Proiect Bug Ionel

RAPORTUL GENERAL
ASUPRA
PROIECTULUI DE BUGET GENERAL

AL
VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR STATULUI

PE ANUL 1925
PREZENTAT ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

DE
D-NUL TRAIAN LALESCU
BUCUREŞTI
IMPRIMERIA STATULUI
1924
RAPORT GENERAL
ASUPRA PROIECTULUI DE BUGET
pe anul 1925
Domnilor deputaţi,
Politica generală a unei ţări ı̂şi găseşte ı̂n legea bugetară anuală o ex-
presie concretă care oglindeşte cu precizie opera de guvernământ ı̂n curs de
executare. De aceea, analiza critică a bugetului este un mijloc priincios de a
examina, nu numai ı̂ntocmirea gospodăriei Statului pe cursul unui an, dar şi
ideile călăuzitoare care stau la baza acestei rânduiri.
Aceste idei nu se desprind totuşi aşa de lesne din analiza unui singur
buget. Din fericire pentru noi, astăzi ı̂nsă ne găsim la ı̂ncheierea unui ciclu
bugetar de trei ani, ı̂n care un guvern unitar a urmat cu stăruinţă o politică
unitară; de aceea, putem afirma că momentul este bine ales ca, ı̂n lumina rezul-
tatelor şi ı̂nvăţămintelor din trecut, să punem ı̂n relief elementele caracteristice
ale noului buget şi să indicăm apoi integraţiunea destinată viitorului.
Politica financiară a guvernului a fost cu claritate expusă de dl. ministru
de finanţe. Ea constă ı̂n aplicarea a două principii fundamentale: echilibrarea
bugetului şi consolidarea datoriei publice, principii care cred că nu suferă nici
o discuţie.
Tactica urmată de guvernul naţional-liberal pentru ı̂ndeplinirea acestui
program este iarăşi cunoscută:
În primul plan, o sforţare serioasă pentru a rezolva problema ı̂ncurcată
a datoriei noastre publice. Ea a durat aceşti trei ani şi problema se poate
considera ca dezlegată prin consolidarea datoriei noastre comerciale externe
flotante şi prin introducerea anuităţii datoriei publice ı̂n bugetul ordinar al
Statului.
Paralel cu aceasta şi chiar de la ı̂nceput, guvernul a prezentat bugete
echilibrate, care prin jocul bine chibzuit de sporire treptată a veniturilor şi de
comprimare a cheltuielilor, ne-a ı̂ngăduit să ı̂ncheiem cu bine una din perioa-
dele financiare cele mai grele ale României de după război.
Eliberaţi de preocupările cambiale ale Statului, avem acum putinţa de a
678 Traian Lalescu – Opere
cerceta problema ı̂n sine a bugetului.

Structura unui buget normal de cheltuieli este indicată empiric de regula
treimii bugetare, care impune ca cele trei părţi constitutive ale bugetului,
datoria publică, personalul şi materialele, să fie cantitativ egale. Situaţia
bugetară este normală dacă primele două părţi rămân, fiecare inferioară treimii
bugetare respective şi devine ı̂ngrijitoare atunci când una din acestea, Datorie
Publică sau Personal, ı̂ntrece limita treimii.
Această regulă empirică este desigur discutabilă, dar ea conţine totuşi
elementele normative esenţiale ale legii bugetare şi poate servi ca ı̂ndreptar de
expunere. Urmând această ordine de idei, prezentul raport este ı̂mpărţit mai
ı̂ntâi ı̂n două părţi: A) Veniturile şi B) Cheltuelile.
La rândul său, partea a doua se compune din:
1. Studiul datoriei publice;
2. Situaţia personalului;
3. Materialele.
A. VENITURILE STATULUI
1. IMPOZITE DIRECTE
2. IMPOZITE INDIRECTE DE CONSUMAŢIE
3. TAXE DE TIMBRU ŞI ÎNREGISTRARE
4. TAXE VAMALE
5. MONOPOLURILE STATULUI
6. DOMENIUL STATULUI
7. SERVICIILE PUBLICE
8. VENITURILE SPECIALE ALE MINISTERELOR
9. SUBVENŢII
10. VENITURI DIVERSE

CONSIDERAŢII GENERALE
Veniturile Statului sunt o funcţie de două elemente: de bogăţia produc-

tivă a ţării ı̂n primul rând şi de efortul fiscal al contribuabililor ı̂n al doilea
rând. Pe primul ı̂l cârmuieşte politica economică generală, al doilea este definit
de politica fiscală a Statului.
Urmărind programul său financiar de a ajunge prin etape succesive la
normalizare, guvernul a izbutit, printr-o fericită ı̂mbinare a politicii sale eco-
nomice cu cea fiscală, să sporească veniturile Statului ı̂n proporţii cu adevărat
neaşteptate.
Tabloul şi graficul următor ne arată ı̂n mod sugestiv drumul străbătut:
Diagrama veniturilor Statului
Exerc. 1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Eval. 7.708.477.296 10.498.283.482 15.406.457.918 24.000.000.000 31.750.000.000
Încas. 6.143.057.199 15.079.967.588 18.791.527.495 18.344.245.265 –
(9 luni)
Raportul General asupra Proiectului de Buget pe anul 1925 681
În mai puţin de patru ani, veniturile Statului s-au ı̂ncincit!

Această urcare vertiginoasă a veniturilor este cea mai strălucită confir-
mare a optimismului care a stat neclintit la baza acţiunii politice ı̂ntreprinsă
cu atât curaj de guvernul liberal.
Oricât de favorabile ar fi rezultatele obţinute, este totuşi necesar să dăm
câteva explicaţii şi să lămurim: 1) Care este importanţa efortului fiscal impus
azi contribuabilului român? 2) Care au fost mijloacele prin care guvernul a
obţinut sporirea veniturilor?
Pentru a răspunde la aceste două ı̂ntrebări, ne vom servi de două com-
paraţii: o comparaţie a situaţiei actuale cu situaţia Vechiului Regat ı̂nainte
de război şi o comparaţie cu o ţară străină. Vom lua ca exerciţiu bugetar
antebelic anul 1913-1914 şi ca ţară, Franţa.
Vechiul Regat a avut ı̂n 1913-1914, un buget de 536 milioane; admiţând
azi drept raport de putere fiscală ı̂ntre Vechiul Regat şi provinciile alipite
raportul1 de 3 la 2, adică 1,5, obţinem ca echivalent pentru România de azi
un buget de 900 milioane lei aur, ceea ce pe cursul mijlociu actual ar face
35 miliarde lei. Suntem deci, din punct de vedere fiscal, ı̂ncă sub condiţiile
normale ı̂n care se găsea puţin ı̂mpovărată mica Românie.
Franţa, cu un buget de 25 miliarde franci, are o sarcină mijlocie de 700
franci pe locuitor. În România sarcina mijlocie anuală este azi 1.800 lei hârtie,
adică de 4 ori mai mică decât ı̂n Franţa; ı̂nainte de război acest raport era 2,
acum el s-a ı̂ndoit.
Cifrele de mai sus n-au decât un caracter general informativ, dar ı̂n orice
caz ele fac dovada clară că, cu toată urcarea importantă pe care veniturile
Statului au ı̂ncercat-o până acum, nu am atins totuşi ı̂ncă nici măcar limita
normală potrivită condiţiilor actuale ale României.
Negreşit, această sporire a veniturilor s-a realizat şi printr-o urcare a
tarifelor şi impozitelor. Dar urcarea n-a făcut decât să urmeze scumpirea
generală a traiului şi a rămas ı̂ncă şi acum, faţă de 1922, sensibil inferioară
creşterii indicelui de scumpire. Acest rol de cunctator a costat pe Stat sume
ı̂nsemnate, dar sacrificiul astfel consimţit a avut efectul unei acţiuni continue
de frânare care a dominat cu succes tendinţa de moravuri inflaţioniste a pieţei
comerciale.
Sporirea veniturilor n-a fost obţinută ı̂nsă numai prin urcarea tarifelor;
ı̂ntr-adevăr, această urcare este, ı̂n mijlocie, mai mică decât 100% faţă de
1922, pe câtă vreme creşterea veniturilor este de 400%. Diferenţa importantă
1
În realitate acest raport este ı̂ncă şi mai mare: luând ca bază debitele de contribuţii
directe, raportul ar fi circa 1,8.
Vechiul Regat . . . . . . . 2.305.418.793 lei
Provinciile alipite . . . 1.284.463.472 lei
dintre aceste cifre provine din ı̂mbunătăţirea aparatului fiscal şi din creşterea
bogăţiei productive a ţării, ea pune admirabil ı̂n evidenţă vigoarea economică
a României.
După aceste consideraţii generale, să intrăm ı̂n studiul diferitelor catego-
rii de venituri ale Statului, aşezându-ne din acelaşi punct de vedere ca mai sus,
pentru a da ı̂n fiecare caz detaliile necesare. Vom ı̂mpărţi veniturile Statului
ı̂n următoarele zece categorii:
1. Impozite directe. 2. Impozite indirecte de consumaţie. 3. Taxe de
timbru şi ı̂nregistrare. 4. Taxe vamale. 5. Monopolurile Statului. 6. Dome-
niul Statului. 7. Serviciile publice. 8. Veniturile speciale ale ministerelor.
9. Subvenţiile judeţene şi comunale. 10. Venituri diverse.
1. Impozitele directe
Impozitele directe, aşezate pe veniturile contribuabililor, cum este azi

cazul României, alcătuiesc indicatorul cel mai simplu al avuţiei locuitorilor
unei ţări, fiindcă ele ating toate izvoarele de venituri, şi deci ı̂nregistrează
printr-o cifră bugetară, orice asemenea bogăţie productivă. Recensământul
din 1923 ı̂mpreună cu modificarea lui pe 1924, sunt astăzi terminate şi tabloul
următor arată debitele stabilite pe 1924:
Impozitul
Impozitul Impozitul comercial şi Impozitul Impozitul Total
agricol clădirilor industrial profesional global general
Vechiul
regat 363.948.610 257.883.116 1.250.097.360 174.199.548 259.290.158 2.305.468.793
Transilvania 250.979.484 89.677.672 372.623.030 75.165.381 71.427.388 859.872.954
Basarabia 138.988.189 49.012.429 94.028.680 29.056.524 16.618.245 327.704.067
Bucovina 30.543.199 9.220.813 33.082.467 13.120.881 7.919.088 93.886.449
784.459.482 405.794.030 1.749.831.537 291.542.335 355.254.879 3.586.932.263
Dacă adăugăm şi impozitul mobiliar ı̂mpreună cu cota de 3%, ambele

evaluate la vreo 700 milioane lei, şi lăsăm la o parte impozitul pe salarii care e
un impozit numai pe muncă, ajungem la un total al debitelor directe de peste
4 miliarde lei, adică la o avere particulară, taxată direct, de circa 200 miliarde
lei. Este sigur că această cifră reprezintă o limită mult inferioară, fiindcă
recensământul din 1923 s-a aplicat cu toată timiditatea şi imperfecţiunile ine-
rente oricărui ı̂nceput. Dar tot aşa de sigur este că acest recensământ fiscal
reprezintă un pas sigur ı̂nainte ı̂n cunoaşterea bogăţiei deţinute de particulari
şi analiza sa amănunţită ne-ar putea da informaţii statistice preţioase pentru
cunoaşterea structurii economice a ţării. Din nenorocire, datele procurate de
acest recensământ nu sunt ı̂ncă centralizate de serviciul statistic, aşa ı̂ncât
suntem nevoiţi să ne mulţumim deocamdată numai cu cifrele globale de mai
sus. Aceste cifre ne aduc deja o informaţie preţioasă arătând superioritatea
actuală a puterii fiscale pe care vechiul regat o are faţă de toate provinciile
alipite laolaltă, ı̂ntr-un raport care este aproape dublu (exact 1,8). Comparate
cu cifrele din 1923, debitul agricol şi al clădirilor au rămas, fireşte, aceleaşi,
iar celelalte au ı̂ncercat o uşoară creştere, cam de 15-17%.
Dacă trecem acum la evaluări, vom face constatarea importantă că e-
valuările bugetare sunt cu mult inferioare drepturilor constatate atât anul
acesta cât şi anul trecut. La un total de drepturi pe 1924, ı̂n valoare de 4,7
miliarde avem o evaluare bugetară numai de 3,5 miliarde, adică cu aproape
30% mai puţin. Această prudenţă este poate excesivă; ea pune ı̂nsă ı̂n evidenţă
greutăţile iniţiale ı̂n materie de inovaţie fiscală, cât şi măsura ı̂n care aparatul
nostru fiscal este ı̂ncă susceptibil de perfecţionare; trebuie totuşi să adăugăm
că, anul trecut, ı̂ncasările au ı̂ntrecut cu mult prevederile bugetare şi este sigur
că vom avea incasări superioare şi pe anul ı̂n curs. Iată de altfel cum au decurs
ı̂ncasările de la 1921-1922 până azi:
Impozite directe
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 707.737.902 650.000.000 1.577.000.000 2.990.000.000 3.498.000.000
Încasări: 692.131.827 1.181.551.855 2.235.511.990 1.398.192.915 –
(9 luni)
Încasările pe primele 9 luni ı̂n anul 1923 au fost de 1.054.360.262 lei, pe

când anul acesta ele au atins 1.398.192.915 lei. Avem deci o creştere ı̂n ı̂ncasări
de 32% faţă de 1923; prin urmare augmentarea de 16% prevăzută la evaluări

pentru 1925 este moderată.
E interesant să cercetăm ı̂n mod comparativ, sarcina actuală a impozitelor
directe, faţă de trecut şi faţă de alte ţări. Revenind pentru aceasta la cele
două comparaţii stabilite, observăm că ı̂n 1913-1914 contribuţiile directe au
fost evaluate la 46 milioane ı̂ntr-un buget de 536 milioane, adică ele reprezen-
tau cam 9% din veniturile Statului. Astăzi avem 3,5 miliarde la un buget de
31.750 miliarde, adică o proporţie relativă, ceva mai mare, de 11%.
În sfârşit, ı̂n Franţa cota-parte a contribuţiilor directe din venitul general
al Statului este 12% (2,8 miliarde faţă de 23 miliarde).
Putem deci spune că atât sistemul de cote stabilit ı̂n noua lege a contri-
buţiilor directe, cât şi evaluările bugetare admise ı̂n primii doi ani de aplicare
ai legii au ţinut seama ı̂ntr-un mod fericit de situaţia din trecut, precum şi de
nevoile prezentului, intercalând cifra bugetară a contribuţiilor directe tocmai
la ordinea de mărime potrivită.
Să cercetăm acum ı̂n parte fiecare categorie de impozite:
a) Impozitul agricol.
Debit pe 1924: 784.459.481 lei.
Este interesant de observat că debitul acestui impozit ı̂n vechiul regat
este aproape egal cu acela din provinciile alipite. Această particularitate este
datorită culturii agricole sistematice din Transilvania şi bogăţiei Basarabiei.
Evaluările şi ı̂ncasările obţinute de la ı̂nfiinţarea acestui impozit şi până
astăzi sunt:
1923 1924 1925
Evaluări: 250.000.000 460.000.000 460.000.000
Încasări: 304.639.388 225.042.192 (9 luni) –
Cu toate că ı̂ncasările din 1923 au fost superioare evaluării lor cu 20%
şi cu toate că ı̂ncasările din 1924 au mers mai bine ca ı̂n 1923, totuşi s-a
menţinut pe 1925 aceeaşi cifră de 400 milioane, cifră mult inferioară drepturilor
constatate de aproape 800 milioane.
b) Impozitul clădirilor.
Debitul pe 1924: 405.794.034 lei.
Şi aici evaluarea bugetară este cu mult inferioară drepturilor constatate.
S-a menţinut totuşi cifra de anul trecut, după cum se vede din tabloul următor:
1923 1924 1925

Evaluări: 150.000.000 220.000.000 220.000.000
Încasări: 145.255.430 88.584.465 (9 luni) –
c) Impozitul mobiliar.
1923 1924 1925

Evaluări: 270.000.000 650.000.000 650.000.000
Încasări: 516.799.049 220.495.885 (9 luni) –
Încasările din 1923 au fost aproape de două ori mai mari ca prevederile
bugetare, iar incasările din 1924 sunt comparativ superioare celor din perioada
corespunzătoare a anului 1923, cu toate acestea, am menţinut aceeaşi cifră de
prevederi pe anul 1925.
d) Impozitul comercial şi industrial.
Debitul pe 1924: 1.749.831.537 lei.
Debitul direct al comerţului şi al industriei poate fi verificat ı̂ntr-o oare-
care măsură prin impozitul cifrei de afaceri. Un impozit de circulaţie de 850
milioane, indică un volum de afaceri de 85 miliarde, adică un venit aproxima-
tiv de 8,5 miliarde şi deci un impozit elementar de aproximativ 1,5 miliarde
lei. Concordanţa acestei cifre cu debitul constatat arată că scrupulozitatea
celor două evaluări este cam de acelaşi ordin.
Să observăm că există o mare disproporţie ı̂ntre cotele respective din
vechiul regat şi provinciile alipite: cota acestora din urmă este de abia 25%
din debitul total. Această ı̂mprejurare ar trebui cercetată mai de aproape.
Evaluarea pe 1925 este de 750 milioane lei, numai cu 50 milioane lei mai
mult decât ı̂n 1924, adică un spor de 6%, cu toate că debitul pe 1924 este cu
17% mai mare ca cel din 1923 şi că perceperea acestui impozit
s-a ı̂mbunătăţit simţitor. Trebuie să atragem atenţia aici că diferenţă dintre
drepturile constatate şi evaluarea bugetară atinge cifra colosală de 1 miliard
lei, cifră ı̂ntr-adevăr inadmisibilă şi care cere ı̂n orice caz o punere la punct.
Încasările au decurs până acum astfel:
1923 1924 1925

Evaluări: 400.000.000 700.000.000 750.000.000
Încasări: 642.065.172 304.765.391 (9 luni) –
e) Impozitul pe salarii. Încasările acestui impozit au decurs astfel:
1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: – 200.000.000 400.000.000 520.000.000
Încasări: – 330.501.251 360.195.820 (9 luni) –
Acest impozit merge crescând din cauza măririi generale a salariilor. În-
casările din anul acesta se vor sui la 500 milioane, având ı̂n vedere ı̂ncasările
făcute până acum. Adăugând deci numai 4% la sporul de 2 miliarde, acordat

anul acesta funcţionarilor publici, obţinem ı̂ncă 80 milioane. Putem, prin ur-
mare, afirma că evaluarea de 550 milioane pe 1925 va fi cu siguranţă ı̂ntrecută
de ı̂ncasări.
f) Impozitul profesional.
Debitul pe 1924: 291.542.335 lei.
La debitul acestui impozit s-a adăugat şi impozitul minimal, care se urcă
de altfel numai la 4.160.568 lei. Încasările au decurs ı̂n modul următor:
1923 1924 1925
Evaluări: 60.000.000 125.000.000 180.000.000
Încasări: 91.884.659 54.768.064 (9 luni) –
Coeficientul de creştere al ı̂ncasărilor este 1,4, iar acela al evaluărilor tot

1,4. S-a admis această majorare fiindcă diferenţa dintre drepturile constatate
de aproape 300 milioane lei şi ı̂ntre evaluarea bugetară care se urcă de abia la
40% din debit, era prea mare.
g) Cota culturală de 3%. Deoarece evaluarea impozitului mobiliar a fost
menţinută aceeaşi, era firesc să rămână neschimbată şi evaluarea cotei de 3%
care s-a ı̂ncasat până acum astfel:
1923 1924 1925

Evaluări: 17.000.000 80.000.000 80.000.000
Încasări: 23.671.818 17.103.631 (9 luni) –
Aici ı̂nsă se prezintă o nedumerire: Dacă această cotă de 3% se ia asupra

venitului mobiliar — care este maximum de 15% — de ce evaluarea şi ı̂ncasările
sunt mult mai mici?
Este locul să subliniem ideea fericită a d-lui ministru de finanţe, de a
afecta acest venit pentru asigurarea unui ı̂mprumut cultural, cu care s-ar putea
răspunde mai repede la numeroase ı̂nzestrări culturale, azi ı̂n suferinţă. Cu
cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine.
h) Impozitul global.
Debitul pe 1924: 355.254.879 lei.
Încasările acestui impozit, care s-a aplicat anul trecut pentru ı̂ntâia oară
ı̂n România, merg mult mai bine anul acesta; coeficientul de creştere este
aproape 2. De aceea s-a admis pentru 1925 o sporire de 50 milioane faţă
de 1924, deşi ajungem astfel aproape la cifra drepturilor constatate. Se pare
ı̂nsă că această cifră nu e sigură, cu tot aspectul său minuţios şi că ı̂n spe-
cial Capitala a fost subevaluată; aşa că am avea dreptul să sperăm ı̂ncasarea
prevederilor bugetare, deşi nici ı̂ncasările ı̂n curs nu sunt ı̂ncurajatoare:
1923 1924 1925

Evaluări: 225.000.000 300.000.000 350.000.000
Încasări: 175.601.440 120.968.177 (9 luni) –
Deficitul de 50 milioane din 1923 ar părea că se va menţine şi ı̂n 1924,
aşa ı̂ncât epuizarea debitului prin evaluarea din 1925 mi se pare ı̂ndrăzneaţă,
mai ales pentru un impozit nou.
Este evident că acest impozit este menit să ia o mare dezvoltare şi, teo-
retic, ı̂ntr-un sistem fiscal bine organizat, el ar trebui chiar să dea ı̂ncasări
superioare impozitelor elementare.
Sistemul nostru de impozite a aşezat ı̂nsă toată greutatea sa pe impozitele
elementare spre a respecta continuitatea fiscală faţă de trecut şi de aceea, prin
sistemul de cote admis, importanţa impozitului global este secundară faţă de
impozitele elementare. Numai când noul sistem fiscal va fi consolidat se va
putea proceda la răsturnarea treptată a proporţiilor.
De altfel Franţa, care a adoptat recent acest impozit, ne dă un exemplu
instructiv ı̂n această privinţă. În primul an, impozitul global a dat mai puţin
de 50 milioane, iar anul trecut el a fost evaluat la peste 1 miliard lei, aproape
tot atât cât totalul impozitelor cedulare.
i) Taxe militare.
1923 1924 1925

Evaluări: 5.000.000 5.000.000 8.000.000
Încasări: 5.093.779 6.274.347 –
Încasările din 1924 au ı̂ntrecut numai ı̂n 9 luni prevederea bugetară pe

ı̂ntregul an; de aceea s-a admis aici o augmentare de 3 milioane care va fi
desigur ı̂ntrecută.
Rămăşiţe din exerciţii ı̂nchise. Potrivit legii contribuţiilor directe, rămă-
şiţele din impozitele directe se trec ı̂n rolurile de contribuţii directe. De aceea
s-a defalcat aici un articol nou din acela de venituri-rămăşiţe al Ministerului de
Finanţe şi s-a prevăzut suma de 200 milioane pentru anii 1923 şi 1924, precum
şi pentru rămăşiţele alese şi ı̂nscrise din anii anteriori. Am pus ı̂n evidenţă
până acum de mai multe ori diferenţa mare dintre drepturile constatate şi
evaluările stabilite; este deci cert că cel puţin o cotă de 5% din aceste drepturi
se va putea recupera ı̂n cursul anului 1925. Înainte de război se recupera 95%
din rămăşiţe; oricât de dificilă este situaţia actuală, suntem siguri totuşi că
evaluarea prudentă de 5% va fi sensibil ı̂ntrecută şi că Statul nu va lăsă să se
piardă din drepturile sale sume de miliarde.
În rezumat, studiul acesta rapid ne ı̂ngăduie să tragem câteva concluzii
care merită să fie puse ı̂ncă o dată ı̂n lumină.
În primul rând s-a putut vedea că ı̂ntocmirea cantitativă a legii con-
tribuţiilor directe, adică sistemul fiscal de cote, a fost făcută cu pricepere,
fiindcă trecerea de la vechiul sistem la sistemul nou, unificat, de abia a mărit
cota-parte dinainte de război a impozitelor directe din totalul veniturilor Stat-
ului. În al doilea rând am constatat că evaluările bugetare sunt cu mult
inferioare drepturilor constatate. Această ı̂mprejurare explică surplusul de
ı̂ncasări, obţinut aproape la fiecare impozit, dar nu justifică o situaţie care
trebuie negreşit ameliorată.
În sfârşit, centralizarea statistică a rezultatelor de ı̂ncasări şi recensământ
este ı̂n ı̂ntârziere, ceea ce dăunează analizei critice a roadelor date de legea
nouă, dar mai ales ne lasă nepregătiţi pentru viitorul recensământ. Statul
are interese vitale de apărat şi trebuie să reacţioneze acolo unde inerţia unor
tradiţii ı̂nvechite ı̂i ştirbesc din drepturile sale, ı̂n paguba intereselor generale
ale colectivităţii; pentru aceasta are nevoie ı̂n primul rând să fie exact informat.
2. Impozitele indirecte de consumaţie şi circulaţie
Sub numirea de impozite indirecte sunt prevăzute ı̂n bugetul Statului im-
pozitele indirecte de consumaţie ı̂mpreună cu taxele vamale. Pentru claritatea
expunerii, vom despărţi taxele vamale de impozitele obişnuite de consumaţie
şi ne vom ocupa separat de fiecare din aceste două categorii.
Impozitele indirecte de consumaţie şi circulaţie sunt: 1. Impozitul pe al-
cool (spirt, rachiu, bere, vin); 2. Impozitul pe zahăr; 3. Impozitul pe petrol;
4. Impozitul pe coloniale (care este introdus ı̂n buget cu numele de impozit
pe diferite articole de consumaţie); 5. Impozitul pe gaz şi electricitate; 6. Im-
pozitul pe lux şi cifra afacerilor, şi 7. Impozitul pe spectacole.
Aceste din urmă trei impozite au fost introduse după război.
Impozitele indirecte de consumaţie nu au fost deloc mărite de guvernul
naţional-liberal. Urmând o politică de frânare a scumpirii traiului, guvernul
actual a renunţat la urcarea cu totul justificată de altfel a acestor impozite,
de la valoarea lor antebelică.
Sunt unele impozite, ca acela al zahărului, care de abia e de două ori mai
mare, pe câtă vreme preţul zahărului este azi de 25-30 ori mai mare ca ı̂nainte
de război. În mijlocie, aceste impozite s-au mărit de 8 ori până la maximum
10 ori, pe câtă vreme indicele de scumpire este acum aproape 40.
Menţinerea impozitelor de consumaţie la o valoare cu mult inferioară
valorilor normale şi ı̂n acelaşi timp urcarea impozitelor directe la valoarea lor
dinainte de război ne dau, sub două aspecte diferite, manifestarea consecventă
a unei politici economice, urmărită conştient şi cu izbândă pe toate fronturile.
Cotele actuale ale impozitelor indirecte de consumaţie sunt cele stabilite
prin modificările din Februarie 1920 şi Iulie 1921, ı̂n afară de taxele pe vin,
care au fost micşorate cu 25% ı̂n Februarie 1923.

Iată, pe scurt, detaliile strict necesare referitoare la fiecare categorie din
aceste impozite:
Impozitul pe spirt. – Spirtul industrial era impus ı̂nainte de război la o
taxă totală de 29 centime pe grad şi decalitru; astăzi taxa aceasta este de 2,50,
adică cam 8 ori mai mare. Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 650.000.000 740.000.000 770.000.000 1.010.000.000 1.020.000.000
Încasări: 713.064.848 880.715.630 801.812.980 892.817.061 (9 luni) –
Înainte de război acest impozit dădea 3% din venituri; astăzi el dă ceva
mai puţin 2-21 /2 % cu toate că i s-a adăugat venitul monopolului de alcool
din Basarabia. Urcarea prevăzută de 1 la mie la evaluarea pe anul 1925 este
fără semnificare; deja ı̂ncasările ı̂n curs prevăd un surplus de ı̂ncasări de 100
milioane.
Impozitul pe rachiu. – Spirtul ţărănesc sub 30 grade plătea ı̂nainte de
război 1,25 lei la decalitru; astăzi el plăteşte 2,10 lei, adică taxa a rămas
aproape aceeaşi. Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 75.000.000 75.000.000 70.000.000 95.000.000 95.000.000
Încasări: 74.413.317 91.510.482 71.802.690 41.955.101 (9 luni) –
Din cauza mersului ı̂ncasărilor cifra de evaluări a rămas aceeaşi.

Impozitul pe bere şi vin. – La bere se plătea ı̂nainte de război 2,20 lei pe
decalitru, iar astăzi se plăteşte 5 lei. Vinul se plătea ı̂nainte de război 40 bani
pe decalitru, astăzi plăteşte 7,50 lei. La bere, impozitul este cam de două ori
mai mare, pe câtă vreme la vin este aproape de 20 ori mai mare. Disproporţia
este evidentă şi nelămurită. Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925
Evaluări: 291.320.000 214.000.000 190.000.000 280.000.000 280.000.000
Încasări: 205.468.600 264.419.994 221.215.536 182.150.306 (9 luni) –
Cifrele de evaluări pe 1925 au rămas aceleaşi şi anume 220 milioane

pentru vin şi 60 milioane pentru bere.
Impozitul pe alcool denaturat a mers astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 200.000 520.000 2.300.000 5.000.000 7.000.000
Încasări: 3.240.996 3.063.069 4.811.290 5.835.740 (9 luni) –
Acest impozit a dat mereu surplus de ı̂ncasări. Evaluarea din 1925

cu un plus de 2 milioane, este şi ea chiar sub ı̂ncasările ı̂n curs şi va fi de-
sigur ı̂ntrecută.
Înainte de a termina cu impozitele pe alcool, să menţionăm şi taxa de
brevet, care a fost menţinută şi anul acesta tot la cifra de 25 milioane, ca
anul trecut. Această cifră este derizorie şi atât această ı̂mprejurare, cât şi
diversitatea legilor care cârmuiesc această taxă, reclamă o revizuire şi o punere
la punct.
Impozitul pe zahăr. – Cum am spus mai sus, zahărul se plătea ı̂nainte de
război 40 bani la kg, adică cam 40% din valoarea sa; azi, taxa e numai de 1
leu la un preţ de 25-30 lei, adică 4%.
Înainte de război ı̂n 1914 acest impozit aducea 10 milioane, adică 2%
din venitul Statului, ceea ce ar corespunde, pentru bugetul actual, cam la 600
milioane; evaluarea bugetară pe 1925 abia este de 80 milioane. Încasările au
mers astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925
Evaluări: 30.000.000 70.000.000 68.000.000 75.000.000 80.000.000
Încasări: 93.945.288 92.254.074 64.367.450 57.795.407 (9 luni) –
Evaluarea de 80 milioane corespunde strict ı̂ncasărilor ı̂n curs.

În sfârşit, impozitul pe glucoză a trecut de la 10 bani la 25 bani pe kg.
Impozitul pe petrol. – Impozitul acesta s-a mărit ı̂n mijlocie numai de 4
ori şi anume: petrolul lampant plăteşte acum 25 bani pe kg faţă de 7 bani cât
plătea ı̂nainte de război, benzina 75 bani faţă de 19 bani, parafina şi uleiurile
grele au trecut de la 10 la 50 bani pe kg. Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 60.000.000 75.000.000 60.000.000 90.000.000 90.000.000
Încasări: 70.916.740 87.375.834 74.822.099 57.530.636 (9 luni) –
Evaluarea a fost menţinută aceeaşi ca şi ı̂n 1924. Şi acest impozit este
mult deficitar.
Impozitul pe coloniale. – Aici intră ı̂n primul rând uleiurile vegetale, apoi
cafeaua, ceaiul, etc. Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 16.000.000 25.480.000 35.000.000 40.000.000 50.000.000
Încasări: 42.666.022 49.967.494 41.671.756 38.165.375 (9 luni) –
Prevederea de 50 milioane pe 1925 este mai mică decât totalul corespun-

zător ı̂ncasărilor pe 1924, prin urmare o evaluare bugetară moderată.
Impozitul pe gaz şi electricitate. – Acest impozit este iarăşi destul de

neı̂nsemnat: 1 leu pe m3 de gaz şi 1,50 kw oră. El a fost aplicat după război
şi a urmat evoluţia următoare:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 22.800.000 15.000.000 15.000.000 15.000.000 18.000.000
Încasări: 18.045.061 13.781.392 13.295.654 12.793.664 (9 luni) –
Acest impozit a fost continuu deficitar; de abia ı̂n 1924 ı̂ncasările au mers
ceva mai bine şi de aceea s-a introdus o augmentare de 3 milioane, care poate
va fi realizată.
Impozitul pe lux şi cifra afacerilor. – Mersul acestui impozit a fost net
ascendent, după cum arată cifrele de mai jos:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 250.000.000 450.000.000 535.000.000 850.000.000 850.000.000
Încasări: 239.974.713 775.423.816 726.070.250 715.958.387 (9 luni) –
Încasările de până acum ı̂n cursul anului 1924 fac să se prevadă o ı̂ncasare
totală de peste un miliard lei; cu toate acestea s-a menţinut aceeaşi cifră ca
ı̂n 1924. Pentru ce această reducere, când ştiut este că perceperea acestui
impozit lasă ı̂ncă mult de dorit şi că, prin urmare, şi pe această cale s-ar putea
aştepta o augmentare relativă?
Impozitul pe spectacole. – Impozitul acesta, ı̂nfiinţat odată cu cifra de
afaceri ı̂n 1921, nu a fost separat ı̂n buget decât ı̂n anul 1923; situaţia sa este
următoarea:
1923 1924 1925

Evaluări: 50.000.000 60.000.000 80.000.000
Încasări: 53.972.826 61.710.496 (9 luni) –
Evaluarea pe 1925 corespunde strict ı̂ncasărilor ı̂n curs.
*
* *
Din această scurtă expunere rezultă că:

1. Impozitele indirecte de consumaţie au fost menţinute la valoarea lor,
fără nici o modificare ı̂n plus, de guvernul actual.
2. Urcarea actuală a acestor impozite faţă de valoarea lor dinainte de
război este făcută fără nici o normă, aproape la voia ı̂ntâmplării, şi reclamă o
urgentă sistematizare.
Impozite indirecte pe consumaţie
Sporirea de 2% a evaluărilor pe 1925 faţă de 1924 este aproape fără nici

o semnificare şi făcută cu o prudenţă poate excesivă.
Evaluările globale a acestor impozite a urmat creşterea arătată de dia-
grama şi cifrele următoare:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 1.357.320.000 1.650.000.000 1.785.300.000 2.645.000.000 2.695.000.000
Încasări: 1.461.735.625 2.258.512.385 2.073.842.531 2.066.817.173 –
(9 luni)
Încasările au ı̂ntrecut uşor ı̂n fiecare an aceste evaluări.

Creşterea de 100% din 1922 şi până azi se datorează dezvoltării comerţului
şi ı̂mbunătăţirii situaţiei generale a ţării.
3. Taxele de timbru şi ı̂nregistrare
Taxele de timbru şi ı̂nregistrare formau un venit important al Statului;

ı̂n 1913-1914, ı̂ncasările la timbru au fost de 40 milioane lei la un buget de
536 milioane, adică mai mult de 7% din veniturile Statului. În alte ţări, de
asemenea, aceste taxe produc sume foarte importante: ı̂n bugetul 1924 al
Franţei de pildă, taxele de timbru şi ı̂nregistrare sunt ı̂nscrise cu 3,5 miliarde
adică 15% din venitul total bugetar, ba ı̂ncă şi mai mult dacă se ţine seama
de faptul că aproape 4 miliarde din 23 miliarde cât a fost bugetul Franţei ı̂n
1924 au fost obţinute pe cale de ı̂mprumut.
Astăzi, cota-parte a acestui venit ı̂n România este numai de 5%, cu
toate că taxele de succesiuni au fost enorm urcate ı̂n 1920 şi 1921 prin legile
Argetoianu şi Titulescu. Cauza acestui regres trebuie căutată ı̂n menţinerea
unor tarife cu mult prea reduse faţă de valoarea actuală a hârtiei noastre
monedă. E de ajuns să amintim că taxele de timbru fix s-au dublat numai şi
că taxa de ı̂nregistrare asupra transmisiunilor cu titlu oneros este de 5% pe
câtă vreme ı̂n Franţa trece de 10%. Pentru a ı̂nţelege cauza acestei inferiorităţi
trebuie să relevăm că, şi aici, guvernul naţional-liberal nu a sporit nici una din
taxe, menţinând tarifele stabilite de d-nii Argetoianu şi Titulescu. Cu toate
acestea, creşterea ı̂ncasărilor a fost aproape de 200% de la 1922 şi până azi,
ceea ce arată că perceperea acestor taxe s-a efectuat ı̂n condiţii din ce ı̂n ce
mai mulţumitoare, graţie conducerii şi organizării serviciilor respective.
Iată cum au decurs ı̂ncasările:
Taxe de timbru şi ı̂nregistrare
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 564.000.000 571.050.000 901.200.000 1.411.400.000 1.601.500.000
Încasări: 608.454.636 1.105.856.521 1.132.029.028 1.214.171.322 (9 luni) –
Evaluarea de 1,6 miliarde pe 1925 corespunde strict ı̂ncasărilor ı̂n curs şi
surplusul de ı̂ncasări se va realiza desigur şi ı̂n anul viitor.
Putem ı̂mpărţi taxele de timbru şi ı̂nregistrare ı̂n patru categorii: 1. Taxe
de timbru, 2. Taxe de ı̂nregistrare, 3. Donaţii şi succesiuni, 4. Diferite taxe.
Un examen sumar al acestor taxe ne dă următoarele rezultate:
a) Taxele de timbru. – Încasările acestor laxe au crescut simţitor de la
1922 până azi după cum arată tabloul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925
Evaluări: 145.200.000 240.000.000 410.000.000 630.000.000 780.000.000
Încasări: 289.779.035 483.793.192 556.881.100 586.944.576 (9 luni) –
Evaluarea din 1925 este strict calculată după ı̂ncasările ı̂n curs din 1924.
La acest impozit Statul pierde mai multe sute de milioane prin menţinerea
unor tarife mult prea reduse, fără niciun temei economic:
b) Taxele de ı̂nregistrare. – Şi aici avem o creştere de ı̂ncasări:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 58.500.000 65.000.000 80.000.000 165.000.000 175.000.000
Încasări: 36.705.611 84.476.706 93.277.608 131.429.175 (9 luni) –
Şi aceste taxe sunt deficitare, din cauza tarifelor şi a lipsei de unitate
legislativă.
c) Taxele de succesiuni şi donaţii. – Aceste taxe dau astăzi aproape
echivalentul ı̂n aur al incasărilor dinainte de război, cu toate că ar trebui să
dea de fapt sume cu mult mai mari, fiindcă legea Argetoiauu şi mai ales legea
Titulescu din Iulie 1921 impun cote foarte ridicate. Totuşi, ı̂ncasările sunt re-
lativ mai mici decât cele cuvenite, din cauza situaţiei anormale a preţurilor şi
valorilor de care fiscul este nevoit să ţină seama atunci când trebuie să aplice
o lege fiscală exagerată.
Încasările au decurs astfel:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925
Evaluări: 58.500.000 65.000.000 80.000.000 165.000.000 175.000.000
Încasări: 36.705.611 84.476.706 93.277.608 131.429.175 (9 luni) –
Evaluarea pe 1925 este strict calculată după ı̂ncasările in curs.

d) Diferite taxe. – În acest grup am strâns următoarele 4 articole: amenzi
de contravenţii, darea de echivalent, bilete pentru vânzarea vitelor şi taxe de
timbru asupra biletelor de tren pe căile ferate particulare.
Evaluările şi ı̂ncasările respective au fost:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 11.250.000 6.050.000 11.200.000 16.400.000 16.500.000
Încasări: 11.344.320 19.181.556 16.682.609 14.445.446 (9 luni) –
Plusul de 100.000 lei la evaluări pe 1925 este fără ı̂nsemnătate.
*
* *
Ca şi la impozitele de consumaţie, politica fiscală a guvernului a fost

o politică de temporizare, menţinând starea de lucruri actuală până la o vi-
itoare reorganizare, impusă şi de nevoia unificării diferitelor regimuri astăzi
existente, precum şi de dezorientarea generală a cotelor de taxare. Pregătirea
acestei reorganizări este aproape terminată şi legea timbrului va fi ı̂n curând
prezentată Corpurilor legiuitoare.
4. Taxele vamale
Din analiza comparativă a impozitelor precedente, am văzut că ı̂n afară

de impozitele directe, celelalte au fost menţinute neschimbate de guvernul ac-
tual şi că creşterea lor de ı̂ncasări deşi importantă, este totuşi sensibil inferioară
coeficientului de augmentare generală a bugetului. Care este atunci mijlocul
prin care guvernul a izbutit să compenseze sacrificiile astfel consimţite şi să
ridice veniturile spre valoarea absolut necesară nevoilor actuale ale Statului?
Răspunsul la această ı̂ntrebare ı̂l dă, ı̂n mod clar, examinarea politicii
vamale a guvernului. Prin modificarea tarifului de import şi prin introducerea
taxelor de export, veniturile vamale au urmat o creştere foarte pronunţată pe
care o arată cifrele şi diagrama următoare:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 858.680.000 1.660.000.000 4.090.000.000 5.800.000.000 6.990.000.000
Încasări: 1.507.123.534 4.003.986.805 6.119.090.043 5.981.481.537 –
(9 luni)
Evaluările au devenit de la 1922 până azi de 8 ori mai mari şi dau un
surplus de ı̂ncasări anuale faţă de 1921-1922 de aproape 7 miliarde lei.
În 1914, veniturile vamale erau de 50 milioane la un buget de 536 mili-
oane, adică un procent de aproape 9%. Astăzi veniturile sunt de 8 miliarde la
un buget de 32 miliarde, adică de 150 ori mai mari ca ı̂n 1914 şi cu un procent
de 25% din veniturile totale ale Statului.
Iată deci, ı̂n toată simplitatea sa, corectivul fiscal ı̂ntrebuinţat de gu-
vern pentru a compensa sacrificiile acceptate la celelalte categorii de im-
pozite. Rămâne acum să caracterizăm această politcă vamală şi să cercetăm
valoarea ei.
Situaţia exportului României. – Politica vamală a unei ţări se citeşte ı̂n
tariful său de import şi pe scara taxelor de export.
Taxe vamale
Într-o situaţie normală nu trebuie să existe taxe de export fiindcă Statul
ı̂n general nu trebuie să opună stavile exportului. Dar situaţia ı̂n 1922 era
cu totul anormală. Din cauza politicii inflaţioniste a Statului şi a Băncii
Naţionale, care a făcut după război, fără acoperire metalică, importante emisi-
uni, atât pentru nevoile ordinare ale Statului cât şi pentru unificarea monetară,
şi din cauza imprudenţei şi discreditului comerţului românesc ı̂n străinătate,
bursele străine au aplicat un puternic coeficient de siguranţă contra valutei
române, ceea ce a produs o mare discontinuitate ı̂ntre puterea de cumpărare
internă a leului şi valoarea sa scăzută externă. Această discontinuitate a creat
ı̂n România o adevărată năvală spre export, care ar fi produs secătuirea ţării
şi o bruscă scumpire a vieţii, dacă Statul nu opunea reacţia sa.
Primele mijloace ı̂ntrebuinţate, sistemul permiselor şi al contingentărilor,
au trăit repede şi experienţa a dovedit numaidecât că singurul mijloc de
apărare sunt taxele de export. Coeficientului de siguranţă aplicat leului nostru
de bursele străine i-am opus stăvilarul taxelor de export.
În acest mod reacţionează şi astăzi guvernul contra situaţiei create leului
ı̂n străinătate şi ı̂şi plăteşte diferenţa de curs a datoriei sale publice externe cu
venitul taxelor de export.
Milioanele şi miliardele care circulau clandestin pe timpul permiselor ı̂n
ţară, infectând ı̂ntreaga noastră viaţă publică, sunt astăzi drenate ı̂n tezaurul
public şi asigură nu numai plata cuponului extern, dar acoperă şi deficitul de
incasări la impozitele generale de consumaţie.
Acesta este rolul taxelor de export; examinarea obiectivă a acestor con-

diţii arată, oricărui om de bună credinţă, nu numai necesitatea actuală a
taxelor de export dar şi curajul cu care guvernul naţional-liberal actual a
privit drept ı̂n faţă situaţia, stârpind permisele şi contingentările pentru a da
Statului venitul cel mai important din bugetul său actual.
Situaţia era cu atât mai grea ı̂n 1922 cu cât exportul trebuia intensificat
pentru a ı̂ndrepta balanţa pe atunci deficitară a comerţului exterior. Urcarea
taxelor de export până la o cotă convenabilă care să ı̂mpiedice câştigurile
de aventură, dar să dea putinţa comerţului organizat, să găsească beneficii
normale, a fost mijlocul prin care s-a rezolvat această dublă dificultate. S-a
eliminat astfel pletora de comercianţi improvizaţi care umpleau hotelurile şi
trenurile; preoţii, exportatori de sare, şi ı̂nvăţătorii, exportatori de porci, au
revenit la ocupaţiile lor profesionale, spre binele sfintei biserici şi mulţumirea
d-lui ministru ai Instrucţiunii Publice. În acelaşi timp exportul creştea ı̂n
proporţii mulţumitoare, după cum arată datele următoare:
1913 1921 1922 1923 1924

