Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR.

II

STUDENT: MINCIUNESCU ROXANA- ADRIANA FINANTE- BANCI, AN II, GR. II PROF. COORDONATOR: PROF. VIOLETA DRAGOI DISCIPLINA : MONEDA SI CREDIT

- 2012 -

Page 1 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

INTRODUCERE

CAP. I MOMENTE IMPORTANTE IN EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR IN ROMANIA DUPA ANUL 1989

CAP. II SISTEMUL MONETAR IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA SI DE INTEGRARE EUROPEANA A ROMANIEI ( 1990- 2007)

2.1 STRATEGIA DE TINTIRE DIRECTA A INFLATIEI; 2.2 SCHIMBAREA INSEMNELOR MONETARE DUPA 1989; 2.3 NOILE INSEMNE ALE MONEDEI NATIONALE PANA LA TRECEREA LA MONEDA EURO; 2.4 BANCA NATIONALA SI STABILIZAREA MONETARA DIN 1929;

CAP. III PERIOADA 1989 PREZENT


3.1 MUTATII SI PROVOCARI ASUPRA ACTIVITATII BANCII NATIONALE A ROMANIEI IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA ; 3.2 BANCA NATIONALA SI INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA; 3.3 BNR IN ETAPA POST- ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA.

CAP. IV STUDIU DE CAZ : POLITICA MONETAR SI CONTROLUL INFLAIEI


4.1 CURSUL DE SCHIMB


4.2 NIVELUL DOBANZILOR

Page 2 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Sistemul monetar detine un rol important in cadrul sectorului financiar, in buna functionare a unitatilor economice si a economiei in ansamblu, astfel ca de-a lungul timpului a constituit o preocupare permanenta creearea unui sistem monetar functional si totodata a unui sistem bancar, capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii, care sa satisfaca exigentele tuturor potentialilior clienti, de la aparitia primelor manifestari bancare pana in prezent. Am studiat aceasta tema in urma impactului pe care sistemul bancar il are in intreaga economie si tinand cont de faptul ca o economie de piata nu poate functiona fara banci profitabile si bine consolidate. Odata cu dezvolatarea economiei si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania, sistemul monetar a cunoscut o dezvoltare exponentiala. In contextul provocrilor impuse de globalizare, procesul integrrii europene care este echivalent cu procesul de dezvoltare a Romniei, nu poate fi realizat fr existena unui sistem monetar performant, care s fac fa concurenei acerbe dintre rile lumii. Factorii determinani ai economiei romneti tranziie, integrare, globalizare ofer oportuniti importante pentru creterea performanelor economico financiare, realizarea de profituri suplimentare, dar i riscuri majore. Actualitatea lucrrii de fa rezid n necesitatea crerii unui sistem de analiz monetara care s furnizeze informaii, argumente dar i soluii necesare pentru a evita declanarea anumitor fenomene care s duc la vulnerabilitatea sistemului monetar. OBIECTIVUL GENERAL AL LUCRARII :

Page 3 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II Obiectul lucrarii de fata l constituie crearea unui sistem de analiz monetar, bazat pe obinerea performanelor n condiiile supravegherii i inerii sub control a riscurilor monetare, n special a asigurrii permanente a unei lichiditi adecvate, att n condiiile unei economii echilibrate, precum i a unei economii n condiii de criz.

In contextul reformei sistemului financiar bancar, demarata dupa anul 1989, retin atentia coordonatele procesului de macro-stabilizare : reducerea ratei inflatiei, stoparea demonetizarii economiei si a procesului de dolarizare, imbunatatirea nivelului de rezerve internationale in cadrul sistemului bancar, liberalizarea cursului de schimb. Cel mai important domeniu care a fost supus procesului de reforma si restructurare il reprezinta sistemul bancar. De asemenea, ca autoritate monetara, Banca Nationala a Romaniei care formuleaza si conduce obiectivele politicii monetare, urmarind stabilitatea monedei nationale , a parcurs momente importante , cu efecte asupra functionarii sistemului monetar national. In acest sens se remarca: 1991, mai :promulgarea legilor bancare: legea nr. 33/1991,cu privire la activitatea bancara si legea nr. 34/1991 cu privire la statutul BNR.

1991, noiembrie:se declara convertibilitatea limitata a leului. Cursul de schimb incepe sa

se stabileasca zilnic de catre BNR.

