'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

Mobilltate te•itoriala
in zona eolinara a judeiului Vileea
Dumitru Stoica
§efu1 secJ:iel propaganda a Comitetulul jude~ean Vllcea al P.C.R.

MariaBiicinaru

. Carmen Fu.rtuni

Prin problematica pe care o implies, ~ eonsecintele sale pe plan

economico-soctal, mobilitatea terltoriala. - fenomen s. cA.rui m.a.nifestare
se face simpta deosebit de puter-nic in zilele noastre, comporta semnifi-
ca}ii a.tit de na.tuN teoretiea, cit mar ales p~tica. Analiza, profunda,
complexa a acestui fenomen, prospeetarea Jui ~tiinµf.ica, ca. ~ contnrarea
modalitaµtor concrete de realiza.re optima confera aeestnia o import.a.nt,a
cu totul remarcabila..
Mobilitatea teritoriala. (migra.pa.) trebuie analizata. in str.insa. cone-
xinne cu sehimbarile din stmetura eeonomica ~i sooia!A. Ea este nu numai
un efeet al dezvoltlirii, ci ~i un transfer demografic, neceaar unei evolu~
economice ~ sociale optime.
tn plan general, _putem considera ca exist.A. trei marl categorii de
factori ca.re mvorizeaza mobilitatea terito.ria.J.a :
a. politica economica de industrializare sistematica ~i repartizare
jndicioasa a fortelor productive - factor determinant in produceres mo-
bilitap.i teritoriale ;
b. evoluµa, agriculturii, in cfuec~ia mecanizliri.i lucrarilor ~ cresterti
productivita.~ii muncii - premise pentru eliberarea, unei pup a fort,ei
de munea ;
e. ritmul intens de nrbanizare, care conduce la. extinderea, zonelor
urbane, apa.ri.µa, de noi orase, determinind redistribuirea teritoriaM. a
populatiei ~ luncyie de oportunitatile economiee ~i sociale non create.
Trebuie precizat, totodata, ca mobilitatea teritoriala a popnlatiei
rurale, cu sau £Ara sohim bares domicilinlui stabil, este, in eele mai mnlte
cazuri, implicit, ~ o mobilitate sociali, care tmbraca, pentru popula.~a
rurala, Indeosebi, doua forme :
a. trecerea de la ocupatille agrieole la, cele nonagricole, lndeosebi
industriale;
h. trecerea unei buns Pl1.11i a 'populatie! din mediul rural in eel ur-
ban; aeestea lmplica modificli.ri importante tn modul de trai, comporta-
ment, sfstem de relap.i, norme ~i valor! etc., ridictnd probleme dificile,
uneori aparlnd distnnc~ii in proeesul de tntegrare indust..riaJ-u.rbani .
..Viitorul social", an V~ tir. 4, p. 683-689. Bucu~I. 1976
 684 D. STOCCA, 14. BACANARU, C. Ft1BTVNA

Putem considera. ca. exist.a douA categorii de factori care influentead,

.fenomenul migratlei de la, sat la orai,;
a. situa.tia economics a comunei respective ~, in special, fort,& eeo-
nomici\ a O.A.P.·ului, gradul de dezvoltare a retelei de servicii, viata, cul-
turala a. localitA.µi, gradul de dezvol~ edillta.ri, dtversitatea tipnrilor
de locuri de muncl!. peh care le ofera, re1~ua de drnmnri, apropierea. de
centrele urbane etc~.; 1

