UNIVERSITATEA ,, ALEXANDRU IOAN CUZA’’

IAȘI
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

CRITERII DE CONVERGENȚĂ NOMINALĂ ȘI

REALĂ PENTRU ADAPTAREA EURO ȘI
ÎNDEPLINIREA LOR DE CĂTRE ROMÂNIA

STUDENT: CIOBANU DIANA-GEORGIANA

FB 22
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOL I – CRITERII DE CONVERGENȚĂ NOMINALĂ ȘI
REALĂ PENTRU ADAPTAREA EURO
I.I. – CONCEPTUL DE CONVERGENȚĂ
I.II –TRATATUL DE LA MAANSTRICHT
I.III- CONVERGENȚA NOMINALĂ
I.IV- CONVERGENȚA REALĂ
CAPITOL II – ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE CONVERGENȚĂ
LA MONEDA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA
II.I – MONEDA EURO
II.II – ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE CONVERGENȚĂ
LA MONEDA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

,, Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul
nostru, atunci aceasta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are
vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său. Toate statele membre, cu
excepția a două dintre ele, trebuie și au dreptul să se alăture zonei euro de îndată ce
îndeplinesc toate condițiile. Statele membre care doresc să adopte moneda euro trebuie să
poată face acest lucru. Propun, așadar, să creăm un instrument de aderare la zona euro, care
să ofere asistență tehnică și chiar financiară.’’

Jean-Claude Juncker, 14 septembrie 2017

 CAPITOL I – CRITERII DE CONVERGENȚĂ NOMINALĂ ȘI
REALĂ PENTRU ADAPTAREA EURO

CONCEPTUL DE CONVERGENȚĂ

Comisia Europeană definește procesul de convergență ca fiind un proces prin care

economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniunii se apropie de media procesului intern
brut al Uniunii Europene.
Convenite in 1991 la Maanstricht de către statele membre ca parte a pregătirilor
pentru introducerea monedei euro, criteriile de convergență sunt definite ca cinci indicatori
economici și juridici meniți să asigure convergența economică între țările interesate din afara
zonei euro și statele membre din zona euro.
 Convergența reală reprezintă un proces extrem de complex și se referă la reducerea
decalajului existent între state.
 Convergența nominală se concentrează mai mult asupra convergenței în ceea ce
privește nivelul prețurilor.
 Convergența instituțională implică o armonizare în ceea ce privește cadrul legislativ al
fiecărei țări.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență la zona euro a țărilor candidate reprezintă o
procedură stabilită de către instituțiile europene în vederea includerii unui nou stat în zona
euro (conform art. 121-123 ale Tratatului stabilind Comunitatea Europeană) și este rezumată
astfel:
 Banca Centrală Europeană alături de Comisia Europeană întocmesc un raport de
convergență prin care se evaluează gradul de îndeplinire al criteriilor de convergență
nominală de către un anumit stat candidat. Acest raport poate fi întocmit fie la cererea
statului condidat, fie periodic la un interval de timp de 2 ani.
 Comisia Europeană va înainta Consiliului Uniunii Europene o propunere de abrogare
a derogării pentru statul respectiv și în speță admiterea acestuia la zona euro.
 Consiliul Uniunii Europene analizează propunerea Comisiei împreună cu Parlamentul
European.
 Consiliul European investighează propunerea celei din urmă.
 Consiliul Uniunii Europene hotărăște asupra abrogării derogării prin vot cu majoritate
calificată.
 Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii venite din partea Comisiei Europene
și după consultarea cu Banca Centrală Europeană va decide prin unanimitate asupra
includerii unui stat candidat la zona euro.
  Consiliul Uniunii Europene va propune diferite amendamente în ceea ce privește
regulamentul privind moneda euro.

TRATATUL DE LA MAANSTRICHT

De-a lungul timpului, instituțiile europene au elaborate o serie de tratate și convenții

