ECONOMIA JAPONIEI

GEOGRAFIE ȘI FORMARE
 Arhipelagul Japonez se întinde în partea de est a continentului asiatic, de la tropice, în
sud, până în zona subpolară, în nord. Acest arhipelag este format din peste 4.000 de insule. O
privire de ansamblu pe harta regiunii distinge patru insule mari și o puzderie de alte insulițe
grupate sau izolate între ele; cele mici aflate în preajma celor mari sau la distanță, în
imensitatea de ape a Pacificului, dintre care 500 fiind locuite.

În mod tradițional, se consideră că Japonia a fost fondată de Împăratul Jimmu pe

11 februarie 660 î.Hr.

POPULAȚIE

În 1960 Japonia număra aproximativ 93 milioane de locuitori. Graficul prezentat mai

sus ne arată rata de crestere a populației și se poate observa o creștere vertiginoasă a
populației ajungând în anul 2021 la o populație care numără aproape 126 milioane de
locuitori. Astazi însă populația Japoniei este în scădere având o rată de crestere a populației
negativă de -0,5%.
Țara beneficiază de o forță de muncă înalt calificată și este printre cele mai educate
țări din lume, unde marea parte a cetățenilor săi dețin studii superioare.
 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

Japonia este a doua putere economică în Asia-Pacific şi a treia la nivel mondial.

Principalele industrii în Japonia :

 industria siderurgică

 industrie chimică

 industria textilă

 industria constructoare de mașini.

Japonia este puternic dependentă de importul de materiale de constructii și carburanti.

PRODUSUL INTERN BRUT (PIB)

Economia Japoniei a crescut mult mai rapid decât se aștepta în aprilie-iunie.

Exporturile de mașini dinamice și afluxul de turiști au contribuit la compensarea unei
redresări lente a cererii de consum post-COVID, deși perspectivele pentru o recesiune globală
au întunecat perspectivele.
Creșterea anuală de 6% a Japoniei a condus la un câștig trimestrial de 1,7%. Aceasta este cu
mult peste prognoza medie Reuters de 0,8%, care a dus PIB-ul la un nivel record.
Japonia, a treia economie mondială, a înregistrat o creştere de 1,7% în 2021, după un declin
de 4,5% în 2020 şi de 0,2% în 2019, arată datele Guvernului de la Tokyo.

Economia niponă s-a redresat în trimestrul trei din 2021, după ce scăderea cazurilor de
coronavirus a stimulat consumul, deşi creşterea preţurilor la materiile prime înrăutăţesc
perspectivele.

Produsul Intern Brut (PIB) din Japonia era în valoare de 4231,14 miliarde de dolari în 2022,
potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale. Valoarea PIB-ului Japoniei reprezintă 1,82% din
economia mondială

Agricultura asigură sub ¾ din necesitățile populației, Japonia fiind nevoită să importe
peste 60% din alimente. Țara dispune de puține terenuri arabile, care sunt lucrate eficient,
rezultând producții agricole dintre cele mai mari din lume la hectar, dar insuficiente cantitativ.
Ramura principală este cultivarea plantelor, iar cultura de bază este orezul, care se produce pe
pantele munților și în câmpiile litorale irigate din sud, unde este posibila dubla cultivare.

Industria. Japonia este o națiune industrială prin excelenţă, care are o industrie
complexă şi de înalt nivel tehnologic (deține peste 60% din roboții industriali din lume),
angajează 1/4 din populația activă și contribuie cu 25% la formarea PIB. Este prima țară din
lume la producerea oțelului și la constructia de nave (1/3 din tonajul lansat la apă). Cea mai
mare oțelerie niponă se află la KITAKYUSHU, iar navele se construiesc în marele şantier
naval de la OSAKA. De asemenea, Japonia produce mai multe automobile și televizoare decât
oricare altă țară din lume și ocupă locuri fruntașe pe glob și în metalurgia feroasă (fontă, oțel)
și neferoasă (aluminiu și plumb), electronică, prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloză și
hârtie, industria textilă, etc. Lemnul este vital pentru nevoile industriale a Japoniei care este al
doilea mare producator de hârtie din lume și un important producător de celuloză din lemn și
de cherestea din conifere. Japonia este si cea de-a doua piață IT la nivel mondial (computere,
optica, telecomunicatii de inalta tehnologie) care a depășit de mult pragul de 1.000 miliarde
dolari