b. pregltirea protesionala a. fiecArui individ, niveluJ aspi.mpilor sale,

situatia. familiala. etc.
ln cazul in care existli. o prea accentuata neconcordanta lntre ceea
ce ofera satul,-sub raport economic, \ocial ~ cultural, ip· eeea ce a~tea.ptiii
indivtdul, mani.festarea. fenomenului mobilitaµi terttoriale devine mai
ampa. -
Precidm cl, procesul trooerii unei bone pA.rti a. populatiei ru:rale spre
ocupatii neagricole, deci ~i manifestarea. fenomenului de mobilitate teri-
toriala., en san flira schimbarea domiciliului este, in linii generale, necesar
~i pozitiv. Este necesar, insa, sa se atabileasca un echilibru tntre nevoile
de fory§, de munca. din ramurile neagrieole ~i din agr.icnltura, pentru ca.
mi~rr:
acttvitatea din seetornl primar siii nu fie, prin aceastii mobilitate, serios
afectatiii. Ideal ar fi ca.
balanyli. a, fort;ei de munca
Bi se produca nnmai din localita.p cu o
ente excedentam ~i numai spre locuri cu
o balanti deficitarA., in a~ fel inctt si se poa.U. stabili un echilibru. Mat
mult dooit atit, distantele de deplasare sA. fie cit mai reduse, astfel in.cit"
sAi nu se mai inregistreze o neraµonaJA. ~i p~bitoare intret~ere a direc\,ii-
lor de deplasare.
Pentru diminuarea manifestjlrii fenomenului de migratie, se impune
• gbi.rea unor solntii. Printre aeestea pot fi considerate aeeelerarea activi-
ta?-Ior de planificare, sistematizare teritoria.la a, Ioealitatilor zurale, con·
stituirea, unor centre rurale puternice, dotate cu o retea de servicii bogatA
~ divenificat~ rµ care ~ le confere atributele urbaniti~ii, ~terea. fort,ei
economies a. O.A.P.-ului, infiinµuea unor sectoare a.nex,,
de prelucrare
industrialA. a, unor produse agrieole etc. •
Cert este, de asemenea, fa.ptul ~ ~ruile de populatie din mediul
rural trebuie cunoscute ~ dirijate con,tient, ideea eonstituirii de ,,dispece-
rate demogra.fice" fiind de striogentA. actualitate.
Sub incidents. celor trei eategorii de factori care favorizeaza mobili-
tatea teritoriala, 1udaF11-Vilcea a cunoscut transformari speetaculoase in
ultimii ani; industria a facut ma,ri progrese la, nivelul jude~ui, concen-
trind 80 % din suma. investi~oi: alocate in perioada 1970-197 4; ponderea.
celor ocupa.yi in ramuri neagricole a. crescut la 52,2 %, in timp ce ponderea
popula.tiei ooupate tn agricultura a. sckut continuu (numai in perioada
1974-1975 s-a.u inregistrat scMeri de la. 56,0% la, t7,8%). Au lost, trep­
tat, create ba.zele unei importante aotivitiyi industriale, deaflllttmte in
cele 18 intreprinderi industrial.a ale judeFtlru, in perimetrul administra.tiv
al ora~ului Rimnicu-Vllcea. fiind concentrate 13 dintre ele, c:u un numAr
de peste 14 000 de persoa.ne retribuite, transformindu-1 rapid intr-unmare
oontru urban de polruizare a. resurselor naturale rµ de for1A de muncl. ale
tntregului tinut subcarpa,tic, brazdat de apele Oltului.
Pe Unga elementele amintite, existent,& unui decalaj tntre cre~terea.
popnlaviei ~i ere~ resurselor de munca., ca ~ intre popuJatia apti de
 MOBILITA"l'EA 'l'l:lll'l'01ll IN ,UO, YlLCE,A. 685

muncA ti numlrul locnrilor de munei determi:ni manifestarea fenomenului

de mobilitate teritoria.JA, cu cele doui forme :
a. mobilitatea teritoriala. ·definitivA, a. cA.rei triis§.turf. oaracteri.sticlL
este deplasarea pentru muncA. 1n inte.riorul judeptlui sau 1n afam sa, adu-
clnd dupi sine sehimbarea Ioeului de rezidenta., fa.pt concretizat in exis-
terita va.lorilor negative pe care soldnl ~ migratorii a. popula.tiei l-a
1nregistra.t tn perioada 1969-1974:
1969 191(
sosll,t - total 5618 733!i
plecatl - total 6025 8033
spor mlgraterlu -407 -698

