Universitatea………………………..…………….

ESEU

” CARE POATE FI EFECTUL

ASUPRA ECONOMIEI NAȚIONALE
ÎN CAZUL FURTULUI MILIARDULUI. . .”

Elaborat: Mîță Cristi

Verificat:…………...

Chișinău, 2016
 La 31 de ani de independenţă, economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o
tranziţie cronică, bântuită de numeroase şocuri interne şi externe, care duc la sporirea decalajelor
dintre bogaţi şi săraci pe intern, dar şi adâncirea discrepanţelor de dezvoltare între Moldova şi
statele din regiune.
Republica Moldova marchează 31 de ani de la proclamarea independenţei. La 27 august
1991, Parlamentul de la Chişinău a aprobat Declaraţia de Independenţă, prin care Republica
Moldova a fost proclamată stat suveran şi independent. Atunci lumea îşi punea speranţe mari că
statutul de ţară independentă ne va asigura o viaţă mai bună.

Evoluţia economică a Republicii Moldova poate fi demarcată în două etape mari deja
consumate: perioada până în anul 2000, etapa dintre 2000-2014, dar şi o a treia etapă pe care o
trăim în prezent după Furtul Miliardului din sectorul bancar.
Primul deceniu de independenţă a însemnat un eșec continuu pentru economia
moldovenească, astfel încât către anul 2000 valoarea PIB-ului consemnat reprezenta doar circa a
treia parte din rezultatele anului ce a precedat independenţa – 1990. Pierderea în această perioadă
cu peste 60 la sută din economie a fost condiţionată de mai mulţi factori.
Imediat după independenţă complexul industrial-productiv al ţării a fost practic deconectat
de la sistemul sovietic, de care era profund dependent atât cu aprovizionări de resurse, cât şi cu
pieţele de desfacere.
Totodată, în primii ani de după independenţă, cadrul instituţional din Republicii Moldova a
rămas în esenţă unul sovietic, însă acestuia îi revenea sarcina de a implementa o economie de
piaţă. Şi cum la baza unei economii de piaţă stă proprietatea privată, în Republicii Moldova a
fost implementat programul privatizării în masă, de către populaţia ţării, prin intermediul
bonurilor patrimoniale, a mii de întreprinderi.
Din păcate, neavând cunoştinţe elementare şi nici experienţă în problema privatizării şi a
pieţei valorilor mobiliare, cetăţenii nu au conştientizat importanţa şi valoarea acestui proces, iar
în final un grup restrâns de persoane s-au îmbogăţit fabulos. Reieşind din evoluţiile economice
ale vremii, putem spune că redistribuirea proprietăţii în capitalismul sălbatic al anilor 90 s-a
produs cu furturi enorme.
Totodată, în primii ani de independenţă Republicii Moldova s-a mişcat extrem de lent în
implementarea celor mai importante legi după principiile unei economii de piaţă. Spre exemplu,
legea cu privire la sistemul şi procesul bugetar a fost adoptată abia în anul 1996, Codul Fiscal în
1997, legea privind sistemul public de asigurări sociale în 1999, iar Codul Vamal în anul 2000.
 Această perioadă tumultoasă a mai fost influenţată atât de conflictul armat de pe Nistru, cât
şi de şocul extern din anul 1998 după prăbuşirea economiei ruse.
Anul 2000 a însemnat şi stabilizarea economiei moldoveneşti, care şi-a luat un trend
ascendent consistent. Către această perioadă statul a reuşit în sfârşit să îşi seteze elementele de
bază ale unei economii de piaţă, dar în acelaşi timp a profitat din plin de începutul unei creşteri
continue a remitenţelor, care au stimulat un model economic bazat pe consum.
Dacă în anul 2003 volumul remitenţelor constituia doar 317 milioane de dolari, în anul
2008 acestea au reuşit să atingă un nivel record de peste 1,6 miliarde. În consecinţă de cauză, în
perioada 2000-2014 economia Moldovei a consemnat o creştere economică medie anuală de 5 la
sută, dar şi perpetuarea unui model bugetar bazat pe taxarea consumului şi prevalarea
impozitelor indirecte.
Chiar dacă toate guvernările care s-au perindat rând pe rând şi-au propus declarativ
schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării de la un model bazat pe consum la unul orientat pe
investiţii, realitatea lucrurilor arată clar că în toată această perioadă Republicii Moldova a avut o
economie în care ponderea consumului în PIB depăşeşte 100%, adică consumăm mai mult decât
producem, iar principalul catalizator al acestui model au fost remitenţele, care au alimentat
consumul, care la rândul său este asigurat preponderent din importuri.
