratează umilăturile. Un efect cu deosebire bun va avea un
cearceai, moale, udat într'o leșie de îlori de fân şi aplicat cald.
Cearceatul acesta extrage materiile morbide şi vindecă. Mijloa-
cele astringente vor produce de asemenea efecte bune; în pri-
mul rând trebue să avem o leşie de coaje de ştejar; leșia aceasta
contrage și. vindecă chiar. cele mai rele tumori. In genere. se
poate întrebuința aci tot ce vindecă şi are un caracter astrigent.
Bolnavului i se dă de obicei o altiel de hrană decât celui
sănătos. Aceasta mi se pare greșit, întru cât nu trebue să ne
servim decât numai de hrană bună şi sănătoasă. Bolnavul va
rămâne pe cât se poate cu regimul său alimentar dinainte, şi
cel mult să se reducă porţiile. Nici chiar pentru oamenii sănă-
 414

toși nu-i bine să se schimbe hrana: mulți nu suportă o astiel

de schimbare, capătă diaree şi alte stări morbide de felul acesta.
Cu atât mai mult se vor arăta âstfel de urmări la bolnavi,
dacă li se schimbă felul de alimentare. Bolnavilor acestora li
se fac destul de des nişte prescrieri alimentare pe cari eu nu
le pot aproba: foarte multă carne, ouă, pui, vin, bere, cognac
şi alte lucruri de soiul acesta. Toate acestea nu sunt alimente
bune ; ouăle n'au nici de cum valoarea nutritivă celi se atribue
şi, pe lângă asta, nu pot îi digerate uşor. Cu dânsele chinuim
numai stomacul, fără a-l hrăni. Carnea ar îi un aliment propriu
dacă organismul ar putea să şi-o asimileze iute; dar deja cu-
vântul oftică ne spune că puterile au slăbit și că puterile scad
zilnic. Din această slăbire de puteri va suteri, înainte de toate
digestia, pentru cănu mai sunt sucuri în organism. Şuncă, mân-
cări piperate şi alte bucate aţâţătoare aduc numai pagubă; ele
n'au destule materii nutritive, iar acelea pe cari le au, nu pot
fi asimilate. Vin, bere şi alte băuturi alcoolice, dacă sunt con-
sumate peste măsură, sunt în stare să distrugă chiar un orga-
nism sănătos; prin urmare, cum ar putea îace bine unui orga-
nism prăpădit? Când zic: bolnavul să nu bea vin, însemnează
să nu bea vin regulat. Dacă de multe ori auzim zicându-se:
«Bea vin mult pentru ca să capeţi mult „sânge“, eu răspund;
„Vinul n'are elemente Dar vinul încâizeşte organismul
nutritive“.
şi de aceea nu mă împotrivesc dacă se bea din când în când
niţel vin pentru înviorarea şi încălzirea trupului şi adaug că cel
mai bun vin e atunci acela care se produce mai în apropiere.
Berea! Curios lucru că băutorii de bere, când se îmbolnă-
vesc, nu mai pot suferi băutura asta. Sunt absolut contra de a
se bea des bere; organismului ofticos nu-i aduce destulă ma-
terie nutritivă. Foarte de multe ori bolnavul bea seara un pahar
sau două de bere, pentru ca să nu simtă dureri și să poată
adormi mai ușor. Mie însă mijlocul acesta de ameţire îmi pare
ioarte slab: chiar dacă e mult mai inocent ca nenorocita de
morfină, totuşi somnul e artificial. Dacă într'adevăr mai este chip
ca organismul să se liniştească, atunci cel mai simplu lucru este
de a spăla seara partea de jos a pântecului cu apă amestecată
pe jumătate cu oţet, sau a i se aplica un cearceat pus în patru
udat în jumătate apă cu oțet, De regulă tusea slăbește atunci,
respirația se ușurează și în urma acesteia organismul se linişteşte.
Care hrană deci poate îi considerată ca cea mai bună?
Prin multele experiențe ce am făcut, am ajuns la convingerea
că hrana făinoasă obişnuită şi de părinţii noştri a fost cea mai
bună. Oamenii cari, precum e cazul în mai multe regiuni, au
practicat un regim mai mult vegetarian, nu trebuie stătuiţi să
treacă la alimentaţia de carne. Aceia însă cari sunt deprinşi cu
"carne, carne să mănânce şi în vreme de boală; decât în cazul
„acesta, carea să -fie bine aleasă şi bine triptă, pentru ca sto-
- macul să fie în stare de a o digera și asimila. Supa de came
 ÎN e ea

însoţită de hrană, făinoase, va aduc

e de asemenea bolnavului
„destulă materie nutritivă şi va pute
a fi asimilată de el mai uşor,
La astiel de bolnavi însă, ca în genere
“să se păstreze mereu același fel la toţi bolnavii, nu trebue
de bucate, ci să mai varieze,
căci natura are nevoe de materii
deosebite, pentru ca toate pâr-
țile corpului să fie hrănite cum se
cuvine. Fructe fierte aduc de
„asemenea trupului materii hrănitoa
re avantagioase, dacă prepa-
rarea lor nu=i prea meșteșugită și
nu sunt amestecate cu' materii
vătămătoare. Bolnavilor acestora însă
sebire bulionul concentrat și supa le-aşi recomanda cu deo-
de pâine, și în genere tot ce
se poate face și prepara din cerea
le. Curios este că bolnavii
manitestă o poită cu totul specială
pentru anumite mâncări și
băuturi ; de obicei însă oamenii nu
vor să le dea aceste mâncări.
Părerea mea este că organismul poit
îi trebue; de altfel lucrurile cari ește de obicei ceeace
îi sunt neplăcute sunt de obi-
-cei și inutile pentru cl, S'a întâmpla
t
bolnavul a căpătat mâncarea cerută de mai multe ori că, dacă
după multă poită, starea sa
“sa ameliorat iute şi s'a însănătoşit.
Cunoaștem un țăran care mânca
-diat ce s'a îmbolnăvit, i se interzise cu mult drag varză: ime-
varza ; dar nici n'amai pu-
tut-o mânca, pent
ru că, precum se
mâncarea obișnuită nu-i mai plăcea. întâmplă adesea la bolnavi,
multă vreme şi starea
După ce boala sa dură mai
i se înrăutăţi, aşă că toţi îl credeau
'proape de moarte, el ceru deodată a-
nițică varză; natural însă că
nu i s'a dat, pentru că se credea
că astiel i se va face mai
rău. Polita sa însă deveni din ce în ce mare
îi slătui și
în cele din urmă
să i se dea varză bine fiartă, dar
“schimb însă mai multe. Bolnavul ar numai în porţii ; în
“0 porţie dublă. Căpătând la fieca fi mâncat diu toată inima
re ceas câte O lingură de varză
se făcu mai bine; starea sa se îmbu
nătăţi şi se însănătoși iute.
Tot aşa e cazul cu fumătorii. Dacă
năvește, nu mai poate tuma ; din un fumător se îmbol-
mom
îumeze din nou, e semn că primejdi entul însă ce începe să
a a trecut.
Aşa dar fiecare să rămână la felul
obișnuit, decât să o ia numai în de hrană cu care este
porţii mici şi să fie preparată
„așă ca stomacul să o digereze bine .
Oltica care seceră atâtea victime,
„ziselor tubercule. E aceeaş boală începe cu formarea. aşă
care se întâmplă atât de des
Aa animalele domestice și pe care
țăran
Tuberculele acestea încep a se form ii o cunosc foarte bine,
plămâni şi de acolo se întind apoi ă de cele mai multe ori în
celorlalte părţi ale trupului, aşa încetul cu încetul asupra
că se poate întâmpla, “precum
"va îi văzut dejă fiecine la animalel
e domestice, că înăuntrul tru-
pului nu mai e nici o parte săn
ătoasă; peste tot locul se gă-
sesc astiel de noduleţe. La înce
putul acestei boale, când nu
există încă decât foarte puțini
germeni ai boalei, vindecarea
încă ușoară. De îndată însă ce e
astiel de noduleţe s'au încuibat
“într'o mare parte a trupului, în care
caz sângele și sucurile sunt dejă

PA E z
SPINI POPE SN
SIT NI
OOPS RUPL SRD PRE SIR RR”
 puterilor a progresat foarte:
cu totul stricate, atunci slăbirea dacă boala n'a făcut încă
mult şi nu mai e chip de ajutor. Insă, împiedica. Chiar dacă
e uşor
progrese mari, întinderea se poat întăr iţi prin
hrană bună şi sunt
copiii se nasc slabi, dar capătă o că nu apar astie l de
ranţă
o cură cu apă rece, atunci cu sigu toate materiiie uzate din
ta
noduşoare, pentru că în cazul aces
ate. Dacă întărim de ajuns
organism sunt înlăturate şi îndepărt
nici odată să se desvolte
tineretul, atunci natura nu va lăsa
astiel de materii morbide. organismul e atât de slab
Fie că oftica de naştere fie că
eze astiel de materii, prin apli-
din fire încât permite să se form boalei. De
cările tratamentului: cu apă vom putea înlătura materia
uns fiecămia de a se în-
aceea nu putem recomanda în deaj la bătr âneţ e. Tot
rtoşeze până
tări din copilărie și să se învâ i o hran ă bună , fără nici
numa
aşa de important este de a alege mijloace de întărâtare, Şi»
un procedeu de meşteşugire şi tără sume nici prea puţin, nici
con
în legătură cu aceasta, să nu se
Sunt perf ect încr edin țat că în modul acesta s'ar putea
prea mult.
; căci numai de aceea e atât de
îndepărta destul de bine oftica
trai şi hrănirea deviază prea mult
frecventă, pentru că modul de
iţiile nesănătoase în care 102
dela ceeace prescrie natura. Cond
menea mult la naşterea acestei
'cuesc oamenii contribuesc de ase de des prin oraşe.
boale; de aceea oitica apare atât ândită şi cere atâtea jertie
Deoarece otica e atât de răsp ereditară, ori sunt
aceasta este ea
se naşte intrebarea: Boala
şte cu predilecție? Cum că
ânumite localităţi. unde se adăposte anumite regiuni și localităţi
prin
oftica se arată deosebit de des
înca pe nici o îndo ială . Cuno sc un orăşel mic care îi place
nu
elul acesta mor mulţi de oftică.
ori cui îl vede, și tocmai în orăş
tui fenomen, este următoarea:
Părerea mea despre cauza aces
ea vântului orăşelul şi casele nu
In spre apus, adică spre part orașul mai € de
străbătut
urmă
pot îi aerisite în deajuns. Pe
suilă vântul, miasmele pârâului
un pâriu; însă, deoarece nu
suila rea vântului. Rezultatul es.e
nu pot fi îndepărtate prin
s. In schimb, prin loealităţile:
că aerul devine umed și nesănăto nu
Lo calităţile acestea cari nici
dimprejur oftica e 0 raritate l atât
accesibile vântului și astie
sunt îndepărtate de oraș, sunt
cât şi mai ales a apei, se poate face
evaporizârea pământului, că
în contra vântului nu numai
foarte iute. Aşa dară, ocrotirea are sănăt ăţii. Lum ea laud ă
măto
nu-i un avantagiu, dar e şi vătă mult de cum am
cel bun, mai
Wărishofenul pentru aerul său
aci străi nii din alte ţări zic întotdeauna: „Ah
crezut. Când vin e
este că partea din spre apus
ce aer bun este aci“! Cauza pătr unde în
aerul şi vântul pot
cu totul deschisă şi că astiel
să le aeri seas că. Cunosc o colină, cum sunt și
oraş şi case şi e case. Rar
căreia se ridică mult
altele încă, pe care şi în jurulori suflă vântul din spre apus, ori din
aerul e tihnit pe colina aceea; ii habar n'au de oftică. Cu.
spre răsărit, dar în schimb locuitor
 PILA
cât localităţile sunt mai accesibile vântului şi aerului, cu atât
sunt mai scutite de oftică precum şi de alte boale. Cu aceasta
însă nu vreau să zic că alte locuri sunt mai nenorocite și că
acolo oamenii cad jertiă ofticei. Nu trebue să uităm însă că
tocmai schimbarea direcției vântului nu numai că iniluențează
asupra climei, ci întăreşte natura omenească. Nici un om nu
poate îi mai întărit decât acela care e expus mereu schimbării
aerului şi care lucrează pe atară. Nimeni însă nu-i aşa de ocro-
tit de oitică, ca aceia cari sunt destul de oţeliţi. Tot aşa esteo
mare deosebire între un pârâiaș care curge încet printr'o vale
şi un isvor grăbit care ţâșneşte din munte. Cea mai bună do-
vadă despre aceasta ne-o dau păstrăvii. In apele ce curg la
munte, se găsesc păstrăvi îndeajuns; dar prin pâraele ce curg
încet, oprindu-se pe alocurea, nu se găsesc deloc.
Din nenorocire nu se consideră în deajuns la specia umană
ereditatea, care se întinde atât asupra spiritului, cât şi asupra
trupului. Precum copiii poartă pe obraz trăsăturile părinţilor, tot
aşa trăsăturile de caracter ale părinţilor sau ale străbunilor
sunt gravate în natura copiilor; până chiar şi însuşirile bune
sau rele se însușesc din tată în fiu, și dacă această ere-
ditate nu se arată tocmai limpede în generația întâia, atunci
desigur că se va manilesta cu putere la generaţia a doua sau
a treia, iie ca o patimă' suiletească, fie ca un viciu trupesc.
Astiel se moștenesc din generaţie în generaţie viciile de familie
atât trupeşti cât și suileteşti. Așa dar, dacă e dovedit că există
o ereditate trupească şi sufletească, de ce oare nu s'ar putea
moșteni și boale şi defecte trupeşti ? Pentru oftică deasemenea
se poate dovedi că este ereditară.
Căci ce altceva este oftica decât o slăbire a sănătăţii, dis-
trugerea unor anumite părţi ale trupului și apariția unei slăbi-
ciuni generale ? Câteva organe şi-au pierdut puterea de a trăi,
și ele iniluențează asupra celorlalte organe, cari și dânsele, la
rândul lor, cad învinse: întocmai cum un organ poate sprijini
pe celelalte, tot așa unul poate molipsi pe celălalt.
Sunt convins că, dacă părinţii, ori numai unul dintre dânșii
e, oiticos, atunci fiecare copil al lor se naşte cu o dublă dispo-
ziție pentru oftică. Se întâmplă că această dispoziţie nu ese în
evidenţă ori nu isbucneşte la unul sau la altul; nu mai puţin
însă dispoziţia pentru oftică a rămas în trup şi, dacă nu se ma-
nitestă în generaţia întâia, desigur că se va învedera în a doua
sau a treia. |
Tot aşa cum tuberculoza se poate naşte în plămâni, de
unde se întinde împrejur, boala aceasta grozavă se poate des-
volta și în intestine, unde se formează atunci ca şi la plămâni
noduleţe mici, cari se deschid, pricinuind formarea altor noduleţe.
Se înțelege, că această materie morbidă produce multe dureri
şi multă diaree, şi dacă boala durează mai mult, atunci moartea
27
p. *

Ş i d i “ i : AT Pe =
0 EA NOP RER AP omida ciinii
ei iii ii isiiai aie aiba Co ii isca as
 pri. 22eu east itcau
d a at dea firea bee 3 diete
în za d GED PP da cas
Le aie aaa ăi az
cae: rinita
: 2 zeii iata Ai Mecca acide BRA e ȚTa

418
lui “poate întâizia, deoărece; în“ urma acestor umilături, se! produce
6 distru -a' orgatielor,. i2 muiostg boiilo 9b siluoe. îbrrt tuia
50 le Pireştecoă 'digestiă slăbeşte, |chiar dela început, şi: de aceea
trupul nu mai căpătă sucuri bune. în urma acestui! fapt; pierde:
i ieă generală a puterilor neputând” lipsi, trupul; întreg piere: prin+
ti'o 'Bârălizie tteptată. 0 siuisa 5ieorbini 19: A910il9 BIque
ii imoala 'aceasta,ca şi cea'de “sus; poate fi vindecată “dacă
îicepefii să /o tratăm "de "timpuriu: “Cuc drept: cuvânt: putem 'să
sie că şi “aci. nimic nu poate influența mai bine ca,tratarhen-
bune
unei
tul A apă. Iri acelaș timp însă cată să vephiăm asupra 10Val
die $UG iscui 39 .ainum aib Si25n25j 91 NGBTg 1

ses '"Frebue “deci: sălprocedăm în'așa mod, ptin mijloace “interne,

gă'toâte înateriile irele 'cări. se'află “îngrămădite în stomac şiin
intestine să fie îndepărtate, în această privință anumite buruieni
bine: alese, produc; de -multe'ori unefect de necrezut. Căci dacă
putem; vindeca. cui:burueni,; tumori; extene, „dece; nam, putea
lecui : interne? -De'câte ori nu. se vindecă; tumori „de
şi tumori:
stomac; :ce păreau: :cu: neputinţă de a;-se -tămădui ?; Așa -dar de
ceru: sar :obţine în'intestine o. crivenită- vindecare? n in:
-o15 Gerbu trebue
ruien i
deci să, întrebu aci
ințăm. 2. Cele: mai
tormentii, cari caută
proprii sunt: rădăcină udenianghelică, pelinșiprecura:
şi:= desobpereiînăuntru + germenii morbizi,:: rândunelele i
prind:din/sbor muștele; din -aer..Dacă odată:.cu; îmbolnăvirea; în ij
testinelor! are: loci şi-o -+moleşire:-a-lory atunci: “cele: mai bune h
îijloace-suhtyeoaja 'de !stejar, -ienupere, ietc,; gari exercită o
ctoar
-și. îndepărtea
înrâurire fortifiantă și:-contra zăeîn afară mar
teriile vătămătoare. Toate! fnijloacele «acestea: întrebuințatei:sub
îormă de ceai, nu trebuiesc luate; în :cantități: prea „mari: pentru
„ căroriuşiveumm organismul nu-poate foloșitoțul, deoa 3 ph astle
di star produce; ;greuțăti la: stomac. Șe ia:de pildă. ră cină, de,anr
subțire, „pe, carerl |
e
>Sea

sa ARĂ ghelioă-și pelin, se,prepară, dintrînsele_ un, ceai ră,„ timp i

Arp bolnav lui: n deuă-ân pă arenă
să
7ci2

=
deji102—12 czile„;Pelinul, paralizează; materiile, morbide, imbunâtă-
eşte sucurile și |Ghrăță stomacul. „Anghelica atacă, și. maj -strict

ai Mu Or A pes pia A 3 Aa i, at dr,

a ile ceaiul acesta, poți, trec lac ț
N
HO
şi i Pra PE Apo
B
eul
ui PHP.
dlui, Bu adi
S r SPIVAN
pico
ua urir€ cu dea Stie un
ip.
ont
i (0.0 HEI
i ;

i, iar dale ul asupra. îmbunătățirii sângelui și â sucuiilor +

Conta Joc
a tn Mitasemetea6.i ASŞă ev ae
ch decaț,/ Să reootranidam, ie pent că
du ii ară! îiSău Bapică 4!92OE/Htepoăte! athelțbră
SIOI DOUA! 1 „DHlD23D I189 AO 919HDEn
Apli 98% 'fittâuitas0ă” îni:îm0ăAnfătitor,
jel 40 4iebBABSc
i A cr pre Papi dăeu Po Thiş
 419

“care mai “mare şi a se îmboldi astiel îndep

ărtarea materiilor
“bolnave.
Dacă bolnavul mai are oarecare vigoare,
“săptămânal două-trei dușuri la şolduri şi una îi putem îace
sau două băii până
la brâu: e foarte bine dacă la fiecare două “sau
-căm pe partea de jos a pântecului, pentrii iii ceas;trăi “zile apli-
sau un g as
şi jumătate, un cearceat pus în -patiu şi-adat- Într'o'leş
„de fân. Aci trebue să amintini că tocmai” compiese ie de flori
“fân dizolvă, curăţă și prin "'urbără și vindecă” le de flori de
mădirile bolnave şiturotile” în“intestine... măi bine „Îngră-
3
Mai, observ aci.ca
„mentul ne Ai Picsătur 1 sefacă.birioial suiz de. trată-
a ni în, Pl Ai defa
ă tie bine i ca, organis fn d
i oate de
pri cu prea0-Aaplică,
nul mi
i.
Srl dec t..dr
A iLAdu
ÎBT i) |
TIB 813 9 A
“la D iei a 09 isbidoasb ailgisl
d îi Piata, &o st8ot ud ieri
ID 00 (5
9b
"aa rii (133201 114 i IIVASINUI '3i DB OiȚU
i
12 ş i2 bloa al
4 dlis tac ei? -l Sf: 3
mg) domn pe din:Di serie; sisqe Sl „489 pia
“aAmbtost! foarte rău bolnav. şaseu lie 3 ace al i
statdeipiatră şi de- boală. de; rinichi; mmătorturau mult: a
imoizii"( sa armare)avut trei; medici, dar.nici ainulisie și liemâ-
-ajuta. Ne mai putând îndeplini nici un serviciu, e 3
am. pusope
teiul din pipe :0i jumătate: de. an; Am -allat „apoi indirec
medic
t, s
icul
u -siar fi;'exprimat,că boala: mea nu. se „mai 'poate
-deca; ln: alţidoctor mia 'stătuit;: oa să zhă:iduo! nvin-
„mi se facă operaţie de-piaţră :(oalaul); idar- eu la''He idelbergisă
“mi-am; zis
“bme sărmorbacasă- decât; într'uni COYaș) Sităin: Așa :. mai
n'am; făcut ni-
mie; Boala -miuse -agrava! mai tău: și vă spun, păririte; că; în loc
se: ans uxinat ;igel| puţine patru voalesde, sânge; :Mă aşteptam
„ddtă 40
a moarte: şi:m'am-supuș în -voia: soartei. 1; „4515 audi
sdbod cupisi
i sk! citească acătiste fit!otioaită' Maic]) 15o1
ir,ȘIcaCREeRii;,"Când “du mă săi hoă oăptea “Să 'dotm,
vaii tă degit e'? în! ine Dana.
nea it 6 em băiat ui i
u ie toi PECând'
ratiecanteăcp “ein âni frfmis"să'ozăcuiri
dată ci sita pia
zile/an
dara Ma
â'de 1 ea 6ă'0 băte
a ip pe
rata qi gigoz"1de'
a)60
-d&! atit "dă vesi
est 6a'ut
Va aa mii te ge
"ă9 dânsă "1bal: 2Dăş
iaiGEdtă Că mă %oi! Vinde “Sunt pă!
Pau l mtpian căi âhă"'6arteă
me, nu5a ist ssva "sfiniției:taleri cred că
di
iii iiqoa pa
dul a 5i ui 0 BOg1ioa, s2, 9150 nib sd
Șifost si hubg
— PEDEPSI OI PEPSI SOPTIT PREȚ PU pr a, "v Bd i cil can ai

420

Stări scrofuloase
(Din „Cum trebuie să trăiţi“)
O temee, de 55 de ani, căpătă în urma unei operaţii, pe:
partea de sus a gâtului o rană mai lungă ca un deget, care:
nu se închidea, La braţul drept avea o a doua rană, deasupra
cotului. Şi în locul acesta i se deschisese o umilătură. O a treia
rană deschisă, care iarăşi nu şe închidea, era la piciorul drept,-
deasupra genunchiului. Această bolnavă n'avea gust de mân-
care, şi, după cum spunea, n'avea nici stomacul sănătos. Era
galbenă și uscăţivă la față şi n'avea viaţă întrinsa. Era îioarte
amărâtă pentrucă de ani întregi umblase la mulţi doctori și dela:
nici unul nu folosise nimic; din această pricină făcu cea din
urmă încercare şi veni să se caute prin apă
Aici era lămurit care era răul. S'au scos ghinduri dela gât
și celelalte deschideri veniau iarăşi dela gâlci. Femeea era plină
de scrofule, cu toate că era înaltă şi bine făcută.
Mijloacele întrebuințate au fost; 1) In fiecare zi un duș la
cap, unul la şold şi, spre seară, o spălătură opt zile în şir; 2)
Duş la cap, la spate, la șold, și o întăşurare pe săptămână,
timp de 14 zile; 3) Două dușuri pe zi şi două băi de jumătate.
Pe dinăuntru trei feluri de ceai: a) Fenugrec (paparoane) cu
puţin pelin; b) Jaleş, pojarniță şi coada şoricelului ; c) Podbal
şi potroacă.
In patru săptămâni această femee se însănătoşi complect.
Rănile au copt, s'au scurs şi s'au tămăduit dela sine. Pe răni
nu s'a pus nimic alt decât bumbac. Bolnava scuipă multă îleg-
mă, şi aşa organismul se însănătoşi pe dinăuntru.
Hrana era simplă, cea obişnuită oamenilor de rând.
Efectele au fost: a) ceaiul de fenugrec cu pelin, curăţi și
întări stomacul; b) Jaleşul întări sucurile şi le curăți; pojarniţa.
îmbunătăţi, îndreptă sângele şi-i regulă mersul, coada şorice-
lului lucră asupra sucurilor bune şi ajută mistuirea; c) Podba-
lul curăţi și supse răutatea; tot aşa şi potroaca, care lucră asu-
pra mistuirii şi întăririi stomacului. Duşurile au întărit partea de-
sus a corpului şi au curăţit locurile de materiile vătămătoare.
Duşurile la şolduri au lucrat tot așa asupra restului corpului.
Spălăturile corpului iară au adus o sudoare îmbelșugată, şi au
mărit căldura firească. Intășurările au topit şi au supt răutatea
din corp. Dușurile la spate au întărit şira spinării. Băile de ju-
mătate au întărit tot trupul, dându-i o nouă viaţă. Şi astiel fe--
meea se însănătoşi și toate materiile vătămătoare au fost înlă-
turate. Trebue să avem în vedere întotdeauna: să topim mate--
iile vătămătoare, să le dăm afară din corp şi să întărim firea.
Un băiat de nouă ani a fost adus în starea următoare:
sărmanul copil avea trei găuri cu bube mari la picioare, două:
găuri la braţ, din care se scurgea o mulţime de puroi. Gâtul:
>
 ——
421

sera țeapăn şi cam umilat. Faţa era

palidă şi pe alocuri lucie
“ca sticla, şi avea pottă mai mult pentr
u mâncările nesănătoase
decât pentru cele sățioase. Cu multă
trudă putea să umble pu-
ţin și de copil nu prea era sănătos. Și
pe cât creştea, pe atâta
devenia mai bolnăvicios. Surorile i-au
îost sănătoase şi mama
dui spunea că s'a îmbolnăvit după altoir
e. La acest copil am
întrebuințat următoarele mijloace :
1) De trei ori pe săptămână să pună.
apă fiartă cu pae de ovăz; să se pună o Cămașe muiată în
caldă și să se ţină 1l/
până la două ceasuri;
2) In fiecare zi să se facă o spălătură
cu oțet, însă după patru sau cinci ore cu apă amestecată
dela scoaterea cămăşii
de mai sus:
3) Bubele și rănile să se învelească în fieca
„de fân opărite și să se țină două ore. re zi cu flori
Hrana: In fiecare dimineaţă copilul lua cafea
“orz încolțit (malț) cu lapte, în care s'a de boabe de SR
fiert şi anason. La fie-
care prânz a trebuit să mănânce pâine rece,
supă întăritoare făcută într'o zi cu lapte,
în fiecare searăo ş
într'alta cu carne ; la
prânz mâncare obișnuită dar hrănitoare.
Copilul a fost oprit să
bea bere, vin şi cafea. Aşa s'a urmat timp
rănile s'au închis toate. Oricât de greu i-a de 4 săptămâni şi
venit copilului să se
mulțumească cu această hrană, totuşi era
bine hrănit şi părea
mai bine la față. Căldura firească a cresc
ut mult şi copilul a
ajuns mai vioi şi mai puternic.
Mijloacele întrebuințate în urmă : In fieca
jumătate, o jumătate de minut, în care timp re zi o baie de
se spală partea de
sus a corpului. In fiecare zi spălături
pe corp cu apă şi cu
oțet. In fiecare dimineaţă o supă întăritoar
e de pâine. Seara o
supă puternică cu un fel de bucate hrănitoare
. In fiecare zi, să
înghită 6 boabe de ienupere. Aceste mijlo
ace s'au urmat timp
de 4 săptămâni. Intreaga stare a copilului
bine, încât a putut să urmeze la școală s'a îndreptat aşa de
şi cu cât copilul se în- .
tăria, cu atâta îi creşteau şi puterile sufleteşti.
Toate umilăturile
s'au vindecat. In urmă era nevoe numai
de hrană simplă și nu-
tritoare și în fiecare zi, sau la 2 zile, o baie
de jumătate.
Materia vătămătoare cuprinsă în corp a dat naşter
turilor şi aceasta venia din sângele stricat e umilă-
, căci nu putea să fie
altiel, pentrucă copilul mânca numai lucruri
cari făceau “sânge -
puţin şi rău. Bea numai bere şi vin, mânca
dulceţuri şi bea ca-
fea. Hrana schimbată a produs un sânge
mai bun și o întărire
a întregului corp. Intăşurările au topit toate
grămădirile de ma-
terii vătămătoare, le-au curățit, iar spălăturile şi băile de jumă-
tate au întărit tot corpul și i-au dat o viaţă nouă.
pildă pentru a ne face să înțelegem ce urmăr
Acest copile
i nenorocite poate
să aibă o nutrire rea.
005: ai iiMUDROS A i ital co titi ED ED 7 căii De uri a rd ama
ci aOd o tea a ata aci caii

