Coreea de Sud

Ene Adriana
Robitu Alexandra
Dragomir Catalin
Gheorghe Andrei
Grupa 1743, Anul 3, Facultatea de Marketing

1. Scurt istoric

Planul de dezvoltare al Coreei de Sud este remarcabil, ncepnd din 1960, trecnd de
la agricultur la dezvoltarea industriei chimice, prelucrarea ieiului, producerea oelului,
ajungnd la produse de nalt tehnologie pentu export, cum ar fi: electrocasnice, telefoane,
calculatoare, etc.
n 1960 Coreea investete n nvmnt, urmd s creeze noi fore de munc
specializate. n felul acesta a contribuit la crearea i sprijinirea interprinderilor mari i anumite
sectoare nedezvoltate pana atunci, care vor contribui la creterea economic.
n anul 1966 guvernul Coreean introduce Legea Stimulrii Capitalului Strin prin care
ncearc s atrag investitorii: fie scutirea taxelor, fie reducerea lor 50% timp de 3 5 ani.
n 1970 guvenul Sud Coreean investere n construcii de vapoare, prelucrarea oelului
motiv pentru care se va construi combinatul de prelucrarea fierului i a oelului n Pohang.

n perioada regimului Park ChungHee, Coreea ajunge la o cretere economic rapid,

ajungnd pe cap de locuitor de 17 ori peste nivelul Coreei de Nord , ceea ce este o performanta
incredibila.
Hyundai este unul dintre chaebol-urile n top din Coreea, reuind s se menin i n
ziua de azi. Acesta este cel mai mare producator de vapoare din lume. Marile companii sunt
conduse de chaebol-ul, care nseamn n limaba coreean un grup mare cu muli bani, ele
sunt structura de rezisten a economiei sud coreene.
Din aceeai familie face parte i compania Samsung i LG Electronics,cele 2
companii care se impun puternic pe piata mondiala din domeniul tehnologic. Fondatorul
companiei Samsung, Byung-Chull Lee a nceput n anul 1938 de la producerea mncrii din
pete, mai trziu produse cosmetice i textile, iar n ani 70 se bazeaz pe producia de
electrocasnice i tehnologie, astfel reuete s se impun puternic n faa multor companii,.
n ani 1980 Coreea de Sud are parte de o cretere economic exploziv, atragnd
investitorii strini i ncurajnd exportul. Coreea devine unul dintre Dragoni Asiatici
.Coreea se remarca deasemenea si prin faptul ca devine un copiator excelent, care la un pre
mai mic reproducea orice. Un exemplu concret ar fi mainile Hyundai Pony, care aveau
reproduse motorul de Toyota, caroserie italian (de la Fiat), saiu englezesc.

