Filipine

Cuprins
CAP I. Prezentarea generala a tarii analizate
1.1 Asezare geografica
1.2 Cadrul natural
1.2.1 Clima
1.2.2 Reteaua hidrografica
1.2.3 Vegetatia si fauna
1.3 Cadrul demografic
1.3.1 Nr. Locuitori
1.3.2 Densitarea medie
1.3.3 Structuri demografice pe grupe de varsta
1.3.4 Organizarea administrativ-teritoriala
1.4 Cadrul economic
1.4.1 Specificul ecomomic al tarii
1.4.2 Locul si rolul turismului in economia tarii
1.4.3 Veniturile incasate de pe urma turismului si contributia in P.I.B
1.4.4 Cai de cominicatii
CAP II. Potentialul turistic al tarii
2.1 Potentialul turistic natural
2.2 Potentialul turistic antropic
CAP III. Destinatii turistice
CAP IV. Valorificarea potentialului turistic
4.1 Capacitatea de cazare si alimentatie
4.2 Baza materiala a turismului
4.3 Numarul de turisti internationali
CAP V. Circuit turistic
Concluzii

CAP I. Prezentarea generala a tarii analizate

1.1 Asezare geografica
Suprafata
300.000 km2
Asezarea geografica
430'-2120' N,
11655' - 12636' E
Populatia
62.868.000 locuitori
Densitatea populatiei
191 locuitori/km2
Capitala si cel mai mare oras
Manila, 1.876.195 locuitori
Limbi vorbite
filipineza (derivata din cagalog, un dialect malaiez) si engleza sunt cele doua limbi nationale. Importanta limbii
spaniole a scazut din 1973 cand a incetat sa mai fie o limba oficiala.
Produse importate
titei, piese de masini, autovehicule, produse textile.
Produse exportate
aparate electronice, imbracaminte, ulei de cocos, minerale, zahar, cherestea
Moneda oficiala
peso (1 peso = 100 centavo)
Produsul intern brut
185.000 milioane dolari SUA
Forma de stat
republica

Pozitionata in partea vestica a Oceanului Pacific de-a lungul Cercului de Foc

al Pacificului, Filipine este o tara insulara, cu peste 7.100 de insule in
componenta, fiind al doilea arhipelag ca marime al planetei.

1.2 Cadrul natural

Situat la circa 1.000 km in dreptul coastei Asiei de sud-est,

Arhipelagul Filipinez este format din 7.100 de insule, din care 90%
sunt nelocuite si multe din ele nu au nume nici in prezent. Luzon este
cea mai mare insula (104.688 km2) iar Mindanao, in sud, este a doua
ca marime (94.630 km2). Alte noua insule locuite sunt Samar,
Negros, Palawan, Panay, Leyte, Mindoro, Bohol, Cebu si Masbate.
Insulele sunt muntoase si foarte vulcanice. Pe Luzon, se intind cele
doua lanturi muntoase principale: Sierra Madre in est si Cordillera
Centrala in vest, cu valea fertila a Cagayanului intre ele. Cel mai inalt
varf este vulcanul stins din Muntele Apo (2.954 m) pe insula
Mindanao. La est de Mindanao este Groapa Filipinelor (10.973 m), una
dintre cele mai adanci falii marine din lume.

Luzon

Mindanao

Mayon

1.2.1 Clima

Climatul este unul tropical, de jungla tropical. n medie, temperaturile din

timpul zilei sunt n jurul valorii de 26 de grade Celsius.
Sezonul de var este cea mai fierbinte perioad a anului. Vara dureaz din
martie pn n mai. Pe de alt parte, cel mai rece sezon este ntre
decembrie i ianuaire.
Perioada cea mai umed a anului este ntre lunile iunie i octombrie, cnd
ara primete precipitaiile musonice. Ianuarie este cea mai rece lun a
anului, temperaturile atingnd un maxim de 25 grade Celsius.
n contract, mai este cea mai fierbinte lun a anului, cu temperaturi medii
n jur de 30 grade Celius i maxime n jurul valorii de 40 de grade.
Chiar i n timpul serii, temperaturile pot atinge 27 de grade Celsius.

Turitii ce doresc s viziteze ara trebuie s fie pregtii pentru vreme

clduroas i umed.

1.2.2 Reteaua hidrografica

Caracteristica apelor este scurtimea lor i debitul limitat. Ape importante: Cayagan (300 km)
n Luzon, care are o vale fertil i se vars n ocean, Pampaaga, care la vrsare are o lunc
mltinoas, Pnalangi (321 km) n Mindanao. Datorit eroziunii, apele au delte aluvionare.

