Sunteți pe pagina 1din 19

Fondul Monetar International

Cuprins Capitolul 1. FMI - prezentare generala.....................................3 1.1. Scurt istoric..................................................................................... 3 1.2. Functiile FMI.................................................................................... 4 1.3. Principiile care au stat la baza formarii FMI........................6 Capitolul 2. olul FMI.................................................................6 Capitolul 3. Structura FMI..........................................................8 Capitolul 4. !utonomia si obligatiile FMI.................................12 Capitolul ". Capitolul 6. &ibliografie !ne'e esursele FMI........................................................13 elatiile omaniei cu FMI.....................................16 ".1. #repturi speciale $e tragere..................................................14 Capitolul %. Concluzii................................................................17

1. Fondul Monetar Internaional prezentare general

1.1 Scurt istoric Fondul Monetar Internaional este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al onferinei Monetare !i Financiare Internaionale de la "retton #oods, c$nd a fost adoptat statutul s%u &la 22 iulie1944' !i a intrat (n )igoare la 2* decembrie 194+, -i.a (nceput acti)itatea la 1 martie194*, iar sediul s%u este la #as/ington, 0rin (ntemeierea FMI s.a urm%rit, (n principal,lic/idarea asociaiilor )alutare de felul 1sociaiei zonei lirei sterline, (n )ederea (nt%ririi poziiei dolarului 2U1, finanarea statelor membre cu balane de pl%i deficitare !i accelerarea procesului de trecere la con)ertibilitatea monetar%, 3lementele saleconstituti)e s.au desprins din planurile #/ite !i 4e5nes, fiind un rezultat al unuicompromis anglo.american, cu predominare american%, Obiecti)ul principal al FMI este acela de a acorda credite statelor membre (n caz dedeficit al balanelor de pl%i , 6n afara acestuia, conform statutului s%u, FMI are !i alte obiecti)e1, dintre care amintim7 8 promo)area cooper%rii monetare internaionale printr.o instituie permanent%9 8 facilitarea dez)olt%rii ec/ilibrate a sc/imburilor internaionale de natur% s%contribuie la promo)area !i meninerea unor ni)eluri ridicate de utilizare a resurselor umane, materiale !i financiare ale statelor membre9 8 promo)area stabilit%ii )alutare, meninerea unor aran:amente ordonate desc/imb (ntre membri !i e)itarea manipul%rii cursurilor )alutare ca mi:loc deconcuren% neloial%9 8 spri:inirea organiz%rii unui sistem multilateral de pl%i, legate de tranzaciiledintre membri !i eliminarea restriciilor )alutare, care fr$neaz% dez)oltarea comeruluiinternaional9 8 propagarea (ncrederii (ntre statele membre, prin punerea temporar% l a dispoziia acestora a rsurselor generale ale Fondului Monetar Internaional, oferindu.le, prin aceasta, posibilitatea de a corecta dezec/ilibrele balanei de pl%i, 1ceste obiecti)e urm%rite prin FMI sunt at$t de natur% intern% c$t !i e;tern%, 0e plannaional, FMI a primit misiunea de < a contribui la instaurarea !i meninerea
1

Ion Ignat, 2piridon 0ralea, <3conomie mondial%=, 3d, 2edcom >ibris, Ia!i, 2??@

ni)elurilor ridicate de utilizarea a resurselor de munc% !i ale )enitului real !i la dez)oltarearesurselor producti)e ale tuturor %rilor membre=, 0e plan internaional, FMI trebuia <s% promo)eze cre!terea armonioas% a comerului internaional =, Numai astfel, el a putut s%concure la < prosperitatea naional% !i internaional% !i s% e)ite ca aceste dou% obiecti)e fundamentale s% de)in% contradictorii=2 1.2 Functiile FMI Urm%rind aceste obiecti)e, FMI (ndepline!te trei funcii7 8 funcia financiar B se manifest% prin mobilizarea de resurse financiare lani)elul %rilor membre (n )ederea ec/ilibr%rii balanelor de pl%i, promo)%rii unor politici de sc/imb )alutar stabile !i dez)olt%rii sc/imburilor internaionale9 8 funcia de reglementare B const% (n formularea unor principii cu pri)ire la politicile )alutare !i financiare, efectuarea pl%ilor internaionale !i utilizarearesurselor9 8 funcia consultativ B prin asistena te/nic% acordat%, pentru a spri:iniutilizarea resurselor producti)e !i cre!terea economic%, Coate mecanismele FMI !i politicile pe care le.a pus (n aciune, au fost orientate (ndirecia realiz%rii obiecti)elor prezentate, Disciplina pe care Fondul Monetar a impus. omembrilor s%i (n relaiile lor monetare s.a prezentat sub forma unui cod de bun% conduit% care a a)ut drept scop e)itarea crizelor !i conflictelor dintre ei, 0otri)it 2tatutului FMI,statele membre trebuie s% respecte un anumit num%r de condiii care au fost, (n general,minuios detaliate, Fondului Monetar Internaional are stabilit un anumit statut :uridic, conform c%ruiaacesta are o deplin% personalitate :uridic%, un sistem de organe de conducere, un buget propriu !i un mecanism procedural de decizie !i de interpretare a propriului statut,

Droit international economic, A.e editions, >ibrairie gEnErale de droit et de :urisprudence, 0aris, 199?, p,A1?

