Criteriile de convergență

nominal și realǎ
 Conceptul de convergență
• Comisia Europeană definește procesul de
convergență ca fiind: ”un proces prin care
economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniunii
se apropie de media produsului intern brut al Uniunii
Europene”. European Commission (2006), pg.2.
• Convergența reală reprezintă un proces extrem de complex și se
referă la reducerea decalajului existent între state;
• Convergența nominală se concentrează mai mult asupra
convergenței în ceea ce privește nivelul pre țurilor;
• Convergența instituțională implică o armonizare în ceea ce
privește cadrul legislativ al fiecărei țări.
 Conceptul de convergență
• Islam (2003) distinge între următoarele categorii în
ceea ce privește noțiunea de convergen ță:
• Convergența în cadrul unei economii vs. convergen ța la nivelul
economiilor;
• Convergența în termeni privind ratele de creștere vs.
convergența privind nivelul veniturilor;
• Convergența Beta (β) vs. convergența Sigma (σ);
• Convergența absolută vs. convergența condi țională;
• Convergența globală vs. convergența regională;
• Convergența veniturilor vs. convergen ța factorilor de produc ție;
• Convergența deterministică vs. convergen ța stohastică.
 Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență la zona euro a țărilor candidate  

• Procedura stabilită de către instituțiile europene în vederea

includerii unui nou stat în zona euro (conform art.121-123 ale
Tratatului stabilind Comunitatea Europeană) poate fi rezumată
astfel:
 Banca Centrală Europeană alături de Comisia Europeană
întocmesc un raport de convergență prin care evaluează gradul
de îndeplinire al criteriilor de convergență nominală de către
un anumit stat candidat. Acest raport de convergență poate fi
întocmit fie la cererea statului candidat, fie periodic la un
interval de timp de doi ani.
 Comisia Europeană va înainta Consiliului Uniunii Europene o
propunere de abrogare a derogării pentru statul respectiv și în
speță admiterea acestuia la zona euro.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergen ță
la zona euro a țărilor candidate 
Consiliul Uniunii Europene analizează propunerea Comisiei
împreună cu Parlamentul European.
Consiliul European investighează propunerea celei din urmă.
Consiliul Uniunii Europene hotără ște asupra abrogării
derogării prin vot cu majoritate calificată.
Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii venite din
partea Comisiei Europene și după consultarea cu Banca
Centrală Europeană va decide prin unanimitate asupra
includerii unui stat candidat la zona euro.
Consiliul Uniunii Europene va propune diferite amendamente
în ceea ce privește regulamentul privind moneda euro.
 Tratatul de la Maastricht și criteriile de
convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht detaliază criteriile de natură
formală ce trebuie îndeplinite de către o economie în
scopul de a fi eligibilă pentru statutul de membru al
Uniunii Economice și Monetare.
• Obiectivul principal urmărit prin intermediul acestui tratat
este : ”Promovarea progresului economic și social, care
este unul echilibrat și sustenabil, prin existen ța unei zone
lipsite de granițe interne, prin intermediul coeziunii
economice și sociale precum și prin stabilirea unei Uniuni
Economice și Monetare având ca și stadiu final adoptarea
unei monede unice”.
Nu toate țările membre
Tranziția înspre o uniune
al Uniunii Europene
monetară să se realizeze
trebuie să devină
în mod gradul de către o
membre și ale uniunii
anumită țară
monetare în același timp
convergență nominală - Principii
Tratatul de la Maastricht și criteriile de
 Tratatul de la Maastricht și criteriile de
convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht urmăre ște ob ținerea unor
rezultate cuantificabile din punct de vedere financiar
al gradului de performanță al economiilor aspirante la
statutul de membru al UEM.
• Elementele care au fost considerate a fi indicatorii de
bază ce relevă performanța unei economii vizează
inflația, datoria publică, rata dobânzii, deficitul
bugetar precum și nivelul ratei de schimb.
• Problema alegerii acestor indicatori în detrimentul
altora
 Criteriul privind stabilitatea prețurilor

• Rata inflației să nu depășească cu mai mult de 1,5% nivelul

celor mai performante trei economii membre privind
stabiliatea prețurilor pe o perioadă de un an anterioară
accederii la UEM.
• Definirea convergenței în ceea ce privește nivelul pre țurilor
include trei elemente de bază:
• definirea în primă fază a ceea ce înseamnă o performan ță sustenabilă în
sfera prețurilor;
• stabilirea unui indice al prețurilor de consum având în vedere o bază
comparabilă prin intermediul căruia să poată fi cuantificată convergen ța;
• agregarea exactă a indicelui de preț a celor mai performante trei
economii.
Criteriul de convergență nominală privind rata dobânzilor pe termen lung