422

Tifosul şi urmările sale

Precum la boala de vărsat bubele ies în afară, așa la ti»

fos bubele se formează în interior. Se vorbește de titos de cap»
şi de abdomen, după cum sediul boalei e într'o parte sau alta.
In unele cazuri de boală încep a se forma abcese, dar nu se
desvoltă, după cum sunt, de exemplu, abcese de sânge, ce arată
o inflamație temporară, dar iarăși dispar cu totul. Acest îel de
tifos are un nume propriu, pe care țăranii nu-l cunosc şi de:
aceea nici nu-l pomenesc.
Cât priveşte vindecaree, trebuie să observăm înainte de:
toate trei lucruri:
Mai întâi să nu lăsăm ca fierbinţelile irigurilor să meargă:
prea departe, căci altiel s'ar putea consuma toate forţele și toate
sucurile din corp; al doilea, ca abcesele, dacă există deja, să:
fie dizolvate sau, dacă nu s'au format încă, să se prevină îor-
marea lor; cu alte cuvinte, materia veninoasă ce umple abce-
sele să fie eliminată; al treilea, ca acest venin să fie gonit cât:
mai curând din corp.
Nici un mijloc nu e mai potrivit pentru acest scop întreit:
decât apa: «a răcorește, dizolvă şi spală.
Ion s'a dus la înmormântarea fratelui său, care a murit de-
tites. Din nebăgare de seamă a îmbrăcat o haină a răposatului
şi, după câteva zile, îu și el apucat de tifos în gradul suprem.
Avea fierbinţeli mari şi frică grozavă. lon își puse lângă pat o
putină cu apă. Indată ce îierbințeala era prea mare, bolnavul
intra în apă cel mult pentru un minut. El se așeza în putină,-
aşa că apa îi venia până la burtă, își spăla iute cu un prosop:
ăi partea de sus a corpului, îmbrăca o cămașe curată, fără a se
şterge, şi se culca iar în patul cald.
Aşa a făcut trei zile, de 4—6 ori pe zi. De ceasornic n'a-
vea nevoe. Fierbinţeala îi spunea când trebuia să facă baie; în:
prima zi a făcut 6 băi, în a doua 3 şi în fine una. In cinci zile
trecuse orice primejdie. Acum însă tiiosul apucă pe nevasta lui.
Ea se folosi de aceeuşi putină spre a face baie. In puţine zile:
boala s'a vindecat și la dânsa.
Băutura ambilor bolnavi a fost apa și laptele bătut. N'au'
mâncat decât numai când le venia tot apetitul, spre a nu mân-
ca în silă, ci cu poftă, și anume: supă de pâine, de lapte, de
chimen şi chiar câte un cartof. După câteva zile au putut trece
la bucatele obișnuite totdeauna în casă.
Max, tare ca un uriaş, a vizitat pe cumnatul său Nicolae,
„bolnav de tifos; Max credea că această boală nu-i putea îace
nimic ; — dar după opt zile forța de uriaș pieri și viteazul în-
cepu să se tânguiască: „Nu mai pot să umblu, nici să stau pe
loc; mă apasă ceva şi mă doare tot corpul“.
Era apucat de tiios.
 423

iq» uMax miavea puţină; dar-avea un vas mare;-

lemn.
de:.EL-se
așeză în vas şi, cu apă. rece, își spălărtot:'corpul eu sun prosop
aspru (timp
de un minut),-de, câte. ori'simţia că fierbinţelile cor-
pului ajungeau la-un grad mare: -| sira! atasiloa 9 Bost
„ni Aşa a urmat: cura opt zile. După.nici6 zile a «cerut supă ;
după; 10 zilev s'a sculat:și în; sowt'timp-i-s'au «întors -puterile
pierdute, 'Mai-târziu el povăţuia pe; alţii;-cariaveau 'titos-şi îi
făcea să seinindecesuyr a io nib luu ie iiuon 959 ine 1otitn
so larlntr'une timp; în care s'au vindecat şi„scăpat
; vreo. 20 de
persoane prin aplicările descrise :mai-sus,în 5 săptămâni; afost
apucat de ctifosi-şi un copil de doi ani. Nimeni
nu „credea
că
această fiinţă” gingașe va scăpa. de moarte. De câte. ori -ţipa. şi
plângea; mama îl punea câteva-secunde, în: apă.;căldicică, -apoi
ÎLspăla iute-cu apă nu: tocmai rece. de tot, -sau-il:; întăşura;în
cârpe -muiate- în apă. căldicică., „După; 12 zile fiinţa-mititică s'a
făcut bine de tot. isrsqsa îuudol
15"! Avdestor bolnavi, icari s'ar 'sperila
ă început de apă rece și
War măi putea:o suferi, le” permit bucurosi 'apă' căldicită- la-apli:
cări'; "dar apa'rece; proaspătă, rămâne 'cea mai bună pentru a-,
plicări ; apa de fântână, de pârâu, de isvor. luu îsoiita
1110 Mată e 'trimeasăvacasă din institut. Ea' se plângea că are
dure "dericap, că 'aci-i e! irig; taci- cald, şi că are ieşire multă,
Copila nu e în stare să muncească, să umble. „29504. Dim
“1 primă'zi i Său spălat de trei ori spinarea, pieptulși ab-
domenul,
Şi "odatpe
ă zi is'a “legat îiapload palti “ui
prosop ud, timp de'două ceaşuri. A'doua zi a făcut. semi:băi
cu spălarea bustului, “de câte ori fierbințelile reclamatii această;
A treia zi au fost de! ajuns doiiă semi-băi, apatra zi una,” cu
spălarea bustului cu apă rece. Copila a scăpatde primejdie şi
sa a aur Rule.
13
A PAZ
SI 2UD
ARI îiVIOI
MISI
“Blitoăluăl i ta
LEci Geei Dn

_u„Âş, putea, cită o mulțime. de” cazuri,în cari 'bolhâvi !car

su 0 le e
eleAaa and„de.Bl
opace iantic să deveni n
diţi, fără sânge și sucuri, încât nu-si
Rai
DieApieile
fu yegitn
160, aj,
A MUlIQaţe f€ Anei
de.
ales Stom chinceadepmai de:
pote,
înacul
starea
ej 1 A oaia uzi ed Peas ga pata ar ge a
„zoluAcestor xeconvalescenţi prea. slăbiţi de titos le dau. de 0-
„ceai. de pelin,:care în: curând va. forma, Sharan geastlice, sasiclea
şi bune; apoi zilnic: să pună șă pg eRSIe ine, cu, apă, și oțe
de3
ori +—4
pe-zi,; spinarea, pieptul Și, abdomenul; gistlurr
„1 Negreşit că'peașa ntruceva.:se cere.osiorțare: mare, mai
ales când domnul) pacient este. din cercurileașa . zise 'culte,.Cari
setem.de âpă-rece:! Celor-delicaţi,. pe: cari aceas cură.
tă, aspră
i-ar putea iace-să cadă; niţel în. leșin: le; daw statul casă. iau
burețepsă-l':mode îniapă receşi «şi spele pieptul şi abde
după 'oumiîșispalărzilnic, obrazul: și.mâinile,-E
vor,simţi.i-
îndaţă

zei i suie aia ien dia maia cmaatittian adesea aie e ei taliei
 efectele binetăcătoare şi cu încredere şi curaj îşi vor spăla cu apă
şi spinarea şi celelalte părți ale corpului.
Cui i se- pare aceasta lucru prea aspru și anevoios, acela i
facă ce potteşte. Urmările le va suporta numai pacientul singur. E
Directorii vreunui institut încep a fi cuprinși de o frică mare
când se iveşte o asemenea boală contagioasă în vr'o casă sau
chiar în institut. Eu susţiu fără să exagerez: Dacă întrun dor-
mitor sunt zece copii și unul din ei e apucat de tifos, de sigur
că nu se va îmbolnăvi un al doilea copil, dacă se va aplica
acest tratament cu apă. Contagiunea se face mai mult prin eva-
porarea nesănătoasă a corpului. După metoda noastră însă,
cârpele ude sug evaporările şi înăbușă în germene materiile
contagioase. Dacă aerul se reînoește necontenit respirația nu
suieră. Se înțelege dela sine că excrementele acestor bolnavi
trebuesc înlăturate cât mai curând şi dacă se poate, aruncate în
locuri separate
Un francez, de condiții bune, scrie textual: „Mai mulți ani
am suferit de reumatism şi aveam un guturai teribil de nas şi
de gâtlej, încât mi-a atacat tubul eustatic și prin aceasta mi-a
stricat auzul.
„In anii 1877 şi 1878 în timp de două luni am făcut dușuri
de apă cu pucioasă la Aix-les-Bains, în Franţa, dar fără cel mai
mic succes.
„In anul 1879 am fost sfătuit să mă duc să încerc la Baun-
scheitd ; am ascultat și 5—6 săptămâni am suferit ca un adevărat
martir ; în fiecare săptămână mi se punea un instrument pe
spinare, la ceată și după urechi. Efectul a fost, că starea mea
nervoasă şi guturaiul s'au înrăutățit cel puţin încă odată așa
- de mult. :
i „In lulie 1879 m'am dus la cel mai bun doctor. El na Ş
să găsit vre-un mijloc să mă scape de guturaiul de nas și de gât. h
| Auzul îmi era vătămat şi guturaiul mă supăra tot mai mult şi
deaceea căutam pretutindeni un medic, care să mă vindece.
Printr'o ocaziune deosebită am ajuns la Achen (Aix) unde am j
tost stătuit să consult pe doctorul specialist $.... Acesta a încercat ]
să mă vindece arzându-mă cu lapis în gât, timp de 3—4 săptă- E
mâni. In săptămâna a treia m'a apucat tiiosul, cred în urma
surescitării nervoase, cauzată prin arderea cu lapis. Era tilosul
cel rău cu pete, care mă scutura, aşa că aveam fierbinţeli de
peste 40 grade. Nimeni nu mai credea că voi scăpa, când a
început să-mi curgă şi sânge. Nici nu mai pomenesc aici de
multele injeeţii cu tot felul de mijloace otrăvitoare, ce mi s'au făcut.
: „După 6 săptămâni m'am făcut iarăşi mai bine, dar nu
eram pe deplin sănătos. De când cu tifosul (toamna din 1879)
Dată nu mă simţiam niciodată bine, stomacul şi abdomenul erau foarte 3
=> atacate. Mâncările cele mai uşoare îmi cădeau greu şi fără clistir
: n'aveam niciodată scaun. Eram așa de iritabil că mă necăjeam :
pe orice lucru de nimic. Niciodată nu puteam dormi înainte de
 425

miezul nopții. In urma titosului s'a agravat şi guturaiul și

boala
de urechi. Eram aproape să asurzesc. bă
„In anul 1880 m'am dus la Paris, la celebrul doctor de
urechi D.... insă fără folos. Dela Paris m'am dus la Lyon, la
medicul P..... dar n'am găsit ajutor.
„Toate inhalaţiunile şi toate arderile la care m'am supus
încă 5—6 săptămâni, n'au ajutat nimic. In anul 1881 am stat
5
luni în spitalul din Strassburg. Medicul voia să vindece mai întâi
stomacul și abdomenul, dar în cele din urmă na avut să-mi.
prescrie altceva decât o cură de lapte, cu care m'am necăjit
timp de patru ani“.
Aşa povesti bolnavul care când veni la mine, era numai
un sullet călător. Oare apa mai poate aduce, dacă nu ajutor,
cel puţin alinare, în cazuri așa de învechite şi disperate?
Da, răspundem noi plini de curaj. Se înțelege că primele
aplicări trebuesc să fie de natură dizolvantă şi să lucreze mai
ales asupra capului şi picioarelor. Totodată trebue produsă di-
zolvarea și în interior. Vin apoi deasemenea şi aplicănile întă-
ritoare. Aplicările au fost pe rând cam următoarele:
Aburi la cap 24 de minute, urmând udarea bustului şi a
abdomenului ; aburi la picioare, udarea bustului şi a corpului
inferior; înfăşurarea scurtă ; aburi la cap; comprese superioare
și inferioare (pe corpul de sus şi de jos); înfășurarea scurtă;
baie caldă şi imediat baie rece sau spălarea corpului cu apă |
rece, iute; aburi la cap, comprese superioare şi inferioare.
In fiecare zi se făcea o aplicare sau şi. două. Așa s'a urmat Sia i
3—4 săptămâni, Apoi au venit la rând, pe săptămână, încă două Case
spălări complecte, mai bine noaptea, în casă (din pat); afară de
aceasta, în fiecare săptămână o semi-baie timp de un minut sau
două. Intern vindecarea a fost ajutată prin două-trei ceaiuri di-
ferite, luate alternativ.
săi
| :
" Ceaiurile erau de jaleş, coada şoricelului și sunâtoare,
toate amestecate ; o ceașcă de ienupere şi pătlagină de trei patru
ori pe săptămână încă e bună. dai
Aici cred necesar două observaţiuni: In cazul nostru a
trebuit să căutăm mai ales o transpiraţie bogată, căci din faţa
destigurată a bolnavului se putea vedea, că avea în corp locuri
umilate, sânge și sucuri oprite pe loc şi deci stricate, ceeace se
putea observa și în exterior. :
Intre aplicări s'au făcut aburi la picioare numai odată, aburi
la cap de mai multe ori. Pentru ce? Capul era umilat, iar
picioarele voinicului subțiri ca fusul. Asupra capului am putut
face să lucreze aburii de mai multe ori, fără a ne teme de vreun
rău. La picioare nu era nimic de făcut: ele erau deja destul de
slabe, iar căldura pierdută din ele a trebuit să fie restabilită
7

* :
EP PRESE Tara
TRADE PE ese eat ia pă 7 OR Vo RDI RI
 426
slsod ie luiciuluo ie isvârgă se iulucoiii sri ai „ugqon tusoiar
prin alte mijloace. In asemeni i.„cazuri. nu. trebsă glumim cu
uie.
ab cari
aburii, cer.precauțiu ne.slmare,
ip „Astiel.TE de Oameni, La. n aucautmult
a
e, a căd ea în a
Omul nosrtu mi-a mulțumit multși,a pleca, sănătos.,
al i ID. IP. d fai Ba OO! Să Si i i 8 i
Șpre,,

o ina im 188 lun "Titosi(Lingoare)”

Soia (> Meu trebuie să trăifi*),, d,

Titosul se capătă uşor din răceală, dar măi ales când casele
au un â€t stricat sau când zidur sunt: umede și locuința nu e
ile
aerisită îndeajuns. de asemenea şi atunci când'tencuiala de pe
ziduri se îă 'din cauza umezelei: pe: unele 'locuri 'strioâşi aerul
te'
devine așa de stricat, încât prin respirarea lui se. strică sângele,
se naşte o inilamaţie și umilături. O deosebită înrâurire au cae
sele cu teme lia
umedă sau cari au dedesubt; pivnițe, de- „unde
ies miasme cari strică aerul, ori apa care este rea! și stricată.
ă;
m'a interesat
Cum vindecă doctorii: această boal foarte -puțin;
dar că ea se poate vindeca prin apă, de aceasta sunt, ineredin-
țat cu desăvârşire. Am auzit de oraşe în cari se vindecă, tiiosul
prin băi; mi-au spus oameni vindecaţi de titos, că.au făcut, de
mai multe ori pe zi câte o;bae rece. timp de ,5,.10,.15 minute,
Sunt încredințat că tocmai tifosul e bine de. vindecat pe altă
"cale, căci e greu să pui pe un.om..greu bolnav, de. 3-76 ori
în apă. păci Sa :
Un bolnav de tiios care zăceă de 12 zile, și a cărui stare
a ajuns îngrijorătoare, a fost tratat astiel:.
1) De două ori pe zi a fost spălat:în pat, lucru. care. -se
putea îace de orice temee care îngrijea pe. bolnav;; 1 „Suol
2) S'a pus pe piept şi pe pântece un cearceat gros, îndoit
în şase, muiat în apă, cât se poate de rece,'ori “de câte ori
creştea fierbințeala. Nu s'a măsurat căldura, “dar” ori de câte 'ori
starea: bolnavului arăta că avea fierbinţeală mare, 's'a scos'cear-
ceaful și s'a muiat din nou în apă.rece, după care, i Sa pus
iarăși. Așa s'a putut tace de'6 ori pe zi și chiar maimult; Dacă
fierbințeala nu era mare, nu se punea cearceai. Aceştui: bolnav
de tifos, care avea o fierbințeală așa de mare încât i-se uscase
gâtul, și limba era atât de țeapănă și atât de băşicată încât-nu;
deceai
putea vorbi, i s'a dat în răstimpuri una până la Z linguri
de fenugrec, care scoate căldura și vindecă limba și gâtul, In
zece zile, bolnavul numai avu îriguri de loc şi prinse rep!
putere. Să mai observăm că bolnavul primi de două ori pe zi
câte o lingură de untdelemn, pentru a potoli căldura dinăuntru.
S'a îndreptat foarte repede, fără să-i îi rămas vreo slăbiciune.
Bolnavul s'ar îi putut vindeca numai prin spălături, dacă acestea
s'ar îi făcut ori de câte ori îi venia căldura mai tare. Pilda a-
 427

= ceasta ne arată cât de uşor se poate înlătura această boală,

dacă o luăm dela început.
Spălăturile au făcut ca materiile vătămătoare să iasă prin
porii întregului corp. Compresele au scos căldura şi astiel
teria
ma-
vătămătoare a fost înlăturată. Mai repede vom avea vinde--
carea, dacă, în loc de o compresă pusă pe corp, bolnavul va:
sta de 2 ori pe zi culcat pe o pânză groasă îndoită și
muiată
în apă foarte rece, cel mult timp de o oră.
Dacă e cu putință, să se întrebuințeze băi reci dela 30
cunde până la 1 minut. se-
Un om de 29 de ani ne spune: „Am avut tif;os m'am cre-
zut pierdut; când am socotit că sunt vindecat, am
căpătat o.
boală grea de rinichi, după cât spuneau doctorii. Aveam dureri
în şale și suteream de băşică; doctorul spunea că am
un catar-
cronic de bășică. Din această pricină nu mai scap de dureri;
u-
neori ele sunt de nesuferit. Aşa sufăr de doi ani şi nu-mi
găsesc
leacul. Aș dormi, dar durerile mă deşteaptă adesea“.
Aci avem de făcut următoarele: 1) Să căutăm aînlătura
și.
a curăţi corpul de rămăşiţele unei boale grele; 2) Să întărim
părţile slăbite ale corpului, să-i redăm putere şi viaţă. .
La acestea ajungem prin următoarele aplicări :
1) In săptămâna întâia, trei înfășurări cu un cearceat muiat.
într'o îiertură de paie de ovăz. Fiertura de paie de ovăz
topește A
îngrămădirile de materii morbide, iar întășurările sug
materiile. i
vătămătoare rămase.
2) In fiecare zi o turnare la cap pentru a întări partea
de
sus a corpului și pentru ca organele superioare să ajungă
într'o. 4
stare mai bună.
3) In fiecare zi o turnare la şolduri pentru a alunga
ma-
teriile vătămătoare și pentru a întări şi ațâţa corpul; aşa
timp:
de o săptămână.
Aceste aplicări lucrau aşa de bine, încât zi cu zi
bolna-
vul arăta mai bine. Durerile veneau la răstimpuri destul
de mari,
“dar nu țineau mult. După vreo zece zile urmară:
4) Patru băi până la brâu pe săptămână şi o singură în-
îășurare. Băile acestea întăriră tot trupul, iar întăşurările
topit și au supt materiile vătămătoare. au:

5) O turnare la cap, odată la 2 zile, a fost de ajuns

tru partea de sus a corpului.
pen--
.
Astiel bolnavul s'a vindecat cu desăvârşire în trei până la
5 săptămâni. Pe urmă mai făcu 2—3 băi până la mijlocul tru--
pului pentru desăvârșita vindecare.
îi ata ana aia ÎnDot ai AER ai 0 Pct iaz ABE iroi aie oaie ea Ii a alice Aia ee ti ai aci ati tie au di zeci vieiciiie e ia iti sat in actiia ca 330

428

Flegmă (mucozităţi) în abdomen

Un -domn îmi povesteşte: „Am necontenit dureri în regiu-
nea rinichilor; adeseori nu mai e de suportat. Am avut mai,
mulți medici; ei spun că e o boală de rinichi și opriri în ab-
domen ; totdeauna simt o năvălire de sânge spre cap; îmi vine
adeseori să vărs, am dureri de cap, amețeli, încât de multe ori
nu gtiu ce să mă îac; am multă acreală în stomac (venin);
urinez prea puţin ; totdeauna mă dor picioarele şi nu pot sta
mult în picioare. Nădușesc foarte tare şi simt oboseală mare
care mi se citeşte pe faţă. Acum sunt în vârstă de 40 e ani“.
Acest om îşi pierduse întradevăr tot curajul şi, deoarece
nu-i folosia nici un medicament, a căutat ajutor în apă.
Aplicările au fost următoarele: 1) zilnic două udări pe bust
și două pe genunchi, mai târziu; 2) zilnic o udare a spinării şi
de 1—3 ori pe zi umblare în apă, de mai multe ori, un ceas
sau două. Era vara și timpul frumos şi de aceea aplicările au
putut îi îndoite. Pacientul a început să urineze foarte mult; după
două zile nu i-a mai venit să verse; culoarea s'a schimbat și
omul prindea tot mai mult curaj şi o viaţă nouă. In 14 zile a
fost restabilit cu totul. Dacă nu era timp de vară, cura ar îi
ţinut poate 14 zile mai mult. :

Spasme

Un tată povestește: „Am o fetiţă ca de 10 ani, care, de

mică, n'a fost niciodată sănătoasă. Eşirea dinţilor a fost pentru
ea atât de grea, încât credeam că va muri. Afară de asta, un
picior i s'a făcut mai subțire decât altul. Acum îata are spasme;
nu poate mânca, nici dormi, şi e grozav să te uiţi la ea când
o apucă cârceii. Am consultat pe mulţi medici, dar starea îetei
s'a agravat tot mai mult“.
— Ascultă, domnule, îi răspund; pune multe tărâţe și ceva
sare, în apă, stoarce-o şi îmbracă cu ea pe îată; apoi s'o înve-
leşti bine cu o plapumă de lână şi las-o să zacă așa un ceas
şi jumătate, sau şi două, dacă doarme, până se deşteaptă. Să
faci aşa opt zile, de două ori pe zi; apoi să vii să-mi spui cum
merge.
După 8 zile omul povesti: „Pe tot corpul fetei a ieşit o
spuzeală grozavă mai ales pe spinare şi pe piept, dar s'a înve-
selit, n'o mai doare nimic; cârceii au pierit și fata poate dormi
bine; a început să aibă poită de mâncare. Acum ce să mai
îac ?*
Răspunsul: „Mai îmbracă fetița tot așa, în cămașă udă,
din trei în tre: zile, încă 15 zile şi se va tace sănătoasă. Să-i
mai dai şi aceste picături de pelin, câte 20 pe zi în apă“.
 429

Corea şi boale analoage

(Din „Cum trebuie să trăiţi“)
O îată nu se Simția bine; căzu la
să întoarcă ochii, să dea din cap; pat şi începu îndată
nu putea sta liniștită cw
mâinile, parc'ar fi voit să rupă patul și
tot corpul intră într'o
aşa mare neliniște, încât bolnava, deși
era numai de 16 ani,
mai că n'a putut să fie legată. Aveao
priet
această boală și care vizită îndată bolnava. enă care auzise de
marada ei tocmai în cea mai mare Prietena găsi pe ca-
neliniște, căzu sdrobită,
îşi pierdu minţile, și începu să facă înto
cmai aceleași svâcnituri
ca și bolnava. Boala cuprinsese şi pe acea
stă fată.
Ca să numim această stare cu numele
las altora să judece. Dar un lucru e de cârcei sau corea
adevărat: o scârbă, o.
spaimă sau o privelişte siâşietoare dau
îndată naştere acestor
stări. Aceasta ne arată cât de ușor apar
toate boalele 'la cei
slabi. Incă o probă care arată cât de
multă stăruință trebuie să
punem pentru a oțeli şi întări corpul, şi
cât de mult greşesc pă-
rinţii când nu îngrijesc ca, printr'o hrană
bună, copiii lor să de-
vie tari și răbdători.
Cele două fete s'au vindecat prin următoarele
aplicări:
1) Au pus o cămaşă muiată în apă
pâni orice zădărire; 2) O spălătură pe sărată, Aceasta stă-
tot corpul aduse un somn
de mai multe ore; 3) O turnare pe genu
nchi atrase în jos sân-
gele dela cap. Aceste mijloace aduseră
o linişte desăvârşită în
timp de două zile. Indată ce orice zădăr
ire era înlăturată, amân-
două bolnavele se simţiră îoarte abătu
te, ceeace era un semn
bun. În fiecare zi făcură o jumătate de
bae,
la genunchi, ceeace întări firea şi aduse poita o turnare la cap şi
de mâncare. Hrana
puternică le plăcu îndată, şi după șase
săptămâni fetele erau
sănătoase şi fericite; se feriră însă de
hrana la modă, care e
aşa de puțin nutritoare.
Un tată îmi aduce un băiat de 10 ani. Copil
pierduse orice viaţă, corpul era mai mult ul era deșirat ;
rece decât cald, mâi-
nile şi capul într'una neliniștite; pielea
era uscată, poită_ de
mâncare mai deloc; n'avea putere. Copil
ul avea începutul unor:
svâcnituri numite corea.
Acest băiat n'are destul Sânge. Il pute
„trăsură care nu e unsă, După cum trăsu m asemăna cu o-
ra scârţâie şi se roade
peste tot locul, așa și aci svâcnesc și tremu
ră toate părţile cer-
dului. Nu sunt destu le sucuri şi nu e grăsime îndeajuns. în corp.
Acest copil să facă: 1) In fiecare zi spălă
.
oţet; 2) Să umble desculț cât se va putea turi cu apă şi
mai mult; 3) Să ise
dea o hrană simplă, să nu bea bere, vin
şi cafea; să ia supă
întăritoare și să mănânce mai mult făino
ase decât came; 4) Să
ia de două ori pe zi câte o jumătate de
lingură de untdelemn: £
 razi oi 0plateau P
e acsDaeee. a
CRdaă
pepe pai aăettioaiiab
ăi DitaA a Pa ae UA A