2. Indicatori fizico-geografici

Suprafata tarii : 100.210 km2

Relief : Coreea de Sud ocup o zon, predominant muntoas, cu o lime n jur de de 320
km. Peninsula este nconjurat de Marea Galben, la vest, i de Marea Japoniei la est. Coasta
de vest i cea de sud sunt neregulate i sunt mprejmuite de peste 3.000 de insule, majoritatea
mici i nelocuite. Cea mai mare este Insul Cheju(Quelpart), situat la sud de Strmtoarea
Coreeana la o distan de 120 km. Doar 20% din suprafaa peninsulei este ocupat de cmpii
potrivite pentru aezri omeneti i agricultur dar majoritatea populaiei este concentrat de-a
lungul rmurilor i vilor din partea de vest. n est munii formeaz un ir ngust cu puine
zone locuite, pe cnd n vest se gsesc cele mai bogate terenuri cultivate.Mun ii Taebaek
formeaz coloana vertebral" a peninsulei Coreea, ntinzndu-se de la Wonsan n Coreea de
Nord pn aproape de Pusan n Coreea de Sud pe coasta sud-estic. n sud se afl irul de
muni Sobaek, care se extinde de la nord-est la sud-vest atingnd nlimea de 1.915 m-vf.
Chii. Cel mai nalt vrf din Coreea de Sud este Vf. Halla-san(1.950 m) pe Insula Cheju.
Climat : Clima este temperat cu precipitaii bogate n timpul verii i ierni care pot fi
foarte friguroase. n Seul, temperatura medie a lunii ianuarie variaz ntre -7 C i 1 C, iar
temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 22 C i 29 C. n partea de sud, temperaturile
sunt mai ridicate iarna i mult mai sczute n depresiunile intramontane. Cantitatea de
precipitaii este concentrat ntre lunile de var, din iunie pan n septembrie. Coast de sud
este locul unde se produc taifunurile trzii, cu vnturi puternice i precipita ii abundente.
Precipitaiile medii anuale sunt cuprinse ntre 1 370 mm/m2 an n Seul (n nord) i 1 470
mm/m2 an n Busan (n sud).
Structura administrativa : Coreea de Sud este altcatuita din 8 provincii, 6 orase
metropolitane si un oras cu statut special,Seul.Cel mai mare oras este Seul,cu o populatie
totala de 10,5 milioane de locuitori,dar daca luam in calcul si zona metropolitana,populatia
totala este de 25 milioane de locuitori.
Resurse naturale si energetice : Coreea de Sud dispune de o varietate mare de resurse
minerale: crbuni, fier, argint, aur, cupru,plumb, wolfram i grafit.Dar diviziunea politica a
Coreei de Sud a lasat drept de folosire asupra metalelor,carbunilor,hidroenergiei si
padurilor,tarii sale vecine Coreea de Nord.Pe de alta parte Coreea de Nord are cele mai fertile
soluri pentru agricultura si deasemenea si o mare forta de munca.

3. Indicatori demografici (2014-2015)

Marimea populatiei : 50.004.441 locuitori

Densitatea medie a populatiei : n Coreea de Sud, densitatea medie a populaiei este de
491 loc/km (locul 21 mondial).
Durata medie de viata: Durata medie a vieii n Coreea de Sud este acum de 68 de ani,
fa de 57 n anii `70. Ea are una dintre cele mai mari speran e de via la capitolul femei.
Riscul de mortalitate a sczut n ultimii 40 de ani cu 34% la femei i doar cu 19% n cazul
brbailor.
Raportul populatiei urban-rural : Din punct de vedere al raportului dintre locuitorii
mediului urban i cei ai mediului rural, peste 80% din populaia Coreei de Sud locuie te la
ora. Dupa cum am amintit mai sus Coreea de Sud este impartita de destule orase
metropolitane. De asemenea rata de urbanizare este de 0.6 %/an din 2010 pana in 2015.
Rata natalitii i a mortalitii : Rata natalitii n ceea ce privete Coreea de Sud este
de 8.42 nateri/1000 oameni.Pe cnd rata mortalitii este de 6,38 mor i/1000
oameni.Deasemenea Coreea de Sud se situeaz la sfritul clasamentului n ce prive te rata
mortalitii i natalitii,dup datele publicate de ctre Biroul de Statistic din Seul.
Sporul natural al populaiei : Coreea de Sud a trecut de la un regim demografic
tradiional la un regim demografic modern, caracterizat printr-o mortalitate sczut, o
fertilitate sczut i, deci, o cretere lent. Diferena dintre mortalitate i natalitate este de 2
oameni nscui/1000 de locuitori.
Migratia populatiei(imigranti/emigranti): Coreea de Sud se lupta cu un fenomen de
migratie in randul populatiei catre Federatia Rusa.Dar pe de alta parte a crescut si numarul de
imigrantii deoarece,tara este dornica sa atraga absolveti de universitati americane.
Structura populatiei pe grupe de varsta si pe sexe:
Intre 0-14 ani: 20,4% din totalul populatiei. Putem observa ca este o rata moderata de copii.

Intre 15-64 ani: 71,4% din totalul populatiei

Peste 65 ani: 8,2%. din totalul populatiei
Structura populatiei pe pe sexe este aproximativ aceeasi,cu o mica diferenta.In ceea ce
priveste barbatii,acestia au un procent de 50.3 % (24.445.731), pe cand femeile ocupa un
procent de 49.7 % (24.152.444).

