INDRUMAR DE AFACERI

INDONEZIA 2009

A. ELEMENTE MONOGRAFICE PRIVIND

REPUBLICA INDONEZIA

Republica Indonezia este situata în Asia de Sud-Est, în zona ecuatoriala si

subecuatoriala si este un arhipelag format din circa 17.000 insule de formatiune
vulcanica (numarul total al insulelor este de 17.508, dupa datele Biroului Indonezian
Naval Hidro-Oceanografic), din care 6.000 sunt locuite, cu o suprafata totala de 1,9
milioane km.p. Indonezia vine din grecescul indos si nesos care semnifica "Marile
Pamânturi (insule) la est de India". Mai este denumita si "Salba de smaralde a
Ecuatorului". Teritoriul tarii cuprinde si o suprafata de 93 mii km.p. de mari interioare.
Indonezia se aflã între Asia si Australia si are aceeasi suprafatã ca si continentul
european. Patru cincimi din aceastã suprafatã sunt ocupate de mare, cu insule
importante ca Sumatra, Java, Kalimantan, Sulawesi, Papua, Bali si Moluccas. Papua
si Kalimantan se situeazã pe locurile 2 si 3 în lume ca mãrime, dupã Groenlanda.
Este a 14-a tarã ca mãrime.
Populatia. Republica Indonezia are peste 220.000.000 locuitori, fiind pe locul
4 în lume dupa China, India si Statele Unite ale Americii. Polupatia indoneziana este
un amestec între bastinasi si cei care au venit în perioada neolitica (3000-2000 î.e.n.)
din Asia continentala înspre sud în cadrul unei migratii la scara mare. Calitatea de
cetatean indonezian este evaluata de catre Actul National înca de la obtinerea
independentei, la 17 august 1945. Indonezia are cea mai numeroasa populatie
musulmana din lume. Cresterea demografica se cifreaza la aproximativ 1,49%
(2004). Jumatate din populatie este sub 25 ani, longevitatea este de 66,84 ani la
barbati si 71,8 ani la femei (2004). Rata natalitatii este de circa 21,11 la 1000 de
locuitori, iar cea a mortalitatii de 6,26 la 1000 de locuitori (2004).
Din punct de vedere al densitatii, desi Java reprezinta numai 7% din suprafata
tarii, concentreaza 65% din populatie (120 milioane locuitori) în timp ce Papua
reprezentând 22% din suprafata tarii are numai 0,8% din populatie.
Compozitia etnica: 45% sunt javanezi, 14% sundanezi, 7,5% mandurezi,
7,5% malay si restul de 25% reprezinta o suma de diferite alte etnii.
În Indonezia trãiesc 250-300 grupuri etnice. Majoritatea au propria limbã si
dialect, dar Bahasa Indonesia este limba nationalã, vorbitã în întreg arhipeleagul.
Gruprurile etnice majoritare sunt: Minangkabau, Melayu, Jawa, Sunda, Madura, Bali,
Bugis, Makassar, Minahasa si Ambon. În afarã de acestea, alãturi de localnici mai
trãiesc si alte rase, cum ar fi arabi, chinezi si indieni.
În Sumatra, grupurile etnice majoritare sunt: Aceh, Minangkabau, Batak si
Melayu. În Kalimantan trãiesc peste 200 de triburi Dayak. Acestia sunt cu adevãrat
"oamenii junglei".
În Sulawesi trãiesc Bugis, Makassar si Toraja.
Clima este ecuatoriala, cu temperaturi între 25 si 35 grade C si umiditatea între
60 si 90 %.
Exista doua sezoane – ploios (octombrie – martie) si secetos (aprilie –
septembrie).
 Principala religie practicata este cea musulmana - 88%, urmata de protestanti
– 5%, romano-catolici – 3%, hindusi – 2%, budisti - 1% etc (1998)

Capitala este Jakarta (13 milioane locuitori), denumire anterioara Batavia;

fosta capitata este Yogyakarta (4 milioane locuitori), iar principalele orase sunt
Surabaya (3 milioane locuitori), Bandung (2 milioane), Semarang (1,7 milioane),
Medan (1,5 milioane), Palembang (1 milion) Ujung, Padang, Baujarmasin, Bandar
Lampung, Manado.