430

„de măsline; 5) Să ia o zi, două vâriuri de cuţit de cărbune de

oase (oase arse), a doua zi, de două ori :câte trei linguri de
ceai de pelin. Dacă n'avem cărbune de oase, să-i dăm şase sau
-opt boabe de ienupere.
E Spălăturile de corp deschiseră porii, aduseră sudoare și
“întăriră corpul. Mai ales oţetul determină căldură la asemenea
o ism tânăr și rece.
„„ "Umbletul desculţ întărește şi oţeleşte, iace pe copil răbdă-
r. Dacă prin aceasta am pornit mașina, atunci mărim hrana
simplă. Cărbunele de oase ajută mistuirii şi înlesnește creșterea
| ase] r, după cum ceaiul de pelin ajută mistuirii înmulţind sucurile.
;„.„„„„Q fată de 13 ani a început să fie ambițioasă faţă de pă-
inţi. eră ciudată și arăta o neliniște în mișcarea mâinilor, în-
vârtea ochii, era când furioasă, când abătută și tristă. Copila avea
icoreă, După: ce medicamentele doctorilor nu i-au făcut nimic,
boală 'dispăru: pr întrebuinţarea apei.
at piei "în 'corpul acestor bolnavi domneşte o mare neorân-
"duială, a casta şt în mersul sângelui şi de aci se explică și
căldura” care "Hui: - deopotrivă în tot corpul, precum și schimba-
xea priap, Miavo e de făcut aici: Dacă voim să vindecăm
“hi aseritneă bolhăv, trebue să regulăm mai întâi mersul SâH-
apelul, șia oi corpul va primi căldura trebuitoare, ai i
: 'sângălui 6rebilăt.'vă "veni poita de mâncare, şi H'ăveni decât
Sa să: dămenafuri i şi suntem sigur” căilvă/prii. |
'6-hrană! bună
„ă munoa 1) Oăldura ttebuincioasă va veri,ddcă: von spălăBolriăvă
zi pe.:corp, cândesi; scoală: din-pat; sșio Vom pune îărăș în" pat,
ni 5ii2) Sânbelezișiva! mersul său; dacă Yom “fate DOL
măvei zilhiv al iduș lă'cap::şi“anul 1a pi „alis &uob sb qmii
nasc 3)i/Totocorpab'se. Vă! întări Şi ticălziț dacă von fave "bob
inayei O! jamă bâie 'încficcarei zi. Pio! î5 o1599il nl „aud
de" tate
snsil4p"Oo hrană siniplă şi puteinică iva'aduce uns mii,i
ș: asda-bothavei pi Hrana să ise compună, părte din''siipă'îri
la 4ăritoare; parte rdin:rălte ândări hrănitoare.: Săone! păzitio lada
| „băuturi tari. - „ssotiniun nijuq 9b 888
ia îftrebuințăt mijloacele înşirăte! tithp de
; înnicsAceastă/lcopilă.
ăse săptăriiâni şbs'a însănătoșit “pe deplin. „blsiv soiro vaubnoiq
sb fitoq „Sisoeu sro sslsig ; aieinilon saw IuqB9 ig oiin
1001 Îuuq398; 55v5Dăkpee răi şi otiăviri 0Db isi BOABE
i 940109 atimun iintinofva
m,trebuie, să frditi“) isiăd ta9oA
e A a AEP
O 19) BHBn928 (Di,

pd nai ei i5/ne tot ceas! 1 c

AB)
te d Ss tu țfă . ed mai
0 2
iata
e FER

: Bă? a alu in dati?! Ifsă

i:

îpeţită”acest: halhe, ipesittucă Aa'addeesăoti fost g” „Copie

56 ale: nai
i GAS şăatatea ra rhiilăatet” sonbabm Be ie Ă: A BIN
amlobinu sh Bwonil sb sist&mul o 3150 is 9q iro buob 9b Și
 set tate puiulePIETE au 2

431

„ Foarte adesea, prin regiunile noastre, creşte la de „obicei

Palginea padurilor sgche în păduto i,floare galbe'cu năun
iiiiros tare; această foare 'senumeşte arpică. Această plantă sit.
rită să fie pusă ca cea dintâi printre mijloacele prin căti''se tă:
inăduesc' rănile. “Din această plantă! se tace0 tinctură (un spirt)
numită tinctură- de arnică.; Aceasta
se: face: dată. luăra florile us.
catela iu loc 'umbroși s''le puneri într'o stic pelăcare: dum.
„ plem''cu 'spirt-şi o lăsăm 'să stea dela: două până:-la șase! zile,
când'spirtul- de ârnică“e gata: Pentru aceasta se ' poate. lua! "și
rădăci adeseori na;
se ia număi rădăcina; “Această 'tinctură :'se
poate păstra muliă vreme-și se poate! găsi:și la:'orice farmacie.
„- “Eu.“sovotese” tinctura :ca'' cel mai: bun '-mhijloc pentru: (ă
tămădui “rănile șinu:pot “decât să îndemn
pe mulţi ca; 'ş'o între.
buiiiţez
Nu trebue:
e,să fie casăîn 'câre-să'
nu se găsească
a. |
ceastă tinotură, pentru “ca; în caz de rănire, să -puţ"veni
eni în
ajutor cât: se: poatemaiîn grabă. Modul de 'întrebuințare îl-vom
arăta: prin pildele următoare
;: = un cub bani ; BEBOID[Sru
O îată de-14“an
își prinsese
i degetul al-treilea
”ab mâinii
stânpi într'o maşină. Degetul era cu 'totul “tăiat și spintecăt, aşa
că în două locuri :se! vedea osul ; nu ''sepute spune
a Sigur 'dacă :
osul''era: rupt sal 'nu: După” metoda veche,-docvoi'să' toriu prindă
il
au "ptastru! bucăţile: rupte'şi să lase “degetul! în“ voia soartei:Cie.
dea''că 'degetul erapierdu Dupăt.
sfatul meu fata făcu "astiel :
Raiă 4u bine”spălăt “cu apă,
ăîn care's'a: pus “puţin: 'spirt de
arnică; "până s'au luât toate mecurăţeniilS'a:
e; muiat''o' 4âşie de
Olanidă, lâtă
"de an! deget, su” tinctură'de'armică amestecată: cu Aa
d

puţiniă “apă. După ces'a''curățit degetul, au aşezat la '1cul'16r te

fai
DZ
ze
SA
+ Fi
pe 'Vât sa putut, bucăţile 'rapte şi s'au'învelitcu'făş “așaia,
'ica
să țină bucăţile “it loc; fără” să” sestrâng însă! legă.ura
ă . “Peste
aveastă fâșie” s' pus-o" legătură “de bumbac maiatăr”! iarăşi » în
arhică! amestecată cu apă şi 'apoi- sta învelit” totul cu” oi!fâşie
“uscată. i „BOHNS Ua 9991
2] usPeste câtevă minute durereă dispăruDupărtii ZileSa des-
făcut legătură 'și'spre imargă mirare -a! tuturor "s'a -văz Că0
ât bu
căţile "se prifiSeseră Na s'ă/sohirbat” legătara, bi s'a turnât” din
nou arkiică$i “Sa învelit cii-vată nitiăt si După 2zilăa6getul
s'a'tămădui
Nu" cunosc
t,alt fiijlO0 lare să Vindede' așa de ie
Podeșiotită idugsRsoil
ni Emwt se iuqooni 6. .utăle 9ioenfa,
Un viditib fu imușeat 1a''braţdertih “Văl, roate i-a! Simiulsi6
bucată! de “cărnerc& atârnă de restul braţatăi. AO mult Sânge.
Ran fuă'
spălată! repede” ci 'ăpă'amesteciită cti tinttură deaiiidă. i
dupăr' %s'âtiace
"pus 4âc?ast lpeeatăera ru “ putiiță? > Bu
fupteyiși s'au aşezat cum se divine ;apoi” Sai măiăt bâfhbăe în
spirt de arnică amestecat cu piățitiăvăpă Şi 1% înveli cu dare
t
băpare' de 's6aimăţ "aşa "ta! Să: riipătfuind(deiă
A6c nătrs până la
rănă. 9NW S'ăi âtătătffipufii auierta diupinis indalaieBue eapia
„Cresc Iâ1l06'Și ădădse 'Vindecă, răinânană riște: fie cari ae
9b Bundonit ud 2nu Be ioqă „Bibium BIBOl 2092 Bz 99 Saâq
 432

bia se vedeau. La fiecare două zile s'a tumat pe vată spirt de

armnică, ce pătrunse până la rană. Care alt mijloc ar îi îăcut
- mai mult ?
Un băiat de 15 ani a fost muşcat la pulpe de un câine,
care i-a vârât colții cât se poate de adânc. Durerea era mare și
băiatul era îngrijat ca muşcătura să nu aibă urmări rele. Pentrucă
se aila în casă spirt de arnică, rana îu îndată spălată cu în-
grijire cu tinctură de arnică amestecată cu apă şi sa stors pe
cât s'a putut sângele din rană. Rana îu închisă, acoperită cu o
bucată de pânză muiată în tinctură de amică, și bine legată.
Orice durere dispăru şi în câteva zile, rana s'a închis, fără să
dea naştere la îriguri. — Nimic nu e mai de temut, și cu
drept cuvânt, decât mușcătura de câine; de aceea nu putem
repeta îndeajuns că astiel de răni trebuesc spălate și stoarse
cât se poate de bine. Dacă o rană sângetează, nu mai e pri-
mejdioasă ; însă dacă nu vine sânge, se întâmplă foarte ușor ca
să intre în rană şi în sânge materii vătămătoare,
O calită de zidar căzu depe o schelă şi se lovi la şoldul
drept atât de tare, încât nu se mai putea ţine pe picioare. După
ce l-au căutat bine, s'a văzut că oasele erau la loc și nu era
altceva decât o strivire putemică a cărnurilor. De obicei se pun
în asemenea împrejurări comprese cu apă rece, ca să nu vină o
fierbinţeală mare şi pentru ca totul să se vindece. Eu găsesc
bun acest mijloc și stătuesc pe toţi să-l întrebuinţeze; însă mai
curând și mai bine ajungem la scop, dacă locul rănit se unge
mai întâi cu spirt de arnică. Cea mai bună isbândă o avem
atunci când punem o cârpă curată muiată în tinctură de armică
amestecată cu apă și deasupra o cârpă cu apă rece. Vindeca-
rea vine mai repede şi e mai sigură. Cârpa de dedesubt o lăsăm
locului, cea de deasupra o schimbăm mereu muind-o în apă
rece cu arnică.
Carol tăia lemne. Scăpă toporul din mână, care îi căzu pe
“picior făcându-i o rană mare. De grabă s'a chemat doctorul şi tot
ce a făcut nu fu în stare să potolească sângele. Un vecin ştia
de tinctura de armică. El spălă îndată rana, o închise și o în-
_veli cu vată muiată în tinctură de amică. Cum făcu legătura,
sângele stătu. La început se tură în fiecare zi tinctură de
amică şi în câteva zile rana cea mare era vindecată.
Un muncitor căzu depe al doilea rând al schelei pe cel
„dintâi şi de aci pe pământ. l-a curs sânge din gură atât de
mult, încât pierdu ca la un kg. de sânge. Capul era vătămat cu
totul; pe stânga pielea era pe unele locuri smulsă cu totul. La
re început rănitul pierduse cunoștința.
Ce avem mai bun de făcut aci? In grabă i sa dat ceai
de coada calului, câte 2—3 linguri pe minut. După 20 de mi-
nute sângele stătu. Rana dela cap îu spălată cu apă curată,
„până ce s'a scos toată murdăria. Apoi s'a uns cu tinctură de:
 Esi
433

arnică, s'a acoperit cu vată muiată în tinctură şi s'a legat. De

îndată ce s'a oprit sângele, au contenit şi dureri
le de cap. Intr'o
singură zi omul își veni în fire. In fiecare zi
rana se spală din
nou cu spirt de amică amestecat cu apă, şi in
câteva zile se
înlătură orice nenorocire.
O îată, scoțând gunoiul, călcă din greşeală pe îurca de
gunoi și se răni aşa de tare la picior, încât
vâriul furcii stră-
punsese piciorul şi se vedea de cealaltă parte.
Ce era de îăcut? S'a spălat în grabă rana cu apă;
s'a turnat în rană tinctură de arnică amestecată apoi
cu apă, sa spă-
lat și s'a stors bine. După ce rana îu curăța
tă şi nu mai era
nici o urmă de necurăţenie, s'a pus vată muiată
în spirt de arnică,
s'a legat bine și în fiecare zi s'a turnat din nou
arnică. In pa-
tru zile rana era închisă.
Țăranii cunosc pătlagina ca un leac pentru răni;
putem decât să lăudăm cât se poate de mult noi nu,
acest mijloc. Ade-
seori ne-am încredințat că pătlagina vindecă
minunat de bine
cele mai periculoase răni. |
Unui muncitor de pământ îi căzu coasa pe braţ
o rană aşa de mare, încât puteai să vâri degetu şi îi făcu
l în ea. Indată
s'a spălat rana, s'au frământat câteva foi de
pătlagină şi s'a
stors zeama pe rană. Rana s'a închis în .scurt
timp. In fiecare
zi se turna peste legătură zeamă de foi de pătlag
ină până ce
pătrundea în rană. Zeama se face astiel: Se ia
foile proaspete
şi se pisează, se amestecă, se pun într'o cârpă curată
și se storc.
Când ne trebue puţin, luăm şase sau opt îoi,
le -îrământăm cu
degetele și stoarcem zeama peste rană.

Arsuri

Se aprinsese casa unui țăran; căutând să stingă tocul,

ranul a căzut în flacări, arzându-se la obraz şi la ţă-
mâini aşa de
tare, încât nu-l mai puteai recunoaște. Medicul
i-a pus mai
multe plastre pe locurile arse și pe cap, căci părul
îi arsese.
Depe degete și depe jumătatea brâţului îi atârna
u pielea şi
carnea în bucăţi. Nenorocitul, disperat de dureri,
işi dorea
moartea ca să scape. Medicul declară că vindecarea
era un lu-
cru cu neputinţă. “
Din întâmplare preotul satului era dus din sat. Eu îl
în-
locuiam pentru trei zile şi aşa m'am dus la acel nenoroc
it. Ma
pătruns jalea văzându-l în ce stare era şi mă tot gândia
m cum
să-i ușurez soarta tristă și să ajut tânărului cel puțin întru atâta
ca să poată muri mai liniştit,
Pusei să dea la o parte toate acele plastre lipite, făcui iute
o alifie, ames:ecând albuş de ou, ulei de in şi smântână, cuo
pană și întinsei alitie cât mai multă pe locurile rănite, ca să nu
pătrundă aerul la ele. Pe deasupra am pus cârpe vechi de-in
 OP POPE R
SEPI > PE PP CEA ID TI udă
TIP C OCPI
Caspicii uite II pfleo maia ami CE bINECa, rca cai ata ial e ceată ct

CRISTACHE B. ANTONE
Com. Poenari jud. Muşcel "434

peste ele o cârpă sau basma

cari erau moi, muiate în apă, şi
Din două în două ceasuri ridi-
uscată, ca să se acopere bine.
m din nou bine, cu un burete, câr-
cam basmaua uscată şi uda
e şi să se lipească, ceeace
pele ude, spre a nu lăsa să se usuc
ar fi produs dureri mari. înlăture cârpele ude și
Dimineaţa şi seara trebuia să se
e cineva în ce scurt timp
să se întindă din nou alifie. Nar cred
a aplicare a fost o mare
nenorocitul s'a restabilit. Chiar prim
făcut să zăresc în depărtare
mângâiere pentru mine și m'a durerile teribile s'au
steaua speranţei. După un sfert de ceas
crampele amenințătoare, pe
mai potolit și astiel nu s'au mai ivit
tresă rire sinistră a corpului
cari le anunță acea cunoscută
întreg. lingură dc ulei de
& nterni-ar dat zilnic de două ori o și untdelemnul.
bun ar îi fost
„bumbac răcoritor. Tot aşa de
dea rana herme tic ca să nu pătrundă
Sub cârpa ce închi început La
aerul, sa format minunat de iute o piele nouă.
zilnic de câteva ori, cu
s'a spălat necurățenia sau puroiul,
apă căldicică. Curăţenia face mult. i medicul a
In 14 zile țăranul îu aproape restabilit. Insuș îi crezut
care, căci n'ar
declarat că se minuna de această vinde aşa de mari.
că se puteau vinde ca niște arsur i
niciodată atât de grozav
O servitoare a avut nenorocirea să se ardă a capului
ului şi o parte
cu gaz, încât un braţ, jumătatea piept amest ecate , şi
, gălbu i și roşii,
erau numai nişte pete negre veder e şi
vă la
pielea se putea lua de pretutindeni. Era groza mai cum am
urmat întoc
nenorocita suferia dureri teribile. Ea a cată şi a pu-
mâni, a fost vinde
văzut mai sus și, după 4 săptă
tut să-şi caute de treabă şi de lucru. cârpele puse
A feri rana de aerul din afară, a ţine ude
răcori toare, a spăla curat rana
pe rană, a întinde din nou alifia o vindecare
ele şi condiţ iile princi pale pentru
mai des, sunt cerinț
sigură şi repede a arsurilor. tant mai
Ca mijloc de casă pentru arsuri mai mici. (impor
şi bucătă rese) sunt, în prima linie, varza
ales pentru bucătari ă, se pune
din grădin
şi zeama de varză. Se ia o îoaie de varză zi în
cârpa de 3-4 ori pe
pe locul ars şi se leagă. Muiem îi prea
o legăm pe rană. Dacă zeama ar
zeama de varză şi pe
cartofi raşi
tare, o putem subţia cu apă. Unii se servesc de c.
lemn şi deasu pra bumba
cari îi pun pe rană: alţii pun untde
Toate acestea sunt bune. |
O temee, pe când gătia bucate , a avut nenorocirea să se
cu apă fierbinte şi să se ardă la mână şi la braţ
opărească
entul cel
până la cot. Medicul a venit îndată, dar cu tot tratam multe
îngrijit , rana n'a putut fi vindec ată nici după mai
mai e
la. mijloa cele arătat
“săptămâni de zile. “Atnnci femeea a recurs t să
de-mine, cari deja după o zi i-au potolit durerile, au începu
vindece rana şi treptat a vindec at-o cu totul.
 Aplicările au fost: 1) Pe toată rana s'a întins, cât mai gIvs,
albuş de ou şi untdelemn, și s'a legat cu o cârpă udă: în pri-
"mele zile s'au reinoit de două ori. 2) S'au aplicat flori de fân
opărite, spre a muia şi spăla sucurile şi orice murdărie. La vin-
«decare s'au format mai multe abcese (bube); spre a se elimina,
s'a aplicat fenugrec fiert. Aceste mijloace, întrebuințate alternativ
-au vindecat mâna, care era ca şi pierdută.

Otrăvirea (intoxicarea) sângelui

Iosii a tăiat o vacă şi, cu cuțitul plin de sânge, s'a tăiat
ău la degetul cel mare. El n'a luat seama până ce n'a început
:să simtă dureri violente, și mâna i s'a umilat așa, încât cu greu
își mai putea mișca degetele. Fierbinţelile crescură și se iviră
„pete gălbui şi vinete pe degete și pe mână.
Un medic i-a dat cu ce să se spele şi să ungă rana. Insă
durerile care-i ajunsese deja până la cot, deveniră tot mai de
nesuferit şi bietul om simţea bine, că o intlamaţie morbidă se
întindea ca tocul în interior şi mânca tot mai departe.
Mă chemară pe mine. Am prescris aburi la mână şi la braţ
de patru ori pe zi, timp de o jumătate de oră. Restul timpului
şi întășura mâna până peste cot în flori de fân opărite, stoarse
-şi întinse pe o cârpă.
Din două în două ceasuri, adică de câte ori durerea era
mare, florile de fân se reiînoiau, adică se opăreau şi se puneau
“din nou, Acest procedeu n'a adus numai alinare, ci vindecare
«deplină. In seara primei zile inflamaţia . periculoasă încetă de a
se mai întinde. După patru zile toată intlamaţia îu înlăturată, stinsă.
Un domn- și-a tăiat o bătătură intlamată, și nu bănuia ni-
mic. In câteva zile inflamaţia a crescut așa, încât erau simptome
-de otrăvire a sângelui. Mulţi cari mai văzuseră aşa ceva, cre-
deau că sărmanul om era pieraut.
Pacientul făcea zilnic două băi de picioare cu îlori de fân
-opărite, puse în bae, şi zilnic i se înfăşurau picioarele de două
“ori, câte două ceasuri în cârpe muiate în leșie făcută cu planta
coada calului, muindu-se cârpele din nou la fiecare ceas. De-
“oarece se observau la corp semne de intoxicare (pacientul arăta
rău la iață, n'avea poită de mâncare) s'au mai adăugat la aplica-
zile parţiale de mai sus, zilnic o spălare a bustului şi o întăşu-
rare inferioară (comprese la abdomen).
In câteva zile pacientul era scăpat de primejdie; în. zece
zile a fost pe deplin sănătos. El bea zilnic două cești de ceai
de pelin, amestecat cu jales. Se
Aceste mici afecţiuni de picioare reclamă deasemenea
mare precauţiune. Ca mijloc prezervativ nu cunosc nimic mai
bun decât a umbla desculţ des (fie şi numai în odaie, 15-30
„minute înainte de culcare) și băi de picioare mai dese, reci;
“pentru oamenii mai slabi, căldicele. A îngriji de curăţenia pi-

ulei lasiasi bazice ie nai caii ateiai site ilie

ali
An aati ilie miile ie iesiti
Ă ace aia i ji IT rue iesceaiua leii ant caiac = atit30e i dea d “ăi
sia: ici a i 8 A i ce laFTo
dă
citite
ai
d 27

436

cioarelor este un capitol important în ce priveşte sănătatea cor-

ului.
Ș Un preot gras avea un gât prea gros şi voia să-l aducă
în “starea normală cu o alifie de iod, ce i-o prescrisese un medic.
Spre a ajunge mai curândla scop şi a scăpa de acea guşă,
el întrebuinţă prea multă alifie. In scurt timp omul a slăbit așa,
încât nu mai avea nici jumătate din greutatea de mai înainte
a corpului. Medicul îl declară ca pierdut, pentrucă iodul îi otră-
vise sângele.
- In astiel de cazuri, pentru toţi e bun popa de apă, după
cum îmi zic mie; o spun aceasta îără nici o supărare. Nu e
decât o glumă.
Am prescris pacientului băi calde cu-leșie (apă) de brad:
de 20—30 grade R. urmând spălături reci, dar repezi; comprese
superioare şi inferioare ; udarea bustului și a abdomenului; în-
făşurarea inierioară cu cârpe muiate în leșie de brad; în fiecare
zi două aplicări în succesiunea arătată. Afară de asta a trebuit:
să umble desculţ prin iarbă cu rouă. Intern a avut efect bun:
zilnic un vâri de cuţit de făină de cretă, sau var stins, dizolvat
bine întrun pahar de apă, băut de 2—4 ori; de asemenea zil-
nic o lingură sau două de ulei de Provența şi mâncări simple,
hrănitoare, de casă.
Apa și-a făcut bine datoria şi în cazul acesta.

Constipaţie
Sunt mulţi oameni, cari sutăr adeseori de diaree, dar mult
mai mare e numărul acelora cari n'au scaun aproape deloc, şi
deci trebue să recurgă la mijloace cari au efect asupra scau-
nului, producând purgație, dar.cari duc în cele mai multe cazuri:
la pieire. Putem zice cu drept cuvânt: cu cât cineva întrebuin-,
țează mai mult aceste mijloace, cu atât suferă mai mult tot corpul.
Cine poate oare spune numărul mijloacelor, ce se iau pentru:
curățenie, pentru eşire? Am cunoscut pe cineva din Baden, care
era vestit în ţară, că ştia să curețe bine pe oameni. Adeseori
îi curăța depe faţa pământului. Ce făcea oare? Lua găinaţ de
rață sau de gâscă, îl fierbea, și acest elixir îl administra onora-
bililor săi clienţi. Aş mai putea povesti multe; Mundus valt
decipi ! Lumea vrea să fie înșelată. Aceasta însă privia mai
mult pe jăranii proşti. Boerii sunt trataţi altiel. Aceştia înghit
zilnic nenumărate sticle de apă minerală și într'adevăr, aceste:
ape produc scaun în măsură toarte mare.
„Câte hapuri de tot soiul nu s'au înghiţit şi câţi oameni nu
se vor îi dus prea de timpuriu în mormânt! Nu e poate nici o
boală la care să se procedeze în mod așa de nefericit, cum se
îace când e vorba de constipaţie.
„„In cele mai multe cazuri urmarea este că răul creşte tot
 437

ema! mult, cu cât se iau mai multe doctorii

lungat (în cele din urmă nu mai e scau şi timp mai înde:
n fără vreun pugativ).
Așa un om, pe care medicii îl părăs
iseră cu totul, mi s'a plâns
„odată că nu putea trece nici o zi, în
care să nu ia un clistir
“sau vreun mijloc drastic, spre a putea
avea ceva eșire; așa de
mult îl prăpădiseră pretinsele remedii,
și omul nu împlinise încă
40 de ani.
Este un mare progres al medicinii noast
re de astăzi, că
ea prescrie toate mijloacele drastice şi
mulţi medici, trebue $'o
“spunem spre gloria lor, au analizat
sutimi de așa numite mij-
loace secrete și au descoperit înşelăciun
menii cu minte. Cu toate acestea spect ea, ca s'o vadă toţi oa-
rul mijloacelor secrete se
durişează și acum în mii de familii
şi pricinueşte stricăciuni.
Cine n'are scaun, acela nare întreg organismul sănătos,
dar nu numai stomacul sau vreo altă
parte a corpului, și eu
sunt ferm convins, după un mare numă
r de cazuri ce am avut,
“că iarăși numai apa este remediul cel
fensiv, ce se poate găsi pe fața pământulmai
ui.
sigur și cel mai ino-
ată intern și extern. Ea ajută întrebuin-
Una din primele întrebări, ce adresează
nav, este: Cum stai cu scaunul? Ai medicul unui bol-
eşire regulată, atuncea e
primul semn de sănătate; dacă scaun
ul nu e regulat, atuncea e
“un semn de începutul unei boale,
şi dacă nu se îndreptează
acest scaun neregulat, atunci pacientul
e amenințat de o boală
:gravă, poate chiar de o moarte prema
tură. 4
Când vara nu plouă mai mult timp, pămâ
și aspru. Dacă în corp umezeala nece ntul devine uscat
sară nu e prelucrată cum
se cuvine și se form ează fierbințeli undeva, atunci şi în
se ivesc uscăciuni și urmările ei inevitabil corp
e,
Sunt mulţi ani deja de când oamenii au
apă, spre a vindeca acest rău. Am alergat la cura de
cunoscut oameni cari beau
zilnic 3 până la 6 oale de apă. Era bine
oare aceasta? Ba era i
RDE,
ducru exagerat şi cei mai mulţi dintre aceșt
“apă şi-au stricat mult, în loc să-şi i viteji băutori de
folosească. Corpul n'a Supor-
tat mult timp această tortură absurdă
cu apă. Principiul meu“
este: cine întrebuinț ează lin, câte puțină apă, vindecă mai
bine și mai sigur. A: - AI e 5
Cine suieră de constipaţie, să bea o lingu
ră de apă la îie-
care jumătate de ceas, de dimineaţă,
la catea, până la amiază.
Efectul va îi mai bun cu aceste cantităţi mici, decât
înghiţi deodată o jumătate de kgr. sau mai mult, După dacă ar
pacientul poat: bea deasemenea apă, amiază
din când în când câte o
dingură. Această tumare de apă câte puțin
, dar mai de multe
ori, răcoreşte și înmulțește sucurile. Incol
o omul poate bea apă
-ori cândîi este sete.
In loc de apă serveşte şi un număr mare Iu
sse pot prepara din plante lesne de găsit. Ceaiu de ceaiuri, ce
«„umbe l pregătit din po-
e minun
le at, Ceaiul de îlori de soc e răcoritor,
dizolvant
e a i a Aa a de a Da
i i bt Ei dinti, Sea zii Sa iai aie Sile anii adie el atei lit sii atei taia ai ai ia ana