Modelul bazat pe consum a rămas intact din cauza lipse de capacitate a guvernărilor de a
atrage investiţii străine directe consistente sau de a stimula concetăţenii emigranţi de a investi
banii câştigaţi peste hotare. Astfel, potrivit unei cercetări a Biroului Naţional de Statistică din
anul 2013, doar 1 din 10 lei din remiteri sunt investiţi, restul fiind destinaţi consumului.
Totodată, după cum relevă şi Strategia naţională de atragere a investiţiilor şi promovare a
exporturilor pentru anii 2016-2020, în comparaţie cu alte ţări din regiune, Republica Moldova a
înregistrat performanţe mai reduse în atragerea ISD.
În statul acesta creat artificial au venit de câțiva ani la putere niște băieți care ne-au promis
marea și sarea, Europa și Integrarea. Nu au făcut decât să fure, dragă Moldovă. Și știi cât au
furat? Mult, foarte mult. Atât de mult că nu mai putem să ne plătim salariile, pensiile. Și nu doar
au furat. Acești oameni ne-au transformat în sclavii lor. Ei controlează toate instituțiile, ei ne pot
pune la închisoare oricând doresc, ei ne pot distruge economic, iar noi nu avem ce să le facem.
Statul creat artificial are acum instituții în disoluție. Într-un stat artificial avem acum instituții
artificiale ce funcționează doar pentru ei, oligarhii.
Unul dintre auditorii de top în lume a fost acuzat de neglijenţă şi incompetenţă după ce un
miliard de dolari au fost sifonaţi din Moldova, chiar sub nasul nostru – o sumă echivalentă cu
15% din PIB-ul fostei republici sovietice. Grant Thornton, gigantul în contabilitate cu sediul în
Regatul Unit şi cu francize locale în zeci de ţări, a fost auditorul a trei dintre cele mai mari bănci
din Moldova, prin care banii au fost delapidaţi şi scoşi din ţară prin tranzacţii financiare
complexe, unele prin companii britanice.
Astfel, autorităţile au trebuit să salveze cele trei bănci cu un pachet de ajutor echivalent a
jumătate din bugetul anual. Efectul imediat a fost o prăbuşire a monedei naţionale şi o cădere
înspre recesiune, distrugând economia aproape peste noapte. Moldova era deja cea mai săracă
ţară din Europa.
Două rapoarte preliminare – unul al comisiei parlamentare şi altul al firmei de investigaţii
corporatiste Kroll – sugerează că frauda a devenit principala ocupaţie a băncilor.
Raportul parlamentar menţionează că: „Managementul băncilor a manifestat evidente lipsuri de
profesionalism şi integritate…prin acordarea de credite compromise de la bun început” şi a făcut
tranzacţii „cu caracter fictiv şi fraudulos”. Parlamentarii au ajuns la concluzia că băncile şi-ai pus
cu bună ştiinţă în pericol „capacitatea de a efectua operaţiuni de bază”, cum ar fi plata pensiilor
şi a salariilor din sectorul public.
Băncile au dat în mod repetat bilanţuri eronate, folosind metoda neortodoxă a „depunerilor
peste noapte” – depuneri fără dobândă ale băncilor ruseşti Interprombank, Gazprombank, Alef
Bank şi Metrobank – pentru a masca lipsa de capital în timp ce continuau să dea credite
neperformante. „În esenţă, aceste operaţiuni erau operaţiuni de manipulare” scrie în raportul
parlamentar.
„Miliardul lipsă” a contribuit la scăderea leului moldovenesc, care a pierdut un sfert din
valoarea sa faţă de dolar în luna februarie.
Nu pot explica cum poti fura o suma atat de mare intr-o tara atat de mica.
Efectul pierderii financiare a fost simţit de moldovenii de rând. Ion Pleaşcă, un jurnalist
financiar din Chişinău a declarat că „Avem crimă organizată specializată pe finanţe. Urmare a
descoperirii furtului, băncile nu au mai dat credite o vreme. A avut loc un efect de domino care a
lovit leul”.
Alexei, care deţine o mică firmă de construcţii a declarat: „Vor inventa noi taxe ca să
repare pagubele. Am avut un cont la Banca Socială dar nu l-am mai folosit de atunci. Am deschis
două conturi noi la bănci străine”.
Nataşa, un contabil, a zis: „Creşterea preţurilor care a urmat a avut efecte negative. Preţul
la curent electric aproape că s-a dublat de la o lună la alta. Factura era 300 lei iar acum este 500.
