Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Energia valurilor derivă din actiunea vanturilor, a gravitatiei si a tensiunii superficiale de la suprafata marii
și este repartizată în funcție de orientarea liniei de coasta.
Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj,
însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puţin eficiente.Un obiect care pluteşte pe valuri execută
o mişcare cu o traiectorie eliptică. Cea mai simplă formă de valorificare a acestei mişcări pentru recuperarea energiei
valurilor sunt pontoanele articulate. O construcţie modernă este cea de tip Pelamis .formată din mai mulţi cilindri
articulaţi, care, sub acţiunea valurilor au mişcări relative care acţionează nişte pistoane. Pistoanele pompează ulei
sub presiune prin motoare hidraulice care acţionează generatoare electrice. (wikipedia.org)
5.Energia termică a Oceanului Planetar( energia osmotică) constă în utilizarea diferentei de presiune dintre
apa sarata si apa dulce.
O centrala “osmotica” utilizeaza diferenta de presiune dintre apa sarata si apa dulce: daca doua mase de apa, una
sarata si cealalta dulce, sunt separate de o membrana semipermeabila, cea de-a doua se va deplasa spre prima, si va
genera o supra-presiune care va putea fi transformata in energie cu ajutorul unei turbine.Prima centrală din lume
care va folosi apa de mare pentru a produce o nouă formă de energie regenerabilă, energia osmotică, va fi construită
de norvegieni lângă Oslo la HURUM. Centrala, de dimensiuni mici, va genera energie folosind diferenţa de presiune
dintre apa sărată a mării şi apa dulce, prin exploatarea energiei naturale ce rezultă în urma procesului de osmoză.
Compania norvegiană Statkraft, care se ocupă de acest proiect, a finalizat prototipul centralei la sfârşitul anului trecut
şi apreciază că în 2015 va începe livrarea electricităţii, până atunci urmând să-şi pună la punct tehnologia. Energia
osmotică este nepoluantă şi compania norvegiană susţine că prin această tehnologie ar putea produce pe viitor, la
scară mondială, 1.600 de terawaţi pe oră, de 13 ori mai mult decât producţia hidroelectrică anuală a Norvegiei.
II. Oceanul Planetar ca sursă de minerale. Apele oceanelor conțin saruri si minerale. Dinntre
acestea clorura de sodiu reprezintă 85%. Alte substanțe chimice rare sunt magneziul, calciul si potasiul.
III. Utilizarea apei în agricultură : irigatii, prepararea hranei, curatenia locuintei si a gospodariei.
IV. Utilizarea apei în industrie. Marile consumatoare de apă sunt: irigatiile, productia hartiei si a
celulozei.
V. Alimentarea cu apa a centrelor urbane se face din resursele constante de apa curata.