De la (nfiinarea sa, scopurile urm%rite de FMI au r%mas nesc/imbate, dar operaiunilesale, care includ supra)eg/erea !i asistena financiar% !i te/nic%, au e)oluat pentru ar%spunde cerinelor economiei mondiale (n sc/imbare, 0reocup%rile FMI sunt legate at$t de asigurarea ec/ilibrului )alutar al %rilor membre,c$t !i de administrarea 2istemului Monetar Internaional, 0ornind de la obiecti)ele Fondului Monetar Internaional, care )izeaz% susinerea e;pansiunii !i a cre!teriiec/ilibrate a comerului internaional !i promo)area dez)olt%rii economice a %rilor lumii,fiecare ar% membr% este c/emat% s% implementeze politici economice !i financiare cares% asigure cre!terea economic% (n condiii de stabilitate a preurilor !i s% elimine factoriicare perturb% ec/ilibrul financiar !i )alutar, 6n atingerea acestor obiecti)e, FMI(ndepline!te trei funcii principale7 supra)eg/ere, asisten% te/nic% !i creditare, Supravegherea politicilor cursurilor de schimb practicate de %rile membre !iadoptarea unor principii specifice (n )ederea orient%rii %rilor membre spre astfel de politici a constituit scopul iniial al Fondului, care se manifest% !i (n prezent, F%rilemembre sunt obligate s% colaboreze cu Fondul !i cu ceilali membri pe probleme denatur% financiar.)alutar% !i de politic% macroeconomic%, Acordarea de asisten tehnic de c%tre FMI se realizeaz% (n domenii di)erse, cumsunt politicile fiscale !i monetare, balana de pl%i e;terne, sistemul bancar, 6n ultima perioad% se constat% o di)ersificare din ce (n ce mai mult a asistenei t/enice, concretizat%(n7 trimiterea gratuit% de speciali!ti (n domeniile de e;pertiz% ale FMI, asigurarea deconsultan% (n domeniul politicilor economice !i financiare, spri:in (n elaborarea !iimplementarea politicilor )alutare !i fiscale, susinerea cre%rii unor instituii financiare&(nfiin%rii de b%nci centrale !i a trezoreriilor', spri:in (n re)izuirea !i c/iar elaborarealegislaiei (n domenii specifice, asisten% gratuit% (n domeniul colect%rii !i prelucr%riiatelor statistice !i perfecionarea funcionarilor publici, 1sistena te/nic% reprezint%apro;imati) a cincea parte din bugetul operaional al FMI, iar finanarea acesteia se faceat$t din resurse interne, c$t !i e;terne &donaii primite', Acordarea de asisten financiar &creditarea' %rilor care se confrunt% cu dificult%i(n ec/ilibrarea balanei de pl%i const% (n acordarea unei %ri a dreptului de a cump%ra cumoneda naional% o moned% a altei %ri membre, cu obligaia acesteia de a.!i r%scump%ramoneda naional% la un anumit inter)al de timp, >a acordarea unui credit de

acest tip dec%tre FMI unei %ri membre sunt solicitate de la aceasta garanii speciale, care constau (nobligaia gu)ernului %rii beneficiare a (mprumutului de a asigura realizarea anumitor indicatori de stabilitate macroeconomic%, definii (n cadrul strategiei proprii de relansareaa economiei sau stabilii (n cooperare cu reprezentanii Fondului, 1ce!ti indicatori macroeconomici )izeaz% politica monetar%, cea bugetar%, cea fiscal% !i politicile structurale macroeconomice, De asemenea, ara beneficiar% a creditului trebuie s%(ndeplineasc% o serie de condiii, cum sunt7 s% fac% do)ada c% )aluta solicita% (i esteneap%rat necesar% pentru pl%i compatibile cu principiile FMI, s% nu fi fost anterior declarat% ca neadmis% la resursele Fondului, din di)erse moti)e, s% fac% do)ada c% (!i poate r%scump%ra propria moned% la scadena (mprumutului, ele mai importante crediteacordate de FMI sunt orientate spre %rile cu un 0N"Glocuitor sc%zut, 1.3 Principiile care au stat la aza crearii F.M.I onform pre)ederilor 1rticolului I al 2tatutului F,M,I, si scopurile urmarite, putem spune ca principiile care au stat la baza crearii lui au fost7 ooperarea monetara internationala9 resterea ec/ilibrata a comertului international9 Dez)oltarea economica a tuturor membrilor9 2tabilitatea cursului de sc/imb9 Multilateralizarea platilor internationale9 on)ertibilitatea monetara9 >ic/iditatea9 3c/ilibrarea balantei de plati,

