UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT
MATERIA:

Fenomenul Evaziunii fiscale internaționale

Titular curs:

Prof.univ.dr. BOGDAN VÎRJAN

Student:

- 2022-
 - Cuprins-

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ

1.1.Noțiunea de evaziune fiscală........................................................................................4
1.2.Forme ale evaziunii fiscale............................................................................................5
1.2.1. Evaziunea fiscală licită..........................................................................................5
1.2.2 Evaziunea fiscală ilicită(frauduloasă).....................................................................6
1.3.Cauze ale evaziunii fiscale..............................................................................................7
1.3.1 Cauze generale ale evaziunii fiscale......................................................................7
1.3.2.Hazardul................................................................................................................8
1.3.3 Presiunea fiscală....................................................................................................8
1.3.4.Contagiunea...........................................................................................................8
CAPITOLUL II. Evaziunea fiscală internațională
2.1. Evaziunea fiscală în U.E...............................................................................................9
2.2.Evaziunea fiscală în Japonia,Tunisia, S.U.A.,Republica Moldova...........................11
2.3.Directive U.E. privind evaziunea fiscală......................................................................11
CAPITOLUL III.Modalități de realizare ale evaziunii fiscale
3.1 Paradisul Fiscal..............................................................................................................12
3.2.Companiile off-shore.....................................................................................................13
3.3.Abstinența și disimularea...............................................................................................13
3.4.Caruselul.........................................................................................................................14
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Rezumat

2
 Evaziunea fiscală reprezintă una dintre cele mai complexe și cele mai des întâlnite fapte atât
la nivel național cât și la nivel internațional, fapt ce produce la pierderi majore ale bugetului de stat
și implicit la nivelul instituțiilor și al domeniilor ce depind de acesta.

În acest sens,prezenta temă este de o importanță majoră, fiind un aspect ce ia amploare pe an

ce trece,fie că vorbim la nivel european sau la cel global,creând un dezechilibru major pe plan micro
și macroeconomic, tensiuni fiscale și o scădere a calității vieții.

Indiferent de modalitatea utilizată și de nivelul la care facem referire, evaziunea fiscală

reprezintă o problemă pe plan general ce este întâlnită încă din vechime și continuă să afecteze
fiecare stat și fiecare cetățean în parte.

Cuvinte cheie: evaziune,fiscalitate,taxe,impozite,presiune fiscală

Evaziunea fiscală internațională

INTRODUCERE

Conceptul de evaziune fiscală presupune un fenomen economico-social complex, având o

importanță deosebită, fiind unul dintre cele mai problematice aspecte pe plan bugetar ce conduce la
o confruntare aprigă a fiecarui stat în dorința sa de eredicare a acestuia, fapt ce este aproape
imposibil în totalitate.
Efectele acestui fenomen se reflectă în mod direct asupra veniturilor pe plan fiscal, fiind un
motiv constant de modificare în sens negativ a mecanismului pieței, contribuind astfel la inechități
sociale și creșterea în mod repetat a obligațiilor fiscale cu scopul de echilibrare a veniturilor
provenite de la contribuabili. „Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă și ingenioasă, pentru
motivul că fiscul lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes, interesul bănesc” 1
În mod general, prin evaziune fiscală se înțelege „totalitatea procedeelor licite și ilicite cu
ajutorul cărora cei interesați sustrag în tot sau în parte averea lor, obligațiunile stabilite prin legile
fiscale.”2 Sub aspect juridic, aceasta cochetează atât cu dreptul fiscal cât și cu cel financiar și nu în
ultimul rând cu dreptul penal, reprezentând o conduită incriminată.
În ceea ce privește evaziunea fiscală internațională „Datorită cooperării economice
internaționale și a dezvoltării relațiilor dintre statele cu sisteme fiscale diferite și cu un nivel de
fiscalitate diferit, evaziunea fiscală se manifestă nu doar ca un fenomen național, ci a devenit unul
internațional.”3

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ

1.1.Noțiunea de evaziune fiscală

1
Virgil Cordescu – „Evaziunea fiscală în România”, teză de doctorat în Ştiinţe economice, 1936
2
Dan Drosu Șaguna,Daniela Iuliana Radu,Drept fiscal-curs universitar,Ed.C.H.Beck,București,2016,p.248
3
Buziernescu Radu,Antonescu Mihai, Revista Finanțe-Provocările viitorului,Anul IV,nr.6/2007, Universitatea Craiova,
p.178

