Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E D U C AȚ I E I
N AȚ I O N A L E
MARIUS-CRISTIAN NEACȘU
GEOGRAFIE
Manual pentru clasa a VII-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5103/03.09.2019.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017.
116.111 – numărul
de telefon de asistenţă
pentru copii
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
MARIUS-CRISTIAN NEACȘU
GEOGRAFIE
Manual pentru clasa a VII-a
GEOGRAFIE. Manual pentru clasa a VII-a
ĞƐĐƌŝĞƌĞĂ/WĂŝďůŝŽƚĞĐŝŝEĂƜŝŽŶĂůĞĂZŽŵąŶŝĞŝ
Editor: dr. Costin DIACONESCU Ech͕DZ/h^Z/^d/E
Concept editorial: Simona DOBRESCU 'ĞŽŐƌĂĮĞ͗ŵĂŶƵĂůƉĞŶƚƌƵĐůĂƐĂĂs//ͲĂ /
Redactor: Mihaela STĂNESCU u n e u. u u e e
Layout, tehnoredactare: Clara ARUȘTEI 2019
Consultant cartografie: Ioan-Andrei VODĂ-MARC 9 0 52 1
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV
Referenți de specialitate:
Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăsceanu,
Academia de Studii Economice București; 91
Prof. dr. gr. I Gelu Hanganu,
Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești
Comenzi:
manuale@cdpress.ro z 021.337.37.37
www.cdpress.ro
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul şcolar format tipărit
la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Cuprins
Prezentarea manualului | 4
Studiul Geografiei de clasa a VII-a sau ... De ce acolo? | 6
Cunoștinţe. Abilităţi. Valori. Competenţe generale și specifice | 8
3
Prezentarea manualului
Manualul pe care îl citești acum conţine informaţii abilităţi și valori similare cu
corecte din punct de vedere știinţific (validate de comu- cele ale altor elevi de aceeași
nitatea știinţifică internaţională) și actuale la momentul vârstă cu tine din România și
aprobării sale. Lumea din jurul nostru este însă în con- din întreaga lume.
tinuă schimbare, de aceea te încurajăm să verifici infor- Deoarece competențele
maţiile foarte dinamice (legate de evoluţia populaţiei cheie ale viitorului nu sunt
unui stat sau de un anumit fenomen aflat în desfășu-
legate de memorare, ci de
rare) cu ajutorul profesorului tău de Geografie. Din ace-
creativitate, rezolvarea de
lași motiv, anumite clasificări pot varia ușor în funcţie de
sursă, pentru că sunt interpretări sociale ale unor feno- situații-problemă, de gân-
mene naturale sau umane fără graniţe precise. dire critică, autonomie, dar
Manualul tău respectă reglementările din programa și de abilitatea de a lucra în
școlară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale echipă, acest manual este
pentru disciplina Geografie, clasa a VII-a. Printre altele, diferit de variantele clasice
parcurgerea sa te va ajuta să dobândești cunoștinţe, folosite în trecut.
1. Explorăm Asia;
Resursele naturale
Activităţile economice
Contraste economice regionale
Recapitulare
Particularităţi geografice
Evaluare
3. Explorăm America de Nord DISCUȚIE. Care sunt primele 5 cuvinte care îți vin în
minte când te gândești la Asia? Discută despre ele
cu colegii. Argumentează alegerea făcută!
mediului înconjurător.
Întrebări-cheie
Lecții/Conținuturi
Ca noutate, conceptul acestui manual include UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA India
Care sunt principalele unităţi de relief ale Asiei? Cum Munții Himalaya. Cei mai înalţi munţi ai planetei
sunt orientaţi Munţii Himalaya? De ce crezi că la nord s-au format prin încreţirea (cutarea) scoarţei terestre,
parcurs, care se citește unitar. Acest stil este consec- de acești munţi apar deșerturi? Ai auzit de „Acoperișul
Lumii” – la ce crezi că face referire? Unde sunt localizaţi
vulcanii pe continentul asiatic? De ce? La ce altă
disciplină ai învăţat despre „Mesopotamia”?
determinată de deplasarea spre nord a blocului indian
și, ulterior, a ciocnirii acestuia de Placa Eurasiatică, proces
care a început acum circa 60 de milioane de ani.
Procesul de înălţare a Munţilor Himalaya (fig. 1)
continuă și astăzi.
ca o poveste sau ca un jurnal de călătorie. Noțiunile mare altitudine de pe uscatul planetar (8 848 m în Vârful
Everest/Chomolungma din Munţii Himalaya) și cea mai
scăzută altitudine (–430 m, la Marea Moartă); cel mai
înalt podiș de pe Glob – Podișul Tibet (5 000 m).
mai ajung în interiorul continentului asiatic.
Un număr de 14 vârfuri au peste 8 000 m înălţime
(numite, familiar, „optmiari”), cel mai înalt Everestul
(fig. 2), fiind „cucerit” pentru prima dată, în 1953, de
Unități majore de relief. Partea centrală a Asiei către neozeelandezul Edmund Hillary și șerpașul
cheie ale fiecărui text sunt evidenţiate grafic. este ocupată, de la vest la est, de un șir de podișuri
(Anatoliei, Iranului, Pamir, Tibet, Gobi), din care se
desprind, ca un mănunchi, o serie de lanţuri mun-
toase ce se îndreaptă spre Pacific și care închid
(locuitor din Nepal, care însoţește alpiniștii ca ghid
montan) Tenzing Norgay. De atunci, mai mulţi
alpiniști au escaladat vârful, primul dintre români
fiind Constantin Lăcătușu (în 1995).
podișurile menţionate, între culmile lor: Munţii Altai,
Textul lecţiei este introdus de întrebări-cheie, atent Tian Shan, Kunlun, Karakorum, Himalaya.
La nord de acest aliniament, se desfășoară
Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale,
care se continuă și se înalţă spre Oceanul Pacific prin
1. Pe harta de mai jos sunt marcate unităţi de relief
din Asia, astfel: A-D (munţi), E-F (podișuri), G-J (câmpii).
Identifică-le!
alţi munţi (Verhoiansk, Kolîma ș.a.). 2. Cărei unităţi de relief marcate pe hartă îi este
selectate și evidenţiate grafic, care te ajută să intri în În sud, Peninsula Indiană are forma unui triunghi,
cu baza în nord (Câmpia Indo-Gangetică, drenată
de marile fluvii Indus și Gange) și vârful în Oceanul
Indian, pe laturile triunghiului fiind dispuși Munţii
asociată sintagma „acoperișul lumii”? Argumentează!
3. Geografie și istorie. Cu care dintre unităţile de
relief marcate pe hartă pot fi asociate următoarele civi-
lizaţii antice: sumeriană, hindusă (indiană), chineză. Ce
Gaţii de Vest și Gaţii de Est, care închid în interior rol au jucat factorii geografici în dezvoltarea lor?
4
Studii de caz
Fiecare unitate include unul sau mai multe studii de Studiul de caz prezintă o situație-problemă reală
caz. Acestea te vor ajuta să înţelegi mai bine realitatea și modul în care a fost analizată şi evaluată aceasta,
geografică a unei regiuni și să îţi exersezi abilităţile de pentru a propune soluţii viabile. Studiul poate evalua
gândire logică, autonomie, cercetare (identificare și eficacitatea soluţiilor prezentate și propune soluţii
selecţie a unor surse credibile, analiză, interpretare de alternative. Cum a reușit comunitatea să soluţioneze pro-
date). blema X? De ce funcţionează/nu funcţionează soluţia Y?
Introducere în studiul de caz
La fiecare dintre studiile de caz prezentate în manual,
APA– LUX SAU CALAMITATE?
te invităm să răspunzi la întrebări și să urmezi etapele:
l e u n . n o n ele e le e e le e eu
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA l n l ne lo o un l u e e le n o
Kerala (India) și Govi-AlUayn (Mongolia) (e ) ee no on ol u u e n e n nu e n e
un e u eu . e n ne l e l u .
Jurnal de expediție u e u n u n un u n
India. Mongolia hŶŝŝ Ž ĂƵ ůĂ ĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ ĂůƜŝŝ ĨĂĐ ĞĨŽƌƚƵƌŝ ĚŝƐƉĞƌĂƚĞ ul o
e un lo
un
e eee n e ee
l ( o l nn
e n . u
ne n on
lu lu
e e
u eo u
n elun l
Particularități ƐĉŽŐĉƐĞĂƐĐĉ͘͘͘ƐƚĞǀŽƌďĂĚĞƐƉƌĞĂƉĉ͊^ĉƉŽƌŶŝŵ on ol ).
e e lo e
e un o e ol e e
lun e n l e e
e n el n le ne.
ĚĞĐŝ ŠŶƚƌͲŽ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƉƌŝŶ ĚŽƵĉ ĚŝŶƚƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ
geografice ͣŝŶƚĞƌĞƐĂŶƚĞ͟ Ɯĉƌŝ ĂƐŝĂƟĐĞ͕ /ŶĚŝĂ ƕŝ DŽŶŐŽůŝĂ͕ 000 e e n l u ne e
le
n o nu
un e en u
n n e
ul ln
e lo nu
n e
e e e e ul e o. ul e e
ƵŶĚĞĂƉĂĮĞĞƐƚĞůĂĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ĐĂŠŶĐĂnjƵůƐƚĂƚƵůƵŝ l e e on ol l e
une e n en l e le e.
ŝŶĚŝĂŶ <ĞƌĂůĂ͕ ĮĞ ĞƐƚĞ ƉƌĞĂ ƉƵƜŝŶĉ͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ƐĞ un . n e n lele e le u u
În funcţie de localizarea pe ŠŶƚąŵƉůĉŠŶŶĞƐĨąƌƕŝƚĞůĞƐƚĞƉĞŵŽŶŐŽůĞ͘ ele e u e u n e n ne l e e uo u
continent, statele asiatice prezintă
anumite caracteristici geografice,
unele mai favorabile, altele mai re-
strictive, la care omul s-a adaptat,
e l e u e e le
n e o u le l e nu e
le
n
ul e un n no
nu
n ele e l u e
e
n lun ul e o u u u
un n e e
un n ele
u ul u
en un .
un
e nen e
e lu u
e ee.
ne e e o nele
instituţii etc.).
din apropierea sudului extrem al Indiei. n o en . on u n le n e o e ne no n n e u . n lu
Este un loc unic în peisajul acestei ţări – e e e e o n o l o e e e ulu o on ele un e en e l u une
un păienjeniş de canale salmastre, n u lun e eo 10 e o l n n on ol . n o l u ln e e e
lacuri, estuare şi râuri care formează o
Studiu de caz puzderie de insuliţe – situat pe Coasta
u en
e e e
l n l e u
n un n
e
lu e
ue e o o e e e no l on ol .
Malabar a Mării Laccadive.
Citește textul și rezolvă următoa- În jurul apei se învârte şi viaţa oamenilor. e . e n l l n
ne o
n o e
e u ul e ne... o l o u.
590 e o 00 e e e e
eo 250 e
e l e e el
le
n un
n lun e un lo
u e e o le
e u en .
eo e n 0 0
n eu e.
e nu e o
e o e e e uno e u e
e ul e un one
de ce este importantă pentru comunitate.
o n o u o e e e n e
b. Stabilește relaţia de cauza- e n o une n n u u n e
32 33
soluţioneze problema.
Cerințele studiului de caz Document bazat Pasul 4. Realizează o schemă a rezultatelor și evaluează
pe realitatea din teren eficacitatea soluţiei.
includă întrebări care fac referire la viața de zi cu zi. Podișul Siberiei Centrale, Munţii Verhoiansk, Kolîma ș.a.;
x jumătatea sudică: munţi – Himalaya, Hindukuș, Tian
Shan, Kunlun ș.a., podișuri – Anatoliei, Iranului, Pamir,
c. Huang He
5. Taigaua face referire la o:
a. pădure de foioase
d. Obi
b. pădure musonică
c. pădure de conifere d. pădure ecuatorială
4. podiş, Asia Mică;
5. fluviu, cea mai mare deltă din lume.
1. Precizează numele statelor marcate cu literele X şi Y.
2. Compară datele privind populaţia și suprafaţa statelor
Tibet, Gobi ș.a., câmpii – Mesopotamiei, Indo-Gangetică, Subiectul IV (21 puncte) Arabia Saudită şi Mongolia şi precizează numele statu-
Evaluările de la sfârșitul fiecărei unităţi de învăţare Chinei de Est; Cercul de Foc al Pacificului – vulcani (Fuji,
Pinatubo, Krakatoa etc.).
Hidrografia x fluvii mari: Huang He, Chiang Jiang
B. Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevă-
rate (A) sau false (F):
1. Musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian spre
Analizează harta de mai jos pe care sunt marcate
state cu litere și orașe-capitală cu cifre și identifică:
lui în care densitatea medie a populaţiei este mai mare.
și cea finală sunt organizate și adaptate după mode- Tigru, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra (Oceanul
Indian) ș.a.; x lacuri: de tip „mări interioare” – Marea
Caspică, Marea Moartă, Marea Aral (ultima pe cale de
dispariţie – criză de mediu), Baikal (cel mai adânc de pe
2. Arabia Saudită face parte din regiunea numită Orientul
Apropiat.
3. Hindi şi persana sunt limbi indo-europene.
4. Singapore și Hong Kong au fost supranumite „tigrii asiatici”.
BAREM DE EVALUARE
Subiectul I: 25 puncte
standardizate internaţional de tip PISA. asiatică, indo-europeană etc.); x religii (islam, iudaism,
hinduism, confucianism, taoism, shintoism ș.a.).
Harta politică și marile aglomerări umane x 47 state:
1. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului
cunoscut ca „tigru asiatic”.
Subiectul IV: 21 puncte
1. 8; 2. E; 3. D; 4. 1; 5. A; 6. F; 7. 3 (7 x 3p).
34 35
de rezolvare.
Autoevaluare
Manualul digital
Descoperă în varianta STATICE ANIMATE INTERACTIVE
digitală a manualului acti-
vităţi multimedia inter-
active de învăţare (AMII)
legate de tema lecţiei.
Acestea sunt evidenţiate
în varianta digitală și în
cea tipărită prin simboluri
distincte. Hărţi, ilustraţii, fotografii, Filme ilustrative Jocuri
planșe didactice cu valoare explicativă, didactică și exerciţii
5
Studiul Geografiei de clasa a VII-a
sau... De ce acolo?
Ce este geografia? Ce metode de analiză (investi- Ce metode de analiză (investigație) folosesc
gaţie) folosesc geografii? Cum gândești când gândești geografii?
geografic? Care este primul lucru care îţi vine în minte când
Anul acesta vei studia geografia Lumii în care auzi sintagma „geografie”? Probabil, o hartă ... Harta
trăim – adică a celorlalte continente în afara Europei îţi poate aduce întreg Pământul în faţa ochilor și ai
(pe care ai studiat-o în clasa a VI-a), și anume: Asia, putea avea, astfel, o imagine de ansamblu asupra
Africa, America de Nord și de Sud, Australia, puzderia planetei.
de insule pacifice – Oceania – și continentul de la De pildă, simpla poziţie geografică a unui loc (dife-
Polul Sud, acoperit de gheaţă. rită de cea a oricărui alt loc) îţi poate spune multe: o
anumită latitudine (care oferă informaţii despre zona
Ce este geografia?
climatică în care se află locul respectiv, de unde poţi
În termeni simpli, Geografia este știinţa despre
deduce, mai departe, tipul de vegetaţie care ar putea
Pământ ca planetă. Este știinţa care studiază un
să se dezvolte, animalele care trăiesc acolo, un anumit
loc sau altul și care te poate ajuta să înţelegi de ce
specific uman etc.) și o anumită longitudine (de unde
acestea sunt diferite. De ce oamenii din alte locuri
îţi poţi da seama care este ora locală).
sunt diferiţi? După ce ai înţeles cum să gândești, cum
O întrebare pe marginea unei fotografii cu un
să interpretezi un loc, geografia te învaţă cum să-l
anumit peisaj poate dezvălui factori geografici care
organizezi. Și astăzi ne uimesc orezăriile din China
„nu se văd”, dar sunt acolo. Nu vezi temperatura,
agăţate sub formă de terase de versanţii munţilor
dar îi poţi vedea efectele. O pădure îţi poate da
sau marile orașe ale lumii.
indicii despre cantitatea minimă de precipitaţii și
Trăim într-o lume globală acum și călătorim din
continuitatea lor de-a lungul anului.
ce în ce mai mult. Ne întâlnim cu oameni care vin
Un mare filozof german, Immanuel Kant
din alte ţări, din alte locuri, din alte culturi, diferite de
(1724-1804), a formulat două întrebări „geografice”:
a noastră.
unde și de ce acolo? Manualul te provoacă oferindu-ţi
A purta o conversaţie, a interacţiona cu un om
astfel de întrebări, dar ești încurajat să formulezi și
dintr-o altă ţară, fără a ști nimic despre ţara respectivă,
altele. Răspunzând la ele, vei învăţa să faci o analiză
este ca și cum ai încerca să traduci un text într-o
(investigaţie) geografică.
limbă străină pe care nu o cunoști (pentru fiecare
Urmărește studiile de caz din manual. Sunt „cazuri”
cuvânt ar trebui să te uiţi în dicţionar, dar până la
reale, situaţii-problemă. Analizează și evaluează
a formula o propoziţie coerentă ..., adică a înţelege
aceste cazuri diferite, identifică problemele, oferă
cum gândește omul respectiv, e mult mai mult).
soluţii. Gândește geografic.
De asemenea, așa cum îţi cunoști propriul corp
(spre exemplu, că inima este în stânga, ficatul în
dreapta ..., bicepși, tricepși ...), tot așa este necesar
să știi câte ceva despre lumea care te înconjoară, să
cunoști și, mai mult, să înţelegi planeta pe care calci,
să ai idee despre diversitatea lumii, care o face atât
de frumoasă. Astfel, așa cum ai abilitatea de a citi
„harta” propriului corp, fără a fi medic, tot așa trebuie
să poţi citi și interpreta harta Lumii, fără să fii neapărat
geograf.
A ști ceva despre locul sau despre cultura locului
din care vine un om înseamnă să înţelegi cum
gândește, să ai un atu într-o negociere sau, pur și
simplu, să ai mai multă încredere în tine într-o banală
conversaţie.
6
Cum gândești când gândești geografic? x a gândi regional – geografii înţeleg de ce o
A gândi geografic este fundamental, uneori și vital: regiune are un anumit specific, diferit de altele. De
în timpul tsunami-ului din Indonezia (2018), o fetiţă a ce asiaticii au o mentalitate diferită faţă de cea a
văzut că apa se retrage și a înţeles că va urma un val europenilor, de ce Africa este plină de conflicte și
uriaș (tsunami), deoarece învăţase la școală despre sfâșiată de sărăcie, de ce America Latină are economii
acest lucru, la ora de geografie. A alertat oamenii de în dezvoltare, deși este bogată în resurse de subsol,
pe plajă și unii au apucat să se salveze. sunt doar câteva exemple în acest sens. Urmărește
studiile de caz din manual!