2. !olul Fondului Monetar International


Fondul este o instituitie din cadrul Natiunilor Unite care a aparut cu scopul de a o a:uta sa dez)olte o economie sanatoasa pentru tarile lumii, 3ste institutia centrala a sistemului monetar international B care face posibil sc/imbul international, 2copul sau este acela de a pre)eni crizele, incura:and tarile sa adopte masuri politice sanatoase,

In ultimii ani, rolul sau a crescut foarte si a de)enit foarte important intr.o serie de probleme economice si financiare precum cele legate de criza economica din 1sia, 1merica >atina si 3uropa, F,M,I participa si la dez)oltarea cresterii economice si reducerea saraciei in tarile celor mai saraci membri ai sai prin acordarea de a:utor financiar pentru a stabiliza economia, implementand reforme structurale ceea ce au dus la diminuarea datoriei e;terneA, Hesponsabilitatile F,M,I, sunt si astazi cele stabilite in 1944 la "retton #oods, si sunt pre)azute in 1rticolul 1 (Statele care au aderat la F.M.I. in perioada 1 !"#1 $1 s# au anga%at sa mentina paritatea monedelelor lor la o rata care ar putea fi modificata& insa numai pentru a corecta un de'echilibru financiar al balantei de plati si numai cu acordul F.M.I. Acest sistem al ratei de schimb a ramas in vigoare pana la 1 $1& data la care S.(.A. au suspendat convertibilitatea in aur a dolarului si a re'ervelor in dolari detinute de alte guverne. )in acel moment& statele membre au fost libere sa aleaga regimul de schimb. *a ora actuala& anumite tari lasa sa pluteasca liber moneda lor& altele au adoptat pentru definirea acesteia intr#o alta devi'a sau mai multe iar alte state inca mai utili'ea'a moneda altei tari sau participa la o uniune monetara+,4, a, promo)area cooperarii internationale printr.o institutie permanenta furnizand un mecanism pentru consultare si colaborare cu pri)ire la problemele monetare internationale9 b, facilitarea e;tinderii si a cresterii ec/ilibrate a comertului international, precum si promo)area si mentinerea unor inalte ni)eluri de incadrare in munca si de )enituri reale9 c, promo)area stabilitatii cursurilor de sc/imb, de a mentine aran:amente de sc/imb si a e)ita deprecieri de sc/imb competiti)e9 d, acordarea de asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plati in ceea ce pri)este tranzactiile curente intre statele membre si eliminarea restrictiilor in sc/imbul cu starinatatea, care ar impiedica cresterea comertului international9 e, sa ofere incredere statelor membre punand, pe o perioda limitata, resursele sale la dispozitia lor prin intermediul unor garantii adec)ate aduse de state, dandu.le

0etre "rezeanu, Ilie 2imon, >aura 3ll5 No)ac,. Institutii financiare internationale, 3ditura 3conomica, "ucuresti, 2??+,pag 4?, 4 1rticolul 1 al 2tatutului Fondului Monetar International,

astfel posibilitatea de a.si corecta deficitul balantei de plati fara sa recurga la masuri care sa deza)anta:eze bunastarea nationala sau internationala9 f, sa scurteze durata si sa reduca amploarea dezec/ilibrelor balantei de plati a statelor membre,

3. Structura FMI
Fondul Monetar Internaional este o organizaie /ibrid, reunind caracteristici ale unei organizaii internaionale intergu)ernamentale dar !i ale unei societ%i anonime pe aciuni, de drept american, Fondul este situat pe teritoriul 2U1, (n #as/ington D, , <1cionarii= s%i sunt %rile participante la onferina de la "retton #oods !i cele care au semnat 1cordul de (nfiinare p$n% la data de 2* decembrie 194+, plus %rile care au aderat (ntre timp la acest acord !i la organizaie, Iu)ernele statelor membre au decis a!adar (nfiinarea sa, pentru a rezol)a (ntr.un cadru multilateral probleme financiare importante, ceea ce (l face s% fie, (n egal% m%sur%, o organizaie internaional%, afiliat% de altfel sistemului specializat al ageniilor ONU, 2pre deosebire de alte organizaii, statele membre sunt reprezentate (n structurile sale de conducere potri)it unui principiu de proporionalitate cu puterea economiei naionale, F%rile membre ale FMI au urm%toarele drepturi7

dreptul la )ot !i la participare (n adoptarea deciziilor dreptul de a efectua tranzacii !i operaii cu FMI dreptul de a cump%ra )alut% con)ertibil% sau Drepturi 2peciale de Cragere &D2C' din resursele Fondului, (n sc/imbul monedei naionale, pe termen scurt sau mediu, (n caz de ne)oie pentru ec/ilibrarea balanei de pl%i9

dreptul de a primi alocaii de D2C dreptul de a de)eni membu al "%ncii Internaionale pentru Heconstrucie !i Dez)oltare,

