Economia României 2008-2020

Ultima mare criză economică mondială a pornit din Statele Unite ale Americii, în data de 15 septembrie 2008,
odată cu falimentrul băncii de investiţii Lehman Brothers, care avea active în valoare de aproape 640 de miliarde de
dolari. Primul stat falit a fost Islanda, care a apărut chiar în toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare.

De la ce a pornit criza? Criza din 2008 a fost predictibilă. S-a datorat faptului că sistemul bancar s-a blocat, pur şi
simplu. În sectorul imobiliar s-au acumulat foarte multe datorii care au devenit nesustenabile, foarte mulţi oameni nu
şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele imobiliare.

La scurt timp după ce valul crizei a trecut oceanul, au aparut şi în România primele semne ale crizei. Mai multe
uzine şi fabrici şi-au încetat temporar producţia sau au trecut la concedieri, din cauza scăderii comenzilor. În acea
perioadă au venit foarte multe investiţii străine, s-au construit foarte multe spaţii de birouri, au venit companii, a fost
o privatizare anterioară, atunci în România s-au injectat foarte mult capital. În momentul în care ne-am blocat, aceste
companii străine şi-au retras comenzile, iar noi ne-am trezit cu un şomaj foarte mare şi cu un consum care nu a avut
acoperire. Soliuţia atunci a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro, dar aceşti bani nu au fost
folosiţi pentru creşetere economică, ci au intrat în rezerva valutară a BNR şi cu această rezervă valutară cursul de
schimb s-a menţinut la limite acceptabile şi atunci capitalul străin a revenit în România . Din 2011 am început să ne
revenim.

Prăbuşirea s-a produs în tara noastra după o perioadă de creştere economic. Au urmat măsuri de austeritate, s-au
tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi s-a majoraat TVA-ul de la 19% la 24%. Criza a durat cam doi ani. Criza a durat
cam până prin 2010. Noi, din 2011 am început să ne revenim, a fost o creştere lentă cu vreo 2 la sută. Am pierdut în
2009-2010 în total 9 procente. Noi am avut un alt statut. Creşterea fenomenală în România a fost asigurată cu
lichidităţi provenite din Occident, din UE. Nu de la BNR. Băncile care au dat credite nu erau româneşti, erau
sucursale ale unor bănci străine. A trecut relativ uşor pentru că nu aveam o datorie publică atât de mare. Datoria
publică în acel moment era în jur de 14 % din PIB, destul de mică. Şi era în valoare de aproximativ 74 miliarde de
lei , în prezent datoria publică a urcat la 48,9 % din PIB , reprezentând 577 miliarde de lei , datoria publică nu mai
este neglijabilă.

1. Rata şomajului

În anul 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8% ,iar rata
șomajului era de aproximativ 4%. În anul 2019 populaţia activă a României era de 9033 mii persoane, din
care 8680 mii erau persoane ocupate şi 353 mii erau şomeri.

În anul 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8%, în creştere
faţă de anul anterior cu 1,0 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la
bărbaţi (74,6%, faţă de 56,8% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în
mediul urban (67,1%, faţă de 64,2% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de
24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 47,8%.
 România a încheiat anul 2008 cu o rata anuala a inflației de 6,3%, sub estimari , iar în 2019 inflația a fost de
3,8%.

Criza din 2008 a putut fi depăşită destul de uşor, pentru că economia a repornit şi s-a echilibrat din mers. Lucurile
sunt, insa, diferite acum, în criza provocată de pandemia de coronavirus