Ce înseamnă a gândi geografic? x a gândi global – geografii înţeleg cum func-
x a gândi local – geografii înţeleg de ce un loc ţionează întreaga Lume, întreaga planetă, ca un
este unic pe planetă. Felul în care arată un loc este „organism” (perspectivă de ansamblu). Astfel, geografii
rezultatul interacţiunii unor factori fizico-geografici înţeleg conexiunile dintre procesele și fenomenele
(relief, climă, ape, vegetaţie, faună, soluri), factori care se desfășoară la suprafaţa planetei, la diverse scări
care determină un anumit specific natural. Acest de percepţie, de la nivel local la nivel global.
specific natural imprimă comunităţii umane un A gândi geografic înseamnă a gândi critic, a avea
anumit comportament și o anumită atitudine faţă explicaţii și posibile răspunsuri la întrebările puse zi
de mediul geografic respectiv, de unde derivă, mai de zi, a argumenta și a putea susţine o idee. A gândi
departe, activităţi economice specifice. Acestea geografic nu înseamnă a fi o enciclopedie ori un GPS
modifică spaţiul geografic iniţial, imprimând o notă uman, ci a înţelege conexiunile dintre informaţii,
distinctă locului. Factorii geografici sunt aceeași Lumea în care trăiești. De la înţelegere până la
pe întreaga planetă, dar combinaţia dintre ei este toleranţă, solidaritate, admiraţie nu este decât un
întotdeauna unică, la nivel local. singur pas. Îndrăznește să-l faci!
7
Cunoștințe. Abilități. Valori.
Competențe generale și specifice
Sugestiile de activităţi generale de mai jos sunt propuse în programa școlară și pot fi folosite pe parcursul
lecţiilor. Acestea, alături de activităţile punctuale prezentate la fiecare lecţie, te vor ajuta să dobândești cunoș-
tinţe, să îţi formezi abilităţi și, în final, un set de valori care să te ghideze în viaţă. Într-un cuvânt, vei dobândi
următoarele competenţe generale și specifice:
1. Prezentarea realității geografice, utilizând
mijloace și limbaje specifice
1.1. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului terme-
nilor geografici identificaţi în contexte diferite
Activități. Explică realitatea geografică prezen-
tată în lecţie, utilizând termeni specifici geogra-
fiei. Exprimă opinii privind problematica specifică
spaţiilor geografice studiate. Identifică termenii și
denumirile geografice în diferite surse (lecturi, hărţi,
material multimedia) și explică semnificaţia lor.
Subliniază rolul pe care îl joacă în viaţa de zi cu zi.
1.2. Elaborarea unui text pe o temă geografică dată,
utilizând termeni daţi
Activități. Identifică/Explică legături spaţiale,
cronologice, cauzale şi funcţionale între diferite
elemente, fenomene, procese geografice studiate
în cadrul lecţiei. Construiește un text pe baza infor-
maţiilor oferite de hărţi, grafice, imagini din cuprinsul
lecţiei sau dintr-un articol pe tema lecţiei.
8
3. Studierea spațiului geografic, realizând
conexiuni cu informații dobândite la alte dis-
cipline școlare
3.1. Ierarhizarea elementelor cu caracter geografic
cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor din
matematică și știinţe
Activități. Citește și interpretează grafice și date
statistice. Te vor ajuta să înţelegi realitatea înconjură-
toare. Folosește programele de calculator pentru a
ordona, ierarhiza ţări și orașe, de exemplu, în funcţie
de diverși indicatori (suprafaţă, populaţie etc.). Vei
înţelege ce înseamnă „mic” sau „mare” și în comparaţie
cu ce.
3.2. Realizarea proiectelor/studiilor de caz utilizând
instrumente TIC/GIS
Activități. Realizează un text/referat/lucrare inde-
pendentă pe tema lecţiei pe baza datelor accesate pe
internet. Verifică-le și cu alte surse! Ilustrează grafic şi
cartografic textul, utilizând resurse informatice.
3.3. Explicarea diversităţii naturale, umane și culturale
a realităţii geografice, realizând corelaţii interdisciplinare.
Activități. Evidenţiază rolul unor factori geogra-
fici, istorici, sociali în particularizarea caracteristicilor 4. Elaborarea unui demers investigativ din
grupurilor umane şi a teritoriilor din spaţiile geogra- perspectiva educației permanente și pentru
fice studiate în lecţie. viața cotidiană
3.4. Prezentarea patrimoniului mondial utilizând 4.1. Utilizarea unor metode de investigare
diverse surse Activități. Identifică situaţii-problemă prin obser-
Activități. Analizează spaţiile geografice studiate vare directă pe teren în comunitatea locală. Stabi-
și prezintă contribuţia lor la evoluţia civilizaţiei umane. lește etape în colectarea informaţiilor. Prelucrează
Argumentează! Subliniază rolul important al conser- şi interpretează datele primare pentru explicarea
vării diversităţii locale și regionale. realităţii teritoriale. Confruntă rezultatele cu realita-
tea din teren. Realizează un text/proiect/scenariu pe
problematica investigată/analizată/studiată. Formu-
lează o opinie personală privind evoluţia ulterioară a
procesului/fenomenului.
4.2. Ierarhizarea elementelor, fenomenelor și proce-
selor după caracteristicile lor geografice
Activități. Grupează datele obţinute (surse de
specialitate plus datele obţinute direct pe teren) în ca-
tegorii de componente: abiotice (care ţin de litosferă,
atmosferă, hidrosferă), biotice (biosferă) și antropice
(om și activităţile sale).
4.3. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente,
fenomene și procese ale mediului geografic
Activități. Stabilește relaţii cauzale/de intercon-
diţionare între elemente, fenomene şi procese geo-
grafice. Descrie efectele transformărilor la nivel local,
regional sau global.
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului
geografic
Activități. Formulează soluţii sustenabile pentru
rezolvarea unor probleme de mediu, prin analogie
cu diverse exemple de bună practică.
9
UNITATEA 1
Explorăm
Asia
Poziţia geografică
Relieful – caracteristici generale,
unităţi majore. Munţii Himalaya
Hidrografia – caracteristici generale
Fluvii şi lacuri
Diferenţieri climatice. Musonii
Contraste biogeografice
Elemente de diversitate umană
(etnică, lingvistică, confesională,
culturală)
Harta politică şi marile aglomerări umane
Resursele naturale
Activităţile economice
Contraste economice regionale
Studii de caz
Asia în lumea contemporană
India. Mongolia. Particularităţi geografice
Recapitulare
Evaluare
10
Marele Zid Chinezesc 11
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Poziția
geografică
Care sunt principalele paralele care traversează
Asia? Ce consecinţe decurg de aici? Care sunt bazinele
oceanice care delimitează continentul asiatic? Cu ce
continente se învecinează?
12
Legendă
Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu
13
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
14
India
ya
Himala
Munții
Asia
Strate cutate
Fig. 1. Deplasarea și ciocnirea plăcilor tectonice. Procesul de încrețire a scoarței terestre. Formarea Munților Himalaya
Vf. Everest
China
Nep
al
India
Fluvii și lacuri. Cele mai lungi fluvii ale Asiei – 1. Situație-problemă. Pe graniţa dintre Kazahstan și
Huang He („Fluviul Galben” – fig. 2) și Chang Jiang Uzbekistan (Asia Centrală), în Câmpia Turanului, se află
(„Fluviul cel lung”), al cărui curs inferior se mai Lacul (Marea) Aral, care se confruntă cu o adevărată
numește și Yang Tze („Fluviul Albastru”) – izvorăsc criză de mediu: de la unul dintre marile lacuri ale lumii
din regiunea Tibetului și se îndreaptă către mările (68 000 km2 la jumătatea secolului trecut) a ajuns, în
mărginașe ale Oceanului Pacific, traversând China prezent, un deșert (lacul a secat aproape complet).
de la vest la est și susţinând, încă din Antichitate, Analizează imaginea (fig. 5), caută informaţii și explică
lunga și înfloritoarea civilizaţie chineză. Pe Chang cauzele acestui proces. Ce concluzii utile pentru viitor
Jiang s-a construit cea mai mare hidrocentrală din desprinzi din acest caz?
lume („Cele trei defileuri” – fig. 3), iar în estuarul de la 2. Portofoliu. Folosind diverse surse de informare
gura de vărsare în Marea Chinei de Est s-a dezvoltat (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește, la ale-
unul dintre cele mai mari orașe-porturi de pe Glob gere, un portofoliu, despre:
(Shanghai, peste 25 milioane locuitori). • un record hidrografic al Asiei;
Dinspre Munţii Himalaya, se îndreaptă spre sud, • o civilizaţie asiatică antică și rolul factorului geografic
spre Oceanul Indian, alte „fluvii istorice”, și anume: în dezvoltarea sa.
16
tra
a pu
hm
Bra
Gange
Fig. 1. Delta Gange-Brahmaputra, imagine din satelit Fig. 2. Huang He (Fluviul Galben)
Fig. 5. Lacul (Marea) Aral, pe cale de dispariție Fig. 6. Lacul Baikal (iarna)
17
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Ce paralele importante traversează Asia? Ce succe- x subpolar și polar (pe ţărmul arctic și arhi-
siune a zonelor climatice determină pe continentul pelagurile din Oceanul Îngheţat), cu temperaturi
asiatic? Ce deșerturi din Asia cunoști? În ce regiune a medii anuale de 0° C, bat vânturile polare.
Asiei plouă mai mult? De ce? Munţii înalţi din Asia determină o etajare a climei
în altitudine, iar pe coasta pacifică sunt specifice
furtunile tropicale de vară, numite taifunuri.
Diferențieri climatice. Datorită întinderii sale, Musonii sunt vânturi periodice care se formează
în latitudine, pe aproape întreaga emisferă nordică din cauza diferenţelor de temperatură și presiune
a planetei, pe teritoriul Asiei se întâlnesc toate atmosferică dintre Oceanul Indian și masa de uscat
zonele de climă, dinspre cea caldă (în sud), spre cea asiatică (fig. 1 și 2):
temperată (fâșia centrală) și rece (în nord). x musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian
Astfel, se deosebesc următoarele tipuri de climate: spre continent, aducând precipitaţii bogate (circa
x ecuatorial (Arhipelagul Indonezian, sudul 12 000 mm/an la Mawsynram și Cherrapunji în
Peninsulei Malacca), cu temperaturi ridicate tot nord-estul Indiei, polii ploilor pe Glob), care nu trec
timpul anului (peste 25° C), ploi torenţiale zilnice de bariera Munţilor Himalaya;
(3 000-4 000 mm/an), se manifestă calmul ecuatorial x musonul de iarnă bate invers, dinspre continent
(mișcarea ascendentă a aerului). spre Oceanul Indian (este anotimpul secetos).
x tropical, cu două nuanţe:
a) umed sau musonic (India, Peninsula Indochina,
Arhipelagul Filipinez), cu aceleași temperaturi ridi-
cate tot timpul anului, dar cu două anotimpuri: Analizează graficul de mai jos și rezolvă următoarele
unul umed (bate musonul de vară), altul uscat (bate cerinţe:
musonul de iarnă); a. Localizează pe hartă staţia meteorologică, știind că
are următoarele coordonate geografice: 12° latitudine
b) uscat, cu variaţii mari de temperatură de la
nordică și 74° longitudine estică;
zi la noapte, bate alizeul, precipitaţii scăzute (sub
b. Identifică zona de căldură, urmărind valorile
250 mm/an), se instalează deșertul (Peninsula Arabă,
lunare ale temperaturii;
Iran, Afganistan, nord-vestul Indiei).
c. Specifică anotimpul în care se înregistrează cea
x subtropical, cu două nuanţe:
mai mare valoare a precipitaţiilor;
a) mediteraneean (pe ţărmul Mării Mediterane, în
d. Numește tipul de climă, urmărind distribuţia
Turcia și Orientul Apropiat – Siria, Liban, Israel; vară precipitaţiilor de-a lungul anului;
caldă, secetoasă, iarnă blândă și ploioasă; e. Precizează un factor geografic care determină
b) pacific (sud-estul Chinei, sudul Peninsulei această distribuţie a precipitaţiilor.
Coreea și al Arhipelagului Japonez).
x temperat (temperaturi medii anuale de 10° C, 1200 mm 35° C
bat vânturile de vest) cu mai multe nuanţe:
1000 30
a) continental (cu caracter arid în partea centrală a
Asiei, unde vânturile de vest ajung sărăcite în preci- 800 25
pitaţii; se instalează deșerturile temperate – Deșertul
600 20
Gobi din Mongolia, cu variaţii termice mari între
anotimpuri); 400 15
b) oceanic (nord-estul Chinei, nordul Arhipelagului
200 10
Japonez);
c) rece (Siberia), cu temperaturi mai scăzute și 0 5
precipitaţii moderate. I F M A M I I A S O N D
temperatură precipitații
18
Deșertul
Takla Makan,
la nord de
Munții
Himalaya
Asia
Oceanul Indian
musonul de vară
musonul de iarnă
Fig. 2. Musonul face parte din viața de zi cu zi a oamenilor din sudul Asiei (stânga – Thailanda; dreapta – India)
19
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Contraste biogeografice
Cum explici prezenţa deșerturilor temperate în Asia? la nord de stepă și pădurile de foioase; cuprinde
Dar existenţa gheţarilor în zona caldă? Care sunt factorii specii de brad, molid, zadă, în care trăiesc animale
geografici care le determină? ca: hermelina, zibelina (cu blănuri preţioase), ursul
brun, râsul.
Varietatea condiţiilor climatice determină o Tundra („stepa rece”) ocupă ţărmul arctic, ca un
diversitate de peisaje pe continentul asiatic, dinspre covor de ierburi cu flori viu colorate, mușchi, licheni;
zona caldă din sud spre cea rece din nord. dintre animalele specifice se remarcă renul.
Pădurea ecuatorială. Se suprapune climatului Ghețarii se întâlnesc pe piscurile înalte (gheţarii
ecuatorial, dezvoltându-se pe insulele Indoneziei. montani) și pe câteva arhipelaguri din Oceanul Arctic.
Căldura și umiditatea constantă întreţin o vegetaţie
luxuriantă, alcătuită din diferite specii de palmieri,
liane, în care predomină, ca faună, insectele, reptilele
și păsările viu colorate.
Pădurea musonică. Se asemănă cu cea ecua-
torială, cu diferenţa că, în sezonul uscat, arborii își pierd
frunzele. Se întâlnesc specii valoroase din punct de
vedere economic: bambus, tec, abanos (construcţii,
mobilier), santal (uleiuri și esenţe aromate), palisandru
(instrumente muzicale din lemn) etc. La marginea
pădurilor tropicale, în savane trăiesc: elefantul asiatic, Analizează peisajele din fig. 1 și localizează-le pe
tigrul și altele. harta zonelor biogeografice ale Asiei, de mai jos.
Deșerturile tropicale (Rub al-Khali în Arabia
Saudită, Thar în India/Pakistan) sunt pustiuri calde, Cercul Polar de Nord
20
Fig. 1. Tipuri de peisaje din Asia
21
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Ce etnii (popoare) din Asia cunoști? Ce fel de asiatici Diversitatea confesională. În Asia au apărut
ai întâlnit în ţara noastră? Cu ce asociezi următoarele toate marile religii universale ale omenirii (creștinismul,
nume: Buddha, Iisus, Mahomed? islamul sau mahomedanismul, budismul) și multe
dintre credinţele etnice: mozaismul (Israel), hinduismul
(India), confucianismul și taoismul (China), shintoismul
Caracteristici generale. Din 10 locuitori ai Terrei, (Japonia). Creștinismul este practicat astăzi de un
șase sunt asiatici, iar din cei șase asiatici, doi sunt număr mic de asiatici (mai ales în Filipine, Coreea
chinezi, iar doi sunt indieni. de Sud, Liban, partea asiatică a Rusiei). Islamul este
Din punct de vedere rasial, Asia este continentul predominant în sud-vestul Asiei (Peninsula Asia Mică,
rasei galbene sau mongoloide (jumătatea estică a Peninsula Arabă), în Asia Centrală și de Sud, până în
Asiei), în sud-vest fiind prezentă rasa albă. Indonezia (ţara cu cel mai mare număr de musulmani
Dacă Africa este considerată, în general, drept din lume).
leagănul speciei umane, Asia este socotită leagănul Mai multe orașe asiatice sunt centre importante
civilizaţiei, culturi străvechi dezvoltându-se aici încă din de pelerinaj religios, în special Mecca și Medina
cele mai vechi timpuri (hindusă, chineză, sumeriană, (Arabia Saudită) pentru musulmani (islam), Ierusalim
babiloniană, persană, mai târziu arabă și altele). (Israel) pentru mozaici, creștini și musulmani, Lhasa
(Tibet) pentru budiști etc.
Diversitatea etnică. Făcând parte din „Lumea
Diversitatea culturală. Astfel, în timp, s-au
Veche”, Asia este continentul unor etnii unitare
individualizat mai multe spaţii culturale, definite
(chinezi, mongoli, coreeni, japonezi, arabi, turci,
printr-o mentalitate specifică și un anumit mod de
iudei etc.). Caracteristică este omogenitatea etnică,
viaţă, un fel propriu prin care oamenii se raportează la
puţine state asiatice cunoscând un amestec de
natură: spaţiul sinic (chinez), japonez, hindus, islamic,
populaţie. Excepţie face India, care este alcătuită
iudaic și altele.
din câteva sute de grupuri etnice. Atât de mare
este complexitatea etnică a Indiei, încât oamenii se
identifică mai degrabă prin apartenenţa religioasă
decât prin cea etnică. 1. Folosind o aplicaţie de tip translator de pe internet,
scrie-ţi numele în câteva limbi asiatice, din principalele
Diversitatea lingvistică. Din acest punct de familii lingvistice studiate.
vedere, se disting mai multe familii lingvistice: 2. Asociază fiecare lăcaș religios din coloana A cu
x sino-tibetană (Asia de Est și de Sud-Est): chineza, religia specifică din coloana B (model 1-a):
tibetana, birmana;
A B
x austro-asiatică (sud-estul Asiei): indoneziana,
1. templu a. mozaism
malaeza, vietnameza;
2. moschee b. islam
x altaică (centrul Asiei): mongola, uzbeka (Uzbe- 3. sinagogă c. budism
kistan), azera (Azerbaidjan), turkmena (Turkmenistan), 4. biserică d. creștinism
kazaha (Kazahstan), kîrgîza (Kîrgîzstan), turca;
x indo-europeană: (sudul și sud-vestul Asiei) 3. Portofoliu. Folosind diverse surse de informare
dialectele indiene (hindi, bengali), persana (Iran), (manual, atlas, internet, alte surse), alcătuiește un
tadjika (Tadjikistan), afgana (Afganistan); portofoliu despre un spaţiu cultural asiatic. Ce rol joacă
x semito-hamitică (sud-vestul Asiei): araba, ebraica; factorii fizico-geografici în modul de viaţă al acelei
x alte limbi (coreeana, japoneza). culturi?
22
Fig. 1. Diversitatea culturală în Asia
De ce crezi că Asia a fost cel mai populat continent Indonezia (peste 260 milioane locuitori, locul 4 pe
al planetei din Antichitate și până în prezent? Cum Glob), Pakistan, Bangladesh, Japonia.
explici numărul mare de locuitori din Asia? Cum crezi Din punctul de vedere al configurației terito-
că este distribuită populaţia Asiei, analizând harta riului naţional, statele asiatice sunt: continentale
fizico-geografică și zonele de climă? Ce state asiatice (Kazahstan, Mongolia), peninsulare (Arabia Saudită,
cunoști? India, Malaysia etc.) sau insulare (Japonia, Filipine,
Indonezia ș.a.).
