MARIN CÂRCIUMARU

ALEOETNOBOTAN ICA„

Ed. GLASUL BUCOV

HELIOS

IASI • 1996
https://biblioteca-digitala.ro
 AC/\DEML\ HOMANĂ UNl\"ERSIT!\TE.\ „\-_.\LACHIA 11
INSTITUTUL DE AllHEOLOGIE T t\ HGO\' l~TE
„\-:\SILE l'/\lt\-AN" BUCURE~TI F/\Cl.'LT.\TE.-\ DE !jTlli\''fE UMANISTE,
ISTOlllE-/\IUIEOLOGIE

i\L\ H I N C Â HC JLI J\tf A Hl!

PAl~~=OETNOBOTANICA
STlîDII ÎN PREISTORLt\
. PROTOISl~ORIA ROMÂNil1~1
SI

https://biblioteca-digitala.ro
 \ J..\ HI N (' Â H(' u ·\ J..\ H l"

P /\ I .. .J-\ t~~ O 11~ T H N O B O T 1\ N Y

l{l~:s~~;\ l~C~Hl~~s IN ~r1-11~: f:l(~ .-\l~~HIST()RY

;\NI) 1-,HI~~ F'H()'"rOHIST()l~Y o~-, HOM;\Nl/\

https://biblioteca-digitala.ro
 .\L\UE"L\ HO:\L\N/\ L:;xl\ EKSIT \TE.\ .. \ .\L\Ctll.\"
l:\STITL Tl L IH: \IUIEOLOGll·: T.\ HCO\ 1:-:;Tl·:

„\ .\SILE I' \H\ _.\,·· IH:(THE~TI F.\Cl'LT\TE:\ DE )Tll!\'ţ'E l"\l.\'.\IJSTE

ISTOlllE-. \ Hll EOl.OCI E

\l.\Hl:\i CÂl?Cll!i\L\Hli

P 1\ I . ~~ O E T N O B O T .J\ N I C A
STlJDII ÎN PREISTORI.~\
. l~ROl-,OJSl'ORIA RJ)l'vt .t\Nt~:l
Sl
(JSTOl{l1\ /-\GRJClJIATlJRII J_)JJ\ ROMÂNI,\)

https://biblioteca-digitala.ro
 Părinţilor mei,

SPONSORI .

- BANCOREX

- S.C. AVICOLA S.A. TG. JIU

-- S.C. NUTRICUHA SA. CORABIA

- S.C. CHINOI:\ S.A. TAHGOVIŞTE

https://biblioteca-digitala.ro
 CUPRINS

Cuvânt in::iinte 7
Abrevieri 8
Capitolul I - Evoluţia vegetaţiei ~i climei in Tardiglaciar şi

Holocen ( ~ Postglaciar ?) 9-27

Capitolul li -- Conc;idcraţii genen1lc asupra evoluţiei utila-

jului agricol, prelucrării şi conservării produselor
agricole 28-:lî

Capitolul III - Relaţia om-llnimal in Preistorie şi Protoisto-

rie pe teritoriul României (Tratare sintetică, cu privire
specială asupra animalelor domestice) . 38-56

Capitolul IV - Scurt istoric al cercetfirilor paleobotanice din

.:1şezi:trile preistorice din România . 57-fiO

Capitolul V - Rt•pcrtoriul a~l'z;"irilor Pre- ~i Protoistorice

cercetate paleobotanic fil-128
Capitolul \'I -- Consideraţii paleoetnobotanice a~upra diferi-
telor arii culturale Pre- ~i Protoistorice . 129-I5:J

Capitolul VII - Plante din Preistorie ~i Proluistorie. Date

despn• dieta omuJui 154-18!1
ln loc de concluzii 189-192
Rezumat 193-201

https://biblioteca-digitala.ro
 CONTENTS

Fun•word 7
A bbrl'viat ion·; 8
Clmptcr I - Thc cvolution of vc~e1<11ion and clima11· in Latl'
(;l;il"hl and Ho!oc.·nc . !l-:H

Clmpll'r li - - Gc1wral l'01~sidl'ration„ about thl' evolution of

fct:-ming iOOl'i, proccssin~ ;inel ~rPs<•rvint.: a!--iricultural
farm pn>litKl''>

Chapll'r III - - Prehi ... toric and Protohi'>torie Huma:l-.-\nin~al

rd.11 ion i n Ro1n<1ni;1 (Synl lwsb n·~arcli ng dnnwst il'

antmals)

Clmptcr I\' - ,\ short r1•view of paleobotanic·;il rcscarchcs

frum Homanian pr„hi'iloric s<'ttlem1·nt.c;

Clmptcr \' - Thl' index o~ Pre- and Pr•Jtohi'itoric sl•itlem(•nts

which wcrl' p:ileohot;1!lil'al •tudi1•d fil-128

C<iplcr \'I - Palcobotankal ·~onsidc:·a1ions about diffcrent.

Pre- and Prot.ohistorie t:ultural area ... 12!1-15:1

Chaplcr VII - Pn•hi'itork and Protohistorie plants. Data

about human dil·: 154 --1 B!l
Instcad of L·o1ieiuding ll:l!l-1!)2

Summary l!J3-:Wl

https://biblioteca-digitala.ro
 TABLE DE l\1ATIERES

Avani propo.., 7
1\ brC:·viat ion.., 8
Ch~1pitre I -- L'evolulion dt· I" veqetation et du climat dan.s
le Ti.irdi.~laciairc l'l l'HoloC'ene ( Poslf:!laciaire ?) H-:n
Ch<ipitrc li - . Considerations qeneralcs regardant l'evolution
de l'outillag1• a~ricole. l'obtt•ntion l'l la consl'rvat.ion
ele~" produits agricole" 28-:Jî

Chapitrc III - La relation liumnie-:mimal l'r. prehistoire d

protohistoin· sur Ic territoirc de la Roumanie (Et:ude

synthetiqu1· c·om·f'rriant li'" animaiJx domt'.~sliques) .

Chapilrc IV - Brd historiquc des rl'eherche.., puleobot.:1ques

realisees dans Ies sites prehistoriques de Roumanie . :ll-liO

Chnpitrc \' - Le rC:•pl'rloirc- de-.: '-'ill'" pre- el prulohi·.toriqu1.·s

c·tudi(·<.; du point d1: vue paleobotaniquL· fil--128

Clmpilrc VI - - Con..,ideralions pall-'obotaniqw•.... sur c.livc.•r..,es

zone:• cullurd Ic... pre- el protohi<.;toqur·s 12~1- l !13

C'hapilre \'li - Plante„ d1· pn:•hio;;toin• l'l protohistuin·. Don-

necs <.,UJ' la clil.•tt• de l'homme l:l4-l8~1

ConsidC:•rat ion .:.:cncralc„ 18!1-HI'.~

fksumC> l!J:l-201

https://biblioteca-digitala.ro
 ABREVIERI

Ada Bol. Nccrl. = J\d;i Botanica Ncc·rlandiC";1.

Anal. ~liinţ. Univ. „Al. I. Cuza" Iaşi (N.S.), sccţ. li, Biologic '~ ABa-
lele ':-tiinţlike ale Cniversităţii „:\I. I. Cuza·' Ja.~·i (N. S.). sccţ:unca
Binlogie.
K/\ll - l3ritish Archaeological Report'>, Oxford.
Bui. de la Soc. prch. fran<; ~ Bulktin de la Socicte Prehi..,torique
Fram;aisc.
Bui. Grăcl. Bol. Cluj -~ Buletinul Cr:1,1inii Botanke C:uj.
Bui. lini\·. „Rahcş-Bolyai", scria Şt. nat. - 13ukt inul Universitr"Jţii
„Babe-:;-Bolyai". seria Ştiinţe naturale.
Jahrh. llăm. Gcrm. Zentralmus .• Mainz -· J;1hrbuck dEo.; Riimisch-
Germa:1ischen Z(·ntralrnuseo.m1o.;. Mainz.
Ma ll'rialc Materiale :~i cercet<lri arlwologin·.
P. Z. Pr:\historische Zt'itschrift. Leipzig - berlin.
Proc. Prchist. Soc. ,= Proceedings of the Prehistaric Soci'"°ty. Ca:n-
bric.lge.
llc\·. Houm. Biol., ser. Bol. ~, Hcvue Houmainc de Biologie seric
Botanique.
SCl\I -- Studii ~i cerC'et;'1ri de istoric veche.
SCIV A = Swdii ~i cercetari de istoric vcchl' <;-i arheologie.
Z. Archaol. "~ ZeitschriH fUr Arc-hăologic, Berlin.

https://biblioteca-digitala.ro
 CUVÂNT lN1\INTE

Cercetiirile pul!!olwtanice in urheuluyiu romcinl'c1scă, cle;;;i c/e ..;:.1tl ele

redii, cm fost fcicute, pânci nu 1/e rnu/lci ''re111e, clour cu totul ocll::imwle.
Prc!•Jc11pcirile 1wcrstre in ncest domeniu c111 c1ipătut. o crmsisl.1!11/.•I
crpC1rte in urmu m111i stC1gi1t ele pregeitfre ele lrei luni in (;ermunia cu
l>ursier JJAAIJ, utunci ccincl, /u insistenţele 1mor colegi clin crcecrsUi ţurci,
crm uccepl<lt. sci incerc cei Jlomciniu sci nu 111ui reprezint.e o putu ulbci pe
lwrlu stmliilorpcllefJl>o tonice sau cum mai su1ll numite crrlreuholcmice.
Stăruinţele colegilor genmmi .~-cm co11j11ţ1cr1. c11 crjut.urul efect.iv in
tlestii;cir.~ireu pn!ţJci1.frii. mele şi insuşir<'ll tt1inclnr ucestui c/0111cmiu ele
cercetcrre lu cotCI exigenţelor şcolii clin cure fiiceu11 parte.
Pentru ncee1~1.u, mii si1111 onorut str k uclresez incrl o<iutci 11111/1u111irile
r.elL' mai sincere.
Cerct.!tările noC1st.re pe mut.ericilul ll'rheologic clin Ro1111i11iu s-cru i11-
1e11sif icut pri11. un:wre incepcincl clin 1!J81, iC1r in J!JS!) eruu cleju recu-
percit.l' .~i slmliute 111njoritC1t..!<1 eşc11ttioemc..•lor ce zcic11.wrii uni huni in ele-
pozitell' muzeelor suu instilutelor ele cercetw·e. Ele cru fost .~tudiol.l' cit!
111ost rele noi clescoperite .~i intrcrte rcrpicl suh I 11 pu 111icrw:c1J p11/ 1ti.
Lucru ren „ Pcrleoetnobmuniccr. Stuclii in Preisl.oria şi Prol.oistoriu
Uomâniei" erei liefinitivatfi. lcr sfci1·şil11/ 111wlui 198!J şi clepttsci chior în
linul urmcit.or lr1 r:clil.111"c1 Acuclt!111iei /fo111cine, uncie, c11 l.nut.e cri o/Jlinuse
t.oute C1prol>iirile Prezicl!ului Acmlemiei, clin lipsei. ele fonduri cr zcicltl. .~i
e1 rci11ws nep1tblic(ll{1 mui uinl.' ele pulnt rmi. ln ocesle condiţii, 111i-um
w;1111wt ri.o;cul şi concliţia mnilitoure u emtorilor de cnrtc şt.ii11ţif ic:ci ele
a cerşi sponsorizciri în vetlerecr crcoperirii chdl uielilor cit! publicu re la
Ecliturcr „Glei.ml Bucovinei'". Este n!yretul>il cei oameiiii ele şlii111.li 1rel>11ie
.wi se ocupe şi c:e CIŞCI cevcr, in mcis11ru în ccrre ucesl iimp c1rputeu ."ci fie
c•llfel _folosit, cu .~i1 nu mui vorbim ele clenmitatecr. lor mereu lezcll.ii ele un
si.'11.em defectuos ele recepţii~ c1 cercelclrii .~·Uinţifict:·.
Co o formei ele protest pentru situuţiu pe r.ure um f nst obligut sci o
accept, mn menţinut documentaţiu ccirţii lu nivellll emului J!JIJO, utunci
reveninclu-11e ohliţ1C1ţia de u c1siguru incii o cli:til costul t.ipurului

/\ut:on1l

P.S. Ca urmare a decesului prematur u rlirectornl1d Edit.urii .. Glwml

Bucovinei", lucrarea ci fos: i11creclinţ11tti .\'pre Upcirire edit.urii „lle/ios",.
revenindu-se obligaţia ele 11 asiguru incri oclc1tci co.\Ll.rl tip.-irului.

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
 Capitolul I
E\'OLLIŢJA VEGETAŢIEI 'ŞI CLIMEI IN T:\RDIGLACIAR
~l HOLOCEN(= POSTGLACIAR?)
Adesr::~1. p1·in Holocen sau Postglaciar se
inlelege perioada ultimilor 10 OOO de ani din
istoria umanită\ii. Este evident cii limita celor
10 OOO de ani. atribuită Holocenului este ab-
~olut ipotetica. Cei 10 OOO de ani nu constituie
o limili1 stricrn. ci mai mult o rotunjire a unei
cifre aprnpiati1 de aceastfl valoare. De fapt.
geologii cualernarişti consideră dt limita din-
tre Pleistocen ~i Holocen ll·ebuie plasata la
sfârşitul ultimei mari perioade glaciare. ina-
intf'a primei incălziri majore a climei, care co-
respunde oseilaliei Allerod din Europa de nord
(= oscilai ia climatică Erbiceni B sau episodul
pinetelor cu mult molid din scara paleoclima-
tic;·1 rnmirneasC...-1). Aceasta ar presupune o li-
mita Pk•istncen-Ho!ocen în jurul datei dr•
9 :rno B.C. (tab. l).
Tr::·buie s;·1 menţionăm insă cr1, în aceast;·1
situa\ic, Holocenul ar include in cadrul sau
ceea cc este cunoscut sub numele de Tardi-
l!laciar. Deci, există ipoteze conform c;1rora
trebuie ff1cut[1 distincţia dintre limita Pleisto-
cen-Ifolocf'n ~i limita Tardiglaciar-Postg-la-
ciar.
Conform acestor supozitii. Tardiglaciarul
cuprinde rtapa dintre începutul oscila\iei Alle-
răd şi sffll"~itul perioadei Dryas recent care Sl'
pl3sca7.~1 spre ;: 200 B.C.
Acest mod diferit de a vedea cele două li-
mite implic<i o diferenţft de I 600 de ani. Vom
retine însă dt dacă acceptăm cifra de 8 200 B.C.
şi o privim fa\ă de prezent, adică ii adăugăm
cei I 930 de- ani incluşi in astfel de calcule.
obţinem data de IO 150 de ani, foarte apropiată
de limita cdor 10 OOO de ani invocaţi la ince-
putul acestui capitol.
Este locul aici să amintim faptul c<"1 sem-
nificatia unor termeni s-a schimbat destul de
mult in ultima vreme ca urmare a ccrcet;i.rilor
din cc in ce mai complexe. Printre ei se in-
scric şi cel de „Postglaciar", carl' trebuie sfi
semnifice etapa care a urmat perioadC'i gla-
https://biblioteca-digitala.ro
ciarc şi care, bineînţeles. se deosebea de aceasta
tocmai prin faptul că a fost lipsită total de
fenomene glaciare. Atâta timp ci1t in Holocen
se vorbe~te de o „Mică vârstei a gheţii" şi altf'
l'tape de răcire şi înaintare a gheţarilor (asu-
pra 1_·;"1ror;i u1111 n·\ 1'11i), 1111 cn·d1•m 1·;·1 i~i m;.1i
are sensul denumirea de „Postglaciar„, cu care
se mai încearcf1 uneori a desemna ultimii 10 OOO
de ani.
Pe de allă parte, trebuie să menţionăm că
cf'rcetarea complexă, interdisciplinară, a ma-
jorităţii aşezărilor paleolitice din România, a
creat premizele formulării unor conciuzii pri-
vind evoluţia regionalii a climatului in sud-
;•slul Europei şi conturarea unor trăsături pro-
prii privind derularea oscilaţiilot· climatice la
:n~cerca Pleistocen-Holocen 1•
In acest sens. noi considerăm că sf<irşitul
Pl('istoccnului s-a carncteri?„at prin alternarea
unor oscilaţii climatice, in sensul ci1 perioade
rie ameliorare climatică au fost succedate de
sl·ur·te etape de răcire. Faptul cu oscilatiile cli-
matice calde nu au mai atins amploarea celor
anterioare (interstadiale). iar etapele reci nu
au mai fost tot at[IL de riguroase ca stadiilr
glaciare. a determinat pentru aceast~i perioadă
imprimm·ca unor trasf1turi distincte care o
deosebesc de f'lapa antel"ioară şi mai ales de
cca care a urmat. Pent1·u că tot.uşi in acest
1 imp perioadele reci au fost sufici•~nl de am-
pk. considc·r~1m c;"1 T:irdigl;u:i<irul trdrnic alipit
Pll'istoccnului. Mai mult. ri~mul in care s-au
~ucc~'dat. pn:cum şi faptul că amploarea lor
s-a ~1propiat mai mult de cele con'spondcnte
oscilatiilor Allcrod şi Biilling, optăm ca şi o
scrie de oscilatii climatice petrecut<' anterior
;;cl'Slora t 1·ebu ic <i lipi: c Tardiglaciarului. Yn
această c::itc~oric. din cele idcntifica~c pe teri-
1 1\L C ·1n:ium:11·•1, M!!clitd oeonrafic i•i Pleisto-
c1~11ul superior şi cul111rilc paleolitice di11 Romunic,
B'..lt"Urt,şti, tlJliO, p. 61-2-ilJ.
 FAZE OE VEGETAŢIE ŞI OSCILAŢII CLIMATICE ÎN ROMÂNIA
Cronoloole OSCILAŢIICLIMATICE
absolut I DIN EUROPA DE VEST
E. Pop, V. Lupşa, N. Boşcalu 1971 M. Cllrclumaru, 1980, 1984
B.C.
I
I
700
SUBl\TLANTIC a: ~Faia fagului
z

2 250
I z
Ul

(.)
SUBBOREAL
oit
-
u
ct
...J
Faza molldulul cu ctirpen
w
u
o ATLANTIC <!) Faza mclldulul cu alun o
s 500
I
...J
....I ·~
•fi
o BOREAL o şi ste)ârlş amestecat o
6 700

8 200
:I:
PR:.=i30RE.~L
Q.

Faza pin-mol Id
:i:

II
DRYAS III Episodu I pi nete cu
8 800 c:
..!...:::
o-
o:U
molldlşe puţine

~:'.5
g 800
(!)
l'.LLERClO
a:
·-
:::i
Episodul plnete cu ERBICENI B
ct
- molldlşe bogate
- ::I
u i:::

ORYAS li
<
...J
·- Episodul mesteacln
Q.
10 300 (!)
-
o 1111 Episodul pi nete
a: ...
aride noi
._
4(

"
u..
BOL LING Episodu I pin-molid ERBICENI A
11 300 z
w Episodu I pi netelor
(!) aride vechi
DRVAS I
12 OOO o
I- PRE-B0LLJNG
12 800
UJ
- MITOC 11
w
z J
1.i·oco
• ...J ANGLES w
a. (.)

o
LASCAW~
.... P.OMÂ~·l~Şîi
15 OOO cn
1S COO -
u.I
....I '
17 OOO
o.
îrncuu,NE 11 I
13 OOO ._._tGOCIE I PLEISTOCEN
I
I
l I
Taliclul I. Oscib\ii climatice şi fat.C' de n•gcla\iL" d:n i:„:~1:1111;1 ~i Europa dl' \"L"St.