Cantităţi (val.
(tone) 4.569.076 2.712.116 4.066.352 4.878.210 5.000.000 probabilă)
Valori (val.
(mii de lei) 670.703 8.259.356 14.027.376 24.372.675 26.000.000 probabilă)
Cantitatea tonelor este aproape dublă, iar valoarea ı̂n lei s-a ı̂ntreit de la
1921 şi până azi.
O comparaţie făcută cu exportul dinainte de război ne arată că din cele
4 categorii vamale de mărfuri, exportul primei categorii, adică a animalelor şi
produselor animale, a crescut cu 250%; exportul cerealelor din categoria a doua
a scăzut simţitor de la 3 milioane tone la 1.750.000 tone, dar a fost compensat
ı̂n această categorie de creşterea exportului de lemne, care aproape s-a ı̂nzecit,
trecând de la 283.000 tone la 2.224.790. Aceasta explică uşoara urcare ı̂n
cantitate şi a categoriei a doua, exportul produselor subsolului a scăzut cu
mai mult de 50% din cauza industriei petrolifere; exportul categoria a patra a
crescut ı̂n proporţii excepţionale graţie exportului de produse chimice. Tabloul
următor ne dă o privire comparativă de ansamblu:
Tone
1913 1923
1) Animale şi produse animale 21.379 70.986
2) Produsele solului (cereale, lemne) 3.432.336 4.206.730
3) Produsele subsolului (petrol şi metale) 1.113.830 577.444
4) Produse combinate (maşini şi produse chimice) 1.531 23.050
4.569.076 4.878.210
Cifrele precedente arată că România nu a revenit ı̂ncă la situaţia sa

dinainte de război, ca ţară exportatoare de cereale, şi cu toate acestea, graţie
bogăţiilor sale variate, a fost ı̂n stare să-şi ı̂ndrepte repede balanţa comercială.
Acum când reforma agrară s-a isprăvit şi când exploatarea agricolă ţărănească
ı̂ncepe să se organizeze şi ı̂n vederea exportului, pentru a relua activitatea
marii proprietăţi, suntem siguri că România va recăpăta ı̂n curând locul său
din comerţul agricol internaţional.
Politica taxelor de export este echivalentă cu o politică de comprimare a
preţurilor ı̂n interior; pe măsură ce scumpirea traiului din ţară se nivelează cu
cea din afară şi puterea de cumpărare a leului devine aceeaşi, atât ı̂n ţară cât şi
ı̂n exterior, taxele de export sunt menite să fie reduse ı̂n mod succesiv pentru a
ajunge să dispară cu desăvârşire când vom atinge situaţia economică normală.
În tot acest timp ı̂nsă, politica vamală a taxelor de export constituie a-
titudinea economică impusă de situaţia actuală pentru a ajuta, prin profitul
Statului, refluxul către situaţia normală.
Situaţia importului. – Dacă trecem acum la import, nevoia echilibrării
balanţei comerciale prin ı̂nfrânarea comerţului de aventură şi apărarea in-
dustriei naţionale au determinat caracterul protecţionist al regimului nostru
vamal, precum şi urcarea tarifului vamal la valoarea aur dinainte de război.
Această din urmă modificare care s-a efectuat de curând ı̂n August 1924,
restabileşte ı̂n liniile sale generale, vechiul tarif vamal al României dinainte de
război, cu condiţia să fie plătit ı̂n aur pe cursul 1 leu aur = 30 lei hârtie, ceea
ce revine deci la o urcare mijlocie de 30 ori a vechiului tarif din 1914. Până
acum ı̂nsă urcarea mijlocie a fost de 5-15 ori, urcare rezultată din modificările
tăcute ı̂n Aprilie 1920 şi Iulie 1921 care au fost aplicate până acum şi care au
dat rezultatele următoare:
1913 1921 1922 1923 1924

Cantităţi
(tone) . . . . 1.374.116 615.451 583.668 703.274 –
Valori
(mii de lei) 590.012 Import 12.145.405 12.325.366 19.712.941 –
Pe categorii situaţia se prezintă astfel:
1921 1922 1923

Tone
1. Animale şi produse animale 29.801 21.412 26.692
2. Produsele solului . . . . . . . . . 180.384 158.163 163.695
3. Produsele subsolului . . . . . . 321.891 312.283 440.414
4. Produse combinate . . . . . . . 83.375 90.983 74.473
Acest tablou arată că, ı̂n afară de articolul maşini, unde avem o creştere
ı̂nsemnată, toate celelalte categorii manifestă o tendinţă uşoară de descreşte-
re, ceea ce pune bine ı̂n evidenţă roadele politicii urmate şi putinţa industriei
româneşti de a răspunde din ce ı̂n ce mai mult la nevoile ţării. O comparaţie cu
situaţia dinainte de război, din care se constată că importul României actuale
este cantitativ abia 55% din acel al României mici, ne arată ı̂nsă că oricât
de mare ar fi contribuţia industriei româneşti, totuşi importul este azi ı̂ntr-
o ı̂nsemnată scădere faţă de starea dinainte de război şi poate chiar faţă de
nevoile reale ale ţării.
Dar rezultatul cel mai important al politicii vamale constă ı̂n pozitivarea
balanţei comerciale.
În cifre, situaţia se prezintă astfel:
(Import 12.145.405.055
1921 Deficit: −3.886.048.828
Export 8.259.356.227
(Import 12.325.366.000
1922 Excedent: +1.702.010.000
Export 14.027.376.000
(Import 19.712.941.000
1923 Excedent: +4.659.734.000
Export 24.372.675.000
(Import 22.000.000.000
1923 (cifre probabile) Excedent: +4.000.000.000
Export 26.000.000.000
Diagrama de mai jos arată ı̂n mod sugestiv prin linia exportului şi aceea
a importului, aceleaşi rezultate.
Aceste rezultate ı̂mbucurătoare, obţinute ı̂ntr-o perioadă plină de greutăţi
financiare şi ı̂ntr-o epocă de ani agricoli mediocri, pun bine ı̂n lumină puterea
de refacere a României, precum şi munca pricepută săvârşită, prin guvernarea
sa, de partidul naţional-liberal.
Cifrele bugetare de evaluări sunt separate ı̂n import şi export numai din
1923 şi sunt următoarele:
1923 1924 1925

Evaluări: 1.200.000.000 1.500.000.000 1.500.000.000
Încasări: 1.254.788.930 1.399.874.439 (9 luni) –
Cu toată urcarea tarifelor şi cu toate că ı̂ncasările pe 1924 sunt superioare
evaluărilor, cifra taxelor de import a fost menţinută aceeaşi.
Diagrama importului şi exportului României de la 1922-1925
1923 1924 1925

Evaluări: 2.850.000.000 4.000.000.000 5.000.000.000
Export
Încasări: 4.496.510.693 4.155.394.620 –
Evaluarea admisă pe 1925 este sensibil mai mică decât cea corespunzătoare
ı̂ncasărilor ı̂n curs, prin urmare va fi cu siguranţă ı̂ntrecută.
Din cele expuse ı̂n acest capitol rezultă două fapte esenţiale:
1. Balanţa comercială a fost ı̂ndreptată ı̂n favoarea României, de la
venirea guvernului liberal, cu toate că am avut o perioadă de ani agricoli
mediocri şi cu toată introducerea taxelor de export.
2. Echilibrul bugetar este asigurat prin jocul combinat al taxelor de ex-
port, ı̂n legătură cu valuta datoriei noastre publice externe. Creşterea acesteia
poate fi automat compensată de urcarea celor dintâi şi viceversa. Acest pro-
cedeu este baza sistemului actual de balanţare a bugetului.
5. Monopolurile Statului
Cu veniturile de monopol intrăm ı̂n domeniul exploatărilor comerciale

ale Statului.
Regia Monopolurilor Statului este ı̂nsă o instituţie comercială cu caracter
special, fiindcă tariful său, prin definiţia ı̂nsăşi a monopolului, este astfel sta-
bilit ı̂ncât asigură Regiei un venit sigur, care este tocmai valoarea impozitului.
Prin legea de monopol, acest câştig este de 200%; cu alte cuvinte tariful
trebuie astfel stabilit ca să dea ca venit ı̂ntreitul cheltuililor de regie. De la
război ı̂ncoace ı̂nsă, din cauza comprimării preţurilor de vânzare a produselor

Regiei şi din cauza scumpirii traiului, raportul de monopol a fost călcat, după
cum arată tabloul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 1924

Venituri 1.225.041.869 2.108.532.762 2.201.531.853 2.533.635.963
R.M.S. (9 luni)
Cheltuieli 500.718.760 605.406.380 702.027.098 1.343.032.278

Adăugând şi cheltuielile suplimentare ı̂ncă necontabilizate, care se urcă

la o mijlocie de 150 milioane pe fiecare an, constatăm că raportul de monopol
a scăzut până la doi, adică câştigul de monopol s-a micşorat cu 50%.
Explicaţia acestui fapt este foarte simplă. Cheltuelile principale ale Regiei
sunt: costul maşinilor şi a pieselor de maşini, costul materiei prime tutunul şi
hârtia şi ı̂n sfârşit salariile lucrătorilor. Or, toate aceste cheltuieli se plătesc
azi aproape ı̂n valoare aur. S-a ı̂ncercat o comprimare a preţurilor tutunurilor
indigene; ı̂n doi ani, ı̂ntinderea culturii tutunului a scăzut ı̂nsă aproape cu 40%,
aşa ı̂ncât anul trecut, din cauza deficitului de tutun indigen, am fost nevoiţi să
importăm tutun american de peste 100 milioane lei. De aceea ı̂n 1923 preţurile
tutunului indigen impuse de R.M.S. au fost sensibil sporite, ceea ce a remediat
situaţia, dar a urcat cheltuiala Regiei cu câteva sute de milioane.
În acest timp ı̂nsă, preţurile tarifare erau menţinute la nişte valori deri-
zorii. La 1 Ianuarie 1923 preţurile produselor Regiei erau numai de 5 ori mai
mari decât preţurile dinainte de război şi tocmai ı̂n Iunie 1923 a fost consimţită
o sporire, care le-a ridicat la o mijlocie de 10 ori.
Este ı̂nsă evident că un asemenea tarif care urcă preţurile normale de 10
ori, când ı̂n acest timp cheltuielile se măresc ı̂n mijlocie de 30 ori, nu putea avea
alt rezultat decât să ı̂nghită ı̂ntreg câştigul de monopol. Pentru a ı̂mpiedica
această anihilare a unui important venit al Statului, direcţia generală R.M.S.
a cerut cu insistenţă şi a obţinut ı̂n sfârşit ridicarea tarifului la o valoare
ı̂ntrucâtva mai apropiată de preţurile impuse de cheltuieli.
Tabloul următor ne dă ı̂n mod comparativ tariful adoptat la produsele
principale faţă de acel din 1916:
1916 Noiembrie 1924

Regale 1 kg 600.— lei 1.000.— lei



Lux ,, 55.— ,, 600.— ,,
Tutunuri tăiate Calitatea I ,, 40.— ,, 400.— ,,
Calitatea II ,, 25.— ,, 200.— ,,



Calitatea III ,, 10.— ,, 200.— ,,
1916 Noiembrie 1924



Pelişor 100 bucăţi 10.— lei 300.— lei
Intim club ,, 7.50 ,, 300.— ,,




Regale ,, 8.— ,, 80.— ,,




Intime ,, 6.— ,, 70.— ,,




Prinţul Carol ,, 6.— ,, 100.— ,,

Ţigarete

Dame ,, 5.— ,, 60.— ,,
Funcţionare ,, 2.50 ,, 30.— ,,




Militare ,, 2.— ,, 30.— ,,




Meseriaş ,, 1.— ,, 25.— ,,




Naţionale ,, 1.50 ,, 20.— ,,



Regalitas 1 bucată 0.25 lei 6.— lei
Trabucos ,, 0.10 ,, 3.— ,,
Ţigări de foi

Belvedere ,, 0.10 ,, 2.50 ,,
Naţionala ,, 0.05 ,, 1.25 ,,

1 cutie 0.05 lei 1.50 lei
Chibrituri
1 plic 0.05 ,, 1.50 ,,
Acest tablou arată că ı̂n general urcarea preţului ţigaretelor variază ı̂ntre
10 şi 25 de ori preţul dinainte de război, afară de două excepţii, iar scumpirea
ţigărilor de foi şi chibriturilor este de 30 ori faţă de preţurile din 1916.
S-a făcut bine că s-a cerut fumătorilor să plătească preţuri mai apropi-
ate de preţurile reale de cost şi monopol? Noi credem că da, mai ales că
prin această sporire s-a putut mări, cu un miliard ı̂n plus, suma disponibilă
pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor publici. Politica de
renunţare a drepturilor depline ale Statului la impozitele de consumaţie poate
avea o justificare; ea nu are ı̂nsă nici un sens ı̂ntr-un domeniu fiscal unde Stalul
cheltuieşte ca orice particular şi unde interesele Statului concordă cu interesele
generale ale sănătăţii publice.
Este interesant să cunoaştem mersul ı̂ncasărilor pe fiecare monopol ı̂n
parte. Tabloul următor ne dă aceste detalii:
Tutun:
Evaluări 900.000.000 1.200.000.000 1.200.000.000 2.400.000.000 3.300.000.000
Încasări 895.985.265 1.522.751.332 1.609.877.849 1.812.668.688 –
(9 luni)
Hârtie:
Evaluări 110.000.000 120.000.000 230.000.000 350.000.000 525.000.000
Încasări 83.660.577 202.708.632 175.520.858 239.399.896 –
(9 luni)
Chibrituri:
Evaluări 120.000.000 130.000.000 140.000.000 325.000.000 450.000.000
Încasări 109.047.435 163.160.347 193.513.315 239.145.397 –
(9 luni)
Cărţi de joc:
Evaluări 5.000.000 7.500.000 12.000.000 25.000.000 25.000.000
Încasări 5.559.027 12.541.752 12.390.239 14.797.036 –
(9 luni)
Explozibile:
Evaluări 12.000.000 14.000.000 19.000.000 80.000.000 140.000.000
Încasări 16.126.842 25.786.899 41.426.881 83.208.861 –
(9 luni)
Sare:
Evaluări 200.000.000 150.000.000 165.000.000 241.500.000 240.000.000
Încasări 98.440.678 149.912.174 157.316.633 134.790.496 –
(9 luni)
Diverse:
Evaluări 3.000.000 5.000.000 4.000.000 9.000.000 31.386.000
Încasări 16.222.143 31.671.624 11.486.075 9.646.187 –
(9 luni)
Evaluările din 1925 au fost majorate pe baza noului tarif, ı̂n afară de ve-
niturile salinelor, unde s-a menţinut cifra anului trecut. De altfel, monopolul
sării, vechi reziduu al timpurilor trecute, constituie un monopol nedrept, fi-
indcă sarea este un aliment de primă necesitate. Pe de altă parte, exploatarea
acestei bogăţii naţionale foarte importante se face ı̂n condiţii nesatisfăcătoare.
Scoţându-se sarea din regimul monopolului, ea intră ı̂n domeniul general al
avuţiei naţionale şi s-ar putea studia, credem, cu folos o organizare a acestei
exploatări pe bazele de comercializare stabilite de noua lege a comercializării
avuţiilor Statului.
Este acum tendinţa ı̂n Statele moderne ca bugetele serviciilor comerciale
să fie cel puţin individualizate, dacă nu pot fi făcute autonome. Bugetul R.M.S.
este ı̂n această privinţă cel mai uşor adaptabil, fiindcă individualizarea lui
constă numai ı̂n libertatea pe care a avut-o ı̂ntotdeauna şi de care nu poate
abuza niciodată, ca să-şi stabilească preţurile de monopol. Adăugându-se la
acest drept şi elasticitatea astăzi necesară instituţiilor comerciale, se va da
putinţa acestui important serviciu al Statului să răspundă ı̂ntr-o măsură şi
mai bună la cerinţele publicului, revenind repede la solida reputaţie pe care
şi-o câştigase ı̂nainte de război.
6. Domeniul Statului
Sub această numire se ı̂nţelege astăzi avuţia Statului administrată de

Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, adică: Pădurile, Pescăriile, Fermele şi

terenurile Statului. Sub regimul noii Constituţii urmează să fie trecut aici de
acum ı̂nainte şi subsolul, sarea şi terenurile miniere ale Statului. Este locul
să spunem de la ı̂nceput că imensele bogăţii, astfel enumerate ale Statului
dau astăzi un venit derizoriu, din multe motive, dintre care cel mai important
este defectuozitatea, ca sistem al organizării administrative pentru servicii de
natură pur comercială.
Veniturile s-au dezvoltat ı̂n modul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925
Evaluări: 185.000.000 186.086.000 264.420.000 415.730.000 384.000.000
Încasări: 155.905.436 269.212.067 332.541.181 243.390.784 –
(9 luni)
Înainte de război, ı̂n 1913-1914, domeniul Statului dădea 35 milioane

lei, la un buget de 536 milioane, adică aproape 7%. Astăzi, cu toată bogăţia
forestieră suplimentară a Transilvaniei şi Bucovinei, venitul este abia de 1%.
Cauza principală trebuie căutată ı̂n organizarea defectuoasă a Casei Pădurilor
şi ı̂n multiplele gratuităţi care i-au fost impuse de variatele nevoi ale Stalului;
cu toată decuplarea exportului de lemne, Casa Pădurilor a fost nevoită ı̂n
timpurile acestea să-şi reducă evaluarea veniturilor cu 50 milioane.
Veniturile de mai sus sunt venituri brute; dacă se ţine seama şi de chel-
tuielile necesare serviciilor respective, câştigul net se reduce la câteva zeci de
milioane, cu alte cuvinte la nimic. Pentru a remedia acesta stare de lucruri,
guvernul naţional-liberal a ı̂nfiinţat legea comercializării avuţiilor Statului,
menită să dea adevărata lor valoare acestor bogăţii productive, printr-o orga-
nizare similară cu aceea a industriilor private. Să ne exprimăm speranţa că
punerea ı̂n aplicare a acestei legi va aduce o sporire importantă a acestui capi-
tol de venituri, uşurând ı̂n acelaşi timp şi bugetul de cheltuieli prin reducerea
serviciilor respective de exploatare.
7. Serviciile publice
În bugetele celor trei mari servicii publice: Căile Ferate, P.T.T. şi Căile
de comunicaţie pe apă, care alcătuiesc laolaltă Ministerul Comunicaţiilor, se
poate citi situaţia utilajului tehnic cel mai important al Statului.
Principiile moderne de organizare administrativă cer ca aceste servicii
să se ı̂ntreţină singure prin veniturile lor, după pilda exploatărilor particulare
similare. În această privinţă situaţia serviciilor noastre publice ı̂n ultimii ani s-
a găsit departe de a fi mulţumitoare din cauza firească a efectelor războiului dar
şi din cauza menţinerii unor tarife comprimate pe care Statul a fost nevoit să
le păstreze pentru a ı̂nfrâna curentul de scumpire al pieţei comerciale. Graţie
ı̂nsă reparaţiilor făcute treptat de la 1922 până azi, şi a urcării metodice a
tarifelor, situaţia s-a ameliorat simţitor, şi ı̂mbunătăţirea se poate caracteriza,
spunându-se că pe câtă vreme bugetele ordinare ale acestor servicii erau până
azi deficitare2 , Statul consimţind să suporte deficitul prin celelalte venituri ale
sale, ele apar ı̂n 1925 pentru ı̂ntâia oară sub forma unor bugete echilibrate,
veniturile fiind uşor superioare cheltuielilor ordinare de exploatare.
Această individualizare a bugetelor serviciilor-publice, este prima ı̂ndru-
mare către o organizare raţională a serviciilor de Stat cu caracter comercial şi
ea a fost ı̂n sfârşit realizată.
Căile Ferate Române. – Evaluările3 şi ı̂ncasările de venituri ale căilor
ferate române au urmat următoarea creştere:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 1.949.729.394 2.561.692.200 2.873.750.000 4.100.500.000 6.518.000.000
Încasări: 1.395.927.571 2.011.537.571 2.609.489.406 3.011.495.517 –
(9 luni)
În cifre rotunde, veniturile C.F.R. ı̂n 1925, sunt de patru ori mai mari
decât acelea din 1922. Această creştere provine din mărirea traficului şi din
urcarea tarifelor.
Mărirea traficului este arătată de datele următoare:
1921 1922 1923 1924 Iunie 1924
Trenuri de călători
(media zilnică) . . . 300 700 850 900 964
Trenuri de marfă
(media zilnică) . . . 300 600 650 720 766
Trenuri-km
(media zilnică) . . . 70.000 105.000 115.000 120.000 132.000
Vagoane de marfă
ı̂ncărcate (media
lunară) . . . . . . . . . . 60.000 80.000 100.000 110.000 124.000
Tone brute
transportate . . . . . 7.500.000 10.000.000 11.500.000 12.500.000 13.457.328
În linii generale, traficul s-a dublat.
2
În 1924, bugetul P.T.T. s-a prezentat astfel:
615.000.000 lei la venituri;
618.155.400 lei la cheltuieli Deficit iniţial . . . 3.155.400 lei
De asemenea, ı̂n acelaşi an, bugetul căilor ferate a fost:
4.101.500.000 lei la venituri.
5.138.513.699 lei la cheltuieli Deficit iniţial . . . 1.637.013.639
3
Inclusiv C.F. Particulare şi cele someşene şi ardelene.
Tariful C.F.R. este un labirint de cifre ı̂n care omul vulgar, fie el chiar
profesor de aritmetică, nu se poate orienta cu siguranţă. Există ı̂n linii generale
următoarele tarife:
1. Tarif pentru călători, clasele I, II şi III;
2. Tarif pentru bagaje;
3. Tarif pentru mărfuri de mare şi mică iuţeală, clasa I, clasa II şi clasa III;
4. Tarife speciale de mărfuri clasa I şi clasa II;
5. Tarife diverse.
Modificarea tarifelor se poate face pe două căi, sau mărindu-se ı̂n bloc
un anumit tarif, sau trecându-se o marfă dintr-o clasă ı̂n alta. Această din
urmă operaţie este aşa de nedeterminată ı̂ncât orice afirmaţie ı̂n materie de
spor al tarifelor C.F.R. nu trebuie admisă fără rezerve, cu singura observaţie
generală sigură că sporurile anunţate constituie un minimum şi că prin jocul
salturilor de la o clasă la alta se realizează uneori augmentări mai mari decât
acelea date de cifrele globale.
Cu aceste rezerve, iată sporurile acordate după indicaţiile oficiale.
În 1922: Toate tarifele, ı̂n afară de tariful special clasa II, care a rămas
neschimbat, au ı̂ncercat o creştere de 10%.
În 1923: Tarifele de călători clasa I şi clasa II cu 20%, clasa III cu 25%.
Tarifele de bagaje şi mărfuri cu 33%, ı̂n afară de tariful special clasa II
care a crescut numai cu 25%.
În 1924 s-au produs două sporiri:
– La 1 August 1924:
Tarifele de călători clasa I şi clasa II au crescut cu 25%, clasa III cu 30%.
Tarifele de mărfuri cu 30%.
Tariful special 1 cu 25%.
Tariful special 2 cu 20%.
În afară de aceasta s-a creat pentru mărfurile de clasa I, o clasă nouă,
clasa I A, unde sporul s-a stabilit de 75%.
– La 1 Octombrie 1924 s-a operat o nouă urcare generală de 25% asupra
celor precedente.
În cifre rotunde se poate spune că:
Tarifele din 1923 au fost majorate faţă de cele dinainte de război, ı̂n
proporţiile următoare:
1. La călători, o majorare de 9 ori; 2. La bagaje, ı̂n medie de 10 ori;
3. La mărfuri, ı̂n medie de 11 ori.
Urcarea mijlocie din 1924 fiind ı̂n medie uşor superioară proporţiei de
60% se poate spune că ı̂n general urcarea actuală a preţurilor C.F.R. constă
ı̂ntr-o majorare cuprinsă ı̂ntre 14 şi 17 ori preţurile dinainte de război. (În
afară de suprataxa pentru prime şi Casa Muncii, care urcă totul la 19-24 de
ori faţă de 1916.)
Din aceste consideraţii rezultă că urcarea evaluărilor la veniturile C.F.R.

din 1925 cu 2 miliarde faţă de 1924 este cu aproape jumătate de miliard mai
mică decât aceea care ar rezulta din calcule, micşorare de prudenţă consimţită
pentru a ţine seamă de contracţia de ı̂ncasări care se produce de obicei la
fiecare urcare de tarif, cu toate că de fapt ea se va fi produs ı̂n ultimul trimestru
din 1924.
Dar evaluarea de venituri la C.F.R. pe anul 1925 este ı̂n realitate de
8.376.762.000 lei şi nu numai 6.518.000.000 lei, cât figurează ı̂n tabloul veni-
turilor. Diferenţa ı̂n plus de aproape 2 miliarde provine din introducerea pen-
tru prima oară a primelor C.F.R, care, până acum, nu figurau ı̂n bugetul Statu-
lui, ci se contabilizau şi se administrau fără control parlamentar dintr-un fond
special, zis fondul primelor. Aceste prime au fost evaluate la 1.450.000.000 lei;
ı̂n realitate, această evaluare este sub valoarea reală, fiindcă suprataxa pentru
prime, ı̂n afară de tariful special clasa II, constă ı̂ntr-o majorare de 36%, ceea
ce dă o sumă de cel puţin 1.800.000.000 lei.
De asemenea, tot acum s-au introdus pentru ı̂ntâia oară şi veniturile
Casei Muncii C.F.R. de 408.700.000 lei, sumă importantă care serveşte la ı̂m-
bunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor C.F.R.
Consideraţiile de mai sus ne arată clar că evaluarea bugetară pe 1925
a veniturilor C.F.R. este prudentă şi putem fi siguri că ı̂ncasările vor ı̂ntrece
anul viitor evaluările prevăzute. De asemenea, constatăm că urcarea tarifelor
C.F.R. constă ı̂ntr-o majorare mijlocie de 22 ori a tarifului 1916 şi prin urmare
ne găsim ı̂ncă cu aproape 50% sub indicele de scumpire actual.
Bugetul C.F.R. ı̂n 1913-1914 a fost de 107.250.000 lei la un buget de
536 milioane, adică ceva mai puţin de 20%. În 1925, bugetul C.F.R. intră cu
aproape 26% ı̂n bugetul Statului. Această creştere este datorită faptului că
reţeaua ferată a provinciilor alipite este superioară celeia din Vechiul Regat.
Poştă, Telegraf şi Telefon. – Evaluările şi ı̂ncasările de la P.T.T. au decurs
ı̂n modul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluări: 199.800.000 362.000.000 438.000.000 615.000.000 800.000.000
Încasări: 229.189.514 413.909.654 450.835.480 474.670.210 –
(8 luni)
Raportul de creştere este şi aici tot 4 ca la C.F.R., graţie ı̂n special
normalizării serviciilor căci tarifele nu au crescut aici ı̂n aceeaşi proporţie ca
la celelalte servicii publice ale Statului. Într-adevăr, iată situaţia comparativă
a tarifelor ı̂ntre 1914 şi 1925:
Taxe interne Poştă 1914 1925

O scrisoare (până la 20 grame) Lei 0,10 1,—
O carte poştală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 0,05 0,50
Imprimate (câte 50 grame) . . ” 0,05 0,25
Jurnale (câte 50 grame) . . ” 0,01 0,05
Taxa de recomandare . . . . . . . . . . . . . ” 0,25 2,—
Telegrame
Un cuvânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 0,05 0,50
Telefon
Instalaţii urbane . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 150,— 2.000,—
Convorbiri (ı̂n judeţ) . . . . . . . . . . . . . . ” 0,25 2,—
Convorbiri (judeţe limitrofe) . . . . . . ” 1,50 8,—
Convorbiri (judeţe nelimitrofe) . . . . ” 1,— 10,—
Abonamente (1 categorie) . . . . . . . . . ” 100, 1.500-2.500
Abonamente (2 categorii) . . . . . . . . . ” 150, 2.500-5.000
Abonamente (3 categorii) . . . . . . . . . ” 200, 4.000-10.000
Singure taxele externe au fost urcate la valoarea lor aur dinainte de

război, cu mici modificări ı̂n minus.
Din tabloul de mai sus reiese că raportul de urcare variază la taxele
interne P.T.T. ı̂ntre 5 şi 10 şi este prin urmare sensibil inferior indicelui de
scumpire. Cu toate acestea, veniturile P.T.T. s-au mărit mult şi anul acesta
bugetul acestui serviciu public se prezintă cu un excedent de peste o sută de
milioane.
Creşterea veniturilor pe 1925, la 800 milioane, este bazată pe ı̂ncasările
ı̂n curs, fără să se ţină seama de urcarea tarifelor R.M.S. care va aduce o
sporire importantă a remizei pe care R.M.S. o plăteşte poştei rurale pentru
distribuţia fabricatelor sale; de asemenea nu s-a ţinut decât ı̂n mică măsură
seama de urcarea importantă a taxelor externe.
Căile de comunicaţie pe apă. Veniturile prevăzute aici sunt veniturile
serviciului nostru fluvial şi maritim. În perioada 1922-1925, aceste venituri au
progresat ı̂n modul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

190.070.000 202.120.000 230.996.500 475.195.000 468.175.000
208.744.316 215.530.000 245.442.954 342.976.041 (9 luni) –
După cum se constată din acest tablou, căile de comunicaţie pe apă, con-
trar unei idei care circula de mai mult timp, au realizat ı̂n fiecare an evaluările
lor de venituri. Este drept că veniturile ar putea fi mai mari; şi aici ı̂nsă
este tot vechea poveste a reorganizării comerciale. Comercializarea serviciului
N.F.R. va fi efectuată ı̂n cursul acestui an şi avem credinţa că ea va avea drept
rezultat nu numai mărirea viitoare a veniturilor, dar mai ales organizarea unui
serviciu fluvial la ı̂nălţimea obligaţiilor care decurg din drepturile actuale ale
României asupra Dunării.
Serviciul comercial maritim are şi dânsul nevoie de o reorganizare vii-
toare.
8. Veniturile speciale ale ministerelor
Tabloul următor arată mersul ı̂ncasărilor pe diferitele ministere:

1. Ministerul Finanţelor:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925

Evaluări: 105.000.000 141.835.000 854.952.000 1.020.188.313 988.883.349
Încasări: 459.228.476 1.073.814.785 1.055.652.940 927.497.788 –
(9 luni)
Creşterea bruscă a ı̂ncasărilor Ministerului de Finanţe ı̂n 1923 provine din

sporirea ı̂ncasărilor de impozite din exerciţii ı̂nchise, din mărirea veniturilor
Casei Pensiilor şi din introducerea plăţii făcute de ţărani a pământului cu
care au fost ı̂mproprietăriţi. Uşoara scădere prevăzută pe 1925 este datorită
defalcării restanţelor de impozite directe şi trecute la venitul acestor impozite.
2. Ministerul de Interne:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925

Evaluări: 32.000.000 34.806.000 35.624.750 46.283.000 38.653.000
Încasări: 19.354.796 27.334.651 17.719.148 25.220.548 –
(9 luni)
Scăderea de 8 milioane prevăzută pe 1925 este datorită ı̂ncasărilor defici-

tare din 1924 şi ı̂n special ale Monitorului Oficial. Această constatare impune
şi aici o reorganizare pe baze comerciale.
3. Ministerul Justiţiei:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925

Evaluări: 15.000.000 16.410.000 15.810.000 55.580.000 54.470.000
Încasări: 18.320.689 19.982.065 30.505.245 38.437.942 –
(9 luni)
Creşterea importantă de venituri ı̂n 1923 provine din mărirea amenzilor

judecătoreşti, ceea ce a adus ı̂n 1924 mai mult decât o dublare a veniturilor.
Totuşi, evaluarea din 1924 a trebuit uşor redusă din cauză că lucrările aresta-
ţilor nu au produs veniturile prevăzute.
4. Ministerul de Externe:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925
Evaluări: 1.000.000 30.000.000 40.000.000 75.000.000 70.000.000
Încasări: 1.438.767 14.471.916 17.186.405 35.588.397 –
(9 luni)
Creşterea de la 1 la 40 a veniturilor Ministerului de Externe este da-

torită plăţii ı̂n aur a taxelor consulare şi de legaţiuni. Totuşi şi aici, din cauza
supraevaluării din 1924, a trebuit să se opereze o micşorare cu 5 milioane a
evaluării pe 1925.
5. Ministerul de Război:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925
Evaluări: 7.000.000 2.280.000 3.035.000 20.275.000 28.270.000
Încasări: 7.191.059 37.466.415 18.190.614 23.202.916 –
(9 luni)
Diferenţa mare constatată ı̂n fiecare an la acest minister dintre ı̂ncasări

şi evaluări provine din vânzarea cailor reformaţi.
6. Ministerul de Domenii:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925
Evaluări: 12.000.000 11.750.000 31.190.000 33.360.000 41.090.000
Încasări: 12.548.485 67.176.698 20.354.625 27.281.625 –
(9 luni)
Creşterea excepţională de venituri din exerciţiul 1922-1923 se datorează

...................................................................... .
7. Ministerul Lucrărilor Publice:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925
Evaluări: 1.000.000 1.400.000 700.000 1.700.000 2.500.000
Încasări: 12.793.053 24.415.658 2.473.540 2.095.704 –
(9 luni)
Veniturile excepţionale ı̂n 1921-1922 şi 1922-1923 au provenit din:

8. Ministerul de Industrie şi Comerţ:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925

Evaluări: 130.500.000 309.022.000 363.590.000 634.975.000 770.240.000
Încasări: 44.176.349 146.193.242 150.053.170 69.258.624 –
(9 luni)
Spre deosebire de Ministerul de Război, care ı̂şi subevaluează prea mult

veniturile, la ministerul de industrie constatăm o permanentă supraevaluare
ı̂n proporţii inadmisibile, care trebuie cercetate şi revizuite.
9. Ministerul Instrucţiei Publice:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925

Evaluări: 12.000.000 12.186.282 36.865.870 33.404.000 33.972.000
Încasări: 12.412.815 26.128.435 19.084.509 8.663.222 –
(9 luni)
În primii ani veniturile acestui minister ı̂nglobează şi pe acelea ale
Ministerului Cultelor şi Artelor. Scăderea de evaluări din 1924 care se menţine
şi ı̂n 1925 este datorită ı̂ncasărilor cu totul deficitare din 1924, a căror cauză
trebuie cercetată şi remediată; cifra de mai sus este alcătuită ı̂n partea sa
preponderantă, din veniturile Casei Şcolilor.
10. Ministerul Muncii:
1924 1925
Evaluări: 37.004.890 38.713.784
Încasări: 1.535.630 (9 luni) –
După cum se vede, ı̂ncasările merg şi sunt contabilizate greu la Ministerul
Muncii.
11. Ministerul Sănătăţii Publice:
1923 1924 1925

Evaluări: 56.149.600 83.817.500 159.228.000
Încasări: 24.285.679 29.156.679 –
Plusul important de peste 75 milioane a prevederilor bugetare ı̂n 1925

este datorit ı̂n cea mai mare parte introducerii bugetului asistenţii publice
(74.125.000 lei); ı̂n afară de aceasta, Ministerul Sănătăţii Publice şi-a sporit
bugetul cu veniturile (6.800.000 lei) ale serviciului balneo-climatic, fost al
Ministerului de Industrie şi Comerţ şi a cărui introducere compensează unele
scăderi de venituri ı̂ntâmplătoare.
12. Ministerul Cultelor:
1924 1925
Evaluări: 26.407.000 13.846.720
Încasări: 4.517.443 (9 luni) –
S-a operat aici o reducere de 50% a evaluărilor din 1924 din cauza trecerii
cotei din taxa spectacolelor la impozitele indirecte.
Totalul veniturilor speciale ale ministerelor ı̂nsumează ı̂n anul 1925
2.157.994.704 lei faţă de 2.239.867.133 lei din 1924. Observaţia generală care se
desprinde din analiza precedentă este că, ı̂n general, aceste venituri sunt mici
şi rău ı̂ncasate. Dacă s-ar face o revizuire a acestor venituri cum s-a făcut, de
pildă, la Ministerul Justiţiei, s-ar putea uşor obţine ı̂mbunătăţiri simţitoare si
rectificări ı̂ndreptăţite.
9. Subvenţiile
Acest capitol ı̂nglobează toate contribuţiile judeţelor şi comunelor la chel-

tuielile generale de administraţie ale Statului. Totalul acestor contribuţii s-a
dezvoltat ı̂n modul următor:
1921-22 1922-23 1923 1924 1925
Evaluări: 23.000.000 31.950.000 27.874.197 47.680.296 45.311.816
Încasări: 28.890.329 35.664.153 34.742.968 24.411.911 –
(9 luni)
Repartizând suma actuală pentru a fixa ideile ı̂n două părţi egale, pe cele
două administraţii contribuitoare, cea judeţeană şi cea comunală, subvenţiile
prevăzute revin ı̂n mijlociu la o contribuţie anuală de 300.000 lei pe judeţ şi
de 2.000 lei pe comună. În ridicolul acestor sume se ı̂nfăţişează partea cea mai
slabă a organizării noastre financiare actuale. Propriu-zis, judeţele şi comunele
nu mai contribuie la cheltuielile generale de administrare ale ţării; ı̂n schimb,
examinarea cheltuielilor arată că o mare parte de sarcini specific judeţene şi
comunale sunt descărcate astăzi pe spinarea Statului.
Acest dublu proces de dezechilibrare al raportului administrativ dintre
Stat faţă de judeţe şi comune, a ajuns astăzi la punctul său culminant. O
revizuire şi o punere la punct sunt grabnic necesare, dacă nu voim ca bugetul
Statului să plesnească sub greutatea unor sarcini exagerate şi străine structurii
sale normale.
Chiar ı̂n vechea Românie, unde descentralizarea era ı̂ncă un deziderat,
capitolul subvenţiilor era incomparabil mai bine prevăzut, fiindcă ı̂n 1913-1914
găsim ı̂nscrisă aici suma de 22.518.000 lei, ceea ce având ı̂n vedere dublarea
teritoriului, corespunde exact, ı̂n lei hârtie ı̂nsă, cu suma actuală de 45 mi-
lioane lei. Înainte de război, subvenţiile judeţene şi comunale aduceau un
aport de 4% la veniturile generale ale Statului, astăzi aportul a rămas mai mic
decât 1 la mie.
Legea administrativă trebuie să precizeze noţiunea de descentralizare,
care este uneori greşit ı̂nţeleasă. Descentralizarea nu constă ı̂n creaţiile unor
administraţii noi, exterioare de Stat, cum sunt de pildă directoratele regionale,

care nu fac decât să ı̂ncarce bugetul şi ı̂ngreunează controlul efectiv al Sta-
tului. Descentralizarea trebuie să urmărească o repartiţie de atribuţii, dând
iniţiativei locale putinţa unei colaborări şi la beneficii, dar şi la cheltueli. Ideile
trebuie bine precizate ı̂n această privinţă pentru că o organizare ı̂nţeleaptă de
la ı̂nceput a acestor raporturi este ı̂n stare să aducă foloase nepreţuite atât
administraţiei generale a ţării, cât şi ı̂ntocmirii viitoare a bugetelor.
10. Venituri diverse
Această categorie este rezervată ı̂n fiecare buget pentru veniturile excep-
ţionale, printre care se numără şi acelea obţinute pe cale de ı̂mprumut. În
această rubrică nu se află anul acesta ı̂nscrisă nici o cifră. În bugetul anului
1922-1923 se găseau aici totuşi câteva sute de milioane care proveneau din
desfacerea stocurilor subsecretariatului de Stat al refacerii şi aprovizionării.
Aceste stocuri au fost ele complet lichidate?
Tot aici, şi nu la veniturile speciale ale ministerelor, ar trebui ı̂nscrise
veniturile excepţionale provenite din vânzarea materialului de război, de căi
ferate şi altele de acelaşi fel.
O socoteală publică a acestor operaţiuni importante de lichidare nu a
fost ı̂ncă dată şi este totuşi necesară.
Tot aici trebuie ı̂nscrise sumele despăgubirilor de război, fie ele ı̂n natură,
fie ı̂n numerar. Cele ı̂n natură, care sunt ı̂n curs de predare, nu figurează
nicăieri; cele ı̂n numerar, le aşteptăm cu răbdare, ı̂n timp ce rana noastră de
război evaluată la 31 miliarde lei aur stă ı̂ncă nevindecată.
Acest capitol deschide, cum spuneam mai sus, chestiunea ı̂mprumutului
extern necesar ı̂nzestrării şi refacerii mai grabnice a ţării. Atitudinea guver-
nului ı̂n această privinţă este cunoscută: ı̂mprumutul este util şi dorit, dar
a trebuit ı̂ntâi să reconsolidăm creditul ţării pentu ca să putem contracta
ı̂mprumutul ı̂n condiţiile unei ţări care dispune de libertatea sa economică.
Credem că aceste timpuri au venit.
B. CHELTUIELILE STATULUI
1. DATORIA PUBLICĂ
2. PERSONALUL
3. MATERIALELE
1. Datoria publică
În condiţiile de azi, o ı̂mpărţire metodică pentru expunerea situaţiei da-

toriei publice româneşti ar fi următoarea:
a) Datoria publică până la 1916;
b) Datoria publică internă de la 1916 până azi;
c) Datoria publică externă de la 1916 până azi;
Aceasta din urmă trebuie şi ea ı̂mpărţită ı̂n două mari grupe:
1. Datoria publică pe bază de ı̂mprumuturi sau contracte de natură
privată; şi 2. Datoria publică impusă României prin tratate de pace.
a) Datoria publică dinainte de război
Datoria publică a României contractată ı̂nainte de 1916 era ı̂n ı̂ntregime

consolidată. Situaţia acestei datorii, la 1 Aprilie 1922 este dată de tablourile
următoare:
Primul tablou ı̂nfăţişează situaţia datoriei interne:
A. Datoria publică internă ı̂nainte de 1916
Capital Capital
Denumirea Data Data Capital rămas de rămas de
ı̂mprumuturilor emisiunii stingerii ı̂mprumutat amortizat la amortizat la
1 Apr. 1922 1 Ian. 1925
Renta 4% 1889 . . . . . 1889 1933 32.500.000 18.491.600 17.647.000,—
Renta 5% 1894 . . . . . 1894 1938 6.500.000 4.796.500 4.601.500,—
Renta 4% Braşov . . . 1900 Perpetuă 962.500 962.500 962.500,—
Renta 4 % Păduri . . 1910 1950 13.000.000 13.000.000 13.000.000,—
Renta 4 % 1910 . . . . . 1910 1950 44.199.000 41.063.000 40.464.000,—
Renta 5% Izlaz . . . . . 1910 Perpetuă 20.000.000 20.000.000 20.000.000,—
Obligaţiuni 41 /2 % C 1911 1949 39.400.000 35.548.852 30.054.438,75
Rentă 5% bunuri de
mână . . . . . . . . . . . . . 1913 Perpetuă 34.894.487 34.894.487 34.894.487,—
Total . . . . . . 191.455.987 168.756.939 161.623.925,75
În tabloul următor se găseşte situaţia datoriei publice externe, care este
cu mult cea mai importantă:
B. Datoria publică externă ı̂nainte de 1916