Pensiile şi salariile nu s-au mărit”.
Ancheta este încă în desfăşurare. Nici Banca Naţională a Moldovei şi nici guvernul nu au
răspuns cererii de informaţii. În jur de 50.000 de moldoveni au protestat pe 3 mai în Chişinău,
cerând dreptate şi recuperarea banilor furaţi, și cu aceasta s-a terminat.
 Dramaturgul Matei Vișniec spune că:”Povestea cu miliardul este într-adevăr o pagină de
literatură absurdă dar în același timp de suferință absurdă, pentru că în spatele acestui miliard nu
este o pagină de Beckett sau Ionescu, sunt oameni care au suferit, care au pierdut bani, și-au ratat
poate câțiva ani din viață, adică este o mare dramă. O mare dramă care trebuie până la urmă să
fie judecată de istorie, de judecători, de jurnaliști, de scriitori. Într-un fel sau altul, acest moment
al Moldovei este un moment de cotitură. El nu trebuie uitat, nu trebuie transformat în glumă,
trebuie transformat în speranță, trebuie ca lucrurile să nu se mai repete. Acum moldovenii știu ce
trebuie să nu se mai repete. În același timp vinovatul sau vinovații nu trăiesc pe lună. Nici nu
sunt personaje literare să le găsești în pagini, ei sunt undeva vii. Aceste personaje trebuie să
răspundă, mai devreme sau mai târziu asupra lor va veni ceea ce se numește scadența. Și
scadența trebuie să vină pentru că este și un semnal care trebuie adresat tuturor celorlalți care se
gândesc că modelul ar putea fi repetat. Ei bine, nu. Lumea pe care tinerii, lumea pe care Europa,
noi totuși vrem să o construim este o lume în care să nu poți fura, într-o manieră atât de absurdă
și grotesc, un miliard.”
”A avut loc o injectare masivă de lichidități în sistemul bancar prin băncile insolvabile,
sprijinul acordat sub formă de lichidități pentru aceste bănci urcând de la zero în septembrie
2014 până la circa 14 miliarde de lei în martie 2015. Pentru a contracara impactul și a limita
efectele asupra monedei naționale și asupra inflației, BNM a înăsprit în mod agresiv politica
monetară. Astfel, în mai puțin de un an, BNM a majorat rata de politică monetară în mai multe
etape, de la 3,5 la sută până la 19,5 la sută, iar rata rezervelor obligatorii in lei de la 14 la suta
până la 35 la suta. Sectorul privat a avut de suportat acest cost foarte evident al crizei,
confruntându-se cu rate înalte de creditare și disponibilitatea limitată a creditelor.
Cu toate acestea, fără o politică monetară agresivă, costurile pentru economie și pentru
societate ar fi fost mult mai mari. Crizele bancare anterioare, cu un nivel de monetizare înalt (din
Ecuador, Venezuela, Paraguay la mijlocul anilor 90), au generat episoade de inflație galopantă,
deseori însoțită de deprecierea bruscă a monedei naționale.
Un alt cost evident ar fi creșterea datoriei publice pe care vor trebui s-o ramburseze
contribuabilii și generațiile viitoare.
Este important de remarcat, că garanțiile guvernamentale asociate cu planul de salvare a
băncilor și, în consecință, valorile mobiliare emise pentru înlocuirea acestor garanții, sunt parte a
datoriei publice, care s-a majorat de la 37 la sută din PIB în 2014 până la peste 50 la sută în
prezent”, a declarant doamna Armine Khachatryan, Reprezentant permanent al Fondului
Monetar Internaţional în Republica Moldova.
În 2015, șocul cauzat de furtul miliardului din sistemul bancar a fost mai mic decât era de
așteptat, dar consecințele acestuia, totuși, rămân grave, mai adaugă într-un comentariu
Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în țara noastră, Armine
Khachatryan.
Oficialul se referă atât la problemele sectorului bancar, cât și la proiectul politicii bugetar
fiscale pentru acest an și menționează domeniile care necesită cele mai stringente reforme.
După așa-numitul jaf al secolului, Banca Națională a înăsprit în mod agresiv politica monetară,
iar sectorul privat a avut de suportat acest cost al crizei, confruntându-se cu rate înalte de
creditare și disponibilitatea limitată a creditelor. Un alt cost evident ar fi creșterea datoriei
publice pe care urmează s-o ramburseze contribuabilii și generațiile viitoare, se arată în
comentariul reprezentantei FMI. Armine Khachatryan mai crede că fără o politică monetară
agresivă, costurile pentru economie și pentru societate ar fi fost mult mai mari.