Modul de guvernare diferă, de la republici
Harta politică a Asiei. Pe continentul asiatic (Turcia, India) la monarhii (de diverse tipuri, precum
se află 47 de state independente (fig. 1), care pot fi în: Japonia, Arabia Saudită, Brunei etc.).
grupate în mai multe regiuni, din punct de vedere
geografic, precum: Marile aglomerări umane. Cele 4,5 miliarde
x Asia de Vest (Peninsula Asia Mică și ţărmul estic de locuitori ai Asiei (continentul cu cea mai mare
al Mării Mediterane, adică Orientul Apropiat): Turcia densitate a populaţiei, peste 100 locuitori/km2),
(care se află pe două continente, Asia și Europa), Siria, nu sunt însă distribuite uniform, ci concentrate pe
Liban, Israel, Iordania; ţărmul sudic (Câmpia Indo-Gangetică și Arhipelagul
x Asia de Sud-Vest (Peninsula Arabă și Golful Indonezian) și estic (Câmpia Chinei de Est și
Persic, respectiv Orientul Mijlociu): Arabia Saudită, Arhipelagul Japonez), la care se adaugă și Câmpia
Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Mesopotamiei (sud-vest). Aceste regiuni au fost cele
Qatar, Yemen, Oman; mai populate încă din vechime.
x Asia de Sud: Afganistan, Pakistan, India, Nepal, În prezent, concentrări mari de populaţie deter-
Bhutan, Bangladesh; minate de dezvoltarea economică sunt în marile
x Asia de Sud-Est (statele din Peninsula Indochina orașe și aglomerări urbane de pe ţărmul pacific și
și Arhipelagul Indonezian): Myanmar, Laos, Thailanda, insulele japoneze. Se remarcă, astfel, cele mai ridi-
Vietnam, Cambodgia, Malaysia, Indonezia ș.a.; cate densităţi ale populaţiei de pe Glob: Macao
x Asia de Est (statele din Orientul Îndepărtat): (peste 20 000 locuitori/km2) și Hong Kong (circa
China, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, 7 000 locuitori/km2) – fig. 2, Singapore (cu o valoare
Japonia; similară), în sudul Peninsulei Malacca.
x Asia Centrală: Kazahstan, Uzbekistan, Turkme- Cele mai mari orașe asiatice sunt: Tokyo – în jurul
nistan, Kîrgîzstan, Tadjikistan; căruia s-a dezvoltat megalopolisul japonez (Tōkaidō),
x Statele trans-caucaziene: Georgia, Armenia, cel mai populat de pe Glob, circa 80 milioane locuitori –,
Azerbaidjan; Jakarta (Indonezia), Guangzhou, Beijing, Shanghai
x Asia de Nord: partea asiatică a Rusiei. (China), Seul (Coreea de Sud), Delhi, Mumbai, Kolkata/
Ca suprafață, cel mai întins stat de pe Glob Calcutta (India), Manila (Filipine), Karachi (Pakistan),
este Rusia (doar partea asiatică are 13 milioane km2 fiecare depășind 10 milioane locuitori etc.
din totalul de 17 milioane km2), urmată de China
(9,6 milioane km2), India (3,3 milioane km2), Kazahstan
(2,7 milioane km2) etc.
După numărul de locuitori, în Asia se află cele mai
populate ţări din lume, și anume: China (1,4 miliarde Analizează harta politică a Asiei și localizează statele
locuitori) și India (1,3 miliarde locuitori), urmate de asiatice în funcţie de regiunile prezentate.
24
Scara 1:60 000 000
25
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Resursele naturale
Cum se formează petrolul? Ce știi despre energia Bogate în minereuri de fier și neferoase (de la
regenerabilă? Cât de importantă este? Care sunt riscurile diverse metale utile în viaţa de zi cu zi și până la cele
consumului excesiv de resurse naturale? preţioase, aur și argint) sunt China, India (fig. 2), Rusia.
Aspecte generale. Asia este un continent bogat Resursele de suprafață. Asia deţine un
în resurse naturale, atât de subsol, cât și de suprafaţă imens potenţial hidroenergetic, la care se adaugă
(fluvii cu un imens potenţial hidroenergetic, păduri, resursele de energie regenerabilă: solară (ţările
pajiști, soluri fertile). Orientului Mijlociu) și eoliană (valorificată în China,
De asemenea, resursele umane ale Asiei sunt India, Japonia), energia mareelor (Coreea de Sud),
considerabile, aici fiind cele mai populate ţări de pe geotermală (Japonia, Indonezia).
Glob, cu o forţă de muncă din ce în ce mai specializată În pădurea tropicală se găsesc arbori cu esenţe
în toate sectoarele economice. valoroase din punct de vedere economic (tecul,
Spre exemplu, China, care până nu demult era bambusul, palisandrul, abanosul), iar în taigaua
cunoscută doar pentru industria textilă, în prezent siberiană, coniferele (aceeași specie pe suprafeţe
dezvoltă o adevărată industrie aerospaţială, un vehicul întinse) întreţin industria lemnului și a hârtiei.
spaţial chinez reușind, în 2019, să aselenizeze pe De asemenea, pajiștile de stepă din centrul Asiei și
cealaltă faţă a Lunii. Aceasta înseamnă o specializare cele din tundră susţin creșterea animalelor (de la iacul
înaltă a forţei de muncă, așa cum ambiţioase programe tibetan – fig. 3 și până la turmele de reni din nord).
spaţiale au și India, Japonia și Coreea de Sud. Solurile fertile din sud și est susţin culturile de
O specializare deosebită în domeniul IT-ului o are orez și alte cereale, bumbac etc.
India, iar în cel al roboticii, Japonia.
Pentru realizarea unui telefon inteligent, este nevoie
de mineralele obţinute din așa-numitele „pământuri
rare” , cele mai mari rezerve din lume avându-le China 1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului
(totodată, și cel mai mare producător). corect (model A-c):
Pe de altă parte, în Asia există ţări care sunt foarte A. O regiune bogată în petrol din Asia este:
dezvoltate, dar nu au resurse proprii, importând a.Golful Bengal b. Peninsula Asia Mică
masiv materii prime, cum sunt: Japonia, Coreea de c. Golful Persic d. Insula Hokkaido
Sud, Singapore. B. Dispune de însemnate rezerve de gaze naturale:
a. Filipine b. Turkmenistan
c. Mongolia d. Afganistan
Resursele de subsol. Asia deţine cea mai mare
C. Mari rezerve de cărbune se găsesc în:
parte a rezervelor certe de petrol ale omenirii, 48% din
a. Japonia b. China c. Yemen d. Israel
totalul mondial fiind concentrat în Orientul Mijlociu
D. Un arbore utilizat în construcţii, renumit pentru rezis-
(Golful Persic), unde dispun de rezerve însemnate tenţa sa este:
Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe a. bradul b. palmierul c. molidul d. tecul
Unite (fig. 1). Rezerve mai mici de petrol se găsesc în E. O ţară asiatică recunoscută pentru utilizarea
China, India, Indonezia. energiei geotermale este:
De rezerve însemnate de gaze naturale dispun a. Japonia b. Bangladesh c. Bhutan d. Nepal
Rusia (în partea asiatică) și Turkmenistanul, iar din 2. Explică utilitatea resurselor naturale pentru dezvol-
Golful Persic (40% din rezervele mondiale), Iranul și tarea economică a unei regiuni.
Qatarul. 3. Explică cum a reușit Japonia, care nu dispune de
Rezervele de cărbuni sunt concentrate în China resurse de subsol considerabile, să ajungă la un grad
(fig. 4), India, Indonezia, dar și în Kazahstan și partea ridicat de dezvoltare (gândește-te ce alte resurse sunt
asiatică a Rusiei. disponibile).
26
Fig. 1. Sondă de petrol, Emiratele Arabe Unite Fig. 2. Minereu de fier, India
27
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Activitățile economice.
Contraste economice regionale
În ce domenii excelează Asia? Ce exemple poţi da? O evoluţie rapidă a cunoscut, în ultimii ani,
Unde se află cele mai mari porturi ale lumii? Dar cei mai robotica (inteligenţa artificială), aeronautica, tehno-
înalţi zgârie-nori? logia spaţială (în special, China, Japonia, Coreea de
Sud), ceea ce poartă numele de industrie de vârf
Aspecte generale. „Centrul de gravitaţie” eco- (tehnologie de ultimă generaţie).
nomică al planetei se află astăzi în Pacificul de Nord, Transporturile sunt dezvoltate diferenţiat, în func-
având ca poli de dezvoltare estul Asiei (în vestul ţie de regiuni, însă menţionabile sunt trenurile de
Oceanului Pacific) și America de Nord (în est). mare viteză (Japonia, China). Cele mai mari porturi ale
Jumătate din resursele umane mondiale se află în lumii – primele zece pe Glob – sunt asiatice (Shanghai,
Asia (numai China și India concentrând mai mult de Singapore, Shenzhen, Hong Kong ș.a.). De asemenea,
o treime din populaţia planetei). De asemenea, cea tot aici se află unele dintre cele mai aglomerate
mai mare producţie a lumii, cele mai spectaculoase aeroporturi de pe Glob, adevărate noduri de transport
economii și cele mai ambiţioase proiecte econo- aerian între cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, cum
mice – vezi, de pildă, proiectul secolului XXI, Noul sunt aeroporturile din: Dubai (Emiratele Arabe Unite),
Drum al Mătăsii* –, cei mai înalţi zgârie-nori, cele mai Doha (Qatar), Beijing (China) sau Tokyo (Japonia).
rapide trenuri de mare viteză, cele mai angajante
Contraste economice regionale. Asia este
programe spaţiale, toate sunt în Asia.
foarte diferită din perspectiva dezvoltării economice:
Activitățile economice. O populaţie atât de x există regiuni cu populaţii care trăiesc la limita
numeroasă, precum a Asiei, nu poate fi susţinută sărăciei, cu o dezvoltare economică redusă: vastele
fără o agricultură care să ofere suficiente resurse semipustiuri calde, temperate și reci, în care se duce o
de hrană. Clima caldă din sudul continentului este viaţă de subzistenţă (crescătorii de iaci din Tibet, cei ce
potrivită culturilor de orez (primii cinci producători trăiesc în iurte – corturile mongole –, crescători de cai,
mondiali sunt asiatici: China, India, Indonezia – fig. 1, crescătorii de reni din tundra siberiană – fig. 2);
Bangladesh, Vietnam), trestie de zahăr, la care se x pe de altă parte, sunt regiuni cu o dezvoltare
adaugă bumbacul (folosit în industria textilă), în timp economică explozivă, așa cum a fost prima generaţie
ce în zona temperată se cultivă grâu (China, India sunt de „tigri” sau „dragoni asiatici” (Singapore, Taiwan,
primii doi producători mondiali) și porumb, iar pe Hong Kong, Coreea de Sud) sau a doua generaţie,
ţărmul mediteraneean – măslin, viţă de vie. din prezent (Malaysia, Thailanda, Filipine, Indonezia);
Tot China și India deţin supremaţia mondială la x pe baza resurselor de petrol, o dezvoltare
producţia anumitor legume sau fructe (banane, „exotică” a cunoscut, în ultimii ani, Dubaiul (Emiratele
mango, portocale – India, China; mere, pere, piersici, Arabe Unite), unde a fost ridicat cel mai înalt
prune, căpșuni, kiwi – China; struguri – India; nuci zgârie-nori de pe Glob (Burj Khalifa, 828 m) sau au
de cocos – Indonezia, Filipine; smochine, caise, fost construite insule artificiale;
măsline – Turcia; curmale – Iran, Arabia Saudită, x o dezvoltare economică la „marginea apei”, cu
Emiratele Arabe Unite). Un rol important îl are creș- industrie și servicii dezvoltate în porturi și, uneori, pe
terea animalelor pentru carne și lapte. insule create artificial, în largul mării, au cunoscut China
Industria este extrem de diversificată, fiind – o adevărată „ţară atelier”, Japonia, Coreea de Sud.
dezvoltate toate ramurile industriale: energetică
(China – cel mai mare producător de cărbune, deţi-
nând jumătate din producţia mondială; petrol și gaze
naturale – Arabia Saudită, Irak, Iran, Kuweit, la care
Dezbatere. Analizează rolul inteligenţei artificiale
se adaugă Rusia); siderurgică (oţel – China, Japonia);
(roboţilor) în viaţa omenirii! Oferă argumente pro și contra.
constructoare de mașini (China a devenit cel mai mare
producător mondial de autovehicule, producând cât * Noul Drum al Mătăsii cuprinde Asia și Europa, cu trenuri de
SUA și Japonia, producători tradiţionali, la un loc); marfă care pleacă de la Oceanul Pacific și, în două săptămâni,
alimentară, textilă etc. ajung la Oceanul Atlantic, străbătând 13 000 km.
28
Fig. 1. Câmp cultivat cu orez, Indonezia Fig. 2. Crescători de reni, Rusia
Fig. 3. Transport de marfă pe mare (portcontainer sud-coreean, care circulă sub pavilion panamez)
29
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
MEGA-ORAȘELE
Cum funcţionează
Asia în lumea orașele zece-milionare?
contemporană hŶ ŵĞŐĂͲŽƌĂƕ ƐĂƵ ƵŶ ŽƌĂƕ njĞĐĞͲŵŝůŝŽŶĂƌ ĞƐƚĞ ƵŶ ŽƌĂƕ Ă ĐĉƌƵŝ ƉŽƉƵůĂƜŝĞ
ĚĞƉĉƕĞƕƚĞ ϭϬ ŵŝůŝŽĂŶĞ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͘ 2Ŷ ϭϵϱϬ͕ ŶƵ ĞƌĂ ĚĞĐąƚ ƵŶƵů ƐŝŶŐƵƌ͗
EĞǁzŽƌŬ͘2ŶƉƌĞnjĞŶƚƐƵŶƚϯϱ͕ŝĂƌŶƵŵĉƌƵůůŽƌĞƐƚĞŠŶĐŽŶƚŝŶƵĉĐƌĞƕƚĞƌĞ͘
Studiu de caz
Textul alăturat prezintă aspecte
legate de urbanizarea accelerată
a Asiei și problemele generate de
aceasta. Citește-l și rezolvă urmă-
toarele cerinţe:
a. Identifică o problemă cu care
se confruntă oamenii în marile aglo-
meraţii urbane asiatice;
b. Stabilește relaţia de cauza-
litate dintre factorii geografici și pro-
blema identificată;
c. Propune și alte soluţii, decât
cele menţionate, pentru rezolvarea
acestei probleme.
30
e e ou n u one u e e l o le o e on u e n n e e 19 5 ee e u
e o ol ne o o u e l o ne l n e u2 l o ne lo u o ( on o e en l o ulu e
e lo u o n ul e e e e e o ol n ). e eu u el o 5 n o ul e . n
o ul e n o o e e nul o e u e ene e n n o u e u n u e u ul u
e en ne nu o ul e e on l oene e . n e e eu ne e o e.
nu e u e n l on nu el lu e on un u ene
e ele e n o e ul 95 n
WƌŽďůĞŵĂƐƉĂƜŝƵůƵŝ
n on . n o ele
e e l on e n n n n lo u o n u u ele e eu e e o e o ele
uo e e e e ul e. 2 eoe e 5 e le e n. n e e l on e u l e e ul.
ul n n e o ul e u l le e u e u e n u e n
ůŝŵĞŶƚąŶĚƵŶŽƌĂƔnjĞĐĞͲŵŝůŝŽŶĂƌ n l un ul n e n e o ele el n ee e o o ul
e eee o e e e l uo n ne e e en e e lo
o o u l e ul e e u e n e e ene e e e o n le lu lo unelelo on u elo
e un o ue e n e ul e en o ulu o o ene . o e e e e l un n
o u l on e l n on e ee o elo e e l o n uno o n e e.
e e un one e un e o n e e e n o o o e eno n on o e e elele e u l
o o le e en u n ne . n 2011 l no un on o e e e o n
one l o e e lo l . e ( e n ) nu e n o n u u u o ul e nolo e en u
e on o e on ol e e ee u e elo n n l e le e e e o e
e e e e e en l en u un on e l o o ul e e e e l o ne e n ne e e e onul ee u
n o e unu o e e l on . lo u o . o e on u ele u e e e .
31
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
APA– LUX SAU CALAMITATE?
Kerala (India) și Govi-Altayn (Mongolia)
Jurnal de expediție
India. Mongolia hŶŝŝ Ž ĂƵ ůĂ ĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ ĂůƜŝŝ ĨĂĐ ĞĨŽƌƚƵƌŝ ĚŝƐƉĞƌĂƚĞ
Particularități ƐĉŽŐĉƐĞĂƐĐĉ͘͘͘ƐƚĞǀŽƌďĂĚĞƐƉƌĞĂƉĉ͊^ĉƉŽƌŶŝŵ
ĚĞĐŝ ŠŶƚƌͲŽ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƉƌŝŶ ĚŽƵĉ ĚŝŶƚƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ
geografice ͣŝŶƚĞƌĞƐĂŶƚĞ͟ Ɯĉƌŝ ĂƐŝĂƟĐĞ͕ /ŶĚŝĂ ƕŝ DŽŶŐŽůŝĂ͕
ƵŶĚĞĂƉĂĮĞĞƐƚĞůĂĚŝƐĐƌĞƜŝĞ͕ĐĂŠŶĐĂnjƵůƐƚĂƚƵůƵŝ
ŝŶĚŝĂŶ <ĞƌĂůĂ͕ ĮĞ ĞƐƚĞ ƉƌĞĂ ƉƵƜŝŶĉ͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ƐĞ
În funcţie de localizarea pe ŠŶƚąŵƉůĉŠŶŶĞƐĨąƌƕŝƚĞůĞƐƚĞƉĞŵŽŶŐŽůĞ͘
continent, statele asiatice prezintă
anumite caracteristici geografice,
unele mai favorabile, altele mai re-
strictive, la care omul s-a adaptat,
dezvoltând un mod specific de a
trăi, de a-și obţine hrana, de a se
raporta la mediul înconjurător și
de a organiza spaţiul geografic în
funcţie de nevoile sale.
De pildă, India ocupă penin-
sula cu același nume, înaintând în
apele Oceanului Indian, în calea
musonului, iar Mongolia, aflată la
nord de Munţii Himalaya, trăiește
din plin absenţa apei. Care sunt Solul musteşte de apă şi totul din jur
ul e e o e l n nu
consecinţele? este suprasaturat de umiditate. Şi tu, ca l lul e . un e u l ele e
individ, oricât ai încerca să te fereşti, nu poţi e u ne e …
scăpa de umezeala ce te încolţeşte. Iar când en u l n no ul lo l
vine musonul cu ploile sale, care începe de
prin iunie și ține timp de trei luni, umiditatea o o n ( o ) e ul
ajunge să fie peste limitele suportabilului. e un n e 1 l o e
Se întâmplă în Kerala, pe coasta vestică u l e e e u l e u e e
din apropierea sudului extrem al Indiei. n o en . on u n le n
Este un loc unic în peisajul acestei ţări – e e e e o n o l o
un păienjeniş de canale salmastre, n u lun e eo 10 e
lacuri, estuare şi râuri care formează o
Studiu de caz puzderie de insuliţe – situat pe Coasta
u en
e e e
l n l e u
n un n
e
lu e
Malabar a Mării Laccadive.
