Aderarea la zona euro: evaluarea traiectoriei de convergenta si

COVID-19. Implicații.

Lucrarea “ Euro area accession: assessment of the convergence path and COVID-
19 implication” oficializată de către ECON committee, are la bază câteva mari
teme importante care urmează a fi dezvoltate in 7 capitole. Studiul cuprinde:
Introducerea, Stadiul convergenței nominale si reale in țările din afara zonei euro,
Răspunsul UE la COVID-19: efecte asupra convergentei, Cele mai recente evoluții
în Croația si Bulgaria, Durabilitatea criteriilor de convergență , Convergența
juridică, dar si Concluzia.

Astfel, în introducere, subiectul discuției se învârte in jurul aderării la UEM SI UE.

In 1999 făceau parte din Uniunea Europeana Monetara (UEM) 11 tari, iar din
Uniunea Europeana(UE) doar 8; acestea fiind intrate si in zona euro, una dintre
cerințele obligatorii pe vremea acea. Criteriile de convergenta aveau la baza
stabilitatea preturilor, finanțe publice solide, stabilitatea cursului de schimb si
convergenta ratelor dobânzilor pe termen lung. Tot in introducere regăsim alte
condiții suplimentare, practic presupune o independenta a băncii BCN,
conformitatea legislației naționale cu privire la interzicea finanțării monetare, si
intrarea BCN in SEBC.

Cu alte cuvinte, tarile ulterior aderente la UE si UEM își ajustează traiectoriile

economice si practicile politicile pentru îndeplinirea tuturor criteriilor la care
dispun uniunile.

Studiu se concentrează mai mult pe Croația si Bulgaria, având in vedere dorința

actuala a acestora de a adera la zona euro in viitorul apropiat. De asemenea,
implicațiile invaziei Rusiei in Ucraina asupra procesului de convergenta nominala
in cele doua tari.

Pentru a realiza o analiza concreta a impactului COVID-19, verificam situația de

dinaintea pandemiei si cea de după. Astfel, articolul prezinta problematica in doua
parți: performantele tarilor in ceea ce privește convergenta nominala si
convergenta economica reala. In ceea ce privește convergenta nominala, textul
vorbește despre criteriile de referința:

1. Stabilizarea preturilor- preturile bunurilor au suferit mari fluctuații, astfel, in

2019 au crescut, inflația era una pozitiva atât pentru Romania, cat si pentru
tarile din afara zonei euro; in 2020 au scăzut, in timpul Covid-19, iar in 2021
au crescut. Ceea ce duce la o creștere enorma a inflației. Ca urmare a
pandemiei, stabilizarea preturilor s-a deteriorat.
2. Finanțe publice solide- În 2020, în toate cele șapte state membre care nu
fac parte din zona euro, măsurile politice de atenuare a impactului
pandemiei au dus la o creștere substanțială a ponderii datoriei în PIB. În
ciuda creșterilor mari în toate țările, Croația și Ungaria sunt singurele două
state membre din afara zonei euro cu un raport datorie/PIB peste valoarea
de referință de 60 %. Cu toate acestea, ambele rate sunt încă mult sub
media zonei euro.
3. Stabilitatea cursului de schimb
4. Ratele dobânzilor pe termen lung- Ratele dobânzilor au fost destul de
constante in ceea ce ne privește, fiind puși in fata unei descensiuni pana in
2020; dar odată cu 2021 rata dobânzilor pe termen lung s-a schimbat ,
urcând vizibil. Romania, Polonia si Ungaria sunt tari care au fost obișnuite cu
astfel de creșteri, privind trecutul inflației crescătoare etc, aceștia au fost
factori care au afectat creșterea dobânzilor pe termen lung.

In ceea ce privește convergenta reala, aceasta a se măsoară de obicei prin

intermediul conceptului de convergență beta și sigma aplicat la PIB pe cap de
locuitor și, eventual, la alți indicatori. Conform articolului “Convergența beta este
utilizată pentru a măsura dacă țările care pornesc de la niveluri de performanță
inițial scăzute cresc mai repede decât țările mai performante, adică dacă există un
proces de recuperare a decalajelor”. “Pentru a completa convergența beta,
convergența sigma surprinde reducerea sau creșterea globală a disparităților
dintre țări de-a lungul timpului”.

Cu toate acestea, răspunsul global la COVID-19 s-a axat pe trei piloni: -politicile
monetare si bancare, ajutoarele de stat, masuri de sprijin financiar si bugetar. Ca o
reacție a pandemiei, încă din martie 2020, BCE in materie de politica monetara a
impus patru axe care se bazau pe: rata fixa a dobânzilor; rata redusa a dobânzii
pentru operațiunile restante si introducerea unor noi serii de operațiuni de
refinanțare pe termen lung in caz de refinanțare; politica de garantare,
împrumuturi garantate pentru IMM-uri si lucrătorii independent; si programe de
achiziționare de active, un total de 750 M euro pentru programele de achiziții in
caz de urgenta in pandemie. “Din punctul de vedere al statelor membre din afara
zonei euro, programul de achiziționare de active este cea mai relevantă dintre
măsurile BCE” (conform articolului).