1993, iunie :Trezoreria Statului isi deschid cont la Banca Centrala.

1994,aprilie:Banca Nationala adopta Lega cu privire la cambia si normele referitoare la

cec, billet la ordin si ordin de plata.


Page 4 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

1998 martie iunie:instituirea unui nou cadru legal, prin adoptarea urmatoarelor

legi:legea bancara 58/1998, lega nr 101/1998 privind statutul BNR, lega 83/1998 a Falimentului Bancar

2000, se introduce noul regulament privind operatiunile pe piata monetara realizata de

catre BNR, precum facilitatile de creditare si depozit ale bancilor din cadrul sistemului bancar;

2003, martie:adoptarea monedei Euro ca moneda de referinta in stabilirea cursului de schimb al leului.

2007, Romania se integreaza in zona Euro;

2015 se extimeaza ca moneda euro va devenii moneda nationala pt Romania.

2.1 STRATEGIA DE TINTIRE DIRECTA A INFLATIEI

Page 5 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

Schimbarile economice din perioada de tranzitie a economiei la economia de piata au fost precedate de transformarile politice incepute in decembrie 1989, care au intarit sensibil drepturile de proprietate, au deschis larg debuseele economice, si au ameliorat stimulentele populatiei pentru investitii de capital si de munca in acticitati productive. In planul monedei, principalele dificulti din perioada de tranziie a Romniei la economia de pia au fost inflaia i asigurarea stabilitii sistemului financiar-bancar, n condiiile intrrii n incapacitate de plat a unor bnci i fonduri mutuale Inflaia galopant din anii 1990, care a ajuns i la trei cifre, a nceput din anul 1998 s fie redus treptat prin politica monetar, dar abea n anul 2005 rata inflaiei a sczut la o cifr, sub 10%. n acelai an, Banca Naional a adoptat Strategia de intire direct a inflaiei, cu rezultate evident pozitive.

Rata inflatiei in Romania in perioada 2000-2008 % fata deanul anterior

Sursa : Institutul National de Statistica, Banca Nationala a Romaniei

2.2 SCHIMBAREA INSEMNELOR MONETARE DUPA 1989


Page 6 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

Schimbarea regimului politic n Romnia ca urmare a Revoluiei din Decembrie 1989 a determinat schimbarea nsemnelor monetare ale rii. n aprilie 1991, Banca Naional a lansat prima emisiune postrevoluionara de bancnote, dedicat lui Constantin Brncui. n anii urmtori, pn n anul 2005, Banca Naional a continuat s emit bancnote pe care au fost figurate personaliti ale culturii romne. n anul 1999, Banca Naional a pus n circulaie, pentru prima oar, o bancnot din polimer (2 000 lei), ce reprezint vrful tehnologiei de fabricaie a biletelor de banc, cu mai multe avantaje fa de suportul tradiional de hrtie: ncorporeaz elemente de siguran suplimentare, este mai durabil, mai uor de procesat pe mainile automate i se poate recicla ntr-o varietate de produse din plastic. n anii urmtori, emisiunile de bancnote de hrtie au fost nlocuite progresiv, astfel nct, odat cu denominarea leului din anul 2005, ntreaga cantitate de bancnote a fost fabricat din polimer.

2.3 NOILE INSEMNE ALE MONEDEI NATIONALE PANA LA TRECEREA LA MONEDA EURO

Toate bancnotele sunt imprimate pe polimer, avnd grafica i culoarea dominant asemntoare cu cea a vechilor bancnote. Dimensiunile noilor bancnote sunt identice cu cele ale bancnotelor euro. Monedele metalice au aceeai compoziie ca monedele euro, ns au dimensiuni i greuti diferite de acestea. Leul reprezint unitatea monetar a Romniei, avnd ca subdiviziune banul (1 leu= 100 bani). Bancnote si monede in circulatie : Bancnota de 1 leu pe suport polimer este similar cu cea de 5 i prezint elemente de siguran