Filipine este nconjurat de poriuni de ap att bogate ct i biodiversificate. Exist

strmtoarea Luzon nspre nord, Marea Chinei de Sud la vest, Marea Sulu n partea de sudvest i Marea Celebes (sau Sulawesi) n sud. Marea Filipine se gsete n partea de est. Toate
acestea sunt bogate n pete i alte forme de via marin.

Numeroase specii de peti se adpostesc n preajma izvorului invizibil al rului fr fund,

motiv pentru care este i un loc preferat de turitii care doresc s fac scufundri n vacan.
ns, contrar ateptrilor nu este i un loc pentru cei care iubesc pescuitul. De ce? Pentru c
petii din ru nu pot fi prini, conform localnicilor. Aparenta lips a fundului rului, dar i
apele sale n nuane schimbtoare de albastru joac feste ochiului uman... i petele dispare.

Apele calde din Filipine sunt locuite de peste 2.400 de specii de pesti, printre care ton
urias, macrou, baracuda, peste spada si merlin. Pentru pescuit, cele mai bune luni sunt din
decembrie pana in august.

Pe insula Suta se afla a doua rezervatie marina din lume, cu peste 2.00 de specii de
animale acvatice.

In largul insulei Santa Cruz va asteapra sporturile nautice, iar plajele capata o culoare roz
cand coralii sunt adusi de valuri pe tarm.

Harta hidrografica

Cebu

Hinatuan

Plaja filipineza

1.2.3 Vegetatia si fauna

Flora si fauna tarii sunt deosebite si in aceleasi timp si exotice.
Filipine abunda in paduri tropicale luxuriante, peisaje fascinante din care nu
lipsesc vulcanii activi, plaje splendide, ape litorale in care printre coloniile de
corali misuna o abundenta fauna marina.
45% din teritoriu este acoperit de pduri tropicale umede, cu esene
preioase. Fauna este foarte bogat: psri (numeroase specii), oprle, erpi.
Exist rezervaii i parcuri naionale.
In ar se afl pduri ecuatoriale (ce conin teck, eben, mahon, cocotieri,
bananieri, bambus) i vegetaie de mangrove la rm.
In anul 2000 insa din cauza explotarilor forestiere ilegale, un grup de voluntari
a inceput plantarea puietilor de pin Benguet, iar pana in prezent datorita lor a
fost replantat un teritoriu mai mare de 21 de hectare.
Planta cu cea mai mare floare este Rafflesia Arnoldi si creste intr-o serie de
insule din Filipine. Floarea ei ajunge in circumferinta pana la 3 m si poate
atinge greutatea de 10 kg. Bobocul acestei flori este de aproape trei ori mai
mare decat o capatana de varza.

Crocodilul filipinez (Crocodylus mindorensis) traieste doar in

insulele din arhipelagul filipinez si este o specie de crocodil adaptata
traiului in apele dulci ale raurilor si lacurilor din aceasta parte a lumii.
Cu toate ca se afla sub protectia legilor din Filipine, crocodilii continua
sa sufere din cauza activitatilor umane, precum distrugerea
habitatului si pescuitul cu dinamita. Un studiu efectuat la nivelul
anului 1992 estima ca la acea data mai supravietuiau circa 1000 de
exemplare, pentru ca o evaluare din anul 1995 sa mai descopere doar
100 de crocodili. In anul 2007, autoritatile filipineze au creat o
societate de protectie si conservare a acestei specii. Cu toate acestea,
in prezent mai traiesc in captivitate doar 83 de exemplare.
Un rechin din specia Megachasma Pelagios (specie descoperita in
1976 si considerata a fi una dintre cele mai rare din lume) a fost prins
accidental de un grup de pescari din Filipine la inceputul anului 2009.
Aceasta este doar a 41-a oara cand un astfel de rechin a fost observat
sau prins. Specia a fost considerata cea mai importanta descoperire
marina a secolului al XX-lea.