4.

Indicatori economici
PIB : Coreea de Sud avea n 2011 un PIB de 1.556 miliarde de USD (31.753 USD/
locuitor).
Venit mediu net/locuitor : Venitul mediu pe cap de locuitor in anul 2015 a fost de 2760 $
pe luna,adica un total de 33110 anul.
Structura cheltuielilor consumatorilor : In Coreea de Sud, ca in orice tara exista 3 clase
sociale : clasa superioar, care cuprinde consumatorii produselor de lux, cea de mijloc
cuprinde consumatorii care-i cheltuiesc veniturile in mod chibzuit, dar care-i pot permite din
cnd n cnd produse de lux, iar consumatorii din clasa inferioar i pot satisface doar nevoile
de baz.
Gradul de ocupare al fortei de munca(rata somajului): In anul 2016, luna iulie, in
Coreea de Sud, rata somajului era de 3,6 % din totalul populatiei care era apta sa lucreze. In
timp ce forta de munca disponibila era de 24 milioane si era distribuita pe urmatoarele
sectoare de activitate : agricultur: 7.3%, industrie: 24.3% i servicii: 68.4%.
Indicatori monetari si financiari (rata dobanzii, cursul de schimb) : Moneda nationala
este won-ul. In comparatie cu Leul Romanesc 1 won=0,0036 Lei. De asemenea rata in 2016,
Comitetul Coreei de Sud in ceea ce priveste Politica Monetara ,au devis sa mentina rata
dobanzilor la un nivel scazut, 1.25 % din cauza Brexit-ului si a altor evenimente.
Principalele ramuri de activitate:

Electronice - Coreea de Sud este un lider global in productia de electronice. Samsung este un
lider global in vanzarea de smartphone-uri
Constructia de nave maritime - Hyundai Heavy Industries,Samsung Heavi si Daewoo
Shipbuilding, aceastea sunt top 3 companii din Coreea de Sud
Automobilistica - Coreea de Sud deasemenea este casa Hyundai Motor company, care a avut
si are in continuare cea mai rapida crestere din lume.
Petrochimie - Ocupa un loc important deoarece piata este in continua crestere in ceea ce
priveste industria petrochimia,un jucator care are nevoie crescuta este piata Chinei
Investitii straine atrase direct in tara respectiva: In prima jumatate a anului 2015,
Coreea a atras investitii straine directe, in jurul a 8.87 miliarde de dolari. Potrivit UNCTAD
2015, World Investment Report, reiese ca, Coreea de Sud se afla printre cele mai atractive
companii din Sudul si Estul Asiei pentru companiile transnationale.
Barieie tarifare si netarifare : Coreea este membr OMC i semnatar a Acordului
privind Barierele Tehnice n calea comerului din 1980, dar implementarea reglementarilor
acordului nu este complet, standardele sud-coreene blocnd adesea importurile, pentru c nu
sunt emise pe o baz nediscriminatorie.
Riscuri financiare : n anul 2015 Coreea de Sud a prezentat un deficit bugetar dar n 2016
s-a reglat i a trecut din nou pe surplus.Dar cheltuielile de uz casnic prezint un risc foarte
crescut n sistemul bancar.
Principalul avantaj competitiv al tarii: Coreea de Sud a artat deja c este dispus s
investeasc,s cheltuie sume mari din procentul PIB-ului n cercetare i dezvoltare,educaie.
Acetia cheltuie mai mult dect Germania sau Marea Britanie i chiar i SUA.Pe termen lung
este un avantaj extrem de valoros.
Indicatori Economici

5.

Infrastructura

Rutier : Totalul suprafetei drumurilor este de 103,029 km, cu drumuri pavate

80,642 km (incluzand 3,367 km de autostrad) si drumuri nepavate 22,387 km
(2008).
Feroviara : Coreea de Sud are n total 3,381 km de cale ferat.
Aerian : Exista in total 116 aeroporturi si 510 heliporturi.
Nval : n anul 2010, Coreea de Sud avea 1,608 km de canale, traversabile.
Financiar (instituiile bancare) : Infrastructura financiar da dovada de o dezvoltare
durabila, tinand piet perioadei de recesiune, fapt pentru care analitii de la Barclay`s consider
c aceast ar poate fi considerat o pia emergent avansat.