Bancnota de 10 lei, emisiunea 2008 este similar cu cea de 20

Page 7 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

Bancnota de 100 lei cu imprimare n relief este similar cu cea de 100

Bancnota de 500 lei este similar cu cea de 200

Moneda de 1 ban

2.4 BANCA NATIONALA SI STABILIZAREA MONETARA DIN 1929 n intervalul 1920 1929, devalorizarea leului a fost mascat prin scderea general a preurilor, dar aceasta nu a putut mpiedica deprecierea cursului monedei romneti. Meninerea cu orice pre a cursului de schimb al leului la un nivel conjunctural, evident nesustenabil pe termen mediu i lung, a epuizat, mai ales n prima parte a anului 1928, rezervele valutare ale Bncii Naionale. n acest context, legea stabilizrii devenea imperios necesar. Referitor la stabilizarea monetar din anul 1929, Virgil Madgearu aprecia c: .. stabilizarea leului apare ca un pas forat, deoarece ea n-a urmat unei epoci de prestabilizare, n care s se fi pus bazele reale ale unei stabilizri de fapt, astfel nct s fi fost numai
Page 8 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II consacrarea legal a unei situaiuni reale [Vasile Malinschi, 1975, Profesorul Virgil Madgearu (1887-1940), Bucureti, Editura Academiei, p.72] Amnarea stabilizrii nu era ns posibil, n favoarea ei pronunndu-se deschis majoritatea covritoare a opiniei publice romneti. Noua lege monetar din 7 februarie 1929 stabilea redobndirea convertibilitii leului (1 leu = 10 mg aur 900 la mie) oblignd BNR s asigure, n proproie de 35%, acoperirea angajamentelor sale la vedere n aur sau n valute aur. Capitalul bncii cretea la 600 milioane lei, participarea statului reducndu-se la 10%. Aplicarea programului de stabilizare era supravegheat de un consilier tehnic strin, acreditat pe lng conducerea Bncii Naionale a Romniei, resursele financiare fiind obinute de statul romn prin intermediul mprumutului de Stabilizare 7%. Condiiile n care a fost contractat mprumutul extern necesar nfptuirii stabilizrii au fost defavorabile statului romn, dat fiind conjunctura n care se afla piaa internaional de capital [http://www.bnro.ro/1919---1939--1055.aspx ].

Meninerea convertibilitii s-a realizat n anii urmtori prin contractarea mai multor credite strine, printre care i mprumutul de Dezvoltare din 1931.

n perioada de dup 1989, Banca Naional a Romniei a fost supus unui amplu i complex proces de transformare, manifestat n principal sub aciunea a trei factori: reorganizarea bncii centrale prin tranziia de la sistemul de tip monobanc, centralizat, la modelul de banc central specific economiei de pia; adoptarea acquis-ului comunitar i eforturile de ndeplinire a criteriilor de convergen nominal i real, n perspectiva integrrii rii noastre n Uniunea European i, ulterior, adoptarea monedei unice; adaptarea funcionrii BNR la unele cerine i acorduri adoptate la nivel internaional. 3.1 Mutaii i provocri asupra activitii Bncii Naionale a Romniei n perioada de tranziie la economia de pia Dup nlturarea regimului comunist, procesul de tranziie la economia de pia a presupus i ample transformri la nivel instituional. Reforma bancar a nceput n Romnia n decembrie 1990, cnd a fost introdus structura bancar pe dou niveluri, specifice economiei
Page 9 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II de pia: banca central i bncile comerciale. n procesul de organizare a sistemului bancar de tip occidental, Banca Naional a Romniei i-a asumat funciile tradiionale ale unei bnci centrale, iar operaiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei bnci comerciale nou nfiinate (Banca Comercial Romn). Potrivit statutului su, Banca Naional a Romniei a dobndit un grad mare de independen, ea rspunznd numai n faa organului legislativ al rii. Legea privind activitatea bancar a prevzut modificri substaniale ale statutului bncilor comerciale din Romnia, a ncurajat dezvoltarea bncilor cu capital privat i a permis intrarea liber pe piaa autohton a instituiilor financiare strine. Bncile au fost autorizate s opereze n calitate de bnci comerciale de tip universal, putnd efectua o gam larg de operaiuni bancare pe ntreg teritoriul rii, n condiiile respectrii normelor prudeniale, emise de banca central, n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar. De atunci i pn n prezent, datorit necesitii adaptrii la noile mprejurri, legile privind reglementarea activitii BNR au fost reactualizate de mai multe ori (n 1998 i 2004). Prin noua lege bancar, din anul 1998, era consolidat autoritatea Bncii Naionale a Romniei n sensul creterii capacitii sale de supraveghere prudenial, al crei principal obiectiv l constituia protecia deponenilor din ntregul sistem bancar. Evoluia legislaiei care reglementeaz BNR a cunoscut, n perioada 1991-2004, trecerea de la organul administrativ de stat, subordonat Guvernului, la instituia public independent, care se identific a fi banca central a statului romn. Aceast instituie, creat dup model european, este pregtit pentru integrarea n Uniunea European i n Sistemul European al Bncilor Centrale (SBCE). Ultimul act normativ n materie, Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei, a consfinit n dispoziiile sale independena funcional, instituional i financiar a bncii centrale a Romniei, transformnd-o ntr-o instituie compatibil cu celelalte bnci centrale aparinnd SBCE. Printre principalele dificulti cu care s-a confruntat BNR, n decursul perioadei de tranziie, sau numrat inflaia i asigurarea stabilitii sistemului financiar-bancar, n condiiile intrrii n incapacitate de plat a unor bnci i fonduri mutuale. Strategia de politic monetar a BNR, adoptat n 2005, o reprezint intirea direct a inflaiei.