1.3 Cadrul demografic

Populatie: 103,775,002
Nationalitate: Filipineza (e)
Grupuri etnice: Filipinez 28,1%, 13,1% Cebuano, Ilocano 9%, Bisaya /
Binisaya 7,6%, 7,5% Hiligaynon Ilonggo, Bikol 6%, Waray 3,4%, altele
25,3% (2000 recensamant)
Limba: Filipineza (oficial; bazat pe tagalog) si engleza (oficial); opt dialecte
majore tagalog, Cebuano, Ilocano, Hiligaynon sau Ilonggo, Bicol, Waray,
Pampango, si Pangasinan
Religie: Catolica 82,9% (80,9% romano-catolici, Aglipayan 2%), musulmani
5%, 2,8% evanghelica, Iglesia ni Kristo 2,3%, altele 4,5% crestin, alte 1,8%,
nespecificate 0,6%, nici una 0,1% (2000 recensamant)
Varsta media a populatiei: 23.1 ani (varsta medie a populatiei de sex
masculin este 22.6 ani, varsta medie a populatiei de sex feminin este 23.1
ani)
Rata de crestere a populatiei: 1.873% (2012 estimare) (rata natalitatii
este 24.98 nasteri/1,000 oameni (2012 estimare), rata mortalitatii este 4.98
morti/1,000 oameni (iulie 2012 estimare))
Populatie urbana: 49% din populatia totala (2010). Rata de urbanizare este
2.3% rata anuala de urbanizare (2010-15 estimare).
Alfabetizare: varsta 15 si peste pot citi si scrie. Rata de alfabetizare a tarii
este 92.60%.

1.4 Cadrul economic

De la nceputul anilor '90 ai secolului al XX-lea, n Filipine este
implementat un program foarte amplu de restructurare economic. ara
are, n general, o economie de pia bazat n mare parte pe
agricultur. Dei serviciile au ajuns dominante att n cadrul popula iei
active, ct i n crearea PIB-ului, Filipine are o economie n care se
remarc agricultura i industria. Industria prelucrtoare are o
participare de 2 ori mai mare dect agricultura la formarea PIB-ului, cu
toate c numai 15% din populaia activ lucreaz n aceast ramur
economic. ara a fost mai puin afectat de criza economic din Asia
dntre anii 1997-1998 dect vecinii si, n mare parte datorit infuziilor
de valut provenind de la muncitorii filipinezi din strintate. n 1998
creterea economic a fost de numai 0,6%, dar a crescut la 2,4% n
1999, 4,4% n 2000, dar a sczut la 3,2% n 2001. ntre anii 20022006, creterea economic a fost de 5% pe an. Datoria extern este
important, peste 60 miliarde $.

 Balana comercial a devenit n ultima vreme deficitar, principalii

parteneri fiind SUA, Japonia, UE, Coreea de Sud, i rile membre
ASEAN. Filipine trebuie s se confrunte cu o rat de cretere
demografic mare, cu o srcie extins, preuri ridicate la petrol,
dobnzi mari la mprumuturile contractate, o inflaie crescnd.
Moneda naional este Peso-ul filipinez(PHP), iar rata omajului este
sub 10%.
Turismul este o important ramur economic, ce s-a dezvoltat
impresionant n ultima vreme, n ciuda unei insecurit i create de
micrile separatiste islamiste, veniturile obinute fiind de cca. 2,6
md.$/an. Anual, aproape 3 milioane de turiti strini viziteaz
Filipine(2.843.000 n 2006), jumtate fiind din doar trei ri: SUA,
Japonia, Coreea de Sud. Multiple atracii turistice.

 O buna perioada turismul nu a fost considerat important in Filipine desi

plajele din apropierea Manilei, statiunile aflate pe multe dintre insule si
eco-tururile in padurile tropicale sunt binecunoscute. Filipine abunda in
paduri tropicale luxuriante, peisaje fascinante din care nu lipsesc
vulcanii activi, plaje splendide, ape litorale in care printre coloniile de
corali misuna o abundenta fauna marina, in plus, transportul intre insule
este accesibil si in cea mai mare parte, functional.Filipine este
cunoscuta in primul rand ca un paradis al scufundatorilor. Cei mai multi
vin aici pentruscuba diving, in cele peste 7000 de insule; barierele de
corali se intind pe aproximativ 40.000 km. Bogatia ecosistemelor
marine atrage multi vizitatori, iar pentru localnici reprezinta o sursa de
venit importanta. O intreaga industrie este organizata in jurul
scufundarilor: agentii, baze de date de instructori (dive buddies),
ghiduri pentru locatii.Merita mentionat si ritmul frenetic al vietii de
noapte din Manila, numeroasele muzee dedicate Celui de al Doilea
Razboi Mondial, lacurile vulcanice, comunitatile chinezesti dintr-o serie
de insule, multiplele posibilitati pentru diverse sporturi acvatice, la toate
acestea adaugandu-se, nu in ultimul rand, ospitalitatea poporului
filipinez.