2tructura de conducere a FMI cuprinde organisme care oglindesc similitudinile cu o societate pe aciuni7 e;ist% un onsiliu al gu)ernatorilor, un onsiliu e;ecuti), un director e;ecuti) !i dou% comitete ale onsiliului gu)ernatorilor, "onsiliul guvernatorilor reune!te reprezentanii fiec%rei %ri membre, mai e;act gu)ernatorii cu drept de )ot !i c$te un membru supleant pentru fiecare gu)ernator, cu

drept de )ot doar (n cazul absenei gu)ernatorului,

onsiliul gu)ernatorilor este organul

suprem de conducere al FMI !i se reune!te (n !edine plenare, cel puin o dat% pe an, Heuniunea sa plenar% reprezint% de fapt 1dunarea Ieneral% a FMI, care are loc de obicei (n luna octombrie sau noiembrie a fiec%rui an, 6ntre prerogati)ele onsiliului se num%r% primirea de noi membri, retragerea calit%ii de membru, sc/imbarea 2tatutului, cooperarea cu alte organizaii internaionale, tranform%ri ale cotelor de participare ale %rilor membre, Urm%torul organ, (n ordine ierar/ic% descresc%toare, este "onsiliul e#ecutiv & onsiliul de administraie', alc%tuit din 24 de administratori &directori e;ecuti)i', Iermania !i Marea "ritanie', Federaia Hus%, inci dintre ei sunt reprezentani direci ai unor state membre ale FMI &2U1, Kaponia, Frana, /ina !i 1rabia 2audit% au obinut !i ele, ulterior membrilor citai anterior dreptul de a a)ea propriul reprezentant,14 Hestul de 1@ administratori reprezint% %ri grupate (n <circumscripii=, care (!i aleg un singur reprezentant, Deciziile onsiliului e;ecuti) se iau cu ma:oritate calificat%, fiecare director e;ecuti) dispun$nd de un num%r de )oturi egal cu suma )oturilor de care dispune fiecare ar% membr% a grupului care l.a ales, onsiliul este r%spunz%tor de administrarea acti)it%ilor curente ale FMI, 3l asigur% coordonarea operaiunilor !i respectarea principiilor (n relaiile financiare, )alutare !i de creditare internaional%, onsiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentanii statelor !i e;perii FMI !i, prin aceasta, acordarea de credite, Urm%toarea poziie de autoritate (n cadrul Fondului este reprezentat% de funcia directorului general, Directorul general este ales de num%r% prezidarea (nt$lnirilor onsiliul de administraie, 3l nu poate fi ales dintre gu)ernatori sau dintre directorii e;ecuti)i, 0rintre atribuiile sale se onsiliului de admnistraie, e;primarea )otului (n caz de onsiliului gu)ernatorilor, Directorul FMI reprezint% balota:, participarea la reuniunile Fondului, sub supra)eg/erea

organizaia (n mod curent, (n relaiile cu teri !i asigur% gestionarea permanent% a onsiliului e;ecuti), Decizia statelor, de)enit% cutum%, a stabilit c% directorul e;ecuti) al FMI )a fi (ntotdeauna un european, iar pre!edintele "%ncii Mondiale )a fi (ntotdeauna un american,

onsiliul gu)ernatorilor !i Dez)olt%rii, Misiunea de supraveg$ere

onsiliul de administraie beneficiaz%, (n acti)itatea omitetul Interimar !i omitetul

lor, de spri:inul a dou% organe suplimentare7

2tatutul re)izuit al FMI indica o supra)eg/ere ferma a politicienilor de sc/imb monetra in tarile membre si adoptarea principiilor specifice dupa care sa se orienteze statele in acest sens, 2upra)eg/erea incura:eaza adoptarea de politici economice compatibile cu obligatiile statutare ale membrilor, din care sa rezulte o crestere neinflationista durabila, 0entru indeplinirea misiunii de supra)eg/ere FMI recurge la7 "onsultari reprezentand e;aminarea sistematica a e)olutiei si a politicii economice apartinand tarii in cauza, precum si efectele acesteia asupra cursurilor de sc/imb si balantei de plati, 2upra)eg/erea )izeaza problemele de ordin regional, social, industrial care tin atat de mediu cat si de piata muncii in raport in care aceste probleme au un impact asupra politicienilor si rezultatelor macroeconomice, %nalize asupra perspecti)elor economiei mondiale, care constituie modelul pe baza careia onsiliul de 1dministratie poate e;ammina si poate urmari e)olutia economiei in ansamblu, %sistenta te$nica 1sistenta te/nica este prezentata sub urmatoarele forme7 3;ecutia si definirea politicilor bugetare si monetare9 Organizarea institutiilor aferente7 banca centrala si Ministrul Finantelor9 3laborarea si colectarea datelor statistice9 0regatirea functionarilor9 Lerificarea ta;elor legislati)e si acordarea spri:inului necesar in formularea lor, "omitetul Interimar a fost (nfiinat (n 19*4 !i are un rol consultati), 3l este alc%tuit din 24 de membri, mini!tri de finane sau gu)ernatori ai b%ncilor centrale ale statelor membre, desemnai de o manier% similar% cu membrii onsiliului de