3.2 Banca Naional i integrarea n Uniunea European Procesul de integrare n Uniunea European a reprezentat un element stimulator suplimentar n accelerarea reformelor, criteriile de convergen nominal i real devenind repere importante
Page 10 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II n eforturile de amplificare a gradului de funcionalitate a economiei romneti. Prioritile i obiectivele fixate n concordan cu inteniile rii noastre de a se integra n Uniunea European au fost abordate n Programul Naional de Aderare a Romniei la Uniunea European (PNAR). Acesta prevedeau reducerea inflaiei, asigurarea unei poziii externe sustenabile, meninerea sub control a deficitului bugetar, mbuntirea stabilitii sistemului bancar i reforma acestuia. De asemenea, unul dintre factorii principali care au determinat actualizarea repetat a legislaiei bancare romneti a fost necesitatea adoptrii acquis-ului comunitar. Statutul BNR,din iunie 2004, a contribuit la armonizarea legislaiei romneti cu cea european. Noutile aduse au avut n vedere n primul rnd ntrirea independenei bncii centrale, asigurarea stabilitii preurilor ca obiectiv fundamental, interzicerea finanrii directe a instituiilor publice de ctre banca central, armonizarea procedurilor i instrumentelor BNR cu cele ale Bncii Central Europene. ntrirea independenei BNR constituie o premiz a ndeplinirii criteriilor de convergen nominal de natur monetar, stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Reforma BNR a impus i unele msuri de mbuntire a mediului bancar romnesc. n acest sens, BNR a avut n vedere adoptarea unor reglementri referitoare la limita minim a capitalului social i a fondurilor proprii; cunoaterea clientelei; clasificarea creditelor i a plasamentelor. Tot n direcia consolidrii sistemului bancar romnesc, BNR a avut i are drept preocupri, sub aspect legislativ, urmtoarele direcii: extinderea legislaiei privind falimentul asupra tuturor instituiilor de credit, dezvoltarea schemei de garantare a depozitelor bancare, supravegherea pe baz consolidat i pregtirea implementrii cerinelor acordului Basel II. Pe lng msurile adoptate pentru ntrirea stabilitii financiare, BNR a contribuit i la mbuntirea infrastructurii prin introducerea IBAN, denominarea monedei naionale i operaionalizarea Sistemului Electronic de Pli (SEP). Acestea au condus la scurtarea timpului de efectuare a tranzaciilor, extinderea perioadei de transmitere a instrumentelor de plat, comprimarea decalajului dintre transferul interbancar i cel intra-bancar, introducerea de produse noi pe piaa bancar romneasc. Drept urmare, s-au creat premisele favorabile conectivitii sistemului naional de pli cu cel european. 3.3 BNR n etapa post-aderare la Uniunea European ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, Banca Naional a fost integrat n Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC), iar Consiliul de administraie a decis demararea procesului de modificare a legii 312/2004, n vederea adoptrii monedei euro. n planul stabilitii sistemului bancar romnesc, banca central a ntreprins o serie de msuri ce au mbuntit indicatorii de prudenialitate. Introducerea prevederilor acordului Basel II, privind adecvarea capitalului instituiilor de credit, implic transformri viitoare profunde n
Page 11 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II sistemul bancar autohton, banca central urmnd s ndeplineasc un rol decisiv n gestionarea acestui proces. Politicile BNR sunt focalizate pe nscrierea Romniei pe traiectoria adoptrii euro n 2014. Pe termen mediu, este avut n vedere nu numai reluarea dezinflaiei i aducerea creterii preurilor n apropierea standardelor europene, dar i atenuarea dezechilibrelor cu precdere scderea treptat a deficitului extern pentru a da durabilitate procesului de reducere a inflaiei. Intrarea, la 1 ianuarie 2012, n mecanismul ratelor de schimb ERM-II i parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani n interiorul acestui mecanism este condiionat de necesitatea nfptuirii unor reforme adecvate pn n 2012. n opinia guvernatorului Mugur Isrescu: ...principalul reper de urmat pentru depirea crizei economico-financiare n ara noastr, l constituie tocmai programul de adoptare a euro, fiind necesar ca Romnia s menin calendarul anunat anterior. [Mugur Isrescu, Probleme ale convergenei reale n drumul spre euro, n Sesiunea Strategia de adoptare a euro i criza financiar mondial, Academia Romn, 2009].