438

aloe.
şi potoleşte. căldura internă ;punând în ele 3—4 boabe de
ceaiul devine un medicament purgativ, răcorito r, disolv ant ; 6—8:
foi de soc culese verzi primăvara şi vara și fierte ca ceai, sunt
deasemenea răcoritoare. Să se bea jumătate de ceaşcă dimineaţa.
să
şi jumătate seara. Din nici o farmacie de casă nar trebui
lipsească aceste plante binetăc ătoare, mai ales că Dumnez eu,
gratis..
doctorul şi farmacistul suprem, le face să crească pentru toţi
Pe lângă aplicările de apă pe dinăuntru, vin acum și apli- Ă
cările pe dinafară. La sculare sau la culcare, pacien.ul să-şi
spele bine abdomenul cu o mână de apă. Mijlocul e prea simplu,
dar are un efect bun şi e destul, cu deosebire pentru oamenii
/
mai slabi.
Dacă aceste aplicări sunt prea uşoare, atunci din când în:
când să se toarne apă rece pe genunchi timp de unul sau două
minute ; acesta e un mijloc excelent pentru a produce scaun.
Pentru cine nu e de ajuns nici aceasta și dacă nu sunt
fierbinţeli mari în interior, atunci pacientul să se culce pe un
cearceat ud (stors) şi să se acopere bine;sunt bune şi compresele
superioare (pe spinare şi piept). Un efect puternic îl are și baia:
rece de picioare de două-trei ori pe săptămână, Se poate face-
şi o bae complectă rece, dar să nu ţie mult.
Toate aceste aplicări vor deştepta organismul trândav şi
obosit sau amorţit, îl vor pune într'o activitate nouă şi-l vor
întări. Rotiţele sunt unse din nou; mașina întreagă umblă iarăşi:
bine şi constipaţia va trebui să dispară negreşit,
Nimic nu întrece mijloacele sigure ale apei şi ce e mai ușor"
oare decât a bea-apă și a se spăla cu apă?
Să mai spunem aci un cuvânt despre vomitive (mijloace-
pentru a vărsa). Mi se pare ceva nenatural de a provoca eşire
drastică prin otrăvuri și minerale fie în formă de praf, îie de
hapuri, sau altfel. Dar şi mai nefiresc este orice se dă spre a
rovoca vărsături, ceeace adesea sunt iarăşi numai otrăvuri. E
jalnic a vedea suterind pe un asemenea om maltratat și torturat.
Mi se urcă totdeauna sângele sau, mai bine zis fierea, la cap,.
privind aşa ceva.
Se va îi observat, că eu nu am enumărat mai sus așa:
numitele mijloace purgative, întrebuințate în genere, ca; sare
amară, sabur, etc. Pentru ce? Aceste mijloace, deşi nu tocmai:
vătămătoare, pentru mine sunt prea tari, căci“ se poate ajuta
întrun od mai lin.
Nimeni nu vânează cu puşea o muscă sau un purice. Eu:
resping cu atât mai mult nesuferitele mijloace vomitive, îie-
lichide sau solide şi ori cum s'ar numi.
Dacă îţi vine să verşi — se întâmplă adeseori — atunci îă
mai bine ca țăranul care îşi vâră degetul în gât și varsă îndată
tot. Să căutăm a avea în totdeauna un scaun regulat, chiar şi
când ne vine să vărsăm. Mijlocul meu cel mai puternic spre-
acest scop este ceaiul preparat din fenicul măcinat (două lin--
 439

guri), boabe de ienupere pisate (două linguri), o lingură de fenu-

grec şi o lingură de praf de aloe.
Acest ceai are calitatea minunată că, pe de o parte produce
un scaun abundent, iar pe de alta potoleşte chiar diareele (să
se încerce chiar cu o jumătate de ceașcă). El caută materiile
bolnave din corp şi le eliminează. Dacă nu mai sunt, dacă toate
au fost gonite efectul ceaiului încetează. De aci etectul dublu.
„Şarlatanie“| va zice cineva strâmbând din nas. Poate să zică,
mie nu-mi pasă. Faptul rămâne constant. Tocmai de aceea toate
mijloacele laxative slăbesc aşa de mult, au urmări așa de rele,
pentru că nu gonesc numai materiile bolnave, ci totul, fâră de.-
osebire. Goana începe şi.se termină cu prăpădirea a tot ce e
mai nobil, a tuturor sucurilor necesare pentru propagarea forţelor.
Oricine o știe. De aceea e slăbiciunea cea mare, scăderea repede
a forțelor, după o asemenea cură. Ce absurd şi dezastruosi
Sapienti sat! Cine păţeşte, învață minte sau cel puţin ar trebu!
să înveţe|

Constipaţia
: (Din « Testamentul meu»)
Cum trupul omenesc se desvoltă prin sânge, devenind vi-
guros şi rezistent ne trebuie bucate cari dau sânge. Trebuinţa
de a mânca e datorită unei legi a naturii, foamea, precum tre-
buința de a bea provine din sete. Toate mâncările şi băuturile
ajung în stomac, sunt primite de el şi prelucrate într'o zeamă
foarte subţire. Zeama asta, ca s'o numim așa, pornește din stomac
prin toate intestinele şi trupul omenesc e organizat astiel că
necesarul e absorbit de canalul digestiv și adus sângelui sub
formă de suc. S'ar putea crede că nimic nu ar putea împiedica
ca lucrul trebuincios să fie înlăturat, iar substanța uzată să fie
îndepărtată, ca elementele constitutive ale apei prin urină şi ca
massă consistentă prin eșire; dar în realitate se întâmplă adesea
cu totul altiel. Sunt atâtea organisme cari au atâtea defecte şi
la ari mersul năâtural e adesea împiedicat prin aceasta. Tot așa
cum există turburări intestinale cari se învederează prin diaree,
tot astiel există și alte. turburări cari împiedică mersul regulat,
în sensul că se produc închegări pe cari le numim constipație.
Dacă un organism e slab, atunci are de obicei şi un.
stomae slab. Insă, dacă omul este imprudent şi consumă multe îz
mâncări pe cari organismul nu le poate prelucra, atunci ele nu
se pot preface în bilă. Căci în loc de a se dizolva într'o bilă A
moale, se închiagă întrun nod şi stomacul nu mai e în stare
de a scăpa de el. Ducă în cele din urmă însă natura
totuşi
aduce la un bun sfârșit, îndepărtarea asta, cu încordarea tuturor
puterilor, prin aceasta slăbește pururea mai mult şi astiel se
manifestă o debilitate și oboseală generală. Inchegările se în-
mulţesc și se produc chiar în intestine mai multe închegări de .
ia
CR
co iar aieE na Cineai EX
pcieliiaa e
,
aa
i
a + SRI
d Dai
iz ie oiatu iad uiiesitie i oiucicatiae
-
asi L
cosiatei SEIPPotita E ZU
d
ăia imntaaE “aaa SARA,0 proceda
acad â
a
e n
NERO
TA.
Ş,
SR
Vai
pir ; 7208

440

felul acesta. Cu cât organismul trebuie să se obosească mai

mult, cu atât devine mai slab, mai inactiv și mai obosit. In
cele din urmă nu mai e în stare de a îndeplini îndepărtarea
necesară. Starea aceasta se numeşte constipaţie cronică, adică
încăpăţânată și durabilă. Răul acesta e foarte general şi de
obicei începe deja la copii și în forma sa cea mai desvoltată
apare mai ales la vârsta înaintată și întocmai cum nici o vârstă
nu poate face excepţie, tot astfel nici o clasă socială nu scapă
de boala acesta. ;
Acuma, dacă organismul nu-i în stare de a mai îndeplini
îndepărtarea, se întrebuinţează mijloace cari sunt menite de a veni i
în ajutor organismului slăbit; câte odată se atinge ce-i drept “Ă
scopul dorit, dar numai în paguba naturii. Căci cu cât se dau . -
mai des astiel de mijloace purgative, cu atât mai mult trupul VĂ
slăbește și cu atât mai vârtos își pierde puterea şi rezistența ş
“de a îndeplini singur îndepărtarea. De aicea vine că sunt mulţi
oameni cari timp de cinci, zece, douăzeci de ani și mai mult
chiar nu pot eși o singură dată fără a recurge la mijloace ar-
tificiale. Dar toţi aceşti oameni fac parte dintre bolnavi; ei
nu mai sunt oameni sănătoși.
In caz când se manifestă o astiel de stare, în acelaşi timp
ne şi plângem de urmările ei: Trupul se umilă şi-i greoi, poita
de mâncare slăbeşte, limba e încărcată şi capul e ameţit ; adese-
oi se arată şi dureri de cap violente, dispoziţia suiletească e
capncioasă ori posomorâtă, bolnavul n'are destulă salivă și are
o căldură inegală; întrun cuvânt omul întreg e suferind.
Aceste stări survin mai puţin oamenilor dela ţară, cari se
nutresc cu alimente foarte simple, fac multă mișcare și se
“ abrutizează prin muncă, au natură bună și respiră un aer curat.
Suferințele acestea se întâlnesc mai des la oamenii cari duc o
viață mai mult sedentară, cari nu fac nici o mișcare, îşi exercită “4
mai mult spiritul decât corpul, cari, în loc de aer curat respiră j
„numai aerul sufocant al caselor. La aceştia nu e căldură animală
_ca la aceia cari trăesc sub cerul liber, pentru că din pricina
ocupaţiilor lor, puterea trupească le lipsește. De asemenea şi hrana
este mai simplă şi mai naturală, nemeșteşugită şi preparată în
“modul cel mai simplu şi mai favorabil sănătăţii. Contrar acestora
“ oamenii claselor înalte, cari duc o viaţă foarte liniștită, se nu-
tresc numai cu carne care provoacă mai multă căldurăşi sânge
nesănătos, ir dacă nu ştiu să consume cu prudenţă, se iscă în
totdeauna o constipaţie.
Afară de aceasta, alimentele nesănătoase se mai prepară
cu fel de îel de condimente, cari toate conlucrează la îmbol-
năvirea stomacului și produc şi mai multă căldură. La toate
acestea mai vin și alcoolurile, cafeaua şi alte lucruri iritante. In
loc ca acestea să învioraze organismul, după cum s'ar crede,
se întâmplă tocmai contrariul.
„De câte ori omul nu e bolnav fără ca să-şi dea seama? - -
 Şi peste suferința asta, mai vine o a doua suferinţă. De câte
ori nu se revoltă sângele, şi, revoltându-se sângele, se produce
căldură, iar producându-se căldură, se consumă umezeala - tru-
pului și se produce uscarea glandelor sudoripare Cât de ușor
poate îi atacat și ficatul fără ca bolnavul să simtă? Dar totuşi
dacă-l întrebi cum stă cu eșşirea afară, atunci el va răspunde
că excrementele ar fi de o consistență dură. Neregularitatea
stomacului provine și din hemoroizi, trebue să conchidem deci
ca 'sângele e prea înfierbântat şi uscat. La câţi oameni nu e
stomacul iritat! El ajunge într'o stare de mică inflamație, poate
din cauză că se găsesc în stomac:mici abcese, cum au multe
persoane și pe obraz. Aşa și stomacul ajunge într'o stare prea
întierbântată. Prin aceasta se usucă prea multe sucuri, și pe
aci
se împiedică și eșirea afară. Aşa se face că dacă astiel de persoane
vin la doctor, acesta explică: „D-ta ai un stomac revoltat şi
niște abcese într'insul'“. Persoanele toarte anemice sunt din cale:
alâră de slabe; această slăbiciune provoacă iarăşi o prea
mare .
staţionare în deşertarea excrementelor.
Din cele “spuse reese că duritatea excrementelor este o
stare de boală şi că pricina aceasteia e întotdeauna inactivitatea
în partea inferioară a trupului. Pentru acest scop, e de absolută
necesitate să intluențăm asupra întregului corp, pentru a stabili
o activitate generală şi un echilibru în circulaţia sângelui, și
pentru a ordona mersul mașinii în întreg organismul. Prin
mijloace interne nu se va putea influența mult: și chiar dacă,
se influențează întru câtva asupra regulării stomacului, apoi cu
vremea natura devine tot mai slabă. Aci apa e cel mai sigur
maestru din toată lumea. Ori cum ar fi persoana, tare ori
„slabă, corpolentă sau. delicată, apa trebue să învingă natura.
Cu cât insă se influențează în doze mai slabe cu apă, cu atât
e mai multă perspectivă de ajutor. Tot așa am observat că
tratamentul cu apă pe dinăuntru, ajută cât se poate de sigur,
dar că poate ajuta şi mai bine fiind în legătură și cu un trata-
ment pe din afară. Dacă la constipaţie pricina e revoltarea
sângelui, apoi putem intluenţa asupra trupului prin doze mici
de apă. Această -apă,. odată aplicată, serveşte la muiarea ali-
mentelor întocmai. ca un duş extern, așa şi lingura aceasta de
apă iniluențează asupra membranelor mucoase punânduele în
activitate şi împiedica asttel revoltele sângelui. ră
Și dacă o lingură de apă la fiecare oră, luată pe dină-
untru, constitue un medicament atât de admirabil, apoi se mai
pot aplica și următoarele tratamente exterioare: pe săptămână
două dușuri pe şale, două pe spinare, două pe genunmchi şi o
bae de jumătate; toate acestea aduc o îmbunătăţire surprin-
zătoare în scurtă vreme. După 14 zile se pot aplica pe săptă-
mână trei băi de jumătate, două dușuri pe șale, și un duş
complect ; prin aceasta, întreaga natură ajunge într'o stare mult
mai puternică și mai îndurătoare.
ii
ba ct atiiai a Coat cai e: a

442

Din multe pilde relevez mai ales următoarele: Un impiegat,

de înfăţişare sănătoasă și puternică, povesteşte: „Timp de 16
ani n'am eșit odată afară fără a lua ceva: am fost la băi am
băut apă minerală, am înghiţit mii de medicamente, am făcut
masagii, şi n'am putut fi vindecat cu nici un preţ ; corpul mi-e
în totdeauna prea greu, și capul nedestoinic a cugeta; polta de
mâncare e rea, somnul mi-e neliniștt şi scurt“. Acest bolnav
aplică opt zile dearândul, două dușuri pe şale, trei pe spinare,
un duș complect, şi câte o bae de jumătate; pe lângă aceasta
să stea zilnic până
trebue peste şolduri cuiundat în apă. Me-
dicamente nu trebue însă să ia. După trei zile eși pentru prima
dată afară, apoi după două zile, şi după 12 zile stomacul era
regulat în fiecare zi. Fu în cură timp de trei săptămâni şi, în
vremea aceasta, nu numai că-și regulase scaunele, ci mai în-
lăturase și toate celelalte dureri pe cari i le adusese consti-
paţia; el nu-și putea închipui cum natura, care timp de atâţia ani
era complectamente adormită, să fie acum așa de complect
restabilită.
O doamnă din Miinich îmi scrise: „Vreme de ani întregi
întâmpinai cele mai mari greutăţi cu constipaţia; nici nu mai
Ştiam ce să întrebuinţez, așa de multe am întrebuințat. A-
tunci' din întâmplare îmi căzu cartea d-tale în mână și ime-
diat căutai să fac totul spre a-mi veni în ajutor: mi se păru
aproape de necrezut ca o lingură de apă, luată în fiecare ceas,
„să-mi poată ajuta întrucâtva. Deci zilnic îmi turnai timp de un
minut apă pe genunchi, şi încolo nimic; în patru săptămâni
toată censtipația dispăru, şi acum mă simt cu desăvârşire
bine și sănătoasă“.
Când deranjarea stomacului provine din .cauza modului
cum trăim, sau din ocupaţia ce o avem, după cum am mai
spus, trebue să recurgem tot la apă, sau la cura de apă, pentru
ca servindu-ne de ea, să înlocuim lipsa. de mişcare trupească.
Pe oamenii cari duc o viaţă sedentară, îi consiliez nu numai să
facă plimbări dese, căci această activitate e prea monotonă, ci
să facă de două ori pe săptămână câte două băi de jumătate,
câteva turnări pe spinare, băi de picioare, şi chiar un duș com-
plect. Dacă prin toate aceste tratamente, trupul se întărește şi
e adus într'o activitate generală, atunci e destul să ;se facă
odată pe săptămână două băi de jumătate şi un duş complect,
pe care-l putem face şi noi singuri. Dacă observăm că se apro-
pie o constipaţie, să nu întârziem de a lua câte o lingură de
masă plină cu apă, până când se regulează scaunul! Dar e
necesar ea fiecare să-şi orienteze felul de trai după ocupaţia pe
care o are. Oamenii dela oraş nu se pot compara nici odată cu
cei dela ţară, dar ar putea foarte lesne ca să ajungă şi ei în
sănătate pe cei dela ţară, şi să înveţe dela ei cum să-și exer-
cite trupul, și să-şi aleagă alimente ca ale lor, simple și neiri-
tante. Şi înainte de toate trebue să îngrijim de o hrană bună.
 443

Nu sunt contra cărnii, dar susţin: Dacă înainte de prânz mân- L)

căm carne cu ceva lângă ea, aceasta e deajuns şi seara se va
lua numai o supă cu ceva îfăinos. Chiar alimentele nu tre-
” buesc'preparate cu multe condimente sau cu prea multă sare,
ca să nu strice organismul. Inainte de toate însă nu putem insista.
îndestul ca să mănânce fiecare pâine bună. O pâine bună, să-
nătoasă şi întăritoare, poate îi compusă numai dintr'o făină care:
conţine toate părţile esenţiale ale cerealelor. Am povăţuit pe un.
brutar să îacă pâine care să fie compusă numai din făină cu-
rată naturală, fără nici un adaos de făină artificială; el îmi -
spuse că nu. va putea vinde o astfel de pâine, pentru că nu
va avea culoarea cea albă sclipitoare pe careo au celelalte
- pâini, dar în urmă se convinse şi făcu pâinile cu mult mai mari
decât inainte, și toţi pacienţii alergară la pâinea lui. Dacă se
' compară 0 pâine sănătoasă cu una de modă, apoi există o mare
deosebire, pâinea întăritoare are o culoare catenie-gălbue şi
când se taie, rămân în urmă fărămituri de cereale, tocmai con-
trariu pâinii la modă. Am consiliat pe multe persoane cari su-
fereau rău de constipaţie, ca în timpul zilei, adică între cele
două prânzuri, să mănânce o bucată de pâine întăritoare şi pe:
lângă asta şi șase linguri pline de apă cu zahăr; acesta este:
cel mai bun mijloc care să influenţeze bine asupra scaunelor şi:
se va întrebuința mai multă vreme dearândul, apoi va contribui *
mult și la sporirea sângelui ; gazele se desvoltă, cum trebue,
scaunul capătă ordine, și digerarea se îmbunătăţeşte. Multora.
le-am dat povaţă, ca să mănânce în timpul zilei o bucăţică de:
pâine întăritoare cu un măr, aşa ca mărul să se amestece în;
mâncare cu pâinea. Iniluenţa acesteia reușește neapărat; acri--
mea mărului, amestecată cu pâinea întăritoare şi mâncată încet,
așa încât să îie bine măcinată,e desigur un mijloc surprinzător
pentru a stabili o bună digerare şi odată cu aceasta şi o fore
țare însemnată de sânge. Şi pentru că o lingură plină de apă.
este un mijloc aşa de bun pentru constipație, m'am gândit:
Oare o doză foarte mică de pâine, la fiecare ceas și măcinată
bine, nu va putea influența în acelaș chip? Fără îndoială insă
că nu trebue să fie pâine la modă, ci pâinea întăritoare. Incercai:
cu acest leac şi mă uimii de influența sa. După patrusprezece
zile, până la patru săptămâni, multe dureri de cari se văieta
bolnavul, dispăruseră, și înfălișarea sa îu cu totul alta, cu totul
mai bună. Se întâmplă des ca, la începutul curei de apă, să:
fim sikţi, însă cel mult de două ori, să întrebuințăm câte un
purgativ, pentru că s'ar putea ca bolnavul să sufere prea mult,
din cauza reacţiunii prea mari. Neliniştea și buimăceala capului
legată cu dispoziţia rea, vor descuraja pe bolnav. Şi de aceea.
recomandai bolnavului să ia un vâri de cuţit plin de aloe, în-
trun sfert de litru de apă cuo lingură sau două de miere;
acest amestec să fiarbă timp de trei minute, și să luăm din el
zilnic o lingură, două sau trei. Dacă se întrebuințează acest
Z,

mii stiind adica BE

 444.
medicament odată, sau de două ori, apoi e destul, pe câtă vreme
se îac și spălături cu apă şi se ia la fiecare ceas câte o lin-
gură plină de apă. In loc de aloe se poate lua şi miere îiartă.
Multora le-am recomandat și o ceașcă de ceai regulator în două
porţii, întâia jumătate în ziua întâia, a doua în ziua a doua, și
numai atâta le era de ajuns; aceasta se întâmplă însă numai
atunci când reacţiunile sunt prea tari. In modul acesta oricine
va reuşi ; numai că trebue să aibă fiecare răbdare şi să aştepte,
Dacă citim anunţurile din toate gazetele, și vedem ce se
“oferă unor asemeni nenorociţi, apoi trebue să compătimim pe
cumpărători, că risipesc atâţia bani şi mai ales că-şi ruinează
de cele mai multe ori organismul, pe lângă toate cele. Dacă
însă putem citi mai departe despre pilulele lui Kneipp și diferite
alte mijloace, apoi se apreciază mai ales principiul, că una sau
două pilule sunt deajuns, și nu trebue să credem că astiel de
pilule și alte asemeni mijloace se pot întrebuința regulat: sunt
multe mijloace, cari trebuesc întrebuințate numai la nevoe mare./
Eu singur am luat pilule de stomac, dar numai ca să văd ce
influenţă pot avea: pot zice însă că timp de zece ani n'am băut
nici un ceai de stomac, nici n'am luat pilule, şi în privinţa a-
ceasta abia va îi cineva atât de fericit ca mine.

Dropica
Când ploaia ţine mult şi e puţin soare, într'unele locuri apa
nu va intra în pământ şi nici nu se va evapora de căldura soa-
relui. Astiel se fac băltoace mici de apă stătătoare, cari devin
stricate, acre şi strică chiar plantele din împrejurimi.
Tot cam aşa merg lucrurileși în corpul omenesc în timpul +;
“când începe dropica, care se poate desvolta, mai ales, în niște
organisme în care sângele şi sucurile sunt prea apătoase, cari
nu mai au în ele un sânge normal. Din sânge se hrănesc toate
organele și toate părţile corpului ; el e isvorul de putere şi de
viaţă, din care fiecare parte snge tot ce-i trebue pentru sco-
pul săv. ;
Insă din mocirlă, din bălți mucede şi. din sânge bolnav nu
se poate scoate nimic care să dea putere şi viaţă; de aci po-
pririle, constipaţiile prevestitoare ale dropicei.
Asemenea oameni se cunosc chiar după exterior : oameni
tineri ţi se par îmbătrâniţi (auzi zicându-se: cutare sau cutare
a îmbătrânit repede) : culoarea feţei e stinsă, închisă ; muscula-
tura şi nervii atârnă veştede de oase, ca nişte coarde rupte;
în diferite locuri, mai ales în jurul ochilor, se formează niște
săculețe de apă. Indată ce le atingi, simţi că sub degete îţi sar
globuleţe de apă. In scurt timp tot corpul se încarcă de aceste
săculeţe, ca şi cum ar cerşi sânge bun, dar i se dă numai apă.
” Dropica e de multe feluri. Dacă popririle, împiedicările (de
circulație) se produc între piele şi carne, atunci avem dropică
 de piele. Dacă abdomenul devine oarecum un lac în unul
sau
mai multe locuri, atunci se numeşte dropică de burtă. Dacă
pompa de sânge a corpului, adică inima, devine dropico
asă,.
atunci e dropică de inimă, etc.
d
Multe boale sunt urmate adeseori de dropică şi atunci de:
regulă omul n'o mai duce mult. Pentru mulți ea a îost preves-
titoarea morţii și a mormântului sau a îost oarecum ultima
iurtunoasă, ce a dat atund corabia vieţii, sdrobită deja de undă
tună.
fur-
Ea se iveşte mai ales după scarlatină ; dacă aceasta na
fost bine vindecată, dacă a mai rămas în corp materie
veni-
nuasă şi corpul slăbit nu mai are putere de a o arunca
atunci tot corpul începe să se umile. afară,
Dacă dropica sa întins departe, a
ajuns la un grad
mare, atunci cu greu mai poate îi vindecată,
căci lipseşte sân-
gele. La început (când descompunerea n'a
progresat încă mult)
se poate ajuta adeseori foarte repede,
dacă Vom căuta să
scoatem apa stricată, în acelaș timp pe
din afară şi pe dină-
untru. Din exemple se va vedea mai bine aceas
ta.
O ţărancă ca de 48 de ani, simte că i se umilă
d'abia mai tot corpul;
umblă. Eae slăbită dejă mult;
greutate, un chin. Am sfătuit-o să pună îndat respiraţia îi este o.
şi să bea zilnic două ă rosmarin în vin,
pahare din acel vin, cam o litră. Vinul
a întărit mult pe pacientă — cum spunea
dânsa — şi 'o făcea
să urineze multă apă. Extern a între
buințat zilnic înfășurarea a
scurtă, timp de mai multe zile, câte un
ceas şi jumătate; în
3—4 săptămâni, zilnic două semi-băi
«de câte un minut, cu spă-
larea bustului. — Țăranca s'a făcut bine
şi a |putut să-și cuute
de aiaceri.
Un băiat de 12 ani avusese scarlatină și
după cum credeau toți. După şase săptă se făcuse sănătos
mâni el căpătă dropică.
Tot corpul i se umilă. Băiatul a purtat o
cămașă, muiată în apă
sărată, trei zile pe rând, câte un ceas şi
jumătate, şi s'a vinde-
cat pe deplin.
O femee de 64 de ani dădu în dropică. Mi s'a spus că
picioarele și corpul i-au fost grozav de
umilate. Fiica sa a pus
zilnic prat de rădăcină de soc, cât lua
de două ori cu vârivl
cuţitului, să fiarbă trei minute în apă, şi
în 2—3 inter i-a dat să bea ceaiul
vale. Pacienta a tăcut zilnic o înfășurare
(comprese pe abdomen) tinp de opt zile câteu interioară
toarele 10 zile întăşurarea s'a aplicat n ceas. In urmă-
la fiecare a doua zi, iar
alte 14 zile, la fiecare a treia zi. Bolnava s'a
după chiar trei vindecat de tot
săptămâni. Mi s'a spus_mai târziu că urina
în mai mari cantități. a curs
Am găsit că rădăcina de' soc este cel
mai bun mijloc
intern în contra dropicei burii, ca rosmarinul
în contra dropicei
de inimă și de piept.
La dropica de inimă se poate întrebuinţă,
ca aplicare exce-
 n caii si Cea 2 aice
e caci i ai
tai atinsa iii aie
căce abia ati Si aa i Diac 30 ooi de ai ai 2 cea til Sa: iai îă
d. eDacica otto d

