Intrarea în criză a țărilor PIIGS

Factori pre-criză:

 Ponderi ale datoriei publice în PIB de peste 60% încă din anii ‘90
 Boom al creditului, dobânzi scăzute
 Veniturile suplimentare din impozitare nu s-au îndreptat spre crearea unor buffere
 Capital investițional sporit
 2008-2009 politică monetară laxă
 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

Au început să apară motive de îngrijorare...

 Restrângere masivă a sectorului de construcții (Spania și Irlanda)

 În 2008 a existat o diminuare a fluxurilor de investiții. Au fost afectate țările cu o dependență ridicată de
finanțarea internațională
 În 2009 mai multe țări au raportat creșteri mai mari decât cele prevăzute ale ponderii în PIB a deficitului
bugetar
 Valoarea obligațiunile suverane a fost afectată
 Tot în 2009, Grecia anunță că deficitul bugetar va depăși 12% din PIB
 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

Ce a urmat...
 Agențiile de rating au redus bonitatea țărilor
 Spread-urile la obligațiunile guvernamentale s-au majorat

Randamentul obligațiunilor guvernamnetale pe termen lung (10 ani), 2009-2013

30.00

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0
-01 -03 -05 -07 -09 -11 -01 -03 -05 -07 -09 -11 -01 -03 -05 -07 -09 -11 -01 -03 -05 -07 -09 -11 -01 -03 -05 -07 -09 -11
09 09 09 09 09 09 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 13 13 13 13 13 13
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Grecia Spania Portugalia Italia Irlanda Germania Franța

Sursa: FRED Economic Data

 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

În ce a constat ajutorul?

 Aprilie 2010 – a fost semnat un memorandum de înțelegere privind un program de abordare a dezechilibrelor
fiscale, structurale și macroeconomice ale țării
 Împrumuturi bilaterale acordate de SM din ZE(Germania și Franța) și apoi prin sprijinul UE/FMI (110 mld.
Euro), dar condiționate
 Mai 2010 - +2 surse suplimentare de asistență financiară pentru țări – sub rezerva condiționalității:
Mecanismul European de Stabilzare Financiară și Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF)
 BCE a făcut achiziții de pe piața secundară de obligațiuni de stat ale guvernelor aflate în dificultate + măsuri
de salvare în valoare de 750 mld euro pentru economiile aflate în dificultate din ZE
 Sfârșitul lui 2011 – 2 operațiuni de refinanțare pe termen lung, dar și un program de cumpărare de obligațiuni
garantate. În plus, BCE și-a lărgit lista de garanții și a redus cota rezervelor de la 2% la 1%
 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

În ce a constat ajutorul?

 Sfârșitul anului 2011 – six-pack

 Martie 2012 - a fost semnat Pactul Fiscal European: - deficitul structural < 0,5% din PIB
- deficit structural ≤ 1% din PIB, doar dacă datoria
<60%
 Marie 2012 – two-pack – care a consolidat coordonarea și monitorizarea proceselor bugetare
 Iunie 2012 – Spania a solicitat sprijin financiar pentru sistemul său bancar, iar Cipru a solicitat un program
complet de ajustare. Două zile mai târziu, Consiliul European a convenit să creeze Mecanismul European de
Stabilitate (MES)
 Septembrie 2012 – program deschis de cumpărare de obligațiuni de stat ale statelor aflate în dificultate din
zona euro pe piața secundară. Tot în acest an CE a publicat o propunere de Mecanism unic de supraveghere
(MUS) pentru băncile din zona euro
 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

Măsuri de austeritate

 Grecia: reducere cu 10% a bonusurilor salariale și o înghețare a recrutării în guvernul central, majorarea
cotei de TVA de la 19% la 21% și ale impozitelor de benzină, țigări și alcool, dar și reduceri moderate ale
cheltuielilor și ale costurilor de funcționare ale guvernului central. Au existat reduceri ale salariilor în
unitățile publice cu 3%, cota de TVA a ajuns la 23% și s-au impus majorări suplimentare de taxe pe consumul
de lux și asupra persoanelor cu pensii mari.
 Irlanda: reducerea cheltuielilor și pe majorări de taxe (creșterea TVA-ului). Aceasta și-a menținut, însă,
neschimbată rata de impozitate asupra profitului (12,5%), fiind cea mai mică la acea vreme din UE-15.
 Italia: măsuri bazate pe consolidare fiscală, inclusiv reforme ale sistemului de pensii, dar și unele acțiuni de
stimulare a creșterii, care au pus accentul în principal pe mediul de afaceri și liberalizare. Pe partea de
cheltuieli, în unele sectoare (educație și sănătate) a existat o raționalizare a acestora, în principal prin câștiguri
de eficiență. În plus, a existat și o reducere a numărului de funcționari publici.
 Intrarea în criză a țărilor PIIGS

Măsuri de austeritate

 Spania: măsuri referitoare la impozitul pe venitul persoanelor fizice și pe profit, proces de regularizare
fiscală, majorarea TVA-ului și suprimarea sporului salarial pentru funcționarii publici. Mai mult, guvernul a
întârziat foarte mult introducerea unor măsuri și reforme structurale. Reforma pensiilor, de exemplu, a fost
aprobată în ianuarie 2011, dar nu intră în vigoare decât în 2013. Au existat și reduceri ale cheltuielilor prin
reducerea investițiilor publice; reduceri ale salariilor funcționarilor publici.
 Portugalia: măsurile s-au axat pe creșteri ale cotelor de TVA, majorări ale impozitelor pe proprietate, unele
creșteri ale impozitului pe venitul personal, creșteri ale taxelor pentru accesul la servicii publice, reducerea
deducerilor din impozitul pe venitul personal și înghețarea unor beneficii din sectorul public dar și a
angajărilor din acest sector. Alte măsuri au inclus reduceri permanente ale salariilor angajaților publici și
pensionarilor de 14%, majorări suplimentare ale TVA-ului și o creștere masivă a ratele impozitului pe venitul
persoanelor fizice.