Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată

Proiect la disciplina
Bazele Economiei

Economia naturală, economia de schimb și economia de piață

Profesor:
Studenți:
Lector Dr. Ciurariu Gabriela Creangă Maria-
Mădălina
 Eco-nomie
Economia este ştiinţa deciziilor ce au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă.

ECO- element prim de compunere savantă cu semnificația „casă”, „mediu înconjurător”, „ambianță.

NOMÍE -element secund de compunere savantă cu semnificația „conducere”, „administrație”,

„guvernare”, „distribuție rațională.
Începuturile economiei sunt legate de apariția omului deoarece odată cu
acesta s-a ivit și nevoia.

Economia este asimilată a fi:

★ economie pozitivă
★ economie normativă
Se disting două domenii importante ale
economiei:
➢ Microeconomia
➢ Macroeconomie

De-a lungul evoluției sale s-au remarcat:

vEconomie naturală
vEconomie de schimb
vEconomie de piață
 Economia naturală
reprezintă acel sistem
economic prin care fiecare
comunitate își satisface
necesitățile din rezultatele
propriei activități, fără a
apela la schimb.
 În cadrul economiei naturale activitatea economică se realiza, în principal, la nivelul gospodăriei
individuale, care era independentă una de alta, inițiativa acesteia aparținând membrilor grupului respectiv.

Producția în cadrul economiei naturale este în mod obișnuit închisă, limitată, legată de tradiție și
dispersată, cu metode de rutină și o rată de dezvoltare lentă .

Într-o economie naturală, profitul nu face parte din economie iar consumul într-o economie naturală,
spre deosebire de economia financiară, nu se face în exces. În schimb, resursele sunt luate după cum este
necesar; în caz contrar, resursele nu sunt recoltate și rămân în natură. Acest tip de economie este mai durabil
și asigură că resursele nu sunt exploatate până la epuizare.
 Instituția cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în
care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață". Fiecare avea
o activitate economică diversificată, având drept rezultat producerea bunurilor necesare
satisfacerii trebuințelor, în special, cele elementare (biologice), limitate de nivelul scăzut de
dezvoltare existent.
Alvin Toffler considera economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin:

➢ "pământul constituia principalul factor de producție;

➢ baza economiei constă în cules, vânătoare și cultivarea pământului;
➢ diviziunea simplă a muncii;
➢ economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i făcea trebuința".
 Economia de schimb

Economia de schimb reprezintă acea formă de organizare și funcționare a economiei

în care, bunurile economice sunt produse pentru a fi destinate schimbului, prin vânzare-
cumpărare.
 O componentă intrinsecă și o trăsătură fundamentală a economiei de schimb este
piața adică, ansamblul relațiilor de vânzare-cumpărare de mărfuri dintre agenții
economici, fiecare având interese proprii și reprezentând centre de decizie și acțiune
economică.
 În condițiile economiei de schimb, bunurile economice îmbracă forma de marfă.

Marfa reprezintă un bun economic util, care servește producției sau satisface nevoile
de consum ale oamenilor și este destinat schimbului prin tranzacțiile bilaterale de piață.

Prin bun economic se înțelege un obiect sau un serviciu, care prin proprietățile lui
poate să satisfacă o trebuință umană.
 Economia de piață
Economia de piață este sistemul economic
în care deciziile ce privesc producția și
distribuția de bunuri se bazează pe interacțiunea
dintre cerere și ofertă, care determină prețurile
bunurilor și serviciilor.

★ proprietatea privată;
★ suveranitatea consumatorului;
★ concurența;
★ profit;
★ libertate economică;
 Piața totalitatea relațiilor de vânzare-cumpărare între agenți economici
-

● piața bunurilor economice

După natura economică a
01 bunurilor
● piață bunurilor de producție

După forma obiectelor ● omogenă

02 schimbate ● eterogenă

După numărul și forța ● piața cu concurența perfectă sau pură

03 participanților ● piața cu concurența imperfectă
● piață locală
După sfera extinderii sociale ● piață regională
04 a schimbului ● piață națională
● piață internațională
 Modul de Cererea curentă
manifestare în
timp Cererea periodică

Cererea rară
Manifestarea
Cererea efectivă
nevoilor
Cererea

Cererea potențială

Modul în care se Cererea fermă

formulează
Cererea spontană

Cererea constantă
Modul în care
evoluează în timp Cererea descrescândă

Cererea crescândă
 Oferta
Reprezintă totalitatea mărfurilor și serviciilor existente pe piață și puse la dispoziția
cererii la un anumit preț.
 Socialismul de piață și capitalismul
-în cazul socialismului capacitățile de producție și instituțiile economice sunt deținute de
stat sau sub forma de cooperativa dar sunt operate conform principiului de cerere și oferta

- la capitalism mijloacele de producție sunt în proprietate privată și operate pentru

obținerea de profit

Economia este știința ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative
 Evoluția economiei de piață

❖ -economia de piață a concurenței perfecte ;

❖ -economia de piață a concurenței imperfecte ;
❖ -economia de piață dirijată de stat ;
❖ -economia de piață ''planificată'' prin intermediul programelor orientative ;
❖ -economia de piață modernă.
“Un om de succes este cel care își construiește fundația

afacerii sale din cărămizile pe care alții le-au aruncat in el.”

David Brinkley
 Bibliografie
● https://www.wikipedia.org/
● Ștefan Gheorghe ''Fundamente economice'', vol I, editura Didactică și Pedagogică,

București 1999.

● Gabriel Liiceanu ''Despre limită'', editura Humanitas, București 1997.

● http://www.cugetari.ha-ha.ro/economie.php?pagina=7