Sunteți pe pagina 1din 108

MINISTERUL

E D U C AȚ I E I
N AȚ I O N A L E

MARIUS-CRISTIAN NEACȘU

GEOGRAFIE
Manual pentru clasa a VII-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5103/03.09.2019.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul
de telefon de asistenţă
pentru copii
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

MARIUS-CRISTIAN NEACȘU

GEOGRAFIE
Manual pentru clasa a VII-a
GEOGRAFIE. Manual pentru clasa a VII-a
ĞƐĐƌŝĞƌĞĂ/WĂŝďůŝŽƚĞĐŝŝEĂƜŝŽŶĂůĞĂZŽŵąŶŝĞŝ
Editor: dr. Costin DIACONESCU Ech͕DZ/h^Z/^d/E
Concept editorial: Simona DOBRESCU 'ĞŽŐƌĂĮĞ͗ŵĂŶƵĂůƉĞŶƚƌƵĐůĂƐĂĂs//ͲĂ /
Redactor: Mihaela STĂNESCU u n e u. u u e e
Layout, tehnoredactare: Clara ARUȘTEI 2019
Consultant cartografie: Ioan-Andrei VODĂ-MARC 9 0 52 1
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV

Referenți de specialitate:
Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăsceanu,
Academia de Studii Economice București; 91
Prof. dr. gr. I Gelu Hanganu,
Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești

© Copyright CD PRESS 2019


Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată de legile
române și internaționale privind drepturile de autor, drepturile conexe
și celelalte drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei
lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă 5(9,67(ʁ&$57(û&2/$5Ĉʁ
(electronic, fotocopiere etc.), fără acordul expres al Editurii CD PRESS. 0$18$/(',*,7$/(ʁ'27Ĉ5,û&2/$5(
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor
educaţionale româneşti de calitate pentru şcoală şi familie
Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro z www.cdpress.ro z Editura CD PRESS

Comenzi:
manuale@cdpress.ro z 021.337.37.37
 www.cdpress.ro

Scanează codul şi consultă catalogul


Studii de caz:  extrase din jurnale de călătorie complet de titluri al Editurii CD PRESS.
ALIN TOTOREAN: Etiopia – Viața ca la începuturile
omenirii;  India. Mongolia – Apa. Lux sau calamitate?;
Singur în Atacama; Explorator prin Australia;
dr. ȘTEFAN GHEORGHIU – Viața în deșert
Credite foto/ilustrații:
Dreamstime, Wikimedia Commons, arhiva CD PRESS
Credite video:
Dreamstime, Videoblocks, Audioblocks.

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ..........................................................................


Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul şcolar format tipărit
la primire la predare
1
2
3
4

*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Cuprins
Prezentarea manualului | 4
Studiul Geografiei de clasa a VII-a sau ... De ce acolo? | 6
Cunoștinţe. Abilităţi. Valori. Competenţe generale și specifice | 8

Unitatea 1. EXPLORĂM ASIA | 10


• Poziţia geografică |12
• Relieful – caracteristici generale, unităţi majore. Munţii Himalaya | 14
• Hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi lacuri | 16
• Diferenţieri climatice. Musonii | 18
• Contraste biogeografice | 20
• Elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică, confesională, culturală) | 22
• Harta politică şi marile aglomerări umane | 24
• Resursele naturale | 26
• Activităţile economice. Contraste economice regionale | 28
Studii de caz:
• Asia în lumea contemporană | 30
• India. Mongolia. Particularităţi geografice | 32
Recapitulare. Evaluare | 34

Unitatea 2. EXPLORĂM AFRICA | 36


• Poziţia geografică – simetrie latitudinală | 38
• Relieful – caracteristici generale. Riftul african | 40
• Hidrografia, clima şi biogeografia – caracteristici generale | 42
• Specificul demografic | 44
• Harta politică şi marile oraşe | 46
Studii de caz:
• Problemele Africii în lumea contemporană | 48
• Sahara | 50
• Etiopia. Particularităţi geografice | 52
Recapitulare. Evaluare | 54

Unitatea 3. EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD | 56


• Poziţia geografică | 58
• Relieful – caracteristici generale. Sistemul muntos cordiliero-andin | 60
• Hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi lacuri | 64
• Diferenţieri climatice şi biogeografice | 66
• Elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică, confesională, culturală) | 68
• Harta politică şi contraste teritoriale între state | 70
• Forme de aglomerare urbană | 72
• Diferenţieri economice regionale | 74
Studiu de caz:
• Chile. Particularităţi geografice | 76
Recapitulare. Evaluare | 78

Unitatea 4. EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA | 80


• Australia – caracterizare geografică generală | 82
• Oceania – particularităţi geografice | 84
• Antarctica – elemente de identitate geografică | 86
Studiu de caz:
• Unicitatea biogeografică australiană | 88
Recapitulare. Evaluare | 90

Unitatea 5. ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR | 92


• Componentele mediului înconjurător şi relaţiile dintre acestea | 94
• Degradarea mediului înconjurător, o problemă a lumii contemporane.
Schimbări globale ale mediului | 96
Recapitulare. Evaluare | 98

Recapitulare finală | 100


Evaluare finala | 102

3
Prezentarea manualului
Manualul pe care îl citești acum conţine informaţii abilităţi și valori similare cu
corecte din punct de vedere știinţific (validate de comu- cele ale altor elevi de aceeași
nitatea știinţifică internaţională) și actuale la momentul vârstă cu tine din România și
aprobării sale. Lumea din jurul nostru este însă în con- din întreaga lume.
tinuă schimbare, de aceea te încurajăm să verifici infor- Deoarece competențele
maţiile foarte dinamice (legate de evoluţia populaţiei cheie ale viitorului nu sunt
unui stat sau de un anumit fenomen aflat în desfășu-
legate de memorare, ci de
rare) cu ajutorul profesorului tău de Geografie. Din ace-
creativitate, rezolvarea de
lași motiv, anumite clasificări pot varia ușor în funcţie de
sursă, pentru că sunt interpretări sociale ale unor feno- situații-problemă, de gân-
mene naturale sau umane fără graniţe precise. dire critică, autonomie, dar
Manualul tău respectă reglementările din programa și de abilitatea de a lucra în
școlară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale echipă, acest manual este
pentru disciplina Geografie, clasa a VII-a. Printre altele, diferit de variantele clasice
parcurgerea sa te va ajuta să dobândești cunoștinţe, folosite în trecut.

Unități de învățare/Domenii de conținut UNITATEA 1 

În acest an școlar vei studia Geografia con- Explorăm


Asia 
tinentelor extraeuropene și câteva elemente de 
Poziţia geografică

Relieful – caracteristici generale,

Geografia mediului înconjurător, în cadrul a cinci


unităţi majore. Munţii Himalaya

Hidrografia – caracteristici generale
Fluvii şi lacuri
Diferenţieri climatice. Musonii
Contraste biogeografice

mari unităţi de învăţare: 


Elemente de diversitate umană
(etnică, lingvistică, confesională,
culturală)

Harta politică şi marile aglomerări umane


1. Explorăm Asia;
Resursele naturale

Activităţile economice
Contraste economice regionale

Planul unității Studii de caz

2. Explorăm Africa; de învățare


Asia în lumea contemporană
India. Mongolia. 

Recapitulare
Particularităţi geografice

Evaluare

3. Explorăm America de Nord DISCUȚIE. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin în
minte când te gândești la Asia? Discută despre ele
cu colegii. Argumentează alegerea făcută!

și America de Sud; Discuție/


Dezbatere
4. Explorăm Australia,
Oceania și Antarctica;
5. Elemente de geografia 10 Marele Zid Chinezesc 11

mediului înconjurător.

Întrebări-cheie
Lecții/Conținuturi
Ca noutate, conceptul acestui manual include UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA India

gruparea și prezentarea conţinuturilor (lecţiilor) Relieful – caracteristici generale, Munții


Himala
ya

unități majore. Munții Himalaya


pe pagina din stânga, sub forma unui text ușor de
Asia

Care sunt principalele unităţi de relief ale Asiei? Cum Munții Himalaya. Cei mai înalţi munţi ai planetei
sunt orientaţi Munţii Himalaya? De ce crezi că la nord s-au format prin încreţirea (cutarea) scoarţei terestre,

parcurs, care se citește unitar. Acest stil este consec- de acești munţi apar deșerturi? Ai auzit de „Acoperișul
Lumii” – la ce crezi că face referire? Unde sunt localizaţi
vulcanii pe continentul asiatic? De ce? La ce altă
disciplină ai învăţat despre „Mesopotamia”?
determinată de deplasarea spre nord a blocului indian
și, ulterior, a ciocnirii acestuia de Placa Eurasiatică, proces
care a început acum circa 60 de milioane de ani.
Procesul de înălţare a Munţilor Himalaya (fig. 1)
continuă și astăzi.

vent, se păstrează în întreg manualul, care poate fi citit


Strate cutate
Caracteristici generale. Relieful Asiei este: Lanţul montan se întinde pe circa 2 300 km, de
x variat (se întâlnesc toate formele de relief ); x complex la vest la est, separând Podișul Tibet (China) la nord
(alternanţă de munţi foarte înalţi cu podișuri și cu de Câmpia Indo-Gangetică (India) la sud. Din acest
câmpii spre marginea continentului); x caracterizat de motiv, joacă un rol important în blocarea maselor de Fig. 1 Deplasarea și ciocnirea plăcilor tectonice. Procesul de încrețire a scoarței terestre. Formarea Munților Himalaya
recorduri globale: aici se întâlnesc, deopotrivă, cea mai aer umede venite dinspre Oceanul Indian, care nu

ca o poveste sau ca un jurnal de călătorie. Noțiunile mare altitudine de pe uscatul planetar (8 848 m în Vârful
Everest/Chomolungma din Munţii Himalaya) și cea mai
scăzută altitudine (–430 m, la Marea Moartă); cel mai
înalt podiș de pe Glob – Podișul Tibet (5 000 m).
mai ajung în interiorul continentului asiatic.
Un număr de 14 vârfuri au peste 8 000 m înălţime
(numite, familiar, „optmiari”), cel mai înalt Everestul
(fig. 2), fiind „cucerit” pentru prima dată, în 1953, de
Unități majore de relief. Partea centrală a Asiei către neozeelandezul Edmund Hillary și șerpașul

cheie ale fiecărui text sunt evidenţiate grafic. este ocupată, de la vest la est, de un șir de podișuri
(Anatoliei, Iranului, Pamir, Tibet, Gobi), din care se
desprind, ca un mănunchi, o serie de lanţuri mun-
toase ce se îndreaptă spre Pacific și care închid
(locuitor din Nepal, care însoţește alpiniștii ca ghid
montan) Tenzing Norgay. De atunci, mai mulţi
alpiniști au escaladat vârful, primul dintre români
fiind Constantin Lăcătușu (în 1995).
podișurile menţionate, între culmile lor: Munţii Altai,

Textul lecţiei este introdus de întrebări-cheie, atent Tian Shan, Kunlun, Karakorum, Himalaya.
La nord de acest aliniament, se desfășoară
Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale,
care se continuă și se înalţă spre Oceanul Pacific prin
1. Pe harta de mai jos sunt marcate unităţi de relief
din Asia, astfel: A-D (munţi), E-F (podișuri), G-J (câmpii).
Identifică-le!
alţi munţi (Verhoiansk, Kolîma ș.a.). 2. Cărei unităţi de relief marcate pe hartă îi este

selectate și evidenţiate grafic, care te ajută să intri în În sud, Peninsula Indiană are forma unui triunghi,
cu baza în nord (Câmpia Indo-Gangetică, drenată
de marile fluvii Indus și Gange) și vârful în Oceanul
Indian, pe laturile triunghiului fiind dispuși Munţii
asociată sintagma „acoperișul lumii”? Argumentează!
3. Geografie și istorie. Cu care dintre unităţile de
relief marcate pe hartă pot fi asociate următoarele civi-
lizaţii antice: sumeriană, hindusă (indiană), chineză. Ce
Gaţii de Vest și Gaţii de Est, care închid în interior rol au jucat factorii geografici în dezvoltarea lor?

atmosfera lecţiei, să înţelegi mai bine noţiunile pre- Podișul Deccan.


Alte două câmpii reprezentative sunt situate
în sud-vestul și sud-estul Asiei, respectiv: Câmpia
Mesopotamiei (sau „câmpia dintre fluvii”, dintre Tigru
A
E
Vf. Everest
H China

zentate, direcţionează discuţia asupra unui subiect


și Eufrat, în bazinul cărora a înflorit civilizaţia antică a Nepa
Sumerului) și Câmpia Chinei de Est (prin care curg, l
spre Oceanul Pacific fluviile Huang He – „Fluviul D
Galben” și Chiang Jiang – „Fluviul Albastru”). C India
G F I
În vestul Asiei sunt Munţii Ural (care o separă de B
J

care merită investigat mai în detaliu la fiecare etapă


Europa), mai vechi, erodaţi (nu depășesc 2 000 m),
iar în estul continentului apar vulcanii activi de pe
Cercul de Foc al Pacificului, precum Fuji (Japonia),
Pinatubo (Filipine), Krakatoa (Indonezia).
Fig. 2 Vârful Everest

a lecţiei, reprezintă un mod de auto-evaluare a 14 15

înţelegerii textului și un mod de a crea legături între


discipline, de a ierarhiza și a descoperi nuanţe ale unor Textul Marcaj care indică prezența Activități Hărți, ilustrații,
aspecte importante ale lecţiei. Conţinuturile sunt lecției a cel puțin unui tip de AMII (aplicații) elemente grafice
pe pagina dublă deschisă
abordate din perspectiva competenţelor specifice. a manualului digital.

4
Studii de caz
Fiecare unitate include unul sau mai multe studii de Studiul de caz prezintă o situație-problemă reală
caz. Acestea te vor ajuta să înţelegi mai bine realitatea și modul în care a fost analizată şi evaluată aceasta,
geografică a unei regiuni și să îţi exersezi abilităţile de pentru a propune soluţii viabile. Studiul poate evalua
gândire logică, autonomie, cercetare (identificare și eficacitatea soluţiilor prezentate și propune soluţii
selecţie a unor surse credibile, analiză, interpretare de alternative. Cum a reușit comunitatea să soluţioneze pro-
date). blema X? De ce funcţionează/nu funcţionează soluţia Y?
Introducere în studiul de caz
La fiecare dintre studiile de caz prezentate în manual,
APA– LUX SAU CALAMITATE?
te invităm să răspunzi la întrebări și să urmezi etapele:
l e u n . n o n ele e le e e le e eu
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA l n l ne lo o un l u e e le n o
Kerala (India) și Govi-AlUayn (Mongolia) (e ) ee no on ol u u e n e n nu e n e
un e u eu . e n ne l e l u .
Jurnal de expediție u e u n u n un u n
India. Mongolia hŶŝŝ Ž ĂƵ ůĂ ĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ ĂůƜŝŝ ĨĂĐ ĞĨŽƌƚƵƌŝ ĚŝƐƉĞƌĂƚĞ ul o
e un lo
un
e eee n e ee
l ( o l nn
e n . u
ne n on
lu lu
e e
u eo u
n elun l
Particularități ƐĉŽŐĉƐĞĂƐĐĉ͘͘͘ƐƚĞǀŽƌďĂĚĞƐƉƌĞĂƉĉ͊^ĉƉŽƌŶŝŵ on ol ).
e e lo e
e un o e ol e e
lun e n l e e
e n el n le ne.
ĚĞĐŝ ŠŶƚƌͲŽ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƉƌŝŶ ĚŽƵĉ ĚŝŶƚƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ
geografice ͣŝŶƚĞƌĞƐĂŶƚĞ͟ Ɯĉƌŝ ĂƐŝĂƟĐĞ͕ /ŶĚŝĂ ƕŝ DŽŶŐŽůŝĂ͕ 000 e e n l u ne e
le
n o nu
un e en u
n n e
ul ln
e lo nu
n e
e e e e ul e o. ul e e
ƵŶĚĞĂƉĂĮĞĞƐƚĞůĂĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ĐĂŠŶĐĂnjƵůƐƚĂƚƵůƵŝ l e e on ol l e
une e n en l e le e.
ŝŶĚŝĂŶ <ĞƌĂůĂ͕ ĮĞ ĞƐƚĞ ƉƌĞĂ ƉƵƜŝŶĉ͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ƐĞ un . n e n lele e le u u
În funcţie de localizarea pe ŠŶƚąŵƉůĉŠŶŶĞƐĨąƌƕŝƚĞůĞƐƚĞƉĞŵŽŶŐŽůĞ͘ ele e u e u n e n ne l e e uo u
continent, statele asiatice prezintă
anumite caracteristici geografice,
unele mai favorabile, altele mai re-
strictive, la care omul s-a adaptat,
e l e u e e le
n e o u le l e nu e
le
n
ul e un n no
nu
n ele e l u e
e

n lun ul e o u u u
un n e e
un n ele
u ul u
en un .
un
e nen e
e lu u
e ee.
ne e e o nele

Atât din Kerala, India, cât şi din Govi-Altayn,


Pasul 1. Identifică o situaţie-problemă, care poate fi
o... o e e e. el Mongolia, mi-au rămas în suflet şi în minte aceşti
dezvoltând un mod specific de a e e u e e u le e e e.

abordată din perspectivă geografică. Adună


e e e ele n u e ne u oameni cu care am intrat în contact. Stând printre
trăi, de a-și obţine hrana, de a se n olo e l u on ol un . ei, le-am aflat şi greutăţile vieţii de zi cu zi. Cu toate
e e e u en u e e
raporta la mediul înconjurător și că cei din Kerala au apă din abundenţă, viaţa nu
o . neo n . o ĂƌŶĞƕŝďƌąŶnjĉ
de a organiza spaţiul geografic în le este nici liniștită, nici îndestulată. Preţurile mici
e un e e u u un cu care îşi vând produsele sau, cum este cazul
funcţie de nevoile sale. o e oo o e o e 0 e l e on ol e e
pescarilor cu plasele de pescuit chinezeşti, care
De pildă, India ocupă penin- e (l u ) n o u ee l o u no o en u abia strâng ceva peşte după o zi de trudă, îi fac
u o e le u o un

informaţii din surse credibile (articole din


sula cu același nume, înaintând în nu o l . să trăiască mai mult de pe o zi pe alta. La fel se
e o e . e eo n întâmplă şi cu cei din Govi-Altayn, care au doar
apele Oceanului Indian, în calea n ele u u le e e
ƉĂ͕ŽƌĂƌŝƚĂƚĞŠŶDŽŶŐŽůŝĂ hrana asigurată. Asta dacă nu dă peste animale
musonului, iar Mongolia, aflată la e n un o . u vreo boală care să le împuţineze…
nord de Munţii Himalaya, trăiește en u e n on e o u n lele l n u u le Cu toţii o duc greu, dar zâmbetul de pe faţă
din plin absenţa apei. Care sunt ul e e o e l n nu e le e e e e n e nen e e e un n o nu le dispare. Filosofia de viaţă, dată de religiile
Solul musteşte de apă şi totul din jur e nen e en . n l
l lul e . un e u l ele e l n. olo o e lor, plus mediul social şi natural în care trăiesc, îi

publicaţii reputate, pagini oficiale ale unor


consecinţele? este suprasaturat de umiditate. Şi tu, ca
individ, oricât ai încerca să te fereşti, nu poţi e u ne e … e e lo e n lo ul u n e e n ele un lo . fac să-şi accepte soarta mai uşor şi să privească
scăpa de umezeala ce te încolţeşte. Iar când on nen ulu un mai cu seninătate toate greutăţile ce le sunt date.
en u l n no ul lo l n un n e e e n o on o e elo n e e
vine musonul cu ploile sale, care începe de
prin iunie și ține timp de trei luni, umiditatea o o n ( o ) e ul n e nu o e u e ee lo u l e e o
ajunge să fie peste limitele suportabilului. e un n e 1 l o e e. un n le u n e
e nen .
Se întâmplă în Kerala, pe coasta vestică u l e e e u l e u e e en o e l l e n e

instituţii etc.).
din apropierea sudului extrem al Indiei. n o en . on u n le n e o e ne no n n e u . n lu
Este un loc unic în peisajul acestei ţări – e e e e o n o l o e e e ulu o on ele un e en e l u une
un păienjeniş de canale salmastre, n u lun e eo 10 e o l n n on ol . n o l u ln e e e
lacuri, estuare şi râuri care formează o
Studiu de caz puzderie de insuliţe – situat pe Coasta
u en
e e e
l n l e u
n un n
e
lu e
ue e o o e e e no l on ol .
Malabar a Mării Laccadive.
Citește textul și rezolvă următoa- În jurul apei se învârte şi viaţa oamenilor. e . e n l l n

Pasul 2. Prezintă pe scurt problema identificată și explică


rele cerinţe: Pe micile canale abia dacă te strecori u e e 5 10 nu e
cu bărci înguste, împingând cu prăjina. Iar ne e n . e o
a. Extrage din text caracteristicile în spaţiile mai largi, mici bărci cu motor e on eu olo n
fizico-geografice și umane (sociale, avansează mai repede. e l e l n n e o ul
economice) referitoare la India și e u o. n o o
Mongolia și grupează-le, astfel, pe EŝĐŝŽŵĂƐĉĨĉƌĉƉĞƕƚĞ͊ n e el l l e o n n
l e 0 0 e . e n
cele două categorii;
b. Identifică o problemă legată
de apă cu care se confruntă oamenii
în India și Mongolia;
e
e e
u

ne o
n o e
e u ul e ne... o l o u.
590 e o 00 e e e e
eo 250 e
e l e e el
le
n un
n lun e un lo
u e e o le

e u en .
eo e n 0 0
n eu e.
e nu e o
e o e e e uno e u e
e ul e un one
de ce este importantă pentru comunitate.
o n o u o e e e n e
b. Stabilește relaţia de cauza- e n o une n n u u n e

Pasul 3. Propune o posibilă soluţie și modul de aplicare.


ele n n . e e un l on e
litate între factorii geografici și pro- l no o n o u e ne n
o en ul n le
e olul l le .
blema identificată; e e u ele one e u u
e elu e l e n o ul o n n e e
c. Propune și alte soluţii, decât e o ul e e e. nu o e e . e n e e n
cele menţionate în text, pentru rezol- e u un le n l en u l u ee n l n u

Evaluează modul în care comunitatea a reușit să


varea problemei identificate. e no e u u n e n e. n e n une u o e.
n ee n e e u e ele ul e o n e un

32 33

soluţioneze problema.
Cerințele studiului de caz Document bazat Pasul 4. Realizează o schemă a rezultatelor și evaluează
pe realitatea din teren eficacitatea soluţiei.

Recapitulare/Autoevaluare Schemă de recapitulare


Pentru a te ajuta să îți monitorizezi progresul, UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA Subiectul II (21 puncte) 5. litera cu care este marcat statul care a depășit un miliard

manualul include și alte instrumente, cum ar fi testele


Identifică pe hartă: de locuitori.
1. numele peninsulei marcate cu litera a şi numele celui 6. litera cu care este marcat statul a cărui capitală este ora-
Recapitulare Evaluare mai lung fluviu care o străbate;
2. numele peninsulei marcate cu litera b şi numele mării
şul Hanoi.
7. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului în
situate în partea sa vestică; care se află cel mai lung fluviu al Asiei.

de autoevaluare, distribuite unitar pe parcursul său. Recapitulează ceea ce ai


învăţat până acum despre
Asia, realizând o schemă
după modelul de mai jos.
Subiectul I (25 puncte)
A. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Extremitatea vestică a Asiei (Capul Baba) se află în
Peninsula:
3. numele insulei marcate cu litera c;
4. numele statului de care aparţine insula marcată
cu litera d;
5. litera cu care este marcat golful cu importante rezerve
Subiectul V (8 puncte)
Analizează datele din tabelul de mai jos și răspunde la
următoarele cerinţe:
a. Asia Mică b. Arabă

Activităţile de învăţare din cadrul lecţiilor, temele pen-


de petrol şi gaze naturale.
c. Kamceatka d. Indochina
2. Asia este despărţită de America de Nord prin strâmtoarea: Subiectul III (15 puncte) Statul Suprafaţa (km2) Populaţia (locuitori)
Poziția geografică x emisfera nordică: Ecuator, Tropicul a. Bab-el-Mandeb b. Bering Identifică litera, respectiv cifra cu care este marcată pe
de Nord și Cercul Polar de Nord; x Oceane: Indian, Arctic, c. Bonifacio d. Bosfor hartă unitatea de relief sau, după caz, elementul de X 9 600 000 1 400 000 000
Pacific; x Limită convenţională faţă de Europa: Munţii

tru portofoliu și evaluările, în general, sunt gândite să


3. În Asia se află cel mai înalt podiş de pe Glob, numit: hidrografie, pe baza caracteristicilor și a denumirilor.
Ural – Fluviul Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz – Y 3 300 000 1 300 000 000
a. Anatoliei b. Gobi 1. munţi, parte din limita convenţională ce separă Asia de
Marea Neagră – Strâmtoarea Bosfor – Marea Marmara c. Tibet d. Pamir Europa;
Arabia Saudită 2 100 000 33 000 000
– Strâmtoarea Dardanele – Marea Mediterană. 4. Cel mai lung fluviu din Asia se numeşte: 2. lac, cel mai adânc de pe Glob;
a. Amur b. Chang Jiang 3. câmpie, Sîrdaria și Amudaria;
Relieful x jumătatea nordică: Câmpia Siberiei de Vest, Mongolia 1 600 000 3 100 000

includă întrebări care fac referire la viața de zi cu zi. Podișul Siberiei Centrale, Munţii Verhoiansk, Kolîma ș.a.;
x jumătatea sudică: munţi – Himalaya, Hindukuș, Tian
Shan, Kunlun ș.a., podișuri – Anatoliei, Iranului, Pamir,
c. Huang He
5. Taigaua face referire la o:
a. pădure de foioase
d. Obi

b. pădure musonică
c. pădure de conifere d. pădure ecuatorială
4. podiş, Asia Mică;
5. fluviu, cea mai mare deltă din lume.
1. Precizează numele statelor marcate cu literele X şi Y.
2. Compară datele privind populaţia și suprafaţa statelor
Tibet, Gobi ș.a., câmpii – Mesopotamiei, Indo-Gangetică, Subiectul IV (21 puncte) Arabia Saudită şi Mongolia şi precizează numele statu-

Evaluările de la sfârșitul fiecărei unităţi de învăţare Chinei de Est; Cercul de Foc al Pacificului – vulcani (Fuji,
Pinatubo, Krakatoa etc.).
Hidrografia x fluvii mari: Huang He, Chiang Jiang
B. Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevă-
rate (A) sau false (F):
1. Musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian spre
Analizează harta de mai jos pe care sunt marcate
state cu litere și orașe-capitală cu cifre și identifică:
lui în care densitatea medie a populaţiei este mai mare.

(Oceanul Pacific), Lena, Enisei, Obi (Oceanul Arctic), continentul asiatic.

și cea finală sunt organizate și adaptate după mode- Tigru, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra (Oceanul
Indian) ș.a.; x lacuri: de tip „mări interioare” – Marea
Caspică, Marea Moartă, Marea Aral (ultima pe cale de
dispariţie – criză de mediu), Baikal (cel mai adânc de pe
2. Arabia Saudită face parte din regiunea numită Orientul
Apropiat.
3. Hindi şi persana sunt limbi indo-europene.
4. Singapore și Hong Kong au fost supranumite „tigrii asiatici”.
BAREM DE EVALUARE

Subiectul I: 25 puncte

lul subiectelor de la olimpiada de geografie (diverse


Glob), Balhaș etc. 5. Shintoismul este specific Indiei. A. 1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c (5 x 2p ).
Harta de mai jos se referă la subiectele II şi III. Pe hartă B. 1. A; 2. F; 3. A; 4. A; 5. F (5 x 3p).
Diferențieri climatice și contraste biogeografice
sunt marcate articulaţii ale ţărmurilor (peninsule, insule,
x toate zonele de climă și biogeografice din emisfera golfuri) cu litere de la a la f, unităţi de relief cu litere Subiectul II: 21 puncte
nordică: caldă (pădurea ecuatorială, pădurea musonică, de la A la F, fluvii şi lacuri cu cifre de la 1 la 4. 1. Peninsula Indochina (3p), Mekong (3p); 2. Peninsula Coreea

etape), al testelor de la examinările naţionale și al celor


deșerturile tropicale), temperată (stepa, pădurile de (3p), Marea Galbenă (3p); 3. Insula Sahalin (3p); 4. China (3p);
foioase, taigaua siberiană), rece (tundra, gheţuri polare). 5. f (3p).

Elemente de diversitate umană x omogenitate


Subiectul III: 15 puncte
etnică (chineză, coreeană, japoneză, arabă, turcă, iudaică
1. C; 2. 3; 3. F; 4. A; 5. 2 (5 x 3p).
ș.a.); x mai multe familii lingvistice (sino-tibetană, austro-

standardizate internaţional de tip PISA. asiatică, indo-europeană etc.); x religii (islam, iudaism,
hinduism, confucianism, taoism, shintoism ș.a.).
Harta politică și marile aglomerări umane x 47 state:
1. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului
cunoscut ca „tigru asiatic”.
Subiectul IV: 21 puncte
1. 8; 2. E; 3. D; 4. 1; 5. A; 6. F; 7. 3 (7 x 3p).

Toate evaluările (de la sfârșitul fiecărei unităţi și


China, India, Indonezia ș.a.; peste 100 locuitori/km2 (cea 2. litera cu care este marcat statul pe teritoriul căruia se află Subiectul V: 8 puncte
mai mare valoare medie de pe Glob); vulcanul Fuji. 1. X – China (2p), Y – India (2p).
3. litera cu care este marcat statul în care se află Munţii 2. Arabia Saudită (4p).
Resursele și activitățile economice. Contraste Zagros.
TOTAL : 90 PUNCTE
regionale x petrol și gaze naturale (Orientul Mijlociu), 4. cifra cu care este marcat oraşul-capitală cunoscut ca
cărbuni (China), minereuri de fier (India) etc.; x „Tigrii”

cea finală) au barem de notare, răspunsuri și sugestii


oraş sfânt pentru trei dintre marile religii ale lumii. Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE
asiatici (prima generaţie, a doua generaţie).

34 35

de rezolvare.
Autoevaluare

Manualul digital
Descoperă în varianta STATICE ANIMATE INTERACTIVE
digitală a manualului acti-
vităţi multimedia inter-
active de învăţare (AMII)
legate de tema lecţiei.
Acestea sunt evidenţiate
în varianta digitală și în
cea tipărită prin simboluri
distincte. Hărţi, ilustraţii, fotografii, Filme ilustrative Jocuri
planșe didactice cu valoare explicativă, didactică și exerciţii

5
Studiul Geografiei de clasa a VII-a
sau... De ce acolo?
Ce este geografia? Ce metode de analiză (investi- Ce metode de analiză (investigație) folosesc
gaţie) folosesc geografii? Cum gândești când gândești geografii?
geografic? Care este primul lucru care îţi vine în minte când
Anul acesta vei studia geografia Lumii în care auzi sintagma „geografie”? Probabil, o hartă ... Harta
trăim – adică a celorlalte continente în afara Europei îţi poate aduce întreg Pământul în faţa ochilor și ai
(pe care ai studiat-o în clasa a VI-a), și anume: Asia, putea avea, astfel, o imagine de ansamblu asupra
Africa, America de Nord și de Sud, Australia, puzderia planetei.
de insule pacifice – Oceania – și continentul de la De pildă, simpla poziţie geografică a unui loc (dife-
Polul Sud, acoperit de gheaţă. rită de cea a oricărui alt loc) îţi poate spune multe: o
anumită latitudine (care oferă informaţii despre zona
Ce este geografia?
climatică în care se află locul respectiv, de unde poţi
În termeni simpli, Geografia este știinţa despre
deduce, mai departe, tipul de vegetaţie care ar putea
Pământ ca planetă. Este știinţa care studiază un
să se dezvolte, animalele care trăiesc acolo, un anumit
loc sau altul și care te poate ajuta să înţelegi de ce
specific uman etc.) și o anumită longitudine (de unde
acestea sunt diferite. De ce oamenii din alte locuri
îţi poţi da seama care este ora locală).
sunt diferiţi? După ce ai înţeles cum să gândești, cum
O întrebare pe marginea unei fotografii cu un
să interpretezi un loc, geografia te învaţă cum să-l
anumit peisaj poate dezvălui factori geografici care
organizezi. Și astăzi ne uimesc orezăriile din China
„nu se văd”, dar sunt acolo. Nu vezi temperatura,
agăţate sub formă de terase de versanţii munţilor
dar îi poţi vedea efectele. O pădure îţi poate da
sau marile orașe ale lumii.
indicii despre cantitatea minimă de precipitaţii și
Trăim într-o lume globală acum și călătorim din
continuitatea lor de-a lungul anului.
ce în ce mai mult. Ne întâlnim cu oameni care vin
Un mare filozof german, Immanuel Kant
din alte ţări, din alte locuri, din alte culturi, diferite de
(1724-1804), a formulat două întrebări „geografice”:
a noastră.
unde și de ce acolo? Manualul te provoacă oferindu-ţi
A purta o conversaţie, a interacţiona cu un om
astfel de întrebări, dar ești încurajat să formulezi și
dintr-o altă ţară, fără a ști nimic despre ţara respectivă,
altele. Răspunzând la ele, vei învăţa să faci o analiză
este ca și cum ai încerca să traduci un text într-o
(investigaţie) geografică.
limbă străină pe care nu o cunoști (pentru fiecare
Urmărește studiile de caz din manual. Sunt „cazuri”
cuvânt ar trebui să te uiţi în dicţionar, dar până la
reale, situaţii-problemă. Analizează și evaluează
a formula o propoziţie coerentă ..., adică a înţelege
aceste cazuri diferite, identifică problemele, oferă
cum gândește omul respectiv, e mult mai mult).
soluţii. Gândește geografic.
De asemenea, așa cum îţi cunoști propriul corp
(spre exemplu, că inima este în stânga, ficatul în
dreapta ..., bicepși, tricepși ...), tot așa este necesar
să știi câte ceva despre lumea care te înconjoară, să
cunoști și, mai mult, să înţelegi planeta pe care calci,
să ai idee despre diversitatea lumii, care o face atât
de frumoasă. Astfel, așa cum ai abilitatea de a citi
„harta” propriului corp, fără a fi medic, tot așa trebuie
să poţi citi și interpreta harta Lumii, fără să fii neapărat
geograf.
A ști ceva despre locul sau despre cultura locului
din care vine un om înseamnă să înţelegi cum
gândește, să ai un atu într-o negociere sau, pur și
simplu, să ai mai multă încredere în tine într-o banală
conversaţie.

