STRUCTURA 

PE MEDII DE
VIAȚĂ ȘI SEXE
Ø Filimon Alin
Ø Prefac Mario
Ø Stănescu Nicoleta
Ø Trandafir Mariana
 STRUCTURA POPULATIEI PE
MEDII
• STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII este un
indicator socio-economic deosebit de important,
care reflecta gradul de dezvoltare economico-
sociala. Asezarile umane se grupeaza in diferite
categorii, la baza carora stau o serie de criterii
calitative si cantitative. Dintre acestea, cele mai
importante sunt criteriile administrative, care
vizeaza atat aspectele cantitative, cat si calitative. Pe
baza acestor criterii, asezarile se grupeaza in general
in mediile rural si urban, in consecinta si populatia
se grupeaza in populatia rurala si populatia urbana.
MEDII DE VIAȚĂ

Ruralul – semnifica preponderenta activitatilor agricole; exprima cadrul si modul de viata al populatiei – populatia
rurala.
Urbanul – reflecta cadrul si modul de viata al populatiei care traieste in asezari ce ofera un confort social ridicat,
diferentiat si specific locuitorilor sai sub aspectul muncii, cazarii, deservirii, echiparii tehnice si recreerii – populatie
urbana.
 CRESTEREA URBANIZARII
• În anul 1990 erau 273 oraşe milionare, în anul 1995 - 327. in
prezent 463 (conform ultimelor statistici disponibile) .Din cele
aproape 34.000 de orașe existente pe glob, 4.041 sunt oraşe cu
peste 100.000 de locuitori. Pe continente, numărul acestora este
distribuit astfel:
• Asia - 1.947
• Africa - 315
• America de Nord şi Centrală - 438
• America de Sud - 395 Europa - 919
• Oceania - 27
• Densitatea pe continente a acestor oraşe înregistrează urmatoarele
valori, in ordine descrescătoare (nr. orașe / 1000 km2): Europa
(fara Rusia) - 0.0727
• Asia - 0.0437
• America de Sud - 0.0216
• America de Nord - 0.0179
• Africa 0.0103
• Oceania 0.0030
• Rusia - 0.0094.
DISTRIBUTIA PE
CONTINENTE
• Pentru intervalul 2000 - 2005, in regiunile
dezvoltate rata de crestere a populatiei
urbane a fost de 0,5%, iar, iar a populatiei
totale de 0,3%. In regiunile in dezvoltare
rata de crestere a populatiei urbane a fost
de 2,8% iar a populatiei totale de 1,4%.
Pentru regiunile mai putin dezvoltate rata
de crestere a populatiei urbane s-a situat la
valoarea de 4,3%, in timp ce populatia
totala a crescut in medie cu 2,4%. Rezulta o
medie la nivel mondial de 2,1% anual
pentru populatia urbana si 1,2% pe an
pentru numarul total al populatiei.
 • In perioada 1800-2007, populatia Terrei a crescut de peste 6
ori; in acelasi interval, populatia urbana a crescut de 55 de ori.
Cresterea nu a fost egala nici in spatiu si nici in timp. Initial,
populatia urbana s-a dublat la un interval de un secol (1800-
1900), ulterior din 25 in 25 de ani. Decalajele dintre ratele de
crestere ale populatiei totale si urbane s-au accentuat in ultima
jumatate de secol: ritmul mediu de crestere a populatiei totale
ETAPELE ŞI este de aprox. 1,5% iar al populatiei urbane de 3%.

TIPURILE DE • Diferentierile de ritmuri de crestere au modificat raportul dintre

populatia urbana si populatia rurala. Au fost necesari 100 de
ani pentru ca populatia urbana a Globului sa atinga 10%
CREŞTERE (1800-1900) si tot 100 de ani pentru ca ea sa ajunga la aprox.
50%. Daca secolul XIX a reprezentat un secol de crestere
URBANĂ umana lenta, secolul XX, si in special ultimul sfert de veac, s-a
distins ca un secol de crestere rapida. In decursul acestuia,
ratele de crestere s-au accentuat, delimitand prima jumatate
de secol de cea de-a doua.
• In cadrul acestor etape, continentele si tarile au evoluat
diferentiat, conturand tipuri de crestere urbana diferite.
 LUMEA RURALĂ
• La inceput a fost salasul si apoi satul ca spatiu de convietuire a colectivitatilor
umane, apoi prin extinderea procesului de industrializare, satul a inceput sa cedeze
treptat locul orasului, creandu-se noi echilibre a formelor de convietuire sociala, in
perioada postbelica, in conditiile noilor modele de dezvoltare, s-au produs profunde
modificari in structura formelor de habitat, in defavoarea asezarilor rurale. Ritmul
rapid de industrializare, crearea de noi locuri de munca la orase, presiunea
demografica, a dus la o adevarata rascolire a lumii rurale, a ingustarii ponderii
acesteia in totalul populatiei, a pustiirii si saracirii satelor, in multe zone ale globului,
in jurul satului s-a asternut un adevarat complot al tacerii, intr-o perioada de 45 de
ani populatia rurala a scazut ca pondere de la 71,7% in 1950, la 51,8% in 2005.
Aceasta pondere fiind diferentiata pe continente. 
 POPULAȚIA RURALĂ
• În Lumea a III-a, cea mai parte a populaţiei rurale este ocupată în agricultura, insa,
datorită productivitatii si eficientei reduse, multi dintre rurali nu pot sa-si asigure
subzistenta,
• Activitatile artizanale si comerciale completează activitatea agricola; cu toate
acestea însă populația non-agricola reprezinta mai putin de 10% din populatia
rurala totala.
•  Accesul la educație și servicii de sanatate este adesea dificil datorita lipsei de
echipamente educative si sanitare si a personalului calificat.
 PONDEREA POPULAŢIEI RURALE
• In perioada 1990-2005 populatia rurală din Africa, Asia America de Nord şi Centrala,
Oceania, deşi a scăzut ca pondere a crescut in cifre absolute datorità natalității mult
mai ridicate ale populatiei care traieste la sate. rata de creştere fiind de 0.8% anual,
cu distorsiuni de 2.0% in Africa si 1,7% in Oceania si scadere absoluta in Europa (-
10%) si America de Sud (0.8%)
 STRUCTURA PE SEXE
• Structura pe sexe reprezinta expresia proportiei barbati/femei din totalul unei
populatii si se afla fie raportand numarul barbatilor la numarul femeilor (raport de
masculinitate), fie numarul femeilor la numarul barbatilor (raport de feminitate).
• Pe ansamblul Planetei exista o usoara predominare a populatiei feminine in raport
cu cea masculina.Explicatia o gasim cu ajutorul a mai multi factori,intre care se
numara razboaiele,in primul rand cele doua conflagratii mondiale din secolul al XX-
lea,precum si durata medie de viata mai mare a femeilor.
• Cunoasterea structurii pe sexe a populatiei este foarte importanta mai ales in plan
local,indeosebi in perspectiva amplasarii de obiective care presupun folosirea cu
precaderea unui anumit gen de forta de munca,feminina sau masculina.