• Rata medie a dobânzilor pe termen să nu depă șească cu mai

mult de 2% nivelul celor mai performante trei economii
membre privind stabiliatea prețurilor pe o perioadă de un an
anterioară accederii la UEM.
• De ce rata dobânzilor pe termen lung reprezintă un indicator de
bază pentru evaluarea unei țări în vederea accederii la UEM?
• Care este legătura între rata dobânzilor pe termen lung și o
politica monetară eficientă?
• Care sunt îmbunătățirile aduse de acest criteriu evaluării
generale a unei economii pentru ca aceasta să devină un
membru al UEM?
Criteriul de convergență nominală privind
ratele de schimb
• Stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii cursului
naţional în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale MRS2
pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro (+/-15%).
• Kindleberger: ”Rata de schimb a unei țări înseamnă mult mai
mult decât un număr. Aceasta reprezintă o emblema a
importanței țării respective în contextul global și poate fi
considerată un simbol internațional”.
• Dacă a existat o problemă de natură economică, mai
cuprinzătoare decât multe altele, care a adăugat un impuls
suplimentar procesului de integrare monetară a fost aceea a
creării unui regim stabil al ratelor de schimb.
 Criteriul de convergență nominală privind disciplina bugetară

• Tratatul de la Maastricht prevede ca nivelul datoriei

publice să nu depășească 60% din PIB, în timp ce
deficitul bugetar 3% din PIB.
• Importanța acestor indicatori pentru realizarea
convergenței economice rezidă din:
• Aceștia pot avea un efect extrem de nociv asupra procesului de
creștere economică în cazul în care nevoia de finan țare a datoriei
presupune creșterea ratelor dobânzilor.
• Rate crescute ale deficitelor și datoriilor pot conduce la presiuni
mari asupra băncilor centrale ale țărilor care în încercarea de
finanțare a acestora pot determina sporirea infla ției prin crearea de
monedă.
Analiza criteriilor de convergen ță în procesul
de adoptare a monedei euro

• Propuneri înspre solu ționarea acestor

vicisitudini:
• 1. Recalcularea valorilor corespunzătoare
• Este nevoie de o reformare a indicatorilor de convergență nominală în
concordanță cu evoluțiile recente la
acestor criterii luând în nivelul zonei euro;
considerare dinamica economiei • 2. Extinderea perioadei de evaluare a
actuale? gradului de îndeplinire a acestor criterii de
către statele aspirante;
• Poate fi considerată recenta criză
• 3. Elaborarea unor rapoarte
economico-financiară ca fiind un complementare privind gradul de
factor declanșator al nevoii de compatibilitate dintre legislația națională
reformare în sfera criteriilor și cea a UE;
• 4. Inăsprirea condițiilor de evaluare a
nominale? principalilor indicatori macroeconomici în
perioada de după adoptarea monedei
comune. 13
Strategii de adoptare a monedei euro

Strategii de adoptare
a monedei euro

Strategia Big-Bang -
Scenariul Madrid -
noile bancnote și
presupune o perioadă
monede iau locul celor
de tranziție de până la
vechi într-o perioadă
trei ani
foarte scurtă de timp
De la convergența sub aspectul criteriilor
de la Maastricht la cea reală
• Sunt aceste criterii satisfăcătoare în a reliefa
convergența economiilor sau abilitatea acestora de a
se adapta normelor și reglementărilor impuse de UE?
• Criterii de convergență reală:
• PIB-ul/cap de locuitor
• Gradul de deschidere al economiei (exprimat prin ponderea pe care
suma exporturilor și importurilor unei țări o are în PIB);
• Ponderea comerțului bilateral cu țările membre ale UE în totalul
comerțului exterior;
• Structura economiei (exprimată prin ponderea pe care marile
sectoare o au în crearea PIB : agricultura, serviciile, industria).
 Provocări ale monedei euro – cadrul formal
de aderare stabilit prin criteriile de
convergență de la Maastricht
Țara Anul aderării Anul
la MRS II adoptării • Experiența Sloveniei în adoptarea monedei euro – experiențe
monedei euro
de succes.
Slovenia 28.06.2004 01.01.2007 • Estonia s-a bazat pe o convergență ce a vizat un orizont scurt
de timp a cărei efecte s-au resimțit odată cu izbucnirea recentei
Cipru 02.05.2005 01.01.2008 crize financiare.
• În cazul Maltei coordonarea politicilor privind convergen ța
nominală a permis reducerea ratei inflației și a deficitul
Malta 02.02.2005 01.01.2008
bugetar, menținerea stabilității cursului de schimb din
momentul întrării în MRS II precum și un trend descendent în
Slovacia 28.11.2005 01.01.2009 ceea ce privește rata dobânzilor pe termen lung.
• Experiența economiei Slovaciei poate fi caracterizată ca fiind
Estonia 28.06.2004 01.01.2011 una extrem de dinamică cu o serie de evenimente care au
marcat profund evoluția indicatorilor macroeconomici din
această țară.
Letonia 02.05.2005 01.01.2014
• În cazul Ciprului îndeplinirea criteriilor de convergență a
reprezentat întrepătrunderea unui set de politici care au vizat
Lituania 28.06.2004 01.01.2015 mai multe sectoare și anume: politici monetare extrem de
eficient coordonate alăturate unui palier diversificat de reforme
structurale.
Sursa: ec.europa.eu 16