6
Cum gândești când gândești geografic? x a gândi regional – geografii înţeleg de ce o
A gândi geografic este fundamental, uneori și vital: regiune are un anumit specific, diferit de altele. De
în timpul tsunami-ului din Indonezia (2018), o fetiţă a ce asiaticii au o mentalitate diferită faţă de cea a
văzut că apa se retrage și a înţeles că va urma un val europenilor, de ce Africa este plină de conflicte și
uriaș (tsunami), deoarece învăţase la școală despre sfâșiată de sărăcie, de ce America Latină are economii
acest lucru, la ora de geografie. A alertat oamenii de în dezvoltare, deși este bogată în resurse de subsol,
pe plajă și unii au apucat să se salveze. sunt doar câteva exemple în acest sens. Urmărește
studiile de caz din manual!
Ce înseamnă a gândi geografic? x a gândi global – geografii înţeleg cum func-
x a gândi local – geografii înţeleg de ce un loc ţionează întreaga Lume, întreaga planetă, ca un
este unic pe planetă. Felul în care arată un loc este „organism” (perspectivă de ansamblu). Astfel, geografii
rezultatul interacţiunii unor factori fizico-geografici înţeleg conexiunile dintre procesele și fenomenele
(relief, climă, ape, vegetaţie, faună, soluri), factori care se desfășoară la suprafaţa planetei, la diverse scări
care determină un anumit specific natural. Acest de percepţie, de la nivel local la nivel global.
specific natural imprimă comunităţii umane un A gândi geografic înseamnă a gândi critic, a avea
anumit comportament și o anumită atitudine faţă explicaţii și posibile răspunsuri la întrebările puse zi
de mediul geografic respectiv, de unde derivă, mai de zi, a argumenta și a putea susţine o idee. A gândi
departe, activităţi economice specifice. Acestea geografic nu înseamnă a fi o enciclopedie ori un GPS
modifică spaţiul geografic iniţial, imprimând o notă uman, ci a înţelege conexiunile dintre informaţii,
distinctă locului. Factorii geografici sunt aceeași Lumea în care trăiești. De la înţelegere până la
pe întreaga planetă, dar combinaţia dintre ei este toleranţă, solidaritate, admiraţie nu este decât un
întotdeauna unică, la nivel local. singur pas. Îndrăznește să-l faci!

7
Cunoștințe. Abilități. Valori.
Competențe generale și specifice
Sugestiile de activităţi generale de mai jos sunt propuse în programa școlară și pot fi folosite pe parcursul
lecţiilor. Acestea, alături de activităţile punctuale prezentate la fiecare lecţie, te vor ajuta să dobândești cunoș-
tinţe, să îţi formezi abilităţi și, în final, un set de valori care să te ghideze în viaţă. Într-un cuvânt, vei dobândi
următoarele competenţe generale și specifice:
1. Prezentarea realității geografice, utilizând
mijloace și limbaje specifice
1.1. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului terme-
nilor geografici identificaţi în contexte diferite
Activități. Explică realitatea geografică prezen-
tată în lecţie, utilizând termeni specifici geogra-
fiei. Exprimă opinii privind problematica specifică
spaţiilor geografice studiate. Identifică termenii și
denumirile geografice în diferite surse (lecturi, hărţi,
material multimedia) și explică semnificaţia lor.
Subliniază rolul pe care îl joacă în viaţa de zi cu zi.
1.2. Elaborarea unui text pe o temă geografică dată,
utilizând termeni daţi
Activități. Identifică/Explică legături spaţiale,
cronologice, cauzale şi funcţionale între diferite
elemente, fenomene, procese geografice studiate
în cadrul lecţiei. Construiește un text pe baza infor-
maţiilor oferite de hărţi, grafice, imagini din cuprinsul
lecţiei sau dintr-un articol pe tema lecţiei.

2. Raportarea realității geografice spațiale și


temporale la reprezentări cartografice
2.1. Localizarea elementelor geografice pe reprezen-
tări cartografice
Activități. Fixează pe hartă poziţia unor elemente
(localităţi, formaţiuni geografice) prezentate în lecţie
cu ajutorul coordonatelor geografice şi al altor repere
cartografice. Descrie un traseu parcurs pe o hartă,
plecând de la tema lecţiei.
2.2. Interpretarea fenomenelor și proceselor geogra-
fice pe baza reprezentărilor grafice și cartografice
Activități. Citește reprezentările convenţionale
specifice (altitudini, adâncimi, limite, areale, tipuri cli-
matice, zone de vegetaţie, resurse naturale, activităţi
economice, căi de comunicaţie etc.) din legenda hărţii.
2.3. Corelarea elementelor și fenomenelor geografice
date prin raportare la suporturi grafice și cartografice
Activități. Utilizează hărţi în situaţii reale (măsu-
rarea distanţelor, stabilirea unor itinerarii, localizarea
unor fenomene, procese, evenimente, manifestări,
alte situaţii de interes personal). Corelează realitatea
cu procesele și fenomenele geografice reprezentate
pe hartă.

8
3. Studierea spațiului geografic, realizând
conexiuni cu informații dobândite la alte dis-
cipline școlare
3.1. Ierarhizarea elementelor cu caracter geografic
cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor din
matematică și știinţe
Activități. Citește și interpretează grafice și date
statistice. Te vor ajuta să înţelegi realitatea înconjură-
toare. Folosește programele de calculator pentru a
ordona, ierarhiza ţări și orașe, de exemplu, în funcţie
de diverși indicatori (suprafaţă, populaţie etc.). Vei
înţelege ce înseamnă „mic” sau „mare” și în comparaţie
cu ce.
3.2. Realizarea proiectelor/studiilor de caz utilizând
instrumente TIC/GIS
Activități. Realizează un text/referat/lucrare inde-
pendentă pe tema lecţiei pe baza datelor accesate pe
internet. Verifică-le și cu alte surse! Ilustrează grafic şi
cartografic textul, utilizând resurse informatice.
3.3. Explicarea diversităţii naturale, umane și culturale
a realităţii geografice, realizând corelaţii interdisciplinare.
Activități. Evidenţiază rolul unor factori geogra-
fici, istorici, sociali în particularizarea caracteristicilor 4. Elaborarea unui demers investigativ din
grupurilor umane şi a teritoriilor din spaţiile geogra- perspectiva educației permanente și pentru
fice studiate în lecţie. viața cotidiană
3.4. Prezentarea patrimoniului mondial utilizând 4.1. Utilizarea unor metode de investigare
diverse surse Activități. Identifică situaţii-problemă prin obser-
Activități. Analizează spaţiile geografice studiate vare directă pe teren în comunitatea locală. Stabi-
și prezintă contribuţia lor la evoluţia civilizaţiei umane. lește etape în colectarea informaţiilor. Prelucrează
Argumentează! Subliniază rolul important al conser- şi interpretează datele primare pentru explicarea
vării diversităţii locale și regionale. realităţii teritoriale. Confruntă rezultatele cu realita-
tea din teren. Realizează un text/proiect/scenariu pe
problematica investigată/analizată/studiată. Formu-
lează o opinie personală privind evoluţia ulterioară a
procesului/fenomenului.
4.2. Ierarhizarea elementelor, fenomenelor și proce-
selor după caracteristicile lor geografice
Activități. Grupează datele obţinute (surse de
specialitate plus datele obţinute direct pe teren) în ca-
tegorii de componente: abiotice (care ţin de litosferă,
atmosferă, hidrosferă), biotice (biosferă) și antropice
(om și activităţile sale).
4.3. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente,
fenomene și procese ale mediului geografic
Activități. Stabilește relaţii cauzale/de intercon-
diţionare între elemente, fenomene şi procese geo-
grafice. Descrie efectele transformărilor la nivel local,
regional sau global.
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului
geografic
Activități. Formulează soluţii sustenabile pentru
rezolvarea unor probleme de mediu, prin analogie
cu diverse exemple de bună practică.

9
UNITATEA 1 
Explorăm
Asia 
Poziţia geografică
Relieful – caracteristici generale,
unităţi majore. Munţii Himalaya
Hidrografia – caracteristici generale
Fluvii şi lacuri
Diferenţieri climatice. Musonii
Contraste biogeografice
Elemente de diversitate umană
(etnică, lingvistică, confesională,
culturală)
Harta politică şi marile aglomerări umane
Resursele naturale
Activităţile economice
Contraste economice regionale

Studii de caz
Asia în lumea contemporană
India. Mongolia. Particularităţi geografice

Recapitulare
Evaluare

DISCUȚIE. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin în


minte când te gândești la Asia? Discută despre ele
cu colegii. Argumentează alegerea făcută!

10
Marele Zid Chinezesc 11
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Poziția
geografică
Care sunt principalele paralele care traversează
Asia? Ce consecinţe decurg de aici? Care sunt bazinele
oceanice care delimitează continentul asiatic? Cu ce
continente se învecinează?

Asia este cel mai mare (44,6 milioane km,


o treime din uscatul planetar) și cel mai populat
(4,5 miliarde locuitori, 60% din populaţia Globului)
dintre continentele lumii.

Poziția pe Glob. Limite. Continentul asiatic


ocupă, în latitudine, cea mai mare parte din
emisfera nordică a planetei, întinzându-se de la
Oceanul Arctic (Îngheţat) în nord până la Oceanul
Indian (sud), iar în longitudine de la Oceanul
Pacific (est) și până la Marea Mediterană (vest).
Astfel, este delimitat convenţional de Europa, prin
Munţii Ural – Fluviul Ural – Marea Caspică – Munţii
Caucaz – Marea Neagră – Strâmtoarea Bosfor –
Marea Marmara – Strâmtoarea Dardanele – Marea
Mediterană.

Paralele importante. Asia este traversată de


Ecuator, Tropicul de Nord și Cercul Polar de Nord.

Articulații ale țărmurilor. Asia are ţărmurile


foarte crestate, cu multe mări mărginașe (Kara,
Laptev, Bering, Ohotsk, Galbenă, Chinei de Est,
Chinei de Sud, Arabiei etc.), peninsule și multe
arhipelaguri. În sud, se găsesc unele dintre cele mai
mari peninsule de pe Glob: Peninsula Arabă (cea
mai mare), India, Indochina (între India și China),
iar în vest Asia Mică. Tot în sud sunt marile arhipe-
laguri asiatice: Indonezian (peste 20 000 de insule),
Filipine, la care se adaugă Arhipelagul Japonez, în est.

1. Joc geografic. Realizează, împreună cu colegii, o


excursie virtuală în jurul Asiei. Câștigă cine descoperă
primul următoarele elemente geografice: a. punctele
extreme ale Asiei; b. trei mări mărginașe; c. cinci insule/
arhipelaguri; d. trei golfuri.
2. Calculează distanţa în grade longitudine dintre
extremităţile vestică (26° longitudine estică) și estică
(169° longitudine vestică) ale Asiei. Fig. 1. Harta fizico-geografică a Asiei

12
Legendă

Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu

Scara 1:50 000 000

13
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Relieful – caracteristici generale,


unități majore. Munții Himalaya
Care sunt principalele unităţi de relief ale Asiei? Cum Munții Himalaya. Cei mai înalţi munţi ai planetei
sunt orientaţi Munţii Himalaya? De ce crezi că la nord s-au format prin încreţirea (cutarea) scoarţei terestre,
de acești munţi apar deșerturi? Ai auzit de „Acoperișul determinată de deplasarea spre nord a blocului indian
lumii” – la ce crezi că face referire? Unde sunt localizaţi și, ulterior, de ciocnirea acestuia de Placa Eurasiatică,
vulcanii pe continentul asiatic? De ce? La ce altă proces care a început acum circa 60 de milioane de ani.
disciplină ai învăţat despre „Mesopotamia”? Procesul de înălţare a Munţilor Himalaya (fig. 1)
continuă și astăzi.
Caracteristici generale. Relieful Asiei este: Lanţul montan se întinde pe circa 2 300 km, de
x variat (se întâlnesc toate formele de relief ); x complex la vest la est, separând Podișul Tibet (China) la nord
(alternanţă de munţi foarte înalţi cu podișuri și cu de Câmpia Indo-Gangetică (India) la sud. Din acest
câmpii spre marginea continentului); x caracterizat de motiv, joacă un rol important în blocarea maselor de
recorduri globale: aici se întâlnesc, deopotrivă, cea mai aer umede venite dinspre Oceanul Indian, care nu
mare altitudine de pe uscatul planetar (8 848 m în Vârful mai ajung în interiorul continentului asiatic.
Everest/Chomolungma din Munţii Himalaya) și cea mai Un număr de 10 vârfuri au peste 8 000 m înălţime
scăzută altitudine (–430 m, la Marea Moartă); cel mai (numite, familiar, „optmiari”), cel mai înalt, Everestul
înalt podiș de pe Glob – Podișul Tibet (5 000 m). (fig. 2), fiind „cucerit” pentru prima dată, în 1953, de
Unități majore de relief. Partea centrală a Asiei către neozeelandezul Edmund Hillary și șerpașul*
este ocupată, de la vest la est, de un șir de podișuri Tenzing Norgay. De atunci, mai mulţi alpiniști au
(Anatoliei, Iranului, Pamir, Tibet, Gobi), din care se escaladat vârful, primul dintre români fiind Constantin
desprind, ca un mănunchi, o serie de lanţuri mun- Lăcătușu (în 1995).
toase ce se îndreaptă spre Pacific și care închid
podișurile menţionate, între culmile lor: Munţii Altai, 1. Pe harta de mai jos sunt marcate unităţi de relief
Tian Shan, Kunlun, Karakorum, Himalaya. din Asia, astfel: A-D (munţi), E-F (podișuri), G-J (câmpii).
La nord de acest aliniament, se desfășoară Identifică-le!
Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale, 2. Cărei unităţi de relief marcate pe hartă îi este
care se continuă și se înalţă spre Oceanul Pacific prin asociată sintagma „Acoperișul lumii”? Argumentează!
alţi munţi (Verhoiansk, Kolîma ș.a.). 3. Geografie și istorie. Cu care dintre unităţile de
În sud, Peninsula Indiană are forma unui triunghi, relief marcate pe hartă pot fi asociate următoarele civi-
cu baza în nord (Câmpia Indo-Gangetică, drenată lizaţii antice: sumeriană, hindusă (indiană), chineză.
de marile fluvii Indus și Gange) și vârful în Oceanul Ce rol au jucat factorii geografici în dezvoltarea lor?
Indian, pe laturile triunghiului fiind dispuși Munţii
Gaţii de Vest și Gaţii de Est, care închid în interior
Podișul Deccan. E
A
Alte două câmpii reprezentative sunt situate
în sud-vestul și sud-estul Asiei, respectiv: Câmpia H
Mesopotamiei (sau „câmpia dintre fluvii”, dintre
Tigru și Eufrat, în bazinul cărora a înflorit civilizaţia
D
antică a Sumerului) și Câmpia Chinei de Est (prin C
F I
care curg, spre Oceanul Pacific, fluviile Huang He și G B
J
Chang Jiang).
În vestul Asiei sunt Munţii Ural (care o separă de
Europa), mai vechi, erodaţi (nu depășesc 2 000 m), iar
în estul continentului apar vulcanii activi de pe Cercul
de Foc al Pacificului, precum: Fuji (Japonia), Pinatubo
* șerpaș – locuitor din Nepal, care însoţește alpiniștii ca ghid
(Filipine), Krakatoa/Krakatau (Indonezia).
montan

14
India

ya
Himala
Munții

Asia

Strate cutate

Fig. 1. Deplasarea și ciocnirea plăcilor tectonice. Procesul de încrețire a scoarței terestre. Formarea Munților Himalaya

Vf. Everest
China
Nep
al

India

Fig. 2. Vârful Everest


15
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Hidrografia – caracteristici generale.


Fluvii și lacuri
Urmărește harta fizico-geografică a Asiei: ce fluvii Indus (în bazinul căruia s-a format cultura hindusă),
se varsă în Oceanul Arctic? Dar în Oceanele Pacific Gange („fluviul sfânt” al Indiei actuale) și Brahmaputra.
și Indian? Ce formează la vărsare fluviul Gange? Ultimele două formează la vărsarea în Golful Bengal
De ce crezi că unul dintre cele mai mari fluvii ale – cel mai mare golf din lume, peste 2 milioane km2 –
Chinei se numește „Fluviul Galben”? Ce unitate de relief o deltă comună (fig. 1), care este, de asemenea, cea
traversează? Cum se numește marea în care se varsă? mai mare de pe Terra (peste 100 000 km2, aproape
Unde este situată Marea Caspică? jumătate din suprafaţa României).
Fluviile siberiene – de la est la vest: Lena (deltă),
Enisei (fig. 4) și Obi (estuare) – curg spre nord și se
Caracteristici generale. Hidrografia Asiei are o varsă în Oceanul Arctic, temperaturile scăzute de
serie de particularităţi: iarnă determinând îngheţul acestora în cursul inferior,
x este reprezentată de una dintre cele mai bo- urmat de inundaţii primăvara.
gate reţele de fluvii de pe Glob, unele uriașe, atât În sud-vestul Asiei reprezentative sunt Tigru și
ca debit, cât și ca lungime: Chang Jiang (China), Eufrat – fig. 7 (leagănul înfloritoarelor culturi antice
cel mai lung fluviu asiatic (peste 6 400 km, al mesopotamiene), care se varsă în Golful Persic,
treilea pe Glob, după Amazon și Nil) și, totodată, printr-un braţ comun, numit Shatt-al-Arab.
cel mai lung fluviu care curge în întregime Asia este continentul recordurilor lacustre: cuprinde
pe teritoriul unei singure ţări; Huang He, Obi lacuri uriașe, adevărate „mări interioare”, numite ca
(peste 5 000 km), Lena, Amur, Irtîș, Mekong (peste atare (Marea Caspică – cel mai mare lac de pe Glob,
4 000 km) ș.a. Marea Moartă – cea mai mare salinitate, Marea Aral
x pentru că majoritatea izvorăsc din partea – care s-a restrâns considerabil în ultimii ani, lăsând
centrală, înaltă, a Asiei, se desfac în evantai, curgând în urmă un pustiu), dar și altele cu apă dulce, cum
în toate direcţiile, și vărsându-se în cele trei oceane ar fi: Baikal (de origine tectonică, cel mai adânc din
limitrofe; lume, –1 642 m, și totodată, unul dintre cele mai
x varietatea climatică deosebită imprimă carac- vechi de pe Glob) – fig. 6, Balhaș și altele.
teristici diferite de scurgere, de la fluviile din sud,
alimentate de ploile musonice, la regiunile deșertice,
fără scurgere, din partea centrală, și până la cele
siberiene, care îngheaţă iarna.

Fluvii și lacuri. Cele mai lungi fluvii ale Asiei – 1. Situație-problemă. Pe graniţa dintre Kazahstan și
Huang He („Fluviul Galben” – fig. 2) și Chang Jiang Uzbekistan (Asia Centrală), în Câmpia Turanului, se află
(„Fluviul cel lung”), al cărui curs inferior se mai Lacul (Marea) Aral, care se confruntă cu o adevărată
numește și Yang Tze („Fluviul Albastru”) – izvorăsc criză de mediu: de la unul dintre marile lacuri ale lumii
din regiunea Tibetului și se îndreaptă către mările (68 000 km2 la jumătatea secolului trecut) a ajuns, în
mărginașe ale Oceanului Pacific, traversând China prezent, un deșert (lacul a secat aproape complet).
de la vest la est și susţinând, încă din Antichitate, Analizează imaginea (fig. 5), caută informaţii și explică
lunga și înfloritoarea civilizaţie chineză. Pe Chang cauzele acestui proces. Ce concluzii utile pentru viitor
Jiang s-a construit cea mai mare hidrocentrală din desprinzi din acest caz?
lume („Cele trei defileuri” – fig. 3), iar în estuarul de la 2. Portofoliu. Folosind diverse surse de informare
gura de vărsare în Marea Chinei de Est s-a dezvoltat (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește, la ale-
unul dintre cele mai mari orașe-porturi de pe Glob gere, un portofoliu, despre:
(Shanghai, peste 25 milioane locuitori). • un record hidrografic al Asiei;
Dinspre Munţii Himalaya, se îndreaptă spre sud, • o civilizaţie asiatică antică și rolul factorului geografic
spre Oceanul Indian, alte „fluvii istorice”, și anume: în dezvoltarea sa.

16
tra
a pu
hm
Bra

Gange

Fig. 1. Delta Gange-Brahmaputra, imagine din satelit Fig. 2. Huang He (Fluviul Galben)

Fig. 3. Hidrocentrala „Cele trei defileuri” (China) Fig. 4. Fluviul Enisei

Fig. 5. Lacul (Marea) Aral, pe cale de dispariție Fig. 6. Lacul Baikal (iarna)

Fig. 7. Fluviul Eufrat

17
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Diferențieri climatice. Musonii

Ce paralele importante traversează Asia? Ce succe- x subpolar și polar (pe ţărmul arctic și arhi-
siune a zonelor climatice determină pe continentul pelagurile din Oceanul Îngheţat), cu temperaturi
asiatic? Ce deșerturi din Asia cunoști? În ce regiune a medii anuale de 0° C, bat vânturile polare.
Asiei plouă mai mult? De ce? Munţii înalţi din Asia determină o etajare a climei
în altitudine, iar pe coasta pacifică sunt specifice
furtunile tropicale de vară, numite taifunuri.
Diferențieri climatice. Datorită întinderii sale, Musonii sunt vânturi periodice care se formează
în latitudine, pe aproape întreaga emisferă nordică din cauza diferenţelor de temperatură și presiune
a planetei, pe teritoriul Asiei se întâlnesc toate atmosferică dintre Oceanul Indian și masa de uscat
zonele de climă, dinspre cea caldă (în sud), spre cea asiatică (fig. 1 și 2):
temperată (fâșia centrală) și rece (în nord). x musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian
Astfel, se deosebesc următoarele tipuri de climate: spre continent, aducând precipitaţii bogate (circa
x ecuatorial (Arhipelagul Indonezian, sudul 12 000 mm/an la Mawsynram și Cherrapunji în
Peninsulei Malacca), cu temperaturi ridicate tot nord-estul Indiei, polii ploilor pe Glob), care nu trec
timpul anului (peste 25° C), ploi torenţiale zilnice de bariera Munţilor Himalaya;
(3 000-4 000 mm/an), se manifestă calmul ecuatorial x musonul de iarnă bate invers, dinspre continent
(mișcarea ascendentă a aerului). spre Oceanul Indian (este anotimpul secetos).
x tropical, cu două nuanţe:
a) umed sau musonic (India, Peninsula Indochina,
Arhipelagul Filipinez), cu aceleași temperaturi ridi-
cate tot timpul anului, dar cu două anotimpuri: Analizează graficul de mai jos și rezolvă următoarele
unul umed (bate musonul de vară), altul uscat (bate cerinţe:
musonul de iarnă); a. Localizează pe hartă staţia meteorologică, știind că
are următoarele coordonate geografice: 12° latitudine
b) uscat, cu variaţii mari de temperatură de la
nordică și 74° longitudine estică;
zi la noapte, bate alizeul, precipitaţii scăzute (sub
b. Identifică zona de căldură, urmărind valorile
250 mm/an), se instalează deșertul (Peninsula Arabă,
lunare ale temperaturii;
Iran, Afganistan, nord-vestul Indiei).
c. Specifică anotimpul în care se înregistrează cea
x subtropical, cu două nuanţe:
mai mare valoare a precipitaţiilor;
a) mediteraneean (pe ţărmul Mării Mediterane, în
d. Numește tipul de climă, urmărind distribuţia
Turcia și Orientul Apropiat – Siria, Liban, Israel; vară precipitaţiilor de-a lungul anului;
caldă, secetoasă, iarnă blândă și ploioasă; e. Precizează un factor geografic care determină
b) pacific (sud-estul Chinei, sudul Peninsulei această distribuţie a precipitaţiilor.
Coreea și al Arhipelagului Japonez).
x temperat (temperaturi medii anuale de 10° C, 1200 mm 35° C
bat vânturile de vest) cu mai multe nuanţe:
1000 30
a) continental (cu caracter arid în partea centrală a
Asiei, unde vânturile de vest ajung sărăcite în preci- 800 25
pitaţii; se instalează deșerturile temperate – Deșertul
600 20
Gobi din Mongolia, cu variaţii termice mari între
anotimpuri); 400 15
b) oceanic (nord-estul Chinei, nordul Arhipelagului
200 10
Japonez);
c) rece (Siberia), cu temperaturi mai scăzute și 0 5
precipitaţii moderate. I F M A M I I A S O N D
temperatură precipitații

18
Deșertul
Takla Makan,
la nord de
Munții
Himalaya

Asia

Oceanul Indian

musonul de vară
musonul de iarnă

Fig. 1. Circulația musonică în sudul Asiei

Fig. 2. Musonul face parte din viața de zi cu zi a oamenilor din sudul Asiei (stânga – Thailanda; dreapta – India)

19
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Contraste biogeografice

Cum explici prezenţa deșerturilor temperate în Asia? la nord de stepă și pădurile de foioase; cuprinde
Dar existenţa gheţarilor în zona caldă? Care sunt factorii specii de brad, molid, zadă, în care trăiesc animale
geografici care le determină? ca: hermelina, zibelina (cu blănuri preţioase), ursul
brun, râsul.
Varietatea condiţiilor climatice determină o Tundra („stepa rece”) ocupă ţărmul arctic, ca un
diversitate de peisaje pe continentul asiatic, dinspre covor de ierburi cu flori viu colorate, mușchi, licheni;
zona caldă din sud spre cea rece din nord. dintre animalele specifice se remarcă renul.
Pădurea ecuatorială. Se suprapune climatului Ghețarii se întâlnesc pe piscurile înalte (gheţarii
ecuatorial, dezvoltându-se pe insulele Indoneziei. montani) și pe câteva arhipelaguri din Oceanul Arctic.
Căldura și umiditatea constantă întreţin o vegetaţie
luxuriantă, alcătuită din diferite specii de palmieri,
liane, în care predomină, ca faună, insectele, reptilele
și păsările viu colorate.
Pădurea musonică. Se asemănă cu cea ecua-
torială, cu diferenţa că, în sezonul uscat, arborii își pierd
frunzele. Se întâlnesc specii valoroase din punct de
vedere economic: bambus, tec, abanos (construcţii,
mobilier), santal (uleiuri și esenţe aromate), palisandru
(instrumente muzicale din lemn) etc. La marginea
pădurilor tropicale, în savane trăiesc: elefantul asiatic, Analizează peisajele din fig. 1 și localizează-le pe
tigrul și altele. harta zonelor biogeografice ale Asiei, de mai jos.
Deșerturile tropicale (Rub al-Khali în Arabia
Saudită, Thar în India/Pakistan) sunt pustiuri calde, Cercul Polar de Nord

cu câteva specii de plante rezistente la uscăciune,


unde s-au adaptat anumite reptile, insecte, iar dintre
mamifere, dromaderul (în Peninsula Arabă).
Vegetația subtropicală este reprezentată prin
asociaţii de tufișuri cu frunze cerate (leandru, dafin)
sau arbori precum stejarul de plută și pinul de Alep
Tropicul de Nord
(pe ţărmul mediteraneean). Aici se întâlnesc: vipera
cu corn, scorpionul, ţestoasa de uscat.
Stepa se întinde în toată partea centrală a Asiei, în
condiţiile climatului temperat-continental cu nuanţe Ecuator
excesive (de ariditate); aici cresc ierburi rezistente
la uscăciune, iar dintre animale, specifice sunt roză-
toarele (șoarecele de câmp, popândăul etc.).
LEGENDĂ
În deșerturile temperate (Takla Makan, Gobi)
Etaj alpin Vegetație subtropicală
trăiește cămila cu două cocoașe (bactriană).
Ghețari Pădure musonică
Pădurea de foioase (estul Chinei, Japonia) este
Tundră Pădure ecuatorială
alcătuită din stejar, tei de Amur, plop și mesteacăn,
întâlnindu-se animale precum: cerbul, lupul, vulpea. Pădure de conifere (taiga) Savană
Pădure de foioase Deșert
Taigaua siberiană este cea mai întinsă pădure de
Stepă Semideșert
conifere de pe Glob și se întinde ca o fâșie continuă

20
Fig. 1. Tipuri de peisaje din Asia
21
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Elemente de diversitate umană


(etnică, lingvistică, confesională, culturală)

Ce etnii (popoare) din Asia cunoști? Ce fel de asiatici Diversitatea confesională. În Asia au apărut
ai întâlnit în ţara noastră? Cu ce asociezi următoarele toate marile religii universale ale omenirii (creștinismul,
nume: Buddha, Iisus, Mahomed? islamul sau mahomedanismul, budismul) și multe
dintre credinţele etnice: mozaismul (Israel), hinduismul
(India), confucianismul și taoismul (China), shintoismul
Caracteristici generale. Din 10 locuitori ai Terrei, (Japonia). Creștinismul este practicat astăzi de un
șase sunt asiatici, iar din cei șase asiatici, doi sunt număr mic de asiatici (mai ales în Filipine, Coreea
chinezi, iar doi sunt indieni. de Sud, Liban, partea asiatică a Rusiei). Islamul este
Din punct de vedere rasial, Asia este continentul predominant în sud-vestul Asiei (Peninsula Asia Mică,
rasei galbene sau mongoloide (jumătatea estică a Peninsula Arabă), în Asia Centrală și de Sud, până în
Asiei), în sud-vest fiind prezentă rasa albă. Indonezia (ţara cu cel mai mare număr de musulmani
Dacă Africa este considerată, în general, drept din lume).
leagănul speciei umane, Asia este socotită leagănul Mai multe orașe asiatice sunt centre importante
civilizaţiei, culturi străvechi dezvoltându-se aici încă din de pelerinaj religios, în special Mecca și Medina
cele mai vechi timpuri (hindusă, chineză, sumeriană, (Arabia Saudită) pentru musulmani (islam), Ierusalim
babiloniană, persană, mai târziu arabă și altele). (Israel) pentru mozaici, creștini și musulmani, Lhasa
(Tibet) pentru budiști etc.
Diversitatea etnică. Făcând parte din „Lumea
Diversitatea culturală. Astfel, în timp, s-au
Veche”, Asia este continentul unor etnii unitare
individualizat mai multe spaţii culturale, definite
(chinezi, mongoli, coreeni, japonezi, arabi, turci,
printr-o mentalitate specifică și un anumit mod de
iudei etc.). Caracteristică este omogenitatea etnică,
viaţă, un fel propriu prin care oamenii se raportează la
puţine state asiatice cunoscând un amestec de
natură: spaţiul sinic (chinez), japonez, hindus, islamic,
populaţie. Excepţie face India, care este alcătuită
iudaic și altele.
din câteva sute de grupuri etnice. Atât de mare
este complexitatea etnică a Indiei, încât oamenii se
identifică mai degrabă prin apartenenţa religioasă
decât prin cea etnică. 1. Folosind o aplicaţie de tip translator de pe internet,
scrie-ţi numele în câteva limbi asiatice, din principalele
Diversitatea lingvistică. Din acest punct de familii lingvistice studiate.
vedere, se disting mai multe familii lingvistice: 2. Asociază fiecare lăcaș religios din coloana A cu
x sino-tibetană (Asia de Est și de Sud-Est): chineza, religia specifică din coloana B (model 1-a):
tibetana, birmana;
A B
x austro-asiatică (sud-estul Asiei): indoneziana,
1. templu a. mozaism
malaeza, vietnameza;
2. moschee b. islam
x altaică (centrul Asiei): mongola, uzbeka (Uzbe- 3. sinagogă c. budism
kistan), azera (Azerbaidjan), turkmena (Turkmenistan), 4. biserică d. creștinism
kazaha (Kazahstan), kîrgîza (Kîrgîzstan), turca;
x indo-europeană: (sudul și sud-vestul Asiei) 3. Portofoliu. Folosind diverse surse de informare
dialectele indiene (hindi, bengali), persana (Iran), (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește un
tadjika (Tadjikistan), afgana (Afganistan); portofoliu despre un spaţiu cultural asiatic. Ce rol joacă
x semito-hamitică (sud-vestul Asiei): araba, ebraica; factorii fizico-geografici în modul de viaţă al acelei
x alte limbi (coreeana, japoneza). culturi?