CAP II. Potentialul turistic al tarii

2.1 Potentialul turistic natural

 Dealurile de ciocolat sunt un grup de dealuri neobi nuite ca form

situate n mijlocul insulei Bohol din Filipine. Acest peisaj extraordinar
este unic n lume. Nu se cunoate cu exactitate numrul de dealuri.
Dup estimri ar fi peste 1700. Acestea nu au o nl ime medie mare,
de abia ajung la 120 de metri nlime, ns sunt mprtiate pe o zon
de peste 40 de km ptrai.
Evident, din pcate, ele nu sunt din ciocolat, ci din vegeta ie uscat,
iar modul de formare a lor rmne un mister pentru oamenii de tiin .
Potrivit legendelor locale, dealurile sunt rezultatul luptei cu stnci
dintre doi uriai.
Aspectul lor bizar i-a determinat pe muli internaui s cread c
acestea sunt urmele unei civilizaii strvechi, mai ales c niciun arbore
mare nu crete pe acestea.
Din 1988 s-au fcut demersuri pentru ca Dealurile de Ciocolat s fie
incluse n Patrimoniului Mondial UNESCO.

 Insulele din Filipine i plajele lor sunt un paradis exotic. Fr nicio

exagerare, este destul de greu s gseti mai multe plaje minunate
dect n Filipine. Regina acestora pare s fie White Beach din Boracay,
evalut constant ca una dintre primele 10 plaje ale lumii. Nu am putea
s spunem dac este cea mai frumoas plaj din lume dar este cu
siguran una dintre cele mai faimoase. Daca v plac plajele cu nisip alb
fin i apele limpezi de culoarea turcoazului, suntei n locul n care
trebuie. Avnd n vedere numrul extraordinar de insule, nu ar trebui s
fie greu s gsii plaja perfect.

 Parcul National al Raului Subteran Puerto Princesa este

un must-see pentru turistii ce ajung in Palawan. Este cel
mai lung rau navigabil subteran si totodata cel mai
frumos. Atractia principala o reprezinta cel 8,2 kilometri
de rau subteran ce serpuieste printr-o pestera
spectaculoasa inainte de a se varsa in Marea Chinei de
Sud

 Rul curge n Oceanul Pacific la Hinatuan, Suriago del Sur, i mai

este numit i Rul vrjit. Motivul pentru care a primit aceast
denumire const n faptul c izvorul acestuia se afl n subteran la
mai bine de 24m adncime, ceea ce l face s par foarte adnc, fr
o surs de izvorre vizibil i, deci, fr fund.

 3. Puerto Galera, Oriental Mindoro Puerto Galera este

situata in provincia Oriental Mindoro, la aproximativ 130
de kilometri de sudul zonei Metro Manila. Aceasta are
plaje superbe cu nisip alb si curat, ape perfecte pentru
inot, zone ideale de relaxare, activitati acvatice, cum ar
fi snorkeling-ul si navigatia, fiind una dintre cele mai
bune zone de scufundari din intreaga Asie, datorita
existentei uneia dintre cele mai mari diversitati de specii
marine din lume

2.2 Potentialul turistic antropic

Centrul Cultural al Arhipelagului Filipinez este o institutie

ce se afla sub conducere guvernului si ce are ca rol
principal promovarea si sustinerea, dar si prezervarea
artei si a culturii in Arhipelag. Centrul a fost fondat in
anul 1966, la comanda presedintelui la acea vreme,
Ferdinand Marcos. Desi pare a fi un adevarat locas de
cult, Centrul Cultural este de fapt o mare sala de
spectacole. Aici au loc numeroase festivaluri, spectacole,
expozitii si tot felul de astfel de evenimente, ce au ca
scop principal promovarea artei in randul locuitorilor si
nu numai.

 Numit si Tahanang Pilipino, palatul a fost construit in timpul presedintelui

Ferdinand Marcos in doar un an si doua luni. Imelda Marcos, fosta prima
doamna, a fost cea care a avut ideea ridicarii palatului, pentru primirea
papei Ioan Paul al II-lea, cand acesta a vizitat Filipinele, in 1981. Insa
cand suveranul pontif a aflat cat a costat palatul, a refuzat sa puna
piciorul aici, stiind in ce saracie locuiau o parte dintre filipinezi.