1?

administraie,

ea mai important% menire a sa este formularea de opinii !i rapoarte

referitoare la problemele gestion%rii !i transform%rii sistemului monetar internaional, inclusi) (n ceea ce pri)e!te posibilele sc/imb%ri de profunzime (n cadrul FMI sau (n modalit%ile sale de interaciune cu mediul e;tern, omitetul Interimar se reune!te de dou% ori pe an, (n aprilie sau mai, respecti) odat% cu 1dunarea general%, 2copul s%u const% (n a)ansarea unor propuneri referitoare la orient%rile generale ale FMI (n perioada urm%toare, (n conte;tul analizei sistemului financiar internaional !i a e)oluiilor mediului internaional (n general, Dimensiunea sa redus%, comparati) cu membrii rolul FMI, 2tructura operaional% a Fondului cuprinde, (n afara acestor organe de conducere !i consiliere la ni)elul conducerii, departamente geografice, departamente funcionale !i ser)icii speciale, departamente care au atribuii (n domeniul informaiilor !i leg%turilor !i ser)iciile de susinere, Departamentele geografice sunt organizate (n prezent pe urm%toarele regiuni7 3uropa I, 3uropa II, 1sia !i 0acific, 1frica, Orientul Mi:ociu !i 3misfera Occidental%, Negocierea acordurilor pri)ind utilizarea resurselor financiare ale FMI de c%tre statele membre !i monitorizarea (ndeplinirii anga:amentelor re)ine (n sarcina departamentului de care aparine fiecare stat care solicit% asisten%, Cot din aceste departamente pro)in !i repezentanii rezideni ai FMI, care sunt funcionari deta!ai (n unele din %rile membre pentru a facilita comunicarea dintre FMI !i gu)erne !i pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare !i presiune (n )ederea respect%rii anga:amentelor asumate de ara respecti)% (n raport cu Fondul, &epartamentul monetar are in )edere problemele bancilor centrale si regimurilor de sc/imb, de concepere si imbunatatirea instrumentelor de politica monetara9 &epartamentul de finante pu lice are scopul de a spri:ini reformele fiscale, problemele legate de celtuieli publice si sistemele de protectie sociala9 &epartamentul de statistici sustine tarile membre pentru eleborarea datelor statistici, acestea fiind indispensabile masurilor impuse9 onsiliului gu)ernatorilor (l consacr% ca un forum mult mai propice discuiilor despre starea !i perspecti)ele sistemului financiar internaional !i

11

Institutul F.M.I pentru finante internationale ofera intermediarilor cursuri de pregatire, ateliere de seminarii pe di)erse probleme macroeconomice9 &epartamentul 'uridic acorda consultanta in elaborarea noilor te;te de lege in conformitate cu cerintele economiei de piata9 &epartamentul 'uridic acorda consultanta in elaborarea noilor te;te de lege in conformitate cu cerintele economiei de piata9 &epartamentul pentru ela orarea si e#aminarea politicilor economice ofera asistenta in domeniu, si in probleme de administrare a datoriei publice, de definire si aplicare a reformelor depolitica comerciala9 (iroul de servicii informatizate acorda indicatii asupra te/nicilor specifice+,

). %utonomia si o ligatiile FMI


Fondul are deplina autonomie pe plan financiar, 2ursele FMI nu pro)in din cotizatiile statelor membre &ca in cazul "ancii Mondiale', ci din )arsaminte in conte;tual cotelor subscrise de statele member ale Fondului, din comisioane, ta;e si alte )enituri, omisioanele sunt cele calculate asupra sumei obtinute de FMI in moneda unor tari membre peste cota.parte cu care acestea participa la Fond in moneda nationala, Obligatiile cu titlu general pe care trebuie sa le indeplineasca tarile care adera la FMI, sunt7 2c/imbarea orientarii politicii economice si financiare astfel incat sa incura:eze o crestere economica ordonata intr.o stabilitate a preturilor9 3)itarea folosirii ta;elor de sc/imb sau a 2istemului Monetar International cu scopul de a impiedica adaptarea efecti)a a balantei de plati sau de a.si garanta a)anta:e competiti)e nedrepte fata de alte state membre9 Urmarirea politicilor de sc/imb compatibile cu anga:amente pre)azute9 0romo)area stabilitatii fa)orizand conditiile de baza economice si financiare ordonate si un sistem monetar care sa nu fie o sursa de perturbatii@,

