STRATEGIA

FORMĂRII
PREȚURILOR
ÎN
CAZUL
PRODUSELOR
COSMETICE
Agud Roxana-Carmen
 Introducere:
Viaţa economică contemporană este o lume a preţurilor. Fie că este
cumpărător, fie că este vânzător, agentul economic trebuie să-şi
orienteze comportamentul pornind de la specificul procesului de
formare a preţului.În acest sens, se reflectă, pe de o parte, preocuparea
firmelor de a elabora strategii avantajoase de preţ, chiar în situaţia în
care puterea lor de influenţare a preţului pieţei este limitată iar, pe de
altă parte, elaborarea cadrului legislativ în domeniul preţului şi
concurenţei.
Conceptul de pret.

Preţul a ocupat şi ocupă un loc central în

ansamblul teoriei şi practicii economice.
Unii autori de tratate şi manuale au apreciat
că preţul reprezintă noţiunea fundamentală a
ştiinţei economice, respectiv a economiei
politice. Încă de la începutul introducerii în
limbajul economic, termenului i s-au atribuit
cele mai variate sensuri. De pildă, înca din
antichitate, Aristotel sublinia că “preţul
exprimă echivalenţa a două bunuri diferite
calitativ, adică valoarea lor de schimb”.
Vânzarea cu succes a unui produs pe piaţă depinde foarte mult de prețul acestuia. Prin urmare, atunci când se
formează preţul, trebuie să luaţi în considerare cu mare atenţie toţi factorii relevanţi (caracteristicile
produsului, starea concurenţei, puterea de cumpărare a populaţiei...). Există un număr mare de strategii de
formare a preţului produsului.

 Exploatarea pieţei
Această strategie de formare a prețului se mai numeşte și „intrare rapidă, ieșire rapidă”, ea se poate
aplica dacă operați pe piețe mici, unde nu există concurenţă, și dacă aveți un produs nou sau unic.
 Formarea preţului pe baza calității
Aceasta vă ajută să realizați profit pe termen lung prin dezvoltarea sistematică a pieței. Această
strategie se poate aplica dacă aveți produse de înaltă calitate, deoarece accentul se pune tocmai pe
aceasta, pe calitate.
 Formarea preţului pe baza ciclului de viaţă al produsului
Esenţa acestei strategii este următoarea: pe baza ciclului de viaţă anticipat al produsului veți întreprinde
coordonarea sistematică a preţului şi ratei de profit. Concurenții vor reacționa la reducerea prețurilor
dumneavoastră, dar vă veți menține ratele de profit favorabile datorită economiei pe parcursul ciclului
de viață al produsului. Un element cheie este alegerea momentului potrivit pentru reducerea prețurilor în
raport cu terminarea ciclului de viață al produsului.

 Strategia de divizare a pieţei

Această strategie este cunoscută şi sub denumirea de „câte ceva pentru fiecare”. Funcționează în condiții
de echilibru concurenţial, mai precis atunci când prețurile nu se modifică indiferent dacă pe piață există
concurență. În acest caz, la început ratele de profit vor fi favorabile. Ratele bune de profit vor influenţa
în mod direct stabilitatea afacerilor dvs. De asemenea, concurenții noi pot intra pe piață cu aceleași
produse sau cu produse similare la un preţ semnificativ scăzut și să deregleze echilibrul concurențial
între participanții existenți pe piață.
 Adaptarea la preţurile concurenţei
Esența acestei strategii constă în ajustarea marjelor pentru a se potrivi cu prețurile
concurenţei. Profitul este pe termen lung, având în vedere că volumul vânzărilor reduce
costurile de producție și de marketing pe unitatea de produs. În acest mod vă dezvoltaţi o
poziție stabilă pe piață.