Potrivit acesteia, situația dificilă din sectorul bancar nu a avut un efect negativ mai profund
asupra creșterii economice din anul trecut,dar perspectivele pe termen scurt rămân
dificile.Creșterea economică în Republica Moldova este extrem de vulnerabilă, fiind afectată, pe
de o parte – de șocurile externe provocate de partenerii comerciali, precum și de evoluțiile la
nivel global, iar pe de altă parte – de instabilitatea politică internă. Potrivit reprezentantei FMI,
redresarea economică lentă va fi influențată de impactul secetei din anul trecut, de recuperarea
lentă a remitențelor și constrângerile de finanțare cu care se confruntă economia.
Lipsa transparenței sectorului bancar este una dintre cele mai mari probleme ale economiei
moldovenești, a atras atenția Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional la
Chișinău. Totodată, ingerința politicului și justiției în supravegherea și reglementarea băncilor
este o altă problemă gravă a acestui sector.
În altă ordine de idei, ArmineKhachatryan menționează necesitatea reformei sistemului de
pensii, sugerând că este necesară majorarea vârstei de pensionare. De asemenea, ea salută
privatizarea întreprinderilor de stat, dar menționează necesitatea unei strategii în acest sens.
Peste 10.000 de oameni au cerut în stradă un vinovat pentru „furtul secolului“, iar
autorităţile, sub nasul cărora s-a întâmplat toată nelegiuirea, le-au dat unul: un om de afaceri care
pe cât este tânăr, pe atât este de controversat.
Însă miliardul de dolari furat din trei din cele mai mari bănci ale Republicii Moldova nu va fi
recuperat, probabil, în întregime niciodată. Interesele şi numele implicate în afacerea care a adus
în pragul colapsului sistemul financiar al celei mari sărace economii europene sunt mult prea
mari.
Ca să mă înțelegeți corect, nu fac politică, dar din păcate s-a constat că: ”Guvernul Filip
vrea ca noi să plătim DUBLU miliardul furat începând cu anul viitor până în 2032. Asta ar
înseamna că până și copiii care nici măcar nu s-au născut vor fi intrat deja în datorii cu mult
înainte să apară pe lume. Aproximativ șapte generații vor fi impuse să întoarcă miliardul furat de
regimul Plahotniuc și complicii săi, iar sigiliul se vrea a fi pus URGENT, ca de obicei, pe
ascuns.”
Prin prezenta, subsemnații se opun categoric transformării miliardelor furate în datorie de
stat, refuză să plătească vreun leu, direct sau indirect, pentru a le acoperi, și cer ca TOȚI cei
implicați conștient sau inconștient în schema jafului secolului să fie trași la răspundere și să fie
impuși să întoarcă neîntârziat miliardul furat din cont propriu.
În Parlamentul Republicii Moldova se află la ora actuală proiectul legii nr. 257 prezentat
de către guvernul nocturn Filip-Plahotniuc, privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea
executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat
nr. 807 din 17.11.2014 și nr. 101 din 01.04.2015 emise de către guvernele Leancă și Gaburici.
Formularea sofisticată a actului legislativ în cauză se descifrează, de fapt, foarte simplu și
pe înțelesul tuturor: regimul criminal oligarhic a decis ca miliardul furat să fie întors Băncii
Naționale de către cetățeni, în condiții insuportabile. Generații întregi de oameni vor fi
obligați de jefuitori să întoarcă statului ceea ce au furat ei într-o singură noapte.
În mod absolut netransparent, fără consultări cu societatea civilă, Guvernul a înaintat
proiectul de lege privind transformarea garanțiilor de stat în datorie internă, cu majorarea
semnificativă a sumei (aceasta practic se va dubla) și urmează să fie achitată de contribuabili
începând cu anul 2017. Mai mult ca atât, cu o impertinență incomensurabilă, executivul insistă
ca Parlamentul să adopte legea respectivă în regim de urgență.
Istoricul jafului începe în data de 17 noiembrie 2014, continuând cu 1 aprilie 2015, când
cabinetele de miniștri conduse de Leancă si Gaburici, în ședințe secrete, fără consultări cu
poporul și societatea civilă, au oferit garanții de stat pentru Banca Națională, vizând credite de
un miliard de dolari pentru 3 bănci în scopul acoperirii furtului din sistemul bancar în proporție
de 15 % din Produsul Intern Brut al țării.