Ziua nationala este 17 august (1945), ziua proclamarii independentei

Indoneziei. Indonezia este o republica parlamentara.

Din 1945, limba oficiala este "bahasa indonesia", foarte apropiata de

malayeziana, dar în insulele arhipelagului sunt vorbite peste 200 de dialecte.

Moneda nationala este Rupiah (IDR) - 1 $ SUA = 10500 Rupiah (31

octombrie 2008).

Diaspora româna este formata din 40 de persoane, in baza de casatorii

mixte sau la lucru in Indonezia.

Scurt istoric

La 17 august 1945, Soekarno, liderul miscarii de eliberare, a proclamat

independenta Indoneziei, prin crearea unei republici in insulele Jawa si Sumatra. In
perioada 1945-1949 s-a desfasurat razboiul de eliberare de sub ocupatia coloniala.
La 27 decembrie 1949, Olanda a recunoscut independenta Indoneziei. In
august 1950 a fost proclamata Republica Indonezia. In 1955 au fost organizate
primele alegeri generale pentru parlament.
In octombrie 2004 tandemul Susilo Bambang Yudhoyono – Jusuf Kalla a
câstigat primele alegeri libere directe, cu 60,6%, devenind respectiv presedintele -
vicepresedintele Indoneziei.
Presedintele Republicii Indonezia, domnul Susilo Bambang Yudhoyono,
este în acelasi timp si seful guvernului. Are un mandat de cinci ani si este eligibil
pentru realegere. Ca sef al guvernului numeste ministrii. Presedintele tarii este si
comandantul suprem al fortelor armate.

Parlamentul - este format din:

a) Adunarea Populara Consultativa MPR (700 de membri)

b) Camera Reprezentantilor DPR (forul legislative), format din 550 de membri,
c) Camera Reprezentantilor Regionali – organism nou infiintat in 2004.

Puterea executiva

- pozitia de prim-ministru este detinuta de presedintele tarii.

- guvernul este format din trei ministri coordonatori, un secretar de stat, 18
ministri cu portofoliu, doisprezece ministri de stat si doi inalti oficiali cu statut de
ministru de stat.
 Resurse naturale
- petrol - rezerve de 7,1 miliarde barili
- carbune energetic - rezerve de 32 miliarde tone
- gaze naturale
- nichel, cupru, bauxita, aur.
Indonezia dispune de multe resurse naturale si minerale, la nivel mondial, dupa
cum urmeaza:
- este al doilea producator mondial de cauciuc natural;
- al III lea producator de orez;
- al-III-lea producator de cafea, dupa Columbia si Brazilia;
- al-III-lea producator de ceai;
- al-II-lea producator de ulei de palmier.
Mai nou, datorita politicii actuale a tarii privind resursele energetice, altele decat
petrol si gaze naturale, Indonezia pune un mare accent pe obtinerea bio-
combustibilului din uleiul de palmier si cocotier, avandu-se in vedere ca in urmatorii 5
ani sa se investeasca peste 10 milrd USD in aceste plantatii pe suprafete imense.
Deasemenea Indonezia este o tara bogata in metale neferoase, fiind la nivel
global al doilea stat detinator de staniu si pe locul trei in ceea ce priveste cantitatea
de nichel si cupru.
Avand in vedere faptul ca este o tara constituita din mii de insule o resursa
bogata o constituie pestele. Trebuie avut in vedere ca, datorita faptului ca Indonezia
nu are rigori privind poluarea, UE a avertizat in cursul anului 2007 asupra calitatii
pestelui din aceasta regiune, impunand anumite restrictii la importurile de peste.
Indonezia fiind o tara cu o industrie prelucratoare intensa este o mare resursa, la
nivel mondial, de materii prime foarte eftine, cum ar fi: materialele textile, plastice,
alimentare si forestiere.

B. Economia

Situatia economiei Indoneziei in 2007.