Citește textul și rezolvă urmă- În jurul apei se învârte şi viaţa oamenilor. e . e n l l n
toarele cerinţe: Pe micile canale abia dacă te strecori u e e 5 10 nu e
cu bărci înguste, împingând cu prăjina. Iar ne e n . e o
a. Extrage din text caracteristicile în spaţiile mai largi, mici bărci cu motor e on eu olo n
fizico-geografice și umane (sociale, avansează mai repede. e l e l n n e o ul
economice) referitoare la India și e u o. n o o
Mongolia și grupează-le, astfel, pe EŝĐŝŽŵĂƐĉĨĉƌĉƉĞƕƚĞ͊ n e el l l e o n n
cele două categorii; u n o e le l e 0 0 e . e n
e u ul e ne... o l o u. n un eo e n 0 0
b. Identifică o problemă legată 590 e o 00 e e e e n lun e un lo n eu e.
de apă cu care se confruntă oamenii e ne o eo 250 e u e e o le e nu e o
e e e l e e el e o e e e uno e u e
în India și Mongolia;
o n o u o e e e n e e u en . e ul e un one
b. Stabilește relaţia de cauza- ele n n . e e un l on e e n o une n n u u n e
litate dintre factorii geografici și pro- l no o n o u e ne n
o en ul n le
e olul l le .
blema identificată; e e u ele one e u u
e elu e l e n o ul o n n e e
c. Propune și alte soluţii, decât e o ul e e e. nu o e e . e n e e n
cele menţionate în text, pentru rezol- e u un le n l en u l u ee n l n u
varea problemei identificate. e no e u u n e n e. n e n une u o e.
n ee n e e u e ele ul e o n e un
32
l e u n . n o n ele e le e e le e eu
l n l ne lo o un l u e e le n o
(e ) ee no on ol u u e n e n nu e n e
un e u eu . e n ne l e l u .
u e u n u n un u n
e un lo e eee n e ee e n . u lu lu u eo u
ul o un l ( o l nn ne n on e e n elun l
on ol ). e un o e ol e e e n el n le ne.
e e lo e lun e n l e e
000 e e n l u ne e n o nu n n e e lo nu
e e e e ul e o. ul e e le un e u en u ul ln n e
une e n en l e le e. l e e on ol l e
un . n e n lele e le u u
ele e u e u n e n ne l e e uo u
ul e un n no un n ele e lu u ne e e o nele
nu e u ul u e ee.
n ele e l u e en un .
e l e u e e le le n lun ul e o u u u un
n e o u le l e nu e n Atât din Kerala, India, cât şi din Govi-Altayn,
un n e e e nen e Mongolia, mi-au rămas în suflet şi în minte aceşti
o... o e e e. el e e u e e u le e e e.
e e e ele n u e ne u oameni cu care am intrat în contact. Stând printre
n olo e l u on ol un . ei, le-am aflat şi greutăţile vieţii de zi cu zi. Cu toate
e e e u en u e e
că cei din Kerala au apă din abundenţă, viaţa nu
o . neo n . o ĂƌŶĞƕŝďƌąŶnjĉ le este nici liniștită, nici îndestulată. Preţurile mici
e un e e u u un cu care îşi vând produsele sau, cum este cazul
o e oo o e o e 0 e l e on ol e e
pescarilor cu plasele de pescuit chinezeşti, care
e (l u ) n o u ee l o u no o en u abia strâng ceva peşte după o zi de trudă, îi fac
nu o l . u o e le u o un să trăiască mai mult de pe o zi pe alta. La fel se
e o e . e eo n întâmplă şi cu cei din Govi-Altayn, care au doar
ƉĂ͕ŽƌĂƌŝƚĂƚĞŠŶDŽŶŐŽůŝĂ n ele u u le e e hrana asigurată. Asta dacă nu dă peste animale
e n un o . u vreo boală care să le împuţineze…
en u e n on e o u n lele l n u u le Cu toţii o duc greu, dar zâmbetul de pe faţă
e le e e e e n e nen e e e un n o nu le dispare. Filosofia de viaţă, dată de religiile
e nen e en . n l l n. olo o e lor, plus mediul social şi natural în care trăiesc, îi
e e lo e n lo ul u n e e n ele un lo . fac să-şi accepte soarta mai uşor şi să privească
on nen ulu un mai cu seninătate toate greutăţile ce le sunt date.
n un n e e e n o on o e elo n e e
n e nu o e u e ee lo u l e e o
e. un n le u n e
e nen .
en o e l l e n e
e o e ne no n n e u . n lu
e e e ulu o on ele un e en e l u une
o l n n on ol . n o l u ln e e e
ue e o o e e e no l on ol .
33
UNITATEA 1 | EXPLORĂM ASIA
Recapitulare Evaluare
Subiectul I (25 de puncte)
Recapitulează ceea ce ai A. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect:
învăţat până acum despre 1. Extremitatea vestică a Asiei (Capul Baba) se află în
Asia, realizând o schemă Peninsula:
după modelul de mai jos.
a. Asia Mică b. Arabă
c. Kamceatka d. Indochina
2. Asia este despărţită de America de Nord prin strâmtoarea:
Poziția geografică x emisfera nordică: Ecuator, Tropicul a. Bab-el-Mandeb b. Bering
de Nord și Cercul Polar de Nord; x Oceane: Indian, Arctic, c. Bonifacio d. Bosfor
Pacific; x Limită convenţională faţă de Europa: Munţii 3. În Asia se află cel mai înalt podiş de pe Glob, numit:
Ural – Fluviul Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz – a. Anatoliei b. Gobi
Marea Neagră – Strâmtoarea Bosfor – Marea Marmara c. Tibet d. Iranului
– Strâmtoarea Dardanele – Marea Mediterană. 4. Cel mai lung fluviu din Asia se numeşte:
a. Amur b. Chang Jiang
Relieful x jumătatea nordică: Câmpia Siberiei de Vest,
c. Huang He d. Obi
Podișul Siberiei Centrale, Munţii Verhoiansk, Kolîma ș.a.;
5. Taigaua face referire la o:
x jumătatea sudică: munţi – Himalaya, Hindukuș, Tian
a. pădure de foioase b. pădure musonică
Shan, Kunlun ș.a., podișuri – Anatoliei, Iranului, Pamir,
c. pădure de conifere d. pădure ecuatorială
Tibet, Gobi ș.a., câmpii – Mesopotamiei, Indo-Gangetică,
Chinei de Est; Cercul de Foc al Pacificului – vulcani (Fuji,
B. Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevă-
Pinatubo, Krakatoa etc.).
rate (A) sau false (F):
Hidrografia x fluvii mari: Huang He, Chang Jiang 1. Musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian spre
(Oceanul Pacific), Lena, Enisei, Obi (Oceanul Arctic), continentul asiatic.
Tigru, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra (Oceanul 2. Arabia Saudită face parte din regiunea numită Orientul
Indian) ș.a.; x lacuri: de tip „mări interioare” – Marea Apropiat.
Caspică, Marea Moartă, Marea Aral (ultima pe cale de 3. Hindi şi persana sunt limbi indo-europene.
dispariţie – criză de mediu), Baikal (cel mai adânc de pe 4. Singapore și Hong Kong au fost supranumite „tigrii asiatici”.
Glob), Balhaș etc. 5. Shintoismul este specific Indiei.
Harta de mai jos se referă la subiectele II şi III. Pe hartă
Diferențieri climatice și contraste biogeografice
sunt marcate articulaţii ale ţărmurilor (peninsule, insule,
x toate zonele de climă și biogeografice din emisfera golfuri) cu litere de la a la f, unităţi de relief cu litere
nordică: caldă (pădurea ecuatorială, pădurea musonică, de la A la F, fluvii şi lacuri cu cifre de la 1 la 4.
deșerturile tropicale), temperată (stepa, pădurile de
foioase, taigaua siberiană), rece (tundra, gheţuri polare).
Elemente de diversitate umană x omogenitate
etnică (chineză, coreeană, japoneză, arabă, turcă, iudaică
ș.a.); x mai multe familii lingvistice (sino-tibetană, austro-
asiatică, indo-europeană etc.); x religii (islam, iudaism,
hinduism, confucianism, taoism, shintoism ș.a.).
Harta politică și marile aglomerări umane x 47 state:
China, India, Indonezia ș.a.; peste 100 locuitori/km2 (cea
mai mare valoare medie de pe Glob).
Resursele și activitățile economice. Contraste
regionale x petrol și gaze naturale (Orientul Mijlociu),
cărbuni (China), minereuri de fier (India) etc.; x „Tigrii”
asiatici (prima generaţie, a doua generaţie).
34
Subiectul II (21 de puncte) 5. litera cu care este marcat statul care a depășit un miliard
Identifică pe hartă: de locuitori;
1. numele peninsulei marcate cu litera a şi numele celui 6. litera cu care este marcat statul a cărui capitală este ora-
mai lung fluviu care o străbate; şul Hanoi;
2. numele peninsulei marcate cu litera b şi numele mării 7. cifra cu care este marcat oraşul-capitală al statului în
situate în partea sa vestică; care se află cel mai lung fluviu al Asiei.
3. numele insulei marcate cu litera c;
4. numele statului de care aparţine insula marcată Subiectul V (8 puncte)
cu litera d; Analizează datele din tabelul de mai jos și răspunde la
5. litera cu care este marcat golful cu importante rezerve următoarele cerinţe.
de petrol şi gaze naturale.
BAREM DE EVALUARE
Subiectul I: 25 de puncte
A. 1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c (5 x 2p ).
B. 1. A; 2. F; 3. A; 4. A; 5. F (5 x 3p).
35
UNITATEA 2
Explorăm
Africa
Poziţia geografică – simetrie latitudinală
Relieful – caracteristici generale
Riftul african
Hidrografia, clima și biogeografia –
caracteristici generale
Specificul demografic
Harta politică și marile orașe
Studii de caz
Problemele Africii în lumea contemporană
Sahara
Etiopia. Particularități geografice
Recapitulare
Evaluare
36
Sfinxul și piramidele egiptene
37
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
38
Legendă
Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu
39
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
40
68 800 km2km 2
6 850 kmkm 2
5 895 mkm 2
este suprafața celui mai întins are cel mai lung fluviu african, NIL, are cel mai înalt
lac african, VICTORIA al doilea ca lungime din lume vârf din Africa,
(aproape cât Irlanda). (după Amazon) și singurul care KILIMANJARO.
traversează în întregime cel mai mare
deșert cald de pe Glob, Sahara.
M-ții Atlas
M-ții Ahaggar
Nil
M-ții Tassili M-ții Tibesti
Deșertul Sahara
r
Nige
C. Senegalului i
pie
tio
n
E
ica
d.
Po
Afr
Rift
liei
ma
rele
o
d. S
Po
M-ții Kenya Ma
M-ții Camerun M-ții Kilimanjaro
go iei
Con al
L. Victoria m
So
C.
L. Tanganyika
M
ar
el
eR
L. Malawi
ift
Pod. Shaba
Af
ric
an
ezi
mb
Za
mbic
o
pop
oza
Lim
C. M
I. Madagascar
Vaal
M-ții Scorpiei
M-ții Capului ui
M-ții Capului
Capulu
Marele Rift African – imagine din satelit
41
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
Hidrografia, clima
și biogeografia – caracteristici generale
Care este cel mai mare fluviu al Africii? Ce unitate x clima subtropicală (mediteraneană), la extre-
traversează? Unde se varsă? De ce marile fluvii se mitățile nordică și sudică (peste 30° latitudine),
mai numesc „autostrăzile Africii”? Care este clima cu temperaturi medii anuale de 15° C; vară caldă,
predominantă a continentului african? Ce viețuitoare secetoasă, iarnă blândă, ploioasă (pe țărmul Mării
trăiesc aici? Mediterane).
42
Fluviul
Nil
Deșertul
Sahara
Savana
Tropicul
de Nord
d N d
Ecuator
LEGENDĂ
Etaj alpin
Vegetație
subtropicală
Pădure
ecuatorială Pădurea
ecuatorială
Savană Tropicul de Sud
Deșert
Semideșert
43
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
Specificul demografic
De ce Africa mai este supranumită „leagănul x Africa Sub-Sahariană, cu populație neagră
omenirii”? Ce civilizații străvechi au înflorit pe teritoriul (cu două grupe principale: sudanezi și bantu, cu
Africii? Cu ce probleme se confruntă Africa în prezent? mai multe subgrupe: hutu, tutsi în partea centrală
a continentului, boșimani, hotentoți, zuluși în sud),
Aspecte generale. Africa este al doilea continent, predominant creștină (efect al colonialismului
după Asia, cu peste 1,2 miliarde locuitori, cea mai european), alături de care s-au mai păstrat vechi
mare parte a populației fiind concentrată în bazinul practici animiste.
inferior al Nilului și Nigerului și în Podișul Etiopiei.
Regiuni vaste (deșerturile, pădurea ecuatorială) au o
densitate scăzută a populației. Analiză critică. Explorează diversitatea culturală
Deși este primul continent al planetei populat a Africii și explică contrastele de dezvoltare la nivelul
de om (nucleul Lumii Vechi), multă vreme populația continentului.
Africii a fost redusă numeric: în 1950, abia depășea
200 milioane locuitori, jumătate din populația
Europei de atunci, însă în prezent înregistrează o
tranziție demografică rapidă.
Specificul populației africane. Din punct de
vedere demografic, Africa are o serie de particularități:
x are cea mai tânără populație de pe Glob,
aproape jumătate din populația continentului (în
special Africa Sub-Sahariană, la sud de Sahara) având
sub 19 ani (media de vârstă în Africa).
În același timp, gradul de alfabetizare este scăzut
(peste 40% dintre tinerii Africii nu merg la școală,
cel mai ridicat procent comparativ cu celelalte Fig. 1. Tuareg (Deșertul Sahara, Mali)
continente), iar sărăcia este una dintre cele mai mari
probleme, în state precum: Republica Centrafricană,
Burundi, R.D. Congo, mulți oameni supraviețuind cu
echivalentul a doi dolari pe zi.
Drept consecință, o mare parte din emigranții din
prezent provin din Africa, deși continentul este bogat
în resurse naturale: petrol (Nigeria, Algeria, Libia),
diamante (R.D. Congo, Botswana), aur, fier, cărbune,
bauxită (Africa de Sud) etc.
x populația urbană crește cu repeziciune, Africa
nemaifiind predominant rurală (așa cum era acum
câteva decenii). Peste 40% din populație locuiește
în orașe. Cairo (Egipt), Kinshasa (R.D. Congo), Lagos
(Nigeria) sunt aglomerații urbane care au depășit
zece milioane de locuitori.
x diversitatea etnică, lingvistică și religioasă
a Africii este incredibilă, existând peste 2 000 de
grupuri culturale diferite.
Cu toate acestea, Africa poate fi împărțită în două
spații culturale largi:
x Africa de Nord (Sahariană): populație berbero-
arabă, care a rezultat din amestecul berberilor africani
cu populația arabă (de culoare albă), islamică din
punct de vedere confesional; Fig. 2. Pigmeu (pădurea ecuatorială, Republica Centrafricană)
44
Fig. 3. Masai (Kenya) Fig. 5. Școală în Kenya
45
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
Ce state africane cunoști? Care sunt statele cu ieșire Printre cele mai mici se numără, cu excepția
la Marea Mediterană? Dar la Marea Roșie? Care este statelor insulare, Djibouti, Guineea Ecuatorială,
ultimul stat apărut pe harta politică a lumii? De ce Lesotho, Eswatini (Swaziland), ultimele două fiind
crezi că granițele unor state africane sunt drepte și nu enclave (înconjurate de teritoriul național al altui stat)
sinuoase ca la cele europene și asiatice? De ce crezi că în Africa de Sud.
sunt atât de multe conflicte în Africa? x după numărul de locuitori, cele mai populate
sunt Nigeria (peste 200 milioane locuitori – unul
dintre primele zece state din lume ca mărime
Harta politică a Africii. Africa este continentul demografică), Etiopia (peste 100 milioane locuitori)
cu cel mai mare număr de state independente și Egipt (care se apropie de 100 de milioane), urmate
și recunoscute de comunitatea internațională de Tanzania, Africa de Sud etc. (peste 50 milioane
(54), majoritatea rezultate în urma procesului de locuitori);
decolonizare, proces intensificat după cel de-al x după modul de guvernare: majoritatea sunt
Doilea Război Mondial. republici, printre cele câteva monarhii numărându-se
Egipt, Nigeria, Africa de Sud au fost colonii Maroc, Eswatini (Swaziland);
britanice (ultima fiind colonizată, inițial, de olandezi), x după forma teritoriului: state compacte (majo-
statele Maghreb-ului (Maroc, Algeria, Tunisia), alături ritatea statelor africane), state alungite (pe direcția
de Mali, Ciad ș.a. au fost colonizate de Franța, Angola nord-sud: Tunisia, Ghana, Benin, Togo; pe direcția
și Mozambic – de Portugalia, R.D. Congo – de Belgia, est-vest: Gambia);
Namibia – de Germania, Somalia – de Italia etc. x din punct de vedere geografic: state insulare
Pentru că multe dintre granițele statelor africane au (Madagascar, São Tomé și Principe, Mauritius,
fost trasate „din birou”, de către fostele puteri coloniale, Seychelles etc.), state peninsulare (Somalia), state
există situații în care membrii aceleiași populații au continentale (cele mai multe).
rămas în state diferite sau grupuri rivale au fost prinse
între granițele aceluiași stat. Drept consecință, în Africa Marile orașe africane. Evoluția numerică rapidă
au avut loc foarte multe conflicte teritoriale. Sărăcia a populației africane, în prezent, a determinat și
și suprapopularea nu au făcut decât să accentueze extinderea orașelor și creșterea populației urbane,
potențialul conflictual al Africii. multe transformându-se în adevărate aglomerații,
Mai mult, procese precum cel de încălzire globală dintre care cele mai mari sunt: Cairo – 19 milioane
contribuie la extinderea deșertificării, silindu-i pe locuitori (fig. 3), Lagos – 14 milioane locuitori (fig. 2),
crescătorii de animale nomazi să pună o presiune și Kinshasa, Johannesburg, Luanda. În general, marile
mai mare asupra terenurilor agricultorilor sedentari, orașe ale Africii sunt capitalele și porturile.
amplificând starea de conflictualitate.
Contraste teritoriale între state. Pe teritoriul
Africii se află, deopotrivă, unul dintre cele mai vechi
state – Egiptul, existent încă din Antichitate –, dar și 1. Analizează harta politică a Africii (fig. 1) și identifică:
cel mai recent stat apărut pe harta politică a lumii, a. trei state situate în Deșertul Sahara;
în 2011, respectiv Sudanul de Sud. b. trei state situate de-a lungul Marelui Rift African;
Așadar, statele africane au avut o evoluție diferită c. două state enclave.
și pot fi clasificate după mai multe criterii:
x după suprafață: dintre toate statele africane, 2. Identifică următoarele state africane după indiciile
10 dețin împreună peste 1/3 din suprafața totală a oferite:
continentului african, Algeria și R.D. Congo având A – stat cu ieșire la două mări, fostă colonie britanică;
fiecare peste 2 milioane km2, iar Sudan, Libia, Ciad, B – situat pe Ecuator, al doilea stat african ca întindere;
Niger, Angola, Mali, Africa de Sud și Etiopia – peste C – stat insular, traversat de Tropicul de Sud;
1 milion km2; D – monarhie, fostă colonie franceză.
46
Fig. 1. Harta politică a Africii
Sub controlul
Marocului
Problemele
Africii în lumea
contemporană Deșertificarea
Africii
ĞůĂǀĞŐĞƚĂƜŝĞůĂĚĞƕĞƌƚ͘/ĂƚĉĐƵŵ
ƵƚŝůŝnjĂƌĞĂ ĞdžĐĞƐŝǀĉ Ă ƚĞƌĞŶƵƌŝůŽƌ
Africa se confruntă cu o serie ƉŽĂƚĞ ƚƌĂŶƐĨŽƌŵĂ ƵŶ ƚĞƌĞŶ ĨĞƌƚŝů
de provocări la scară largă, cum ar ŠŶƚƌͲƵŶƉƵƐƚŝƵ͘
fi deșertificarea (cauzată de secetă
și pășunat excesiv), lipsa apei
de băut, creșterea accelerată a
Deșertificarea apare atunci Degradarea terenurilor nu
populației, dificultatea accesului la
când terenul agricol este utilizat este, totuși, o problemă nouă.
educație.
excesiv în climate uscate cu eco- Studiile sugerează că prăbușirea
Toți acești factori afectează
sisteme fragile, deja vulnerabile civilizației maya în anul 900 d.H.
nivelul de trai și au consecințe
la secetă. Multe dintre zonele a fost declanșată de creșterea
precum: foametea, malnutriția,
bolile, violența, instabilitea politică afectate sunt locuite de cei mai populației, urmată de cultivarea
și socială. săraci oameni din lume. plantelor pe versanții abrupți cu
Suprapășunatul duce la dispa- sol fragil.