Capital Capital Capital
Denumirea Data Data nominal rămas de rămas de
ı̂mprumuturilor emisiunii stingerii ı̂mprumutat amortizat la amortizat la
1 Apr. 1922 1 Ian. 1925
Renta 4% 1889 . . . . . . . . 1889 1933 50.000.000 29.079.000 27.005.500
C. F. Suceava Botoşani 1871 1960 51.535.640 49.461.877 suspendată
Rentă 4% 1890 . . . . . . . . 1890 1924 274.375.000 100.803.000 88.056.000
,, ,, 1891 . . . . . . . . 1891 1935 45.000.000 27.808.000 26.727.500
,, ,, 1894 . . . . . . . . 1894 1939 120.000.000 84.602.500 82.143.000
,, ,, 1896 . . . . . . . . 1896 1940 90.000.000 66.928.000 65.224.000
,, ,, 1898 . . . . . . . . 1898 1958 180.000.000 160.832.000 159.313.000
,, 5% 1903 . . . . . . . . 1903 1943 185.000.000 156.762.000 153.824.000
,, 4% 1905 A.B. . . . 1905 1946 100.000.000 86.694.000 84.300.000
,, ,, 1905 conv. . . 1905 1946 424.613.000 368.114.500 357.950.000
,, ,, 1908 . . . . . . . . 1908 1940 70.000.000 60.245.500 57.922.000
,, ,, 1910 . . . . . . . . 1910 1950 128.000.000 118.057.500 116.288.000
,, 41 /2 % 1913 . . . . . 1913 1953 250.000.000 242.758.800 238.757.500
Total ...... 1.968.523.640 1.552.145.877 1.457.510.500
Renta internă. – Tabloul precedent arată că majoritatea datoriei ante-

belice 93% era datorie externă; numai o mică parte de 7% este emisă ı̂n ţară şi
se găseşte de altfel aproape ı̂n ı̂ntregime ı̂n posesia instituţiilor oficiale de Stat.
Această ı̂mprejurare, cât şi modicitatea acestei datorii publice, faţă de
totalul actual al datoriei publice române, deschide chestiunea stingerii acestei
datorii pe cale de răscumpărare sau conversiune.
Din cele opt categorii de rentă internă, patru sunt de tipul perpetuu şi
reprezintă ı̂n total suma de 43 milioane. Se pune ı̂ntrebarea, mai ales fiindcă
afară de renta şcolară Braşov de circa 1 milion lei, celelalte sunt toate rente
de ı̂mproprietărire, dacă nu ar fi util să fie convertite ı̂n rentă perpetuă de
ı̂mproprietărire; şi din punct de vedere financiar şi din punct de vedere admi-
nistrativ, această operaţiune ar fi folositoare.
Aceeaşi chestiune se pune de altfel şi pentru celelalte patru rente in-
terne; renta 4% 1893 este de fapt tot o rentă amortibilă de ı̂mproprietărire, iar
obligaţiunile judeţene 41/2 % ca şi renta 1910 sunt astăzi aproape ı̂n ı̂ntregime
consemnate la Casa de depuneri.
În sfârşit, din renta biletelor ipotecare, 1889, a rămas astăzi numai vreo
16 milioane, aşa ı̂ncât se poate spune ı̂n definitiv că toată această conversiune
ar fi mai mult o operaţiune de ordine şi simplificare contabilă.
Renta externă. – Renta externă dinainte de război s-a triunchiat ı̂n trei
părţi foarte distincte din cauza deprecierii valutare şi a problemei reparaţiilor:
1. Renta externă aflată ı̂n posesia fostelor State inamice, Germania şi
Austro-Ungaria, trece ı̂n contul de despăgubiri cuvenite României de pe urma
războiului, aşa ı̂ncât serviciul său este suspendat.
2. Renta externă aflată ı̂n ţările foste aliate sau neutre, al cărei cupon se
plăteşte ı̂n moneda respectivă a fiecărei ţări.
3. Renta externă aflată ı̂n România, al cărei cupon se plăteşte ı̂n lei.
Această clasificare este impusă de principiul admis ca fiecare ţară să-şi
primească veniturile ı̂n moneda sa proprie. Se pune şi aici ı̂ntrebarea dacă
Germania, prin faptul anulării monedei sale naţionale, nu şi-a anulat odată
cu datoria sa publică şi creanţele similare, şi dacă nu ar fi util ca, aplicând
principiul de mai sus şi pentru Germania, să ne plătim cu un leu cuponul
german, scoţând de la masa comună tranşa germană a datoriei noastre publice.
Nu se cunoaşte exact până azi repartiţia titlurilor noastre ı̂n cele trei
felii, dar se poate spune că, ı̂n valori globale şi aproximative, sumele stabilite
până azi sunt aproape egale, cam câte 500 milioane lei fiecare felie.
Repartizarea datoriei ante-belice ı̂n cele trei grupe s-a făcut prin ştampi-
lare, operaţiune delicată, care a dat naştere la diferite incidente. În ce măsură
corespund rezultatele obţinute cu realitatea?
Pentru a răspunde la această ı̂ntrebare nu avem decât să cercetăm pro-
centul plăţilor respective dinainte de război. Aceste procente erau ı̂n mijlocie:
50% ı̂n Germania,
33% ı̂n ţările foste aliate,
17% ı̂n România.
Din comparaţia cu rezultatele date de ştampilare constatăm ı̂n linii ge-
nerale o augmentare de peste 100% a stocului românesc prin scăderea cores-
punzătoare a stocului german şi o menţinere la cifra ante-belică a stocului
aliat. Evaziunea germană se explică ı̂n mare parte prin ocupaţia germană
din timpul războiului; ea s-a efectuat de altfel ı̂ntr-o măsură mai mică şi ı̂n
Belgia. Menţinându-ne ı̂n liniile generale ale chestiunii, putem, deci, spune că
operaţiunea de ştampilare a fost condusă ı̂n mod satisfăcător.
Primirea petiţiilor a fost ı̂nchisă la 31 Decembrie 1923 şi rezultatul este
până azi următorul:
Stocul aliat:
Lei aur 401.324.000 ı̂n franci francezi

91.246.000 ,, ,, belgieni
3.309.000 ,, lire italiene
20.167.000 ,, ,, sterline
Lei aur 516.046.000
Stocul românesc:
Titluri ştampilate la particulari prin:
a) Administraţiile financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lei 60.817.100
b) Comisia centrală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lei 40.381.500

Titluri ştampilate la Banca Naţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lei 95.061.800
Titluri ştampilate Casa depuneri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280.243.400
Titluri ştampilate ı̂n Elveţia (ı̂n lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.377.500
Titluri ştampilate ı̂n Belgia (ı̂n lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.181.500
Total lei . . . . . . . . . 479.062.800
Cifrele intrate ı̂n prevederea bugetară a anului 1925 au fost majorate
la 570 milioane pentru felia aliată şi 500 milioane pentru felia românească,
majorare de 5% impusă de faptul că deşi comisiile de ştampilare au termi-
nat lucrările, a rămas toluşi ı̂ncă deschisă calea de apel; la felia aliată avem
ı̂nsă o prevedere de 10%, fiindcă ı̂n urma convenţiei din Iunie 1924 cu Banca
Naţională belgiană, s-au admis ı̂n plus la ştampilare şi titlurile deţinute de
belgieni, dobândite ı̂n perioadele de război 1914-1916 şi 1916-1918.
În definitiv, datoria dinainte de război de o valoare nominală de lei
2.059.579.627, a fost prevăzută la un miliard 200 milioane din care:
570 milioane ı̂n valută forte,
650 milioane ı̂n lei.
Diferenţa ı̂n minus reprezintă titlurile deţinute de germani şi aliaţii lor,
precum şi sumele amortizate.
Suma prevăzută pentru anuitatea feliei externe este de circa 30.000.000
lei, iar anuitatea feliei române este de 56 milioane lei hârtie, ceea ce face, ı̂n
cifre rotunde, astăzi, un serviciu de aproximativ 400 milioane lei anual.
Ne mărginim de a da deocamdată aceste cifre şi indicaţii generale, ex-
primându-ne speranţa că anul viitor se va putea face expunerea detaliată a
operaţiunilor de ştampilare cu rezultatele lor definitive.
b) Datoria internă din timpul războiului
Datoria internă de război este alcătuită din:

1. Cele 4 ı̂mprumuturi.
2. Renta de ı̂mproprietărire.
3. Împrumutul la Banca Naţională.
4. Bonurile de tezaur interne.
Cele 4 ı̂mprumuturi de război. Această parte a datoriei interne este
datorie consolidată şi situaţia sa se prezintă astfel:
Amortizarea acestor rente, ı̂n afară de cea blocată, a ı̂nceput anul trecut
după cum se constata din tabloul C, ultima coloană; anuităţile au fost calculate
aşa fel ca stingerea ı̂mprumuturilor să se facă la datele indicate pe titluri, adică
ı̂n 40 de ani de la data emisiunii fiecărui ı̂mprumut.
C. Cele patru ı̂mprumuturi de război

Denumirea Data Data Capital Capital rămas Capital rămas
de amortizat de amortizat
ı̂mprumuturilor emisiunii stingerii ı̂mprumutat la 1 Apr. 1922 la 1 Ian. 1925
Împrumutul Naţional
5% 1916 . . . . . . . . . . 1916 1956 400.000.000 400.000.000 395.212.700
Împrumutul Unirii
5% 1919 . . . . . . . . . . 1919 1959 1.143.143.800 1.143.143.800 1.131.374.600
Împrumutul Refacerii
5% 1920 . . . . . . . . . . 1920 1960 2.730.911.000 2.730.911.000 2.704.409.500
Renta blocată 5%
1920 . . . . . . . . . . . . . . 1920 1960 313.890.500 313.890.500 313.890.500
4.587.945.300 4.587.945.300 4.544.887.300
Anuităţile au ı̂nceput a fi ı̂nscrise ı̂ncă din anul trecut ı̂n buget şi sunt
pentru două trageri, aproximativ de:
24.728.000 lei pentru ı̂mprumutul Naţional,

68.781.000 ,, ,, ,, Unirii,
168.770.000 ,, ,, ,, Refacerii.
ceea ce face un serviciu anual de datorie publică cam de 262 milioane, cu o

amortizare actuală de aproape 100 milioane lei anual.
Renta blocată a funcţionarilor s-a emis numai până la valoarea de
313.890.500 lei.
Renta de ı̂mproprietărire. – Emisiunea rentei de ı̂mproprietărire merge
foarte ı̂ncet; ea este de două feluri:
a) renta amortibilă 5% dată proprietarilor şi a cărei emisiune a ı̂nceput
la 9 Septembrie 1922, urcându-se azi la 3.591.856.300 lei;
b) renta perpetuă 5% dată instituţiilor publice de mână moartă, a cărei
emisiune a ı̂nceput la 21 Mai 1923 şi este astăzi ı̂n valoare de 180.209.600 lei.
Este de observat că renta de ı̂mproprietărire a ı̂nceput de câţiva ani a
fi plătită de ţărani, iar ı̂ncasările, din ce ı̂n ce mai importante, trec la veni-
turile ordinare ale Ministerului de Finanţe. Se pune ı̂ntrebarea dacă aceste
plăţi n-ar trebui afectate unui fond special destinat pompării acestei datorii
interne de 15 miliarde, mai ales avându-se ı̂n vedere preţul actual al rentei de
ı̂mproprietărire.
Datoria publică plăteşte ı̂nsă dobândă la un total de 9,6 miliarde drepturi
deplin stabilite, de aceea este aici prevăzută o dobândă de 480 milioane.
Datoria flotantă a Statului la Banca Naţională. – Împrumuturile făcute
de Stat de la Banca Naţională pentru pregătirea şi susţinerea războiului, pen-
tru acoperirea deficitelor Statului şi pentru unificarea monetară au fost acor-
date ı̂n perioada de la 20 Decembrie 1914 până la 24 Iunie 1920 prin convenţiile
şi ı̂n valorile următoare:
Convenţia No. 163.953 din 20 Decembrie 1914 200.000.000 lei
,, ,, 50.719 ,, 15 Iunie 1915 100.000.000 ,,
,, ,, 173.808 ,, 19 Decembrie 1916 300.000.000 ,,
,, ,, 856 ,, 12 Aprilie 1917 300.000.000 ,,
,, ,, 27.295 ,, 20 Decembrie 1917 300.000.000 ,,
,, ,, 5.647 ,, 16 Mai 1918 300.000.000 ,,
,, ,, 10.783 ,, 12 ,, 1919 1.500.000.000 ,,
,, ,, 95.882 ,, 16 Octombrie 1919 1.000.000.000 ,,
,, ,, 41.103 ,, 11 Iunie 1920 5.000.000.000 ,,
,, ,, 176.129 ,, ,, ,, 1920 2.500.000.000 ,,
,, ,, 50.531 ,, 24 ,, 1921 200.000.000 ,,
,, ,, 83.203 ,, 30 Iulie 1921 200.000.000 ,,
,, ,, 83.204 ,, ,, ,, 1921 400.000.000 ,,
Total . . . 12.300.000.000 lei
Repartizat pe ani, ı̂mprumutul de război şi unificare monetară de la
Banca Naţională se prezintă astfel:
1914 1915 1916 1917
200.000.000 200.000.000 300.000.000 600.000.000
1918 1919 1920 1921
300.000.000 2.500.000.000 7.500.000.000 800.000.000
Nu este momentul de a purcede la examinarea modului cum s-au chel-
tuit aceşti bani. Destul este să spunem că aceste 47 miliarde cât alcătuiesc
laolaltă cele patru ı̂mprumuturi publice ı̂mpreună cu ı̂mprumutul de la Banca
Naţională constituie de fapt prima datorie de război internă a României.
Datoria flotantă la Banca Naţională a fost succesiv redusă de la venirea
guvernului liberal şi ea este astăzi4 de
lei 10.726.592.200
astfel alcătuită din resturile de ı̂mprumuturi:
Din convenţia ı̂ntregitoare de la 6 Februarie 1919
(1%) . . . . . . . . . . lei 1.024.600.000,—
,, 12 Mai 1919
(fără dobândă) ,, 1.498.942.854,—
,, 16 Octombrie 1919
(0,5%) . . . . . . . . ,, 1.000.000.000,—
,, 11 Iunie 1920
. . . . . . . . . . . . . . . ,, 5.000.000.000,—
,, 5 Ianuarie 1921
. . . . . . . . . . . . . . . ,, 2.119.707.161,—
Băncii populare 24 Iunie 1920
(4%) . . . . . . . . . . ,, 88.528.675,—
lei 10.731.778.690,—
La care trebuie adăugat şi restul din ı̂mprumutul 1901 ,, 8.042.556,05
Total . . . . . . lei 10.739.821.246,05
4
28 Noiembrie 1924.
Reducerea s-a obţinut prin vărsarea aurului din Viena şi prin achitarea
parţială a ı̂mprumutului băncilor populare.
În linii generale se poate spune că s-au cheltuit:
a) 7,5 miliarde pentru război;
b) 7 miliarde pentru unificarea monetară;
c) 2,5 miliarde pentru acoperirea deficitelor bugetare 1917-1921.
Creditul de război a fost deschis succesiv ı̂n modul următor:
Martie 1915 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200.000.000 lei
Martie 1916 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400.000.000 lei
August 1916 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200.000.000 lei
Octombrie 1916 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000 lei
August 1917 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000 lei
Februarie 1918 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000 lei
Octombrie 1918 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000 lei
Februarie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 800.000.000 lei
Iulie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500.000.000 lei
Noiembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500.000.000 lei
Martie 1920 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 800.000.000 lei
August 1920 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400.000.000 lei
Total . . . . . . 5.000.000.000 lei
La această sumă trebuie adăugat, potrivit indicaţiilor date de Ministerul

de Război, un credit de lei 2.533.471.072, care a fost deschis ulterior ı̂n 16
Iunie 1923 pentru a regula definitiv restanţele trecutului; creditul de război a
fost cheltuit cam astfel:
1914-15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.598.865,—
1915-16 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359.997.805,21
1916-17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 554.480.419,35
1917-18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 577.132.394,69
1918-19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 844.749.081,20
1919-20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.856.617.826,58
1920-21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.202.067.436,58
1921-22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263.102.426,38
1922-23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31.612.682,79
Cifrele de mai sus date de Ministerul Finanţelor concordă ı̂n general cu

acelea comunicate de Ministerul de Război, ı̂n afară de cea din perioada 1920-
1921, unde diferenţa este ... aproximativ 1 miliard lei; noi am ales cifra dată
de Ministerul de Război. Fondurilor de mai sus trebuie adăugat şi ,,fondul X”,
de vreo 130 milioane cheltuit ı̂n 1914.
Emisiunea pentru unificarea monetară a fost efectiv de 7.277.518.437 lei,
ı̂ntrebuinţată ı̂n modul următor:
a) Biletele Băncii generale . . . . . . . . . . 1.436.546.396,—

b) Coroane austriace . . . . . . . . . . . . . . . 4.354.425.645,—
c) Ruble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.436.546.396,—
7.277.518.437,—
Emisiunea biletelor Băncii Generale a fost ı̂n total de 2.173.000.000 lei,
dar peste 700 milioane lei se aflau ı̂n mâini germane.
De la venirea partidului naţional-liberal la cârma Statului, adică din
Ianuarie 1922, Banca Naţională nu a mai fost solicitată din partea Statului
pentru nici un ı̂mprumut, şi a căutat pe cât era cu putinţă să ajute comerţul
stânjenit de politica monetară de până atunci.
De la o emisiune de 13 miliarde hârtie-monedă s-a ajuns astăzi la o emi-
siune de peste 19 miliarde, dându-se pieţei comerciale, strangulate de blocarea
leilor, aproape 6 miliarde ı̂n trei ani, şi aceasta fără a aduce o scădere a val-
utei noastre, dimpotrivă. Comerţul şi industria se plâng de criza de numerar.
Exact; trebuie ı̂ncă adăugat: şi de criză de credit ı̂n străinătate.
Este evident că o circulaţie de 20 miliarde pentru nevoite actuale ale
României, care se restrâng limpede ı̂n cifra de 30 miliarde a bugetului 1925,
este neı̂ndestulătoare; mai ales dacă ţinem seama de contracţia ı̂ncă şi mai
drastică a creditului comercial privat ı̂n străinătate. Dar dintre două rele,
trebuie să-l alegem pe cel mai mic, adoptând această politică moderată de
inflaţie comercială, care ne ı̂ngăduie să ţinem pe loc cursul leului şi să ajutăm
operaţiunile comerciale reale, eliminând, prin jocul natural al luptei economice,
inflaţia comerţului parazitar şi a industriei de aventură, improvizate după
război. Drumul este spinos, dar este sigur: acei ce s-au folosit de avantajele
inflaţiei până acum, trebuie să se obişnuiască a renunţa la ele de aici ı̂nainte,
oricât de dureroasă ar fi această renunţare şi oricât de neplăcute sunt efectele
frânării maşinilor de la Banca Naţională.
Se pune acum ı̂ntrebarea, ce trebuie să facă Statul român cu privire
la regularea acestei datorii flotante? Desigur că o politică consecventă de
consolidare ı̂n materie de datorie publică cere regularea cât mai grabnică şi
a acestei datorii flotante, fiindcă ea influenţează, ı̂n modul cel mai sensibil,
indicele valutar.
Un ı̂mprumut de 15 milioane de lire sterline ar rezolva dintr-o dată pro-
blema, dar această soluţie radicală ar da naştere la tulburări economice tot
aşa de grave ca acelea trăite de la 1920 ı̂ncoace. Toată lumea e de acord că nu-
mai o achitare treptată, ı̂ntinsă ı̂nsă pe o perioadă nu prea mare — maximum
10 ani — ar fi măsura cea mai potrivită şi real folositoare ı̂nsănătoşirii noas-
tre financiare. În condiţiile de azi ale României, greutăţile financiare pentru
aplicarea acestei soluţii nu mai sunt aşa de mari.
Dobânda prevăzută ı̂n buget de 18.983.235 lei pe anul 1925 este cu
aproape 8 milioane mai mică decât cea prevăzută ı̂n 1921, şi va fi efectiv
ı̂ncă şi mai mică din cauza reducerii de aproape 250 milioane lei din capital
care a avut loc de curând. Cauza pentru care această dobândă este aşa de
mică se datorează faptului că plătesc dobândă numai: ı̂mprumutul de 1,6 mi-
liarde 1914-1916 care plăteşte l%, ı̂mprumutul de 1 miliard din 1919 cu 0,5%
şi ı̂mprumutul de 200 milioane al Băncilor populare din 1920, pentru care se
plăteşte 4%; toate celelalte ı̂mprumuturi sunt scutite de dobândă.
Bonurile de tezaur interne. A patra grupă din datoria internă de război
o formează bonurile de tezaur interne, care sunt:
1) bonurile de tezaur interne propriu zise;
2) bonurile de tezaur ı̂mprumutul Ardealului;
3) bonurile de tezaur Apărării Naţionale;
4) bonurile de tezaur de rechiziţie.
Bonurile Apărării Naţionale au fost, aproape 95%, preschimbate ı̂n bonuri
de tezaur interne, aşa ı̂ncât ele pot fi considerate convertite şi intrate ı̂n prima
categorie; cel mult dacă au mai rămas ı̂n valoare de 4 milioane lei.
Emisiunea bonurilor de tezaur interne este astăzi de 574.844.780 lei, iar
a ı̂mprumutului Ardealului de 91.745.850 lei.
O parte infimă din aceste bonuri au fost achitate; din bonurile ı̂mpru-
mutului Ardealului, s-a achitat prin casieria tezaurului până acum 3.659.977
lei, iar din bonurile interne propriu zise 12.905.970 lei. În schimb ı̂nsă, s-a
operat un fel de consolidare a acestor bonuri, pompându-se majoritatea lor de
pe piaţă, prin plasare la Casa de depuneri şi la Casa Pensiilor. Până acum,
situaţia acestui plasament este următoarea:
Bonuri de tezaur.
Plasate la Casa de depuneri . . . . . . . . . . lei 112.438.450
Plasate la Casa pensiilor . . . . . . . . . . . . . lei 3.659.977
Total . . . . . . lei 116.098.427
Bonuri de tezaur.
Plasate la Casa de depuneri . . . . . . . . . . . . . lei 267.462.767,75
Plasate la Casa pensiilor . . . . . . . . . . . . . . . . lei 393.900,—
Total . . . . . . lei 267.856.667,75
aşa ı̂ncât, ţinând socoteală şi de achitările ı̂n numerar, astăzi mai circulă
pe piaţă:
Bonuri interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lei 214.082.142,25

Bonuri ı̂mprumutul Ardealului . . . . . lei 20.265.773,—
adică vreo 235 milioane lei.

Se pune ı̂ntrebarea dacă nu ar fi mai bine ca aceste bonuri, astfel re-

cuperate să fie convertite ı̂ntr-unul din tipurile ı̂mprumuturilor de război,
rotunjindu-se sumele acestora de emisiune. În orice caz, o consolidare de o
natură oarecare va fi cu folos şi se poate uşor efectua.
Rămâne chestiunea bonurilor de rechiziţie. Începutul timid făcut anul
acesta prin ı̂nscrierea unei sume de câteva sute de milioane este o mică picătură:
poporul român prădat aşteaptă ı̂nsă cu răbdare să i se facă dreptate. Până
la rezolvarea acestei chestiuni, ar trebui, cred, făcut un inventar amănunţit al
acestor bonuri.
c) Datoria externă de război

Am spus că datoria externă de război trebuie ı̂mpărţită ı̂n două mari
grupe: a) Datoria contractată prin bună ı̂nvoială de la particulari ori State
neinamice; b) Datoria impusă de tratate.
La rândul său, cea dintâi se desparte şi ea ı̂n două părţi: datoria externă
privată şi datoria către State neinamice. Vom examina pe rând fiecare din
aceste categorii.
Datoria externă de război (la particulari)
Această datorie a fost contractată ı̂n intervalul de la 28 Martie 1919 până
la 19 Noiembrie 1921, adică ı̂ntr-un interval de doi ani şi jumătate şi se urcă
la o valoare nominală de 1,5 miliarde lei aur şi constituie faimoasa chestiune5
a bonurilor de tezaur externe 6%. Această emisiune făcută concomitent cu
emisiunea forţată a Băncii Naţionale, este desigur una din părţile cele mai
slabe ale vieţii noastre economice şi financiare de după război.
Bonurile au fost emise ı̂n trei serii:
Emisiunea 1919 seria 1-5.000 (28 Martie 1919-5 Iunie 1919)
,, 1920 ,, 1-500 (5 Februarie 1920-22 Martie 1920)
,, 1920-1921 ,, 1-8.421 (24 Aprilie 1920-19 Noiembrie 1921)
În afară de aceste trei serii, au mai fost emise fără nici o ordine şi alte
bonuri de către legaţiuni şi alţii, bonuri care numai cu mare greutate au putut
fi puse ı̂n bună rânduială.
După cum este bine ştiut, aceste bonuri de tezaur circulau depreciate
pe pieţele străine; prezentate la scadenţă, nu erau achitate, iar dobânzile se
5
Iată o parte din materialele plătite cu aceste bonuri: zahăr, orez, pânză, sulfat de cupru,
ghete, fasole, cicoare, hârtie, grăsime, morun sărat, stofe, ţesături, pălării, ciorapi, săpun,
sardele, ton, conserve, făină lactată, untdelemn, untură, bumbac, şalupe, cărticele, chibrituri,
locomotive, costume de operă, aparate electrice, avioane, albituri, bocanci, pânză iută, talpă,
etc.
plăteau prin noi emisiuni. Fiecare lună aducea un nou cortej de bonuri la
scadenţă, iar ı̂n cursul anului 1923 sumele de plătit treceau peste o sută de
milioane franci.
În aceste grele condiţii a trebuit să purceadă guvernul liberal la con-
solidarea lor şi această operaţiune, condusă repede şi cu pricepere, este fără
ı̂ndoială unul dintre serviciile preţioase aduse ţării de guvernul actual.
Bonurile externe consolidate 6%. Socotelile nu sunt definitive şi eu cel
puţin nu am ı̂ncă curajul să afirm care este totalul precis al bonurilor externe
emise şi bune de plată până azi. Se poate totuşi afirma că ordinul de mărime
al totalului de bonuri rămase bune de plată după diferitele anulări este cam
de vreo 1.200.000.000 lei aur.
Înainte de ı̂nceperea lucrărilor de consolidare, situaţia bonurilor de tezaur
emise a fost cam următoarea:
Lire sterline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.811.189
Dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32.137.696
Franci francezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243.017.373
Lire italiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113.034.556
Franci belgieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40.183.086
Pesetas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.430.585
Mărci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217.633.000
Coroane cehoslovace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285.000.000
Escudos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 941.192
Coroane suedeze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.246.696
Au fost eliminate prin comisia de consolidare, din cauza rezilierii con-
tractelor şi altele:
Lire sterline . . . . . . . . . . 1.550.000 (Date ı̂n garanţie)
Dolari . . . . . . . . . . . . . . . . 6.364.400 (Contracte neexecutate)
Franci francezi . . . . . . 61.797.500 (Bonurile de tezaur al Băncii Comerciale
Române şi ı̂mprumutul ı̂n numerar la Credit
Général Hypothécaire, care au format obiectul
unor ı̂nţelegeri speciale.)
Lire italiene . . . . . . . . . . 9.134.500 (Bonurile de tezaur deţinute de guvernul
italian pentru torpiloarele Nibbio şi Sparviero,
care au fost trecute la obligaţiile speciale.)
Franci belgieni . . . . . . 38.970.312 (Împrumutul ı̂n numerar de la Banque Belgo
Argentine din Bruxelles, trecut la obligaţiuni
speciale.)
Rămâneau deci de consolidat6 :
6
Aceste cifre rezultă din diferenţele respective ale cifrelor din cele două grupe precedente
date de direcţiunea datoriei publice.
Lire sterline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.261.189

Dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.773.296
Franci elveţieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181.237.056
Lire italiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103.900.056
Franci belgieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.212.772
Pesetas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.430.585
Mărci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217.633.000
Coroane cehoslovace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285.000.000
Escudos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 941.192
Coroane suedeze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.246.696
total care, pe paritatea legală a leului, se ridică cam la 1,2 miliarde lei aur.
Din acest total s-a consolidat de la 1922 şi până astăzi bonuri de tezaur
ı̂n valoare de 22.022.255 lire sterline, la care trebuie adăugată şi valoarea
creanţelor consolidate:
Expropriaţii basarabeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . £ 1.205.453
Stabilimentele Ginet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . £ 59.624
Stabilimentele Skoda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . £ 2.687.500
Stabilimentele Ringhoffer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . £ 1.530.000
£ 5.482.577
Adică un total de 28.304.832 lire sterline, cât alcăluieşte astăzi ı̂mpru-

mutul extern consolidat 4%.
Bonurile rămase ı̂ncă neconsolidate sunt ı̂n valoare de:
Lire sterline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .252.691
Franci francezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.128.722
Dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3.244.074
Lire italiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.384.435
Franci belgieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73.284
Din acestea, partea principală o ţine, ı̂n felia americană, contractul

Baldwin şi un rest din bonurile Transoceanic; ı̂n felia italiană se găsesc con-
tractele ı̂n litigiu Castelbolognesi şi Trutta, iar felia franceză şi belgiană con-
stituie o simplă evidenţă ţinută de direcţiunea datoriei publice.
Datoria flotantă externă este deci aproape complet consolidată şi e rezu-
mată ı̂n două ı̂mprumuturi:
Împrumutul de consolidare extern 4% 1922 . . . . . . . . 28.300.000 £

Imprumutul extern 4% 1922 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.620.000 £
Amortizarea ı̂mprumutului al doilea a ı̂nceput ı̂n 1924, iar a celui dintâi

va ı̂ncepe ı̂n 1928; anuitatea celui dintâi este de 182,788 £. st., iar a celui de
al doilea, care se ı̂ntinde pe 40 ani, de 280.369 £. st.
Obligaţiuni speciale. O parte din contractele ı̂ncheiate şi plătite cu bonuri

de tezaur extern 6% au făcut obiectul unor ı̂nţelegeri speciale, fie din cauza
clauzelor pe care le conţineau, fie că reprezentau numerar plătit Statului român
sub formă de ı̂mprumut.
Aceste obligaţiuni sunt: 1. Rest din contractul Skoda; 2. Rest din con-
tractul Ringhoffer; 3. Companie française du Levant (Brutinel); 4. Kahn &
Kahn; 5. Banca Comercială; 6. Contractul francez cereale; 7. Contractul Pas-
calet; 8. Contractul Agriculturale; 9. Contractul Romeo Nicola; 10. Con-
tractul francez pentru canoniere; 11. Bonurile italiane speciale; 12. Banca
d’Italia; 13. Împrumutul Elveţian 1921; 14. Împrumutul Belgian 15 milioane;
15. Împrumutul Belgian 25 milioane; 16. Compagnie Belge de Négoce; 17. Pri-
zonieri Suedia; 18. Prizonieri Elveţia; 19. Diverşi.
La acestea se găseşte adăugată şi contribuţia României la Liga Naţiunilor,
precum şi dobânda la Relief bonds, datorie de natură privată către Statul
englez de 2 miliarde £. st., care este trecută şi la datoria interaliată.
Totalul acestor obligaţiuni speciale amortizabile ı̂ntr-o perioadă de 10
ani trece de 700 milioane lei aur şi ele constituie o sarcină ı̂ndeosebi grea din
bugetul datoriei publice, pentru că ı̂ncarcă bugetul datoriei publice ı̂n această
perioadă de tranziţie cu un serviciu de aproximativ 100 milioane lei aur anual.
Analiza detaliată a acestor obligaţiuni prezintă un interes deosebit, dar
ea trebuie amânată până când se vor termina tratativele ı̂ncă ı̂n curs şi până
când se vor ı̂ncheia definitiv socotelile.
Din această scurtă şi rapidă cercetare a datoriei noastre externe de război
la particulari, reiese că ı̂ntreaga operaţiune a bonurilor de tezaur externe 6%,
din epoca de dezechilibru 1919-1921, s-a ı̂ncheiat pentru Statul român sub
forma ı̂nscrierii ı̂n cartea datoriei sale publice a unei rente noi, zisă renta
externă de consolidare 4% 1922, ı̂n valoare totală de aproape 30 milioane lire
sterline şi a unui fascicol de obligaţiuni speciale de peste 700 milioane lei aur.
Datoria interaliată
Afară de datoria particulară descrisă mai sus, România, ca şi celelalte

State beligerante, a contractat ı̂n timpul războiului, de la aliaţii săi, datorii
foarte ı̂nsemnate de război sau asimilate şi care fac parte din grupul datoriilor
cunoscute sub denumirea de datorii interaliate. În memoriul d-lui Nicolae
Titulescu, prezentat Conferinţei interaliate din Londra, la 28 Iulie 1924, se
află astfel enumerate aceste datorii:


Franţa . . . . . . . . . . . . . . 1.106.072.899 fr. francezi
Anglia . . . . . . . . . . . . . . . . . 23.000.000 lire st.


Datorie către: Statele Unite . . . . . . . . . . . 38.000.000 dolari
Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . 151.000.000 lire italiene




Belgia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.000.000 fr. belgieni

ceea ce dă un total de peste 2 miliarde lei aur.