10

https://biblioteca-digitala.ro
 toriul României, se includ oscilaţiile climatice
Herculane II (= Laugerie). Româneşti (= La.s-
C.:1.ux) şi Mitoc II (= Angles sau Pre-Bi.illing "!).
tn consccintă, Tardiglaciarnl pe teritoriul
ţării noaslrc cuprinde o perioadă de timp mai
marc ded1t cca care ii este atribuită in vestul
Europd, incluz<ind şi oscilatiik• climatice HP.r-
culane li. Româneşti şi Mitoc II. care cores-
pund in Europa apuseană interstadiului Lau-
gerie-Lascaux şi oscilaţiei climatice Anglcs.
Pentru că tr[1săturile climatice apropie Tardi-
l!laciarul mai mult de epoca perioadelor gla-
ciare dedit de cea care a urmat - Holocenul.
socotim justificată includerea sa Pleistocenului.
în acest context. putem afirma că pe teri-
toriul României limita dintre Pleistocen şi Ho-
locen ar trebui trasat[1 la sfârşitul fazei pinu-
lui din zona monlană sau la finele etapei reci
care a succedat oscilaţiei climalice Erbiceni R
din regiunile joase ale tării.
ln vederea înţelegerii mai bune a trăsătu­
rilor climatice din timpul Holocenului, în mă­
sura in care dispunem de unele date. vom
prezenta la începutul acestui capitol condiţiile
climatice care au st[1pânit ultima parte a Tar-
diglaciarului. ln acest fel. sperăm să înţelegem
mai bine diferenţele climatice dintre cele doua
perioade, transformările profunde care au avut
loc in toate aspectele mediului in care a trăit
omul preistoric şi d1ruia a trebuit s[1 i se adap-
teze.
Caracteristicile climatice ale Tardiglaciaru-
lui au fost la început subliniate de analizele
sporo-polinice din mlaştinile oligotrofe diu
zona montan[1.
Sfârşitul Pleistocenului, cu condiţiile sale
climatice riguroase care s-au 1·epercutat asu-
pra vegetaţiei prin crearea unui peisaj fito-
geografic specific. a fost surprins pentru pri-
ma daUi prin analiza polinică a sedimentului
turbos de la Colăcel. de Jangf1 Vatra Dornei ·2.
Aici. sub un strat mc"lios, s-a analizat stratul
de turb:':i care a oferit un spectru polinic oa-
recum necunoscut pân:i atunci in alte depozite
turboase in privinţa compoziţiei speciilor. Din-
tre copaci, doar pinul. molidul, mesteac<'lnul şi
salcia erau prezenţi. între aceştia, polenul pi-
nului era dominant, depăşind adesea 800,·0· ba
chiar ajungând uneori la peste 90° '0 (procen-
tele erau calculate prin luarea in consideraţie
doar a arborilor}. Molidul, chiar dacă se ames-
tecă mai lot timpul in pinetele din jurul mlaş­
tinii. nu depăşeşte în general 150/0 . La valori
modeste, dar totuşi neaşteptate pentru produc-
ţia lor polinică, se situează mesteacănul şi sal-
cia. Uneori procentele acestora din urmă se
2 Anali:le de polen in tu;·ba Carpaţilor Ori~nta!i
IDorna-Luclna), Bul. Grăd. Bot„ Cluj, IX, 1929, 3-4.
p. Bl-2t0.
https://biblioteca-digitala.ro
constituiau într-o fază în care dădeau impre-
sia d1 erau ai·bori bine reprezentaţi in zonă.
Pinul, care domina această etapi1, se pare că
npar\inea speciei Pinus montana.
Exis1en\a jepilor in această perioadă la
altitudinea de 800 m. la care este situat lino-
vui de la Colăcel. ridice'\ problema coborârii
însemnate a tuturor celorlalte etaje de vegeta-
ţie. dar nu chiar desfiinţarea lor, at<Ha timp
c~ll. dup<i cum vom vedea, la altitudini mult
mai scăzutl' (circa 400 m în Bazinul Transil-
vaniei), predominant ei-a tot pinul. Et.ajul său
se parc că s-a ,generalizat, iar celelalte etaje
dl· n•gf•taţi1• ~-au comprinlilt s;1u chiar dcs-
f'iintat in anumill· l'lapL·.
Desigur, este mai greu de acceptat ideea
impinge1·ii etajelor de vegetaţie spre regiunile
coborâte. pentru că, acceptând această ipoteză,
nu ne putem imagina cum s-a depus loessul
in perioadele stadiale. cu climat riguros, rece
şi uscat. in regiunile de câmpie. De altfel, ana-
lizele polinice efectuate în depozitele specifice
ultimei perioade glaciare au dovedit dispariţia
pădurilor in timpul stadiilor glaciare şi cobo-
r<irea peisajului de tundră până în zonele de
d1mpie ::.
Aşa cum presupunea E. Pop"· climatul gla-
ciar şi cel care a urmat in faza imediată, res-
pectiv in Tardiglaciar, a favorizat în regiunile
noastre. într-un „mod aproape exclusivistu, un
singur gen - Pinus. Acest lucru, după cum
afirma reputatul nostru paleobotanist, nu for-
ma numai avangarda pădurilor in regiunile
mai nordice. ci stăpânea pe mari întinderi ne-
acoperite nicicfmd de calota glaciară. Astfel
explica el prezenta pinului pe Valea Dornei,
la 800 m altitudine.
Analizele polinice ulterioare au dovedit nu
numai că aşa au stat lucrurile in perioadele
glaciare de maxim;-, rigurozitate a climatului.
dar şi pentru perioada Tardiglaciară, când
pinul este arborele dominant chiar la altitu-
dini foarte scăzute.
Tot E. Pop.-, exprima deosebit de plastic
situaţia etajelor de vegetaţie in timpul ctai:ie-
lor reci 11laciare : „Frecvenţa atât de însemnată
a pinului pe întinderi atât de mari şi la alti-
tudini geografice atât de deosebite ne face ·5'.l
credem că pe timpul glaciaţiunii şi in perioada
ce i-a urmat nu exist.a în complexul Carpaţilor
Orientali zonalitatea n:-gctaţiei arborescente -
cel puţin nu in concepţia ei de azi. Factorul
climatic a nivelat pe mari întinderi zonele fo:-
restiere - care nu ştim. întrucât existau îna-
inte de această dată - favorizând răspândire:-i
pinului peste munţi şi coline, distrugând unele
3 M. Cârciumaru, op. cit„ p. 61-248.
"1 E. Pop, op. cit., !). 81-210.
5 Ibidem.
11
~i diluând altele din escntelc actualelor zone
forestiere" (p. 167).
Referitm· la aspectul climatic al acestei pe-
rioade, <1celaşi autor li remarca : „Dacă zonele
forestiere ar fi existat intocmai şi pc timpul
glaciaţiunii suferind doar o proporţională im-
pingere spre cămpie, ar trebui să considerăm
glaciaţiunea ca o catastrofală prăbuşire de
temperatură făt·•\ schimbarea concomitentă şi
inevitabilă a celorlalte elemente climatice. In
realitate, erau schimbate, pc lâng.:-1 tempera-
tură şi ·,r[mturile, umiditatea şi conditiilc de
luminf1 producându-se un complex climatic de
care azi incă nu ne putem face o idee desă­
vârşiti1 Şi multă vreme după culmea glaciaţiu­
nii acest complex - atenuat pe incetul -
guverna soarta vegeta(iei, in special a acelei
forestiere. Clima aceasta era mult mai rece.
mai uscată, cu vimturi mai mari şi probabil
cu alte condiţii de luminf1 decât cca de azi şi
cscn\a care corespundea mai bine acestei clime
era pinul'· (p. 167-163).
O diagramă polinică asemănătoare pentru
faza pinului, deci specifică acestei etapt_• de
trecere de la Pleistocen la Holocen, a fost ob-
ţinu tă in zăcfunântul turbos de la Stobor, si-
1uat in actualul etaj al stejărişelo1· din Munţii
Apuseni'·
Pinul ajunge aici la valori deosebit de :·i-
dicatc, dcpf1şind uneori 95° 0 din polenul de
copaci. În aceste etape de maxim[1 dominare
cru inso\it in procente foal"le slabe de molid
şi mestca6m. Diagrama polinică de la Stobor
avea să relcve că afirmarea mesteacănului şi
salciei din cadrul fazei pinului nu este un fe-
nomen local. aşa cum s-a bănuit la inccput,
cand au fost surp1·inşi În sedimentul turbos nP
la Colf1ccl. Acum, pentru prima dată, s-a in-
1n:văzut în valorile ridicate de mesteac:"m şi
i.n parte de salcie o cvcn tuală subfazf1 cu Be-
rula. De fapt, la Stobor mesteacănul atinge
valori nebănuite, ajungând la peste 57°/11 • in
1imp cc pinul scăzuse la mai puţin de 32°, 0 .
Tot acum sunt înregistrate şi cele mai ridicate
valori de Salix, de peste 8°.10 . Se poate spune
că, in urma cercetării turbei de la Stobor. s-a
pus problema sincronizării maximului de mes-
teacăn din cadrul fazei pinului, cu faza de
Betula din Preborealul vest european.
Faza pinului, expresie a unui climat arid
continental, in general rece şi cu diferenţ.e
semnificative intre temperatura verii şi iernii.
;J fost suq)J"insit prin analizp polinice. de ase'-
fi /hidcm.
î Idem. Cvntribu\ii la istoria \'cgetatiei cuatc1'-
nnre <.lin Transilrnnia. Bu!. Grad. Bot., Cluj, XII, l!J:J:!,
1-'.!. p. 2!1-102.
12
https://biblioteca-digitala.ro
r.wnea, in turba de la Băg[nt (jud. Alba) l', in
Platoul maramurcşan ~· etc.
Dar faza pinului avea s[1 fie cel mai bine
documentată odat::i cu analiza sporo-polinică
din Bazinul Bilborului, când au fost relevate
toate subfazele derulate pc fondul dominant al
acestui copac care a dat. de altfel. denumirea
acestei faze de vegetatic pet1·ccuU-1 la trecerea
::lintre Pl('istocen şi Holocen 10 • Sedimentul tur-
bos de la Bilbor reflectă in întregime faza pi-
nului şi oferă posibilitatea împărţirii acesteiil
1n două .subfaze şi şase episoade silvestre.
A. S11bfu:a pinet.elor m<li aricle :
1. Episodul pinet.elor aride i:echi. In timpul
acestui prim episod din cadrul fazei pinului se
constată o ariditate supremii, pinul atin~<ind
valori de peste 95°'11 • Pădurea era in acest timp
0
de tip subarctic, adăpostind refugii restrfo1se
de molid ::;i in parte de salcie şi mesteacăn.
2. Epi.mrlu/ pin-molid. Peisajul subarctic
]n cadrul acestui episod se indulceşte. pădurea
con{inând ceva mai multe specii în cadrul
său. Mclidul realizează o creştere mai însem-
nată. de circa 10- -15° ,,. Se <ifirmă salcia in
mod sensibil şi îşi face apariţia chiar arinul.
Trebuie s<.i avem in vedere ci"1 profilul respec-
tiv este situat în fundul unei depresiuni bine
1nchise, la o altitudine absolută de IJ00-900 m.
cu largi posibilită\i de apari\ie şi in aceasta
;:ierioad<i a unor fcnmncnc climatice spedfice
acestor n~giuni, precum sunt inversiunile de
iemperatură şi acumularea unor straturi de
uc>r r·ect· la baza depresiunii).
3. Episodul mr.strac,i:n. Acest episod nu
este reprezentat in Bazinul Bilbor, aşa cum
l-am cunoscut la Coliicel. Stobor şi Băg<°lU.
Lipsa lui este pus.:I pe faptul că in timpul co-
lt•ctarii prnbelo1· a scăpat chiar orizontul res-
pectiv. Oricum. episodul mcstcacf1n a fost prea
c~vidcnt în profilele amintite, ca şi în alte ana-
lize polinice ulterioare. pentru :i pune la îndo-
ială existenta sa.
4. Epi soclul pinetelor aride noi. I n cadrul
acestui episod, molidul este destul de putin
răspândit. in timp cc pinul ocupf1 supnife(e
impresionante. Salcia şi. în parte, mesteacă­
nul, înregistrau o uşo;irf1 tendin\[1 de creştere
!)roceDtual[1, dovedind puterea pădurii de a
reveni la un aspect mai mult sau mai puţin
subarctic. Foioasele erau acum ceva mai nu-
meroase dcdit in episodul pinctelor aride vechi.
a Ibidem.
!I Idem. Contributd la istoria pădurii<·•· din N•w-
r~ul T:·:rnsil\'aniri. Aul. G1;"1rl. Bot., Cluj, XXII. l!H:!.
!--J. p. 101-lîî.
iO Ici•"·'. Faza pi!lt'111i rlin Bazinul Bill:>orului.
~.,,1_ cr:·:d. Boi .. Clt•.i. XXIII. 194:1. p. !ll-ll!i.
 B. Su/Jfuza pinetelor mai puţin aride :
5. Episodul pinetelor cu molidişe bogate.
Această a doua subfaz[1 1 din cadrul fazei pi-
nului, este mai puţin aridă. In timpul episo-
dului pin~telor cu molidişc bogate, molidul se
r[1spă.ndeşle foarte mult, amenintănd supre-
maţia deţinuta p:i.nă atunci de pin. Molidul
„
ajunge sâ depă.şeasc<i uneori 45~ 1 ceea ce pre-
supune instalarea unor molidişe pure. Clima-
tul mai blând favorizează, in timpul acestui
episod, chiar apariţia elementelor stejărişului
amestecat şi alunului. Dintre foioase nu lip-
seau nici salcia şi mesteacănul, acesta din urmă
cu tcndin\•i evidentă de creşle1·e.
Ci. Episodul pinetelor cu molidi.şe puţine.
.Molidul îşi restrănge din nou arealul (abia.
depăşeşte· uneori 25", 11 ). in schimb pinul se
afirmă în consecinţă, ajungând la aproape
70 11,n. Nu lipseau nici elementele termofile în
acC<J.stă vreme, J"euşind să suporte climalul.
lotuşi destul de aspru al acestei perioade.
Acest episod încheie faza pinului şi deci
Tardiglaciarul.
După definirea ei, faza pinului a fost su:·-
prinsă într-o seric de profile de turbă anali-
zate palinologic. Multe din aceste cercetări
s-au concentrat insă numai în zonele montane
înalte, unde sunt situate mlaştinile oligotrofe.
limil<"\nd in marc măsură făurirea unei imagini
globale asupra cvolutici vegetatiei la diferite
altitudini şi a trasaturilor climatului pe di-
versele trepte de relief. Exist<i totuşi câteva
diagrame polinice care caracterizează climatul
din regiunile coborâte altitudinal.
De la peste I 500 m altitudine beneficiem
dC' multe date care nuantcaz[1 aspectul vegeta-
ţiei şi trăs~1turile climatului din faza pinului.
Aşa de exemplu, la I 960 m, in Mun\!~
Paning, un profil dintr-o mlaştirni situatr1 în-
tr-o vale glnciară a Muntinului Mic, a relevat
sfât·!;'itul fazei pinului (episodul pinetclor cu
molid put.in} 11 • La 1 600 m. la limita actuală
a molidului. în Muntii Cernei (lâng~1 Stâna dir..
Ciungi), s-a relevat că pinul atingea 640/0 şi
molidul 18('.'o. în cadrul episodului pinului cu
molid din subfaza a li-a. mai putin aridă a
fazei pinului 1 ~.
O diagramă polinicii complexă a fazei pi-
nului, cea mai interesantă şi completă. după
~t:a din Bazinul Bilborului, a fost ob\inută.
pentru zona înaltu. prin cercet[1rile dl' la Taul
Zănogutii din Muntii Retezat, la 1 840 m alti-
11 J. Ciobanu. R. Diac'lneasa, St. Şuteu. Recher-
chcs palrnologiques dans le Masif du Par;ing ('2l.
Slucliu Uni\". „B:ibeş-Bolyai \ seria Biot., 2, l9Gi. ri.
57-64.
12 N. Boşcaiu, flora şi vcgctatia. M:i.11tilor 1·arC'u.
Godean:1 .~i Cernl'i, Buci.:r!'şli, 1971. p. ::!51-256.
https://biblioteca-digitala.ro
tudinc 1:. Este remarcabilă. in acest studiu,
modificai·ea concepţiei de a calcula procentele
raportăndu-le doar la suma polenului de ar-
bori. Prin calcularea procentelor fiecărei spe-
cii sau fiecărui gen raportat la suma totală a
polenului de arbori şi ierboase se obţine nu
numai o imagine cu adevărat realâ a peisa-
jului, sau mai bine zis mai apropiată de cea a
timpurilor respeclive, dar şi posibilitatea unor
corclatii pertinente cu situaţiile din alte re-
giuni europene, in special cu vestul Europei,
bine imp0:inzil cu analize polinice, unde metoda
de calculare este tocm;.ii aceasta. Valorile pi-
11ului de la Tăul Zănogutii, calculate prin noul
sistem. nu mai justifică intru totul denumirea
de faza pinului, pentni că acest arbore nu mai
domin~"i covârşitor diagrama polinică. aşa cum
ar fi hisat. impresia prin vechiul sistem de cal-
cul. De fapt, ace~st<"1 situaţie este valabilă cu
atât m::ii mult pentru molid, care ştim că, in
func\iP de afirmarefl sa în anumite etape în
Carpaţii Orientali, au fost denumite unele epi-
soade din cadrul fazei pinului. Prin noul sis-
lem d~ calcul. in Munţii Retezat se pare că
molidul a Jllcat un rol extrem de minor, apă­
rând în diagramă ca un arbore cu o partici-
pare nesemnificativă. greu de luat în scarllu
ocntru a denumi anumite etape din evoluţia
\'egeta\iei şi climatului regiunii (fig. 1).
în acest fel se dovedeşte oarecum nepotri-
;·ila denumirea anumitor episoade din faza
pinului cu numele copacilor dominanţi. Peisa-
jele fitogeografice au fost diferen\iatc într-a-
rlcvăr in func\iP de perioada climatică în care
"e plasau, dar ele au fost totuşi deosebite in-
t r-o bună măsură de la o regiune la alta.
Hevenind la analiza sedimentului din Tăul
Z<inoguţii. trebuie să spunem că pinul rămâne
in tot acesl timp arborele cel mai bine repre-
zt·nt«t. chia1· dacf1 in anumite perioade cata-
tcrmc.· all' Tardiglaciarului valorile sale se re-
duc simţitor. ln perioadele anaterme specificl.'
Tardiglacianilui. mesteacănul se apropie de
procente destul de semnificative (aproape 8°,'o).
ca de altfel şi arinul (7,7°1; 1}. În tot timpul fazei
pinului, care, repetăm. include şi acele episoadl'
dr! afi1marc a molidului, preci7.ate în alte re-
giuni prin cercetările mai vechi. Picea înre-
~istrează procente submodeste, cuprinse intre
0.2°',> şi L5 11 ·o.
StJdiile reci sunt subliniate de afirmarea
viguroasă a ierboaselor şi în primul rând a
speciei Artemisia. Se afirmă că polenul sau a
fost antrenat de curenţii ascendenţi de la poa-
13 E. Pop, V. Lup53, N. Boşcaiu, Diagrama sporo-
polinic;"i de la Tăul ZânClguţii (Munţii Rete7.at), in
..Pror1rcse in pali11ologia românească~, Bucure~li. 1971,
p. 219-22:i.
13
 Jele muntelui. din regiunile depresionare; care
se presupune că erau acoperite de o stepă rece.
1Vkn~ioni1rn insi1 ;.:;'1 1ln.c111isia cu111pcslris
ajunge azi până spre regiunile subarctice, fapt
ce l-a determinat pe A. Srodon 1\ care o men-
tioneazi"1 in Carpaţii nordici în timpul pleni-
glaciarului, să considere că din pricina acestor
plante iubitoare de lumină tundra carpatică a
căpătat local caracterul unei stepe montane,
îmbogăţită în specii alpine.
Jn perioadele reci, alături de polenul de
Artemisill. la Ti"1ul Zi"moguţii se afirmă cel de
Chenopodiaccae. desigur printr-o serie de spe-
cii cu caracle1· stepic pronun\at. însoţitorii
.acestor specii sunt, cu valori mai ridicate, po-
lenul de Poc1ceae şi. cu apariţii sporadice, Dryas
~i Helian//1emum (sub 0,3°/11 ).
'finând seama de fluctuaţiile curbei pole-
nului de pin. in corelatie cu plantele ierboase
menţionate. s-a încercat paralelizarea depozi-
tului respectiv cu oscilatiile climatice Tardi-
glaciare precizate in vestul Europei. Criteriul
principal al acestor corelaţii a plecat de la ade-
vărul că maximele polenului de copaci. în ca-
zul nostru de pin. reflectă climatul perioadelor
de ameliorare specific oscilaţiilor climatice
cald<:>. iar procesul de stepizare etapelor cata-
termc.
ln acest sens, două maxime ale curbei po-
lenului de pin indică oscilaţiile climatice
Bolling şi Allerod. iar căderea masivă a valo-
rilor acestei curbe dintre cele două maxime,
corelată cu afirmarea ierboaselor, ar fi con-
tcmporani"1 stadiului Dryas Ic. In această fază
catalcrm~1 polenul de Artemisia atinge impre-
sionanta valoare de 62°. 11, iar cel de Cheno-
podiacear peste 11°.'„. In schimb, pinul nu
1otalizeazr1 nici 120/o din totalul polenului de
copaci şi ierbu1·i (calculat numai la suma de co-
paci atingea nu mai puţin de 70%, dovedind
cât dr. falsă era imaginea climatică pc care o
sugera acest mod de interpretare a datelor).
ln Munţii Semenic s-au cercetat palinolo-
gic o serie de profile din mlaştini situate la
peste I 300 m altitudine, constatându-se slaba
dezvoltare a mesteacănului. Răspândirea sa
foarte restrânsă era suplinită de diseminarea
salciei. Ca o consecinţă a influenţelor clima-
tice mai blânde de tip submediteranean din
această regiune, s-a observat o bună rep,rezen-
1arc in faza pinului chiar a unor elemente ale
stejărişului amestecat 1 ~'.
Tot de la altitudini de peste 1 OOO m s-a
reconstituit aspectul vegetaţiei din Bazinul
J-t /,, Srodon. Raport of the VI•h Internatio1i::tl
Con~res on Quaternary, \\'arsaw, 1961, li, Pal::ieo-
botanical seclion, L6rlz, 1964, p. 483-486.
15 I. Ciobanu, Analize de p•len in turba Masi-
1,u/11 i Semenic, Cluj, 1948, p. 97-107.
14
https://biblioteca-digitala.ro
Stâna de> Vale, la izvoarele V<iii Ieduţului,
afluent al Văii Iadului (mlaştina Băiţa) u;_ Aici
s-a constatat nuanţa mai puţin aridă a clima-
tului, chiar dacă ne aflăm la 1 200 m altitu-
dine. Pe lângă pin. care întrunea 84° 1.1• şi mo-
lid - G,6°,'u, înregistra procente semnificative
stejărişul amestecat - peste 71'. 0 .
De la altitudinea de 950 m pot fi menţio­
nate analizele polinice din zona platoului vul-
canic Praid-Dealu din Munţii Harghita. Sur-
prind in episodul de la sfc"irşitul fazei pinului
valorile relativ ridicate de stejăriş amestecat
(peste 6 11, 0 ) şi prezenţa alunului i;_
Un profil interesant, pentru t:ă include ves-
tigii de cultură materială, s-a cercetat in aşe­
zarea mezolitică de la Gâlma-Roate (la 887 m
:iltitudine). în apropiere de Sita Buzăului 1:-.
Ait:i, deasupra substratului de gresii friabile.
sedimentul s-a depus in timpul unui episod
rece, lntr-un peisaj alpin cu aspect deschis.
Singurii copaci care vegetau erau salcia (2,3 1'. 0 ),
pinul (3.9°_,,) şi cu totul sporadic molidul si
mcstcC1cănul. Nu este exclus ca accaslit etap[1
s{1 apar\inf1 Dryasului mediu.
A urmat apoi o perioad~\ de ameliorare <.:li-
mat icii. dnd apar o scrie de copat:i cu afini-
Uiţi termofile. cum ar fi teiul (2,4 11 11 ). arinul
(4,9 11 11 ). anarul (1.1° 11 ). stejarul (1,l''u) etc. Prn-
'.Jabil c;1 în această vreme s-a derulat etapa de
îndulcire a <.:limei cunoscută in vestul Europei
sub numele de:.• oscilaţia climatici1 Allerod, în
mun\i1 no!;itri episodul pinetelor cu mult molid
sau oscilaţia climati61 Erbiceni B în regiunilP
joase ale României.
Ea a fost urmată de o nouă şi ultimă faz{1
rece a tardiglaciarului. care favorizcaz[t rein-
stalarea pajiştilm· alpine.
Tot in DL•presiunea lntorsura Buzi"1ului, de
d;na acr,•asta la o altitudine ceva mai scăzută.
:a <:in:..1 800 m. s-a cercetat interdisciplina1·
profilul din aşezaJ"Ca tardcnoazianii de la Cos-
tanda-Lădăuţi 1".
Faza pinului, reoglindită de analiza polinică,
iJ fost wrprinsă intr-un sediment cu evidente
procese peri~laciare. de tipul solurilor poligo-
nale. ln baza profilului a fost surprinsă o etapf1
de ameliorare climatică, cu peisaj de pădun•
(pin - 24,4°.'0 , molid - 9,20/o, ulm - 1,7°/0.
1ri - 0.8° '11 etc.). care apariine, ca şi la Gâlma
Roate. episodului pinetelor cu mult molid sau
16 O. R:iţiu. N. Boşcaiu, Aspecteale e\'oluţici
florei şi \'egetaţiei din bazinul Sli-tn::J de
Vale. Studia
lJ::11\' . . ,Bab~-Bol~·ai „. seria Biol.. 19Ri.
I. p. I 5-20.
17 I. Ciobanu. op. cit.. p. 97-107 : idem. :\na-
ii~.a polir.ic:1 n turhei mlnştinii Ruţ din Munţii Ha:·-
ghita, Contribuţii botanice. Cluj. 1960. p. 231-233.
13 M. Cârciumaru, Al. Păunescu. Cronostratigrn„
~·in şi paleoclimatul tnrdenoazianului din Depresiunea
lntorsfiturn Buzăului, SCIVA. 26, 1975, 3, p. 315-34!.
l!J Ibidem.
 oscilaţiei climatice Erbiccni B (fig. 2). ln se-
dimentul in care s-au produs fenomene peri-
~l<.n:i<trc de lipul ridicării pc verticală a unor
piet1·e de calcit, polenul de pin însuma aproape
50 11, u din totalul polenului de copaci şi ierbul"i.
Mcnţion[1m d1 astfel de procese periglaciare
se desfăşoar:'1 acolo unde temperatura medie
anuală SC gf1SCŞtC puţin deasupra lui QcC şi
umiditatea este relativ ridicată.
Atat la G[ilma Roate, cât şi la Costanda-
Lăd•iuti. straturile tardenoazienc sunt posteri-
oare fazei pinului.
Există in prezent mai multe profile anali-
zate polinic situate sub altitudinea de 500 m.
extrem dE· interesante. pentru că ne oferii o
imagine a paleoclimatului tardiglaciar din re-
giuni inlPns locuite de om in preistorie.
Aşa de exemplu. in împrejurimile Avrigu-
lui. in sedimentul unei mlaştini (lacul lui Dio-
nisie) situat[1 pc u terasi1 a Oltului, la 440 m
altitudine absolutrt. s-a efectuat o analiză de
polen care a relevat toate episoadele fa:tei pi-
nului.
J n episodul pinetelor aride vechi pinul in-
registreaz[1 P,0-95 11 '11 din totalul polenului de
arbori. fiind acompaniat doar de mesteacăn
(3-14" u) şi salcie. aprnximativ in aceeaşi pro-
porţie. Molidul t·sle modest reprezentat. El va
atinge ulterior procente de 20° 1" în episodul
Pinus-Pic:ea. Episodul mesteacănului se relie-
fraz;"1 prin valori deosebit de mari ale acestui
copac, care întruneşte aproape B0 11 ·11 • in epi-
sodul pirwlclor aride nui, care încheie prima
!'lubfaz;1 a pinclclor aride U1r{1 cll'mcntc ter-
mofile se constată revenirea uşoarf1 a pinului,
care e:.tc i11s:'1 precedat de afirmarea catcgoric;i
a salciei (aproape 20 11 0 ).
Subfaza pinctelor mai putin aride de b
.'\\TiJ:! se caractPrizeazi1 prin :lparitia elrnwn-
tl•lor iubitoare de căldur;"1. precum stcj;iri.5ul
mixt, in cadn1l căruia ulmul avea cca mai mare
pondere. Primul episod al acestei subfaze este
definit. in aceste conditii, de „pinetC' cu molid,
stejfiriş amestecat şi alun". Următorul episod,
al .. pinetelnr cu molidişc putine'' este caracte-
rizat, prin11·e altcle, de afirn1area categorică :!
stcjfll"işului (peste 20°.'0 ) ~.,,.
in vestul Depresiunii Bf1rsci. in mlaştina
eutrofft de la Dumbrăviţa (500 m altitudine).
s-a reconstituit subfaza pinetelor aride vechi,
in timpul căreia pinul ajunge sfi însumeze
9:1 11 , 1 din polenul de arbori :.>r.
:!.O Al. Bartmus, A:1aliz•~ de polen in 1:.1riJa mlas-
tinilo1· de 1:1 A\ r·i~. Cnmun:e;'1ri de Botanie:·,, n1l.
l!lll!l. p. 25-:.14.
21 I. Ciobanu. E. :Jiaconeasa. Şt. Şulcu. 1\n;ih-s<:~
polliniq11cs dC' la Lombc du marai:. cutrnphc ele D~n'­
br;"1nta (1!1slricl ele !-'{1A•ir;•':'. region de Bra~-:>\·l. Stu-
dia Uni\· ... Babcş-Bol·„::i ". sel"ia Bio!.. 2. I !Jl;(i. p. 5'.!-(i().
https://biblioteca-digitala.ro