22
Fig. 1. Diversitatea culturală în Asia

a. Pelerinaj la Mecca b. Etnic arab

c. Budiști d. Etnic mongol

e. Templul hindus Akshardham (New Delhi, India) f. Anul Nou Chinezesc


23
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Harta politică și marile


aglomerări umane

De ce crezi că Asia a fost cel mai populat continent Indonezia (peste 260 milioane locuitori, locul 4 pe
al planetei din Antichitate și până în prezent? Cum Glob), Pakistan, Bangladesh, Japonia.
explici numărul mare de locuitori din Asia? Cum crezi Din punctul de vedere al configurației terito-
că este distribuită populaţia Asiei, analizând harta riului naţional, statele asiatice sunt: continentale
fizico-geografică și zonele de climă? Ce state asiatice (Kazahstan, Mongolia), peninsulare (Arabia Saudită,
cunoști? India, Malaysia etc.) sau insulare (Japonia, Filipine,
Indonezia ș.a.).
Modul de guvernare diferă, de la republici
Harta politică a Asiei. Pe continentul asiatic (Turcia, India) la monarhii (de diverse tipuri, precum
se află 47 de state independente (fig. 1), care pot fi în: Japonia, Arabia Saudită, Brunei etc.).
grupate în mai multe regiuni, din punct de vedere
geografic, precum: Marile aglomerări umane. Cele 4,5 miliarde
x Asia de Vest (Peninsula Asia Mică și ţărmul estic de locuitori ai Asiei (continentul cu cea mai mare
al Mării Mediterane, adică Orientul Apropiat): Turcia densitate a populaţiei, peste 100 locuitori/km2),
(care se află pe două continente, Asia și Europa), Siria, nu sunt însă distribuite uniform, ci concentrate pe
Liban, Israel, Iordania; ţărmul sudic (Câmpia Indo-Gangetică și Arhipelagul
x Asia de Sud-Vest (Peninsula Arabă și Golful Indonezian) și estic (Câmpia Chinei de Est și
Persic, respectiv Orientul Mijlociu): Arabia Saudită, Arhipelagul Japonez), la care se adaugă și Câmpia
Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Mesopotamiei (sud-vest). Aceste regiuni au fost cele
Qatar, Yemen, Oman; mai populate încă din vechime.
x Asia de Sud: Afganistan, Pakistan, India, Nepal, În prezent, concentrări mari de populaţie deter-
Bhutan, Bangladesh; minate de dezvoltarea economică sunt în marile
x Asia de Sud-Est (statele din Peninsula Indochina orașe și aglomerări urbane de pe ţărmul pacific și
și Arhipelagul Indonezian): Myanmar, Laos, Thailanda, insulele japoneze. Se remarcă, astfel, cele mai ridi-
Vietnam, Cambodgia, Malaysia, Indonezia ș.a.; cate densităţi ale populaţiei de pe Glob: Macao
x Asia de Est (statele din Orientul Îndepărtat): (peste 20 000 locuitori/km2) și Hong Kong (circa
China, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, 7 000 locuitori/km2) – fig. 2, Singapore (cu o valoare
Japonia; similară), în sudul Peninsulei Malacca.
x Asia Centrală: Kazahstan, Uzbekistan, Turkme- Cele mai mari orașe asiatice sunt: Tokyo – în jurul
nistan, Kîrgîzstan, Tadjikistan; căruia s-a dezvoltat megalopolisul japonez (Tōkaidō),
x Statele trans-caucaziene: Georgia, Armenia, cel mai populat de pe Glob, circa 80 milioane locuitori –,
Azerbaidjan; Jakarta (Indonezia), Guangzhou, Beijing, Shanghai
x Asia de Nord: partea asiatică a Rusiei. (China), Seul (Coreea de Sud), Delhi, Mumbai, Kolkata/
Ca suprafață, cel mai întins stat de pe Glob Calcutta (India), Manila (Filipine), Karachi (Pakistan),
este Rusia (doar partea asiatică are 13 milioane km2 fiecare depășind 10 milioane locuitori etc.
din totalul de 17 milioane km2), urmată de China
(9,6 milioane km2), India (3,3 milioane km2), Kazahstan
(2,7 milioane km2) etc.
După numărul de locuitori, în Asia se află cele mai
populate ţări din lume, și anume: China (1,4 miliarde Analizează harta politică a Asiei și localizează statele
locuitori) și India (1,3 miliarde locuitori), urmate de asiatice în funcţie de regiunile prezentate.

24
Scara 1:60 000 000

Fig. 1. Harta politică a Asiei

Fig. 2. Hong Kong

25
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Resursele naturale

Cum se formează petrolul? Ce știi despre energia Bogate în minereuri de fier și neferoase (de la
regenerabilă? Cât de importantă este? Care sunt riscurile diverse metale utile în viaţa de zi cu zi și până la cele
consumului excesiv de resurse naturale? preţioase, aur și argint) sunt China, India (fig. 2), Rusia.

Aspecte generale. Asia este un continent bogat Resursele de suprafață. Asia deţine un
în resurse naturale, atât de subsol, cât și de suprafaţă imens potenţial hidroenergetic, la care se adaugă
(fluvii cu un imens potenţial hidroenergetic, păduri, resursele de energie regenerabilă: solară (ţările
pajiști, soluri fertile). Orientului Mijlociu) și eoliană (valorificată în China,
De asemenea, resursele umane ale Asiei sunt India, Japonia), energia mareelor (Coreea de Sud),
considerabile, aici fiind cele mai populate ţări de pe geotermală (Japonia, Indonezia).
Glob, cu o forţă de muncă din ce în ce mai specializată În pădurea tropicală se găsesc arbori cu esenţe
în toate sectoarele economice. valoroase din punct de vedere economic (tecul,
Spre exemplu, China, care până nu demult era bambusul, palisandrul, abanosul), iar în taigaua
cunoscută doar pentru industria textilă, în prezent siberiană, coniferele (aceeași specie pe suprafeţe
dezvoltă o adevărată industrie aerospaţială, un vehicul întinse) întreţin industria lemnului și a hârtiei.
spaţial chinez reușind, în 2019, să aselenizeze pe De asemenea, pajiștile de stepă din centrul Asiei și
cealaltă faţă a Lunii. Aceasta înseamnă o specializare cele din tundră susţin creșterea animalelor (de la iacul
înaltă a forţei de muncă, așa cum ambiţioase programe tibetan – fig. 3 și până la turmele de reni din nord).
spaţiale au și India, Japonia și Coreea de Sud. Solurile fertile din sud și est susţin culturile de
O specializare deosebită în domeniul IT-ului o are orez și alte cereale, bumbac etc.
India, iar în cel al roboticii, Japonia.
Pentru realizarea unui telefon inteligent, este nevoie
de mineralele obţinute din așa-numitele „pământuri
rare” , cele mai mari rezerve din lume avându-le China 1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului
(totodată, și cel mai mare producător). corect (model A-c):
Pe de altă parte, în Asia există ţări care sunt foarte A. O regiune bogată în petrol din Asia este:
dezvoltate, dar nu au resurse proprii, importând a.Golful Bengal b. Peninsula Asia Mică
masiv materii prime, cum sunt: Japonia, Coreea de c. Golful Persic d. Insula Hokkaido
Sud, Singapore. B. Dispune de însemnate rezerve de gaze naturale:
a. Filipine b. Turkmenistan
c. Mongolia d. Afganistan
Resursele de subsol. Asia deţine cea mai mare
C. Mari rezerve de cărbune se găsesc în:
parte a rezervelor certe de petrol ale omenirii, 48% din
a. Japonia b. China c. Yemen d. Israel
totalul mondial fiind concentrat în Orientul Mijlociu
D. Un arbore utilizat în construcţii, renumit pentru rezis-
(Golful Persic), unde dispun de rezerve însemnate tenţa sa este:
Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe a. bradul b. palmierul c. molidul d. tecul
Unite (fig. 1). Rezerve mai mici de petrol se găsesc în E. O ţară asiatică recunoscută pentru utilizarea
China, India, Indonezia. energiei geotermale este:
De rezerve însemnate de gaze naturale dispun a. Japonia b. Bangladesh c. Bhutan d. Nepal
Rusia (în partea asiatică) și Turkmenistanul, iar din 2. Explică utilitatea resurselor naturale pentru dezvol-
Golful Persic (40% din rezervele mondiale), Iranul și tarea economică a unei regiuni.
Qatarul. 3. Explică cum a reușit Japonia, care nu dispune de
Rezervele de cărbuni sunt concentrate în China resurse de subsol considerabile, să ajungă la un grad
(fig. 4), India, Indonezia, dar și în Kazahstan și partea ridicat de dezvoltare (gândește-te ce alte resurse sunt
asiatică a Rusiei. disponibile).

26
Fig. 1. Sondă de petrol, Emiratele Arabe Unite Fig. 2. Minereu de fier, India

Fig. 3. Iac (Tibet) Fig. 4. Exploatare de cărbune la suprafață, China

27
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Activitățile economice.
Contraste economice regionale
În ce domenii excelează Asia? Ce exemple poţi da? O evoluţie rapidă a cunoscut, în ultimii ani,
Unde se află cele mai mari porturi ale lumii? Dar cei mai robotica (inteligenţa artificială), aeronautica, tehno-
înalţi zgârie-nori? logia spaţială (în special, China, Japonia, Coreea de
Sud), ceea ce poartă numele de industrie de vârf
Aspecte generale. „Centrul de gravitaţie” eco- (tehnologie de ultimă generaţie).
nomică al planetei se află astăzi în Pacificul de Nord, Transporturile sunt dezvoltate diferenţiat, în func-
având ca poli de dezvoltare estul Asiei (în vestul ţie de regiuni, însă menţionabile sunt trenurile de
Oceanului Pacific) și America de Nord (în est). mare viteză (Japonia, China). Cele mai mari porturi ale
Jumătate din resursele umane mondiale se află în lumii – primele zece pe Glob – sunt asiatice (Shanghai,
Asia (numai China și India concentrând mai mult de Singapore, Shenzhen, Hong Kong ș.a.). De asemenea,
o treime din populaţia planetei). De asemenea, cea tot aici se află unele dintre cele mai aglomerate
mai mare producţie a lumii, cele mai spectaculoase aeroporturi de pe Glob, adevărate noduri de transport
economii și cele mai ambiţioase proiecte econo- aerian între cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, cum
mice – vezi, de pildă, proiectul secolului XXI, Noul sunt aeroporturile din: Dubai (Emiratele Arabe Unite),
Drum al Mătăsii* –, cei mai înalţi zgârie-nori, cele mai Doha (Qatar), Beijing (China) sau Tokyo (Japonia).
rapide trenuri de mare viteză, cele mai angajante
Contraste economice regionale. Asia este
programe spaţiale, toate sunt în Asia.
foarte diferită din perspectiva dezvoltării economice:
Activitățile economice. O populaţie atât de x există regiuni cu populaţii care trăiesc la limita
numeroasă, precum a Asiei, nu poate fi susţinută sărăciei, cu o dezvoltare economică redusă: vastele
fără o agricultură care să ofere suficiente resurse semipustiuri calde, temperate și reci, în care se duce o
de hrană. Clima caldă din sudul continentului este viaţă de subzistenţă (crescătorii de iaci din Tibet, cei ce
potrivită culturilor de orez (primii cinci producători trăiesc în iurte – corturile mongole –, crescători de cai,
mondiali sunt asiatici: China, India, Indonezia – fig. 1, crescătorii de reni din tundra siberiană – fig. 2);
Bangladesh, Vietnam), trestie de zahăr, la care se x pe de altă parte, sunt regiuni cu o dezvoltare
adaugă bumbacul (folosit în industria textilă), în timp economică explozivă, așa cum a fost prima generaţie
ce în zona temperată se cultivă grâu (China, India sunt de „tigri” sau „dragoni asiatici” (Singapore, Taiwan,
primii doi producători mondiali) și porumb, iar pe Hong Kong, Coreea de Sud) sau a doua generaţie,
ţărmul mediteraneean – măslin, viţă de vie. din prezent (Malaysia, Thailanda, Filipine, Indonezia);
Tot China și India deţin supremaţia mondială la x pe baza resurselor de petrol, o dezvoltare
producţia anumitor legume sau fructe (banane, „exotică” a cunoscut, în ultimii ani, Dubaiul (Emiratele
mango, portocale – India, China; mere, pere, piersici, Arabe Unite), unde a fost ridicat cel mai înalt
prune, căpșuni, kiwi – China; struguri – India; nuci zgârie-nori de pe Glob (Burj Khalifa, 828 m) sau au
de cocos – Indonezia, Filipine; smochine, caise, fost construite insule artificiale;
măsline – Turcia; curmale – Iran, Arabia Saudită, x o dezvoltare economică la „marginea apei”, cu
Emiratele Arabe Unite). Un rol important îl are creș- industrie și servicii dezvoltate în porturi și, uneori, pe
terea animalelor pentru carne și lapte. insule create artificial, în largul mării, au cunoscut China
Industria este extrem de diversificată, fiind – o adevărată „ţară atelier”, Japonia, Coreea de Sud.
dezvoltate toate ramurile industriale: energetică
(China – cel mai mare producător de cărbune, deţi-
nând jumătate din producţia mondială; petrol și gaze
naturale – Arabia Saudită, Irak, Iran, Kuweit, la care
Dezbatere. Analizează rolul inteligenţei artificiale
se adaugă Rusia); siderurgică (oţel – China, Japonia);
(roboţilor) în viaţa omenirii! Oferă argumente pro și contra.
constructoare de mașini (China a devenit cel mai mare
producător mondial de autovehicule, producând cât * Noul Drum al Mătăsii cuprinde Asia și Europa, cu trenuri de
SUA și Japonia, producători tradiţionali, la un loc); marfă care pleacă de la Oceanul Pacific și, în două săptămâni,
alimentară, textilă etc. ajung la Oceanul Atlantic, străbătând 13 000 km.

28
Fig. 1. Câmp cultivat cu orez, Indonezia Fig. 2. Crescători de reni, Rusia

Fig. 3. Transport de marfă pe mare (portcontainer sud-coreean, care circulă sub pavilion panamez)

29
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
MEGA-ORAȘELE
Cum funcţionează
Asia în lumea orașele zece-milionare?
contemporană hŶ ŵĞŐĂͲŽƌĂƕ ƐĂƵ ƵŶ ŽƌĂƕ njĞĐĞͲŵŝůŝŽŶĂƌ ĞƐƚĞ ƵŶ  ŽƌĂƕ Ă ĐĉƌƵŝ ƉŽƉƵůĂƜŝĞ
ĚĞƉĉƕĞƕƚĞ ϭϬ ŵŝůŝŽĂŶĞ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͘ 2Ŷ ϭϵϱϬ͕ ŶƵ ĞƌĂ ĚĞĐąƚ ƵŶƵů ƐŝŶŐƵƌ͗
EĞǁzŽƌŬ͘2ŶƉƌĞnjĞŶƚƐƵŶƚϯϱ͕ŝĂƌŶƵŵĉƌƵůůŽƌĞƐƚĞŠŶĐŽŶƚŝŶƵĉĐƌĞƕƚĞƌĞ͘

Uriașul continent este astăzi în ƵŵĐƌĞƐĐŽƌĂƕĞůĞnjĞĐĞͲŵŝůŝŽŶĂƌĞ͍ e e e o o un le e


plină efervescenţă. După „europe- e le o e .
e l nu e oe o
nizarea” planetei (colonizarea Lumii e e o ul e on le n l n one e e o
Noi și Revoluţia Industrială), „ameri- o eo e ulu o ul o ul e e 10 l o ne e lo u o
canizare” (globalizarea economiei și l ne e e ne e o n n u n . n on e o ol n n lu n
a unui anumit tip de cultură occi- o e o elo e e l on e n oo e o ne n e
dentală), astăzi se vorbește tot mai e en e l n le n e ol e (nu uneo o e e u
pregnant de un adevărat fenomen e e e lo e e l en ee o u ele l e e n nu ele e u o )
u e le lo u o lo n onele u le un e l 0 l o ne lo u o n
de „asiatizare” (de la forţa de muncă e e ul elu o n e l o le e o e e e .
asiatică care ajunge pe întreg
cuprinsul Globului și până la noile
Jakarta, Indonezia
tehnologii informatice, roboţi etc.).
Fascinantă și enigmatică
deopotrivă, Asia nu este lipsită
de probleme, una dintre acestea
fiind urbanizarea rapidă, jumătate
din populaţia Asiei (doar aceas-
tă jumătate depășește dublul
populaţiei din America sau Africa)
trăind astăzi în marile orașe.

Studiu de caz
Textul alăturat prezintă aspecte
legate de urbanizarea accelerată
a Asiei și problemele generate de
aceasta. Citește-l și rezolvă urmă-
toarele cerinţe:
a. Identifică o problemă cu care
se confruntă oamenii în marile aglo-
meraţii urbane asiatice;
b. Stabilește relaţia de cauza-
litate dintre factorii geografici și pro-
blema identificată;
c. Propune și alte soluţii, decât
cele menţionate, pentru rezolvarea
acestei probleme.

30
e e ou n u one u e e l o le o e on u e n n e e 19 5 ee e u
e o ol ne o o u e l o ne l n e u2 l o ne lo u o ( on o e en l o ulu e
e lo u o n ul e e e e e o ol n ). e eu u el o 5 n o ul e . n
o ul e n o o e e nul o e u e ene e n n o u e u n u e u ul u
e en ne nu o ul e e on l oene e . n e e eu ne e o e.
nu e u e n l on nu el lu e on un u ene
e ele e n o e ul 95 n
WƌŽďůĞŵĂƐƉĂƜŝƵůƵŝ
n on . n o ele
e e l on e n n n n lo u o n u u ele e eu e e o e o ele
uo e e e e ul e. 2 eoe e 5 e le e n. n e e l on e u l e e ul.
ul n n e o ul e u l le e u e u e n u e n
ůŝŵĞŶƚąŶĚƵŶŽƌĂƔnjĞĐĞͲŵŝůŝŽŶĂƌ n l un ul n e n e o ele el n ee e o o ul
e eee o e e e l uo n ne e e en e e lo
o o u l e ul e e u e n e e ene e e e o n le lu lo unelelo on u elo
e un o ue e n e ul e en o ulu o o ene . o e e e e l un n
o u l on e l n on e ee o elo e e l o n uno o n e e.
e e un one e un e o n e e e n o o o e eno n on o e e elele e u l
o o le e en u n ne . n 2011 l no un on o e e e o n
one l o e e lo l . e ( e n ) nu e n o n u u u o ul e nolo e en u
e on o e on ol e e ee u e elo n n l e le e e e o e
e e e e e en l en u un on e l o o ul e e e e l o ne e n ne e e e onul ee u
n o e unu o e e l on . lo u o . o e on u ele u e e e .

31
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
APA– LUX SAU CALAMITATE?
Kerala (India) și Govi-Altayn (Mongolia)
Jurnal de expediție
India. Mongolia hŶŝŝ Ž ĂƵ ůĂ ĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ ĂůƜŝŝ ĨĂĐ ĞĨŽƌƚƵƌŝ ĚŝƐƉĞƌĂƚĞ
Particularități ƐĉŽŐĉƐĞĂƐĐĉ͘͘͘ƐƚĞǀŽƌďĂĚĞƐƉƌĞĂƉĉ͊^ĉƉŽƌŶŝŵ
ĚĞĐŝ ŠŶƚƌͲŽ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƉƌŝŶ ĚŽƵĉ ĚŝŶƚƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ
geografice ͣŝŶƚĞƌĞƐĂŶƚĞ͟ Ɯĉƌŝ ĂƐŝĂƟĐĞ͕ /ŶĚŝĂ ƕŝ DŽŶŐŽůŝĂ͕
ƵŶĚĞĂƉĂĮĞĞƐƚĞůĂĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ĐĂŠŶĐĂnjƵůƐƚĂƚƵůƵŝ
ŝŶĚŝĂŶ <ĞƌĂůĂ͕ ĮĞ ĞƐƚĞ ƉƌĞĂ ƉƵƜŝŶĉ͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ƐĞ
În funcţie de localizarea pe ŠŶƚąŵƉůĉŠŶŶĞƐĨąƌƕŝƚĞůĞƐƚĞƉĞŵŽŶŐŽůĞ͘
continent, statele asiatice prezintă
anumite caracteristici geografice,
unele mai favorabile, altele mai re-
strictive, la care omul s-a adaptat,
dezvoltând un mod specific de a
trăi, de a-și obţine hrana, de a se
raporta la mediul înconjurător și
de a organiza spaţiul geografic în
funcţie de nevoile sale.
De pildă, India ocupă penin-
sula cu același nume, înaintând în
apele Oceanului Indian, în calea
musonului, iar Mongolia, aflată la
nord de Munţii Himalaya, trăiește
din plin absenţa apei. Care sunt Solul musteşte de apă şi totul din jur
ul e e o e l n nu
consecinţele? este suprasaturat de umiditate. Şi tu, ca l lul e . un e u l ele e
individ, oricât ai încerca să te fereşti, nu poţi e u ne e …
scăpa de umezeala ce te încolţeşte. Iar când en u l n no ul lo l
vine musonul cu ploile sale, care începe de
prin iunie și ține timp de trei luni, umiditatea o o n ( o ) e ul
ajunge să fie peste limitele suportabilului. e un n e 1 l o e
Se întâmplă în Kerala, pe coasta vestică u l e e e u l e u e e
din apropierea sudului extrem al Indiei. n o en . on u n le n
Este un loc unic în peisajul acestei ţări – e e e e o n o l o
un păienjeniş de canale salmastre, n u lun e eo 10 e
lacuri, estuare şi râuri care formează o
Studiu de caz puzderie de insuliţe – situat pe Coasta
u en
e e e
l n l e u
n un n
e
lu e
Malabar a Mării Laccadive.
Citește textul și rezolvă urmă- În jurul apei se învârte şi viaţa oamenilor. e . e n l l n
toarele cerinţe: Pe micile canale abia dacă te strecori u e e 5 10 nu e
cu bărci înguste, împingând cu prăjina. Iar ne e n . e o
a. Extrage din text caracteristicile în spaţiile mai largi, mici bărci cu motor e on eu olo n
fizico-geografice și umane (sociale, avansează mai repede. e l e l n n e o ul
economice) referitoare la India și e u o. n o o
Mongolia și grupează-le, astfel, pe EŝĐŝŽŵĂƐĉĨĉƌĉƉĞƕƚĞ͊ n e el l l e o n n
cele două categorii; u n o e le l e 0 0 e . e n
e u ul e ne... o l o u. n un eo e n 0 0
b. Identifică o problemă legată 590 e o 00 e e e e n lun e un lo n eu e.
de apă cu care se confruntă oamenii e ne o eo 250 e u e e o le e nu e o
e e e l e e el e o e e e uno e u e
în India și Mongolia;
o n o u o e e e n e e u en . e ul e un one
b. Stabilește relaţia de cauza- ele n n . e e un l on e e n o une n n u u n e
litate dintre factorii geografici și pro- l no o n o u e ne n
o en ul n le
e olul l le .
blema identificată; e e u ele one e u u
e elu e l e n o ul o n n e e
c. Propune și alte soluţii, decât e o ul e e e. nu o e e . e n e e n
cele menţionate în text, pentru rezol- e u un le n l en u l u ee n l n u
varea problemei identificate. e no e u u n e n e. n e n une u o e.
n ee n e e u e ele ul e o n e un

32
l e u n . n o n ele e le e e le e eu
l n l ne lo o un l u e e le n o
(e ) ee no on ol u u e n e n nu e n e
un e u eu . e n ne l e l u .
u e u n u n un u n
e un lo e eee n e ee e n . u lu lu u eo u
ul o un l ( o l nn ne n on e e n elun l
on ol ). e un o e ol e e e n el n le ne.
e e lo e lun e n l e e
000 e e n l u ne e n o nu n n e e lo nu
e e e e ul e o. ul e e le un e u en u ul ln n e
une e n en l e le e. l e e on ol l e
un . n e n lele e le u u
ele e u e u n e n ne l e e uo u
ul e un n no un n ele e lu u ne e e o nele
nu e u ul u e ee.
n ele e l u e en un .
e l e u e e le le n lun ul e o u u u un
n e o u le l e nu e n Atât din Kerala, India, cât şi din Govi-Altayn,
un n e e e nen e Mongolia, mi-au rămas în suflet şi în minte aceşti
o... o e e e. el e e u e e u le e e e.
e e e ele n u e ne u oameni cu care am intrat în contact. Stând printre
n olo e l u on ol un . ei, le-am aflat şi greutăţile vieţii de zi cu zi. Cu toate
e e e u en u e e
că cei din Kerala au apă din abundenţă, viaţa nu
o . neo n . o ĂƌŶĞƕŝďƌąŶnjĉ le este nici liniștită, nici îndestulată. Preţurile mici
e un e e u u un cu care îşi vând produsele sau, cum este cazul
o e oo o e o e 0 e l e on ol e e
pescarilor cu plasele de pescuit chinezeşti, care
e (l u ) n o u ee l o u no o en u abia strâng ceva peşte după o zi de trudă, îi fac
nu o l . u o e le u o un să trăiască mai mult de pe o zi pe alta. La fel se
e o e . e eo n întâmplă şi cu cei din Govi-Altayn, care au doar
ƉĂ͕ŽƌĂƌŝƚĂƚĞŠŶDŽŶŐŽůŝĂ n ele u u le e e hrana asigurată. Asta dacă nu dă peste animale
e n un o . u vreo boală care să le împuţineze…
en u e n on e o u n lele l n u u le Cu toţii o duc greu, dar zâmbetul de pe faţă
e le e e e e n e nen e e e un n o nu le dispare. Filosofia de viaţă, dată de religiile
e nen e en . n l l n. olo o e lor, plus mediul social şi natural în care trăiesc, îi
e e lo e n lo ul u n e e n ele un lo . fac să-şi accepte soarta mai uşor şi să privească
on nen ulu un mai cu seninătate toate greutăţile ce le sunt date.
n un n e e e n o on o e elo n e e
n e nu o e u e ee lo u l e e o
e. un n le u n e
e nen .
en o e l l e n e
e o e ne no n n e u . n lu
e e e ulu o on ele un e en e l u une
o l n n on ol . n o l u ln e e e
ue e o o e e e no l on ol .

33
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA

Recapitulare Evaluare
Subiectul I (25 de puncte)
Recapitulează ceea ce ai A. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect:
învăţat până acum despre 1. Extremitatea vestică a Asiei (Capul Baba) se află în
Asia, realizând o schemă Peninsula:
după modelul de mai jos.
a. Asia Mică b. Arabă
c. Kamceatka d. Indochina
2. Asia este despărţită de America de Nord prin strâmtoarea:
Poziția geografică x emisfera nordică: Ecuator, Tropicul a. Bab-el-Mandeb b. Bering
de Nord și Cercul Polar de Nord; x Oceane: Indian, Arctic, c. Bonifacio d. Bosfor
Pacific; x Limită convenţională faţă de Europa: Munţii 3. În Asia se află cel mai înalt podiş de pe Glob, numit:
Ural – Fluviul Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz – a. Anatoliei b. Gobi
Marea Neagră – Strâmtoarea Bosfor – Marea Marmara c. Tibet d. Iranului
– Strâmtoarea Dardanele – Marea Mediterană. 4. Cel mai lung fluviu din Asia se numeşte:
a. Amur b. Chang Jiang
Relieful x jumătatea nordică: Câmpia Siberiei de Vest,
c. Huang He d. Obi
Podișul Siberiei Centrale, Munţii Verhoiansk, Kolîma ș.a.;
5. Taigaua face referire la o:
x jumătatea sudică: munţi – Himalaya, Hindukuș, Tian
a. pădure de foioase b. pădure musonică
Shan, Kunlun ș.a., podișuri – Anatoliei, Iranului, Pamir,
c. pădure de conifere d. pădure ecuatorială
Tibet, Gobi ș.a., câmpii – Mesopotamiei, Indo-Gangetică,
Chinei de Est; Cercul de Foc al Pacificului – vulcani (Fuji,
B. Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevă-
Pinatubo, Krakatoa etc.).
rate (A) sau false (F):
Hidrografia x fluvii mari: Huang He, Chang Jiang 1. Musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian spre
(Oceanul Pacific), Lena, Enisei, Obi (Oceanul Arctic), continentul asiatic.
Tigru, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra (Oceanul 2. Arabia Saudită face parte din regiunea numită Orientul
Indian) ș.a.; x lacuri: de tip „mări interioare” – Marea Apropiat.
Caspică, Marea Moartă, Marea Aral (ultima pe cale de 3. Hindi şi persana sunt limbi indo-europene.
dispariţie – criză de mediu), Baikal (cel mai adânc de pe 4. Singapore și Hong Kong au fost supranumite „tigrii asiatici”.
Glob), Balhaș etc. 5. Shintoismul este specific Indiei.
Harta de mai jos se referă la subiectele II şi III. Pe hartă
Diferențieri climatice și contraste biogeografice
sunt marcate articulaţii ale ţărmurilor (peninsule, insule,
x toate zonele de climă și biogeografice din emisfera golfuri) cu litere de la a la f, unităţi de relief cu litere
nordică: caldă (pădurea ecuatorială, pădurea musonică, de la A la F, fluvii şi lacuri cu cifre de la 1 la 4.
deșerturile tropicale), temperată (stepa, pădurile de
foioase, taigaua siberiană), rece (tundra, gheţuri polare).
Elemente de diversitate umană x omogenitate
etnică (chineză, coreeană, japoneză, arabă, turcă, iudaică
ș.a.); x mai multe familii lingvistice (sino-tibetană, austro-
asiatică, indo-europeană etc.); x religii (islam, iudaism,
hinduism, confucianism, taoism, shintoism ș.a.).
Harta politică și marile aglomerări umane x 47 state:
China, India, Indonezia ș.a.; peste 100 locuitori/km2 (cea
mai mare valoare medie de pe Glob).
Resursele și activitățile economice. Contraste
regionale x petrol și gaze naturale (Orientul Mijlociu),
cărbuni (China), minereuri de fier (India) etc.; x „Tigrii”
asiatici (prima generaţie, a doua generaţie).

34
Subiectul II (21 de puncte) 5. litera cu care este marcat statul care a depășit un miliard
Identifică pe hartă: de locuitori;
1. numele peninsulei marcate cu litera a şi numele celui 6. litera cu care este marcat statul a cărui capitală este ora-
mai lung fluviu care o străbate; şul Hanoi;
2. numele peninsulei marcate cu litera b şi numele mării 7. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului în
situate în partea sa vestică; care se află cel mai lung fluviu al Asiei.
3. numele insulei marcate cu litera c;
4. numele statului de care aparţine insula marcată Subiectul V (8 puncte)
cu litera d; Analizează datele din tabelul de mai jos și răspunde la
5. litera cu care este marcat golful cu importante rezerve următoarele cerinţe.
de petrol şi gaze naturale.

Subiectul III (15 puncte) Statul Suprafaţa (km2) Populaţia (locuitori)


Identifică litera, respectiv cifra, cu care este marcată
pe hartă unitatea de relief sau, după caz, elementul de X 9 600 000 1 400 000 000
hidrografie, pe baza caracteristicilor și a denumirilor.
Y 3 300 000 1 300 000 000
1. munţi, parte din limita convenţională ce separă Asia de
Europa;
Arabia Saudită 2 100 000 33 000 000
2. lac, cel mai adânc de pe Glob;
3. câmpie, Sîrdaria și Amudaria; Mongolia 1 600 000 3 100 000
4. podiş, Asia Mică;
5. fluviu, cea mai mare deltă din lume.
1. Precizează numele statelor marcate cu literele X şi Y.
2. Compară datele privind populaţia și suprafaţa statelor
Subiectul IV (21 de puncte) Arabia Saudită şi Mongolia şi precizează numele statului
Analizează harta de mai jos pe care sunt marcate în care densitatea medie a populaţiei este mai mare.
state cu litere și orașe-capitală cu cifre și identifică:

BAREM DE EVALUARE

Subiectul I: 25 de puncte
A. 1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c (5 x 2p ).
B. 1. A; 2. F; 3. A; 4. A; 5. F (5 x 3p).

Subiectul II: 21 de puncte


1. Peninsula Indochina (3p), Mekong (3p); 2. Peninsula Coreea
(3p), Marea Galbenă (3p); 3. Insula Sahalin (3p); 4. China (3p);
5. f (3p).

Subiectul III: 15 puncte


1. C; 2. 3; 3. F; 4. A; 5. 2 (5 x 3p).
oraș-capitală
Subiectul IV: 21 puncte
1. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului 1. 8; 2. E; 3. D; 4. 1; 5. A; 6. F; 7. 3 (7 x 3p).
cunoscut ca „tigru asiatic”;
2. litera cu care este marcat statul pe teritoriul căruia se află Subiectul V: 8 puncte
vulcanul Fuji; 1. X – China (2p), Y – India (2p).
3. litera cu care este marcat statul în care se află Munţii 2. Arabia Saudită (4p).
Zagros;
TOTAL: 90 de PUNCTE
4. cifra cu care este marcat oraşul-capitală cunoscut ca
oraş sfânt pentru trei dintre marile religii ale lumii; Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE

35
UNITATEA 2 
Explorăm
Africa 
 Poziţia geografică – simetrie latitudinală
 Relieful – caracteristici generale
Riftul african
 Hidrografia, clima și biogeografia –
caracteristici generale
 Specificul demografic
 Harta politică și marile orașe

Studii de caz
 Problemele Africii în lumea contemporană
 Sahara
 Etiopia. Particularități geografice

Recapitulare 
Evaluare 

DISCUȚIE. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin în


minte când te gândești la Africa? Discută despre ele
cu colegii. Argumentează alegerea făcută!