3
 Așa cum am memționat și în partea introductivă, evaziunea fiscală reprezintă un fenomen
complex realizat de contribuabil în încercarea de „a fenta” achitarea taxelor și a impozitelor, fiind
definită în cadrul Legii nr. 87/1994 ulterior abrogată prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale, drept „sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la
plata impozitelor și a altor sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și fonduri speciale
extrabugetare de către persoanele fizice sau juridice române sau străine, denumite în continuare
contribuabili”.
În acest sens menționăm faptul că, „definiția evaziunii fiscale din Legea nr.87/1994 se referă
doar la evaziunea fiscală ilicită, această interpretare necorespunzând realității.” 4 Conform
glosarului de termeni ai Ghidului OECD „un aranjament ilegal menit să ascundă impozitul sau să îl
ignore, de exemplu contribuabilul plătește mai puțin decât ar fi trebuit”.5
În ceea ce privește evaziunea fiscală internațională, aceasta în cele mai multe cazuri este
încurajată de anumite zone libere în ceea ce privește latura fiscală, fiind o modalitate de evitare a
legislației existente la nivel național, purtând denumirea de „paradisuri fiscale”. Astfel, evaziunea
fiscală internațională este „rezultatul regimurilor fiscale naționale împovărătoare, precum și al
autonomiei reglementărilor fiscale naționale care generează deseori o dublă impunere.”6
Vorbind despre aceste aspecte, în dorința de minimizare a obligațiilor de plată și de fentare a
presiunii fiscale, contribuabilii găsesc diferite modalități prin care să își ascundă veniturile, să își
faciliteze o fiscalitate mai benefică. În această încercare „contribuabilul caută soluții pentru
protejarea veniturilor, refugiindu-se în zone mai protejate din punct de vedere fiscal.”7
1.2.Forme ale evaziunii fiscale
Vorbind anterior despre conceptul de evaziune fiscală și despre complexitatea acetuia,
deducem în mod evident faptul că aceasta poate avea mai multe forme de manifestare ce se clasifică
în funcție de modul de săvârșire a acesteia.
În acest caz vorbim despre:

Evaziune fiscală licită Evaziune fiscală ilicită

Acțiunea contribuabilului ce încalcă

Acțiunea contribuabilului de a ocoli
prescripția legală cu scopul sustragerii de la
responsabilitațile fiscale prin diverse
plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor
demersuri neprevăzute de legiuitor,
cuvenite statului.
4 utilizând
Bogdan lacunele legii
Vîrjan,Infracțiunile .
de evaziune fiscală,Ed.C.H.Beck,București,2016,p.14
5
Bodu Sebastian,Bodu Ciprian ,Infracțiuni Economice,Ed.Rosetti Internațional,2016,p.194
6
Dan Drosu Șaguna, op.cit. p.255
7
Nicolae Hoanță, Evaziunea fiscală,ediția a II-a ,Ed.C.H.Beck,București,2010,p.206