ln oadrnl jude~uiJ doar in trei localitiiti rnrale (Budesti, Saliitruoel

~ Vlade~ti), mlsearea migratorie inregistreaza. sold pozitiv, in restul Ioeali-
tl~ilor rnrale soldul negativ avm.d valori cuprinse tntre 50 ~i 1001>ersoane.
b. mobilita.tea teritoriall\ tetnporari., fenomen a c1irui intensitate este
mult mai mare declt a migratiei definitive, imbraoA, fon:na navetlsmului,
a pendularii ritmiee tntre locuJ de reziden~ ~ locul de m unca.. Fluxurile
pendulatorii de naveti~ti sint orientate atit tn interiornl jndetului, ctt
dinoolo de limitele sale administrative1 ajung1nd plnA in localitllti din jude-
,i
iele Oa.ra~-Severin, Timi~, Arad, Ga1ap, Ialomita, Constanta ~i Tulcea.
,i
ln interiorul judetului, munieipiul Btmniou-V'iloea., avantaja.t de
pozipa Ioealizarea sa geografic! tn eadrul unni teritoriu bogat in resurse
l}i blne populat a ounoscut un Intens proces de industrialisare constind,
pe de o parte, In activiza.rea. tnmror sectoarelor vitale ale orasului, pe de
altl parte, in reasezarea unor raporturl noi social-economice lntre nucleul
urban ~ sona rura.li.
Epuizind tntr-un termen scurt posibllitittile de a. acoperl nevoile sale
de forta de muncA, orasnl Bimnicu-Vilcea a. depa.ipt limitele eadrulni sAu de
organiaare teritoria.Ul., orientindu-se cAtre potentialul natural i,i uman
din hinterla.ndul rural, cu care a. statornicit, in plan economic ~i social,
raporturi de reciprocitate.
Ca. pretutindeni tn ta.ra. noat5tm, eauza mobilitAiµi teritoriale tempo-
tare a popula~iei rurale din jude~ eatre orasul Bimn.icu-Vllcea. consta in
atmoµa. exercitatli de industrie asupra comunitA.µi rurale ~ necesitatea
pJa.slrii dis_ponibilului de fo~ de mu.ncA . .ln cazul de fata tnsa, acest
disponibil nu este ereat dec1t in mica m11sum de procesul fireso, mereu
a.scendent, al modernizA.rii agriculturit, care, in eonditiile organizarii ei
in Subcarpa.~ se afll\ a.bia la. inoeput, cu rezultate positive num.ai tn eadrnl
vlilor cu lunci ~i terase mai largi. Oeea ce tndeam.nA. forta. de muncA din
comunitiµ1e ru.rale din _piemonturi Bi realizeze legituri trainice cu in-
dustria. o~ului ~i sa-~i liureascA, o dub1' s~ economicA. este tocmai
oadrul relativ restrins al bazei economice proprli satului subcarpatic.
Motive.~ economicil. pri.meazi\ deocamdatli, fMind-o ~ treaoa. peste
a.tal}alllentul, mai puternio ca oriunde! fati de patrimoniul d.u funciar.
Antrenarea. disponibilului de toria. de munoi!. rurali!. in procesul dez-
voltirii indostriale a zonei urbane vilcene, de,i relativ reeenta., are un Clll'S
ascendant. la lnceput, for~ de muncll. industriall\ provenea. din re.zervele
populaµei active nrba.ne a mUV,icipiulu.i, care erau relativ ridicate. ln anul
 D, STOICA, 11. BACA'NARV, O. FUBTUNA

1966, la- o populaiie de 31178 de Ioeuitort, emu peste 14 600 persoane ac-
tive, dar dintre acestea numai 29,1 % (in acela~i an) era.u concentrate tn
aotivitlLt,i industriale. Fattt de 4- 271 persoane active in industrie (1966),
in 1975, ramurile aeesteia creasera locuri de muncA pentru circa 16 000 de
persoane, numar cc re_prczintA mai mult dccit totalnl populatiei active a.
munieipiului in anul 1966. 1n acelasl an, pe seama ruralnlni, industria.
atragea, circa 6 000 de naveti~ti, care pendulan ziJnic tntre sat ~ ora~.
1n sfera atracpei exereitate de baza. ea. industrialA., modern.A $i_ in
continua expansiune, mai putin antrenate sint comunele din aria muntood..
Lipsa cailor de legt\turA. peste barn muntoasa carpaticA, cu exceptia axulni
feroviar ~i rntei din defileul Oltulni, este una din explicatiile acestei slabe
pa.rticipfLri la activitatea industrial& din orasul re~edin~ de judet,.
1n partea de sud, activita.tea. industrial~ a. orasnlui i~i prelungeste
puterea de a.trac~ie pin! la extrem.itatea [udetului, de,i aici actrveass,
de mai multA. vreme, ctteva unit~µ industriale noi in perimetrul adminis-
trativ al om,ului D1i,git~ni.
Izolarea, din eauza orientii.rii drumurilor tn lungul a.pelor1 in direc~
aord-snd, ca. ~i U.Rsa. drumurilor cu aoceaibilitate funcvional!l. ~1 descbidere
directi!. spre oral} scot, de asemenea, de sub raza de influentA. a Industriei
municipiului un grup cvasicompact de comune din sud-vestnl jndetului
~i citeva din vest .
.Aria de participare cotidiarul. a. for~ei de muncll. la, activitatea. in-
dustriallt din orasul Btmniou- Vilcea. acopers, asadar, locaJitli.µle rurale
din perimetrul administrativ a mai bine de doui treimi din comunele
jnde~ului. In clteva sectoare, dinspre est, ea. deplt~e~te botarul judet,e&n,
inglobind $i o seamll. de comune din [udetul .Arge~.
Este de presupns cA. atunci clnd platforma industria.ll va Iuera la.
intreaga capacitate, aria de atragere se va extinde, eoncomltent cu inten-
sificarea proeesului de antrenare a rnralilor din loca.litAµle integrate deja,
in sfera sai de infiuenttt.
Existi!. in aceasta mare extindere teritoriallila. pnterli de atra.c~e a.
municipiului R1mniou-Vilcea, pe lingit o motrvare eeonomiea ~ una de
n.'\tma geografica. In ~inutul subcarpatic dintre Jiu, Olt ~ Argq, mode.lat,
din punot de vedere economic, pe structuri agrare tradiponale, Blmnicu-
Vtlcea. constituie singura zoni induatrial-urbana In formare, plasatA. cen-
tral fattt de zona industrial!\ a, Pite$tilor, a!lati!. la circa. 60 km in esfl 4i de
aceea a crasnlui Tirgu Jiu, situata cam la. aeeeasi distanta in vest. Aceea~
mnctie centrala o detine orasnl Rimnicu-Vilcea. ~iin raport cu celelalte
doua ora$e industriale din cadrul jude\ului, D.raga~ni, 1n sud, Brezoi,
1nnord.
1n extindcrea teritoriaUI, a ariei in eare se prdduce na.vetismul con-
lncl'eaztt mai multi factori. .A.vem tn vedere, mai intti, orientnrea generallt
nord-sud a strncturilor reliefului, care constituie un obstaeol serioti in
organizarea unei circula~ii optime pe direc~ia vest-est, cu exooppa depre-
siu nli transversale subcarpatice. tn lungul ~i in culoarul larg al Oltului
se plaseaza cele roai accesibile cai de corounica~ie. Acestee. influenteaza
m eel mai 'inalt gi·ad dimensinnile ariei de naveta, gradul de participare
a comunitaµIor ruxale, intensitatea ~i direcµile fluxuril.or de na,veti~.
Rela.tifle baz~ economiclt - disponibil de forii. de munc~ - oomu-
nitate, inclusiv accesibilitatea la mijloaoele de transport, refler indirect
 :MOBltlTATllA 'l'llRITORIALA. 1N nn>. VU.CEA 687