36
Sfinxul și piramidele egiptene

37
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Poziția geografică – simetrie latitudinală

Care sunt paralelele și meridianele importante ce


intersectează Africa? Ce importanță au? De ce crezi
că Africa este caracterizată ca fiind un continent
„în oglindă”? Care sunt principalele bazine oceanice care
delimitează continentul african? Care sunt continentele
cele mai apropiate de Africa? Ce consecință a avut
această apropiere? (Ia în considerare faptul că omul, ca
specie, a apărut în Africa.)

Poziția pe Glob. Africa este al treilea cel mai


întins continent al planetei (30 milioane km2), după
Asia și America, putând fi asemuit cu un triunghi
cu baza în Marea Mediterană (în nord) și cu vârful
în sud, la întâlnirea apelor Oceanelor Indian (est) și
Atlantic (vest).

Paralele și meridiane importante. Continentul


african este traversat, prin partea centrală, de Ecuator Capul Bunei Speranțe
și, de asemenea, de cele două Tropice, de Nord și de
Sud, iar Meridianul de 0° îl intersectează în partea sa
1. Caută informații despre Capul Bunei Speranțe și
vestică. Consecințe:
semnificația acestuia în cunoașterea lumii.
x se desfășoară simetric la nord și la sud de Ecuator,
2. Urmărește harta fizico-geografică a Africii din
de unde rezultă paralelismul zonelor de climă și
fig.  1 și selectează litera corespunzătoare răspunsului
biogeografice;
corect (model A-c):
x este un continent care se află aproape în
A. Canalul Suez face trecerea din Marea Roșie în:
întregime în zona caldă a planetei, cu excepția
extremităților nordică și sudică; a. Marea Mediterană b. Oceanul Atlantic
x în plus, Africa se întinde în toate cele patru c. Marea Neagră d. Oceanul Indian
emisfere ale Globului. B. Nu se regăsește printre golfurile Africii, Golful:
a. Gabes b. Sidra c. Bengal d. Guineei
Limite (Puncte extreme): C. Extremitatea nordică a Africii o reprezintă Capul:
x Capul Blanc (Tunisia), 37° latitudine nordică; a. Acelor b. Hafun c. Verde d. Blanc
x Capul Acelor (Africa de Sud), 34° latitudine 3. Joc geografic. Realizează, împreună cu colegii,
sudică; o excursie virtuală în jurul Africii. Câștigă cine descoperă
x Capul Verde (Senegal), 14° longitudine vestică; primul următoarele elemente geografice:
x Capul Hafun (Somalia), 51° longitudine estică. a. numele strâmtorii care separă Africa de Europa;
Între punctele extreme are peste 7 000 km, atât b. două golfuri la Marea Mediterană;
nord-sud, cât și est-vest. c. numele strâmtorii care desparte Insula Madagascar
de Africa;
Articulații ale țărmurilor. Țărmurile Africii sunt d. numele canalului care desparte Africa de Asia.
puțin crestate: Golful Guineei (Oceanul Atlantic) este 4. Calculează diferența în grade dintre extremitățile:
cel mai mare, iar Peninsula Somaliei, care pătrunde a. nordică (Capul Blanc) și sudică (Capul Acelor);
în apele Oceanului Indian, este, de asemenea, b. estică (Capul Hafun) și vestică (Capul Verde);
singura peninsulă mare a Africii. Mai spre sud, tot 5. Caută informații despre apariția omului și explică
în Oceanul Indian, se află și cea mai mare insulă, în ce mod au favorizat caracteristicile geografice ale
Madagascar. continentului african acest proces.

38
Legendă
Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu

Scara 1:50 000 000

Fig. 1. Harta fizico-geografică a Africii

39
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Relieful – caracteristici generale.


Riftul african
Urmărește harta fizico-geografică a Africii: care este
partea mai înaltă? Dar mai joasă? Unde sunt localizate
câmpiile? Ce vulcani africani cunoști?

Caracteristici generale. Fiind cel mai vechi


nucleu continental de pe Glob, un bloc cristalin ce
depășește vârsta de 300 de milioane de ani, Africa are
un relief relativ monoton. În pofida mărimii sale, varie-
tatea caracteristicilor fizico-geografice nu este extraor-
dinar de mare: platouri (podișuri) vaste (Podișul
Etiopiei, Podișul Shaba ș.a.), cu altitudini diferite, aco-
peră mare parte din continent. Foarte rar, acestea
sunt întrerupte de conuri vulcanice, cum sunt cele
din apropierea Marelui Rift African (Kenya, Kilimanjaro
– cel mai înalt vârf de pe continentul african, 5 895 m),
și, de cele mai multe ori, spre est și spre sud se termină
printr-un perete vertical, ce coboară abrupt spre
cele câteva câmpii litorale (Câmpia Somaliei, Câmpia
Mozambic; la acestea se adaugă Câmpia Senegalului).
Munții de pe continentul african sunt, ca origine,
de trei feluri:
x de încrețire, tineri: Munții Atlas (în nord-vestul
continentului, spre Europa) și Munții Capului (în sud);
x vulcanici, care însoțesc Marele Rift African: Kenya,
Kilimanjaro sau cei din partea centrală a Deșertului Fig. 1. Masivul Kilimanjaro
Sahara, foarte vechi și puternic erodați (Tassili, Tibesti, 2. Analizează imaginea din fig. 2 și harta fizico-geo-
Ahaggar); grafică a Africii și rezolvă următoarele cerințe:
x de prăbușire, rezultați în urma mișcărilor scoarței: a. numește strâmtoarea, respectiv marea care deli-
Munții Scorpiei (în sud). mitează capetele Marelui Rift African;
Marele Rift African. În estul continentului se b. precizează direcția spre care se deplasează Placa
desfășoară un sistem activ de falii foarte adânci: Placa Somaleză;
Somaleză se îndepărtează de cea Africană. În timp c. numește două elemente geografice care apar ca
geologic, Peninsula Somaliei se va desprinde de efect al activității Marelui Rift African;
Africa, printr-o mare ce se va extinde. În prezent, de-a d. identifică, în imagine, o trăsătură caracteristică
lungul acestei falii uriașe de mii de kilometri lungime Marelui Rift African.
se află lacuri (de origine tectonică) lungi și adânci –
Marile Lacuri Africane –, dintre care cele mai întinse
sunt: Tanganyika (1 470 m adâncime) și Malawi.

1. Analizează imaginea din fig. 1 și harta fizico-geo-


grafică a Africii și rezolvă următoarele cerințe:
a. identifică ce paralelă trece prin apropierea
Masivului Kilimanjaro;
b. precizează tipul de munți;
c. explică prezența ghețarilor pe vârful Masivului
Kilimanjaro.
Fig. 2. Marele Rift African

40
68 800 km2km 2
6 850 kmkm 2
5 895 mkm 2

este suprafața celui mai întins are cel mai lung fluviu african, NIL, are cel mai înalt
lac african, VICTORIA al doilea ca lungime din lume vârf din Africa,
(aproape cât Irlanda). (după Amazon) și singurul care KILIMANJARO.
traversează în întregime cel mai mare
deșert cald de pe Glob, Sahara.

M-ții Atlas

M-ții Ahaggar

Nil
M-ții Tassili M-ții Tibesti

Deșertul Sahara
r
Nige
C. Senegalului i
pie
tio

n
E

ica
d.
Po

Afr
Rift
liei
ma

rele
o
d. S
Po
M-ții Kenya Ma
M-ții Camerun M-ții Kilimanjaro
go iei
Con al
L. Victoria m
So
C.

L. Tanganyika
M
ar
el
eR

L. Malawi
ift

Pod. Shaba
Af
ric
an

ezi
mb
Za
mbic

o
pop
oza

Lim
C. M

I. Madagascar

Vaal

M-ții Scorpiei
M-ții Capului ui
M-ții Capului
Capulu
Marele Rift African – imagine din satelit

Scara 1:50 000 000

Fig. 3. Africa – marile unități de relief

41
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Hidrografia, clima
și biogeografia – caracteristici generale

Care este cel mai mare fluviu al Africii? Ce unitate x clima subtropicală (mediteraneană), la extre-
traversează? Unde se varsă? De ce marile fluvii se mitățile nordică și sudică (peste 30° latitudine),
mai numesc „autostrăzile Africii”? Care este clima cu temperaturi medii anuale de 15° C; vară caldă,
predominantă a continentului african? Ce viețuitoare secetoasă, iarnă blândă, ploioasă (pe țărmul Mării
trăiesc aici? Mediterane).

Aspecte biogeografice. Același paralelism îl înre-


Hidrografia Africii. Continentul este drenat de
gistrează și zonele de vegetație și faună:
câteva fluvii uriașe, precum: Nilul (cel mai lung, se
x pădurea ecuatorială. Datorită precipitațiilor bogate
îndreaptă spre nord și se varsă în Marea Mediterană),
și temperaturilor ridicate și constante de-a lungul
Congo (cel mai mare debit, se varsă în Oceanul
anului, pădurea ecuatorială este luxuriantă (foarte
Atlantic), Zambezi (în Oceanul Indian, pe cursul căruia
bogată în specii de plante și animale), sempervirescentă
se află Cascada Victoria, cea mai lată de pe Glob),
(mereu verde) și stratificată (în funcție de cantitatea
Niger ș.a. Dar în regiunile deșertice există și văi seci,
de lumină care ajunge la sol, arborii ajung la înălțimi
fără apă (se numesc waddi-uri).
diferite, cei mai înalți depășind 60 m). Se întâlnește
De asemenea, „continentul cald” găzduiește de la
în bazinul Congo, cu specii diverse de palmieri, liane
lacuri fără apă – numite shott-uri în Deșertul Sahara –
etc., pădurea ecuatorială fiind habitatul unor specii de
până la lacuri „record”, cum ar Victoria (cel mai întins),
insecte mari, păsări viu colorate, reptile, maimuțe.
Tanganyika (cel mai adânc), la care se adaugă și altele
x savana. Este o pajiște cu ierburi înalte și cu
(Lacurile Malawi, Ciad etc.).
pâlcuri de arbori (baobabi sau specii de acacia), ce se
Nilul este, de asemenea, un fluviu al recordurilor:
desfășoară la nord și la sud de pădurea ecuatorială;
x își are obârșia în cel mai mare lac african, Victoria
aici trăiesc erbivore (antilope, gazele, bivolul african,
(totodată, cel mai mare lac „cald” de pe Terra, situat
girafa, zebra, elefantul african) și carnivore mari (leul,
pe Ecuator); x este cel mai lung fluviu din Africa (și al
ghepardul etc.).
doilea din lume); x traversează în întregime cel mai
x deșerturile tropicale (Sahara, Namib, Kalahari).
întins deșert cald de pe Glob, Sahara; x se varsă prin
Aici există plante rezistente la uscăciune (iarba alfa)
cea mai mare deltă din Africa (Delta Nilului); x este
și animale precum: insecte, șerpi, dromaderul (cămila
cel mai „istoric” fluviu al Africii, traversând atât cel mai
cu o cocoașă, specifică în Sahara). Între savană
vechi stat din lume, Egiptul antic (circa 3 500 î.H.), cât
și Deșertul Sahara există o zonă de tranziție, cu
și cel mai recent, Sudanul de Sud (2011).
formațiuni ierboase sărăcăcioase, numită Sahel.
Clima Africii. Zonele de climă se dispun simetric
x vegetația subtropicală. Cuprinde pâlcuri de
la nord și la sud de Ecuator, astfel:
pădure (pin mediteraneean, chiparos) și tufișuri dese
x climă ecuatorială (0°-5° latitudine nordică și
cu frunze mereu verzi și lucioase (dafin, leandru),
sudică), cu temperaturi medii anuale ridicate tot
răspândite, în principal, pe țărmurile Mării Mediterane.
timpul anului (peste 25° C), ploi torențiale zilnice
Printre animale, specifice sunt: cameleonul comun,
(3 000-4 000 mm/an), se manifestă calmul ecuatorial
țestoasa de uscat și alte reptile. Pe țărmul Africii de
– mișcarea ascendentă a aerului;
Sud, apare o specie de pinguini, adaptată la climatul
x clima subecuatorială (5°-12° latitudine nordică și
mai blând.
sudică), cu două anotimpuri calde: vară ploioasă (cu
calm ecuatorial) și iarnă secetoasă (bat alizeele);
x clima tropical-uscată (12°-30° latitudine nordică
și sudică): se manifestă pe cele două tropice, unde
bat alizeele, este caracterizată prin uscăciune (preci- Situație-problemă. Caută informații despre ame-
pitații sub 250 mm/an); se formează deșerturi cu nințările la adresa biodiversității pe continentul african
variații mari de temperatură de la zi la noapte; (identifică problemele și propune soluții).

42
Fluviul
Nil

Deșertul
Sahara

Savana

Tropicul
de Nord
d N d

Ecuator

LEGENDĂ
Etaj alpin
Vegetație
subtropicală
Pădure
ecuatorială Pădurea
ecuatorială
Savană Tropicul de Sud
Deșert

Semideșert

Fig. 1 Zone biogeografice din Africa

43
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Specificul demografic
De ce Africa mai este supranumită „leagănul x Africa Sub-Sahariană, cu populație neagră
omenirii”? Ce civilizații străvechi au înflorit pe teritoriul (cu două grupe principale: sudanezi și bantu, cu
Africii? Cu ce probleme se confruntă Africa în prezent? mai multe subgrupe: hutu, tutsi în partea centrală
a continentului, boșimani, hotentoți, zuluși în sud),
Aspecte generale. Africa este al doilea continent, predominant creștină (efect al colonialismului
după Asia, cu peste 1,2 miliarde locuitori, cea mai european), alături de care s-au mai păstrat vechi
mare parte a populației fiind concentrată în bazinul practici animiste.
inferior al Nilului și Nigerului și în Podișul Etiopiei.
Regiuni vaste (deșerturile, pădurea ecuatorială) au o
densitate scăzută a populației. Analiză critică. Explorează diversitatea culturală
Deși este primul continent al planetei populat a Africii și explică contrastele de dezvoltare la nivelul
de om (nucleul Lumii Vechi), multă vreme populația continentului.
Africii a fost redusă numeric: în 1950, abia depășea
200 milioane locuitori, jumătate din populația
Europei de atunci, însă în prezent înregistrează o
tranziție demografică rapidă.
Specificul populației africane. Din punct de
vedere demografic, Africa are o serie de particularități:
x are cea mai tânără populație de pe Glob,
aproape jumătate din populația continentului (în
special Africa Sub-Sahariană, la sud de Sahara) având
sub 19 ani (media de vârstă în Africa).
În același timp, gradul de alfabetizare este scăzut
(peste 40% dintre tinerii Africii nu merg la școală,
cel mai ridicat procent comparativ cu celelalte Fig. 1. Tuareg (Deșertul Sahara, Mali)
continente), iar sărăcia este una dintre cele mai mari
probleme, în state precum: Republica Centrafricană,
Burundi, R.D. Congo, mulți oameni supraviețuind cu
echivalentul a doi dolari pe zi.
Drept consecință, o mare parte din emigranții din
prezent provin din Africa, deși continentul este bogat
în resurse naturale: petrol (Nigeria, Algeria, Libia),
diamante (R.D. Congo, Botswana), aur, fier, cărbune,
bauxită (Africa de Sud) etc.
x populația urbană crește cu repeziciune, Africa
nemaifiind predominant rurală (așa cum era acum
câteva decenii). Peste 40% din populație locuiește
în orașe. Cairo (Egipt), Kinshasa (R.D. Congo), Lagos
(Nigeria) sunt aglomerații urbane care au depășit
zece milioane de locuitori.
x diversitatea etnică, lingvistică și religioasă
a Africii este incredibilă, existând peste 2 000 de
grupuri culturale diferite.
Cu toate acestea, Africa poate fi împărțită în două
spații culturale largi:
x Africa de Nord (Sahariană): populație berbero-
arabă, care a rezultat din amestecul berberilor africani
cu populația arabă (de culoare albă), islamică din
punct de vedere confesional; Fig. 2. Pigmeu (pădurea ecuatorială, Republica Centrafricană)

44
Fig. 3. Masai (Kenya) Fig. 5. Școală în Kenya

Fig. 4. Zulus (Africa de Sud) Fig. 6. Johannesburg (Africa de Sud)

45
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Harta politică și marile orașe

Ce state africane cunoști? Care sunt statele cu ieșire Printre cele mai mici se numără, cu excepția
la Marea Mediterană? Dar la Marea Roșie? Care este statelor insulare, Djibouti, Guineea Ecuatorială,
ultimul stat apărut pe harta politică a lumii? De ce Lesotho, Eswatini (Swaziland), ultimele două fiind
crezi că granițele unor state africane sunt drepte și nu enclave (înconjurate de teritoriul național al altui stat)
sinuoase ca la cele europene și asiatice? De ce crezi că în Africa de Sud.
sunt atât de multe conflicte în Africa? x după numărul de locuitori, cele mai populate
sunt Nigeria (peste 200 milioane locuitori – unul
dintre primele zece state din lume ca mărime
Harta politică a Africii. Africa este continentul demografică), Etiopia (peste 100 milioane locuitori)
cu cel mai mare număr de state independente și Egipt (care se apropie de 100 de milioane), urmate
și recunoscute de comunitatea internațională de Tanzania, Africa de Sud etc. (peste 50 milioane
(54), majoritatea rezultate în urma procesului de locuitori);
decolonizare, proces intensificat după cel de-al x după modul de guvernare: majoritatea sunt
Doilea Război Mondial. republici, printre cele câteva monarhii numărându-se
Egipt, Nigeria, Africa de Sud au fost colonii Maroc, Eswatini (Swaziland);
britanice (ultima fiind colonizată, inițial, de olandezi), x după forma teritoriului: state compacte (majo-
statele Maghreb-ului (Maroc, Algeria, Tunisia), alături ritatea statelor africane), state alungite (pe direcția
de Mali, Ciad ș.a. au fost colonizate de Franța, Angola nord-sud: Tunisia, Ghana, Benin, Togo; pe direcția
și Mozambic – de Portugalia, R.D. Congo – de Belgia, est-vest: Gambia);
Namibia – de Germania, Somalia – de Italia etc. x din punct de vedere geografic: state insulare
Pentru că multe dintre granițele statelor africane au (Madagascar, São Tomé și Principe, Mauritius,
fost trasate „din birou”, de către fostele puteri coloniale, Seychelles etc.), state peninsulare (Somalia), state
există situații în care membrii aceleiași populații au continentale (cele mai multe).
rămas în state diferite sau grupuri rivale au fost prinse
între granițele aceluiași stat. Drept consecință, în Africa Marile orașe africane. Evoluția numerică rapidă
au avut loc foarte multe conflicte teritoriale. Sărăcia a populației africane, în prezent, a determinat și
și suprapopularea nu au făcut decât să accentueze extinderea orașelor și creșterea populației urbane,
potențialul conflictual al Africii. multe transformându-se în adevărate aglomerații,
Mai mult, procese precum cel de încălzire globală dintre care cele mai mari sunt: Cairo – 19 milioane
contribuie la extinderea deșertificării, silindu-i pe locuitori (fig. 3), Lagos – 14 milioane locuitori (fig. 2),
crescătorii de animale nomazi să pună o presiune și Kinshasa, Johannesburg, Luanda. În general, marile
mai mare asupra terenurilor agricultorilor sedentari, orașe ale Africii sunt capitalele și porturile.
amplificând starea de conflictualitate.
Contraste teritoriale între state. Pe teritoriul
Africii se află, deopotrivă, unul dintre cele mai vechi
state – Egiptul, existent încă din Antichitate –, dar și 1. Analizează harta politică a Africii (fig. 1) și identifică:
cel mai recent stat apărut pe harta politică a lumii, a. trei state situate în Deșertul Sahara;
în 2011, respectiv Sudanul de Sud. b. trei state situate de-a lungul Marelui Rift African;
Așadar, statele africane au avut o evoluție diferită c. două state enclave.
și pot fi clasificate după mai multe criterii:
x după suprafață: dintre toate statele africane, 2. Identifică următoarele state africane după indiciile
10 dețin împreună peste 1/3 din suprafața totală a oferite:
continentului african, Algeria și R.D. Congo având A – stat cu ieșire la două mări, fostă colonie britanică;
fiecare peste 2 milioane km2, iar Sudan, Libia, Ciad, B – situat pe Ecuator, al doilea stat african ca întindere;
Niger, Angola, Mali, Africa de Sud și Etiopia – peste C – stat insular, traversat de Tropicul de Sud;
1 milion km2; D – monarhie, fostă colonie franceză.

46
Fig. 1. Harta politică a Africii

Sub controlul
Marocului

Fig. 2. Lagos, „capitala” economică a Nigeriei


Scara 1:48 500 000

Fig. 3. Orașul Cairo, Egipt


47
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Problemele
Africii în lumea
contemporană Deșertificarea
Africii
ĞůĂǀĞŐĞƚĂƜŝĞůĂĚĞƕĞƌƚ͘/ĂƚĉĐƵŵ
ƵƚŝůŝnjĂƌĞĂ ĞdžĐĞƐŝǀĉ Ă ƚĞƌĞŶƵƌŝůŽƌ
Africa se confruntă cu o serie ƉŽĂƚĞ ƚƌĂŶƐĨŽƌŵĂ ƵŶ ƚĞƌĞŶ ĨĞƌƚŝů
de provocări la scară largă, cum ar ŠŶƚƌͲƵŶƉƵƐƚŝƵ͘
fi deșertificarea (cauzată de secetă
și pășunat excesiv), lipsa apei
de băut, creșterea accelerată a
Deșertificarea apare atunci Degradarea terenurilor nu
populației, dificultatea accesului la
când terenul agricol este utilizat este, totuși, o problemă nouă.
educație.
excesiv în climate uscate cu eco- Studiile sugerează că prăbușirea
Toți acești factori afectează
sisteme fragile, deja vulnerabile civilizației maya în anul 900 d.H.
nivelul de trai și au consecințe
la secetă. Multe dintre zonele a fost declanșată de creșterea
precum: foametea, malnutriția,
bolile, violența, instabilitea politică afectate sunt locuite de cei mai populației, urmată de cultivarea
și socială. săraci oameni din lume. plantelor pe versanții abrupți cu
Suprapășunatul duce la dispa- sol fragil.
Deșertificarea are efecte
riția covorului de iarbă, solul este
devastatoare asupra oamenilor și
dislocat de copitele animalelor,
a mediului deopotrivă.
iar apa și vântul agravează pro-
În Sahelul african, deșerti-
blemele, îndepărtând stratul fer-
ficarea mărește riscul secetei.
til de sol și nemailăsând în urmă, Vegetația ce moare lasă goale
treptat, decât un deșert sterp. suprafețele acoperite cu nisip,
Niciun continent nu este care reflectă mai multă căldură,
imun la deșertificare. Aproxima- diminuând ascensiunea aerului
tiv o treime din planeta noastră umed care generează nori și
este direct afectată și presiunea precipitații. Prin urmare, oda-
Studiu de caz umană este, de obicei, cauza tă ce începe, deșertificarea se
Textul alăturat prezintă procesul principală a acestui proces. autopropagă.
de deșertificare și moduri de soluțio-
nare a acestei probleme.
Citește textul și rezolvă următoa-
rele cerințe:
a. Identifică în text două cauze
ale deșertifcării.
b. Numește două consecințe ale
deșertificării, una care afectează
mediul natural și una care afectează
populația.
c. Stabilește relația de cauza-
litate dintre factorii geografici și
deșertificare.
d. Propune o soluție de com-
batere a deșertificării.

48
Procesul
de deșertificare
1

Defrișare Risc de Alte


Se îndepărtează vegetația deșertificare regiuni
pentru a face loc pășunilor pentru Foarte ridicat
animale sau terenurilor de cultură. Uscate
Ridicat
Din cauza resurselor de apă limitate, Umede și
Moderat
vegetația se reface încet.
2 Scăzut
nevulnerabile

Sărăcirea solului Mărunțirea stratului superior al


Prin recoltarea plantelor cultivate, solului duce la formarea unei
sunt preluați din sol nutrienții care pulberi uscate, mai puțin capabilă
au ajutat la creșterea lor. Dacă nu se să păstreze umezeala, susceptibilă
adaugă îngrășăminte, terenul la secetă și care poate fi îndepărtată
agricol devine sterp și degradat. cu ușurință de apă sau de vânt. Cum se poate lupta cu deșertificarea?
Inversarea procesului de deșertificare depinde de
3 reducerea exploatării terenului, oferindu-le oameni-
lor alte surse de venit. Imaginați-vă un „zid” de copaci
și tufișuri – o perdea forestieră de 8 000 km lungime
și 15 km lățime – întinzându-se de la vest la est de-a
latul Africii. Acest proiect a început în 2011, pentru a
contracara deșertificarea de la marginea Saharei. De
atunci, numai în Senegal au fost plantate 12 milioane
de exemplare de acacia, copaci rezistenți la uscăciune.
Irigațiile Pierderea vegetației
Aproximativ 60% din terenul agri- Pe măsură ce solul devine mai sărat Zonele împădurite întinse realimentează rezer-
col irigat se află în regiuni afectate și humusul bogat în nutrienți este
de ariditate. Însă apa se evaporă, îndepărtat, plantele nu se mai voarele de apă subterane, acționează ca bariere îm-
lăsând în urmă săruri. Cu timpul, dezvoltă. Pământul rămâne expus potriva vântului, oprind înaintarea dunelor de nisip și
terenul se sărăturează, devenind acțiunii vântului și a apei. pot spori cantitatea de precipitații. Susținătorii „zidu-
impropriu pentru agricultură.
lui verde” african cred că el ar putea chiar să oprească
Utilizarea excesivă a terenului emergența terorismului, asigurând slujbe în dome-
Terenul cultivat este folosit timp de populației mărește presiunea asupra
mulți ani la rând pentru a crește ace- terenurilor agricole, iar solul, și așa niul producției de gumă arabică, obținută din arborii
leași plante. Creșterea accelerată a fragil, nu mai are timp să se regenereze. de acacia.

4 Alte tehnici de luptă împotriva deșertificării in-


clud îmbunătățirea metodelor de irigație, instalarea
unor garduri de protecție contra nisipurilor și crearea
unor bazine cu apă. O metodă experimentată recent
implică împrăștierea pe dune a unor microorganisme
(cianobacterii), care formează o rețea de filamente lipi-
cioase ce rețin particulele de nisip, introduc nutrienți
Deșertificarea în sol și favorizează creșterea plantelor.
În acest punct, oamenii sunt siliți seamănă acum cu un deșert – prăfos,
să-și abandoneze câmpurile. Ceea sărat și incapabil să susțină majorita-
ce a fost odată un teren cultivat tea plantelor și a animalelor.

49
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Sahara
Aflată în nordul Africii, Sahara
este cel mai întins deșert cald al
planetei. Climatul este tropical
uscat, precipitațiile cad foarte
rar și în cantități extrem de mici.
Relieful specific constă în platouri
pietroase (hamade), dune de nisip
(erguri) etc. Sahara este lipsită de
o rețea hidrografică permanentă,
exceptând partea ei estică, stră-
bătută de Nil. Vegetația aproape
că lipsește. Popor nomad, tuaregii
populează regiunile muntoase din
Sahara Centrală și s-au adaptat la
viața în deșert.

VIAȚA ÎN DEȘERT
Strategii de stocare a apei
În cuptorul Deșertului Sahara, toate aceste puncte slabe. Cele mai
dușmanul numărul unu al vieții multe mamifere ale deșertului, pre-
este deshidratarea. Pentru a înțele- cum cămila și multe specii de ro-
ge dificultatea problemei, să ne ui-
Studiu de caz tăm la cifre. În cazul omului, al cărui
zătoare, au rinichi cu performanțe
deosebite. Niciuna dintre viețui-
Textul alăturat prezintă aspecte organism constă din 60-80% apă, toarele deșertului nu transpiră în
legate de adaptarea la condițiile pierderea a doar 5% din cantitate felul în care o face omul. Pierderea
neospitaliere ale Saharei. Citește-l și produce simptome grave, în timp prin piele este redusă substanțial și
rezolvă următoarele cerințe: ce o pierdere de 10% este, în gene- prin comportament, fauna deșer-
ral, fatală. Prin comparație, cămila tului african petrecând ziua în ga-
a. extrage din text caracteristicile este capabilă să suporte pierderea lerii subterane, unde aerul este mai
geografice ale deșertului Sahara; a 20% din greutatea corporală prin umed decât la suprafață.
b. identifică formele în care vege- deshidratare, fără să apară tulburări
tația și fauna s-au adaptat la mediul fizice. Putem înțelege soluțiile de Izvor la purtător
deșertic; adaptare a viețuitoarelor la mediul Reducerea pierderilor de apă
ostil al deșertului dacă ne rapor- este cheia supraviețuirii în Sahara, dar
c. identifică modul în care omul
tăm din nou la om. Cum se pierde apa trebuie să provină de undeva!
s-a adaptat la viața în deșert. Cum
apa din organism? Prin excreție, O soluție ar fi realizarea de stocuri
ai răspunde provocării de a locui în
transpirație și respirație. Animalele de apă. Este legendară capacitatea
deșert? Argumentează!
deșertului ameliorează, cu succes, cămilei de a stoca apă în țesuturi.

50
Deșertul este bine-cunoscut Alternanța acestor condiții ex- în crăpături sau la poalele stâncilor.
pentru întinderile sale fierbinți, treme înseamnă, pentru animale, Animalele ce sunt active în timpul
uscate și prăfoase, acoperite de o luptă permanentă pentru a-și zilei vor umbla pe-afară în zori,
nisip arzător. Animalele ce trăiesc menține  temperatura corporală și când temperaturile sunt mai scă-
aici trebuie să înfrunte tempera- a supraviețui. zute, însă nu în frigul nopții.
turi dogoritoare, de până la 50° C, Una dintre cele mai bune stra- Animalele mai mari nu sapă
și să se descurce cu mai puțin de tegii pentru a scăpa atât de căldu- vizuini, însă un corp mare este, de
250  mm de precipitații pe an. ră, cât și de frig, este pur și simplu fapt, un avantaj în deșert – se su-
Însă vremea senină ce încălzește praîncălzește mai greu. Astfel, aces-
evitarea acestora. Multe mamifere
deșertul până la temperaturi atât te animale își pot menține tempe-
mici sapă vizuini în nisip pentru a
de ridicate în timpul zilei face ca, crea un microclimat mai suportabil, ratura la un nivel suficient de scăzut
în timpul nopții, temperaturile să în timp ce viețuitoarele „cu sânge până când apune soarele.
scadă frecvent sub zero grade. rece” vor căuta locuri adăpostite,

Roba lungă purtată de popula-


țiile din Sahara permite aerului să
circule în jurul corpului și evită su-
praîncălzirea. Noaptea, robele pot
fi folosite pentru protecție împo-
triva frigului. Protejarea capului și a
gâtului este vitală pentru a preveni
insolația.