4
1.2.1. Evaziunea fiscală licită8

Aceasta este definită drept „modalitatea prin care contribuabilul încearcă să se plaseze într-
o poziție cât mai favorabilă pentru a beneficia într-o cât mai mare măsură de avantaje oferite de
reglementările fiscale în vigoare”.9
Acest tip de evaziune reflectă o modalitate prin intermediul căreia contribuabilul încearcă
obținerea unui statut mai favorabil, cu scopul de a avea unele avantaje ce sunt oferite de
reglementările fiscale în vigoare.
Modalități:
 Abținerea de la exercitarea activității supuse impozitării
 Exploatarea lacunelor legislației fiscale
Printre aspectele favorizante ale evaziunii licite, enumerăm:
a.constituirea de fonduri de amortizare sau a „fondului de rezerva” –economică
b.achiziționarea de autovehicule și echipamente pentru prelucrarea, respectiv
transportarea mărfurilor pentru care statul acordă reduceri ale impozitului pe venit, prin acestea fiind
redusă sarcina fiscală și venitul total provenit de la contribuabil.
c. masa impozabilă în ceea privește cheltuielile cu pregătirea profesioanală, contracte de
cercetare, publicitate- chiar dacă sunt sau nu realizate
d. scutirile și reducerile oferite de către stat contribuabililor ce sprijină prin contribuții
bănești activitațile culturale, stiințifice, sportive și sociale
e. scutiri fiscale oferite agenților economici din anumite ramuri economice în momentul
înființării unei activități prin reducerea impozitului pe profit
f. permisiunea de domicilii în străinătate, în paradisuri fiscale sau așa-zisele centre
financiare ce oferă condiții de impozitare favorabile cu scopul atragerii contribuabililor cu un impact
bugetar pozitiv major cu scopul realizării unor investiții și a rezidenței acestora.
Înainte de a trece mai departe în analizarea acestui fenomen, ne-am propus să revenim la factorii
economici, iar potrivit teoriei Laffer, factorii economici sunt:
 Fiscalitatea excesivă
 Diferența foarte mare dintre nivelul de trai al diferitelor categorii sociale
 Recesiune
 Resurse materiale limitate
 Concurența ridicată în ceea ce privește societățile comerciale
 Averi fabuloase obținute de anumite persoane prin împrejurări necinstite
 Efectul ,,spirală’’ ce conduce la competitivitate
1.2.2 Evaziunea fiscală ilicită ( frauduloasă)10
Prin această formă a evaziunii se înțelege acea acțiune prin care „contribuabilul
încalcă prescripția legală cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor,taxelor și contribuțiilor
cuvenite statului”.11
8
http://www.ince.ro/Publicatii/Publicatii_online/Alina%20Mihaela%20Bizna-Evaluarea%20economiei%20informale
%20–%20corupție%20și%20evaziune%20fiscală.pdf
9
M.Șt.Costaș C.F. Ionescu D.M.,Legea evaziunii fiscale .Comentarii.Explicații.Ed.C.H.Beck, București,2006,p.13
10
Bogdan Vîrjan,Infracțiunile de evaziune fiscală,Ed.C.H.Beck,București,2011,p.273
11
Balaban Cosmin Evaziunea Fiscală.Aspecte controversate de teorie și practică judiciară Ed.Rossetii Internațional,
București,2003,p.9

5
 În ceea ce privește termenul de contribuabil, acesta reprezintă „orice persoană fizică
ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe,
contribuții și alte sume bugetului general consolidat”.12
Modalități de realizare a evaziunii fiscale ilicite:
a.evaziune bazată pe ascunderea impozitului -se realizează prin diminuarea pe etape a bazei
impozabile folosind minimizarea veniturilor sau a cifrei de afaceri cât și al întregului plan
economico-bugetar al societății comerciale. Totodată poate fi utilizată majorarea cheltuielilor
deductibile (marketing, transport, cercetare, perfecționare, management) sau a celor cu
deductibilitate redusă (scăzăminte, provizioane, dobânzi, cota de protocol de 2%);
b.declararea în mod eronat prin introducerea mai multor cote impozabile prin transferarea
segmentului de marfuri de la o rubrică impusă în mod strident la una „mai lejeră”. Astfel sunt
falsificate caracteristicile și scopul produselor ce trec granița.
c.frauda prin disimulare sau ascunderea materiei impozabile
d.evaziune prin omisiune sau prin nedeclararea venitului obținut sau prin falsificarea
înscrisurilor fictiv

Fraude cu Evaziunea Diminuarea

TVA la Rambursari
prin valorii
tranzacții ilegale Caruselul
metoda mărfii
intracomunitare de TVA
insolvenței în vamă

1.3.Cauze ale evaziunii fiscale

1.3.1 Cauze generale ale evaziunii fiscale

Sistemul legislativ fiscal care, pe lângă faptul că este incomplet, prezintă nenumărate imprecizii
şi chiar ambiguităţi, ceea ce face ca eventualul contribuabil evazionist să aibă un spaţiu larg de
manevră în încercarea sa de a se sustrage de la plata taxelor şi a impozitelor oferind posibilitatea
existenței unei evaziuni fiscale licite și ilicite.Printre caracteristicile generale ce conduc la această
situație amintim:

 gradul redus de civilizaţie, de cultură, conștiință civică şi morală

 Cunoștințe la un nivel ridicat în ceea ce priveste latura comercială, legislativa și economică,
respectiv contabilă
 multitudinea obligaţiilor fiscale impuse contribuabilului
 sarcinile fiscale exagerate, adică o povară fiscală peste masură, inechitabilă şi instabilă
 necunoaşterea sau ignorarea legislaţiei fiscale, şi deci, a obligaţiilor care decurg din aplicarea
acesteia