În timp ce măsurile monetare și bancare au fost adoptate rapid și fără probleme,

răspunsul UE a fost mai lent în ceea ce privește partea fiscală. Prima etapă a
răspunsului fiscal al UE a fost orientată spre facilitarea răspunsului fiscal național.
În perioada imediat următoare izbucnirii pandemiei, Comisia a adoptat rapid două
decizii importante:

• introducerea unui cadru temporar pentru ajutoarele de stat

• activarea clauzei generale de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere

(PSC).

Pe de alta parte, comisia a intervenit prin conceperea unui ajutor la nivel UE

pentru a ajuta statele membre, prin aducerea unor trei masuri; inițiativa de
investiții COVID19, inițiativele Băncii Europene de Investiții. Obiectivul celor două
inițiative a fost acela de a utiliza toată flexibilitatea bugetului UE pentru a sprijini
sectorul sănătății. Astfel, asigurarea de echipamente de protecție personală,
finanțarea testelor și sprijinirea spitalelor prin achiziționarea de echipamente
medicale suplimentare, dar si prin sectorul de afaceri care furnizarea de capital de
lucru pentru IMM-uri.
In cel de-al patrulea capitol, se discuta despre procesul de aderare si
angajamentele asumate de către Bulgaria si Croația, prezentarea generala a
evoluțiilor economice ale acestora. Bulgaria încă din 1999 a ancora leul bulgăresc
la euro, însă aceasta nu a reușit sa respecte anumite criterii de convergenta, iar in
urma celor întâmplate, Bulgaria si-a arătat intenția printr-o scrisoare de a adera la
ERM II (European Exchange Rate Mecanism). La aderarea Bulgariei în iulie 2020,
scrisoarea de candidatură la ERM II conținea o listă de "domenii de reformă de
mare relevanță pentru atingerea unui grad ridicat de convergență economică
durabilă și participarea cu succes la cea de-a treia etapă a Uniunii economice și
monetare". Astfel, au fost identificate 4 domenii de politica si masurile eferente.
Asigurarea sustenabilității sectorului financiar, modificările legislative privind
întreprinderile de stat, punerea in aplicație a foii de parcurs privind cadrul de
insolventa, si consolidarea cadrului de combatere a spălării de bani.

In cazul Croației, intenția de a aderară la zona euro a fost declarata in 2013.

Guvernul a pregătit strategia de adoptare a euro. Strategia conține masuri
concrete care trebuie luate pentru a îndeplini toate criteriile de convergență
nominală și cerințele suplimentare ale procesului de aderare. Asemenea Bulgariei,
Croația a pregătit o scrisoare care conținea angajamentele înainte de a adera la
ERM. Aceasta a intrat in UE un an mai târziu, alături de Bulgaria. Angajamentele
Croației în cadrul ERM II după intrarea în UE: consolidarea cadrului de combatere
a spălării de bani, permiterea unui sistem mai puțin costisitor si mai simplu din
punct de vedere administrativ mediul de afaceri, îmbunătățirea guvernantei
întreprinderilor de stat, si consolidarea cadrului național privind insolventa.

In concluzie, criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este

pregătit să introducă moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza
riscuri economice pentru statul membru respectiv sau pentru zona euro în
ansamblu. În schimb, convergența reală, care nu este o cerință legală, a fost în
curs de realizare în ultimii ani, iar statele membre din afara zonei euro - în special
noile state membre ale UE - au înregistrat progrese semnificative în ceea ce
privește recuperarea decalajului față de media zonei euro. De asemenea, se pare
că COVID-19 nu a oprit aceste tendințe. Merită menționat faptul că, de la criza
financiară încoace, performanțele slabe ale statelor membre din sud au avut un
impact asupra mediei zonei euro, ceea ce a facilitat într-o oarecare măsură
recuperarea decalajelor de către statele membre din afara zonei euro.
Pe baza datelor actualizate în aprilie 2022, Croația îndeplinește toate criteriile de
convergență. Criteriul de stabilitate a prețurilor, care se calculează pe baza
distanței țării față de media celor mai bune trei state membre ale UE cu cea mai
scăzută inflație, este îndeplinit odată ce două dintre cele trei state membre (Malta
și Portugalia, pe baza datelor din aprilie) sunt considerate aberante și sunt excluse
din calculul valorii de referință. Procesul de aderare a Bulgariei este mai lent decât
cel al Croației, deoarece angajamentul de aderare este pentru 2024. Deși
instabilitatea politică din 2021 nu a dus la o dezangajare, aceasta a dus la
întârzieri, care au afectat procesul de pregătire a aderării și aprobarea PNR. La fel
ca în cazul Croației, se așteaptă ca planul să injecteze o cantitate foarte mare de
resurse (peste 9 % din PIB până în 2026) pentru investiții. Țara va trebui să
dovedească faptul că are capacitatea de a absorbi și de a utiliza eficient acești
bani.