51
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
ETIOPIA
Viața ca la începuturile omenirii
Etiopia Jurnal de expediție

ĨƌŝĐĂĞƐƚĞƵŶƐƉĂƜŝƵŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĚĞĞƵƌŽƉĞŶŝƕŝĚĞ
Particularități ŝƐůĂŵƵůƉƌĞnjĞŶƚŠŶŵƵůƚĞĚŝŶƚƌĞƜĉƌŝůĞĚŝŶŶŽƌĚƵů
geografice ĐŽŶƚŝŶĞŶƚƵůƵŝ͘ cŝ ĂƚƵŶĐŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĐƵŶŽĂƕƚĞ ŠŶ
ƉĂƌƚĞ ĐĞĞĂ ĐĞ ŠŶƐĞĂŵŶĉ ͣĐŽŶƚŝŶĞŶƚƵů ŶĞŐƌƵ͕͟ ŶĞ
ĂĨƵŶĚĉŵĂĐƵŵƚŽĐŵĂŝŠŶŵŝũůŽĐƵůůƵŝ͕ŠŶƚŝŽƉŝĂ͘

Localizată în „Cornul Africii” –


partea cea mai estică a continen- s/f2EK>/ ƐĞ ĨŽůŽƐĞƔƚĞ Ɣŝ ƉŝĂƚƌĉ͘ ĐŽƉĞƌŝƔƵů ĞƐƚĞ
ĚŝŶůĞŵŶƕŝĂĐŽƉĞƌŝƚĐƵƉĂŝĞ͕ŝĂƌƉĞƌĞԑŝŝ
tului (Peninsula Somalia) –, fără EŝǀĞůƵůĚĞƚƌĂŝĂůĞƚŝŽƉŝĞŶŝůŽƌĚŝĨĞƌĉ͕ Šŝ ƐƵŶƚ ĂĐŽƉĞƌŝԑŝ ĂĚĞƐĞŽƌŝ ŠŶ ĞdžƚĞƌŝŽƌ
ieșire la mare (litoralul Mării Roșii ŠŶƉĂƌƚĞ͕ĚĞůĂŽnjŽŶĉůĂĂůƚĂ͘^ƵŶƚŠŶƐĉ ĐƵ Ž ƚĞŶĐƵŝĂůĉ ĚĞ ƉĉŵąŶƚ͘ Ƶŵ ŝŶƚƌŝ
ŵĂƌŝĚĞŽƐĞďŝƌŝŠŶƚƌĞĐĞŝĐĂƌĞůŽĐƵŝĞƐĐŠŶ
fiind ocupat de Eritreea, Djibouti ŠŶ ĐŽůŝďĉ͕ ŠŶ ƐƚąŶŐĂ ĞƐƚĞ ůŽĐƵů ƉĞŶƚƌƵ
ŽƌĉƔĞůĞƐĂƵŠŶĐĂƉŝƚĂůĉ͕ĨĂԑĉĚĞĐĞŝĐĂƌĞ
și Somalia), Etiopia este o țară cu ĂŶŝŵĂůĞ͕ ƉĞ ĐĂƌĞ ƔŝͲů ƌĞŝĂƵ ŠŶ ĨŝĞĐĂƌĞ
ƐƚĂƵ ƉƌŝŶ ƐĂƚĞ ƐĂƵ ƉƌŝŶ ĐŽůŝďĞ ƌĉnjůĞԑĞ͘
relief predominant montan, cu o ƐĞĂƌĉ ʹ ĂĐĞƐƚ ƌŝƚƵĂů ƐĞ ƉĞƚƌĞĐĞ ĚƵƉĉ
Ğŝ ĚŝŶ Ƶƌŵĉ ƚƌĉŝĞƐĐ ůĂ ůŝŵŝƚĂ ƐĉƌĉĐŝĞŝ͕
ƉƌĞƵŵďůĂƌĞĂ ĚĞ ƉĞƐƚĞ njŝ ĚƵƉĉ ŚƌĂŶĉ͕
suprafață de peste un milion km2 ŽŝŶĐƵƌƐŝƵŶĞƉƌŝŶƚƌĞĞŝĨŝŝŶĚŽĂĚĞǀĉƌĂƚĉ
ƉĞĐŽĂƐƚĞůĞƐƚąŶĐŽĂƐĞ͘KĂŵĞŶŝŝůŽĐƵůƵŝ
și peste 100 milioane locuitori. ŠŶƚŽĂƌĐĞƌĞŠŶƚŝŵƉ͕ŶƵĚĞƉĂƌƚĞĚĞǀƌĞͲ
ĂƵĐąƚĞǀĂŐĉŝŶŝ͕ϮͲϯĐĂƉƌĞƐĂƵŽŝ͕ǀƌĞŽ
ŵƵƌŝůĞƉƌŝŵŝůŽƌŽĂŵĞŶŝ͘
În Etiopia s-au găsit cele mai ǀŝƚĉ Ɣŝ͕ ĞǀĞŶƚƵĂů͕ ƵŶ ĐĂƚąƌ͘ 2Ŷ ƉĂƌƚĞĂ
vechi fosile umanoide, fiind, /ͲĂŵ ŠŶƚąůŶŝƚ ůĂ ǀƌĞŽ ϲϬϬ Ŭŵ ŶŽƌĚ ĐĞŶƚƌĂůĉ ƐĞ ŐĉƐĞƔƚĞ ǀĂƚƌĂ͕ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐĞ
ĚĞ ĐĂƉŝƚĂůĉ͕ ŠŶ ĂƐĐĞŶƐŝƵŶĞĂ ŵĞĂ ƐƉƌĞ ĨĂĐĞ ĨŽĐƵů ƉĞŶƚƌƵ Őĉƚŝƚ͕ ŝĂƌ ŠŶ ĚƌĞĂƉƚĂ
deci, un areal de veche populare ĐŽůŝďĞŝ ƐƵŶƚ ďƵŶƵƌŝůĞ ĨĂŵŝůŝĞŝ ʹ ĐĞǀĂ
sąƌĨƵůďƵŶĞzŽƐĞĨ͕ϰϮϲϬŵĂůƚŝƚƵĚŝŶĞ͕
umană. Azi, se confruntă cu explo- ĚŝŶŵĂƐŝǀƵůŽŵŽŶŝŵ͘ ƐĉĐƵůĞԑŝ ĐƵ ŐƌĉƵŶԑĞ͕ ĐĞůĞ ĐąƚĞǀĂ ŚĂŝŶĞ
zia demografică (natalitate foarte ĚĞĐĂƌĞĚŝƐƉƵŶ͕ďŝĚŽĂŶĞůĞĐƵĂƉĉƔŝĂůƚĞ
WĞ ŵŝĐŝ ƉůĂƚŽƵƌŝ͕ ƐƵƐƉĞŶĚĂƚĞ ŝĐŝ Ɣŝ ĐąƚĞǀĂŵĉƌƵŶԑŝƔƵƌŝ͘
mare), o populație foarte tânără ĐŽůŽ ƉĞ ƉĂŶƚĞůĞ ĂďƌƵƉƚĞ ĂůĞ ŵƵŶԑŝůŽƌ͕
(media de vârstă este 18 ani), fiind ƉąůĐƵƌŝĚĞĐŽůŝďĞƌĉƐĂƌĚŝŶƚƌĞďůŽĐƵƌŝůĞ ŝŵŝŶĞĂԑĂƔŝƐĞĂƌĂ͕ĨĂŵŝůŝĂƐĞƐƚƌąŶŐĞ
o sinteză a problemelor Africii: ĚĞƐƚąŶĐĉ͘^ĞŶƵŵĞƐĐtukulƔŝƌĞƉƌĞnjŝŶƚĉ ŠŶ ũƵƌƵů ĨŽĐƵůƵŝ͕ ĨĞŵĞŝĂ ŐĉƚŝŶĚ injera͘͘͘
sărăcie, grad scăzut de școlarizare, ůŽĐƵŝŶԑĂ ŵĂũŽƌŝƚĉԑŝŝ ĞƚŝŽƉŝĞŶŝůŽƌ͘ ^ƵŶƚ ƕŝ͕ĚĂĐĉĂƌĞ͕ĐąƚĞǀĂůĞŐƵŵĞƐĂƵůŝŶƚĞ͘hŶ
economie rudimentară (bazată pe ĐŽůŝďĞ ĐŝƌĐƵůĂƌĞ͕ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĞ͕ ĚĞ ƌĞŐƵůĉ͕ ĨƵŵ ŠŶĞĐĉĐŝŽƐ ŝŶƵŶĚĉ ŠŶƚƌĞŐ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů͕
ĚŝŶ ƉĂƌŝ͕ ĨŽůŽƐŝŶĚƵͲƐĞ ĐƵ ƉƌĞĐĉĚĞƌĞ ĐĂƌĞŝĞƐĞ͕ŠŶĐĞůĞĚŝŶƵƌŵĉ͕ĐƵŐƌĞƵƚĂƚĞ͕
agricultură). ůĞŵŶƵůĚĞĞƵĐĂůŝƉƚ͘2ŶƉĂƌƚĞ͕ƉĞĂůŽĐƵƌŝ͕ ƉĞŵŝĐĂƵƔĉůĉƐĂƚĉĚĞƐĐŚŝƐĉ͘

Studiu de caz
Extrasul din jurnalul de expediție
alăturat prezintă aspecte specifice ale
vieții comunităților rurale din munții
Etiopiei.
Citește textul și rezolvă următoa-
rele cerințe:
a. Extrage din text caracteristicile
fizico-geografice și umane (sociale,
economice) referitoare la Etiopia
și grupează-le, astfel, pe cele două
categorii.
b. Identifică o problemă cu care
se confruntă comunitatea umană
prezentată în articol.
c. Stabilește relația de cauzalitate
între factorii geografici și problema
identificată.
d. Propune o soluție de combatere
a acestei probleme. Argumentează!

52
WĞ ĂůŽĐƵƌŝ͕ ŵąŶĐĂƌĞĂ ĞƐƚĞ ĨŝŶĂͲ >>/D/d^ Z //
ůŝnjĂƚĉ ĐƵ Ž ĐĂŶĉ ĚĞ talla ʹ Ž ďĉƵƚƵƌĉ
ĨĞƌŵĞŶƚĂƚĉ ĚŝŶ ƐĞŵŝŶԑĞ ƉƌĉũŝƚĞ Ɣŝ WĞƐƚĞ njŝ͕ ŠŶĚĞůĞƚŶŝĐŝƌŝůĞ ƐƵŶƚ
njĚƌŽďŝƚĞ͕ĐŽŵďŝŶĂƚĞĐƵĨƌƵŶnjĞƵƐĐĂƚĞ͕ ŠŵƉĉƌԑŝƚĞ͘ sŝĂԑĂ ŶƵ ĞƐƚĞ ŠŶƐĉ ĚĞůŽĐ
ĂƌŽŵĂƚĞ͘ ĐĞĂƐƚĂ ĞƐƚĞ ƚƵůďƵƌĞ͕ ĂůĞƌƚĉ͘ &ĞŵĞŝůĞ ƐƚĂƵ ƉĞ ůąŶŐĉ ĐŽůŝďĉ͕
ŵĂƌŽŶŝĞ͕ ĐƵ ďƵĐĉԑŝ ĚĞ ƚĉƌąԑĞ Ɣŝ ĚĞ ĂǀąŶĚŐƌŝũĉĚĞĐŽƉŝŝŝŵĂŝŵŝĐŝ͘ĉƌďĂԑŝŝ
ƐĞŵŝŶԑĞƉƌŝŶĞĂ͘͘͘ƉŝƔĐĉƉƵԑŝŶůĂůŝŵďĉ͕ ĂƵ ĚĞ ůƵĐƌƵ Ž ƉĞƌŝŽĂĚĉ ƐĐƵƌƚĉ͕ ĚŽĂƌ
ĚĂƌĞƐƚĞƌĉĐŽƌŝƚŽĂƌĞ͕ĨŝŝŶĚĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĉ ŠŶ ƉƌĞĂũŵĂ ƐĞnjŽŶƵůƵŝ ƉůŽŝŽƐ͕ ĐĂƌĞ
ƵŶ ĨĞů ĚĞ ďĞƌĞ ƚƌĂĚŝԑŝŽŶĂůĉ͘ EƵ ŝͲĂŵ ƐĞ ŠŶƚŝŶĚĞ ƉĞƐƚĞ ǀĂƌĉ͘ WĞ ŵŝĐŝůĞ ůŽƌ
ƐŝŵԑŝƚŠŶƐĉǀƌĞŽƵƌŵĉĚĞĂůĐŽŽů͘ ƉĂůŵĞ ĚĞ ƉĉŵąŶƚ͕ ďĉƌďĂԑŝŝ ŠŵƉŝŶŐ
ůĂ ƉůƵŐƵů ƚƌĂƐ ĚĞ ďŽŝ͕ ĂƌąŶĚ͕ ĚĞ ĨĂƉƚ
>ŽĐƵůĚĞĐƵůĐĂƌĞĞƐƚĞƉĞŽƉůĂƚĨŽƌŵĉ ĂďŝĂƐĐƵƌŵąŶĚƉĉŵąŶƚƵů͘ŐƌŝĐƵůƚƵƌĂ
ĚŝŶ ůĞŵŶ ĂŵĞŶĂũĂƚĉ ĚĞĂƐƵƉƌĂ ĂŶŝͲ ĞƐƚĞ ĚĞ ƐƵďnjŝƐƚĞŶԑĉ͕ ĂďŝĂ ƌĞƵƔŝŶĚ Ɛĉ
ŵĂůĞůŽƌ͘ƵƚŽԑŝŝƐĞŠŶƚŝŶĚƵŶŝŝůąŶŐĉĂůԑŝŝ͕ ůĞĂƐŝŐƵƌĞĐĞůĞŶĞĐĞƐĂƌĞƉĞŶƚƌƵŚƌĂŶĂ
ƉĞĂĐĞĂƐƚĉƉůĂƚĨŽƌŵĉ͕ĚŽƌŵŝŶĚƉĞƉŝĞŝ
ĨĂŵŝůŝĞŝ͘ &ŝŝŶĚ ƉĞ ŵƵŶԑŝ͕ ƚĞƌĞŶƵů ĞƐƚĞ
ĚĞĐĂƉƌĉƔŝĂĐŽƉĞƌŝŶĚƵͲƐĞĐƵƉĉƚƵƌŝ͘
ƐůĂď ƉƌŽĚƵĐƚŝǀ͕ ĂĐŽƉĞƌŝƚ ĚĞ Ž ƉĉƚƵƌĉ
ŶŝŵĂůĞůĞ ƐƵŶƚ ԑŝŶƵƚĞ ŠŶƐĉ ĐƵƌĂƚĞ ĚĞ ƉŝĞƚƌŝƔ ƉƌŝŶƚƌĞ ĐĂƌĞ ƉůĂŶƚĞůĞ ĂďŝĂ
ƔŝĂƔƚĞƌŶƵƚƵƌŝůĞĚĞƉĂŝĞůŝƐĞƐĐŚŝŵďĉ ƉŽƚĐƌĞƔƚĞ͘ĚĂƉƚĂƚĉůŽĐƵůƵŝĞƐƚĞĚŽĂƌ
ĚĞƐ͕ ĂƐƚĨĞů Đĉ ŵŝƌŽƐƵů ĂĐĞƐƚŽƌĂ ŶƵ ƐĞ teff͕ ƉůĂŶƚĂ ĚĞ ĐĂƌĞ Ăŵ ĂŵŝŶƚŝƚ ŵĂŝ
ƐŝŵƚĞĨŽĂƌƚĞƉƌĞŐŶĂŶƚ͘ ƐƵƐ͕ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶũĞƌĂ͘ >ĞŐƵŵĞůĞ͕ ĂĐŽůŽ
WĞ ƵŶĚĞ Ăŵ ĚŽƌŵŝƚ͕ ŵŝĞ ŵŝͲĂƵ ƵŶĚĞ ƉŽƚ ĐƌĞƔƚĞ͕ ƐƵŶƚ ĐƵůƚŝǀĂƚĞ ƉĞ
ƉƌĞŐĉƚŝƚ ĐƵůĐƵƔƵů ũŽƐ͕ ůąŶŐĉ ǀĂƚƌĉ͘ ĐąԑŝǀĂ ŵĞƚƌŝ ƉĉƚƌĂԑŝ͕ ƉĞ ůąŶŐĉ ĐŽůŝďĞ͘
Injera este alimentul nelipsit de pe masa DŝͲĂƵ ŠŶƚŝŶƐ Ɣŝ ŵŝĞ ĐąƚĞǀĂ ƉŝĞŝ ĚĞ 2Ŷ ĂŶŝŝ ƐĞĐĞƚŽƔŝ͕ ƉůĂŶƚĞůĞ ŶƵ ĐƌĞƐĐ Ɣŝ
etiopienilor. Se obţine din seminţele, mici cât ŽĂŵĞŶŝŝƐƵĨĞƌĉĚĞĨŽĂŵĞ͘
bobiţele de mac ale unei plante ierboase numite ĐĂƉƌĉ͕ƉĞƐƚĞĐĂƌĞŵŝͲĂŵƉƵƐƐĂĐƵůĚĞ
teff. Acestea sunt zdrobite pe o piatră, făina rezultată ĚŽƌŵŝƚ͘ EƵ ƚŽԑŝ ĐŽƉŝŝŝ ĂƉƵĐĉ Ɛĉ ŵĞĂƌŐĉ
fiind amestecată cu apă şi lăsată la fermentat timp ůĂ ƔĐŽĂůĉ͘ ŚŝĂƌ Ɣŝ ƉĞ ŵƵŶԑŝ͕ ĚĂƌ
de trei zile. Din amestec, asemănător celui de ůĂ ĂůƚŝƚƵĚŝŶŝ ŵĂŝ ũŽĂƐĞ͕ ƵŶĚĞ ƐƵŶƚ
clătite folosit la noi, se toarnă pe o plită de lut
încinsă câte o porţie, care se întinde şi, după câteva ĐŽŵƵŶŝƚĉԑŝ ĐĞǀĂ ŵĂŝ ŠŶƐĞŵŶĂƚĞ͕ ƐĞ
minute de copt, rezultă un fel de lipie. Are un ĨĂĐ ŶŝƔƚĞ ĐƵƌƐƵƌŝ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐĞ ŠŶǀĂԑĉ
diametru de vreo 50 cm, iar gustul îi este acrişor şi ůƵĐƌƵƌŝůĞĚĞďĂnjĉʹĐŝƚŝƚƵůƔŝƐŽĐŽƚŝƚƵů͘
consistenţa mai buretoasă, datorită fermentaţiei. La Dar pentru ĐĞŝ ĂĨůĂԑŝ ůĂ ĂůƚŝƚƵĚŝŶĞ͕ ůĂ
masă primeşti câte o injera, peste care se pune o ŠŶĉůƜŝŵŝ ĚĞ ƉĞƐƚĞ ϯ ϱϬϬ ŵ͕ ĚƌƵŵƵů
fiertură de linte sau de fasole, varză, morcovi, sfeclă ƉąŶĉ ůĂ Ž ƔĐŽĂůĉ ůĞͲĂƌ ůƵĂ ƉƌĞĂ ŵƵůƚ
roşie sau de cartofi – toate fierte. La sărbători sau ƚŝŵƉ Ɣŝ ĚĞǀŝŶĞ ŝŵƉŽƐŝďŝů͘ Ğ ĂĐĞĞĂ͕
în alte zile, dar foarte rar, se mai taie câte un animal ĨĞƚŝԑĞůĞƐĞƐƉĞƚĞƐĐ͕ĐĉƌąŶĚďŝĚŽĂŶĞĐƵ
din gospodărie – capră, oaie, găină – şi oamenii mai
simt şi gustul cărnii. ĂƉĉĚĞůĂŝnjǀŽĂƌĞůĞĂĨůĂƚĞŵƵůƚŵĂŝũŽƐ͕
ŝĂƌďĉŝĞԑĞŝŝŵąŶĉĂŶŝŵĂůĞůĞĨĂŵŝůŝĞŝ͘

53
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA

Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învățat până acum despre Subiectul I (15 puncte)
Africa, realizând o schemă după modelul de mai jos. Selectează litera corespunzătoare răspunsului
corect.
1. Desparte Africa de Europa strâmtoarea:
a. Gibraltar b. Bosfor c. Dardanele d. Mozambic
2. Africa nu este traversată de:
a. Ecuator b. Meridianul de 0°
c. Cercul Polar de Sud d. Tropicul de Sud
3. Gabes și Sidra sunt denumiri de:
a. insule b. capuri c. peninsule d. golfuri
4. Extremitatea sudică a Africii este dată de capul:
a. Blanc b. Acelor c. Verde d. Hafun
5. Ca suprafață Africa este:
a. mai mare decât Asia b. mai mică decât Europa
c. mai mică decât Asia d. mai mare decât America
Subiectul II (15 puncte)
Poziția geografică – simetrie latitudinală Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt
x desfășurare simetrică față de Ecuator; Tropicul de adevărate (A) sau false (F).
Nord și de Sud, Meridianul de 0° (toate emisferele); 1. Cea mai mare altitudine din Africa se înregistrează
Oceane: Indian, Atlantic. în Munții Kilimanjaro.
2. Fluviul Nil formează la gura de vărsare un estuar.
3. Savana este specifică climatului subtropical.
Relieful
4. Tuaregii sunt locuitori africani nativi ai Deșertului
x podiș vechi, mai înalt în jumătatea sudică; Sahara.
x Munții Atlas, Capului, Scorpiei; 5. Capitala Kinshasa este traversată de fluviul Congo.
x Marele Rift African – vulcani (Kenya, Kilimanjaro). Subiectul III (15 puncte)
Pe harta fizico-geografică a Africii sunt marcate
Hidrografia, clima și biogeografia cu litere de la A la E unități de relief, iar cu cifre de la
x fluvii: Nil, Niger, Congo, Zambezi ș.a.; 1 la 5, fluvii și lacuri. Identifică pe hartă:
x lacuri: Ciad, Tanganyika, Malawi etc.;
x „continentul cald”, desfășurat „în oglindă” față A
de Ecuator: zone de climă ecuatorială (pădure
ecuatorială), subecuatorială (savane), tropicală 1
(deșerturi), subtropicală (vegetație subtropicală).
B
4
Specificul demografic
x nucleul Lumii Vechi, populație tânără în creștere E
3 2
rapidă, diversitate etnică, lingvistică, religioasă: Africa C
de Nord (Sahariană), Africa Sub-Sahariană; tendințe:
urbanizare.
5
Harta politică și marile orașe
x 54 de state; cel mai recent Sudanul de Sud (2011);
x orașe mari: Cairo (Egipt), Kinshasa (R.D. Congo),
Lagos (Nigeria), Johannesburg (Africa de Sud) etc. D

54
1. numele câmpiei marcate cu litera B;
2. litera cu care sunt marcați munții de încrețire
situați pe teritoriul statelor Maghreb-ului;
3. numele munților marcați cu litera E;
4. cifra cu care este marcat fluviul care a împrumutat
numele său la două state africane;
5. numele fluviului marcat cu cifra 5;

Subiectul IV (15 puncte)


Identifică, pe baza imaginilor și a indiciilor, numele
3. Indicii: stat insular; capitala Antananarivo; Oceanul Indian
statului african la care se face referire.

1. Indicii: stat mediteraneean; Maghreb; Capul Blanc 4. Indicii: apariția omului; creștinism; Addis Abeba

2. Indicii: două state-enclavă pe teritoriul său; 5. Indicii: deșert litoral; fostă colonie germană;
fostă colonie olandeză și britanică; singurul stat african pe ieșire la Oceanul Atlantic
teritoriul căruia trăiesc pinguini
3. Precizează, cu aproximație, de câte ori este mai
mare densitatea populației în cazul statului cu
Subiectul V (30 de puncte)
care s-a făcut comparația.
Analizează datele din următorul tabel și răs-
4. Numește o problemă cu care se confruntă statul
punde la următoarele cerințe.
cu valoarea mai mare a densității populației.
Suprafața Populația
Statul
(km2) (locuitori)
Indicii 5. Precizează numele statului X.
petrol, mozaic etnic și 6. Precizează numele statului Y.
religios, deltă, Africa BAREM DE EVALUARE Subiectul IV: 15 puncte
X 924 000 203 000 000 Sub-Sahariană, fostă 1. Tunisia; 2. Africa de Sud;
colonie britanică, cel Subiectul I: 15 puncte 3. Madagascar; 4. Etiopia;
mai populat stat african 1. a; 2. c; 3. d; 4. b; 5. c (5 x 3p) 5. Namibia (5 x 3p)
deșert, Maghreb, fostă
Y 2 400 000 42 000 000 colonie franceză, cel Subiectul II: 15 puncte Subiectul V: 30 de puncte
mai întins stat african 1. A; 2. F; 3. F; 4. A; 5. A (5 x 3p) 1. statul Y; 2. Sugestii: suprafață
ocupată în cea mai mare parte
1. Compară datele privind populația și suprafața Subiectul III: 15 puncte de Deșertul Sahara, deficit de
statelor X și Y și precizează care dintre cele două 1. Câmpia Senegalului; 2. A; apă, lipsa solurilor fertile etc.;
3. Munții Camerun; 4. 4; 3. de zece ori; 4. Sugestii:
înregistrează o valoare medie mai mică a densității 5. Zambezi (5 x 3p) conflictualitate, sărăcie etc.;
populației. 5. Nigeria 6. Algeria (6 x 5p)
2. Identifică o cauză a acestei valori scăzute a den- TOTAL : 90 de PUNCTE
sității populației. Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE

55
UNITATEA 3 
Explorăm
America de Nord
și America de Sud
 Poziţia geografică
 Relieful – caracteristici generale
Sistemul muntos cordiliero-andin
 Hidrografia – caracteristici generale
Fluvii şi lacuri
 Diferenţieri climatice şi biogeografice
 Elemente de diversitate umană
(etnică, lingvistică, confesională, culturală)
 Harta politică şi contraste teritoriale
între state
 Forme de aglomerare urbană
 Diferenţieri economice regionale

Studiu de caz
 Chile. Particularităţi geografice

Recapitulare
Evaluare

Discuție. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin în


minte când te gândești la America? Discută despre
ele cu colegii. Argumentează alegerea făcută!

56
Piramidă maya din Mexic 57
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Poziția geografică
Care sunt principalele paralele care traversează Însă, prin insulele sale, continentul american
continentul american? Ce meridian trece prin partea depășește 83° latitudine nordică (Groenlanda) și
centrală a Americii de Nord? Dar a Americii de Sud? 59° latitudine sudică (Arhipelagul South Sandwich),
Cu ce formă geometrică se aseamănă cele două mase iar prin Arhipelagul Aleutinelor (Insula Attu) ajunge și
de uscat: America de Nord și America de Sud? Care sunt în emisfera estică a planetei.
principalele bazine oceanice care delimitează conti-
Suprafață. America este al doilea continent ca
nentul american?
întindere, după Asia, cu 42,5 milioane km2 (de patru
ori suprafaţa Europei), ceea ce reprezintă peste 28%
Spre deosebire de celelalte continente, America din totalul uscatului planetar.
este dezvoltată pe latitudine, ca o punte uriașă de Cele două mase de uscat (America de Nord și
uscat între zonele reci ale planetei: Arctica (nord) și America de Sud) sunt legate prin istmul central-ameri-
Antarctica (sud). can (o fâșie îngustă de pământ, de circa 80 km lăţime).
Poziția pe Glob. Continentul american este si-
tuat în emisfera vestică, fiind delimitat de trei mari
bazine oceanice: x nord: Oceanul Arctic sau Îngheţat 1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect
(îl separă de Europa și Asia); x est: Oceanul Atlantic (model A-c):
(îl separă de Europa și Africa); x vest: Oceanul Pacific A. Sunt situate între America de Nord și America de
(îl separă de Asia și Australia); x în sud, Strâmtoarea Sud insulele:
Drake (după numele exploratorului englez Francis a. Aleutine b. Antilele Mari
Drake, din timpul reginei Elisabeta I a Angliei), de c. Falkland d. Ţării de Foc
cca 1 000 km lăţime, care face legătura între Oceanele B. Continentul american nu este delimitat de Oceanul:
Atlantic și Pacific, desparte America de spaţiul antarctic. a. Atlantic b. Pacific c. Indian d. Arctic
C. Între America de Sud și spaţiul antarctic se află
Paralele și meridiane importante. America de
strâmtoarea:
Nord este traversată de Tropicul de Nord (Racului) și
de Cercul Polar de Nord, desfășurându-se la vest și a. Drake b. Magellan c. Bering d. Davis
la est de meridianul de 90° longitudine vestică, care D. Cercul Polar de Nord traversează:
marchează jumătatea emisferei vestice a planetei. Prin a. Peninsula Labrador b. Arhipelagul Ţării de Foc
dreptul acestui meridian curge cel mai mare fluviu c. Golful Sf. Laurenţiu d. Peninsula Alaska
din America de Nord, și anume Mississippi (vezi harta 2. Joc geografic. Realizează, împreună cu colegii, o
fizico-geografică a Americii de Nord de la pag. 62). excursie virtuală în jurul Americii (urmărește și hăr-
America de Sud este traversată de Ecuator (în ţile fizico-geografice de la pag. 62-63). Câștigă cine
apropierea căruia curge Amazonul, cel mai mare descoperă primul următoarele elemente geografice:
fluviu din America de Sud și, totodată, de pe Glob – a. numele strâmtorii care separă America de Asia;
vezi harta fizico-geografică a Americii de Sud de la b. un golf situat pe Tropicul de Nord;
pag. 63) și de Tropicul de Sud (Capricornului). Partea c. două peninsule din sudul Americii de Nord;
centrală a Americii de Sud este traversată de meri- d. cinci insule/grupuri de insule (arhipelaguri).
dianul de 60° longitudine vestică. 3. Calculează diferenţa în grade latitudine dintre extre-
Limite (Puncte extreme): Zenith Point, Peninsula mităţile nordică (Zenith Point) și sudică (Capul
Boothia, Canada (72° latitudine nordică); Capul Froward) ale Americii.
Froward, Chile, care străjuiește Strâmtoarea Magellan, 4. Explică importanţa faptului că America este traver-
ce separă America de Sud de Arhipelagul Ţării de sată de Ecuator, Tropice și Cercul Polar de Nord.
Foc (53° latitudine sudică); Capul Prince of Wales, 5. Urmărește hărţile alăturate și identifică criteriul după
Peninsula Alaska, SUA (168° longitudine vestică); care a fost împărţit continentul american în cele două
Capul Branco, Brazilia (34° longitudine vestică). situaţii (fig. 1).

58
America de Nord
America Centrală
America de Sud

Scara 1:62 500 000

America Anglo-Saxonă
America Latină

Fig. 1. Poziție geografică – America

59
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Relieful – caracteristici generale.


Sistemul muntos cordiliero-andin
Care sunt principalele unităţi de relief din America mai înaltă, cu relief glaciar: morene – roci cărate de
de Nord? Dar din America de Sud? Cum sunt dispuși gheţari, lacuri glaciare) și al Golfului Mexic (în sud,
munţii pe continentul american? Unde sunt localizaţi și joasă și mlăștinoasă, formată din aluviunile cărate de
cum se numesc vulcanii? marele fluviu Mississippi).
În est se desfășoară Munţii Appalachi (SUA), ero-
daţi, tociţi, cu altitudini ce rar depășesc 2 000 m.
Caracteristici generale. Relieful continentului
american (vezi hărţile fizico-geografice de la pag. 62-63) America de Sud. Munţii Anzi (Cordillera de los
este: x variat (cuprinde majoritatea tipurilor și a Andes) în vest, cu creste înalte și versanţi abrupţi,
formelor de relief ); x relativ proporţional; x dezvoltat în închid între cele două șiruri paralele podișuri înalte
latitudine, de-a lungul meridianelor; x dispus în trepte (Altiplano), de peste 3 000 m.
ce se succed paralel de la vest la est: munţi tineri (pe În Munţii Anzi se află Masivul Aconcagua (6 960 m),
coasta pacifică), câmpii (partea centrală), munţi tociţi un vulcan stins, care are cea mai mare altitudine:
și podișuri foarte vechi (pe coasta atlantică). x din America de Sud;
x de pe întreg continentul american;
Sistemul muntos cordiliero-andin. Este „axul” x din emisfera vestică a planetei;
ce unește cele două mase continentale – America de x din emisfera sudică a planetei.
Nord și America de Sud – sub forma unui lanţ aproape Spre Atlantic, predomină podișuri foarte vechi
neîntrerupt de munţi tineri, înalţi (peste 6 000 m), for- (scuturi): Podișul Guyanelor (nord), Podișul Braziliei
maţi prin încreţire (cutare), care însoţesc coasta pacifică (partea centrală, 3 000 m) și Podișul Patagoniei (sud).
din Peninsula Alaska și până în Ţara de Foc. Între munţii din vest și podișurile vechi din est
În sistemul cordiliero-andin se află o serie de se desfășoară o serie de câmpii: Câmpia Orinoco
vulcani activi (partea estică a Cercului de Foc al (nord), Câmpia Amazonului (drenată de fluviul cu
Pacificului): Novarupta – Alaska și St. Helens (SUA), același nume, fiind și cea mai întinsă de pe Glob)
Popocatepetl, Citlatepetl, de peste 5 000 m (Mexic), și Câmpia La Plata.
Cotopaxi, Chimborazo (Ecuador), Ojos del Salado
(Chile/Argentina), ultimii doi depășind 6 000 m.
1. Pe harta alăturată sunt marcate principalele
Principalele unități de relief unităţi de relief din America, astfel: A-C (munţi),
America de Nord. Cordiliera Nord-Americană este
a-d (podișuri), 1-4 (câmpii).
alcătuită din două șiruri paralele de munţi: Munţii
A. Identifică pe hartă:
Alaskăi (altitudinea maximă din America de Nord în
Vârful McKinley, 6 194 m), Coastei, Cascadelor, Sierra a. Litera cu care este marcată unitatea de relief în
Nevada, Sierra Madre de Vest (spre ţărmul pacific) care se află podișul înalt (Altiplano);
și Munţii Stâncoși și Sierra Madre de Est (în interior). b. Cifra cu care este marcată Câmpia Orinoco;
Între acestea se află o serie de podișuri înalte: Yukon, c. Litera cu care este marcată unitatea de relief din
Columbia, Colorado (brăzdat de văi adânci – canioane, care fac parte Munţii Stâncoși.
cum ar fi Marele Canion), Podișul Marelui Bazin (secetos, B. Asociază imaginile de pe pagina alăturată cu litera
cu lacuri sărate – Marele Lac Sărat), Podișul Mexicului. sau cifra unităţii de relief marcate pe hartă (model
În partea centrală a Americii de Nord se află
imaginea I – unitatea A/a/1):
Câmpia Mississippi, drenată de râul cu același nume
și afluenţii săi, fiind mărginită de podișurile înalte C. Identifică denumirile unităţilor marcate pe hartă cu
cu care se continuă spre interior Munţii Stâncoși literele a, b, d și cu cifrele 3 și 4.
la vest (Podișul Preriilor) și Munţii Appalachi la est. 2. Explică prezenţa vulcanilor activi din vestul conti-
Alte câmpii sunt în jurul Golfului Hudson (în nord, nentului american.