12
Toader Tudorel ,Infracțiuni prevăzute în legile speciale ,Ediția a 7-a ,Ed.Hamanagiu,2018,p.227

6
  munca clandestină manifestată sub cel puţin două forme: activitatea pe cont propriu, fără
autorizaţie şi aşa numita „muncă la negru”. Practic, anumite forme de activităţi ascunse,
scapă de controlul fiscal. Activităţile respective se manifestă în special în agricultură şi
comerţ
 interpunerea unor companii si banci off-shore în activităţile comerciale ale unor agenţi
economici înregistraţi în România
 intenţia unor agenţi economici de a masca profitul obţinut, prin efectuarea unor cheltuieli
supradimensionate, comparativ cu valoarea reală a acestora
 practicile din sfera fiscală ale firmelor care funcţionează într-un mod ilicit, cunoscute şi sub
denumirea de firme „fantomă”
 starea economică a contribuabilului
 lipsa de exigenţă ori corupţia funcţionarilor publici în cadrul organelor fiscale

Factori legislativi Factori Factori

și administrativi Psiho-sociali economici

1.3.2.Hazardul
Acesta reprezintă o modificare în ceea ce privește comportamentul datorat existenței unei
asigurări, de orice natură. În ceea ce privește evaziunea fiscală, acesta se produce în situația
existenței unei promisiuni sau facilitate fiscală. Acestea au drept efect reducerea sarcinii fiscale,
contribuabilii ce primesc aceste reducerii având astfel în mod constant dorința de a primi facilități în
mod frecvent.
Astfel, acordarea de facilități în mod special, diferențial produce după sine prejudicierea
intereselor financiare ale statului de către el însuși, o astfel de evaziune produsă sub această
modalitate fiind una cu totul specială deoarece, deși nu este realizată din culpa directă a
contribuabilului tot produce un deficit în bugetul de stat consolidat.

1.3.3 Presiunea fiscală

La ora actuală, sistemul fiscal este compus din totalitatea taxelor și a impozitelor dar și a
contribuțiilor pe care o persoană fizică sau o persoană juridică este obligat să le platească către
bugetul de stat prin intermediul:13
a.impozitului pe venit/profit
b.contribuții către asigurări sociale
c.contribuții la fondul de șomaj
d.contribuții la asigurări de sănătate
e.taxe vamale
f.impozite pe clădiri, mijloace auto, dividende

13
Lefter Chirică Comerț și Economie Comercială, Ed.Economică,București, 2009,p.160

7
 g. TVA, accize sau alte taxe dividente etc....
Aceste contribuții multiple, în totalitatea lor crează presiunea fiscală asupra contribuabililor
iar alături de rata fiscalității statul își exercită rolul economic, financiar și social. Cu cât presiunea
fiscală crește, cu atât scad veniturile fiscale, deoarece aceasta conduce în mod automat la producerea
la o scară mai înaltă a evaziunii fiscale si astfel la reducerea încasarilor la buget.
Un alt aspect important este acela că, presiunea fiscală ridicată conduce totodată la
renunțarea la societăți comerciale, la renunțarea la anumite locuri de muncă, practic la reducerea
bazei de impozitare afectând astfel în mod direct bugetul de stat.
1.3.4.Contagiunea(imitarea)
Reprezintă un factor generator de evaziune fiscală ce este dificil de controlat având la bază
faptul că: un contibuabil observă alți contribuabili evazioniști ce nu suportă costuri mari în plan
fiscal și decide la rândul său să se sustraga de la plata obligațiilor fiscale cu scopul de a-și crește
venitul.
Contagiunea în sine reprezintă unul dintre cei mai instabili piloni în fructificarea evaziunii
fiscale deoarece nu are la bază o eroare fiscală sau pe plan legal ci însuși concepția umană de a imita,
de a-și dori să concureze cu ceea ce îl înconjoară și să-și găsească exemple, de cele mai multe ori
negative.

CAPITOLUL II. EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ

2.1. Evaziunea fiscală în U.E

Evaziunea fiscală în Italia

În ceea ce privește evaziunea fiscală, conform Codului Penal Italian, aceasta reprezintă o
faptă săvârșită de orice persoană ce se sustrage de la plata impozitului pe venit, a taxei pe valoare
adăugată sau urmărește rambursarea injustă a impozitelor deja plătite.
Aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și cu o amendă, iar la noi minimum
de pedeapsă este tot de 6 luni, dar maximul este de 15 ani și interzicea unor drepturi. De asemenea,
se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani orice persoană ce, în lipsa autorizațiilor prescrise,
tipărește sau procură instalații de tipărit pentru eliberarea de documente ce însoțesc bunurile aflate în
tranzit sau a chitanțelor fiscale, precum și orice persoană care deține sau utilizează echipamente
tipografice menționate anterior sau vânzătorii neautorizați, pe când, în România sancțiunea este de la
2 la 7 ani, plus interzicerea unor drepturi. Unul dintre documentele ( actele juridice) în care apar
delictele evaziunii fiscale sunt reglementate în ,, Decreto Legislativa” nr. 74 din 10 martie 2000.
Evaziunea fiscală în Germania