Indonezia are, la nivelul anului 2007, urmatoarele rezultatele macroeconomice:

un produs intern brut de 380 miliarde dolari SUA, o rezerva valutara de peste 43
miliarde dolari SUA, cresterea economica a fost (in medie) de peste 5,6 %,
investitiile straine de circa 10 miliarde dolari SUA, iar inflatia sub 8%. La sfarsitul
anului 2007 Indonezia a inregistrat un surplus al balantei comerciale de aproape 40
miliarde USD.
Pentru anul 2009, se preconizeaza o crestere economica de 6%, si o
inflatie de 7%.
Potrivit datelor obţinute de la BPS (Centrul National de Statistica al Indoneziei)
si NAFED (Agentia Nationala Indoneziana pentru Promovarea Exportului) la sfarsitul
anului 2007, sunt cunoscute următoarele rezultatele macroeconomice:
Produs intern brut 380 miliarde dolari SUA,
PIB / locuitor 1591 USD (2007)
Rezerva valutara peste 43 miliarde dolari SUA,
Cresterea economica peste 5,6 %,
Inflatia sub 8%.
Populatie sub limita de saracie 17,75% (2006)
Forta de munca 105,7 milioane (2005)
Rata somajului 10 % (2005 )
Ocupatie agricultura 16%, industrie 45%, servicii 39% (2005)
 Buget (2006) venituri 74.18 mild USD, cheltuieli 77,39 milrd USD
Datoria publica 72,9% din PIB
Datoria externa 130 miliarde USD (2006)

Principalele produse din agricultura: orez, cauciuc natural, cafea, ceai,

alune, cacao, ulei de palmier, fructe tropicale diverse.
Principalele produse industriale: petrol si gaze naturale, confectii textile,
incaltaminte, metale neferoase (staniu, cupru, nichel), material plastic, ciment,
ingrasaminte chimice, cherestea, cauciuc.

Productia de petrol 1,075 milioane baril/zi (2005)

Consumul de petrol 1,650 milioane baril/zi (2005)

Consumul de gaze naturale 36,2 miliarde mc (2001)

Rezerve de gaze 2,549 trilioane mc (2004)

Indonezia a exportat in anul 2007 produse in valoare de 114,1 miliarde USD

(o crestere cu 13. % fata de fata de anul 2006) din care produse industriale, miniere
si agricole 86,5 miliarde USD si a importat marfuri in valoare de 74, 473 miliarde
USD (o crestere cu 16% fata de anul 2006) din care produse industriale, miniere si
agricole 57,5 miliarde USD.

Principalele marfuri exportate sunt materii prime: petrol, gaze naturale,

produse miniere (staniu, cupru, nichel), material plastic, articole de imbracaminte,
cauciuc, cafea, boabe de cacao, ulei de palmier, creveti, peste si preparate din peste,
cherestea.
Principalele marfuri importate sunt: produse chimice organice, vehicule
rutiere, masini si echipamente petroliere, masini specializate pentru industria usoara,
fibre textile, produse din otel, produse textile si confectii, echipamente pentru
transporturi, produse plastice in forma primara, masini si aparate electrice, cereale,
masini si echipamente pentru generarea energiei, celuloza si hârtie, materiale si
produse chimice anorganice, concentrate pentru animale.

Principalii parteneri comerciali externi ai Indoneziei in 2007 (date oficiale

pana la 31.10.2007, ce nu includ si cifrele referitoare la produsele petroliere) sunt:

2007 (octombrie) miliarde USD

INDONEZIA EU JAPONIA SUA CHINA SINGAPORE
EXPORT 10,941 11,305 9,411 5,434 7,460
IMPORT 6,123 6,292 3,913 6,972 3,213
TOTAL 17,064 17,597 13,324 12,406 10,673

Primele 5 ţări partenere ale Indoneziei din cadrul UE, sunt: Olanda,
Germania, Marea Britanie, Italia, Spania.
Investitiile straine in Indonezia au fost in 2007 de circa 10 miliarde dolari
SUA.
UE este al doilea mare investitor in Indonezia, dupa Japonia (nu sunt
disponibile date, separat, pentru tarile UE).
 Pentru produsele petroliere exportate (aprox. 17,7 miliarde USD), principalul
partener este Japonia care detine peste 60% din valoarea toatala a exportului
Indonezian pentru aceste produse, in special gaze naturale si GPL ( urmat de China ,
Singapore si Coreea de Sud)

