Studiu de caz LvTec SRL

La începutul anului 2001 domnul Lucian Vameşu se întorcea la Iaşi cu autoturismul de la Timişoara. A fost să îl
viziteze pe unul dintre cei mai vechi clienţi ai firmei sale, LvTec SRL, cu speranţa că îl va convinge să redevină client.
Lucian a lucrat timp de 20 de ani în industria de aviaţie iar în 1991 a înfiinţat LvTec SRL care produce mai multe tipuri
de pistoane pentru motoare cu ardere internă.
Domnul Lucian Vameşu şi-a amintit de
Canal pentru segmentul ultima vizită făcută domnului Dan Marian acum 5
de foc ani. A fost o întâlnire neplăcută. Directorul liniei
de asamblare motoare a fabricii de autoturisme
Canal pentru segmentul de CoRFi (Compania Română Fictivă)I-a spus că
etanşare este foarte nemulţumit de nivelul calităţii şi
Canal pentru segmentul de fiabilităţii şi că analizează cu mare atenţie mai
ungere multe oferte ale altor firme care produc pistoane:
una din România şi încă trei din Comunitatea
Europeană. Domnul Dan Marian i-a demonstrat
Zonă în care s-a constatat
că pentru CoRFi este mai ieftin să cumpere
apariţia fisurilor
pistoane un pic mai scumpe, dac care prezintă un
nivel mai înalt al calităţii şi fiabilităţii.
Fantă
Această vizită a constituit o revelaţie
pentru domnul Vameşu. S-a întors la Iaşi decis
ca să vadă dacă într-adevăr calitatea LvTec era
Schema de dispunere a canalelor pentru segmenţi şi a aşa de slabă şi dacă da, să înţeleagă motivele. El
fantei mai voia să înţeleagă legătura dintre preţul plătit
pentru calitate şi costurile calităţii.
Pistoanele produse de LvTec sunt obţinute prin turnare urmată de prelucrare mecanică. În partea superioară
a pistoanelor sunt prelucrate trei canale, în care urmează să fie montaţi segmenţii, iar în partea inferioară este
frezată o fantă. O reprezentare schematizată a unui piston este prezentată în figura următoare.
Dacă un piston are lăţimea prea mare a fantei corespunzătoare unuia dintre segmenţi, piesa reprezintă un
rebut ce nu poate fi reparat, deoarece segmentul va juca în canal şi va determina o funcţionare ne corespunzătoare
a pistonului în motor.
Pistoanele la care în urma prelucrării apare unul sau mai multe canale care au o lăţime mai mică decât cea
din specificaţiile tehnice sunt considerate defecte remediabile. Ele trebuie însă marcate ca produs neconform,
transportate la un atelier al fabricii specializat în re prelucrarea mecanică a acestor pistoane. Verificarea reparaţiei
se realizează după ce pistoanele sunt transportate la locul în care se realizează controlul final, care se realizează
utilizând calibre “trece” – “nu trece”. Domnul Vameşu a estimat cam la 1% procentul de pistoane care
reprezentau rebuturi şi la 2% procentul de pistoane care trebuiau să fie re prelucrate pentru a corespunde
specificaţiilor tehnice.
În partea inferioară a unor tipuri de pistoane este tăiată o fantă cu lăţime mică. Aceasta se execută prin
frezare şi are rol funcţional, pistonul devenind cilindric atunci când se încălzeşte în funcţionare. În procesul de
asamblare a motorului s-a constatat existenţa unor fisuri în dreptul fantei. Mai gravă a fost fisurarea a 0.5% din
pistoane după ce acestea au fost montate pe motor, în timp ce motorul era testat sau rar, chiar după ce
autoturismul a fost vândut.
Natura asamblării segmenţilor pe pistoane şi a pistoanelor în motor, necesită toleranţe strânse. LvTec
acordă atenţie deosebită realizării precise a pieselor, iar domnul Vameşu doreşte să afle cum ar putea fi
îmbunătăţite calitatea şi fiabilitatea fără o creştere importantă a preţului pistoanelor.
Înainte ca LvTec să fi descoperit natura acestor probleme, domnul Vameşu a luat două decizi importante
care să oprească scăderea vânzărilor. prima a constat în triplarea inspecţiei 100% care se face înainte de livrare.
Cea de a doua a fost oferirea a “de două ori banii înapoi” pentru toate produsele firmei care se dovedeau a fi
defecte.
Triplarea inspecţiei finale a pistoanelor utilizând calibre s-a dovedit eficace, însă foarte scumpă datorită
consumului mare de timp şi a numărului mare de calibre care au trebuit confecţionate şi măsurate periodic pentru
a le menţine în cotele prescrise.
Pentru identificarea pieselor care prezentau fisuri s-a încercat iniţial testarea cu raze X, care însă s-a
dovedit a fi prea scumpă. Pentru a reduce costurile s-a utilizat metoda de inspecţie cu vopsele pe eşantioane alese
statistic, ceea ce a condus la refuzarea întregului lot de piese de către inspecţia finală ce are loc în LvTec.
Pistoanele considerate rebut erau topite şi re prelucrate.
 În perioada de după vizita făcută domnului Dan Marian, domnul Lucian Vameşu a urmat un curs de
managementul calităţii ţinut la Universitate de către un profesor din Statele Unite care era şi consultant de mai
bine de 10 ani. Acesta a prezentat şi filozofia lui Phil Crosby care spune “calitatea e gratis” împreună cu un film
care exemplifică sugestiv ideile prezentate.