Cel pu\in la fel de imp01·tantă parc a fi
cercetarea mlaştinii Peşteana, situată pe pla-
toul uitimei culmi a Masivului Poiana Ruscă,
la 430 m altitudine absolută'.!:!. Procentele pi-
nului, calculat la suma polenului de arbori,
sunt covârşitoare. ele variind intre 73 şi 93°/0 •
Alături de pin. polenul de mesteacăn pare, de
asemenea, bine rep1·ezentat (intre :i şi 10n u din
suma polenului de arbo1·i).
Dar, aşa cum remarca ins[1şi autorii stu-
diului polinic al mlaştinii Peşlcana :.o:i, raportul
„,dintre polenul de Piniis şi cel de planle ier-
boase sugerL·az;i existenta unor oscilatii clima-
;icc care au determinat fluctuaţii reversibile
intre extinderea pajiştilor şi cca a arborctelo1·
de pin" (p. ::).
lntr-adevilr, valorile ridicate ale polenului
d1: Poaceae, care ajung la 75 11 '11 în rapo11. cu
suma 101:il:'1 a polenului de arbori şi ierburi,
demo11sl re•1ză ci'1 pinctcle nu formau o zonă
!orestter:'1 în preajma profilului cercetat.
Depresiunea Hategului, la sf<lrşitul perioadei
glaciare. era prin urmare dominati'1 de un pei-
saj de Sll•pi1 rece. pinl'lele acoperind versantii
mai ad:-1postiti ai ramei montane din jurnl de-
presiunii. Pc lângi"1 procentele grnmineelor, in
favoarPa acestei ipoteze pledează, de aseme-
nea, valurile procentuale ale polenului de Ar-
temi.<iia, ~are întrunea intre 3 şi 25 11, 0 , in raport
cu suma polenului de arbori şi 2-6 11 0 in ra-
port cu suma polenului de arbori şi ierburi.
ln timpul stadiului Dryas, care precede os-
cilaţia climatică Alle1·ăd, s-a înregistrat o mare
abundentă a polenului de Poaceae (75°/0 ), iar
populaţiile de pin vegetau destul de departe
de mlaştinii. Polenul pinului, care ajungea to-
1uşi in sedimentul mlaştinii, cm transportat
de curenţii aerieni. Trăs:1turilc stepice ale accs-
1d perioade sunt susţinute şi de răspandirea
ma-....:imfi a unor specii de ierburi tipic de stepă,
precum Artemisia şi Heliantltemum. Spectrele
polinice din aceasti'1 vreme reflectă existenţa,
de asemenea, a unor cupaci, cum ar fi mestea-
cănul. ce nu depăşeşte 5 11 11 in raport cu suma
polenului de arbori, ca şi salcia, care ajungea
la 3°, 0 . Molidul api1rca cu totul sporadic şi mai
mult ca sigur că ci nu exista în preajma mlaş­
tinii in această vreme.
Caracten:i anaterm al oscilatiei climatice
Alieri.id este evidenţiat de extinderea popu-
laţiilor de pin, concomitent cu restr:ingerea
suprnfetL'i pajiştilor. Dacă la toatt> acestea mai
adăug<im apari\ia unor foioase termofile din
grupa stejărişului amestecat, precum stejarul
X.
2::! E. Pop. N. Boşcaiu. V. Lupşa, D. fi;idulescu.
Anali;'.a sporo-polinic;"1 a sedimcnlelor ele la mlaştina
Pe~te~n.: (jud. l!unedcara), Contribuţii botanice, 1971,
p. ·-10.
:.!:l /f;idem.
15
şi Leiul, avem imaginea mai cuprinzătoare a
amplorii ameliorării climei in acest timp.
Un ultim stadiu rece Dryas readuce peisajul
stepic şi restrângerea suprafeţelor acoperite de
pin. Esle curioasă valoarea polenului de molid
din acesl Limp (90/o în raport cu polenul arbo-
l'ilor). mull prea marc pentru ceea ce se cu-
noştea pentru episodul pinetelor cu molid pu-
ţin, surp.-ins in alle regiuni.
Pinul îşi atinge valoarea maxim.:-1 după acest
ultim stadiu Dryas. Aşa cum afirm~1 autorii
studiului'.!\ acest moment al apogeului curbei
de pin ar coincide cu climatul preborealului. al
,.cărui sft'.trşit este indicat de faza de trecer~
pin-molid" (p. 9).
. ln toalc studiile sale anterioare, E. Pop
asoci.i faza pinului cu preborealul '.!:•• În acest
studiu sr: intrevede un nou punct de vedere.
conform căruia preborealul este restruns la
efemera fază de trecere pin-molid. filră inc:~
.să s~ precizeze cui apnnin etapele dinainte.
Aşa r.um am văzut. acest lucru avea s[1 fie fă-:
cut cu ocazia studiului de la Tăul Zănogu\ii '.!i;:
O :.maliz~1 polinică interesantă s-a efectuat
în stralul"ile de turbă captivă de la Băile
„1 Mai" de la Oradea. Altitudinea profilelar
cerct."talc este de circa 100 m, ceea ce măreşte
rnull importanţa rezullatclor.
lntr-una din diagramele polinice ale sedi-
mentului <imintit s-a precizat cii in spectrul
bazal pinul depăşea no 0 .'n, iar polenul de molid
abia insuma 150/0. Elementele stej[U"işului ames~
teca: 'l!nt prezente. ffiră a inregistra valori
procentuale prea mari, ele nedepăşind 4D/o. St~
jărişul mixl avea să se afirme insă ceva mai.
mult in etapa următoare. când atinge valori
Sf!mnific:ulive de peste IG 0 ;„. Acum pinul scă. . .
zusE.· sub u5°, o, iar molidul realiza procente to-
tuşi modeste, de numai 12"/11 , având in vedere
amelicw;.u·ea climatului subliniată de stejărişul
amestr.ca l.
Destul de curând, se observă revenirea sen·-
sibilă a pinului la procente de peste 70°/„.
Această situaţie. corelată cu reducerea sensi-
bilă a st~jărişului amestecat, poate reprezenta
un argument privind o eventuală înrăutăti.re
a climatului.
Valorile ridicate de pin, cuprinse intre 63
şi 840/o, la altitudini atât de scăzute, a fficut
24 f!Jidem.
25 E. Pop. Spectrul polinic al turbei de la Cot'!·
cel (Buco\"ina), Jntâiul Congre!O: naţional al natura
liştilor din Romănia. Cluj, aprilie 1928, Dare de sea-
mă şi comunicări, Cl:1j. Hl28. p. 357-363 ; idem, Fa7.a
pinului in Bazinul Rilborului (jud. Cluj), Rul. Grăd.
Bot.. Cluj, XXII!, l!H:l, p. 97-110.
2!i E. Pop, V. Lupşa, N. Boşcaiu, op. cit.. p.
21!1-225.
16
https://biblioteca-digitala.ro
pe autorul analizei polinice:!; să considere că
pinetele s-au constituit în formaţiuni silvestre
de cămpie şi in perioadele glaciare.
Din păcate, perioada glaciară nu este intru
Lotul sinonimă cu faza pinului, care ştim că
i·eprezlntă numai etapa cu totul de sfârşit a
ultimei perioade glaciare. Se mai ştie de ase-
menea acum. din numeroasele profile ale ulti-
mei perioade glaciare, cercetate polinic:!..'\ că
peisajul în fazele maxime ale stadiilor glaciare,
in special ultimul dintre ele. a fost cel de
stepă-tundră pe intreg teritoriul ţ;.trii. ln această
vreme, chia1· polenul de pin apare in spectrele
polinice in cantităti foarte mici. Este adevărat
cii pinul este unul din copacii care au rezistat
ultimei perioade glaciare, dar în nici un caz
:HI s-a putut înjgheba în forma\iuni silvestre
întinse. Prin urmare, nu putem accepta ipoteza
conform căreia episodul relevat in turba de
iângă Oradt.'a reprezintă o etapă specifid1 care
pătrunde adânc în cadrnl ultimului stadiu gla-
ciar şi bănuim c:1 avem totuşi reoglindită în
sedimentul r<.•spectiv faza pinului.
Analiza polinică de la Băile „ I Mai'' ne
aminteşte de diagrama polinică dintr-o altă
regiune de campie, tot din vestul ţării, de la
Berveni, la nord-vest de Carei. pe stânga So-
meşului. in binecunoscuta mlaştin<t Ecedea ?.i.
La începutul sedimentării turbei de la Ecedea
nu existau păduri in imediata apropiere a
mlaştinii. plantele nearborescente predominând
covârşitor (6-1230/o), fărf1 ca să se înregistreze
o afirmare a gramineelor, care abia ating 5°/n.
Polenul de pin este net superior celui de fo-
ioase. depăşind şi in această regiune de câm-
pie 60••/,1 din polenul copacilor. Ca urmare a
valurilor pinului, s-a invocat existenţa unei
faze silvestre dominată de acest copac şi mai
puţin de molid. Această ipoteză, conform cf1-
reia r.e aI!ăm in faza pinului şi nu intr-una
mai târzie, este motivat<"• de slaba participare
a elementelor stejărişului amestecat. a alunu-
lui, ca şi prin absenta totală a fagului.
Cercetarea palinologică a mlaştinii de la
Ecedea a mai dovedit un fapt extrem de inte-
resant pentru configuraţia fitogeografică a
acestei regiuni din vestul ţării noastre şi anume
că stepa aici este foarte veche, de la începutul
Holocenului Deci regiunea de la marele cot al
Tisei şi Someşului reprezintă o veche stcpf1,
unde componenţii specifici unui astfel de corn-
27 B. Diaconeasa, Analize de polen în turba cap-
li\'ă de la Băile .,1 Mai" Oradea, Conlribuţii bota-
nice, 1962, p. 305-313
28 M. Cârciumaru, fJp. ci!., p. 61-2-IR.
2'l E. Pop. Analize de polen in regiuni de câm-
pie. Bui. ştiinţific al Academiei Romi1nc. secţia de
Biologie şi Ştiinţe ::;griC'ole. !'eria Botanică, IX, 1957,
I, p. :;-20.
 plex ecologic s-au dezvoltat şi răspândit fără
prea multe opn•lişti.
Aşezarea tardenoaziană de la Erbiceni este
~ituată de-a lungul Bahluiului, făcând µarte,
din punct de veden· fizico-geografic, din Căm­
pia Moldovei sau, cum i se mai spune uneori,
Cămpia .Jijiei sau Depresiunea Jijia-Bahlui.
Cercetările paleoclimatice mai vechi din
<iceastă aşezare au demonstrat. pe bază de ma-
crofosile, existPn\.a în tardenoazian a urmi"1to-
rilor copaci : Pinus silveslris. Quercus robur
şi Tilia sp. R. Popovici :to consideră că aceste
specii plasează stratul respectiv în timpul Bo-
realului (fi~. :~).
Totodată. din nivelul tardennazian au fost
colectate mai multe resturi de oase care au
permis lui S. Băkonyi :11 reconstituirea urmă­
t.oarci asocialii faunistice: Bos s. Bison, Ca-
pro sp .. OL'i., sp .. /~q1111s sp., .)"11s scrofu ft'-'11." L.,
Canis lupus L. Predominant este Equus sp„
mai cu spamă în pl"ima pai·tc a locuirii tarde-
noaziene. Calului ii urmcazi"1 ca ri"isp:mdire
Su..<; sero.fa .f erus L.
Tot din stratul tardenoazian de la Erbiceni
au fost colectate o scrie de cochilii de melci
şi fragmente de Unio sp. Gasteropodele au fost.
atribuite de Al. V. Grossu :::!, in procente ase-.
mănf1toare. speciilor Cc>paea vindobonensis
Pfeiff şi Heli:i: lutescens Zgl. Această asociatit>
ar presupune in preajma aşezfll"ii un climat
cald şi umed.
Din punct de vedere pedologic, profilul din
care uu fost extrase probele pentru anali7.a
polinică se prezintă ca specific uno1· soluri
hidroautomorfe scmigleice, o semilăcovişte ccr-
noziom1ca levigată caracteristică câmpiilor
joase. luncilor şi teraselor joase.
Analiza polinică a profilului din aşezarea
t.ardennaziană de 1::1 Erbiceni a relevat în pri-
mul rând un episod rece. surprins în p;i1·tea
inft!rioar0:-1 a depozitului :r:. Peisajul era domi-
nat acum de p1·ezenta pinului. care întrunea
şi in această regiune de câmpie procente r.eaş­
teptat de muri. de p:ină la ~4" ,, din totalul
polenului de copaci şi ierburi. Este foarte in-
teresant să subliniem că molidul era în aces1
timp modest reprezentat (circa 1 '.-„). Din:rc 1
copaci mai vegetau răzlet Lm·i.r, Salix şi A/nus
(fig. 4).
Considerftm c;-1 aceasl<i etap;."1 ar putea fi si-
milară cronologic episodului pinetelor aride
:m Al. P:-11mel'c11, Cu pri,·ire la pl'rioada ele sfiirşil
a cpipaleoliticului in nord-vestul si norei-estul Rom;i-
niei :o;i unele persi~tenţe ale lui ir. neoliticul ,-echi,
SCIV. 1:;, 196-1. 3.. P. :m-:n1j_
:;i Ibidem.
32 Ibidem.
33 M. Ci1rcium;:ru, P:1leomecliul şi r,cocronfJlt:"i::ia
tarclcnoazianului d~ 1<l F.rbiceni (jud. Iaşi), SCIV~\,
35, l!lf!4. 4. p. 21111-300.
https://biblioteca-digitala.ro
vechi definit pentru zona mon1anr1 sau, in cro-
nologia nord-vestului Europei, primei faze de
riicire Dryas.
Profunda reducere a pinului in perioada
următoare. corelată cu sensibila ivire a alu-
nu.lui, ca şi afirma1·ca uşoară a molidului, la-
ricelui ~i salciei, a1· putea eventual s[1 consti-
tuie un ecou al unei ameliorări climatict•. Nu
este exclus ca această faz<i anatermi"1 să fie
rnntcmpornnă episodului pin-molid din re-
giunea Carpaţilor Orientali, ceea cc inseamn;i
de fapt binecunoscuta oscilaţie Bălling din
tardiglaciar. Di fi cu Ita tea unei astfel de pura...:
~eliz;iri. generată de lipsa unor repere sigure,
:ie-a determinat să adoptc"im, in paralel. dC'nU-
:nirca de oscilaţia climaticc"1 Erbiccni A :Vi.
Spectrul polinic ur111<""1lor rl'lcvci o uşoară
revenire a pinului (peste 4B 11, ·0 ). cure s-ar putea
să fie contemporani"1 Dryasului mediu sau epi-
sodului pinetclor aride noi şi episodului mes-
1eacănului din cadrul fazei pinului pn.·dzată
7n zona mont.anc"1.
O nouă perioadă anakrmă este ddinit;i de
revenirea stejărişului amestecat (circa 211,'11) şi
in măsurf1 mai mi61 a alunului. Aceasti'1 fază
ar putea fi sincronă oscila\ici climatice Alle-
răd sau episodului pinetelor cu mult molid
din Bazinul Bilbor. Noi am denumit această·
~tapă de ameliorare a climei oscilaţia climatică
Erbiccni B.
Ultima răspândire insemnatf1 a pinului, ca
urmare a răcil"Îi ce1·1c a climatului. se produce
in spectrul polinic următol". Procentele nota-
bile înregistrate de pin (500/0 ) sunt completate
de cele de molid. mestcac[in, ienupfir şi salcie,
copaci care subliniază tocmai t1·ăsi"1turile destul
de riguroase ale climei. Această ultim[1 etapă
de nicire este similară episodului pinetelor cu
putin molid din Carpa\ii noştri sau Dryasului
rccPnt. care încheie Tardiglaciarul in Europa
de vest.
În concluzie. se poate spune că faza pinu-
~ui. aşa cum a fost ea reconstituită din spec-
ţn,•le polinice de altitudine, se caracterizează
printr-o pronunţată săr[1cie de specii urbori-
CfllC'. in timp ce la altitudinile mai coborâte
se observă o oarecare diversificare a speciilor
forestiere. 1n timpul fazei pinului, se pare că
molidul a fost ceva mai răspândit. la altitudini
mai ridicate de 800 m. unde pe înălţimile Car-
paţilor se amesteca cu jnepenişuri, făr;-1 a al-
61 tui o etajare prnpric ::-..
Geocronologia celei de a doua jumăt[1ţi a
Tardiglaciurului de pe teritoriul Rom~1nici, in
3-t lbid<'m.
::~ R. Diaconeasa. Anali?:e sporo-polinice in eta-
jele alpin şi subalpin ale C:irpaţilor suci-estici, Pro-
i:t µalinolugia romcineascii., Bucureşti, 1!)71, p.
r:r•"$1!
:!05-210.
17
raport cu vestul Europei, cu totul schematic,
ar pulea s ...1 se p1·czinte in felul următor :
A. Subfaza pinctelor mai aride :
1. Episodul pinetelor aride vechi = Dryas
vechi;
2. Episodul pin-molid = oscilaţia climatică
Erbiceni A =' BăllinJ!:
:J-1. Episodul mesteacăn şi episodul pine-
lelur aride noi = Dryas mediu ;
E. Subfaza pinctelor mai puţin aride :
5. f:pisodul pinetelor cu molidişc bo~all-~ =
oscila\ia climaLicit Erbiceni B = Allerod ;
G. Episodul pinetclor cu molidişc putinc =
Dryas recent.
Pentru Holocen au fost propuse o seric de
schL·me climatice. de la autor la autor fiind
dikritL nu numai ctapell' stabilite. dar şi cri-
lcrii11· care au stat la baza acestor impăr\iri
Norvegianul A. Blytt şi suedezul R. Ser-
nandcr. Ju[ind in considerare fosilele descope-
rile' in zi1căminlcle turboc1SL' şi tufurile calca-
roase, resturile m·heologice. fosill'le care dc-
monstrnu mişci1rile litorall' din Peninsula Scan-
dinavia ::oi litoralul Marii Baltice etc .. au pro-
pus o schemi1 climaticii a Holocenului care Ic
poart ...1, de altfel. numele.
Conform schemei Blytt-Scrnander, s-au
succedat urmi"ttoarelc perioadP climatice :
1. Prehoreal (8 200-li 700 B.C.), rece şi us-
cat. Este o elap..-1 d1• trecere de tip arctic şi
subm'Clic. rn no1·dul contim·ntului se produc
o seric de fenomene caracteristice. Odat<'i cu
topirc·a gheţii. in Marea Baltică pătru11dc.
odali'1 cu apa rece şi S<'irată din Marea Albă.
scoica Yoldicr arctica. Este marea cu Yn/dicr.
O uşom'i-1 l'idicare a ţărmului crcaz<'.i n baricni
inlrt' <:ele douft mări. ceea cc arc drept con-
secin\u îndulcirea din nou a <1pclor Mi1rii Bal-
1 ice, favoriz•ind dezvoltarea melcului de apă
dulcl' Ancylus Jluvialilis. Este marl'a cu Ancy-
lus, care avea si1 se prelungească pimă în pe-
rioada urmf1toare. ln Marea Nordului cores-
punde nivelul cu Litorina.
2. Boreal (6 700-5 500 B.C.), cu clim ...1 caldJ
:-;i uscatf1. continental;;i. fi corespunde nivelul
~u Ancylus in Marca Balticii şi nivelul ct.:
Mactra în l\ilarca Nordului.
3. Atlantic (5 500-2 250 B.C.). cu climă
maritimă, caldă şi umedă. Marea Baltică este
din nou invadată. de data :iceasta. de apele
sărate din lVlarca Nordului şi odalii cu ele de
melcul Litorina litorecr. Sunt binecunoscute din
aceasl:-1 vrc:me resturile de bud1tăric numite
,,Kjokkcnmt'iddinger". provenite de la pesc11-
itul. in special al stridiilor. din această marc.
de cei I re omul preistoric.
https://biblioteca-digitala.ro
4. SILl>boreal (2 250-700 B.C.), cu climă
calda, destul de uscată. culminând spre sfârşit
cu un optim climatic postglaciar. Marea Bal-
tică şi Marca Nordului rămân la configuraţia
perioadei anterioare.
5. SufJallantic (700 B.C. - actual), cu climă
umed[\, iar la început ceva mai rece. Datorită
unei noi ridicări a ţărmului, Marea Baltică se
izolează din nou şi. drept mmare. se îndul-
ceşte şi favorizează depunerea formei cunos-
cul[1 sub numele de Limnaea ::.•.
Conform schemei lui Blytt-Sernander, in
Holocen s-au produs dow1 treceri de la uscat
la umed : Boreal-Atlantic şi Subboreal-Sub-
atlantic.
L. von Post, la rândul si1u, propune o sche-
mă o Holocenului mult simplificată :
1. Peri.nada de apropiere a timpului căl­
durns. in timpul căreia apar şi se răspândesc
tol mai mult copacii cu oarecari preten\ii te1·-
mofile:
2. P1~rioada de c1tlminare a t.impului căldu­
ros, care favorizează instalarea categorică a
copacilor termofili :
3. P<!rioada de descreşte1·e a căldurii, in
timpul c;'ireia se reduc copacii care stăpâneau
pană atunci, ca urmare a climatului foart.::? fa-
vorabil (optimului climatic), in schimbul lor
instalCindu-sc in arealele actuale copacii exis-
ten\i in zilele noastre.
Cele: trei perioade ale lui L. von Posl pot
n înlocuite foarte bine cu cele propuse de
Koppen ::; : 1. Clima pinului ; 2. Clima steja-
rului: 3. Clima fagului.
Studiile sporo-polinice. declanşate şi susti-
:iule de pasiunea ilustrului om de şliintă Emil
Pup. au permis 1·econstiluil'ea vegetaţiei in Ho-
locen. modul cum aceasta a evoluat şi fazele
specifice condi\iilo1· tării noastre::.".
Analizele de polen i-au permis lui E. Pop
sr1 stabilcasca urmf1toarea succesiune :
F a z a d c 1 re c e re p i n - m o 1 i d. După
cum am văzut fazei anterioare i-a dat denu-
mirea pinul, care predomina uneol'i în m~d
covârşitor. adesea fără si1 ţini1 seama de alti-
tudine. fiind de la câmpie până la cele mai
înalte altitudini, elementul principal al peisa-
jului forestier.
O cauzCt climatic<i. face ca pinul să. piardt1
sl[tpânirea de p;_ină atunci. Aşa cum arăta
E. Pup:~•. nici un „copac nu a suferit vreodntă
:m E. Pop. Analize ilt' polen in lurh;~ Carpalilo:·
Orientnli IDorna-Lucina). Bui. Grf1d. Bot„ Cluj. IX.
1!129. :.:--1. p. 81-210: idem. /\m1lizele ele polen ~~
insemn;·11atea lor filo~eograficil. Buletinul Societat11
Regale Romiine de Geografie, Lll, 193:1, p. 90-144.
:r; Ibidem.
:111 I hidcm.
:J!I I bidl'm.
 in postglaciar o mai c.a\aslrofală înfrângere so-
cială, ca pinu\·· (p. 128). Noile condiţii clima-
tice îl obliga să disparr1 de pe coline cu desă­
vârşire, in etajul montan îşi restrânge mul:.
arealul, cC:-1ut{mdu-şi refugii insulare pe stăncile
prăpastioase şi pe turbă, unde nu era concura~
prea mult de ccllalti copaci. [n zona subalpină.
se constituie în jnepenişuri, suportând un cli-
mat care era mult prea aspru pentru alti at·-
bori.
Jn aceste condiţii, desigur că terenul elibe-
Gal şi condi\iilc climatice favorabile duc la
ruspândirea molidului. într-o primi'1 etapă se
<.•onsta!U concurenta şi lupta pentru sup1·ema-
ţic intre pinul care îşi cunoscuse epoca sa de
glorie şi molidul care abia începea etapa sa de
răspăndisc major[1. Această perioadă se va
numi faza ele trecere pin-nwlicl.
Din punct de vedere fitogeografic. molidul
.a încercat la început o scurtă penetrare in eta-
jul actual al stejarului, unde nu avea încă
concurent, pentru ca până la urn1;'.'1 să se sta-
bilizeze in zona fagului şi molidului din zilei~
noastn•.
Este de re\inuL că începând cu aceast[1 fază
climatul începe să se încălzească.
fn Carpaţii Orientali, aşa cum s-a precizat
prin analiza polinică a turbei dt• la Cnl::-1cei,
la circa BOO m altitudine. chiar din timpul faze[
pin-molid. încep să-şi facă apariţia, alunul,
stejărişul amestecat şi arinul '• 11 • Copacii termo-
fili au fost întâlniţi in aceast<'"1 fază şi prin
analizele polinice din Munţii Semenic 'ol. In
Munţii Ccrnci "~ regresiunea pinului este in-
.>o\it<'"1 de <ifirmarea molidului, care pâtrunde
la început pc v[ii, pentru ca p<ină la unnă să
acopcn: in întregime versantii. dislocând chiar
o marc suprafa\[1 a jnepenişurilor. care se rc-
traj.( tot mai mult in etajul subalpin.
N. Boşcaiu n consider[1 cf1 „acest proce:s a
avut numai indirect o determinare climatn-
gcn;i. Amplitudinea ecologică alat de largă a
pinului r.u poate constitui un argument că noile
modifi61ri i-ar fi fost defavorabile. Dimpo-
trivă, limitele largi ale tolerantei ecologice au
favorizat extinderea şi supravieţuirea pinelelor
in cele mai aride condiţii de xerotism şi oligo-
trnfism ale climatului glaciar" (p. 253). ln ace:;:.
timp, un rol important l-au jucat probabil pro-
ceselt• bioacumulativc. intensificate intr-adevâ1·
de noul climat mult ameliorat. care a îmbu-
nătăţit regimul de troficitate al solului. în con-
curenta dintre• pin şi molid, se pare că tocmai
40 Idem. Analize de polen in turba Carpnţilor
Orientali (Dorna-Lucinal. Bui. Grăd. Bot .. Cluj. IX.
192!1, 3-4, p. :Jl-210.
41 r. Ciobanu. op. cit., p. 97-107.
42 N. Boşcaiu, op. cir .. p. 251-2,)li.
43 /bidt•111.
https://biblioteca-digitala.ro
aceste modificări edafogenc au favorizat e'~­
pansiunca molidului ~i au limitat mult r)(lsiuili-
tf1tîle ecologice ale pinului.
ln Muntii Retezat "\ la trecerea dintre Pre-
boreal şi Boreal se observă. de asemenea, o
oarecare competiţie între pin şi molid, dar şi
aici, la Tăul Zânoguţii, la peste 1 800 m alti-
tudim'. dezvoltarea ulterioară a termofilelor
pare destul de rapidă (fig. 1).
l\Iai bine exprimată este faza pin-molid in
regiunile joase din jurul Retezatului. chiar dacă
aici este expresia nu a evoluţiei vegeta\iei din
'l.nni"1, ci tocmai a celei din regiunile mai înalte.
Aş.a de exemplu. in profilul din mlaştina Peş­
teana din Ţara Haţegului, la sfârşitul Prebo-
realului. se relevă afirmarea molidului pe fon-
dul de dominantă al pinului. Jn această peri-
oada, molidul întruneşte valori de circa 200;0•
în timp cc foioascJe termofile răm{m modest.
reprezentate ~:._
Jn Mun\ii Parang. la peste I 900 m altitu-
dinl'. ca o caracteristică a fazei pin-molid, se
mentionează nu căderea bruscă a pinului, ci
ascensiunea rapidă a molidului "';· In conse-
cinţă, putem presupune dispariţia de o manieră
mult mai lentă în această regiune a climatului
continental rece, cu extreme mari de tempe-
ratură. Astfel, pinul scade de la 72°,'u la 50o;8,
men tinând totuşi o majo rit a te în spectrele po-
linice, in timp ce molidul creşte treptat de la
30°/~ la circa 35°/11 •
ln Mun\ii Apuseni. după faza pinului, ur-
mează o scurtă fază de trecere pin-molid, in
timpul căi'eia scăderea destul de rapidă a pi-
nului este recompensată de afirmarea catego-
rică :i molidului. Acesta din urmă realiza o
răspândire majoră atât in actualul etaj al său.
cât şi in cel al fagului şi chiar cel al stej<1-
rului '•;.
In sfârşit, în Plaluul Oaş-Maramurcş, au
fost ubtinute date' palinologice interesante, care
demonstrcaz[1 şi aici 61 pinctele. dominant!'
până atunci. incep sfi se restriingt1 in fata colo-
nizC:-irii tot mai puternice a molidului. Aceast;-1
fazC1 de luptă pentru supremaţie constituie faz;1
:ie trecere pin-molid. evidenţiată peste tot în
regiunea carpatică. este de fapt faza cea mai
4.\ E. Pop, V. Lupşa. N. Boşcaiu. op. cit„ p.
219-22'.i.
45 E. Pop, N. Boşcaiu, V. Rădulescu. op. cil.,
[). 7-tO
46 r. Ciobanu, B. Diaconeasa, Şt. Şuteu, Reche1·-
ches patrnologiques dans le Massif du Parâng (I),
Re\'. rnum. Biol., Serie de Botanique, 12, 1967, 2-3.
p. 141-148.
47 E. Pop, Contribuţii la istoria vegetaţiei cua-
:ern:ire din Transilvania, Bui. Grăd. Bot.. Cluj, XH.
t9J2,l-2. p. 29-102; I. Ciob:inu. Analiza polinicu a
turbei de la Mluha <M. Apuseni), Contribuţii botn-
nice. 19!'i8, p. 239-2!'i5 ; idem, Două mlaştini noi Î!'I
Munţii Apuseni, Contributii botanice, l!JCii, p. 77-112.
19
 critică din istoria climei şi a evoluţiei pi1dul"ilo1·
noastre în Holocen, când, cert, începe zo-
naţia pc vcrticali1 a acestora. ln timp ce pe
culmile mai înalte lupta se di1dea intre pin ::=i
molid, în 1·cgiunilc cobor[1le pinul era eliminat
de alun şi ulm, iar ca o caracteristicii a Mun-
ţilor Apuseni. în regiunile mai l'idicatc se dei'-
voltu acum mesteacănul.
Desigur c;i toale aceste transformi"tri pro-
funde all' mediului din faza pin-molid este
greu s<'t nu-şi exercite influent.a lor asupra
comportamentului comunită\.ilor umane. obli-
gate si1 se adapteze la un nou mod de via\ă. la