60
II. Indicii: munți vechi, 2 000 m

I. Indicii: câmpie, cel mai mare fluviu din America de Nord

III. Indicii: cel mai înalt vârf, America de Sud

IV. Indicii: podiș foarte vechi, Brazilia

61
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Legendă

Nordul
geografic
Vârf
Vulcan
Râu

Scara 1:50 000 000

Fig. 1. Harta fizico-geografică a Americii de Nord

62
Legendă

Nordul
geografic
Vârf
Vulcan
Râu

Scara 1:50 000 000

Fig. 2. Harta fizico-geografică a Americii de Sud

63
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Hidrografia – caracteristici generale.


Fluvii și lacuri
Urmărește traseul fluviului Mississippi: în ce direc- Amazonul, cel mai mare fluviu din America de Sud,
ţie curge? Unde se varsă? Urmărește traseul fluviului este, deopotrivă, un fluviu al recordurilor planetare:
Amazon: unde sunt izvoarele (unitatea de relief ) și gura x cel mai lung fluviu (7 025 km, cu afluentul său
de vărsare (În ce ocean se varsă)? De ce crezi că sunt Apurimac; după alte măsurători, în funcţie de izvorul
atât de multe lacuri în nordul Americii de Nord? Care care i se atribuie, este al doilea după Nil);
sunt lacurile care formează „Marile Lacuri”? x cel mai mare debit (valoarea medie depășește
200 000 m3/s);
Caracteristici generale. Reţeaua hidrografică x cel mai mare bazin hidrografic (suprafaţa de pe
americană este: x foarte dezvoltată; x cu un regim care fluviul își adună apele este de peste 7 000 000 km2,
de scurgere influenţat de varietatea climatică (fluviile comparabilă cu întreaga Australie).
cu cele mai mari debite sunt în zona ecuatorială); Pe gura de vărsare a Amazonului pătrunde un val
x cu o orientare impusă de dispunerea treptelor de mareic (pororoca), din Oceanul Atlantic, care înain-
relief; x asimetrică (râurile de pe versanţii vestici ai tează circa 1 000 km în interiorul continentului.
sistemului cordiliero-andin sunt scurte, repezi, cu Parana (cu afluentul său Paraguay), împreună
debit bogat și se varsă în Oceanul Pacific, iar cele de pe cu Uruguay, se varsă într-un estuar comun, La Plata
versanţii estici sunt lungi și se îndreaptă spre Atlantic). (peste 200 km lăţime). Pe un alt afluent al fluviului
Continentul american constituie, de asemenea, o Parana, Iguaçu, se află un șir de căderi de apă spec-
lume a recordurilor hidrografice planetare. taculoase, iar, în amonte de confluenţă, lacul de acu-
mulare Itaipu, pe care s-a construit una dintre cele
Fluvii și lacuri (fig. 1). Cel mai mare fluviu din mai mari hidrocentrale din lume.
America de Nord este Mississippi, care, împreună cu De asemenea, pe graniţa dintre Bolivia și Peru, în
afluentul său Missouri, depășește 6 000 km lungime, podișul dintre culmile Anzilor, se află Lacul Titicaca, pe
curgând de la nord la sud și vărsându-se, printr-o ţărmurile căruia a înflorit vechea civilizaţie a incașilor.
deltă, în Golful Mexic. Tot aici se varsă și Rio Grande, Este lacul navigabil situat la cea mai mare altitudine
frontieră naturală între SUA și Mexic. În Oceanul din lume (3 812 m).
Atlantic se varsă și fluviile Sf. Laurenţiu și Hudson, în O importanţă economică deosebită pentru trans-
timp ce Yukon, Columbia, Colorado se îndreaptă către portul maritim are Canalul Panama (80 km lungime),
Oceanul Pacific, iar Mackenzie către Oceanul Arctic. care taie istmul continental în partea sa cea mai îngustă
Pe graniţa dintre Canada și SUA se află Marile și face legătura între Oceanele Atlantic și Pacific.
Lacuri (de origine tectonică și glaciară) – Superior,
Michigan, Huron, Erie și Ontario –, cel mai mare sis-
tem lacustru cu apă dulce de pe Glob (244 700 km2). 1. Citește cu atenţie afirmaţiile de mai jos și stabilește
Între ultimele două, din cauza diferenţei de nivel, se dacă sunt adevărate (A) sau false (F).
formează una dintre cele mai renumite și vizitate cas- a. Amazonul este cel mai mare fluviu din America de Sud.
cade ale lumii, Niagara. În nord, predomină lacurile b. Lacul Urșilor este un lac glaciar.
glaciare, foarte întinse fiind lacurile: Urșilor, Sclavilor, c. Lacul Itaipu se află în America de Nord.
Renilor, Athabasca sau Winnipeg. În Podișul Marelui d. Rio de la Plata este un estuar.
Bazin se află Marele Lac Sărat. e. Colorado și Mississippi se varsă în golfuri.
În America de Sud, trei fluvii mari se succed de 2. Portofoliu. Folosind diverse surse de informaţie
la nord la sud, toate vărsându-se în Oceanul Atlantic. (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește un por-
Orinoco adună apele din Podișul Guyanelor și tofoliu despre recordurile hidrografice ale continentului
drenează câmpia cu același nume. În bazinul său, pe american (la alegere).
un mic afluent al râului Carrao, se află cascada Angel 3. Identifică, pe baza imaginilor alăturate (A, B, C, D) și
(Venezuela), cea mai înaltă din lume, cu o cădere de a indiciilor corespunzătoare, denumirea elementului
apă de 979 m. hidrografic reprezentat.

64
A. Indicii: lac, Anzi, incași

Scara 1:62 500 000

B. Indicii: cascadă, Podișul Guyanelor,Venezuela

C. Indicii: fluviu, deltă, Golful Mexic

Scara 1:62 500 000


D. Indicii: cascadă, Erie – Ontario, Canada – SUA Fig. 1. Fluvii și lacuri din America de Nord și America de Sud

65
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Diferențieri climatice și biogeografice


Cum se succed peisajele pe continentul american? Braziliei – fig. 4; climat tropical uscat) cu diverse specii
Care sunt factorii care determină această succesiune? de cactus, tufișuri adaptate la uscăciune, mici reptile,
Care sunt peisajele specifice zonei calde? Dar celei tem- insecte.
perate? Ce fel de gheţari sunt prezenţi pe continentul Vegetație subtropicală (chapparal în California,
american? Ce deșerturi din America cunoști? SUA, pe ţărmul Golfului Mexic, în sud-estul Braziliei,
nordul Argentinei; climat subtropical): tufișuri adap-
tate la uscăciune, reptile, insecte.
Caracteristici generale. Dezvoltarea în latitu- Stepe (prerie în Podișul Preriilor, SUA, pampa în
dine a continentului american determină existenţa Argentina – fig. 5; stepă rece – puna în Patagonia; cli-
tuturor zonelor de climă, de la cea ecuatorială la cea mat temperat continental): ierburi pitice și rezisten-
te la uscăciune, animale precum: bizonul (în Podișul
polară, ceea ce determină o diversitate extraordinară
Preriilor), guanaco (Argentina), lama și alpaca (plato-
de peisaje (fig. 1).
urile andine), rozătoare.
Varietatea climatică deosebită, cu diferenţe mari
Păduri de foioase (SUA, Canada; climat tem-
de la nord la sud, este completată de sistemul mon-
perat oceanic): păduri de fag, cu urs brun, lup, vulpe,
tan cordiliero-andin, care: cerb etc.
x prin înălţimile sale mari nu permite pătrunde- Păduri de conifere (Peninsula Alaska, Canada;
rea maselor de aer umede dinspre Oceanul Pacific climat temperat rece) cu brad Douglas, brad negru,
în interiorul continentului, funcţionând ca o barieră; molid alb, pin, zadă, iar dintre animale: urs grizzly,
Drept urmare, la latitudini temperate (unde bat urs negru, elan, castor. În Munţii Sierra Nevada
vânturile de vest), cantitatea de precipitaţii scade apar pădurile de sequoia (conifere gigant, 50-80 m
spre interior. înălţime) – fig. 6.
x prin dispunerea sa pe meridian, permite pătrun- Tundra (ţărmul nordic al Americii de Nord, Ţara
derea maselor de aer polar spre latitudini mai scăzute. de Foc în America de Sud; climat subpolar): ierburi
Un alt factor cu rol important în modificarea lo- cu flori viu colorate, mușchi, licheni; în America de
cală a climei îl constituie curenţii oceanici (calzi sau Nord trăiesc boul moscat, ursul-polar (fig. 7) ș.a., iar în
reci): la aceeași latitudine, peisajele sunt diferite, pe America de Sud, pinguinii.
cele două coaste oceanice, pacifică și atlantică. Calota glaciară (Groenlanda, Arhipelagul
Nord-Canadian; climat polar): gheţari de calotă;
Diferențieri climatice și biogeografice apele oceanice bogate în faună marină.
Pădurea ecuatorială (numită selva în bazinul
Amazonului – fig. 2; climat ecuatorial): o pădure luxu-
riantă, stratificată, mereu verde (sempervirescentă),
cu o varietate foarte mare de specii de palmieri, li-
ane, arbori cu valoare economică (arborele-de-cau-
ciuc, arborele-de-cacao etc.); mamifere (jaguar, tapir,
maimuţe, capibara – cel mai mare rozător de pe pla-
netă), reptile (șerpi uriași – anaconda), insecte, păsări
(papagali, tucani) ș.a. 1. Cu ce alt continent se aseamănă, din punct
Savane (llanos în Podișul Guyanelor – fig. 3, de vedere climatic și biogeografic, America de Nord?
campos în Podișul Braziliei; climat subecuatorial): ier- Dar America de Sud? Argumentează!
buri înalte cu pâlcuri de pădure și arbuști. 2. Portofoliu. Folosind diverse surse de informare
Deșerturi tropicale (Sonora, care se prelungește (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește un
din Mexic în SUA, Mojave cu Valea Morţii în SUA, portofoliu despre o zonă biogeografică americană (la
Atacama în Chile) și semideșerturi (chaco în Bolivia, alegere), precizând aspecte legate de climă, vegetaţie,
Paraguay, Argentina; caatinga în nord-estul Podișului faună. Adaugă fotografii.

66
CERCUL POLAR
DE NORD

Fig. 4. Caatinga (Brazilia)


TROPICUL
DE NORD

LEGENDĂ
1 Etaj alpin ECUATOR

2 Ghețari
3 Tundră
4 Pădure de conifere
5 Pădure de foioase
6 Stepă
TROPICUL
7 Vegetație subtropicală DE SUD Fig. 5. Pampa cu guanaco (Argentina)
8 Pădure tropicală umedă
9 Pădure ecuatorială
10 Savană
11 Deșert
12 Semideșert

Fig. 1. Harta zonelor biogeografice ale Americii

Fig. 2. Selva amazoniană (Brazilia) Fig. 6. Pădure de sequoia (California, SUA)

Fig. 3. Llanos (Venezuela) Fig. 7. Tundra (Canada)

67
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Elemente de diversitate umană


(etnică, lingvistică, confesională, culturală)

De ce America se mai numește „Lumea Nouă”? Există și ţări multilingvistice, cum ar fi Canada (pe
Ce știi despre „Marile Descoperiri Geografice”? Cum a lângă engleză, se vorbește și franceza), Columbia
fost descoperită America? Ce înţelegi prin „civilizaţii (spaniola, engleza), Bolivia, Peru, Paraguay (pe lângă
precolumbiene”? Numește câteva dintre realizările lor. spaniolă, se vorbesc o serie de limbi amerindiene).
Pe care ţărm au debarcat primii europeni? Ce populaţii
Diversitatea confesională. Continentul ame-
au găsit aici? Cum i-au denumit?
rican este inclus în totalitate în aria creștinismului –
fig. 2, diferenţiindu-se:
Caracteristici generale. America este al trei- x America predominant protestantă (America
lea continent al planetei, ca populaţie, după Asia și Anglo-Saxonă) și
Africa, depășind, în prezent, un miliard de locuitori x America predominant romano-catolică (America
(1/3 SUA și Canada; 2/3 Mexic, America Centrală și de Latină).
Sud). Însă, având în vedere suprafaţa sa, densitatea Diversitatea culturală. Ca o consecinţă a diversi-
medie a populaţiei este de doar 24 locuitori/km2. Din tăţii etnice, lingvistice și confesionale, s-au individua-
punct de vedere rasial, metisajul (amestecul) este de- lizat două spaţii culturale principale – fig. 3:
osebit de accentuat. x America Anglo-Saxonă: Canada, SUA;
Diversitatea etnică. Diversitatea umană extraor- x America Latină: Mexic, America Centrală și
dinară a rezultat din evoluţia populării continentului, America de Sud.
în mai multe etape, suprapunându-se și amestecân-
du-se mai multe straturi culturale: x nativii americani
(„indieni”, „amerindieni” sau „pieile roșii”): eschimoși/inuiţi
(în nordul îngheţat), algonquini, athabasci, irochezi,
apași, sioux, cheyenne, comanși (Canada și SUA), maya,
azteci (Mexic), incași (platourile andine), amazonieni
(bazinul Amazonului), ona (Ţara de Foc) etc.; x primii
colonizatori europeni (portughezi, spanioli, olandezi,
francezi, englezi, irlandezi etc.), în secolele XV-XVIII;
x africani (fenomenul de africanizare a Americii, până
la abolirea sclaviei, din care au rezultat afro-america-
nii din sudul SUA și până în Brazilia); x valuri succesive
de emigranţi de pe toată planeta (europeni, asiatici –
Nativi americani (amerindieni) la o piață tradițională (Peru)
în special pe coasta pacifică –, africani) în secolele
XIX-XXI.
Astfel, din acest punct de vedere, America repre-
zintă un amestec etnic deosebit de complicat, cu 1. Asociază fiecare ţară din grupa A cu o regiune din
rădăcini diferite (native, europene, africane, asiatice). grupa B (model 1-a):
A – 1. Brazilia; 2. Canada; 3. Argentina; 4. Mexic; 5. Chile.
Diversitatea lingvistică. Se disting, în principal, B – a. America Anglo-Saxonă; b. America Latină
două regiuni majore (fig. 1 și fig. 3): 2. Citește cu atenţie următorul text: „Este o ţară care
x America Anglo-Saxonă sau America de Nord se învecinează cu toate cele trei oceane: Atlantic, Arctic,
Anglo-Saxonă (Canada, SUA), în care predomină Pacific. În trecut, pe plantaţiile de bumbac din sud au fost
vorbitorii de engleză (ca limbă oficială); aduși negri africani să lucreze ca sclavi”. Identifică:
x America Latină: Mexic, America Centrală și America a. numele ţării prezentate în text;
de Sud (predomină spaniola, iar în Brazilia, portugheza). b. spaţiul cultural din care face parte.

68
Fig. 1. Structura
lingvistică a populației
în America

Familie inuită din Noatak, Alaska, 1929

Fig. 2. Structura
confesională
a populației în
America

Femei amerindiene în rezervația pentru indieni Warm


Springs, Wasco County, Oregon, 1902

Fig. 3. Spații
culturale în America

Amazonieni, Brazilia, între 1890 și 1923

69
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Harta politică și
contraste teritoriale între state
Care sunt statele care au ieșire la Oceanul Arctic? x după modul de guvernare: majoritatea sunt
Care sunt statele care au ieșire și la Oceanul Atlantic, republici (prezidenţiale – SUA, Mexic, Brazilia, Columbia,
și la Oceanul Pacific? Ce state sunt pe coasta pacifică Surinam, Chile, Argentina ș.a., parlamentare – Guyana),
a Americii de Sud? Dar pe cea atlantică? în timp ce Canada este monarhie constituţională;
x după modul de administrare politică a terito-
riului: având în vedere suprafeţele mari, multe dintre
Harta politică a Americii. Pe continentul ame- statele americane sunt federaţii (Canada, SUA, Mexic,
rican sunt situate 35 de state independente (fig. 2): Brazilia, Argentina);
x America de Nord (24,2 milioane km2, peste x după forma teritoriului: state compacte (Ecuador,
490 milioane locuitori): Canada, SUA, Mexic; Bolivia, Uruguay), state alungite (pe direcţia nord-sud:
x America Centrală, cu două subregiuni: istmul con- Mexic, Chile, Peru, Argentina; est-vest: SUA);
tinental (500 000 km2, 46 milioane locuitori) cu 7 state x din punct de vedere geografic: state insula-
(Guatemala, Belize, Honduras, El Salvador, Nicaragua, re (Cuba, Jamaica etc.), state continentale (Bolivia,
Costa Rica, Panama) și domeniul insular-maritim (peste Paraguay – fără ieșire la mare), iar cele continentale,
2 milioane km2, 44 milioane locuitori) cu 13 state în funcţie de ieșirea la ocean pot fi state pacifice (care,
insulare (Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, totodată, sunt și state andine – Columbia, Ecuador,
Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Grenada, Peru, Chile) sau state atlantice (Brazilia, Uruguay,
Haiti, Jamaica, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Argentina ș.a.).
Vincent și Grenadinele, Trinidad și Tobago);
x America de Sud (17,8 milioane km2, peste
420 milioane locuitori): 12 state (Venezuela, Columbia,
Ecuador, Guyana, Surinam, Brazilia, Peru, Bolivia, 1. Pe harta alăturată (fig. 1) sunt marcate state cu li-
Paraguay, Uruguay, Argentina, Chile). tere de la A la J și capitale cu cifre de la 1 la 5. Precizează:
a. numele statelor marcate cu literele A-J;
Contraste teritoriale între state. Statele ameri- b. numele capitalelor marcate cu cifrele 1-5.
cane au rezultat în urma procesului de decolonizare, 2. Identifică denumirea statului a cărui capitală este
care s-a extins din America de Nord spre cea de Sud marcată pe hartă cu cifră și îi este asociată următoarea
(secolele XVIII-XIX). La acesta s-au adăugat conflicte caracteristică:
teritoriale (de exemplu, SUA – Mexic), cumpărare 1 – stat latino-american, cu limba oficială engleza;
de teritorii (de către SUA), astfel că forma teritoriilor 2 – stat cu limba oficială neerlandeza (olandeza);
statale diferă foarte mult: de la state-continent (SUA, 3 – stat sud-american non-andin, fără ieșire la ocean;
Canada, Brazilia) la mici insule-stat (cum sunt cele din 4 – pe teritoriul său se află Podișul Patagoniei, iar
Antilele Mari și Mici din Marea Caraibilor). Astfel: capitala este situată pe ţărmul estuarului La Plata;
x după suprafaţă, cele mai mari state sunt: Canada 5 – stat atlantic, cu formă compactă.
(9,9 milioane km2), SUA (9,5 milioane km2) – totodată, 3. Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F) la urmă-
locurile 2 și 4 pe Glob –, Brazilia (8,5 milioane km2), toarele enunţuri.:
Argentina, iar cele mai mici sunt: Saint Vincent și a. Statul marcat pe hartă cu litera B are în compo-
Grenadinele, Grenada, Saint Kitts și Nevis (261 km2, nenţa sa Peninsula Alaska.
doar cu puţin mai mare decât orașul București); b. Statul marcat pe hartă cu litera A este cel mai
x după numărul de locuitori, cele mai mari state întins de pe Glob.
sunt: SUA (peste 300 milioane locuitori, locul 3 mon- c. Statul marcat pe hartă cu litera C este o federaţie.
dial după China și India), Brazilia (peste 200 milioane d. Statul marcat pe hartă cu litera D are ieșire și la
locuitori), Mexic (peste 100 milioane locuitori), iar Oceanul Atlantic, și la Oceanul Pacific.
cele mai mici sunt: Antigua și Barbuda, Dominica, e. Cel mai populat și cel mai întins stat din America
Saint Kitts și Nevis (peste 50 000 locuitori); de Sud este marcat pe hartă cu litera F.

70
Ottawa

Washington D.C.

Ciudad de Mexico

Caracas

Bogotá
Georgetown Paramaribo

Quito

Scara 1:62 500 000

Lima

La Paz

Brasilia

Sucre

Asunción

Santiago de Chile
Montevideo
Buenos Aires

Fig. 1

Fig. 2 – Harta politică a Americii

71
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Forme de aglomerare urbană

Cum arată orașele americane comparativ cu cele pe Megalopolisuri americane. Pe teritoriul Americii
care le cunoști? Ce fel de construcţii predomină? Cum se de Nord s-au dezvoltat mai multe megalopolisuri,
numesc clădirile cele mai înalte? Ce orașe din America precum:
de Nord cunoști? Dar din America de Sud? z Boswash (alte denumiri: Coridorul Nord-Estic
sau Boston-Washington, Litoralul Atlantic ori Estic)
– cel mai întins de pe Glob (40 000 km2), cu peste
Aspecte generale. America este unul dintre con- 50 milioane locuitori), situat în nord-estul SUA: Boston,
tinentele cele mai urbanizate ale planetei. Populaţia Washington, New York, Baltimore, Philadelphia etc.;
care trăiește în orașe depășește, în medie, 80% (peste z Chipitts (alte denumiri: Megalopolisul Marilor
800 de milioane de locuitori), comparativ cu media Lacuri) – cel mai populat megalopolis american
mondială de 55%. (peste 55 milioane locuitori), situat în sudul Marilor
Printre ţările cu valorile cele mai mari ale gra- Lacuri și extinzându-se până în Canada: Chicago,
dului de urbanizare se numără Argentina și Uruguay Pittsburg, Detroit, Cleveland (SUA), Toronto (Canada) ș.a.;
(peste 90%), Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Chile, z Sansan (alte denumiri: Megalopolisul califor-
Venezuela, Columbia (peste 80%), Peru (peste 70%), nian) – peste 38 milioane locuitori, situat în sud-ves-
Bolivia, Ecuador, Paraguay, Surinam (peste 60%). tul SUA: San Francisco, Los Angeles, San Diego ș.a.;
Valorile cele mai mici sunt în insulele Antilelor Mici, În America de Sud se remarcă megalopolisul
unde predomină populaţia rurală.
brazilian, cel mai dinamic de pe continentul ameri-
Deși New York (fig. 1) a fost primul oraș multimi-
can (peste 45 milioane locuitori): Rio de Janeiro, São
lionar din lume, ca număr de locuitori, la jumătatea
Paulo, Belo Horizonte. Altele sunt în formare.
secolului XX, în prezent sunt circa 35, iar cel mai rapid
ritm de creștere îl au cele asiatice și latino-americane.

Forme de aglomerare urbană. Continentul


american a fost primul continent care a depășit
bariera orașelor „tradiţionale”, ajungând la cele mai
evoluate forme de aglomerare urbană, plecând de la
orașul propriu-zis, cum ar fi: 1. Asociază fiecare oraș din coloana A cu ţara în care
z metropola este, de regulă, orice oraș care depă- se află din coloana B (model 1-a):
șește un milion de locuitori, iar dacă depășește 10 mi- A B
lioane se folosește sintagma oraș zece-milionar; 1. São Paulo a. SUA
2. Buenos Aires b. Columbia
Cele mai mari aglomeraţii urbane americane
3. Bogotá c. Brazilia
în prezent sunt: 1. São Paulo, 2. Ciudad de Mexico 4. Lima d. Argentina
(fiecare cu peste 21 milioane locuitori), 3. New York 5. New York e. Peru
(19 milioane locuitori), 4. Buenos Aires (15 milioane), 2. Analizează hărţile (fig. 2) și explică unde sunt loca-
5. Rio de Janeiro (13 milioane). lizate marile orașe în America de Nord și în cea de Sud.
z aria/zona metropolitană este teritoriul asupra Argumentează!
căruia o metropolă își manifestă influenţa (atrage noi 3. Joc geografic. Realizează, împreună cu colegii,
locuitori, fluxuri de mărfuri), iar orașele mai mici se un concurs. Câștigă cine identifică primul orașele care
dezvoltă integrat, împreună cu metropola; corespund criteriilor de mai jos:
z megalopolisul este cea mai mare formă de a. 3 orașe din SUA situate pe ţărmul Oceanului Atlantic;
aglomerare urbană, cu suprafeţe de sute de mii b. 3 orașe din SUA situate pe ţărmul Oceanului Pacific;
de kilometri pătraţi și zeci de milioane de locuitori, c. un oraș din SUA situat pe ţărmul Marilor Lacuri;
cu mai multe metropole care funcţionează ca poli de d. un oraș din megalopolisul brazilian;
creștere (de atracţie). e. 2 orașe de pe ţărmul estuarului La Plata.

72
D.C.

Scara 1:62 500 000

de Chile Legendă

Oraș-capitală
Oraș

Megalopolis

Râu

Scara 1:62 500 000

Fig. 1. New York Fig. 2. Orașe din America de Nord și America de Sud
73
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Diferențieri economice regionale

Care sunt factorii care au contribuit la dezvolta- Diferențieri economice regionale


rea economiei americane? În ce domenii economice Puterea Nordului (America Anglo-Saxonă). SUA
sunt recunoscute Statele Unite ale Americii? Ce produs reprezintă „motorul” economic al continentului, fiind cea
rezultat dintr-o concepţie nord-americană folosești în mai mare putere economică de pe Glob (supremaţie
mod obișnuit? Ce ramuri economice sunt specifice sta- ameninţată, în ultimii ani, de ascensiunea Chinei).
telor sud-americane? Exemplifică prin câteva produse. Chiar dacă este renumită pentru industriile sale
de vârf (IT, aerospaţială – fig. 1) – de pildă, SUA și
Canada sunt două dintre cele mai industrializate
ţări ale lumii – America Anglo-Saxonă dezvoltă și o
Aspecte generale. America este un continent agricultură extrem de eficientă. Astfel, în SUA, spaţiul
deosebit de bogat în resurse naturale: agricol este organizat în „belt”-uri (centuri) – regiuni
în care o anumită plantă dă productivitate maximă:
x petrol și gaze naturale: concentrează 1/3 din centura bumbacului (cotton belt), a grâului (wheat
rezervele mondiale de petrol (în Golful Mexic, Peninsula belt), a porumbului (corn belt), a animalelor pentru
Alaska și Canada, Venezuela); lapte (dairy belt). Drept consecinţă, SUA reprezintă un
x cărbuni: un sfert din rezervele mondiale, con- „furnizor” global (locul 1) de: porumb, soia, lapte de
centrate în America de Nord (SUA – locul 2 mondial vacă, carne de curcan, migdale ș.a.
ca producţie, după China – și Canada); Afirmarea Sudului (America Latină). Economiile
latino-americane sunt în dezvoltare, cu un specific
x minereuri de fier, în regiunea Marilor Lacuri și orientat spre agricultura de tip „plantaţie” sau „ferme”
sud-estul Braziliei (al doilea producător mondial, după (ranch-uri) pentru creșterea animalelor (renumiţii fer-
Australia) și metale neferoase în regiunea andină; mieri – gauchos, în Argentina) și industria grea (energe-
x trei dintre primele cinci hidrocentrale ale lumii tică, extractivă, siderurgică și metalurgică).
sunt americane (Itaipu pe Parana, Brazilia/Paraguay – Și aici există „furnizori” globali: Brazilia (tres-
a doua de pe Glob; Guri pe Caroni, Venezuela; Tucurui tie-de-zahăr, portocale, carne de vită); Mexic (avoca-
pe Tocantins, Brazilia); de asemenea, peste 90% do, lămâi); Costa Rica (ananas), Argentina (pere) etc.
din curentul electric obţinut de Canada provine
Rețeaua de transport este deosebit de sofisti-
din hidrocentrale;
cată: magistrale feroviare transcontinentale unesc
x cea mai întinsă pădure ecuatorială de pe pla- Atlanticul cu Pacificul (în Canada, SUA), iar magistrala
netă, cu esenţe valoroase economic (de exem- rutieră Panamericana pleacă din Alaska și ajunge în
plu, arborele-de-cauciuc) și a doua cea mai întinsă Ţara de Foc (peste 15 000 km). În Brazilia, Transama-
pădure de conifere (după taigaua siberiană) – Canada zonianul (peste 4 000 km) însoţește uriașul fluviu.
și SUA, producători mondiali de hârtie; Cel mai mare aeroport al lumii, după numărul anual
de pasageri, este Hartsfield–Jackson Atlanta (SUA), în
x largi suprafeţe ocupate de terenuri arabile (pe
timp ce marile porturi (New York, Los Angeles) au fost
care se cultivă plante) și pășuni (pentru creșterea ani-
depășite în ultimii ani de cele asiatice.
malelor), care susţin agricultura.
Pe continentul american se află cei mai mari pro-
ducători mondiali de: x petrol și gaze naturale – SUA
(locul 1, depășind atât Rusia, cât și Arabia Saudită);
x argint – Mexic și Peru (locurile 1 și 2) concentrează Identifică numele ţării care corespunde cel mai bine
40% din producţia mondială; x cupru – Chile și Peru fiecăreia dintre imaginile de pe pagina alăturată (A-F) și
(locurile 1 și 2), tot 40% din totalul mondial. indiciilor asociate (model: A – Canada).

74
Fig. 1. Industrie aerospațială (SUA)

A. Indicii: gauchos, pampa B. Indicii: Golful Mexic, locul 1 mondial C. Indicii: limba portugheză, plantații de
la producția de petrol trestie-de-zahăr

D. Indicii: țară andină, cel mai mare E. Indicii: pădure de conifere, F. Indicii: maya, avocado și lămâi
producător de cupru din lume hidroenergie

75
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA SINGUR ÎN ATACAMA
DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Chile Jurnal de expediție


DĉĂƕƚĞĂƉƚĉƉĞƐƚĞϯϬϬŬŵĚĞĚĞƕĞƌƚ͕ŠŶ
Particularități ĐĞůŵĂŝƵƐĐĂƚůŽĐĚĞƉĞ'ůŽď͘;͘͘͘Ϳ2ŶĂŝŶƚĞĂ
geografice ŵĞĂ͕ĐąƚĐƵƉƌŝŶĚĐƵŽĐŚŝŝ͕ƐĞĚĞƌƵůĞĂnjĉ
ĐĞǀĂĚĞͲĂĚƌĞƉƚƵůŝŶŝŵĂŐŝŶĂďŝůʹnjĞĐŝĚĞ
ǀĂůƵƌŝĚĞƉĉŵąŶƚƐĂƵĚĞƐƚąŶĐĉ͘

Chile (cu o suprafaţă de peste


756 000 km2 și circa 18 milioane ste o up amia normal ri ontul mi e arat e or illera
locuitori) reprezintă unul dintre cele pentru ma oritatea chilienilor. n e la osta un lan muntos
două state care ocupă jumătatea Antofagasta localnicii sunt e a paralel cu rmul pe care a tre ui
vestică a Conului Sudic (regiunea pe pla . u am p r sit ora ul e s l ep esc. n e a n fa
din America de Sud, situată la sud c te a minute. rmea s ncep resc o espic tur ntre culmi.
una intre cele mai grele pro oc ri oroc c nu sunt insecte care s mi
de tropic), cu câteva caracteristici posi ile tra ersarea pe os a ea t rcoale atrase e ume eal .
inedite: e ertului Atacama n por iunea Spa iul se ngustea rapi pantele
x cel mai lung stat din lume lui cea mai lat . Auto u ul i e e laterale e in a rupe apropiin u se
(peste 4 300 km de la nord la sud); e rum up ce m las n a la aproxima m as el nc t
x pe teritoriul său se află cel Porta a un loc cu totul eose it formea un mic canion.
pentru c aici rmul se transform
mai arid deșert tropical de pe A oua i ncep urcu ul. e
ntr o impun toare fale . n perete
Glob: Atacama (plouă o dată la e m n l ime se n n e pe c i a ur mpre ur totul este gola
10-20 de ani), deși se află pe ţărmul ilometri. os pe st nci p s rile niciun ar ore niciun r e iar
Oceanului Pacific; ac a ce i leii e mare stau nes n oar pietri i olo ani. resc
x este, deopotrivă, atât un stat gheri i nc l in u se la soare. ni te m nunchiuri e cactu i ar
ma oritatea sunt usca i. imic nu
pacific, cât și un stat andin (altitudine e in oar un GPS instrument pare s poat supra ie ui ari it ii
medie 1 800 m, altitudine maximă – care mi arat n ecare moment e aici up reo ou ore
vulcanul Ojos del Salado, 6 880 m). un e m a u i mi in ic irec ia a ung pe rful situat la m
e urmat i istan a r mas p n al tu ine GPS ul func ionea i
la locul ales ca es na ie. ca al metru . e aici am o larg
a teapt peste m e e ert perspec ce mi permite s
n cel mai uscat loc e pe Glo . traseul parcurs i chiar s is ng
Studiu de caz nceputul nu pare unul eose it n are al astrul oceanului. n cele
e i eplasarea mi este ngreunat in urm ies ntr un spa iu larg
Textul alăturat prezintă secvenţe e terenul plat pe alocuri nisipos n nete semn c am trecut incolo
din jurnalul unei expediţii: traversarea care pa ii mi se afun cu u urin . e or illera e la osta.
Deșertului Atacama (o adevărată
secţiune transversală prin Chile).
Citește textul și rezolvă urmă-
toarele cerinţe.
a. Extrage din text caracteristicile
fizico-geografice și umane (sociale,
economice) referitoare la Chile și
grupează-le, astfel, pe cele două
categorii.
b. Identifică o problemă legată de
modul de adaptare la condiţiile aspre
din deșertul chilian.
c. Stabilește relaţia de cauzalitate
dintre factorii geografici și problema
identificată.
d. Propune și alte soluţii decât cele
menţionate în text, pentru rezolvarea
problemei identificate.