Considerăm că decizia regimului oligarhic de a pune pe umerii contribuabililor jaful comis
de o grupare politică de esență criminală, în frunte cu coordonatorul caracatiței – Plahotniuc – și
executorul – controversatul afacerist din zona puterii ilegitime, Shor – prin intermediul cărora
miliardul din vistieria țării a fost jefuit și ascuns în hăurile paradisurilor fiscale,
constituie culmea cinismului și a ticăloșiei.
Guvernarea oligarhului Plahotniuc nici nu a încercat să discute aceasta problemă majoră cu
poporul, așa cum s-a procedat, de exemplu, în Islanda, unde subiectul similar a fost supus unui
referendum. Nu a fost pusă în discuție nici varianta suspendării garanțiilor de stat până la
epuizarea tuturor eforturilor privind recuperarea banilor furați, așa cum a procedat Nigeria.
Până în prezent, cei vinovați de furtul miliardului nu au fost trași la răspundere, iar
societatea nici măcar nu cunoaște dacă în general are loc cu adevărat investigarea fraudei de
proporții. Panoul Miliardului promis de Filip nu arată nicidecum felul în care decurge
investigația sau cum sunt recuperați banii, ci doar procesul de insolvabilitate și lichidare a celor
trei bănci (ex: prin vânzarea patrimoniului acestora, vânzarea creditelor performate altor bănci
etc.), adică tot acoperirea unei găuri financiare cu alți bani decât cei furați inițial, exact ca și
legea pe care o propun acum Parlamentului. Prin urmare, nu este vorba de „recuperare”, ci de
„acoperire”. În plus, tentativa de a pune întreaga vină pe Vladimir Filat nu ține - alături de el
trebuie să fie trași la răspundere toți făptașii.
Reieșind din cele expuse, chemăm membrii Parlamentului care mai au urme de conștiință
să respingă, să nu admită, prin toate mijloacele legale, adoptarea acestei monstruoase legi prin
care, de fapt, se realizează încă un furt în valoare de peste un miliard de euro din buzunarele
cetățenilor
În lumina datelor făcute publice recent, este absolut clar că Guvernul, Președinția și
membrii Parlamentului din 2014 au fost la curent cu faptul că se produce o hoție de
proporții. Nu poate fi vorba despre necunoștință de cauză în cazul acordării garanțiilor de stat.
În acest context, cerem retragerea de urgență a proiectului de lege menționat, desecretizarea
hotărârii Guvernului Gaburici privind acordarea celei de-a doua garanții, desecretizarea
proceselor verbale ale acelor ședințe de Guvern. Solicităm Procuraturii Generale să demareze
neîntârziat anchetarea celor care se fac vinovați de inițierea și adoptarea acestor decizii abuzive
și nelegitime ale Guvernelor Leancă și Gaburici.
Într-un studiu intitulat „Economia culege roadele fraudei bancare”, cei de la „Expert-Grup”
enumeră care vor fi consecințele după decizia Ministerului Finanțelor de a emite valori mobiliare
de 13,5 miliarde de lei.
„Pe partea de cheltuieli, Guvernul va menține înghețate investițiile publice în
infrastructură, cu repercusiuni asupra competitivității economiei moldovenești pe termen lung,
iar pe partea de venituri, urmează creșterea poverii fiscale, fapt ce ar motiva creșterea evaziunii
fiscale. Se va menține blocajul asistenței financiare externe și vor crește costurile de deservire a
datoriei de stat”, punctează economiștii.
Potrivit estimărilor experților, poate apărea riscul de supra-îndatorare a statului. Chiar dacă
soldul datoriei interne nu se va majora semnificativ în anul curent, creșterea ratelor medii de
dobândă cu 1-2% o să ducă la o majorare a deservirii datoriei interne cu 150-200 de milioane de
lei și va ajunge până la un miliard.
„Costul deservirii datoriei interne anuale se poate dubla, după convertirea garanției
Guvernului pentru cele trei bănci în datorie de stat”, a explicat economistul Adrian Lupușor. Va
crește cu 25% și volumul de rambursare a datoriei de stat externe, care va însemna o presiune
enormă asupra bugetului.
 ”Poziția Ministerului Finanțelor este regretabilă. Hotărârea secretă de Guvern din
noiembrie 2014 este un abuz vădit. Nici într-un caz nu poate fi argumentată ca şi „grijă pentru
deponenţi”. S-au alimentat şi au făcut plinul mai multe entităţi, care, cu risc major în alte
condiţii, dar fiind sigure că vor fi recompensate din mijloace de urgenţă, au plasat fonduri în
băncile aflate în dificultate.