Tabel 1.
Istoric pentru 5 ani a vânzărilor si costurilor calităţii (1996 – 2000)
Vânzările Costurile CQ luate ca % al
ANUL anuale Calităţii (CQ) vânzărilor anuale
1996 € 690,300 € 143,417 0.2078
1997 € 690,300 € 129,258 0.1872
1998 € 759,330 € 126,744 0.1669
1999 € 842,856 € 128,729 0.1527
2000 € 943,999 € 106,357 0.1127

Domnul Lucian Vameşu a început un program de îmbunătăţire a calităţii (PIC) în LvTec care a durat 5 ani.
Mesajul era simplu şi clar. Dacă LvTec putea învăţa să nu producă defecte, nivelul mai înalt al calităţii ar putea
permite să vândă pistoanele mai scump simultan cu reducerea costurilor prin eliminarea celor asociate defectelor
interne şi externe. PIC a început printr-un audit al costurilor calităţii în 1996. Ţinta propusă era să reducă la
jumătate costurile calităţii ca procent din vânzările anuale. Valorile defalcate ale costurilor calităţii pe cei cinci
ani împreună cu nivelul vânzărilor sunt prezentate în tabelul 1 şi tabelul 2.

Tabel 2.
Desfăşurarea costurilor calităţii ca procent al vânzărilor anuale in perioada 1996-2000
DEFECTARE DEFECTARE
ANUL Prevedere Evaluare INTERNA EXTERNA TOTAL
1996 0.0104 0.0312 0.0727 0.0935 0.2078
1997 0.0208 0.0416 0.0624 0.0624 0.1872
1998 0.0253 0.0405 0.0506 0.0506 0.1669
1999 0.0241 0.0544 0.0445 0.0297 0.1527
2000 0.0237 0.0487 0.0201 0.0201 0.1127

În anul 2000, cel de-al cincilea an al PIC, costurile bugetate ale calităţii au fost puţin depăşite, aşa cum se
observă în cel de-al treilea tabel. Bugetul are la bază idea că sunt fixe costurile de prevenire, în timp ce toate
celelalte costuri ale calităţii sunt variabile. Rapoartele generate pe baza costurilor calităţii include valorile anuale
şi trimestriale bugetate şi realizate. Aparent unele cheltuieli cu calitatea coincid cu cele bugetate în timp ce altele
par întotdeauna să difere faţă de valoarea prevăzută în buget.

Tabel 3.
Detalii privind costurile calităţii pe categorii
Bugetat in Realizat in Realizat in
Categoria de costuri
2000 2000 1999
Costuri de prevenire
Planificarea calităţii 11891 11891 9731
Instruire privind calitatea 1585 1585 1390
Raportare a rezultatelor legate de calitate 793 951 834
Îmbunătăţirea proceselor 6342 7927 8341
Costuri de evaluare
Inspecţie vizuala 39636 41222 40314
Testare 3964 4756 5561
Costuri de defectare
Reparaţii in fabrica 6388 6564 12949
“De două ori banii înapoi” 18518 18999 25023
Reparaţii capitale ale echipamentelor 2264 2454 4842
Oprirea echipamentelor 4435 4376 8633
Rebuturi 5938 5632 11110
Costuri TOTALE ale CALITĂŢII € 101,754 € 106,357 € 128,729
Vânzări anuale € 929,177 € 943,999 € 842,856
 Oricum, tendinţa de evoluţie a costurilor calităţii a fost în direcţia bună, iar nivelul vânzărilor a crescut
permanent pe întreaga durată a PIC. Datele provenite din analiza costurilor calităţii l-au încurajat pe Lucian. În
ultimii cinci aninu a fost introdus nici un produs nou, aşa că el era de părere că acea creştere a profitului era direct
legată de îmbunătăţirea calităţii. Până la vizita de la Timişoara, domnul Lucian Vameşu era optimist asupra
viitorului firmei LvTec.
În timp ce domnul Vameşu reflecta la vizita făcută la Timişoara, el a simţit un că îl cuprinde îngrijorarea
asupra progreselor făcute în direcţia îmbunătăţirii calităţii de către firma sa. Erau pistoanele produse de către
LvTec suficient de bune acum? Cât de aproape s-a ajuns de punctul în care “calitatea a devenit gratis”? Cu
siguranţă că cei din conducerea CoRFi nu s-au grăbit să răspundă la propunerea făcută de a deveni clienţi ai
firmei LvTec la un preţ al pistoanelor cu 5% mai mic decât al furnizorilor actuali. Au fost însă de acord să
analizeze oferta făcută cu mare atenţie.
Domnul Vameşu era sigur că această ofertă va fi discutată şi cu furnizorii actuali ai firmei CoRFi şi că o nouă
analiză a tendinţei de evoluţie a costurilor calităţii în firma sa este iminentă.

ÎNTREBĂRI
1. Realizaţi o reprezentări grafice care să prezinte tendinţa de variaţie a PIC şi a costurilor calităţii. Comentaţi
datele pe baza reprezentării grafice.
2. Sunteţi un consultant angajat de domnul Vameşu. Propuneţi recomandări concrete pentru îmbunătăţirea
situaţiei.
3. Care sunt tipurile de costuri ale calităţii care generează şi conduc schimbarea în cadrul unei organizaţii?

1.1. BIBLIOGRAFIE

1. Graham W. Parker, (1998), Costurile Calităţii, Editura Codecs, Bucureşti.

2. Juran J. M. şi Gryna Jr. F. M., (1973), Calitatea Produselor. Tratat practic de planificare, proiectare,
realizare şi control, Editura Tehnică, Bucureşti.
3. Pop Cornelia, (1997), Costurile Calităţii: definire, clasificare, Tribuna calităţii, nr. 9, pag.8-15.