76
u ecare pas m n ep rte alc pe acest teren i su el
e ci ili a ie. icile torna e e praf sun a gol iar n urul meu se au
i nisip care m urm resc m numai pocnituri semn c natura
a ut s gust la propriu e ertul nc lucrea .
Atacama. naintea mea c t
cuprin cu ochii se erulea ce a n hile se g sesc cele mai
e a reptul inimagina il eci mari re er e e li u in ntreaga
e aluri e p m nt sau e st nc lume Am a ut ne oie e ou
se nghesuie e me ce unele ile ca s l tra erse n l ime
ntr altele. u se simte nicio a iere cale e m. n urm toarele trei
n aer. nainte n plin soare f r ile ecorul se schim . Am a uns
pic e um r . A anse estul e printre mun i nal i n or n e
greu in cau a unor an uri ese Puntas egras locul un e mi oi
echi al ii a nci e reun metru nali a expe i ia. Am trecut i
e care tre uie s trec. printr un mic sat Socaire e un e
mi am cump rat litri e ap
n e a n st nga traseului eoarece nici ntre mun i nu exist
resc o exploatare minier e reo surs natural cu acest lichi
suprafa c te a unc re hal e in ispensa il.
e minereuri construc ii a minis
tra e i ni te camioane. Pe la mi locul rumului
a ung pe un rf interme iar pe
mi fac intrarea estul e marginea unui crater. au i peste
rusc ntr o epresiune larg primele pe ce e pa resc
acoperit cu pl ci e sare Salar chiar i ni te exemplare e icu a
e Atacama. t cu ochii lam s l a c . A ung pe erro
peisa ul este acela i. ste un lac a e ia la peste m al tu ine.
c rui ap s a e aporat r m n n n urul meu peisa ul e e is.
n urm oar un strat gros e Am nali at i aceast expe i ie
s ruri. atorit iferen elor mari tra ersarea e unul singur pe os
e temperatur intre i i noapte a celui mai uscat loc e pe Glo .
s au pro us tensiuni interne care e ertul Atacama a r mas n urm
au f r mi at stratul compact i au l la nal e pe n l imea lui
ri icat n fel i chip pl cile formate. erro e ia.

77
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum despre Pe harta fizico-geografică sunt marcate cu litere mici
America de Nord și America de Sud, realizând o de la a la g articulaţii ale ţărmurilor, unităţi de relief
schemă după modelul de mai jos. și, cu cifre de la 1 la 7, elemente de hidrografie, iar
pe cea politică, cu litere mari de la A la K state. Ana-
lizează hărţile și rezolvă următoarele cerinţe:

e 1

d
2
a
4 3 c
5

Poziția geografică 6
x Emisfera vestică x Paralele importante: Ecuator,
Tropicul de Nord și de Sud, Cercul Polar de Nord f
b
x Oceane: Atlantic, Arctic, Pacific
7
Hidrografia
x două dintre cele mai mari sisteme fluviale de
g
pe Glob: Mississippi-Missouri (America de Nord) și
Amazon (America de Sud) x Marile Lacuri

Diferențieri climatice și biogeografice Subiectul I (15 puncte)


x Toate zonele de climă: caldă, temperată, rece Urmează să faci o prezentare a continentului ame-
x Toate zonele biogeografice: păduri și pajiști intertro- rican într-un grup de lucru. Elaborează un text în
picale, deșerturi, păduri și pajiști temperate, tundră și care să prezinţi poziţia sa geografică, folosind sintag-
gheţuri polare mele rezultate din următoarele indicii: 1. numele
oceanului care scaldă ţărmul nordic al statului marcat
Elemente de diversitate umană
cu A; 2. numele strâmtorii cu care se învecinează la
x America de Nord Anglo-Saxonă x America Latină
sud ţările marcate cu literele I și K; 3. meridianul care
Harta politică (statele) însoţește fluviul marcat cu cifra 3; 4. paralela care tra-
x 35 de state: Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Argentina ș.a. versează câmpia drenată de fluviul marcat cu cifra 6;
5. numele oceanului din estul continentului american.
Forme de aglomerare urbană
x 80% populaţie urbană x megalopolisurile americane Subiectul II (25 de puncte)
Stabilește dacă următoarele afirmații sunt ade-
Diferențieri economice și regionale vărate (A) sau false (F):
x America de Nord Anglo-Saxonă: economii dezvoltate 1. Cea mai mare altitudine din America de Nord se
x America Latină: economii în dezvoltare află în peninsula marcată cu litera e.
2. Cercul Polar de Nord nu traversează lacul marcat
cu cifra 1.

78
3. Indicii:
tundră,
A frunza de arțar

C 4. Indicii:
Machu Picchu,
Lima

E
D

G F
H 5. Indicii:
I J petrol,
Boswash
K

Subiectul IV (15 puncte)


Selectează litera care corespunde răspunsului
corect (model 1-a).
3. Marele Canion se află situat pe fluviul marcat cu 1. Nu se numără printre lacurile marcate cu cifra 2 lacul:
cifra 4. a. Michigan b. Superior c. Huron d. Winnipeg
4. Munţii Stâncoși fac parte din unitatea de relief 2. Unitatea de relief marcată cu litera c este alcătuită din:
marcată cu litera a. a. munţi b. dealuri c. podișuri d. câmpii
5. Se învecinează cu Golful Hudson, la vest, peninsula 3. Fluviul marcat cu cifra 5 are două denumiri dife-
marcată cu litera d. rite, respectiv Rio Grande (în SUA) și Rio Bravo în:
a. Venezuela b. Canada c. Mexic d. Argentina
Subiectul III (25 de puncte) 4. În unitatea de relief marcată cu litera f este prezent
Identifică, pe baza imaginilor și a indiciilor asociate, un peisaj semideșertic numit:
litera cu care este marcată pe harta politică țara a. prerie b. caatinga c. llanos d. selva
corespunzătoare. 5. Ţara marcată cu litera F este renumită pentru
culturile de:
a. grâu b. trestie-de-zahăr c. porumb d. sfeclă de zahăr

Subiectul V (10 puncte)


1. Indicii: Numește elementele marcate cu: 7, g, D, H, J.
Popocatepetl,
America de Nord
BAREM DE EVALUARE

Subiectul I: 15 puncte Subiectul III: 25 de puncte


Se folosesc în alcătuirea textului, 1. C; 2. E; 3. A; 4. G; 5. B (5 x 5p)
următoarele cinci sintagme:
1. Oceanul Arctic; 2. Strâmtoarea Subiectul IV: 15 puncte
Drake; 3. meridianul de 90° 1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b (5 x 3p)
longitudine vestică; 4. Ecuator;
5. Oceanul Atlantic (5 x 3p) Subiectul V: 10 puncte
7 – Rio de la Plata; g – Podișul
2. Indicii: Subiectul II: 25 de puncte Patagoniei; D – Columbia; H –
1. A; 2. F; 3. A; 4. A; 5. A (5 x 5p) Bolivia; J – Paraguay (5 x 2p)
Angel, ieșire la
Marea Caraibilor Total: 90 de puncte
Se acordă din oficiu: 10 puncte

79
UNITATEA 4 
Explorăm
Australia,
Oceania
și Antarctica
 Australia – caracterizare
geografică generală
 Oceania – particularităţi geografice
 Antarctica – elemente
de identitate geografică

Studiu de caz
 Unicitatea biogeografică australiană

Recapitulare
Evaluare

Discuție. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin


în minte când te gândești la Australia și Oceania?
Dar la Antarctica? Discută despre ele cu colegii.
Argumentează alegerea făcută!

80
Statuie moai din Insula Paștelui (Oceania) 81
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA

Australia – caracterizare
geografică generală
Ce paralelă importantă traversează Australia? Care tot timpul anului și precipitaţii bogate). Pe ţărmul
sunt consecinţele poziţiei sale? Care este cel mai apro- sudic apar climatul subtropical și chiar temperat (în
piat continent? Care sunt principalele bazine oceanice Insula Tasmania).
care delimitează continentul australian? Ce crezi că Predomină vegetaţia deșertică și semideșertică,
înseamnă „austral”? cu tufișuri adaptate la uscăciune (scrub). În Peninsula
Capului York s-a dezvoltat pădurea tropical-umedă
(palmieri, liane, bananieri, ferigi arborescente), iar în
Comparativ cu celelalte continente, Australia sud-est pădurea de eucalipt. Fauna este predominant
(fig. 1) este unică, prin caracteristicile sale aparte: endemică: cangurul, ornitorincul, diavolul tasmanian,
x cel mai mic (7,7 milioane km2), cel mai scund koala, emu (struţul australian) etc.
(200-300 m altitudine medie), cel mai puţin populat
continent al planetei (25 milioane locuitori, cu excep- Cadrul uman și economic. Australia este conti-
ţia Antarctidei, care este nepopulată); nentul cu cea mai mică densitate de populaţie, for-
x cel mai izolat continent (abia în primăvara anului mată din urmași ai aborigenilor (indigeni de culoare
2018, a avut loc primul zbor fără escală între Perth și neagră) și ai coloniștilor europeni (în special englezi).
Londra, 14 500 km, în 17 ore); Orașe mari sunt doar pe ţărmuri: 1. Sydney (peste
x reprezintă în întregime o ţară (ţară-continent), 5 milioane locuitori, port la Oceanul Pacific, „motorul
chiar una dintre cele mai mari (locul 6 pe Glob); economic” al Australiei, centru financiar, de servicii, al
x singurul continent care a ajuns la o unitate statală înaltei tehnologii), 2. Melbourne (5 milioane locuitori,
(continent-stat): o federaţie alcătuită din 6 state (Australia centru comercial, financiar), 3. Brisbane (2,5 milioane
de Vest, Australia de Sud, Queensland, Noua Galie de locuitori, centru industrial, financiar, al educaţiei
Sud/New South Wales, Victoria, Tasmania) și 10 teritorii și cercetării), 4. Perth (2 milioane locuitori, singura
federale (cel mai mare fiind Teritoriul de Nord) – fig. 2. metropolă din vestul Australiei și una dintre cele
mai izolate din lume, cu industrie navală, servicii),
Poziția pe Glob. Australia se desfășoară în 5. Adelaide (1,3 milioane locuitori, construcţii de
emisfera sudică a planetei, fiind traversată, prin par- mașini, cercetare și tehnologii în domeniul apărării).
tea centrală, de Tropicul de Sud. Capitala Canberra („locul de întâlnire”) a fost un oraș
creat de la zero pentru a îndeplini această funcţie.
Cadrul natural. Relieful se succede de la vest la est: Continentul este bogat în resurse de subsol:
x Podișul Australiei de Vest – un podiș foarte minereuri de fier (cel mai mare producător mondial)
vechi, tocit, 300-400 m, ocupă mai mult de jumătate și neferoase (bauxită, plumb – locul 1 pe Glob, aur –
din suprafaţa continentului, fiind mărginit de deșer- locul 2, argint, cupru, zinc, staniu), toriu și uraniu
turi (Marele Deșert de Nisip, Tanami, Victoria, Gibson); (combustibil nuclear, locul 1), diamante (locul 3),
x Câmpia Murray-Darling este drenată de singu- cărbuni.
rul fluviu propriu-zis, care însufleţește aridul conti- Astfel, Australia are o economie dezvoltată și un
nent, Murray, cu afluentul său Darling; la nord-vest nivel ridicat al calităţii vieţii umane.
de Câmpia Murray-Darling se află Lacul Eyre, cel mai
mare din Australia, care uneori seacă complet;
x Cordiliera australiană (3 500 km), pe coasta paci- 1. Argumentează de ce Australia, deși izolată și la
fică, din care fac parte Munţii Marii Cumpene de Ape mare distanţă de orice alt continent, cu condiţii aspre
și, mai în sud, Alpii Australiei (cu altitudinea maximă (deșerturi calde), atrage emigranţi și în prezent.
de pe continent în Vârful Kosciuszko, 2 228 m). 2. Dezbatere pe echipe. Organizează-ţi colegii în
În cea mai mare parte a continentului (în centru și două echipe: „pro” și „contra” și argumentaţi afirmaţia
vest), predomină climatul tropical-uscat (bate alizeul), următoare: „Aborigenii, amerindienii și alte populaţii
moderat, pe ţărmuri, de influenţa oceanului (nuanţă native au jucat un rol important în evoluţia civilizaţiei
umedă în nord și nord-est, cu temperaturi ridicate umane așa cum este ea în prezent”.

82
Harta
H
Ha
arta
rta fizico-geografică
rt ffiizziico
co-g
-ge
eoogr
graf
afiiccă
că a A
Au
Australiei
ussttrra
ali
lieii

Tropicul
de Nord

Legendă

Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu
Scara 1:40 000 000

Fig. 1. Harta fizico-geografică a Australiei

TERITORIUL DE
NORD

QUEENSLAND
AUSTRALIA DE VEST

AUSTRALIA
DE SUD

NOUA GALIE
DE SUD

Scara 1:35 000 000

Fig. 2. Harta politică a Australiei

83
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA

Oceania – particularități geografice

Cum crezi că supravieţuiesc oamenii înconjuraţi a insulelor este cea a „verii veșnice” (caldă și umedă).
de apele oceanului? La ce crezi că se referă denumirea Doar acolo unde sunt munţi înalţi, clima este etajată,
„Oceania”? În limba greacă, cuvântul „nisos” („nezia”) iar în Noua Zeelandă, (traversată de paralela de
înseamnă „insulă/insule”: ce ar putea însemna 45° latitudine sudică) este o climă temperată, cu
„Polinezia”, dar „Micronezia” sau „Melanezia”? Cu de- păduri de foioase și conifere, gheţari pe vârful munţilor
numirea cărei ţări sau spaţiu geografic studiat se mai și fiorduri pe ţărmuri.
aseamănă aceste sintagme? Astfel, insulele Oceaniei sunt acoperite în cea mai
mare parte de păduri tropicale (palmieri, mangrove)
Particularități geografice. Oceania nu este cu faună endemică, la care se adaugă diversitatea
un continent în sens geografic, ci un spaţiu delimitat extraordinară a vieţuitoarelor marine.
convenţional în care sunt grupate insulele și insuliţele Populaţia (17 milioane locuitori) este alcătuită din
(peste 10 000) din imensitatea Oceanului Pacific, micronezieni, melanezieni, polinezieni, maori, papuași
cuprinse, în principal, între cele două tropice, și (indigeni), la care se adaugă populaţie de origine
grupate în: asiatică și europeană. Cele mai populate state sunt
x Polinezia („insule multe”, printre care Hawaii, Papua Noua Guinee (8,5 milioane locuitori) și Noua
Tuvalu, Tokelau, Cook, Insula Paștelui, Noua Zeelandă Zeelandă (5 milioane locuitori), împreună deţinând, ca
ș.a.) în partea centrală și estică; și în cazul suprafeţei, 80% din populaţia Oceaniei.
x Melanezia („insule populate de locuitori cu pielea Economia Oceaniei este de subzistenţă: agricultură
închisă la culoare”: Noua Guinee, Noua Caledonie, și turism exotic. Creșterea nivelului Oceanului Planetar
Vanuatu, Solomon, Fiji etc.) în vest, în apropierea este una dintre cele mai mari probleme cu care se
coastei Australiei; confruntă insulele Oceaniei în prezent. Problema este
x Micronezia („insule mici”: Caroline, Mariane, generată, printre altele, de încălzirea globală, care
Marshall, Kiribati ș.a.) în nord-vest. duce la topirea gheţarilor (banchiza arctică, calota
Astfel, Oceania se întinde pe circa 5 000 km între glaciară antarctică, gheţarii montani).
Insulele Hawaii (nord) și Noua Zeelandă (sud) și Harta politică a Oceaniei. Oceania este alcătuită
12 000 km între ţărmul pacific al Australiei (vest) și din 13 state independente și mai multe teritorii
Insula Paștelui (est). Cu toate acestea, tot uscatul administrate de alte state:
înseamnă doar 1,3 milioane km2, răspândit pe x Polinezia: Noua Zeelandă (capitala Wellington),
80 milioane km2 de ocean. Samoa (Apia), Tonga (Nuku’Alofa), Tuvalu (Funafuti);
Cele mai mari insule din Oceania sunt Noua x Melanezia: Fiji (Suva), Papua Noua Guinee
Guinee (785 000 km2) și cele două insule principale (Port Moresby), Insulele Solomon (Honiara), Vanuatu
(Insula de Nord și Insula de Sud) ale Noii Zeelande (Port Vila);
(268 000 km2), care concentrează 80% din suprafaţa x Micronezia: Statele Federate ale Microneziei
totală de uscat a Oceaniei. (Palikir), Kiribati (South Tarawa), Insulele Marshall
Insulele sunt diferite: unele sunt continentale (Majuro), Nauru (Yaren), Palau (Ngerulmud).
(Noua Zeelandă, Noua Guinee), altele vulcanice
(Hawaii), însă cele mai multe sunt coraligene (atoli 1. Asociază insula/arhipelagul/statul din grupa A
formaţi pe vârful unor munţi subacvatici, cum sunt cu regiunea corespunzătoare a Oceaniei din grupa B
Marshall, Tahiti ș.a.). (model 1-a):
Altitudinile maxime depășesc 5 000 m în Insula A – 1. Noua Guinee 2. Tuvalu 3. Palau 4. Fiji 5. Kiribati
Noua Guinee; vulcanii din Hawaii (Mauna Loa – activ, B – a. Polinezia b. Melanezia c. Micronezia
Mauna Kea – stins) depășesc și ei 4 000 m, însă măsuraţi
de pe fundul oceanului, de la baza conului vulcanic, ar 2. Argumentează afirmaţia de mai jos și explică care
depăși 9 000 m (și, implicit, Munţii Himalaya). sunt cauzele: „Una dintre cele mai mari probleme cu
Fiind situate în zona intertropicală, dar înconjurate care se confruntă insulele Oceaniei în prezent este creș-
din toate părţile de ocean, clima predominantă terea nivelului Oceanului Planetar”.

84
140° E 160° E 180° E 160° V
Tropicul de Nord

INS
20° N UL
ELE 20° N
( S U H AW
A) AII

Insulele
Mariane de Nord
(SUA)

Guam
(SUA)
INSULELE
STATELE FEDERATE ALE MICRONEZIEI MARSHALL

MICRONEZIA POLINEZIA
Ecuator

PAPUA NOUA GUINEE

Noua Guinee INSULELE


SOLOMON

I-LE MĂRII DE CORALI


(AUSTRALIA)

20° S 20° S
NOUA CALEDONIE
(FRANȚA)
Noumea
Tropicul de Sud

MELANEZIA
AUSTRALIA
Oceania

Insula de Nord

40° S 40° S
NOUA
ZEELANDĂ

Insula de Sud

Scara 1:40 000 000


Insula Stewart

140° E 160° E 180° E 160° V


Fig. 1. Oceania

Fig. 2. Insulă continentală (Noua Zeelandă) Fig. 3. Insulă coraligenă (Tokelau, Polinezia) Fig. 4. Insulă vulcanică (Hawaii)

85
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA

Antarctica – elemente
de identitate geografică

Unde se află Antarctica? Ce coordonate geografice Sub calota antarctică se află lacuri, între care Lacul
relevante îi definesc poziţia pe Glob? Care sunt conse- Vostok, cel mai mare lac subglacial de pe planetă.
cinţele? Care este cel mai apropiat continent de spaţiul Calota antarctică (fig. 3) se prelungește deasupra
antarctic? De ce crezi că este dificil pentru oameni să oceanului sub forma unei banchize (cum este cea de
locuiască acolo? Dacă ai fi un cercetător știinţific, ce la Polul Nord, de deasupra Oceanului Arctic), din care
anume ai studia în spaţiul antarctic? De ce? De ce crezi se desprind aisberguri.
că ţările lumii ar fi interesate de Antarctica? Pe porţiunile neacoperite de gheaţă sau care se
dezgheaţă în anotimpul de vară, se dezvoltă mușchi și
licheni. Fauna este bogată în apele antarctice (mami-
Antarctica și Antarctida fere marine: balene, foci), iar la marginea gheţurilor
Antarctica („ante-Arctica”, opus Arcticii, care se trăiesc mari colonii de pinguini (fig. 4).
află în jurul Polului Nord) reprezintă spaţiul conven- Antarctida este singurul continent fără populaţie
ţional dintre Cercul Polar de Sud și Polul Sud (peste permanentă, doar 1 000-5 000 de cercetători știinţifici,
50 milioane km2). Antarctida este continentul (masa prezenţi temporar, care efectuează anual observaţii.
de uscat propriu-zisă) de la Polul Sud (14 milioane km2). La cunoașterea acestui continent au participat și
români, printre care naturalistul Emil Racoviţă (fig. 2),
Elemente de identitate geografică în cadrul expediţiei știinţifice „Belgica” (1897–1899),
Continentul de la Polul Sud. Antarctida (fig. 1) este primul caz în care exploratorii au iernat în spaţiul
„închisă” în interiorul Cercului Polar de Sud, fiind antarctic. În decembrie 1911, norvegianul Roald
înconjurată de prelungirile sudice ale celor trei bazine Amundsen a atins Polul Sud, urmat după o lună, de
oceane: Pacific, Atlantic și Indian; este dezvoltată britanicul Robert Scott (acesta pierzându-și viaţa pe
asimetric faţă de Polul Sud. drumul de întoarcere).
Antarctida este cel mai „înalt” continent, având
o altitudine medie de peste 2 000 m (incluzând și Interesul pentru spațiul antarctic. Acesta este
grosimea calotei). Seamănă cu un arhipelag imens, împărţit în mai multe sectoare asupra cărora mai multe
mai degrabă decât cu un uscat unitar, fiind acoperit state își clamează „suveranitatea”, respectiv: Franţa,
de o platoșă de gheaţă de circa 2 500 m grosime Marea Britanie, Norvegia, Australia, Noua Zeelandă,
medie, numită calota glaciară antarctică. Chile, Argentina, fiind cunoscut faptul că Antarctida,
Aliniamentul Marea Weddell – Marea Ross având în vedere structura sa geologică, este un con-
împarte continentul în două părţi: Antarctida de Vest tinent bogat în resurse de subsol, neexploatate încă,
(Peninsula Antarctică spre America de Sud, cu munţi din cauza condiţiilor aspre de mediu.
tineri, precum Munţii Ellsworth, care ating altitudinea
maximă de pe continent, 4 892 m, în Vârful Vinson)
și Antarctida de Est (Munţii Transantarctici, în rest
predomină un podiș înalt), mai dezvoltată, unde se
află și Polul Sud.
Din punct de vedere climatic, Antarctida reprezintă
cel mai mare deșert rece al planetei (precipitaţii
sub 200 mm/an). Aici se află polul frigului pe Glob: Folosind diverse surse (manual, atlase, cărţi, articole
temperatura minimă absolută înregistrată a fost de știinţifice, internet și altele), realizează, la alegere, un
–89,2° C (staţiunea Vostok, 21 iulie 1983). Tot aici este proiect cu următorul titlu:
și polul vânturilor, vânturile polare depășind viteza de 1. „Români în Antarctica”;
250 km/oră. 2. „Cucerirea Polului Sud”.

86
Legendă
Staţiune
de cercetări
Vârf

Ce rc u l Po l a r d e
Sud
Scara 1:40 000 000

Fig. 1. Antarctida

Fig. 2. Fotografie unicat din timpul expediției „Belgica”:


Emil Racoviță în timp ce era tuns de Roald Amundsen

Fig. 33. Antarctida


A t tid acoperită
ită de
d gheață
h ță (sus)
( ) șii fără
fă ă gheață
h ță (jos)
(j ) Fig. 4. Colonie de pinguini în Antarctida

87
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, EXPLORATOR PRIN AUSTRALIA
OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Jurnal de expediție

Unicitatea W
WƌŝŵĂĞƚĂƉĂĂƚƌĂƐĞƵůƵŝƐĞĚĞƐĨĉƕŽĂƌĉŠŶWĂƌĐƵůEĂƜŝŽŶĂů
ĂƌƌŝŶŐƚŽŶdŽƉƐĚĞƉĞĐŽĂƐƚĂĚĞĞƐƚ͘ĚŽƵĂĞƚĂƉĉʹĚĞ

biogeografică ůůĂhůƵƌƵ͕ĚŝŶŵŝũůŽĐƵůƵƐƚƌĂůŝĞŝ͕ůƵąŶĚͲŽƐƉƌĞŶŽƌĚ͕ƉĞůĂ
>>ĂĐƵůŵĂĚĞƵƐ͕<ŝŶŐƐĂŶLJŽŶƕŝDƵŶƚĞůĞĞŝů͘dƌĂƐĞƵůƐĞ
australiană ŠŠŶĐŚĞŝĞĐƵĂƚƌĞŝĂĞƚĂƉĉ͗ŵůĂƕƚŝŶŝůĞĚŝŶWĂƌĐƵůEĂƜŝŽŶĂů
<<ĂŬĂĚƵĚŝŶŶŽƌĚƵůƵƐƚƌĂůŝĞŝ͘

Din punct de vedere biogeo-


grafic, Australia poate fi comparată W Zh>Ef/KE>ZZ/E'dKE 2 E&ZhEdZhZ 
cu un adevărat muzeu de istorie dKW^͵hEK>fWZ/^ hcZdh>
naturală în aer liber, în mod e un lo e e e n 1 nu e on l u e
deosebit graţiei florei și faunei sale un e o e no e o e l e e l lu u n ee e u u
unice, cu specii endemice* (peste . ne u u e ul ulu o le. o e ne e e
ll e n e e one o o lu e en u e un eo
80% din total). olo no e e u u n ne 25o . o ele n ulu e e u
De ce? Iată câţiva factori: n e e n e n e ul. e e un e e e 5o l u .
x Izolarea: Australia a fost izolată de (…) o o olu n u n e l e n ln o e l
celelalte continente prin oceane u e. e o e o on e e 55o . en u n e u u un
întinse, timp de zeci de milioane e e n . e lo u eu e en lu u une nu e n l e
n en en ul e liane n nu e n eune n n e . e
de ani; x Poziţia geografică pe e e e e un e l n u lo u u ele no e cop ceii e
Tropicul de Sud: situată în mijlocul ferigilor e un e u n l u. acacia o l l o olu l e
apelor oceanice, în calea alizeelor, o ul e e e u e eu e e l . ele e un u le o u lo
Australia este ca un cuptor încins n n n n n e u ol ul e e o . n lele e e ulu
în interior (deșert, cu nisip de o ulu e e e u cangurilor nu e n e e e e e u
pitici le o op rle lun o l n lo ul un e e . u n
culoare roșiatică), respirabilă și e. n un u e u ul eu u u e c mile
verde doar pe margini (unde se o ul e s l ticite ( u e e olon )
simte influenţa oceanului); x Gradul e e o e ne e e l n . u e e
scăzut de umanizare a continentului: un curcan s l atic n e Alectura e ne e n olo l
cu o populaţie scăzută, mediul a fost lathami. (…) e e l eu. n u n u
mai puţin artificializat decât pe alte
continente; x Prezenţa europeană:
primii coloniști europeni au adus
cu ei specii de animale care nu
existau în Australia, tulburând,
uneori cu efecte catastrofale (dis-
pariţii de specii), echilibrul eco-
logic al continentului austral.

Studiu de caz
Citește textul și rezolvă următoarele
cerinţe.
a. Extrage din text caracteristicile le-
gate de vegetaţia și fauna Australiei.
b. Stabilește relaţia de cauzalitate
dintre factorii geografici și unicitatea
biogeografică australiană.
c. Alege o specie endemică men-
ţionată în text și caută mai multe
informaţii despre ea.
* care nu se mai găsesc pe niciun alt
continent.

88
e un e un lo 115 n n njŽŶĂDƵŶƜŝůŽƌ 2EdZ/dKZ/h>ZKK/>/>KZ
u ele nu u en o l . DĂĐŽŶŶĞůů. en une e ul
e e e nu e un e u e u u ne e le ulu
el u n ee e e ne e en une e ul
e e e olele u un e e e e ele. e e une n e
e e o. n e ue o n un elu e l. u u ele 20 e
e e e u ul ulu e n oe e e ue n uo n u e
o e e e ne e un e e lu . n ln o u o ul
n en e o ul l e . e ne un o el u eo 000 e
l e e e e no e e u lo u o WĂƌĐƵů EĂƜŝŽŶĂů <ĂŬĂĚƵ͘
e e op rle guanna aurii e eu l ( nu ul e i er un olo e uo n u
l e o le e o elul e n Gum) lo un o e e en u croco ili n e e le
o u scorpionii le u e . l . n e u oe o u ele lo . n e
e e 15 20 e u e e e e . Papagalii e u e l l u e u l u
o ee e e . e e unele u ele e en u le n u e en u n on o
n e ele en no e o e e n ele. e e u ne n l .
n lu e e n u l . u n u le ul c inilor ingo le
e e >ĂĐƵůŵĂĚĞƵƐ u o ee ul u o. u ul ulu
e e ele une ee o n n e lo e n e n u
e o e u l e Spinifex (…) un n u ul un lo e el. o u u eu n e
le e u e on nuu onnell. e n u u e u le n le e ne olo n
un n e lul n lon lo . e l en e u n u e un o e e n . o u unele
e u en n e ene ul e l el n l n e o ul lo e u e e uu n e n
o n l un n u uneo e o l u le. n l ele. on nu n u u ul
n l e . e n e n WĂƌĐƵů e u eo 5 . (…) n n e o un l no e. u e ul
EĂƜŝŽŶĂů tĂƚĂƌƌŬĂ n e n un lo o e n u un e e n n ele e u
e <ŝŶŐƐ ĂŶLJŽŶ͘ (…) o e on o . un o en u oo l . u e e
o on n e on e e el n ne e e e e u u
o eo e u . n eu o en u e e un e ol e eu u n .
el n lo u le eno e e n o u uee . o u e n u n e on n no ul
eu l e l el o e n l e u u ul n o lu u l u ele u le e 59 e e e e
n e ee u u . n . u l un e u u e n e e ul e u e un
(…) o o e e n l e o ele ele nu u en no . o 1 e un e
n ln el eo e ee . . u le u e o ulo e en u o . n e e nu
u n ul eucalip ii n le e l e . nul n ee l u n o n ln e e o u
u u lele. n u o e o e e e n o el e o e. (…) e lu le
u e u u e cai s l atici e ee u o . el l l n u ulu e ne n l n le n
n u o n . (…) o e e l u u on nu o e e lu e l oul en
n e e le ƌąƵůƵŝ &ŝŶŬĞ. l nul n u e ul e e e n e u e e u e e le l
e u n on ele ulu le e u . n lul e e e .

89
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA

Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum despre Subiectul I (5 puncte)
Australia, Oceania și Antarctica, realizând o schemă Urmează să faci o călătorie în Australia. Pentru aceasta,
după modelul de mai jos. te documentezi, notându-ţi câteva informaţii.
Elaborează un text în care să prezinţi pe scurt
aceste informaţii, folosind următorii termeni: Tropicul
de Sud, deșert, aborigeni, Sydney, economie dezvoltată.

d
f

a
3

g 2
b
c 1
AUSTRALIA
Elemente specifice
e
x cel mai mic, scund, izolat și cel mai puţin populat
continent, ţară-continent, continent-stat;
x Poziţia pe Glob: Tropicul de Sud; Pe harta fizico-geografică sunt marcate cu litere
x Cadrul natural: Podișul Australiei de Vest, Câmpia mici de la a la g articulaţii ale ţărmurilor și unităţi de
Murray-Darling, Cordiliera Australiană (est); climat relief, cu cifre de la 1 la 3; elemente de hidrografie,
tropical uscat ń deșert în interior, pădure pe iar pe cea politică, cu litere mari de la A la E state din
ţărmuri; federaţia australiană. Analizează hărţile și răspunde la
x Cadrul uman și economic: orașe mari pe ţărmuri, următoarele cerinţe.
bogat în resurse de subsol, economie dezvoltată.

Unicitatea biogeografică australiană


x Izolare ń specii endemice

C
OCEANIA
Particularități geografice A
x spaţiu convenţional B
x insule din Oceanul Pacific
D
ANTARCTICA
E
Elemente de identitate geografică
x continentul de la Polul Sud
x calota glaciară antarctică
x nepopulat

90
Subiectul II (10 puncte)
Numește elementele marcate, după caz, cu
cifrele/literele: 1,2, a, c, d, e, g, A, B, C.

Subiectul III (25 de puncte) D. Indicii:


Stabilește dacă următoarele afirmații sunt ade- papuași, cea mai
vărate (A) sau false (F). mare insulă din
Oceania
1. Lacul Eyre este marcat pe hartă cu cifra 3.
2. Munţii Marii Cumpene de Ape și Alpii Australiei
fac parte din unitatea de relief marcată pe hartă
cu litera b.
3. În estul golfului marcat pe hartă cu litera f se află
Peninsula Arnhem.
4. Cel mai mare oraș din Australia face parte din
E. Indicii:
statul marcat pe hartă cu litera D.
Kiribati,
5. Statul marcat pe hartă cu litera E se numește Victoria. inundații

Subiectul IV (25 de puncte)


Identifică, pe baza imaginilor și a indiciilor
asociate, continentul sau regiunea din Oceania Subiectul V (25 de puncte)
(Polinezia, Melanezia, Micronezia) la care se face Analizează imaginea de mai jos și rezolvă cerințele:
referire. a. numește procesul observabil în imagine;
b. numește spaţiul geografic (dintre cele studiate)
afectat, în mod deosebit, de acest proces;
c. identifică un alt spaţiu geografic care ar putea
avea legătură cu acest proces;
A. Indicii:
d. explică procesul identificat, prezentând o cauză;
specii unice, e. identifică o soluţie pentru a preveni manifesta-
Canberra rea acestui proces. Argumentează!