PIB PE CAP DE LOCUITOR

Graficul prezinta modul în care PIB-ul pe cap de locuitor din trei țări a evoluat. Perioada de
referință este perioada cuprinsă între anii 1960-2020. Se poate observa ca PIB-ul pe cap de
locuitor al Japoniei a avut numeroase fluctuații ajungând în cele din urmă în anul 2023 la
35.385 dolari

O statistica făcuta de Banca Mondială plasează Japonia pe locul 28 în lume din punct
de vedere al PIB-ului per cap de locuitor.

INFLAȚIA ȘI RATA INFLAȚIEI

Inflaţia din Japonia a urcat la 3,7% în noiembrie 2022, cel mai ridicat nivel din
1981 încoace.

Atunci, criza din Orientul Mijlociu a perturbat producţia de petrol şi a dus la creşterea
preţurilor la energie.

Dar, după decenii în care ţara a încercat să stimuleze inflaţia, consumatorii japonezi
resimt acum durerea unor preţuri mai mari, pe fondul unor salarii stagnante.
 Până în prezent, Banca Japoniei (BOJ) şi-a menţinut politica monetară ultrarelaxată
pentru a stimula economia.

Însă, recent, a surprins piaţa prin creşterea plafonului ratei dobânzii la obligaţiunile
sale guvernamentale pe 10 ani de la 0,25% la 0,5%.

Ca urmare, moneda japoneză a înregistrat o creştere puternică în raport cu dolarul

american, ajungând la 151 de yeni pentru un dolar, pentru prima dată din 1990
încoace.

Moneda slabă a alimentat inflaţia din ţară, pentru că a accelerat costurile ridicate ale
importurilor, care s-au majorat din cauza războiului din Ucraina.

Japonia are una dintre cele mai scăzute rate ale inflaţiei din lume şi a contrazis tendinţa
altor ţări din G7 care au crescut treptat ratele dobânzilor pentru a limita creşterea preţurilor.

Inflația de bază a Japoniei a înregistrat o creștere de 3,1% în august 2023, menținând o

rată neschimbată față de aceeași lună a anului trecut. Indicele de bază al prețurilor de consum,
care exclude din calcul alimentele proaspete, a rămas peste pragul țintă de 2% stabilit de
banca centrală pentru a 17-a lună consecutivă, potrivit datelor publicate de Ministerul
Afacerilor Interne și Comunicațiilor. Prețul mărfurilor a crescut cu 4,2%, iar cel al
alimentelor, în special, a crescut cu ritmuri de peste 8% din aprilie: produsele din pește,
produsele lactate și ouăle, în special, au înregistrat creșteri de două cifre. Salariile reale, pe de
altă parte, sunt în scădere de 16 luni consecutive, cu un deficit mediu de 1,8 %comparativ cu
rata de creștere a inflației.

Grficul de mai jos prezintă parcursul ratei inflației intre anii 2018 si 2021. Se pot
observa fluctuațiile ratei inflației din Japonia la nivel procentual și faptul că in luna noiembrie
a anului 2020 inflația japoneză a fost negativă inregistrată sub pragul de -1%
 EVOLUȚIA PREȚURILOR

Indicele prețurilor mărfurilor corporative (CGPI), care reflectă inflația angro, a

crescut în Japonia în octombrie la un nivel de 117,5 puncte, potrivit statisticilor publicate de
Banca Japoniei (banca centrală). Aceasta este cea mai mare cifră din 1960 și până acum.

Astfel, prețurile cu ridicata au crescut cu 9,1% în octombrie 2022 față de aceeași

perioadă a anului trecut. Inflația cu ridicata în septembrie, conform datelor revizuite, a fost
de 10,2%, nu de 9,7%, așa cum s-a raportat inițial în octombrie. Combustibilul, electricitatea
și resursele au înregistrat cea mai mare creștere în octombrie. Astfel, prețurile la energie
electrică, gaze și apă au crescut cu 43,2%, la minerale - cu 27,5%, la fier și oțel - cu
22,4%. Mediile pentru anul 2020 sunt folosite ca bază pentru calcularea CGPI.

