Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

3. POPULAŢIA, RESURSELE NATURALE ȘI DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE

3.1. EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE. DIFERENŢIERI REGIONALE

O problemă majoră a societăţii actuale este creşterea rapidă a populaţiei Terrei.

Explozie demografică (revoluţia demografică,
explozia populaţiei) = proces de creştere rapidă a populaţiei miliarde locuitori

Terrei, declanşat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Evoluţia numerică a populaţiei

9

Africa
În prezent este specifică ţărilor în curs de dezvoltare. mondiale şi a populaţiei pe continente 8 1,766

Până la începutul secolului al XIX-lea, creşterea 7

numerică a populaţiei s-a făcut lent. Ulterior, ritmul de
creştere a fost intens. De exemplu, pentru a se atinge al şaselea 6
Asia
şi al şaptelea miliard, au fost necesari doar câte 12 ani. 5
5,268

Evoluţia numerică a populaţiei Terrei este redată în

graficul alăturat. 4

Tranziţie demografică = model al evoluţiei 3

demografice mondiale în timp, elaborat de sociologul

2 Europa
american Warren Thompson, în strânsă legătură cu 0,628
America Latină
dezvoltarea economică. În cadrul tranziţiei demografice 1 şi Caraibe 0,890
America de
se diferenţiază 5 faze de evoluţie: Nord 0,329
0 Oceania
– Echilibru relativ – corespunzător societăţilor 1750 1800 1850 1900 1950 2000 2050 0,046

agricole, cu valori mari ale natalităţii și mortalităţii

(35-40‰), etapa fiind marcată de o relativă stagnare a numărului de locuitori;
– Explozia demografică – specifică secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea, pe fondul revoluţiei
industriale, tehnologice şi științifice, marcată de o natalitate ridicată, de 30-35‰ (baby boom), o mortalitate
în scădere (15-20‰) și un ritm ridicat de creștere numerică a populaţiei. Corespunde societăților industriale;
– Tranziţia demografică – corespunzătoare societăţii postindustriale (axată pe servicii), din a doua jumătate a
secolului XX, cu o scădere puternică a natalităţii (de la 30‰ spre 10‰), o mortalitate redusă (în jur de 10‰),
cu o stagnare sau un ritm tot mai redus de creștere a numărului de locuitori;
– Echilibru relativ – prognozat a fi atins la nivel mondial în jurul anului 2050, la trecerea de la societatea post-
industrială la societatea informaţională, cu o natalitate și mortalitate reduse, în jur de 10‰, și o stagnare
numerică a populaţiei. Unele state dezvoltate au atins deja acest stadiu de evoluţie;
– Declin demografic – caracteristic societăţilor informaţionale de la începutul mileniului III (Germania, Japonia,
Suedia etc.), unde natalitatea (sub 10‰) este mai mică decât mortalitatea, rezultând un deficit de populaţie.
Particularităţi regionale. Consecințele evoluției geodemografice contemporane
În prezent, peste 60% din populaţia Terrei se află concentrată pe o întindere care reprezintă doar 9% din suprafaţa
uscatului. Cele mai mari concentrări de populaţie sunt în estul și sud-estul Asiei (China – 1,3 miliarde de loc., India
– 1,1 miliarde de loc., Indonezia – 245 de milioane de loc.), în vestul și centrul Europei, în estul Americii de Nord etc.
Caracteristica cea mai evidentă care se detaşează la nivel mondial este asimetria demografică Nord – Sud, legată
de inegalitatea dezvoltării social-economice şi emanciparea populaţiei. Ritmurile de creştere sunt reduse în Nord
(ţările dezvoltate) şi ridicate în Sud (statele în curs de dezvoltare şi subdezvoltate) în Africa, Asia de S şi S-E, America
Latină. Sudul se găseşte în expansiune demografică, cu o pondere ridicată a populaţiei tinere, în timp ce Nordul este
în declin demografic, suferind de o îmbătrânire a populaţiei. Ţările Sudului se află în situaţia Europei din secolul al
XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, având o creştere accentuată a populaţiei.
Asimetria demografică NORD – SUD se reflectă în:
– orientarea migraţiilor prezentului dinspre Sud spre Nord;
– asimetria forţei de muncă (surplus în Sud, deficit în Nord);
– asimetria pieţei mondiale (care este în favoarea Nordului);
– mutaţii sociale profunde (statutul imigranţilor, conflicte rasiale și etnice, respectarea drepturilor omului,
politici antinataliste – ex.: în China „Familia cu un singur copil”).

34
 Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE

I. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos.

1. Ţara cu cel mai mare număr de locuitori este:
a. India; b. Indonezia; c. SUA; d. China.
2. Cea mai mare parte din populaţia Terrei este concentrată în continentul:
a. Africa; b. Asia; c. America de Nord; d. America de Sud.
3. O politică antinatalistă este specifică pentru:
a. Irak; b. China; c. Coreea de Nord; d. România.
4. Ritmul de creştere a populaţiei este mai ridicat în continentul:
a. America de Sud; b. Europa; c. Australia; d. America de Nord.

II. Utilizând datele din tabelul de mai jos, elaboraţi graficul evoluţiei numerice a populaţiei Terrei.

Anul 1802 1927 1961 1974 1987 1999 2011

Numărul populaţiei 1 miliard 2 miliarde 3 miliarde 4 miliarde 5 miliarde 6 miliarde 7 miliarde

Numărul
populaţiei

Anul

III. Realizaţi o comparaţie între evoluţia natalităţii şi a mortalităţii pentru cele cinci faze ale tranziţiei demografice.
Faza
Natalitate
Mortalitate

IV. Precizaţi două consecinţe majore ale asimetriei demografice Nord – Sud.
______________________________________
______________________________________

V. Interpretaţi datele redate în graficul alăturat

privind dinamica populaţiei pe continente
pentru perioada anilor 2000-2050.
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________

35