6.

Indicatori tehnologici

Gradul de activitate al tehnologiilor : Gradul de actualitate al tehnologiilor este profund

dezvoltat, fiind alcatuit din cea mai noua tehnologie existent pe piata.
Gradul de calificare a fortei de munca : Coreea de Sud este una dintre tarile care investeste
sume considerabile din PIB, in educatie, ducand astfel la un grad de calificare ridicat.
Gradul de dotare cu automobile i vechimea medie a acestora : Luand in considerare
achizitia automobilelor, dovedind un nationalism dezvoltat, sud-coreenii aleg sa cumpere
masini din propria tara.
Densitatea retelei de televiziune : Exista multe retele nationale de televiziune prin cablu, cea
mai mare fiind SBS.

Gradul de patrundere a retelei de internet si a telefoniei fixe si mobile : Exista 289

milioane de linii de telefonie fix (locul 15 la nivel global) i 47.944 milioane de numere de
telefonie mobil (locul 25 la nivel global). Totodat, internetul are un numr de 39,4 milioane
de useri (locul 11 la nivel global).
Gradul de nzestrare a populaiei cu bunuri de folosin ndelungat : Luand in
considerare ca in Coreea de Sud exista multi producatori de bunuri de folosinta indelungata,
se poate aprecia ca populatia este privilegiata din acest punct de vedere si ca are parte de
aceste produse.

Tipul i mrimea afacerilor : In Coreea de Sud, tipul afacerilor este diversificat, aici avand
bazele afaceri care s-au dezvoltat intr-un ritm alert si prosper la nivel mondial, amintind ca
domenii importante de activitate, industria electronica si cea producatoare de automobile.
Rolul afacerilor n societate : Afacerile fac parte din stilul de viata, al sud-coreenilor,
companii mari dezvoltate la nivel mondial fiind alcatuite dintr-o ierarhie manageriala formata
din rude.

7.

Indicatori socio-culturali

Limba nationala si dialectele utilizate : Limba nationala este coreeana. Ca o a doua limba in
scoli este de asemenea predata limba engleza.
Religia : Religia sud-coreenilor este in preponderenta budista.
Educatia ca nivel si structura : 97,9% din populaie tie s scrie i s citeasc .
Obiceiuri si traditii : Coreenii nu folosesc cuite, de asemenea nu exist maini importate
din Japonia, iar pe data de 14 februarie, de ziua ndrgostiilor, femeile sunt cele care ofer
cadouri brbailor.
Rolul familiei si al femeii in societate : Familia ocupa un rol foarte important in cultura sudcoreeana. Femeia este privita ca fiind casnica si de multe ori este discriminata in campul
muncii.
Importanta muncii in societate : Sud-coreenii sunt dedicati cand vine vorba de importanta
muncii, fapt ce a demonstrat si avantul companiilor de mare succes ce-si au bazele in Coreea
de Sud.
Modalitate de petrecere a timpului liber : Avand un concediu scurt, sud-coreenii isi petrec
majoritatea timpului liber in casa si in parcuri.
Numarul de ore lucrate pe saptamana : In medie, un sud-coreean, munceste 48 de
ore/saptamana.

8.

Coordonate ale mediului politic

Tipul de guvernare : Coreea de Sud este republic prezidenial, unde preedintele i

Consiliul de Stat au puterea executiv, iar Parlamentul Unicameral(299 membrii) are putere
legislativ.
Sistemul partidelor politice : Cele mai importante partide politice sunt: Minju-dang
(Partidul Democrat), Jaju Seonjin-dang (Partidul Liberal Progresist), Mirae Himang
Yeon-dae (Aliana Speranei Pentru Viitor), Hannara-dang (Partidul Marii Naiuni).
Naionalismul i situaia minoritilor : Grupul etnic este omogen, cu excepia celor
aproximativ 20.000 de chinezi, fapt pentru care nu se pot pune probleme de na ionalism
suprapromovat n raport cu grupuri minoritare.
Climatul politic : n prezent, climatul politic este unul linitit n Coreea de Sud, dupa
separarea de Coreea de Nord, mediul politic dezvoltndu-se n mod firesc i specific unei
republici prezideniale.