Stimaţi colegi de la Ministerul Finanțelor, nu admiteţi împovărarea cetăţeanului cu datorii pentru
furtul făcut de cei care au fost şi încă mai sunt la guvernare. Cetăţeanul n-are vină pentru
acţiunile altora. Nu vă lăsaţi folosiţi în baza unor decizii luate altădată în mare conflict cu norma
legală, cea constituţională şi bunul-simţ.
Stimaţi deputaţi, cei care încă mai aveţi drept să vă numiţi „aleşi”, contestaţi deciziile din toamna
2014. Veţi face un bine celor care v-au ales și copiilor lor, care vor decide, poate, să-și continue
viaţa aici, în R. Moldova. Opriţi dezmăţul! Încă se poate”, a decrat Veaceslav Negruță, fostul
ministru al Finanțelor.
În cazul în care actualul Parlament refuză, ca de obicei, să asculte de ce vrea poporul, se va
insista ca această petiție să servească drept temei legal și moral pentru Președintele Republicii
Moldova (probabil cel nou ales) să declanșeze un referendum prin care să consulte populația
vizavi de felul în care vrea ca miliardul furat să fie întors. În plus, imediat după desfășurarea
unor noi alegeri parlamentare, solicităm Parlamentului să anuleze neîntârziat această lege, să
localizeze și să aducă în vistieria țării miliardul furat, să ancheteze și să trimită pe banca
acuzaților toate persoanele implicate în provocarea dezastrului financiar și economic al
Republicii Moldova, inclusiv deputații votanți, contrar intereselor poporului, ai legii menționate.
Unii reprezentații a partidelor de dreapta vin cu unele ideei, cum ar fi: ”Soluționarea
problemei furtului miliardelor” prin:
- Insistarea asupra anchetei internaționale privind jaful bancar și spălarea miliardelor de
dolari;
- Contribuirea la recuperarea banilor și sancționarea hoților;
- Nederminarea prin toate mijloacele legale ca oamenii să întoarcă miliardele furate.
De cînd s-a aflat despre acest furt miraculos, mass media o avut nopții albe. Hoții au pus
creiri pe jar, dar… noi poporul am rămas săraci, de ne șuieră vîntul în buzunare.
Și acum mă tot întreb, la ce am ajuns noi? De fapt, noi în primul rînd suntem vinovați ceea
ce se întîmplă la noi în țară, noi suntem vinovați că avem așa economie slabă, putredă, bătrână și
neputincioasă. Noi suntem vinovații că s-a furat miliardul, probabil vă întrebați de ce tocmai
”noi”, pentru că noi i-am ales, i-am votat, i-am scos în fruntea poporului ca pe niște păduchi, că
ei să ne sugă tot sîngele din noi.
 Și așa suntem o țară agrară, mare economie la noi nu o fost și nu prea cred că în curînd o să
fie. La etapa actuală a dezvoltării umane este general acceptată axioma că o alternativă
economiei bazate pe cunoaştere nu există. Însă, nivelul cunoştinţelor şi ştiinţei în ţara noastră, ca
şi în toată lumea, constituie o reflecţie adecvată a propriei dezvoltări economice, sociale şi
culturale. Pentru ca ştiinţa şi cunoştinţele să se dezvolte, constituind baza viitoarei renaşteri a
ţării, se impune cererea lor din partea mediului economic şi de afaceri. Şi cum aceasta astăzi nu
prea există, în ajutor trebuie să vină statul.
Evoluţiile pozitive de pînă în prezent sînt fragmentare şi fragile. Remunerarea oamenilor
de ştiinţă rămîne a fi ruşinos de mică, în special, în rîndul tinerilor cercetători . Aceasta continuă
să fie bazată, în principal, pe vechimea ştiinţifică şi pedagogică, titluri academice şi grade, dar nu
pe rezultatele activităţii de cercetare. Instituţiile ştiinţifice de stat sunt împotmolite, totodată, într-
o masă diversă de rapoarte formale, mai ales financiare, care demult nu se mai utilizează în
lumea civilizată.
Din presă aflasem, că conform ultimele date statistice, după ce s-a produs ”șocul
moldovenesc”, zeci de mii de cetăţeni părăsesc Republica Moldova. În special, deosebit de mare
este exodul tinerilor şi persoanelor în cea mai productivă vîrstă. Cîştigurile lor din străinătate au
devenit baza „bunăstării” noastre relative. Doar în anul trecut, 2010, prin intermediul caselor de
schimb valutar, oficial, în economia ţării au ajuns aproape 1,9 miliarde dolari SUA, ceea ce
constituie echivalentul a circa 60 % din toată piaţa naţională de bunuri şi servicii. De notat în
context că, în anul 2011, fluxul de valută străină s-a majorat cu încă 25 %, Republica Moldova
duce criză și de resurse umane competente/calificate.