446

“entă externă, zilnic comprese pe corpul de sus şi de jos. Intern

să bea zilnic două pahare de vin de rosmarin.
Lui George, un bărbat de 36 ani, i sa umilat în 8 zile
4ot corpul, întrun chip îngrijitor; pe cap, pe gât, pe mâini şi
pe picioare i-au eșit bube, iar sub piele avea numai apă.
In timp de 8 zile a îmbrăcat de două ori pe zi mantaua
spaniolă ; în următoarele 9 zile, odată și în alte 10 zile, la
“fiecare a treia zi. „M'am tăcut un adevărat Spaniol“, zicea omul
în glumă. „Clima, deşi nu eră tocmai spaniolă, mi-a prins bine.
“M'am restabilit de tot“.
Nu trebue să uităm a spune aici, că la dropică nu e bine
-să se întrebuințeze nimic cald, nici aburi, nici băi calde. Prin
aceasta răul ar creşte mult, căci apa caldă moleşeşte și veste-
jjeşte, şi slăbiciunea organelor, nelucrarea lor, este răul principal.
Aplicările reci sunt cele mai bune; dar numai să nu ţină prea
„mult şi să nu se facă altiel decât după cum s'a prescris; când
“sângele e slab, şi căldura naturală e slabă.
Un birtaş, în etate ca de 50 de ani, povestește: „Tot cor-
pul mi s'a umilat cam tare. Medicul zice că voiu căpăta dropică.
Am luat pân'acum multe doctorii, dar din zi în zi mi se face mai
rău. Piciorul stâng, mai ales șoldul, e foarte umilat. A început
-să se îngroaşe şi piciorul drept. Am o sete mare; când beau
bere, mi se face sete şi mai tare; nici apa nu ajută. Trebue să
-mor, sau mai e şi pentru mine vreun ajutor ?*
Am răspuns: Să întrebuinţezi următoarele: 1) Zilnic o udare
a bustului şi a genuchilor; 2) De trei ori pe săptămână întășu-
rare scurtă (comprese), cârpa fiind îndoită de 4-6 ori, câte un
ceas și jumătate ; 3) Să te scoli dir. pat în fiecare noapte, să-ți
“speli tot corpul, să nu te ştergi și să te culci îndată; să, urmezi
aşa trei săptămâni ; apoi să-mi raportezi.
Raportul a fost foarte favorabil. Atunci i-am prescris ur-
mătoarele aplicări: 1) Trei semi=băi pe săptămână de câte un
minut; 2) Udări pe spinare de trei ori pe săptămână; 3) De
«două ori mantaua spaniolă, câte un ceas și jumătate; 4) Să
bea zilnic o câaşcă de ceai în trei porțiuni, ienupere pisate şi
puţină coada calului, fierte 10 minute.
După șase săptămâni bolnavul s'a însănătoşit pe deplin.
“Somnul, apetitul şi toată puterea iau revenit. Această declaraţie
mi-a trimis-o omul 3 luni după cură.

i AN Dropica (hidropisia, boala de apă în pântece

E, şi sub piele). — Ascita
(Din „Cum trebue să trăiţi“)
E minunat lucru cum corpul omenesc primeşte mâncări și
"băuturi, toate amestecate între ele, și adună materii deosebite,
pentru ca să poată trăi şi lucra. Dacă unele sucuri, unele. lichide
„de cari natura n'are trebuință, es prin fiecare suilare odată. cu

.
 447

'udul și mai ales prin sudoare, prin tot corpul, se întâmplă totuşi
adesea ca o parte a corpului să fie bolnavă și materiile aruncate
să nu poată eși nici prin urină, nici prin sudoare. Atunci aceste
lichide se adună în corp, adese ori în mare mulțime, şi nu se
pot scurge, dând naștere unei boale ce se numește dropică. O
asemenea adunătură de lichid, fie în pântece, fie în piept, se
poate ivi mai întâi în punga inimii şi se zice că este apă la
inimă, pe lângă cea din pântece sau din piept. Dacă această
adunătură de apă se descoperă îndată și dacă partea corpului
«ce i-a dat naștere se ailă incă într'o stare bunişoară, această
parte se mai poate vindeca. Apa strânsă în corp poate îi scoasă
afară şi dropica se poate vindeca. Dacă însă lucrurile nu stau
astiel, atunci mai curând sau mai târziu, în măsura în care par-
tea bolnavă se nimicește, moartea vine neapărat. Dacă apa se
grămădeşte în punga inimii, care se umple din ce în ce măi
tare, împiedică inima să bată şi pricinueşte moartea.
Dropica pântecului durează mai mult, pentru că în pântece
se poate strânge mai multă apă. La început, până ce organul
mu se îmbolnăvește prea tare, dropica se vindecă lesne; dar
mai târziu se vindecă din ce în ce mai greu, și la urmă, de
loc. Apa se mai poate aduna între piele și carne, când porii
'sunt cu desăvârşire închiși şi sudoarea nu mai poate eşi. Atunci
“se naşte dropica pielei, care poate deasemeni să pricinuiască
«moartea, dacă nu căutăm îndată ajutor. Acum, prin ce mijloace
:se vindecă?
Micul Andrei, de 11 ani, avusese pojar; avea îfierbințeală
grozavă, organele dinăuntru erau sănătoase, și boala mergea
“bine. Se credea că copilul era scăpat. De odată i se umilă pi-
cioarele, mâinile, capul şi tot corpul, aşa că pielea corpului era
lucie. Umilătura merse foarte repede, şi pentru că pielea părea
ca sticla, era vădit că nici o scurgere nu mai avea loc prin 'su-
doare. Dacă nu-i vom ajuta și dacă-i vom da numai doctorii pe
«dinăuntru, copilul nu_va trăi mult. Dacă punem, cum am făcut
la Andrei, o cămaşe muiată în apă sărată, care să-i ajungă până
la picioare, şi-l învelim cu o pătură de lână, porii se deschid
îndată şi apa se scurge prin pori. Cămaşa suge apa, și copilul
se ușurează.
Pe lângă aceasta copilul e spălat, odată: sau de două ori
„pe zi, cu apă rece-cu oțet, şi fără să-l ştergem îl punem în
„pat; prin aceasta întreaga fire se întăreşte; copilul merge din
„ce în ce mai bine şi prinde putere. După câteva zile copilul e
scăpat. Putem sâ-i mai dăm la fiecare ceas, sau la două, câte
-o lingură de ceai de coada calului şi 'ienupere ; prin aceasta îa-
cem ca să nu se mai strângă apă în corp și ca aceea care sa
“strâns, să iasă cu udul ori cu scaunul. După aceasta mai putem
urma cu spălăturile odată pe zi, sau să-i facem o bae de scurtă
-durată; prin aceasta firea se întăreşte mai curând.
Berta avea anghină și zăcea de câteva zile într'o arșiţă
zi nai oa Sai iai 2 ia i oala
că ecazalac ă us GiEE ailă r ait liia 2 0 îi ELI: d le aa

448

grozavă. Părinţii se îndoiau dacă va mai scăpa. Totuşi Berta se

vindecă de anghină; însă deodată dădu în dropică şi se umilă
cât se putea de repede. De două ori pe zi i s'a pus o cămașe
muiată în apă cu sare, timp de o jum. oră, și în jtiecare zi a
iost pusă în apă timp de cinci secunde; i s'a dat să ia în îie-
care zi o ceașcă de ceai de ienupere din care lua 2 lingurițe
la ceas. Berta începu să asude grozav și în curând dropica dispăru.
O îfemee de 42 de ani, observă că devenea din ce în ce
mai plină şi picioarele şi mâinile îi erau lucii. Nu numai tot cor-
puli se umila, dar răsuila greu și avea îierbințeală. Doctorul
spunea că avea dropică de piele. Mijloacele întrebuințate n'au
folosit nimic şi era socotită ca pierdută. 1 s'a prescris:
1) In fiecare zi o cămaşă muiată în apă fiartă cu flori de
fân pe care a purtat-o o jum. oră; prin aceasta porii se deschi-
seră ; 2) In tiecare zi o întășurare dela subsuori în jos, care iar
îi făcea bine; 3) In fiecare zi două cești de ceai de îloare de
soc, de coada calului și ienupere. Incepu să asude, să se scurgă
foarte multă apă, şi după şase zile toată umilătura dispăru şi
bolnava se însănătoşi.
„De obicei, la dropică bolnavul are sete mare. Insă, cu cât
bolnavul bea mai mult, și apa se încălzeşte înăuntru, cu atât
fierbinţeala creşte. De aceea trebue să bea puţină apă. Setea o
poate potoli luând din când în când câte o lingură de apă.
Băuturi calde nu sunt bune de nimic, ci mai rău strică, pentru
că, pe lângă căldura dinăuntru, se adaugă altă căldură, corpul
nu se întărește și tocmai aceasta lipsește la cei ce suiăr de
dropică.
Anton se simte, de câteva săptămâni, trudit şi prea slab
pentru a lucra. Nu se ştie bine ce are; toate părțile corpului
şi le simte bolnave. Corpul se umilă, picioarele de asemenea;
urinează puţin, setea creşte şi doctorul spune că are dropică
în pântece.
Pe acest bolnav l-am sfătuit să facă: 1) In îiecare zi două
băi de jumătate; 2) Să bea ceai de ienupere îiert o jumătate
de oră; 3) In fiecare zi să pună cămaşa spaniolă; apa ese prin
porii deschişi, cu udul şi cu scaunul. In 12 zile bolnavul s'a
însănătoşit. î
Tereza suieră de mai multă vreme de ficat; a luat multe,
dar în zadar. Deodată s'a văzut că dă în dropică. A făcut
neîntârziat:
1) Infăşurări cu flori de fân opărite, pe pântece; 2) Ceai
tare de 'coada calului ; 3) Câte 15 sau 20 boabe de ienupere.
Cum ficatul s'a putut îndrepta din starea lui și să-şi reia
lucrul, apa ce se strânsese fu scoasă afară. După câteva zile
Tereza era scăpată.
„Ea a mai urmat să bea ceai și făcu la început două, apoi.
o singură baie de jumătate în fiecare zi; ea_își recăpătă puterile
de mai înainte.
 449

Augustin suferia de mai mult timp de rinichi. Medicamentele

nu i-au făcut nimic. Dase în dropică. Cea din urmă nădejde
eră apa. El făcea: .
1) In fiecare zi două băi de jumătate, timp de un minut;
2) In îiecare zi o întăşurare bună cu flori de fân, mai ales pe
la şale; 3) Bea regulat ceai de coada calului şi câte odată
ceai de pelin.
După câteva zile apa a eşit şi -Augustin a îost scăpat.
Mai mult timp după aceea a făcut două băi de şezut și două
băi de jumătate în fiecare săptămână, cari l-au întărit, lucrând
tot odată și asupra rinichilor.
„Maria nu poate înțelege de ce de mai multă vreme își
pierde puterile şi are o sete mare, care o chinueşte într'una:
1) Să bea în fiecare zi trei pahare de vin de rosmarin; 2)
Odată la două zile să facă o întășurare scurtă timp de 1 jum.
oră, și dropica va dispare.
Mihai tușea de ani de zile şi scotea multă flegmă. Toate
doctoriile nu i-au făcut nimic. Deodată vede că picioarele i se
umilă tare. Se credea că eră pierdut. Boala de plămâni înaintase
destul; acum mai veni și dropica pe deasupra! Mihai făcu:
1) în fiecare zi două dușuri puternice la corp; 2) Dela
subsuori în jos sa învelit peste tot în flori de fân, timp de 1
jum. oră, în fiecare zi.
Prin aceasta s'a întărit partea de sus a corpului și a eşit
o mulţime de îlegmă; urina eră murdară și Igroasă. Umilătura
dispăru și în 14 zile bolnavul îu scăpat. Plămânii şi pieptul. s'au
curăţit şi întărit, şi prin aceasta s'a înlăturat şi cauza dropicei.

Dropica (Hidropizie, boala de apă).

(Din „Testamentul meu“)

Dacă boalele pot fi prea bine numite executori ai sentinţei

de moarte, aceasta e cu deosebire adevărat despre dropică.
E o boală care e legată din când în când cu suferinţe %:
mari, pricinuind de multe ori, ca şi boalele de piept, durerile
;
cele mai mari. ze | E
4

Sunt multe feluri de hidropizii: întâi, hidropizia de pântece . 4

al doilea, de membre; al treilea, de piept și al patrulea de inimă, |
La hidropizia picioarelor acestea încep a se umila de jos
;
încetul cu încetul se umilă îluerul piciorului şi în cele din urmă
chiar partea de jos a pântecelui se umple cu atâta apă, încât
corpul întreg se încordează la extrem și bietul om trebuie să
se
târască cu o mare cantitate de apă, iar în cele din urmă, nici
nu mai poate umbla, Cu cât se urcă apa mai sus, cu atât pa-
cientul suferă de o sete mai puternică; somnul devine mai ne-
liniştit şi piere câte puţin; udul iese din ce în ce mai puţin, iar
29
e cita aie îti aia aici iata et i Gai Dima 2 auziti zic > Ai bird AC Ciaec €.—ama 00 caii,
epaint Alpii - zi i
ii - ă i Alti

Pi 0
la urmă aproape deloc; tot aşa şi eşirea poate îi variabilă la în-
ceput, învederându-se când diaree, când constipaţie.
Semnele prevestitoare ale acestei boale sunt de obicei o
mare somnolență, oboseală, poftă de mâncare înzecită, moleşire
generală şi inactivitate prin trupul întreg ; mai pe urmă piere de
obicei aproape tot somnul; în urma îngrămădirii de apă în trup
coșul pieptului e împins în sus, vătămând asttel mult iuncţiona-
rea regulată a inimii şi a plămânilor. Din pricina asta respiraţia
devine din ce în ce mai grea, aşa că vine o vreme când bol-
navul nu mâi poate respira aproape deloc; funcţionarea inimii
e foarte stingherită şi cu cât slăbeşte mai mult bătaia pulsului,
cu atât sărmanul pacient e mai aproape de moarte.
Cari să fie deci cauzele de căpetenie ale unei astiel de
descompuneri şi pustiiri generale a organismului întreg? Ele pot
fi deosebite: o pricină de căpetenie o atribui circulăni neregu-
late a sângelui, mai ales când este însoţită de pierdere de sânge.

Hidropizia de pântece (apă la burtă)

După cum ştim, rinichii au “menirea de a extrage urina din
corpurile lichide deja utilizate în parte; ei bine! în această ex-
tragere se poate întâmpla foarte lesne o oprire sau o inflamație
în rinichi, din care pricină se naşte atunci o mai mare ailu-
ență de sânge în partea aceea. In urma opririlor de apă, ri-
nichii sunt împiedicaţi de a săvârși extragerea necesară; se în-
grămădeşte mult sânge şi apă cari nu mai poate găsi o ieşire re-
gulată. Apa nefiind extrasă, sângele devine prea apos şi atunci
se întâmplă prea lesne ca lichidul să treacă în fibre. După
legea gravitaţivnii se coboară jos în picioare, cari se umplu
încetul cu încetul, de aci apa se urcă din ce în ce mai sus,
până ce la un moment dat inundează tot trupul. Tot ca rinichii
suieră şi celelalte părți ale pântecelui de ios, devenind astiel
neapte de a îuricţiona. Aceasta e dropica de pântece, care îşi .
are punctul de plecare în rin;chi.
“Tot ca rinichii însă, pot și ficatul şi inima să fie cauza dro-
picei de pântece. Ingrămădiri se pot întâmpla peste tot locul,
cari au ca rezultat descompunerea sângelui. Dacă se naşte apă
întrun organ oarecare, atunci trebuie să procedăm mai întâi
cu tratamentul asupra organului respectiv. De pildă, dacă dro-
pica îşi are obârşia în rinichi, atunci trebue să ne îndreptăm cu
tratamentul câtre rinichi, iar dacă s'a întins deja asupra trupului
întreg, tratamentul trebue întins de asemeni asupra corpului
întreg. Sau dacă dropica își are origina în îicat, atunci înainte
de orice, trebue tratat ficatul. Insă dacă dropica 'se încuibă în-
tr'un organ oarecare, ea atacă numai decât organismul întreg.
De aceea trebuie tratat pururea tot trupul.. Dacă corpul a pier-
dut deja din puteri, trebue înainte de toate să-i întoarcem pute-
rile. Dacă în diferitele părţi bolnave ale trupului s'au adunat
“materii morbide, cari au vătămat deja, atunci materiile acestea
“trebuiesc îndepărtate cât mai iute. Aşa dară trebuie să tratăm
în două chipuri pe hidropic: întâi corpul întreg, și al doilea
numai partea bolnavă.
Cele mai slabe aplicațiuni ce le putem îace asupra corpului
întreg sunt spălăturile complecte, pe cari le poate întrebuința
ușor îiece hidropic; ele produc o creştere a căldurii care lip-
seşte atât de mult hidropicilor, deşi sufăr de o sete continuă.
La astiel de pacienţi lipsește aproape cu totul transbiraţia; în
“organismul lor se îngrămădeşte aproape totul: Pielea se usucă
şi porii sunt aproape inchişi. Odată ce urina nu mai poate eşi, se
micşorează şi transpiraţia. Ea revine însă tocmai în urma spă-
lăturilor, şi în genere căldura se . manifestă chiar după primele
“spălături, ceeace=i o adevărată fericire pentru bolnav. Căci,
ce exercită o înrâurire mai îortifiantă asupra trupului decât
apa rece, mai ales când mai e amestecată cu ceva oţet? Dacă
bolnavul se mai află încă în puterile lui, atunci se obţine un
“efect dublu şi triplu de eficace cu aplicări: mai drastice. E
“vorba de dușuri; începând dela duşul cel mai simplu, ne putem
urca la cel mai puternic.
Tot aşă cum putem învinge hidropizia prin spălături şi du-
șuri, putem proceda cu succes și cu întăşurări şi comprese su-
perioare şi inferioare. Dacă hiropizia începe într'o parte oare-
care, iar trânspiraţia a scăzut foarte mult şi boala a făcut
un progres destul de simţitor, atunci mantaua spaniolă va des-
-chide porii absorbind sucurile. Decât, trebue să procedăm pu-
xurea cu aplicări uşoare, pentru a nu ataca puterea îirească, și
de aceea n'ar trebui să se întrebuințeze mantaua spaniolă mai
mult de un ceas. Dacă bolnavul a întrebuințat de două-trei ori
aplicaţiunile acestea, atunci transpiră mult mai uşor şi mai de-
plin. Acelaş efect însă pe care-l au asupra trupului mantaua
spaniolă și întăşurările analoage, pot să-l aibă şi compresele su-
perioare şi inferioare. Din pricina funcționării neregulate a rini-
chilor se desvoltă multe gaze; se naște pneumatoză, care pre-
cedă de obicei hidropizia. Vânturile acestea, cari exercită o
înrâurire rea nu numai asupra abdomenului de jos, dar şi asu-
pra părţilor inteme ale trupului de sus, sunt înlăturate cu e-
mergie de compresele superioare şi inier.oare, ceeace produce o
mare ușurare organismului: compresele acestea înlătură și aglo-
merările de ud; şi în timp ce urina începe a ieşi regulat, de-
vin şi „ieșşirile” mai normale şi astiel se îace mult bine or-
ganismului. Tot astiel dar, cum putem influența de aiară, prin
apă, asupra trupului, putem influența şi pe cale internă, cu
deosebire asupra acelei părţi în care s'a desvoltat hidropizia.
Dacă hidropizia începe la rinichi, îi putem îortilica, încălzi,
curăți şi ușura cu ajutorul dușurilor de pulpe şi al băilor in-
îerioare, până la brâu. lar dacă hidropizia se desvoltă în cat,
putem influenţa şi aci cât se poate de eticace cu comprese. Dacă
 0 0aia NIRO 8 7 ie 2 ast, A OCR i d al a du ai CON iai 00 soia, initia at e

452

însă, precum am zis mai sus, hidropizia are alte cauze, de pildă,
. triguri, hemoragie, debilitate generală după boală, atunci ajunge
de obicei întrebuințarea “aplicaţiilor generale, la corpul întreg.
Când hidropizia provine dintr'o boală de inimă, atunci tre-
buie de sigur să ne îndreptăm atenţia mai ales asupra boalei de
inimă, şi deoarece tocmai în cazuri de inimă trebuie să îim
foarte prudenți, de aceea trebue să iniluențăm la început mai
mult asupra părţilor învecinate ale inimii. 4
Tot aşa, cum se poate influența de afară asupra corpului în-
treg, ori numai asupra câtorva părți anumite, putem proceda
şi pe cale internă. Dacă ne uităm în fața unui om care suferă
de apă, atunci ne zicem numaidecât: Omul acesta pare ati
bolnav, prin urmare întregul său corp e bolnav. Astfel putem
iniluența pe dinăuntru pentru îmbunătăţirea digestiei şi pentru
o dizolvare lăuntrică şi: înlăturarea materiilor morbide. Etec-
tul cel mai eficace trebuie să-l aibă de sigur, în cazul acesta,
ceaiul de soc, de foi de pelin, mai ales însă de rădăcină de
tormentil şi de rosmarin. Toate buruenile acestea și încă multe
altele produc dizolvare, scurgere, curăţire şi fortificare a or-
ganismului şi a părţilor interne. Dacă hidropizia s'a născut
în ficat, atunci trebuie să ne servim, înainte de toate, de ceai
de rosmarin, pelin, ienupere şi rădăcină de tormentil, care
produce o ameliorare a ficatului, extrăgând orice lucru morbid,
şi pricinueşte o ameliorare generală a orgânismului.

Hidropizia de piele sau de membre

Precum apa la burtă se învederează prin umilarea picioarelor
şi a pântecelui de jos, tot așa există un soi de hidropizie
care se desvoltă între piele și carne, în așa zisa țesătură ce-
lulară subcutanee.
Astiel cunoaștem un băiat de 17 ani, căruia i se umilaseră
dintr'odată mâinile, braţele şi picioarele, şi în cele din urmă
corpul întreg; capul deveni peste măsură de mare. gâtul însă
scurt, gros şi corpul întreg începu să se umile. Medicul de-
clară această boală ca hidropizie de piele sau de membre. E a- -
proape de necrezut cum, într'o vreme îoarte scurtă, se umilase
“tot corpul acestui băiat, pierindu-i cu desăvârșire orice putere,
pierzând somnul, slăbindu-i polta de mâncare, care la început
era încă destul de sdravănă, și ingreunându-i respiraţia din
ce în ce mai mult. Pe lângă asta băiatul mai eră chinuit de o
sete continuă ; lăsa udul toarte puţin şi i se slăbi şi ieşirea.
Este de mirat că, la soiul acesta de hidropizie, pântecele de
jos nu se umilă decât foarte puţin și că nu se arată nici o
sudoare. Căldura scăzuse atât de mult, încât simţia o răceală, a-
tingându-i mâinile şi picioarele, ca şi când n'ar îi avut într'insul
nici un pic de sânge.
Pricinile acestui soi de hidropizie nu pot îi decât aceleași
 453

ale hidropiziei de burtă, cu deosebire numai că apa nu se

adună în burtă, ci că se „trezește”, provocând astiel o um-
ilare a corpului întreg.
Aici se poate ajuta uşor dacă inima, ficatul, rinichii şi cele-
lalte organe se alla încă în stare bună. Insă dacă nu s'ar da
nici un ajutor, atunci ar avea loc, în cele din urmă, o des-
compunere generală a sângelui şi la un moment dat hidropi-
zia aceasta ar putea pune capăt vieții. După convingerea mea
poţi scăpa mai uşor când ai apă sub piele, decât când ai apă la
burtă; am tratat toarte multe cazuri de acestea, dar nici un
caz nu s'a terminat cu moartea. Dacă în lăuntrul organismului
s'au produs aglomerări de tot felul, atunci se aglomerează toate
după o bucată de vreme în jesătura celulară, și încet-încet se
produce o „trezire” a apei oprite. Primul lucru ce trebue să se
tacă în cazul acesta este de a deschide porii şi a înlătura aglome-
rarea, și deoarece avem înaintea noastră o debilitate generală,
trebuie să facem să intre în organism o nouă viață şi o nouă
activitate.
Am pus pe băiat să se spele de două ori pe zi pe tot trupul,
să se culce apoi în pat fără să fie şters și să se acopere
bine, dar nu prea de tot. Ziua întâia şi a doua poruncii să-l
spele de patru ori, și chiar după a patra spălătură începu să
asude ușor. Afară de cele două spălături zilnice, mai căpăta la
jiecare a doua şi a treia zi o cămașă, udată în apă de îlori de
fân. Umilarea descrescu toarte iute; căpătă o culoare mai vie pe
obraz și căldura normală se urcă repede. Intem i-am dat
zilnic două pahare mici cu lapte de sămânță de cânepă. Pisam
două linguri de sămânță pe care o fierbeam în lapte și o dădeam
bolnavului. Aceasta micşora căldura, descompunea îlegma şi o
înlătura. Aşa am continuat timp -de 12 zile. Pe urmă făceam
zilnic pacientului o baie până la brâu şi o spălătură pe partea
de sus a trupului; iar pentru stomac îi dădeam zilnic un vâri
de cuţit de pulbere de rădăcină de anghelică. Ca hrană căpăta
bulion, supă de mazăre ori de fasole şi o mâncare de carne
ori de vegetale pe care o putea digera mai ușor. Cura întreagă
a durat trei săptămâni și bolnavul s'a tămăduit pe deplin.
Un popă bătrân veni la mine şi mi se plânse că i se umila
trupul întreg, că umilarea se făcea foarte iute şi că tot aşa de
repede îi descreşteau puterile, atât sufleteşti cât şi fiziceşti. Se
jelui că dacă va mai continua tot aşa numai câteva zile încă,
va cădea în curând victimă acestui rău, ceeace medicul îi
şi dăduse a înțelege, cu atât mai mult că în familia sa hidropi-
zia era cam irecventă. Deoarece preotul acesta ducea un trai
destul de simplu, nu se putea admite că procedase cine ştie
ce drastic asupra organelor sale interne, așa că putem pre-
Supune cu oarecare siguranță că şi acestea erau într'o stare sa-
tistăcătoare. Stătuii deci pe Sfinția Sa să facă la fiecare a doua
şi a treia zi o întășurare cu un cearceat rece, să-şi spele tru-

ie n talie det intai a desi Îi ati ie cir siae rai taiie e al iti oa
TITLE PIPI SI TVI PP te 2 0 citi
 3 dial palet aia ac40 aie DL aci i i Aiat iese Râlea iii 2 sl Bica ieast ata i mbsaneie, 4 eine cai "Sab 2aesabaa, Aaa

454

pul în fiecare dimineaţă și seară cu apă şi oțet, şi să bea două

pahare de vin de rosmarin, deoarece era deprins cu vinul,
dar în porţii mici, și niciodată mai mult ca două păhărele. Iată.
cum se prepară vinul de rosmarin: Se tae mărunt câteva ra-
muri de rosmarin (verde sau uscat), le punem într'o sticlă, în:
care tumăm vin; după două zile se poate da bolnavului din
vinul de rosmarin. In cazul de îață, după ce se goli sticla,
se mai turmă odată vin, și vinul acesta de rosmarin extrăgea
în mod uimitor toate materiile apoase prin urină şi ieșire;
preotul se restabili cu desăvârșire, recăpătă putinţa de a-şi
împlini chemarea, şi toate acestea după o cură de 14 săpă-,
mâni. A mai trăit apoi 19 ani şi nici n'a murit de hidropizie;
a mai continuat până la moarte cu spălăturile din vreme în
vreme.
Hidropizia de inimă
Fără îndoială, e un lucru obştesc cunoscut că inima, partea
cea mai inportantă a trupului omenesc, e căptușită pentru o-
crotirea ei cu o membrană deasă, și că învelitoarea aceasta se
numeşte pericard. Ei bine, tot ca burta, se poate umple şi mem-
brana asta cu apă, ceeace se chiamă atunci hidropizie de pe-
ricard.
Când căpătăm guturai sau orice alt catar, începe să de-.
bordeze nasul, aşa că ne putem pune întrebarea: De unde
provine deodată tot lichidul acesta ? Dacă am strânge la un loc
tot ce curge atunci din nas, am obține o cantitate destul de mare.
Tot aşa şi cu pericardul. Precum se pot inflama ma mult sau
mai puţin mucoasele nasului, provocând o astiel de scurgere,.
tot așa se poate naște printrun catar sau inflamare a pericardu-.
lui, o scurgere, așa că cavitatea -inimii se umple încetul cu în-
cetul.
Dacă, precum e cazul în genere, bolnavul e slăbit până la
un punct şi se află într'o vârstă mai înaintată, atunci i se
poate spăla din pat trupul întreg în fiecare noapte, cu apă şi
oțet; nu mai puţin însă putem spăla în fiecare dimineaţă şi
„seară partea de sus a trupului, mai făcându-i odată pe zi un
duş de genunchi şi de şolduri. Tot așa cum spălarea fortitică și
îndepărtează apa, se produce o fortiticare a organismului și prin
duşurile de genunchi şi de şolduri. Dacă pe baza acestor a-
plicări bolnavul a făcut progrese simţitoare, atunci îi putem
face alternativ o zi un duș de şolduri, iar a doua zi un duș
pe spinare. Dacă bolnavul suportă dușul pe spinare, apoi poate:
suporta şi baia până la mijloc, de obicei chiar mai uşor de
cât dușul pe spinare, Prin urmare; poate varia făcând azi un.
duş de spinare sau de şolduri, iar mâine o baie inferioară până.
la brâu, continuând în acelaş timp cu spălăturile pe partea de
sus a trupului. Ca mijloace interne putem întrebuința cu suc--
 455

ces ceai de rădăcină de boziu, care dizolvă toate materiile din

organismul întreg, eliminându-le prin urină; pe urmă ceaiuri de
soc, muşeței, ienupere. Fierte împreună, aceste ceaiuri provoacă,
dacă nu o sudoare puternică, dar cel puţin o bună transpiraţie
şi în acelaș timp o bună scurgere.