0etre "rezeanu, Ilie 2imon, >aura 3ll5 No)ac . Institutii financiare internationale, 3ditura 3conomica, "ucuresti, 2??+, pag 19.2?, @ 0etre "rezeanu, M, 1lina Dima, >aura 3ll5 No)ac. 2isteme Financiare, 3ditura a)allioti, "ucuresti, pag *,

12

*. !esursele FMI
FMI folose!te, pentru e)idena operaiunilor !i resurselor sale, o unitate de cont proprie, denumit% Drept 2pecial de Cragere &D2C', 1ceast% <moned% proprie= scriptic% a FMI a (nceput s% fie emis% (n 19*?, fiind iniial ec/i)alentul unui dolar american, 6n timp, )aloarea D2C a a:uns s% se calculeze (n funcie de un co! )alutar alc%tuit din monedele celor cinci state membre, 2tatele membre trebuie s% (!i raporteze cotele. p%ri la un ni)el constant al D2C, atribuit lor, pe baza unei rate de sc/imb a monedei naionale determinat% de F,M,I, u alte cu)inte, statele membre contribuie cu o anumit% sum% (n moneda lor naional% la acti)ele Fondului, sau cu de)ize !i aur, dar aceast% contribuie se calculeaz%, (n interiorul F,M,I, (n ec/il)alentul ei (n D2C, Hesursele de creditare ale F,M,I sunt (mp%rite, dup% cum rezult% !i din prezentarea funciilor organizaiei, (n resurse proprii !i resurse atrase din e;terior, Marimea cotei de participare la resursele Fondului a fost stabilita initial, in dolari americani, in functie de dimensiunea economica a tarii respecti)e in cadrul economiei mondiale, luandu.se in considerare o serie de indicatori economici importanti, si anume7 . 2M din )enitul national brut9 . +M din rezer)ele de aur si de dolari 2U19 . 1?M din media importului9 . 1?M din )ariatia ma;ima a e;portului9 . suma elementelor de mai sus, ma:orata cu ponderea e;portului mediu in )enitul national, 6n prima categorie intr% cotele+pri ale statelor membre iar a doua categorie cuprinde ,mprumuturile contractate de FMI pentru completarea !i di)ersificarea resurselor de creditare !i alte anga:amente ale FMI fa% de %rile membre, "otele+pri su scrise de statele membre pot fi re)izuite, at$t (n sensul cre!terii lor, c$t !i (n sensul sc%derii, 0$n% la acest moment, fiecare modificare a adus o cre!tere a cotelor.p%ri, fapt ce a fost primit (n general fa)orabil de %rile care recurg la a:utorul

1A

financiar al FMI, (ntruc$t cre!terea cotelor.p%ri semnific% !i cre!terea cuantumului (mprumuturilor pe care o ar% le poate primi de la FMI, He)izuirea cotelor.p%ri se face o dat% la fiecare cinci ani, Fondul dorind ca resursele sale s% reprezinte un procent apro;imati) constant din )alorea sc/imburilor comerciale globale, 2emnificati) r%m$ne faptul c% re)izuirile cotelor.p%ri au decurs de fiecare dat%, p$n% (n prezent, de o manier% care s% nu aduc% primele cinci economii ale lumii la o pondere total% a )oturilor lor sub 4?M*, *.1 &repturile speciale de tragere Drepturile speciale de tragere &D2C sau, internaional, NDH' sunt moneda )irtual% a Fondului Monetar Internaional, conceput ca (nlocuitor al standardului aurului, Cranzaciile (n interiorul Fondului Monetar Internaional sunt calculate (n D2C, O serie de )alute naionale sunt fi;ate la un anumit raport (n relaie cu D2C, Laloarea sa se calculeaz% (n funcie de dolarul american &44M', euro &A4M', 5enul :aponez &11M' !i lira sterlin% britanic% &11M', conform cotaiilor de la bursa londonez%, Drepturile speciale de tragere au fost create (n anul 19@9 din dorina de a g%si un instrument monetar mai stabil destinat s% acopere o parte din ne)oile globale de lic/idit%ti internaionale, Desi initial a fost definit printr.un continut (n aur, ec/i)alent cu cel al dolarului, respecti) ?,JJJ@*1 gr, f%r% a fi con)ertibil (n aur, (n prezent se utilizeaz% metoda co!ului compus din cele 4 monede lider utilizabile &O, P, Q, Ren', menit% sa.i confere o anumit% stabilitate, 0rin crearea D2C s.a urmarit remedierea uneia din deficienele sistemului de la "retton #oods, care nu a reusit s% realizeze ec/ilibrul dintre ne)oi si lic/idit%i, 0rin emisiunea lor, cel puin o parte din formarea lic/idit%ii internaionale de)ine independent% de orice ingr%dire material% artificial%, ca si de orice influient% national%, cum este cea a form%rii de rezer)e in monede naionale, al caror ni)el depinde de m%rimea necorelat% a deficitului balanelor de pl%i ale %rilor emitente, D2C este o moned% emis% de FMI !i se utilizeaz% ca7 . etalon monetar9
*

