37.

Evaziunea fiscală în România, în anul 2019

Încă de la inceputul secolului juristii romani au fost preocupati in ceea ce priveste

definirea evaziunii fiscale, reusind astfel sa contureze diferite definitii cum ar fi de
exemplu: "totalitatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul carora cei interesati
sustrag in totalitate sau in parte averea lor, obligatiunilor stabilite prin legile fiscale",
sau "sustragerea de la plata obligatiunilor fiscale prin transmiterea unor date eronate
privind sursele si veniturile impozabile". Acest fenomen il putem intalni atat pe plan
national cat si international fiind cea mai raspandita metoda de frauda cu caracter
economic.
Fenomenul evaziunii fiscale a luat amploare în România, cu precădere în ultimii ani.
Diversificarea și complexitatea schimburilor comerciale, în condițiile unei legislații
imperfecte, au constituit circumstanțe favorizante pentru extinderea acesteia, iar
efectele negative ale evaziunii își pun amprenta din ce în ce mai pregnant asupra
economiei naționale. În acest context, preocupările specialiștilor pentru crearea unui
cadru legislativ care să atenueze acest fenomen s-au intensificat. În condițiile în care
evaziunea fiscală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească cele
mai eficiente măsuri de combatere. In Romania ,evaziunea fiscală este reglementata
in legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modificată
prin Legea nr. 50 din 14.03.2013.
În condițiile în care schimburile comerciale ale țării noastre au crescut substanțial, în
special după aderarea României la Uniunea Europeană, fenomenul de evaziune
fiscală s-a extins, persoanele fizice și juridice diversificând mijloacele de eludare a
legislației fiscale. În acest context, evaziunea fiscală a înregistrat o pondere din ce în
ce mai însemnată în economia românească. Acest fenomen îngrijorător preocupă în
prezent specialiștii din țara noastră. Studiile acestora au în vedere, în principal,
elaborarea unei legislații flexibile și eficiente, cu scopul eliminării efectelor negative
ale evaziunii fiscale, cu impact direct asupra economiei românești.
Evaziunea fiscală din România ocupă un loc central în presa internațională, în care
se consemnează că țara noastră pierde anual 28 miliarde euro din cauza economiei
subterane. În ultimii 25 de ani fenomenul evaziunii fiscale a luat o amploare
deosebită, cu repercusiuni grave asupra economiei naționale. În acest sens apariția,
în special, a societăților cu răspundere limitată a favorizat un mediu 16 Romanian
Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2017 propice pentru infracțiuni cu consecințe
deosebit de nefaste atât în domeniul economic, cât și pe plan social.
În anumite cazuri o parte din venituri nu sunt supuse impunerii fiscale din cauză că
legea nu precizează modul de stabilire a obiectului impozabil. Formele de eludare ale
impozitului sunt diferite în funcție de natura și proveniența veniturilor. Evitarea fiscului
poate avea ca sursă și organizarea defectuoasă a controlului asupra veniturilor
realizate.
În scopul prevenirii acestor fenomene, legislația a impus ca agenții economici să-și
deschidă conturi doar la bănci din România, după comunicarea înscrierii conturilor la
organele fi nanciare teritoriale.
Cu privire la deschiderea celui de-al doilea cont, legislația prevede obligația ca
aceasta să aibă loc numai în cazuri excepționale și prin înștiințarea băncii la care a
deschis primul cont și a celei de-a doua bănci cu privire la existența contului deschis
inițial și a unităților fi scale teritoriale.
Planul de lucru al Guvernului pe 2019:

 Guvernul are de gand sa aduca noi modificari la procedurile insolventei

 Masuri pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale , inasprirea
sanctiunilor pentru evaziune si munca la negru
 Facturarea electronica in domeniul achizitiilor publice
 Propunere legislativa care sa modifice Codul de procedura fiscala, ce trebuie
initiata de Ministerul Finantelor. Acesta ar urma sa transpuna in legislatie o
directiva europeana privind mecanismele de solutionare a litigiilor fiscale in
Uniunea Europeana.

În vara anului 2019 Departamentul pentru Lupta Antifraudă urma să inițieze un

proiect de hotărâre a Guvernului cu strategia națională de combatere a
fraudei pentru perioada 2019 – 2023, iar in toamna inițierea unui alt proiect de lege
de modificare a Codului de procedură fiscală, tot pentru transpunerea unei directive
europene. De data aceasta, este vorba de schimbul automat obligatoriu de informații
în domeniul fiscal, cu privire la metodele de planificare fiscală agresivă.

Și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, atrăgea atenția, la sfârșitul anului 2019, că

„evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională” și că, în opinia lui,
informatizarea ANAF și a Ministerului Finanțelor Publice sunt extrem de importante.
Pași în direcția digitalizării ANAF s-au făcut, însă deocamdată drumul este abia la
început.

Evaziunea fiscală este păgubitoare atât pentru stat, cât şi pentru contribuabili. Statul
este lipsit de o parte din veniturile pe care ar trebui să le încaseze pentru a-şi
îndeplini atribuţiile asumate. Efectele negative pentru contribuabili se concretizează
în faptul că totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică.
Descoperite sau nu, evaziunea şi frauda fiscală, indiferent de dimensiunile atinse, au
efecte negative asupra economiei şi societăţii. În general, incidenţele fiind de natură
politică, financiară, economică şi socială. Efectul financiar se referă la faptul că este
afectat echilibrul bugetar prin generarea de deficite bugetare şi de costuri
suplimentare aferente împrumuturilor publice. Sub aspect economic, evaziunea
fiscală „legală” sau frauduloasă distorsionează fenomenul concurenţial, cu
consecinţe negative asupra formării preţurilor.