ce reglementează buna funcționare a zonei euro. Pe lângă stabilirea cadrului de funcționare a
Uniunii Monetare Europene, instituțiile europene sunt responsabile și de supravegherea
statelor membre în procesul de convergență. Unul din cele mai importante tratate ale Uniunii
Europene este Tratatul de la Maanstricht, încheiat în 1991. În cadrul acestuia se stipulează că
țările membre ale Uniunii Europene au obligativitatea de a renunța la moneda națională și de
a adera la moneda europeană unică.
Tratatul de la Maanstricht detaliază criteriile de natură formala ce trebuie îndeplinite
de către o economie în scopul de a fi eligibilă pentru statutul de membru a Uniunii
Economice și Monetare. Obiectul principal urmărit prin intermediul acestui tratat
este: ,,Promovarea progresului economic și social, care este unul echilibrat și sustenabil, prin
existența unei zone lipsite de granițe interne, prin intermediul coeziunii economice și sociale
precum și prin stabilirea unei Uniuni Economice și Monetare având ca și stadiu final
adoptarea unei monede unice.’’
Acest tratat urmărește obținerea unor rezultate cuantificabile din punct de vedere
financiar al gradului de performanță al economiilor aspirante la statutul de membru al UEM.
Elementele care au fost considerate a fi indicatorii de bază ce relevă performanța unei
economii vizează inflația, datoria publică, rata dobânzii, deficitul bugetar precum și nivelul
ratei de schimb.
 CONVERGENȚA NOMINALĂ

Conform Tratatului de la Maanstricht, criteriile de convergență nominală sunt

criteriile stabilite in tratat in 1991, mai precis: deficit bugetar consolidat, datorie publică
totala (internă și externă), rata medie a inflației, rata dobânzilor pe termen lung și cursul de
schimb față de euro.

Deficitul bugetar consolidat, Sub 3%

% din PIB
Datoria publică totală (internă și externă), Sub 60%
% din PIB
Rata medie a inflației Maxim +1,5 peste media celor mai
performanți 3 membri ai UE
Ratele dobânzilor pe termen lung Maxim +2 peste media celor mai
performanți 3 membri ai UE din perspectiva
stabilitații prețurilor
Cursul de schimb față de euro +/- maxim 15% (ERM II)

 Definirea convergenței în ceea ce privește nivelul prețurilor include trei elemente de

bază: definirea în primă fază a ceea ce înseamnă o performanță sustenabilă în sfera
prețurilor; stabilirea unui indice al prețurilor de consum având în vedere o bază
comparabilă prin intermediul căruia să poată fi cuantificată convergența; agregarea
exactă a indicelui de preț a celor mai performante trei economii.

 Importanța indicatorilor privind disciplina bugetară (nivelul datoriei publice să nu

depășească 60% din PIB, în timp ce deficitul bugetar 3% din PIB) rezidă din faptul că
aceștia pot avea un efect extrem de nociv asupra procesului de creștere economică în
cazul în care nevoia de finanțare a datoriei presupune creșterea ratelor dobânzilor;
precum și ratele crescute ale deficitelor și datoriilor pot conduce la presiuni mari
asupra băncilor centrale ale țărilor care în încercarea de finanțare a acestora pot
determina sporirea inflației prin crearea de monedă.
 CONVERGENȚA REALĂ

Din analiza literaturii de specialitate, convergența reală reprezintă un factor foarte

important în determinarea optimului unei zone monetare. Convergența reală presupune ca
economiile statelor membre să tindă spre a se sincroniza. Cu cât economiile sunt mai
sincronizate, cu atât scad sanșele apariției diferitelor dezechilibre.
Criteriile convergenței reale, nu exclud criteriile convergenței nominale. Ele vin doar
în completarea lor. Chiar dacă nu reprezintă un criteriu obligatoriu de respectat pentru
aderarea la zona euro, convergența reală nu poate fi ignorată. Cele doua tipuri de convergență
trebuie să coexiste. Convergența nominală asigură mediul macroeconomic stabil care
facilizează convergența reală, în timp ce cea din urmă creează premisele sustenabilității celei
nominale prin reducerea expunerii economiei la șocuri asimetrice și prin limitarea
diferențelor în procesul de transmitere a șocurilor simetrice.
În stadiul actual, literatura de specialitate este vagă în ceea ce privește definirea cu
exactitate a convergenței reale, însă unele criterii pot fi reprezentate de :
 PIB-ul/ cap de locuitor
 Gradul de deschidere al economiei (exprimat printr-o pondere pe care suma
exporturilor și importurilor unei țări o are în PIB)
 Ponderea comerțului bilateral cu țările membre ale UE în totalul comerțului exterior
 Structura economiei (exprimată prin ponderea pe care marile sectoare o au în crearea
PIB: agricultură, serviciile, industria,etc)
 Costurile cu forța de muncă.
 CAPITOL II – ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE
CONVERGENȚĂLA MONEDA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA

MONEDA EURO

Uniunea Economică și Monetară (UEM) a reprezentat o ambiție recurentă pentru

Uniunea Europeană încă de la sfârșitul anilor 1960. UEM presupune coordonarea politicilor
economice și bugetare, aplicarea unei politici monetare comune și utilizarea unei monede
unice, euro. O monedă unică oferă multe avantaje: întreprinderile pot face mai ușor comerț
transfrontalier, economia evoluează mai bine, iar consumatorii au mai multe oportunități și
posibilități de alegere.
Au existat însă obstacole politice și economice, de la angajamentul politic uneori slab
și divergențele de opinii asupra priorităților economice până la turbulențele de pe piețele
financiare. Toate aceste obstacole au trebuit să fie depășite pentru a înainta către UEM.
Stabilitatea valutară internațională din perioada imediat postbelică nu a durat mult.
Tulburările de pe piețele valutare mondiale amenințau sistemul de prețuri comune asociat
politicii agricole comune, unul dintre pilonii principali ai Comunității Economice Europene
de la acel moment. Încercările ulterioare de a atinge rate de schimb stabile au fost afectate de
crizele petroliere și de alte șocuri, până când, în 1979, a fost lansat Sistemul Monetar
European (SME).
SME s-a bazat pe menținerea cursurilor de schimb ale monedelor participante într-un
interval restrâns. Aceasta abordare complet nouă a reprezentat o coordonare fără precedent a
politicilor monetare ale țărilor UE și a funcționat cu succes timp de peste un deceniu. Apoi,
sub presedenția lui Jacques Delors, guvernatorii băncilor centrale din țările UE au
elaborat ,,Raportul Delors’’ privind modul în care ar putea fi realizată UEM.
Raportul Dolors presupunea o perioadă de pregatire în trei etape pentru UEM și
pentru zona euro, care acoperea perioada 1990-1999. Liderii europeni au acceptat
recomandările formulate în Raportul Delors. Noul tratat privind UE, care conține dispozițiile
necesare pentru punerea în aplicare a uniunii monetare, a fost convenit la Consiuliul
European de la Maanstricht, din Țările de Jos, în decembrie 1991. După un deceniu de
pregătiri, moneda euro a fost lansată la 1 ianuarie 1999: în primii trei ani, a fost o
moneda ,,invizibilă’’, utilizată doar pentru contabilitate și plăți electronice. La 1 ianuarie
2002, au fost lansate monedele și bancnotele euro. Astfel, în 12 țări ale UE, a avut loc cea
mai mare schimbare de monede din istorie.
În prezent euro este moneda oficială a 19 țări din UE, care alcătuiesc împreună zona
euro. Unele țări nu îndeplinesc cerințele pentru aderarea la euro, în timp ce Danemarca a ales
să nu participe. În cadrul zonei euro, euro este singura monedă legală. În absența unui acord
specific privind mijloacele de plată, creditorii sunt obligați sa accepte plăți în euro. Pot
conveni, de asemenea, să facă tranzacții în alte monede străine oficiale (spre exemplu dolarul
american); de asemenea, pot conveni să utilizeze ,,monede’’ private (sisteme de plata pe bază
de vouchere) sau monede virtuale (criptomonede).
Euro este a doua monedă ca importanță în lume. Proporția plăților internaționale în
euro și în dolari americani este aproximativ egală, iar moneda euro este pe locul doi în topul
preferințelor pentru împrumuturile contractate, împrumurile acordate și rezervele bancilor
centrale la nivel mondial.
Sistemul monetar stabil pe care se bazează moneda europeană face ca euro să fie o
moneda de ancorare atractivă: mai multe țări și teritorii din afara zonei euro și din afara UE
și-au ancorat monedele la moneda euro. Ele au realizat acest lucru fie încheind un acord
bilateral cu o țară din zona euro, fie prin decizia unilaterală a țării/teritoriului în cauză.
 ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE CONVERGENȚĂ
LA MONEDA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA

România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, în același timp cu

Bulgaria. Încă din momentul aderării, România și-a anunțat dorința de a adera în
perspectiva la zona euro. De-a lungul acestei perioade statul român a vehiculat
numeroase termene limită pentru aderarea la Mecanismul Cursurilor de Schimb II și
mai apoi la Uniunea Monetară Europeană, dar din păcate aceste termene au fost
mereu nerespectate.
Alături de alte șase țări- Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, Suedia și Ungaria,
România se înscrie în rândul statelor membre a UE care au obligația adoptării
monedei unice, însă trebuie să respecte criteriile de convergență nominală, juridică și
reală. Acestea din urmă nu sunt menționate explicit în legislația relevantă a Uniunii
Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al
unui stat pentru adoptarea monedei unice. De astfel, în perioada premergătoare
adoptării monedei euro, economia națională trebuie să parcurgă ajustările necesare
integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra
competitivității sale generale.
La data elaborării Raportului de Convergență al Băncii Centrale Europene din
2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală și din
cele din convergența juridică. În cuprinsul Programului de Convergență 2021-2024,
România își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile Guvernului
se concentrează pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei
COVID-19.
La nivel național, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează
de către Comitetul Interministrial pentru trecerea la moneda euro, condus de Prim-
ministru, din care fac parte Ministrul Finanțelor Publice, Guvernatorul BNR,
conducători sau persoanele desemnate de către aceștia la nivel de conducere ai altor
autorități și instituții publice, precum și reprezentați ai asociaților patronale și
sindicale. Comitetul Interministerial a fost înființat în luna mai 2011. În luna
decembrie 2016 a fost adoptata Hotărârea Guvernului nr.931/2016 care stabilește
structura, organizarea și principalele atribuții ale acestuia. În continuarea acestor
demersuri, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2018 a fost înființată
Comisia Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro,
în vederea identificării acțiunilor și a promovării reformelor necesare modernizării
economiei românești pentru trecerea la moneda euro. Comisia Națională este condusă
de prim-ministru și de președintele Academiei Române, în calitate de copreședinți,
respectiv de gurvernatorul Băncii Naționale a României și un viceprim-ministru
desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreședinți. Comisia
Națională a elaborat Raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a
monedei euro și Planul național de adoptare a monedei euro, documente strategice
care au fost aprobate de Guvernul României în data de 30 ianuarie 2019. Concluzia
Raportului este că prin eforturi perseverente și solidaritate a forțelor sociale, există
premise că, la orizontul anului 2024, România să poată îndeplini cerințele
fundamentale de adoptare a monedei euro.
De asemenea, în cadrul BNR funcționează, începând din luna februarie 2010,
Comitetul de pregătire a trecerii la euro ce reprezintă un forum de dezbatere a
problematicilor legate de convergența nominală si reală, menit să susțină demersurile
băncii centrale în ceea ce privește participarea României, cu drepturi depline, la
Uniunea Economică și Monetară.
 CONCLUZII

Zona euro este un subiect de actualitate și foarte abordat în zilele noastre. Uniunea
Monetară reprezintă următorul pas în integrarea europeană. Crizele prin care a trecut
continentul european și-au pus amprentele și asupra Uniunii Monetare Europene.
Aderarea la zona euro pentru România reprezintă un pas foarte greu pe care aceasta
încearcă să îl facă, dar îl amână constant. România trebuie să țină cont și de convergența
reală, nu doar de cea nominală. La capitolul convergență reală, România are de recuperat
foarte mult. Acest fapt vine pe fondul regimului comunist care a condus România până în
anul 1989, a corupției ce a urmat în administrația națională și locală, dar și a lipsei unui plan
strategic de dezvoltare.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.bnr.ro/Criteriile-economice-1247-Mobile.aspx?
fbclid=IwAR2xsBvxcS7X7mti8S5VUgiccmY3MQ-
ITfq21VLAmpl7dRetHrz3Uczq-H4
2. https://documen.site/download/curs-13-14-criteriile-de-convergenta-nominala-
si-reala_pdf?
fbclid=IwAR1PF7fQpQvTOx3O_B9MOcB7RTUMfm6ehVR02042OMeQQ
LNChrHSldL3iWs
3. https://doctorat.feaa.uaic.ro/doctoranzi/pagini/Aursulesei_Tudor/Documents/
Rezumat%20tez%C4%83.pdf?fbclid=IwAR0K_FBswojzHbrH-
buyG5iXcbipO0aLNEAEOULV1Dr-eQ8p2GMG0lSOS3I
4. https://www.bnr.ro/Procesul-de-pregatire-pentru-adoptarea-monedei-unice-
europene-8012-Mobile.aspx
5. https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro/official-eu-
currency_ro
6. https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro/euro-
internationally_ro
7. https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro/history-and-
purpose_ro