Deșertificarea are efecte
riția covorului de iarbă, solul este
devastatoare asupra oamenilor și
dislocat de copitele animalelor,
a mediului deopotrivă.
iar apa și vântul agravează pro-
În Sahelul african, deșerti-
blemele, îndepărtând stratul fer-
ficarea mărește riscul secetei.
til de sol și nemailăsând în urmă, Vegetația ce moare lasă goale
treptat, decât un deșert sterp. suprafețele acoperite cu nisip,
Niciun continent nu este care reflectă mai multă căldură,
imun la deșertificare. Aproxima- diminuând ascensiunea aerului
tiv o treime din planeta noastră umed care generează nori și
este direct afectată și presiunea precipitații. Prin urmare, oda-
Studiu de caz umană este, de obicei, cauza tă ce începe, deșertificarea se
Textul alăturat prezintă procesul principală a acestui proces. autopropagă.
de deșertificare și moduri de soluțio-
nare a acestei probleme.
Citește textul și rezolvă următoa-
rele cerințe:
a. Identifică în text două cauze
ale deșertifcării.
b. Numește două consecințe ale
deșertificării, una care afectează
mediul natural și una care afectează
populația.
c. Stabilește relația de cauza-
litate dintre factorii geografici și
deșertificare.
d. Propune o soluție de com-
batere a deșertificării.
48
Procesul
de deșertificare
1
49
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
Sahara
Aflată în nordul Africii, Sahara
este cel mai întins deșert cald al
planetei. Climatul este tropical
uscat, precipitațiile cad foarte
rar și în cantități extrem de mici.
Relieful specific constă în platouri
pietroase (hamade), dune de nisip
(erguri) etc. Sahara este lipsită de
o rețea hidrografică permanentă,
exceptând partea ei estică, stră-
bătută de Nil. Vegetația aproape
că lipsește. Popor nomad, tuaregii
populează regiunile muntoase din
Sahara Centrală și s-au adaptat la
viața în deșert.
VIAȚA ÎN DEȘERT
Strategii de stocare a apei
În cuptorul Deșertului Sahara, toate aceste puncte slabe. Cele mai
dușmanul numărul unu al vieții multe mamifere ale deșertului, pre-
este deshidratarea. Pentru a înțele- cum cămila și multe specii de ro-
ge dificultatea problemei, să ne ui-
Studiu de caz tăm la cifre. În cazul omului, al cărui
zătoare, au rinichi cu performanțe
deosebite. Niciuna dintre viețui-
Textul alăturat prezintă aspecte organism constă din 60-80% apă, toarele deșertului nu transpiră în
legate de adaptarea la condițiile pierderea a doar 5% din cantitate felul în care o face omul. Pierderea
neospitaliere ale Saharei. Citește-l și produce simptome grave, în timp prin piele este redusă substanțial și
rezolvă următoarele cerințe: ce o pierdere de 10% este, în gene- prin comportament, fauna deșer-
ral, fatală. Prin comparație, cămila tului african petrecând ziua în ga-
a. extrage din text caracteristicile este capabilă să suporte pierderea lerii subterane, unde aerul este mai
geografice ale deșertului Sahara; a 20% din greutatea corporală prin umed decât la suprafață.
b. identifică formele în care vege- deshidratare, fără să apară tulburări
tația și fauna s-au adaptat la mediul fizice. Putem înțelege soluțiile de Izvor la purtător
deșertic; adaptare a viețuitoarelor la mediul Reducerea pierderilor de apă
ostil al deșertului dacă ne rapor- este cheia supraviețuirii în Sahara, dar
c. identifică modul în care omul
tăm din nou la om. Cum se pierde apa trebuie să provină de undeva!
s-a adaptat la viața în deșert. Cum
apa din organism? Prin excreție, O soluție ar fi realizarea de stocuri
ai răspunde provocării de a locui în
transpirație și respirație. Animalele de apă. Este legendară capacitatea
deșert? Argumentează!
deșertului ameliorează, cu succes, cămilei de a stoca apă în țesuturi.
50
Deșertul este bine-cunoscut Alternanța acestor condiții ex- în crăpături sau la poalele stâncilor.
pentru întinderile sale fierbinți, treme înseamnă, pentru animale, Animalele ce sunt active în timpul
uscate și prăfoase, acoperite de o luptă permanentă pentru a-și zilei vor umbla pe-afară în zori,
nisip arzător. Animalele ce trăiesc menține temperatura corporală și când temperaturile sunt mai scă-
aici trebuie să înfrunte tempera- a supraviețui. zute, însă nu în frigul nopții.
turi dogoritoare, de până la 50° C, Una dintre cele mai bune stra- Animalele mai mari nu sapă
și să se descurce cu mai puțin de tegii pentru a scăpa atât de căldu- vizuini, însă un corp mare este, de
250 mm de precipitații pe an. ră, cât și de frig, este pur și simplu fapt, un avantaj în deșert – se su-
Însă vremea senină ce încălzește praîncălzește mai greu. Astfel, aces-
evitarea acestora. Multe mamifere
deșertul până la temperaturi atât te animale își pot menține tempe-
mici sapă vizuini în nisip pentru a
de ridicate în timpul zilei face ca, crea un microclimat mai suportabil, ratura la un nivel suficient de scăzut
în timpul nopții, temperaturile să în timp ce viețuitoarele „cu sânge până când apune soarele.
scadă frecvent sub zero grade. rece” vor căuta locuri adăpostite,
51
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
ETIOPIA
Viața ca la începuturile omenirii
Etiopia Jurnal de expediție
ĨƌŝĐĂĞƐƚĞƵŶƐƉĂƜŝƵŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĚĞĞƵƌŽƉĞŶŝƕŝĚĞ
Particularități ŝƐůĂŵƵůƉƌĞnjĞŶƚŠŶŵƵůƚĞĚŝŶƚƌĞƜĉƌŝůĞĚŝŶŶŽƌĚƵů
geografice ĐŽŶƚŝŶĞŶƚƵůƵŝ͘ cŝ ĂƚƵŶĐŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĐƵŶŽĂƕƚĞ ŠŶ
ƉĂƌƚĞ ĐĞĞĂ ĐĞ ŠŶƐĞĂŵŶĉ ͣĐŽŶƚŝŶĞŶƚƵů ŶĞŐƌƵ͕͟ ŶĞ
ĂĨƵŶĚĉŵĂĐƵŵƚŽĐŵĂŝŠŶŵŝũůŽĐƵůůƵŝ͕ŠŶƚŝŽƉŝĂ͘
Studiu de caz
Extrasul din jurnalul de expediție
alăturat prezintă aspecte specifice ale
vieții comunităților rurale din munții
Etiopiei.
Citește textul și rezolvă următoa-
rele cerințe:
a. Extrage din text caracteristicile
fizico-geografice și umane (sociale,
economice) referitoare la Etiopia
și grupează-le, astfel, pe cele două
categorii.
b. Identifică o problemă cu care
se confruntă comunitatea umană
prezentată în articol.
c. Stabilește relația de cauzalitate
între factorii geografici și problema
identificată.
d. Propune o soluție de combatere
a acestei probleme. Argumentează!
52
WĞ ĂůŽĐƵƌŝ͕ ŵąŶĐĂƌĞĂ ĞƐƚĞ ĨŝŶĂͲ >>/D/d^Z//
ůŝnjĂƚĉ ĐƵ Ž ĐĂŶĉ ĚĞ talla ʹ Ž ďĉƵƚƵƌĉ
ĨĞƌŵĞŶƚĂƚĉ ĚŝŶ ƐĞŵŝŶԑĞ ƉƌĉũŝƚĞ Ɣŝ WĞƐƚĞ njŝ͕ ŠŶĚĞůĞƚŶŝĐŝƌŝůĞ ƐƵŶƚ
njĚƌŽďŝƚĞ͕ĐŽŵďŝŶĂƚĞĐƵĨƌƵŶnjĞƵƐĐĂƚĞ͕ ŠŵƉĉƌԑŝƚĞ͘ sŝĂԑĂ ŶƵ ĞƐƚĞ ŠŶƐĉ ĚĞůŽĐ
ĂƌŽŵĂƚĞ͘ ĐĞĂƐƚĂ ĞƐƚĞ ƚƵůďƵƌĞ͕ ĂůĞƌƚĉ͘ &ĞŵĞŝůĞ ƐƚĂƵ ƉĞ ůąŶŐĉ ĐŽůŝďĉ͕
ŵĂƌŽŶŝĞ͕ ĐƵ ďƵĐĉԑŝ ĚĞ ƚĉƌąԑĞ Ɣŝ ĚĞ ĂǀąŶĚŐƌŝũĉĚĞĐŽƉŝŝŝŵĂŝŵŝĐŝ͘ĉƌďĂԑŝŝ
ƐĞŵŝŶԑĞƉƌŝŶĞĂ͘͘͘ƉŝƔĐĉƉƵԑŝŶůĂůŝŵďĉ͕ ĂƵ ĚĞ ůƵĐƌƵ Ž ƉĞƌŝŽĂĚĉ ƐĐƵƌƚĉ͕ ĚŽĂƌ
ĚĂƌĞƐƚĞƌĉĐŽƌŝƚŽĂƌĞ͕ĨŝŝŶĚĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĉ ŠŶ ƉƌĞĂũŵĂ ƐĞnjŽŶƵůƵŝ ƉůŽŝŽƐ͕ ĐĂƌĞ
ƵŶ ĨĞů ĚĞ ďĞƌĞ ƚƌĂĚŝԑŝŽŶĂůĉ͘ EƵ ŝͲĂŵ ƐĞ ŠŶƚŝŶĚĞ ƉĞƐƚĞ ǀĂƌĉ͘ WĞ ŵŝĐŝůĞ ůŽƌ
ƐŝŵԑŝƚŠŶƐĉǀƌĞŽƵƌŵĉĚĞĂůĐŽŽů͘ ƉĂůŵĞ ĚĞ ƉĉŵąŶƚ͕ ďĉƌďĂԑŝŝ ŠŵƉŝŶŐ
ůĂ ƉůƵŐƵů ƚƌĂƐ ĚĞ ďŽŝ͕ ĂƌąŶĚ͕ ĚĞ ĨĂƉƚ
>ŽĐƵůĚĞĐƵůĐĂƌĞĞƐƚĞƉĞŽƉůĂƚĨŽƌŵĉ ĂďŝĂƐĐƵƌŵąŶĚƉĉŵąŶƚƵů͘ŐƌŝĐƵůƚƵƌĂ
ĚŝŶ ůĞŵŶ ĂŵĞŶĂũĂƚĉ ĚĞĂƐƵƉƌĂ ĂŶŝͲ ĞƐƚĞ ĚĞ ƐƵďnjŝƐƚĞŶԑĉ͕ ĂďŝĂ ƌĞƵƔŝŶĚ Ɛĉ
ŵĂůĞůŽƌ͘ƵƚŽԑŝŝƐĞŠŶƚŝŶĚƵŶŝŝůąŶŐĉĂůԑŝŝ͕ ůĞĂƐŝŐƵƌĞĐĞůĞŶĞĐĞƐĂƌĞƉĞŶƚƌƵŚƌĂŶĂ
ƉĞĂĐĞĂƐƚĉƉůĂƚĨŽƌŵĉ͕ĚŽƌŵŝŶĚƉĞƉŝĞŝ
ĨĂŵŝůŝĞŝ͘ &ŝŝŶĚ ƉĞ ŵƵŶԑŝ͕ ƚĞƌĞŶƵů ĞƐƚĞ
ĚĞĐĂƉƌĉƔŝĂĐŽƉĞƌŝŶĚƵͲƐĞĐƵƉĉƚƵƌŝ͘
ƐůĂď ƉƌŽĚƵĐƚŝǀ͕ ĂĐŽƉĞƌŝƚ ĚĞ Ž ƉĉƚƵƌĉ
ŶŝŵĂůĞůĞ ƐƵŶƚ ԑŝŶƵƚĞ ŠŶƐĉ ĐƵƌĂƚĞ ĚĞ ƉŝĞƚƌŝƔ ƉƌŝŶƚƌĞ ĐĂƌĞ ƉůĂŶƚĞůĞ ĂďŝĂ
ƔŝĂƔƚĞƌŶƵƚƵƌŝůĞĚĞƉĂŝĞůŝƐĞƐĐŚŝŵďĉ ƉŽƚĐƌĞƔƚĞ͘ĚĂƉƚĂƚĉůŽĐƵůƵŝĞƐƚĞĚŽĂƌ
ĚĞƐ͕ ĂƐƚĨĞů Đĉ ŵŝƌŽƐƵů ĂĐĞƐƚŽƌĂ ŶƵ ƐĞ teff͕ ƉůĂŶƚĂ ĚĞ ĐĂƌĞ Ăŵ ĂŵŝŶƚŝƚ ŵĂŝ
ƐŝŵƚĞĨŽĂƌƚĞƉƌĞŐŶĂŶƚ͘ ƐƵƐ͕ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶũĞƌĂ͘ >ĞŐƵŵĞůĞ͕ ĂĐŽůŽ
WĞ ƵŶĚĞ Ăŵ ĚŽƌŵŝƚ͕ ŵŝĞ ŵŝͲĂƵ ƵŶĚĞ ƉŽƚ ĐƌĞƔƚĞ͕ ƐƵŶƚ ĐƵůƚŝǀĂƚĞ ƉĞ
ƉƌĞŐĉƚŝƚ ĐƵůĐƵƔƵů ũŽƐ͕ ůąŶŐĉ ǀĂƚƌĉ͘ ĐąԑŝǀĂ ŵĞƚƌŝ ƉĉƚƌĂԑŝ͕ ƉĞ ůąŶŐĉ ĐŽůŝďĞ͘
Injera este alimentul nelipsit de pe masa DŝͲĂƵ ŠŶƚŝŶƐ Ɣŝ ŵŝĞ ĐąƚĞǀĂ ƉŝĞŝ ĚĞ 2Ŷ ĂŶŝŝ ƐĞĐĞƚŽƔŝ͕ ƉůĂŶƚĞůĞ ŶƵ ĐƌĞƐĐ Ɣŝ
etiopienilor. Se obţine din seminţele, mici cât ŽĂŵĞŶŝŝƐƵĨĞƌĉĚĞĨŽĂŵĞ͘
bobiţele de mac ale unei plante ierboase numite ĐĂƉƌĉ͕ƉĞƐƚĞĐĂƌĞŵŝͲĂŵƉƵƐƐĂĐƵůĚĞ
teff. Acestea sunt zdrobite pe o piatră, făina rezultată ĚŽƌŵŝƚ͘ EƵ ƚŽԑŝ ĐŽƉŝŝŝ ĂƉƵĐĉ Ɛĉ ŵĞĂƌŐĉ
fiind amestecată cu apă şi lăsată la fermentat timp ůĂ ƔĐŽĂůĉ͘ ŚŝĂƌ Ɣŝ ƉĞ ŵƵŶԑŝ͕ ĚĂƌ
de trei zile. Din amestec, asemănător celui de ůĂ ĂůƚŝƚƵĚŝŶŝ ŵĂŝ ũŽĂƐĞ͕ ƵŶĚĞ ƐƵŶƚ
clătite folosit la noi, se toarnă pe o plită de lut
încinsă câte o porţie, care se întinde şi, după câteva ĐŽŵƵŶŝƚĉԑŝ ĐĞǀĂ ŵĂŝ ŠŶƐĞŵŶĂƚĞ͕ ƐĞ
minute de copt, rezultă un fel de lipie. Are un ĨĂĐ ŶŝƔƚĞ ĐƵƌƐƵƌŝ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐĞ ŠŶǀĂԑĉ
diametru de vreo 50 cm, iar gustul îi este acrişor şi ůƵĐƌƵƌŝůĞĚĞďĂnjĉʹĐŝƚŝƚƵůƔŝƐŽĐŽƚŝƚƵů͘
consistenţa mai buretoasă, datorită fermentaţiei. La Dar pentru ĐĞŝ ĂĨůĂԑŝ ůĂ ĂůƚŝƚƵĚŝŶĞ͕ ůĂ
masă primeşti câte o injera, peste care se pune o ŠŶĉůƜŝŵŝ ĚĞ ƉĞƐƚĞ ϯ ϱϬϬ ŵ͕ ĚƌƵŵƵů
fiertură de linte sau de fasole, varză, morcovi, sfeclă ƉąŶĉ ůĂ Ž ƔĐŽĂůĉ ůĞͲĂƌ ůƵĂ ƉƌĞĂ ŵƵůƚ
roşie sau de cartofi – toate fierte. La sărbători sau ƚŝŵƉ Ɣŝ ĚĞǀŝŶĞ ŝŵƉŽƐŝďŝů͘ Ğ ĂĐĞĞĂ͕
în alte zile, dar foarte rar, se mai taie câte un animal ĨĞƚŝԑĞůĞƐĞƐƉĞƚĞƐĐ͕ĐĉƌąŶĚďŝĚŽĂŶĞĐƵ
din gospodărie – capră, oaie, găină – şi oamenii mai
simt şi gustul cărnii. ĂƉĉĚĞůĂŝnjǀŽĂƌĞůĞĂĨůĂƚĞŵƵůƚŵĂŝũŽƐ͕
ŝĂƌďĉŝĞԑĞŝŝŵąŶĉĂŶŝŵĂůĞůĞĨĂŵŝůŝĞŝ͘
53
UNITATEA 2 | EXPLORĂM AFRICA
Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învățat până acum despre Subiectul I (15 puncte)
Africa, realizând o schemă după modelul de mai jos. Selectează litera corespunzătoare răspunsului
corect.
1. Desparte Africa de Europa strâmtoarea:
a. Gibraltar b. Bosfor c. Dardanele d. Mozambic
2. Africa nu este traversată de:
a. Ecuator b. Meridianul de 0°
c. Cercul Polar de Sud d. Tropicul de Sud
3. Gabes și Sidra sunt denumiri de:
a. insule b. capuri c. peninsule d. golfuri
4. Extremitatea sudică a Africii este dată de capul:
a. Blanc b. Acelor c. Verde d. Hafun
5. Ca suprafață Africa este:
a. mai mare decât Asia b. mai mică decât Europa
c. mai mică decât Asia d. mai mare decât America
Subiectul II (15 puncte)
Poziția geografică – simetrie latitudinală Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt
x desfășurare simetrică față de Ecuator; Tropicul de adevărate (A) sau false (F).
Nord și de Sud, Meridianul de 0° (toate emisferele); 1. Cea mai mare altitudine din Africa se înregistrează
Oceane: Indian, Atlantic. în Munții Kilimanjaro.
2. Fluviul Nil formează la gura de vărsare un estuar.
3. Savana este specifică climatului subtropical.
Relieful
4. Tuaregii sunt locuitori africani nativi ai Deșertului
x podiș vechi, mai înalt în jumătatea sudică; Sahara.
x Munții Atlas, Capului, Scorpiei; 5. Capitala Kinshasa este traversată de fluviul Congo.
x Marele Rift African – vulcani (Kenya, Kilimanjaro). Subiectul III (15 puncte)
Pe harta fizico-geografică a Africii sunt marcate
Hidrografia, clima și biogeografia cu litere de la A la E unități de relief, iar cu cifre de la
x fluvii: Nil, Niger, Congo, Zambezi ș.a.; 1 la 5, fluvii și lacuri. Identifică pe hartă:
x lacuri: Ciad, Tanganyika, Malawi etc.;
x „continentul cald”, desfășurat „în oglindă” față A
de Ecuator: zone de climă ecuatorială (pădure
ecuatorială), subecuatorială (savane), tropicală 1
(deșerturi), subtropicală (vegetație subtropicală).