Page 12 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

CAP IV. POLITICA MONETAR SI CONTROLUL INFLAIEI


n Romnia, controlul inflatiei prin intermediul masei monetare este complicat de fenomenul de demonetizare acuta a economiei, care s-a produs n anii 1990 - 1993. n acea perioada, datorita practicarii unor dobnzi negative n termeni reali si datorita prabusirii productiei, a avut loc o scadere dramatica a cererii de bani, manifestata prin cresterea vitezei de rotatie a banilor pna la 8,6 rot./an n noiembrie 1993. Cu alte cuvinte, datorita nencrederii populatiei n moneda nationala, aceasta ajunsese sa acopere mai putin de 12% din PIB, n timp ce, n nici una din tarile central-europene, acest raport nu scazuse sub 30%. Instrumentul monetar cel mai important pentru stoparea inflatiei este masa monetara si controlul acesteia. De aceea, interventiile pentru majorarea lichiditatii n circuitele economice trebuie realizate cu multa prudenta. Deteriorarea (n sensul cresterii) vitezei banilor si evolutia negativa a productiei (n sensul scaderii) pot nsa diminua sau chiar compromite capacitatea politicii monetare de a controla inflatia. Politica monetara trebuie sa aiba n vedere n ce maniera controlul sau reducerea cantitatii de bani din circulatie afecteaza viteza de rotatie a banilor si mai ales productia si oferta de bunuri pe piata. 4.1 CURSUL DE SCHIMB Relatia dintre cursul de schimb si rata inflatiei este unul dintre cele mai controversate subiecte economice n Romnia. Adeptii mentinerii unui curs fix blameaza devalorizarea leului ca fiind cauza majora a inflatiei n tara noastra, n realitate nsa, cifrele ofera foarte putin suport acestei idei. n primul rnd, relatia dintre cursul de schimb valutar si rata inflatiei este biunivoca, cele doua variabile influentndu-se reciproc. Cum pana n luna mai 1993 procesul de liberalizare a preturilor a avut un caracter administrat, se distinge cu greu o relatie de cauzalitate puternica
Page 13 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II dinspre cursul de schimb nspre inflatie. Mult mai veridica pare cealalta alternativa a ajustarilor la care a fost obligat cursul de schimb ca urmare a modificarilor preturilor din economie, n conditiile n care rezervele valutare erau cu totul insuficiente. n al doilea rnd, cursul de schimb real nu s-a situat, la nceputul reformei, la un nivel de echilibru (care sa egalizeze exportul cu importul). Este bine cunoscut faptul ca n perioada 1983 - 1989 excedentele contului curent al balantei de plati se obtineau prin mijloace pur administrative, n care nivelul cursului (14 lei/dolar) nu joaca, practic, nici un rol, cursul de schimb de echilibru situndu-se n anul 1990, dupa unele calcule, la circa 33 - 25 lei/dolar. Astfel, cursul de schimb al leului a fost din start puternic supraapreciat, iar devalorizarile si deprecierile ulterioare au intervenit fie prea trziu, fie ntr-o proportie insuficienta pentru a corecta acest dezechilibru initial. Fapt este ca echilibrul cursului real a fost atins din nou abia n martie - aprilie 1994, la un nivel de circa 1.650 lei/dolar, care a echilibrat contul curent al balantei de plati timp de cteva luni. n ntreaga perioada, cu foarte putine momente de exceptie, obiectivul urmarit a fost utilizarea cursului valutar drept ancora inflationista. 