Proiect PAC

STUDIU COMPARATIV
ROMNIA ITALIA (STATE MEMBRE ALE UE)
1. Indicatori la nivelul economiei naionale
a) Suprafaa (km)
Italia are o suprafa de 301.340 km, fiind cu 26,4 mai mare dec!t suprafaa "om!niei
(23#.3$1 km).
b) Populaia (locuitori)
ara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 200 200! 200" 2008
#om$ni
a
22%260
$3
224##%
$%
224%%4
#%
224304
%&
21#334
#3
21&&2&
&4
21&112
%2
216%#%
2#
216102
13
21%6%1
1$
21%2#62
&
Italia
%6$043
&$
%6$0$1
0$
%6$23%
24
%6$606
$2
%6$$3&
42
%&3210
&0
%&###2
4%
%#4623
&%
%#&%1&
11
%$1312
#&
%$61$2$
0
'e(a lun)ul anilor 1$$#(200# populaia a sc*ut continuu, de la 22%26 mii locuitori,
+aloarea ,nre)istrat ,n 1$$#, la 21%2# mii locuitori ,n 200#, populaia sc*!nd, deci, cu (4,43
( cca 1 mil persoane ). -n Italia, ,n sc.im/, numrul de locuitori a crescut in fiecare an, a0un)!nd
de la %6$04 mii, ,n 1$$#, la %$61$ mii ,n 200#. 1stfel, o/ser+m ca populaia Italiei, a crescut cu
4,&&, mai e2act cu aproape 3 milioane locuitori. 3c!nd o comparaie ,ntre cele 2 state, se
o/ser+ c populaia Italiei este mai mare ca cea a "om!niei cu 1&& ,n anul 200#, de4i
suprafaa sa este mai mare cu doar 26,4, dec!t suprafaa rii noastre.
c) PI%& locuitor (euro5 persoan)
ara 1999 2000 2001 2002 2003 2004 200 200! 200" 2008
Italia 20$00 22300 23300 22$00 22$00 23100 23600 24%00 2%400 24$00
#om$nia 4600 %000 %%00 6000 6%00 &400 &$00 $100 10%00 11300
-n ara noastr, 6I7(ul pe un locuitor a cunoscut o cre4tere de la an la an ,n perioada
1$$$(200#, astfel c a a0uns de la 4600 la 11300 euro5 persoan, deci a crescut cu 14% . 8ot in
ace4ti 10 ani, ,n Italia, acest indicator a a+ut +alori care au oscilat ,ntre 20$00 euro5 locuitor, ,n
1$$$ 4i 2%400 euro5persoan, ,n 200&. 9aloarea 6I7(ului pe locuitor, ,n "om!nia, este foarte
mic ,n comparaie cu cea din Italia, +aloarea medie a 6I75locuitor fiind ,n perioada 1$$$(200#
de &3#0 euro5 persoan, iar ,n Italia de 233#0 euro5 persoan. 14adar, produsul intern /rut pe
locuitor ,n Italia este mai mare ca ,n "om!nia cu 216,#.
d) #ata inflaiei ()
-n "om!nia, e+oluia ratei inflaiei a cunoscut o scdere semnificati+ de la %$,1 c!t era
,n anul 1$$# p!n la 4,$ ,n 200&, dup care a crescut ,n 200# la +aloarea de &,$ , deci cu 3
procente. -n acest inter+al, 1$$#(200#, rata inflaiei a oscilat ,ntre 1.& +aloare ,nre)istrat ,n
anul 1$$$ 4i 3,%, ,n anul 200#. 6rin urmare, compar!nd situaia Italiei cu cea a "om!niei ,n
ceea ce pri+e4te rata inflaiei, putem conclu*iona faptul c, spre deose/ire de "om!nia, ,n Italia
rata inflaiei a ramas relati+ constant ,nre)istr!nd +aloarea de 2(3.