Avem o situaţie destul de interesantă, Republica Moldova era pe ritmuri bune de creştere,
dar dinamica pozitivă nu e generată de factori interni. Consumul, finanţat din remitenţe,
determină dinamica economică, iar Republica Moldova are în plan intern capacităţi reduse de a
genera o creştere calitativă. Actualul model, cu toate că permite statului să se dezvolte şi nu
implică eforturi sporite pentru menţinerea sa, reprezintă o provocare pe termen lung, pentru
economia naţională. Este improbabil ca această creştere a remitenţelor să poată fi menţinută pe
un termen lung. Odată cu absorbţia migranţilor de către ţările gazdă şi reunificarea peste hotare a
familiilor lor, volumul remitenţelor direcţionate spre Republica Moldova se va reduce mult.
Actualmente, orice tărăgănare în realizarea unor reforme profunde, liberale prin esenţă –
deoarece economia modernă este o economie liberală – va reţine pe mult timp Republica
Moldova în ultimul eşalon al dezvoltării. În acest context, se impune schimbarea ”modelului” de
funcţionare a economiei naţionale. Sursele ce ar putea asigura dezvoltarea economică durabilă
rămîn a fi investiţiile şi exportul. În acelaşi timp, remodelarea economiei naţionale impune
realizarea unor schimbări structurale profunde.
 Prognoze pesimiste de la Banca Mondială. În acest an, ne aşteaptă o sărăcie extremă şi
niciun semn de creştere economică. Este preţul pe care îl plătim pentru frauda din sistemul
bancar, declară experţii Băncii Mondiale, care şi-au prezentat prognoza economică pentru
Republica Moldova. Directorul pentru Moldova, Alex Kremer, susține că finanțarea străină,
inclusiv cea din partea FMI, va fi reluată doar atunci când va fi clar că furturi precum cel din
Banca de Economii nu se vor mai repeta.
Furtul miliardului, reducerea finanţărilor externe şi seceta din vara anului trecut sunt
principalii factori care duc la stagnarea economică a ţării şi la accentuarea sărăciei, spun experţii
de la Banca Mondială. Potrivit lor, remiterile de peste hotare vor rămâne la un nivel scăzut,
presiunile inflaţioniste vor persista, iar cel puţin pe termen scurt, piaţa muncii nu se va redresa.
Economiştii de la Banca Mondială consideră că sunt necesare eforturi majore pentru
restabilirea credibilităţii în sectorul bancar, combaterea corupţiei şi rezolvarea problemelor de
guvernare pentru a recăpăta încrederea investitorilor.
Pentru acest an Banca Mondială prognozează pentru Moldova o creştere economică de
doar 0.5 % iar abia în 2017, economia naţională va da semne de revigorare și va fi posibilă o
creștere de 4 %. Tot atunci se aşteaptă o reducere a sărăciei până la 37,5 procente, în condiţiile în
care acum, această problemă socială atinge 41 la sută din populaţie
Noi avem nevoie de un Lee Kuan Yew , cum o avut marele noroc Singapore. Lee a
transformat insa Singapore dintr-un stat aparent fara viitor intr-o putere economica. Lee Kuan
Yew a creat numeroase locuri de muncă, s-a ridicat foarte mult nivelul de trai și s-a pus în
practică un program la scară mare de construcție de locuințe. Infrastructura economică a țării a
fost dezvoltată, a fost oprită tensiunea interasială și s-a creat un sistem de apărare națională,
având la bază stagiul militar obligatoriu pentru fiecare locuitor de sex masculin.
La noi din păcate acest/această ”Lee”, încă nu s-a născut…
Mai este un om-președinte-erou în prezent, e preşedintele Nigeriei, Muhammadu Buhari,
ales în 2015 în mare măsură datorită jurământului său de a lupta împotriva corupţiei, a promis să
recupereze suma năucitoare de bani furată în special din sectorul petrolier. El a declarat că în
momentul în care a preluat mandatul visteria statului era practic goală. Aici se lucrează cu
adevărat și productive, autoritățile nigeriene au anunțat că urmează să mai întoarcă în bugetul
statului 321 de miliarde de dolari din banii care aparțit cetățenilor din Nigeria, care se află în
Elveția, Marea Britanie, SUA și Emeratele Arabe Unite.