4.2 NIVELUL DOBANZILOR Succesele majore ale anului 1994, privind reducerea dramatica a ratei inflatiei, recapatarea ncrederii publicului n moneda nationala, reluarea pe baze sanatoase a procesului de remonetizare a economiei sunt legate nemijlocit de politica unor dobnzi puternic pozitive. Dobnzile real-pozitive au un rol important n economia de piata, mentinnd-o ntr-o permanenta stare de veghe, semnaliznd permanent, n fond, caracterul limitat al resurselor. Fiind un fenomen foarte complex, dobnda trebuie privita concomitent din mai multe unghiuri de vedere: al deponentilor, al bancilor comerciale, al solicitantilor de credite si al economiei n ansamblu. Din punctul de vedere al deponentilor, este evident ca dobnda nu se formeaza numai functie de inflatia anticipata. n calculele lor, deponentii includ costul de oportunitate al renuntarii la valuta, care este direct proportional cu deprecierea asteptata. Este evident ca la o depreciere asteptata a monedei nationale, publicul va renunta la valuta doar daca depozitele n lei i vor oferi o rata a dobnzii care sa-i compenseze nu numai aceasta depreciere, ci si dobnda calculata la depozitele n valuta. Totodata, n momentul n care cursul de schimb practicat pe piata interbancara este perceput de public ca fiind supraevaluat, anticipatiile deprecierii cresc, facnd obligatorie o rata mai nalta a dobnzii pentru a le contracara. Din punctul de vedere al bancilor comerciale, ratele nalte n termeni reali ale dobnzilor au avut un anumit efect pozitiv. Pe de o parte, scaznd inflatia, capitalul bancilor nu s-a mai depreciat sub presiunea acesteia. n plus, acceptarea de catre public a practicarii de dobnzi pozitive n conditiile unei inflatii nca nalte a dus la oprirea procesului de decapitalizare accentuata a bancilor. Pe de alta parte, este de semnalizat ca marjele nalte ale dobnzilor stimuleaza fenomenul selectiei adverse, debitorii cei mai buni fiind nevoiti sa suporte, prin costurile mai mari, lipsa de neperformanta a debitorilor rau-platnici. Din punctul de vedere al solicitantilor de credit, cresterea dobnzilor face pe orice potential solicitant de credit sa reconsidere celelalte alternative de finantare: din profitul propriu, prin
Page 14 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II arierate fata de alte firme sau prin arierate fata de buget. Exista un numar limitat de firme mari care au recurs la cresterea arieratelor ca raspuns la politica de nasprire a dobnzilor. Nici chiar firmele mari nu-si pot permite sa sfideze la infinit obligatiile pe care le au fata de furnizori si fata de buget, fiind nevoite sa nceapa procesul de restructurare. Nu este deloc ntmplator faptul ca cei mai mari 150 de datornici din economia romneasca au fost pusi sub supravegherea Agentiei Romne de Restructurare, fapt care, dupa cum se pare, a nceput sa aduca rezultate pozitive. Chiar daca vor ramne dependente de subventiile bugetare, o serie de firme rau-platnice vor fi subventionate n mod transparent, pe seama sectorului bancar. Astfel, se pune un zid de protectie ntre partile mai putin viabile din economia reala, pe de o parte si sectorul bancar, pe de alta parte. Din punctul de vedere al economiei n ansamblu, efectul general al politicii de dobnzi a Bancii Nationale poate fi apreciat drept favorabil: n primul rnd, s-a reusit remonetizarea economiei. La sfrsitul anului 1993, masa monetara reprezenta numai 13,8% din PIB ceea ce corespundea unei viteze de rotatie a banilor de 7,25; la sfrsitul anului 1995 masa monetara reprezenta 18% din PIB, ceea ce corespundea unei viteze de rotatie de 5,5.