Această datorie de război a fost verificată de diferite comisii care au
lucrat ı̂n Franţa, ı̂n Anglia şi acum, de curând, ı̂n Italia. Lucrurile sunt ı̂ncă ı̂n
curs, aşa ı̂ncât cifrele de mai sus trebuie socotite ca cifre provizorii, dar totuşi
apropiate destul de realitate.
Datoria externă impusă de Tratatele de Pace
Datoria externă impusă de Tratatele de Pace nu este nici dânsa ı̂ncă pe

deplin stabilită. Ea se compune din:
1. Datoria de eliberare de 235 milioane lei aur pe baza Tratatului de la
St. Germain;
2. Cota-parte a României ca Stat succesoral al Austro-Ungariei, pe baza
Tratatului de la Trianon.
Iată, tot după memorandumul d-lui Nicolae Titulescu, valoarea aces-
tei datorii:
Datorie gajată: 200 milioane lei aur (cifră aproximativă);
7
Datorie negajată: 700 ” ” ”
Plata bunurilor transferate 1.100 milioane lei aur (cifră românească) faţă
de 4,5 miliarde8 cerute de Austrieci şi Unguri.
Adică un total de peste 2 miliarde lei aur.
Nu vom intra ı̂n examinarea şi analiza critică a cifrelor de mai sus. Da-
toriile de război se tratează astăzi ı̂ncă ı̂n faţa comisiei reparaţiilor şi a planului
Dawes. Aceste datorii trebuie puse ı̂n legătură cu creanţele noastre de război.
Noi nu cunoaştem ı̂ncă precis creanţele noastre de război. Cota Spa de
1% din despăgubirea germană, a suferit şi anul acesta, prin planul Dawes, o
reducere importantă. Tot astfel cota de la articolul 2 din acelaşi protocol,
cuvenită României ca Stat succesoral al Austro-Ungariei, tinde să se reducă
la o recuperare procentuală foarte modestă a propriei noastre contribuţii.
7
Am suprimat 1,15 miliarde coroane hârtie pe care cred că le putem plăti cu coroanele
noastre sau ı̂n cazul cel mai rău ı̂n monedă hârtie pe cursul de schimb.
8
În realitate se pare că este ceva mai mult: 5,3 miliarde.
Cum foarte bine şi spiritual a replicat delegatul englez John Bradbury
ı̂n comisia reparaţiilor, chestiunea acestor datorii şi creanţe ale României este
deocamdată ı̂n domeniul discuţiei algebrice, ı̂n care elementele se notează cu
literele x, y şi z. Până când ea va veni pe terenul aritmetic al cifrelor, să
ne exprimăm convingerea că ,,spiritul de dreptate al lumii”, de care vorbea
cu atâta elocvenţă primul delegat francez la conferinţa din Londra, va re-
cunoaşte totuşi că un Stat tânăr, ı̂nvingător şi care trebuie să efectueze o
sforţare excepţională, pentru ca să-şi ı̂ndrumeze activitatea naţională către
noile sale destine, nu merită să iasă dintr-un asemenea război ı̂mpovărat de
datorii care să-i copleşească de la ı̂nceput puterile sale creatoare.
Făcând o recapitulare a expunerii care a avut drept obiect situaţia da-
toriei noastre publice, constatăm că România plăteşte anul acesta un cupon
de aproape 4 miliarde lei datorie publică. Comparată cu celelalte State ale
Europei, s-ar părea că România se găseşte ı̂ntr-o situaţie cu totul privilegiată,
fiindcă Franţa plăteşte aproape două treimi din bugetul său ca datorie publică,
Italia jumătate şi aşa mai departe.
În realitate, această diferenţă pronunţată faţă de treimea bugetară a cu-
ponului de datorie publică ascunde sub un văl trist sacrificiul pe care poporul
românesc a trebuit şi trebuie ı̂ncă să-l facă, lăsând deschisă rana despăgubirilor
de război: ravagii şi sarcini, evaluate de delegaţia noastră ı̂n faţa Comisiei de
Reparaţii la 31 miliarde de lei, stau aproape fără nici un ajutor din partea
Statului, fiindcă jumătatea de miliard lei-hârtie acordată până acum este un
strop de amăreală. Neputând face politica de reparaţii a Franţei, care a fost
ı̂n stare din propria sa ţară să-şi realizeze ı̂mprumuturile necesare reparării
provinciilor devastate, dar care are azi greutăţi extraordinare din cauza acestei
politici, nici pe aceea a Belgiei, care a fost mult ajutată de Anglia şi America,
România n-a voit, nici n-a putut până acum, să se aventureze ı̂ntr-o politică
de ı̂mprumuturi, care i-ar fi compromis definitiv situaţia financiară. Numai
graţie jertfelor consimţite până acum şi prudenţei desfăşurate de o guvernare
ı̂nţeleaptă am putut străbate cu izbândă o perioadă economică şi financiară
cu adevărat grea, dar care s-a limpezit din an ı̂n an.
2. Personalul
Problema salariaţilor Statului stă de la război ı̂ncoace mereu la ordi-

nea zilei, din cauza nevoii permanente de a adapta salariile funcţionarilor la
scumpirea crescândă a traiului. Din nefericire, guvernele care au urmat de la
1919 şi până azi n-au putut până acum să privească drept ı̂n faţă problema, ci
au căutat prin jumătăţi de măsuri şi uneori chiar prin măsuri greşite să aducă
parţiale ı̂mbunătăţiri. Rezultatul este că astăzi ne găsim ı̂n faţa unei stări
nenorocite, care nu mai putea dură fără să ameninţe ı̂n mod serios ı̂ntreaga
armătură a Statului.
De aceea, guvernul s-a hotărât să facă anul acesta o forţare serioasă
pentru a ı̂ndrepta sensibil starea de lucruri. Care sunt mijloacele care stau
la dispoziţie? Nu sunt decât două: 1) ı̂nscrierea ı̂n buget a unei sume im-
portante pentru augmentarea generală a retribuţiilor, ceea ce s-a făcut anul
acesta, prevăzându-se ı̂ncă o sumă de 2 miliarde, adică atât cât reprezintă
totalul salariilor bugetare anuale ale tuturor funcţionarilor Statului. 2) Re-
organizarea serviciilor publice şi revizuirea personalului existent, pentru a se
reduce numărul de funcţionari, suprimându-se posturile inutile. Această operă
grea şi delicată a fost ı̂ncredinţată unei comisii centrale care, ajutată de comisii
mixte pentru fiecare minister, şi-a ı̂nceput lucrările prin stabilirea unor norme
generale de acţiune.
Pentru a ne da seama de măsura ı̂n care sporul de 2 miliarde va ajuta
la ı̂mbunătăţirea situaţiei, este necesar să examinăm mai de aproape starea
actuală de lucruri. Vom ı̂ncepe ı̂ntâi printr-un scurt istoric, arătând fazele
prin care a trecut succesiv salarizarea funcţionarilor.
Să lăsăm la o parte cele câteva sporuri care au fost acordate la 1 Iulie
1917, 1 Aprilie şi 1 Octombrie 1918, fiindcă toate acestea au fost desfiinţate
la 1 Decembrie 1918.
La 15 Decembrie 1918, d. Oscar Kiriacescu, prin decretul-lege No. 3.683,
creează indemnizaţia de scumpire, introducând un sistem de cote variabile, la
maximum 400 lei de funcţionar.
La 1 Septembrie 1919, tot d-sa atacă salariile de bază, care până atunci
rămăseseră inalterate, acordând prin decretul-lege No. 4.079 din 12 Septem-
brie 1919 o majorare a salariilor, variind ı̂ntre 60% şi 45% asupra salariilor de
bază. Cu această ocazie s-a mărit şi scumpirea, aplicându-se normele decre-
tului No. 3.683 la noile salarii astfel sporite.
Aceste două augmentări au mărit dezechilibrul bugetar al anului curent,
silind guvernul de atunci să recurgă de două ori la Banca Naţională pe calea
ı̂mprumuturilor forţate de Stat.
O a doua atingere a salariilor de bază are loc pe timpul d-lui Nicolae
Titulescu, care la 1 Aprilie 1921 a admis principiul rotunjirii salariilor, izvor
de abuzuri şi o cale periculoasă de care diferite categorii de funcţionari s-au
folosit pentru a-şi modifica salariile ı̂n dauna comunităţii generale. Tot pe
timpul acestui ministeriat s-a făcut la 10 Septembrie 1921 o nouă schimbare
parţială de salarii, hotărându-se a se mări numai salariile personalului din
administraţiile centrale ale ministerelor, iar din serviciul exterior numai acela
al finanţelor. (Jurnalul No. 3.079 din 10 Septembrie 1921.)
Aceste diferite schimbări, precum şi abuzurile care au rezultat din sis-
temul admis al modificării salariilor bugetare, au dat naştere la o gravă dezor-
ganizare a ordinii generale de salarizare anterioară.
În Ianuarie 1922, când a venit partidul naţional-liberal la guvern, am
găsit un buget de personal ı̂n valoare de 2 miliarde şi jumătate, astfel alcătuit:
1. Salarii bugetare . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.462.214.734,—
2. Indemnizaţie de scumpire . . . . . . . . . 846.052.011,30
3. Chirie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187.057.896,—
Total . . . 2.495.324.640,30
De la 1 Octombrie 1922 ı̂nainte ı̂ncep sporurile acordate de d. Vintilă
Brătianu şi care s-au succedat ı̂n modul următor:
La 1 Octombrie 1922 s-au urcat indemnităţile de scumpire o dată şi
jumătate mai mult, ajungându-se la cele trei tipuri: 1.000 lei la oraşe (din
maximum 400 lei cât era ı̂nainte), 750 la orăşele şi 500 la sate (din 200 cât
era până atunci). Totodată s-a introdus şi ajutorul familiar de 100 lei pentru
1 copil, 150 lei pentru 2 copii şi 250 lei pentru 3 sau mai mulţi copii.
Prin sporurile de scumpire care au fost acordate ı̂n anii următori, totalul
salariilor funcţionarilor publici a crescut succesiv ı̂n modul următor:
1921-1922 1922-1923 1923 (9 luni) 1924 1925
2.495.324.640 3.383.282.152 4.139.175.000 6.107.068.834 8.107.068.834
Dacă pe anul 1925 mai adăugăm şi primele C.F.R., care au fost fixate
la 1.200.000.000 lei pentru funcţionarii căilor ferate, ajungem la rezultatul că
bugetul personalului Statului s-a urcat ı̂n perioada 1922-1925 cu mai mult de
6 miliarde şi jumătate, adică cu 260% faţă de bugetul din 1922.
Se poate spune pe scurt şi ı̂n general că retribuţiile funcţionarilor publici
ı̂n 1925 vor fi de trei ori mai mari decât acelea din 1922. Să ne aducem aminte
de situaţia din 1922, când guvernul nu era ı̂n stare să plătească nici salariile
mizerabile din 1922, şi să nu mai insistăm.
O ı̂nţelegere mai clară a situaţiei ne-o dă comparaţia indicilor de scumpire
din 1922 şi 1925. Raportul acestor doi indici variază ı̂ntre 1,6 şi 1,8, după
autori; admiţând raportul cel mai defavorabil de 1,8, adică o scumpire mijlocie
de 80% a vieţii ı̂n 1925 faţă de 1922, sau chiar de 100%, rezultă că augmentarea
salariilor cu 200% peste salariile din 1922 a urmărit şi compensat nu numai
efectele scumpirii traiului de la 1922 până la 1925, dar a acordat şi o ameliorare
de circa 100% a salariilor defectuoase din 1922, spre a le putea apropia de
valorile necesare.
Acesta este, ı̂n toată simplitatea sa elocventă, istoricul chestiunii şi el
pune ı̂n adevărata sa lumină sforţarea făcută de guvernul naţional-liberal pen-
tru ı̂mbunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor publici.
Se pune ı̂nsă acum ı̂ntrebarea:
S-a rezolvat prin aceasta chestiunea funcţionarilor?
Ne grăbim să răspundem că nu.
Nu, fiindcă salariile astfel mărite nu sunt ı̂ncă ı̂ndestulătoare. Şi mai ales
nu, fiindcă numărul funcţionarilor continuă să crească ı̂n mod ı̂ngrijitor, deşi
toată lumea este de acord că trebuie, dimpotrivă, făcute suprimări.
Obiceiul este de mult ı̂nrădăcinat ca la fiecare minister şi ı̂n fiecare an
să se introducă pe cale bugetară posturi noi. La nevoile reale de creştere ale
organismului administrativ de Stat, se adaugă adeseori interese pur personale,
care, integrate pe toate ministerele, dau cifre importante ı̂n fiecare an. Iată
un tablou foarte instructiv care arată ı̂n mod comparativ la fiecare minister
creşterea salariilor bugetare de la 1921-1922 şi până azi:
Salariile bugetare ale
funcţionarilor publici 1921-1922 1922-1923 1924
1. Ministerul de Război . . . . . . . . . . . . . . . . . 209.418.000 203.360.000 212.213.320
2. Ministerul de Finanţe . . . . . . . . . . . . . . . . 81.171.000 95.843.000 149.421.420
3. Ministerul Instrucţiunii Publice . . . . . . 384.884.248 564.379.012 713.551.600
4. Ministerul Cultelor şi Artelor . . . . . . . . 126.205.804 139.987.055 129.795.938
5. Ministerul de Interne . . . . . . . . . . . . . . . . 168.322.382 107.783.182 116.477.800
6. Ministerul Sănătăţii Publice . . . . . . . . . . – – 64.094.800
7. Ministerul Lucrărilor Publice . . . . . . . . . 29.111.260 30.193.740 38.023.800
8. Ministerul de Justiţie . . . . . . . . . . . . . . . . 120.860.670 118.854.070 122.018.020
9. Ministerul de Domenii şi Agricultură . 81.872.920 74.453.526 88.001.688
10. Ministerul de Industrie şi Comerţ . . . . 17.377.800 15.598.920 18.896.000
11. Ministerul Afacerilor Străine . . . . . . . . . 11.417.600 8.797.800 10.932.000
(continuare →)
(→ continuare)
12. Ministerul Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.835.300 10.807.200 17.273.800
13. Ministerul Comunicaţiilor . . . . . . . . . . . 220.036.350 287.016.600 343.292.100
14. Consiliul de Miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . 701.400 660.600 511.200
1.462.214.734 1.657.735.505 2.024.502.776
Salariile bugetare fiind ı̂n general fixe (scumpirea şi celelalte nu sunt cu-
prinse ı̂n aceste sume), creşterea alocaţiilor bugetare de personal dă o indicaţie
şi asupra creşterii numărului funcţionarilor.
Un alt tablou ne permite să urmărim variaţia numărului de funcţionari:
Numărul funcţionarilor publici
1922-1923 1923 1924 1925
1. Ministerul de Război . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29.330 31.694 30.375 29.399
2. Ministerul de Finanţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18.921 18.975 20.273 21.726
3. Ministerul Instrucţiunii Publice . . . . . . . . . 36.330 54.658 58.413 58.008
4. Ministerul Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . . . 17.846 23.078 22.587 22.410
5. Ministerul de Interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28.603 28.413 28.649 28.586
9
6. Ministerul Sănătăţii Publice . . . . . . . . . . . . . 13.582 15.398 14.342 14.379
7. Ministerul Lucrărilor Publice . . . . . . . . . . . . 5.264 5.447 5.443 5.135
8. Ministerul de Justiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.205 11.533 11.291 11.596
9. Ministerul de Domenii şi Agricultură . . . . 15.435 15.427 14.982 14.519
10. Ministerul Industriei şi Comerţului . . . . . . 1.950 1.788 1.770 1.734
11. Ministerul Afacerilor Străine . . . . . . . . . . . . 321 358 366 366
12. Ministerul Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – – 1.719 1.651
10
13. Ministerul Comunicaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . 73.171 79.654 86.947 80.747
14. Consiliul de Miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 32 32 32
252.354 286.425 297.189 290.288
Tablourile precedente ne arată aşadar că totalul salariilor bugetare func-
ţionăreşti a crescut ı̂n fiecare an cu 400 milioane lei, sumă formidabilă care
dezvăluie partea adevărat slabă a situaţiei, fiindcă această sumă reprezintă
ı̂n mare parte personal nou, deci personal postulant de scumpire, personal
care extrage din suma generală partea sa de scumpire şi deci micşorează şi
pe această cale scumpirea mijlocie care revine funcţionarilor. Se poate spune
fără exagerare că numărul funcţionarilor a crescut pe fiecare an cu 12.000,
ceea ce face aproape 40.000 funcţionari noi de la 1922 şi până azi. Rezultatul
acesta este ı̂ntr-adevăr ı̂ntristător, fiindcă oricât de mari ar fi nevoile reale
de noi creaţii, ele nu pot atinge asemenea cifre. Spus fără ı̂nconjur, s-au
făcut abuzuri. Aceste abuzuri sunt şi mai grave dacă socotim şi personalul
anonim diurnist, ascuns ı̂n vizuinile fondurilor globale, păzite cu atâta dibăcie
de directori experimentaţi.
9
Inclusiv personalul Ministerului Muncii.
10
Inclusiv personalul de la Casa de ajutor.
Din nenorocire, unele ministere mai aveau şi obiceiul ,,pentru a asigura
elasticitatea serviciului” să mărească ı̂n măsură exagerată cifrele de personal.
Se crea ı̂n acest mod personal fictiv, locuri vacante care rămâneau ı̂n fiecare
an neocupate şi care măreau ı̂n mod inutil bugetul Statului. Înainte de război,
când se aplica legea pensiilor, aceste vacanţe treceau la economii şi de aceea
nici nu se abuza de acest personal de rezervă. După război ı̂nsă, legea pensiilor
nu s-a mai respectat; mai mult ı̂ncă, ı̂n unele ministere s-a găsit nimerit să se
ı̂nfiinţeze legi care, prin derogare de la legea pensiilor, dau acestor fonduri alte
vagi destinaţii. De aici, tendinţa nemărturisită de a extrage, pe această cale
incorectă, fonduri bugetare spre a li se da altă destinaţie şi, ca un corolar, o
exagerare ı̂n practica bugetară.
Trebuie restabilită legea pensiilor, care va ajuta la ı̂ndreptare.
Comisia bugetară, adânc convinsă de gravitatea situaţiei şi de pericolul
acestor procedee greşite, a pornit de data aceasta o acţiune viguroasă con-
tra creaţiilor noi şi a cerut suprimarea vacanţelor şi reducerea personalului.
Comparaţia dintre coloanele anilor 1924 şi 1925, din tabloul personalului, arată
că ı̂n cele mai multe părţi am reuşit să oprim creaţiile noi, ba ı̂n unele ministe-
re am obţinut reducere de personal, chiar când s-au ı̂nfiinţat direcţii noi, cum
a fost cazul Ministerului de Industrie, al Lucrărilor Publice, etc.
Cele mai importante reduceri s-au operat la C.F.R. unde numărul funcţi-
onarilor participanţi la Casa pensiilor s-a redus de la 26.757 la 22.404; tot aşa
la P.T.T. avem ı̂n 1925 numai 19.075 faţă de 19.536 câţi erau ı̂n 1924 ş.a.m.d.
În general tabloul de mai sus arată limpede frânarea operată ı̂n bugetul 1925.
În această direcţie se pot obţine ı̂ncă rezultate foarte serioase. S-a spus
de mai multe ori că avem pletoră de funcţionari sau mai bine zis de semi-
funcţionari, şi că dacă s-ar ı̂ntregi orarul de serviciu, s-ar putea teoretic opera
o reducere de 50%. Fără a merge până la această limită, se poate totuşi afirma
că o reducere de 20%, adică de un un funcţionar la cinci, este ı̂n domeniul
posibilităţii imediate, şi ar fi cea mai importantă măsură care s-ar putea lua
de aici ı̂nainte. Într-adevăr, socotelile precedente au arătat că cheltuielile de
personal se apropie de cifra de 10 miliarde. Admiţând că ı̂ncasările viitoare pe
1925 vor da 33 miliarde, treimea bugetară de 11 miliarde este aproape atinsă.
Deci mai mult de un miliard nu avem joc pentru anul viitor.
Rolul comisiei centrale şi al comisiilor mixte prezintă deci acum un interes
esenţial şi se poate spune că ı̂mbunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor
stă ı̂n bună parte de aici ı̂nainte şi ı̂n mâinile lor.
Rândurile următoare scrise de d. Vintilă Brătianu ı̂n 191611 , sunt astăzi
cu totul de actualitate:
11
Vintilă I. Brătianu, Raport general al bugetului Statului 1916-1917.
Cu funcţionari mulţi şi prost plătiţi am ajuns ca, pentru o bună parte
din ei, serviciul datorat Statului să nu fie decât un accesoriu. Reducerea orelor
de serviciu nu este adeseori decât un prilej pentru a face faţă acestor nevoi,
care nu sunt ale Statului. Sub pretext de economie la lumină şi ı̂ncălzit, orele
de lucru ı̂n serviciile publice s-au redus ı̂n mod oficial la 5 ore (de la 8-1), ı̂n
loc de 6 ore câte erau altădată. Chiar dacă aceste ore ar fi ı̂n realitate de
muncă, reducerea ce s-a făcut ı̂ncarcă bugetul Statului cu peste 40.000.000
lei ı̂n fiecare an. Acest calcul arată ı̂n acelaşi timp, din cauza marelui număr
de slujbaşi, ce repercursiune poate avea asupra bunului mers al Statului, ı̂n
diferitele direcţii, buna ı̂ntrebuinţare a muncii lor. Chiar ı̂n aceste ore şi ı̂n
zilele de serviciu reduse prin atâtea sărbători, dacă toată munca şi aptitudinea
tuturor funcţionarilor ar fi bine folosite, desigur că roadele aduse interesului
obştesc de serviciile publice ar putea fi, fără nici o exagerare, ı̂ndoitul acelor
procurate de o birocraţie prea ı̂nfloritoare.
Cu acelaşi număr de slujbaşi, dând Statului toată puterea lor de muncă,
bine ı̂ndrumaţi şi ı̂ncurajaţi spre a lucra cu tragere de inimă, bine plătiţi,
putem desigur, ı̂ntr-un lung şir de ani să facem faţă tuturor nevoilor viitoare,
fără să mai fie nevoie de a spori personalul Statului.
De aceea trebuie de cu vreme şi ı̂n această privinţă ı̂ntocmit un program
care să permită stăvilirea creşterii dezordonate a cheltuielilor de personal, re-
portându-se o parte din economiile ce se vor face pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei
celor ce vor fi ı̂n serviciu.
Să ajungem astfel la aplicarea principiului preconizat de d. ministru al
finanţelor: ,,funcţionari puţini, muncind şi bine plătiţi”.
În altă ordine de idei vom face observaţia că reorganizarea serviciilor Sta-
tului, ı̂n conformitate cu statutul, nu va putea avea un caracter permanent câtă
vreme cadrele rigide statutare nu vor fi ajutate şi de elasticitatea unui sistem
mobil de clase sau, cum se spune azi, de gradaţii. Altfel acţiunea guvernelor
viitoare va fi muncă de Sisif, fiindcă presiunea ascendentă a funcţionarilor
interiori spre vârful piramidei va nimici necontenit armonia stabilită la ı̂nceput.
De aceea credem că o revizuire a statutului ı̂n acest sens se impune neapărat,
pentru a pune ordine, cu această ocazie, şi ı̂n practica defectuoasă actuală a
gradaţiilor didactice.
Cu privire la alcătuirea bugetelor de personal, am introdus norma ca
fiecare Minister să prezinte ı̂n bugetul său un tablou recapitulativ şi com-
parativ cu anul precedent al personalului său, şi ca număr şi ca sumă buge-
tară. În chipul acesta se poate cerceta imediat situaţia personalului, numărul
lor, sporul sau reducerea de personal şi cheltuiala de personal pentru fiecare
direcţie şi pe Ministerul ı̂ntreg.
De asemenea, s-a hotărât ca diversele scumpiri şi sporuri de scumpire să

fie unificate ı̂ntr-o singură sumă, ceea ce va uşura lucrările de contabilitate şi
va evita greşeli sau fraude.
O chestiune foarte importantă este stabilirea unor norme de salarizare,
aplicabile regimului de tranziţie până la ı̂nsănătoşirea monedei naţionale. O
modificare continuă a salariilor de bază este cu neputinţă, fiindcă aplicarea
legii pensiilor ar da loc la o confuzie completă. Salariile bugetare trebuie să
rămână fixe şi să servească de bază la stabilirea drepturilor de pensie. Pentru
a ţine seamă de scumpirea traiului, se va adăuga o indemnizaţie de scumpire,
care singură va fi variabilă ı̂n fiecare an ı̂n raport cu variaţia scumpirii.
Având ı̂n vedere faptul că raportul dintre pensionari şi funcţionari este
astăzi aproximativ 12% ı̂n România, indemnizaţia de scumpire a pensiona-
rilor se poate obţine din reţinerile de 10% făcute asupra ı̂ntregului salariu al
funcţionarilor, şi va fi deci de aceeaşi ordine de mărime ca aceea a funcţionarilor.
Pe această cale, regimul salariilor se modifică automat, fără nici o greutate:
salariile bugetare şi pensiile rămân fixe pentru fiecare funcţie; pe măsură ce
viaţa se ieftineşte, indemnizaţia de scumpire a funcţionarilor scade şi ı̂n aceeaşi
proporţie scade şi scumpirea la pensie; iar când situaţia se normalizează,
funcţionarii şi pensionarii rămân numai cu salariile lor de bază, aceleaşi pentru
un grad determinat, atât pentru funcţionari cât şi pentru pensionari, oricare
ar fi data scoaterii lor la pensie.
Pentru precizarea salariilor totale cuvenite funcţionarilor s-au ı̂ntocmit
nişte tablouri detaliate la fiecare minister, conţinând calculate pentru fiecare
funcţionar toate tipurile de salarii pe care le poate avea, ţinându-se seama de
localitatea ı̂n care se află şi de situaţia sa familială. Aceste tabele sunt anexate
la bugetul fiecărui minister.
3. Materialele
Dacă din totalul bugetului de 31.750 miliarde, scădem cheltuielile de

personal evaluate la lei 9.307.068.834 şi cheltuielile datoriei publice evaluate
la lei 3.674.380.456, obţinem cheltuielile de material aproximativ:
18 miliarde.
Admiţând că fondurile globale de personal şi personalul neparticipant la

casa pensiilor ı̂nsumează ı̂ncă suma, desigur exagerată, de 700 milioane, este
necontestabil că ı̂n bugetul 1925 avem un buget de materiale de 18 miliarde.
O sumă de 18 miliarde din 31,7 miliarde ı̂nseamnă aproape 60%, sau cu mai
mult de două miliarde peste jumătatea bugetului.
Pomeneam la ı̂nceput că un buget este ı̂ncă socotit ca normal atunci când
poate da cel puţin 33% din veniturile Statului la ı̂nzestrările de material.
Cifra de 60% nu mai are nevoie de comentarii şi ea arată că bugetul
1925, ca şi celelalte de până azi, este un buget constructiv, care ı̂ntrebuinţează,
printr-o sforţare ı̂ncă neterminată şi prin sacrificii suportate de ı̂ntreg poporul
românesc, o cotă-parte mai ı̂nsemnată decât cea normală, pentru normalizarea
şi ı̂ntreţinerea serviciilor Statului.
Această normă esenţială, de la care guvernul nu s-a abătut cu nici un
chip, lămureşte progresele realizate ı̂n ı̂ncasările Statului şi creşterea bogăţiei
productive a ţării şi orientarea spre normalizare către care se ı̂ndreaptă viaţa
Statului român.
E destul să constatăm că:
1◦ . Direcţia generală a căilor ferate române a trecut de la un buget de
2 miliarde la un buget de 8,5 miliarde.
2◦ . Bugetul Ministerului de Război a crescut de la 1 miliard la 4,5 mili-
arde.
3◦ . Bugetul Ministerului de Instrucţie de la 800 milioane lei la 2,2 mili-
arde.
4◦ . Bugetul Sănătăţii de la 22 milioane la aproape 1 miliard pentru ca
să ne dăm seama de linia generală a progresului realizat.
Pentru a nu da o prea mare dezvoltare acestui raport, voi trata mai scurt
chestiunea, totuşi aşa de importantă, a materialelor.
Dacă cercetarea amănunţită a veniturilor Statului ne dă putinţa de a

cunoaşte puterea economică şi fiscală a ţării, examinarea cheltuielilor şi a dis-
tribuirii lor pe Ministere, ne permite să urmărim aplicarea programului de ac-
tivitate al guvernului. De fapt, studiul datoriei publice şi acela al personalului
ne-au dat până acum elementele esenţiale. Într-un buget obişnuit capitolele de
materiale privesc numai cheltuielile de ı̂ntreţinere normală; ı̂n alcătuirea buge-
tului 1925 am căutat ca ı̂n limita posibilităţii, să nu ne depărtăm de la această
regulă. Practica unui buget extraordinar, pentru refacerea şi ı̂nzestrarea ţării,
s-a dovedit a fi primejdioasă.
De aceea, d. ministru de finanţe a rezervat că cheltuielile extraordinare de

refacere şi ı̂nzestrare să se efectueze cu eventualele excedente, dând ı̂n acelaşi
timp o mai mare extindere fondului iniţial pentru deschidere de credite ex-
traordinare. Acest fond a fost mărit anul acesta la 959.541.251 lei, adică cu
aproape jumătate de miliard. Prudenţa evaluărilor şi creşterea normală a veni-
turilor Statului, datorită ameliorării economice treptate a ţării, ne-a permis să
ı̂ncheiem fiecare an cu excedente importante, chiar mai mari decât aşteptările
noastre. În anul curent 1924 ı̂ncasările pe 10 luni au trecut de 21,5 miliarde,
ceea ce dă cel puţin 27,5 miliarde pe 12 luni; adăugând ı̂ncă 2,5 miliarde pen-
tru exerciţiul complementar de 6 luni, adică cel puţin atât cât s-a ı̂ncasat
anul trecut, obţinem pe exerciţiul anului 1924 ı̂ncasări sigure de 30 miliarde,
adică un excedent de 6 miliarde. Bugetul nostru extraordinar este deci şi el ı̂n
continuă creştere şi va permite investiţii din ce ı̂n ce mai importante pentru
refacerea şi ı̂nzestrarea ţării.
Baza politicii guvernului cu privire la cheltuielile de materiale este deci

conformă cu normele clasice bugetare, care impun să nu se ı̂ntrebuinţeze veni-
turile rezultate din prevederile ordinare decât pentru cheltuielile de ı̂ntreţinere
normală, necesare pe anul ı̂n curs.
Realizarea excedentelor importante, care ating acum 25% din buget ne

dau dreptul să spunem că bugetele ordinare sunt, de trei ani ı̂ncoace, comple-
tate cu adevărate bugete extraordinare care au fost până acum ı̂ntrebuinţate
ı̂n special pentru normalizarea căilor ferate, pentru armată şi pentru şcoală.
Tabloul următor arată situaţia de fapt a acestui buget extraordinar de

la 1922 până azi, indicând sumele acordate diferitelor Ministere din aceste
excedente:
Credite extraordinare acordate departamentelor ı̂n cursul anilor

1922/1923 − 1924 inclusiv
CREDITE ACORDATE
MINISTERE Exerciţiul Exerciţiul Exerciţiul
1922/923 1923 1924 TOTAL
Război . . . . . . . . . . . . . . . 167.650.056,05 3.392.019.388,52 1.267.204.787,17 4.826.874.231,74
Finanţe . . . . . . . . . . . . . . 480.799.446,72 938.368.390,01 2.060.954.896,42 3.480.122.733,15
Instrucţie . . . . . . . . . . . . 18.996.086,10 250.633.658,50 211.510.000, – 481.139.744,60
Culte şi Arte . . . . . . . . . 3.586.076, – 4.500.000, – 27.300.000, – 35.386.076, –
Interne . . . . . . . . . . . . . . 24.930.108,25 81.872.177,33 38.602.423, – 145.404.708,58
Lucrări Publice . . . . . . 29.575.547,19 35.631.392,42 126.500.000, – 191.706.939,61
Justiţie . . . . . . . . . . . . . . –,– –, – 6.500.000, – 6.500.000, –
Domenii . . . . . . . . . . . . . 101.270.937,25 31.750.000, – 101.119.201,34 234.140.138,59
Industrie . . . . . . . . . . . . . 1.248.194, – 6.518.086,94 13.000.000, – 20.766.280,94
Sănătatea Publică,
Muncă şi Ocrotiri . . . . 5.818.802,65 33.127.745, – 38.946.547,65 –,–
Sănătatea Publică . . . –,– 30.000.000, – 30.000.000, – –,–
Muncă . . . . . . . . . . . . . . . –,– –,– –,– –,–
Comunicaţii . . . . . . . . . . 356.730.871,70 2.081.357.527,89 2.787.631.123,19 5.225.719.522,78
Afaceri Străine . . . . . . . 12.500, – 1.748.292,96 231.546, – 1.992.338,96
Consiliul de Miniştri 260.000, – –,– 260.000, – –,–
1.190.878.625,91 6.857.526.659,57 6.670.553.977,12 14.718.959.262,60
Lăsând la o parte Ministerul de Finanţe căruia i s-au acordat credite

extra-ordinare pentru datoria publică, putem spune că guvernul actual a acor-
dat, peste sumele bugetare actuale, ı̂ncă o sumă mai mare de 11,5 miliarde
pentru refacerea şi ı̂nzestrarea ţării. Peste 5 miliarde la C.F.R., aproape 5
miliarde la armată, şi jumătate de miliard la şcoală, iată desigur cifre impre-
sionante care indică puterea de refacere a ţării, dacă este bine administrată.
Cheltuielile de material propriu-zise au fost ı̂n general urcate cam ı̂n
proporţia de 10-50%, pentru a ţine seama de scumpirea generală a vieţii.
Aşa de pildă, la Ministerul de Finanţe, cheltuiala propriu-zisă de mate-
riale s-a urcat de la 790 milioane cât era ı̂n 1924 la 850 milioane ı̂n 1925.
La Ministerul de Interne, cheltuielile de material s-au urcat de la 418
milioane la 499 milioane, adică un spor de 81 milioane, cam de 20%; acest
procent ridicat se datorează corpului de jandarmi care absoarbe mai mult de
jumătate din acest spor pentru echipament, furaj şi hrana trupei.
În 1922, cheltuielile de material ale Ministerului de Interne actual au fost
de 142 milioane; prevederile din anul acesta sunt deci aproape de 5 ori mai
mari ca ı̂n 1922.
La Ministerul de Externe, sporul la materiale este de 80 milioane din
cauză că suma dată pe anul trecut, ca diferenţă de curs, a fost cu totul in-
suficientă. Dacă scoatem sporul de 80 milioane acordat la diferenţe de curs,
restul sporului este fără ı̂nsemnătate.
În 1922, cheltuielile de material au fost de 17 milioane făţă de 209 mil-

ioane ı̂n 1925.
La Ministerul Comunicaţiilor, vom considera pe rând cele trei servicii
publice care ı̂l alcătuiesc:
La P.T.T., avem un spor de vreo 40 milioane la un buget de materiale
de 220 milioane, adică ceva mai puţin de 20 %.
În 1922, bugetul de materiale era de 80 milioane, ı̂n 1925 este de 260
milioane.
La C.F.R. sporul la materiale atinge cifra de 1,7 miliarde, dintre care
peste 750 milioane pentru combustibil.
În. 1922, cheltuielile la materiale C.F.R. au fost de 900 milioane; ı̂n
bugetul 1925 ele sunt de peste 5 miliarde.
La căile de comunicaţie pe apă sporul de material este fără ı̂nsemnătate.
La Ministerul Lucrărilor Publice bugetul materialelor a trecut de la 170
milioane la 190 milioane, deci o creştere neı̂nsemnată de 20 milioane, cu toate
că s-a introdus o direcţie nouă, direcţia apelor.
În 1922, Ministerul Lucrărilor Publice avea 140 milioane faţă de 190 mi-
lioane ı̂n 1925. Aici creşterea este ı̂ntr-adevăr mică, ceea ce este ı̂n dauna
podurilor şi şoselelor din ţară. Credem că acest punct slab trebuie avut ı̂n
vedere şi ı̂ndreptat prin deschidere de credite extraordinare.
Ministerul Justiţiei a trecut la materiale de la 98 milioane la 145 milioane,
adică un spor de 50%. Acest spor este ı̂n mare parte absorbit de continuarea
lucrărilor de restaurare aflate ı̂n curs de executare la palatele de justiţie din
Iaşi şi Galaţi, precum şi de cheltuieli la ı̂nchisori.
În 1922, bugetul de material al Ministerului de Justiţie a fost de 42 mi-
lioane, faţă de 145 milioane cât este ı̂n 1925.
La Ministerul Muncii cheltuielile de material sunt de 47 milioane ı̂n 1925
faţă de 30 milioane ı̂n 1924, adică un spor de 17 milioane, iarăşi mai mult
de 50%. Dar acest spor este, ı̂n partea sa cea mai mare, alcătuit din 13
milioane, cât este majorarea cotei de participare a Statului, conform noii legi
de invaliditate şi bătrâneţe din 1924; rămân deci numai vreo 4 milioane spor
la materiale.
Ministerul Muncii este de abia la ı̂nceputul alcătuirii sale. El este menit
să dezvolte cooperaţia românească, şi acest rol de mare viitor va reclama
sacrificii importante din partea Statului, pe care nimeni nu le va precupeţii.
Ministerul Sănătăţii Publice avea ı̂n anul 1924 un buget de materiale de
407 milioane, iar ı̂n 1925 sunt prevăzute 662 milioane, adică o majorare de fapt
de 25%, absorbită de ı̂mbunătăţirea hranei bolnavilor şi de combustibilul din
spitale, fiindcă o parte importantă, peste 110 milioane, provin din introducerea
ı̂n buget a Casei de asistenţă socială.

În 1922, bugetul de materiale al Sănătăţii Publice era de 180 milioane,
azi este de 660 milioane.
La Ministerul Instrucţiunii Publice cheltuielile de material ı̂n 1925 sunt
de 550 milioane faţă de 460 milioane ı̂n 1924, adică un spor de circa 90 milioane,
ceea ce dă un procent de 20%.
În general, cheltuielile de material la şcoli s-au mărit anul acesta ı̂ntr-o
proporţie cuprinsă ı̂ntre 50-100% faţă de 1924. La ı̂nvăţământul normal s-a
acordat un spor de 25 milioane pentru hrana elevilor.
La ı̂nvăţământul profesional, fondul pentru unelte s-a mărit cu 2,5 mi-
lioane; pentru laboratoarele universitare s-au acordat 8 milioane şi aşa mai
departe.
În 1922, cheltuiala de material a acestui Minister a fost de 255 milioane.
Bugetul de material al Ministerului Cultelor şi Artelor este ı̂n 1925 de
190 milioane faţă de 131 milioane din 1924, adică un spor de 59 milioane, ceea
ce face mai mult ca 40%.
Acest spor important este acordat pentru ı̂ncurajarea artelor şi teatrelor,
de asemenea şi pentru majorarea hranei elevilor ı̂n internatele teologice.
În 1922, bugetul de materiale al cultelor era numai de 50 milioane.
Bugetul Ministerului de Agricultură şi Domenii se prezintă ı̂n 1925 la
material cu 432 milioane faţă de 360 milioane anul trecut, adică cu un spor de
70 milioane, ceea ce face aproape 20%.
Partea cea mai importantă din acest spor este dată la exploatarea fer-
melor şi la hrana animalelor, unde s-a prevăzut un spor de 25 milioane, apoi
pentru sericicultură, pentru hrana elevilor de la şcolile de agricultură şi altele.
Bugetul Ministerului de Industrie şi Comerţ, avea prevăzută la materiale
suma de 340 milioane, iar anul acesta are o augmentare de circa 35 milioane,
prevăzută ı̂n mare măsură prin mărirea fondului de exploatare al ı̂ntreprinde-
rilor economice din Ardeal (21,5 milioane).
Această rapidă expunere a cheltuielilor curente de material este departe
de a scoate ı̂n evidenţă punctele esenţiale privitoare la cheltuielile de material.
O examinare amănunţită a cheltuielilor de material ne-ar fi condus ı̂n
cuprinsul fiecărui Minister, la o cumpănire ı̂ntre nevoile reale ale diferitelor
direcţii generale şi ı̂ntre sumele atribuite pentru ı̂mplinirea lor. Un bilanţ ge-
neral al rezultatelor constatate până acum ar fi prezentat o bază bună pentru
supravegherea bugetului ı̂n curs şi pentru alcătuirea bugetului viitor. Acest
inventar de nevoi, din nenorocire ı̂ncă foarte ı̂ncărcat, trebuie totuşi făcut ı̂n
fiecare direcţie generală, pentru a se putea face clar despărţirea ı̂ntre cheltu-
ielile curente şi cheltuielile extraordinare şi a se putea astfel alcătui un program
de realizare pe cale de buget extraordinar, pentru fiecare Minister.

Unele Ministere rămase ı̂n urmă, cum este de pildă Ministerul Lucrărilor
Publice, trebuie să obţină de asemenea sumele necesare pentru aducerea la
ı̂ndeplinire a unui program de refacere şi ı̂nzestrare.
Comparaţia cu starea din 1922-1923, ne arată că bugetele de material
au crescut până la mai mult de 5 ori bugetele de atunci. Acest coeficient de
augmentare, indică net că cheltuielile ordinare de material au fost sporite, nu
numai ı̂n proporţia scumpirii traiului, ci ı̂ntr-o măsură sensibil mai mare.
În rezumat, guvernul naţional-liberal şi-a fixat, cu privire la cheltu-
ielile de material, un punct de vedere net pe care l-a aplicat şi-l aplică cu
toată atenţia. Împărţind aceste cheltuieli ı̂n două mari grupe: cheltuieli
de ı̂ntreţinere şi cheltuieli de ı̂nzestrare, a căutat să dividă şi modul lor de
acoperire ı̂n două feluri distincte: 1) Cheltuielile de ı̂ntreţinere au fost prevăzute
ı̂n bugetul ordinar, ı̂n marginea evaluărilor normale care alcătuiesc cifra buge-
tară. 2) Cheltuielile de ı̂nzestrare se acordă numai din excedentul bugetar şi
din fondul pentru deschidere de credite extraordinare.
Graţie evaluărilor prudente, excedentul bugetar se ridică la sume ı̂nsem-
nate anuale, ceea ce permite Statului să afecteze, ı̂n fiecare an, sume impor-
tante pentru refacerea şi ı̂nzestrarea ţării.
Evaluarea pentru fiecare an următor este sensibil egală cu ı̂ncasarea pro-
babilă a anului ı̂n curs şi, prin aceasta, mecanismul excedentelor este asigurat
pentru multă vreme, din cauza valorii ı̂ncă deficitare a bugetelor actuale faţă
de nevoile şi forţa economică a ţării.
Ca şi la venituri, politica guvernului pentru fixarea cheltuielilor este deci
o politică de bun simţ a cărei izbândă nu se datorează decât ı̂nţelegerii clare
a situaţiei şi ı̂ncrederii nestrămutate ı̂n tăria poporului şi ţării noastre.
În aceste condiţii, am onoarea, d-lor deputaţi, de a vă ı̂nainta şi supune
discuţiei şi aprobării d-voastre următorul proiect de lege:
PROIECT DE LEGE
PENTRU
EVALUAREA ŞI PERCEPEREA VENITURILOR ŞI FIXAREA
CHELTUIELILOR STATULUI
PE EXERCIŢIUL 1925
1 IANUARIE 1925 – 31 DECEMBRIE 1925
TITLUL I
1. Credite deschise
Art. 1. – Pentru cheltuielile ordinare şi extraordinare ale exerciţiului

1925 se deschid miniştrilor creditele specificate ı̂n tabela generală alăturată la
această lege.
Aceste credite se aplică la datoria publică, la lista civilă, la dotarea Cor-
purilor legiuitoare, la Curtea de conturi, la serviciul general al tuturor mi-
nisterelor, la cheltuieli de regie şi de percepere ale impozitelor şi veniturilor
publice, la prime, la restituiri, astfel precum rezultă din bugetele speciale ale
fiecărui minister, constituind o sarcină pentru Stat de lei 28.540.458.769.
Art. 2. – Creditele suplimentare şi extraordinare ce guvernul va fi nevoit
să–şi deschidă ı̂n cursul exerciţiului 1925, conform art. 54 şi 55 din legea
asupra contabilităţii publice, vor fi mărginite la suma de lei 959.544.531.
Art. 3. – Ministerul de finanţe este autorizat ca, luând avizul comisiei
bugetare sau a unei delegaţii a ei, cu ı̂ncuviinţarea Consiliului de Miniştri şi
prin ı̂nalt Decret Regal, să modifice sau chiar să reducă acele alocaţii pen-
tru personal sau material din bugetul exerciţiului 1925 (1 Ianuarie 1925-31
Decembrie 1925) care s–ar dovedi prea mari sau insuficiente ı̂n cursul aplicării
bugetului.
Reducerile obţinute la personal vor spori fondul pentru ı̂mbunătăţirea
situaţiei funcţionarilor şi a unei mai bune adaptări a personalului ı̂n vederea
reorganizării serviciilor.
Numirile şi avansările ı̂n gradele şi clasele de funcţii aflate vacante la data
prezentării acestei legi, precum şi cele care vor deveni vacante şi care nu sunt
prevăzute ı̂n legea pentru statutul funcţionarilor publici, nu se vor completa
decât ı̂n măsura organizării ce se va da serviciilor publice conform prevederilor
din statut.
Art. 4. – Asupra fondului pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei funcţionarilor

şi a unei mai bune adaptări a personalului ı̂n vederea reorganizării serviciilor,
precum şi ajutorarea pensionarilor Statului ı̂n sumă de lei 2.000.000.000, des-
tinată exclusiv scopului pentru care se creează, se vor deschide, prin comisia
bugetară sau delegaţia ei ı̂n cursul exerciţiului 1925, creditele necesare, ı̂n con-
formitate cu dispoziţiile art. 54 şi 55 din legea asupra contabilităţii publice,
precum şi asupra fondului pentru plata de despăgubiri de război şi bonuri de
rechiziţii ı̂n sumă de lei 250.000.000.
2. Impozite şi venituri autorizate
Art. 5. – Contribuţiile directe şi indirecte, veniturile monopolurilor Statu-

lui, arendele, chiriile, embaticurile, taxele poştale, telegrafice, telefonice, taxele
căilor ferate, veniturile diverse şi extraordinare, anume trecute ı̂n bugetul de
venituri, se vor ı̂mplini după legile speciale.
3. Evaluăriile, căile şi mijloacele, rezultatul general

al bugetului şi mijloacele speciale de servicii
Art. 6. – Căile şi mijloacele aplicabile cheltuielilor bugetului general pe

exerciţiul 1925 sunt evaluate la suma de lei 31.750.000.000.
Art. 7. – Rezultatul general al bugetului exerciţiului 1925 se rezumă
astfel:
Impozite şi venituri 31.750.000.000 lei.
Cheltuieli ordinare şi extraordinare 31.750.000.000 lei.
TITLUL II
Venituri şi cheltuieli pentru serviciile speciale
Art. 8. – Pentru lucrările extraordinare guvernul este autorizat a efectua

cheltuielile necesare ı̂n marginea creditelor deschise şi a resurselor speciale de
care ar dispune, conform diferitelor legi speciale.
Art. 9. – Guvernul nu va putea emite bonuri de tezaur decât numai pentru
preschimbarea celor ajunse la scadenţă, sau pentru angajările de contracte
făcute de mai ı̂nainte şi nereziliabile.
Art. 10. – Veniturile şi cheltuielile Casei de depuneri, consemnaţiuni şi
economie, ale Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, ale Epitropiei Sf. Spiridon
din Iaşi, a Casei muncii C.F.R. se vor efectua conform bugetelor lor aprobate
de Adunarea deputaţilor.
Art. 11. – Fondul de asistenţă se ı̂nscrie ı̂n bugetul Statului, atât la

venituri, cât şi la cheltuieli, sub capitole deosebite.
Acest fond ı̂şi va păstra ı̂nsă destinaţia sa actuală şi se va administra
potrivit dispoziţiilor legii de contabilitate publică.
Aprobarea cheltuielilor şi ordonanţarea sumelor se va face de ministru.
Rămăşiţele de ı̂ncasat şi excedentele acestui fond rezultând din exerciţii
ı̂nchise vor avea aceeaşi destinaţie şi nu vor putea fi ı̂ntrebuinţate ı̂n alte
scopuri.
TITLUL III
Serviciul special al judeţelor, comunelor şi Camerelor de comerţ
Art. 12. – Pentru serviciile judeţelor, comunelor şi Camerelor de comerţ

se autorizează perceperea impozitelor adiţionale ce se vor stabili ı̂n confor-
mitate cu legea pentru unificarea contribuţiilor directe după bugetele acelor
instituţii ı̂ntocmite conform legilor ı̂n vigoare şi efectuarea cheltuielilor după
bugetele aprobate, conform art. 186, 202 şi 246 din legea asupra contabilităţii
publice.
TITLUL IV
Dispoziţii diverse
Art. 13. – Este cu desăvârşire oprită ı̂mplinirea oricăror contribuţii di-

recte, oricăror taxe şi venituri, altele decât cele trecute ı̂n bugetul veniturilor
şi autorizate prin legea de faţă, sub orice titlu şi sub orice numire ar fi, afară
numai de acele impozite ce s–ar creea prin legi speciale.
Autorităţile care ar ordona ı̂mplinirea lor, funcţionarii care ar face repar-
tiţia şi, ı̂n fine, toţi agenţii care ar ı̂mplini asemenea dări nelegale se vor da
judecăţii şi se vor pedepsi conform legilor ı̂n vigoare.
Art. 14. – Legea de faţă se va pune ı̂n aplicare la 1 Ianuarie 1925,
pentru timpul de la 1 Ianuarie 1925 până la 31 Decembrie 1925, şi se va
aplica şi Casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie, Eforiei spitalelor civile,
Epitropiei Casei Sf. Spiridon din Iaşi, Casei muncii C.F.R., Asistenţei sociale şi
tuturor serviciilor publice ale Statului, ale căror bugete se votează de Adunarea
deputaţilor. Exerciţiul acestui buget se va ı̂nchide la şase luni după ı̂nchiderea
anului bugetar, adică la 30 Iunie 1926.
Raportor general, TRAIAN LALESCU