al pozi~iei geografice ~ al factorului distaniQ. in raport on sona industrial-

urba.na, au un rol deoistv in determinarea ~i orientarea fluxu:rilor migra-
yionale de forj;A. de munea,
1n profil teritoria.l este bine evidenvia.U acea.stfi. corelatie. Pe strue-
turi economice mrale identice (pomieultura-zootehnie), comunele cu cele
mai maxi ponderi de participate la acoperirea Iortei de muncll. prin naveUL
zilnica (300-500 de na,vet~ti) slnt situate, obisnnit, in imediata apropiere
a. municipiului Rimnicu-Vilcea (Bude~i, Bunestt, Bujoreni) sau benefi-
ciaz11., acelea de la. distan~e ceva mai mari, de ca.i ~i mijloace eficace de
deplasare (Pau~!}ti-O~sau). 1n aceeast zonti. apropiata se plaseaza. l}i a~e-
zkile cu participari de la 200 la 300 de na.vetil}ti (Ocnele Mari, OUtnel}ti,
Govora), care, tmprenna cu cele de mai sus, au un rol important in alimen-
tarea pievu munlcipiului cu produse pomicole, legumieole ~i lactate.
Ou cit raea medie a zonei de reorutare a fortei de munca prin naveU,
creste, cu a.tit ponderea comunelor tn particil)area. la munea industriala.
scade sub 200 de navetil}ti (Nicolae Bi\lcescu, Calimane~ti, Gol~ti, Mi-
hi\i~ti, Palll}e~ti-Magla~i, Btoienesbi). Circa 41 de comune au participari
sub 100 de naveti~ti (dintre aeestea, 26 dm.d lntre 1-25 de muncitori).
Oele mai multe dintre aeestea se afia c~tre periferia judetnlni, dar nu lipsesc
nici eele din pl'eajma, ora~ului, etnd l0gMudle cu acesta se fac peate deahrri
sau in lnngul vMlor greu accesibile transportului mtier (Runcu, Muel'easca).
tn aria de reorutare a :fort;ei de mun.cii prin naveta zilnica se remarcs
anumite axe de conoentrare a narveti~tilor . Aceste flnxuri, ca direette,
imprumut~ mult din directia stmcturilor de relief ~i1 eonditionat de aceasta,
a. orientArii pnnorpalelor oM de comunlcatte. De obieei, tntensttatea flu-
:xurilor depinde de gradul concentril.rilor de na;veti~ti ~i de frecventa aces-
'tora in lungul traseelor. (fig. 1)
Cel mai puternio flux de na.veti~ti este canalizat in lungul depresiunii
anbcaepatice din vestul judetului. ;Este vorba de o participare masiva. a
ottorva comnne : Bunesti, Pll.u~~ti~Ot~sau, Oonele Ma:f4 Mihliiie~ti, Bu-
Ieta, Stoien~ti.
· In lungul aceatui ax de coneentrare, suprapus sosele] moderne
:Rimnicu-VUcea,- Tirgu .Jiu, se revarsa. excedentul migratoriu a.tit din
comunele situate la. eontaotul depresiunii cu muntele .(Bt!.rbatef$ti, Oost~ti,
Yaideeni), cit ~ din im~tul subearpatilor dlnspre sud, lipsit de cA.i de
comunicatf directe cu orasul. Un alt curent se deplaseaza pe stinga. 01-
tului, aducind excedentul migratoriu al localita.~ilor din Subcarpaµi dintre
Olt l}i Topolog. Urmeazi:i., ca importa.nvil.,fluxul din lungul piriului Ola-
n~hl. .
Pentru determinarea. .navetei admisibile, este neoesara stabifuea
Iimitei dincolo de oare inceteaza a precumpani efeotele pozitive ale nave-
tismului, cum sint, de pilda., pa.rticiparea familiei migraµtului la activi-
tatea. agrioola, pa.rticipare.'l. celui ce desfa~oara. activitaµ neagricole la
aoti'9'ita.tea. de pe lotul personal, beneficierea de a.vantajele rezide:o.vei
rurale, pentru a nu se m.anifesta U'Qele co;nsecint;e defavorabile bio1ogice,
care privesc bugetul de ti.mp (ale carui ca.pitole de odihna, de culturalizare
pot fi com:primate dato~it.a. unei·excesive cheltuieli de timp cu transportul
la ~i tle la loclll .de munca.) sau via.t;a. de familie (funct;iunile grupului fa-
milial - pedagogice, c.,ul.t\l,l'aje - putind ii impieta,te de ab!Jell~a.-indelun-
gata a. m.igra.ntului).
'
688