9.

Caracteristici ale mediului juridic

Legislaia referitoare la investiiile strine (facilitile acordate investitorilor strini) :

Din 1998, guvernul a adoptat Legea privind promovarea investiiilor strine, conform creia
toate sectoarele economiei naionale au fost liberalizate, restricii fiind doar n cazurile n care
sigurana naional, sntatea i ordinea public sau protecia mediului ar putea fi prejudiciate.
Respectarea drepturilor de proprietate industrial i intelectual : Ca membr a
organizaiei internaionale G-20 i a altor organizatii internaionale, condamn n mod absolut
criminalitatea din domeniul proprietatii industriale i intelectuale.
Nivelul corupiei : La nivel mondial, Coreea de Sud ocup locul 39, avnd un grad al
corupiei de 5,4.
Acorduri sau organizatii din care face parte :

Acordul de liber schimb cu UE

Acord de cooperare economic, tiinific i tehnic ntre Guvernul Romniei

i Guvernul Republicii Coreea (1990)

Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Coreea cu privire la

promovarea i protejarea reciproc a investiiilor (1990)

Organizaia Naiunilor Unite

Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO)

Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur

Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare (UNCTAD)

Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial (UNIDO) Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD)

10.

Organizaia Mondial a Comerului (OMC)

Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE)

Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD)

Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (EBERD)

Organizaia Aviaiei Civile Intemaionale (ICAO)

Asociaia Internaional pentru Dezvoltare (IAA)

Agenia Internaional pentru Energie (IEA)

Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (ITU).

Forumul de Cooperare Economic Asia-Pacific (APEC)

Caracteristici ale mediului comercial

Existenta retelelor de distributie : Mediul comercial n Coreea de Sud este unul agitat i
abundent. Exist multe reele de distribuie mai ales c au productori mari cum ar fi

Samsung. Vnzarea produselor are loc n diferite moduri : att n magazine mari ct i n pie e
aglomerate.
Organizarea comerului cu ridicata i a comerului cu amnuntul : Vnzarea cu
amnuntul este foarte dezvoltat, din pricin existenelor multitudinilor de piee i strzi cu
caracter comercial. Consumatorii de acolo sunt n a cheltui, deoarece au o mas mare din care
pot alege, diferite mrci dar i preuri diferite. Foarte muli consumatori din clas de mijloc
evit magazinele mari sau mall-urile i prefer pieele mai ieftine,dar exist i consumatori
din clas de vrf, care dau muli bani pe chilipiruri att online ct i offline. ncrederea
consumatorilor n consumarea produselor strine crete, acetia tiind c exist ri poate mai
dezvoltate care produc produse mai calitative.
Centre comerciale pe zone :
Busan (Pusan) Busanjin Market, Gukje Market, Gwangbok-dong & Nampo-dong,
Jagalchi Fish Market, Texas Street, Seomyeon
Daegu (Taegu) Jungang and Daeshin Underground Arcades, Seomun Market, Yakjeon
Herbal Medicine Market
Gyeongju (Kyongju) Gyeongju Folks Hand Craft Village
Incheon (Inchon) Ganghwa Market
Insula Jeju (Cheju) Jeju Folk Arts Complex
Seoul City Central City, Cheongdam-dong, COEX Mall, Dongdaemun Market, Gangnam
(Shopping), Garak-dong Agricultural Market, Gyeong-dong Oriental Medicine Market,
Hwanghak-dong Flea Market, Hyehwa Philippine Market, Insa-dong Shopping Area,
Itaewon-dong Shopping Area, Janganpyeong Antique Market, Namdaemun Market,
Noryangjin Fish Market, Times Square, Wholesale Plant and Flower Market, Yongsan
Electronics Market.
Deprinderi de cumprare locale : Sud-coreeni prefer magazinele mari, de unde i pot
cumpra o gam mai larg de produse, ntr-un timp mai scurt. De asemenea, cumprturile
online sunt specifice Coreei de Sud.