o economic de vânitloarc impusit de resurselP.
a!limalil're c:arc• fust>senl, la rimdul lor. schim-
bate radical. Schimbi1rilc majore de ordin
dno-culturnl înregistrate in aceasti"1 vreme d<>
lrcccre de la mezolitic la neolitic pc teritoriul
României ri"1m[m pe ci11 de puţin cunoscutf'.
pe a ti1l de i n t C'resant e.
Faza molidului cu alun şi ste-
jăriş mixt. Condiţiile climatice. care de-
vcnise1 ~i acum deosebit de favorabile, au de-
clanşat o explozie a esenţelor forestiere, o per-
manen1i"1 c:om:urcn\i"1 pentru ocuparea şi stă­
pânirea terenurilor rămase libere. Tot acum
aveau sit :"L' stabilcascf1 etajele de vegeta\.ie
mcn(inulc, in parte. cu mici modificări allitu-
dinuk, p~rnt1 în zilele noastre.
Dc1<1şan·a unei zonaţii verticale a pudurilor
noastre a ff1cu1 ca în regiunea muntoasă să
ajung~1 la suveranitate deplină molidul. La in-
ceput, molidul a ocupat şi regiunea de coline,
de unde însi"1 avea curănd sa fie suprimat de
expansiunea stejarişelor şi alunişelor. Şi limita
superioar[1 era probabil ceva mai ridicată de-
cât cca actualii.
ln 1impui acestei faze. alunul atinge o răs­
p:indirc• care era, cu siguranţă, mult supcri-
oar[1 celei actuale, el realizând alunişe pure,
urcând la ină}\imi cu mult superioare celor de
azi, poate chiar in actualul etaj al fagului şi
molidului. Mare răspândire realizau mai alee;
Îil vestul tării.
Mult mai dezvoltate pe verticală, depăşind
şi ele limita lor actuală. erau. de asemenea,
elementele stejărişului amestecat, din care fac
parte ulmul. teiul şi stejarul. Jn etajul montan,
mai răsp<indit era, probabil, ulmul, iar, pe mi:.-
sură ce se cobora altitudinal. creştea lot mai
mult rolul teiului
Clima din timpul fazei molidului cu alun
şi stejăriş amestecat era mult mai caldă decat
azi, la început cu o nuanţă mai uscată, apoi a
devenit caldă şi umedă.
În Carpatii Orientali, la inăHimi de cirr;:i
800-1 OOO m, se cunoaşte destul de bine evn-
lutia covorului vegetal in faza de molid cu
alun şi stejăriş mixt. La Colăcel, în Depresiu-
nea Dornelor, molidul inccpe acum să fie in-
20
https://biblioteca-digitala.ro
·~·otit tot mai mult de alun şi clementele s!c-
Jărişului a!1lestPca1. in special de ulm, dup~1
.:ur:c. in ordine. teiul şi mai pu\in stejarul. Co-
_.:iacul c:el mai des întalnit în zi"1voaie şi în jurul
mlaştinilor era. se parc, pinul. Din regiune nu
lipsea niei mesteacănul. Raritatea stejarului se
po<ile. eventual, explica prin faptul c<i el ve-
i.~l'l:1 probabil in n'giunil,. 111<1i CllbC1ri1t1•. L:lmul
era mult mai numeros dec<it în zilell' noa.o;-
tre '•:<.
În Muntii Harghitei. la circa !)()O rn altit11-
dinc '·~ 1 , la inceputul acestei fazl', molidul par-
ticipa doar cu circa fl5 1' „ din polenul copacilor.
pentru ci"1 r:1spi"rndirea sa si\ fie neintrnupti1.
a1ingi111du-şi de fapt maximul absolut spre
sffirşitul fazei. chia1· dupi1 culminarea clemen-
telor ~lcjilrişului amestecat. c~111d dcpi"1şeştc
bine no·· O· Stej;"irişul amestt•cat realizează in
aceast~i n•giune valori semnificati\·"l'. lntr-un
prim maxim val01·ic. pL·trecut pu\in im1intca
celui dl' molid. depi1şea 3!)o o. apoi într-un ma-
=dm absolut. produs. de data aceas1a, inainll'a
~elui de alun, înregistra mai mult de 45•• "· O
valnari:- at<it de marc a stcji1rişului amestecat
avea sfi fil' dep~1şit<'l lotuşi la Bisoca. în Mun(ii
Buzi1ului. unde ajunge la peste iOu_. 0 '~'.
Tn cadrul stejilrişului mixt din Mun\ii Har-
ghita, primul se afirma ulmul. care de altfel
realizeaz;i şi cele mai ridicate prncL•nt0 -
Jl:,230,:0 • Teiul se> apropie şi t~l dl• 20 1• „ din po-
lenul de copaci. in timp c:c stejarul nu depf1-
şcş_te 10 1•. 0 • Aceast;.""1 ordine - ulm-tei-steja1-
- este caracteristic;.""1 inlregului lan\ carpatic:.
Excep\iL' de la aceast~1 regul;'.1 face Banatul,
~inde ord111ea cstP tei-ulm-stejar .-.i.
Dar. în l\/Iun\ii lfaq~hila ;1vea să fie int{d-
.'liti"1 nu numai una din ceh' mai mari valori ale
cl0nwntclor stejărişului amestecat, ci şi o ri1s-
p;indirf' exuberanti"1 a alunului de 117.12° ,, în
;·aport cu polenul de copaci. De asemenea, în
~impui acestei faze işi fac apari\ia şi în Mun\ii
Har_ghila fagul. carpenul şi arinul. Doa1· bradul
va fi semnalat ceva mai ti1rziu.
Carpa(ii Orientali mai sunt caractcriza\i în
iimpul fazei molidului cu alun şi stcji1riş ames-
1.f'Cat de sedimentul turbos de la Comandi"1u.
din sud-estul oraşului Covasna. Tinovul Mohoş.
:n care s-a realizat ~maliza polinică, este situai
la allituclinea de l Oli m :.:!.
48 E. Pop. Analize de polen in turba CLlrpatilor
Orientali (Dorna-Lul"inal. Bui. Gri1d. Bot.. Cluj, IX.
1!129, 3-4, p, 81-210.
4!1 I. Ciobanu. Annlizn polinicii n lurbei mlaştinii
Rut din l'vluntii Hnrghila. Contributii botanice. 1!160.
p. 2:11-2311.
~O F:. Pop. I. Ciob;inu. Analize ele polen in turba
rie la Cot ul Carp::i\ilor. Bui. Univ. ..Babeş-Bolvai ··.
~cria Şt. nat.. 2. l!l57, l-2. p. ·45:!-47~.
51 J. Ciobanu, Am1lize ele polen in turba M;,-
~i\"Ullli Scmenir. Cluj. 1943, p. 107-IO!J.
.)2 I::. Pop. I. Ciob<mu. op. cit., p. 453-474.
 ln timpul acestei faze, molidul atinge· in
această regiune aproape 90D/0 , iar stejări~ul
amestecat înregistrează un prim maxim · dt:
peste 15% şi, un al doilea, spre sfârşitul fazei,
<ie peste 18°. o. Alunul nu mai însumează, aşa
cum am văzul in Muntii Harghita, procente
impresionante, ba, din contră, putem spune că
prezintă o curbă cu valori modeste, pentru
producţia polinică mare a acestui gen, de nu-
mai 280/n.
Nu departe de Comandău. la Bisoca. la o
altitudine de circa 900 m, in sedimentul turbos
al unor lacuri, s-a efectuat o analiză polinică
extrem de interesant[\ in caracterizarea faze[
de molid cu alun şi stejăriş amestecat~.::. în
timpul acestei faze, aici, aşa cum am menţio­
nat, s-au înregistrat valori mari ale stejărişului
.amestecat, de 70,320,:0 din polenul copacilor.
De altfel, după cum reiese din diagrama poli-
nică. trecerea de la pinetc, pe acest versant
sudic, s-a făcut mai direct spre stejărişe, lip-
sind parci"1 molidul. Ulmul, asociat cu teiul şL
în parte. cu stejarul, apoi stejarul acompaniat
de tei şi sporadic de ulm, acopereau pe ver-
sanţii sudici o arie întinsă, care cuprindea şi
actuala zonă a făgetelor. în timp ce pe ver-
santii nordici actualul etaj al făgetelm· era
ocupat de molidişe :.". Trebuie, de asemenea,
subliniată puţinătatea alunului în timpul aces-
tei faze, el nedepăşind 35<>.".,.
Faza molidului cu alun şi stejăriş amestecat
este destul de bine cunoscut;i şi în Carpaţii
Meridionali. mai cu seamă în jumătatea lo:·
vesticfL
Între trăsăturile particulare. înl<ilnite în di-
ferite masive montane. vom releva pentru în-
ceput Munţii Semcnic, ir. care se observă în
această foz{t apari\ia, oarecum prematură. în
raport cu alte regiuni, a unor copaci termofi!i.
intre care fagul (probabil Fagu.s orient.cr.lis), de-
păşe:.i 130,"u :.:„ în Munţii Semenic fa7.a de mri-
lid cu <ilun şi stejăriş amestecat se împarte in
două subfaze :
- Subfaza maximului absolut de stejăriş
umestecat cu mult alun şi molid dominant.· Ih
timpul căreia molidul atinge peste 650/0 • · iar
stejf1rişul amestecat înregistrează mnximul său
de circa 25<1/o ;
- Subfaza maximului absolut de molid.
care ajunge la peste 750,10 din polenul arborilor.
In timpul fazei de molid cu alun şi stejăriş
amestecat. stejărişele erau formate în primul
rând din tei (peste 15D/0 ), apoi stejar (maxi-
mum de 12.4°/n) şi ulm (maximum de ll.30/0 ).
Dezvoltarea maximă a stejărîşelor, având
în vedere exigenţele ecologice ale acestora.
;;;; lbidrm.
:i·I lbirlcm.
;;;; i. Ciobanu, op. cit., p. !Jî-!06.
https://biblioteca-digitala.ro
foarte pretenţioase Ca\ă de căldură şi mai ales
faţă de lumină, trebuie să fie contemporană
timpului călduros postglaciar, in accepţiuneA
lui L. von Post, când clima era mult mai caldă
ca în zilele noastre.
în Mun\ii Cernei. în profilul de lângă Stâna
din Ciungi, la limita sa actuală, molidul atin-
~ea in timpul fazei de molid cu alun şi stejăriş
mixt, valori de circa 8001 u ;,l;.
Pe larg reflectată de diagramele polinice
este faza de molid cu alun şi stejăriş amestecat
in Muntii Parâng ~.;. Apogeul acestei faze co-
incide cu culminarea timpului călduros post-
glaciar. Aici, stejărişul amestecat înregistrează
creşteri semnificative de la circa 120_10 la peste
35°/o, atingându-şi maximum său spre sfârşitul
fazei. ln cadrul stejărişului amestecat, se re-
marcă printr-o participare crescută şi constant:~i
stejarul, care atinge aproape 250/0 , urmat de
ulm ( 160/o) şi de valorile modeste realizate de
tei (puUn peste 3°.. o). Alunul işi atinge maxi-
mum său după cel de stejăriş amestecat şi pen-
tru alt1Ludinea ridicat[1 u sedimentului, în zona
alpină actuală, este destul de ridicat (peste
40°/u).
ln Munţii Sebeşului. la 1 350 m altitudine;
in mlaştinile de la Prigoana. a fost identificat~
evoluţia vegetaţiei in timpul fazei de molid cu
alun şi stejăriş amestecat.-.~. După faza de tre·
cere pin-molid. cănd curbele celor două ge-
nuri se intersectează. faza de molid cu alun şi
stejăriş omestecat începe prin brusca creştere
a alunului, pfină la 700/11 • La randul lor, ele-
mentele stejărişului umesteccit se afirmă in
următoarea ·ordine : tei-ulm-stejar. Im pre:..
unf1 totalizează doar ceva peste 911/0. O c:i.rac-
tcristică a regiunii este răspândirea acum a
mesteacănului şi apariţia carpenului.
Faza de molid cu <1lun şi stejăriş amestecat
a Cost intâlnită şi in Munţii Bucegi, în mlaşti~
nilc de sub Muntele' Lăptici, alături de cursul
supel"iO"r al Ialomitei. mai sus de Cheill' T:""1ta-
rului. la circa I 500 m altitudine··!•.
Aici. faza amintită se prezintă cu două
subfazr ·
- Subfaza cu participarea masivă încă a
pinului (22-45n/u din polenul copacilor), cu
intaia culme a alunului şi a stejărişului ames-
tecat:
- Subfa7.a în care se constată diminua-
rea accen1uală a pinului. apogeul molidului
(GO-f:OO/o) şi a doua culme a alunului. carr>
56 N. Boşcaiu. op. cil .. p. 251-256.
!ii I. Ciob:mu, B. Diaconea~;n. Şt. Şuteu, op. cit.,
p. 141-148. .
58 A. Bartmus, Contribuţii la istoria pudurilor
din Mun\ii Sebeşului. Comunicări de botanică. XI,
t 969. p. 17-33.
!HJ E. Pop. I\ na lize de polen in turba clin Bucei:i
si Ccah1~·1u, Bui. Cri"HI. Bot., Cluj, XIII, 19:i3, 1--l,
(J. 1--19.
21
vegeta probabil cu circa 200-400 m mai sus
decât azi.
Tn Mun\ii Apuseni, in faza molidului cu
alun şi slej{ll"iş amestecat, care se declanşează
odată cu apariţia timpului călduros postglaciar.
p:"idurea se schimbă at<lt ca aspect, cât şi în
ceea cc priveştt· componenta speciilor, cart• se
divcrsific[1 foa1'tc mult 1;11 ,
Molidul îşi atinge apogeul în regiunea co-
linar~1 la începutul acestei faze. în timp cc
in regiunl'a deluroas{1 şi de muntl' abia dupi1
afirmarea alunului. Din pădurea, impestriţ.ata
;.icum de existenţa multor genuri de arbori
(alun, ulm, Lei. stejar şi chiar carpen, fag, mes-
lcacăn ~i arin), ţ.âşncştc la început alunul,
<1companiat indati1 de dementele stcj{irişului
amestccat.Sl' presupune c;-1 alunul şi-a avut
acum răspitndi1·ca maxim~1 în etajul montan,
aproximativ in regiunea de contact a etajului
actual al fagului şi molidului. urc;indu-se, deci,
mai sus in Mun\ii Apuseni in raport cu Car-
paţii Orientali. Stej{1rişul amestecat nu ajunge
la valori atât de mari precum alunul. Astfel.
la I 600 m, unde alunul depăşeşte 70P 1„ ste-
jărişul amestecai abia întruneşte 13°. u- Intre
stcjărişc. la circa 750 m altitudine. cea mai
ridicalft valoare 11 înregistrează teiul (circa
~50/0 ). apoi ulmul, care, pc măsura creşterii
altitudinii. devenea tot mai abundent., la circa
] 000- l 200 m existcind probabil păduri ma-
sive de ulm. el ajungând poate chiar la 1 600 m.
Molidul avea o rf1sp[mdire, de asemenea, dife-
rcn\iat:."1 in func\ie de altitudine. Da61 la circa
750 m abia atingea 400;,„ la 1 600 m dep;"1~ea
bine 7!1°/n.
Desigur că pentru problema agriculturii
preistorice interesează în mod deosebit climatul
şi aspectul vegeta\iei spontane din timpul fazei
molidului cu alun şi stejăriş amestecat în re-
~iunile scilzute allitudinal. Din păcate, pmtru
zonele joase ale ţării noastre, există prea pu-
ţine· cercetări pentru reconstituirea unei ima-
gini cuprinzătoare.
Pen Iru C:1mpia Olteniei s-a efectuat o foarte
interesantă analiză polinică in mlaştina eutrofă
de lângf1 satul Craiovita. din vestul oraşului
Craiova. situată la altitudinea de 110 m 1; 1•
Faza molidului cu alun şi stejăriş ameste-
cat, preC'izat{1 pentru regiunea montană, în zo-
nele joase nu mai este caracterizată de aceleaşi
GO Idem. Cc,nlribuţii la istoria vegetaţiei cuate:·-
nare clin Transilvania, Bui. Grăd. Bot., Cluj, XII,
1!132. 1-2, p. 2!1-142: I. Ciobanu, Analiza polinicii :>
turbei cir la Mluha (M. Apuseni), Contribuţii bota-
nice, l!J~O. p. 23!l-~55 : idem. Douii mlaştini noi :n
Munţii Apuseni, Contribuţii botanice. 1967, p. 77--82.
fii F.. PAp. Analize de polen în regiuni de ciim-
pie. Bui. şliinţi[ic al Acad~miei Române. secţia ci·.'
!Jioloi::if' :;i ~tiin\e agricole, seria Botanică, IX, l!J:i·:,
I. p. 5-29.
https://biblioteca-digitala.ro
demente flmisticc. molidul fiind un compo-
:-ient minor al diagramelor polinice din regiu-
:iill' dl' ci1mpie. Prin urmare, aşa cum a propus
E. Pop,;~. înc;-1 de la elaborarea rczultatelcw
din mlaştina de la Craiovi\a. aceast<"1 faz::i îşi
justific;"1 denumirea de .faza st.Pjări.~ului mi.Tl
cu alun.
ln C;,impia Olteniei, în fo;-„a stejărişului mixl
cu alun. s-au descoperit valori foarte ridicate
ale stcj[1cişului. care întruneşte uneori peste
aoo. li· tn raport cu stejărişul amestecat şi cu
;·egiunilc înalte. alunul. prin valori de circa
70".••· csll' totu:;i modest reprezentat. Intre e\e-
:mcntcll' stej<."1rişului amestecat trebuie rl'mar-
.:ate valorile ulmului. Ctt toate ci1 ci produce
polen puţin şi relativ greu dl' trnnsportat dt·
curen\ii ;1cril'ni la distante mari. rclev[1 cxis-
:t•nţa uno1· ulnwtc pure. nid al unei climt~
ca\dl'. mai alc·s in timpul verii. Dl'-a lungul
apPlm· r•xist...au. dl' asemenea. din abundt•n\i1
.a1in şi. in proport.ii şi mai semnificative. unelc.L
specii de salcie.
ln partea a doua a fazei stejfll'işului mixt
Cll alun. împrejurimile mlaştinii Craioviţa erau
dominate de mul\imca populatiilor de tei. care-
ajunge s<."l depăşească stejarul prin suprnfcţcle
acoperite.
La contactul dintre silvostcpa şi stepa pa-
nonica. in vestul tă1·ii. beneficiem dl' o alt<i
analiz;"1 polinic<i din regiunii<· cobon'11c. Prin
;maliza polinic<."1 din turba captivă dl' li111gf1
Oradea i;: s-a stabilit că in faza stejill'işului
ames•ecat cu alun ajunsese la o marc răspân­
din· stejarul (peste 500/0}. care devenise copa-
cul dominant al pădurilor din C[1mpia de vest.
Faptul este cu atât mai important, cu dit se
ştie că in zonele de deal şi munte rnlul cel
mai important, in cadrul stej[irişului mixt. re-
'.'cnca ulmului. Maximul de stej{1riş est<' st'-
eondat d(' dezvoltarea alunului (peste (i(ll' ,J).
care, ca şi in Câmpia Olteniei. nu atinge l'XU-
beranta din regiunea mnntanf1 (de exemplu în
platoul Oaş-Maramurcş dcpf1şea 110° 'o). Vf1ile
!·Jurilor erau cu predilec\ie populate de salcie·.
valorile polenului său fiind de peste 10°10.
în faza de molid cu alun :;;i stej[iriş ames-
tec-al, aşa dupf1 cum s-a putut observa prin
trecerea in revistă a celor mai importante
studii palinologice. s-a produs nu numai o di-
versificare a etajului nemoral. dar a avut loc
o diferentiere re~ională mai marc a peisajului
fitoţ:eo.~rafic ca urmare a ameliorării tot mai
accentuată a conditiilor climatice. Aceast<-1 si-
tuatie a avut drept consccinti"i adaptarea alti-
illdina\fi a denumirii fazei : faza molidului cu
fi'.! /!iitl<'m.
e:: H. Oiaconea~a. Analize de• polen clin turb;1
!':lpl i,·;1 de la Biiil<: .1 Mai". Orildf'a. Contribu\ii bo-
:anice. 1nti..!. p. 305-313.
stcjririş amestecat şi alun la altitudini supel'i-
oare : fazct alunului cu stejăriş amestecat şi
molid in zona de deal ; faza stejărişului amei:-
tecat şi alun in regiunile de câmpiei;•..
Fa za d e ca r pe n. Faza carpenului este
se pare caracteristică Carpaţilor noştri. în
munti această fază este mai corect a fi denu-
mită faza <le molid cu carpen. Jo~aza carpenului
a fost mai bine definită in Munţii Apuseni,
aici carpenul <1jungând S<i dcpăşeasc;\ în ·.iccst
timp 75010 din totalul polenului de copaci.
Etajul carpcnului. pentru că într-adevăr
in timpul fazei carpenului exista un etaj al
sf"1u, se c·onccntra la zona actuală de contact a
făgetelor şi stejărişelor. Aşa de exemplu. în
Munţii Apuseni. la 750 m altitudine. carpenul
realiza procente impresionante de 78.5".·„, la
1 200 m se reducea la 32%, iar la l 600 m scă­
dea la numai 19,311,10 • Răspândirea sa maximf1
se concen \ ra. deci. i n ac\ ual u I el aj al fagu 1u i.
insprc con1ac1ul lor cu steF1rişcle i;·••
Carpenul se parc însă că realiza totuşi •>
dcr.voltarc foarte difcrcn\iată nu numai pe ver-
<icah"t. dar ::;i in suprafatf1. prezent<ind răspan­
diri regionalt".
in platoul Oaş-Maramurcş faza carpcnului
s-a detaşa\ mai pu\in dC'c<it in Mun\ii Apu-
seni i;,;_
Tnci1 prin analizele polinice din Depresiunea
Domclo1· :;; s-a stabilit că rf1spăndirea majoră
a carpcnului coincide cu dL"zvolt;1rea unui ori-
zont de usc;\ciunc. ceea ce presupune un climat
cevn mai secetos. care impiedicn probabil di-
seminnrca fagului. ln Depresiunea Dornelor
carpPnul se rc""ispimdPşte prin impingerea în
actu;ilt·li· l'l;1j1· ;ih· :ilunului -:-i !'-.t1·j[1ri~ului mixt,
in aceast f1 perioad[1 formându-se probabil şi
~iici un t't<1.i propriu-zis al carpenului.
Destul dl· ascm:-1ni"i1o;wc a fost evolutia ve-
geta\ici in Mun\ii Harghita,.,.., la circa 900 m
altitudine. ln schimb, la Bisoca, la 800-900 m
altitudine. carpcnul insunwazi1 in jur de 45c•/o.
ceea cc r.e determini"1 si1 acceptăm in această
regiune 11 faz[1 de carpen şi nu una de mo-
lid-carpcn w. cum am V<izut cf1 s-a conturat
în zonele înalte ale Carpa\ilor. Carpcnul era
IH E i~Of.l. OJJ. ci:. p. 5-:w.
li:; l<lt·m. Analiw ele polen în turba Carpaţilor
Ori1mt:ili <lJ01·na-r.ucina1. Bui. Gr:"1d. Bot.. Cluj. IX.
1!12!1. ::.--1. p. 111-2111. . cea care d;1 de cele mai mu!tl' uri grosimea
<Hi lc!en1. Ccm11·ihu!ii la istorin r><-1du1·ilor clin Nor-
dul Tra11sih·,1nil'i. B11l. GrăJ. Bol., Cluj, XXII, 1942,
1--1. p. l•11-iî7.
ffl Idem. Anolin· rle polen in turba Cnrria\ilor
Orienl.1ii (Dnn1a-l.11rinal. B11I. l.1·:,rJ. Bol. Cluj. IX.
l!J2!1, :l-!. p. 111-210.
rm l. Ciohanu. Analiza polinic:"1 a tu1·1Jt:i ml;1şlinii
Rut din Mun\ii Hui J!,hita. l.ontrilJl,\ii britankt•, l!J(if.1,
p. 2:u -2:rn.
(i!I E. l'njJ .. I. Ciobanu. op. cil.. p. ~:;::--!i4.
https://biblioteca-digitala.ro
in această fază acompaniat la Cotul Carpa\ilor
de adn, cu valori uneori de circa 50°10.
ln Carpaţii Meridionali a fost, de aseme-
nea, reconstituită faza carpenului, acest c:opac
atingand aici procente semnificative : peste
150/o la Tăul Ziinoguţii in Mun\;i Hctezat, la
peste 1 noo m altitudine (procente calculate la
suma totalt"1 a polenului) ; peste 23°_;„ in mlaş­
tinile de sub vill"ful Retez.al ; de 24 11/o in mlaş­
tinile de sub Muntinul Mic in Mun\ii Pa-
răng: de aproape ;]0•·." în Mun\ii Sebeşului. la
l 300-1 4011 m: de apnmpe 20 11• u in Munţii
::3uccgi la circa 1 500 m.
1', a za d c fa g. Faza de fag coincid2 cu
maxima c.k·zvnlta1·e a dc.·por.itelor noastre tur-
boase şi poate din accas\i1 cauză este cel mai
bine cunoscută. Climatul rece şi umed, fără
a a linge forme accentua te. a fost suficient
pcnt1·u a favoriza 1·ăsp~111direa excesiv<-1 a fagu-
lui. care \1,<1 forma o zonf"1 proprie prin împin-
gerea molidişclor într-un etaj mai concentrat
si prin dl'sfiin\area etajului carpcnului. AdP.-
!iCa, exp<111siunect fagului a fost inso\ită de un
element cu cerin\(· ecologice apropiate -
bradul.
Aşa cum reiese din dl'sU1şurarca diagrarnc-
~or polinice. curba fagului lasi1 impresia ci1 a
dcpf"1şit punctul si1u culminant, ar.i el fiind in
declin. Datorit.:1 activită\ii antropice, in unele
,-egiuni arealul fagului parc a se extinde pe
seama molidului. asupra cf1ruia sc acţionează
cu prcdilcc\ie, terenurile eliberate fiind uşor
cucerit'.:' de fag.
Totuşi. climatul. in multe situalii, a fost
faclond dett:.•rminant în diseminarea fagului
in aceast;-1 ultimă parte a Holocenului. Aşa de
exemplu, climatul umed şi recC' a determinat
in Depresiunea Domelo1· raspandirea evidentă
•1 fagului pe socoteala molidului, fărf"1 ca să îl
:nlf1ture de ln suprcmatia deţinu\;.\ po.ină atunci.
_•\li.Huri de fag. acum se afirmă bradul, care
io;;i va atinge apogeul in urma fagului. Faza de
molid-fag--brad, sau cum este cunoscută in
regiunile mai cobor~1te allitudinal ca faza fa-
gului, in regiunea Domelor se caracterizează
p1·in ascensiunea fagului pimc""1 la procente de
30-40° o, după care bradul se afirm:i lut mai
mult ;o_
ln Mun\ii Harghita, la 900 m altitudine,
ca peste tot in Carpa\ii româneşti, in faza fa-
gului Sl' dl'zvoltă turba nouf1 de Sphagnum,
mare a depozitelor noastre turboasc. Fagul in
:!ci.•asti1 regiune incepc să se dezvollc abia după
far.a dl' carpcn. când intn\ in concurentă cu
molidul, domin:"md periodic C:md unul, dnd
crltile!ll. dar sf~irşind prin căştigarca suprema-
tiei de către fag. pc care o va men\inc până
70 I::. Pop. O[J. cit., p. Ul·-210.
.,.,
-.>
 in zilele noastre, chiar dacă valorile sale nu
dcpflŞCSC 55°,'(I ;i,
Dezvoltarea marc a turbei in faza fagului se
poate observa şi la Comandău, unde. la circa
1 OOO m altitudine, mai mult de 213 din de-
pozitul turbos s-a format in cursul acestei
faze'~. Expansiunea fagului determinO:i cobo-
rârea slcjftrişelor şi <ilunişelor, iar etajului ca1·-
penului. abia format. i se substituie in cea mai
mar(' parte. Făgetele au ocupat o suprnfa\[1 şi
mai marl' in detrimentul molidului, concuren\a
celor dou;-1 genul'i fiind foarte sugestiv i·edată
de diagramele polinice din această regiune.
În schimb, bradul se remar61 la Comandău
mai pu\in în spectrele polinice specifice aces-
tei faze, cu excepţia poale a părtii a doua a
fazei fagului. când se apropie de I 011,10 .
Pc v~rsantul sudic, la Bisoca, la 900 n~
altitudine, făgetele concurează la început din
plin cu arinişclc şi, in măsură mai mică, cu
carpenul ';ii slcjiirişele ;::_ 1n momentul atingerii
apogeului 101· (7411/u din polenul de arbori), rn-
gelele ajung s[1 substituie total etajul carpe-
nului, PL' care ii transformf1 in asociat al ste-
jărişclor. Totuşi, in <1ceastf1 regiune. spre dc-
uscbire de <ilte znnc ale \firii, carpenul şi, mai
ales. stcj;irişul, aratf1 o participare substan-
ţială, în rapurt cu molidul, care este mai bine
răspandil in alle pf1r\i in aceastf1 ultimf1 fază
a Holocenului - faza fagului. Într-o a doua
subfază SC' asist;i la ascensiu1wa destul de ca-
tegorici"1 .a bradului pe acest versant sudic.
unde al inge peste 400/u.
ln Ca1·pa\ii Meridionali expansiunea fagu-
lui. acompaniat de brad. a fost favorizată dl'
evolu\ia climatului de la o climă continentală
spre una oceanid1. mai rece şi mai umedă, în
cadrul aşa-zisei înrăutăţil"i a climatului din ul-
tima parte a neoliticului.
Tn Muntii Semenic 7 1, de exemplu. faza fa-
gului este format[1 din trei subfaze : I. Subfaza
de brad se c.1racterizeazf1 prin dominaţia Kcs-
lui arbore cu procente de p{rnă la 34ll/o la alti-
tudinea de 1150 m ; 2. Subfaza de concurenţă
fag-molid-brad, cu maximul absolut de car-
pcn şi cu participarea in propor\ii variabile a
stejărişului <1mcstccat şi alunului : 3. Subfaza
fagului, cchivalent<i fazei fagului propriu-zise.
În regiunile înalte ale Retezatului se poate
vorbi de o faz<"i de molid cu brad şi fag. Acum
molidul creşte pfmă la circa a5o/„. Bradul este
următorul copac care se afirmf1, ajungând la
71 !. Ciobanu, op. cir„ p. 231-2:m.
7:~ E. Pnp. I. Ciobanu. 071. cil .. (J. 4!i::-4H.
7:l I hi.lem.
7'I t. C'inban;i. i\nalize ele polen în turba Ma-
sind11i ~c·111e~1il'. Cluj, l!J.111 p. IC'7-IU!J.
24
https://biblioteca-digitala.ro
peste 30<>/0 • Fagul îşi atinge maximum sf1u mult
mai târziu, însumând aproape 350/o ;:•.
ln Munţii Apuseni ;i;, fagul, in faza cc ii
poartă numele. începe a se răspândi încă din
faza precedent[1 - faza carpenului, când atinge
valori ridicate, alături de brad, care ii va in-
so\i tot timpul Subatlanticului. Alunul şi ele-
mentele stejărişului amestecat se reduc foarte