Uzlau armen . Organizatii economice internationale, 3ditura 3conomica, "ucuresti, pag @2.@+,

14

. instrument de rezer)%9 . mi:loc de plat% pentru anumite operaiuni (ntre FMI si membrii s%i9 . mi:loc de procurare de monede naionale con)ertibile, 6ndeplinirea unora din aceste funcii este condiionat% de )olumul aloc%rilor de D2C, decizia de emisiune baz$ndu.se pe ne)oile de cre!tere a lic/idit%ii internaionale pe termen lung, O ar% care prime!te D2C le poate utiliza pentru7 . m%rirea, corespunz%tor cotei alocate, a rezer)ei ei monetare oficiale9 . procurarea direct% sau indirect% &prin intermediul FMI si la indicaiile acestuia' a unei monede con)ertibile emise de o alt% ar% membr% la fond9 . plata de dobanzi si comisioane9 . emiterea de )alori mobiliare pe termen lung si garantarea unor obligaii financiare, 3;primarea unei unit%i D2C se face (n dolari 2U1 pornind de la dou% elemente7 . contribuia fiec%rei monede la co!9 . cursul curent al monedelor respecti)e fa% de O 2U1, el mai frec)ent D2C sunt folosite in urmatoarele operaiuni7 a' obinerea de )alute prin tranzacii bazate pe acord direct (ntre membri &c/iar !i atunci c$nd nu este necesar% finanarea balanei de pl%i', b' (nc/eierea de acorduri SsTap= B prin care un membru poate transfera altuia D2C (n sc/imbul altei acti)e de rezer)%, cu e;ceptia aurului, cu obligaia de a restitui )alut% la o data )iitoare si la un curs stabilit de comun acord, c' efectuarea de operaiuni SforTard= B prin care o ar% membr% FMI poate )inde sau cumpara D2C cu obligaia pl%ii la o dat% )iitoare (n sc/imbul oric%ror acti)e monetare, cu e;cepia aurului, la un curs la termen pre)izionat (n momentul (nc/eierii tranzaciei, 3;tinderea (n )iitor a operaiunilor cu D2C pornete de la necesitatea creterii rolului lor n cadrul sistemului monetar internaional i a nlocuirii treptate a monedelor naionale din funciile lor internaionale, O asemenea perspecti)% este posibil% dac% a)em (n )edere a)anta:ele care le ofer% calitatea sa de instrument monetar si anume7 . grad de stabilitate mult mai ridicat dec$t cel al monedelor naionale9 . emisiunea lui nu conduce la apariia deficitelor de balan% de pl%i si nici la propagarea fenomenelor monetare negati)e de pe pieele naionale pe plan internaional9

1+

. o dozare con!tient% a emisiunilor de D2C (n funcie de ne)oile efecti)e de lic/iditate si un control strict din partea FMI9 . nu are ca efect imobiliz%ri de acti)e monetare comparati) cu alte tipuri de rezer)e &aur, monede naionale', D2C distribuindu.se gratuit, 0aralel cu acele a)anta:e e;ist%, (n prezent, anumite limite (n sporirea rolului lor (n cadrul sistemului, determinate de faptul c% D2C nu indepline!te toate funciile monetare si nu circul% dec$t (ntre autorit%ile monetare, >a acestea se adaug% criteriul actual de repartizare a aloc%rilor de D2C (n functe de cotele de participare si c% poate fi supus unor presiuni inflaioniste sau deflaioniste daca deciziile de emisiune ale FMI se bazeaz% pe unele e)alu%ri eronate, 6n concluzie, indiferent dac% (n )iitor se )or utiliza monedele naionale sau daca D2C )a prelua funciile monetare pe plan internaional, funcionarea normal% a sistemului )a depinde, n ultima instant%, de calitatea economiilor naionale, respecti) a productiei de bunuri !i a circulaiei monetare din fiecare ar%,