Ca să rămânem la același limbaj al „europeniștilor”, fără să mai vorbim despre practicile
lor, ceea ce s-a întâmplat în Nigeria a fost posibil pentru că a existat „voința politică” de a pune
capăt jafului pe care în această țară, ca și la noi, l-au practicat funcționarii politici, în
complicitate cu oficialii guvernamentali și companiile de care se servesc sau pe care le
deservesc. De abia acestea sunt „bunele practici” ale „europeniștilor” noștri…
Vocea poporului spune că: „Moldovenii sunt proşti. Ei niciodată nu şi-au pus mintea în
mişcare. Ei au fost, în primul rând, aşa ca să fie conduşi de cineva, nu se pot guverna.” ” „Nu că
trebuie vină cineva din afara ţării, dar, în primul rând, să-şi pună mintea în mişcare, să uite
problemele, greşelile, prostiile din urmă, ce măgari şi idioţi au ales. Și acum să ia un om cu
studii, care ştie ce înseamnă sapă, ştie ce înseamnă sărăcie, ştie ce înseamnă cum trăieşte lumea
împrejur. Iată aşa oameni, care ştiu într-adevăr omului ce-i trebuie, oameni simpli, dar capul să
fie olecuţă dezvoltat.”
Poporul cred că cel mai bine o să ne descrie economia națională, Moldova rămâne o țară
săracă, având oameni harnici și pământ bogat.
E corupție pentru că nu stă legea în capul mesei. Dacă la noi ar sta legea în capul mesei,
aşa cum este în Statele Unite ale Americii, aşa cum e în Germania, în Franţa... Dacă la noi ar fi
respectată legea şi cei vinovaţi de furtul miliardului nu ar arunca mingea dintr-o parte în alta...
Oameni buni, ca să întoarcem miliardul, facem cum a făcut Lăpuşneanu, îi chemăm pe toţi cei
bogaţi într-o seară, nu le tăiem capetele, dar îi rugăm frumos să întoarcă miliardul de bună voie,
că toţi au luat. Noi, cei din ţară, cât vom trăi, va trebui să întoarcem împrumutrile pe care le-au
luat ei din toate fondurile internaţionale.
Nu știu dacă o mai rămas ceva întreg, neprevatizat de oligarhia noastră.

Închei, totuşi, acest articol în spiritul optimismului care mă caracterizează. Soluţii de ieşire
din criză au fost şi mai sunt încă, improtant e să ne unificăm forţele şi să ne pătrundem de
importanţa şi iminenţa reformelor, care, realizate inteligent şi cu bună credinţă, ne-ar schimba
viaţa în bine şi ne-ar ajuta să înaintăm efectiv pe calea aderării la Uniunea Europeană.
În pofida faptului că Republica Moldova se confruntă cu multe probleme dificile, care,
iată, eclipseaza oarecum şi prezenta aniversare, statul nostru se mişcă, totuşi, înainte. Ne-am dori
cu toţii ca această mişcare pe calea progresului, a bunăstrării să fie mai rapidă, mai energică şi
mai hotărîtă, fără zig-zaguri care ne-ar arunca înapoi, iar pentru aceasta avem nevoie de două
elemente-cheie: voinţă politică şi mobilizarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în jurul
Ideii Naţionale de aderare la Uniunea Europeană.
Să nu fim indiferenți, să ne alegem un președinte, care să ne reprezinte poporul, care să
ridice în slăvi economia națională.
Hai, Moldova că se poate!
 BIBLIOGRAFIE

1. Costandachi G. Moldova pradă a economiei subterane şi evaziunilor fiscale.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Chişinău, 2012.
2. http://jurnaltv.md/ro/news/2016/4/7/saracie-extrema-dupa-jaful-secolului-
10205806/
3. http://www.ziarulnational.md/economistii-fac-calcule-cati-bani-vor-intoarce-
cetatenii-din-miliardul-furat-in-urmatorii-trei-ani-va-fi-critic/
4. http://independent.md/reactie-din-partea-aparatului-presedintelui-despre-
promulgarea-legilor-prin-care-cetatenii-sunt-obligati-sa-restituie-miliardele-furate/
#.WBpPWy2LTIU
5. http://unimedia.info/stiri/doc-conditiile-puse-de-pppda-maiei-sandu-solutionarea-
problemei-furtului-miliardelor-121377.html
6. http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv-special/detectivii-sunt-pe-urmele-miliardului-
de-dolari-disparut-din-moldova-in-raportul-secret-apare-si-un-fost-presedinte.html
7. http://www.mold-street.com/?go=news&n=5084