A.

Resursele extraatmosferice
Pământul primeşte o cantitate infimă din energia emisă de
Soare, dar suficientă pentru desfăşurarea proceselor care au loc în
partea exterioară a planetei. În funcţie de latitudine şi de unele condiţii
locale (puritatea şi nebulozitatea atmosferei), radiaţia solară globală
este neuniform răspândită

1. Scrie valorile radiaţiei solare globale în funcţie de zonele de

căldură.

în zona caldă = ...................................................................•

în zonele temperate = ...................................................................•

în zonele reci =…………………………………………………………………………………….

Potenţialul energetic solar atinge valori de:

1.800-2.200 kWh/m2• /an, în regiunile tropicale uscate;

1.100-1.800 kWh/m2• /an, în zonele temperate;

750-1.100 kWh/m2• /an, în zonele subpolare

Valori ale potenţialului energetic solar mai mari de 2.200

kWh/m2 /an se înregistrează în: Sahara, Depresiunea Kalahari,
sud-vestul Asiei, partea central-vestică a Australiei etc.
Valorificarea energiei solare se realizează prin mai multe metode :
bioconversie, reprezintă transformarea naturală a energiei solare în
biomasă, având la bază fotosinteza substantelor organice în plantele
verzi

conversia energiei solare în energie termică incălzirea apei cu ajutorul

panourilor solare este frecvent folosită în SUA, Israel, Australia, Marea
Britanie, Italia, Grecia, Asia Centrală etc.

conversia energiei solare în energie electrică . mari producătoare de

energie electrică (prin conversia energiei solare) sunt: SUA (în
California), Mexic, Italia, Spania, Japonia, China, Australia etc.
Conceptul de "energie solară" se referă la energia care este direct
produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Aceasta
poate fi folosită ca să genereze energie electrică sau să încălzească
aerul din interiorul unor clădiri. Deşi energia solară este reînnoibilă şi
uşor de produs, problema principală este că soarele nu oferă energie
constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus, datorită rotaţiei
Pământului în jurul axei sale, şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina
solară nu poate fi folosită la generarea electricităţii decât pentru un
timp limitat în fiecare zi. O altă limitare a folosirii acestui tip de
energie o reprezintă existenţa zilele noroase, când potenţialul de
captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui,
limitând aplicaţiile acestei forme de energie reînnoibilă. Panourile
solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna
ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc
energie electrică şi în acelaşi timp înmagazinează energie în baterii
pentru a fi folosită noaptea. Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice
şi fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie electrică gratis. Cele
termice ajută la economisirea gazului în proporţie de 75% pe an. O
casă care are la dispoziţie ambele instalaţii solare (cu panouri
fotovoltaice şi termice în vid) este considerată "FARA FACTURI"
deoarece energia acumulată ziua în baterii este trimisă în reţea).
Instalaţiile solare funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat.
De asemenea sunt rezistente la grindină. In cazul producerii de
energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul
energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la
0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la
finalul lui 2010. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia
solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.Raspandirea foarte limitata a
utlizarii tehnologiei solare are foarte multe cauze. In primul rand,
tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si
costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul
celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii
sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de
producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar
daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte
fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de
intretinere. In plus, panourile solare au un randament foarte scazut
daca raportam cantitatea de energie produsa la dimensiunea lor:
pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare panouri
de cateva zeci de metri patrati.Cel mai mare dezavantaj este insa
acela ca energia solara este dependenta de razele soarelui, cu alte
cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar
aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de
conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul
sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade
raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob.

2. Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării radiaţiei solare

pentru producerea celor două tipuri de energii: termică şi electrică.
Avantaje: ...................................................................................................
................

Dezavantaje: ..
 Resursele atmosferei

Atmosfera reprezintă o inepuizabilă şi indispensabilă resursă pentru

viaţa de pe Terra.

3. Explicaţi afirmaţia de mai sus.

Atmosfera prezintă o sumă de resurse implicate în viaţa social-

economică

resurse climatice = acei factori climatici care contribuie direct şi

favorabil la dezvoltarea economică;

resurse agroclimatice = lumina, umezeala, vântul etc.;•

resurse bioclimatice = cele care au în vedere scopuri terapeutice

Resursele atmosferei pot fi clasificate şi în raport cu modul de

folosinţă: resurse energetice (energia eoliană) şi resurse de
materii prime.
Energia eoliană a fost folosită de om din cele mai vechi timpuri.

♠ 4. Scrie două modalităţi de utilizare a energiei vântului în trecut.