mult, resln.ingându-se în actualul lor areal.
Chiar şi molidul este afectat in dezvoltarea sa
de invazia fagului.
Totuşi, în Mun\ii Apuseni cele mai întinse
Jăgcte ~c plasau tot în actuala lor zonfl de ve-
~clarc, pentru că s-a stabilit că la circa 750 m
înregistra peste 10°·„, pe cănd la 1 600 m alti-
ludine sci'1dca Ia numai 37 11/u, ceea cc însemna
pentru molid o serioasă concurenţă din partea
fagului. Brndul, in timpul fazei fagului, era
mai bine repre>zentat înspre actuala regiune df~
c:ontacl a molidului cu fagul.
Din regiunile submontane, de la altitudini
de drca .JOO m. pot fi invocate rezultatele nb-
tinulc în mlaştina Pcşteana de la ooalele Ma-
sivului Poiana Ruscă"· ln astfel de zone~, fă­
getele se afirmf1 în prima fază ca atotstf1p[mi-
1oare, dar treptat curba lor f'Ste in scădere în
raport direct cu amploarea defriş;irilor suh-
reccntc din fiecare regiune.
Pe mf1surf1 ce se coboarii in regiunile de
câmpie, apar tol mai frecvent situaţiile regio-
nalr.. care se abat tot mai mult de la regula
de desfi"lşurare şi oarecum monotonia fazri
fagului din zona montani"1.
Aşa de exemplu, la baza p~·ispei prcmontane
a l\'luntilor Pf1durea Craiului·". fagul este sub-
rep1·L·zenlat. in compcnsa\ic cunos6ind o mare
rf1spandirc arinul, pe rondul de dezvoltare ge-
neralil a stejărişelor şi tei:;a~lm·. Prin urmare.
faza de slejăriş-teiş cu fag din aceastfl parte
vestici"t a \firii este marcată de aportul cu totul
neobişnuit al arinişelor.
In G1mpia Olteniei faza de stej[1riş şi fag
se defineşte prin componentele l'C'Spective ~
specificf1 unor astfel de regiuni. La Craiovi\a ·~ 1
fagul (25o. „) 1·ămfuw subordonai stejarului
(:Hi-51i" ·,,) şi cu al<it mai mull stcF1rişului
amestecat. care ajunge s[1 depiişeascr1 G0°. ·„ din
polenul arborilor.
7:-i l. Ciobanu. E. Diac;measa. ŞI. Şui eu. oµ. cit ..
p. 1-11-l~U ..
7!i E. Pnp, Cnnlribulii la istoria \"eget:i\1c1 cuater-
nare din Transilvania, Bui. C:r[1cl. Bol., Cluj. XII,
1!1:32. 1-2. p. 2!l-I .J'~.
7i E. Pop. N. Boscaiu. V. Lupşa. D. Ri1du!P.sc11,
op. cil .. p. i-10.
711 B. ni:iconeasa. np. ei! ... p. ~I05-:lJ:I.
7!1 E. Pop, /\nillize de polen ir. regiuni de ci1m-
pie. 1>111. ~liint.ific :ii Academiei Hom;"ine. seclia de
Diolci:;ie si Ştiinle agriculL·. seria Bolanic:·1. IX, l!Fii,
1. p. C.-W.
 ln Câmpia Moldovei fagul a avut un rol
mai sd1zut. el nereuşind să se constituie într-o
faz;."1 bine definit;'.'1 ~ 0 .
înainte de incheierea acestui capitol, dorim
să aducem in discu\ie unele date obţinute pc
plan mondial cu ajutorul unor metode extrem
de moderne, care privesc teritorii foarte în-
tinse, inclusiv sud-estul Europei. în ceea cc
privc~tc evoluţia pakoclimatului in Holocen.
Aceste ccrccli'\ri au dovedit că nu mai putem
considera în exclusivitate Ho!m:cnul o etap:i
cald;."1, lipsită de oscilaţii climatice destul ci<'
profunde pentru a influenţa evoluţia difcritr-
lor culturi preistorice şi a vietii purtătorilor
culturilor respective. Acumularea unor noi
date privind paleoclimatul a fost posibil<! prin
intcnsifican·a studiilor interdisciplinare iniţiate
pc plan mondial în cadrul unor proiecte ex-
1rcm de costisitoare. cc au antrenat nume1·oşi
specialişti din cele mai diverse domenii. care
au acoperii. practic, marile regiuni fizico-geo-
grafice de pc intrenga 'ferm H. In ultima vreme.
datl' pn~tioasc s-au obtinut prin studiul ex-
tensiunii şi contracţiei gheţ.arilor din regiunile
polare sau din zonele montane cu ghctari ac-
tuali. Sintezele rezultate au dovedit că în Ho-
locen i.:lima ;1 fos1 mai complexă deci1t s-a
crezul. fiind marcată de mai multe intervale de
răcire desp;-1r\ i te de etape de optim climatic.
Ultima perioadă de nicit·e a fost numită chiar
Mica vârstei a 9/wţii. in linii generale desfă­
şurată inlrc 1-130 şi 1850 e.n. înaintea acesteia
au existai. de aseml'nca, alte două intervale
de Pxpansiunc a gheţarilor petrecute, după
G. Dentnn şi W. Karlen I''.! intre 5800 şi
4900 B.P. (culminimd la :!P.00 B.P.). După
.J. Gnbbin şi H. Lamb ;.::: ultimul interval de
expansiune a Chelarilor s-a desfăşurat Intre
WOO şi :!:JOO B.P. (cuprinzând deci in ~eneral
cpoc..i fierului). Dl' fapt. acf'şti ultimi doi au-
tori vorbesc de o etapă rece şi in urmă cu
1000-800 ani B.P. Jn timpul tuturor acestor
inlPrvale reci cei mai mu)\i ghe\ari se dezvolt;'l
cu IO-~;;·· , din lungimea lor actuală. Amploa-
rea c~:tensiunii ghe\.arilor a fost aproximativ
egal;i in 1impul intervalului dintre 3300-
2·100 B.P. şi din Mica vârstei n yheţii. iar avan-
sarea ghP\arilm· dintre 5300-4900 B.P. a fost
mai slabii în urm[1toarele două intervale.
llU i\'I. c·arciumarn. op. cit„ p. 288-300.
Rt Idem. Consideraţii gcnr-ralc asupra oscilatiilo:·
climei in ullimii 5 OOO rk :mi. Anuarul Muzeului ju-
ctetcnn Succarn. IX. 1932, p. 46!1-477.
:t2 G. li. De.Hon and \V. K<Jrlcn. ll•Jlol'cne C!i.
malic Variations - Their Patern and Po~sible CauS(".
Qunternar.1· ne~earch. 3. 1!17::, p. 15!i-205.
U:I .I. Gr1bbin ill~d li. li. Lnmb. Climatic l'han!!c
in liistnrir·nl timc~. în .r. L;a·ibbin. {/imatic cltang•:,
Cambridge lJni\·crsil.•: PrC's:>, l!lî!J. p. lill-82.
https://biblioteca-digitala.ro
Mentioni1m că toate aceste oscila\ii clima-
tice şi-au găsit confirmarea nu numai în datele
oferite de metodele tradiţionale (p;11inologie,
paleofauni1 etc.), ci şi in rezultatele unor noi
metode, cu implica\ii in studiul C 1 ,, din atmos-
feră sau a cuncentr;-1rii 0 1 ~ din calota de gheată
a Groenlandei, a oxigenului izotopic (0 111 şi
0 11;) din carotC'le extrase din sedimentele ma-
rilor şi oceanelor planetei noastre etc.
Inrcgis1rările din Muntii :\!pi au dovedit
c;."1 intre 1000 şi 1200 e.n. a exist.al o pe1·ioadi't
de incălzirl'. ia"r Mica vcîrslei. a 9hctii a fost
pn•ccdată de asemenea de o altă expansiune
<l ghetarilor. petrccut:i intre 1270 şi 1:3:15 e.n.,
când avansul limbilor de ghcaţ[1 au r;lsturnat
multe pfiduri sau au afectat o seric de amc-
n:.1jiiri efect uatc de om în act:'stc regiuni.
l\/Jica vârstei a 9/Jeţii nu trebuie privită,
ln rimd11I ei. ca o etapi1 de r;'.'1cire c1111tinu;-1 ci,
din contr;."1. sub forma succt'di1rii unor inter-
vale reci ~u altele meii pu\in reci. ln acest
sens, se poate spune c~ pcrioadt'le de culmi-
n<.trL' a nkirii din Micn i;ârs/ct a gheţii s-au
produs intn• 15%- 1Ci20, Hi40-16-t:J, Hi70-
J630, 1720. 1740-1730, 1770-17fl0, Hll6-11125
~i Ia40- Jn50 e.n. Maximul ri1cirii s-a produs,
5C parc, intre 1600-1730 e.n. Cu toate că rc-
'.rngerea ghe\ii a început in jurul anului 1860,
.au existat şi in continuare reavans<iri ale ghe-
tari lor i n I re In90- IR95 ~i 191 ~-1920, retra-
gerea fiind în t r-adcvt1r drast ici1 posterior anu-
~ui 1920.
lin fapt inten~sant ii constituie constatarea
privind lungimea intl'rvalului cu climat rece
pentru perioadele dintre 5300-4900 şi 3200-
2400 B.P., estimată la circa 900 ani. Extinzimd
cunoştin\ell' asupra varial.iilor l'('CÎ vechi ale
climd, vom observa d1 mod1'lul Holocen al
;::•;cnimcntclni· climatice s-a repetat şi în Plc-
;stoccn. Pe l;'111~ă faptul c;i putem presupune o
H·avans:11·e a gh('\urilor la i:IOO B.P., se cu-
nosc cPle care au culminat la 10300, 12300,
15:100. 17a00 sau 20300 B.P.
ln acelaşi timp, dac~1 vom măsura inter-
valul timpuriu dC' ind'ilzire, care a cuprins in
l·adrul s~1u Imperiul Roman şi Evul mediu,
început la ~-100 B.P. (-150 i.e.n.) şi dur;-md pâni1
la inaint.an:a ghctarilor din sec. XIII, vom con-
stata un num;-1r de 1750 de ani. Men\ion;."1m
c[1 acest intl·rval a fost int1·crupt de l'Xpansiu-
nca ghe\arilor intn~ 1250-1050 B.P. (700-900
e.n.).
Pn•cedcntul interval dl' incillzire s-a dcs-
f:lşurat intrl' "1900 şi :~300 B.P., cuprinzimd, la
răndul si1u. ci1·ca I 500 de ani.
Prin urm;1rc. se poatP spune cr1 intervalele
expansiunii .~lwtarului revin in general in-
1 r-un model consccvcn L cu răciri de varf se-
parate de intervale de aproximativ 2 500 de ani.
 S-a obs1~rva t, prin măsurarea C 11 din re-
giunile- imp[1durite. că există duui1 tipuri de
variaţii in aclivitate.:1 din atmusferi1 a acestui
element în timpul ultimilor 7 OOO de ani. Prima
implie,-1 scliimbi1rilC' lente de-a lungul unui in~
terval eh- timp la1·g. reflectate p1·in desneşte­
rca in activitalL' a C 1; de 100 11•• 0 intre îOOO şi
2200 B.P. cauzal;-1, in general. de variaţia
c[1mpului geornagnet ie. Totudat;-1 insC1, supra-
pun[1nd an·ste schimbări de lungC1 durat[1, sunt
fluctua\iilc d<• termen scurt de peste ~rno.:11 •
Ct'l'cPt;11·ill' au demonstrat că in timpul Evu~
lui m•~diu, plc·c<incl de la minimum ·900 c.n.,
nordul F.urop~:i ~i Atlanticul de nord erau cu-
prinse dl' 61ldu~ă ~i v1·cme uscal[1. H. H. Lamb w.
sugereaz;-1 că p~rioada caldi1 a putut avea loc;
intre 1GOO :;;i 1200 c.n„ pe cc"111d E. L. Ladurie "~
plasc:1z;i al'l'SI optim la 10!~0--1 HlO. Ult<'rior.
dcterior;Jrt•n clinwi a survenit intrl' I :.!Oll ~;
1400 <".n .. fiind urmat;-1 de o slab[1 ameliorare
cc ;1 incPput la circa 1400 ~i a durnt pân;-1 la
15!l0 L'.n. Prl'lun.t:irca detcnriri11·ii climatice it
urmat in n·stul Europei :;;i a persistat de Ia
minimum 1550 pfrni'1 la l!:CiO c.n. "0 • iar cel m<li
.aspru clima! din acest intc1·val a survenit pro~
babil intre 1550-1700 e.n. 1<'. · cient să .amintim dllcva din efectele majore
MC1surf1torile asupra C 11 din almosferit au
determinat tendin\.<1 climatului rece in perioad~t
de inalt;-1 activitate C 1;. Astfel. in timpul in-
tervalului 900-1100 c.n„ valoarea C 1,, atingea
5%0 • descrcsc~111d la 20" 011 sau chiar 25~uu in juru:
anului 1200 c.rL adid1 in timpul călduros din
Evul mediu. Intre 1300-1500 e.n. se observă
o creştere de +20~ 00 . deci. in general, valori
inallc, dar totuşi destul de fluctu.ante în timpul
Micii vârste a gheţii. După Mica vârstă a ghe-
ţii. st· constatr1 un declin general în aclivira-
t:ca c,.,.
M[1sur;Horile C 1 ., au demonstrat. de .aseme-
nea, fluclualiile cu frecvenţă de circa 400 rk
ani. Intervalele largi de activitate înaltă C 1 ,,
.iu survenit intre 1300-1900 c.n. si 2200-3400
B.r„ 4400-5800 B.P„ iar valorile scăzute prc-
domin~1 inLrl' 1300 e.n. şi 250 i.c.n„ precum
şi în etapele dintre 3400-4400 B.P. şi 6000-
6300 B.P. · J\dcsea, în cadrnl acestor intervale
largi, se constată flucluatii scurte ale activităţii
C 1,„ cum ar fi, de exemplu, cea dintre lO;,n-
1300 B.P.
Corelan•a dintre fluctua\iile liniei ghetari-
lor şi activitatea C1~ din atmosferă s-a făc1JI
în numeroase puncte, cele mai interesante si-
militudini intre aceste date obţinfmdu-sc in
B~ 11. I l. Lamb. T/re Chr111gi11a Climate. Melhucn
and Co .. London. 1!)60, p. 63:;.
85 E. L. Ladurie. Timl's of Feast, Times of Faminc,
Oouhleday, New York. 1!171. p. 231-2:i6.
!Hi Ibidem.
G7 li. l!. Lamb, op. cit„ p. 635.
2Ci
https://biblioteca-digitala.ro
Mun\ii St. Elias din America de Nord şi Lap-
landul suedez. peste tot observfmdu-se o co-
respo11den\f1 intimf1 intre activitatea C 1 \ şi va-
!'ia\ia ciimei. curba de variabilitate a acestui
clement reprczenti111d deci. de fapt. o curbă
climaticf1. În ceea ce priveşte cauzC'le oscila-
\iilor C 1·, in almosferfi, nu s-a ajuns incft la o
explica\ie satisfflcătoare, invoc<indu-se varia-
tiik seculare ale dmpu:-..1i magnetic, schimbul
ratei dintre 1·ezcrvoarclc uscal-ucean. schim-
barl'a concentr~irii co:! din atmosferă. mutarea
de carbon de la invelişw·ile mixte de precipi-
tan• biologică sau schimbarea in rata ameste-
eului dintre suprafaţa învelişului oceanului ce
pot cauza rapid variaţii atmosferice ale C 11,
ca sfi nu mai vorbim de erupţiile vulcanice
conjugate pc un timp mai îndelungat in dife-
dt1:.· regiuni ale globului.
Dacii ar fi să ne referim la efectele concrete
;l!e acestor oscilatii climatice trebuie s~'t rclc-
\';-11n caracterul lor general, ele cuprinz[md cel
mai adesea întreaga Terra. de alrfel. ca orice
fenomen climatic major, rnaniksUirilc lor fiind
ins[\ diferen\iate ca pondere, in functie de re-
giunea fizico-geografic[t respectiv[1. Este sufi-
pentru a ne imagina cal de mult puteau in-
fluenta via\a omului. Aşa, de exemplu. încăl­
zirea climei dintre 5000 şi 3000 ie.n. a ff1cut
c:a nivelul eustatic al mării să se inalte rapid.
debitul râurilor să crească enorm in regiunile
muntoase cu gheţari, producând inunda\ii ca-
tastrofale, mutarea vechilm· aşezf1ri înşirate
pân[t'alunci de-a lungul respectivelor r[lllri, în
luncile acestora sau pc terasele mai joase. rn
jurul anului 2000 î.e.n„ încălzirea climei a de-
.terminat topirea unui volum de ţ?hca\[1 din
zonele montane estimat la cifra I oi:. mc, ceea
cc a determinat ridicarea nivelului oceanului
planetar cu circa 3 m. Aceasta a însemnat. P<'
lân~f1 influent.a dircclii asupra zonelor litorale,
schimbarea nivelului de bază a nutnC'roasc r[1-
uri. care se varsă in diferite mfiri conectate la
sistemul oceanic planetar. R<iurilc 1·cspeclivc
au fost obligate să-şi intensifice actiune;1 de
depunere. producând inundaţii continui in
cursul inferior şi. in acelaşi timp, sfi exercite
o acţiune de eroziune catastrofală în nivelul
superior.
Variatiilc de temperatură de la o ctapi\ la
alta. în măsura in care ele au ajuns la valori
de 2-3°C in media anual[1, au avut efecte din-
~re cele mai profunde asupra economici şi cul-
turii materiale din clapele respective. Trebuie,
de asemenea. sfi ne giindim la o altii repartiţie
a sistemelor anticiclonale şi a depresiunilor
atmosferice. deci la un regim difcrenţiL'lt al
vanturilor. Este interesant să precizăm că, în
jurul lui 4000 i.e.n„ centura de cea mai înaltă
presiune era centrală panf1 la nordul paralelei
de 40-45'' latitudine nur·dico.''i, ceea cc a deter-
minat implicit un regim de ploi L'Xtrcm de
ridicat in timpul verii şi precipitaţii abundenlt:
iarna în zona meditcranecanit.
În etapa rece din epoca fierului, pădurile
din teritoriul fostei Uniuni Sovietice şi-au de-
plasat limita mult spre sud, iar vi\a-de-vic !;it
mi1slinul nu fost eliminate din nordul ILaliei.
Din contră, in timpul optimului climatic dintre
1000-1~00 e.n .. podgoriile se extind in Europa
de VL'51 şi centrală cu :1-5'0 spre nord şi
100-200 m pc altitudine. In această pcriuadâ,
temperatura medie anuai.·1 era, probabil. cu cel
putin 1° mai ridicali1 ca in zilele noastre. Vom
amin Ii. in legă tuni cu tempc.·ratura, că, dimpo-
triv~1. în timpul Micii i-1frsw a gheţii, in muci
special intre I 700-Hl20. ea scăzuse cu până la
J°C în r.-iport cu zilele noastrL·, ceea cc a de-
terminat, inci'1 de pc la anul 1500, un dccli.1
catastrofal al limitei superioare a pădurilor în
Europa ccntralf1 şi. probabil, situa\ja nu a fost
alta nici in regiunea ţării noastre-.
https://biblioteca-digitala.ro
ln încheiere, vrem s[1 subliniem că, 3li'1ta
timp cât in Holocen se vorbeşte de o Mică
'l.'ârslâ a gheţii şi alte clape de răcire şi îna-
intare a gheţarilor. nu credem că îşi mai are
sensul denumirea de „Postglaciar··. cu care se
mai încearcă uneori a desemna ultimii 10 OOO
de ani. De asemenea, o altă noţiune adesea
intâlnit[1 este aceea de .. optimum climatic post-
glaciar'; introdusi1 de multă vreme, aşa cum am
menţionat. de L. von Post:-:..;, pentru a defini,
in general, clapa cald~1 dintre 7000 şi 5000 B.P.
Având in vedere ci:1 în Holocen au fost preci-
zate, prin ultimele cercetări. cc! putin două
opt.imt? climatice, noţiunea sub formă de „opti-
mum climatic postglaciar·· devine confuzii ~i
trebuie eliminată din nomenclatura de specia-
litate.
88 L. \"On Posl. Problems and workinglines in
!he poslarctic Forest History of Europe, Fifth lnter-
naLional Botanical Congre!'s Cumb1·idge Report of Pro-
ccedings. 1!)30.
 Capi1olnl li
lO~SIDEH1\Tll GENERALI:: ASUPR,\ E\'OLUTIEI UTIL:\JlJLlJI
\G.RICOL. PRELUCRARll ŞI CONSl-:R\'ARJJ
PRODUSELOR AGRICOLE
El::ibora.rea unui istoric al utilajului <•gricol
este o intreprindere destul de dificilă din mai
multe puncte de vedere. ln prmul rănd trebuie
să a-.,em permanent in vedere faptul ci"t dife-
ritl'h' utilajl' agricol!', ;i c;-iror imagini' o pos1•-
dăm azi, din reconstituiri mai mul! sau mai pu-
ţin pertinente, nu au apărut brusc. Prnbabil că
tocmai mărturiile acelor formC' incipiente, care
au premers dive1·sele instruml'nle agricole cu-
noscute de noi, 1"<.'alizatc din materiale perisa-
bi~e. cum ar fi lemnul. nu vor mai putea sit fie
descoperite niciodat~i. ln al doilC'a rfind, dificul-
tatea unei reconstituiri a cvnlulici utilajului
preistoric de pc teritoriul ţării noastre este mult
st.ânjl'nit;"; de i1wxistl'nla unui r1·pl'rt11riu :d u-
nor astfel de descoperiri. cu exceptia poatP a
epocii fierului.
ln stadiul cuno~tin\clor de care dispunem. cele
mai vechi unelte agricole descoperite pe terito-
riul Rnmiinil'i sunt cele din straturile <llribuitL'
culturii Schela Cladovci din zona Porţilor de
Fier 8!1. Cultura Schela Cladovei este o cultură
mezolitică pentru care. pC' teritoriul tării noas-
tre, există o serie de datări absolute C 1:· cc o
plasează intre 6315 ± 100 B.C. (Bln l07i) şi
5615 ± 100 B.C. (Bln 1079).
Uneltele resoective ~unt realizate din corn
de cerb şi constau din câteva tipuri. Scormoni-
torul sau săpăliga simplei prezintţ1 unul din ca-
pete decupat dintr-o ramură a cornului de cerb.
iar celălalt capăt. care constituie partea activă
a piesei, era obţinut prin şlefuirea oblică a vâr-
fului ramurei sau despicarea acestuia atunci
8!J V. Boronean\. La pe:·1odC' epipaleolilhiquC' SL!:·
la rive roumaniC' des Portes de Fer du Danube. Pral'-
historische Zeitschdift. 4!i. 1!170. 1. p. 1-2:1 : i<!C'n~.
lnc-eputurile cul1i\·;1rii p;im '1•1tlilui in rnna Pori alor de
Fier, Terra Nostrn. III, l!l7:!. p 115-123: idem. R(·-
l·herches archeologiques ~u1· la cullure Schela c:,,-
dovei dC' la zone des .. Pc.i·tes de Fer". Daci::i. "'·S.
XVII. 1!173. p. 5-3!1.
https://biblioteca-digitala.ro
ciind cornul l'ra prl'a ,:!ros (fig. 5 1-:3). Supci-
liga_ cu ori.f iciu de inmunu~are lateral sau pe
axa de separare a ramurei co1-nului l'ra dl'cu-
pat.ă din zona nodului de !ncr<.'nj:!ătur~1 a arbo-
relui cornului de cerb (pi. I. 2 a fig. 5. 15-7). Ori-
ficiul era efectuat în zona unde arborele se în-
tâlneşte cu ramura sau pc.• axa de desprindere
a ramurei, adicf1 în partea mai groasă a cornu-
lui. unde rezistenta era mai mare. Pai1ca ac-
tivă a săpăligii ~e realiza prin tăiere. izbire şi
)lefuin'. iar utilizarea sa se face prin apu-
care dirC'Clă cu mâna sau prin înm{mu~arl'.
Pl-0ntatornl (fig. 5 4) era dC'cupat la un capăt
runde era prevt&zut cu un pinten). iar lu celă­
lalt rupt şi şlefuit. Brci:-darnl (pi. I 2 b fig. 5,'3
-9), în vederea obţinerii piciornlui, era confec-
ţionat prin retezarea cornului mult deasupra
!lodului de incrcng;Uură. partea activt1 a sa re-
alizându-se prin tăiere oblici'.i şi şlefuire. Par-
tea activă, mai scurli'1. constituia talpa brăzda­
n1lui, aproape intotdeauna cu urme de folosi1-c.
iar cca lungă - piciorul - se imănu~~' cu aju-
1orul unui orificiu sau a două orificii realizate
in acest sco?J. Se acţiona probabil prin tractare
sau impingere.
Piesele descrise mai sus. adesea impodobite
cu motive in cresli1turL rep1·ezint[& probabil, aş.a
cum am menţionat, uncie din cele mai vechi
instrumente realizate dl' om pe teritoriul tiirii
noastre (mileniile VIII-X). destinate practi-
cării unor lucr[1ri agricok incipiente. primitive,
conslimd din cultivarea unor prime plante pc
soluri uşoare. in general nisipoase', care se pre-
tau la o prC'lucrnre lesnicioas{1. cu umiditate
suficient<"•, situate in zona inundabil<i din preaj-
ma Duni1rii. Aluviunile. ca1·c· rezultau din inun-
da~1il1• Du11;-1rii s;1t: din aportul par<ait•lor ~i
niurilor carl.' coborau de pl' mun\ii ce flanchca-
zi1 marele fluviu, aveau darul s[1 regenereze so-
lul prin m<.11ul cc ii purtau cu ele, actionimd ca
adev:1rate ingri1<;i:'1mintc cc ii !Jrimencau anual.
 lntrebuintarea utilajului respectiv in lucra-
1·ea pământului, in aceast.:'1 etapă aşa de tim-
purie, este confirmată şi de alţi factori pe care
ii vom prezenta in capitolele urmf1toare, dar şi
de faptul c[1 o serie de unelte asemănătoare
.apar şi in eultul"ile neolitice, desfăşurate ulte-
rior. in timpul cărora prelucrarea păm[1ntului
cu astfel de unelte este o certitudine.
Cultura Starccvo-Criş în mileniul VI s-a răs­
pândit relativ uniform pe inlre~ul teritoriu al
României (excep\ic Marnmtu·eşul. nordul Mun-
teniei şi Dobrogea). fiind prima cultură cu ce-
ramică identificată pe teritoriul României. Pur-
tătorii acestei culturi locuiau în aşezări pe mar-
gini de terase joase şi adesea pe mici ridicături
-din lunca râurilor, in locuinţe de suprafaţă sau
bordeie. cu grnapă in formă ovalr1 !•H.
Din timpul cullul'ii Starccvo-Criş s-a d\.'S-
<:operit la Valea Raii, în aprnpie1·e de R•imn:-
t·u Vălc:e;1. o SL'l'<'ri1 din l:orn cu „dinti1·~"·
d1· :-i-
lcx (pl. liJ. fig. 6/1) !li. Dou[1 seceri a·se~ănătoa­
re s-au descoperit în cultura Starcevo-Criş de la
Cârcea (fi~. 6:2-:3) !•:!.
Extrem de interesantă este apariOa in di-
ferite aşezări neolitice a brăzdarelor, asemănă­
toare. într-o oarecare m~1surfi. cu cele din epi-
paleoliticul de la Porţile de Fier, ca de exem-
plu in timpul culturii Vinca-Turdaş.
Dac;"1 despre cultura Starcevo-Criş se poale
spune că a acoperit aproape întregul teritoriu
al (firii noastre, cultura Vinl:a-Turdaş nu a fost
·documentat;i decât in Banat şi \'estul Olteniei.
dcsfăşun·indu-se intre a doua _jumătate a mi-
leniului 5 i.e.n. şi începutul mUeniului ;J i.e.n.
Comunilă\ile culturii Vinl:a-Turdaş locuiau in
.aşezări întinse. împrejmuite cu şanţuri de apă­
rare. Locuin\elc de suprafaţă. de formă rectan-
gulară. ernu construite din pari, împletituri de
nuiele şi lipitură de lut.
PL' grindul Tifarului de la Rast (jud. Dolj)
din complexul de locuire Vini·a-Turdaş s-au re-
cuperat douc'i brăzdare sau .. nimocuri ·· cum au
fost denumite de autorii descoperirii (fig. 7iJ-
!III VI. Dumitrc>scu . . '.!ex. Bolomey, F. 1Vlogo~~1nu.
Esquissc d'unc prel1istoirc de la Iloumanic jusqu'a la
,fiii dL' l'.'\gl' du hrn11:e. P.ucarC'sl, 1!)8::. p. :iG-.t:!8.
E. Ccmş:i, Neo/ilicu/ p•• l<'ritoriul Unmâniei - nm-
.<ic!1•rt1(ii. BucurPşt:_ ?!i1l7. p. 2li-6U; VI. Dum11rescu.
Alex. Vulpe. Daria ;:~'lirl!L' de Vr111nihl'tc'. Rucures.t.
l!lllll. p. :~2-:;u_ Perindiz:?l'l'J neoliticului si l'neoliti~u­
lui \a ri rilcul;"1 ill cc,ntinuare folosind .aceste Slll'S~
bi l>lingra fin'.
!li D Berciu. 7.nrilf! i.~loril'i in Carpa/i .~i la Du-
111irl', Bucure'>li. l!lfili. p it-i2. pi 1/11.
!l2 Secerile au fosl nlribuite de cir M. Nica lC;\-
ruia ii mul\umim şi pc aceastf1 cale pentru datele
oreri:l' SÎ JWl'lllisiunea de ::t )(' prr>ZC'r'.l;t În ;JCTas_-·,
lucr:11TI f:11<'i cei amicii )J<•Ji.:rn~11.:> 1!i11 f;i;::i e:·1rC"ea !I'.
(cullur.1 C;"1r('l';1).
https://biblioteca-digitala.ro
2) !!::. In cadrul preocupărilor economice de pe
acest grind se includeau deci şi cele privind
practicarea agriculturii, favorizate de condiţiile
pedoclimatice materializate în existenţa unor
„soluri moi", uşor de lucrat.
Tot din aceastfl aşezare este amintit un pre-
supus brăzdar de piatră (fig. 7/3).
Cn a doua jumătate a mileniului 5 î.e.n. şi
primul sfert al mileniului 4 î.e.n. s-a dezvoltat
cultura ceramicii liniare. ocup·jnd intreaga Mol-
davă (cu excepţia colţului ei extrem sud-estic).
sud-estul şi centrul Transilvaniei. nord-estul
Munteniei. Nu exsistă până în prezent prl·a
multe date despre economia agricolă a comuni-
tăţilor specifice acestei culturi, pentru că. dl~
altfel. nu există prea multe aşezriri de acest
tip care să fi făcut obiectul cercetărilor arhe-
olo~ice.
în aceeaşi perioadă în care in regiunile men-
lionatc se desffişura cultura ceramicii liniare.
in Campia Rom.:.inf1 intre cursul mijlociu al
Buzf1ului şi vestul Olteniei au fost documentate
comunit<1ţi ce aparţineau culturii Dudeşli. Aşe­
zările acestora erau cantonate pe terasele joase
ale răurilor, fiind uneori înconjurnte de şani
de apărare. iar locuinţele erau la început de
tip bordei. apoi de suprafaţă, prevăzute cu o
singură încăpere.
Pc baza fondului local al culturii Dudeşti şi
cu influente in ceramică şi in rit funerar veni-
((.' din cadrul culturii cc•rarnicii linian', s-;1 d('z-
vo)Lat pc un teritoriu restrăns, situat în Mun-
tenia centrală şi de sud. binecunoscuta u1llură
Boian. Ulterior, cultura Boian s-a extins în Mun-
tenia de est. Transilvania de sud-est şi Moldo-