C. REGIMUL COMERCIAL

Cadrul juridic extern al relatiilor economice

Indonezia este membra a urmatoarelor organizatii si institutii internationale si
regionale:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare(IBRD)
- Corporatia Financiara Internationala(IFC)
- Fondul Monetar International(IMF)
- Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor(MIGA)
- Organizatia Natiunilor Unite (UN)
- Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare(UNCTAD)
- Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (WIPO)
- Organizatia Mondialaa Vamilor(WCO)
- Camera Internationala a Comertului(ICG)
- Organizatia Mondiala a Comertului(WTO)
- Banca de Dezvoltare Inter-Americana(IDB)
- Organizatia Internationala de Standardizare (ISO)
- Cooperare Economica Asia-Pacific(APEC)
- Asociatia Natiunilor din Asia de Sud - Est (ASEAN)
- Organizatia Conferintei Islamice
- Cooperarea Tehnica intre Tarile in Curs de Dezvoltare (TCDC)
- Forumul lnsulelor din Pacific
- Dialogul Pacificului de Sud-Vest
Ca membra a Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud - Est (ASEAN), Indonezia
este parte a Acordului de Liber Schimb din cadrul ASEAN (AFTA). Ca prim pas catre
crearea unei zone de comert liber ASEAN, tarile membre au introdus o runda de
reduceri tarifare in baza Acordului privind Schema Tarifara Preferentiala Comuna
(CEPT), prin care se urmareste reducerea barierelor tarifare asupra bunurilor cu cel
putin 40% continut ASEAN, la 0-15% intr-o perioada de 15 ani.
De la la 1 ianuarie 2003, peste 65% din bunurile comercializate intre membri
ASEAN au bariere tarifare de 0-10%.
Indonezia are relatii comerciale in plan bilateral cu tari din Asia – Pacific cu
tarile din Africa si Orientul Mijlociu, cu tari din Europa si America.

D.Bariere comerciale

In ultimii ani, Indonezia si-a liberalizat regimul comercial, luand o serie de masuri
in vederea deschiderii pietei sale pentru importuri. Reforma pe termen lung a politicii
comerciale a avut drept rezultat, pe de o parte, scaderea dependentei tarii de
exporturile de titei si gaze naturale si, pe de alta, cresterea competitivitatii industriale.
Aceste masuri s-au concretizat in reducerea nivelului general al tarifelor, o
structura mai simpla a sistemului tarifar si inlocuirea barierelor netarifare cu un sistem
tarifar mai transparent, menit sa incurajeze investitiile private straine si locale.
Nivelele tarifare aplicate in Indonezia se situeaza intre 5% si 40%, cu toate ca,
taxele vamale consolidate sunt, in general, mult mai ridicate. Guvernul indonezian a
inceput sa implementeze o serie de masuri menite sa reduca gradual ratele
tarifare,sa transforme barierele netarifare in tarife si sa indeparteze restrictiile impuse
investitiilor straine. La finele acestui proces, vor exista trei nivele tarifare de 0%, 5% si
10%, cu exceptia unor produse sensibile cum ar fi autovehiculele si alcoolul.
Taxele vamale de import pentru vehicule au scazut, incepand cu iunie 1999,
dupa cum urmeaza:
• 80% pentru autoturisme,
• 0% - 45% pentru camioane si
• 25% - 60% pentru motociclete.
S-au redus si taxele vamale de import pentru piesele de schimb la max.25%.
Taxa vamala la importurile de bunuri de lux se aplica astfel:
• 75%pentru autoturisme sedan,
• 20%-40% pentru autoturisme cu cap.cilindrica intre 1500-3000cc
• 0% pentru camioane si
• 60% pentru motociclete.
Pentru produsele alcoolice taxele vamale sunt 170% iar accizele de 25%.
Incepand cu 1 ianuarie 2002, Indonezia si partenerii sai regionali, au pus complet
in aplicare prevederile Acordului de Liber Schimb ASEAN (AFTA). In momentul de
fata, Indonezia si-a redus taxele vamale la 5% pentru toate produsele incluse in
angajamentele initiale (prevazute pentru 7.206 pozitii tarifare) sau sub acest procent
pentru cel putin 65% din produsele provenind din tarile ASEAN.
Guvernul va reduce taxele vamale si la cele 66 de pozitii tarifare ramase, cu
precadere pentru produsele chimice si masele plastice, la plafonul de 5% prevazut
de AFTA.
Ca o concluzie, majoritatea tarifelor indoneziene tind spre 40% sau sunt mult mai
ridicate pentru: automobile, alcool, fier, otel si anumite produse chimice.
La anumite produse agricole, in negocierile cu OMC, Indonezia, ca lider al G-33,
a sprijinit scutirea de tarife pentru orez, zahar, seminte de soia si porumb.
Cu toate acestea, exista temeri de reintroducere a preferintelor comerciale
speciale, mai ales in sectorul agricol.