 Strategia de dezvoltare a pieţei

Aceasta implică abordarea pe termen lung a pieței prin menținerea unor preţuri mai scăzute
decât concurenţa pentru o anumită perioadă. Ratele de început ale profitului vor fi foarte
scăzute sau nu vor fi deloc. Concurența va trebui să se adapteze la prețurile
dumneavoastră sau să părăsească piața. Odată ce concurenții încep să părăsească piața,
puteți majora prețurile, ratele de profit și cota pe piață.
 Strategia de cumpărare a pieţei
Se utilizează in cadrul unei piețe străine de
încredere pe care puteți plasa surplusul de
produse sau produsele învechite la prețuri foarte
scăzute. Acestea sunt piețele pe care prețurile
scăzute sunt mai importante decât cele mai
recente realizări, adică în țările puțin dezvoltate
sau subdezvoltate. Obiectivul pe termen lung
este să obțineți o cotă semnificativă din piață,
astfel încât să puteți vinde mai multe produse în
viitor.
 În prezent exista o varietate atât de mare de produse și
tratamente cosmetice încât consumatorii devin confuzi, căci fiecare
dintre ele revendica ultima invenție, descoperiri pentru o frumusețe
și îngrijire fară cusur. Produsele cosmetice, indiferent de forma și
tipul lor au menirea de a ascunde imperfecțiuni sau a îmbunătăți
anumite aspecte ale corpului. Însă un rol ascuns de cele mai multe
ori este îmbunătățirea sănătății pielii, a unghiilorși a parului. Fiecare
om deține o anumită forma de exprimare a frumuseții.
Cel mai mare producător român de cosmetice este Farmec, o
companie înființată în 1945 şi condusă, azi, de omul de
afaceri Mircea Turdean. Compania, pe lângă fabricarea și
comercializarea produselor sub brandul Farmec, deține
drepturile integrale și asupra brandului Gerovital.
.Urmând compania Gerocossen care a fost înființată la
începutul anilor ’90 de trei români, Stanca Cismaru,
Elvira Sas (ingineri chimiști) și Radu Bogdan (inginer
mecanic), angajați la vremea aceea în cadrul fabricii
Miraj din București.
După care urmează Cosmetic Plant, o companie clujeană,
fondată în 1991 de Ileana Meșter, farmacistă cu o
experiență de peste 20 de ani în cosmetologie.
Ivatherm, companie a cărei poveste începe în 2005.
 -Farmec-
studiu de caz
Mircea Turdean și-a început cariera , ca ucenic, în 1994,
chiar pe vremea când era student la Facultatea de
Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca. Aşa a învăţat să
cunoască toate mecanismele interne ale companiei,
devenind cercetător şi avansând treptat în ierarhie
pentru ca, în cele din urmă, în 2010, să fie numit la
conducere.
Acesta afirma că :„Farmec este mai mult decat un loc de
muncă, este laboratorul unde se amestecă inovația,
cercetarea, emoția de a crea, produce și promova un
nou produs, bucuria rezultatelor apreciate de
consumatori și dorința de a fi mereu mai buni.”
Mircea Turdean cunoaşte şi momentele de cotitură din istoria companiei pe care le poate numi fără ezitare:
revoluţia, apoi privatizarea, urmate de cumpărarea drepturilor integrale ale brandului Gerovital. „A fost
un moment în care am putut să creştem, atât la nivel naţional cât şi la nivelul exporturilor pentru că au
fost pieţe în care erau înregistraţi ei (Gerovital Cosmetics – n. red.), nu aveam voie să intrăm noi şi
invers. Iar prin cumpărare, ni s-au deschis nişte pieţe, ceea ce este un lucru bun”, a precizat directorul
general al Farmec. „Principalul factor care ne-a ținut în viață și a dus la creșterea companiei a fost
competiția, să faci produse competitive, la preţuri mai bune decât ale multinaționalelor sau să mori”

Companiile depun eforturi considerabile să reziste pe piață, să își crească portofoliul și să se bucure de
interesul consumatorilor. Cred că inovația și-a obținut locul meritat în ultimii ani în cadrul companiilor și
a investițiilor planificate ale acestora. Tocmai pentru că ele sunt active pe o piață extrem de competitivă,
care necesită o strategie de dezvoltare durabilă, dar și flexibilitate și adaptare continuă a priorităților la
realitățile acesteia, ne-am concentrat pe investiții în două direcții strategice pentru noi: modernizare și
inovație, pe de o parte, și marketing, pe de alta.
Până și în perioada pandemiei de COVID-19, o perioadă grea pentru multe companii
cei de la Farmec au găsit o oportunitate pentru produse noi, ne dezvăluiește Tudor
David, director de marketing, Farmec ,într-un interviu cu Forbes. „Modul în care
am reușit să acționăm și să ne adaptăm la schimbările din piață și din societate ne-a
ajutat să consolidăm încrederea consumatorilor existenți în brandul Farmec și,
totodată, să aducem consumatori noi.” , „ În martie, într-un timp foarte scurt, am
reevaluat strategia de comunicare și am făcut planuri de contingență, în condițiile în
care ne așteptam ca anumite segmente de piață să scadă în perioada următoare. Am
identificat, astfel, destul de rapid, oportunitatea de a intra pe piața de dezinfectanți,
care ne-a fost semnalată de consumatorii noștri, de partenerii de business și de
instituțiile medicale.„
 Concluzie:

Astfel putem oberva că Farmec folosește mai multe strategii precum strategia „exploatări
pietei”, încercând să acopere cat mai multe piețe creând diferite produse în funcție de
situație și mai ales de cererile făcute de către clienți. Desigur putem observa și strategia
„formării preţului pe baza calității” eploatând materii din afară pentru o calitate mai
bună a produselor , astfel consumatorul fiind dispus să plătească mai mult pentru acea
calitate. Putem observa și „strategia de cumpărare a pieţei” avănd în vedere faptulcă
produsele lor sunt găsite și pe piețele straine și aceștia încă cauta parteneri pentru a
mării aceste piețe, producând lucruri noi tot timpul.
 BIBLIOGRAFIE:

 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/pretul-si-formarea-
acestuia-studiu-de-caz-274439.html
 https://www.business-academy.ro/bazei-de-cunostinte/sales/7-strategii-
de-formare-a-pretului-unui-produs
 https://www.forbes.ro/articles/mircea-turdean-farmec-incurajez-investitiile-
zona-de-cercetare-si-dezvoltare-39827
 https://www.forbes.ro/articles/tudor-david-farmec-brandurile-curajoase-
care-pun-oamenii-centrul-atentiei-vor-avea-intotdeauna-de-castigat-cu-
conditia-ca-actiunile-lor-sa-fie-autentice-216368
 https://www.forbes.ro/articles/un-business-cu-farmec-20732
„Strategii de marketing”-Dragoș Gabriel Mecu, Teofil Vultur, Gheorghe
Mecu , editura ARVIN PRESS