PROIECT DE BUGET GENERAL

AL STATULUI PE EXERCIŢIUL 1925
Dela 1 Ianuarie 1925 până la 31 Decembrie 1925
RECAPITULARE GENERALĂ
Evaluaţiuni pe
exerciţiul 1925
No.
crt.
VENITURI (de la 1 Ianuarie
1925 până la 31
Decembrie 1925)
lei B.
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.498.000.000 –
2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.635.000.000 –
3 Drepturi de timbru şi ı̂nregistrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.601.500.000 –
4 Monopolurile Statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.711.386.000 –
5 Ministerul comunicaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.634.935.000 –
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384.000.000 –
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45.311.846 66
8 Ministerul de finanţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 988.883.549 34
9 Ministerul de interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38.653.000 –
10 Ministerul de justiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54.470.000 –
11 Ministerul afacerilor străine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70.000.000 –
12 Ministerul de agricultură şi domenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41.090.000 –
13 Ministerul sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale . . . . . . . 159.228.100 –
14 Ministerul muncii, cooperaţiei şi asigurărilor sociale . . . . 38.713.784 –
15 Ministerul de industrie şi comerţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 770.240.000 –
16 Ministerul de război . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28.270.000 –
17 Ministerul lucrărilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500.000 –
18 Ministerul instrucţiunii publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33.972.000 –
19 Ministerul cultelor şi artelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.846.720 –
Total general . . . . . . 31.750.000.000 –
Credite acordate
pe exerciţiul
No. 1925 (de la 1
crt.
CHELTUIELI Ianuarie 1925
până la 31
Decembrie 1925)
lei B.
1 Ministerul de război . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.324.650.797 —
2 Ministerul de finanţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.607.496.913 —
3 Ministerul de instrucţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.150.780.000 —
4 Ministerul cultelor şi artelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 551.586.831 —
5 Ministerul de interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.253.964.195 —
6 Ministerul lucrărilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306.277.890 —
7 Ministerul de justiţie 512.000.000 —
8 Ministerul agriculturii şi domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 723.250.000 —
9 Ministerul de industrie şi comerţ 438.737.012 —
10 Ministerul afacerilor străine 227.924.500 —
11 Ministerul sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale . . . . . . . . 901.000.000 —
12 Ministerul muncii, cooperaţiei şi asigurărilor sociale . . . . 103.000.000 —
13 Ministerul comunicaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.436.524.664 —
14 Preşedinţia consiliului de miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.265.967 —
Total . . . . . . 28.540.458.769 —
Pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor
15 2.000.000.000 —
şi pensionarilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Total . . . . . . 30.540.458.769 —
Fond destinat pentru plata de despăgubiri de război şi
16 250.000.000 —
bonuri de rechiziţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Total . . . . . . 30.790.458.769 —
Fond pentru deschidere de credite suplimentare şi extraor-
17 959.541.231 —
dinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
31.750.000.000 —
Raportor general, TRAIAN LALESCU

ANEXE
1. TABLOUL VENITURILOR PE ANUL 1925
2. TABLOURILE ÎNCASĂRILOR PE ANII 1923 ŞI 1924
3. EXPORTUL ŞI IMPORTUL ROMÂNIEI
4. VENITURILE C.F.R.
5. VENITURILE R.M.S.
6. SITUAŢIA DATORIEI PUBLICE
7. DESPĂGUBIRILE DE RĂZBOI
8. TABLOURILE DE PERSONAL
9. TABLOUL PLĂŢILOR PE 1923 ŞI 1924

Anexa I
EVALUAREA
Veniturilor bugetare pe exerciţiul 1925, de la 1 Ianuarie 1925-31 Decembrie
1925, comparativ cu evaluările pe exerciţiul 1924 şi ı̂ncasările de la 1 Ianuarie
1924-30 Septembrie 1924
(continuare →)
Evaluări Evaluări
bugetare pe Încasări bugetare pe Diferenţe ı̂ntre
No. No. exerciţiul efectuate de exerciţiul evaluări
art. art. NATURA 1924: la 1 Ianuarie 1925: pe anii 1924-1925
pe pe VENITURILOR 1 Ianuarie 1924 până la 1 Ian. 1925
exr. exr. 1924 - 31 30 Septembrie până la
19251924 Decembrie 1924 (9 luni) 31 Decembrie + −
1924 1925
I. – Impozite
directe
1 1 Impozitul pe veniturile
proprietăţilor agricole 460.000.000– 225.042.19223 460.000.000– – – – –
2 2 Impozitul pe veniturile
proprietăţilor clădite . 220.000.000– 88.584.46552 220.00 0.000– – – – –
3 3 Impozitul asupra valo-
rilor mobiliare . . . . . . . 650.000.000– 220.495.88547 650.000.000– – – – –
4 4 Impozitul pe venit din
comerţ şi industrie . . . 750.000.000– 304.765.39106 800.000.000– 50.000.000– – –
5 5 Impozitul pe salarii . . . 400.000.000– 360.195.82046 550.000.000– 150.000.000– – –
6 6 Impozitul pe venituri
profesionale . . . . . . . . . . 125.000.000– 54.763.00433 180.000.000– 55.000.000– – –
7 7 Cota de 3% pe lângă
impozitul pe veniturile
valorilor mobiliare
pentru asistenţa publi-
că şi cultura naţională
ı̂n baza art. 72, alin. 1
din legea asupra con-
tribuţiilor directe . . . . 80.000.000– 17.103.63103 80.000.000– – – – –
8 8 Taxe militare pe trecut
şi curent şi de amânare 5.000.000– 6.274.34702 8.000.000– 3.000.000– – –
9 9 Impozitul pe venitul
global . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000– 120.968.17787 350.000.000– 50.000.000– – –
10 – Rămăşiţe din exerciţii
ı̂nchise din contribuţii
directe . . . . . . . . . . . . . . . – – – – 200.000.000– 200.000.000– – –
Total . . . . . . 2.990.000.000– 1.398.192.91499 3.498.000.000– 508.000.000– ––
+508.000.000
II. – Impozite
indirecte
11 10 Vămi import . . . . . . . . . . 1.500.000.000– 1.399.374.47945 1.500.000.000– –– ––

12 11 Vămi export . . . . . . . . . . 4.000.000.000– 4.155.394.62036 5.000.000.000– 1.000.000.000– ––
13 Magazinaj . . . . . . . . . . . . 25.000.000–
   
   
14 Amenzi . . . . . . . . . . . . . . .  15.000.000–

 
 
 

  
15 12 Comision . . . . . . . . . . . . . 300.000.000– 426.212.43782 315.000.000– 140.000.000– ––
16 


 Supra taxă vamală lux 


  60.000.000–







17 Alte venituri . . . . . . . . . . 25.000.000–
18 13 Taxă pe spirt . . . . . . . . . 850.000.000– 759.675.42738 850.000.000– – – – –
19 14 Monopolul spirtului ı̂n
Basarabia . . . . . . . . . . . 160.000.000– 133.141.63388 170.000.000– 10.000.000– – –
20 15 Taxele de brevet pentru
vânzarea băuturilor
spirtoase . . . . . . . . . . . . 25.000.000– 12.699.15301 25.000.000– – – – –
21 16 Taxa pe ţuică şi rachiu 95.000.000– 41.955.10152 95.000.000– – – – –
22 17 Taxa pe bere . . . . . . . . . . 60.000.000– 30.925.646– 60.000.000– – – – –
23 18 Taxa pe vin şi şampanie 220.000.000– 124.324.66022 220.000.000– – – – –
24 19 Taxa pe zahăr şi glucoză 75.000.000– 57.795.40765 80.000.000- 5.000.000– – –
25 20 Taxa pe produsele
petrolifere . . . . . . . . . . . 90.000.000– 57.535.63675 90.000.000– – – – –
(→continuare) (continuare →)
1924 1925
26 21 Taxa pe iluminatul elec-

tric şi cu gaz . . . . . . . . 15.000.000– 12.793.66456 18.000.000– 3.000.000– – –
27 22 Taxa pe alte articole de
consumaţie . . . . . . . . . . 40.000.000– 38.265.37567 50.000.000– 10.000.000– – –
28 23 Taxa asupra alcoolului
denaturat . . . . . . . . . . . . 5.000.000– 5.835.74058 7.000.000– 2.000.000– – –
29 24 Impozitul pe lux şi cifra
afacerilor . . . . . . . . . . . . 850.000.000– 715.958.38781 850.000.000– – – – –
30 25 Impozitul pe spectacole 60.000.000– 61.716.49651 80.000.000– 20.000.000– ––
31 25 b Sporirea veniturilor in-
directe prin aplicarea
reformei contribuţiilor
indirecte, după 1
Aprilie 1924 . . . . . . . . . 100.000.000– 117.22555 100.000.000– – – – –
Total . . . . . . 8.445.000.000– 8.033.721.09472 9.635.000– 1.190.000.000– – –
+1.190.000.000
III. – Drepturile de
timbru şi ı̂nregistrare
32 26 Vânzarea de timbre . . . 280.000.000– 268.967.27535 350.000.000– 70.000.000– – –

33 27 Vize de timbre . . . . . . . . 350.000.000– 317.977.29783 420.000.000– 70.000.000– – –
34 28 Taxe de ı̂nregistrare ı̂n
genere . . . . . . . . . . . . . . . 600.000.000– 481.352.12728 640.000.000– 40.000.000– – –
35 29 Taxe de ı̂nregistrare la
succesiuni şi donaţii . 165.000.000– 131.429.17522 175.000.000– 10.000.000– – –
36 30 Amenzi şi contravenţii 12.000.000– 10.532.09675 12.000.000– – – – –
37 31 Darea de echivalent . . . 500.000– 418.65675 500.000– – – – –
38 32 Biletele pentru vânza-
rea vitelor şi alte ve-
nituri . . . . . . . . . . . . . . . . 3.500.000– 2.859.21497 3.500.000– – – – –
39 33 Taxe de timbru asupra
biletelor de tren pe
căile ferate particulare 400.000– 635.47810 500.000– 100.000– – –
Total . . . . . . 1.411.400.000– 1.214.171.32225 1.601.500.000– 190.100.000– – –
+1.190.000.000
IV. – Monopolurile
statului
40 34 Tutunurile . . . . . . . . . . . . 2.400.000.000– 1.812.668.08805 3.300.000.000– 900.000.000– – –

41 35 Hârtie de ţigarete . . . . . 350.000.000– 239.399.89608 525.000.000– 175.000.000– – –
42 36 Chibriturile . . . . . . . . . . . 325.000.000– 239.145.39766 450.000.000– 125.000.000– – –
43 37 Cărţi de joc . . . . . . . . . . . 25.000.000– 14.797.03678 25.000.000– –– – –
De raportat . . . . . . 3.100.000.000– 2.306.010.41857 4.300.000.000– 1.200.000.000– – –
Report . . . . . . 3.100.000.000– 2.306.010.41857 4.300.000.000– 1.200.000.000– – –
44 38 Explozibile . . . . . . . . . . . . 80.000.000– 83.208.86120 140.000.000– 60.000.000– – –

45 39 Sarea pentru consuma-
ţia internă . . . . . . . . . . . 221.500.000– 104.841.96915 210.000.000– – – 11.500.000–
46 40 Sarea pentru export . . . 20.000.000– 29.948.527– 30.000.000– 10.000.000– – –
47 41 Extraordinare şi din ı̂n-
chirierea locuinţelor
lucrătorilor . . . . . . . . . . 9.000.000– 9.646.18725 1
2
10.000.000– 1.000.000– – –
48 – Costul timbrelor confec-
ţionate pentru celelal-
te instituţii publice şi
particulare . . . . . . . . . . . – – – – 21.386.000– 21.386.000– – –
Total . . . . . . 3.430.500.000– 2.533.655.96317 1
2
4.711.386.000– 1.292.386.000– 11.500.000–
+1.280.886.000
(→continuare ) (continuare →)
1924 1925
V. – Ministerul
Comunicaţiilor
CAP. I
Direcţia căilor ferate
particulare
49 42 Taxa de control, con-

statări şi examinări
tehnice . . . . . . . . . . . . . . . 1.500.000– 1.390.54214 2.000.000– 500.000– – –
CAP. II
Direcţia Generală
a P.T.T.
50 43 Poşta . . . . . . . . . . . . . . . . . 270.000.000– 278.607.08865 380.000.000– 110.000.000– – –

51 44 Telegraf . . . . . . . . . . . . . . . 120.000.000– 80.372.24241 130.000.000– 10.000.000– – –
52 45 Telefon . . . . . . . . . . . . . . . 96.000.000– 76.387.82566 141.000.000– 45.000.000– – –
53 46 Biroul de comision şi
expediţie . . . . . . . . . . . . 2.500.000– 1.435.54815 4.500.000– 2.000.000– – –
54 47 Contribuţia ministeru-
lui de finanţe pentru
ı̂mpărţirea produselor
R.M.S. prin oficiul
poştal rural . . . . . . . . . . 60.000.000– 7.049.66730 60.000.000– – – – –
55 48 Din taxe de instalaţii
şi ı̂ntreţineri telefonice
judeţene şi particulare 12.000.000– 10.499.12357 12.000.000– – – – –
56 49 Taxe poştale cuvenite
Statelor străine şi altor
autorităţi ale Statului 500.000– 727.00492 1.500.000– 1.000.000– – –
57 50 Taxe telegrafice, idem . 54.000.000– 19.591.70954 62.000.000– 8.000.000– – –
CAP. III
Porturile dunărene
Serviciul hidraulic
58 51 Taxele 1 /2 % la import
şi export . . . . . . . . . . . . . 47.000.000– 49.105.81795 67.000.000– 20.000.000– – –
59 52 Taxele de cheiaj . . . . . . 3.500.000– 2.527.46635 3.500.000– – – – –
60 53 Din ı̂ncheierea pontoa-
nelor, hangarelor, tere-
nurilor, taxe de iernare
şi ı̂ntâmplătoare . . . . . 4.500.000– 4.733.76517 4.500.000– – – – –
CAP. IV
Porturile maritime
61 54 Din taxe 1 /2 % la im-

port şi export . . . . . . . 10.500.000– 21.716.46640 28.000.000– 17.500.000– – –
62 55 Din taxele port, pilotaj
şi salvarea vaselor . . . 2.800.000– 2.170.00330 2.800.000– – – – –
63 56 Din suprataxa asupra
taxelor de port, pilotaj
şi salvare ı̂n vederea
realizării fondului pen-
tru lucrări de ı̂mbună-
tăţiri, ca instalaţiile
portului Constanţa . . 6.000.000– 3.913.60845 5.000.000– – – 1.000.000–
64 57 Din ı̂nchirierea plat-
formelor portului
Constanţa . . . . . . . . . . . 3.000.000– 1.680.44780 2.500.000– – – 500.000–
1924 1925
65 58 Din ı̂nchirierea magazi-

ilor provizorii . . . . . . . . 500.000– 316.465– 600.000- 100.000– – –
66 59 Din ı̂nchirierea magazi-
ilor cu silozuri . . . . . . . 12.500.000– 8.856.43345 22.000.000– 9.500.000– – –
67 60 Din ı̂nchirierea rezer-
voarelor şi manipula-
rea produselor petro-
lifere . . . . . . . . . . . . . . . . 3.000.000– 1.317.86865 3.000.000– – – – –
68 61 Din utilizarea liniilor
ferate ale portului
Constanţa . . . . . . . . . . . 300.000– – – 500.000– 200.000– – –
69 62 Din lucrări şi furnituri
la alte autorităţi şi
particulare . . . . . . . . . . 3.000.000– 1.374.640– 4.000.000– 1.000.000– – –
70 63 Diverse, precum: chirii
de localuri, remorcaj,
taxe de rulment a va-
goanelor, etc. 600.000– 454.19910 600.000– – – – –
De reportat . . . . . . 713.700.000– 574.227.93396 937.000.000– 224.800.000– 1.500.000–
Report . . . . . . 713.700.000– 574.227.93396 937.000.000– 224.800.000– 1.500.000–
CAP. V
Serviciul maritim
71 64 Din transportul călă-

torilor şi mărfurilor . . 235.940.000– 45.407.53720 170.000.000– – – 65.940.000–
CAP. VI
Serviciul fluvial
72 65 Din transportul călă-

torilor şi mărfurilor . . 62.000.000– 29.199.33595 62.000.000– – – – –
CAP. VII
Şantierul Turnu-Severin
73 66 Din reparaţii de vase . . 16.650.000– 1.623.88865 18.000.000– 1.350.000– – –
CAP. VIII
Serviciul docurilor din
Galaţi
74 67 Chirii pentru locuri de

depozit . . . . . . . . . . . . . . 4.930.000– 4.000.695– 6.000.000– 1.070.000– – –
75 68 Taxe de cheiaj . . . . . . . . 800.000– 507.00350 800.000– – – – –
76 69 Manipularea mărfurilor
de tranzit, magazinaj . 18.000.000– 9.209.36160 20.000.000– 2.000.000– – –
din ı̂ntrepozite, maga-
zinaj . . . . . . . . . . . . . . . . 2.000.000– 2.496.396– 3.000.000– 1.000.000– – –
78 71 Manipularea cerealelor,
magazinaj . . . . . . . . . . . 10.500.000– 5.678.661– 10.500.000– – – – –
79 72 Iernarea vaselor ı̂n ba-
zinuri . . . . . . . . . . . . . . . . 12.000– 39.607– 50.000– 38.000– – –
80 73 Utilizarea căilor de
garaj şi şoselelor . . . . . 2.700.000– 1.161.810– 2.700.000– – – – –
81 74 Biroul de expediţie . . . . 100.000– 184.53450 250.000– 150.000– – –
82 75 Taxe pentru utilizarea
docului plutitor . . . . . . 700.000– 218.06350 500.000– – – 200.000–
83 – Din reparaţii efectuate
ı̂n ateliere . . . . . . . . . . . – – – – 2.500.000– 2.500.000– – –
1924 1925
84 76 Diverse taxe de remor-

caj, vânzarea cere-
alelor ı̂n comision . . . . 2.773.000– 1.773.20260 2.900.000– 127.000– – –
CAP. IX
Serviciul docurilor din
Brăila
85 77 Chirii pentru locuri de

depozite, clădiri şi
magazinaj . . . . . . . . . . . 1.450.000– 1.765.30085 2.000.000– 550.000– – –
86 78 Taxe de cheiaj . . . . . . . . 640.000– 601.508– 800.000– 160.000– – –
de tranzit, magazinaj 4.530.000– 3.909.65906 5.000.000– 470.000– – –
din ı̂ntrepozite, maga-
zinaj . . . . . . . . . . . . . . . . 50.000– 114.34350 150.000– 100.000– – –
89 81 Manipularea cerealelor,
magazinaj . . . . . . . . . . . 9.091.000– 8.060.295– 10.000.000– 909.000– – –
90 82 Iernarea vaselor ı̂n ba-
zinuri . . . . . . . . . . . . . . . . 45.000– 103.72080 100.000– 55.000– – –
91 83 Utilizarea căilor de
garaj şi a şoselelor . . . 1.475.000– 839.704– 1.475.000– – – – –
92 84 Biroul de expediţie . . . . 45.000– 44.63750 50.000– 5.000– – –
93 85 Diverse taxe de remor-
caj, vânzarea cereale-
lor ı̂n comision, maca-
rale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.289.000– 3.235.73620 4.000.000– 711.000– – –
CAP. X
Inspectoratul general al
navigaţiei şi porturilor
94 86 Taxe de pilotaj, amenzi

din contravenţii la re-
gulamentul poliţiei
porturilor şi venituri
diverse . . . . . . . . . . . . . . 275.000– 346.95855 400.000– 125.000– – –
CAP. XI
Căile ferate române
95 87 Venituri de exploatare a
căilor ferate . . . . . . . . . 4.000.000.000– 1.377.928.28573 6.416.000.000– 2.416.000.000– – –
96 88 Venituri C.F.R. Some-
şene, Arad-Ceanad . . . 100.000.000– 14.51026 100.000.000– – – – –
97 – Din suprataxele ı̂nfiin-
ţate prin decretul No.
5.565/ 1920 . . . . . . . . . . – – – – 1.450.000.000– 1.450.000.000– – –
CAP. XII
Casa Muncii
98 – Din suprataxe pentru

Casa Muncii conform
decretului No. 5.565/
1920 . . . . . . . . . . . . . . . . . – – – – 408.760.000– 408.760.000– – –
Total . . . . . . 5.191.695.000– 2.072.692.68991 9.634.935.000– 4.510.880.000– 67.640.000–
+4.443.240.000
1924 1925
VI. Domeniul
Statului
99 89 Arenzi de terenuri şi

chirii de ecarete şi vii . 20.000.000– 16.076.28454 20.000.000– – – – –
100 90 Anuitatea terenurilor
vândute conform legi-
lor din 1889 (loturi şi
bunuri mici), din 1881,
1884 şi 1886 (pămân-
turi din Dobrogea),
din 1912 (terenuri de
mână moartă) şi din
1903 (veteranii din
Dobrogea) . . . . . . . . . . . . 18.000.000– 11.141.53680 16.000.000– – – 2.000.000–
101 91 Păduri . . . . . . . . . . . . . . . . 300.000.000– 158.946.55977 1
2
250.000.000– – – 50.000.000–
102 92 Stuhării . . . . . . . . . . . . . . . 1.800.000– 2.280.34811 4.000.000– 2.200.000– – –
103 93 Bălţi, pescuit şi canalele
Dunării . . . . . . . . . . . . . . 56.000.000– 38.803.49053 70.000.000– 14.000.000– – –
104 94 Pepinierele şi pivniţele
Statului (viticol) . . . . . 8.000.000– 5.210.11825 8.000.000– – – – –
– 95 Taxa filoxerică . . . . . . . . 150.000– 8976 – – – – 150.000–
96
105 Fermele model 7.600.000– 6.825.73255 9.000.000– 1.400.000– ––
101
106 97 Depozitele de cai, staţi-
unile de montă, oierii,
tamazlâcuri şi lăptării 1.400.000– 2.416.98883 4.000.000– 2.600.000– – –
107 98 Şcolile de agricultură,
viticultură şi staţiunile
agronomice . . . . . . . . . . 1.600.000– 515.09381 1.600.000– – – – –
108 99 Din sentinţe judecăto-
reşti . . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000– 314.92239 300.000– 220.000– – –
109 100 Anuitatea izlazurilor
comunale constituite
pe moşiile Statului . . . 1.100.000– 859.61883 1.100.000– – – – –
Total . . . . . . 415.730.000– 243.390.78417 1
2
384.000.000– 20.420.000– 52.150.000–
−31.730.000
VII. – Subvenţii
Ministerul de Finanţe
110 107 Subvenţia judeţelor, co-

munelor şi diferitelor
autorităţi pentru ser-
viciul de administra-
ţie, constatare, perce-
pere si urmărire a veni-
turilor . . . . . . . . . . . . . . . . 1.333.33333 3.023.56540 4.000.000– 2.666.66667 – –
111 116 Subvenţia judeţelor şi
comunelor pentru di-
ferite servicii . . . . . . . . 50.000– 269.44365 300.000– 250.000– – –
112 – Subvenţia creditului
judeţean şi comunal
pentru acoperirea chel-
tuielilor de adminis-
traţii, personal şi
material . . . . . . . . . . . . . – – – – 1.600.000– 1.600.000– – –
1924 1925
Ministerul de Interne
113 106 Subvenţia comunelor

rurale pentru adminis-
traţiile de plăşi, sala-
riile notarilor şi jan-
darmeria rurală . . . . . . 3.333.33333 4.480.92805 4.000.000– 666.66667 – –
urbane reşedinţe şi
nereşedinţe de judeţe
pentru materialul şi
personalul poliţienesc 8.000.000– 5.478.16398 8.000.000– – – – –
115 103 Plăţile făcute de autori-
tăţi şi particulari pen-
tru salariul şi echipa-
mentul personalului de
pază ce li se procură. . 500.000– 547.89153 800.000– 300.000– – –
116 104 Subvenţia judeţelor
pentru administraţiile
de plăşi . . . . . . . . . . . . . . 240.000– 151.98503 240.000– – – – –
Ministerul de Justiţie
117 110 Subvenţia din partea

judeţului Ilfov pentru
instalarea tribunalelor
ı̂n palatul justiţiei . . . 669.33335 – – 670.000– 66665 – –
De reportat . . . . . . 14.126.00001 13.951.97764 19.610.000– 5.483.99999 – –
Report . . . . . . 14.126.00001 13.951.97764 19.610.000– 5.483.99999 – –
Ministerul Sănătăţii
Publice
111 Subvenţie comunelor şi

118
judeţelor pentru sco-
puri sanitare ı̂n comu-¸
ne si judeţe . . . . . . . . . . 21.116.53333 4.845.07310 10.800.000– – – 10.316.53333
208
Ministerul Industriei şi

Comerţului
119 114 Subvenţie judeţelor

pentru serviciul exte-
rior al statisicii, con-
form art. 11 din decre-
tul-lege No. 2.362 din
1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . 666.66666 513.08037 1.200.000– 533.33334 – –
Ministerul de război

urbane pentru pom-
pieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605.33333 392.500– 605.33333 – – – –
1924 1925
Ministerul Lucrărilor
Publice
121 105 Subvenţia judeţelor

pentru plata persona-
lului tehnic şi adminis-
trativ de drumuri . . . . 1.455.000– 734.93988 2.153.000– 698.000– – –
122 115 Contribuţia comunelor
şi oraşelor pentru ı̂n-
treţinerea şoselelor . . . 100.000– 28.187– 75.000– – – 25.000–
Ministerul Instrucţiunii
123 109 Subvenţia de la

Academia Română, de
la comune şi de la di-
feriţi donatori pentru
ı̂ntreţinerea de şcoli
primare rurale, urbane
şi alte şcoli de diferite
grade de ı̂nvăţământ. . 333.33333 271.06308 333.33333 – – – –
124 112 Subvenţiile cu care ju-
deţele vin ı̂n ajutorul
comunelor sărace pen-
tru acoperirea anuită-
ţilor la ı̂mprumuturile
acordate de Stat pen-
tru construcţii şcolare 31.500– 17.93564 31.500– – – – –
125 – Subvenţia Academiei
Române pentru şcoala
normală de fete ,,Ote-
teleşanu din Măgure-
le”, judeţul Ilfov, con-
form contractului ı̂n-
cheiat cu Ministerul . . – – – – 463.680– 463.680– – –
126 – Subvenţia Academiei
Române pentru şcoala
profesională de fete
din Tecuci, luată pe
seama Statului . . . . . . – – – – 10.000– 10.000– – –
127 – Subvenţia Epitropiei
bisericii Madona-Dudu
din Craiova pentru
şcoala profesională de
fete Madona-Dudu din
Craiova luată pe sea-
ma Statului . . . . . . . . . . – – – – 30.000– 30.000– – –
Ministerul Cultelor
şi Artelor
128 113 Cota-parte din bugetul

comunelor rurale şi
subvenţia comunelor
urbane pentru ı̂nteţi-
nerea bisericilor . . . . . 9.245.930– 3.657.15476 10.000.000– 754.070– – –
Total . . . . . . 47.680.29666 24.411.91147 45.311.84666 7.973.08333 10.341.53333
−2.368.450
1924 1925
VIII. – Venituri
speciale provenind
din administrarea
finanţelor
1. Ministerul
Finanţelor
129 117 Rămăşiţe din exerciţii

ı̂nchise . . . . . . . . . . . . . . . 150.059.08634 262.272.43894 1
2
95.926.816– – – 54.132.27034
130 118 Din excedentul Casei de
depuneri . . . . . . . . . . . . . 25.000.000– 2.112.34765 25.000.000– – – – –
131 119 Întâmplătoare . . . . . . . . 100.000.000– 143.882.24312 150.000.000– 50.000.000– – –
132 120 Dividende de la Banca
Naţională . . . . . . . . . . . . 5.500.000– 26.48460 5.500.000– – – – –
133 121 Dobânzi de ı̂ntârziere de
la debitorii Statului . . 9.000.000– 6.662.40897 9.000.000– – – – –
134 122 Anuitatea ı̂mprumutu-
lui de lei 4.457.751,
bani 69, acordat pen-
tru clădiri şcolare . . . . 257.000– 7.77131 257.000– – – – –
135 123 Indemnizaţii de la
Banca Naţională pen-
tru descărcarea de a
face serviciul de casi-
erie al tezaurului . . . . 110.000– – – 140.000– – – – –
136 124 Cuponul rentei perpe-
tue cuvenit Statului
pentru terenul arabil
expropriat . . . . . . . . . . . . 15.000.000– 9.39475 15.000.000– – – – –
137 125 Anuitatea ı̂mprumutu-
lui acordat Creditului
urban din Iaşi . . . . . . . 35.000– 55– 35.000– – – – –
138 126 Restituiri din sumele
avansate fondului bise-
ricesc gr. or. şi altor
autorităţi . . . . . . . . . . . . 250.000– 515.08389 558.34534 308.34534 – –
139 128 Rămăşiţe din prime de
asigurare . . . . . . . . . . . . 1.280.000– 760.63067 1.200.000– – – 50.000–
140 129 Prime de asigurare . . . . 1.600.000– 2.264.46114 2.500.000– 900.000– – –
141 130 Diverşi debitori . . . . . . . 500.000– 490.71672 500.000– – – – –
142 131 Mărfuri ı̂n depozite şi
debitori . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000– 31.303.07254 5.000.000– – – 25.000.000–
143 132 Cota parte pe anul 1925
din preţul pământului
plătit de săteni ı̂mpro-
prietăriţi pe baza de-
cretului 3697/918, ı̂n
afară de costul măsu-
rătoarei şi de sumele
plătite pentru anii
următori . . . . . . . . . . . . . 290.000.000– 301.006.53869 240.000.000– – – 50.000.000–
144 133 Valori imobiliare şi efec-
te aparţinând Statului 7.000.000– 2.867.20899 7.000.000– – – ––
Serviciul pensiilor
145 134 Reţineri de 10% din re-

tribuţiile funcţionari-
lor şi oamenilor de ser-
viciu, solda gradelor
inferioare (reangajaţi)
ı̂n armată şi jandarmi-
lor rurali . . . . . . . . . . . . 260.000.000– 143.504.81221 260.000.000– – – – –
1924 1925
146 135 Reţineri de la 1 /4 din

leafa pe două luni de la
cei noi numiţi ı̂n func-
ţii, de la cei rechemaţi,
precum şi din soldele
de reangajare ale gra-
delor inferioare şi jan-
darmilor rurali . . . . . . . 4.200.000– 3.956.24553 5.000.000– 800.000– – –
147 136 Sporul lefii la cei ı̂na-
intaţi ı̂n funcţie, spo-
rul bugetar de la gra-
dele inferioare (rean-
gajaţi) şi de la jandar-
mii rurali . . . . . . . . . . . . 3.000.000– 1.793.05075 3.000.000– – – – –
148 137 Subvenţia de 1% asupra
venitului brut ordinar
al bugetelor judeţelor
şi comunelor urbane . 4.500.000– 4.097.66096 12.000.000– 7.500.000– – –
149 138 Amenzi disciplinare
aplicate funcţionarilor 1.600.000– 2.332.60088 3.000.000– 1.400.000– – –
150 139 Procentele fondului
inalienabil . . . . . . . . . . . 2.500.000– 1.595.63350 3.000.000– 500.000– – –
151 140 Din beneficiul realizat
prin angajarea sergen-
ţilor de oraş ı̂n servi-
ciul particular . . . . . . . 160.000– 204.40220 300.000– 140.000– – –
152 141 Reţineri pe trecut ı̂n
conformitate cu art.
22 din legea generală
de pensii . . . . . . . . . . . . 400.000– 625.96167 600.000– 200.000– – –
153 127 Economii din funcţii
vacante . . . . . . . . . . . . . . 60.000.000– 1.523.29742 60.000.000– – – – –
154 142 Extraordinare . . . . . . . . . 1.500.000– 864.861– 1.500.000– – – – –
De reportat . . . . . . 973.451.08634 914.679.38310 1
2
906.017.16134 61.748.34534 129.182.27034
Report . . . . . . 973.451.08634 914.679.38310 1
2
906.017.16134 61.748.34534 129.182.27034
Fondul pentru ı̂mbună-

tăţirea culturii tutunului
155 143 Cupoane şi dobânzi de

la capitalul aflat la
Casa de depuneri, pre-
cum şi dobânda de 5%
de la sumele ı̂mpru-
mutate cultivatorilor . 591.205- 95.45345 591.205– – – – –
156 144 Reţineri de 5% asupra
preţului total cuvenit
cultivatorilor pentru
tutunurile predate . . . 11.400.000– 6.138.78315 26.257.250– 14.857.250– – –
157 145 Contribuţia Regiei ega-
lă cu reţinerile făcute
cultivatorilor de tutun
(conform art. 25 din
legea pentru exploata-
rea monopolurilor şi
art. 2, alin. 1 din re-
gulament) . . . . . . . . . . . 11.400.000– 1.567.23585 26.257.250– 14.857.250– – –
158 146 Produsul tutunurilor
cultivate ı̂n staţiunile
experimentale şi ı̂n
câmpurile de experi-
enţă de semincer şi de
demonstraţie . . . . . . . . 150.000– 454 300.000– 150.000– – –
1924 1925
159 147 Rămăşiţe din sumele

avansate cultivatorilor
de la fondul de exploa-
tare al Regiei şi neram-
bursate la predarea
tutunurilor . . . . . . . . . . . 979.215– 1.349.88540 404.843– – – 574.372–
160 148 Parte din capitalul de
rezervă destinat a fi
ı̂mprumutat cultivato-
rilor cu dobândă de 5%
pe an, pentru constru-
iri de magazii de uscat
şi păstrat tutunul, pro-
curarea de pământ, vi-
te, maşini, instrumen-
te agricole, precum şi
pentru a se investi ı̂n
imobile necesare insti-
tuţiilor prevăzute de
regulamentul fondului
ı̂n conformitate cu art.
6 şi 7 din regulament . 1.860.000– 19.24165 1.500.000– – – 360.000–
161 149 Ratele ı̂ncasate din
ı̂mprumuturile făcute
cultivatorilor . . . . . . . . 843.327– 184.09501 1.335.810– 492.513– – –
162 150 Venituri ı̂ntâmplătoare 183.480– 190.49020 70.000– – – 113.480–
Casa generală de ajutoare

şi pensii a Regiei
monopolurilor Statului
163 151 Cupoane şi procente de

la capitalul Casei . . . . 40.000– – – 40.000– – – – –
164 152 Reţineri de 10% asupra
salariilor personalului
diurnit şi de 5% asupra
salariilor de bază şi
gradaţiilor . . . . . . . . . . . 19.150.000– 3.069.97310 4.300.000– – – 14.850.000–
165 153 Partea cuvenită din
beneficiile magazinelor
de consum, din amenzi
şi din taxele pentru vi-
zitarea stabilimentelor
telor Regiei, etc. . . . . . 140.000– 203.24310 160.000– 20.000– – –
166 – Contribuţia Regiei ega-
lă cu 7% din salariile
lucrătorilor Regiei
(conform regulamentu-
lui Casei) . . . . . . . . . . . . – – – – 21.650.000– 21.650.000– – –
Total . . . . . . 1.020.188.31334 927.497.78855 1
2
988.883.54934 113.775.35834 145.080.12234
−31.304.764
2. Ministerul
de Interne
167 154 Monitorul Oficial şi

Imprimeriile Statului 40.000.000– 18.786.17330 30.000.000– – – 10.000.000–
168 155 Din taxa pentru viza
paşapoartelor . . . . . . . . 2.000.000– 538.43103 2.000.000– – – – –
169 156 Burse acordate de jude-
ţe notarilor . . . . . . . . . . 15.000– 9.60779 15.000– –– ––
De reportat . . . . . . 42.015.000– 19.334.21212 32.015.000– – – 10.000.000–
Report . . . . . . 42.015.000– 19.334.21212 32.015.000– – – 10.000.000–
1924 1925
170 160 Procentele capitalului

aşezământului ,,Carol-
Elisabeta” şi diverse . 120.000– 47.241– 120.000– – – – –
171 161 Procentele capitalului
donaţiei ,,Alexandru
Vrany” şi diverse . . . . 8.000– – – 8.000– – – – –
172 166 Amenzi aplicate de or-
ganele poliţieneşti
pentru contravenţii . . 2.000.000– 1.885.81286 2.000.000– – – – –
173 167 Taxe pentru bilete de
identitate, de liberă
petrecere şi certificate
de toleranţă . . . . . . . . . 150.000– 76.206– 150.000– – – – –
174 168 Sumele plătite de patro-
nii localurilor publice 600.000– 3.238.479– 3.000.000– 2.400.000– – –
175 169 Din terenul proprietatea
Ministerului . . . . . . . . . 600.000– 26.616– 500.000– – – 100.000–
– 170 Veniturile lichidaturii
afacerilor Ţării (Bu-
covina) . . . . . . . . . . . . . . 270.000– – – – – – – 270.000–
Casa pentru asigurarea

imobilelor comunelor
rurale
contra incendiului
176 171 Primele de asigurare . . 500.000– 554.82905 800.000– 300.000– – –

177 172 Rămăşiţe . . . . . . . . . . . . . 10.000– 47.14122 50.000– 40.000– – –
178 173 Diverse . . . . . . . . . . . . . . . 10.000– 10.01107 10.000– – – – –
Total . . . . . . 46.283.000– 25.220.54832 38.653.000– 2.740.000– 10.370.000–
−7.630.000
3. Ministerul
de Justiţie
179 174 Lucru arestaţilor ı̂n ate-

liere, saline şi particu-
lar, ı̂nchirieri de can-
tine şi subvenţia jude-
ţelor pentru ı̂ntreţine-
rea arestaţilor, capi-
talul evadaţilor, impu-
taţii şi alte venituri
ale ı̂nchisorilor . . . . . . . 4.000.000– 1.609.36331 2.150.000– – – 1.850.000–
180 175 Amenzi judecătoreşti şi
din cheltuieli de proce-
dură penală . . . . . . . . . 30.000.000– 21.612.18898 30.000.000– – – – –
181 176 Cota de 10% din activul
brut al falimentelor . . 200.000– 300.01865 300.000– 100.000– – –
182 177 Venituri din concesiuni,
arendări, ı̂nchirieri,
etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . 260.000– 178.21466 300.000– 40.000– – –
183 178 Buletinul Curţii de ca-
saţie, cota Statului din
darea ı̂n ı̂ntreprindere
a gazetelor Curţilor de
de apel şi alte publica-
ţii oficiale, vânzări de
cărţi de arhivă veche
şi corpuri delicte . . . . . 100.000– 80.71436 100.000– – – – –
184 179 Taxele judecătoreşti
pentru concesiunea
dreptului de a exploa-
ta petroleul şi ozoche-
rita de pe proprietăţile
particulare . . . . . . . . . . 120.000– 13.218– 120.000– – – – –
1924 1925
185 180 Taxele de portărei . . . . 20.000.000– 12.390.52066 20.000.000– – – – –

186 181 Contribuţii la spesele
justiţiare, restituiri de
sume rău plătite şi alte
venituri ı̂ntâmplătoare
900.000– 2.253.70412 1.500.000– 600.000– – –
Total . . . . . . 55.580.000– 38.437.94274 54.470.000– 740.000– 1.850.000–
−1.110.000
4. Ministerul
Afacerilor Străine
187 182 Taxele tarifului con-

sular şi al legaţiilor . . 75.000.000– 33.588.39743 70.000.000– – – 5.000.000–
Total . . . . . . 75.000.000– 33.588.39743 70.000.000– –– 5.000.000–
−5.000.000
5. Ministerul
Agriculturii
şi Domeniilor
188 184 Anuităţile izlazurilor

comunelor constituite
pe moşiile particulare 6.800.000– 2.041.90750 6.800.000– – – – –
189 185 Taxa de 1% pentru fon-
dul epizootiilor, pre-
zent şi trecut . . . . . . . . 800.000– 1.320.17863 2.000.000– 1.200.000– – –
190 186 Procentele fondului epi-
zootiilor şi beneficiul
din ı̂nlocuirea efectelor
ieşite la sorţi . . . . . . . . 90.000– 1.251– 90.000– – – – –
191 187 Taxe de maleinizări, tu-
berculonizări, vânzări
de seruri şi vaccinuri,
taxele pentru vizita sa-
nitară a animalelor şi
produselor animale
brute transportate pe
căile ferate şi pentru
dezinfectarea vagoa-
nelor . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000– 5.443.68146 7.000.000– – – 3.000.000–
192 188 Veniturile staţiunilor a-
gronomice şi sericicole 12.000.000– 15.006.82665 20.000.000– 8.000.000– – –
189
193 Veniturile vânătoarei 3.670.000– 3.467.21011 5.200.000– 1.530.000– – –
183
Total . . . . . . 33.360.000– 27.281.05335 41.090.000– 10.730.000– 3.000.000–
+7.730.000
6. Ministerul
Sănătăţii Publice
şi
Ocrotirilor Sociale
I. Direcţia generală a
Oficiului Naţional I.O.V.
194 190 Chiria de la proprieta-

tea Oficiului din şosea-
ua Jianu No. 6,
Bucureşti . . . . . . . . . . . . 27.000– 18.862– 36.000– 9.000– – –
195 191 Vânzarea carnetelor de
identitate . . . . . . . . . . . . 40.000– 29.35575 40.000– – – – –
196 192 Taxa de 20% asupra
jocului de noroc . . . . . 1.300.000– 1.371.23310 2.000.000– 700.000– – –
1925 1924 Decembrie 1924 (9 luni) 31 Decembrie + −
1924 1925
197 193 Cota de 30% din timbru

de asistenţă, conform
dispoziţiilor din art. 52
al legii I.O.V. . . . . . . . . 25.000.000– 135.71630 25.000.000– – – – –
– 194 Rest din cota de 30%
din timbrul de asisten-
ţă pe trecut . . . . . . . . . 20.000.000– 10025 – – – – 20.000.000–
198 195 Venitul legatului de-
functei Margareta
Lahovari . . . . . . . . . . . . . 400.000– –– 400.000– – – – –
– 196 Cota cuvenită din vân-
zarea tablourilor ale-
gorice, contractul
Pictor Sârbu . . . . . . . . . 120.000– – – – – – – 120.000–
II. Direcţia generală a

serviciului sanitar
199 207 Sume donate de judeţe,

comune, persoane par-
ticulare etc. pentru
scopuri sanitare . . . . . 500– 166.02570 250.500– 250.000– – –
209 Din veniturile porturi-
200
158 lor, vămilor, labora-
toarelor şi al vânzări-
lor de medicamente,
taxe de analize parti-
culare şi din taxe sani-
tare pe tonă de regis-
tru . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.520.000– 1.871.50223 3.500.000– 980.000– – –
210 Din veniturile spitalelor


213 provenite din taxele de

201
 159
 ı̂ntreţinerea bolnavi-
215 lor, din vânzarea
obiectelor degradate şi
institutelor obstetrice,
precum şi diverse alte
venituri . . . . . . . . . . . . . . 20.850.000– 14.841.23421 29.000.000– 8.150.000– – –
202 211 Din amenzile pentru
contratravenţie la le-
gea sanitară . . . . . . . . . 2.000.000– 3.425.31595 4.000.000– 2.000.000– – –
212 Veniturile diferitelor
203
187 efecte de Stat şi fondu-
rilor epidemiilor . . . . . 565.000– 209.87651 580.000– 15.000– – –
204 214 Taxe de la bolnavii
alienaţi . . . . . . . . . . . . . . 600.000– 2.064.79891 4.000.000– 3.400.000– – –
205 216 Donaţia casei de asis-
tenţă socială pentru
plata personalului (sa-
larii, chirii, scumpiri) 1.470.000– 5.03665 1.470.000– – – – –
De reportat . . . . . . 74.892.500– 24.139.05756 70.276.500– 15.504.000– 20.120.000–
Report . . . . . . 74.892.500– 24.139.05756 70.276.500– 15.504.000– 20.120.000–
206 162 20% impozit pentru

ocrotirea bolnavilor . . 1.200.000– 46.84580 1
2
1.200.000– – – – –
207 163 Restituirea taxelor de
ı̂ngrijire pentru copiii
de peste 7 ani şi di-
verse alte venituri . . . 15.000– 40.52322 120.000– 105.000– – –
208 164 Impozit adiţional de
ocrotirea regnicolară a
bolnavilor . . . . . . . . . . . 750.000– 142.53829 1
2
750.000– – – – –
209 165 Produsul atelierelor
pentru serviciul de igi-
enă şi igienă-socială . 160.000– 20.88240 160.000– – – – –
1925 1924 Decembrie 1924 (9 luni) 31 Decembrie + −
1924 1925
 III. Inspectoratul general 



 balneo-climatic 



 


 
 
210 

 Băile Herculane . . . . . . . 