-. !elatiile !omaniei cu FMI


Homania a de)enit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar International prin )arsarea cotei sale de participare, la 1+ decembrie 19*2, Homania de)enind in acel moment al 12+.lea stat membru al FMI, ota.parte de participare a Homaniei la Fond a fost de 1,?A?,2 milioane D2C, care a reprezentat ?,4JM din total, Larsarea acestei cote i.a conferit tarii noastre un numar de 1?,++2 )oturi, reprezentand ?,49M din total, Homania dispune in prezent de disponibilitati la FMI care pot fi trase in urma unor acorduri stand.b5, tragerile fiind posibile in limitele implementarii programelor de reforma con)enite cu Fondul, Homania contribuie la luarea deciziilor in cadrul indeplineste functia de gu)ernator supleant, onsiliului Iu)ernatorilor al FMI prin gu)ernatorul "NH, Mugur Isarescu si ministrul finantelor, Laru:an Losganian, care

1@

Dupa aderarea sa la Fond, Homania a participat acti), in perioada 19*2.19*4, la lucrarile omitetului celor 2? pentru reforma sistemului monetar, iar in perioada 19*4. 19*@ la lucrarile omitetului interimar pentru modificarea statutului FMI, Incepand cu anul 19*2, tara noastra a inc/eiat pana in prezent cu Fondul Monetar International 1? acorduri stand.b5, ca suport financiar al programelor economice, olaborarea Homaniei cu FMI a a)ut un rol important in implementarea unor programe de reforma economica menite sa asigure liberalizarea economiei, reducerea inflatiei, scaderea soma:ului prin cresterea in)estitiilor, cresterea productiei, atragerea in)estitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a flu;urilor monetare, restructurarea intreprinderilor nerentabile etc, FMI a :ucat un rol acti) in procesul de tranzitie din Homania, conditionand acordarea de imprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale in economia romaneasca, FMI poate fi considerat responsabil de realizarea tranzitiei in Homania si in celelalte tari foste comuniste in masura in care acestea au implementat programele de reforma in legatura directa cu respectarea conditionarilor impuse de aceasta institutie si cu dezideratele proprii fiecarei tari pri)ind reforma economica, 0entru Homania, relatia cu FMI a fost uneori contro)ersata, atat ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promo)ate in tara noastra in di)ersele perioade ale tranzitiei, cat si a rigiditatii FMI in ceea ce pri)este unele pac/ete de programe propuse, inadec)ate structurii economiei romanesti,

"oncluzii
Importanta continuarii pactului cu Fondul Monetar International este frec)ent in)ocata pe fondul tulburarilor economice internationale, dar si pentru rolul sau de garant al sustinerii reformelor interne necesare, 0e parcursul anilor de asisten% acordat% %rilor (n curs de dez)oltare, FMI !i.a sc/imbat doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i.au fost adresate de c%tre gu)erne !i de c%tre obser)atori e;terior, dar mai ales ca urmare a e;perienei practice acumulate, Doctrina Fondului a trecut prin mai multe stadii7 programe de a:ustare economic% !i financiar%, programe orientate c%tre cre!terea economic%, programe de a:ustare structural% !i programe menite s% combat% s%r%cia

1*

(i liografie
1, Ion Ignat, 2piridon 0ralea, <3conomie mondial%=, 3d, 2edcom >ibris, Ia!i, 2??@9 2, Droit international economic, A.e editions, >ibrairie gEnErale de droit et de :urisprudence, 0aris, 199?9 A, 0etre "rezeanu, Ilie 2imon, >aura 3ll5 No)ac . Institutii financiare internationale, 3ditura 3conomica,
"ucuresti, 2??+9

4, 0etre "rezeanu, Ilie 2imon, >aura 3ll5 No)ac,. Institutii financiare internationale, 3ditura 3conomica,
"ucuresti, 2??+9

+, TTT,fmi,ro @, TTT,Tordpress,com

1J

"omitetul monetar si financiar international 1ne;a 1 B Organigrama FMI "omitetul e#ecutiv "onsiliul de %dministratie

"omitetul "omun de dezvoltare F.M.I+ (anca Mondiala

(iroul independent de evaluare

&irectorul e#ecutiv (iroul de investitii (iroul de uget si planificare (iroul de audit intern si inspectie Suport te$nic Secretariat

&epartment zonal

&epartamente de servicii functionale si speciale &epartamentul de finante &epartamentul de afaceri fiscal &epartamentul 'uridic &epartamentul de piete monetare si capital &epartamentul de strategii0 tactici si control. &epartamentul de cercetare &epartamentul statistic

Informatii si legaturi &epartamentul de relatii e#terne Fonduri /12

&epartamentul %frican &epartamentul %sia si Pacific (iroul !egional pentru %sia si Pacific &epartamentul .uropean (irouri in .uropa

&epartamentul de resurse umane &epartamentul de servicii generale si te$noogice

Institutul pentru dezvoltarea capacitatii Institutul vienez

&epartamentul %sia "entrala si de .st &epartamentul .misferei 3estice

Institutul de formare Signapore

"entre de economie si finante din /rientul Mi'lociu

2ursa7 /ttp7GGTTT,imf,orgGe;ternalGnpGobpGorgc/t,/tm 19