Citit> ANEXA 2

Pentru producerea energiei electrice, energia eoliană devine rentabilă

în regiunile în care viteza medie a vântului depăşeşte 5 m/s şi
frecvenţa sa este foarte ridicată. Astfel de regiuni sunt: ţărmurile
mărilor şi oceanelor, ţinuturile muntoase, unităţile de relief plane şi
foarte întinse şi arealele lipsite de vegetaţie (nordvestul Europei,
vestul Americii de Nord şi Americii de Sud, nord-vestul Africii etc.).
Între ţările care valorifică energia eoliană pentru producerea energiei
electrice se numără: SUA, Rusia, Olanda, Danemarca, Spania, Franţa,
Canada şi Japonia.
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din
puterea vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a
generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva
mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică. Deşi
încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea
ţărilor, producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între
1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele ţări, ponderea energiei
eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca
(23%), Spania (8%), Germania (6%). Vânturile se formează deorece
soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care creează mişcări
de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine
pot produce 5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe
pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se
pot găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice. Energia eoliană
este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu
cea mai rapidă creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor
produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna,
când vânturile sunt mai puternice. Se crede că potenţialul tehnic
mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă
energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie
acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi
acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre
nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a
soluţiilor tehnice utilizate.
Avantaje În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a
poluării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor
fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei de
aceşti combustibili.Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie
foarte bună la problema energetică globală. Utilizarea resurselor
regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor. Energia eoliană în special este printre
formele de energie regenerabilă care se pretează aplicaţiilor la scară
redusă. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de
substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se∙
ard combustibili.

Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică

producerea nici unui fel de deşeuri. Costuri reduse pe unitate de
energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele
eoliene moderne a scăzut∙ substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A.
să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili,
chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente
utilizării combustibililor clasici. Costuri reduse de scoatere din
funcţiune. acestea putând fi integral reciclate. Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată,
inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de
amplasamente posibile. La început, un important dezavantaj al
producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare de
producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În
ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a
scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai
turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră. Un alt
dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută -
şi de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De
asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din
împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru
instalarea lor. Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul
furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte limitele admise la
proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există
posibilitatea ca ea să fie depăşită.

5. Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării

energiei eoliene pentru producerea energiei. ?
Avantaje: ....................

Dezavantaje: ............................................................................

ATMOSFERA ESTE O SURSĂ DE MATERII PRIME, fapt devenit evident la

sfârşitul secolului al XIX-lea, când au♠ fost lichefiate unele gaze
atmosferice: în 1880 - oxigenul şi în 1888 - azotul şi hidrogenul.

Oxigen

este un element indispensabil vietii în procesele de respiratie şi sinteză

organică;

se combină cu alte elemente, devenind o sursă materială şi energetică

pentru om şi vietiutoare (un adult consumă zilnic cca 600 litri de
oxigen); 1. Intretine viata, 2. Butelii pentru scafandrii, 3. Medicina, 4.
Motoare de racheta, 5. Taierea si sudarea metalelor, 6. Obtinerea
explozibilului, 7. Obtinerea otelului si fontei, 8. Albirea hartiei si
imbracaminte,

AZOT este folosit de plante prin fixarea lui direct din atmosferă , sau din
compuşii nitrici;
Dioxid de carbon - respiratie, stingerea incendiilor, fotosinteza,
recuperat din depozite natural, industria chimica, cerintelor calitative
impuse de industria alimentara, Zapada carbonica, sablarea matritelor
din industria cauciucului si maselor plastice, in industria alimentara, in
constructii la curatarea fatadelor, la tratarea lucrarilor vechi din lemn
Heliu

Având cel mai scăzut punct de fierbere dintre toate gazele (4.2 Kelvin
sau –269° Celsius), heliul lichid este cea mai rece substanţă de pe
Pământ. Aceasta îl face ideal ca agent criogenic pentru o multitudine de
aplicaţii de vârf în medicină și în fizică. De exemplu, este utilizat pentru
răcirea bobinelor magnetice superconductoare în echipamentele
medicale de rezonanță magnetică nucleară (RMN).

Heliul este indispensabil în mai multe domenii. De exemplu, este utilizat

pentru presurizarea combustibilului de rachetă, crearea de atmosfere
inerte pentru sudură, tratamente termice și creştere epitaxială de cristale,
eliminarea atmosferelor pentru semiconductori, calibrarae
instrumentelor analitice, umflarea pneurilor şi airbagurilor avioanelor,
teste de scurgeri, umplerea de baloane pentru studii meteorologice și
umplerea tuburilor electronice în panourile cu neon.

De asemenea se combină cu oxigenul pentru a crea amestecuri de gaz de

respirat pentru scafandri. Proprietăţile neinflamabile și densitatea
scăzută a heliului îl fac să fie o opţiune nepericuloasă pentru industria
recreativă, unde este utilizat pentru umflarea de baloane la petreceri și
evenimente speciale.

O reţea fiabilă de alimentare

Operăm una din cele mai mari fabrici de heliu în Otis, Kansas, şi mai
multe alte instalaţii în întreaga lume, inclusiv în Algeria, Qatar şi
Australia
Gaze rare (neon, kripton, xenon)

- Iluminat

https://aleximreh.wordpress.com/2014/01/27/top-10-tari-energie-
solara-energiile-regenerabile-versus-energiile-murdare-n-antifaza-cu-
exploatarile-gazelor-de-sist/

https://www.manager.ro/articole/analize-83/top-10-tari-care-
domina-industria-eoliana-mondiala-16290.html

2.Energia solara in lumea contemporana

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83

6. Utilizarea gazelor din atmosfera