B
4
Specificul demografic
x nucleul Lumii Vechi, populație tânără în creștere E
3 2
rapidă, diversitate etnică, lingvistică, religioasă: Africa C
de Nord (Sahariană), Africa Sub-Sahariană; tendințe:
urbanizare.
5
Harta politică și marile orașe
x 54 de state; cel mai recent Sudanul de Sud (2011);
x orașe mari: Cairo (Egipt), Kinshasa (R.D. Congo),
Lagos (Nigeria), Johannesburg (Africa de Sud) etc. D
54
1. numele câmpiei marcate cu litera B;
2. litera cu care sunt marcați munții de încrețire
situați pe teritoriul statelor Maghreb-ului;
3. numele munților marcați cu litera E;
4. cifra cu care este marcat fluviul care a împrumutat
numele său la două state africane;
5. numele fluviului marcat cu cifra 5;
1. Indicii: stat mediteraneean; Maghreb; Capul Blanc 4. Indicii: apariția omului; creștinism; Addis Abeba
2. Indicii: două state-enclavă pe teritoriul său; 5. Indicii: deșert litoral; fostă colonie germană;
fostă colonie olandeză și britanică; singurul stat african pe ieșire la Oceanul Atlantic
teritoriul căruia trăiesc pinguini
3. Precizează, cu aproximație, de câte ori este mai
mare densitatea populației în cazul statului cu
Subiectul V (30 de puncte)
care s-a făcut comparația.
Analizează datele din următorul tabel și răs-
4. Numește o problemă cu care se confruntă statul
punde la următoarele cerințe.
cu valoarea mai mare a densității populației.
Suprafața Populația
Statul
(km2) (locuitori)
Indicii 5. Precizează numele statului X.
petrol, mozaic etnic și 6. Precizează numele statului Y.
religios, deltă, Africa BAREM DE EVALUARE Subiectul IV: 15 puncte
X 924 000 203 000 000 Sub-Sahariană, fostă 1. Tunisia; 2. Africa de Sud;
colonie britanică, cel Subiectul I: 15 puncte 3. Madagascar; 4. Etiopia;
mai populat stat african 1. a; 2. c; 3. d; 4. b; 5. c (5 x 3p) 5. Namibia (5 x 3p)
deșert, Maghreb, fostă
Y 2 400 000 42 000 000 colonie franceză, cel Subiectul II: 15 puncte Subiectul V: 30 de puncte
mai întins stat african 1. A; 2. F; 3. F; 4. A; 5. A (5 x 3p) 1. statul Y; 2. Sugestii: suprafață
ocupată în cea mai mare parte
1. Compară datele privind populația și suprafața Subiectul III: 15 puncte de Deșertul Sahara, deficit de
statelor X și Y și precizează care dintre cele două 1. Câmpia Senegalului; 2. A; apă, lipsa solurilor fertile etc.;
3. Munții Camerun; 4. 4; 3. de zece ori; 4. Sugestii:
înregistrează o valoare medie mai mică a densității 5. Zambezi (5 x 3p) conflictualitate, sărăcie etc.;
populației. 5. Nigeria 6. Algeria (6 x 5p)
2. Identifică o cauză a acestei valori scăzute a den- TOTAL : 90 de PUNCTE
sității populației. Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE
55
UNITATEA 3
Explorăm
America de Nord
și America de Sud
Poziţia geografică
Relieful – caracteristici generale
Sistemul muntos cordiliero-andin
Hidrografia – caracteristici generale
Fluvii şi lacuri
Diferenţieri climatice şi biogeografice
Elemente de diversitate umană
(etnică, lingvistică, confesională, culturală)
Harta politică şi contraste teritoriale
între state
Forme de aglomerare urbană
Diferenţieri economice regionale
Studiu de caz
Chile. Particularităţi geografice
Recapitulare
Evaluare
56
Piramidă maya din Mexic 57
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
Poziția geografică
Care sunt principalele paralele care traversează Însă, prin insulele sale, continentul american
continentul american? Ce meridian trece prin partea depășește 83° latitudine nordică (Groenlanda) și
centrală a Americii de Nord? Dar a Americii de Sud? 59° latitudine sudică (Arhipelagul South Sandwich),
Cu ce formă geometrică se aseamănă cele două mase iar prin Arhipelagul Aleutinelor (Insula Attu) ajunge și
de uscat: America de Nord și America de Sud? Care sunt în emisfera estică a planetei.
principalele bazine oceanice care delimitează conti-
Suprafață. America este al doilea continent ca
nentul american?
întindere, după Asia, cu 42,5 milioane km2 (de patru
ori suprafaţa Europei), ceea ce reprezintă peste 28%
Spre deosebire de celelalte continente, America din totalul uscatului planetar.
este dezvoltată pe latitudine, ca o punte uriașă de Cele două mase de uscat (America de Nord și
uscat între zonele reci ale planetei: Arctica (nord) și America de Sud) sunt legate prin istmul central-ameri-
Antarctica (sud). can (o fâșie îngustă de pământ, de circa 80 km lăţime).
Poziția pe Glob. Continentul american este si-
tuat în emisfera vestică, fiind delimitat de trei mari
bazine oceanice: x nord: Oceanul Arctic sau Îngheţat 1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect
(îl separă de Europa și Asia); x est: Oceanul Atlantic (model A-c):
(îl separă de Europa și Africa); x vest: Oceanul Pacific A. Sunt situate între America de Nord și America de
(îl separă de Asia și Australia); x în sud, Strâmtoarea Sud insulele:
Drake (după numele exploratorului englez Francis a. Aleutine b. Antilele Mari
Drake, din timpul reginei Elisabeta I a Angliei), de c. Falkland d. Ţării de Foc
cca 1 000 km lăţime, care face legătura între Oceanele B. Continentul american nu este delimitat de Oceanul:
Atlantic și Pacific, desparte America de spaţiul antarctic. a. Atlantic b. Pacific c. Indian d. Arctic
C. Între America de Sud și spaţiul antarctic se află
Paralele și meridiane importante. America de
strâmtoarea:
Nord este traversată de Tropicul de Nord (Racului) și
de Cercul Polar de Nord, desfășurându-se la vest și a. Drake b. Magellan c. Bering d. Davis
la est de meridianul de 90° longitudine vestică, care D. Cercul Polar de Nord traversează:
marchează jumătatea emisferei vestice a planetei. Prin a. Peninsula Labrador b. Arhipelagul Ţării de Foc
dreptul acestui meridian curge cel mai mare fluviu c. Golful Sf. Laurenţiu d. Peninsula Alaska
din America de Nord, și anume Mississippi (vezi harta 2. Joc geografic. Realizează, împreună cu colegii, o
fizico-geografică a Americii de Nord de la pag. 62). excursie virtuală în jurul Americii (urmărește și hăr-
America de Sud este traversată de Ecuator (în ţile fizico-geografice de la pag. 62-63). Câștigă cine
apropierea căruia curge Amazonul, cel mai mare descoperă primul următoarele elemente geografice:
fluviu din America de Sud și, totodată, de pe Glob – a. numele strâmtorii care separă America de Asia;
vezi harta fizico-geografică a Americii de Sud de la b. un golf situat pe Tropicul de Nord;
pag. 63) și de Tropicul de Sud (Capricornului). Partea c. două peninsule din sudul Americii de Nord;
centrală a Americii de Sud este traversată de meri- d. cinci insule/grupuri de insule (arhipelaguri).
dianul de 60° longitudine vestică. 3. Calculează diferenţa în grade latitudine dintre extre-
Limite (Puncte extreme): Zenith Point, Peninsula mităţile nordică (Zenith Point) și sudică (Capul
Boothia, Canada (72° latitudine nordică); Capul Froward) ale Americii.
Froward, Chile, care străjuiește Strâmtoarea Magellan, 4. Explică importanţa faptului că America este traver-
ce separă America de Sud de Arhipelagul Ţării de sată de Ecuator, Tropice și Cercul Polar de Nord.
Foc (53° latitudine sudică); Capul Prince of Wales, 5. Urmărește hărţile alăturate și identifică criteriul după
Peninsula Alaska, SUA (168° longitudine vestică); care a fost împărţit continentul american în cele două
Capul Branco, Brazilia (34° longitudine vestică). situaţii (fig. 1).
58
America de Nord
America Centrală
America de Sud
America Anglo-Saxonă
America Latină
59
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
60
II. Indicii: munți vechi, 2 000 m
61
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
Legendă
Nordul
geografic
Vârf
Vulcan
Râu
62
Legendă
Nordul
geografic
Vârf
Vulcan
Râu
63
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
64
A. Indicii: lac, Anzi, incași
65
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
66
CERCUL POLAR
DE NORD
LEGENDĂ
1 Etaj alpin ECUATOR
2 Ghețari
3 Tundră
4 Pădure de conifere
5 Pădure de foioase
6 Stepă
TROPICUL
7 Vegetație subtropicală DE SUD Fig. 5. Pampa cu guanaco (Argentina)
8 Pădure tropicală umedă
9 Pădure ecuatorială
10 Savană
11 Deșert
12 Semideșert
67
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
De ce America se mai numește „Lumea Nouă”? Există și ţări multilingvistice, cum ar fi Canada (pe
Ce știi despre „Marile Descoperiri Geografice”? Cum a lângă engleză, se vorbește și franceza), Columbia
fost descoperită America? Ce înţelegi prin „civilizaţii (spaniola, engleza), Bolivia, Peru, Paraguay (pe lângă
precolumbiene”? Numește câteva dintre realizările lor. spaniolă, se vorbesc o serie de limbi amerindiene).
Pe care ţărm au debarcat primii europeni? Ce populaţii
Diversitatea confesională. Continentul ame-
au găsit aici? Cum i-au denumit?
rican este inclus în totalitate în aria creștinismului –
fig. 2, diferenţiindu-se:
Caracteristici generale. America este al trei- x America predominant protestantă (America
lea continent al planetei, ca populaţie, după Asia și Anglo-Saxonă) și
Africa, depășind, în prezent, un miliard de locuitori x America predominant romano-catolică (America
(1/3 SUA și Canada; 2/3 Mexic, America Centrală și de Latină).
Sud). Însă, având în vedere suprafaţa sa, densitatea Diversitatea culturală. Ca o consecinţă a diversi-
medie a populaţiei este de doar 24 locuitori/km2. Din tăţii etnice, lingvistice și confesionale, s-au individua-
punct de vedere rasial, metisajul (amestecul) este de- lizat două spaţii culturale principale – fig. 3:
osebit de accentuat. x America Anglo-Saxonă: Canada, SUA;
Diversitatea etnică. Diversitatea umană extraor- x America Latină: Mexic, America Centrală și
dinară a rezultat din evoluţia populării continentului, America de Sud.
în mai multe etape, suprapunându-se și amestecân-
du-se mai multe straturi culturale: x nativii americani
(„indieni”, „amerindieni” sau „pieile roșii”): eschimoși/inuiţi
(în nordul îngheţat), algonquini, athabasci, irochezi,
apași, sioux, cheyenne, comanși (Canada și SUA), maya,
azteci (Mexic), incași (platourile andine), amazonieni
(bazinul Amazonului), ona (Ţara de Foc) etc.; x primii
colonizatori europeni (portughezi, spanioli, olandezi,
francezi, englezi, irlandezi etc.), în secolele XV-XVIII;
x africani (fenomenul de africanizare a Americii, până
la abolirea sclaviei, din care au rezultat afro-america-
nii din sudul SUA și până în Brazilia); x valuri succesive
de emigranţi de pe toată planeta (europeni, asiatici –
Nativi americani (amerindieni) la o piață tradițională (Peru)
în special pe coasta pacifică –, africani) în secolele
XIX-XXI.
Astfel, din acest punct de vedere, America repre-
zintă un amestec etnic deosebit de complicat, cu 1. Asociază fiecare ţară din grupa A cu o regiune din
rădăcini diferite (native, europene, africane, asiatice). grupa B (model 1-a):
A – 1. Brazilia; 2. Canada; 3. Argentina; 4. Mexic; 5. Chile.
Diversitatea lingvistică. Se disting, în principal, B – a. America Anglo-Saxonă; b. America Latină
două regiuni majore (fig. 1 și fig. 3): 2. Citește cu atenţie următorul text: „Este o ţară care
x America Anglo-Saxonă sau America de Nord se învecinează cu toate cele trei oceane: Atlantic, Arctic,
Anglo-Saxonă (Canada, SUA), în care predomină Pacific. În trecut, pe plantaţiile de bumbac din sud au fost
vorbitorii de engleză (ca limbă oficială); aduși negri africani să lucreze ca sclavi”. Identifică:
x America Latină: Mexic, America Centrală și America a. numele ţării prezentate în text;
de Sud (predomină spaniola, iar în Brazilia, portugheza). b. spaţiul cultural din care face parte.
68
Fig. 1. Structura
lingvistică a populației
în America
Fig. 2. Structura
confesională
a populației în
America
Fig. 3. Spații
culturale în America
69
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
Harta politică și
contraste teritoriale între state
Care sunt statele care au ieșire la Oceanul Arctic? x după modul de guvernare: majoritatea sunt
Care sunt statele care au ieșire și la Oceanul Atlantic, republici (prezidenţiale – SUA, Mexic, Brazilia, Columbia,
și la Oceanul Pacific? Ce state sunt pe coasta pacifică Surinam, Chile, Argentina ș.a., parlamentare – Guyana),
a Americii de Sud? Dar pe cea atlantică? în timp ce Canada este monarhie constituţională;
x după modul de administrare politică a terito-
riului: având în vedere suprafeţele mari, multe dintre
Harta politică a Americii. Pe continentul ame- statele americane sunt federaţii (Canada, SUA, Mexic,
rican sunt situate 35 de state independente (fig. 2): Brazilia, Argentina);
x America de Nord (24,2 milioane km2, peste x după forma teritoriului: state compacte (Ecuador,
490 milioane locuitori): Canada, SUA, Mexic; Bolivia, Uruguay), state alungite (pe direcţia nord-sud:
x America Centrală, cu două subregiuni: istmul con- Mexic, Chile, Peru, Argentina; est-vest: SUA);
tinental (500 000 km2, 46 milioane locuitori) cu 7 state x din punct de vedere geografic: state insula-
(Guatemala, Belize, Honduras, El Salvador, Nicaragua, re (Cuba, Jamaica etc.), state continentale (Bolivia,
Costa Rica, Panama) și domeniul insular-maritim (peste Paraguay – fără ieșire la mare), iar cele continentale,
2 milioane km2, 44 milioane locuitori) cu 13 state în funcţie de ieșirea la ocean pot fi state pacifice (care,
insulare (Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, totodată, sunt și state andine – Columbia, Ecuador,
Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Grenada, Peru, Chile) sau state atlantice (Brazilia, Uruguay,
Haiti, Jamaica, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Argentina ș.a.).
Vincent și Grenadinele, Trinidad și Tobago);
x America de Sud (17,8 milioane km2, peste
420 milioane locuitori): 12 state (Venezuela, Columbia,
Ecuador, Guyana, Surinam, Brazilia, Peru, Bolivia, 1. Pe harta alăturată (fig. 1) sunt marcate state cu li-
Paraguay, Uruguay, Argentina, Chile). tere de la A la J și capitale cu cifre de la 1 la 5. Precizează:
a. numele statelor marcate cu literele A-J;
Contraste teritoriale între state. Statele ameri- b. numele capitalelor marcate cu cifrele 1-5.
cane au rezultat în urma procesului de decolonizare, 2. Identifică denumirea statului a cărui capitală este
care s-a extins din America de Nord spre cea de Sud marcată pe hartă cu cifră și îi este asociată următoarea
(secolele XVIII-XIX). La acesta s-au adăugat conflicte caracteristică:
teritoriale (de exemplu, SUA – Mexic), cumpărare 1 – stat latino-american, cu limba oficială engleza;
de teritorii (de către SUA), astfel că forma teritoriilor 2 – stat cu limba oficială neerlandeza (olandeza);
statale diferă foarte mult: de la state-continent (SUA, 3 – stat sud-american non-andin, fără ieșire la ocean;
Canada, Brazilia) la mici insule-stat (cum sunt cele din 4 – pe teritoriul său se află Podișul Patagoniei, iar
Antilele Mari și Mici din Marea Caraibilor). Astfel: capitala este situată pe ţărmul estuarului La Plata;
x după suprafaţă, cele mai mari state sunt: Canada 5 – stat atlantic, cu formă compactă.
(9,9 milioane km2), SUA (9,5 milioane km2) – totodată, 3. Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F) la urmă-
locurile 2 și 4 pe Glob –, Brazilia (8,5 milioane km2), toarele enunţuri.:
Argentina, iar cele mai mici sunt: Saint Vincent și a. Statul marcat pe hartă cu litera B are în compo-
Grenadinele, Grenada, Saint Kitts și Nevis (261 km2, nenţa sa Peninsula Alaska.
doar cu puţin mai mare decât orașul București); b. Statul marcat pe hartă cu litera A este cel mai
x după numărul de locuitori, cele mai mari state întins de pe Glob.
sunt: SUA (peste 300 milioane locuitori, locul 3 mon- c. Statul marcat pe hartă cu litera C este o federaţie.
dial după China și India), Brazilia (peste 200 milioane d. Statul marcat pe hartă cu litera D are ieșire și la
locuitori), Mexic (peste 100 milioane locuitori), iar Oceanul Atlantic, și la Oceanul Pacific.
cele mai mici sunt: Antigua și Barbuda, Dominica, e. Cel mai populat și cel mai întins stat din America
Saint Kitts și Nevis (peste 50 000 locuitori); de Sud este marcat pe hartă cu litera F.
70
Ottawa
Washington D.C.
Ciudad de Mexico
Caracas
Bogotá
Georgetown Paramaribo
Quito
Lima
La Paz
Brasilia
Sucre
Asunción
Santiago de Chile
Montevideo
Buenos Aires
Fig. 1
71
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
Cum arată orașele americane comparativ cu cele pe Megalopolisuri americane. Pe teritoriul Americii
care le cunoști? Ce fel de construcţii predomină? Cum se de Nord s-au dezvoltat mai multe megalopolisuri,
numesc clădirile cele mai înalte? Ce orașe din America precum:
de Nord cunoști? Dar din America de Sud? z Boswash (alte denumiri: Coridorul Nord-Estic
sau Boston-Washington, Litoralul Atlantic ori Estic)
– cel mai întins de pe Glob (40 000 km2), cu peste
Aspecte generale. America este unul dintre con- 50 milioane locuitori), situat în nord-estul SUA: Boston,
tinentele cele mai urbanizate ale planetei. Populaţia Washington, New York, Baltimore, Philadelphia etc.;
care trăiește în orașe depășește, în medie, 80% (peste z Chipitts (alte denumiri: Megalopolisul Marilor
800 de milioane de locuitori), comparativ cu media Lacuri) – cel mai populat megalopolis american
mondială de 55%. (peste 55 milioane locuitori), situat în sudul Marilor
Printre ţările cu valorile cele mai mari ale gra- Lacuri și extinzându-se până în Canada: Chicago,
dului de urbanizare se numără Argentina și Uruguay Pittsburg, Detroit, Cleveland (SUA), Toronto (Canada) ș.a.;
(peste 90%), Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Chile, z Sansan (alte denumiri: Megalopolisul califor-
Venezuela, Columbia (peste 80%), Peru (peste 70%), nian) – peste 38 milioane locuitori, situat în sud-ves-
Bolivia, Ecuador, Paraguay, Surinam (peste 60%). tul SUA: San Francisco, Los Angeles, San Diego ș.a.;
Valorile cele mai mici sunt în insulele Antilelor Mici, În America de Sud se remarcă megalopolisul
unde predomină populaţia rurală.
brazilian, cel mai dinamic de pe continentul ameri-
Deși New York (fig. 1) a fost primul oraș multimi-
can (peste 45 milioane locuitori): Rio de Janeiro, São
lionar din lume, ca număr de locuitori, la jumătatea
Paulo, Belo Horizonte. Altele sunt în formare.
secolului XX, în prezent sunt circa 35, iar cel mai rapid
ritm de creștere îl au cele asiatice și latino-americane.