CAP III. Destinatii turistice

Orasul Manila
Este capitala statului Filipine i oraul cu cea mai mare
densitate a populaiei din lume. Oraul Manila este un
univers n sine, un loc al contrastelor, fascinant, spectaculos
i vesel. Se afl pe malul estic al golfului Manila i este
alctuit din ase districte legislative i 16 regiuni. Oficial,
oraul Manila este considerat drept un ora global, sediu a
numeroase organizaii internaionale cu activiti dintre cele
mai variate, de la cele tiinifice la cele educaionale.

Banaue
Renumitele Terase de orez de la Banaue (Banawe) sunt estimate a avea
circa 2000 de ani vechime; in dialectul tagalog sunt numite Hagdanhagdang Palayan ng Banawe. Admirabil amenajate pe pantele muntilor
Ifugao, terasele se ridica pana la altitudinea de 1.500 m si se intind pe o
imensa suprafata. Dotate cu ingenioase sisteme de irigatii si captare a
apei, terasele sunt utilizate de populatia locala pentru cultivarea orezului si
a legumelor. Amenajari asemanatoare se gasesc la Batad, Mayoyao, Hapao
si Kiangan.

 Renumita destinatie de plaja a arhipelagului filipinez, Boracay se

gaseste la circa 315 Km sud de Manila in nord vestul Insulei Panay.
Avand doar 7 Km lungime, cu plaje insorite si un climat favorabil
destinatiilor de vacanta, insula este un paradis al iubitorilor de soare si
plaja, pe insula se afla resorturi, hoteluri, lodge-uri, restaurante si tot
ceea ce este necesar petrecerii unei vacante reusite, oferind
posibilitatea practicarii a numeroase sporturi acvatice; de altfel insula
este una dintre cele mai bune destinatii pentru sporturi acvatice din
Asia. Boracay se mandreste cu doua renumite plaje: Bulabog si White
Beach. Plajele insulei sunt usor accesibile prin cai de acces ce le
interconecteaza. Se pare ca numele de Boracay provine din termenul
local "borac" (bumbac) ce face referire la aspectul plajelor cu nisip alb
si matasos. Incepand cu 1970, dupa turnarea filmului Too Late the
Hero, Boracay a cunoscut un adevarat boom turistic, iar din anii 90
este considerata una dintre cele mai bune destinatii de plaja din lume.

 Cebu
Cebu este principala insula a Provinciei Cebu din grupul de
insule Visayan si se afla la circa 580 km sud de Manila.
Insula este cunoscuta ca loc unde a murit Ferdinand
Magellan dupa Batalia de la Mactan impotriva unei capetenii
locale Lapu-Lapu. Orasul Cebu este un important centru
comercial, industrial si cultural in zona, portul sau este unul
dintre cele mai importante din Filipine fiind utilizat in traficul
trans-oceanic. Cebu a devenit si o importanta atractie
turistica datorita plajelor, vegetatiei luxuriante si atolilor
coraligeni in apele carora se gasesc numeroase specii de
pesti. Cateva dintre atractiile zonei sunt Crucea lui Magellan,
Fortul San Pedro, Monumentul Mostenirii din Cebu, Muzeul
Casa Gorordo, Templul Tao-ist, Monumentul Lapu-Lapu,
Altarul Mactan.

CAP IV. Valorificarea potentialului

turistic
Turismul este un sector important pentru economia filipineza,
contribuind 7,8% la produsul intern brut (PIB) in 2014.
Industria turismului are 3,8 milioane de angajati Filipinezi, ocupa
10,2 % din fortade munca in 2011, conform datelor culese de ctre
Consiliului de Coordonare Naional de Statistic.
Prin increderea oferita de administratia Aquino , acestia au investit
miliarde s angajeze 7.4 milioane de oameni in 2016, sau echivalent
18.08% din fora de munc total, contribuind 8 la suta la 9 la suta la
PIB ul natiunii.
n 2014, sectorul turistic a contribuit 1,4 trilioane de pesos la
economia tarii.

CAP V.
Circuit turistic

Va propun un circuit de aventura in care veti descoperi una dintre

destinatiile turistice de top ale Asiei: Arhipelagul Filipine.
Veti face trekking pe Vulcanul Taal, o plimbare cu barca pana la
Cascada Pagsanjan, veti face snorkeling cu rechinul balena la Donsol, o
plimbare cu ATV-ul catre Vulcanul Mayon si veti avea posibilitatea sa
practicati cliff diving. Si nu in ultimul rand, va veti putea relaxa pe
superbele plaje ale insulei El Boracay.
Circuitul turistic este destinat unui grup de 15 persoane.
Pret/ persoana 3.120 euro
Plecare / sosire : Bucuresti
Data plecarii 01.06.2016
Data sosirii: 13.06.2016