În Germania, domeniul evaziunii fiscale reprezintă o temă complexă ce este sancționată atât
în cazul delictelor de fraudă fiscală cât și a celor fiscale specifice.
Frauda fiscală reprezintă fapta contribuabilului sau a unui terț ce omite, în deplină cunoștință
de cauză, să prezinte administrației financiare totalitatea elementelor ce condiționează stabilirea
impozitelor sau de a procura avantaje fiscale nejustificate celui ce a săvârșit fapta sa sau a unui terț.

8
 În ceea ce privește sancțiunea, aceasta constă într-o amendă și închisoare pe o perioadă de
maxim 5 ani,în România sancțiunea cu închisoarea având o maximă de până la 15 ani. Se poate
ajunge și la o pedeapsă de 10 ani în cazul în care voința contribuabilului este aceea de a se îmbogați
prin fraudă sau, în funcție de importanța impozitelor eludate.
Delictele fiscale speciale corespund în cea mai mare parte unor infracțiuni normale ce constau
în:
 importul, exportul sau tranzitul de mărfuri care nu sunt declarate serviciilor vamale;
 contrabandă;
 ascunderea, vânzarea mărfurilor sustrase.

Evaziunea fiscală în Luxemburg

În ceea ce privește evaziunea fiscală în Luxemburg, aceasta reprezintă o sinteză a elementelor
fiscale ce provin din Codul Penal Francez și German, deși pedepsele sunt mult mai reduse. Conform
legislației, aceasta se împarte în fraudă fiscală simplă și fraudă fiscală internațională.
Cea mai simplă reprezintă o fraudă involuntară ce poate fi comisă de orice persoană ce, în
calitate de contribuabil ocazionează din neglijență reducerea contribuțiilor fiscale ori obținerea fără
justificare a avantajelor fiscale. Această infracțiune este pedepsită cu o amendă. În legislația noastră,
neglijența este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar pentru obținerea fără justificare de
avantaje fiscale pedeapsa este de la 3 la 10 ani.
Evaziunea internațională se săvârșește cu intenție, fiind pedepsite astfel:
 amendă, al cărui cuantum rămâne la aprecierea administrației fiscale;
 pedeapsă cu închisoare de maxim 2 ani;
 interzicerea unor drepturi civile și politice.
Evaziunea fiscală în Olanda

În Olanda, evaziunea fiscală este considerată drept „fapta prin care se face cu intenție o
declarație fiscală inexactă, se prezintă documente false sau nu se respectă obligația legală de a
furniza administrației financiare anumite informații necesare stabilirii sau controlului impozitului.” 14
Această faptă se pedepsește cu închisoarea de până la 6 luni, dar și cu o amendă. Există, totuși
o excepție în care, în cazul în care evaziunea este săvârșită fără intenție, pedeapsa este inchisoare pe
o perioada de 2 luni, fiind opțională amenda. Dacă în Olanda pedepsa maxima este de 6 luni, în
România această pedeapsă este minimă pentru infracțiunea de evaziune fiscală.
Evaziunea fiscală în Franța

În cadrul dreptului francez, ideea de evaziune fiscală apare reglementat în art. 1741, alin. (1)
din Codul de Impozite. Definiția dată de aceștia, menționează frauda fiscală ca fiind ,, fapta oricărei
persoane de a se sustrage în mod fraudulos de la stabilirea sau plata totală sau parțială a unui impozit,
realizată prin oricare din următoarele modalități:15

14
Bogdan Vîrjan,Infracțiunile de evaziune fiscală,Ed.C.H.Beck,București,2016,p.371
15
Bogdan Vîrjan,op.cit.p.362

9
  folosirea oricăror alte mijloace frauduloase;
 disimularea în mod voluntar a unei parți din sumele supuse impozitării;
 omisiunea voluntară de a face declarațiile privitoare la impozite în termenele legale;
 determinarea insolvabilității sale sau recurgerea la alte mijloace de împiedicare a
recuperării impozitului.
În ceea ce privește pedeapsa prevăzută de lege, aceasta este între 1 și 5 ani de închisoare cât și
o amendă, cele două sancțiuni aplicându-se simultan. Această pedeapsă poate fi atât majorată, cât și
micșorată în funcție de gravitatea faptei dar și de săvârșirea unei fapte similare în decurs de 5 ani de
la prima faptă. În acest caz, pedeapsa poate ajunge de la 4 la 10 ani.