Principalele motive pentru accelerarea inflației angro sunt creșterea globală a

prețurilor la resursele naturale și la alimente, precum și slăbirea monedei naționale
japoneze. În ciuda unei anumite întăriri a yenului, pe fondul unor date de inflație mai bune
decât așteptările, din SUA, moneda japoneză rămâne la nivelul de peste 141 de yeni pe
dolar. În acest context, prețurile de import în octombrie, calculate în yeni, au crescut cu
48,5%, în timp ce prețurile de export doar cu 20,2%.

Unul dintre principalele motive pentru slăbirea yenului este decalajul de nivel al
ratelor dobânzilor din Occident, unde autoritățile de reglementare îl ridică pentru a combate
inflația, și din Japonia, unde banca centrală îl menține la un nivel practic negativ pentru a
stimula piaţă. Ținta de inflație de bază pentru Banca Japoniei este de 2%, cu toate acestea, în
ciuda faptului că creșterea prețurilor de consum a depășit ținta de câteva luni la rând,
autoritatea de reglementare nu intenționează să-și abandoneze cursul.
 Graficul următor arată evoluția prețului unui kg de mere în Japonia. Se poate observa
o crestere a prețului de la 490 de yeni în 2011 la 670 de yeni în 2020 datorită inflației și ratei
acesteia. Totodată se poate observa că nu anul 2020 are cele mai mari prețuri ale kg de mere
ci vârful scumpirilor a fost atins în 2017 când pentru unkg de mere japonezii plăteau 830 de
yeni

RATA ȘOMAJULUI

Rata șomajului a crescut din luna februarie 2020 cu doar două zecimi de procent, până la
2,6% în anul 2023. Salariile și numărul de ore lucrate au rămas relativ stabile. Asta nu înseamnă
că economia Japoniei, a treia din lume, după SUA și China, nu a fost afectată.
Dar locurile de muncă au rămas stabile.

Datele pe luna aprilie a aceluiași an, sugerează că situația economică a niponilor se

înrăutățește. Totuși, o constelație de factori sociali, demografici și epidemiologici a făcut ca criză
să nu se transforme în concedieri în masă. În primul rând, înainte de pandemie, populația
Japoniei scădea, iar gradul de îmbătrânire creștea. Acest lucru a făcut ca piața muncii să fie foarte
strânsă.
Chiar și acum, o serie de companii au greutăți în găsirea de muncitori, existând 120 de locuri de
muncă disponibile la fiecare 100 de aplicanți în luna aprilie 2023.
 Un factor care a determinat o rată mică a șomajului este reprezentat de faptul că nu a
existat o crștere masivă a infectărilor cu Covid-19 în perioda pandemiei. Spre deosebire de SUA
și Canada, Japonia nu a înregistrat o creștere devastatoare a infectărilor, amintește un ziar
american.
Japonia a cerut companiilor să se închidă voluntar în timpul stării de urgență, care a durat o lună
și jumătate și s-a încheiat în luna mai. Dar aceste diferențe sunt doar o parte,
restul vine din atitudinile și politicie privind munca.

Graficul arată evoluția ratei șomajului într-o perioada de 10 ani din 2006 până în 2015,
se poate observa că anul cu cea mai mare rată a șomajului a fost anul 2009 cu o rată de peste
5% dar de atunci rata șomajului se află într-o continuă scadere ajungând în anul 2023 la o
valoare de 2,6%

Conform unei liste făcute de Oganizația Internațională a Muncii(OIM) Japonia se

plasează pe locul 24 în lume când vine vorba de rată a șomajului.
 Graficul de mai sus face o prezicere cu privire la evoliția forței de munca și a
numărului de angajați din Japonia până în 2060. Dacă in anul 2013 existau aproape 66
milioane de persoane care aveau un loc de muncă conform graficului până in 2060 numărul
angajaților va scădea cu apoximativ 28 milioane ajungându-se la un numar de 38 milioane de
oameni care lucrează.