SERVICII INCLUSE
Bilet de avion pentru zbor international Bucuresti - Manila Bucuresti;
Bilet de avion pentru zbor intern Manila - Legazpi;
Bilet de avion pentru zbor intern Legazpi - Manila
Bilet de avion pentru zbor intern Manila - Boracay;
Bilet de avion pentru zbor intern Boracay - Manila;
Taxele de aeroport pentru zboruri;
Servicii de tip check-in online si emitere a boarding pass-urilor
pentru zboruri
Cazare 10 nopti la hotelurile mentionate, in tipul de camere
specificat:
Mesele mentionate in program: 10 Mic dejun, 5 Pranz;
Toate tururile si transferurile in conformitate cu itinerarul
Toate taxele de intrare la obiectivele turistice mentionate in program
Ghid local vorbitor de limba engleza pentru tururile si transferurile
incluse
Serviciu telefonic de urgente 24/7
Transportul se va face cu masina privata

ZIUA 1
Plecare din Bucuresti
Aeroportul Henry Coanda
Ora plecarii: 14:00
Durata zborului 12 ore
Fus orar + 8:00 ore
HOTELURI SI TARIFE
Categoria cazarilor Confort inglobeaza hoteluri cu un
standard ridicat, care ofera o gama larga de facilitati si
servicii (4* si boutique)
Locatie
Hotel
Manila
The Peninsula
Puerto Princesa Princesa Garden Resort
El Nido
El Nido Cove Resort
El Nido
El Nido Lagen Resort

Tip camera
5*Standard Room
5*Standard Room
4*Standard Room
5* Standard Room

Ziua 2
Ora sosirii in Filipine : 8:00
SOSIRE IN MANILA
Dupa sosirea pe aeroportul din Manila, vei fi transferat la hotel cu
masina privata.

Hotel The Peninsula Manila

ZIUA 3
MANILA
Vom pleca intr-un tur al orasului Manila; vom strabate bulevardul
Roxas si Parcul Rizal. Turul va continua cu Orasul din interiorul
zidurilor - Intramuros, unde vom vizita Biserica San Agustin; in
vecinatate se afla Casa Manila. Vom continua cu vizitarea Fortului
Santiago, fosta linie de aprare a orasului. De aici traseul va urma spre
cartierul central Quiapo unde vom descoperi Biserica Black Nazarene si
Cimitirul chinezesc. Turul se va incheia cu o plimbare prin cartierul
financiar si comercial Makati City.
Regim mese - Mic dejun, Pranz

Ziua 4
MANILA - PUERTO PRINCESA
Vom fi transferat la aeroportul International din Manila. Zbor intern
Manila - Puerto Princesa. La sosire in Puerto Princesa vei fi transferat la
hotel; pe traseu se pot face opriri pentru cumparaturi sau pentru a vizita
un muzeu local.
Regim mese - Mic dejun

PRINCESA GARDEN RESORT

Ziua 5
PUERTO PRINCESA
Aceasta zi o ai la dispozitie pentru a te relaxa sau a alege unul dintre
tururile optionale.
Regim mese - Mic dejun

ZIUA 6

PUERTO PRINCESA - EL NIDO TOWN

Vom face o calatorie in Parcul National Raul Subteran Puerto Princesa,
zona protejata aflata in Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1999. Aici
vom naviga cu barca pe un rau subteran, avand posibilitatea de a admira
spectaculoasele formatiuni carstice specifice acestei regiuni.
Transfer din Puerto Princesa catre orasul El Nido.
Regim mese - Mic dejun, Pranz

ZIUA 7
EL NIDO TOWN - EL NIDO ISLAND
Dupa micul Dejun veti fi transferati cu barca catre hotelul ales de pe
insula El Nido pentru formalitatile de check-in.
Regim mese - Mic dejun, Pranz

ZIUA 8 - 10
INSULA EL NIDO
Aceste zile sunt libere pentru relaxare pe plajele insulei El Nido.
Regim mese - Mic dejun

ZIUA 11
EL NIDO - MANILA
Ti se va asigura transferul la aeroportul El Nido. Zbor intern El Nido Manila. Dupa sosirea pe aeroportul din Manila, vei fi transferat la hotel cu
masina privata.
Timp liber.
Regim mese - Mic dejun

ZIUA 12
PLECARE DIN MANILA
Vei fi transferat cu masina privata de la hotel la aeroport.
Regim mese - Mic dejun

ZIUA 13
SOSIRE IN BUCURESTI