ara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 200 200! 200" 2008
#om$nia %$,1 4%,# 4%,& 34,% 22,% 1%,3 11,$ $,1 6,6 4,$ &,$
Italia 2,0 1,& 2,6 2,3 2,6 2,# 2,3 2,2 2,2 2,0 3,%
e) #ata 'oma(ului ( din populaia acti+)
Anii
Romania
(%)
Italia (%)
1999 7,1 11
2000 7,3 10,1
2001 6,8 9,1
2002 8,6 8,6
2003 7 8,5
2004 8,1 8,1
2005 7,2 7,7
2006 7,3 6,8
2007 6,4 6,1
'up cum reiese din ta/el, ,n perioada 1$$$(200&, ,n "om!nia, rata 4oma0ului nu a
pre*entat o e+oluie ,ntr(un anumit sens, ci a oscilat, ,nre)istr!nd +aloarea minim ,n anul 200&,
respecti+ 6,4, iar +aloarea ma2im ,n anul 2002, c!nd rata 4oma0ului, repre*enta #,6 din
populaia acti+. :pre deose/ire de "om!nia, ,n Italia, rata 4oma0ului a a+ut o scdere continu
de la 11 ,n 1$$$, p!na la 6,1 ,n 200&. 'eci s(a redus ,n ace4ti 10 ani luai ,n anali*, cam la
0umtate. 'in )rafic o/ser+m ca ,n anul 2004 rata 4oma0ului din "om!nia are aceea4i +aloare ca
cea din Italia.
-ntre rata 4oma0ului 4i cea a inflaiei e2ist o corelaie in+ers, simpl 4i sta/il. ;u alte
cu+inte, ,ntre inflaie 4i 4oma0 ar e2ista o relaie de compensare ce const< ,n aceea c< un 4oma0
mai mic poate fi o/inut accept!nd o inflaie mai mare sau inflaia poate fi redus< accept!nd mai
mult 4oma0.
f) Importuri (miliarde de euro)
Anii
Romani
a
Italia
1999 3,03 71
2000 4,94 100,81
2001 5,72 100,48
2002 6,01 97,06
2003 6,75 96,51
2004 8,95 108,06
2005 12,06 125,45
2006 14,93 149,61
2007 14,72 158,42
"eferitor la importuri, ,n "om!nia, situaia se pre*int astfel= din 1$$$ p!n ,n 2006
+aloarea importurilor a crescut an de an, de la 3,03 miliarde euro la 14,$3 miliarde euro, dup
care a sc*ut u4or, fiind ,n anul 200& de 14,&2 miliarde euro. 14adar cre4terea importurilor a fost
destul de ,nsemnat, a0un)!nd s fie mai mare de aproape % ori ,n doar # ani. >i ,n Italia
importurile au a+ut o tendin de cre4tere de la &1 miliarde euro p!n la 1%#,42 miliarde euro,
deci ma0orarea a fost de 123. 6rin urmare, mrirea importurilor a a+ut un ritm mult mai ridicat
,n "om!nia, dec!t ,n Italia, de4i +aloarea medie a importurilor ,n ara noastra, ,n perioada a+ut
,n calcul pentru anali*, este foarte redus comparati+ cu cea din Italia, 4i anume= &&,11 miliarde
euro s(au folosit pentru importuri ,n "om!nia, ,n timp ce ,n Italia s(a importat ,n medie +aloare
de 100&,4, deci cu 1206 mai mult. 1cest fapt demonstrea* ni+elul ridicat de trai e2istent ,n
Italia. 8otu4i situaia aceasta se poate e2plica 4i prin numrul ,nsemnat de locuitori de pe
teritoriul Italiei, care semnific un numr mai mare de ne+oi ce tre/uiesc satisfcute. -n anul
200#, populaia era mai mare, ,n Italia, cu 1&& fa de cea din "om!nia, iar +aloarea
importurilor era mai ridicat cu $&6.
)) *+porturi (miliarde de euro)
Anii
Romani
a
Italia
1999 2,17 79,66
2000 3,14 100,21
2001 3,15 106,34
2002 3,84 105,16
2003 3,86 99,58
2004 4,8 108,47
2005 6,66 116,26
2006 7,68 128,94
2007 8,26 143,23
?a fel ca 4i ,n ca*ul importurilor, ,n "om!nia +aloarea e2porturilor este foarte sc*ut
fa de cea din Italia. -n anii 1$$$(200&, aceast +aloare a crescut continuu, de+enind astfel, mai
mare ,n 200&, dec!t ,n 1$$$ cu 6,0$ miliarde euro, adic cu 2#0,6. -n Italia, +aloarea
e2porturilor a crescut din 1$$$ p!n ,n 2001, dup care a sc*ut u4or ,n 2002 4i 2003, apoi a
continuat s creasc, urm!nd deci acela4i model ca 4i importurile, care la fel au sc*ut ,n anii
2002 4i 2003, comparati+ cu anii precedeni. 14adar, s(a e2portat ,n anul 200#, ,n +aloare de
143,23 miliarde euro, adic cu &$ mai mult ca ,n primul an al perioadei pentru care se face
anali*a ceea ce ,nseamn c de4i +aloarea e2porturilor din "om!nia este foarte sc*ut, totu4i
aceasta s(a mrit ,n inter+alul anual 1$$$(200&, ,ntr(un ritm mai mare.