va de sud-vest. Limitele ei cronologice au fost
fixate intre circa 4000 şi 340'! i.e.n .. ia1· dintre
trăsăturile generale vom meniiona locuinţele
de tip bordei cu groapă ovali'1 in primele fazi·.
pentru ca în etapPle finale să se constate locu-
in\ele construite la suprafaţii. mai ales pc· in;"d-
1imile răpoase. înconjurate de şanţu1·i de apă­
rare, prevf1zute cu podea-platform;i, cu biirne
despicate, acoperite cu strat de lut sau cu po-
dinf1 de pământ bătătorit. Acope1·işul acestor
locuinl.e era cu douf1 „ape" învelit cu trestie,
iar pel'e\ii erau clădiţi din trunchiuri împletite
cu nuiele şi lipitun\ de lut. fiind perforate de
ferestre rotunde.
În urma descoperirii bmelor scul'tc de si-
lex, de cele mai multe ori cu porţiunea dinspre
bulb desprinsă, s-a presupus că purtr1lorii cul-
turii Boian~·~ foloseau pentru culesul cereale-
!I'.: C. S i"ilol:1cscu-Plopşor. VI. DumilrC'scu. N.
Gostar. ~- Baria. Şt. Stelan.:scu. Raport asupra acti-
Li,·it;-1!ii şantierul:ii <•rheolo~ic Ra~t-DolJ. SCIV. li.
l!l::il. I. p. 2H7-27i
!!I I.' C'n1~1'.:'a. '-''"':o ('u1111111itar~/or c11/r11ri1 HPi11:1.
Euc11r,:st1. 1!174, p ;;·!-.iii: 7.>-nl.
~!l
lor· un fel de seceri compuse dintr-un mâner
ascuţit, probabil din lemn sau din mandibule
de bovine, cu o despicătură în lungul ei. in cart>
erau fixate lamele respective. Prezenţa unor
astfel de lame de silex în straiurile arheologice,
in măsura in can~ apai· lustruite ca urmare a
folosirii lor la tftiatul cet·ealelor, ale 6tror paie
se ştie dt au un conţinut ridicat de celuloză,
imprimându-le acest aspect lamelor respi:ctive,
poate constitui o mărtude a prnctic.:-n;i agri-
cult ul"ii.
ln ;1ria d1· dL•z\·nlt;in· a l'11111unit;'1ţil11r Hoian
au fost descoperite şi săpiUigi din corn de cerb,
perforate pentru a fi înmănuşate, cum sunt
cele de fa Boian şi Glina. Ele rămân totuşi rr-
duse ca numi"1r, iar in faza de lranzi~ie spre
cultura Gumclniţa probabil că s-au rărit şi mai
mult. Din această etapă s-au descoperit totuşi
câteva la Radovanu şi Spanţm·.
S-a constatat c0:-1 in timpul fazelor Bolinti-
neanu şi Giuleşti ale culturii Boian aşezările
erau foa1·te mici. iar în faza Vidra şi faza df'
tranziţie de la cultura Boian la cultura Cumcl-
niţa aşezările erau alcătuite dintr-un numă1·
mai mare de locuin(c !•.-._ Această eventuală creş­
tere demografică trebuie să fi avut la bază a-
cumulări importante în economi;i comunită\ilm·
respective. Nu este exclus ca folosirea în pri-
mele faze ale culturii Boian a săpăligilor din
corn de cerb pentru p1·elucrarca ogorului să
fi fost înlocuită in ultimele faze cu un plug de
tip primitiv, probabil din lemn, pcntrn tracţi­
unea ci"1ruia, chiar dacă nu există inci"1 dovezi
directP ci"1 se făcea cu aninrnlele, este de pre-
supus o astfel de vai·iantă, at~~t.a vreme cât, in
acest timp, in aria cultJrii V~1dastra. cu care
se învecina. a fost documcnlat:i. paleontologic
intrebuinţarea bovinelor la trac\iune ~";·
Apat·iţia în această perioadă a topoarelor
perforate, mai eficace de~at topoarele plate.
folosite până atunci!•;. pledează. de asemene<i.
pentru intensificarea prot.~selor de dcfri!;iare, în
vederea extinderii terenurilor agricole, care.
desigur, necesitau metode mai eficace pentru
a fi prelucrate.
ln timpul culturii Boian. semin\ele de ce-
reale erau păstrate in vase de lut ars. ln pri-
melE> două faze ale acestei culturi vasele erau
de dimensiuni reduse, în timp ce în cursul fa-
zei Vidra şi în faza de tranziţie spre cultura
Gumelniţa ele aveau capacitatea mai mare,. Nu
este exclus ca o parte din cereale să fi fost con-
servate, încă din această vreme. în gropi con-
!G Ibidem.
!lfi B. Ghe(ie e•. C. N. Matccscu. L"Ele\·a;.:e e!
;·u1ilisation clcs !\nim:iux Pcnci:mt Ic Neolilhiquc l\fo-
.vcn i1 V[1dastra (Roumaniel. Zephyrus, XXVIII
XXIX. l!lî!l. p. tJ;j-145.
!17 E. ('om~n. np. c•it„ p. :'i:Z-56 ; 75-31.
::o
https://biblioteca-digitala.ro
struite în acest scop, după cum dovedesc să­
păturile arheologice de la Jznrnrcle. unde au
fast descoperite gropi de Ionn[1 cilindrică cu
diametrul de 60 cm ~i cu adâncimea de circa
80 cm fa(ă de nivelul solului, la data dnd au
fosţ săpate''"- Perctii gropilor emu acoperi(i
cu un strat subţire de lipitur[1 de lut în care
erau prinse destule seminţe carbonizate de
cereale!~•.
Seminţele ce.realelo1· erau Hiri1mitale pentru
consum cu ajutornl riişniţelor primitive. Ele
erau destul de mici, atât ca :;uprafaţă, Ci.lt şi
Sn grosime, în lazele Bolintineanu şi Ciuleşti
şi puţin mai voluminoase. dar totuşi rare in
faza Vidra. Poate ceva mai numeroaSL' S<i. fi
fost a.stfel de râşniţe in faza de tranziţil' spre-
cultura Gumelniţa.
ln mileniile 4-2 i.e.n. teritoriul Dobrogei a
fost acoperit de aşezările specifice cullu1·ii Ha-
mangia. nefortificate şi dispersate pe terasele
joase in apropierea surselor de api"1 sau chiar
în unele peşteri. Locuinţ.ele C'rau de tip b01·-
dei şi foarte rar se intidneau locuin\e de supra-
1a t.ă.
fn aria culturii Hamangia au fost dc.-scope-
rite râşniţe şi frecătoare. ca şi si"tpăligi din corn
de animale. ca1·e atestă practicarea cultivării
cerealelor de purlătorii accsl.d culluri. Numă­
rul râşnitelor descoperite în apropierea lacu-
lui Golovita, la Baia. este totuşi foarte mic. Au
fost recuperate câteva ri&şni(e din gresie de mici
dimensiuni. care poarta uneori urm<' de folo-
si1·e pe ambele fe(e. Tot aici au fost găsite câ-
teva bucă(i mici dintr-o si1pălig;~1 din corn de
~rb. La Ceamurlia de .Jos este amintit un „ra-
moc" cu gaura de fixare vcrticali"I şi cu „talpa··
dreaptă, de o formf1 usemănătoare celor doui1
exemplare găsite la Rast in Oltenia. Lungimea
<:ctua1ă a brăzdarului este O, 133 m şi a fost des-
coperit într-o groapă atribuit[1 culturii Ha-
mangia HI".
Intre a doua jumătate a mileniului 4 ş1 111-
ceputul mileniului 3 i.e.n .. pc fondul local al
culturii Boian . .s-a format cultura Gumelni(a.
ale cărei comunităţi au acoperit inlreaga Ci1m-
pie Romă.mi de la vest de Olt şi teritoriul Do-
brogei. Aşeză.rile se situau în general pe tera-
sele înalte ale raurilor. dar ~i în lunci](' sau
chiar pe ostroavelc şi grindurile Dunc'trii, [iind
~nt.ărite cu şanţuri de apărare sau \'aluri dl'
pâmânt. Locuinţele erau construite la supra-
Jaţ.ă în sistemul paiantă.
InU-nsificarea preocupărilor Jpgate dL• agri-
cultur[1 în timpul culturii Gum<'!niţa este su-
blir.iati1 prin de;;coperirea la Cascioarclc a unui
!l!l /lndcm_
!J!I Idem. Ncr·litirul rw t1•rit11riul Româ11ici - en11-
.~icle!raţ1i. Cucurc~ti. l!.ill7. p. 15.
Jl!U D. I3C'rl"iu. Cultura Ilnma11gia. Bucureşti. l!l6G,
p. 415 : l!'l-i92: '.:·!:'- 2-l~. fi!,!. !)lj/6.
 superb brăzdar din corn de cerb de 35,6 cm
lungime (fig. 3) 1111 . Partea sa superioară este
tăiată orizontal ; in partea superioară piesa
este aproape circulară in secţiune. iar spre
vârf se aplatizează treptat. linul din Î;ratele
cornului de cerb a fost intenţionat retezat, in
timp ce celălalt, de circa 15 cm lungime. are
vârful tocit in mod evident din cauza frecării
cu solul. Lc"l 4 cm sub extremitatea superioară,
brăzdarul a fost perforat printr-un orificiu de
3,5 X 2,3 cm. O încercare de a perfora utilajul
există şi in zona de bifurcare a rnmurilor cor-
nului. probabil cu intentia dt• a oferi bt ăzda­
rului o mai mare stabilitate. Se presupune c:.""1
plugul care folosea brăzdarul dl' la Căscioai·ele
oferea posibj.litatca r[isturnării unei brazde cu
adâncimea de p;m;i la 15 cm.
In l't'l';1 l"l' priveşh· consL·rvare;1 cC'realdor,
gunwl11iţ1•11ii hi ;a11wnajau :1devi1r;11t• h;1mbal'l\
aş;1 cum au fost desccp1·riLt• în aş1·z<Jr1•a dl' la
Teiu (jud. Argt-ş), construilt• prin impletir<'a
nuit•lilor. lioilt' ;1pui cu Iul. Lungimea lor ;1ju11-
gea uneol'i la :l m. iar lătimea atingea 2 m. per-
milând depozitarea unei însemnate cantităţi dl'
cereale 111 ~.
ln prima jum~1tate ::i începutul cell'i de a
doua jumf1tf1ti a mileniului 4 i. e.n. teritoriul
din sud-estul Olteniei. int1·e c·ursul inferior al
Oltului şi .Jiului. reprezenta aria de desffişurare
a comunilătilor apartinând culturii Vădastra.
Ea a avut la bază fondul local al culturii Du-
deşti, la cal'<:.' s-au adăugat ultel'ior influcn\elc
estice ak culturii Boian. ves1icf' ale culturii
Vi11(;1 şi sudice ale culturii Marita de pe terito•
riul Bulgariei. Comunitătile culturii \."ii.dastra
locuiau in aşez{1ri de c;'1mpiP. înconjurate cu
şant de ap;irnl'e. în locuinte de tip bordei in
prima iazii şi în locuinţe de suprafată în cea de
a doua fază
Nu se poale spune câ nu C'xistă dovezi asu-
pra practicării agrcultul'Îi de.• cf1t1·e comunită­
thle culturii Vădaslra. asupra unora din <.'le rc-
revenind şi noi in capitolele următoare. dar.
în privint4 unellclot' agricole. ele nu prea au
apărut incf1 in sf1păturile arheologice. S-a vor-
bit chiar de posibilitatea l'Xistenll'i unor gropi
de provizii. unele cu capacitate consid1?rnbilâ.'
ceea ce subliniazi1 rezervele de cereale obţinute
ca urmare a unei agriculturi pe supt'afete des-·
tul de mari io:r.
Jill VI. Dumilr<'..;l"u, T. Bian;iţeanu. A propos d'un
snc de clrnrrue primil1ve. en br~is de cerf. decou\·ert
dans la sl;1trnn neolilihique ele C[rsciorele, Dacia. N.S.,
IX, l:llVi. p 5!1-6';'.
w:; I. !\":inia. L1•c:uito:·ii ~umclni\eni in lumina
cercel0:.1 ilo•· de lu TE'iu. Slurlii şi articole> rfe islori».
Soc:iet. dL• ~liinţc istorice si filo!ogice clin H.P.R.. Bucu-
reşti. IX. HJ6î. p. 7-:;J.
IG:l C'. N. M:aler-scu. S. Comiinescu. Studiul geo-
metric !)i arheologii.' al gropilor ,.de bucate··. SCIV.
2J. l!lî2. J. p 357-360.
5 - P.:ikoctnol.Jntan1<·~1
https://biblioteca-digitala.ro
Teritoriul l\Ioldovei. cu excep1ia părtii sale
sudice şi a nordului Buco\'inei a reprezentat in
prima JUmătate a mileniului '! i.e.n. aria de răs­
pândire a culturii Precucuteni. Aşezările cul-
turii Pl'ecuculeni erau cantonale pe margini
de terase. inconjuratc cu c;;an\uri de apf1rare
pentru locuinţele' de suprafaţ~. Purtătorii cul-
turii Precucuteni au lăsat numeroase ~: varia-
te vestigii ale practicf1rii agriculturii, din care
nu lipsesc s[lpăligile din corn de anim~le, va-
~ele dl' pmvizii 111 ~. ri1şniţclc şi chiar unele „si-
lozuri" destinat'-' conservf1rii cerealelor. cum
sunt cele din asezarea de la Poduri (jud. Ba-
ci"1u) 111 ·-·.
Teritoriile ocupate de comunilătile p1·ecucu-
cutiene vor fi preluate de cele cucuteniene. care
v.01· dăinui aici in mileniul 1i !:'i 3 î e.n. Cultura
Cucuteni îşi va lărgi de fapt ar<'alul. ocupiind
întreaga Moldovi1. nord-l•stul. Munteniei şi
Transilvanii! de sud-esl. ln evoluţia culturii Cu-
cuteni au fost deosebill' mai multe faze : A (1-
2), A-B (l·-2) ~i B (l-2) ..'\~ezările cucutc-
niene sunt situate in general pl' locurile i:rnlte,
apărate în mod natural. iar in părtile de ~1cccs
facil erau prev~\;:ute cu unul sau două şanturi
de apărare. Locuintele erau de suprafată şi e-
rau prevăzute cu una sau mai multe încăperi
i.n care se gi1scau cilte un cuptor de incalzit şi
copt.
Din aria culturii Cuc:ult::ni (faza A) sunt po-
menit(' săpăliai de corn !;ii c!e piatră lu)!lruită.
Se lasă a se intelege c,-, uncie din aceste săpă­
ligi puteau îndeplini eventual func\ia d'~ braz-
dare. ca şi Cl'lc din mediul Vinca-Turdas de
la Rast 1111 ;. S1ip1"iligi din cnrn dC' cerb o.tu ·fost
descopel'ite :;;i într-o grnapi1 Cucutcni A dm aşl'­
zarea de la Tru:;;eşti, ca şi inlr-o altă groap~1
(din faza B). din aceeaşi aşezare, es:e 'trninlit
un bnizdar din corn de cerb. Din ase:r:area de
fa Truşeşli nu lipsesc nici r:isniţelc ~i fn·cătna­
rele din gresie, precum şi un „cosor din silex.
;ircui t (fig. 9) 1< 1:.
La sfârşitul mileniului 4 i.e.n. !:'i la :r.cepu-
rul mileniului ;3 î.e.n. întreg tL•ritoriul Oltl'-
niei şi nord-vestul Munteniei este acoperit de~
comunităţile culturii SiUcu\a. Cullurn Snkula
s-a format pe fondul lUlturii Vi:iC:-a, la carP
s-au adăugat inlluen1ele culturii Gumelniţa şi
a .unor culturi de origine mcditcranceanf1. ln
10·1 S. l\farir.e!'c11-B;"ilcu. Cu/li. ra Prcntcrdeni pe
lr'riloriul României. !111cure~:i. 1!17-1. p. 1-11-l-12.
105 D. Monah. S. AnlnnC'scu. Alex Bujor, Maler.
şi cercl'I. u1·hC'nl. X I V. l!lHO. p. Hli-3!1 ; D. Monah, Şt.
Cucoş, D. Popovici. S. Anl1Jnescu. Sâp[1lurilc arheo-
'o~ice din tellul cucutrninn Dealul GhimJurului, co-
muna Puduri. jud. Bac:1u. Cercetiiri arheologice,
Bucua·şli. V l!IR2. p. !l-22.
llJG ·.-1. Dumiln•q·u. H. Dumi:n·scu. M. Petrescu-
O;Jmto•·ila. N. Go!ita1·, Hă/Jă:,eşti, Bucure~li. 1!154,
p. 'iO.'i.
tll7 ,'.. Flo!'l'scu. Şunticrul urheC1!ogic Truşeşti, Mu-
lt:r'.:11·~. !II, l!J.'7, p. 203-213.
31
 primele faze ale acestei culturi, aşezânle erau
dispuse pe margini de ternsC\ ;;au IX' grmdurilt•
Dunării. pentru ca in fazele finale să fie pre-
ferate locurile mai inalte. u~or de apărat, de
prefcrinţ.ă înconjurate de ape sau pante abrup-
te. Purto'."1torii acestei l'ultud locuiau la ~nceput
in bordeie. apoi in locuinl.c de suprafaţă cu
una sau clou:'l încăperi. cu vatr~1 plasată in colt.
Dovezile practic;irii agriculturii sunl dc;;tul
de m;nwroase în timp11l culturii Sălc:„l!a. doC'U-
mentat.e mai ales prin ~upăturile arhe..:itoi:;icx• de
pe Pi5cul Cornişurului. din preajma satului c:.!1·c
a dat denumirea culturii 1111<. SC1pi'.lligile. destul
de frecvente, erau realizate din corn de cerb.
cu gaura de înmănuşare efectualO:i sub zona de
ramificaţie. în vederea obţ:ncrii unei rezistente
sporitl' (fig. 10/1-:)). Alunei când orificiul de
inrnfinu~cu·c· era suficient de rl':r.istent, chiar dacf1
tăişul săp[11igii se rupea, era reascuţit aproapl'
pâno'."1 la epuizare. in schimb, alunei cC:.nd să­
păliga ceda tocmai la gaura de inrnănu:;;ace. era
abandonată, chiar dacă tăişul nu fusese poate
prea mult uzat (fig. 11).
Orificiul de înmănuşare dreptunghiular se
intfdneşle numai in primele faze ale culturii
Siilcuţa, iar in fazell~ urmf1toare este specifică
gaura rotundo'."1. Este interesant de menţionat că
perforaţia se făcea oblic şi nu perpendicular,
încât coada de lemn. odată fixată, forma cu să­
păliga un unghi obtuz. Tăi~ul săp;'.":!ij:!ii era tran-
sversal faţă de coadă.
Mult mai numeroase decdt s:-1păligilc din
corn de cerb, dovadă a prelucri"u-ii pământului,
erau 1·âşnitele care constituie mărturii ale zdro-
bidi seminţelor de cereale. Ele sunt inso\ite în
locuinţele sălcuţene de frecătoare şi zdrobitoa-
re. Rflşni\ele, in primele faze ale cultw·ii Săl­
c:uţa erau de dimensiuni mai mici, pentru că,
odat0:-1 cu intrare:.1 în fazele suncdoare să câo;-
tige mult in dimensiuni. ln te.neral se' a!ege<i'u
pentru prelucrarea râşniţelor ::iede pietre care
prezentau cel puţin o suprafaţă mai netedă ci~
urma să fie albiată in vederP.a aşezării semin-
ţelor de cereale pentru a li măcinate cu frecă­
torul sau sfărâmate cu zdrobitorul. Râşniţa ob-
ţinută în acest fel se fixa pe un piedestal anu.
mc construit sau direct in pămant şi nisip cu
partea brută a pietrei rămas[• nefasonată. Mar-
ginile unor astfel de i·âşni~e primitive sufereau
şi ele o prelucrare, fiind netezite prin ciocnire.
Rc"1şniţele descoperite in cultura So'."1lcuţa se
caracterizează printr-o mare varietate a fm·-
rnelor, fiind trapezoidale, ova!c, rntunde, drep-
tunghiulare şi t1·iunghh„1lare. după cum, la fl'l
de diversificată, este constituţia geologică a ma-
terialul intrcbuin\at, întâlnindu-se râşniţe din
conglomcrale, gresii. cuar(itc etc.
!Oii D 13!'r<":u. Cu111r1butii la problcnt<•/e n,•olit!-
cului i11 lfo111i111ia in l11mi11u noilor ccrcctciri, Bucu-
reşli. l!JliO, p. 1:i.J-221i
32
https://biblioteca-digitala.ro
Din perioada de tranzi\ie de la neolitic la
epoca bronzului nu există probe materiale la fel
de numeroase ca în etapelt:: <1nte1·ioarc privind
cultivarea plantelor şi in general ale unei agri-
culturi primitive.
De altfel. purtătorii culturii Cotofeni (2500
-1800 i.e.n.), de exemplu. erau consideraţi gru-
pări de păstori noma7.i şi ;;pminomazi. dar cer-
cetări ceva mai recente 111! 1 relcv~:-i 6t ne-am afla
„in fa\.a unui L·nomen cultural ai c.:tnri crca-
Lori - departe de a fi p<~islori nomazi sau se-
mi nomazi - s-dU adaptat cicimirnbil Cl>ndiţii­
lor de viaţă oferite de mediul ambiant pc care
i-au cautat sau in care li s-a impus să trăias­
că'" (p. 77). Ar fi, prin urmarr. norma! ca in
zonele muntoa::;~ sau de dealuri înalte creşterea
viLelor so'."1 fi jucat un rol însemnat, cu depla-
sări in funcţie de <motimp. asezările stabile a-
flându-se la poalele munţilor. In lunca Dună­
rii sau in zonele de cămpie s-ar intâlni sate
durabile, in cadrul cărora „dovt>zile cultivării
pământului, a creşterii animalelor, a pescuitu-
lui sau culesului sunt concludenlt:''" (p. 77).
Totuşi, din întreaga arie de dezvoltare a cul-
turii Coţofeni (Oltenia, nord-vestul Munteniei,
interiorul arcului carpatic, Banatul, Crişana şi
sudul Maramureşului) nu sunt menţionate de-
cât câteva săpăligi din corn de cerb (fig. 12) 1111 •
Numărul lor este mult prea mic pentru un te-
ritoriu aşa de vast cum este cel ;,icuperit de
cultura Coţofeni, având in vedere că purtăto­
rii culturii Sălcuţa, într-o singură aşezare. au
lăsat mai multe exemplare decât in întreaga
arie de desfăşurare a culturii Cotofeni.
Situaţia nu se deosebeşte prea mult nici in
teritoriile specifice culturii Baden (contempo-
rană cu prima parte a culturii Coţofeni), având
in vedere că din arealul său nu c!'te mentionată
decât o sf1păligă din corn de cerb (fig. i:~) de
la Pişcolţ-Nisipărie 111 , ca s!ngura dovadă di-
rectă a preocupărilor agricole !n această vreme.
Epoca bronzului a c:uprin<: cC'a mai mare
parte din mileniul 2. î.e.n. (l'irca 2000-1200
i.e.n.), urmând marilo1· culturi eneolitic<', pre-
cum Cucuteni, Gumelniţa, S:ilcuţa etc. şi în
mod direct celor din perioada de tranziţ.ie. cum
ar fi Sălcu\a IV, Herculane-Cheile Tw·zii. Celei.
Cernavoda II-III, Coţofeni. Horodiştea, Fol-
teşti etc.
Epoca bronzului se caracterizează prin im-
portante transformări structurnle sociale şi et-
nice faţă de epocile anterioare. cum ar fi dez-
voltarea societăţii patriarhale in care luprnto-
rii încep să devină treptat co:1ducători. dezvol-
ta1·ea puternică a economiei agricole (cultiva-
rea plantelor şi intensificarea creşterii anima-
109P. Roman, Cultura Coro/cni, Bucureşti, 1976,
p. lP. şi
77.
Ibidem„
llll
P. Rom;:in. !. :-.'t·mct!, Cul111ra Bade11 in Ro-
I! I
mâniu, Ducureşti, 1!178, p. :!4.
 ll'lor este intr-un raport relati\' echilibrat), ca
urmarl' •• dez\·olt,·1rii unor tipuri de unelte in
care plugul primitiv a avut un rol însemnat.
Se acL·entul·az:1 stabilitatea populaţiilor, trecân-
du-se de la brodene şi colibe la locuinţe temei-
nic construill' la suprafaţa solului, concentri.lte
în Ll!iC'Ziiri intitrih· cu !janţuri !iÎ \·aluri de pi'.'1-
mânt (uneori chii.lr din pialri1). La fel de evi-
dente sunt modificările in domeniul reprezen-
tărilor religioase, in ci.lrL' ri1spândirea cultului
solar constituie o trăsătură specifică, precum şi
ritspânclirea ritului de înmormântare al incînc-
raţiL'i, al;"ituri de cel tradiţional al inhumaţiei.
Tot ;1cum. an· loc 1x~ teritoriul df' azi al Româ-
nîl•i. crislalizarl'a grupei lingvistict• indo-curo-
J){_'lll' a traci lor.
Dl'-a lungul epocii bronzului, mai l'U scam[1
in bronzul mijlociu, st• produce· o stabililatp re-
lativ;, a unor culturi cu tr[1siituri indi\'iduale
bine conturate, cu carnctcristici specifice atât
în ceea cP priveţ;k decorul şi formPlr. t·eramicc,
l'ât !ii in pri,·inţa tipului de locuinţe !iÎ in ge-
neral a modului dC' \"iaţi1. Cd puţin începând
din bronzul mijlociu s-au format !ii uniunile
tribale, iar apoi s-a ajuns la stadiul numit „de-
mocraţil' militarii„ 11 :.!.
In l'poca bronzului u nl'ltelc agricole nu Sl'
transform;"1 totu!ji prea mult. pe rrn"asura noii
cucl'riri a nwtalului C'are d;"idea denumirea a-
ccstl'i perioade• La inc:eputul epocii bronzului
conlinui1 si1 s1• Jucn•z1· cu acc·ll'a!ji u1wlte dl'
}.Jiatri1. os !ii lt.•mn !ii nunrni cl'\"il mai târziu. in
bronzul mijlociu '7i mai all-s în cl'l târziu, apar
sect•rifr• din bronz. Bri1zdaru I proba bi I c;"1 ;i rit-
mas in cea mai mare parte cel din corn şi
chiar din lemn. 1'1·ntr11 s1·cl'rat sunt pn•zentC' in
;1proap1• toatl' a!iC'Z:-1rile cu\itl'li• curht• clin ~r('­
~iP. Asa. dP Pxernplu, P!P au fost întâlnite în
culturile Gli11a-Schrwclu·nlJPrg !:'i abund;"1 in
cullur;i TPi, undt• sunt înso~Îh'. po;1te în ilCl't'ac,i
mi"is~1r:1. de cPlc din silex sau de lamei!• trape-
zoidali• din sil1!X întrebuinţat!' la sc·cPrilt· din os
sau kmn. Purt;Hurii culturii Otonrnni au li1sat
nen um;-1ratC' l:1nwl«' dt•n ticu late ci i n si lt•x de tip
fcri1str;"nt cu urnw d1· lustru c;1 urman· a fo-
losirii lor la rl'alizar<'a Sl'l'l'rilor, ca !ii o SC'rir•
ele cuţit!' curhl' din silL'x. intâlnit1·. dl' altfl'I, !ii
în culturi Ic Pecica ·.;i \\' id(•nli('rg. Câ tl·\·;1
cxcmpiare de brăzdare, extrem de caracteris-
tice. au fost întâlnik in aria 1·11lt11rii Vt'rbici-
o;ira tl4. Eh-. C<l '7i in l'nl'olitil'. l"rilll f;-1cutv din
corn dl' l't•rb (fig. I ·I).
112 VI. Dumi11·escu. Alex. Bolomev. F. Mogoşanu
op. cit .. p. lll:1-202: VI. Dumitrescu. Alex. Vulpe. op.
cit., p. liO-a~.
11 :1 D. Ilerciu. Şantierul arheologic Verbicioaia-
Dolj, SCIV. li. l!J!Jl. 2. p. 17-26.
https://biblioteca-digitala.ro
In bronzul târziu existc'.'1 anumite dovezi ar-
heologice care ar atesta înlocuirea a~eziirilor
intinse ale agricultorilor prirniti\·i ~i crescăto­
rilor de \'ite din bronzul mijlociu cu sitla~c în
c::in' prcclomin<-1 LTC!itl'rca ,·itelor de la sfârşi­
tul epocii bronzului şi începutul primei epoci
a fierului 11".
Este in afara oricărei îndoieli că pentru ge-
to-daci agricultura a rămas îndeletnicirea prin-
cipală, chiar dacă economia lor era destul de
tiiversă in raport cu etapele anterioare. La baza
unei astfel de ipoteze. pe lângf1 izvoarele lite-
rare şi epigraficc păstrate şi transmise din an-
tichitate, stau multe argumente dintre care
mulţimea ~i varietatea utilajului agricol este
o mărturie de netăgăduit. chiar dacă din unel-
tele respective nu s-au păstrat decât acele p.-.rp
prelucrate din fier.
1n cadrul utilajului agricol, desigur că
plugul a reprezentat unealta de batii, folosirea
sa mărind substanţial randamentul şi contri-
buind din plin la obţinerea unor r~colte supe-
rioare. Dintre componentele iniţiale ale plugu-
lui dacic nu s-au conservat decât cele două
piese metalice ale sale - briizdarnl şi cuţitul,
la care s-ar putea adăuga eventual o a trei.a -
veriga-ma.nşon intJ·ebuinţatf1 la fixarea brăzda­
rului pe talpa de lemn a plugului.
V. Pârvan. în monumentala sa lucrare „Geti-
ca ", făcea o trec-ere in revistf1 a descoperirilor
de până atunci in aşezările geto-dace, ajun-
gând .Ja concluzia cit getii au folosit plugul in
'.întregime lucrat din lemn, intrcbuintarci.l brăz­
darului de fier fiind pus<i pc seama pcnetra-
tiei cel(ilor în regiunile locuite de daci 11.·,_
O scrie de descoperiri. survenite ulterior,
a\1 determinat conturarea şi unei alte ipoteze,
conform căreia geto-dacii folost•au. aJ;-1turi de
br.:izdarul celtic şi mai turziu n·l rnman, un
fier de plug deosebit de cele doui1 tipuri. După
unii cercetători nu ar exista dcc{1t puţine des-
coperiri care si1 ateste lipul de brf1zdar celtic.
Jn afară de b1·;"1zdarul ~;"1sit la khimcni, menţi­
qnat de V. Pârvan 111 ;, cw"1:' este pus in leg<Hu-
ră cu populaţiile bastarnc din regiune 111, vom
aminti brăzdarele de tip celtic ele la Nl'gri jud_
Bacău) 11 ·~ şi Oniceni (jud. Neamţ). T1·cbuic avut
ln ,.l'dcn· c[1 depozitele cu br;-1zdarc din aceste
ultinw dou;-1 localit<"1\i nu au fost dC'scopcritc in
••!ir:1;-1ri, încât nu pot fi puse in lcgi1tur:"1 cu ct-
114 I. Neslor. in l.~toria llomci11ici, IJuC'ureşli, l!IGO,
p. 128-1:12; M. PelrPscu-0~·1mhovi\;1. Scurtă isl<Jrie a
Daciei preromanc. laşi. I !l78, p. 76-fl(i.
115 V. Pârrnn. Getica. Bucureşti. J!J26, p. ·!04--195.
I 16 Ibidem. p ..)I I. pi. XXXVI/I.
117 S. Teodor. Unelle daciC'c pe teritoriul Moldo-
vei. Terra Nostra. III. 1f1i:1. p. 12:1-l:lO.
I IR I. Antonescu. Depozitul ele obiecte de fi~r
riin n1m11n:1 Ne-;ri-Bac:·1u şi implica\iile sale istorice,
Carpica, I, l!JG!I, p. lO!J-197.
nicul popubţi1•i c;.tn• ll•-a folosit. De· aceea, l'-
xist[1 anurnill• n•zpn·1· in privin\;1 folosirii d1~
c;.Hn· gC"to-daci in Sl'I'. J 11-11 i.c'.n. a bri.izd;1-
rului de· Lip l.'l'llic 11 ~ •
1