B. Indicii:
ghețari și fiorduri,
Insula de Nord
și Insula de Sud BAREM DE EVALUARE Subiectul IV: 25 de puncte
A. Australia; B. Polinezia (Noua
Subiectul I: 5 puncte Zeelandă); C. Antarctida; D. Me-
Se folosește, în alcătuirea tex- lanezia; E. Micronezia (5 x 5p)
tului, fiecare dintre cele cinci
sintagme (5 x 1p). Subiectul V: 25 de puncte
a. inundarea insulelor (creșterea
Subiectul II: 10 puncte nivelului Oceanului Planetar);
1. Murray; 2. Darling; a. Podișul b. Oceania; c. Arctica/Antarc-
Australiei de Vest; c. Câmpia tica/gheţarii montani de pe
Murray-Darling; d. Peninsula continente etc.; d. încălzirea
Capului York; e. Insula Tasmania; globală; e. Sugestii: reducerea
g. Golful Carpentaria; A. Australia poluării atmosferice cu gaze care
de Vest; B. Australia de Sud; generează efectul de seră (5 x 5p)
C. Indicii: C. Queensland (10 x 1p)
pinguini,
Polul Sud Subiectul III: 25 de puncte
1. A; 2. A; 3. F; 4. A; 5. A (5 x 5p)
TOTAL : 90 de PUNCTE
Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE

91
UNITATEA 5 
Elemente
de geografia
mediului
înconjurător
 Componentele mediului înconjurător
şi relaţiile dintre acestea
 Degradarea mediului înconjurător,
o problemă a lumii contemporane
Schimbări globale ale mediului

Recapitulare
Evaluare

DISCUȚIE. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin


în minte când te gândești la mediul înconjurător?
Discută despre ele cu colegii. Argumentează
alegerea făcută!

92
Mediu curat Mediu degradat 93
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Componentele mediului înconjurător


și relațiile dintre acestea
La ce crezi că se referă sintagma „mediu încon- bine solul împotriva eroziunii, devenind mediu de
jurător”? În ce context ai mai întâlnit această sin- viaţă pentru o serie de vieţuitoare);
tagmă? Ce este poluarea? Ce forme de poluare cunoști? x dinamice (pătrunderea apelor oceanice în tim-
De ce este necesar să conservăm și să protejăm mediul pul fluxului pe gura de vărsare a unui râu, lărgind-o
înconjurător? și retragerea apelor la reflux, încărcate de sedimente;
astfel, se formează un estuar, în care se pot dezvolta
activităţi portuare).
Mediul înconjurător (fig. 1) reprezintă mediul b) după evoluţia în spaţiu și timp, relaţiile pot fi:
natural transformat de om, adică umanizat (populat) x spațiale (cenușa rezultată din erupţia unui
și artificializat (construcţia așezărilor umane, la care vulcan poate acoperi o mare parte din planetă, cu
se adaugă activităţile economice și implicaţiile aces- efecte catastrofale; creșterea temperaturii medii la ni-
tora asupra mediului). vel global produce efecte în lanţ la nivelul întregului
mediu înconjurător);
Componentele mediului înconjurător. Mediul x temporale (un cutremur produce efecte rapide,
înconjurător presupune trei categorii de componente: în timp ce o deltă sau un gheţar se poate forma în
1. primare sau abiotice (fără viaţă): scoarţa teres- sute sau mii de ani);
tră – roca – relieful, aerul, apa; c) de asemenea, între componentele mediului se
2. derivate (dezvoltate pe suportul și din interacţi- stabilesc relaţii funcţionale, astfel:
unea celor dintâi) sau biotice (cu viaţă): vegetaţia (pe x între componentele fără viaţă (aer – rocă, apă –
suportul reliefului, cu participarea aerului și a apei) și rocă, aer – apă etc.);
fauna (pe suportul vegetaţiei); x între componentele cu viaţă (vegetaţie – faună);
Ca sinteză a interacţiunii dintre componentele x între cele două categorii: abiotice și biotice;
abiotice (rocă, aer, apă), pe de o parte, și cele biotice x între om și natură (activităţile economice și
(vegetaţie, faună), pe de altă parte, au rezultat solu- impactul acestora asupra naturii).
rile, tot o componentă derivată.
3. antropice – omul și modificările sale asupra
celorlalte componente.
Modificările proprietăţilor (fizice și chimice ale)
componentelor naturale de către om poartă numele 1. Analizează imaginea A de la pagina alăturată
generic de poluare a mediului înconjurător. și răspunde următoarelor cerințe:
a. identifică principalele componente ale mediului
Relații între componentele mediului înconjură- înconjurător pe care le observi în imagine;
tor. Toate componentele mediului înconjurător se b. stabilește relațiile de cauzalitate dintre ele;
află într-un echilibru extrem de bine reglat de evo- c. explică efectul generat, observabil în imagine;
luţia de miliarde de ani a planetei, dar totuși sensibil. d. identifică soluții pentru a preveni manifestarea
Afectarea unei singure componente se transmite acestui proces. Argumentează!
ca o reacţie în lanţ în tot „organismul”. Relaţiile sunt,
așadar, de tipul cauză – efect. 2. Analizează imaginea B de la pagina alăturată
Tipuri de relaţii între componentele mediului în- și rezolvă sarcinile de lucru de mai jos:
conjurător: a. ce componente sunt predominante, comparativ cu
a) în funcţie de caracterul dinamic al acestora se cele din imaginea A?
pot deosebi relaţii: b. stabilește relațiile de cauzalitate dintre ele;
x statice (de exemplu, între o pădure și solul pe c. explică cauzele procesului observabil în imagine;
care se dezvoltă: roca oferă suportul, solul elemen- d. propune soluții pentru prevenirea unui astfel de
tele necesare supravieţuirii, iar pădurea fixează mai proces. Argumentează!

94
așezări umane relief

vegetație
și faună

sol

om

apă

scoarța
terestră (rocă)

activități economice

Fig. 1. Componentele mediului înconjurător

A. Despădurire, urmată de eroziunea solului B. Dimineață cu smog în Beijing

95
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Degradarea mediului înconjurător,


o problemă a lumii contemporane.
Schimbări globale ale mediului
Ce știi despre poluare? Cum crezi că afectează viața Problema: dacă în istoria umanităţii au mai existat
și activitatea omului? Ce soluții există pentru limitarea societăţi care și-au degradat propriul mediu de viaţă
efectelor acesteia sau pentru eliminarea cauzelor? Ce știi și au dispărut, ameninţările actuale la adresa mediului
despre încălzirea globală și cum crezi că te poate afecta? înconjurător au devenit globale, punând în primejdie
însăși existenţa speciei umane.
Schimbări globale ale mediului. Cea mai evi-
Degradarea mediului înconjurător, o problemă
dentă degradare a mediului înconjurător, în prezent, o
a lumii contemporane. Omul are o dublă calitate: constituie încălzirea globală. Clima Terrei este extrem
este și un rezultat al evoluţiei naturii, dar, în aceeași de sensibil reglată, în sute și mii de ani, și o modificare
măsură, este și factorul care exercită o presiune oricât de mică a temperaturii medii anuale înseamnă
deosebită asupra mediului înconjurător, prin cel perturbări grave la nivelul „organismului terestru” și
puţin două componente: declanșarea unor procese care nu mai pot fi oprite. De
1. evoluția sa numerică (populaţia Terrei a depășit exemplu, temperatura corpului uman este constantă
7,5 miliarde locuitori, din care ultimele 6 miliarde au (circa 37° C). 1-2° C în plus înseamnă febră și un organism
apărut în ultimul secol și jumătate) și artificializarea bolnav. Situaţia este similară în cazul planetei.
mediului (extinderea spaţiului urban, economic etc.); Pot fi formulate cel puţin trei principii fundamentale
ale unui mediu înconjurător funcţional:
2. presiunea economică. Terra ca planetă (natura)
1. Toate sunt legate de toate – dereglarea unui
s-a clădit în 4,5 miliarde de ani, însă omul poate pro- singur component produce o reacţie în lanţ, în cadrul
voca distrugeri (degradări ale mediului) mult mai rapid, tuturor componentelor mediului înconjurător;
depășind capacitatea naturii de a se regenera. De pildă: 2. Totul duce undeva – nicio degradare a mediului
x Marea Barieră de Corali s-a format în aproximativ înconjurător generată de om nu a rămas fără efect,
6 000-8 000 de ani, însă a pierdut 1/3 din lungimea sa care, mai devreme sau mai târziu, se întoarce
doar în ultimii ani, o secţiune de circa 800 de km din împotriva lui;
nordul recifului murind din cauza încălzirii globale; 3. Natura se pricepe cel mai bine – are mecanismele
x banchiza arctică actuală are peste 10 000 de ani, proprii de autoreglare, eficientizate în miliarde de ani
însă din 1979, de când se fac observaţii din satelit, de evoluţie.
Deși cauzele încălzirii globale sunt multiple, nimeni
și până azi, a pierdut circa 1/3 din volumul de gheaţă;
nu a reușit să conteste rolul jucat de activitatea
x numai în ultimul secol și jumătate au dispărut
umană în ultimul secol și jumătate, care grăbește
peste 2 miliarde de hectare de pădure, iar populaţiile considerabil acest proces. Industrializarea și consumul
de pești sunt supraexploatate, depășindu-le capaci- de combustibili fosili (arderea de cărbune, petrol și
tatea naturală de regenerare. Nu numai uscatul se gaze naturale), spre exemplu, eliberează în atmosfera
deșertifică, ci și Oceanul Planetar poate deveni pustiu. terestră gaze responsabile pentru „efectul de seră”.
Modificările la nivelul fiecărei componente a
mediului înconjurător generează un tip specific de
degradare, respectiv: x la nivelul scoarţei terestre (alu- Situație-problemă. Pe raftul unui supermarket
din România este scos la vânzare fructul de ananas,
necări de teren, prăbușiri etc.); x climatice și hidrologice
adus din Costa Rica (America Latină), la un preț de
(secete, inundaţii, fenomene meteorologice extreme,
aproximativ 4-6 lei (circa 1-1,5 euro) bucata. Analizează
creșterea nivelului Oceanului Planetar – fig. 3 ș.a.); x la traseul (Costa Rica  – România), ciclul de producție
nivelul componentelor derivate (degradarea solului, (producător – distribuitor – transportator – importator –
despăduriri, deșertificări, reducerea biodiversităţii consumator) și identifică costurile „ascunse” (gândește-te
etc.); x de natură antropică (toate formele de poluare). la rentabilitatea culturii și la modul de obținere a ei).

96
Radiație
Radiație solară
solară reflectată
directă
Atmosferă
Gaze
cu efect
Efect de seră
de seră

Fig. 1. Schema încălzirii globale Fig. 2. Topirea ghețarilor

Fig. 3. Creșterea nivelului Oceanului Planetar

Sundarban, nord-estul Indiei Coasta de est a Noii Zeelande

Piața San Marco – Veneția (2015)

97
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum des- Subiectul I (10 puncte)
pre mediul înconjurător, realizând o schemă după La o întrunire de lucru a autorităţilor locale, urmează
modelul de mai jos. să prezinţi poziţia școlii cu privire la problemele de
mediu din localitate. Concepe, așadar, un discurs
așezări umane relief plecând de la următorii termeni: mediul înconjurător,
componente, relații, degradarea mediului înconjurător,
vegetație schimbări globale ale mediului.
și faună

Subiectul II (30 de puncte)


sol
Analizează și interpretează textul de mai jos,
rezolvând cerințele.
om „Pământul este mama noastră. Nu Pământul îi
aparține omului, ci omul îi aparține Pământului.
Toate lucrurile se leagă, la fel ca sângele care
apă
unește aceeași familie. Toate lucrurile se înlăn-
scoarța țuie. Tot ceea ce se întâmplă Pământului ajunge
terestră
(rocă) să li se întâmple și fiilor Pământului. Nu omul
este cel care a țesut trama vieții: el este doar un
activități
economice fir. Și tot ceea ce el îi face acestei trame își face
lui însuși. Pământul nu este o moștenire de la
părinții noștri, ci un împrumut de la copiii noștri!”
Fragment dintr-un mesaj către
Componentele mediului înconjurător președintele SUA, Franklin Pierce (1853–1857),
x primare/abiotice atribuit șefului de trib amerindian Seattle
x derivate/biotice
x antropice a. Identifică în text cele trei principii ale mediului
înconjurător (x Toate sunt legate de toate; x Totul
duce undeva; x Natura se pricepe cel mai bine).
Relații între componente
b. Interpretează ultima propoziţie (subliniată),
x de tip cauză – efect
oferind trei argumente.
x statice/dinamice
x spațiale/temporale Subiectul III (50 de puncte)
x funcționale: abiotic – abiotic, abiotic – biotic, Analizează imaginile A și B de la pagina alăturată
biotic – biotic, om – natură și răspunde la următoarele cerințe:
a. numește procesele de degradare a mediului,
Degradarea mediului înconjurător surprinse în imaginile A și B;
x cauze b. identifică o cauză comună, cu efecte globale;
x tipuri de degradări ale mediului c. identifică componentele mediului cele mai
afectate în imaginile A și B;
Schimbări globale d. explică cum se propagă efectul în celelalte
x încălzirea globală ș.a. componente ale mediului, stabilind relaţiile
de cauzalitate;
e. identifică efectul asupra omului și a activităţilor
sale. Argumentează!

98
A. Ghețarul montan Grossglockner (Alpii Austriei)

1980 1990 2017

B. Insula Borneo, Indonezia, Asia (2015)

BAREM DE EVALUARE

Subiectul I: 10 puncte Subiectul III: 50 de puncte


Se folosește, în alcătuirea textului, fiecare dintre cele cinci a. A – topirea gheţarilor montani; B – deșertificarea (2 x 5p);
sintagme (5 x 2p). b. încălzirea globală (5p);
c. Sugestii: A – componentele hidrosferei; B – componentele
Subiectul II: 30 de puncte biosferei (2 x 5p);
a. Toate sunt legate de toate – „Toate lucrurile se leagă, la fel ca d. Sugestii: A – topirea gheţarilor ń modificarea curenţilor
sângele care unește aceeași familie. Toate lucrurile se înlănțuie. oceanici (prin desalinizare, modificarea temperaturii apei etc.)
Tot ceea ce se întâmplă Pământului ajunge să li se întâmple și fiilor
ń influenţarea climei (atmosferă) ń influenţarea eroziunii
Pământului”; x Totul duce undeva – „Nu omul este cel care a țesut asupra rocii, acum expuse, eliberate de gheaţă (scoarţa terestră)
trama vieții: el este doar un fir. Și tot ceea ce el îi face acestei trame își ń râurile transportă noile sedimente, colmatând lacurile de
face lui însuși”; x Natura se pricepe cel mai bine – „Pământul este acumulare etc. (activităţile umane) ș.a.m.d.; B – deșertificarea ń
mama noastră. Nu Pământul îi aparține omului, ci omul îi aparține dispariţia vegetaţiei, a faunei (biosferă) ș.a.m.d. (2 x 5p);
Pământului” (3 x 5p). e. Sugestii: A – topirea gheţarilor ń creșterea nivelului Oceanului
b. Sugestii: natura trebuie păstrată curată, nu distrusă; distrugerea Planetar, inundarea celor mai populate regiuni ale lumii –
naturii înseamnă micșorarea șanselor de supravieţuire a regiunile de coastă etc.; B – deșertificarea ń afectarea solului,
generaţiilor viitoare și chiar actuale; omul este un rezultat al
a agriculturii, a resurselor de hrană ș.a.m.d. (2 x 7,5p).
evoluţiei naturii, și nu un stăpân al ei; și omul face parte din
natură (3 x 5p). TOTAL : 90 de PUNCTE
Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE

99
Recapitulare
finală sau...
De ce acolo?
ASIA AFRICA

Acum ai parcurs întregul Poziția geografică x emisfera Poziția geografică – simetrie


manual de Geografie, ai dobândit nordică: Ecuator, Tropicul de Nord latitudinală
competenţe-cheie care îţi permit și Cercul Polar de Nord; x Oceane: x desfășurare simetrică faţă de
să gândești geografic și să răspunzi Indian, Arctic, Pacific. Ecuator; Tropicul de Nord și de Sud,
la întrebarea „De ce acolo?”. Relieful x jumătatea nordică: Meridianul de 0° (toate emisferele);
Să recompunem întregul din Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Sibe- Oceane: Indian, Atlantic.
bucăţile de „puzzle” analizate sepa- riei Centrale, Munții Verhoiansk ș.a.;
rat, recapitulând și răspunzând la x jumătatea sudică: munți – Relieful
următoarele întrebări: Himalaya, Hindukuș, Tian Shan, x podiș vechi, mai înalt în jumă-
Kunlun ș.a., podișuri – Anatoliei, tatea sudică;
De ce în Asia se află cea mai Iranului, Pamir, Tibet, Gobi ș.a.,
mare parte din populaţia lumii x Munţii Atlas, Capului, Scorpiei;
câmpii – Mesopotamiei, Indo-
(60%, cea mai mare valoare a x Marele Rift African – vulcani
Gangetică, Chinei de Est; Cercul de
densităţii medii a populaţiei: peste Foc al Pacificului – vulcani (Fuji, (Kenya, Kilimanjaro).
100 locuitori/km2)? Pinatubo, Krakatoa etc.).
Hidrografia, clima și biogeografia
Hidrografia x fluvii mari: Huang He,
De ce în Africa comunităţile se x fluvii: Nil, Niger, Congo, Zambezi ș.a.;
Chang Jiang (Oceanul Pacific), Lena,
confruntă cu probleme precum:
Enisei, Obi (Oceanul Arctic), Tigru, x lacuri: Ciad, Tanganyika, Malawi etc.;
creștere accelerată a populaţiei,
Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra x „continentul cald”, desfășurat „în
urbanizare necontrolată, sărăcie, oglindă” faţă de Ecuator: zone de
(Oceanul Indian) ș.a.; x lacuri: de
alfabetizare scăzută, deșertificare, tip „mări interioare” – Marea Caspică, climă ecuatorială (pădure ecua-
conflicte? Baikal (cel mai adânc de pe Glob) etc. torială), subecuatorială (savane),
De ce în America de Nord Diferențieri climatice și contraste tropicală (deșerturi), subtropicală
;ŶŐůŽͲ^ĂdžŽŶĉͿstatele sunt foarte biogeografice x toate zonele de (vegetație subtropicală).
dezvoltate, iar în ŵĞƌŝĐĂ >ĂƚŝŶĉ climă și biogeografice din emisfera
nu găsesc calea spre dezvoltare? nordică: pădurea ecuatorială, pădurea Specificul demografic
musonică, deșerturile tropicale, stepa, x nucleul Lumii Vechi, populaţie
De ce în Australia a fost imple-
pădurile de foioase, taigaua siberiană, tânără în creștere rapidă, diversitate
mentat ușor „modelul nordic” de tundra, ghețuri polare. etnică, lingvistică, religioasă: Africa
dezvoltare umană și economică,
comparativ cu celelalte continente, Elemente de diversitate umană de Nord (Sahariană), Africa Sub-
care, geografic, se desfășoară în x omogenitate etnică (chineză, co- Sahariană; tendinţe: urbanizare.
aceeași emisferă sudică a planetei? reeană, japoneză, arabă, turcă ș.a.);
De ce în Antarctica se fac cer- x mai multe familii lingvistice (sino- Harta politică și marile orașe
cetări și de ce este ea importantă tibetană, indo-europeană etc.); x re- x 54 de state; cel mai recent
pentru oameni? ligii (islam, hinduism, confucianism, Sudanul de Sud (2011);
De ce în Oceania care nu con- taoism, shintoism ș.a.). x orașe mari: Cairo (Egipt), Kinshasa
tribuie în mod deosebit la procesul Harta politică și marile aglo- (R.D. Congo), Lagos (Nigeria),
de încălzire globală, oamenii sunt, merări umane x 47 de state; peste Johannesburg (Africa de Sud) etc.
în schimb, cei mai afectaţi? 100 locuitori/km2 (cea mai mare
valoare medie de pe Glob);
Cum sunt conectate toate
aceste spaţii și probleme între ele, Resursele și activitățile econo-
mice. Contraste regionale x petrol
într-o societate globală și cum
și gaze naturale (Orientul Mijlociu),
„răspunde” mediul înconjurător? cărbuni (China), minereuri de fier
(India) etc.; x „Tigrii” asiatici.

100
AMERICA AUSTRALIA. OCEANIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIA
ANTARCTICA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poziția geografică AUSTRALIA Componentele mediului
x Emisfera vestică x Paralele im- Elemente specifice înconjurător
portante: Ecuator, Tropicul de x cel mai mic, scund, izolat și cel x primare/abiotice
Nord și de Sud, Cercul Polar de Nord mai puţin populat continent, x derivate/biotice
x Oceane: Atlantic, Arctic, Pacific ţară-continent, continent-stat; x antropice
x Poziţia pe Glob: Tropicul de Sud;
Hidrografia x Cadrul natural: Podișul Australiei
x două dintre cele mai mari de Vest, Marele Bazin Artezian + Relații între componente
sisteme fluviale de pe Glob: Câmpia Murray-Darling (centru), x de tip cauză – efect
Mississippi-Missouri (America de Cordiliera Australiană (est); x statice/dinamice
Nord) și Amazon (America de Sud) climat tropical uscat ńdeșert în x spațiale/temporale
x Marile Lacuri interior, pădure pe ţărmuri; x funcționale: abiotic – abiotic,
x Cadrul uman și economic: orașe abiotic – biotic, biotic – biotic,
Diferențieri climatice și biogeo- mari pe ţărmuri, bogat în resurse
om – natură
grafice de subsol, economie dezvoltată.
x Toate zonele de climă: caldă,
temperată, rece Unicitatea biogeografică Degradarea mediului
x Toate zonele biogeografice: pă- australiană înconjurător
duri și pajiști intertropicale, deșerturi, x Izolare ń specii endemice x cauze
păduri și pajiști temperate, tundră și x tipuri de degradări ale mediului
ghețuri polare OCEANIA
Particularități geografice
Schimbări globale
Elemente de diversitate umană x spaţiu convenţional
x America de Nord Anglo-Saxonă x insule din Oceanul Pacific x încălzirea globală ș.a.
x America Latină
ANTARCTICA
Harta politică (statele) Elemente de identitate geografică
x 35 de state: Canada, SUA, Mexic, x continentul de la Polul Sud
Brazilia, Argentina ș.a. x calota glaciară antarctică
x nepopulat
Forme de aglomerare urbană
x 80% populaţie urbană x megalo-
polisurile americane

Diferențieri economice și
regionale
x America de Nord Anglo-Saxonă:
economii dezvoltate x America
Latină: economii în dezvoltare

101
2.1. Localizarea elementelor geografice pe
Evaluare finală reprezentări cartografice
Subiectul III (10 puncte)
Analizează harta de mai jos și rezolvă
Rezolvarea acestui test îți va permite să verifici următoarele cerințe:
dobândirea competențelor specifice pe care ți 1. numele paralelei care traversează golful marcat
le-ai format pe parcursul acestui an. cu litera A;
2. litera cu care este marcată unitatea de relief în
1.1. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului care se află situat Altiplano;
termenilor geografici identificați în contexte 3. numele continentului din care face parte insula
diferite marcată cu litera C;
Subiectul I (7 puncte) 4. tipul de vegetaţie specific unităţii de relief mar-
Te pregătești pentru o excursie la care ai visat cate cu litera D;
tot anul și începi să cauți oferte pe Internet. Pe 5. un animal care trăiește în regiunea marcată cu
pagina unei agenții de turism dai peste urmă- litera E;
toarea descriere a unei destinații: 6. numele faliei care traversează regiunea marcată
„Marea Moartă este binecuvântată, cu o concentrație cu litera F;
de sare extrem de ridicată, 31,5 la mie permițând 7. religia practicată în statul situat în arhipelagul
turiștilor experiența uimitoare de a pluti fără efort în marcat cu litera G;
apele mării aflate la cea mai mică altitudine din lume.” 8. numele orașului-capitală din statul marcat cu
litera H;
9. numele celui mai mare oraș din statul marcat cu I;
10. regiunea Oceaniei din care face parte statul
marcat cu J.

Rezolvă următoarele cerințe:


1. identifică în text doi termeni specifici geografiei;
A E H
2. identifică în text o caracteristică fizico-geografică; G
3. numește ţara în care trebuie să ajungi, dacă vrei să D F
plutești pe apele mării menţionate; B I
4. explică valoarea ridicată a salinităţii, identificând J
o cauză;
5. justifică numele mării, prezintând un argument.

1.2. Elaborarea unui text pe o temă geografică 2.2. Interpretarea fenomenelor și proceselor
dată, utilizând termeni dați geografice pe baza reprezentărilor grafice și
Subiectul II (5 puncte) cartografice
Urmează să susții un discurs în fața autorităților Subiectul IV (4 puncte)
locale, prezentând punctul de vedere al elevilor Diagramele de la pagina următoare arată câţi
cu privire la felul în care încălzirea globală vă bărbaţi (cu albastru) și câte femei (cu roșu) sunt într-o
afectează viața. anumită grupă de vârstă (0-4, 5-9, 10-14 ani ...), într-un
Pregătește un text scurt plecând de la anumit stat.
următorii termeni: om, activități economice, poluare, Analizează diagramele și rezolvă cerințele:
efect de seră, degradarea mediului. 1. indică statul cu o populaţie foarte tânără;
2. indică statul cu o populaţie îmbătrânită;
3. ce tendinţă va înregistra evoluţia populaţiei în Uganda?
4. ce tendinţă va înregistra evoluţia populaţiei în Japonia?

102
bărbaţi Uganda – 2018 femei 3.2. Realizarea proiectelor/studiilor de caz utili-
zând instrumente TIC/GIS
Subiectul VII (6 puncte)
Pe baza tabelului anterior, trebuie să realizezi un
proiect având ca studiu de caz țara cu valoarea cea
mai mare a densității populației de la subiectul VI,
după modelul celor din manual, în care să evidenţiezi
consecinţele acestei valori. Ilustrează proiectul cu
tabele, grafice, fotografii. Explică, de pildă, pe baza
fotografiei, câteva dintre aceste consecinţe.

Populaţia (milioane) vârsta Populaţia (milioane)

bărbaţi Japonia – 2018 femei

Populaţia (milioane) vârsta Populaţia (milioane)

2.3. Corelarea elementelor și fenomenelor geo-


grafice date prin raportare la suporturi grafice și
cartografice
Subiectul V (6 puncte)
Identifică o cauză prin care să explici diferenţa
dintre cele două state de la subiectul anterior.
3.1. Ierarhizarea elementelor cu caracter geo-
grafic cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al
elementelor din matematică și științe 3.3. Explicarea diversității naturale, umane și
Subiectul VI (5 puncte) culturale a realității geografice, realizând corelații
La ora de geografie ţi se solicită să ordonezi interdisciplinare
descrescător o serie de state în funcţie de densitatea Subiectul VIII (6 puncte)
medie a populaţiei. Acest indicator îţi oferă indicii, Prezintă proiectul realizat la ora de geografie,
printre altele, despre presiunea umană asupra urmărind aspectele de mai jos:
terenurilor. 1. paralela în apropierea căreia este așezată ţara
Va trebui să cauţi date despre suprafaţa statelor respectivă;
și populaţia acestora, apoi să împarţi populaţia la 2. numele peninsulei pe care se află;
suprafaţă. Te ajutăm oferindu-ţi aceste date (aproxi- 3. numele strâmtorii din vestul acesteia;
mative). Acum poţi să faci ierarhizarea după criteriul 4. rolul strâmtorii în dezvoltarea regiunii;
solicitat. 5. factorii istorici și sociali care au contribuit, pe lângă
cei geografici, la dezvoltarea regiunii.
Suprafața Populația
Statul (km2) (locuitori) 3.4. Prezentarea patrimoniului mondial utili-
Canada 10 000 000 36 000 000 zând diverse surse
Bahrein 800 2 000 000 Subiectul IX (11 puncte)
Australia 8 000 000 25 000 000 Nu încheia prezentarea înainte de a concluziona,
Egipt 1 000 000 99 000 000 subliniind contribuţia ţării respective la construcţia
Singapore 700 6 000 000 civilizaţiei umane din prezent.

103
Situație-problemă. Presiunea umană și ritmul BAREM DE EVALUARE
de dez voltare economică are și efecte nedorite. Subiectul I: 7 puncte
1. mare/Marea Moartă, altitudine; 2. concentraţie de sare
În imaginile de mai jos sunt prezentate câteva. (31,5 la mie); 3. Israel sau Iordania; 4. Sugestii: temperaturile ridicate/
Interpretează-le, rezolvând subiectele următoare: lipsa precipitaţiilor/nuanţa aridă a climatului tropical ध evaporare
intensă; 5. Sugestii: salinitatea ridicată ध lipsa vieţii ध Marea Moartă.
4.1. Utilizarea unor metode de investigare (ana- Subiectul II: 5 puncte
liză, interpretare) Sugestii: formulări scurte de tip cauză-efect, pentru fiecare termen
Subiectul X (5 puncte) solicitat.
Identifică principalele componente ale mediului Subiectul III: 10 puncte
care ies în evidenţă, în fiecare dintre cele două imagini 1. Tropicul de Nord; 2. B; 3. America/America de Nord; 4. pădurea
ecuatorială; 5. ex: cămilă (dromader); 6. Marele Rift African; 7. creș-
din ţara care a făcut subiectul studiului de caz. tinism; 8. New Delhi; 9. Sydney; 10. Polinezia.
Subiectul IV: 4 puncte
1. Uganda; 2. Japonia; 3. populaţia va crește; 4. populaţia va scădea.
Subiectul V: 6 puncte
Sugestii: Uganda este un stat african, sărac, bazat pe o agricultură de
subzistenţă, cu o mentalitate specifică unei comunităţi tradiţionale,
comparativ cu Japonia, care este o ţară dezvoltată, în care femeile
sunt implicate activ în viaţa economică și socială a comunităţii.
Subiectul VI: 5 puncte
Ordinea descrescătoare: 1. Singapore; 2. Bahrain; 3. Egipt; 4. Canada;
5. Australia.
Subiectul VII: 6 puncte
Sugestii: observă modul în care s-a dezvoltat orașul-stat, pe verticală,
cu zgârie-nori, cu cartiere de afaceri, ceea ce înseamnă investiţii, un
cost ridicat al preţului terenului etc.
Subiectul VIII: 6 puncte
1. Ecuatorul; 2. Peninsula Malacca; 3. Strâmtoarea Malacca;
4. Sugestii: transportul pe apă; strâmtoarea este ruta cea mai scurtă
prin care resursele de petrol din Orientul Mijlociu, de exemplu,
pot ajunge la marii consumatori asiatici etc.; 5. Sugestii: Singapore
se află situat între trei regiuni populate din cele mai vechi timpuri
(India, China, și ulterior, Indonezia), care oferă o piaţă de desfacere
a mărfurilor colosală, întărind rolul de tranzit al micului oraș-stat;
mentalitatea de tip asiatic etc. (5 x 3p).
Subiectul IX: 11 puncte
Sugestii: Singapore oferă un model de dezvoltare (economică și nu
numai) în absenţa resurselor de subsol, utilizând inteligenţa resursei
umane, favorabilitatea poziţiei geografice etc.
Subiectul X: 5 puncte
4.2. Ierarhizarea elementelor, fenomenelor și Exemple: aer, apă, om, activităţile economice ș.a.
proceselor după caracteristicile geografice Subiectul XI: 5 puncte
Subiectul XI (5 puncte) Exemple: aer – atmosferă – modificarea temperaturii prin numărul
Ordonează procesele de degradarea a mediului, mare de aparate de aer condiţionat ș.a.; apa – hidrosferă – poluarea
în funcţie de geosfera afectată. cu plastic; om – antroposferă – afectarea calităţii vieţii umane.
Subiectul XII: 10 puncte
4.3. Explicarea relațiilor între grupuri de elemente, Sugestii: efectul de seră contribuie la accentuarea procesului
de încălzire globală ध topirea gheţarilor ध FUHȾWHUHD QLYHOXOXL
fenomene și procese ale mediului geografic 2FHDQXOXL 3ODQHWDU ध DIHFWDUHD RUDȾXOXLVWDW FDUH HVWH VLWXDW
Subiectul XII (10 puncte) SHʰĄUPvQYkUIXO3HQLQVXOHL0DODFFD; poluarea cu plastic a apelor
Explică cum se propagă efectul în celelalte com- marine ध afectarea vieţuitoarelor care trăiesc în ocean (de exemplu
ponente ale mediului, stabilind relaţiile de cauzalitate. peștii și mamiferele marine pot înghiţi plasticul), iar gastronomia
bazată pe pește și fructe de mare este specifică în Singapore etc.

4.4. Identificarea soluțiilor de protecție a mediului Subiectul XIII: 10 puncte


Sugestii: modificări legislative care să preîntâmpine degradarea
geografic mediului, schimbarea mentalităţii oamenilor prin educaţie etc.
Subiectul XIII (10 puncte)
Propune soluţii la procesele de degradare a Total: 90 de puncte
Se acordă din oficiu: 10 puncte
mediului aflate în discuţie.

104
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
ISBN: 978-606-528-461-6

www.cdpress.ro