'in anali*a anterioar a importurilor ,n "om!nia, a reie4it faptul c +aloarea medie a
importurilor din anii 1$$$(200& a fost de &&,11 miliarde euro. 9aloarea medie a e2porturilor este
de 4,#4 miliarde euro. -n Italia, +aloarea medie a importurilor ,n perioada anali*at a fost de
100&,4 miliarde euro, iar a e2porturilor de 10$,&61 miliarde euro. 'eci ,n "om!nia +aloarea
importurilor este mai mare ca cea a e2porturilor de aproape 16 ori mai mare, pe c!nd ,n Italia
+aloarea importurilor este mai mare de $ ori, fapt ce indic clar o producti+itate mai ridicat ,n
Italia dec!t ,n "om!nia, dar 4i o importan mai mare, pe piaa unic, acordat produselor
italiene4ti.
,)%alan- comercial- (miliarde de euro)
Anii Romania Italia
1999 -0,86 8,65
2000 -1,8 -0,6
2001 -2,57 5,87
2002 -2,16 8,09
2003 -2,89 3,08
2004 -4,16 0,41
2005 -5,4 -9,18
2006 -7,25 -20,66
2007 -6,46 -15,19
'in )rafic reiese c +aloarea /alanei comerciale din "om!nia, are o tendina de scdere
de(a lun)ul timpului, iar ,n Italia, aceast +aloare scade de la #,6% miliarde euro ,n 1$$$ la(0,6 ,n
2000, apoi cre4te p!n la #,0$ miliarde ,n 2002, dupa care scade ,ntr(un ritm mai alert atin)!nd ,n
anul 2006 +aloarea de (20,66 miliarde euro 4i ,n anul urmtor cre4te la (1%,1$ miliarde.
3aptul c importurile sunt cu mult mai mari ca e2porturile, at!t ,n "om!nia c!t 4i ,n Italia,
+a duce, desi)ur, cu precdere, la +alori ne)ati+e ale /alanei comerciale.
Intr(ade+r, +alorile /alanei comerciale ,n "om!nia sunt toate ne)ati+e, atin)!nd
+aloarea ma2im ,n anul 1$$$, de (0,#6, iar +aloarea minim ,n 2006 4i anume (&,2% miliarde de
euro. -n Italia, +aloarea ma2im se ,nre)istrea* ,n anul 1$$$, fiind de #,6% miliarde euro, iar
minim ,n anul 2006, de 20,66 miliarde euro.
2. Principalele re)lement-ri pe pieele a)ricole
6olitica a)ricol 4i comercial pentru re)lementarea pieelor a)ricole s(a concentrat pe 2
direcii principale 4i anume=
1. "e)lementarea pieelor a)ricole, inclusi+ prin sta/ilirea unui sistem sta/il 4i neutru, cu
o protecie moderat faa de importuri 4i far restricii la e2port.
2. 6articiparea la ne)ocierea de noi 1corduri de ;omer ?i/er 4i implementarea
pre+ederilor 1cordurilor e2istente.
1cti+itatea s(a desf4urat printr(o relaie de parteneriat 4i cola/orare at!t cu asociaiile
profesionale de profil, c!t 4i cu celelalte institutii )u+ernamentale.
In +ederea re)lementrii pieei produselor a)roalimentare, @161@ a acionat pentru
or)ani*area 4i funcionarea pieei produselor a)ricole 4i alimentare, statuat prin pre+ederile
?e)ii pri+ind or)ani*area 4i funcionarea pieelor a)ricole 4i alimentare nr.&352002, pentru
crearea or)anismelor instituionale necesare implementrii ?e)ii nr.&352002 (;omitetul
Interministerial de coordonare), ,nfiinarea 4i autori*area unui numar de 4ase or)ani*aii
interprofesionale pe produs sau )rup de produse (*a.r, carne de porc, +ie(+in, or*(/ere, lapte,
cereale).