TABEL I. Evolutia PIB, masei monetare si vitezei de rotatie

Anul monetara (medie) UM 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 mld. Lei

Masa PIB

mld. lei 857,9 2203,9 6029,2 20035,7 49773,2 72135,5 108390,9 249750,2 338670,0

Ponderea masei monetare PIB % 55,71 27,38 20,06 13,79 13,36 18,17 20,49 18,06 20,7

Viteza de rotatie (medie) n nr. rotatii 1,79 3,65 4,98 7,25 7,48 5,50 4,90 5,55 4,82

478,0 603,5 1209,6 2764,4 6652,2 13107,7 22219,5 45116,1 70212,3

Page 15 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

n al doilea rnd, s-a putut realiza o crestere a nivelului real al creditelor acordate agentilor economici, fara ca aceasta sa reprezinte o presiune inflationista suplimentara. Fata de sfrsitul anului 1993, creditele acordate agentilor economici au fost mai mari cu 204% la sfrsitul anului 1995. Aceasta crestere devanseaza substantial evolutia din aceeasi perioada a preturilor din economie, ceea ce explica ntr-o anumita masura reluarea cresterii economice viguroase. TABEL II. Creditul intern

Anii

Credit intern mld. Lei

Ponderea cresterii creditului sfrsitul anterior %

Indicele pretului fata de sfrsitul anului anterior %

cresterii fata de anului

199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8

674,6 1255,1 2640,2 5523,7 12350,8 22493,2 40959,3 62584,7 86 110 109 123 82 82 52,7 299,2 395,5 161,7 127,8 156,9 251,4 140,6

Page 16 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II n al treilea rnd, analiza datelor la nivel macroeconomic arata mbunatatirea comportamentului agentilor economici. Astfel, daca n 1993 ponderea stocurilor n PIB reprezenta 11%, n conditiile n care cresterea economica fusese abia 1%, n 1994 cresterea stocurilor reprezenta 7% din PIB, iar n 1995 numai 4% din PIB. n 1995, pentru prima data dupa 1989, cresterea stocurilor a fost inferioara cresterii productiei.Deci resursele din economie nu au mai fost imobilizate n formarea de stocuri, ci au fost utilizate mai eficient pentru reluarea ciclului de productie.

TABEL III.

Ponderea stocurilor in PIB

Anul

Stocuri mld. lei

PIB mld. lei 857,9 2203,9 6029,2 20035,7 49773,2 72135,5 108390,9 249750,2

Ponderea stocurilor n PIB % 10,5 13,6 12,2 11,1 4,5 2,9 1,6 2,3

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

89,7 301,1 736,7 2212,2 2252,6 2085,1 1694,8 5800

Sursa: Banca Nationala a Romniei, Rapoarte anuale 1991-1995, Raport anual 1997 Dar acest lucru nu nseamna ca dobnzile pot creste indefinit. Dincolo de un anumit nivel, efectele negative ncep sa se faca simtite si chiar se pot rasfrnge asupra celor pozitive. Astfel, n primul rnd, apare tot mai pregnant riscul selectiei adverse: potentialii debitori solvabili se abtin sa contracteze noi credite, care ajung sa fie directionate spre debitori cu o situatie precara. n aceste conditii, resursele reale sunt irosite n domenii neprofitabile. n al doilea rnd, sunt stimulate actiunile speculative pe piata valutara, care tinde sa profite de pe urma diferentialului de dobnda. Este posibil sa se produca, prin mecanisme ale pietei, o
Page 17 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II supraapreciere nesustenabila a monedei nationale. Acest lucru nu s-a ntmplat la noi, n parte pentru ca bancile au trecut la acordarea de credite direct n valuta si au favorizat indirect, pe importatori. Politica de dobnzi a Bancii Nationale a tinut cont de particularitatile economiei romnesti si a fost astfel conceputa nct sa nu ramna numai cu caracter teoretic. Astfel creditele de refinantare acordate de BNR au fost purtatoare ale unor dobnzi diferentiate. Rata de referinta a Bancii Nationale, cea practicata pentru creditele structurale, a ramas la 70% n 1994, ceea ce a reprezentat cu putin peste rata inflatiei nregistrate n acel an. La nivelul ratei de referinta au fost acordate credite pentru sprijinirea sectoarelor considerate de Guvern esentiale pentru politica sa economica generala. O realitate asociata cu asteptarile inflationiste o constituie, n prezent, nivelul dobnzilor din economie, aflate sensibil peste cota prognozata oficial a inflatiei. Aceasta situatie reflecta faptul ca publicul (agentii economici, dar si populatia) percepe inflatia viitoare la niveluri mai mari dect cea proiectata si determina autoritatea monetara la maxima prudenta n reducerea dobnzilor. O scadere brusca a acestora sub nivelul real - pozitiv dorit de public, ar antrena consecinte deosebit de nefavorabile: (re)dolarizarea, scaderea ncrederii n moneda nationala (si a cererii de bani), cresterea stocurilor de materii prime. Un rol esential n combaterea acestor tensiuni l poate avea cresterea ncrederii induse de autoritati, coordonarea politicilor macroeconomice si o transparenta sporita n privinta mix-ului de politici folosit.