11.

Caracteristici ale mediului de marketing

Agentii de cercetare a pietei : Ageniile de publicitate i de cercetare a pieei sunt destul

de cutate i n Coreea de Sud, ele asigurnd succesul companiilor existente,precum i a celor

care intenioneaz s se lanseze.
Agentii de publicitate : Acestea sunt la fel de cautate ca si agentiile de cercetare pe piata
din Coreea de Sud deoarece sunt foarte multe companii care se infinteaza si au nevoie de o
imagine favorabila.Deasemenea numarul de companii fiind crescut acestea au acelasi numar
de cumparatori sau vor sa iasa pe piata externa,si au nevoie de un brand bine format si
structurat.
Numar de posturi radio si TV nationale : Coreea de Sud are 84 de staii de radio AM i
53 de staii FM. De asemenea, principalele posturi TV sunt MBC( Middle East Broadcasting),
SBS i KBS, ultima dintre ele fiind televiziunea naional sud-coreean.
Numarul de cotidiene si reviste de specialitate : Coreea de Sud are 9 cotidiene nationale
si pe langa acestea sunt prezente si reviste de specialitate in limba engleza,acestea sunt in
numar de 4, printre care si Indigo (aceasta este o revista internationala).De asemenea in
Coreea de Sud sunt prezente alte 12 reviste si ziare (sport,economie,financiara,actiuni,etc.).

12.

Situatii de risc ridicat

Stri conflictuale sau rzboaie

1. Rzboiul din Coreea : Rzboiul coreean este catalogat de unii specialiti ca fcnd parte
din Rzboiul Rece i se refer la conflictul militar dintre Republica Popular Democrat
Coreea i Coreea de Sud (25 iunie 1950 - 27 iulie 1953),care a antrenat i alte state precum
SUA sau Republica Chinez.
2. Conflictul dintre Japonia si Coreea de Sud : Actualmente, ntre Republica Coreean i
Japonia exist o serie de conflicte care pornesc de la probleme istorice nc nerezolvate. Mul i
specialiti n domeniu consider c guvernele celor dou ri provoac aceste dispute pentru a
distrage atenia populaiei de la adevratele probleme cu care cele dou superputeri ale Asiei
se confrunt - problema nuclear a Republicii Populare Democrate Coreea, securitatea n Asia
de Est, schimbul liber, dar mai ales ascensiunea rapid a Republicii Populare China care poate
reprezenta un eventual pericolde fore n contextul actual.

Calamitati naturale :
1. 12 septembrie 2016 : Dou cutremure de peste 5 grade s-au produs luni, 12 septembrie
2016 n Coreea de Sud n decurs de o or. Primul cutremur a fost de 5,1 grade i a avut loc la
ora local 07:44 p.m., n timp ce al doilea, nregistrat la ora local 08:35 p.m., a avut o
magnitudine preliminar de 5,8 grade i a fost resimit i n capitala Seul, conform ageniei
Yonhap.Nu au fost raportate pagube sau victime, dar autoritile au explicat c seismul de 5,8
grade este cel mai puternic seism nregistrat n Coreea de Sud, din 1978 pn n prezent
2. 06 noiembrie 2016 Taifunul Chaba : Puternicul taifun a lovit Coreea de Sud inundand
sute de case, drumuri si cladiri. Sute de mii de gospodarii au ramas fara lumina, iar peste 20
de fabrici industriale au ajuns sub ape, inculsiv fabrica Hyundai din orasul Ulsan, unde au fost
inecate peste 600 de automobile noi. De suferit au avut si peste 7 mii de hectare de teren
agricol din regiune.Cel puin ase oameni au murit n Coreea de Sud, din cauza taifunului i
ali cel puin cinci sunt dai disprui.
Atentate teroriste: In Coreea de Sud nu s-au intamplat astfel de evenimente pn acum.
Boli periculoase : Tehnologia sud-coreean este foarte avansat n domeniul medical, iar
sistemul sanitar este bine pus la punct, aa c nu exist boli periculoase care s amenin e grav
sntatea.In Coreea de Sud exista cateva cazuri izolate de boala MERS(Sindromul Estului
Mijlociu),boala poate conduce destul de rapid la moarte,acesta afecteaza sistemul respirator si
ca simptome sunt secretii respiratorii.
Consumul de Droguri : Capturile recente ale unor mari cantiti de efedrina, utilizat
pentru fabricarea stimulentelor de tipul amfetaminelor, dovedesc preponderena consumului
acestor substane n Coreea de Sud. Totusi, prin aderarea la diverse tratate interna ionale
privind controlul drogurilor, se ncearc stoparea traficului i consumului.
Sentimentele de nesiguranta ale cetatenilor : Intradevar intre Coreea de Nord si Coreea
de Sud au existat si inca exista tot felul de conflicte dar asta nu a sensibilizat sentimentul de
nesiguranta al sud coreenilor.Acestia simtindu-se protejati si in siguranta de atacuri.
Particularitati care pot afecta aceasta activitate : Printre alte particulariti se numr,
de exemplu, existena unui sistem de sntate bine pus la punct, ntruct nimeni nu dorete s
i sacrifice sntatea doar pentru simplul fapt ca nu s-a dorit sa faca o investitie in acest
sector