@suri le)islati+e 4i institutionale de re)lementare a pietei produselor a)ricole si
alimentare prin ela/orarea si implementarea le)islatiei pri+ind=
(or)ani*area pietei cerealelor, si instituirea :istemului Aational de Bradare a cerealelorC
(or)ani*area pietei semintelor de consum,
(or)ani*area pietei tutunului,
(or)ani*area pietei +iei si +inului C
(or)ani*area pietei le)umelor de camp C
(?e)ea creditului a)ricol pentru productie si a pac.etului de acte normati+e secundare
pentru aplicarea pre+ederilor acesteia.
In acelasi timp, @161@ a fost ne+oit sa inter+ina pe piata produselor a)roalimentare in
mod deose/it pentru=
(pentru re)lementarea pietei *a.arului, au fost efectuate a0ustari ale re)imului de import
("e)lementarea pietei cerealelor afectata de calamitati pentru asi)urarea cantitatilor de
)rau pentru sectorul de panificatie si a necesarului de fura0e in sectorul de crestere a pasarilor si
porcilorC
(au fost eliminate ta2ele +amale la importul de )rau de panificatie si cereale destinate
fura0arii animalelor (porum/, or*, secara)C
(s(a restrictionat e2portul de )rau, pentru retinerea in tara a productiei interneC
("e)lementarea pietei carnii de porc
Inter+entia asupra re)imului de import in acest sector a urmarit re)lementarea a doua
situatii=
(6entru resta/ilirea ec.ili/rului pe piata si crearea conditiilor de concurenta normala intre
marfa romaneasca si cea importata din 6olonia, a fost instituita temporar o masura de
sal+)ardare, intre 1# iulie si 6 octom/rie 2003, constand in ma0orarea ta2ei +amale aplicate la
importul sortimentelor de carne de la 20 la 4%
(Aecesitatea completarii din import a ofertei de carne materie prima pentru industria de
procesare, care nu este asi)urata in totalitate din productia interna. In acest scop, au fost
eliminate temporar ta2ele +amale la importul unor sortimente de carne de porc con)elata.
@asurile au +i*at e+itarea cresterii, pe seama platii ta2elor +amale de import, a preturilor
la consumator, pentru paine, carne si produse din carne.
In cola/orare cu 1utoritatea Aationala a 9amilor si @inisterul Dconomiei si ;omertului
s(a introdus un sistem de monitori*are a importurilor, din punct de +edere cantitati+ si al
preturilor, la carne de pasare, carne de porc, porci +ii si *a.ar. 6rin acest sistem se urmareste
o/tinerea informatiilor de comert e2terior imediat dupa reali*area operatiunilor comerciale, ceea
ce creea*a premisele pentru inter+entia operati+a, prin masuri de politica comerciala, pentru
corectarea e+entualelor disfunctionalitatea pe care importul produselor respecti+e l(ar putea
produce pe piata romaneasca.
In domeniul 1cordurilor de ;omert ?i/er o/iecti+ul principal are in +edere crearea
cadrului 0uridic fa+ora/il im/unatatirii conditiilor de acces al produselor a)roalimentare
romanesti pe pietele e2terne si pe aceasta cale, oportunitati sporite pentru de*+oltarea e2portului.
In acest sens s(a actionat pentru=
( continuarea procesului de li/erali*are a comertului a)ricol cu ED, prin e2tinderea
nomenclatorului de produse +i*at si adancirea facilitatilor tarifare.
( o/tinerea de concesii pentru unele produse a)roalimentare de interes la e2port, prin
ne)ocierea si inc.eierea de noi 1corduri de ;omert ?i/er (cu @acedonia, 1l/ania,
7osnia(Ferte)o+ina, :er/ia si @untene)ru).
1stfel, au fost o/tinute reduceri sau e2ceptari de ta2e +amale, precum si noi posi/ilitati
de crestere a e2portului pe pietele respecti+e pentru cereale, animale +ii, unele cate)orii de
le)ume si fructe, +in, /ran*eturi.