L £ G E N D A
···--·· Jul> 25 fflMli,W
-·-·- lnlT• 25·$0 •-
'••• SCHOO

-·. .·.·..·.
-- tlCMIO

""'- 400

·- • 2CIO llffltlfli

Fllr. 1
 MOBILITATEA Tl!:JUTOJlIALA lN JUD. Vll;(:Z.A ~QJQQ • 681)

Din datele de care dispunem rezultit clL mijloaeele auto ~i transpor-

turile tn eonventie prin mijloace auto acoperA. dowl. treimi din necesarul
transporturilor organi.za.te pentru. naveti.Qti, mljloaoe care lea.gl zona in-
dustria.li a orasului Rimnicu-Vilcea. cu localit§.~i care merg ptrul. la
.S0-60 km in diree~iile est-vest ~i pinA la 60 km 1n pitrWe sud-sud-vestice
ale jude~ui.
TeritoriuJ de aciiune al mijloacelor auto se sul>ra.;~mne, in general,
tinutului aubcarpatic i,i ptemontan din vestul judevuJ.w, lipsit total de
.cli ferate, greu aecesibll. Distantele man, starea mediocrl!i. a unor sectoare
rutiere influen~azil. nega.tiv bugetul de timp al naveti~tilor.
Calea ferati, segment de circa 113 km din magistrala. feroviartl.
'Sibiu-Pia.t:ra.-Olt, straba.tc extremltatea estfoA a. teritoriului judetului,
'in lungul vi!.ii Oltului.
Deei unieul ax ferovia.r, ealea fore.ti!. nu tndeplineste, in eiuda avan-
ta,jului economic al aeestul gen de transport - ritmicitate iji siguran~a.1
.apropiere i,i contort, ponderea. celor esre rea.lizeazA. na,vetai pe ca.lea. 1era.ta
este de circa, 17 %, rolul ei pare a, fi mai a.otiv in ra.za. medie de recrutare a.
fort,ei de muncA - fa 25-30 km.
Integrat, a.stfel, dinamlc tn amplul proces de induatrlalisare socla-
liatA. a t,lrii, orasul Rimnicu-Vtlooa. este pe eale de a se tra.nsforma. rapid
'intr-un ma.re eentru urban, de polarizare a resnrselor natura.le l}i de foriil.
de munc!1. ale intregului ~ut aubearpatdc strli.bll.tut de Olt, revenindu-i,
trepta.t, calita.tea. de organizator l}i centru de convergen~i al unui intens
spa~u geografic, care, va. dep!1.fi, ourind, limitele administrative ale jude-
1u).ui Vllcea.