a. Licente de import

Conform reglementarilor Directiei Generale a Vamilor si Impozitelor, urmatoarele

bunuri fac obiectul restrictiilor, licentelor si/sau interzicerii la import:
narcotice, substante psihotrope, materiale explozive, arme de foc si munitie, artificii,
anumite carti si materiale tiparite, Inregistrari audio/video (care abordeaza subiecte
supuse cenzurii), echipamente de telecomunicatii, echipamente de fotocopiere color
si parti din acestea, flora si fauna salbatica pe cale de disparitie, anumite specii de
pesti, medicamente, alimente si bauturi care nu au fost Inregistrate la departamentul
pentru sanatate, materiale periculoase, pesticide, substante ce afecteaza stratul de
ozon si bunuri ce contin astfel de substante, reziduuri, bunuri cu valoare culturala si
altele.
Din martie 2002, se solicita importatorilor ca pentru anumite produse sa se
obtina un ”numar special de identificare" al importatorului (NPIK).
Guvernul a explicat aceasta masura prin necesitatea de a stopa contrabanda pe
scara larga cu aceste produse, situatie care provoaca pierderi producatorilor interni.
Produsele supuse acestui decret sunt:
porumb, orez, boabe de soia, zahar, produse textile diverse, incaltaminte si
imbracaminte, anumite produse electronice si componentele lor.
 In plus, bauturile alcoolice, lubrifiantii, materialele explozive, compusii chimici
periculosi fac obiectul obtinerii de licente speciale de import.
Guvernul controleaza importul de casete video, discuri laser si alte produse
destinate activitatilor distractive atat pentru manifestari expozitionale, cat si pentru uz
privat.

b. Controlul exporturilor

Multe dintre restrictiile si taxele aplicate exporturilor afecteaza produsele agricole,

inclusive recoltele de cauciuc, ulei de palmier, cafea si copra destinate vanzarii.
Restrictiile si controalele aplicate la export unui numar de marfuri alimentare, cum
este cazul uleiului de palmier neprelucrat, pentru care se percepe o taxa de export de
5%, au rolul de a asigura aprovizionarea interna si stabilitatea preturilor pentru astfeI
de produse, Intr-o economie slaba asa cum este caracterizata economia indoneziana
In ultimii ani.

c. Documente de import/export

Guvernul indonezian solicita existenta urmatoarei documentatii pentru cele mai

multe importuri:
• factura pro - forma,
• factura comerciala,
• certificatul de origine,
• conosamentul,
• certificatul de asigurare,
• certificate speciale.
Inconformitate cu Legea vamala indoneziana, importatorii trebuie sa notifice
Biroul Vamal, In prima faza, prin depunerea documentelor de import sub forma unei
dischete. Inspectia vamala a bunurilor importate poate fi facuta dupa ce s-a facut
importul si dupa depozitarea acestuia in depozitul importatorului. Toate aceste
formalitati intra In grija importatorului indonezian.

e. Importul temporar

Conform Legii Vamale indoneziene exista doua categorii de importuri temporare.

Prima categorie de importuri temporare este cea pentru care se aplica scutiri de la
plata taxelor de import, iar cea de a doua este cea pentru care se acorda facilitati la
plata taxelor vamale de import.
Prima categorie cuprinde bunurile destinate prezentarilor si expozitiilor:
• Materiale utilizate cu prilejul unor seminare
• Materiale utilizate pentru activitati publice de distractie
• Materiale utilizate de experti In scopuri de cercetare, educationale,religioase,
culturale si pentru realizarea de filme
• Containere utilizate repetat pentru transportul marfurilor
• Mostre, modele sau mulaje
• Articole utilizate pentru jocuri
• Vehicule sau mijloace de transport aflate In proprietatea turistilor
• Articole utilizate pentru operatii de foraj
• Articole ce trebuiesc reparate, reconditionate, modificate, testate sau supuse
operatiei de Intretinere
• Animale vii pentru distractia publica, instruire, reproducere
 A doua categorie de importuri temporare cuprinde:
• Articole utilizate In activitatea de proiectare, inclusiv acele bunuri pentru care
se acorda scutire de taxa
• Articole utilizate in scopuri de productie sau transport intern
La data intrarii importului temporar se depune o garantie egala ca valoare cu
valoarea taxelor vamale si a celor de import pentru care s-a facut scutirea de taxa
vamala. Pentru importurile temporare la care s-au acordat facilitati la plata taxelor
vamale, se va plati lunar 2% din valoarea taxei vamale de import si a celorlalte taxe
pe toata perioada importului.
Orice persoana care nu reexporta, In perioada specificata, bunurile admise
temporar va plati taxele aferente si taxele vamale pentru aceste bunuri la care se
adauga o amenda administrativa de 100% din valoare tuturor taxelor datorate.