Hidropizia de piept
Intocmai ca şi inima, care se mişcă întrun sac membranos,
tot așa şi plămânii sunt aşezaţi în torace, care şi el e tapiţat
cu un înveliş destul de tare. Cum se poate desvolta în sacul
membranos al inimii o intlamaţie, după care urmează hidropi-
zia de inimă (apă la inimă), tot așa și în cavitatea toracică
se poate întâmpla o inflamație mai mare sau mai mică, şi în
cazul acesta -se constată toate simptomele cari survin la hidro-
pizia inimii; se strâng îel de fel de lichide cari nu-şi pot găsi
ieşirea. Şi dacă nu se iau măsuri grabnice, apoi se strânge din
ce în ce o cantitate mare de apă, după tare neapărat se des-
voltă așa zisa hidropizie de piept. Apa se poate urca atât de
sus, încât plămânii pot pluti în ea, și dacă se urcă tot mai sus,
atunci ajunge o vreme când plămânii nu se mai pot întinde;
ei se paralizează şi, odată cu paralizia, vine și moartea. Dacă se
iau măsuri de cu vreme, apoi, ca la orice hidropizie, orice
ajutor e cu putință. Odată însă ce boala a tăcut progrese mari,
apoi moartea e inevitabilă.
Un bolnav de felul acesta tușeşte destul de mult, dar în cele
mai multe cazuri fără ilegmă; dacă scuipă llegmă, atunci poate
îi speranță de îmbunătățire; respiraţia e prea şi scurtă, pen-
trucă plămânii nu se pot mișca cum trebuie. De obicei bol-
navul e şi foarte iritat; nu mai poate sta culcat, decât numai
cu greu; somnul e de obicei foarte într:rupt și chiar pofta
„de mâncare scade în mod însemnat; el capătă nişte junghiuri
„ oarte dureroase şi de multe ori şi vărsături; înfăţişarea îi este
„ posomorită, plictisită şi jeluitoare; vocea îi e seacă; întrun cu-
| vânt, totul explică că e deranjat în interior.
Aci, singurul ajutor care se poate da, este un tratament apli- -
„cat pe dinăuntru şi pe din afară, pentru ca toate lichidele ce se
formează înăuntru, să poată îi îndepărtate. Și cum să se facă a-
„Cest tratament? Prin aceea că se pune organismul întreg într'o
„activitate mai mare, îngrijind ca să se primenească mereu, aşa
"încât materiile deja uzate și superiiciale să poată îi îndepărtate
"şi din nou înlocuite. Astiel de persoane au de obicei o trans-
piraţie slabă, de multe ori chiar nulă, și sufăr de fierbihţeală us-
cată; slăbiciunea face ca multe materii să nu îie eliminate, şi
îngrămădirea acestor materii netrebuincioase coniribue şi ea la
înrăutățirea boalei. Dacă însă natura e pusă în activitate, şi în
trup se adună o putere mai mare, atunci îngrămădirea mate-
riilor netrebuincioase încetează, şi materiile rele sunt înlăturate

dă
Coin. Voenari Ju
d. Muscel
|
|
N
şi înlocuite prin altele noui. Dacă se spală trupul de două sau
de trei ori pe zi, atunci transpiraţia devine puternică și materiile ă
vătămătoare sunt repede înlăturate; şi nu numai că eliminarea j
se face pe din afară, ea se face mult mai mult pe dinăuntru.
De abia bolnavul e spălat odată sau de trei ori, că urina şi
funcţionează mult mai des; dânsa duce cu ea materiile bolnave
pe cari le ia din trup, şi cu chipul acesta eliminarea se face
şi pe dinăuntru, şi pe din atară. Dacă însă se mai ia pe dină-
untru şi medicamente cari să gonească apa și să curețe toate pe
părţile trupului, atunci avem un îndoit efect, asupra întregului E
corp și asupra părţilor bolnave.
Dacă s'a constatat că cineva are hidropizie de piept, atunci
voi recomanda să se spele bolnavul de două ori pe zi, iar dacă
bolnavul mai are putere, să se spele de trei şi de patru ori (ă
pe trupul întreg, şi anume cu apă cât se poate de rece, ames- |
tecată cu niţel oţet; de cele mai multe ori chiar la a doua sau
la a treia, cel mult însă la a patra spălătură, bolnavul asudă,
şi prin aceasta întinderea boalei e împiedicată.
Odată ce bolnavul asudă, să fim siguri că și pe dinăuntru se
elimină materiile netrebuincioase, și acestea prin urină, Și de
cele mai multe ori și prin flegma pe care bolnavul o dă aiară. A
Dacă bolnavul a început să asude nu trebue să mai facem spă- “4
lături atât de dese, căci natura are deja destulă putere şi e ş
destul de activă pentru a elimina aceste materii bolnave, şi
deci e destul dacă se spală trupul de două sau de trei ori la ş
persoanele mai tari de constituție. Cine nu cunoaște etectele E
apei, rămâne încremenit, dacă cineva tratează pe un astiel de “N
bolnav cu apă rece; se poate însă să aibă frică
ca şi bolnavul
de apă, până nu o cunoaște cum trebuie; îndată însă ce i sau
făcut câteva spălături, el se simte așa de bine, încât de sigur
că, îndată ce-l vor vizita îngurile, nu va zăbovi nici un moment
să le gonească prin apă. Câţi bolnavi nu cer cu orice preţ apa, Si
şi o întrebuinţează chiar, dacă vine vremea când natura trebuie
iar ajutată de apă! Dacă însă bolnavul mai are puteri, atunci,
în loc de spălături, i se pot aplica şi băi de jumătate, în fiecare
zi o bae şi chiar două, Dar pentrucă baia de jumătate nu cu-
prinde tot trupul, apoi şi partea de sus a trupului se poate spăla
pe zi de trei sau de patru ori. Atunci bolnavul va simţi că,
după fiecare spălătură, activitatea naturii se măreşte, devine
mai puternică, și eliminarea se face mai iute. Şi cum prin spă-
lături şi băi putem intluenţa asupra corpului întreg, apoi putem
influența şi de-a dreptul asupra locului inflamat. Pentruca la
toate intlamaţiile primul leac, care astâmpără căldura şi ia du-
rerile, este brânza de vacă, apoi rămâne ca şi aci să se aplice
un plasture de brânză de vacă pe partea bolnavă. Se pot pune
şi comprese
de apă, dar trebuesc reînoite des; dacă rămân prea
mult pe acelaş loc, fierbințeala va creşte, în loc să scadă.
Pungile de ghiaţă le condamn şi aci ca pe toate mijloacele îalse;
 457

eu sunt convins că pungile de ghiaţă intluențează prea brusc şi

nefavorabil asupra părţilor trupului pe cari se pun. Un succes
“tot atât de mare ca brânza de vacă îl are şi o fiertură de fe=
nugrec întrebuințată ca compresă: ea dizolvă şi elimină tot ce
e vătămător. Inainte se întrebuința foarte des făina de muştar
sau cataplasma de muştar, și se mai întrebuințează şi azi încă,
«ca mijloc de eliminare a materiilor bolnave; și nu numai că e un
mijloc nevinovat, dar influențează în mod cu mult mai puternic
decât compresele de apă. Dacă se întrebuințează brânza de vacă,
atunci să se reînoiască de atâtea ori, de câte ori brânza se usucă
complect; tot aşa să se facă și cu îenugrec. In tinereţea mea
se întrebuințau, în astiel de cazuri, comprese de in, fierbându-se
semințe de in sau fărămituri de pâine. Pe dinăuntru mai curăță
şi vindecă ceaiul de ienupere și coada calului sau ceaiul de
rosmarin și de pelin. Şi ceaiul de boziu şi de urzici încă intlu-
ențează în chipul cel mai eficace la toți bolnavii de felul acesta.
Dar să nu se uite niciodată: chiar şi mijloacele lăuntrice să se
-aplice în porţii cât se poate de mici.

Oprirea Urinei
(Din « Testamentul meu»)
Suferinţe frecvente și foarte neplăcute cauzează opririle de
urină,
Dacă apa nu se scurge cum trebue, apoi o astiel de stare
pricinuește mari dureri. Urinarea regulată poate întâmpina obsta-
cole, dacă sunt pietre în bășică; căci acestea se opresc la ieşi-
rea bășicii, la orificiul urinar.
Deşertarea urinei poate îi împiedicată printr'o inflamare, care
“constă dintr'o îngrămădire a urinei, prin oare canalul e aşa de
acoperit, încă urina nu poate ieşi. O altă pricină consistă în
-aceea că adeseaori căpătăm junghiuri în hăşică, prin răceală sau -
umezeală, cari intluențează îngustând orificiul şi împiedicând
„prin aceasta deșertarea regulată a urinei; aceasta se întâmplă
măi ales atunci când bem bere rece sau prea proaspătă.
Cum poate surveni o slăbiciune la fiecare parte a trupului, |
“se poate întâmpla și la băşică o slăbire, sau chiar o paralizie.
Când urina se scurge în porții mai mari sau mai mici, chiar în
“formă de picături sau la îiece moment, și când bășica nu se
-deşeartă niciodată în întregime, atunci seamănă cu un vas care
“e umplut prea plin şi apa de prisos se varsă. La persoane bă-
trâne sau slăbănoage, survine foarte adesea o îngrămădire a
urnei sau o mărime prea tare a glandelor urinare, care mă-
rime împiedică scurgerea naturală a urinei. Dacă pietrele sunt
pricina pentru care nu se poate scurge urina, apoi acestea tre-
wbuesc sparte, așa încât să poată fi îmbucătăţite la ieşire.
Ca mijloc minunat pentru această boală, după cum am mai
“descris, am găsit: pe săptămână două până la trei băi de ju-
SA
 458

mătate făcute cu apă caldă de paie de ovăz, de 28—30 grade,

cu durată de 20—25 de minute, sau să bea pe zi două până
la trei ceşti de ceai de pae de ovăz, sau chiar ovăz fiert tare.
In loc de o baie de jumătate, se poate face şi o baie de șe-
zut caldă, tot de apă de paie de ovăz, şi aceasta zilnic:
de două ori, cincisprezece până la douăzeci de minute, In loc de-
ceai de paie de ovăz se mai poute bea şi ceai de coada cas-
lului, pătlagină şi ienupere.
Tot aşa cum inflamaţiile produc de obicei umilături prin aceea
că sângele şi teluritele sucuri se strâng mai ales acolo unde
este vreo inflamație, acelaş lucru se întâmplă și la o inflamație
a băşicii (catar de băşică).
Când survine o astiel de intlamaţie, membranele mucoase se:
umilă, şi prin aceasta deșertarea regulată a urinei e împiedicată.
Dacă însă printr'un tratament direct, se împiedică inflamaţia, sau:
dacă încetează cu totul, apoi urina îşi urmează iar mersul ei
obişnuit.
Dacă din pricina catarului de băşică, mersul urinei e împie-
dicat, apoi cel mai bun mijloc de vindecare este acelaş ca și:
la toate celelalte cataruri.
Căldura trebue îndepărtată, iar aglomerările trebuesc împinse
inapoi. Cele mai bune sunt următoarele aplicări: câte o spălă-
tură pe corpul întreg, odată pe zi; mai târziu de două ori pe zi;
prin aceasta se micşorează şi se înlătură căldura, distribuind în
acelaş timp sângele în toate direcţiile. Afară de spălături pe
“corpul întreg, mai putem adăuga zilnic câte două-trei comprese,.
cari se aplică pe partea inilamată; însă, ca la toate intlamările,.
compresa trebue reinoită la fiecare jumătate de ceas, pentru ca
fierbinţeala să nu crească și mai mult, prin piea marea durată
a compreselor şi să nu se îngrămădească și mai mult sânge în:
părţile inflamate. Dacă pacientul e robust, atunci poate iace zil-.
nic o bae până la brâu, cu durata de una sau două secunde.
O bună înrâurire exercită cu deosebire dușul la picioare. Și
astiel s'ar puteă practică zilnic una sau două din aceste apli-
cări, sau amândouă deodată. Se mai poate întrebuinţă foarte bine-
odată pe zi o compresă aplicată pe partea de jos a pântecelui.
lancu eră un om voinic. Dar când bea bere rece sau prea
proaspătă, căpătă greutăţi mai mari sau mai mici la ud, cari
durau mai mult sau mai puțin, şi treceau de obicei dela sine.
Intrun rând însă, durerile crescuseră așă de tare, încât nu le:
mai putea suporta. L-am pus să stea pe un vas cu apă îier-
binte care abura. Pusei în vas un-'pumn de coada calului şi
vărsai deasupra apă clocotită. După aceea a trebuit să stea pe
vas mai bine de douăzeci de minute, aşa ca aburii să poată
pătrundă bine în trup. După câteva minute, începu să asude,
şi încă depe când şedea, îi veni udul. A doua zi mai făcu o ast--.
-
iel de baie de aburi şi astiel scăpă de boala sa.
> ii
Bernard avea o indispoziţie la fel cu aceez a lui Iancu, fără.
 459

să îi băut însă bere rece sau prea proaspătă. Intrebuinţă şi el

aburii, dar indispoziţia se întoarse imediat. A trebuit deci să se-
culce cu spinarea pe un cearceaf înmuiat în apă de paie de
ovăz ; în acelaş timp i se mai aplică pe partea de jos a pân-
tecului un cearceai pus în patru şi muiat tot într'o asitel de apă,
După trei sferturi de ceas s'a reînoit compresa, a cărei du-.
rată a mai îost de o oră. După aceea i se dete un pahar cu
ceai de pătlagină și coada calului în trei porţii, şi după trei-
patru zile indispoziţia dispără. Aceste aplicări se mai între-
buințară pe urmă, însă numai trei sferturi de oră în loc de un:
ceas şi jumătate.
Insă pentu a îace organismul mai rezistent şi pentru ca
vechia indispoziţie să nu se întoarcă, trebuiă +ă facă în fiecare-
săptămână câte două-trei băi până la brâu, și prin aceasta s'a
însănătoşit complectamente.
Un preot-protesor fusese voinic și sănătos pe timpul cât ţi-
nuse examen cu elevii. La întoarcerea-i acasă îu invitat deun.
iuncţionar să se urce în trăsura lui, Funcţionarul eră cu ne-
vasta sa și drumul dură mai mult de două ore. In timpul că=-
lătoriei preotul îşi ţineă grozav udul, pentrucă se jenă de ne.-.
vasta funcţionarului, Şi astiel. preotul ajunse acasă chinuit de
dureri grozave. Sosind acasă, nu mai putu scoate udul ; chemă
imediat medicul : înainte însă de a' sosi medicul, i se deschise:
băşzica şi urina căută o altă ieșire. La piciorul drept, sub pulpă,
se îăcăi o gaură prin care curgea urina. De patru ori pe zi
urina căuta o altă ieşire. La piciorul drept, sub pulpă,
preotul işi extrăgeă urina cu tubul, pentru ca să nu curgă.
prin rană.
Scursoarea din rană eră urina cea mai curată după miros, ca
și după conţinut. Astiel a dus-o acest popă timp de 15 ani,
își împliniă slujba cu punctualitate şi pe deplin. Dar întăţi-
şarea sa eră bolnăvicioasă și, pe lângă asta, suferia dureri mari.
In anul 1853 veni la mine şi tăcui încercări de a-l vindeca prin
tratamentul cu apă, ceeace am şi isbutit. Urina începu să curgă
mai uşor şi în mai mare cantitate; preotul căpătă o culoare
„mai sănătoasă în obraz, și după cum spuneă el singur, durerile
îi dispărură pe jumătate. Cu vremea pare-se că organele
slăbiseră înăuntru încetul cu încetul şi muri, după cât se pare,
de gălbinare. In cazul de față, desigur că bășica se um-
pluse prea mult, aşa încât se umilă foarte tare, căpătând o
mare tensiune, ceeace provocase plesnirea băşicii şi astfel
urina Căută o ieşire mai jos, pe care o şi găsi sub pulpă.
Bășica însă se umplu mai pe urmă până la deschidere: cu
cât urina se scotea mai des prin tubul extractor, cu atât scur-
soarea din rană devenia mai mică. Dacă nu se extrăgea urina
prin tub, s'ar îi scurs toată prin rană. atit
Din exemplul acesta reese că trebue să se aibă grije ca
urina 'să iasă regulat, pentrucă altminteri nu mai poate ieși
i]
 2340
dela sine sau băşica poate slăbi printr'o frecventă tensiune prea
mare şi, în cele din urmă, se mai poate produce şi o paralizie.
Când mergem cu trenul, nu trebuie să ne ţinem mult urina:
afară de asta să bem cât mai puţin înainte de a pleca la drum,
-Braa a nu cădea în primejdia de a îi chinuiţi de un astiel
de rău.
Dacă, oamenii bătrâni, slăbănogi, sau alţii cari au mai su-
ferit de o boală, nu pot urina uşor, atunci de obicei cauza rău-
lui e slăbiciunea. La oamenii în vârstă testiculele sunt umilate,
date la o parte şi apasă astiel asupra canalului, așa că udul nu
poate ieşi decât în mică cantitate şi numai picătură cu picătură.
In cazul acesta nu există alt leac decât a întări partea de jos
a pântecelui, precum şi băşica și întreaga regiune împrejmuituare.
Cele mai bune aplicaţiuni sunt aci două comprese zilnice
pe pântecele de jos, cari să nu stea însă decât cincisprezece sau
cel mult douăzeci de minute. Pe urmă compresa nu trebuie să
se încălzească, căci numai răceala produce întărire și atracţiune.
sol astiel se mai poate aplică zilnic o compresă în regiunea
bășicii.
Cearceatul să fie udat cu apă şi oţet şi să stea un ceas,
însă după fiecare sfert de oră, să îie udat din nou.
Efecte cu deosebire bune exercită în asemenea cazuri asupra
pântecelui de jos, şi în special în regiunea bășicii, una sau două
spălături cu tinctură de arnică sau cu spirt de camfor dizolvat
în multă apă. Putem face zilnic două spălături cu camtor dizolvat
în rachiu sau spirt şi subțiat cu puţină apă.
Se întâmplă de multe ori că oamenii cari se sperie, sau cari
sunt apucaţi pe neașteptate de o irică sau spaimă orecare,
pentru un motiv sau altul, scapă urina fără voe. La astiel de
'pacienţi cauza răului e fără nici o îndoială că există o slăbiciune
generală a organelor de jos, care provine sau dintro boală sule-
“zităî altă dată, dintrun sânge slab, sau dintrun amestec de sucuri
“insuficient. Leacul cel mai bun, în acest caz, este de a întări
organele de jos, ca şi corpul întreg.
Pe astiel de oameni trebuie sa-i povăţuim de a îace săptă-
mânal două băi până la mijloc, un duş la şolduri şi un duș pe
spinare; de asemenea să se spele chiar în pat pe tot trupul
şi să întrebuințeze aceste aplicări cam patru săptămâni de-a .
rândul, dar, timp îndelungat după aceea, să mai iacă câte două-
trei băi până la mijloc pe săptămână; cu procedeul acesta cei
mai mulţi bolnavi scapă de indispoziţia lor.
Tot astfel se mai întâmplă şi un ait rău, anume că nu-ţi
vine să lași udul când stă cinevă lângă tine, sau chiar numai
dacă ştii că se află cinevă în apropiere, fără să-l vezi măcar.
Starea aceasta o caracterizez ca o stare nervoasă şi spasmodică
pe care o putem vindecă printr'o întărire generală a corpului
întreg, mai ales însă printr'o întărire a organelor de jos.
"Dacă astiel de oameni umblă prin apă, sau numai desculți
N
 PP 7 2 Rh

461
tă
pAO
ori îac dușuri de genunchi, mai făcând apoi săptămânal două
băi până la brâu, două dușuri pe spinare sau două dușuri com-
plecte, atunci vor scăpă curând de indispoziţia lor. Pe cale
internă ceaiul de coajă de stejar, amestecat cu cevă pelin, exer-
cită o bună înrâurire, și răul poate îi înlăturat atunci cât se
poate de curând.

Boala şirei spinării

Un băiat de 16 ani aveă şira spinării strâmbă. Mai mulți
medici celebri l-au tratat fără succes. Ei l-au trimis întrun spital,
unde i s'au aplicat diferite chingi, cu cari i se legă spinarea.
Rezultatul a fost (mai.înainte putuse umblă puţin, deși cu mare
greutate) că, după 17 săptămâni, a părăsit spitalul cu două cârje
şi medicii au declarat că nu se mai poate face nimic.
Un filantrop cu suflet nobil, a dat tatălui acelui băiat cartea
mea Cura de apă; au început să-i facă spălături cu apă și oţet,
şi au adus pe pacient până acolo, că puteă să umble binișor
cu ajutorul unui baston. Apoi l-au adus la mine, sperând că aci
se va vindecă deplin. In 17 zile s'a terminat cura principală.
Bolnavul umblă ca oricare altul la această etate, deşi nu cu
aceeași putere, dar cu mare siguranţă și făra baston, fără dureri.
Tratamentul a fost: S'a făcut o vestă de pânză de in groasă,
s'a muiat în apă, in care s'a fiert paie de ovăz, şi băiatul s'a
îmbrăcat cu ea; peste vesta udă s'a pus o vestă uscată şi pe
deasupra o plapumă de lână; aşa a stat peste noapte. Aceasta
s'a făcut la fiecare a doua seară; mai târziu la fiecare a treia
seară. Bolnavului i se făceau în fiecare zi două udări pe bust
şi o udare pe genunchi, sau o umbiare în apă și o semi-baie.
După 17 zile aplicările au fost: două semi-băi pe săptămână,
două udări pe bust și încă odată vesta udă.

Limbrici
După cum trăesc în corpul omului mulţi microbi, cari îl
slăbesc și îmbolnăvesc, tot aşa există şi limbrici şi alte soiuri
de viermi, cari turbură şi strică organismul. Ei se ivesc mai
ales la copii şi, dacă părinţii nu observă, pot face mult rău
copiilor. Ei se desvoltă mai ales când se mănâncă multă
făină,
sau când cineva mănâncă mult pâine neagră sau alte bucate grele. ia
De ordinar limbricii se scot pe ios, dar câte odată şi pe sus aa
27%
(prin vărsături). Simptomele sunt; apetit mare, indispoziţie şi
dureri in regiunea buricului. Un semn principal este de ase-
menea că copiii simt mâncărime în nas. Ei arată bolnăvicioşi
la faţă, pentrucă limbricii mănâncă din ei.
Remediul este: 1) Tai o ceapă, o pui într'o litră de apă şi
o lași să stea peste noapte. Dimineaţa storci bucăţile de ceapă
Şi apa o bei pe nemâncate, cu stomacul gol. Intrebuințând acest
a bă
 SEC e PP PPP IE Pe APT
PP EI OI
OP PPP.

462

“mijloc trei-patru zile, limbricii sunt de sigur ucişi şi scoşi afară.

2) lei o lingură de miere, o îierbi într'o litră de apă şi o
bei. Limbricii se umilă de această apă şi, după ce mai târziu
„ai băut o ceaşcă de ceai de pelin, care e otravă pentru ei, lim-
bricii mor şi ies afară. — 3) Un efect mai puternic îl are
sămânţa plantei numită în farmacie Aspidium Felix (mas Sw).
Intro zi o persoană a scospe gură trei limbrici mari. Era
bolnavă de mai mult timp şi lua medicamente. Persoana a luat
două linguri din sămânța sus numită, în două zile pe rând,
“fără să mănânce ceva câteva ceasuri: în trei zile a scăpat de
78 de limbrici lungi.
Acea sămânță nu e scumpă și se găseşte în orice farmacie.
Intre toți limbricii, cel mai vătămător este tenia, sau pan-
glica. In contra acestui parazit periculos există astăzi un mijloc
sigur, ce se găsește în toate farmaciile, împreună cu instrucțiile
necesare.