Unul din obiectivele esentiale ale politicii economice este, n cazul majoritatii statelor contemporane, combaterea sau macar limitarea inflatiei. Fenomenul inflationist e considerat un semn al unui dezechilibru n economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlarii inflatiei si evitarii procesului inflationist. Experienta mondiala ca si ntregul spectru al teoriei economice releva ca o crestere economica de durata si sanatoasa nu se poate realiza dect ntrun mediu neinflationist. Politica monetara si instrumentele acesteia au evoluat n functie de conditiile istorice din fiecare perioada dar obiectivul sau central a ramas n continuare stabilitatea preturilor. Echilibrul monetar reprezinta un proces care implica actionarea mai
Page 18 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II multor prghii economice si monetare n asa fel nct n final sa duca la realizarea echilibrului ntre masa monetara si oferta de bunuri si servicii, ntre cererea solvabila si capacitatea economiei de a asigura stabilitatea relativa a preturilor. Pentru ilustrarea stabilitatii monetare este analizata experienta Romniei n perioada consecutiva Revolutiei din Decembrie 1989. Evenimentele care au fost determinate la nceputul tranzitiei de la economia centralizata, totalitara la economia de piata au provocat un dezechilibru monetar major asa cum s-a ntmplat si cu celelalte state din Europa Centrala si de Est, care au pornit pe acelasi drum. Dar si n anii premergatori lui 1989 dezechilibre grave

si profunde ncepuse sa se manifeste alaturi de declinul economic iar inflatia luase forma cea mai periculoasa, cea reprimata, manifestata prin penurie generalizata de marfuri si economisire fortata. ara noastra s-a confruntat cu un proces inflationist de durata si amploare mai ridicata dect majoritatea celorlalte tari n tranzitie ca urmare a unor multitudini de cauze: sistemul rigid de preturi mostenit de la vechiul regim, preturile controlate administrativ, dezechilibre majore ale sectorului real al economiei, socurile externe care au determinat autoritatile sa opteze pentru

liberalizarea prudenta si graduala a preturilor. Prudenta initiala a avut solide ratiuni de ordin politic si social si s-a dovedit o masura acceptabila pe termen scurt dar tot mai greu de suportat pe termen mediu. ncercarea de a trata efectele si nu cauzele fenomenelor, nu a facut dect sa amplifice presiunile inflationiste si sa majoreze costul masurilor inflationiste. Inflatia atinsa n 1993 (256,1%) a determinat Banca Nationala a Romniei sa treaca la o politica antiinflationista care, asa cum s-a vazut mai trziu a dus la stabilitatea relativa a leului, parte componenta a procesului de reforma initiata de tara noastra. Se poate aprecia ca stapnirea inflatiei si reducerea ei la niveluri comparabile cu cele nregistrate n tarile cu economie de piata matura reprezinta nu numai un obiectiv - cheie, dar si o unitate de masura a performantelor politicii economice a autoritatilor romne.

Page 19 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

BASNO, CEZAR, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL : Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 1997, capitolul 14;

ISRESCU, MUGUR: Inflatia si echilibrele fundamentale ale economiei romnesti, Caiete de studii ale BNR, Nr. 3, Iunie 1996;

* * * BANCA NAIONAL A ROMNIEI : Caiete de studii 1/1995, Autor: Prof. dr. Silviu Cerna - "Inflatia (Repere pentru o sinteza)";

World Economic Outlook, 2005, September, Chapter 3, Building Institutions;

Bicoianu, C.I., 1932, Istoria politicii noastre monetare i a BNR, Bucureti;


Page 20 of 21

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE BANCI, AN II, GR. II

Isrescu Mugur, 2009, Discursul Guvernatorului Bncii Naionale a Romniei, Probleme ale convergenei reale n drumul spre euro, n cadrul Sesiunii Strategia de adoptare a euro i criza financiar Mondial, Academia Romn;

Page 21 of 21