f. Marcarea si etichetarea produselor

Reglementarile privitoare la etichetarea alimentelor prevad ca etichetele sa fie

scrise In limba indoneziana si cu indicarea clara a datei de expirare (nu se utilizeaza
formula standard "de consumat Inainte de "). Exista, de asemenea, o reglementare si
In ceea ce priveste Inregistrarea produsului, care solicita informatii detaliate asupra
modului de prelucrare a produsului, ceea ce presupune a se lua legatura cu
producatorul pentru a obtine aceste informatii. Procedura de Inregistrare poate dura
mult timp si poate fi costisitoare. Importatorii indonezieni au atentionat ca aceste
reglementari pot sa functioneze ca bariere netarifare pentru importurile de produse
alimentare ambalate.
Piata indoneziana a fost deschisa pentru produsele farmaceutice de provenienta
straina odata cu aplicarea pachetului de reglementari in domeniu, incepand cu luna
oct. 1993. Anterior, Indonezia limita importurile acestor produse la cele de inalta
tehnologie si care erau destinate propriilor companii de cercetare.

g. Zone libere

Companiile industriale autohtone sau straine care isi desfasoara activitatea in

una din cele 7 zone libere (Batam- cea mai mare dintre acestea, Jakarta, Surabaya,
Semarung, Medan/Befawan, Cilacap si Ujiung Pandung) beneficiaza de mai multe
facilitati.
Astfel, investitorii din aceste zone sunt scutiti de la solicitarea licentelor auxiliare
(de locatie, constructii, titluri de proprietate asupra terenului). De asemenea,
companiile straine au dreptul sa detina pana la 100% din capitalul social. In plus,
aceste companii sunt scutite de la plata taxelor vamale, a impozitului pe venit, TVA si
a taxei la vanzare, pentru procentul din materiile prime, echipamentele si materialele
folosite la productia destinata exclusiv exportului.

E. Cadrul juridic al relatiilor Indoneziei cu UE

Relatiile Indoneziei cu UE sunt reglementate prin acordul de cooperare dintre

UE si ASEAN din 1980.
In baza acestui document, partile isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai
favorizate si au creat comitetul comun de cooperare.
In prezent UE negociaza cu Indonezia semnarea unui accord de parteneriat si
cooperare.
 F. RELATIILE INDONEZIEI CU ROMANIA

Relatiile Indoneziei cu Romania sunt conform relatiilor cu UE. Acestea sunt

reglementate prin acordul de cooperare dintre UE si ASEAN din 1980.
In baza acestui document, partile isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai
favorizate si au creat comitetul comun de cooperare.

In iulie 2006, s-a semnat la Jakarta Protocolul de amendare a Acordului

privind cooperarea economica si tehnico-stiintifica pe termen lung, semnat in
1982, la Bucuresti.

G. SCHIMBURILE COMERCIALE

1.1. SCHIMBURILE COMERCIALE

1. Evolutia schimburilor comerciale in ultimii 6 ani

milioane USD
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008
(august)
Total 50,2 69,1 73,78 75,08 86,500 75,100
Export 5,1 16,9 8,07 4,89 8,381 7,585
Import 45,1 52,2 65,71 70,19 78,119 67,515

2.Structura schimburilor comerciale

a) de-a lungul anilor:

Export: îngrasaminte chimice, produse sodice, laminate din otel, conducte de
gaz, rulmenti, medicamente, masini - unelte, piese si echipamente
pentru industria petrolului, echipamente electrice, piese schimb pentru
calea ferata;