13. Argumente pro i contra ptrunderii pe pia a rii respective

Argumente Pro:
-

Un prim agrument pro este acela c vorbim despre o ara cu o economie dezvoltat,

aflat n acensiune, cu o putere de cumprare mare.

Faptul c, Coreea de Sud are un sistem medical foarte tehnologizat i de curnd au

descoperit un medicament pentru Alzheimer i a fost testat cu succes.

Sistemul de invatamant este foarte performant i ncearc s atrag studenii
internaionali asta nseamn c oamenii care vor lucra n companii vor fi foarte abili
.Un exemplu este o student care a rezolvat o problem de matematic n aa fel nct
fondatorul Mark Zuckerberg a sunat-o i a invitat-o s stea de vorba cu el.

Argumente contra:
-

Este ntr-o continu disput cu Coreea de Nord i din acest motiv companiile oarecum

evit penetrarea pieei.

Coreea de Sud are o dezvoltare lent i din cauza inflaiei i a faptului c nu exist

populaie apt de munc foarte mult i specializat

Sistemul bancar pentru pia de imobiliare este pe cale s ntre ntr-un colaps financiar
Coreea de Sud este controlat de cteva familii foarte nstrite prin holding-uri.

14. Bibliografie :
http://www.ipedia.ro/coreea-de-sud-738/
http://www.evz.ro/cum-e-viata-in-coreea-de-nord-comparatie-uluitoare-cu-sudul1031937.html
http://koreafilm.ro/blog/2012/03/economia-coreei-de-sud
http://www.youtube.com/watch?v=V3FsK995Nr8
http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Modelul-de-dezvoltare-economic44176.php
http://www.economist.com/node/21538104
http://www.forbes.com/places/south-korea
http://ro.worldcountriesdata.com/coreea-de-sud
http://www.tradingeconomics.com/south-korea/unemployment-rate
http://www.anzbusiness.com/content/anz-superregional/expanding-offshore/countryinsights/south-korea.html

https://en.portal.santandertrade.com/establish-overseas/south-korea/foreign-investment
http://www.coface.com/Economic-Studies-and-Country-Risks/South-Korea
http://www.kccro.ro/ro/rasismul-in-coreea
http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Coreea.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Coreea
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/conflictul-japonia-i-coreea-sud
http://protv.md/stiri/actualitate/in-coreea-de-sud-oamenii-se-confrunta-cu-inundatii-puterniceuraganul---1630091.html
http://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/taifunul-chaba-a-omorat-6-oameni-in-coreea-desud-582799
https://www.antena3.ro/externe/coreea-cutremur-seism-magnitudine-istorie-376396.html
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-2356_ro.htm
http://www.ziare.com/articole/crestere+incredere+consumatori
https://www.sick.com/kr/en
http://www.eatyourkimchi.com/drugs-in-korea