72
D.C.
de Chile Legendă
Oraș-capitală
Oraș
Megalopolis
Râu
Fig. 1. New York Fig. 2. Orașe din America de Nord și America de Sud
73
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
74
Fig. 1. Industrie aerospațială (SUA)
A. Indicii: gauchos, pampa B. Indicii: Golful Mexic, locul 1 mondial C. Indicii: limba portugheză, plantații de
la producția de petrol trestie-de-zahăr
D. Indicii: țară andină, cel mai mare E. Indicii: pădure de conifere, F. Indicii: maya, avocado și lămâi
producător de cupru din lume hidroenergie
75
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA SINGUR ÎN ATACAMA
DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
76
u ecare pas m n ep rte alc pe acest teren i su el
e ci ili a ie. icile torna e e praf sun a gol iar n urul meu se au
i nisip care m urm resc m numai pocnituri semn c natura
a ut s gust la propriu e ertul nc lucrea .
Atacama. naintea mea c t
cuprin cu ochii se erulea ce a n hile se g sesc cele mai
e a reptul inimagina il eci mari re er e e li u in ntreaga
e aluri e p m nt sau e st nc lume Am a ut ne oie e ou
se nghesuie e me ce unele ile ca s l tra erse n l ime
ntr altele. u se simte nicio a iere cale e m. n urm toarele trei
n aer. nainte n plin soare f r ile ecorul se schim . Am a uns
pic e um r . A anse estul e printre mun i nal i n or n e
greu in cau a unor an uri ese Puntas egras locul un e mi oi
echi al ii a nci e reun metru nali a expe i ia. Am trecut i
e care tre uie s trec. printr un mic sat Socaire e un e
mi am cump rat litri e ap
n e a n st nga traseului eoarece nici ntre mun i nu exist
resc o exploatare minier e reo surs natural cu acest lichi
suprafa c te a unc re hal e in ispensa il.
e minereuri construc ii a minis
tra e i ni te camioane. Pe la mi locul rumului
a ung pe un rf interme iar pe
mi fac intrarea estul e marginea unui crater. au i peste
rusc ntr o epresiune larg primele pe ce e pa resc
acoperit cu pl ci e sare Salar chiar i ni te exemplare e icu a
e Atacama. t cu ochii lam s l a c . A ung pe erro
peisa ul este acela i. ste un lac a e ia la peste m al tu ine.
c rui ap s a e aporat r m n n n urul meu peisa ul e e is.
n urm oar un strat gros e Am nali at i aceast expe i ie
s ruri. atorit iferen elor mari tra ersarea e unul singur pe os
e temperatur intre i i noapte a celui mai uscat loc e pe Glo .
s au pro us tensiuni interne care e ertul Atacama a r mas n urm
au f r mi at stratul compact i au l la nal e pe n l imea lui
ri icat n fel i chip pl cile formate. erro e ia.
77
UNITATEA 3 | EXPLORĂM AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD
Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum despre Pe harta fizico-geografică sunt marcate cu litere mici
America de Nord și America de Sud, realizând o de la a la g articulaţii ale ţărmurilor, unităţi de relief
schemă după modelul de mai jos. și, cu cifre de la 1 la 7, elemente de hidrografie, iar
pe cea politică, cu litere mari de la A la K state. Ana-
lizează hărţile și rezolvă următoarele cerinţe:
e 1
d
2
a
4 3 c
5
Poziția geografică 6
x Emisfera vestică x Paralele importante: Ecuator,
Tropicul de Nord și de Sud, Cercul Polar de Nord f
b
x Oceane: Atlantic, Arctic, Pacific
7
Hidrografia
x două dintre cele mai mari sisteme fluviale de
g
pe Glob: Mississippi-Missouri (America de Nord) și
Amazon (America de Sud) x Marile Lacuri
78
3. Indicii:
tundră,
A frunza de arțar
C 4. Indicii:
Machu Picchu,
Lima
E
D
G F
H 5. Indicii:
I J petrol,
Boswash
K
79
UNITATEA 4
Explorăm
Australia,
Oceania
și Antarctica
Australia – caracterizare
geografică generală
Oceania – particularităţi geografice
Antarctica – elemente
de identitate geografică
Studiu de caz
Unicitatea biogeografică australiană
Recapitulare
Evaluare
80
Statuie moai din Insula Paștelui (Oceania) 81
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Australia – caracterizare
geografică generală
Ce paralelă importantă traversează Australia? Care tot timpul anului și precipitaţii bogate). Pe ţărmul
sunt consecinţele poziţiei sale? Care este cel mai apro- sudic apar climatul subtropical și chiar temperat (în
piat continent? Care sunt principalele bazine oceanice Insula Tasmania).
care delimitează continentul australian? Ce crezi că Predomină vegetaţia deșertică și semideșertică,
înseamnă „austral”? cu tufișuri adaptate la uscăciune (scrub). În Peninsula
Capului York s-a dezvoltat pădurea tropical-umedă
(palmieri, liane, bananieri, ferigi arborescente), iar în
Comparativ cu celelalte continente, Australia sud-est pădurea de eucalipt. Fauna este predominant
(fig. 1) este unică, prin caracteristicile sale aparte: endemică: cangurul, ornitorincul, diavolul tasmanian,
x cel mai mic (7,7 milioane km2), cel mai scund koala, emu (struţul australian) etc.
(200-300 m altitudine medie), cel mai puţin populat
continent al planetei (25 milioane locuitori, cu excep- Cadrul uman și economic. Australia este conti-
ţia Antarctidei, care este nepopulată); nentul cu cea mai mică densitate de populaţie, for-
x cel mai izolat continent (abia în primăvara anului mată din urmași ai aborigenilor (indigeni de culoare
2018, a avut loc primul zbor fără escală între Perth și neagră) și ai coloniștilor europeni (în special englezi).
Londra, 14 500 km, în 17 ore); Orașe mari sunt doar pe ţărmuri: 1. Sydney (peste
x reprezintă în întregime o ţară (ţară-continent), 5 milioane locuitori, port la Oceanul Pacific, „motorul
chiar una dintre cele mai mari (locul 6 pe Glob); economic” al Australiei, centru financiar, de servicii, al
x singurul continent care a ajuns la o unitate statală înaltei tehnologii), 2. Melbourne (5 milioane locuitori,
(continent-stat): o federaţie alcătuită din 6 state (Australia centru comercial, financiar), 3. Brisbane (2,5 milioane
de Vest, Australia de Sud, Queensland, Noua Galie de locuitori, centru industrial, financiar, al educaţiei
Sud/New South Wales, Victoria, Tasmania) și 10 teritorii și cercetării), 4. Perth (2 milioane locuitori, singura
federale (cel mai mare fiind Teritoriul de Nord) – fig. 2. metropolă din vestul Australiei și una dintre cele
mai izolate din lume, cu industrie navală, servicii),
Poziția pe Glob. Australia se desfășoară în 5. Adelaide (1,3 milioane locuitori, construcţii de
emisfera sudică a planetei, fiind traversată, prin par- mașini, cercetare și tehnologii în domeniul apărării).
tea centrală, de Tropicul de Sud. Capitala Canberra („locul de întâlnire”) a fost un oraș
creat de la zero pentru a îndeplini această funcţie.
Cadrul natural. Relieful se succede de la vest la est: Continentul este bogat în resurse de subsol:
x Podișul Australiei de Vest – un podiș foarte minereuri de fier (cel mai mare producător mondial)
vechi, tocit, 300-400 m, ocupă mai mult de jumătate și neferoase (bauxită, plumb – locul 1 pe Glob, aur –
din suprafaţa continentului, fiind mărginit de deșer- locul 2, argint, cupru, zinc, staniu), toriu și uraniu
turi (Marele Deșert de Nisip, Tanami, Victoria, Gibson); (combustibil nuclear, locul 1), diamante (locul 3),
x Câmpia Murray-Darling este drenată de singu- cărbuni.
rul fluviu propriu-zis, care însufleţește aridul conti- Astfel, Australia are o economie dezvoltată și un
nent, Murray, cu afluentul său Darling; la nord-vest nivel ridicat al calităţii vieţii umane.
de Câmpia Murray-Darling se află Lacul Eyre, cel mai
mare din Australia, care uneori seacă complet;
x Cordiliera australiană (3 500 km), pe coasta paci- 1. Argumentează de ce Australia, deși izolată și la
fică, din care fac parte Munţii Marii Cumpene de Ape mare distanţă de orice alt continent, cu condiţii aspre
și, mai în sud, Alpii Australiei (cu altitudinea maximă (deșerturi calde), atrage emigranţi și în prezent.
de pe continent în Vârful Kosciuszko, 2 228 m). 2. Dezbatere pe echipe. Organizează-ţi colegii în
În cea mai mare parte a continentului (în centru și două echipe: „pro” și „contra” și argumentaţi afirmaţia
vest), predomină climatul tropical-uscat (bate alizeul), următoare: „Aborigenii, amerindienii și alte populaţii
moderat, pe ţărmuri, de influenţa oceanului (nuanţă native au jucat un rol important în evoluţia civilizaţiei
umedă în nord și nord-est, cu temperaturi ridicate umane așa cum este ea în prezent”.
82
Harta
H
Ha
arta
rta fizico-geografică
rt ffiizziico
co-g
-ge
eoogr
graf
afiiccă
că a A
Au
Australiei
ussttrra
ali
lieii
Tropicul
de Nord
Legendă
Nordul
geografic
Cap/Extremitate
Vârf
Râu
Scara 1:40 000 000
TERITORIUL DE
NORD
QUEENSLAND
AUSTRALIA DE VEST
AUSTRALIA
DE SUD
NOUA GALIE
DE SUD
83
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Cum crezi că supravieţuiesc oamenii înconjuraţi a insulelor este cea a „verii veșnice” (caldă și umedă).
de apele oceanului? La ce crezi că se referă denumirea Doar acolo unde sunt munţi înalţi, clima este etajată,
„Oceania”? În limba greacă, cuvântul „nisos” („nezia”) iar în Noua Zeelandă, (traversată de paralela de
înseamnă „insulă/insule”: ce ar putea însemna 45° latitudine sudică) este o climă temperată, cu
„Polinezia”, dar „Micronezia” sau „Melanezia”? Cu de- păduri de foioase și conifere, gheţari pe vârful munţilor
numirea cărei ţări sau spaţiu geografic studiat se mai și fiorduri pe ţărmuri.
aseamănă aceste sintagme? Astfel, insulele Oceaniei sunt acoperite în cea mai
mare parte de păduri tropicale (palmieri, mangrove)
Particularități geografice. Oceania nu este cu faună endemică, la care se adaugă diversitatea
un continent în sens geografic, ci un spaţiu delimitat extraordinară a vieţuitoarelor marine.
convenţional în care sunt grupate insulele și insuliţele Populaţia (17 milioane locuitori) este alcătuită din
(peste 10 000) din imensitatea Oceanului Pacific, micronezieni, melanezieni, polinezieni, maori, papuași
cuprinse, în principal, între cele două tropice, și (indigeni), la care se adaugă populaţie de origine
grupate în: asiatică și europeană. Cele mai populate state sunt
x Polinezia („insule multe”, printre care Hawaii, Papua Noua Guinee (8,5 milioane locuitori) și Noua
Tuvalu, Tokelau, Cook, Insula Paștelui, Noua Zeelandă Zeelandă (5 milioane locuitori), împreună deţinând, ca
ș.a.) în partea centrală și estică; și în cazul suprafeţei, 80% din populaţia Oceaniei.
x Melanezia („insule populate de locuitori cu pielea Economia Oceaniei este de subzistenţă: agricultură
închisă la culoare”: Noua Guinee, Noua Caledonie, și turism exotic. Creșterea nivelului Oceanului Planetar
Vanuatu, Solomon, Fiji etc.) în vest, în apropierea este una dintre cele mai mari probleme cu care se
coastei Australiei; confruntă insulele Oceaniei în prezent. Problema este
x Micronezia („insule mici”: Caroline, Mariane, generată, printre altele, de încălzirea globală, care
Marshall, Kiribati ș.a.) în nord-vest. duce la topirea gheţarilor (banchiza arctică, calota
Astfel, Oceania se întinde pe circa 5 000 km între glaciară antarctică, gheţarii montani).
Insulele Hawaii (nord) și Noua Zeelandă (sud) și Harta politică a Oceaniei. Oceania este alcătuită
12 000 km între ţărmul pacific al Australiei (vest) și din 13 state independente și mai multe teritorii
Insula Paștelui (est). Cu toate acestea, tot uscatul administrate de alte state:
înseamnă doar 1,3 milioane km2, răspândit pe x Polinezia: Noua Zeelandă (capitala Wellington),
80 milioane km2 de ocean. Samoa (Apia), Tonga (Nuku’Alofa), Tuvalu (Funafuti);
Cele mai mari insule din Oceania sunt Noua x Melanezia: Fiji (Suva), Papua Noua Guinee
Guinee (785 000 km2) și cele două insule principale (Port Moresby), Insulele Solomon (Honiara), Vanuatu
(Insula de Nord și Insula de Sud) ale Noii Zeelande (Port Vila);
(268 000 km2), care concentrează 80% din suprafaţa x Micronezia: Statele Federate ale Microneziei
totală de uscat a Oceaniei. (Palikir), Kiribati (South Tarawa), Insulele Marshall
Insulele sunt diferite: unele sunt continentale (Majuro), Nauru (Yaren), Palau (Ngerulmud).
(Noua Zeelandă, Noua Guinee), altele vulcanice
(Hawaii), însă cele mai multe sunt coraligene (atoli 1. Asociază insula/arhipelagul/statul din grupa A
formaţi pe vârful unor munţi subacvatici, cum sunt cu regiunea corespunzătoare a Oceaniei din grupa B
Marshall, Tahiti ș.a.). (model 1-a):
Altitudinile maxime depășesc 5 000 m în Insula A – 1. Noua Guinee 2. Tuvalu 3. Palau 4. Fiji 5. Kiribati
Noua Guinee; vulcanii din Hawaii (Mauna Loa – activ, B – a. Polinezia b. Melanezia c. Micronezia
Mauna Kea – stins) depășesc și ei 4 000 m, însă măsuraţi
de pe fundul oceanului, de la baza conului vulcanic, ar 2. Argumentează afirmaţia de mai jos și explică care
depăși 9 000 m (și, implicit, Munţii Himalaya). sunt cauzele: „Una dintre cele mai mari probleme cu
Fiind situate în zona intertropicală, dar înconjurate care se confruntă insulele Oceaniei în prezent este creș-
din toate părţile de ocean, clima predominantă terea nivelului Oceanului Planetar”.
84
140° E 160° E 180° E 160° V
Tropicul de Nord
INS
20° N UL
ELE 20° N
( S U H AW
A) AII
Insulele
Mariane de Nord
(SUA)
Guam
(SUA)
INSULELE
STATELE FEDERATE ALE MICRONEZIEI MARSHALL
MICRONEZIA POLINEZIA
Ecuator
20° S 20° S
NOUA CALEDONIE
(FRANȚA)
Noumea
Tropicul de Sud
MELANEZIA
AUSTRALIA
Oceania
Insula de Nord
40° S 40° S
NOUA
ZEELANDĂ
Insula de Sud
Fig. 2. Insulă continentală (Noua Zeelandă) Fig. 3. Insulă coraligenă (Tokelau, Polinezia) Fig. 4. Insulă vulcanică (Hawaii)
85
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Antarctica – elemente
de identitate geografică
Unde se află Antarctica? Ce coordonate geografice Sub calota antarctică se află lacuri, între care Lacul
relevante îi definesc poziţia pe Glob? Care sunt conse- Vostok, cel mai mare lac subglacial de pe planetă.
cinţele? Care este cel mai apropiat continent de spaţiul Calota antarctică (fig. 3) se prelungește deasupra
antarctic? De ce crezi că este dificil pentru oameni să oceanului sub forma unei banchize (cum este cea de
locuiască acolo? Dacă ai fi un cercetător știinţific, ce la Polul Nord, de deasupra Oceanului Arctic), din care
anume ai studia în spaţiul antarctic? De ce? De ce crezi se desprind aisberguri.
că ţările lumii ar fi interesate de Antarctica? Pe porţiunile neacoperite de gheaţă sau care se
dezgheaţă în anotimpul de vară, se dezvoltă mușchi și
licheni. Fauna este bogată în apele antarctice (mami-
Antarctica și Antarctida fere marine: balene, foci), iar la marginea gheţurilor
Antarctica („ante-Arctica”, opus Arcticii, care se trăiesc mari colonii de pinguini (fig. 4).
află în jurul Polului Nord) reprezintă spaţiul conven- Antarctida este singurul continent fără populaţie
ţional dintre Cercul Polar de Sud și Polul Sud (peste permanentă, doar 1 000-5 000 de cercetători știinţifici,
50 milioane km2). Antarctida este continentul (masa prezenţi temporar, care efectuează anual observaţii.
de uscat propriu-zisă) de la Polul Sud (14 milioane km2). La cunoașterea acestui continent au participat și
români, printre care naturalistul Emil Racoviţă (fig. 2),
Elemente de identitate geografică în cadrul expediţiei știinţifice „Belgica” (1897–1899),
Continentul de la Polul Sud. Antarctida (fig. 1) este primul caz în care exploratorii au iernat în spaţiul
„închisă” în interiorul Cercului Polar de Sud, fiind antarctic. În decembrie 1911, norvegianul Roald
înconjurată de prelungirile sudice ale celor trei bazine Amundsen a atins Polul Sud, urmat după o lună, de
oceane: Pacific, Atlantic și Indian; este dezvoltată britanicul Robert Scott (acesta pierzându-și viaţa pe
asimetric faţă de Polul Sud. drumul de întoarcere).
Antarctida este cel mai „înalt” continent, având
o altitudine medie de peste 2 000 m (incluzând și Interesul pentru spațiul antarctic. Acesta este
grosimea calotei). Seamănă cu un arhipelag imens, împărţit în mai multe sectoare asupra cărora mai multe
mai degrabă decât cu un uscat unitar, fiind acoperit state își clamează „suveranitatea”, respectiv: Franţa,
de o platoșă de gheaţă de circa 2 500 m grosime Marea Britanie, Norvegia, Australia, Noua Zeelandă,
medie, numită calota glaciară antarctică. Chile, Argentina, fiind cunoscut faptul că Antarctida,
Aliniamentul Marea Weddell – Marea Ross având în vedere structura sa geologică, este un con-
împarte continentul în două părţi: Antarctida de Vest tinent bogat în resurse de subsol, neexploatate încă,
(Peninsula Antarctică spre America de Sud, cu munţi din cauza condiţiilor aspre de mediu.
tineri, precum Munţii Ellsworth, care ating altitudinea
maximă de pe continent, 4 892 m, în Vârful Vinson)
și Antarctida de Est (Munţii Transantarctici, în rest
predomină un podiș înalt), mai dezvoltată, unde se
află și Polul Sud.
Din punct de vedere climatic, Antarctida reprezintă
cel mai mare deșert rece al planetei (precipitaţii
sub 200 mm/an). Aici se află polul frigului pe Glob: Folosind diverse surse (manual, atlase, cărţi, articole
temperatura minimă absolută înregistrată a fost de știinţifice, internet și altele), realizează, la alegere, un
–89,2° C (staţiunea Vostok, 21 iulie 1983). Tot aici este proiect cu următorul titlu:
și polul vânturilor, vânturile polare depășind viteza de 1. „Români în Antarctica”;
250 km/oră. 2. „Cucerirea Polului Sud”.