Import: cauciuc natural, cafea, cacao, masini si echipamente mecanice,

echipamente electrice, fibra ratan, tesaturi diverse, titei pentru
procesare, mase plastice, produse alimentare, cosmetice, jucarii,
îmbracaminte, incaltaminte.

b) in anul 2007si prima parte a anului 2008

Export: conducte de gaz si petrol, piese schimb pentru calea ferata, masini-
unelte si piese de schimb, componente autocamion 6x6, cazane si
boilere, piese si echipamente pentru industria petrolului, produse din
marmura si granit, lemn sau articole din lemn, produse chimice, metale
comune, articole textile .

Import: material plastic (polyetilena terefthalata in chips) , cauciuc natural, cafea,

aparatura electrica si electronica, jucarii, mobilier din ratan, ulei de
palmier, dulciuri, tesaturi diverse.
 H. ALTE INFORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI SI
CETATENII ROMANI

Sa ia legatura cu ambasada, pe considerente de protectie, data fiind frecventa

actelor teroriste.
Sa nu consume apa de la robinet.
Sa vina imbracati (avand in vedere clima locala) cu tinuta de vara.
Cultura traditionala javaneza pune accent pe armonie, iar cuvantul "nu" este
foarte rar utilizat, ceea ce poate face dificil pentru un om de afaceri european sa
evalueze corect cum a fost receptata propunerea de afaceri. Deoarece indonezienii
fac afaceri cu "prieteni", adica persoane pe care Ie cunosc, dezvoltarea de raporturi
este cruciala.
Indonezia este o ţară musulmană în proporţie de 88%. Se recomandă cetăţenilor
români să respecte tradiţiile şi obiceiurile locale, să aibă un comportament politicos,
să respecte regulile vestimentare. Femeilor li se recomandă să nu poarte haine
decoltate. Este preferabil ca braţele şi picioarele să fie acoperite. Consumul băuturilor
alcoolice este tolerat numai în marile hoteluri şi restaurantele din oraşele mari.

Se notează o înăsprire a măsurilor în cadrul luptei împotriva drogurilor. Importul,

consumul, producerea şi deţinerea de stupefiante (răşină de cannabis, haşiş,
marijuana, heroină, cocaină ş.a.) chiar şi în cantităţi foarte mici sunt interzise şi aspru
pedepsite de lege (de la sentinţe cu închisoarea de peste 10 ani, până la pedeapsa
cu moartea).

Jocurile de noroc sunt strict interzise în Indonezia. Evitaţi să vă implicaţi în astfel

de activităţi, existând riscul arestării.

Demonstraţiile de stradă sunt relativ frecvente, făcând parte din cultura politică
indoneziană. Majoritatea acestora sunt paşnice, dar există riscul apariţiei unor acţiuni
violente. Recomandăm tuturor cetăţenilor români aflaţi în Indonezia să evite
participarea la astfel de manifestaţii.

Indonezia este o ţară predispusă la activităţi seismice intense şi la erupţii

vulcanice. Reamintim faptul că litoralul vestic al Insulei Sumatra a fost puternic afectat
de cutremurul de pământ şi valurile tsunami care au urmat în decembrie 2004.
Inundaţiile şi alunecările de teren sunt frecvente în zonele rurale, în special în sezonul
ploios (noiembrie-aprilie)

Transportul public

Transportul public în afara localităţilor se realizează cu trenul, autobuzul, vaporul

sau avionul.

Precizăm că în ultima perioadă s-au înmulţit cazurile de accidente în care au fost

implicate mijloace de transport public (avioane, vapoare, trenuri). Majoritatea acestor
accidente s-au produs ca urmare a slabei întreţineri a mijloacelor de transport şi a
erorilor umane.

Recomandăm cetăţenilor români să folosească pentru transportul public intern

companii cunoscute şi să evite călătoriile neesenţiale (UE a anuntat mentinerea si
pentru 2008 a interdictiilor impuse companiilor aeriene indoneziene – inclusiv Garuda,
compania nationala – de a opera pe aeroporturi din Europa)
 Sistemul medical

Asigurarea medicală este obligatorie în Indonezia. Recomandăm tuturor

cetăţenilor români care călătoresc în Indonezia să încheie poliţe de asigurare
medicală şi de călătorie, pentru întreaga durată a deplasării.