Durerile de dinţi
(Din „Testamentul meu“)

Cum toate părţile trupului, luate în parte, sunt legate unele de

altele cât se poate de strâns şi -cum fiecare poate funcţiona în
mod izolat, așa. şi fiecare membru în pârte se poate îmbolnăvi
şi pricinui dureri, — şi întocmai aşa se întâmplă şi cu dinţii.
Omul are de'a 28 până la 32 de dinţi, și s'ar putea crede că
aceste oscioare mititele n'ar face multe greutăţi; dar tocmai
“durerile de dinți pot deveni adesea un chin pentru om. Cine
ar fi în stare să enumere toate mijloacele cari se întrebuințează
spre stingerea acestor” dureși ! De obicei dintele putrezeşte pe
dinăuntru ; apoi se face o mică deschidere în alară, și odată cu
“formarea ei durerile încep de-a binelea. Se presupune că aerul
care intră prin deschizătură provoacă o inflamație în rădăcina
dintelui. Dacă deschizătura se face puţin mai mare, şi durerea
“se repetă, mai grea și mai deasă. Cu timpul însă se sfărâmă
şi coroana dintelui; atunci dintele e putred de tot, şi nu mai
rămâne decât rădăcina în alveola inflamată. De foarte multe ori
se plombează alveola pentru ca aerul să nu poată intra într'ânsa,
aşa că inflamaţia se suspendă şi dintele nu mai provoacă
dureri. Mulţi îşi scot dintele putred, crezând că prin aceasta îşi
vor înlătura durerea. Părerea mea, în privința aceasta, e urmă-
toarea: Să nu se scoată nici un dinte, ci, îndată ce încep du-
serile, să căutăm a le înlătura ; căci mi-e mai plăcut să am un
„dinte stricat, decât nici unul. Cine va dărâma o casă, când i-au
căzut câteva bucăţi din zid? Asta e cea mai mare prostie! Tot
o prostie aşa de mare e să scoţi un dinte pentru o deschiză-
tură mică; dintele mai poate aduce servicii mulţi ani de-a
wândul și să-și împlinească misiunea. Dacă putem plomba bine

E
 463

“dintele, bine, atunci sunt pentru; dacă însă nu-l putem plomba,
atunci să lăsăm rădăcina într'insul și ea mai poate iolosi! Tre-
bue numai să îngrijim ca să suspendăm orice inflamație din
dinte; atunci rădăcina poate aduce aceleaşi servicii ca şi un
dinte întreg.
Intrun rând avui durere de dinţi şi consultai un doctor. A-
“cesta îndată îmi scoase dintele. De abia trecură opt săptămâni, și
iar căpătai durere de dinţi; doctorul îmi scoase şi pe al doilea.
După un an veni şi rândul celui de al treilea şi tut aşa, cred,
=ni-aş îi putut scoate toți dinţii pe rând. Dar ca să evit, făcui
“ceeace mi-a recomandat un țăran bătrân; atunci n'aveam încă
nici O idee despre existenţa unei cure de apă. Și. tratamentul
ţăranului era următorul: să ţii capul timp de cinci minute sub
ţeava cișmelei, şi pe urmă îţi va trece durerea de dinţi ! Făcui
ceeace-mi zise, şi imi rămase dintele, iar durerea dispăru.
După alţi zeci de ani căpătai iar durere de dinţi, dar nu-
mai la rădăcină; vroii să scot această rădăcină şi trimisei după
“doctor. Ca răspuns aflai că doctorul băuse mai mult cu un pă-
hărel şi nu putea să vină. Seara, iar se înrăutăți durerea, dar
dentistul iar băuse cu un păhărel mai mult. Era un ger grozav
în ziua aceea; ploua tare, şi cu durerea cea mare mă plimbai
timp de o jumătate de ceas cu picioarele goale în apa ce se
'strânsese pe drum. De atunci n'am mai simțit nici un minut du-
rere de dinţi. Dar neapărat că pricina durerii nu constă în rădă-
cină, ci mai repede într'o acumulare de sânge în alveola din-
telui. Prin mergerea cu picioarele goale în apă, sângele era
go-
nit și odată cu el și durerea distrusă.
Trebue să admitem că o acumulare de sânge, fie în dinte
“sau în rădăcină, provoacă o intlamaţie. Din intilamaţia aceasta
provine o durere grozavă în pieliţa care înconjoară dinţii. Deci,
- dacă vroim să vindecăm durerea de dinţi, apoi trebue ca,
înainte
„de toate să evităm inilamaţia. Şi aceasta o putem face, dacă
-gonim sângele care s'ar acumula în dinte. Odată inilama
ţia sus-
pendată,a dispărut şi durerea.
Se întâmplă adesea ca, în urma acumulărilor de sânge la
dinţi, să se facă acelaş lucru și în alte vine cari duc la
cap,
“Şi atunci durerile se opresc și într'o parte a capului, sau chiar
în tot capul. In cazul acesta nu ajută nimic cleştele. .
Așa, mai deunăzi veni la mine o domnișoară și se plânse
de o îistulă la măsea. Ea povesti că i sau scos nouă dinţi,
“dar durerea i-a rămas, și că acum s'a format o fistulă
de care
nu se mai putea vindeca. La această domnişoară s'a adunat
în
partea bolnavă foarte mult sânge, care pe urmă s'a inflâmat, |
s'a transiormat în puroi și şi-a găsit drum. printr'un canal
îistu-
lar. Dacă nu s'ar îi vindecat, atunci consecința necesară
ar îi
“fost, ori că întreaga parte S'ar îi putrezit, ori că putrefacţia
mă-
>selei s'ar fi întins şi pe oasele maxilare. Căci, odată ce se for-.
„mează puroi, trebue să ştim că putreziciunea se întinde tot mai
„i ina iii Sar etice id Aita atiiea 0% 3 zii tei ccuitazaeai: -Aibtaiatuiiie iati
dis in 3 alte aie Aulin
e1 =ami ii ae:

„464

mult. Se vedea bine că această persoană întrebuințase multe

mijloace, dar că toate acestea nu-i ajutase la nimic. Orice fistulă
care se formează în orice altă parte a trupului, se poate vin-
deca ușor cu apă; de ce nu s'ar putea vindeca tot cu apă şi
fistula depe dinte? Şi așa s'a vindecat şi domnișoara aceasta,
după un tratament cu apă aplicat înăuntru, timp de patru săp-
tămâni.
Partea dureroasă se umilase și falca de asemenea. Mate-
riile vătămătoare ce se strânseseră aci erau dizolvate și înde-
părtate.
Unde se iormează o fistulă, a fost desigur o congestie de
sânge. Dacă însă inilamaţia provoacă putrefacție, apoi aceasta PAe
I
STI
PE
VAI
SPER
STI
PP
OI
TO
PO

atacă împrejurul ei şi vatămă organele; natura nu poate îndepărta

dela sine materiile vătămătoare, și din această pricină vindecarea
întâmpină obstacole. Dacă însă se înlătură cu apă toate mate-
riile putrede, şi aceasta cât de repede cu putinţă, atunci toate
organele din vecinătate se împuternicesc și se întăresc, sângele
proaspăt vine iar din belșug, și prin aceasta nu se vindecă nu-
mai fistula, dar şi întreaga natură se întărește așa de mult, în-
cât, odată ce a înlăturat toate materiile rele, nu mai îngădue
formarea inflamaţiunilor, şi adevărata vindecare însănătoșește
tet ce a fost bolnav până acum.
Principiul meu de căpătenie este întotdeauna: Ca să depărtăm
boalele trebue să inîluențăm asupra întregului corp, pentru :ca
sângele să se ordoneze, să recăpătăm căldura animală. In deosebi Baa
ai
cii
Ci
ii
aic
aaa
ii
mai
ala
iii
dati
trebue să iniluenţăm asupra părţii bolnave a trupului. Domnișoara
cu fistula făcea în toate zilele un duș pe spinare și unul pe
cap, pe genunchi şi pe șale. Prin dușul la genunchi și pe şale,
sângele trece de sus în jos, și tot corpul de sus este întărit,
aşa că toate materiile netolositoare sunt îndepărtate, şi transpiraţia
devine regulată. Mai cu seamă însă o tratai pe partea bolnavă.
Tratamentul consista în următoarele :Odată sau de două ori pe
zi, i se udau capul şi amândouă fălcile. Dacă îalca e udată,
durerile scad imediat. Dacă durerile revin, falca trebuie iarăşi
udată. Repetarea este necesară cel mult dela două până la patru
ori şi durerile încetează pentru todeauna. La început poate nu
vor prii așa de bine, dar durerile vor înceta numaidecât, și la
urmă pentru totdeauna. Şi atunci vindecarea e complectă. Se
poate influența și asupra întregului trup, făcând băi până la
brâu, dușuri complecte, turnări pe mijloc şi pe spinare, prin cari
trupul va fi adus într'o stare mai bună şi mai întărită.
Umblarea pe pietre ude sau cu picioarele goale pe câmp,
face ca sângele să circule cum trebue, scade durerile, ori le
îndepărtează cu totul.
Sunt şi unele leacuri de casă cari se pot întrebuința și cari
mai întotdeauna au succes. Efectul lor nu este întotdeauna aşa
de sigur ca atunci când am influenţa asupra întregului corp.
Am cunoscut un: om care a vindecat sute de oameni de
EE,

465
fureri de măsele.E! spunea că lua un
gingie lângă măseaua bolnavă, până dădecuiu nou şi-l înfigea în
cu euiul, după cum credeau toţi, pentru
a sângele; apoi pleca
la un loc întunecos, unde nu băte a-l bate într'o grindă,
a nici soarele, nici. luna. Şi.
trebue să v'o spun, cu procedeul
acesta durerea de dinți era
de multe cozi înlăturată. .Pricina vindecării însă era că sângele

Și anume: acesta ori se înfige în

măseaua găunoasă, ori se
pune în ureche. Afară de aceasta
se mai despică smochine şi
se aplică pe gingie; multora le
ajută rădăcinile de cicoare.
O rădăcină proaspătă ori umedă se
crapă în două și se aplică
pe pereţii gingiei. Cum că această
rădă
adevărat ; cauza e că rădăcina absoarbe cină ajută adesea, e
scoate congestia și stinge durerile. lichidele și prin aceasta

Câteva boli de copii

(Din „Cum trebue să trăiţi“)

O mamă spunea: „Am un băiat care

nătos și vioi și a cărui stare a înflo â venit pe lume să-
rit mereu timp de şase
săptămâni. După aceasta însă corpul
a devenit buhăit, nu putea
dormi bine, plângea mult şi în acea
stă stare a rămas de zece
săptămâni“.
Ce era cu acest copil? A început
timpuriu și cu bucate prea grele, cari 'să=l hrănească prea de
nu i-au priit şi n'a putut
să le mistuie cum se cade. De acee
a corpul s'a simţit îngreunat,
s'au produs multe gazuri şi mica maşi
nă n'a putut lucra.
Băiatului să i se iacă: 1) Infiecase zi
corpul, cu apă rece, fără să se ştear spălături uşoare pe tot
gă; 2) La început de două
ori pe săptămână, apoi odată, să se înfeş
e peste tot, dela subsuori
în jos. Așa să facă timp de patru
săptămâni, după care să se
spele numai odată pe zi cu apă rece;
zi în mici porţii cafea de ghindă cu 3) Să se dea în fiecare
lapte și să se deprindă cu
incetul cu hrana cea mai simplă,
După ce s'au întrebuințat acest
săptămâni, băiatul s'a făcut sănătos şi e vioi.
mijloace timp de opt
Cafeaua de ghindă cu lapte dă copilului
nu se mai produc gaze şi copilul se simte o hrană. săţioasă,
mai ușor şi mai bine,
Un copil în vârstă de 9 luni, are ochii
cu pleoapele tare umilate. Nici întrun chip turburi, umflaţi şi
nu vede lumina. Capul
pare prea mare și e umflat tare, faţa e
palidă ca de mort, trupul,
pe la şolduri, e prea gros, mâinile
şi picioarele uscate. Tot
timpul, copilul plânge și ţipă.
Acest copil are sânge stricat şi de aceea e aşa slăbit.
30
CRISTACHE p ANTENE
Cosi. Poenar i ju. Mugcel

466

Hrana nu produce sânge şi de aceea sa umilat peste tot, iar

mâinileşi picioarele nu pot îi hrănite cum se cuvine.
Să se facă copilului: 1) Zilnic, timp de un minut, să se
pună într'o bae caldă de 24 de grade; îndată după aceasta, să
se cufunde 2-3 secunde în apă rece; 2) In fiecare zi să se spele
cu apă şi oțet, şi fără să se usuce, să se bage în pat; 3) La
fiecare două zile, şi după opt zile, odată la trei zile, să se în-
făşoare întrun cearceat muiat în apă fiartă cu floti de fân sau
paie de ovăz, și să se lase timp de un ceas; 4) Să se dea din
când în când 4-5 linguri de cafea de grăunțe de orz încolţit
(malţ) cu zâhăr sau mai bine cu miere. Cealaltă hrană să îie
cu totul simplă, fără spirtoase.
In patru săptămâni copilul s'a tăcut sănătos şi puternic.
"Copilul îndreptat să se spele apoi zilnic cu apă rece, îără |
să se şteargă; sau mai bine o zi să se spele și a doua zi să
se scalde cu apă rece, timp de trei secunde, dar numai mâinile
şi picioarele să se usuce.
Baia caldă măreşte căldura copilului, pentru ca apoi să
poată lucra mai bine apa rece, căci altiel căldura corpului ar
fi prea slabă. Cafeaua de grăunțe de orz încolțit (malţ) curăță
sângele înăuntru şi-i dă elementele trebuitoare. Intăşurările scot
prin pori toate materiile putrede.
Un copil de 5 ani e pe jumătate orb; are gâlci de o parte
şi de alta a gâtului, cât nuca de mai. Corpul e gros şi umflat
peste măsură. N'are gustul de mâncare, nu mănâncă mai nimic,
îi plac doar vinul şi berea.
Acest copil a avut din naștere sânge stricat sau i sa
îmbolnăvit sângele din pricină că n'a fost bine hrănit. De aceea
nu se curăţă trupul de răutate şi s'a umilat capul, gâtul şi cor-
pul, de aceea și mersul sângelui eră neregulat.
Pentru vindecare să se facă următoarele: 1) Să se inve-
lească în fiecare zi în flori de fân încălzite ţinându-l o oră; 2)
Să se spele repede în fiecare zi cu apă rece; 3) De 3-5 ori pe
zi să se dea 4-5 linguri de: lapte fiert cu anason. Așă să se
urmeze 12 zile.
După 12 zile să se înfeşe numai odată la trei zile, dar
«pălăturile să se tacă de 2 ori pe'zi. După ce copilul se îndrep-
tează, să se urmeze zilnic spălăturile ori să tacă o bae rece de
4—5 secunde.
Hrana să fie simplă şi săţioasă, să se dea mai des, insă
în porţiuni mici.
Florile de îân topesc şi sug tot ce e de prisos. Apa rece
întăreşte firea şi măreşte căldura. Laptele, hrănește bine și ana-
sonul întăreşte stomacul şi curăță gazele.
O mamă vine cu o fetiță de nouă ani și spune:
„Fata mea suferă de mai multe săptămâni de tuse măgă-
rească. Când începe. să tuşească, tusea devine din ce în ce mai
tare, până ce se învineţeşte, de crezi că se înăbușe. Apoi, de
 “multe ori se umilă la mâini
„Spus şi la picioare. Domnul doctor i-a
că are o boală de rinichi. Tot ce am
ajutat nimic şi tot aşa a răm încercat, nu i-a
“doarme. Ce să-i fac?« as, N are pottă de mâncare
| şi nu
lată ce: 1) De patru
copila cu un cearceat muiat ori pe săptămână să se întăşoare
-de fân; 2) Să se facă de douîn apă caldă, în care S'au fiert flori
ă ori pe săptămână o bai

s'au desumilat și cu udul

păstra sănătatea, copilă treb eșia bine.
ui să facă în
1-2 băi de jumătate, timp de o 1/» minut,
Mijloacele au lucrat astiel:
“toate materiile vătămătoare, Intășurările au opit
au scos căldura şi obrânteal şi scos
potolit tusea. Băile întăriră a şi au
“curăți pe dinăuntru toate tot Corpul și întreaga fire. Cea
răutățile și așa copila se iul
făcu bine.
Tusea măgărească
Tusea măgărească se arată mai în toţi anii în
lităţi, ca un fel de epidemie, diferite !oca-
copiilor,
şi alacă cea mai mare parte a
Deoarece tusea măgăreasc
scuipatul trebue îndată înlătura ă e ste o boală contagioa); să,
t, şi să se caute ca copilul
“să nu Vină în contact cu ceil bolnav
alţi copii sănătoși. In camera
entului duşumeaua trebue să . paci-
se spele cu 5 la sută acid
în acest acid să 'se ude op carbolic.
bucață de postav şi să se
cameră, pentru ca „mirosul atârne în
acidului să rămână în. per
întrinsa. | manență
Aceasta nu poate aduce o însă î |
Insănătoșirea poate veni nătoşire, ci numai -o uşurare,
mai curând din întâmplare
atunci când se va putea proc şi
ura. copilului ie aer cura numai
Cui îi stă în putință, ar fi nem t
bolnav într'alt oraş, sau cel erit să „se str
Sirăămute cu copilul
"0 ușurare oarecare provine puțin. într'un alt: cartier al oraş
hai „Patul bolnavului este ului ;
zilnic într'o altă camer bine aşezat
dezintectată.
La copiii mai slabi de cons
tituţie, se. întâmplă adeseori
ă că
a se consulta
boală, pentru care cauză e bine
un medic.
Inainte de 6 SĂpiamâni insă nici nu e gând de o insănăto-
Șire; pentru uşurare însă, se
pot întrebuința mai multe.
ă se dea copilului ceai de vior IP,
ele şi de rădăcină de vioreie.
Deoa
“din lapte le rămâne o part ă mâncarea şi numai
mai bună mâncare pentru e ei,care să-i hrănească, -laptele e -cea
de, care însă li se? apleacă în
 îmi cautai? dia zid

468

curând ; de aceea ar tiebui să li se dea în toate

zilele altiel ;
intro zi lapte simplu, a doua zi lapte cu zahăr;
pe urmă cu
puţină cafea neagră, cu apă de Seltzer, şi tot așa
înainte. Această
schimbare va feri copilul de greaţa laptelui.
Scuipatul se ușurează cu nalbă, cu lemn dulce,
cu zahăr, mușchiu de piatră albă, apă caldă
Copiii mai mari sunt în stare să stăpânească tusea.
în timp călduros copilul poate părăsi casa şi, dacă Numai:
se poate, ziua.
să nusl ținem în pat; și aceasta pentru scurt timp
; apoi adeseori
peste zi să căutăm ca, jucându-se, să-şi petreacă
timpul şi să-l
aEPA
PRE
et
OR
ZI
CE
N
E ferim de necazuri și de oboseală.
Pentru eşirea regulată trebue să se dea copilu
lui să mă-
ai
DI: nânce iructe coapte și prune bine fierte.
Cu toate că copiii au lipsă de poită, trebue să
îngrijim
pentru întărirea. corpului şi să dăm copilului
supă întăritoare,
supă. de bulion cu ouă, şuncă bună (nu prea sărată).
Cum va căpăta copilul pottă de mâncare, trebue să
îngrijim
să nu şi-o strice prin îndopare prea multă; să i
se dea zilnic
„ adeseori puţină mâncare hrănitoare: un muşchi
bun moale, pui
prăjit şi ouă moi (nu tari).
!
După ce copilul se face mai bine, să i se facă zilnic
neaţa, când, se scoală din pat, o spălătură reped dimi--
e; această spă-
iătură va îace să-i treacă durerile din picioare.
După ce copilul s'a tăcut sănătos, trebue să i se facă
la.
iiecare 2 zile o spălătură peste tot corpul, dar aceast
ă procedare
trebue să dureze cel mult un minut; după aceea
iar în pat. Nu este bine a face prea des această să se bape-
spălătură, căci
spălăturile prea dese produc dureri de cap.
Sprea feri însă copilul de vreo altă boală, trebue
să umble:
vara adeseori desculţ, dar, pentru a nu călca întrun
altceva, care l-ar putea răni, trebue să poarte
cui sau
sandale, cari şi.
pentru oamenii. mari sunt de mare folos.
In ce privește îmbrăcămintea, să se îmbrace atât
şi iarna, cât se poate de Ușor, iar numai iama vara, cât
trebue să poarte-
pe stradă un palton mai gros. Aceasta pentru
copiii de mai:
mult de cinci ani, iar copiii mai mici Să fie feriți
Moge:
ip
ee
se
ANC
7oaia
.
dar nici aceştia să nu fie îmbrăcați prea gros, de răceală,
St
Eee
ANDI
SRA Acati căci tot ce e
moleșit și alintat nu poate opune nici o rezist
ență.

Cancer (rac) la stomac

Cancerul este o umilătură periculoasă, care
stomac și se lăţeşte peste membrele învecinate se formează în.
.
El se poate moșteni sau se poate căpăta în
de stomac. urma unui catar-
S
Bine înțeles, în cazul acesta e foarte greu de ăjutat, dar
orice caz este bine a se întări în contra în.
oricărei boale. Vezi
„Mijloace de întărirea corpului“).
 469
/
Sarea de mare însă produce câte odată uşurare şi vindec
are
complectă. Vărsarea nesulerită îşi găsește leacul în
sarea de
mare care ioloşeşte mult bolnavului. :
La un pahar cu apă, de mărimea unui pâhar de vin,
pună un vâri de cuţit de sare de mare şi să se ameste să'se .
ce bine.
Pacientul trebue să se ferească de medicamente aspre,
ce spun şi medicii, cari trebuesc consultaţi la aceast ceea-
ă boală,

Cârcei la picioare
Cârceii la picioare, de cari sunt cuprinși mulți oameni, mai
ales în timpul nopții, când pulpele şi câte odată muşchii şol-
durilor se sgârcesc de o durere cumplită, înțepenindu-se
, pot îi
alinaţi în mod foarte eficace prin îrecări cu rom sau
oţet. E mai
bine însă ca, imediat după acces, să te dai jos din pat -
şi să in-
tinzi piciorul bine, fixându-l cu talpa pe muchia patului.
Cel raai
bun mijloc este de a nu pune jaretiere și a umbla câte
cinci mi-
nute pe zi în apă, până peste genuchi. A doua zi, pacient
ul să
umble desculţ pe pietre umede şi prin iarbă umedă, cât
se poate
de mult, și atunci cârceii vor dispărea foarte sigur.

Spaima
Persoanele nervoase se sperie dintr'o nimica toată. In cazuri
«de acestea să se bea lapte fiert, cât mai cald, ori un
pahar de
apă cu zăhăr.

Sughiţul
Impotriva sughițului se poate întrebuința un mijloc comic,
dar ioarte sigur: Să ridici braţele sus, deasupra capului,
și să-ți
ţii respirația cât vei putea de mult.

Sdruncinarea corpului prinir'o viaţă neregulată

(Din „Cum trebue să trăiţi“)

Un tânăr, care era palid şi vânăt la faţă, se plânge: „N'am

trăit bine; mi-am făcut mult rău şi am pricinuit părinţil
or şi su-
rorilor mele multă supărare. De multe ori mi-au spus să
mă pă-
zesc; dar am făcut ca beţivul' care face câte ceva bun, şi
apoi
o strică. Nu mai am nici un curaj şi nici o plăcere.
Puterea
mea sulletească și trupească a dispărut în cea mai mare
parte.
Am întrebat pe mulţi doctori, dar nu mă simt mai bine. Nu dorm
bine; aşi mânca bine ca să mai mă întăresc, dar n'am poltă.
În urma destrăbălărilor mele, sunt
ca un ofticos care stă la mar-
ginea gropii. Pot să mă mailecuesc“? |
 470

Mijloacele: In fiecare zi un duș la cap și de două ori pe

zi să stea un minut în apă până peste genuchi. Așa timp de o;
săptămână. Apoi o zi un duș la şolduri și unul la cap; cealaltă
zi să umble un siert de oră pe pietre umede. Așa timp de 14
zile. Pe dinăuntru să ia de două ori pe zi câte un vâri de cu-
țit de prai alb şi de două ori câte 15 picături de pelin, potroa--
că şi pojarniţă în 8 sau 10 linguri de apă, timp de jumătate oră.
Efectele: Mersul în apă întări partea de jos a corpului și
duşurile la cap pe cea de sus. Băile de jumătate întăriră tot
trupul, picăturile întăriră pe dinăuntru. Dupa trei săptămâni tăcu
trei băi de jumătate pe săptămână și se însănătoși pe deplin.
Un student spune; „Sunt de 20 de ani şi până la 16 ani am
fost sănătos; am dus însă o viaţă care m'a sdruncinat de tot.
Nu mai pot gândi; nu mai am memoria de altădată; sunt întote:
deauna foarte abătut. Vederile mi-au slăbit pe jumătate. La cel
mai mic sgomot mă speriu. In scurt, pe cât sunt de tânăr, pe
atât sunt de nenorocit. Am întrebat pe doi doctori; mi-au spus
că mă voi îndrepta, dar degeaba. Nu mistui bine. Port în mine
o tristă nenorocire în anii frumoşi ai tinereţii mele!“
Aci nervii sunt adânc sdruncinaţi şi sângele este stricat. De
aceea trebue să lucrăm mai întâi ca să mărim căldura şi să în-
tărim corpul, să aducem o bună mistuire şi, printr'o hrană bu-
Ră, să mărim cantitatea de sânge și să nuitrim corpul.
Mijloacele sunt cele următoare: 1) In fiecare zi să stea de
două ori în apă, 1—3 minute, până la genuchi; 2) In fiecare zi
un duş la cap şi, dacă natura suportă, chiar două dușuri; 3) In
iiecare zi să bea o ceașcă de ceai de pojarniță, jaleş şi pelin,
în trei rânduri; 4) Pe cât se poate,.să ia la fiecare ceas câte o
lingură de lapte fiert timp de trei minute cu anison pisat; pe
lângă aceasta să mănânce în fiecare zi 5—8 boabe de ienupere.
Aşa să facă 14 zile; apoi:
1) De trei ori pe săptămână câte obaie de jumătate, timp
de jumătate minut; 2) De patru ori pe săptămână să umble în
apă până la genuchi, timp de trei minute; 3) Să se irece pe
pântece în îiecare zi cu apă și oțet; 4) Să urmeze a lua lapte
şi boabe de ienupere. Așa iarăşi 14 zile.
In aceste patru săptămâni toată starea s'a îmbunătăţit. Vede-
rile au revenit, puterile au crescut şi trupul căpătă o nouă viaţă.
Hiâna, în tot timpul acesta, era mai ales supa întăritoare de
pâine neagră sau albă, fiartă când în lapte, când în supă de
carne.
: Pe urmă făcu băi de jumătate şi îşi oţeli trupul. Şi astfel
se “vindecă încet-încet acest nenorocit, aşa că, după câteva săp-
tămâni, putu să-şi reînceapă studiile. |
„_ _Umblatul în apă şi dușurile la cap încălziră şi întăriră cor- TA
IP

pul. Laptele s'a dat pentru înmulţirea sângelui, boabele de ie-

nupere înlesniră mistuirea şi întăriră organele dinăuntru.
Un student din școalele superioare ceru ajutor pentru su-
 47!

ferinţa sa, pe care o spune prin următoarele cuvinte: „La şcoală

am dat peste o societate nenorocită şi prin băutură şi alte des-
frânări mi-am sdruncinat sănătatea, astiel încât mă îndoesc dacă
voi mai putea eşi din această lâncezeală. Noaptea am visurile
cele mai grozave, din care cauză mă deștept. şi tremur din tot
corpul. N'am nici plăcere, nici gust la studiu; căci îndată ce mă
apuc să citesc ceva, mă apucă dureri de cap de îmi vine să
inebunesc. Adeseori am îriguri şi fiori de ghiaţă; pântecele mi-e
umflat Mâinile și picioarele întotdeauna reci. Stomacul e foarte
rău. Ce e de făcut ca să nu zac așa?“
Mijloace: 1) Cel puţin de trei ori pe zi să umble descu
în umezeală, timp de 15—20 de minute (pe vreme de iarnă să
umble într'o spălătorie cu podea de piatră); 2) De două ori pe
zi câte un duș la cap; 3) Odată la două zile să pună pe pân-
tece o cârpă îndoită în două, muiată în apă cu oţet, şi s'o ţină
așa 1 oră jumătate, schimbând-o la fiecare trei sferturi de oră, -
după cum s'a mai descris; 4) In fiecare zi să ia un vâri de cu-
țit de prat de cretă şi un ceai de pojarniţă, anison şi pelin, în
trei rânduri, rece sau cald. Aşa trei săptăniâni.
Ca hrană se ia supă întăritoare şi mâncare obişnuită. Bă-
uturile tari au fost oprite. După trei săptămâni toată starea s'a
îmbunătăţit. Pentru însănătoşirea desăvârşită a făcut: In fiecare
săptămână trei băi de șezut, pentru întărirea pântecelui, şi trei
băi de jumătate, timp de o jumătate minut.
Mersul pe podele reci scoase căldura ce era de prisos şi
întări şi îndepărtă sângele dela cap. Duşurile de cap întăriră şi
înviară; ceaiul întări sucurile și înlesni mistuirea; tot aşa și pul-
berea de cretă.