EXPORTURI ȘI IMPORTURI

Motorul creşterii celei de a treia economii a lumii în perioada aprilie-iunie 2023 au

fost exporturile (care au înregistrat o creştere de 3,2% comparativ cu trimestrul precedent), în
timp ce importurile au scăzut cu 4,3% pe fondul scăderii cotaţiilor mondiale la hidrocarburi.
Contribuţia netă a comerţului exterior la PIB a fost una pozitivă, de 1,8 puncte procentuale
faţă de estimările analiştilor care mizau pe o contribuţie de 0,9 puncte procentuale.

Exporturile japoneze s-au redresat pe fondul estompării problemelor de-a lungul

lanţurilor de aprovizionare în sectorul auto şi a deprecierii yenului care a susţinut exporturile”,
susţine Ryutaro Kono, economist şef la BNP Paribas în Japonia.

Deficitul comercial al Japoniei a scăzut cu 75,1%, până la 2.720 de miliarde de yeni

(18 miliarde de dolari) în prima jumătate a anului fiscal 2023 (aprilie-septembrie 2023,
datorită efectului combinat al scăderii prețurilor globale la energie și materiilor prime și al
unei redresări record a exporturilor, potrivit datelor), publicată de guvernul acestei țări.
Japonia și-a văzut balanța comercială scăzând în deficit pentru al cincilea an consecutiv în
prima jumătate a anului fiscal, iar creșterea exporturilor ar putea slăbi deja în lunile
următoare, într-un context devenit din ce în ce mai incert de tensiunile comerciale cu China,
criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra cererii externe ale politicilor monetare restrictive
din Statele Unite și Europa.

În primele șase luni ale anului fiscal curent, importurile Japoniei s-au ridicat la 52.960
trilioane de yeni, în scădere cu 12,4%. Exporturile s-au ridicat în schimb la 50.240 de miliarde
de yeni, o creștere de 1,4 %. În șase luni, țara a înregistrat un excedent comercial de 4.490 de
miliarde de yeni cu SUA și un deficit de 2.870 de miliarde de yeni cu China.

Exporturile din Japonia au revenit la creștere în septembrie pentru prima dată în două
luni, înregistrând o creștere de 4,3%anual, potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul
de Finanțe japonez. Exporturile au totalizat 9.190 de miliarde de yeni (61 de miliarde de
dolari), în timp ce importurile au scăzut cu 16,3%, până la 9.130 de miliarde de yeni, în
principal ca urmare a scăderii prețurilor la resursele naturale la nivel mondial. În iulie,
exporturile japoneze s-au contractat pentru prima dată în mai bine de doi ani, din cauza
încetinirii economiei globale și a Chinei; o nouă scădere a exporturilor japoneze a fost
înregistrată în august. Printre principalele elemente care au contribuit la creșterea lunii trecute
au fost mașinile; export către China, a înregistrat însă o nouă scădere, a 10-a consecutiv lunar:
-6,2%, tot din cauza controalelor la exporturile de utilaje pentru fabricarea microcipurilor
impuse de Tokyo, și a blocului importurilor de produse din pește japoneze decretat de China.

Potrivit datelor Ministerului de Finante al Japoniei, in anul 2012 valoarea exporturilor

japoneze in Romania a fost de 29,2 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 367,19 milioane
de dolari SUA), iar valoarea importurilor din Romania a fost de 34,4 miliarde de yeni
japonezi (aproximativ 432,94 milioane de dolari SUA). Astfel, comparativ cu anul 2011,
exporturile japoneze in Romania au scazut cu 20, 3% la valorile exprimate in dolari, in timp
ce importurile din Romania au scazut cu 1% la valorile exprimate in dolari.
 Imaginea ne prezintă situația exporturilor a unor țări din lume. Se poate observa că
Japonia se află pe locul 11 în lume, potrivit statistici din 2022, în ceeea ce priveste
exporturile, valoarea lor ajungând la o valoare de 745 miliarde de dolari.

BIBLIOGRAFIE

w.w.w. Wikipedia.ro
w.w.w. Digi 24.com
w.w.w. Ministerul Afacerilor Externe.ro
w.w.w. Double Case.com
Japonia indrumător de afaceri 2019 pdf.
w.w.w. Nova news.com
w.w.w. Cosmin-marinescu.ro
w.w.w. Hikersbay.com
w.w.w. Ziarul libertatea.com
w.w.w. Ambasada României în Japonia.ro
w.w.w. Manager. Ro