În cazul în care sunt necesare servicii medicale, trebuie luată în primul rând
legătura cu agentul sau partenerul indonezian al societăţii de asigurări care a încheiat
poliţa. Acesta va indica unitatea sau unităţile medicale care pot furniza serviciile
medicale pe baza poliţei de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate în
conformitate cu clauzele prevăzute în poliţa de asigurare. Serviciile medicale
suplimentare, neacoperite de poliţa de asigurare, vor fi achitate în mod individual de
beneficiar.

Condiţii privind traficul auto

Indonezia dispune de o infrastructură bună (autostrăzi şi drumuri naţionale).

Sistemul de conducere auto este cel britanic (volanul pe partea dreaptă), iar sensul
de deplasare al vehiculelor este pe partea stângă a arterei de circulaţie. Pe autostrăzi
viteza legală este de 80 -120 km/h, iar în oraşe de 60 km/h. Regulile de circulaţie sunt
cele valabile pe plan internaţional, adaptate mersului pe partea stânga. Folosirea
centurii de siguranţă este obligatorie.

Pentru conducerea autotvehiculelor, conducătorii auto trebuie să posede

permise de conducere recunoscute internaţional.

Orarul de lucru

Institutii guvernamentale:luni- vineri (inclusiv): 9:00- 16:00

Banci: luni - vineri (inclusiv): 9:00- 15:00
Magazine: toata saptamana: 9:00 - 21:00
Nota: musulmanii au liber vineri 11:00- 13:00 pentru rugaciune.

I. Adrese utile

Ambasada Romaniei in Republica Indonezia

Ambasador: domnul Gheorghe VILCU
Adresa: Jl. Teuku Cik Ditiro 42 A, Menteng, Jakarta - Pusat
Telefon: +62.21. 390.04.89; 62.21. 310.62.40
Fax: 62.21. 310.62.41
E-mail: romind@indosat.net.id

Biroul de Promovare Comercial - Economica (BPCE Jakarta)

Secretar I economic: Costel DINU
Adresa: Jl. Teuku Cik Ditiro 42 A, Menteng, Jakarta – Pusat
Mobil : +62.813.185.214.18
Telefon: +62.21.390.27.31; Fax: 62.21. 310.62.41
E-mail: rotrade@indosat.net.id
J. Alte adrese utile:
Camera de Comert si Industrie a Indoneziei- KADIN
Menara Kadin, 29th Floor
JI. H.R. Rasuna Said X-5 Kav. 2-3
Jakarta 12940
Tel.: (62 - 21) 916-55.35 ; 527.44.85
Fax: (62-21) 527-4485 ; 527-4486.

Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Exportului - NAFED

JI. Kramat Raya No.172
Jakarta 10430
Tel.: (62 - 21) 319.00.254
Fax: (62 - 21) 319.01.627

Ministerul Comertului
JI. M.I. Ridwan Rais V
Building II, 6th Floor, Jakarta
Tel.: (62 - 21) 344.25.76 ; 344.04.08,
Fax: (62 - 21) 385.8185 ; 385.82.06

Ministerul Industriei
JI. Gatot Subroto Kav. 52-53
Jakarta 12950
Tel.: (62 - 21) 520.07.00 ; 525.11.49,
Fax: (62 - 21) 520.16.06

Ministerul Agriculturii
JI. Harsono RM No.3, Gedung D-Lantai 4, Ragunan
Jakarta 12550 - Indonesia
Tel. : (021) 7822638,7815380,7815480 int. 5421
Fax. : (021) 7816385

Biroul Central de Statistica al lndoneziei

JI. Dr. Sutomo 6-8
Jakarta 10710, Indonesia
Tel.: + 62 21 350 - 7057
Fax:+ 62 21 386-3740.
www.bps.go.id

Consiliul de Coordonare a Investitiilor (BKPM)

Jalan Jenderal Gatot SubrotoNo. 44
Jakarta 12190, Indonesia
Tel. : (62- 21) 525 - 2008,525- 2649,525 -4981
Fax: (62- 21) 525 - 4945
E-mail: sysadm@bkpm.go.id

Redactat
31 octombrie 2008
Secretar I economic
BPCE Jakarta
Costel DINU