Mr:izdarul dacic l'l'LI furmat dintr-o barit
masi\·[1 aplatizalt1, cu 'ârrul I0:1ţit in furmă tri-
unghiular:1. îndoit la c:1p;-1tul ;1eti\· care intra in
p[1111ănt, 1wntru a-l r[1~coli. L1 cap1Hul opus sv
lL•rmina eu un c:c'u-lig di_· fixarl'. Vârrul triun-
1:1hiular l'l';t adăncit ca o lingur.-1. cu o ncr,·ur;-1
nwdian;-1, fiind pul.in indoit ~i prczf'ntfmdu-sc,-
în acest fel, u~or ridic<it in r.-iport c:u restul pi~
(•sei.
Dimcnsiunill' brc'.1zdarC'lor pl' teritoriul Da_;
c:iei l'rau destul de variabile'. cPI mai mic: cxemw
plar având :l:i cm lungime ~i !3,2 cm l[1ţimc in
partea inferioară. iar cel mai mare avea lun-
gimea d1· •10 c:m ~i bţinw;1 dC' 10.~ cm. O•J(_• m:1!;
frec:n~ntl: dinwnsiuni ale br[1zdarelor dacicl'
sunt <:uprinse. intre :10-:u; cm lunginw ~ii-~).
c:m U1 ţ inw.
f\~a cum :m1 menţionat. br;-1zdarul se· fixa·
de talpa d1· lemn ;i plugului c:u ajutorul un!'i·
,·erigi, dup;-1 C:l' cârligul a('(•stuia c>ra introdus
intr-un orificiu cfL"duat in :1ccst st:np (fig. 15).:
Br:izdan• dacicl' au fost clPscopcrite la Po-
iana 1'.!11 , 13âtca Doamnei 1 ~ 1• Pope!$ti ~·:. Tino-
1
sul I:!::, Cct1-1tii din Vale 1 ~•. Lechinţa de l\1u-
r<'s 1 ~\ Strâmbu I'!••. Dedrar ~•;. Ridal~1u i·:•. Co-
m;~l~1u, Crai,·a. Sibiu-Gu~kri\a (rig. Hi/4), Şu-·
tc~ti (fig. llil!:i) l.!: 1, Gri1di~tca Muncelului, unde;
de altfel, au apărnt ~i cele mai numeroase (fig_.
16/fi-t:I) t:MJ etc. Tn lumea e~rpic:1 au fost c!es
119 I. Glouariu, E. laroslavschi, Civili?atio /ieru-
lui la daci (sec. li i.e.n. I c.n.). Cluj-Napoca. 1!17~l..
p. 5H-157.
120 n. Vulpe şi colab .. Raporl preliminar asuprn
acli\'iti1ţii ·şantierului arheologic Poiana-Tecuci. l'l'i•''.
SCIV. 11. HJ51. I. p. 177--2Ui. fi~. 21/1-2.
121 N. Gostar. Cet1iţi dacice din Moldm.•a. BuC'J-
reşti, l!lll9, p. IOli-109. , .
122 V.· Cilnarnchl'. Unl'ltc ;1i:ricolc pe teritoriul
R.P.R. in epoca \'eche. SCIV. I, !!HO. 2, p. H:J-109.
123 R Vulpe. E. Vulpe. Les fouitlcs de Tinosul,
Dacia, I, 1!124, p. lllli-22:1.
124 D. V. Rosetti, Un depozit ele unelte. ci,~e,·a
ştampile ~lnepigrnfice şi o monedă din a cloua epocă
3 rieruhli. SCIV. XI. l!JliO, 2. p. 3!11-404, fiA. :ir:..
125 I. Crişan. Un depozit de unelte rll"~r·ooeritc la
Lechinta de l\fore.5 (Plugul la geto-daci). SCIV. Xl,
1!160, 2. p. 2R!l-:lot.
t2G 1. Bcrciu. /\I. Popn. Depozil11I ele unell<! da-
cice de pc muntele Str:-1mbu ele l:-ing(1 Grădiştea Mun-
celului. SCIV. XIV, 191l:i. I. p. 151-162, fig. 1/1--::.
127 I. Glodnriu. M. C{1moeanu. Oepo:i:ilul de unelt~
agricole de la Dcdr:id-Rcghi11. SCIV. XVII. 1!166. I,
p. 19-32. fig. 24. . J;-1u. Acla Musei Napc.ccnsis. IV. 1(167. p. 471 172_
t2R I Glorlariu. Dou;1 fi:i1·c· de ['llug de la R1r:-
falău. /\cla Musei Napocensi~. IV. lflli7. n. •fil---472.
12!1 I Gloda1·iu. E. laro~la•:sr:hi. op. cit .. p. fiO.
tao C. Daico,·iciu şi colau„ Şantierul Grf1di!-:tea
Muncelului. SCIV. IV. l!l'i3. 1-~. p. 153-219: L Glo-
dariu. lin alelier de rnur{ll'iC la S;irmi:;cgctuc;a cl:1-
dc:i1, /\cta Musei Napoccns:~. XII. 1!175, p. 107-121.
34
https://biblioteca-digitala.ro
coperill' dou[1 b.-.-1zdarl' la M:1st:1t:an-Dragomi-
reşli şi c<ite un exemplar la Slobozia-Roznov
!ii V1-llL'ni-Bote-:;ti. l'lc riincl df• acrla-:;i tip L'U cl'le
l'llnosc:utl• l;i geto-daci 1::1.
Br:1zdarul dacic. prez(•nt in mai toatt• a~l'­
zC:1rill' geto-dacl' din ţar<.1 noastră, nu ;1p<.1rC' dl'-
c:ât în mod cu lotul izolat în afarn trritoriilor
l11cuitc· dl' acc·~lia. Apariţia bri1zdarului dacit:
po;.1tl' ri pus[1 în leg[1tur;-1 l'U o dr>scorwrirr cil' la
sudul Dun[1rii, undt' într-un mormânt tracic
(sec. IV i.e.n.) de la Kaloi;1no\·a, pe f(•murul
stâng al unui ~l·helct l'r:I depus un rier dl' rlug
cu lungimea dl' 40 cm ~icu partea inrL•rioar;·1 tri-
unghiular:1 în form;-1 de lingur[1 ~i ll('l'\'llr:-1 me-
dian;-,, similar br:1zdarului dacic. Descorcriri
!-.imitare au fost focule lot în sudul Dun:1rii, în
a~ez~irile dl' la Mirko\·o (set:. IV-III i.c.n_) ~i
l'resl;J\· i::~.
O all;-1 pi('s:1 imrortant;-1 dl• la plugul dacic
este cutitul. El const[1 dintr-o bar;-1 masi,·[1,
paralelij1ipedic:-1. li1ţiti1 ~i ascu\il:-1 la cap;-1tul in-
fC'rior. eare se monta 1w grindeiul plugului, în
fata bri1zdarului in Sl'opul dP a d1•spic·a p;-1mân-
tui. Lungimea sa iniţial;'1 era probabil cuprinsă
intre circa ;ţ;, ~i 55 cm (fig. 17) i:~:. CuţitL' de
piu~ au fost drscoperitc la Bicfol[1u i:w. Cet;"1-
1eni i:;.-•• Gr{1distea Muncelului i:u;. Strămbu n•.
[;oian;1 '·~". Nu1~1;'1rul cuţitelor dl' plug descope-
rit(• t•stc mult mai scăzut drcât cel al bri1zdare-
lor. ceea cc ar putea si1 însenrnL' d1 plugul dacic
mt l'l'H prcv[1zut intotdC'auna cu o astfel de pi-
esf1. Cele mai timpurii datiiri de l'Uţitl' de plug
le întâlnim ca si in cazul bri1zdnrclor. la Cc•-
tt1\cni. apr;)xirn<.;ti,- ilt sec. li i.c.n. i:r.l
In sfăr~il. ultima din piesele' pi'istrntc de la
~Jugul dacic este Perigu, cu ajutorul c;-1rci;i era
fixat brt1zdarul pe talpa plugului. Forma sa cstt•
plan-conn~x[1, cu diametrul c-uprins intrr 5-B
cm (fig. 111)- . _
. Ca o anexo"• a plugului a fost descoperit 111
câteva cazuri oticul, utilizat la c-ur:"1ţirea brăz­
darului. Realizat din riPr sub forma unei lopf1-
ţclc cu tijf1 in care se fixa probabil un mă1~cr
de lemn. Dimensiunile oticurilor descoperite
panii acum la Gri1di!?tca Mu1K·C'lului ~i Poiana
sunt intre 11- lfi cm 140 .
Existi1 mai multl' inccrd1ri ele rrconslituirP
a plugului dacic, in runcţie d1• componentele
131 Gh. Bichir. Cultura Curplcri. Bur•.1rc~1i. I!ln.
p. -t5- 47.
1:12 M. Cicico\·a. Un sujet du sol· lh:-ace. Apulum,
VIL ln<ill. p. 117-1'..!2.
1:13 I. Ghdariu. F.. larnslau•chi. 1111. cit„ p. li3-ll4.
1:H I. Glodariu. Do11;-1 finre de ph:g de la Bicfa-
IJ5 D. V. RosPLli, up. cit._ p. :1!11· -404.
136 C. Daicoviciu şi colnb .. op. cil„ p. l!l:J-219.
1:n I. Berciu. Al. Popa, op. cit., p. 151-162.
1311 H. Vulp~ si colab„ op. cit„ p. 167-216.
· i:l!l D. V. Rosc!IL oµ. cit.. p. :ml-40<1.
J.10 I. Gloda;·iu. E. laro~l::i\·schi. op. cit„ p. 54.
 nwtalin· dl•scupt'rill' in difl•rite •1~cz~1ri dl' pe te.:.
ritoriul llnmănil'i (fi~. l:î). I. Glodnriu 'ii E. laros~
lavsl'hi 141 . 1n kntati\·;_1 dv n·constiluirP '' plu-
gului dacil' ponwsc dl· la un concept dL• npcon-
testat : dacii când au in\"l'ntat compom·ntele
nwtalice, at<.1'iabilP plugului dl· lemn. au ţinut
Sl'ama cit.• forma pn.•existent;·1 ;1 p~irţilor ll'm-
n0asc• pc care st• fixuu ~i in nici un ca1. nu au
fost adaptate acestea la conturul celor metalite:
Se pare ci1 br.:11.darul se· ata'?a fll' faţ;.1 supcn-·
oar[1 ;i p;-1r\ii lt•mnoase a plugului, mai exact"'
•;Jipii ;.1ccstuia. Plugul dacic aw·a grindl'i. ir::
1.:•1n' SL' fixa cuţitul. c11 rolul cil· ;i t[1ia p~11nan­
tul în faţa brf1zdarului. Ul'sigur nu lipse;"IU.
plugului nic:i coarnele pe e<tn· ap[isa plugaru!'.
în n•dcn·a implânti:1rii IJri1zd;1n1lui cât mai a-
dânc in sol. Plugul dacic nu t:1ia brazd<i, ei dPs-'
puia p;~1111ântul în mod simdric in cl-'le duu::1
purţi ale:' br<"1zdarului.
In perioada dacicii au fost fo~osite desigur 'ii:
altf' unelte agricole. Pu\irll' insă !ji-au lăsat-Ul"'-'
melc existcn\ci lor, pentru c[1 emu rl'alizatc~
din materiale perisabill'. Undl• p;irţi ale aces...:
tora, L'Xl'cutate din fier, au rezistat de-a lungul
Limpului, ca ~i in cazul plugului. ·· •
Printre uneletele agricole descoperite in a-şc:.:
z;"irilf' dacicl' mcnţion[1111 greblo rle fier, supa:
wlpciligc1, seccru, coasci şi imblci.ncicr 14'!. : tul de rurc. Seceri de metal s-au descoperit în
r;reblelc ck fier au fost recuperate p1·in s<i'-
păturile arheologice de la Gr[1di~tea Muncelu~
iui, fiind prelucrate dintr-o bară de fier- .as'-
cutit[1 si indoitf1 la l'Xtrernităti. Intre cele două­
~:drcrn0it;1li. transformate în· dinti laterali. se
interpuneau inc[1 patru din~i de circa :t:; cm'
lungime se nituiau in orificiile create special
în bara de fier. In mijlocul barei exista un ori-
ficiu mai mare in carl' Sf' fixa coada greblei.
(fig. I!J). G rcblclC' dadice descoperi te până acum:
~e pot data in gem·ral la sfâr~itul Sl'C. l L'.n. ~i
la inceputul sec. II e.n., fiind considerate o cre-
atir a 111L'!:flerilor locali 14::.
- Snpele ~i scipfr.Ligile nu se deosebeau foarte
mult de cele din zilele noastre•, doar poate prin
faptul 61 sapC'lL' se caracterizau printr-o mai
marc varietate în ceea ce privc~te dimensiun_ea
lor. Piese de acest fel au fost descoperite la
\.r;"1distca Muncelului. Ci1pâlna 14 ". Ruleta"'\
Vi•
0
Popeş ti rn;, Sibiu-Guşteri\a, Tilişca etc.
141 Ibidem. p. 6~-Gr;.
H2 Ibidem, p. 60- 1:i.
14;1 Ibidem.
14-1 M. Macrea. Ocl. Floca. N. Lupu. I. Berciu.
Cetciţi dao:ice din sudul Transih1a11iei. Bucureşti. 196fj.
p. :!2.
145 Gh. I. Peire-Gm·ora. Desr:operiri arheologice
clin epoca Cierului io judeţul V~1lcea, Materiale. IX.
1fl70. p. 467-48!!.
146 R. Vulpe. /lşe;:uri getice din Muntenia. Bucu-
rc~li. l!J61i. p. :16.
1-17 I. Glodariu. E. larnslavschi, np. cit .. p. 67-70.
https://biblioteca-digitala.ro
Secerile sunt destul de numeroase in lumea
dncic;i, 11111l~i mea lor dctcrm i nându-1 pl' J. De-
1..:hdl'tle 1~" să ll' considerl' o creaţil' traci61.
Form<1 lor nu Sl' deosPbc~k prra mult de <.l
celor actuale, fiind alci1tuitc dintr-o lamă
curbat~•. ascuţil[r l;i vârf ~i terminal<°• la ca-
pătul opus printr-un cârlig dr~ rix<.lrl', per-
pendicular pl' lam~1. l'l' s1• fixa in mânerul
de lemn. Se t·unosc in genl'r~d dou:1 tipuri
prim·i pak : seceri cu spin la rnânrr ~i sc·-
ceri l."LI tijă li.I mâner. Dimensiunile Sl'ccriior
descopl'rill' în Dacia sunt de circa ~0-2() nn
lungimi.' !ji ~-~i cm lătinw 'ii în mod excl'pţio­
nal 50 L"lll lun.:::irw ~i ;, l"lll Wţinw. :\u fost des-
coperite SPCl'ri la Hâku-Doamnl'i 1 ~: 1 , c:ipâlna l::.I'.
Craiva i:.i. Gr[1di~ka Muncelului 1:•:!. Popeşti i::.::,
Hfit[161u, T3i1icPni ,.„.Cosll'~Li i:•.-•. Tinosu r:.i; (fig.
20). ln mediul carpic au· fost întâlnite, dC' asc·-
menPa, num0rnas1• Sl'l'l'rÎ din rier, for{1 s;"1 fip·
abandonate cu totul cele din coaste de anima1e,
dovedind, prin prczrn\a lor, necrsit[1ţile spori-
te ule agricultorilor ~i poate faptul 61 metalul"
nu satisU.cea necesarul pentru realizarea sece'-
rilor de ac·cst fl'l_ Lipsa ml'lalului poate sta la
baza preferinţei carpil,or pentru secerile cu lama
îngustă ~i curburn accl'ntuat[1, cele cu lama
lată, frecventl' in lumea geto-dac[1. fiind des-
a~ezi1rile c:arpic<.' dl' la Poianu-Dulccşti. Vi1Jeni-
Bote~li. Măstăcan-Dragornire~ti. l'vffrnoia-Cos:..
ti~a. Doina-Giro\', ŞPrbe!jli ~i C[1be!jti (fig.
21) r..;;.
Coasele Ci.Irc ne-au ri1mas de J;i daci nu
sunt la fel de numeroast' ca secerilL\ poate p~n­
tru ci1 utilizarea lor se pute.1 confunda in accus..-
1;·1 periuadi1, secerile îndeplinind foarte bine
I-IC J. Dt·chclcltc. Manuel d'archeologie pri!hi.~to­
Tique et pallo-1''Jm.ai11r. 11, P<iris. l!l:!ll, p. 17.
l4!J N. Gosla1·. Cctiili dacice in Moldova. Bucu-
reşti. 1966, p. 20.
1:io M. MaCl'ca. I. Berciu. Lei citadelle dacique de
Ci1p:ilna, Dacia. N.S .. IX, Hl65. p. 201 231. .
151 M. Macrea. Oct. Floca. N_ Lupu. I. Berciu ..
op. cit .. p. 52.
l:î2 C. Daico\·iciu ~i colai>.. Studiul traiului dacilor
in Munţii Orăştiei. SCIV. I. 1950, I. p. 137-148:
idem. Şantierul Griidiştea Muncelului. SClV. 111. 1952,
p. 281-310 : idem. Şantierul arheologic Gr:idiştea
Muncelului. SCIV, IV. 1953, 1-2. p. 153 219: idem,
Santicrul arheologic Grădiştea Muncelului-Blidarul.
SCIV. VI. 1955, 1-2. p. 195-238.
Li1 R. Vulpe. Şantierul ;whcolo~ic Popeşti. Ma-
leriale, 111. I !l:i7, p. 227 -246.
154 A. L..,szln. Aşezarea daco-geticf1 de la Bai-
ceni (sec. IV- -11 i.e.n.l. Arheolngia Moldovei. VI. 1960,
p. 65-flO.
155 C. Daicm·iciu. N. Goslar. fi. Daico\·iciu. Şan­
li•'l'lll arheologic Grădiştc<.1-Costcşli. Materiale, VI,
l!J60. p. 331-:l5R.
t:îfl R. Vulpe_ F:. Vulpe. Les fouillcs de Tinosul,
Dacia. I. 192-1. p. 166-22:J
!;)7 Gh. Aichir. Cultura Carpicti, Bucureşti, 1973,
p. 45-47.
 funcţia coaselor. Exisld. coase L'U forma frmrtc
apropiată de cea a secerilor, fiind doar mai
lungi decât acestea ~i cu curbura JamPi nu atât
de an:enluat;·1, după cum a fost descoperit un
al doilea lip pre,·i1zut cu 11 budi1 a lamei ina-
intei.I limbii de fixare in toporhc[1 (fig. 22).
Acest al doilea tip pare ~i ci o creaţie a daci-
lor, intrucât 1.:oase cu o asemenea formi'1 nu se
întâlnes1.: nici in Imperiul roman, nici în mL'-
diul 1.:l.'lti1.:. Coase au fost dC'scopl'rilC' la Gr<"1-
cli~ea Muncelului. Crai,·a. Coste~li 1 ~. 01· la
c:arpi ne-a ri1mas o coasc"1 de Ja Mi1stăcan-Dra­
gomire~ti. Este i1 coasa l'll spin ~i inel, care
are lungimea dl' 0,4!l2m ~i lf1\inwa maximii dP
0,04 m i:.~·.
Pentru treieratul cerealelor dacii foloseau
lin instrument dl'numil azi i111hlâncie. El 1.:onst;"1
dintr-un mâner de• ll'mn, la capătul c.:1rui;i se
<•t.a:;-a o alt.! picsâ dP IL•mn mobilft. Pi1•sL'le de
Jc:mn sL• implănli.1u in cătc un toc mctulic. Cele
două tocuri nwtalice (cc ajunge&.1u la 18 cm
lungime) Prau IL•galt· intre 1>Jc cu un bC'kiug.
dr ascmt'nl'u. din fil•r (fig. :!:J). aşa cum se n.·dc
la cl'!e descoperile la Gr;"1di~tea Munc<'lului.
unde sunt dettatl' la sfăr!:'ilul SC'c. 1 c.n. ~i înce-
putul secolului următor 1611.
Un l'lemcnt import&.1nt, care ne don~dc!jlc
prclucr;.arca cercalC'lor. sunt râ-:;ni\Plc primitive
din difPrik roci, simple sau rolatin•. Din a
doua l'p<>câ a fierului cf'll' d<• lip greco-roman
dPvin tot mai fn·cvl'ntl' in i..l!:'l'ZiarilC' geto-do.11.:(•.
Râ~ni\e au fost întâlnite în mai loak a~e:t.i"1rilc
gC'to-dacic·P de p1· kri toriul \[1ri i noastre'. in u-
nC'lc a~L'Z<-iri chiar in num;"1r foarll' mure, cum
c~ste caz.ul lri Poiana. in a~C'zareu din scl.·. lll-
11 i.c.n. di· la CuL·orimi-i\kdl'll'ni wi. Lunca-
Ciurci, Bolo~ana, Bâtca-Doamnl'i. llill·~1t;"1u Iii!,
l.1.Tll i nţa de Mure~ w::, Pialrn Hu~ie, Cosk~ti,
( ;r:1di~leo.1 Muncelului, Popc~ti 11 "• t•k.
Conscn·arC'a scminl,L!lor de• ccrC'ale în canti-
U1\i sC'mnificatin• l'StC' don•dit;"1 de mulţimea
\'asC'lnr dt• pro,·izii de mari dimensiuni. desco-
perite aproape in toate a~ez;"1rile gl'lo-dacicl'
clin sec. IV-1 i.e.11. Ele mai sunt cunoscutl• sub
formă de chiupuri sau pi<lwi. :\u fost scoast· din
straturile arhc•ologi1.:c din aceasta perioadă ast-
158 I. Glodariu, E. laroslavschi, op. cit., p. 73-74.
159 Gh. Bichir. op. cil., p. -15-47.
160 I. Glodariu, E. laroslavschi, op. cit., p. 74-75.
161 S. Teodor. Săpăturile arheologice de la Cuco-
rfini-Medeleni. Arheologia Moldovei, VIII, 1975. p.
121-201.
162 V. Capitanu. V. Ursache, O nouă cetăţuie da-
ckă pe Valea Sirettilui, Carpica. II. 1969. p. 141-147.
163 I. H. Crişan, Un depozit de unelte descoperit
la Lechlnţa de Mureş (plugul la geto-daci). SCIV. XI.
1960, 2, p. 285-301.
164 R. Vulpe. La civilisation dace a la lumiere
des fouilles de Poiana, Dacia, N.S., I, 1957. p. 143-164.
https://biblioteca-digitala.ro
fel de vase de la Poiana, Şorogari lt•-·. Lunc;.i
Ciurc·i. Hot-O!?ana. Stănce!:'ti 11 ~;. Cotnari 11 ;;_ Ct>-
rPalele se păstrau în accasw pcrioad.:1. d1· ase-
menC'a, în gropi spl'cial anwnajatc in acest sens.
pe fundul c;-irora s-au mai gi1sit uneori semin-
\c carbonizate.
Cucerirea romană a adus ~i apoi a g<.'nera-
liz&it în agricultur.i pro,·incieî bri1zdarul dl.' fier
roman, car<>. de allfL•I, p;"1trunsl'se dl'ja in D&.1cia
cu câtva timp înainte. Br.:1zdarul dL· tip roman
;,\'t•a form~1 triunghiula61, fiind rn;ii lat. atât
faţ.;"1 de C:C'l dacic. cât ~i dt• cel c<'ltic. El prl'-
zenL.i marginii<' îndoit!' sub form~1 di• rnan~un
pentru fix<trea sa pe talpa de lemn a plugului_
Datnrit;'.1 mai ales li1ţimii sale, br;-1zd<JrUI roman
c.·ra mult mai eficient, el prezentând a\·o.int.o.1-
jul c:1 întorc~a brazda. Tipul roman al fit>rului
dr· plug ii fost întâlnit in mai multi· Ct!:'L'Z<-iri din
;,c.:c.·ast;"1 \Tl'TI1C', cum <'st1• o vilicl rusticcr dr· la
Hobi\a de• lâng;"1 Sarmizcgctu;r.;,1, in stratul ro-
mano-bizantin dC' la Gur\'im-Dinoge\ia 11'". T.:il-
muciu, Ungrn st~\ Ploic·~ti-tiraj i;n, C.1pida,·a s;i •.
H.ocari i;..! r>tc.
:\şa cum era nonnul. cf'lt'lalll• u1wltP o.igri-
t:ole realizate din fier nu numai 61 nu au dis-
părut, dar s-au înmulţit !:'i s-au din•rsifil·at ca
formă ~i funcţionalitalt'. EstC' suficient s.:1 amin-
tim în acest sem; faptul ci1 dacii în La Tem· ge-
to-dacii folos<!<ttl mai ;des sc•c.·crilt• cu spi 11 la
mâner, în Muntenia de f'X<'mplu. in epoca ro-
man:! geto-dacii întrebuinţau în propor\il' dl!"
circet HQO 11 secera cu tiV1 la rnârwr, a!:'a cum au
do\·C'Clit descoperirili· d1• la l\1ffat;"1saru. Udcni.
Colone!ili-Mi'1runţc·i. Str;"1ule~ti-Bucure!:'li L'lc. 17:1_
D<·mnc dC' nwnţion:1l sunt din aeeast<i 1wri-
11<1d:'.t pil'trC'le de rnoari1. formate· din dnw-1 pi1ni :
unH fixi1 - 111et<1 ~i alta mnbil;-1 cc• o suprapu-
nr•a - cotill11s 1;4_ Exi!>.la11 mori puse in mi!:'can'·
C!! fort.a brat.1•lor omului 1·u ajutorul unui fier
fixat lateral - molcr 11u1111111ricr; mori mi~cal1·
dr un anim::.1 - 1110/u <1si1wricr ~i mori dl' apil
- mola oquaria. O mo;-1ri1 pusti in mi!:'carc• dP
165 S. Teodor. Aşe7.area din sec. 111-11 i.c.n. de
); Şorogari,Arheologia Moldovei, VI, l!l69, p. :122-:121.
186 A. Florescu. S. Raţi'i. Complexul de cctăl•
lhraco-getice (sec. VI-III i.c.n.) de la Slânceşti-Bo­
toşani, Studii şi materiale. I. Suceam. 1!169. p. 9- I 9.
167 S. Teodor, Descoperiri ele unelte dacice ne
ll'ritoriul Moldovei. Terra Nostra. III, l!l7:1. p. 125-130.
16R Gh. Ştefan ~i colab., Sanlierul Gan·iin-Dino-
ge\ia. SClV. IV. l!l5:J. 1-2. p. 2-10-27-1.
189 I. H. Crisan. op. cit .. p. 285-301.
170 V. Canarache. Unelte agricole descoperite 11e
teritoriul R.P.R .. in epoca ,·eche. SCIV. I. 1950, 2.
p. 83-109.
171 Gr. Florescu. R. Florescu. P. Diaconu. Capi·
dava, Bucuresli. l!l5R. vnl. I. p. 2:1:1. fig. 117/2.
172 D. Tudor. Oltenia romană. Bucureşti. 1951!.
p. 66, fig. 12/4.
173 Gh. Bichir. Geto-dacii din Munrenia irr rpocn
romană. Bucuret!ii. 1984. p. 20-2:l.
174 D. Tudor. op. cit., p. 72-77.
 for\i1 umanii s-a dl'scoperit la Sucidava. din in-
dnt<1 <:iirl'ia au fost r<.'l'Uperatl' numeroase se-
min~l' c~1rhonizah· dr n•rf'alr. Di• asemenc11,
pie:trl• de moar;:1 au fost gi"1sill' la .-\qum>, Ro-
mula etc.
Râ'iniţcle. numeroase ~i ele, erau învârtite
cu ajutorul unui fil'r fixat lateral. Cele între-
buinţate in S('C. 11-lll e.n. au forma li"1ţit<-1, iar
baza mult scobite": spre a se adapta pietrei de
dedesupt, in timp ce in perioada romano-biuin-
tini"t in sec. IV-V c.n. râşniţele sunt, de exem-
plu. in Oltenia de dimensiuni modeste, fiind
realizate cu predilecţil' din calcar cochilifer,
mai u~or de> transportat. In micile gospodării
râşniţl'le l'rnll inlocuitl' cu u piuit de piatră in
care se pisau grăunţele cu ajutorul unui pisă­
log, de asemenea, din piatră. Râşniţe romane
.;.iu fost dl'scopcrilt• 'ii in MunlPnia în a')eziirilc
https://biblioteca-digitala.ro
de tip Militari-Chilia, cum ar fi cC'lc de la Ma-
t.:1san1 i;:•.
Dup.-i o,·idiu i;i;. miicinatul SL'lllÎllţl'lor de
cPreal1· în gospodăria gl'to-dac;-1 1·ra una din
sarcini le fC"mei lor.
In încheierea acestui capitol nădăjduim că
datele sumare aduse în discuţie. adesea incom-
plete, nicidC'cum închegate într-o prezentare
t•xhausti,·{1, ,.or permite totu')i cititorului s{1-şi
fău rcasci1 o i magi Ol' gl'nerali"1 asu pra argumen-
tL•lor l'Xiskntl' în Cl'ca ce pri,·c~tf' utilajul agri-
col ca factor de susţirwrc al unl'i economii agri-
cole in prcistoriCl ~i protoistoria Homănici. A~a
dupi"1 cum \'Olll n·dl'u, utilajul agricol repre-
zinti"1 dour unul din (•lemcntcle. este adc,·{1rat
foarte import<mt, ale susţinerii unor prl'o<:u-
pări de acest fel în timpurilC' strrl\·cchi pi.' nw-
leagurilc noc1stre.
175 Gh. Bichir. op. cit„ p. 21.
176 Ovidiu, Epistulae e:r Ponto, III, 8, 11.
:n
 Ca fli to 1 u I 111
RELATIA OM-ANIMAL IN PREISTORIE ~I PROTOISTORIE
PE TERITORIU ROJ\1.\~11-:1
(Tratarr' sintetică, t·u pri\·irc
Cercct<""irile al'heologice sistematice din ulti-
mele decenii au inclus, printre alte aspcctL', l't'-
cuperarea materialului osteologic provenit de
la mamircrcle sălbatice vănate de om sau de
de la cele domestice exploatak de el. din Cl'
in ce mai intens. începând din neolitic. Dcsigu1·
că, pentru întregirea tabloului asupra agricul-
turii pre- şi protoistorice, ne vom referi cu
precădere la animalele domestice, la procesele
incipiente de domesticire, în măsura în care
existit suficiente date pentru fiecare elapf1 cul-
turală şi regiune a tarii noastre.
Prin cercctiirile din p~ştera „La Adam„ din
Dobrogea (fig. 24) s-a emis ipoteza existentei
unui centru de domesticire a oii in aceastft re-
giune intr-un aşa-zis „neolitic preceramic;•. O.
Necrasov i;1' consideră că, atâta timp cât aceastft
supozilie nu a primit alte argumente, nu est._.
exclus ca identificarea oii s<""1lbatice in stratu-
rile paleolitice şi ml·zolitice din peştera „L;
Adam" s,;. reprezinte doar un argumPnt al
unui eventual potential genetic prntru accust;i
specie p(' teritoriul Dobrogei în V<'derea do-
mesticirii ci in culturile ulterioare, în alte rc-
~iuni ale României (de exemplu in cultura
Criş), fc\ră ca aceasta să însemne neapf1n.11 o
prioritatl' a domestiC'irii acestui animal pe tc-
ritol'iul \ftrii noastre. Trebuie sit men\ioni1m
că au existat păreri care au contestat in11·.i
totul existenţa unui centru mezolitic de d(l-
meslicirc a oii i11 Dobrogea 179 .
177 C. Ri1dulcsc:1 ci F. S:imsf'n. Sur un centri•
ele r!.:.mu-sticnl ion du !\1outon dans le Mesolithique ci':
la grollc .,l.:i Ad:m:" r.n Dobrogea. Zeilschrifl fi.ir
Tierz;ichlu'1A ur.cl ZUd11ung~·bic!oAie, Banei 'i(;, Her1
2/:J, 1962, p. 232-320
I 7fl O. l\H ra.;o•". Sur i':S restes des faunes suh-
fossilcs d;itant de l:i cultur'? Starctovo-Criş. el le pro-
bleme el~ la c!ome~ticalion, Anah:le şliin\ifice ah•
Univ. „/\!. i. Cu7.a" iasi (S.N.I. se<·t. li, T. X, l!l(H.
Casc 1, p. 167-181.
179 S. lluktinyi, '!'he inlroduction of sheep-brei·-
ding to F.ur1Jpe, Ethnozootechnie, 21. 1973. p. 65-ill.
33
https://biblioteca-digitala.ro
i.pc6ală aisupr;;1 &111im:1lclor domci.tkc)
Alex. Bolnnwy lftu prL•zintii cu foa:·t(' mult;!
prudenţă descoperirile faunistice din timp1:l
culturii Schela Cladovci din zona dl'fileului Du-
nării de la Por\ile de Fier. Cullura Schela Cln-
dovci l'Ste documcntali'1 atăt de-a lungul defi-
leului (peştt:ra ClimPnte II. Veterani tcrasf1.
peştera Veterani. R[tzvrata. Icoana). citi şi in
aval (Schela Cladn·;r>i. Ostrnvul Banului. Os-
trovul Corbului). Baz::i hranei carnate a aces-
tor cmnuni:it\i o a~igurau Sl' pare suint:lc -::i
cerbul claf. Analiza vârstei suinclor omori1k
a permis să se constate c~1 55 11; 11 din indivizi
avl.'au ri-1 O luni. 27.5" 11 pl'ste 2 ani ::;i jumf1-
~at.c. rL·stul dl' 17.5 1' 11 in:>criindu-sl' intn· 11 :~i
23 luni. Aceste date au permis sit s1· prl'supuni~
,l 1·xp!oatare sl·lcc1iv;·1 a acestor animall' şi prin
-...1rmarc să SL' poati1 vorbi despre o economii·
a s.uinl'loi·. Prin aceasta s-ar înţelege c;i infl:.:-
enta omului asupra animah·.•lot· respective era
foartt· mică. interven\ia sa 1·ezum;indu-sc b
·in1orill'l'a lor respt•clandu-se anumite reguli le-
g;:ite d1· vârsta animalelor. Merită rclevatit. in
cadrul acestui procl's. ac\iunca conştientii a
omului dl.' sacrificare, mai ales a puilo1· (pro-
babil masculi). şi menajarea. indeosebi a ani-
malelor de 1-2 ani aflate la incrputul activi-
tf1 t ii lor dl' reprod ucert'.
Din cultura Stan"evn-Criş au fost cercelale
maltTialrle osteologice din mai multe aşezări.
incf1t cxist;,"1 dl'stule argunwnte pentru contura-
rea unor ipoll·'Le interesante legate dr proce-
sele de domesticire (fig. 251. lntrp aşez<'irih~
S1ari:evo-Criş. cele de la Gura Baciului (nive-
lul I) din Transilvania şi Cârcea - La Hanuri
din Olteniu suni considerate cele mai vechi ln-
~~iri neoliticl' de pe \Pritoriul României.
Hlll i\Jex Bolome\', An c:ulline of the laie Epi·
palacolithic •.•conor."\' ·a\ the ··1ron Gates": the c\·t-
clence on boncs. Dacia. N.S„ XVII. l!l73. p. 41-52:
VI. numi:n~o;cu, !\Jex. Bolome.\', F. Mogo~~nu. op. cu.
p. 2i.
 în ascwrc.•a de la Gura Baciului, situat.ii
într-o rcgiu1w cu altitudini între :mo-500 m,
animalelt~ domesticl' n•prezl'ntilll fl6,51°:o din
totalul malL·rialului L't'ITC'lat 1:: 1. Bovinele dC'ţi-
ncau pon d PrL'a Cl'a ma1· n 'd'1c.i· t·-a (r:r:
.1.1, 11°·)
;o . ur -
mate eh• m icapri1w (:i5,'.!2°'0 ) ~i. cu procente
