Indonezia

Indonezia, oficial Republica Indonezia este o țară insulară amplasată în Asia de Sud-Est,
aceasta cuprinde 17.508 insule și treizeci și trei de provincii cele mai importante sunt Borneo
(Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi), Jawa. Având peste 238 de milioane de locuitori, este
a patra cea mai populată țară a lumii, fiind și țara cu cel mai mare număr de musulmani.
Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales.
Etimologie
Numele "Indonezia" provine din cuvintele grecești Indos (Ἰνδός) și nesos (νῆσος), ce
înseamnă „insule indiene”.[5] Acest nume datează din secolul al XVIII-lea, cu mult înaintede
formarea Indoneziei independente.[6] Mai este denumită și "Salba de smaralde a
Ecuatorului". Este cea mai mare țară arhipelag din lume având 17.508 de insule (dintre care
6.000 sunt nelocuite).
Istorie
Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al
arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus), în urmă cu un milion de ani. Cultura
Dong Son venită din China și Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care și-
a pus amprenta puternic în cultura și civilizația indoneziană, mai tarziu și alte popoare din Asia
au migrat în scopul comerțului.
Din secolul 15, din ce în ce mai mulți neguțători arabici au vizitat zona, declanșând
conversia la islamism. Hinduismul și budismul au supraviețuit până astăzi doar pe
insulele Bali și Lombok, unde o cultură autohtonă mixtă a luat naștere. În 1487 Bartolomeu
Diaz a ocolit pentru prima oară Capul Bunei Speranțe, deschizând calea descoperirii unor noi
rute maritime spre India de către Vasco da Gama.
Europenii au ajuns în Indonezia mai târziu, în anii 1600, colonia olandeză fiind cea care a
controlat economia țării timp de 3 secole, introducând cultura piperului , până la sfârșitul celui
de al doilea război mondial, când Indonezia și-a declarat independența în 1945. Dezvoltarea
economică a fost în creștere până în anii '80-'90, datorită exploatării resurselor naturale și
îmbunătațirea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a început sa se dezvolte considerabil,
dar populația săracă încă este în număr mare. Indonezia a trecut și printr-o criză economică
în 1997, în același timp existând și schimbări majore în politică, în care președintele Suharto a
fost demis după ce a condus țara timp de 30 de ani într-un regim dictatorial. Alegeri democratice
au loc începând cu anul 1999.

Economia
Economia este bazată pe agricultură și industria minieră. PIB: 15% din agricultură, 43%
din industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fier, staniu, mangan și bauxită,
cărbune, gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei
de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele
culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul,
porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este
practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai,
cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii
prime și semifabricate, autovehicule, mărfuri de larg consum. Comerț
extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie ș.a. Căi ferate: 6.583 km. Căi
rutiere: 145.000 km