2.2.Evaziunea fiscală în Japonia,Tunisia, S.U.A.,Republica Moldova

Republica Moldova S.U.A Japonia Tunisia

Reglementare Art.224 din Codul Internal Revenue Cod Penal Cod de drepturi
Penal Code Titlul 26 din și proceduri
Codul Statelor Unite fiscale al
secțiunile 7201-7344 Tunisiei,Titlul II
și III16

Infracțiune -prin includere de -declarații false prin -este considerată -nedepunere de

documente contabile evidențe contabile crimă din punct declarații sau a
cu date denaturate nereale de vedere juridic unui act

-tăinuire de obiecte -evitarea impunerilor -Fraudă asupra -furnizarea

impozabile impozitelor documentelor în
-vânzarea și
directe mod
cumpărarea timbrelor
necorespunzător
fiscale spălate sau -Fraudă asupra
refăcute impozitelor -sustragere de la
indirecte plata impozitelor

Sancțiune -Amenda 10.000 lei -Închisoare până la 5 -Închisoare de -amendă între

sau închisoare 2 ani ani cel mult 3 ani 100 și 10.000 de
în cazul persoanelor dinari
-Amendă de maxim -Amendă
fizice
500.000 dolari 500.000 de yeni -10 dinari pe

16
Gliga C.I,Evaziunea fiscală Reglementare,Doctrină Ed.C.H.Beck,București,2007,191

10
 -Amendă de la pentru informație
20.000lei și 60.000 contribuabil
-amendă egală cu
lei și interzicerea
-În cazul în care 200%din impozit
unor drepturi în
nu acceptă
cazul persoanei
controlul
juridice
amendă de
10.000 yeni

2.3. Directivele Uniunii Europene cu privire la evaziunea fiscală

Frauda și evaziunea fiscală afectează dreptul statelor membre Uniunii Europene de a colecta
veniturile și de a-și pune în aplicare politica economică.
Conform cercetărilor în jurisdicți off-shore se află zeci de milioane de euro, rezultate din
sume nedeclarate și neimpozitate, consecința acestor acțiuni fiind reducerea substanțială a veniturilor
fiscale naționale.
Pentru a evita frauda și evaziunea fiscală, trebuie puse în practică acțiuni hotărâtoare. Astfel,
s-ar putea genera venituri suplimentare în valoare de miliarde de euro care ar intra în componența
bugetelor publice pe întreg teritoriul Europei. În ceea ce privește domeniul fiscal, Uniunea
Europeană are o politică solid guvernată de principii, precum: transparența 17, schimbul automat de
informații și concurența fiscală loială. Mai mult, pentru îmbunătățirea combaterii fraudei și a
evaziunii fiscale, Uniunea Europeană a elaborat un set complex de instrumente care cuprinde:
- legislația privind îmbunătățirea transparenței, schimbul de informații și cooperarea administrativă;
-recomandări specifice fiecărei țări, cu privire la lupta împotriva fraudei fiscale;
-plan de acțiune specific prin care sunt stabilite acțiuni cheie pentru a ajuta statele în lupta împotriva
evaziunii fiscale
-elaborarea de declarații de impunere precompletate;
-măsuri împotriva economiei subterane, prin aplicarea de sancțiuni penale pentru cei care angajează
personal nerespectând formele legale, utilizarea de stimulente monetare pentru falsa declarare a
veniturilor;
-Uniunea Europeană a implementat programul Fiscalis 2020, prin care se acordă sprijin financiar
pentru cooperarea între autoritățile fiscale naționale;18

17
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX%3A52015DC0136,
18
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/tax_ro.pdf,