 6.250.000– 
211 Băile Ocna Sibiului . . . 2.652.000–

 
 


 
 

212 Nămolul de la

 
 


 
 

Teckirghiol Agigea . . . 200.000–

 
 


 
 

213 Nămolul Sabolat

 
 


 
 

(Budaki, etc.) . . . . . . . 200.000–

 
 


 
 

214 


 Nămolul de la Amara . 


 50.000– 



215 


 Navigaţia pe 









 Teckirghiol . . . . . . . . . . 

 35.000– 



 
216 

 Navigaţia pe Sabolat . . 

 40.000– 


217 Băile Brădet . . . . . . . . . . 25.000–

 
 


 
 

218 Băile Govora-

 
 


 
 

Călimăneşti . . . . . . . . . . 200.000–

 
 


 
 

219 Băile Lacul Sărat . . . . . 20.000–

 
 


 
 

220 Din arendări de terenuri

 
 


 
 




 şi vânzări de stuf la 










 Amara . . . . . . . . . . . . . . . 


 20.000– 



221 

 Din taxa de un leu asu- 






 


 pra fiecărei băi calde 





şi 0,50 bani băile reci

 
 


 
 

minerale . . . . . . . . . . . . . 300.000–

 
 


 
 

222 Din taxa de 0,10 bani

 
 


 
 

asupra fiecărei sticle

 
 


 
 

de apă minerală pusă 600.000–

 
 


 
 

 ı̂n comerţ . . . . . . . . . . . .  

223 222  6.800.000 – 4.766.74268 

 Din diverse staţiuni şi 






 din arendări de tere- 

 5.796.600 – – –
 


 nuri care se urmăresc 

 150.000– 


224 Din diverse taxe (pen-

 
 


 
 

tru construcţii) . . . . . . 80.000–

 
 


 
 

225 Taxă minieră de 1%

 
 


 
 

asupra veniturilor tu-

 
 


 
 

turor staţiunilor . . . . . 1.000.000–

 
 


 
 

226 


 Taxa pe suprafaţă . . . . 


 80.000– 



227 


 De la baia rece 









 Teckirghiol-Movilă . . . 

 20.000– 



 
228 

 Din taxa asupra apelor 





minerale importate a

 
 


 
 

0,25 bani pe sticlă . . . 250.000–

 
 


 
 

229 Din amenzi pentru con-

 
 


 
 

travenţii la regulamen-

 
 


 
 

tele balneare . . . . . . . . . 150.000–

 
 


 
 

230 


 Din taxa de 0,50 bani 










 de baie pentru apa din 









 lacurile sărate ale Sta- 






 


 tului, conform regula- 





mentului balnear . . . . 50.000–

 
 


 
 

231 Venitul staţiunii Valea

 
 


 
 

Vinului . . . . . . . . . . . . . . 124.600–

 
 


 
 

232 Din arendarea terenuri-

 
 


 
 

lor ı̂ntinse din jurul la-

 
 


 
 


 curilor sărate basara- 
 



bene . . . . . . . . . . . . . . . . . 100.000– 
1924 1925
IV. Casa specială a

Asistenţei Sociale
233 – Din taxa timbrului de 

asistenţă şi din amenzi 
 72.000.000– 72.000.000– – –
234 – Din veniturile aşeză- 



mintelor proprii . . . . . 

 400.000– 400.000– – –

235 – Din cota plătită de co- 
munele din Ardeal  Nou introdusă ı̂n buget
pentru ı̂ntreţinerea




copiilor . . . . . . . . . . . . . . 400.000– 400.000– – –




236 – Din alte venituri nepre-


văzute . . . . . . . . . . . . . . . 5.000– 5.000– – –
Total . . . . . . 83.817.500– 29.156.58996 159.228.100– 95.530.600– 20.120.000–
+75.410.600
7. Ministerul Muncii,
Cooperaţiei şi
Asigurărilor Sociale
I. Direcţia generală
a muncii
237 198 Cota de 4% a judeţelor

conform art. 37 din
legea plasării . . . . . . . . 1.676.945– 343.51450 2.223.392– 546.447– – –
238 227 Verificări de cazane . . . 200.000– 102.30212 200.000– – – – –
De reportat . . . . . . 1.876.945– 445.81662 2.432.392– 546.447– – –
Report . . . . . . 1.876.945– 445.81662 2.432.392– 546.447– – –
239 199 Cota de 40% a comu-

nelor conform art. 37
din legea plasării . . . . 1.676.945– 254.82850 2.223.392– 546.447– – –
240 200 Impozitul adiţional de
5% asupra salariilor
muncitorilor . . . . . . . . . 1.000.000– 5.72715 1.000.000– – – – –
241 201 Impozitul adiţional de
0,05% venituri profe-
sionale . . . . . . . . . . . . . . . 2.250.000– 720– 2.250.000– – – – –
242 – Fondul breslelor . . . . . . – – – – 200.000– 200.000– – –
243 – Fondul meseriilor din
Basarabia . . . . . . . . . . . – – – – 300.000– 300.000– – –
244 202 Dotarea direcţiei gene-
rale a asistenţei soci-
ale pentru şcolile de
ucenici (plată de per-
sonal şi material) . . . . 3.600.000– 286.58522 3.600.000– – – – –
II. Direcţia construcţiilor
245 203 Taxa de 1% asupra con-

tractelor de ı̂nchiriere
pentru imobilele care
obţin beneficiul legii
pentru ı̂ncurajarea
construcţiilor . . . . . . . . 500.000– 503.09502 600.000– 100.000– – –
246 204 Taxa plăcilor metalice
şi brevetelor elibera-
te imobilelor care
obţin beneficiul legii
pentru ı̂ncurajarea
construcţiilor . . . . . . . . 50.000– 13.63581 56.000– 6.000– – –
247 205 Din vânzarea broşurilor 1.000– – – 1.000– – – – –
1924 1925
III. Direcţia publicaţiilor

şi muzeul social
248 206 Din abonamente la

,,Buletinul Muncii” . . 50.000– 25.22170 60.000– 10.000– – –
IV. Centrala
cooperativelor de
producţie şi consum
249 197 Venitul din operaţiunile

băncilor populare, coo-
perativelor la ı̂ncheie-
rea bilanţului . . . . . . . . 26.000.000– – – 26.000.000– – – – –
183 Total . . . . . . 37.004.890– 1.535.63002 38.713.784– 1.708.894– ––
+1.708.894
8. Ministerul
Industriei
şi Comerţului
250 217 Măsuri şi greutăţi . . . . . 20.000.000– 17.410.35492 30.000.000– 10.000.000– – –

251 218 Marcatul obiectelor de
metal preţios . . . . . . . . 1.000.000– 382.42011 1.000.000– – – – –
252 219 Brevete de invenţii . . . . 220.000– 276.05675 500.000– 280.000– – –
253 220 Produsele şcolilor de
meserii şi ale ateliere-
lor de ţesătorii . . . . . . . 120.000– 172.25421 250.000– 130.000– – –
254 221 Taxe, impozite şi rede-
venţe miniere, precum
şi venituri din cariere-
le Statului . . . . . . . . . . . 208.000.000– 4.291.26357 286.500.000– 78.500.000– – –
255 – Din aplicarea legii
nergiei . . . . . . . . . . . . . . . – – – – 100.000– 100.000– – –
256 223 Fondul ,,Vasile Papa” . 40.000– 4.48579 40.000– – – – –
257 224 Timbru statistic şi alte
venituri statistice . . . . 5.000.000– 3.632.68680 6.100.000– 1.100.000– – –
258 225 Veniturile exploatărilor
miniere şi industriale
administrate direct de
Ministerul Industriei şi
Comerţului, precum şi
a acelor ce se vor co-
mercializa . . . . . . . . . . . 395.045.000– 37.879.35785 437.500.000– 42.455.000– – –
259 226 Publicaţia oficială, co-
respondenţa economi-
că, precum şi ,,Buleti-
nul Ministerului de
Industrie”, creat prin
decretul ministerial
No. 50.537/18/7.924
dată pe temeiul
art. 270, alin. III din
legea minelor . . . . . . . . 550.000– 468.32130 1.250.000– 700.000– – –
260 228 Din aplicarea legii pen-
tru ı̂nfrânarea speculei
ilicite . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000– 4.741.42365 7.000.000– 2.000.000– – –
Total . . . . . . 634.975.000– 69.258.62495 770.240.000– 135.265.000– – –
+135.265.000
9. Ministerul
de Război
261 229 Vânzarea de cai refor-

maţi, precum şi diferi-
te imputaţii ce se varsă
la Stat . . . . . . . . . . . . . . . 15.000.000– 13.335.67224 15.000.000– – – – –
1924 1925
262 230 Procentele capitalului şi

beneficii din ı̂nlocuirea
efectelor ieşite la sorţi
pentru fondul dotării
oastei, subvenţia Mi-
nisterului de Război şi
diverse . . . . . . . . . . . . . . 1.080.000– 1.280.48102 2.550.000– 1.470.000– – –
263 231 Veniturile câmpurilor
de tragere şi instrucţie
şi altor moşii date ı̂n
administraţia Ministe-
rului de Război . . . . . . 3.500.000– 8.013.44001 10.000.000– 6.500.000– – –
264 232 Reţineri de 10% şi 2%
din salarii, procentele
fondului de rezervă,
vacanţe şi amenzi,
pentru meseriaşii şi
civili ai armatei şi sub-
venţia dată de Minis-
terul de Război . . . . . . 650.000– 470.08076 650.000– – – – –
265 233 Fonduri donate de par-
ticulari cu destinaţie
specială . . . . . . . . . . . . . 45.000– 103.24225 70.000– 25.000– – –
Total . . . . . . 20.275.000– 23.202.91628 28.270.000– 7.995.000– – –
+7.995.000
10. Ministerul
Lucrărilor Publice
266 234 Din arendarea zonelor

şoselelor, chirii de ma-
teriale şi localuri, vân-
zări de materiale neı̂n-
trebuinţate şi diferite
produse, ca: fân, crăci,
fructe, pavele, precum
şi amenzi, contraven-
ţii, taxe de expertize,
conducte şi alte ase-
menea . . . . . . . . . . . . . . . 1.700.000– 2.095.70449 2.500.000– 800.000– – –
Total . . . . . . 1.700.000– 2.095.70449 2.500.000– 800.000– – –
+800.000
11. Ministerul
Instrucţiunii Publice
267 – De la imobilele ı̂nchiri-

ate de minister . . . . . . – – – – 10.000– 10.000– – –
268 236 Taxe pentru cercetarea
cărţilor didactice . . . . 40.000– 16.531– 40.000– – – – –
269 237 Din vânzarea imprima-
telor şcolare . . . . . . . . . 45.000– 79.39385 100.000– 55.000– – –
270 238 Din vânzarea carnetelor
de identitate pentru
elevi . . . . . . . . . . . . . . . . . 100.000– 33.33950 100.000– – – – –
271 239 Taxe pentru ı̂ngrijirea
bolnavilor ı̂n clinicile
Universitaţii din Cluj 2.500.000– 76.50510 2.000.000– – – 500.000–
1. Casa şcolilor
272 240 Anuitatea comunelor la

ı̂mprumuturile pentru
construcţii şcolare . . . 800.000– 239.24793 1.050.000– 250.000– – –
273 241 Procentele diferitelor
venituri ale Casei şco-
lilor ı̂ncasate cu ı̂ntâr-
ziere . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000– 468.51411 500.000– 410.000– – –
274 242 Taxele de frecventare
pentru cursul superior 1.000.000– 603.49075 1.200.000– 200.000– – –
1924 1925
275 243 Taxele pentru eliberări

de diplome ori echi-
valenţe de doctorate,
licenţe şi duplicate de
certificate şi diplome . 200.000– 638.51060 600.000– 400.000– – –
276 244 Rambursarea sumelor
ı̂mprumutate fără pro-
cente ı̂nvăţătorilor,
preoţilor, absolvenţilor
şcolilor de agricultu-
ră şi meserii şi dife-
ritelor ateliere pentru
ı̂njghebarea unei gos-
podării spre a servi de
model populaţiei ru-
rale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000– 53.94542 98.000– 8.000– – –
De reportat . . . . . . 4.865.000– 2.209.47826 5.698.000– 1.333.000– 500.000–
Report . . . . . . 4.865.000– 2.209.47826 5.698.000– 1.333.000– 500.000–
277 245 Din vânzarea cărţilor

editate de Casa şco-
lilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.500.000– 311.26302 1.600.000– 100.000– – –
278 246 Vânzarea de serum, ı̂n-
grijirea animalelor, din
potcovărie, etc. şi de
la institutul de bacte-
riologie, institutul şi
laboratorul de chimie
şi laboratorul de igienă 900.000– 750.54586 1.000.000– 100.000– – –
veniturilor fundaţiilor
cu administrări spe-
ciale, conform art. 65
din legea de organizare
a Ministerului . . . . . . . 100.000– –– 50.000– – – 50.000–
veniturilor fondurilor
particulare adminis-
trate de Casa şcolilor,
conform art. 65 din
legea de organizare a
Ministerului . . . . . . . . . 600.000– 8.019– 300.000– – – 300.000–
281 249 Diverse, care după dife-
rite legi, regulamente
şi decizii ministeriale,
urmează a se vărsa la
Casa şcolilor . . . . . . . . . 6.750.000– 4.185.37010 6.000.000– – – 750.000–
282 250 Rămăşiţe din exerciţii
ı̂nchise . . . . . . . . . . . . . . . 400.000– 787.31114 800.000– 400.000– – –
283 251 Din legatele şi donaţiile
pentru construcţii şco-
lare şi ı̂ntreţinerea
celor construite . . . . . . 8.306.000– 85.123– 8.500.000– 194.000– – –
284 252 Venitul legatelor de-
functului Rege Carol I,
pentru instituţiile cul-
turale, precum şi veni-
tul fondului donat de
Maiestatea Sa, Regele
Ferdinand I, pentru
ı̂ntemeierea la Iaşi a
orfelinatului ,,Regele
Carol I” . . . . . . . . . . . . . 443.000– – – 443.000– – – – –
285 253 Din legatele şi donaţiile
pentru premii şi aju-
toare ı̂n cărţi de studiu
şi ı̂mbrăcăminte . . . . . 150.000– – – 150.000– – – – –
286 254 Pentru burse şi ajutoare
de studiu ı̂n ţară şi
străinătate . . . . . . . . . . 70.000– 22.070– 86.500– 16.500– – –
1924 1925
287 255 Pentru ı̂ntreţinerea fe-

telor orfane ı̂n azilul
,,Elena Doamna” şi
ajutoare la ı̂nzestrarea
lor, precum şi pentru
ı̂mbunătăţirea localu-
localurilor şi serviciilor
acelui institut . . . . . . . 50.000– – – 65.500– 15.500– – –
288 256 Din diverse fonduri cu
destinaţii diferite . . . . 3.500.000– 104.99375 3.500.000– – – – –
289 257 Rambursarea ı̂mprumu-
tului de 3.250.000 lei,
acordat comitetului ¸
scolii secundare de
fete ,,Regina Maria”
din Bucureşti pentru
construcţia localului
de şcoală, amortizabil
pe 5 ani . . . . . . . . . . . . . 650.000– – – 650.000– – – – –
290 258 Restituirea ı̂mprumutu-
rilor acordate şcolilor
care au ateliere de lu-
cru manual pentru
procurarea uneltelor şi
materialului necesar,
precum şi a sumelor
ı̂mprumutate comite-
telor şcolare pentru
cultivarea terenului
agricol şi din experi-
enţe . . . . . . . . . . . . . . . . . 120.000– 20.91020 129.000– 9.000– – –
291 259 Fonduri şi venituri
eventuale, ı̂n care se
cuprind donaţiile, le-
gatele şi alte venituri
care ar fi puse ı̂n cur-
sul exerciţiului sub ad-
ministraţia Casei şco-
lilor, precum şi sume
depuse provizoriu . . . . 5.000.000– 178.13805 5.000.000– – – – –
Total . . . . . . 33.404.000– 8.663.22238 33.972.000– 2.168.000– 1.600.000–
+568.000
12. Ministerul
Cultelor şi Artelor
292 260 Sume ce se vor ı̂ncasa

de către epitropiile bi-
sericilor cu avere pro-
prie ı̂n contul plăţilor
făcute de Ministerul
Cultelor şi Artelor per-
sonalului acelor bise-
rici . . . . . . . . . . . . . . . . . . 774.000– 173.34490 800.000– 26.000– – –
293 261 15% din prisosul de
venit net al bisericilor
care se ı̂ntreţin din
averea lor proprie . . . . 60.000– 40080 60.000– – – – –
294 262 Extraordinare şi nepre-
văzute . . . . . . . . . . . . . . . 80.000– 26.87653 80.000– – – – –
295 263 Din arendele pământu-
rilor bisericeşti, con-
form art. 7 din lege,
precum şi vetrelor ve-
chilor mănăstiri, bise-
rici şi schituri desfiin-
ţate şi care eventual nu
ar mai putea exista ı̂n
viitor . . . . . . . . . . . . . . . . 1.600.000– 1.669.69031 3.500.000– 1.900.000– – –
(→continuare)
1924 1925
296 264 Tipografia cărţilor bi-
sericeşti . . . . . . . . . . . . . 4.000.000– 1.457.98270 4.000.000– – – – –
297 265 Din contravenţii la
legea pentru fabricarea
şi vânzarea
lumânărilor
de ceară . . . . . . . . . . . . . 2.000– 3.560– 4.000– 2.000– – –
298 266 Din rămăşiţe exerciţii
ı̂nchise . . . . . . . . . . . . . . . 600.000– 814.13227 800.000– 200.000– – –
299 235 De la imobilele adminis-
trate de Ministerul
Cultelor şi Artelor . . . 300.000– 254.18315 300.000– – – – –
300 267 Venituri cu destinaţie
specială . . . . . . . . . . . . . 990.000– 85.65824 1.296.720– 306.720– – –
301 268 Veniturile fondului reli-
gionar catolic din
Transilvania . . . . . . . . . 3.000.000– 24922 3.000.000- – – – –
– 269 Subvenţia din cota taxei
pe spectacole . . . . . . . . 15.000.000– 25.545– – – – – 15.000.000–
302 270 Taxe, diplome de absol-
vire, de la conservatoa-
rele de muzică . . . . . . . 1.000– 5.820– 6.000– 5.000– – –
Total . . . . . . 26.407.000– 4.517.44312 13.846.720– 2.439.720– 15.000.000–
−12.560.280
RECAPITULARE
– 1 Impozite directe . . . . . . 2.990.000.000– 1.398.192.91499 3.498.000.000– 508.000.000– – –
– 2 Impozite indirecte . . . . 8.445.000.000– 8.033.721.09472 9.635.000.000– 1.190.000.000– – –
– 3 Drepturi de timbru şi
ı̂nregistrare . . . . . . . . . . 1.411.400.000– 1.214.171.32225 1.601.500.000– 190.100.000– – –
– 4 Monopolurile Statului . 3.430.500.000– 2.533.655.96317 1
2
4.711.383.000– 1.280.886.000– – –
– 5 Ministerul
Comunicaţiilor . . . . . . . 5.191.695.000– 2.072.692.68991 9.634.935.000– 4.443.240.000– – –
– 6 Domeniul Statului . . . . 415.730.000– 243.390.78417 1
2
384.000.000– – – 31.730.000–
– 7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . 47.680.29666 24.411.91147 45.311.84666 – – 2.386.450–
– 8 Ministerul Finanţelor . 1.020.188.31334 927.497.78855 1
2
988.883.54934 – – 31.304.764–
– 9 Ministerul de Interne . 46.283.000– 25.220.54832 38.653.000– – – 7.630.000–
– 10 Ministerul de Justiţie . 55.580.000– 38.437.94274 54.470.000– – – 1.110.000–
– 11 Ministerul Afacerilor
Străine . . . . . . . . . . . . . . 75.000.000– 33.588.39743 70.000.000– – – 5.000.000–
– 12 Ministerul Domeniilor
şi Agriculturii . . . . . . . 33.360.000– 27.281.05535 41.090.000– 7.730.000– – –
– 13 Ministerul Sănătăţii
Publice şi Ocrotirilor
Sociale . . . . . . . . . . . . . . 83.817.500– 29.156.58996 159.228.100– 75.410.600– – –
– 14 Ministerul Muncii,
Cooperaţiei şi
Asigurărilor Sociale . . 37.004.890– 1.535.63002 38.713.784– 1.708.894– – –
– 15 Ministerul Industriei şi
Comerţului . . . . . . . . . . 634.975.000– 69.258.62495 770.240.000– 135.265.000– – –
– 16 Ministerul de Război . . 20.275.000– 23.202.91628 28.270.000– 7.995.000– – –
– 17 Ministerul Lucrărilor
Publice . . . . . . . . . . . . . . 1.700.000– 2.095.70449 2.500.000– 800.000– – –
– 18 Ministerul Instrucţiunii
Publice . . . . . . . . . . . . . . 33.404.000– 8.663.22238 33.972.000– 568.000– – –
– 19 Ministerul Cultelor şi
Artelor . . . . . . . . . . . . . . 26.407.000– 4.517.44312 13.846.720– – – 12.560.280–
Total general . . . . . . 24.000.000.000– 16.710.692.54428 1
2
31.750.000.000– 7.841.703.494– 91.703.494–
+7.750.000.000
Anexa II
TABLOURILE
Încasărilor efectuate de la 1 Aprilie 1923
până la 30 Iunie 1924
şi de la 1 Ianuarie – 1 Septembrie 1924
TABLOUL
Încasărilor efectuate de la 1 Aprilie 1923 până la 30 Iunie 1924
pe seama exerciţiului 1923 (buget pe 9 luni)
(continuare →)
Evaluări bugetare
pe exerciţiul 1923:
No.
NATURA VENITURILOR 1 Aprilie 1923 până Aprilie 1923 Mai 1923
crt.
la 31 Decembrie
1923
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 1.577.000.000 – 21.594.79809 94.870.02292

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 5.885.300.000 – 477.971.18805 855.217.41026
3 Drepturi de timbru şi ı̂nregis-
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 901.200.000 – 86.881.12892 127.496.40610
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 1.770.000.000 – 136.326.21094 183.266.83796
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 3.542.746.500 – 27.670.21940 54.959.63353
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 264.420.000 – 12.476.02370 16.141.86472 21
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27.874.197 50 76.89533 571.65964
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 854.952.000 – 28.909.59274 12 54.813.553 –
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 35.624.750 – 1.399.88182 836.76756
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 15.810.000 – 906.60182 2.096.20825
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 40.000.000 – 13.808 – 8.41530
12 Ministerul Domeniilor şi
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 31.190.000 – 2.289.06960 1.453.17360
13 Ministerul Muncii, Sănătăţii
Publice şi Ocrotirii Sociale . 56.149.600 50 725.61849 687.65476
14 Ministerul de Industrie . . . . . . 363.590.000 – 4.526.16226 7.364.34240
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 3.035.000 – 1.382.94956 1.560.64548
16 Ministerul Lucrărilor
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700.000 – 69.69884 185.42754
17 Ministerul Instrucţiunii,
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 36.865.870 – 546.12844 846.04849
Total general . . . . . . 15.406.457.912 – 809.565.97690 12 1.402.376.07052 21

(→ continuare) (continuare →)
No.
NATURA VENITURILOR Iunie 1923 Iulie 1923 August 1923
crt.
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 94.440.39314 117.778.44869 130.904.16261

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 556.400.31562 746.362.43944 671.432.93041
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130.161.07335 109.825.88646 102.909.13055
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 205.234.34671 215.557.55518 225.375.61934
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 65.484.50295 84.976.73549 63.689.91898
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 28.901.07120 12 29.562.27690 28.533.62313
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 748.45288 2.653.83553 1.609.82517
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 71.855.72015 69.659.51814 12 84.081.56897
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 971.04450 12 850.90599 12 2.871.11207
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 3.120.19458 3.327.47259 3.612.04499
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 514.40805 1.957.87750 156.61505
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 736.52509 601.09902 2.668.37570
Publice şi Ocrotirii Sociale . 1.218.81591 922.72796 1.391.21266
14 Ministerul de Industrie . . . . . . 9.545.96794 6.567.44567 11.537.11788
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 1.043.98446 1.079.29180 990.35001
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333.11024 117.82775 408.28608
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 2.522.30202 1.679.35023 1.778.05228
Total general . . . . . . 1.173.232.28580 1.393.540.69535 1.333.949.94488

No.
NATURA VENITURILOR Septembrie 1923 Octombrie 1923 Noiembrie 1923
crt.

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 733.692.64056 12 1.108.721.16883 1.003.287.85186
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124.911.58318 136.266.95126 141.659.00353
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 214.270.44591 296.129.85974 12 275.198.42111
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 39.310.24786 37.863.04677 42.862.08807 21
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.368.50759 3.127.14493 5.445.91846
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 158.237.79023 160.317.60516 12 167.318.62581 21
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 2.963.68082 12 897.18523 2.087.26148 21
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 2.963.37875 2.167.44256 55.62530
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 2.086.68165 3.308.47117 2.528.03838
Publice şi Ocrotirii Sociale . 3.040.92681 1.938.79830 3.759.16519
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 942.96885 2.186.24521 2.696.50069
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346.44032 91.01917 131.60364
Total general . . . . . . 1.623.513.03897 2.153.244.65984 2.063.637.10553 21

TOTALUL
ı̂ncasărilor pe 9 luni
No. ale exerciţiului 1923
NATURA VENITURILOR Decembrie 1923
crt. efectuate de la 1
Apr. 1923 - 31 Dec.
1923
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 404.224.03270 12 1.536.967.39264 12

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 1.890.597.01016 8.043.682.95619 12
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166.657.99604 1.126.591.15939
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 323.460.41614 2.074.819.71303 12
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 253.417.01672 982.612.21547
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 62.104.26851 297.744.50987 12
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.526.52858 28.128.76911
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 198.276.89727 993.470.87149
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 2.099.17036 14.977.00985
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 4.671.43969 29.427.81087
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 6.817.62117 14.655.19168
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 2.296.25036 17.967.68457
Publice şi Ocrotirii Sociale . 4.343.18098 18.028.10106
14 Ministerul de Industrie . . . . . . 11.209.20820 82.897.32153
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 4.722.08166 16.605.11472
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215.92874 1.950.34232
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 3.477.74319 16.641.40507
Total general . . . . . . 3.348.116.79147 12 15.297.176.56838

No.
NATURA VENITURILOR Ianuarie 1924 Februarie 1924 Martie 1924
crt.

trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.338.38884 758.31076 887.52232
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 2.948.95734 6.536.59888 8.844.37887
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.553.38387 1.074.60673 732.74525
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 5.587.60002 13.147.31542 13.655.53912
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 64.63162 72.83214 815.91052
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 268.72129 390.97781 102.90667
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 889.79290 48.780 – 441.86720
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 657.51382 645.07001 400.87417
Publice şi Ocrotirii Sociale . 967.97087 2.928.56775 1.071.02984
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 41.65140 125.26886 411.66259
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.87587 330.85077 35.71426
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 115.20436 183.81539 1.092.24006
Total general . . . . . . 273.459.12453 361.844.45890 337.599.50555

No.
NATURA VENITURILOR Aprilie 1924 Mai 1924 Iunie 1924
crt.
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 76.248.74997 214.255.498 – 127.932.66519

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 10.461.82015 3.610.26517 985.78213
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 499.50951 1.441.82929 512.30851
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.130.29791 793.22651 1.279.92780
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 327.38490 1.433.18241 28.19723
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 136.21431 64.07253 184.54220
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 596.67808 428.18835 175.917 –
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 144.89906 268.22477 270.35914
Publice şi Ocrotirii Sociale . 513.18283 381.93439 304.89375
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 17.63439 896.61958 92.66264
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.16659 53.94793 20.64263
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 780.48232 128.46808 142.88561
Total general . . . . . . 235.806.68584 526.822.77071 735.044.64566

(→ continuare)
TOTALUL
ı̂ncasărilor pe 9 luni
No. ale exerciţiului 1923
NATURA VENITURILOR Decembrie 1923
crt. efectuate de la 1
Apr. 1923 - 31 Dec.
1923
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 698.544.59795 2.235.511.99059 12

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 149.249.62379 8.192.932.57998 12
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.437.86923 1.132.029.02862
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 1.300.316.37131 )
* 2.282.958.58678
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.614.18907 34.742.95818
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 62.182.06940 1.055.652.94089
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 2.386.94097 20.351.62554
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 514.19805 2.473.54037
Total general . . . . . . 2.470.577.49119 17.767.754.05957
1.023.773.43612
Total general pe exerciţiul 1923 . . . . . . 18.791.527.49569
*) Veniturile direcţiunii generale a căilor ferate române de la 1 Aprilie 1923 până la

31 Decembrie 1923 sunt de lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.609.489.406,–
Din care s-au vărsat la tezaur pe intervalul
de la 1 Aprilie 1923 - 31 Decembrie 1923 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375.664.485,92
şi de la 1 Ianuarie 1924 - 30 Septembrie 1924 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.210.051.483,96 1.585.715.969,88
Rest pentru care urmează a se face formalităţile de vărsare la tezaur lei . . . . . . . . . . . . . . . 1.023.773.436,12
TABLOUL ∗)
Încasărilor efectuate de la 1 Ianuarie 1924 până la 30 Septembrie 1924
pe seama exerciţiului 1924
(continuare →)
Evaluări bugetare
pe exerciţiul 1924:
No.
NATURA VENITURILOR 1 Ianuarie 1924 Ianuarie 1924 Februarie 1924
crt.
până la 31
Decembrie 1924
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 2.990.000.000 – 25.693.96011 60.779.23623

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 8.445.000.000 – 998.575.79278 664.975.42159
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.411.400.000 – 94.346.55885 129.894.21112
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 3.430.500.000 – 195.373.35342 226.298.98236
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 5.191.695.000 – 42.480.88335 86.424.29052
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 415.730.000 – 11.818.96947 20.186.56083
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37.363.76333 469.893 – 494.49915
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 1.020.188.31334 29.172.62066 99.356.10602 21
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 51.523.000 – 2.494.52873 12 2.716.62931 21
10 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 55.580.000 – 1.719.10878 3.620.82379
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 75.000.000 – 142.27265 174.08605
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 33.360.000 – 1.197.86971 1.284.80283
Publice şi Ocrotirii Sociale . 118.898.92333 1.025.728 – 2.375.40339
14 Ministerul de Industrie . . . . . . 641.975.000 – 2.223.90190 2.851.23520
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 20.275.000 – 1.970.00038 1.727.94521
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.700.000 – 70.75150 298.14899
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 59.811.000 – 497.93393 1.480.90148
Total general . . . . . . 24.000.000.000 – 1.409.274.19222 12 1.304.939.28408
*) În anul acesta, tabloul se dă după conturile verificate, iar nu după situaţiile provizorii.
No.
NATURA VENITURILOR Martie 1924 Aprilie 1924 Mai 1924
crt.

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 737.255.55239 904.259.04985 1.078.636.47663
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139.148.33878 126.561.56516 167.425.79542
4 Monopolurile Statului . . . . . . . 239.655.91285 12 233.760.69884 339.663.78733
6 Domeniul Statului . . . . . . . . . . . 28.503.88622 12 21.257.90675 29.891.58239
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.143.06197 1.140.53341 2.943.24388
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 2.805.50267 3.328.01801 1.797.26930
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 1.061.04427 1.130.11815 1.048.08950
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 1.398.11619 820.47396 779.39292
15 Ministerul de Război . . . . . . . . 2.801.61551 1.973.31454 5.648.79560
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136.65404 116.01592 584.10829
Cultelor şi Artelor . . . . . . . . . 933.62847 1.021.65148 1.945.23392
Total general . . . . . . 1.531.715.28884 1.675.337.56807 2.071.703.65263

No.
NATURA VENITURILOR Iunie 1924 Iulie 1924 August 1924
crt.

trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142.374.42784 134.073.31353 134.063.77141
7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.334.82720 3.523.95271 3.918.17787
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 64.106.36393 12 151.069.02388 12 155.312.80620
9 Ministerul de Interne . . . . . . . . 4.620.95744 12 1.469.87590 12 3.270.68584
11 Ministerul de Externe . . . . . . . 3.225.73721 5.649.81313 12.064.35520
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 1.176.96266 1.439.92419 16.924.02839
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294.71171 235.24362 117.90898
Total general . . . . . . 1.847.630.44492 2.245.872.66003 2.211.074.56990

(→ continuare)
TOTALUL general
al ı̂ncasărilor
No.
NATURA VENITURILOR Septembrie 1924 efectuate de la 1
crt.
Ianuarie - 30
Septembrie 1924
1 Impozite directe . . . . . . . . . . . . . 278.492.00496 1.398.192.91499

2 Impozite indirecte . . . . . . . . . . . 882.878.37924 8.033.721.09472
trare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146.283.34014 1.214.171.32225
5 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 506.694.72131 ∗ )2.072.692.68991

7 Subvenţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.335.39483 21.303.58402
8 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 209.616.88353 927.197.78855 12
Agriculturii . . . . . . . . . . . . . . . . 2.259.48450 27.281.05535
Publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242.16144 2.095.70449
Total general . . . . . . 2.413.144.88459 16.710.692.54428 12
1.633.552.72101
Totalul general al ı̂ncasărilor

pe 9 luni din exerciţiul 1924 . . . . . . 18.344.245.26529 12
*) Veniturile direcţiunii generale a căilor ferate române de la 1 Ianuarie 1924 până la 30

Septembrie 1924 sunt de lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.011.495.517,–
Din care s-au vărsat tezaurului public pe acelaşi interval suma de lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.377.942.795,99
Rest pentru care urmează a se face formalităţile de vărsare la tezaur lei . . . . . . . . . . . . . . . 1.633.552.721,01
Anexa III
COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI

(continuare →)
IMPORT
No. DENUMIREA
cat. CATEGORIEI CANTITĂŢI VALORI
Tone Mii de lei
1913 1921 1913 1921
1 Animale vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.982 249 4.590 4.829
2 Produse animale alimentare . . . . . . . . . . 12.113 12.422 10.175 171.210
3 Produse animale nealimentare . . . . . . . . 1.951 1.560 1.998 22.543
4 Piei, obiecte de piei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000 5.855 21.716 642.242
5 Blănuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 43 1.653 4.897
6 Lână, păruri, lucrări din aceste materii 4.636 6.686 33.069 1.292.937
7 Substanţe şi resturi animale . . . . . . . . . . 2.260 2.474 2.514 71.030
8 Mătase şi lucrări de mătase . . . . . . . . . . . 308 512 16.447 314.811
Totalul grupei I . . . . . . 29.287 29.801 92.162 2.524.499
9 Cereale şi derivatele lor . . . . . . . . . . . . . . . 28.725 12.767 6.626 100.372
10 Legume, flori, seminţe şi părţi de
plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21.897 7.905 9.310 130.726
11 Uleiuri vegetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.533 2.706 4.549 52.929
12 Băuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.426 151 2.322 1.935
13 Fructe şi coloniale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35.290 24.841 15.489 228.230
14 Zahăr şi zaharicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.507 45.084 2.920 606.677
15 Lemne şi industrii derivate . . . . . . . . . . . . 287.865 11.788 23.026 131.210
16 Textile vegetale şi industrii
derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23.560 38.811 64.901 3.536.566
17 Confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.724 8.740 21.710 403.577
18 Hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.394 23.157 7.424 278.514
19 Celuloid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 83 384 14.156
20 Cauciuc, gutapercă, sucuri vegetale . . . 4.111 4.351 9.311 275.943
Totalul grupei II . . . . . . 427.068 180.384 167.359 5.760.835
21 Ape minerale şi săruri . . . . . . . . . . . . . . . . 3.724 2.200 1.504 6.927
22 Pământuri, pietre şi fabricaţii
dintrı̂nsele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45.815 55.833 6.350 115.522
23 Sticlărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.137 17.425 6.048 168.355
24 Petroleu şi bitumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.416 4.121 2.494 64.175
25 Metale, lucrări de metale şi alte
produse miniere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 750.942 242.312 173.074 1.948.725
Totalul grupei III . . . . . . 824.034 321.891 189.470 2.303.704
26 Maşini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40.340 36.115 59.053 563.671
27 Vehicule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.795 7.187 27.260 313.174
28 Vase plutitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 72 29 1.342
29 Ceasornicărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 117 3.057 38.483
30 Instrumente de muzică . . . . . . . . . . . . . . . . 269 174 805 10.730
31 Jucării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 171 1.285 7.712
32 Produse chimice şi medicamente . . . . . . 25.716 14.948 13.550 268.653
33 Parfumerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231 256 2.045 34.189
34 Culori şi lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.094 7.014 2.760 153.745
35 Explozive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.710 17.321 31.172 164.668
Totalul grupei IV . . . . . . 93.727 83.375 141.020 1.556.367
Total general . . . . . . 1.374.116 615.451 590.012 12.145.405
IMPORT
No. DENUMIREA
Tone Mii de lei
1922 1923 1922 1923
1 Animale vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 31 2.804 1.447
3 Produse animale nealimentare . . . . . . . . 1.724 1.312 24.571 34.106
4 Piei, obiecte de piei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.945 1.803 311.039 409.802
5 Blănuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 41 5.252 25.269
6 Lână, păruri, lucrări din aceste materii 6.319 8.208 879.945 2.090.954
7 Substanţe şi resturi animale . . . . . . . . . . 640 918 34.972 69.366
Totalul grupei I . . . . . . 21.412 26.692 1.591.438 3.611.631
9 Cereale şi derivatele lor . . . . . . . . . . . . . . . 19.410 16.316 208.522 248.324
plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.021 6.517 207.397 190.424
11 Uleiuri vegetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.071 2.698 52.410 138.853
12 Băuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 18 689 517
14 Zahăr şi zaharicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29.488 23.619 425.459 605.760
15 Lemne şi industrii derivate . . . . . . . . . . . . 19.889 19.789 233.129 274.130
derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.764 40.249 3.500.904 5.126.267
17 Confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.425 6.530 486.804 593.590
18 Hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.429 12.150 195.182 493.562
19 Celuloid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 79 12.725 15.238
20 Cauciuc, gutapercă, sucuri vegetale . . . 5.647 6.772 411.614 539.941
Totalul grupei II . . . . . . 158.990 163.695 6.226.994 8.962.641
21 Ape minerale şi săruri . . . . . . . . . . . . . . . . 1.172 944 6.518 9.184
dintrı̂nsele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43.955 49.449 122.829 163.855
23 Sticlărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.566 13.665 169.937 318.489
24 Petroleu şi bitumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.944 3.113 55.992 43.399
produse miniere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251.646 373.243 2.403.767 3.290.887
Totalul grupei III . . . . . . 312.283 440.414 2.759.043 3.825.814
26 Maşini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58.062 41.269 904.620 1.742.133
27 Vehicule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.394 6.488 188.211 450.556
28 Vase plutitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365 22 2.655 223
29 Ceasornicărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 361 41.985 107.173
30 Instrumente de muzică . . . . . . . . . . . . . . . . 147 172 8.413 20.084
31 Jucării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 285 21.923 60.235
33 Parfumerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 88 34.709 39.913
34 Culori şi lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.078 6.262 274.532 344.967
35 Explozive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.179 4.217 121.670 217.553
Totalul grupei IV . . . . . . 90.983 72.473 1.747.891 3.312.855
Total general . . . . . . 583.668 703.274 12.325.366 19.712.941
EXPORT
No. DENUMIREA
Tone Mii de lei
1913 1921 1913 1921
1 Animale vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.538 51.638 2.899 744.202
3 Produse animale nealimentare . . . . . . . . 4 0 7 27
4 Piei, obiecte de piei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.694 860 9.253 22.622
5 Blănuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 117 203 7.611
6 Lână, păruri, lucrări din aceste materii 1.956 85 2.933 9.317
8 Mătase şi lucrări de mătase . . . . . . . . . . . 4 3 19 1.266
Totalul grupei I . . . . . . 21.379 61.331 21.750 1.055.590
9 Cereale şi derivatele lor . . . . . . . . . . . . . . . 2.964.947 1.538.156 448.412 4.169.502
plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164.927 94.572 19 382.256
11 Uleiuri vegetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 407 132.123 5.732
12 Băuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 1.782 19 20.468
13 Fructe şi coloniale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.043 18.305 134 99.979
14 Zahăr şi zaharicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 108 1.935 1.225
15 Lemne şi industrii derivate . . . . . . . . . . . . 283.359 570.818 5 473.000
derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389 51 23.717 1.899
17 Confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 466 18 248 1.706
18 Hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.833 241 291 2.378
19 Celuloid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – 0 – 0
20 Cauciuc, gutapercă, sucuri vegetale . . . 10.053 21.742 877 25.238
Totalul grupei II . . . . . . 3.482.830 2.246.200 511.085 5.183.443
21 Ape minerale şi săruri . . . . . . . . . . . . . . . . 31.952 8.006 958 7.836
dintrı̂nsele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.126 4.604 214 3.271
23 Sticlărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 40 40 335
24 Petroleu şi bitumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.056.196 377.328 131.480 1.858.671
produse miniere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.417 9.991 8.957 106.866
Totalul grupei III . . . . . . 1.113.830 399.969 18.651 1.976.979
26 Maşini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282 878 354 10.672
27 Vehicule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 15 704 512
28 Vase plutitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – – – –
29 Ceasornicărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 0 17 0
30 Instrumente de muzică . . . . . . . . . . . . . . . . 4 3 5 125
31 Jucării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – 0 – 1
32 Produse chimice şi medicamente . . . . . . 1.213 3.720 765 32.011
33 Parfumerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – 0 2 9
34 Culori şi lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 0 3 14
35 Explozive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 0 10 0
Totalul grupei IV . . . . . . 1.531 4.616 1.268 43.344
Total general . . . . . . 4.569.076 2.712.116 670.705 8.259.356
(→ continuare)
EXPORT
No. DENUMIREA
Tone Mii de lei
1922 1923 1922 1923
1 Animale vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107.254 57.877 1.870.895 1.701.284
3 Produse animale nealimentare . . . . . . . . 14 2 550 295
4 Piei, obiecte de piei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 728 390 32.000 17.208
5 Blănuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 126 22.874 31.676
6 Lână, păruri, lucrări din aceste materii 204 1.112 22.079 48.735
Totalul grupei I . . . . . . 115.525 70.986 2.112.477 2.202.065
9 Cereale şi derivatele lor . . . . . . . . . . . . . . . 1.212.372 1.754.991 5.378.485 12.032.804
plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99.907 142.698 682.971 1.811.275
11 Uleiuri vegetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 35 1.620 1.672
12 Băuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.710 1.247 50.963 21.258
14 Zahăr şi zaharicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236 3 3.224 103
15 Lemne şi industrii derivate . . . . . . . . . . . . 1.966.030 2.224.790 2.598.929 4.106.694
derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 174 2.010 4.963
17 Confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 102 3.156 4.837
18 Hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.692 1.342 14.662 21.664
19 Celuloid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 4 162 1.134
20 Cauciuc, gutapercă, sucuri
vegetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40.288 68.465 92.548 268.158
Totalul grupei II . . . . . . 3.345.359 4.206.730 8.972.777 18.498.851
21 Ape minerale şi săruri . . . . . . . . . . . . . . . . 24.462 73.787 23.570 69.228
dintrı̂nsele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38.753 38.723 32.960 35.108
23 Sticlărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 43 795 1.783
24 Petroleu şi bitumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 434.460 411.563 2.590.702 3.202.547
produse miniere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87.166 53.328 145.402 120.830
Totalul grupei III . . . . . . 584.890 577.444 2.793.429 3.429.496
26 Maşini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.088 1.364 15.354 29.801
27 Vehicule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 45 1.109 4.855
28 Vase plutitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0 – 3 –
29 Ceasornicărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0 1 73 678
30 Instrumente de muzică . . . . . . . . . . . . . . . . 5 14 252 1.089
31 Jucării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0 0 4 27
33 Parfumerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 0 102 45
34 Culori şi lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 155 804 2.827
35 Explozive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – 0 – 1
Totalul grupei IV . . . . . . 20.578 23.050 148.698 247.263
Total general . . . . . . 4.066.352 4.878.210 14.027.376 24.372.675
Anexa IV
TABLOUL COMPARATIV
De veniturile provizorii C.F.R. din traficul local, internaţional
şi conducta de petrol
(Exclusiv cele din taxele de 5%, 20% şi 30%)
(continuare →)
C Ă L Ă T O R I
VENITURILE DIRECŢIUNII
VENITURILE REGIONALE
ÎN EXERCIŢIUL 1924
LUNA Conducte Traficului Bucureşti Craiova Iaşi Chişinău
de inter-
petrol naţional Km. 1800 Km. 899 Km. 1208 Km. 1244
Ianuarie . . – 2.748.286 27.651.919 6.086.803 10.100.165 4.656.338
Februarie . – 911.602 25.175.679 6.207.918 10.435.402 4.741.045
Martie . . . . – 1.453.325 32.640.354 7.458.282 11.597.396 5.779.460
Aprilie . . . . – 1.404.276 36.719.799 7.290.249 13.368.010 5.873.566
Mai . . . . . . . – 1.523.795 36.875.015 8.430.463 14.382.916 6.667.545
Iunie . . . . . . – 1.902.731 36.433.675 8.930.856 13.906.560 6.290.542
Iulie . . . . . . – 1.505.715 47.137.653 8.320.318 15.764.116 6.788.585
August . . . – 2.615.274 53.117.800 10.892.406 18.492.149 8.348.847
Septembrie – 1.708.395 52.696.858 11.178.924 20.790.198 8.469.022
Octombrie – – – – – –
Noiembrie – – – – – –
Decembrie – – – – – –
C Ă L Ă T O R I
REGIONALE VENITURILE
LUNA Cernăuţi Braşov Cluj Timişoara Liniilor Liniilor
Someşene Cenădene
Km. 948 Km. 1007 Km. 1877 Km. 1664 Km. 387 Km. 253
Ianuarie . . 4.982.593 6.989.535 13.540.425 11.051.246 1.296.585 835.017
Februarie . 4.930.434 6.749.290 12.455.458 10.561.361 1.284.122 888.724
Martie . . . . 6.067.866 8.712.402 15.650.719 12.638.734 1.594.581 1.150.501
Aprilie . . . . 6.544.543 9.031.717 18.592.627 14.421.533 1.700.303 1.157.885
Mai . . . . . . . 6.560.725 9.709.266 18.749.345 14.763.174 1.838.558 1.145.544
Iunie . . . . . . 6.989.975 10.297.815 16.733.813 15.340.046 1.639.307 1.245.602
Iulie . . . . . . 8.881.097 12.186.747 20.942.642 16.389.418 1.976.200 1.352.657
August . . . 8.130.722 15.794.898 23.600.975 20.769.345 2.374.174 1.663.189
Septembrie 10.233.692 13.829.281 23.654.363 18.757.831 2.335.407 1.809.775
(→ continuare)
C Ă L Ă T O R I
VENITURILE PE ÎNTREAGA REŢEA C.F.R (Km. 11.287)
ÎN EXERCIŢIUL
LUNA 1921/1922 1922/1923 1923 1924
1922 1921 1923 1922
Ianuarie . . 43.340.497 – 61.628.103 – – 89.938.912
Februarie . 45.763.362 – 60.483.911 – – 84.343.035
Martie . . . . 56.144.708 – 77.143.732 – – 108.753.690
Aprilie . . . . – 41.662.172 – 59.553.882 88.053.572 106.104.508
Mai . . . . . . . – 43.219.507 – 54.697.773 99.018.070 120.626.346
Iunie . . . . . . – 41.910.293 – 63.707.723 100.119.942 119.710.922
Iulie . . . . . . – 42.193.260 – 73.918.967 117.908.759 141.245.088
August . . . – 52.233.773 – 88.897.703 124.149.729 165.799.769
Septembrie – 53.534.298 – 81.074.350 119.218.079 165.461.746
Octombrie – 49.031.625 – 71.436.862 118.032.564 –
Noiembrie – 50.713.416 – 70.788.379 109.300.257 –
Decembrie – 48.926.197 – 69.638.062 104.827.090 –
Suma 1 563.673.018 832.969.747 980.628.032 1.107.987.016
(continuare →)
B A G A J E
de inter-
Ianuarie . . – 188.169 1.327.115 241.588 1.262.648 261.560
Februarie . – 23.947 1.307.950 198.030 1.448.242 221.191
Martie . . . . – 24.245 1.750.913 287.284 1.843.186 311.935
Aprilie . . . . – 49.473 1.992.317 329.559 1.430.925 336.577
Mai . . . . . . . – 88.572 2.116.795 259.913 1.378.476 502.081
Iunie . . . . . . – 623.706 2.024.628 312.937 1.128.721 410.978
Iulie . . . . . . – 216.857 3.174.257 380.153 1.385.932 442.906
August . . . – 123.631 2.825.917 560.037 1.874.293 555.269
Septembrie – 44.557 3.105.562 569.797 2.249.584 512.570
B A G A J E
Km. 948 Km. 1007 Km. 1877 Km. 1664 Km. 387 Km. 253
Ianuarie . . 244.038 231.205 377.159 527.493 30.972 75.994
Februarie . 305.578 256.763 425.682 458.967 35.112 76.893
Martie . . . . 362.433 337.179 459.212 526.993 43.006 54.043
Aprilie . . . . 279.642 311.119 459.612 563.800 43.155 26.033
Mai . . . . . . . 320.668 279.830 434.143 477.515 37.201 20.606
Iunie . . . . . . 272.628 284.049 505.969 637.665 35.973 30.097
Iulie . . . . . . 349.645 404.540 540.983 607.871 43.517 57.995
August . . . 653.096 690.236 617.460 604.942 65.504 45.529
Septembrie 504.369 675.264 674.847 911.392 65.605 48.929
(→ continuare)
B A G A J E
VENITURILE PE ÎNTREAGA REŢEA C.F.R. (Km. 11.287)
ÎN EXERCIŢIUL
LUNA 1921/1922 1922/1923 1923 1924
1922 1921 1923 1922
Ianuarie . . 1.067.540 – 3.195.748 – – 4.767.941
Februarie . 1.684.067 – 5.815.477 – – 4.757.355
Martie . . . . 2.634.003 – 4.923.345 – – 6.028.369
Aprilie . . . . – 1.945.516 – 2.351.803 4.847.277 5.822.212
Mai . . . . . . . – 1.554.591 – 2.910.668 5.455.887 5.915.900
Iunie . . . . . . – 1.562.172 – 3.312.778 5.791.308 6.287.351
Iulie . . . . . . – 1.762.305 – 4.192.255 6.635.708 7.673.656
August . . . – 1.722.247 – 4.646.480 6.683.425 8.615.714
Septembrie – 1.773.876 – 5.072.806 7.004.102 9.362.463
Octombrie – 1.907.562 – 5.057.390 7.112.419 –
Noiembrie – 1.527.918 – 5.873.207 5.837.179 –
Decembrie – 1.239.071 – 4.989.068 5.254.835 –
Suma 2 20.385.868 52.345.025 54.622.203 59.230.961
(continuare →)
M Ă R F U R I
de inter-
Ianuarie . . 1.558.473 – 40.868.778 6.262.353 12.234.234 5.094.154
Februarie . 2.157.620 – 61.692.133 7.413.630 16.246.451 7.480.115
Martie . . . . 2.298.233 – 68.609.608 10.218.250 25.840.257 10.201.220
Aprilie . . . . 1.376.716 – 58.303.734 9.439.650 26.910.106 7.934.004
Mai . . . . . . . 2.526.556 – 67.487.401 11.618.067 34.751.986 8.160.651
Iunie . . . . . . 2.983.053 – 52.913.576 9.639.898 33.683.101 9.289.424
Iulie . . . . . . 4.596.750 – 55.198.292 10.686.174 38.607.476 8.429.158
August . . . 4.810.366 – 71.270.894 15.086.250 45.881.908 10.803.549
Septembrie 2.724.391 – 76.319.400 13.471.840 41.427.473 14.171.346
M Ă R F U R I
Km. 948 Km. 1007 Km. 1877 Km. 1664 Km. 387 Km. 253
Ianuarie . . 9.625.262 7.051.775 20.789.881 18.809.994 1.861.574 1.534.538
Februarie . 11.091.636 9.769.962 26.201.557 21.782.087 2.453.370 1.927.838
Martie . . . . 13.208.983 13.100.627 31.453.424 27.514.807 4.009.579 2.504.617
Aprilie . . . . 8.430.306 12.130.691 28.994.699 24.231.962 2.927.600 2.059.143
Mai . . . . . . . 9.267.344 13.273.253 33.814.587 30.385.565 2.867.625 3.377.979
Iunie . . . . . . 11.406.287 12.322.012 34.597.966 27.179.214 2.775.311 2.427.364
Iulie . . . . . . 10.398.679 12.670.856 35.619.114 27.759.108 3.160.164 2.954.435
August . . . 12.386.000 16.069.482 45.392.560 39.582.816 4.287.097 4.053.800
Septembrie 12.849.986 17.432.590 41.978.989 34.186.673 4.395.440 3.564.622
(→ continuare)
M Ă R F U R I
VENITURILE PE ÎNTREAGA REŢEA C.F.R. (Km. 11.287)
ÎN EXERCIŢIUL
LUNA 1921/1922 1922/1923 1923 1924
1922 1921 1923 1922
Ianuarie . . 58.354.190 – 67.840.616 – – 125.691.016
Februarie . 70.509.590 – 85.790.336 – – 168.216.399
Martie . . . . 84.987.290 – 118.785.503 – – 208.959.605
Aprilie . . . . – 66.142.881 – 77.230.592 117.200.262 182.738.611
Mai . . . . . . . – 68.288.725 – 77.567.441 178.237.900 217.531.014
Iunie . . . . . . – 64.093.877 – 91.666.312 173.502.096 199.216.206
Iulie . . . . . . – 59.368.083 – 88.537.237 165.673.942 210.080.205
August . . . – 69.251.878 – 112.913.004 174.420.592 269.324.722
Septembrie – 63.869.020 – 119.948.743 186.780.246 262.522.762
Octombrie – 69.808.625 – 97.608.903 194.068.786 –
Noiembrie – 71.080.118 – 112.688.877 196.509.601 –
Decembrie – 66.114.285 – 109.169.168 187.845.746 –
Suma 3 811.868.562 1.159.746.732 1.574.239.171 844.280.540
(continuare →)
T O A T E T R A F I C U R I L E
de inter-
Ianuarie . . 1.558.473 2.936.455 69.847.812 12.590.017 23.597.047 10.012.052
Februarie . 2.157.620 934.549 88.177.762 13.819.578 28.130.095 12.442.351
Martie . . . . 2.298.233 1.507.570 103.000.875 17.963.816 39.280.839 16.292.615
Aprilie . . . . 1.376.716 1.453.749 97.015.850 17.059.458 41.709.041 14.144.147
Mai . . . . . . . 2.526.556 1.612.367 106.479.211 20.308.443 50.493.378 15.330.277
Iunie . . . . . . 2.983.053 2.526.437 91.371.879 18.883.691 48.718.382 15.989.944
Iulie . . . . . . 4.596.750 1.722.572 105.510.202 19.395.645 55.757.524 15.660.599
August . . . 4.810.366 2.738.905 127.214.611 26.538.693 66.248.350 19.707.665
Septembrie 2.724.391 1.750.952 132.121.832 25.220.561 64.467.252 23.152.928
Km. 948 Km. 1007 Km. 1877 Km. 1664 Km. 387 Km. 253
Ianuarie . . 14.851.893 14.272.515 34.707.465 30.338.733 3.189.131 2.445.549
Februarie . 16.327.648 16.776.015 39.082.697 32.802.415 3.772.604 2.893.455
Martie . . . . 19.639.282 22.150.208 47.573.355 40.688.474 5.647.166 3.709.231
Aprilie . . . . 15.254.491 21.473.627 48.046.938 39.217.295 4.671.058 3.243.061
Mai . . . . . . . 16.148.737 23.262.349 52.998.075 45.626.254 4.743.394 4.544.219
Iunie . . . . . . 18.668.890 22.903.876 51.837.748 43.176.925 4.450.591 3.703.063
Iulie . . . . . . 19.629.420 25.262.143 57.102.729 44.816.397 5.179.881 4.365.087
August . . . 21.169.818 32.554.606 69.610.995 60.657.103 6.726.775 5.762.308
Septembrie 23.588.047 31.937.135 66.308.199 53.855.896 6.796.452 5.423.326
(→ continuare)
VENITURILE PE ÎNTREAGA REŢEA C.F.R (Km. 11.287)
ÎN EXERCIŢIUL
LUNA 1921/1922 1922/1923 1923 1924
1922 1921 1923 1922
Ianuarie . . 102.770.137 – 132.664.767 – – 220.397.869
Februarie . 117.957.019 – 152.089.724 – – 257.316.789
Martie . . . . 143.763.001 – 200.852.580 – – 319.741.664
Aprilie . . . . – 109.750.569 – 139.136.277 210.101.104 304.665.331
Mai . . . . . . . – 131.062.823 – 135.175.882 282.711.827 344.073.260
Iunie . . . . . . – 107.566.342 – 158.690.813 279.413.346 325.214.479
Iulie . . . . . . – 103.323.648 – 166.648.459 290.218.409 358.998.949
August . . . – 123.207.898 – 206.457.187 305.253.816 443.740.205
Septembrie – 119.177.194 – 206.095.899 313.002.427 437.346.971
Octombrie – 120.747.812 – 174.103.155 319.213.760 –
Noiembrie – 123.321.452 – 189.350.463 311.647.037 –
Decembrie – 111.279.553 – 183.796.298 297.927.671 –
Suma 1-3 1.395.927.448 2.045.061.504 2.609.489.406 3.011.495.517
Anexa V
VENITURILE DIRECŢIEI GENERALE R.M.S.

ı̂ncasate din vânzarea articolelor monopolizate din ı̂ntreaga ţară
ı̂n anii financiari 1921, 1922, 1923 şi 1924 pe 9 luni până la 30 septembrie
T U T U N U R I
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
lei B. lei B. lei B. lei B.
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 145.564.85784
Februarie . . . . . . . – – – – – – 168.263.60464
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 175.848.54333
Aprilie . . . . . . . . . 52.119.77089 75.438.60905 125.317.28684 168.569.99823
Mai . . . . . . . . . . . . 70.362.52718 101.403.50665 143.079.22339 244.340.24334
Iunie . . . . . . . . . . . 66.138.79635 133.329.04517 155.788.35069 219.624.29479
Iulie . . . . . . . . . . . . 64.418.22162 101.772.83685 170.589.32732 248.985.34028
August . . . . . . . . . 77.225.27908 103.734.38042 200.772.94722 235.147.08945
Septembrie . . . . . 112.221.18936 12 209.658.33128 170.121.52241 206.424.11618
Octombrie . . . . . . 66.810.65459 106.629.26344 212.390.27712 – –
Noiembrie . . . . . . 83.713.93614 115.604.62690 195.928.52194 – –
Decembrie . . . . . . 64.106.77030 123.317.37228 235.890.39253 – –
Ianuarie . . . . . . . . 65.290.02455 103.289.47864 – – – –
Februarie . . . . . . . 74.315.08869 117.798.30243 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 99.263.00629 230.775.57916 – – – –
Total . . . 895.985.26504 12 1.522.751.33236 1.609.377.84947 1.812.668.08805

H Â R T I E D E Ţ I G A R E T E
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 19.028.81404
Februarie . . . . . . . – – – – – – 25.452.48470
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 22.402.11450
Aprilie . . . . . . . . . 4.057.80121 12.467.36607 15.460.607 – 23.900.95449
Mai . . . . . . . . . . . . 4.221.11465 14.998.84939 26.008.43555 31.262.46550
Iunie . . . . . . . . . . . 4.607.31450 15.112.39655 17.790.67581 30.129.20588
Iulie . . . . . . . . . . . . 5.205.39845 14.560.02167 19.029.97806 29.263.69376
August . . . . . . . . . 5.388.54773 15.753.34906 18.539.79366 32.085.86673
Septembrie . . . . . 6.605.28273 25.982.15557 16.973.29821 25.274.29951
Octombrie . . . . . . 4.962.00850 17.301.74833 23.311.48883 – –
Noiembrie . . . . . . 5.645.00773 18.150.91564 20.824.33873 – –
Decembrie . . . . . . 6.361.24251 15.761.47203 23.582.24292 – –
Ianuarie . . . . . . . . 9.335.85594 16.298.02324 – – – –
Februarie . . . . . . . 12.553.32146 15.714.42094 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 14.717.73189 20.607.91356 – – – –
Total . . . 83.660.57730 202.708.63202 175.520.85877 239.399.89608
C H I B R I T U R I
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 18.735.27245
Februarie . . . . . . . – – – – – – 19.661.38442
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 22.750.70305
Aprilie . . . . . . . . . 5.547.53348 7.436.22775 15.466.32196 19.661.60295
Mai . . . . . . . . . . . . 8.253.47675 9.932.43295 16.361.13563 33.188.62079
Iunie . . . . . . . . . . . 7.291.99435 11.357.91895 19.555.49317 30.564.10475
Iulie . . . . . . . . . . . . 7.771.79121 13.142.74495 18.482.13590 32.681.95480
August . . . . . . . . . 8.529.80370 9.852.041 – 25.661.20639 29.795.72555
Septembrie . . . . . 15.210.11505 25.794.97580 20.700.29308 32.106.02890
Octombrie . . . . . . 8.969.03686 12.066.25065 22.751.11088 – –
Noiembrie . . . . . . 10.734.442 – 12.350.45830 18.544.41240 – –
Decembrie . . . . . . 7.662.21987 11.598.22583 35.991.20575 – –
Ianuarie . . . . . . . . 9.254.16990 12.124.53877 – – – –
Februarie . . . . . . . 9.808.65709 13.846.05875 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 10.814.39534 23.607.774 – – – – –
Total . . . 109.947.33560 163.160.34770 193.513.31516 239.145.39766

EXTRAORDINARE ŞI DIN ÎNCHIRIEREA

LOCUINŢELOR LUCRĂTORILOR
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 704.41451
Februarie . . . . . . . – – – – – – 901.81811
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 2.095.55764 12
Aprilie . . . . . . . . . 919.287 – 980.95414 351.39318 976.50997
Mai . . . . . . . . . . . . 940.55233 2.325.45953 515.22054 942.38312
Iunie . . . . . . . . . . . 1.410.63570 2.222.72430 1.211.91157 971.60571
Iulie . . . . . . . . . . . . 1.438.82932 1.718.88336 1.224.32948 636.20425
August . . . . . . . . . 659.66030 2.196.26575 1.124.96684 1.290.25625
Septembrie . . . . . 888.34693 6.223.62905 1.437.89183 1.127.43769
Octombrie . . . . . . 1.272.48772 5.268.12450 1.854.16980 21 – –
Noiembrie . . . . . . 1.300.40977 2.355.70514 1.381.49484 – –
Decembrie . . . . . . 1.540.95504 1.618.19490 2.381.69715 – –
Ianuarie . . . . . . . . 1.291.10867 3.026.27691 – – – –
Februarie . . . . . . . 1.962.50897 1.539.18170 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 2.597.41183 2.196.22514 – – – –
Total . . . 16.222.14364 31.671.62442 12 11.486.07559 21 9.646.18725 12
C Ă R Ţ I D E J O C
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 2.532.46062
Februarie . . . . . . . – – – – – – 1.997.09947
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 1.995.52653
Aprilie . . . . . . . . . 317.28650 883.88487 1.165.29268 1.450.59230
Mai . . . . . . . . . . . . 280.52463 669.56813 1.387.57615 1.752.61467
Iunie . . . . . . . . . . . 337.70535 702.24099 1.095.40432 1.309.51108
Iulie . . . . . . . . . . . . 257.25179 514.55528 1.045.26361 1.384.41378
August . . . . . . . . . 292.55620 476.68576 903.24688 1.232.95007
Septembrie . . . . . 340.10220 1.178.05507 1.072.42968 1.141.86766
Octombrie . . . . . . 348.76280 865.20871 1.436.64553 – –
Noiembrie . . . . . . 527.65894 1.261.48221 1.666.38995 – –
Decembrie . . . . . . 708.40153 1.431.37217 2.557.99025 – –
Ianuarie . . . . . . . . 738.82462 1.737.49939 – – – –
Februarie . . . . . . . 701.11722 1.228.64788 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 708.77545 1.592.54275 – – – –
Total . . . 5.559.92723 12.541.75221 12.390.28905 14.797.03678

E X P L O S I V E
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – – 4.446.104 –
Februarie . . . . . . . – – – – – – 3.853.402 –
Martie . . . . . . . . . . – – – – – – 5.423.87660
Aprilie . . . . . . . . . 992.468 – 2.134.38385 1.336.137 – 13.835.39050
Mai . . . . . . . . . . . . 799.11290 999.18695 2.471.51325 10.682.12430
Iunie . . . . . . . . . . . 1.031.55970 1.006.77495 1.539.06265 7.635.62640
Iulie . . . . . . . . . . . . 1.903.224 – 1.160.48199 1.237.91005 11.111.978 –
August . . . . . . . . . 818.59040 1.548.40085 2.953.93890 7.950.98140
Septembrie . . . . . 1.149.67315 1.329.29145 4.111.03825 18.269.378 –
Octombrie . . . . . . 2.449.45950 2.993.68865 15.272.94305 – –
Noiembrie . . . . . . 1.894.631 – 1.435.34475 7.265.39410 – –
Decembrie . . . . . . 1.742.04750 2.015.48575 5.135.94425 – –
Ianuarie . . . . . . . . 4.451.74950 2.964.50515 – – – –
Februarie . . . . . . . 898.75760 3.065.92846 – – – –
Martie . . . . . . . . . . 995.569 – 5.133.38625 – – – –
Total . . . 16.126.84225 25.786.89905 41.426.88150 83.208.86120
S A R E
Pentru consumaţia internă
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923
lei B. lei B. lei B.
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – –
Februarie . . . . . . . – – – – – –
Martie . . . . . . . . . . – – – – – –
Aprilie . . . . . . . . . 5.521.37578 8.386.50353 9.700.52068
Mai . . . . . . . . . . . . 5.820.00511 13.350.07108 13.135.77549
Iunie . . . . . . . . . . . 5.713.03444 19.938.57241 11.843.69263
Iulie . . . . . . . . . . . . 7.010.88473 14.948.55443 14.130.53270
August . . . . . . . . . 8.499.86575 12.407.73914 15.968.94035
Septembrie . . . . . 18.907.10924 12 16.445.10252 14.105.71822
Octombrie . . . . . . 7.778.53950 10.648.95571 15.884.98446
Noiembrie . . . . . . 8.231.51570 13.129.28611 18.232.95185
Decembrie . . . . . . 6.740.31840 11.319.923 – 17.860.08569
Ianuarie . . . . . . . . 5.977.08555 10.403.95182 – –
Februarie . . . . . . . 6.314.40536 7.487.03811 – –
Martie . . . . . . . . . . 11.895.63897 11.745.48170 – –
Total . . . 98.440.67853 12 149.912.17456 130.872.13107

S A R E
Pentru consu- Pentru
LUNILE maţia internă export
1924 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . 3.526.50809 – – 234.92190
Februarie . . . . . . . 4.946.87145 – – 1.222.31760
Martie . . . . . . . . . . 5.708.85370 – – 3.430.73750
Aprilie . . . . . . . . . 4.813.65340 1.131.580 – 552.000 –
Mai . . . . . . . . . . . . 11.679.09561 1.556.870 – 5.916.240 –
Iunie . . . . . . . . . . . 12.555.20331 3.460.000 – 1.693.000 –
Iulie . . . . . . . . . . . . 22.329.31785 1.348.000 – 4.834.250 –
August . . . . . . . . . 19.261.41002 2.266.73750 9.513.000 –
Septembrie . . . . . 20.021.02572 2.040.300 – 2.555.000 –
Octombrie . . . . . . – – 3.228.240 – – –
Noiembrie . . . . . . – – 11.354.91730 – –
Decembrie . . . . . . – – 57.85760 – –
Ianuarie . . . . . . . . – – – – – –
Februarie . . . . . . . – – – – – –
Martie . . . . . . . . . . – – – – – –
Total . . . 104.841.96915 26.444.50240 29.948.527 –

T O T A L U R I
LUNILE 1921/1922 1922/1923 1923 1924
Ianuarie . . . . . . . . . . – – – – – – 195.373.35342
Februarie . . . . . . . . – – – – – – 226.298.98236
Martie . . . . . . . . . . . – – – – – – 239.655.91285 21
Aprilie . . . . . . . . . . . 69.475.52286 107.777.92026 169.920.14864 283.760.69884
Mai . . . . . . . . . . . . . . 90.677.91355 143.685.07468 198.518.750 – 339.563.78733
Iunie . . . . . . . . . . . . . 86.531.01045 183.669.68232 212.284.51084 304.482.55192
Iulie . . . . . . . . . . . . . 88.035.60112 147.813.07853 227.196.47712 351.224.18272
August . . . . . . . . . . . 101.414.30316 145.968.86198 268.251.77774 336.277.34097
Septembrie . . . . . . . 155.321.82867 286.311.54074 230.562.49168 306.919.15866
Octombrie . . . . . . . 92.590.89947 155.773.23999 21 296.129.85974 12 – –
Noiembrie . . . . . . . . 112.047.50128 164.287.81914 275.198.42111 – –
Decembrie . . . . . . . 88.861.95515 167.062.69596 323.460.41014 – –
Ianuarie . . . . . . . . . . 93.838.81873 149.844.36389 – – – –
Februarie . . . . . . . . 106.558.85639 160.679.57327 – – – –
Martie . . . . . . . . . . . 140.192.52877 295.658.90256 – – – –
Total . . . 1.225.041.86960 2.108.532.06232 21 2.201.531.85301 12 2.533.655.96317 21
*) 196.301.54242
**) 1.421.343.41202
*) La acest total urmează a se mai adăuga şi suma de lei 196.301.542,42 ce reprezintă ı̂ncasările din monopoluri,
efectuate de casieriile regiei Cluj şi Iaşi, ı̂n exerciţiul 1921/922 şi care n-au contat ı̂ntre veniturile con-
tabilizate . . . . . .
**) Totalul general al exerciţiului 1921, lei . . . . . .
Anexa VI
CHELTUIELILE DATORIEI PUBLICE

Situaţia cheltuielilor datoriei publice, astfel cum rezultă
din bugetul ministerului de finanţe
(continuare →)
CREDITE DIFERENŢA
NATURA SERVICIILOR Cerute pt. Acordate pt. În În
ŞI A CHELTUIELILOR anul 1925 anul 1924 plus minus
Datoria publică externă

ı̂n valută forte
Procente la lei 570.000.000 valoare

nominală ı̂mprumuturi emise de
la 1889 la 1913 la paritate legală 24.275.41750 22.424.19750 1.851.220 – – –
Amortismentul la ı̂mprumuturile
externe de la 1889 la 1923 inclusiv 14.879.021 – 15.000.000 – – – 120.979 –
Dobânzi la ı̂mprumutul de conso-
lidare 4% 1922 de lire sterline
28.300.000 lire sterline 1.132.000 28.583.000 – 30.264.000 – – – 1.681.000 –
Anuitatea la ı̂mprumutul extern
4% 1922 de lire sterline 2.500.000
(1.620.000) lire sterline 182.778-
15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.609.67755 4.609.67755 – – – –
Dobânzi asupra ı̂mprumutului de
100.000.000 contractat ı̂n Franţa,
franci francezi 5.000.000 . . . . . . . . – – 5.000.000 – – – 5.000.090 –
Dobânzi, cheltuieli de timbru
şi comision pentru preschimbarea
tratelor la restul ı̂mprumutului
contractat ı̂n Franţa ı̂n 1920.
Franci francezi 3.760.432 . . . . . . . . – – 3.760.432 – – – 3.760.432 –
Total . . . . . . 72.347.11605 81.058.30705 1.851.220 – 10.562.411 –
−8.711.191 −8.711.191
Datoria publică internă şi
externă consolidată
(Titluri plătibile ı̂n lei)
Procentele rentelor de la 1889-

1913 inclusiv, capital nominal lei
500.000.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 – 20.000.000 – – – – –
Amortisment la ı̂mprumuturile in-
terne şi externe emise de la 1889-
1913 inclusiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26.550.179 – 32.551.334 – – – 5.996.155 –
Anuitate (dobânzi şi amortisment)
la renta 5% 1916, ı̂mprumutul
naţional, capital nominal
400.000.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.728.14250 24.728.19750 – – 55 –
la renta 5% 1919, ı̂mprumutul
unirii, capital nominal
1.143.143.800 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68.781.03125 68.781.08125 – – 50 –
CREDITE DIFERENŢA

la renta 5% 1920, capital nominal
2.731.911.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162.719.73750 162.769.875 – – – 50.13750
Procente la renta de 5% 1920, blo-
cată, capital nominal 400.000.000 20.000.000 – 20.000.000 – – – – –
Dobânzi la renta de ı̂mproprietă-
rire 5% 1922, la cota de 20% a
rentei de ı̂mproprietărire emisă
şi a ratelor creditului funciar ro-
mân luate asupra Statului prin
ı̂mproprietărire . . . . . . . . . . . . . . . . . 480.000.000 – 580.000.000 – – – 100.000.000 –
Procente la renta 4% 1910 păduri,
capital nominal lei 13.000.000 . . . 520.000 – 520.000 – – – – –
Procente la renta 4% 1910 interne,
capital nominal lei 44.199.000 . . . 1.642.520 – 1.642.520 – – – – –
Procente la renta 5% 1910 izlaz,
capital nominal lei 20.000.000 . . 1.000.000 – 1.000.000 – – – – –
Anuităţi la ı̂mprumuturi C.F. jude-
ţene, capital nominal lei
39.000.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.374.43560 2.176.98560 197.450 – – –
Procente la renta 4% perpetuă
Braşov, capital nominal lei
962.500 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38.500 – 38.500 – – – – –
Procente la renta 4% perpetuă
pentru plata bunurilor şi
instituţiilor de mână moartă . . . 3.000.000 – 3.000.000 – – – – –
Total . . . . . . 811.359.51585 917.208.49335 197.450 – 106.046.39750
−105.848.947, 50 −105.848.947, 50
Datoria publică internă

flotantă
*) Dobânzi la ı̂mprumuturile con-

tractate la Banca Naţională,
capitalul nominal . . . . . . . . . . . . . . 18.983.235 – 26.850.000 – – – 7.876.765 –
Dobânzi la bonurile de tezaur in-
terne ı̂n valoare de emisiune de
lei 574.844.780 şi la bonurile de
tezaur interne rezultate din ı̂m-
prumutul Ardelenesc ı̂n valoare
de emisiune lei 89.807.650 . . . . . . . 33.232.62150 33.232.62150 – – – –
Total . . . . . . 52.215.85650 60.092.62150 – – 7.876.765 –
−7.876.765 −7.876.765
(→ continuare)
CREDITE DIFERENŢA
Plăţi anuale din obligaţii
Lire sterline . . . . . . . . . . 139.305,25

= lei 3.517.457,55 . . . . . . . . . . . . . . .
Franci francezi . . . . 35.670.423,06
= lei 35.670.426,00 . . . . . . . . . . . . . .
Lire italiene . . . . . . . 10.655.698,35
= lei 10.655.698,35 . . . . . . . . . . . . . .
Coroane cehoslovace 63.845.701,05
= lei 63.845.701,05 . . . . . . . . . . . . . .
Dolari . . . . . . . . . . . . . . . . 432.025,00
= lei 2.307.013,50 . . . . . . . . . . . . . . .
Franci elveţieni . . . . . 6.914.897,35
= lei 6.914.897,35 . . . . . . . . . . . . . . .
Franci belgieni . . . . . 7.981.972,10
= lei 7.981.972,10 . . . . . . . . . . . . . . .
Coroane suedeze . . . . . . . 87.599,00
= lei 116.506,67 . . . . . . . . . . . . . . . . . 131.009.66963 105.383.50343 25.626.16620 – –
Dobânzi şi amortizări la bonurile
de tezaur ı̂n valută străină nepre-
zentate la consolidare (4%) . . . . . 5.453.16798 4.585.56847 867.59951 – –
Total . . . . . . 136.462.83761 109.969.07190 26.493.76571 – –
+26.493.765, 71 +26.493.765, 71
Diferenţe ı̂n curs şi
Diferenţă de curs şi comision:

a) La ı̂mprumuturile consolidate ı̂n
valută forte . . . . . 2.570.147.554,80
b) La plăţile studenţilor . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000,00 2.590.147.55480 2.191.137.49332 399.010.06148 – –
Restituiri de sume rău ı̂ncasate din
operaţiunile datoriei publice,
registre, imprimate şi orice alte
cheltuieli şi de rambursare . . . . . 11.384.876 – 5.706.500 – 5.678.376 – – –
Total . . . . . . 2.601.532.43080 2.196.843.99332 404.688.43748 – –
+404.688.437, 48 +404.688.437, 48
Rente şi diverse (a se vedea statul

specificativ pag. . . .) . . . . . . . . . . . 462.66935 462.66935 – – – –
Total . . . . . . 462.66935 462.66935 – – – –
SITUAŢIA GENERALĂ A DATORIEI PUBLICE
DOBÂNZI AMORTISMENT TOTAL TOTAL GENERAL

1. Datorie consolidată
Externă . . . . . . . . . . . . . . . 55.188.43332 17.164.10550 72.352.53882 – –
Internă . . . . . . . . . . . . . . . . 737.200.78125 74.158.76460 811.359.54585 883.712.08467
2. Datorie flotantă
Externă . . . . . . . . . . . . . . . 136.462.83763 – – 136.462.83763 – –
Internă . . . . . . . . . . . . . . . . 52.215.85650 – – 52.215.85650 188.678.69413
188.678.694 13 – – – – – –
3. Obligaţii speciale a-
nuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . – – 136.462.83763 – – – –
4. Dobânzi, cheltuieli de
timbru şi comision entru
preschimbarea tratelor
la restul ı̂mprumutului
contractat ı̂n Franţa
3.760.432 . . . . . . . . . . . . . . . – – – – 3.384.876 – – –
5. Studenţii . . . . . . . . . . . – – – – 20.000.000 – – –
6. Rente viagere şi di-
verse din operaţiile dato-
riei publice . . . . . . . . . . . . – – – – 462.66935 23.847.54535
Total general lei . . . . . . – – – – – – 1.096.238.32415
DATORIA PUBLICĂ LA 1 IANUARIE 1925

(continuare →)
CAPITAL DOBÂNZI
I. DATORIE
CONSOLIDATĂ
A) Externă
Rentele emise de la 1889/1913,
plătibile ı̂n valută forte, capi-
tal rămas amortizat . . . . . . . . Fr. 570.000.000 – Frs 24.275.41750 lei 24.275.41750
” 570.000.000 –
Împrumutul de consolidare 4%
1922, capital . . . . . . . . . . . . . . . L. 28.583.000 – L. 1.132.000 – ” 28.583.000 –
Împrumutul extern 4% 1922,
capital rămas de amortizat . ” 2.329.40945 ” 92.28060 ” 2.330.01582
” 30.912.40945 ” 55.188.43332
B) Internă
capital rămas de amortizat . lei 500.000.000 – ” – – ” 20.000.000 –
Renta 4% perpetuă Braşov,
capital nominal . . . . . . . . . . . . ” 962.500 – ” – – ” 38.500 –
Renta 4% 1910 păduri, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 13.000.000 – ” – – ” 520.000 –
Renta 4% 1910 internă, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 44.199.000 – ” – – ” 1.642.520 –
Renta 5% 1910 izlaz, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 20.000.000 – ” – – ” 1.000.000 –
Renta 4% perpetuă, pentru
plata bonurilor instituţiilor
de mână moartă . . . . . . . . . . . . ” – – ” – – ” 3.000.000 –
Împrumutul căilor ferate jude-
ţene, capital nominal . . . . . . . ” 39.000.000 – ” – – ” – –
Renta 5% 1916, capital rămas
de amortizat . . . . . . . . . . . . . . . ” 400.000.000 – ” – – ” 19.706.74250
amortizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 1.143.143.800 – ” – – ” 56.416.28125
de amortizat . . . . . . . . . . . . . . . ” 2.731.911.000 – ” – – ” 134.876.73750
Renta 5% 1920, blocată, capi-
talul nominal . . . . . . . . . . . . . . . ” 400.000.000 – ” – – ” 20.000.000 –
Renta 5% 1922, de ı̂mproprie-
tărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” 9.600.000.000 – ” – – ” 480.000.000 –
” 14.892.216.300 – L. ” 737.200.78125
II. DATORIE
FLOTANTĂ
A) Externă
Bonuri de tezaur ı̂n valută stră-
ină forte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – 5.453.16798 L. – – ” 5.453.16798
B) Internă
Împrumuturile contractate la
Banca Naţională . . . . . . . . . . . lei 11.015.278.42980 ” – – ” 18.983.235 –
Bonuri de tezaur interne . . . . . ” 664.652.430 – ” – – ” 33.232.62150
52.215.85650
AMORTISMENT
I. DATORIE
CONSOLIDATĂ
A) Externă
plătibile ı̂n valută forte, capi-
tal rămas amortizat . . . . . . . . Frs 14.879.021 – lei 14.879.021 –
Împrumutul de consolidare 4%
1922, capital . . . . . . . . . . . . . . . 90.49882 ”
Împrumutul extern 4% 1922,
capital rămas de amortizat . 2.285.08450
lei 17.164.10550
B) Internă
capital rămas de amortizat . ” – – lei 26.555.179 –
Renta 4% perpetuă Braşov,
capital nominal . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Renta 4% 1910 păduri, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Renta 4% 1910 internă, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Renta 5% 1910 izlaz, capital
nominal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Renta 4% perpetuă, pentru
plata bonurilor instituţiilor
de mână moartă . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Împrumutul căilor ferate jude-
ţene, capital nominal . . . . . . . ” – – ” 2.374.43560
de amortizat . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ” 6.021.400 –
de amortizat . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ” 12.364.750 –
de amortizat . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ” 27.813.000 –
Renta 5% 1920, blocată, capi-
talul nominal . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ”
Renta 5% 1922, de ı̂mproprie-
tărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – ”
lei 74.158.76460
II. DATORIE
FLOTANTĂ
A) Externă
Bonuri de tezaur ı̂n valută stră-
ină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
B) Internă
Împrumuturile contractate la
Banca Naţională . . . . . . . . . . .
Bonuri de tezaur interne . . . . .
(→ continuare)
CAPITAL DOBÂNZI AMORTISMENT
III. OBLIGAŢII SPECIALE