86
Legendă
Staţiune
de cercetări
Vârf
Ce rc u l Po l a r d e
Sud
Scara 1:40 000 000
Fig. 1. Antarctida
87
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, EXPLORATOR PRIN AUSTRALIA
OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Jurnal de expediție
Unicitatea W
WƌŝŵĂĞƚĂƉĂĂƚƌĂƐĞƵůƵŝƐĞĚĞƐĨĉƕŽĂƌĉŠŶWĂƌĐƵůEĂƜŝŽŶĂů
ĂƌƌŝŶŐƚŽŶdŽƉƐĚĞƉĞĐŽĂƐƚĂĚĞĞƐƚ͘ĚŽƵĂĞƚĂƉĉʹĚĞ
biogeografică ůůĂhůƵƌƵ͕ĚŝŶŵŝũůŽĐƵůƵƐƚƌĂůŝĞŝ͕ůƵąŶĚͲŽƐƉƌĞŶŽƌĚ͕ƉĞůĂ
>>ĂĐƵůŵĂĚĞƵƐ͕<ŝŶŐƐĂŶLJŽŶƕŝDƵŶƚĞůĞĞŝů͘dƌĂƐĞƵůƐĞ
australiană ŠŠŶĐŚĞŝĞĐƵĂƚƌĞŝĂĞƚĂƉĉ͗ŵůĂƕƚŝŶŝůĞĚŝŶWĂƌĐƵůEĂƜŝŽŶĂů
<<ĂŬĂĚƵĚŝŶŶŽƌĚƵůƵƐƚƌĂůŝĞŝ͘
Studiu de caz
Citește textul și rezolvă următoarele
cerinţe.
a. Extrage din text caracteristicile le-
gate de vegetaţia și fauna Australiei.
b. Stabilește relaţia de cauzalitate
dintre factorii geografici și unicitatea
biogeografică australiană.
c. Alege o specie endemică men-
ţionată în text și caută mai multe
informaţii despre ea.
* care nu se mai găsesc pe niciun alt
continent.
88
e un e un lo 115 n n njŽŶĂDƵŶƜŝůŽƌ 2EdZ/dKZ/h>ZKK/>/>KZ
u ele nu u en o l . DĂĐŽŶŶĞůů. en une e ul
e e e nu e un e u e u u ne e le ulu
el u n ee e e ne e en une e ul
e e e olele u un e e e e ele. e e une n e
e e o. n e ue o n un elu e l. u u ele 20 e
e e e u ul ulu e n oe e e ue n uo n u e
o e e e ne e un e e lu . n ln o u o ul
n en e o ul l e . e ne un o el u eo 000 e
l e e e e no e e u lo u o WĂƌĐƵů EĂƜŝŽŶĂů <ĂŬĂĚƵ͘
e e op rle guanna aurii e eu l ( nu ul e i er un olo e uo n u
l e o le e o elul e n Gum) lo un o e e en u croco ili n e e le
o u scorpionii le u e . l . n e u oe o u ele lo . n e
e e 15 20 e u e e e e . Papagalii e u e l l u e u l u
o ee e e . e e unele u ele e en u le n u e en u n on o
n e ele en no e o e e n ele. e e u ne n l .
n lu e e n u l . u n u le ul c inilor ingo le
e e >ĂĐƵůŵĂĚĞƵƐ u o ee ul u o. u ul ulu
e e ele une ee o n n e lo e n e n u
e o e u l e Spinifex (…) un n u ul un lo e el. o u u eu n e
le e u e on nuu onnell. e n u u e u le n le e ne olo n
un n e lul n lon lo . e l en e u n u e un o e e n . o u unele
e u en n e ene ul e l el n l n e o ul lo e u e e uu n e n
o n l un n u uneo e o l u le. n l ele. on nu n u u ul
n l e . e n e n WĂƌĐƵů e u eo 5 . (…) n n e o un l no e. u e ul
EĂƜŝŽŶĂů tĂƚĂƌƌŬĂ n e n un lo o e n u un e e n n ele e u
e <ŝŶŐƐ ĂŶLJŽŶ͘ (…) o e on o . un o en u oo l . u e e
o on n e on e e el n ne e e e e u u
o eo e u . n eu o en u e e un e ol e eu u n .
el n lo u le eno e e n o u uee . o u e n u n e on n no ul
eu l e l el o e n l e u u ul n o lu u l u ele u le e 59 e e e e
n e ee u u . n . u l un e u u e n e e ul e u e un
(…) o o e e n l e o ele ele nu u en no . o 1 e un e
n ln el eo e ee . . u le u e o ulo e en u o . n e e nu
u n ul eucalip ii n le e l e . nul n ee l u n o n ln e e o u
u u lele. n u o e o e e e n o el e o e. (…) e lu le
u e u u e cai s l atici e ee u o . el l l n u ulu e ne n l n le n
n u o n . (…) o e e l u u on nu o e e lu e l oul en
n e e le ƌąƵůƵŝ &ŝŶŬĞ. l nul n u e ul e e e n e u e e u e e le l
e u n on ele ulu le e u . n lul e e e .
89
UNITATEA 4 | EXPLORĂM AUSTRALIA, OCEANIA ȘI ANTARCTICA
Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum despre Subiectul I (5 puncte)
Australia, Oceania și Antarctica, realizând o schemă Urmează să faci o călătorie în Australia. Pentru aceasta,
după modelul de mai jos. te documentezi, notându-ţi câteva informaţii.
Elaborează un text în care să prezinţi pe scurt
aceste informaţii, folosind următorii termeni: Tropicul
de Sud, deșert, aborigeni, Sydney, economie dezvoltată.
d
f
a
3
g 2
b
c 1
AUSTRALIA
Elemente specifice
e
x cel mai mic, scund, izolat și cel mai puţin populat
continent, ţară-continent, continent-stat;
x Poziţia pe Glob: Tropicul de Sud; Pe harta fizico-geografică sunt marcate cu litere
x Cadrul natural: Podișul Australiei de Vest, Câmpia mici de la a la g articulaţii ale ţărmurilor și unităţi de
Murray-Darling, Cordiliera Australiană (est); climat relief, cu cifre de la 1 la 3; elemente de hidrografie,
tropical uscat ń deșert în interior, pădure pe iar pe cea politică, cu litere mari de la A la E state din
ţărmuri; federaţia australiană. Analizează hărţile și răspunde la
x Cadrul uman și economic: orașe mari pe ţărmuri, următoarele cerinţe.
bogat în resurse de subsol, economie dezvoltată.
C
OCEANIA
Particularități geografice A
x spaţiu convenţional B
x insule din Oceanul Pacific
D
ANTARCTICA
E
Elemente de identitate geografică
x continentul de la Polul Sud
x calota glaciară antarctică
x nepopulat
90
Subiectul II (10 puncte)
Numește elementele marcate, după caz, cu
cifrele/literele: 1,2, a, c, d, e, g, A, B, C.
B. Indicii:
ghețari și fiorduri,
Insula de Nord
și Insula de Sud BAREM DE EVALUARE Subiectul IV: 25 de puncte
A. Australia; B. Polinezia (Noua
Subiectul I: 5 puncte Zeelandă); C. Antarctida; D. Me-
Se folosește, în alcătuirea tex- lanezia; E. Micronezia (5 x 5p)
tului, fiecare dintre cele cinci
sintagme (5 x 1p). Subiectul V: 25 de puncte
a. inundarea insulelor (creșterea
Subiectul II: 10 puncte nivelului Oceanului Planetar);
1. Murray; 2. Darling; a. Podișul b. Oceania; c. Arctica/Antarc-
Australiei de Vest; c. Câmpia tica/gheţarii montani de pe
Murray-Darling; d. Peninsula continente etc.; d. încălzirea
Capului York; e. Insula Tasmania; globală; e. Sugestii: reducerea
g. Golful Carpentaria; A. Australia poluării atmosferice cu gaze care
de Vest; B. Australia de Sud; generează efectul de seră (5 x 5p)
C. Indicii: C. Queensland (10 x 1p)
pinguini,
Polul Sud Subiectul III: 25 de puncte
1. A; 2. A; 3. F; 4. A; 5. A (5 x 5p)
TOTAL : 90 de PUNCTE
Se acordă din oficiu: 10 PUNCTE
91
UNITATEA 5
Elemente
de geografia
mediului
înconjurător
Componentele mediului înconjurător
şi relaţiile dintre acestea
Degradarea mediului înconjurător,
o problemă a lumii contemporane
Schimbări globale ale mediului
Recapitulare
Evaluare
92
Mediu curat Mediu degradat 93
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
94
așezări umane relief
vegetație
și faună
sol
om
apă
scoarța
terestră (rocă)
activități economice
95
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
96
Radiație
Radiație solară
solară reflectată
directă
Atmosferă
Gaze
cu efect
Efect de seră
de seră
97
UNITATEA 5 | ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Recapitulare Evaluare
Recapitulează ceea ce ai învăţat până acum des- Subiectul I (10 puncte)
pre mediul înconjurător, realizând o schemă după La o întrunire de lucru a autorităţilor locale, urmează
modelul de mai jos. să prezinţi poziţia școlii cu privire la problemele de
mediu din localitate. Concepe, așadar, un discurs
așezări umane relief plecând de la următorii termeni: mediul înconjurător,
componente, relații, degradarea mediului înconjurător,
vegetație schimbări globale ale mediului.
și faună
98
A. Ghețarul montan Grossglockner (Alpii Austriei)
BAREM DE EVALUARE
99
Recapitulare
finală sau...
De ce acolo?
ASIA AFRICA
100
AMERICA AUSTRALIA. OCEANIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIA
ANTARCTICA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poziția geografică AUSTRALIA Componentele mediului
x Emisfera vestică x Paralele im- Elemente specifice înconjurător
portante: Ecuator, Tropicul de x cel mai mic, scund, izolat și cel x primare/abiotice
Nord și de Sud, Cercul Polar de Nord mai puţin populat continent, x derivate/biotice
x Oceane: Atlantic, Arctic, Pacific ţară-continent, continent-stat; x antropice
x Poziţia pe Glob: Tropicul de Sud;
Hidrografia x Cadrul natural: Podișul Australiei
x două dintre cele mai mari de Vest, Marele Bazin Artezian + Relații între componente
sisteme fluviale de pe Glob: Câmpia Murray-Darling (centru), x de tip cauză – efect
Mississippi-Missouri (America de Cordiliera Australiană (est); x statice/dinamice
Nord) și Amazon (America de Sud) climat tropical uscat ńdeșert în x spațiale/temporale
x Marile Lacuri interior, pădure pe ţărmuri; x funcționale: abiotic – abiotic,
x Cadrul uman și economic: orașe abiotic – biotic, biotic – biotic,
Diferențieri climatice și biogeo- mari pe ţărmuri, bogat în resurse
om – natură
grafice de subsol, economie dezvoltată.
x Toate zonele de climă: caldă,
temperată, rece Unicitatea biogeografică Degradarea mediului
x Toate zonele biogeografice: pă- australiană înconjurător
duri și pajiști intertropicale, deșerturi, x Izolare ń specii endemice x cauze
păduri și pajiști temperate, tundră și x tipuri de degradări ale mediului
ghețuri polare OCEANIA
Particularități geografice
Schimbări globale
Elemente de diversitate umană x spaţiu convenţional
x America de Nord Anglo-Saxonă x insule din Oceanul Pacific x încălzirea globală ș.a.
x America Latină
ANTARCTICA
Harta politică (statele) Elemente de identitate geografică
x 35 de state: Canada, SUA, Mexic, x continentul de la Polul Sud
Brazilia, Argentina ș.a. x calota glaciară antarctică
x nepopulat
Forme de aglomerare urbană
x 80% populaţie urbană x megalo-
polisurile americane
Diferențieri economice și
regionale
x America de Nord Anglo-Saxonă:
economii dezvoltate x America
Latină: economii în dezvoltare
101
2.1. Localizarea elementelor geografice pe
Evaluare finală reprezentări cartografice
Subiectul III (10 puncte)
Analizează harta de mai jos și rezolvă
Rezolvarea acestui test îți va permite să verifici următoarele cerințe:
dobândirea competențelor specifice pe care ți 1. numele paralelei care traversează golful marcat
le-ai format pe parcursul acestui an. cu litera A;
2. litera cu care este marcată unitatea de relief în
1.1. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului care se află situat Altiplano;
termenilor geografici identificați în contexte 3. numele continentului din care face parte insula
diferite marcată cu litera C;
Subiectul I (7 puncte) 4. tipul de vegetaţie specific unităţii de relief mar-
Te pregătești pentru o excursie la care ai visat cate cu litera D;
tot anul și începi să cauți oferte pe Internet. Pe 5. un animal care trăiește în regiunea marcată cu
pagina unei agenții de turism dai peste urmă- litera E;
toarea descriere a unei destinații: 6. numele faliei care traversează regiunea marcată
„Marea Moartă este binecuvântată, cu o concentrație cu litera F;
de sare extrem de ridicată, 31,5 la mie permițând 7. religia practicată în statul situat în arhipelagul
turiștilor experiența uimitoare de a pluti fără efort în marcat cu litera G;
apele mării aflate la cea mai mică altitudine din lume.” 8. numele orașului-capitală din statul marcat cu
litera H;
9. numele celui mai mare oraș din statul marcat cu I;
10. regiunea Oceaniei din care face parte statul
marcat cu J.
1.2. Elaborarea unui text pe o temă geografică 2.2. Interpretarea fenomenelor și proceselor
dată, utilizând termeni dați geografice pe baza reprezentărilor grafice și
Subiectul II (5 puncte) cartografice
Urmează să susții un discurs în fața autorităților Subiectul IV (4 puncte)
locale, prezentând punctul de vedere al elevilor Diagramele de la pagina următoare arată câţi
cu privire la felul în care încălzirea globală vă bărbaţi (cu albastru) și câte femei (cu roșu) sunt într-o
afectează viața. anumită grupă de vârstă (0-4, 5-9, 10-14 ani ...), într-un
Pregătește un text scurt plecând de la anumit stat.
următorii termeni: om, activități economice, poluare, Analizează diagramele și rezolvă cerințele:
efect de seră, degradarea mediului. 1. indică statul cu o populaţie foarte tânără;
2. indică statul cu o populaţie îmbătrânită;
3. ce tendinţă va înregistra evoluţia populaţiei în Uganda?
4. ce tendinţă va înregistra evoluţia populaţiei în Japonia?
102
bărbaţi Uganda – 2018 femei 3.2. Realizarea proiectelor/studiilor de caz utili-
zând instrumente TIC/GIS
Subiectul VII (6 puncte)
Pe baza tabelului anterior, trebuie să realizezi un
proiect având ca studiu de caz țara cu valoarea cea
mai mare a densității populației de la subiectul VI,
după modelul celor din manual, în care să evidenţiezi
consecinţele acestei valori. Ilustrează proiectul cu
tabele, grafice, fotografii. Explică, de pildă, pe baza
fotografiei, câteva dintre aceste consecinţe.
103
Situație-problemă. Presiunea umană și ritmul BAREM DE EVALUARE
de dez voltare economică are și efecte nedorite. Subiectul I: 7 puncte
1. mare/Marea Moartă, altitudine; 2. concentraţie de sare
În imaginile de mai jos sunt prezentate câteva. (31,5 la mie); 3. Israel sau Iordania; 4. Sugestii: temperaturile ridicate/
Interpretează-le, rezolvând subiectele următoare: lipsa precipitaţiilor/nuanţa aridă a climatului tropical ध evaporare
intensă; 5. Sugestii: salinitatea ridicată ध lipsa vieţii ध Marea Moartă.
4.1. Utilizarea unor metode de investigare (ana- Subiectul II: 5 puncte
liză, interpretare) Sugestii: formulări scurte de tip cauză-efect, pentru fiecare termen
Subiectul X (5 puncte) solicitat.
Identifică principalele componente ale mediului Subiectul III: 10 puncte
care ies în evidenţă, în fiecare dintre cele două imagini 1. Tropicul de Nord; 2. B; 3. America/America de Nord; 4. pădurea
ecuatorială; 5. ex: cămilă (dromader); 6. Marele Rift African; 7. creș-
din ţara care a făcut subiectul studiului de caz. tinism; 8. New Delhi; 9. Sydney; 10. Polinezia.
Subiectul IV: 4 puncte
1. Uganda; 2. Japonia; 3. populaţia va crește; 4. populaţia va scădea.
Subiectul V: 6 puncte
Sugestii: Uganda este un stat african, sărac, bazat pe o agricultură de
subzistenţă, cu o mentalitate specifică unei comunităţi tradiţionale,
comparativ cu Japonia, care este o ţară dezvoltată, în care femeile
sunt implicate activ în viaţa economică și socială a comunităţii.
Subiectul VI: 5 puncte
Ordinea descrescătoare: 1. Singapore; 2. Bahrain; 3. Egipt; 4. Canada;
5. Australia.
Subiectul VII: 6 puncte
Sugestii: observă modul în care s-a dezvoltat orașul-stat, pe verticală,
cu zgârie-nori, cu cartiere de afaceri, ceea ce înseamnă investiţii, un
cost ridicat al preţului terenului etc.
Subiectul VIII: 6 puncte
1. Ecuatorul; 2. Peninsula Malacca; 3. Strâmtoarea Malacca;
4. Sugestii: transportul pe apă; strâmtoarea este ruta cea mai scurtă
prin care resursele de petrol din Orientul Mijlociu, de exemplu,
pot ajunge la marii consumatori asiatici etc.; 5. Sugestii: Singapore
se află situat între trei regiuni populate din cele mai vechi timpuri
(India, China, și ulterior, Indonezia), care oferă o piaţă de desfacere
a mărfurilor colosală, întărind rolul de tranzit al micului oraș-stat;
mentalitatea de tip asiatic etc. (5 x 3p).
Subiectul IX: 11 puncte
Sugestii: Singapore oferă un model de dezvoltare (economică și nu
numai) în absenţa resurselor de subsol, utilizând inteligenţa resursei
umane, favorabilitatea poziţiei geografice etc.
Subiectul X: 5 puncte
4.2. Ierarhizarea elementelor, fenomenelor și Exemple: aer, apă, om, activităţile economice ș.a.
proceselor după caracteristicile geografice Subiectul XI: 5 puncte
Subiectul XI (5 puncte) Exemple: aer – atmosferă – modificarea temperaturii prin numărul
Ordonează procesele de degradarea a mediului, mare de aparate de aer condiţionat ș.a.; apa – hidrosferă – poluarea
în funcţie de geosfera afectată. cu plastic; om – antroposferă – afectarea calităţii vieţii umane.
Subiectul XII: 10 puncte
4.3. Explicarea relațiilor între grupuri de elemente, Sugestii: efectul de seră contribuie la accentuarea procesului
de încălzire globală ध topirea gheţarilor ध FUHȾWHUHD QLYHOXOXL
fenomene și procese ale mediului geografic 2FHDQXOXL 3ODQHWDU ध DIHFWDUHD RUDȾXOXLVWDW FDUH HVWH VLWXDW
Subiectul XII (10 puncte) SHʰĄUPvQYkUIXO3HQLQVXOHL0DODFFD; poluarea cu plastic a apelor
Explică cum se propagă efectul în celelalte com- marine ध afectarea vieţuitoarelor care trăiesc în ocean (de exemplu
ponente ale mediului, stabilind relaţiile de cauzalitate. peștii și mamiferele marine pot înghiţi plasticul), iar gastronomia
bazată pe pește și fructe de mare este specifică în Singapore etc.
104
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
ISBN: 978-606-528-461-6
www.cdpress.ro