11
-schimbul de informații între statele membre, într-un stat eficient și punerea lor în practică.
CAPITOLUL III.Modalități de realizare ale evaziunii fiscale
3.1 Paradisul Fiscal
Paradisul fiscal constă într-o zonă liberă din punct de vedere fiscal „reprezentând adevărate
eclave teritoriale care beneficiază de extrateritorialitate vamală și care ies de sub incidența
legislațiilor naționale, unele din ele având chiar regimul juridic al unor adevărate entități statale.” 19
În ceea ce privește clasificarea acestora, putem aminti :
 paradisuri fiscale principale
 paradisuri fiscale secundare
În ceea ce privește avantajele oferite de anumite state și dispunerea acestora:
 state ce impun un impozit de 0 % pe venit în cazul persoanelor fizice: Bahamas, Bermude
 state ce au o cotă de impunere minimă: Elveția
 state cu avantaje în ceea ce privește corporații la nivel multinațional: Barbados, Grenada
 State ce oferă un statut privilegiat companiilor off-shore: Olanda, Luxemburg, Singapore
În acest sens, putem defini paradisul fiscal drept un teritoriu ce dispune de numeroase avantaje
din punct de vedere fiscal, cu o impunere limitată și cu susținere în ceea ce privește companiile off-
shore, susținând totodată și chiar încurajând alegerea acestora drept domiciliu fiscal de către
persoane fizice.
În ceea ce privește clasificarea paradisurilor fiscale raportat la beneficii aduse persoanelor fizice
și persoanelor juridice avem:
 Benefic persoanelor fizice: Andora, Bahamas, Cipru, Monaco
 Benefic persoanelor juridice: Bahamas, Bermude, Turks, Cipru, Insulele Virgine
Britanice20
3.2.Companiile off-shore
Vorbind despre coompaniile off-shore, acestea „reprezintă instrumente financiare de
planificare internațională și totodată de evitare a taxelor, de ridicare a prohibiților unor afaceri, de
coordonare a unei activități productive lăsând posibilitatea anonimatului și creând în același timp o
libertate valutară deplină.”21
Acestea au rolul de minimizare a obligațiilor fiscale și de susținere a companiilor principale
(denumite și companie mamă) în scopul preluării unor atribuții/valori în cazul unor situații
nefavorabilă pentru acestea și chiar limită.
3.3.Abstinența și disimularea
În evaziunea fiscală internațională, modalitățile cele mai întâlnite și totodată cele mai
eficiente cu scopul evitării plății taxelor și impozitelor constau în abstinența de la plata acestora sau
în disimularea lor.

19
Dan Drosu Șaguna, op.cit. p.265
20
Buziernescu Radu,Antonescu Mihai,op.cit.p.181
21
Neagu Costi,Reducerea impozitelor în România prin companiile off-shore,Ed.Tehnica,București,2001,p.11

12
 Prin abstinență înțelegem încercarea contribuabilului de evitare a impozitelor prin abținerea
de la investiții, de la producerea sau în unele cazuri de la efectuarea de servicii, alegând realizarea
activității în cadrul statelor cu o legislație fiscală mai blândă.
În ceea ce privește disimularea, aceasta reprezintă „ascunderea materiei impozabile se
rezumă la nedeclararea veniturilor câştigate în străinătate sau a averii existente acolo, contribuabilul
informând eronat fiscul despre tot ceea ce trece înafara frontierelor naţionale.” 22
3.4.Frauda carusel
Aceasta presupune o modalitate relativ simplă prin care agentul economic din țara de origine
facturează fără TVA, iar cel din țara de destinație aplică taxarea inversă pentru această tranzacție
( reprezentând o achiziție intracomunitară, calculând și înregistrând TVA-ul aferent la cota de
impozitare a țării sale, fără a o plăti efectiv ca TVA colectat, dar nici ca TVA deductibil). De regulă,
această achiziție se realizează printr-o societate comercială de tip fantomă, care ulterior dispare fără a
înregistra, declara și plăti TVA-ul aferent livrăriilor făcute pe piață.
Bunurile astfel introduse în țară vor fi facturate apoi de către beneficiar, fie direct fie prin
intermediul unui lanț de societăți fantomă, prin tranzacții succesive, iar acesta va avea drepul de
deducere a TVA-ului în baza documentelor justificative furnizate de societatea fantomă de la care s-a
aprovizionat.
Pentru o astfel de situație, pentru a stabili răspunderea beneficiarului în raport cu circuitul
fictiv este necesară urmărirea și analizarea mai multor repere ce sunt capabile să stabilească pe de-o
parte caracterul fictiv al tranzacțiilor pe lanțul de aprovizionare, iar pe de altă parte, coordonarea
acestora de către beneficiar. Un alt posibil mecanism de fraudare este prin facturarea fictivă către un
presupus partener, livrarea fiind evidențiată în contabilitate și în decontul de TVA, urmată fiind de o
vânzare a mărfuriilor pe piața internă, fără întocmirea de documente contabile. Aceeași schemă poate
fi continuată prin vânzarea de către partenerul extern al mărfii, către un beneficiar din România,
printr-o livrare, de asemenea, fără TVA.
În urma acestei situații, marfa se deplasează fizic de la furnizor la beneficiar, fără a părăsi țara
sau chiar sediul, asigurându-se, totodată, neplata TVA-ului în cadrul ambelor societăți.