ANUALE
lei
Dob. event. la bon. de tezaur
ı̂n £ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . L. – – – – – ” – – – 139.305,52 = 3.517.457,55
Skoda contr. mater. 1920
C.F.R. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cor – – – – – ” – – – 48.459.367,75 = 48.459.367,75
Ringhoffer idem idem . . . . . . . . Cehe – – – – – ” – – – 15.386.333,30 = 15.386.333,30
Comp. franc. du Levant of
Bruttinel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fr – – – – – ” – – – 18.080.000,– = 18.080.000,–
Kahn & Kahn furnituri 1920 . ” – – – – – ” – – – 1.500.000,– = 1.500.000,–
Banca comercială bonuri de
tezaur 1921 . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 1.403.827,25 = 1.403.827,25
Contract francez cereale plata
cup. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 12.830.000,– = 12.830.000,–
Diverşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dol – – – – – ” – – – 432.025,– = 2.307.013,50
Contract Pascalet bonuri de
tezaur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Frs – – – – – ” – – – 131.261,25 = 131.261,25
Soc. agricultural legea Moto-
cultură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 620.000,– = 620.000,–
Contract canoniere Guvernul
Francez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 1.105.334,56 = 1.105.334,56
Consolid. bon. de tezaur ı̂n
Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . L. it. – – – – – ” – – – 8.050.000,– = 8.050.000,–
Banca d’Italia . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 2.030.698,35 = 2.030.698,35
Nicola Romeo legea Motocult.
1920 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 575.000,– = 575.000,–
Contract Elveţian ı̂mpr. 1921. Fr.Elv – – – – – ” – – – 6.125.885,90 = 6.125.885,90
Liga Naţiunilor . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 646.498,62 = 646.498,62
Cota-parte pt. prizonieri ı̂n
Elveţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ” – – – – – ” – – – 142.512,85 = 142.512,85
Împrumut 15 mil. belgian . . . Fr.Belg – – – – – ” – – – 2.609.172,70 = 2.609.172,70
Împrumut 25 mil. belgian . . . ” – – – – – ” – – – 4.372.799,40 = 4.372.799,40
Compagnie Belge de Negoce . . ” – – – – – ” – – – 1.000.000,– = 1.000.000,–
Cota-parte pt. prizonieri ı̂n
Cor. Suedia . . . . . . . . . . . . . . . . Sued. – – – – – ” – – – 87.599,– = 116.506,67
131.009.669,65
SITUAŢIA OBLIGAŢIILOR SPECIALE DE LA 1922-1934
(continuare →)
Nr. DENUMIREA
1922 1923 1924
crt. ARANJAMENTULUI
1 Marcel Boussac . . . . . £ 80.000 – £ 160.000 – £ 41.414 –

2 Norges Bank . . . . . . . cor.norv. 275.29785 cor.norv. 1.175.53950
3 Com. Française du
Levant . . . . . . . . . . . – – fr. fr. 9.000.000 – fr. fr. 17.640.000 –
4 Skoda . . . . . . . . . . . . . . cor.ceh. 8.000.000 – 26.939.43475 41.607.32170
5 Ringoffer . . . . . . . . . . . – – – – c. ceh 17.745.00005
6 Kahn et Kahn . . . . . . – – fr. fr. 2.000.000 – 1.500.000 –
7 Relief Bonds Dob. . . – – £ 135.75212 139.305 –
8 Contract francez . . . – – – – fr. fr. 11.000.000 –
9 Contract elveţian . . . – – – – fr. elv. 2.500.000 –
10 Guvernul italian . . . . – – – – l. it. 3.430.26275
Imp. belgian ı̂n 15 M.
11 – – – – fr. belg. 1.304.58635
Imp. belgian ı̂n 25 M.
12 – – – – ”” 2.186.39970
13 Banca Comercială . . – – – – fr.fr. 969.71460
14 Pascalet . . . . . . . . . . . . – – – – ”” 334.21715
15 Impr. ı̂n Italia . . . . . . – – – – – –
16 Contract Canoniere . – – – – – –
17 Stupel . . . . . . . . . . . . . . – – – – £ 75.79130
18 Soc. Agricultural . . . – – – – fr. fr. 1.000.000 –
19 Nicola Romeo . . . . . . – – – – l. it. 500.000 –
20 Banca d’Italia . . . . . . – – l. it. 500.000 – 730.86532
21 Compagnie Belge de
Negoce . . . . . . . . . . . – – fr. belg. 500.000 – 750.000 –
Transformate ı̂n lei

pe cursul valutelor
aşa cum sunt şi
au fost trecute ı̂n
buget, aceste angaja-
mente reprezintă pe
exerciţii: . . . . . . . . . . . . 117.763.99950 546.440.06750 983.124.12806
Nr. DENUMIREA
1925 1926 1927
crt. ARANJAMENTULUI
1 Marcel Boussac . . . . . .
2 Norges Bank . . . . . . . . .
Levant . . . . . . . . . . . . . fr. fr. 18.080.000 – fr. fr. 19.480.000 – fr. fr. 21.800.000 –
4 Skoda . . . . . . . . . . . . . . . . 48.207.32165 56.307.32170 61.166.87515
5 Ringoffer . . . . . . . . . . . . . 15.300.000 – 17.599.99995 18.713.33335
6 Kahn et Kahn . . . . . . . 1.500.000 – 2.241.60835
7 Relief Bonds Dob. . . . 139.305 şi urmează până la aranjarea plăţii
8 Contract francez . . . . . 12.830.000 – 14.660.000 – 16.490.000 –
9 Contract elveţian . . . . 6.125.88590 5.775.88590 5.426.15590
10 Guvernul italian . . . . . 1.369.03435 1.319.03435 1.269.03435
11 Imp. belgian ı̂n 15 M. 2.609.17270 2.609.17270 2.609.17270
12 Imp. belgian ı̂n 25 M. 4.372.79940 4.372.79940 4.372.49940
13 Banca Comercială . . . . 1.407.19745 1.554.14380 1.484.14380
14 Pascalet . . . . . . . . . . . . . 131.53125 125.12625 118.72125
15 Impr. ı̂n Italia . . . . . . . l. it 2.050.000 – 1.950.000 – 1.850.000 –
16 Contract Canoniere . . fr. fr. 1.105.33456 1.105.33456 1.105.33456
17 Stupel . . . . . . . . . . . . . . . 334.26250 133.31250 129.36250
18 Soc. Agricultural . . . . 600.000 – 590.000 – 560.000 –
19 Nicola Romeo . . . . . . . . 575.000 – 550.000 – 525.000 –
20 Banca d’Italia . . . . . . . . 704.671 –
Negoce . . . . . . . . . . . . 1.000.000 – restul se va stabili ulterior

pe cursul valutelor
aşa cum sunt şi au
fost trecute ı̂n buget,
aceste angajamente
reprezintă pe exerciţii: 1.210.926.92190 1.251.898.55030 1.295.199.42850
Nr. DENUMIREA
1928 1929 1930
crt. ARANJAMENTULUI
2 Norges Bank . . . . . . . . .
Levant . . . . . . . . . . . . . fr. 26.000.000 –
4 Skoda . . . . . . . . . . . . . . . . 67.900.20865 73.936.542 – 77.740.25765
5 Ringoffer . . . . . . . . . . . . . 19.686.66660 21.496.66665 24.073.33335
6 Kahn et Kahn . . . . . . .
7 Relief Bonds Dob. . . .
8 Contract francez . . . . . 2.291.35005
9 Contract elveţian . . . . 2.415.77820
10 Guvernul italian . . . . . 2.219.03435 2.499.72135
11 Imp. belgian ı̂n 15 M. 2.609.17270 2.609.17270 2.609.17270
12 Imp. belgian ı̂n 25 M. 4.372.49940 4.372.49940 4.372.49940
13 Banca Comercială . . . . 1.914.14380 2.309.14380 2.585.48380
14 Pascalet . . . . . . . . . . . . . 112.31625 105.91125 99.50625
15 Impr. ı̂n Italia . . . . . . . 1.750.000 – 1.650.000 – 1.550.000 –
16 Contract Canoniere . .
17 Stupel . . . . . . . . . . . . . . . 125.41250 121.46250 117.51250
18 Soc. Agricultural . . . . 530.000 –
19 Nicola Romeo . . . . . . . .
20 Banca d’Italia . . . . . . . .
Negoce . . . . . . . . . . . .

pe cursul valutelor
aceste angajamente
reprezintă pe exerciţii: 1.134.028.18210 815.497.17020 835.108.54250
(→ continuare)
Nr. DENUMIREA
1931 1932 1933 1934
crt. ARANJAMENTULUI
2 Norges Bank . . . . . . . . .
Levant . . . . . . . . . . . . .
4 Skoda . . . . . . . . . . . . . . . .
5 Ringoffer . . . . . . . . . . . . .
6 Kahn et Kahn . . . . . . .
7 Relief Bonds Dob. . . .
8 Contract francez . . . . .
9 Contract elveţian . . . .
10 Guvernul italian . . . . .
11 Imp. belgian ı̂n 15 M. 2.609.17270 2.609.17270 2.609.17270 26.759.93120
12 Imp. belgian ı̂n 25 M. 4.372.49940 4.372.49940 4.372.49940 48.215.86715
13 Banca Comercială . . . .
14 Pascalet . . . . . . . . . . . . . 47.35125
15 Impr. ı̂n Italia . . . . . . . 1.450.000 – 1.350.000 –
16 Contract Canoniere . .
17 Stupel . . . . . . . . . . . . . . . 113.56250 109.61250 105.06250 101.71250
18 Soc. Agricultural . . . .
19 Nicola Romeo . . . . . . . .
20 Banca d’Italia . . . . . . . .
Negoce . . . . . . . . . . . .

pe cursul valutelor
aceste angajamente
reprezintă pe exerciţii: 196.438.10850 194.572.096 – 183.179.596 – 862.528.35850
Anexa VII
DESPĂGUBIRILE CERUTE DE ROMÂNIA

COMISIEI INTERALIATE
DE REPARAŢII DIN PARIS
8.103.289.710 fr. aur, pagube cauzate particularilor civili.

895.823.719 ” ” pagube cauzate judeţelor şi comunelor.
8.723.189.568 ” ” pagube cauzate Statului.
3.536.782.579 ” ” despăgubiri pentru prizonierii morţi.
9.296.654.070 ” ” pensii militare (acordate gradelor inferioare şi
ofiţerilor invalizi, precum şi urmaşilor lor).
11.947.689 ” ” asistenţă dată prizonierilor de război şi familiilor
lor
416.703.847 ” ” alocaţii date familiilor mobilizaţilor.
32.000.000 ” ” cheltuieli făcute cu comisiile de constatare.
83.462.579 ” ” despăgubiri pentru rele tratamente cauzate pri-
zonierilor români ı̂n lagărele inamice.
31.099.853.761 fr. aur.
NOTA 1. – Nu intră ı̂n această sumă pagubele directe şi indirecte provenite din
petrolurile incendiate ı̂n toamna anului 1916, tezaurul de la Moscova garantat de aliaţii
noştri, etc., precum şi daunele ı̂n ordine monetară (biletele Băncii Generale, depozitul de aur
al Băncii Naţionale Române la Reichsbank, etc.).
NOTA 2. – Acest tablou reprezintă pagubele din Vechiul Regat.
NOTA 3. – Aici nu intră:
1) 84.000.000 cheltuieli ce se cuvin instituţiilor pentru educaţia şi creşterea copi-
ilor naţiunii (orfani de război din orfelinate).
2) 167.400.000 cheltuieli ce se cuvin Institutului Oficiului Naţional I.O.V. pentru
ı̂ntreţinerea mutilaţilor de război (cămin, ateliere de reeducare).
3) 84.000.000 cheltuieli medicale, chirurgicale, ı̂ntreţineri la staţiunile balneare a
invalizilor şi orfanilor.
4) 173.052.000 diverse compensări de aceeaşi natură ca şi pensiile.
508.452.000
Anexa VIII
LEFURILE BUGETARE
Cheltuielile de personal exerciţiul 1921 – 1922
MINISTERE Salarii Chirie Scumpete TOTAL
Ministerul de Război 209.418.000 – 52.649.620 – 217.176.340 – 479.243.960 –

81.171.000 – 14.417.294 – 55.825.918 – 151.414.212 –
Ministerul
Instrucţiunii . . . . . . 384.881.248 – 28.086.592 – 112.051.316 – 525.022.156 –
Ministerul Cultelor şi
Artelor . . . . . . . . . . . . 126.205.804 – *)3.061.367 – 29.708.093 – 158.975.264 –
168.322.382 – 22.350.090 – 127.777.316 – 318.449.788 –
Publice . . . . . . . . . . . 29.111.260 – 4.378.855 – 16.752.775 – 50.242.890 –
120.860.670 – 20.146.440 – 40.837.530 – 181.844.640 –
Ministerul de
Domenii . . . . . . . . . . . . 37.115.370 – 5.437.315 – 21.535.02420 64.087.70920
Ministerul de Indus-
trie . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.377.800 – 3.676.650 – 8.550.334 – 29.604.784 –
Ministerul Afacerilor
Străine . . . . . . . . . . . . 11.417.600 – 1.603.600 – 2.091.400 – 15.112.600 –
Ministerul Muncii . . 10.835.300 – 1.861.450 – 4.643.040 – 17.339.790 –
Ministerul Agricul-
turii . . . . . . . . . . . . . . . . 44.757.550 – 8.145.080 – 23.563.020 – 76.465.650 –
Ministerul
Comunicaţiilor . . . . 220.036.350 – 21.035.342 – **)185.252.305 – 426.323.907 –
Preşedinţia consiliu-
lui
de miniştri . . . . . . . . 701.400 – 208.200 – 287.600 – 1.197.200 –
1.462.214.734 – 187.057.895 – 846.052.01120 2.495.324.64030
*) Intră o sumă globală de lei 76.692.317 (diferite culte (ortodoxe, etc.) ı̂n Transilvania) nedesfăşurată ı̂n
state pe salariu, chirie şi scumpete.
**) Intră o sumă globală de lei 93.617.551 la P.T.T. nedesfăşurată ı̂n state ı̂n chirie şi scumpete.
Cheltuielile de personal exerciţiul 1922 – 1923
MINISTERE Salarii Indemnitate Ajutor TOTAL

de scumpete de familie
Ministerul de Război 203.360.000 – 50.845.070 – 258.042.690 – 512.247.760 –

95.843.800 – 13.700.400 – 65.095.282 – 174.639.482 –
Ministerul
Instrucţiunii . . . . . . 564.379.012 – 49.074.108 – 115.219.523 – 728.672.643 –
Artelor . . . . . . . . . . . . 139.987.055 – *) 2.623.627 – 32.843.838 – 175.454.520 –
107.783.182 – 16.656.660 – 132.219.650 – 256.659.492 –
Publice . . . . . . . . . . . 30.193.740 – 4.646.248 – 15.517.424 – 50.357.412 –
118.854.070 – 18.793.800 – 40.233.950 – 177.881.820 –
Ministerul de
Domenii . . . . . . . . . . . . 74.453.526 – 13.351.707 – 41.573.956 – 129.379.189 –
Ministerul de Indus-
trie . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.598.920 – 2.880.694 – 8.079.210 – 26.558.824 –
Ministerul Sănătăţii,
Muncii, etc. . . . . . . . 10.807.200 – 1.641.600 – 4.218.550 – 16.667.350 –
Ministerul de Externe 8.797.800 – 1.420.200 – 1.499.600 – 11.717.600 –
Preşedinţia Consiliu-
lui
de miniştri . . . . . . . . 660.600 – 194.520 – 201.600 – 1.056.720 –
Total . . . . . . 1.370.718.905 – 175.828.634 – 714.745.273 – 2.261.292.812 –
Ministerul de
Comunicaţii . . . . . . . 287.016.600 – 113.685.220 – **) 61.287.520 – 461.889.340 –
Total general . . . . . . 1.657.735.505 – 289.513.854 – 776.032.793 – 2.723.282.152 –
Se adaugă fond pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei funcţionarilor . . . . . . 660.000.000 –
3.383.282.152 –
*) În această sumă intră lei 15.340.322 (Retribuţii personalului cultelor din Transilvania) brut, ı̂ntrucât ı̂n
statele dezvoltatoare nu se arată cât e salariul, cât e chiria şi cât scumpetea.
**) În această sumă intră şi scumpetea de la Corpul P.T.T., nedesfăşurată ı̂n statele dezvoltatoare. (Suma
globală – 94.000.000).
Exerciţiul 1923 (9 luni)

(continuare →)
MINISTERE Salarii Indemnitate Indemnitate

de chirie de scumpete
Ministerul de Război . 166.377.240 – 41.584.310 – 579.412.425 –

Ministerul de Finanţe 106.359.525 – 14.698.398 – 118.316.200 –
Ministerul
Instrucţiunii . . . . . . . . 520.675.636 – 43.205.968 – 272.043.140 –
Artelor . . . . . . . . . . . . . . 95.601.401 – 4.416.487 – 77.926.716 –
Publice . . . . . . . . . . . . . 27.768.480 – 3.159.107 – 28.882.250 –
Ministerul de Interne . 86.028.175 – 14.188.476 – 216.062.531 –
Ministerul de Justiţie 90.417.350 – 14.499.760 – 76.367.640 –
Ministerul Agriculturii
şi Domeniilor . . . . . . . 67.683.310 – 10.647.505 – 75.103.500 –
Ministerul de Industrie 15.096.815 – 2.854.410 – 14.819.000 –
Ministerul Sănătăţii,
Muncii, etc. . . . . . . . . 53.953.650 – 10.021.752 – 66.376.126 –
Ministerul Afacerilor 1.912.500 – o
1.440.000 – 2.525.400 –
Străine . . . . . . . . . . . . . 6.113.250 –
Preşedinţia Consiliului
de miniştri . . . . . . . . . 383.400 – 112.657 – 288.000 –
Total . . . . . . 1.238.370.732 – 160.838.830 – 1.528.122.928 –
Ministerul
Comunicaţiilor . . . . . . 242.680.800 – 54.999.028 – 208.685.647 –
Total general . . . . . . 1.481.051.532 – 215.837.858 – 1.736.808.575 –
(→ continuare)
MINISTERE Ajutor TOTAL

de familie
lei B. lei B.
Ministerul de Război . . . . . . . . . . . . . . . 42.776.100 – 830.160.075 –

Ministerul de Finanţe . . . . . . . . . . . . . . 16.952.105 – 256.326.228 –
Ministerul Instrucţiunii . . . . . . . . . . . . . 33.286.400 – 869.211.144 –
Ministerul Cultelor şi Artelor . . . . . . . 15.766.045 – 193.710.649 –
Ministerul Lucrărilor Publice . . . . . . . 5.696.875 – 65.506.712 –
Ministerul de Interne . . . . . . . . . . . . . . . 27.987.115 – 344.266.297 –
Ministerul de Justiţie . . . . . . . . . . . . . . . 7.244.250 – 188.529.000 –
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor 15.076.790 – 169.111.106 –
Ministerul de Industrie . . . . . . . . . . . . . 1.578.750 – 34.348.975 –
Ministerul Sănătăţii, Muncii, etc. . . . 20.226.560 – 150.578.088 –
Ministerul Afacerilor Străine . . . . . . . 72.000 – 12.063.150 –
Preşedinţia Consiliului de miniştri . . 17.825 – 801.882 –
Total . . . . . . 187.280.815 – 3.114.613.305 –
Ministerul Comunicaţiilor . . . . . . . . . . 18.197.100 – 524.562.575 –
Total general . . . . . . 205.477.915 – 3.639.175.880 –
Se adaugă fond pentru ı̂mbunătăţirea situaţiei
funcţionarilor, etc. . . . . . . 500.000.000 –
4.139.175.000 –
DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII GENERALE A STATULUI

BIROUL CHELTUIELILOR
Exerciţiul 1924
(continuare →)
MINISTERE Salarii Indemnitate Indemnitate Ajutor

de chirie de scumpete de familie
Ministerul de Război . 212.213.320 – 53.184.880 – 721.822.088 – 55.043.952 –

Ministerul de Finanţe 149.421.420 – 22.549.752 – 181.243.210 – 23.740.800 –
Ministerul
Instrucţiunii . . . . . . . . 713.551.600 – 61.534.775 – 387.934.969 – 43.291.880 –
Artelor . . . . . . . . . . . . . 129.795.948 – 4.690.942 – 108.284.045 – 27.693.729 –
Ministerul de Interne . 116.477.800 – 19.229.025 – 316.337.561 – 37.688.788 –
Publice . . . . . . . . . . . . . 38.023.800 – 22.315.950 – 25.112.300 – 4.976.479 –
Ministerul de Justiţie 122.018.020 – 19.667.280 – 101.992.420 – 9.660.200 –
Ministerul de Domenii 88.001.688 – 12.877.985 – 95.090.000 – 20.864.050 –
Ministerul de Industrie 18.896.000 – 4.562.300 – 18.410.880 – 1.874.060 –
Ministerul Sănătăţii . . 64.094.800 – 10.169.807 – 73.325.000 – 20.120.890 –
Ministerul Muncii . . . . 17.273.800 – 4.337.200 – 19.123.000 – 1.526.000 –
Ministerul Afacerilor 2.592.000 – o
1.886.700 – 3.294.600 – 193.800 –
Străine . . . . . . . . . . . . . 8.310.000 –
Preşedinţia consiliului
de miniştri . . . . . . . . . 511.200 – 150.390 – 684.840 – 20.800 –
1.681.210.676 – 237.156.986 – 2.052.584.833 – 246.695.359 –
Ministerul de
Comunicaţii . . . . . . . . 343.292.100 – 71.187.690 – 314.515.525 – 17.665.900 –
Total . . . . . . 2.024.502.778 – 308.344.676 – 2.367.100.358 – 264.361.259 –
(→continuare)
Rectificarea
Spor de curbei ,,Lalescu”
MINISTERE scumpete şi 35% spor TOTAL
pe 1924
Ministerul de Război . . . . . . . . . . . . . . . . 16.380.780 – 86.374.060 – 1.145.019.080 –

Ministerul de Finanţe . . . . . . . . . . . . . . . 81.090.580 – 46.490.940 – 504.536.702 –
Ministerul Instrucţiunii . . . . . . . . . . . . . . 117.602.778 – 105.886.300 – 1.429.802.302 –
Ministerul Cultelor şi Artelor . . . . . . . . 44.643.213 – 29.276.280 – 344.384.148 –
Ministerul de Interne . . . . . . . . . . . . . . . . 57.857.947 – 35.457.500 – 583.048.621 –
Ministerul Lucrărilor Publice . . . . . . . . 14.471.391 – 11.094.800 – 115.994.000 –
Ministerul de Justiţie . . . . . . . . . . . . . . . 72.994.620 – 30.668.300 – 356.930.840 –
Ministerul de Domenii . . . . . . . . . . . . . . . 46.599.060 – 18.705.940 – 282.138.723 –
Ministerul de Industrie . . . . . . . . . . . . . . 11.073.060 – 5.622.070 – 60.438.230 –
Ministerul Sănătăţii . . . . . . . . . . . . . . . . . 37.434.900 – 18.160.180 – 223.305.577 –
Ministerul Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.315.216 – 3.885.640 – 58.460.856 –
Ministerul Afacerilor Străine . . . . . . . . 2.003.409 – 700.000 – 19.010.500 –
Preşedinţia consiliului de miniştri . . . – – 129.360 – 1.496.590 –
514.466.945 – 392.451.370 – 5.124.566.169 –
Ministerul de Comunicaţii . . . . . . . . . . . 139.448.400 – 96.393.050 – 982.502.665 –
Total . . . . . . 653.915.345 – 488.844.420 – 6.107.068.834 –
LEFURILE BUGETARE
(numărul funcţionarilor statului după salarii)
(continuare →)
DENUMIREA FUNCŢIUNII Culte

DIN Război Finanţe Instrucţie şi Interne
BUGET ŞI CLASA Arte
1 – 100 772 8 3.453 8.160 242

101 – 200 4.820 242 5.892 2.283 8.064
201 – 300 9.590 1.101 1.682 858 7.042
301 – 400 596 8.342 2.288 1.852 7.117
401 – 500 731 1.454 638 2.871 2.573
501 – 600 534 2.222 13.954 595 818
601 – 700 656 13 1.184 1.563 271
701 – 800 4.947 2.866 1.881 813 346
801 – 900 3.446 765 1.744 1.084 117
901 – 1.000 2.940 706 2.381 2.061 215
1.001 – 1.100 1.113 291 984 142 448
1.101 – 1.200 9 294 2.406 187 387
1.201 – 1.300 28 26 910 20 263
1.301 – 1.400 655 177 1.847 23 20
1.401 – 1.500 12 91 1.315 14 38
1.501 – 1.600 9 16 2.645 120 170
1.601 – 1.700 7 128 45 14 41
1.701 – 1.800 586 7 2.387 27 22
1.801 – 1.900 5 76 9 6 –
1.901 – 2.000 17 38 5.159 49 42
2.001 – 2.200 6 42 414 69 44
2.201 – 2.400 126 11 686 31 78
2.401 – 2.600 2 5 77 21 –
2.601 – 2.800 9 – 459 45 15
2.801 – 3.000 30 33 33 28 32
3.001 – 3.300 23 8 751 84 1
3.301 – 3.600 8 7 15 – 1
3.601 – 12.500 17 6 319 59 6
31.694 18.975 54.658 23.078 28.413
DENUMIREA FUNCŢIUNII
DIN Lucrări Justiţie Domenii Industrie Externe
BUGET ŞI CLASA Publice
1 – 100 – – 4.310 21 –
101 – 200 23 452 3.328 58 –
201 – 300 3.066 1.418 1.366 116 33
301 – 400 604 1.438 987 258 2
401 – 500 344 535 1.012 195 26
501 – 600 207 1.502 520 189 10
601 – 700 20 1.683 153 176 8
701 – 800 202 717 424 155 8
801 – 900 50 605 273 69 1
901 – 1.000 119 175 350 88 32
1.001 – 1.100 40 105 914 82 –
1.101 – 1.200 50 283 330 64 15
1.201 – 1.300 40 28 231 36 7
1.301 – 1.400 54 134 242 64 –
1.401 – 1.500 70 455 127 24 45
1.501 – 1.600 120 52 96 19 –
1.601 – 1.700 7 98 92 34 –
1.701 – 1.800 16 86 196 10 6
1.801 – 1.900 73 651 30 18 –
1.901 – 2.000 111 389 29 23 39
2.001 – 2.200 73 8 151 20 –
2.201 – 2.400 7 – 125 10 –
2.401 – 2.600 47 358 94 12 40
2.601 – 2.800 1 – 1 1 –
2.801 – 3.000 3 5 18 10 21
3.001 – 3.300 57 252 7 16 –
3.301 – 3.600 1 44 2 – 31
3.601 – 12.500 42 60 19 20 34
5.447 11.533 15.427 1.788 358
DENUMIREA FUNCŢIUNII Preş.

DIN Munca Comunicaţii P.T.T. C.F.R. Cons. de
BUGET ŞI CLASA miniştri
1 – 100 3.978 – 30 2.120 –

101 – 200 1.609 – 88 – –
201 – 300 3.697 181 5.187 1.296 –
301 – 400 1.658 276 3.896 28.445 10
401 – 500 1.070 157 3.377 10.518 –
501 – 600 265 261 2.226 5.548 1
601 – 700 148 188 1.587 5.357 –
701 – 800 275 233 2.035 2.299 5
801 – 900 400 99 588 858 2
901 – 1.000 71 96 34 88 –
1.001 – 1.100 187 73 417 269 1
1.101 – 1.200 705 69 15 90 6
1.201 – 1.300 213 18 258 – –
1.301 – 1.400 68 42 5 117 –
1.401 – 1.500 254 23 202 48 1
1.501 – 1.600 16 9 – 54 –
1.601 – 1.700 117 11 – 1 1
1.701 – 1.800 113 – 38 5 –
1.801 – 1.900 30 9 93 – –
1.901 – 2.000 5 22 1 148 –
2.001 – 2.200 200 17 13 99 –
2.201 – 2.400 204 6 3 50 –
2.401 – 2.600 37 16 – 113 –
2.601 – 2.800 8 6 – 13 –
2.801 – 3.000 9 16 4 25 1
3.001 – 3.300 3 8 – 57 –
3.301 – 3.600 2 – – – –
3.601 – 12.500 26 27 3 73 4
5.447 1.863 20.100 57.691 32
OBSERVAŢII. Numărul de funcţionari de la Ministerul Comunicaţiilor cuprinde in-

clusiv şi personalul participant la Casa de ajutor.
(→ continuare)
DENUMIREA FUNCŢIUNII Nr. total OBSERVAŢII

DIN de salariu
BUGET ŞI CLASA funcţionari pe 12 luni
1 – 100 28.094 24.385.020

101 – 200 26.859 57.742.350
201 – 300 36.633 119.430.870
301 – 400 57.769 257.659.500
401 – 500 25.501 146.205.798
501 – 600 27.952 195.134.244
601 – 700 13.007 103.980.498
701 – 800 17.206 160.616.370
801 – 900 10.101 107.019.180
901 – 1.000 9.356 111.291.996
1.001 – 1.100 5.066 65.168.880
1.101 – 1.200 4.909 69.451.860
1.201 – 1.300 2.078 31.330.368
1.301 – 1.400 3.448 57.091.368
1.401 – 1.500 2.719 48.656.202
1.501 – 1.600 3.326 63.618.924
1.601 – 1.700 596 11.966.244
1.701 – 1.800 3.499 74.180.688
1.801 – 1.900 1.000 22.636.512
2.001 – 2.100 6.072 145.637.220
2.101 – 2.200 1.156 29.904.156
2.201 – 2.400 1.337 29.419.404
2.401 – 2.600 822 15.077.720
2.601 – 2.800 558 18.665.856
2.801 – 3.000 268 9.556.344
3.001 – 3.300 1.267 48.709.680
3.301 – 3.600 111 4.658.292
3.601 – 12.500 715 16.620.156
286.425 2.045.815.700
TABLOUL ∗ )
Plăţilor efectuate de la 1 Aprilie 1923 până la 30 Iunie 1924
pe seama exerciţiului 1923 (buget pe 9 luni)
(continuare→)
PLĂŢI EFECTUATE ÎN LUNILE:
No. SPECIFICAREA
Aprilie Mai Iunie
crt. CHELTUIELILOR 1923 1923 1923
1 Ministerul de Război . . . . . . . . . 93.075.39560 231.153.78977 216.061.00137

3 Ministerul Instrucţiunii . . . . . . 10.596.84687 66.019.62790 89.802.13274
4 Ministerul Cultelor şi Artelor 5.915.48045 8.909.09620 15.835.01360
5 Ministerul de Interne . . . . . . . . . 49.322.49745 58.004.31625 79.585.69350
6 Ministerul Lucrărilor Publice . 2.807.14655 14.430.81889 16.609.80044
8 Ministerul Agriculturii şi
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.570.69041 30.485.98005 40.558.53002
9 Ministerul Industriei şi
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 2.321.99020 29.757.66350 23.629.57115
10 Ministerul Afacerilor Străine . 4.816.26753 2.814.19198 2.728.46460
11 Ministerul Sănătăţii Publ., al
Muncii şi Ocrotirilor Sociale 20.407.08840 37.511.92530 37.858.11161
13 Preşedinţia consiliului de
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114.30450 33.69725 293.78080
Total general . . . . . . 291.008.00747 718.766.69846 887.759.46571
No. SPECIFICAREA
Iulie August Septembrie
1 Ministerul de Război . . . . . . . . . 209.235.76483 230.171.41183 275.567.83687

Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 44.924.16965 48.655.57388 47.770.35958
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 23.661.59674 33.763.36810 24.635.92215
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147.45350 183.19375 317.50284
Total general . . . . . . 973.966.08802 905.342.84323 1.122.625.36452
*) În anul acesta tabloul se dă după conturile verificate, iar nu după situaţiile provizorii.
No. SPECIFICAREA
Octombrie Noiembrie Decembrie

2 Ministerul de Finanţe . . . . . . . 149.837.83889 857.457.92357 714.355.65393
6 Ministerul Lucrărilor Publice 28.067.64153 30.126.38288 32.434.79432
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.081.23127 50.022.74110 48.759.83823
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 41.295.43595 41.280.26550 33.123.63350
10 Ministerul Afacerilor Străine 3.707.68682 1.331.40345 3.297.29818
12 Ministerul Comunicaţiilor . . . 236.341.31254 238.937.83675 275.044.92754
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298.73210 312.57350 1.014.13695
Total general . . . . . . 1.190.680.85723 1.755.372.04666 1.774.629.71419
No. SPECIFICAREA
Ianuarie Februarie Martie

4 Ministerul Cultelor şi Artelor 24.291.966 – 12.340.17635 11.867.11240
6 Ministerul Lucrărilor Publice 15.807.64176 9.666.527 – 6.197.97134
7 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 5.665.13341 2.424.356 – 1.652.65696
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.161.96298 12.864.02164 10.671.48098
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 2.422.22415 926.16495 569.71795
10 Ministerul Afacerilor Străine 449.59162 69.52280 1.886.83737
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79.01150 828.80395 490 –
Total general . . . . . . 462.421.20291 521.630.37439 1.256.766.36776
No. SPECIFICAREA
Aprilie Mai Iunie

7 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . 1.277.81385 999.22040 924.87990
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.334.16058 9.861.95955 4.418.78930
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 612.80740 340.19720 113.83435
10 Ministerul Afacerilor Străine 685.57817 1.073.47964 2.317.00878
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540 – 3.970 – – –
Total general . . . . . . 370.576.47309 713.499.51796 693.937.47636
(→continuare)
TOTALUL TOTALUL TOTALUL
PLĂŢILOR PLĂŢILOR GENERAL
No. SPECIFICAREA pe 9 luni din pe 6 luni compli- al plăţilor pe
exerciţiul 1923 mentare ale exer- exerciţiul 1923,
crt. CHELTUIELILOR efectuate de la 1 ciţiului 1923 de efectuate de la
Aprilie 1923 – 31 la 1 Ian. 1924 - 1 Aprilie 1923 –
Decembrie 1923 30 Iunie 1924 30 Iunie 1924
(15 luni)
1 Ministerul de Război . . . . . . . . . 2.068.283.18218 271.480.86450 2.339.764.04668

2 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . 2.418.098.06289 1.480.262.02417 3.898.360.08796
3 Ministerul Instrucţiunii . . . . . . 893.923.18857 273.487.96125 1.167.411.14882
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 357.829.11419 68.311.47503 426.141.58923
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . . 253.469.44679 4.985.946– 258.455.39279
12 Ministerul Comunicaţiilor . . . . 1.839.852.51042 1.612.009.85779 3.451.862.36821
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.716.37519 912.81545 3.628.19064
Total general . . . . . . 9.620.161.08549 4.018.841.40587 13.639.002.49136
TABLOUL∗∗ )
Plăţilor efectuate de la 1 Ianuarie 1924 până la 30 Septembrie 1924
pe seama exerciţiului 1924
(continuare →)
CHELTUIELI EFECTUATE ÎN LUNILE:
No. SPECIFICAREA
Ianuarie Februarie Martie

3 Ministerul Instrucţiunii . . . . . 47.695.22958 92.558.87010 126.399.09887
7 Ministerul de Justiţie . . . . . . . 16.719.89491 27.923.06390 40.568.52056
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . 9.858.47511 32.992.40181 45.761.83394
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . 38.172.29955 40.525.52705 24.512.77685
11 Ministerul Sănătăţii Publice . 5.177.72890 50.749.83712 56.125.24334
12 Ministerul Muncii . . . . . . . . . . . 3.707.24018 4.769.69390 10.302.60015
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111.51585 587.44365 268.164 –
Total general . . . . . . 422.912.42853 1.281.085.68157 1.034.718.77183
CHELTUIELI EFECTUATE ÎN LUNILE:
No. SPECIFICAREA
Aprilie Mai Iunie

Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . 44.269.51907 51.564.87985 46.412.86021
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . 32.053.22230 37.530.30440 37.594.21405
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199.49357 243.38220 262.39930
Total general . . . . . . 1.141.010.12651 1.529.152.96721 1.539.990.97772
**) În anul acesta tabloul se dă după conturile verificate, iar nu după situaţiile provizorii.
No. SPECIFICAREA
Iulie August Septembrie

4 Ministerul Cultelor şi Artelor 52.443.373 – 33.923.64546 46.563.762 –
Domeniilor . . . . . . . . . . . . . . . . 69.354.45586 52.653.29033 51.089.71169
Comerţului . . . . . . . . . . . . . . . 34.639.268 – 37.241.62610 38.230.99643
miniştri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182.20390 212.716 – 252.68665
Total general . . . . . . 1.881.108.46237 1.491.113.47805 1.700.596.47570
(→ continuare)
Totalul general
No. SPECIFICAREA al plăţilor
efectuate de la
crt. CHELTUIELILOR 1 Ianuarie – 30
Septembrie 1924
1 Ministerul de Război . . . . . . . . . . . . . . . 2.559.503.03084

2 Ministerul de Finanţe . . . . . . . . . . . . . . 2.065.884.59693
3 Ministerul Instrucţiunii . . . . . . . . . . . . . 1.212.200.63634
4 Ministerul Cultelor şi Artelor . . . . . . . 296.270.24246
5 Ministerul de Interne . . . . . . . . . . . . . . . 723.700.02976
6 Ministerul Lucrărilor Publice . . . . . . . 236.668.48384
7 Ministerul de Justiţie . . . . . . . . . . . . . . . 315.311.58322
8 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor 403.957.42787
9 Ministerul Industriei şi Comerţului . 320.500.23473
10 Ministerul Afacerilor Străine . . . . . . . 182.870.70854
11 Ministerul Sănătăţii Publice . . . . . . . . 476.854.30230
12 Ministerul Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81.432.60749
13 Ministerul Comunicaţiilor . . . . . . . . . . 3.144.215.48005
14 Preşedinţia consiliului de miniştri . . . 2.320.00512
Total general . . . . . . 12.021.689.36940

Proiect Bug Ionel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Bug Ionel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORTUL GENERAL

PROIECTULUI DE BUGET GENERAL

VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR STATULUI

PREZENTAT ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

D-NUL TRAIAN LALESCU

cerceta problema ı̂n sine a bugetului.

2. IMPOZITE INDIRECTE DE CONSUMAŢIE

3. TAXE DE TIMBRU ŞI ÎNREGISTRARE

8. VENITURILE SPECIALE ALE MINISTERELOR

10. VENITURI DIVERSE

Veniturile Statului sunt o funcţie de două elemente: de bogăţia produc-

Diagrama veniturilor Statului

Exerc. 1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

În mai puţin de patru ani, veniturile Statului s-au ı̂ncincit!

Impozitele directe, aşezate pe veniturile contribuabililor, cum este azi

Dacă adăugăm şi impozitul mobiliar ı̂mpreună cu cota de 3%, ambele

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Încasările pe primele 9 luni ı̂n anul 1923 au fost de 1.054.360.262 lei, pe

de 32% faţă de 1923; prin urmare augmentarea de 16% prevăzută la evaluări

1923 1924 1925

1923 1924 1925

1923 1924 1925

e) Impozitul pe salarii. Încasările acestui impozit au decurs astfel:

1922-1923 1923 1924 1925

făcute până acum. Adăugând deci numai 4% la sporul de 2 miliarde, acordat

Coeficientul de creştere al ı̂ncasărilor este 1,4, iar acela al evaluărilor tot

1923 1924 1925

Aici ı̂nsă se prezintă o nedumerire: Dacă această cotă de 3% se ia asupra

1923 1924 1925

1923 1924 1925

Încasările din 1924 au ı̂ntrecut numai ı̂n 9 luni prevederea bugetară pe

2. Impozitele indirecte de consumaţie şi circulaţie

care au fost micşorate cu 25% ı̂n Februarie 1923.

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Din cauza mersului ı̂ncasărilor cifra de evaluări a rămas aceeaşi.

Cifrele de evaluări pe 1925 au rămas aceleaşi şi anume 220 milioane

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Acest impozit a dat mereu surplus de ı̂ncasări. Evaluarea din 1925

Evaluarea de 80 milioane corespunde strict ı̂ncasărilor ı̂n curs.

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Prevederea de 50 milioane pe 1925 este mai mică decât totalul corespun-

Impozitul pe gaz şi electricitate. – Acest impozit este iarăşi destul de

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

1923 1924 1925

Evaluarea pe 1925 corespunde strict ı̂ncasărilor ı̂n curs.

Din această scurtă expunere rezultă că:

Impozite indirecte pe consumaţie

Sporirea de 2% a evaluărilor pe 1925 faţă de 1924 este aproape fără nici

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Încasările au ı̂ntrecut uşor ı̂n fiecare an aceste evaluări.

3. Taxele de timbru şi ı̂nregistrare

Taxele de timbru şi ı̂nregistrare formau un venit important al Statului;

Taxe de timbru şi ı̂nregistrare

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Evaluarea pe 1925 este strict calculată după ı̂ncasările in curs.

1921-1922 1922-1923 1923 1924 1925

Plusul de 100.000 lei la evaluări pe 1925 este fără ı̂nsemnătate.

Ca şi la impozitele de consumaţie, politica fiscală a guvernului a fost

Din analiza comparativă a impozitelor precedente, am văzut că ı̂n afară