Ceva despre „Supa întăritoare*

Sunt încredințat că dacă supa întăritoare âr îi cunoscută şi

întrebuințată, o mulțime de oameni nenorociţiar deveni fericiți
Supa întăritoare n'o recomandăm numai pentru materiile foarte
hrănitoare ce cuprinde, ci şi pentru că e foarte uşor de gătit.
Un domn cu stare, care atlase despre această supă întăritoare,
cumpără dela un ţăran două pâini negre mari. (Pâinea neagră,
se ştie, e făcută. numai din tăină de secară, care e măcinată
anume pentru țărani, aşa că rămân puţine tărâțe şi cu aceasta
toată partea hrănitoare). Aceste două pâini, domnul de care
vorbim, le tăiă în bucăți mici şi le puse pe mașină într'o tavă
de tinichea ca să se usuce cât se poate de bine. După ce s'au uscat,
a pus să le piseze mai gros într'o piuliţă. Când voia să-şi facă
o supă puternică, lua 2-3 linguri de pâine pisată şi le punea
intr'o supă de carne, clocotită; punea puţin piper sau de loc,
şi puţină sare.
minunat, Dupăbinetrei şiminut
hrănește produce
era gata. Are un gust.<«
e supaprea puţine gaze sau de
 472

loc. In loc de supă de carne, lua adeseori

lapte şi când îierbea,
punea pâinea pisată şi mesteca. După două
minut
era gata. Aceasta din urmă e mai bună decât e această supă
zeama de carne
prin faptul că laptele cuprinde mai multe materi
i hrănitoare.
Dacă n'avea lapte, nici zeamă de carne,
Când îierbea, punea pâinea pisată. Adăuga punea apă, şi
ceva piper şi grăsime
de vacă şi această Supă se putea numi de aseme
puternică. nea supă
Odată, în săptămâna mare, se duse la o casă,
făcea unde ţăranca
pâine de alac, care seamănă cu grâul.
(Aceste grâne
sunt măcinate la țărani împreună cu tărâţele).
işi cumpără două
pâini de acestea şi făcu întocmai ca şi cu pâine
a neagră. Ames-
tecă această pâine pisată, cu cea de mai sus,
şi din acest amestec
se făcu supa întăritoare, după cum s'a arătat.
Aşa căpătă şase
supe diferite, cari se deosibeau și în putere.
Schimbarea aces-
tora e foarte bună, pentru ca să nu ne desguste uşor de supa
întăritoare. j
Această supă întăritoare e toarte bună 4
pentru copiii slabi, :
fiindcă se mistue uşor, e foarte hrănitoare şi nu
că bună și pentru tinerii slabi, spre a vindeca gaze. E face v
lipsa de sânge, din i
care cauză corpul suferă aşa de mult.
Supa întăritoare e bună apoi pentru bolnavi, pentru ţi
= „multă hrană că dă Ji
corpului slăbit. In tine e bună
cu deosebire pentru
Ă bătrâni. Când n'au dinți ca să mestece bucate le tari, să se ţină
;
de această supă. N'ar trebui să se găsească o singură familie
în care să nu se întrebuințeze supa întăritoare.
Odată am lăudat-o
unui funcţionar înalt, care mă asigură în urmă,
că nu mai văzuse
O mâncâre aşa de sănătoasă şi aşa de hrănitoare.

ă
să
f , LR 4 i A DIE
i R AP) & it0lia
Cori, tDenăr! jud, Ali
22 ta

usca! |

Sa a a a oa IN
 “TABLĂ DE MATERII
Pag. A i Pag.
iu Anghelica (Bucini | 138,
34
i 298, Se 0, 331, pria
„Abcese, . , „107, 110, 156, 257, 335 Anghina eeg jiatu 108:
Ma pe:cotpiia pe ae 2000. Anils (Anison). . 3], 85, 108, "143,
/ Abdomen. s «18, 84, 107, 108, 119, 334 „145, ii 366
i AB, înnie 3ocaci 5 aul ice 0 Dea a 8 Aneta e en aaee

la braţ. . . .. . «+ +85 - Apa, aplicaţiunea! ei

„Cap... mea 80 Apa ca băutură ....
fi i 11|. d pete „ans +85 Apa, cât de rece să fie .
„gură, . 35 Apa-sătată , pe dum e 00
MÂNĂ, a... Ap Apoplexie . . . . 56, 82, 100, 180,20%
A 1 i 388,3 i 98
„ picioare 82 Apoplexie cerebrală oi
„ urechi. 5 Apoplexia inimii .i
„ degete, ” 5 Aprindere de plămâni şi de stomac. 2
Acid carbolic, . 167, Aprinderea nervilor din şolduri
Adormire (A nu puteă dormi). Vezi
şi Insomnie.
” Acrisirea A ai ai
Afecţiunea rectului,
Afinul, Arsuri în piept.
Agaos (Catus). 106. Arsuri în stomac
Aglica. . Aspidium felix.
Alaun (Piatră acră) 2 Astia. .
, Albeaţă. în ochi. Vezi Ochi. Ataxiă
Aloe (Aloiu, Sabur) 107, 126, 145, 150, ;
: 198, 246, 333, 365
- Alimentarea în vremea holerei. . . 171
Alienaţiune mintală (Nebunia) . . . 247 Bae de aburi, de şezut.
„ Alteea LR ee ALU Băi complecte . . 65, 6
Abiejeala ei ae a ai ie420, 401 Bae complectă caidă pentru sănă 73.
etil:i MPEG DIR ale e A „63 Bae complectă caldă. . . . . i be :
„ Anemie. +73, 32, sa, ns, 176, 223, 388 B: i ;
 Bae complectă rece pentru bclnavi. „ 69 Caria . A
Bae complectă rece pentru sănătosi . 65 Carne stricată... ...
Bae navală Carne putredă. . ...
Bae rece. . „38 Cataplasme. ... ... . . 108, 112
Bae; când se poate face. . . i 23, au Pa 18. 44 „Catar. .
„ Bae, câtitimp trebue , ae. „ 24 Catar la ochi. Vezi Ochi.
Bae, ce trebue să să ilie.
fă 26 “Ceai de coajă de stejar
Băile de cap. î.. . . SAE » Ceai de răsură (Rosa Canina) - .
Băile de mâini ŞiLa posedă + Ceai de stomac .
Băile de ochi: pe IN aoe 778 ad et ode i d ră
Băile parţiale E e: e dei 28 Cerul gurii . .
„Băile de picioare .. 4, 57, 58, 59 + Chimion . :
Băile de şezut. Chinina. .. .
» Bae cu flori de fân „ "14 Chlorosă
Bile minerale . . . PU
die ea „75 + Cicoarea . .
Bae mixtă. . e e N
1 Cimbru .
*
%„ Bae cu moft... „i + Cintaură „421, 135, 199, 231, 258, 332
- Bae cu pae- de ovăz . ; Coada calului . 63, 85, 124, 138, 145,
fe,Bătătuzile . . îm su 83, 59, 302 147, 168, 177, 180, 181, 187, 188,
> Bătatăile umflate +. 190, 231, 233, 256, 258, 267, 271,
N... 83
„Băşită +
Ai „+ 18, 21, 48, 64, 74, 113 280, 281, 308, 318, 331, 340
S Băşică (leziune: nervoasă). îi 9,1167
Coecum .
Băşică, Gâtar de”
Băşică umflată . ie pda te I + Coada şoricelului a sfiă- 100. 332, 467
BI9a 85 „, Coajă de stejar... 110, 233, 258, 298,
cai de, A pi dtopiea) 85, 106 109,
318, 388
E Bt tă i Lu Ah |
%E icue Ebulus) 108, de 330 Colică «112, 114, 314
Colici de vânturi . , . . . 61, 64, 316
: ae has
Comprese , 50, 51, 52, 108, 122
ateiiata atke fc 207, 373 “Comprese de gheaţă . . ... „53
“Brâncă 4
de. Obraz + i e di i31250
„Brânză. de pi a Piu 907, dâ8,:819 Conpeșiiaai . + 92, 74, 82, 99, 116, 120,
Bube je! tpcătul în106, 124, 183, 257 Cordul (panica inimii) a. 298
"Bube pe cap » = 750 R A 82, 95, 219
Constipaţie (scaun tare). 101, 436. 439
“ Bube din sânge. e ve rari 33419
" Convalescenţă . SAE
n Pe a SE „111, 116
Convulsiuni (Sgârciuri). „ . .. .324
Copii, boale de ... SiM e 2409
:XCOtea (Spasmituri) i e ie cati tai 2499.-
..36, 52, 112 Corpul, Răsfăţarea lui . . „ . . 12, 22
se le Fă 1809 Corpul, Moleşirea lui ... . . «/...22
„.« 116, 362 Corpul, Intărirea lui . . se 42
„124,312, 333 Crampe (Cârcei) „ „53, 58, 60, 63, 73,
i * "Cancer la stomac. . a... „+ 468 "85, 98, 99, 108, 109, 112, 116. 120, 137
2 Gap, dureri de. . 19, 46, 58, 77, 82, 197, 325
1195731092415, 149, 121, 122, 222, 254, > Căzceisla „picioațe. . po o i „469
320, 32 » Creeri, Aprindere de, , . . . 241,242
Cap an flat . .. . . .. . 82, 139 . . . (OrEtĂ2 5 e Agăi Î i A|
 i d
t Pag.
e a ai. fie „n cp cina za, AER
Culte o cea a LAB, SU » Fragile . ete Sti tuiainioua API:
pa „ Prigurile . 68, 70, '82, %, 101, 112, 116.
DB. ate 000, DIM ENRE va a
pg Pi di 2157 Pe otetul AA Ole ae cata aţi „ Păgurile galbene . ps A ie da 215 +
Degerătură. . . . . . . . "47, 48 Bocitiiet >7 A a Aa stiai
Degete rănite . 59 Ftizie, 122. Vezi şi Oftica i a
”Descpii aus, 19 20, 2, 22
„Diaree .., ... . 127, 131, 199, 218
> Dilterig de arte 254 2186 00. SU, Gazuri. . . 52, 61, 108, 122, 201, 385
Digestiunea, 61, 109, 111,117, 119,121 *Gazurileistătute: i, i ie a ea DĂ
ÎI op e ice a gi teatre ode LOC AD „Gazuri, Aitungarea lor . . ...
Dinţi, dureri de. , . . . 47, 125, 462 Mezul din stomac 48, 108,10 12;
Dizenteria 10 wwezi şi Diarda), 347, 376 „149, 121, să
Dormi, Anu putea. ..... 63, 93
Gazuile învechite sii apei za i
- Dropica, vezi la Hidropia Gat, durere de... 58, 108, ll
Duşuri la genunchi . . . . . . 48, 85
) i;

E
AIG i Pee e 13 904 „107, iod 186
CTEA șî date dia AN 124
+ Gălbinare .. ei
Emfizem ..... + mis » ese. 201, 202
(GpigAra. ie des a lea
A ERIIODSIET Cta ie ei si 2 „160, 210
„Genunchi umflat. . .
Frupţiune la obraz. .. .. nă "207
BHiBipeluil e i ee e e ea 10 313 Genţiana
Gingii, dureri de. .
Egal a e atoli
Gheaţăi.
F Gravela. s : >
pi e e
2 Răimă derDase i e 14 116
Farmacii pi pe e 2010
Fierbinţeala , = e e i 3:52:96:
Fierbinţeli din corp .:. . ... . 97
Fenicul (anason mare). . 78, 112, 126, be:
A 138, 145, 317, 318 Hemoroizi (Trânji) *
Fenugrec ... . 112, 126, 187, 188, 191,
51202, 258, 804, 314 Hemoragie nasală. . . . «
Ficat .*. „106, 112, 115, 121, 123, 126 * Hernie (vezi Surpătura)
„Ficat: poale dei, îi e e 884 „Hidropia (boala de apă) 1
: Berea 20 0 e ae pe i e 128
114,215, 224, 446, 449, 450,
Fistule e ee 3 at oa 03, 193 164
PiSteţie n ea e e
„ Flori de fân. . 53, 58, 63, 74, 81, 82
POR ee ae al
98, 127, 137, 140, 155, 165, 206, 231
+ Holerina . . . . . » 2 i
234, 246, 256, 261, 262, 303, 314, *-Hericlea+ e ea ae
Ă 329, 335, 341, 346, 348 LiZ i

lun Aia PE a » 81, 118

+ Flori de sănătoare. . . . . . . + 199 denuperal. 122, 126, 138
Flegmă . . 108, 110, 118, 129, 123, 449 "234, 247, 250, 258,
" Flegma din stomac . . - .... 123, Feist
in
 476

i Pag Ag Pag,
Îi o Oaie e +36. Mantaua spaniolă. . . . 99, 198, 201
| Inflamaţiune . se, na, 120, 100, 197 MBA a ce sr tact La RR
189, 203, 204, 206, 209, 280, 310 Mătrență- rii a
Incarmaţie +a size FAB = MAI eTOBI, e uia iz a 20)
AER ASCUCĂ oa a „94 «Melancolie. .. .,..., 121, 254, 401.
Infășurarea capului, ....... Si = SMENUIRIȚA i sei see at
Infăşurarea gâtului. ....... E A 109
95; = Micşihele, ... ai i
Infăşurarea picioarelor. ...... 96 + Mierea, . ... 114, 144,
„ Infăşurarea genunchilor., .....
148, 202, 384
97 Migieha e ai pei sta ea 949
zi Infășurarea inferioară ....... 97 +Mijloc, dureri de. ..,.. Pa și
7 RD Infăşurarea scurtă .. .... 98, 233 Miros neplăcut. ..,...... 88
E AR ab PT IC: dac A 203, 241 . Miros de gură. ......
să ni ERA 0...
Olaf Mae RR aa sute 9 1089,209.., Miocarta . a,
Inima. Dilataţia Cl PR .
aie, ie Misha e i 119,
e isomnie ei, 138
„63,9%, 385 + Molitt. ..... eee e 14, 262
$ „Imtărirea corpului. .....,.. 65 Muşcat de câine ulbae ai aae: ut SIE
Întărirea extremităților braţelor şi » Mușchiu de piatră albă. . . . . . 468
Mioloaraloe e i e „ 48 + Muşeţel . 116, 116, 138, 187, 324, 359,
Si e, ei edem
jitestinul- grosi... 364
. 63 Mucozităţi . .... pi iptege le cls i 0
„ Imtestin. Catar de... . . le 90)
i MOzitaneae e. N
. + 435
îi 13 Di o RROMI 62, 172 NAGUSEli e i: isa inele Esui eAR
ms mp ue 52, 61, 30 Natba-mică. dă Pe Da 00
r
zi ALE
53a
07
5 *FA
aee
dA ———
ale
ae G

Păi Patt sila

iarh 63. Năduşala la picioare. . , . . . ..397
a căiCAO et AMI. IA ei Neiila eee e cite ea A URR
„toma. pe Pnbe apa a AI 108) 218 Nebunia din beţie, . ..... . 376
si 13 E i %, » Nervii; întărirea lor. 17, 18, 20, 21, 351
E: > Tu Nervozitate. .... » + 851, 358, 854
Jaleş . 81, 126, 187, 188, 100, 231, 238, Mevralgie., e ar d e pie 004
ti sii298, 308, 818, 324, 330, 337 + Nisip.
Shi 7 aa. „51, 197, 386 Nodur ....,..... + . 64, 268
i. .......
tie o
Aia„jazat iPila Ochii 107, 109, 112, 115, 124, 139, 142
e acarieni a 125
lemn ice, , 144, 155
+ 408
iau “Ochi, albeață în. ......
Ochi, mila
m ic
.. +: 150
150
a e altă : Spate 54 Ochi, catar de . . . . . . . 153, 362
a, aibă bo 2 a ară Ochi cntaracia, „pia
M ai ate 155
Ochi, cataracta ceuuşie ... . .. 159
Ochi, cataracta neagră. ... . . . (51
„+ 168, 322 Ochi, cataracta verde . . . . RR Li!
i 5 Ochi inflamați . . . 82, 146, 147,148
213, 215 Ochi in)74 APa READ RI, Be „149
A im 324 Dăbi turbă e OI
4
„97
 E [a
> 4

ai î3 Pag. :
Ei
A izacini „7 AĂPDRRRRPe AI Ba Boatiate e < ie oct setate 331, 420
Pojarul.. . ..... E perie 383
„Oftica . . . 18, 45, 180, 375, 40;, 407 „267 „i
„ Oprirea udului . .. so... 280 +» Poama rugului. ... » -
19 -Porumbar . . . . „110, f
Opresiune la piept. . . ... 247 |
„ Organismul, întărirea lui . . . - - 35 *Porumbele. . . . . ..
7 i (27ic, SaiANII alb... . . .116, 854, 359.470.
466 ; Praful
121 „Praf de cărbuni... . . ... 117, 250 ge 2
Oase, dureri de... .
cenușiu. .. . . 117 4 i
Oase, umilături . .. 314 » Praf
Prat de cretă.. .......- 117, 471 paziti
Ciavătre: pă a e A 218,430
Otrava sângelui. -. Ai Pralea! neptun se. „e
. . ... „110 Fu
„ Purificarea sângelui...
i + Oţet. 161, 190, 199, 278, 281, 337, 364
DI Oțetea ata neah. 172 Puroiul.. . pr, + 103,090 po
ÎN DR Oz, iii. 143 266, 284, 317 fe at 59
Putulenţă. -... . op Rai
Putrezirea unghiilor. . . .. S9:4 .
PE
P „ Putrezire între degete. . . . . pe 00
LA
Pae de ovăz. . 59, 63,.85, 98, 157, 168 R
Şa 4
i 184, 261, 262, 271, 281, 282, 314 :
e ia 61, 62, 224
n, e epitete
îi Pin Pântece.,
Pâine ae tărâțe, man arian TI aa pipi impi „aace
| Poioiltiei ei n i da Suatu Pe Mmnezaciei, eg 8,124,42 î.
utlăeină.+424,,187,,239, 334, a92;aBg. RUDI 690. - e SI 58 sue
| Bojarniţă. . . . ei+ tre 467 ATÂT! Sa 2 gr vezi Picioare.ginaa
| a Pelin. 106, 123, 138, 183, 187, 188, 199, steel pa se gigi po AD
' a
231, 233, 247, 250, 258, 271, 272: Răsură (Rosa canina). .+ 118, 270, 346 =
298, 20 317, 318, 330, 337, 349% Răceală. + A pate viei Ep RR 82
353, 354 „113
» Răşină sau boabe de tâmăe.
Persoane slabe. . . .:. . . ....- 58 Respirație, ,.: de aie 36, 37, 48
se..
Părul, Căderea lui.. . .. 274 . „122, 123, 1839, 201
Respirație grea. .
Piatra... . 64, 74, 85, 98, 112, 113, 122 Reumatism.. -. 58, 59, 64, 73, 82, 85, 95
124, 126, 168, 266, 268, 419 100, 110, 116, 118, 13
Piatră acră. ... .- 106, 145, 149, 156 127, 251, 253, 264, 368.
E 257, 333 neA Mar d 2 Mle 14, 15, sa
jet e at Be
Picioarele. . ... . icuri *2 19
„Rinichi. „ . *. + «48, 64, 74, 85, 9%
Piciofibsudat.ii e ca. 58, 83 109, 113, 114, 118, 121
“Picioare bolnave... ... ... 58, 241 123, 126, 308, 312, 355.
Picioare năduşite. . . .. „197, 997 Rosături deRe
iePau Sr ua. BIORERAR PRR AAha a ci „229
- Rosmariit. Zsa A 08ti238,EA
„Picioare reci. „17, 18, 19, 23, 61, 83, 220 Bia pi ai ati * Fi
Picioare e uiiitiee; ia edă RIDE
Picior rănit. .... - seta SA S
Picioare umilate.. . . . „83, 222
“Piept. . . + 48, 82, 113, 115, 117, Li8, „Sămânţă de în.'.....-- EN
123, 126, 139, 222, 308, 310, Sănătoare (Troscoţel). . e tea PRE
Plămânii . + + + «110, 115, 117, 118
Puatiitiuia (inflamaţia plămânilor). . 206 * Sânge, Circulaţia lui... .18, 80
237, 239 „ Sânge, Curăţirea lui.. . . . 1,
Podagra..58;sr, 100, 122, 127, 260 zau gag, lui.
 : : CRISTAGHE BA ANTONE:
Coin. Poenag] jude Miugce] t
478 ia ARĂ
Li h

| j Pag. Sara e
4 - Sânge, Ingrămădire de . . . . .7, 18 Sudoare nesănătoasă... . . . „+ „998 i
: „Sânge, Lăsare de . .. .. . . +58 1Sughițul ...... ...... „469 |
Ș Sânge din nas. . . . 124, 147, 178, 179 + Supă de Site, ca pisat 198.
„n Sânge, Otrăvire. „127, 182, 435 PRR ea i et d LA A ia
“ Sânge, Scurgere de . . . . .119, 181 ; y pe,
N i
T: i 4
“Sânge, Stagnare. . . . 18, 52, 320, 362
0
i
Si e rc tt uoal ROBII 14 A PRERE ARE să
: seta liSR
i
CA Tifos, .61, 80, 94,100, 113, 122, 422, 420 d
E Zi Scăderea forţelor Bz ierta E ata ie Na 202
SE A Scarlatina. . ... 299,.301,"419Mânăil 150, 218, 298. 330.
E Scaun greu (Constipaţie). . 64. 436, 439 Trânji (Hemoroizi). ... 61, 99,110, 272.
: ui Seiatică. e e n e et siieste 2:09 300“piicohela e pu apara puse 12
e oc
SONOR. ri = app0 , pipa
iag e de Bă, atol a ie „126, 209, 212 3
a aere și 127, ia Turnări pe picioare...
o ainu
pe. CDcorpului
5 eincinarea acet - «+ 920 Tusea (jos). . ....466, .87
inferioare .....
Turnări măgărească. 467
|
printr'o viaţă
măcaala CANRO
NR aa 460. puse, ui, i. e a 0119, 14, 008 448
RE tag E Ey e, n aaeia 324 Tuse convulsivă. . . . ... + + 122, 4.
Spit
A .78, 109, 367 Turnarea de apă (Duşuri). E 3
își st „88, 374, 461 Turnarea pe braţe. ie datate a ba IO RI
ae pruni ea Turnarea pe cap. . gi
„Be pre » 81, 113 rurdarea dorsală (pe spinare). , . .98 .
i 231,284, 263 Turnarea pe genunchi.. . . . .48, 8% |
iz sta ae pi ne nn 469 Turnarea totală (întregi)... . . . . .89
a Turnarea superioară (sus). . ,
area corpului întreg. „e sa e 99 Tuberculoza.
eră parțială +. - <- . - + 94
428
“usilaga
i
(Rădăcina ciumii)..
t
. 115, 308+ |
Spasme. . . s.î. «i. + + 82, 137,
"Spate, dureri de . . .... Si U
“Spinare. .. ST. ameelaț A aiaye i N
„ Spirt de Camior, „<a e + +: 116 +Uleiul de cuişoare: . 119 |
i ele N Di Note ma e e a 198 + Mieiulde lipantă,: ci piei „4203
+ Stomac. . „îi 4.19, 106, 108,109 Uleiu de migdale... ...... 11%
“io; 111, 114, 115, 116 „119 Uleiu de spuzeală.. . e e e e 024 ax
a 123, 126, 128, 197, 3%6 „Umflături, . ra „18, 64, 112, 254
ă “Stomae, „Abcese. . a ed RVE „335 Vezi Umflături şi celelalte părţi
? "Stomac, ARIEI a tg tar eta 346 ale corpului, spre ex.: capul, pi-
Stomac. Apăsări. 111, 197 ciorul, etc. IP
-Stomae, Arsură. A „205 « Umblatul prin apă.. - . e... 4:
- Stomae, Catar de, : 4341, Umblatul desculţ.. . .17,18, 19,20 |
„ “Stomae, Carpe. . 73, „342 21, 23, 43 |.
za: ; Umblatul prin iarba umedă. , + 44, 45 |.
3 „ Umblatul pe pietre umede.. . . . .45 |
+ Umblatul prin -zăpada căzută de E |
7 curând. . PRAI 46, 424
i Unideleriaul, sie usca alia MRORÂIRI,- AR
și e My 278, 383|
vatderieină.j Ra
lua iz: „+ 201|

A zi 4 Ă
ei pe E a, NE III
 =
|

Eu NRG, ap pica ae ep tei a AN N

vulpe... ee ea 485 Vărsatul. 10, “94, 100, 113, 168, 171: A
o e +85, 118, 356,357, 360 1 Vâizsături. . . a. 111, 149
ie pote: ului
ai 362 ÎN Ri e m ea aa aa sat di Mă
ni voii ME VAII
3 +mia Dia Ri 63
ă j DD: iei. i 358, 359 Verbascul (Coada boului), „123 :
E E N ....... 358 Vărsitu, ... IE
Mee aia + 64, 85, 110, 114 Vărsături de sânge. . , „ 119, 124, 177
Ma în pala 00 CVA setei atit: fc 04
rinarea oprită, . „ . 280, 457 , Vermii, Tenia. .. ...- ia dese LE |
| ina,“Secreţiune. li ase 7a aceea e MOBI de V LOG a aaaee 308, 412 ]
Sa 4 i, Incarnaţia lor. ,. . . . .59 Vinulde miere. ........ „129 |
- [ zica. e» e e 81, 110, 277, 331,467 Vocea, Pierderea ei. ., . . . „ „282
Ă
|
4 Z.
|
|

Soinarea, +... . . +303; Zeamă de varză. ., . . . „336 361

Siana Odolean. . . .. . . + 109
. ea
Rt
2)
CERERE REA LE ELERE ENE ERE REd
NEXERE ( RSI

|ea
" Citiţi: 4
a
și : E
%
k 3

p 60 ILUSTRAŢIUNI & |
| DE ACTUALITATE. î
TIPĂRITE IN OFFSET y

COPERTELE IN CUL ORI

ă „REPRODUC TABLOURI CELEBRE .

fe
A ONTINE:
i E
ROMANE, iasiVELE, SCHIȚE, VERSURI,
CRONICI “CINEMATOGRAFICE, JOCURI
şi CONCURSURI CU PREMII ete. etc.
| APARE JOIA ŞI DUMINICA
PEAS XENELEPORELE LENE EREREPERaI ERE Ra:
 Din nici o casă să nu lijineaiauie

LUMEe
A p
CALENDARUL

De aproape 40 ani de când apare

fără . nici o . întrerupere, acest Calendan
ocupă un loc de frunte printre pudlica-
țiunile similare, atât 'prin îngrijirea
părții calendaristice cât şi prin mate-
rialul ales ce conţine întotdeauna,
precum şi prin execuţiunea artistică în
care se prezintă, realizând în fiecare
— an maximul ce se poate dobândi.—
Editura IG. HERTZ
Bucureşti 1. — Calea Victoriei 3 — Bucureşti, |
VIZITAŢI
MLibraria IG. HERTZ
Bucureşti I. — Calea Iipriei 3.— Bucureşti |

Cărţi şi reviste literare şi ştiinţifice

româneşti şi în limbi străine. —- Jurnale
de modă pariziene şi engleze pentru
toate sezoanele. — Papetărie, rechizite
de birou şi de şcoală.— Albume de bro-
derie, croșetărie, filet, cusături etc—Mode-
pige a0UDU€, chelimuri, lucru în puncte etc.
conţine 6000
VOLUME!
eşi franceze din operele clasice
e ale celor mai mari scriitori
ga literatură universală.
FECIOARELE
FOCULUI
Roman de
Aventuri de
CH. ROBERT
Traducere de

ION GORUN
3 volume elegant

cartonate cu

copertele în culori

Exemplarul Lei 50

Roman excentric
de

EDGAR RICE BURROUGHS

Trad. de AL. FILOTTI

5 volume elegant

cartonate cu

copertele colorate

Exemplarul Lei 50