CONCLUZII
Așa cum am menționat și în partea introductivă a acestei lucrări, evaziunea fiscală reprezintă
o problemă complexă și de actualitate ce se află într-o stare de continuă evoluție, afectând astfel atât
economia națională cât și întreg cuantumul de tranzacții existente la nivel internațional.

Indiferent de modalitatea în care este săvârșită, și de mecanismele utilizate, reprezintă o cauză

a dezechilibrului economic, afectând în mod direct bugetul statului și instituțiile, respectiv domeniile
ce depind de acesta. În acest sens, este important de evidențiat faptul că, motivația principală ce
conduce la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală este dorința de îmbogățire a contribuabilului
dar și presiunea fiscală datorată numărului mare de taxe și de impozite către stat. Diverse studii

22
https://www.academia.edu/36789070/EVAZIUNEA_FISCAL%C4%82_%C3%8Endrum%C4%83tor_Student_ME
%C5%9ECA_IULIA-M%C4%82D%C4%82LINA

13
realizate la nivel global exemplifică faptul că, în statele cu o legislație fiscală mai lejeră și preocupată
de contribuabil evaziunea fiscală este semnificativ mai scăzută față de statele ce fac opusul.

De aceea, atât Uniunea Europeană cât și fiecare stat individual caută în mod continuu
mecanisme de protecție față de acestă infracțiune dar și modalități de reducere a acestuia și de
susținere a unei economii și concurențe loiale la nivel global.

BIBLIOGRAFIE

14
Surse scrise
 Balaban Cosmin Evaziunea Fiscală.Aspecte controversate de teorie și practică judiciară
Ed.Rossetii Internațional,București,2003
 Bodu Sebastian,Bodu Ciprian ,Infracțiuni Economice,Ed.Rosetti Internațional,2016
 Bogdan Vîrjan,Infracțiunile de evaziune fiscală,Ed.C.H.Beck,București,2011
 Bogdan Vîrjan,Infracțiunile de evaziune fiscală,Ed.C.H.Beck,București,2016
 Dan Drosu Șaguna,Daniela Iuliana Radu,Drept fiscal-curs
universitar,Ed.C.H.Beck,București,2016
 Gliga C.I,Evaziunea fiscală Reglementare,Doctrină Ed.C.H.Beck,București,2007
 Lefter Chirică Comerț și Economie Comercială, Ed.Economică,București, 2009
 M.Șt.CostașC.F. Ionescu D.M.,Legea evaziunii fiscale . Comentarii.Explicații. Ed.C.H.Beck,
București,2006
 Neagu Costi,Reducerea impozitelor în România prin companiile off-
shore,Ed.Tehnica,București,2001
 Nicolae Hoanță ,Evaziunea fiscală,ediția a II-a ,Ed.C.H.Beck,București,2010
 Toader Tudorel ,Infracțiuni prevăzute în legile speciale ,Ediția a 7-a , Ed.Hamanagiu,2018

Publicații tipărite

 Buziernescu Radu,Antonescu Mihai, Revista Finanțe-Provocările viitorului,Anul

IV,nr.6/2007, Universitatea Craiova
 Virgil Cordescu – „Evaziunea fiscală în România”, teză de doctorat în Ştiinţe economice,
1936

Surse web

 http://www.ince.ro/Publicatii/Publicatii_online/Alina%20Mihaela%20Bizna-Evaluarea
%20economiei%20informale%20–%20corupție%20și%20evaziune%20fiscală.pdf
 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX%3A52015DC0136 ,
 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/tax_ro.pdf,
 https://www.academia.edu/36789070/EVAZIUNEA_FISCAL%C4%82_%C3%8Endrum
%C4%83tor_Student_ME%C5%9ECA_IULIA-M%C4%82D%C4%82LINA

15