sc11zuk. de porcine (:1,(i8 11/n). Câinele era foarte
slab reprezt~n tat, i ntruni nd doar 0,5G 0/u. Ca nu-
111[1r dC' indi,·izi. bo\·ineil- SL' situau tot pc· pri-
mul Joc (:HI.O"- 11 ) ~i o\·icaprinC'le k• urmau eu
i:i,/! 11 tt I>':!.
ln ;1Sl'Zan·a de la Cârcea - La Hanuri, si-
LuatC1 în. zon;.1 dl' d!mpic a Olteniei. cu illtitu-
dini in gc•rwral sub 200 rn, s-au calculat pC'ntru
nivelul Stan:::evo-Criş numărul de indivizi, con-
statându-st', dt• ;1semc.•nca. predominarea bo,·i-
11l~lor {4U,:i" 11) urmah>, intre animalele domcs-
tict•. de m·ic;1pri ne (I :U1 11,'u).
Tol clin ni\'dl•le Stan:::c•\ o-Cri~ s-au cc1'C'•'-
tat materialele_· osteologice dl' la Cornea-Locu-
rile• Lungi ~i M1ildova Veche-Hât r.~: 1 • Chiar duc<"1
prin studiul rl'spectiv nu s-a putut face dis-
tinc\ia clint1v Bus wurus ~i Bos primige11ius
sau S11s scrofu fcr11s ~i Sns scrofCI clom.c.„1.icus,
Pic fiind tr;.1tutl' de obicei imprC'unc"1 in catC'-
goria marc a bovinelor sau suinclor. nu încape
indui;M1 61 o bunC1 partl' din exemplarele cx-
plontate dl• om în aceastc"1 \·rcme proveneau de
Ja animall'll' domestice. Bovinele sunt predomi-
nante in ambele a~ez~1ri in procC'nte asC'm<-111<"1-
toare dacii pri\'im nurn{1rul de· indivizi p:J,:l 0/o
Iii Conwa ~i :J.l,() 11/ 0 la i\'loldon1 Veche). Erau,
în general, animale de talie mare. Fi1r{1 a fi
\'Orba de> o structurare strict<"1 pe \'ărste in
privin~a sacrifici1rii bovinelor, se poate spune
ci1 la Cornea se intre\·c>de prc-fcrinţa pentru
animalell' mature. iar la Moldova Veche o pon-
dere mai mare c;."ldca pe cxC'mplarele aciuite
tinere' ~i numai secundar pc cele mature.
OvicaprinclP ocupă locul doi numai la Cor-
nea (28.501;, ca numc'.'1r de indivizi). pentru 61 lil
J\foldO\·a Veche (15,~~0/0 ) de sunl întrecute de
181 O. Necrasov, K. uzucenio clomaşnik i dikih
jivotnih rane-neoliliceskoi culturi Criş, Analele şti­
inţifice ale Univ ... Al. I. Cuza" laşi (S.N.J. sec. li,
T. VII, 1961, Casc. 2, p. 265-27-1 ; O. Necrasov, M.
Ştirbu. L'importance de l'ele\'age dnns !'economie pri-
motive des tribu~ du Neolîthique ancien de Romanie,
Annuaire Roumain d'Anthropologie, T. 15, 1973. p.
15-20.
182 Alex. Bolomey, Pe marginea analizei arheo-
osteologice a materialului de la C[1rcea-Dolj, SCIVA.
27, l97CI. 4, p. 465-475. Alunei c;'ind s-a calculat nu-
mărul ele indivizi, în categoria bovine au rost incluse
bourul !ii bo\·inele clomestice. iar in j!rupa suidc s-au
total izal· mistreţul şi porcinele clomeslicc.
183 G. El susi, Analiza materialelor faunistice
prm·enite din aşezările Startcvo-Criş ele la Gornea-
Lccul"ile Lungi şi Molclo\·a Veche-Ri'1t ( iucletut Carn~­
Severin). Acta Musei Napocensis. XXII-XXIII,
J!):J:i-1!186, p. 181-290.
https://biblioteca-digitala.ro
mine (19,20/0 ). Erau, în general, .•inim;~lc ~c tal~?
rnicci, cupra intrccând w;;or d11rn.·ns1~tnilC' 011~
i:.ir acestea din urm[1 fiind, in sch11nb, mai
numeroasr. Q,·icaprinl'le cr;.iu omorâtr în cca
mili marl' parte dup;-1 Cl' ajungPau la deplinu
maturitate.
Suinclc. a~a cum am spus, l'rau superioare,
(:a n•prezcntare, o\'icaprinclor la Moldo\·a Ve-
che !;oi mult m ..1i modC'str ca nu111:1r de indivizi
ILl Gorneu.
DatC'lc arheozonlogict', atât din a~L·zi'irilc' de
la Gura B;x·iului si Câr..:ea-La Hanuri, cât ~i
de la Gornea-Loc~rile Lungi şi Moldova Ve-
l'hl•-Răt, clr•monstn·.11.;·1 t•xploatarl'a in mod
pregnant a bovinelor in faza timpurie a neo-
liticului pl' h'ritol'iul Homâniei . .'\ccasti1 ob-
st•rvaţie ari' implicaţii deosPbitl' as11pra inter-
prl'ti1rii rl'laţiilor ~i împrumuturilor nilturale
rw spaţii mai largi în acL•asti1 \Tenw. :\~a. de
ex cm plu, s-a considL"r<.1 t ci1 neoii ticul ci i n zo-
nele carpato-c!;·,nubicrw a fost adus din n•giu-
nile (.'ircurn-rsl-meditaraneene, poate chiar din
sudul Penin-;ulei Balcanic!', iar p1~ntru cit lo-
l'Uirilc al'L•ramin· -:;i clin fazde incipient<' cu
cernmiC.-1 din GrC'cia î~i bazau l'conomia pc
creşterea ovicaprinclol', s-a presupus cc"t ~i la
noi situatia trebuie sc"1 fie asc111ăn<"1toare. Dup[1
cum se v~dc„ ~1~czc"ll'ih' amintite infirm;-, această
ipotez[1 ~i ridic:1 problema C'Xistenţei în rC'giu-
nilc noastre a unor centre indq>C'nclcntC' de' do-
mesticire a anumitor animalL•. N11 f.'.Xcludem
nici i potcza ca prm·c·sL'lc dr- domestici re ale'
C011lllllit:1\ilor neolitice din rPgiuni)e noastre
s;j se fi adaptat la condiţiile fizico-geografice
specifice zonei, cu întregul potenţial faunistic
existent la ;1c:C'a rlat:1. Poate din acPast~'i cauz0:-1
nu ni se parc întâmplătoare predominarea oilor
într-o rC'giuiw pedoclimati61 in mare parte di-
feritc"1 de aria circumcarpaticit, undt• l'Xistau
rl'.'surse naturnlC' fa,·orizantc pentru dcz,·ottarca
mai marc a bo,·inclor. Trebuie sc"1 se aibc"1 in
vedere. de asemenea, ci.i bo,·inclc clin aceste
asezări erau de dinwnsiuni mari, de~i nu tot-
d~aunn de rnasivitalc'a bC1urului ri;1,_ SL' con-
stat[1 acum o preocupare spcl'iali1 a omului
pentru accasti1 specie, practicăndu-sP probabil
mai mult C'XploatnrC'a fermelor de bour. Nu
este exclus. ca un argument al grijii cu care
era tratat ac:est anirn<.d, sit ii reprezinte desco-
perirea în ace;1st:i pcrioacli1, la Gura Raciului,
a unor splendide figurine zoomorfe rcprezen-
tănd bo\·inP. poate chiar tauri de bour 1,<l-;.
Ale~;_ Bolcme:•, F. Moi::•J~<lnu.
1::1 VI. Du'11:trescu.
op. cit .• p. J.1!1-150.
111:; N. Vlasa. Eine fri.ihneolothische Kultur mit
I ·cmaltcr Kc:-amik cler Vor-Starcevo-KLi;·uszeit in
Cluj-Gura Bac:iului. Sicbenbi.irr;cn, PZ, ~'i,'2, 1972, p.
17·1--l~li.
:l!J
 De fapt, bovinele rămân predominanle în
continuare în majo1·itatea aşezc'1rilor Startevo-
Criş descoperite pe teritoriul t~II"ii noastre. Aşa
este situaţia la Valea Lupului (54,75°10), Glă­
văneşl ii Vechi (80.0 11/u)· Pogor[1şti (62, 76'', o),
Trestiana (4fl.9rl" ,.). Cârcea-Viaduct 1" 1; şi Lo-
c:ustPni 1";. La Valea Lupului trebuie avut în
vedere ponderea mare a bovinelor (54,75".iu)
'in cadrul anim:delor domestice care nu tota-
lizau decal 62.43°/0 , preocuparea pentru viină­
toare fiind încă destul de accentuată în această
.aşezare. Aici, ovicaprinele abia insumau 6,05°/„
din materialul osteologic. iar porcinele înre-
gistrau o cifră destul de modestă (1.630. 10). Si-
tuaţia este oarecum asem:=-mătoare la Pogo-
răşti, und(' animalele domestice ajungeau nu-
mai la 75.53 111 0. 0vinele erau la fel, puţin nu-
menmsl' (!l.57"/,,). Cil şi porci r.eie (3.19"/u) I":'. fn
aşezare~ de la Trestiana. in care animalele do-
m1::sticc însumau 99,n" „ din intregul material,
chiar dacit bovinele sunt bine reprezentate
(48,9fl 11/o). ele sunt uşor depăşite de ovicaprine
(50.75° o) l;<!I.
Trebuie s[1 menţionăm că există câteva aşe­
zări Stareevo-Criş in care bovinele sunt lotuşi
net depăşite de ovicaprine. La Letul Vechi, din
totalul de 93,87°. „, cât ii reprezintă animalele
domestice, bovinelor le revine doar 32.650/0 , iar
restul de 57,14°_'„ aparţinP ovicaprinelor şi
4,08U/0 porcinelor. ln aşezarea Starcevo-Criş
de la Balş situa(.ia se prezintă şi mai mult în
favoarea ovicaprinelor. Din 34,42D/0 , cât în-
trunesc ~nimalele domestice. numai 20,120;0
sunt bovine. în timp ce ovicaprinele ajung la
47.42° ·c, şi porcinele la 16,38° "·
All'x. Bo!omey 1 ~ 111 • având în vedere trăsă­
turile de ansamblu ale faunei din aşezările
Starl:evo-Criş de pe teritoriul României, a d::.--
1aşal. \rei ca\egol"ii importante privind exploa-
tarea :rnimalelor în acest timp : 1 - aşezăr'.
în carr.• animalele cele mai folosite in alimen-
taţie erau bovine!e, fauna spontană fiind foarte
pu\in 0xp!oalată. exceptiind oarecum cervidele,
iai· ovicaprinele apar cu procente variabile
(Gura Baciului I-III, Cârcea-Viaduct. Locus-
teni. Glăvăneştii Vechi. Valea Lupului şi Po-
1116 Alex Bolomey. Analiza resturilor de animal::!
din locuirea Starcevo-Criş de b C;îrcea-Viaduct.
Anuarul Muzeului Olteniei. I. J!lllO, p. 9-25.
1117 Idem. Resturile de animale dintr-o groapă
neolilicft timpudc din Oltenia. Cercetări arheologice.
VIII, t986. p. 143-15:1.
IRU O. Nccrasov. M. Ştirbu. op. cit.. p. 15-20.
lll!l Idem. Contribu\ii la studiul faunei din cul-
tura Cri~. Acta Molda,·iae Meridionalis. II. 1980. p.
19-34 ; idem. Studiul paleofaunei descoperile la
Tresliana (8i:1rlad) datiind din cultura Criş şi pro-
blema creşlcrii ;mimatelor in nenti li cui vechi, Studii
şi cerc. de anlt·op .. 15, 1!1711. p. 11-16.
l!JU VI. Dumitrescu. Alex. Bolomey, F. Mogoşanu,
OJl. cit., p. 14!J--150.
40
https://biblioteca-digitala.ro
: 2 - aşezan il1 can' peste jumătat~
gor.:-1~_;ti)
din animalele omorâte erau ovicaprinele, iar
\·ân;Ho:11ea aproape că nu era practicată (Tres-
liana, Balş. Leţul Vechi) : :J - a~eza.ri in care
..;e rclevf1 un pescuit activ. inclusiv o adunare
a scoicilor în cantiLăti apreciabile, asociate une-
ori cu o vanatoare intensă, in special cervide
şi animale cu blană (Cuina Turcului, Basarabi-
Calafat).
In uşeâtrile apal"\inând culturii Vinl:a nu
ai..! fost f;kute prea multe cercetări. Cele trei
aşezări studiate - Liubcova, Gomea-Căuniţa
de Su;; şi Parţa - nu au demonstrat o unitate
deosebită în ceea ce priveşte trăsăturile ra~mei,
din această perioadă. În judecarea celor trei
situaţii. ar trebui să se aibă totuşi în vedere
funcţia de sanctuar a aşezâl"ii de la Parţa. Un
punct comun, care constituie trăsătura pri-
mordială a fiecărei aşezări. este predominarea
ia toate trei a bovinelor. Animalele domestice
insumează la Liubcova 71,970/u, ele fiind re-
prezentate pc specii cu 42.25''" bovine, 14.49•'/u
ovicaprine, 13,490/0 porcine şi numai 1,64°/u
i-evir:e câinilor. Despre bovinele de la Liubcova
se afirm~1 că erau mai puternic gracilizate în
rnporl cu bovinele din ale aşezări neolitice
cc au urmat culturii Vinta l!ll_ Caprele apar-
(.ineau in cea mai mare parte tipului „prisca".
La Pana bovinele, în general robuste. variază
cu procente intre 22-37" ,. din întregul ma-
terial faunistic recuperat, ovicaprinele nu de-
păşeau 10" , . iar suinele. in majoritate animale
foarte tinere, ajungeau uneori la peste 20°/u.
Despre <•cestea din urmă. precizările domestic-
sălbatic sunt destul de nesigure. ln schimb. în
privin\a ovicaprinclor, după Vtll'sta de sacrifi-
care a lor. se const.ală u bună gw;.podf1rin· i11
vederea înmulţirii stocului şi a obţinerii de
produse secundare şi in mult mai mi<.:<1 m~1surf1
pentru carne 1 ~·~. Dimensiunile lor la grcabi111
atingeau 49-50 cm, ceea ce le înscrie in cate-
goria oilor neolitice de talie mic~1.
Cel puţin la fel de revelator pentru Pcono-
mia animalie1·ă pare studiul din aşezarea vin-
ciană de la Gornea-Ci"1uniţa de Sus 1·•::. C.:rc.:-
l3rca materialului s-au fttcut pe cele trei faze
..:ilc cultu1·ii Vinl:a A, obser\'ându-se că ani-
malele domestice insumau Ci0.9"" in Vinta A 1•
51,6", in Vinl:a A~ şi 71,3°/o în Vinl:a A:1. Bo-
1!11 O. Necrnso\". M. Buiai-Ştirbu, M_ Iacob. Pa-
l~ofauna net•liticf1 de la Liubcova (jud. Caraş-Seve­
rin). şi l•nt:le aspecte ale ocupaliilor locuitorilor din
comnlexul cultural Vinb-Turdaş. Şt. şi cerc. antrop ..
H. l!l77. p. 11-17.
192 Alex. Bolomt>y. Preliminarii despre resturile
de animale din sta\iunea neoeneoliticf1 de la Par\a.
SC!VA. 3!1. 1988. 3. p. 207-221.
19:i G. El Susi. Economia animalierâ a comuni-
t:1ţii Vini:i•me timpurii de ln Gorncn-Ciluniţa de Sus,
Canatica, IX, 1907, p. 192-l!JS.
 vinele erau aproximativ la fel repartizate in
Vinca A 1 şi A:: (peste 44°. 0 ), în timp ce în
Vinca A"2 (34,6 11;1)) se înregistrează o oarecare
scădere a interesului pentru creşterea vitelor
(poate în favoarea pescuitului). Oricum, ele au
rămas cele mai răspândite mamifere din aşe­
zarea de la Gornea în această vreme a culturii
Vinca. În pl"ivin\a vârstei de sacrificare, un
procent de 30,1 11,·0 L'ra tineret, 14,4 11,'0 adulţi ti-
neri şi 55,-1 1' ·0 maturi. Talia bovinelor domestice
se situa. în medie, pu\in sub 125 cm, consta-
tându-se un început de proces de gracilizare.
Avându-se în vedere vârsta la care erau omo-
râte bovinele, pulC'm vorbi de un procent mic
de animale folosite pentru carne, iar marea
majoritate constituind o sursă de obţinere a
altor avantaje (lapte, asigurarea reproducerii
speciei), Ovicaprinele realizau în cele trei ni-
veluri o medie de 13,4°,~ 1 . Raportul oaie/capră
era de 3/ 1. Au fost separate pentru capre at.-lt
coarne de tip „prisca", cât şi de tip „aegagrus".
Pentru oi a fost calculat;\ o variaţie de înălţime
la greabăn intre 56,62-62,51 cm. Vârsta de
sacrificare a ovicaprinelor era oarecum dife-
riti1 de cca a bovinelor. Predominau animalele
sacrificate până la 3 ani (46,3°/0 ), intre 3-5 ani
fiind tăiate 31,7 11.·0 , iar 21,9° 0 erau menţinute
peste 5 ani. Este evidentă folosirea ovicapri-
nelor în primul rând pentru carne. Porcinele
sunt mai numeroase în ultima fază (9.7" 11 ),
ceea ce ar putea să fie o consecinţă a sedt'n-
tarizării tot mai accentuată a comunităţii res-
pective. Erau exemplare de talie mică, variind
intre 58,R-75 cm, cu o medie de circa 65 cm.
Vincienii de la Gornea sacrificall ir. prnpnrtii>
de peste 70°,"0 subadulţi şi adul~i, in timp CL'
la maturitate nu ajungeau decat 29,5 11, 0 • Câinele
este prez·~nt în materialul din primele dou;i
faze. fiind reprezentat prin exemplare de talie
mică şi mijlocie.
Animalele domestice din preajma aşezări­
lor atTibuite culturii ceramicii liniare nu sunt
cunoscute pân[• acum decât pe baza cerccrn-
rilor din aşezarea de la Traian-Dealul Fântâ-
nilor 191 • Datele' obţinute în această aşezare do-
vedesc un procent nu foarte ridicat. al animale-
lor domestice (62,56 11 ~1 ), ceea ce înseamnă c;-1
purtiltorii culturii ceramicii liniare nu neglijau
intru totul vânătoarea. Intre animalele domes-
tice, bovint:-le, reprezentate prin indivizi de
talie mar~. deţineau ponderea cea mai ridicat5
l!J4 O l\'ccrasov. S. Hairno\. ici. Sludit:l resturilor
de fa11n;"1 desc-operitt.> in 19:.i:J la T1 aian (Dealul Viei
şi Denlul F;intiinilorl. Mato?rinlC'. \!III. 1962. p. 26i-
~66 : idem, Studiul resturilor de faună neolitică cles-
humiltc la ~antierul :_irheologic Trnian. Materiilh~. IX,
ID70, p. 39-G6 ; O. Necrasm·, 11·1. Bulai-Şti:·bu. Unele
ai.pPcte a!c 1 .etii triburilo;· neolitice clin zona Sub-
curpatilor Orientali, Studii şi cc1T. de antrn;i„ :::, r:.ir.:;.
1, p. 19-23.
https://biblioteca-digitala.ro
(38,15°/0 ), dar nu erau neglijabile, de aseme-
nea, procentele porcinelor (17,54°,.'0 ), ceea ce ar
putea să fie un argument important in susii-
nerea unei vieti sedentare destul de intense
a comunităţii respective, avându-se in vedere
că deplasările frecvente nu sunt compatibile cu
crcştt'l"f'a acestora din urmă. Creşterea ovica-
princlor intra mai puţin in alentia locuitorilm·
i1cestl'i oşcz;1ri (abia inn:~istrnu 6,:17°111 ).
Din t!mpul culturii Dudcşli s-au cercetaL
loturi de m<1Lerialc din aşezările de la F~irca­
şul de Sus şi Câ1-cea-Viaduct, dovedind in
această p~rioadă ci1 pe teritoriul Olteniei bo-
•;inelc se inscriscseră deja într-un proces d..:
diminu3re treptat{1 a taliei. La Fărcaşul de Sus,
in timpul cultul"ii Dudest:i. se observă o ten-
dinţă de sc[•dere in exploatarea bovinelor
{3U.4". 11 - dup;\ num;1rul minim de indivizi), o
fluctuaţie uşoară în e:-:p).')atarcCJ ovicaprinelor
{23,0 1110 ) şi o variaţie marcată în ceea ce pri-
vcştt! suinele (21 11 11 1. Între bovine, 50 1 '.~ 1 din
indivizi au fost sacrificaţi inaintc de a atinge
vârsta maturiti1\ii sexuale şi 37,5 11, 11 intre 2-4
ani, adicâ la vârsta minimii de reproducere.
Această situaţie demons~reazii cii de la această
specie se urmărea in primul rând producţia de
carne .~i nu obtim:rea de alte avantaje econo-
mice, precum tracţiunea sau producţia de lapte.
ln schimb. în cazul O".ricaprinelor. frecvenţa
marc a animak·lnr· intre 4-10 ani i:lratt1 ten-
dinţa de exploatare cât mai îndelungată a pro-
duselor lactate şi n litnii 19.-••
lndele1nicirile lo~uito;·ilor din aşezările apar-
iinimd culturii Boian. legate de creşterea ani-
malelor. sunt CP\"a mai bine cunoscute decât
in timpul altor culturi neolitice, cu toate că
d1•-a lungul desf<~şur~1rii diferitelor faze sp<.•-
cifice acestei culturi datele de care dispunem
-;unt oarecum inegal n·pc.lrtizale. Din faza Bo-
lintineanu a culturii Boian s-au recuperat pu-
ti!'le rC'stul"i faunistic<:>. care au relevat cii în
aşczan'a de la Aldeni. de exemplu, predomi-
nau bovinele. urmate de ovicaprin1.· ,,,.;. Mult
mai numeros este materialul osteologic desco-
perit in aşcZi:lrea de: la Bogata, astfel că. pu-
Wm avea o situaţi.:: valorică mai concludentă
asupra animalelor domestice din faza Giuleşti
din această aşezare i9;. Animalele domestice
rcprezenl au peste 95° li· iar bovinele (8:1°/o) pre-
dominau in mod covârşitor componenţa ani-
malelor exploatate de om în aceast[1 vreme.
fiind recunoscute dnu;'.°1 forme, una ele talie mai
195 Alex. Bnlomcy. GospodarirL'a animalelor în
riscza;-~·a 1•rnlilic[1 de la F"arcaşu llc Sus. SCIVA. :w,
l!li9. I. p :l-10.
UIG E. Ci:m')a. Istoria comunilălilor c-ullurii Boian,
Bucureşti. 197-t. p. 57.
l!li O. Necras<w. S. Haimovici. Fauna clin com-
plc:•elc Boian de lanr;::ii salul Bogatn, Malcriale, V,
ID59, p. 127-130.
41
 mare şi alia ceva mai mică. Ovicaprinele (9"iu),
chiar dacii sunt plasate pe locul doi, nu intrau
prea mull in preocupările locuitorilor aşezării
de la Bogata (fig. 26). Câinele nu întrunea de-
cât ~" . din materialul recuperai, iar singurul
os de ci.li g[1sit aici este greu de atribuit unui
exemplar domestic. Surprinzătoare este lipsa
porcinL'lor, cu toate d"1 nu s-ar putea spune că
mediul fizico-geografic nu favorii'.a creştr.rea
!or. In aşezarea de la Greaca. din timpul ace-
leaşi fm:e a culturii Boian. se pare că bovi-
nele inregistrau aceeaşi răspândire mare ca şi
la Hogi.lta I:•~. Din faza Vidra a culturii Boian
mai semnificative sunt cercetările de la Vi"1-
njşli I'.•'.•. Animalele domestice sunt şi aici fourw
numeroase, iar. intre ele. bovinele se men\i-
neau în continuare cu cea mai marc răspăn­
dire ({iO":u). chiar dacă nu in aceeaşi m<'"tsun1
c;1 în faz;a ( ;itllP-:.ti din ;hl·z;in·;1 dl' l;1 !i11g;1t;1.
Majoritatea materialului de bovine apar\inea
exemplarei,.,.. mature. c.:.•ca cc ne-ar indemna
să trngem concluzia 61 ck er<.1t1 crescute mai
mult in scopuri urilir..are şi mai pu\in pei1lru.
i11imcnta\il'. Totuşi. nu au fost SC'sizatl• inserţii
musculare care sii indice supunerea la un l'fort'
intens, cum ar fi tracţiunea sistematic[1 dl·
iung[1 durată. Talia bovinelm· de la Vărăşti era'
mijlocit>. Ovicaprinek· însumau 26.fr',„ şi L·rau
reprezL•nlale at[1t prin oase de oa!c (Ovis w·i!'s),
dt şi de capră (Capra liircuo;). O!le erau de
talie mi.ilnc.:it' spre mica. iar caprele dl' i;i!ie
medie spre mare. ln ~enernl. se s;icrificau
exemplarek tir~crl', urmărindu-se de la ele~ sa-
tisfacerea neccsitătilor alimentare, dar şi uti-
litare. prin obtinerea cantitc'itii de Ian[1 de la
indivizi maluri. Porcinele întruneau 10.;)" ·„. o
bun;:'i parte dintre ele fiind tăiate inainll' dl•
a ajunge la maturitate dep!iniL fn sfărşil. in
aCL'<:stt."1 ;.1.!~t:·zare nu lipsenu nici d1inii (2, 1)01„),
ei fiind de talie mid\ de tip palu.~1ri.11.
Penr.ru cultura Boian dispunem. de aseme-
nea. de date paleofaunisticc din aşezarea de la
Tang[1ru ~rn. De-a li.;ngul diferitelor etapr de
dcsfi1şurnre ale culturii Boian ~ 111 • mamiferele
domcsticv variazf1 între 79,00 11 ,, şi 97.50°/o. Bo-
vint'lc domină în tot acest timp alat din punct
de vedere al materialului osteologic determinai
(53.:..!011,'u ·- G0,70"·n). cât şi ca număr de indi-
vizi (41,40 11 , - 56.40 1' „). Locul doi era mereu
19R I::. Cofflşa. op. cit .• p. 58.
199 Alex. Bolomc~·. Faunn neolitică din aşezarea
13oian A de la Vfirăşli. Studii şi cerc. de antrop., :J,
!Jl06, I. p. :!7-:H.
200 O. Necrasov. S. Haimovici. Etudc de la faune
de la stalinn ncolilhique de Tangâru, Duci:..t, N.S ..
III, 195!l. p. 5111-570.
201 Elapclc sunt notate aici Boion I-IV, con-
form periodizării propuse de D. Berciu in Contribuţii
la 11roblemP.ll: neolilicului in România in lumina noi-
lor cercelciri, Bucureşti, 1961, p. 5U-72.
https://biblioteca-digitala.ro
disputa! intre ovicaprine (13.700/0 - 23.40", 11) şi
porcine (ir.,20••,,. - 20,2011 ,.). în timp ce căinele
constituia a patra categorie de animale do-
nw.stice (5.200/0 - 8,30" ,.). Au fost separate
douii specii de capre (Capra hircus şi C. aega-
yrus), iar porcinele aparţineau unei formL• in
general gracile. Câinii au fost, la rândul lor,
.:1tribui\i la două specii : Canis .familiaris pa-
lustris şi C. .familiaris intermedius. [n aşeza­
rea de la Tangâru s-a relevat sacrificarea in
cea mai marc p<.1rte a animalelor tim'rc. Dacă
in cazul porcinelor această situa\ie se explică
uşor prin destinaţia ucestor animale satisfa-
cerii lll·n·sitC1ţilnr dl' carrw. la bo\'im· ~i ca-
prine s-ar putea să fie consecinţa dificullă\ilor
intâmpinatl' de comunitatea respectiv[1 în asi-
gurarea hranei pentru cornute in sezonul de
iarn[1, în mc'isun1 in care nu cunoşteau cor.scr-
\'.1 rl'a rilil u I 11 i.
Pentru cultun1 Vadaslra s-au dectuat o
scrie de studii interesante. în aşcz.1rea eponimă
şi în alte cătcva aşezc'iri din împrejurime. în
aria dL· desfăşurare a acestei culturi. Se poale
afirma că in Cămpia Olteniei. in neoliticul
;:1ijh1ciu. anin1<11L•lt• d1111w:-.til l' 11cupau in t•co-
0
nomia omului o mare pondere - pesre 97•• „,
~i erau reprezentate prin bovine (circa 60" „).
ovine (aproximativ 20010 ). capre, porci şi ci1ini.
Foarte rar (trei falange de la picioarele ante-
rioarv) a fus! întâlnit in resturile faunistice
calul :.~ 1 '.!. S-a precizat ci1 in nc:casti1 \Teme oa-
menii neolitici se ingrijcau de sekc\innarea
a:iimaldor in vederea reproducerii ~i utiliz;'1rii
lor. Asupra oaselor de bovine s-au efectuat
cercell'.i.ri extrem de elaborate care au adus
precizări deosebit de interesante privind în-
trebuin\area acestor animale la lucrările <igri-
cole, pentru tracţiune, dar şi pentru consum.
Unele din ele erau animale dl:! talie marc
(155 cm înălţime şi 190 cm lungime), însă nu
lipseau nici exemplarele mai mici :.~ 1: 1 . Bovinele
de la Vădastra aveau capul destul de marc in
raport cu restul corpului, cu botul lung, inca-
drăndu-se în tipul dolicocefal. cu coarne pu-
ternice dirijate lateral, asemănătoare iacului~"''·
Ovinele neolitice din timpul culturii Vi1-
dastra erau animale mici (68 cm înălţime).
crescute. ca şi caprele, atât pentru consumu!
de carne şi lapte, căt. mai ales, pentru piei
201 B. Ghelie. C. N. Mateesco, L'Elevagc et l'Uli-
lisation des Animaux Pendant Ic Ncnlithiquc Mo.vcn
a Vădastra (Roumanie). Zephyrus. XXVIII-XXIX.
1978, p, 135-145.
20:{ Idem. L"emploi des bovins pom la tractinn
pcndant 1'1 Phase Vădaslra 11 1Nt-otithiqui> Moyenl.
Zcph.nus. XXI-XXII (1970-t!lill. 1971. ri. !l!l- 104.
20~ Idem. L"Elevnge el J'Ulilisatiun des bm·ins
au Nenlithictue Moyen el tardif du Bas-Danube et du
Sud tll·s Balknns. L"Alhl"Opologie, T. 81, 19î7, I, p.
115-12l:.
:ş·i lan~1.Intestinele se crede că foloseau la con-
fectionarea coardelor de arc, iar oasele, dato-
1·itf1 structurii şi duritătii lor crescute, erau
inlrebuin\ate pentru ob\inerea anumitor in-
strumente şi utilaje :!li:•. S-a afirmat că în timpul
culturii V~1dastra porcii trăiau mai ales in
bălţi, in1r-o stare de semi-sălbăticie. Ei erau
crescuţi pentru carne, piei şi, nu în ultimul
r~md. pentru grăsime~,";. Purti'1torii culturi!
Vădaslra creşteau un câine de mărime medie
(4f>-50 cm ini'ilţime), foarte potrivit pentru a
.asigura paza turmelo1· de oi şi capre, precum
~i o pază eficientă împotriva animalelor sa!ba-
1ice. Era un animal viguros. capabil de a ataca
adversarii şi. prin capul sau păros, inspira pro-
babil un anumit respect duşmanilor~~•i. Nu
fste exclus ca omul neolitic să fi obţinut acest
tip de caine printr-un prnces conştient de se-
lec(ie. ln afară de utilizările amintite. câinele
era folosit in neoliticul mijlociu din Bazinul
Duniirii pentru hrnna omului. fiind preferate,
după cum a rezultat din determinarea oa:-:elor
provenite de la resturile menajere, ace!~· p:1rţi
cărnoase ale animalului.
Din aria culturii Hamangia s-au 1·ecupera~
\·cstigii privind animalele domestice din aşe­
z~irilc d~ la Ccrnavoda şi Techi1·ghiol. Dacă
materialele osteologice de la Cernavoda pre-
zintf1 mai pu\ină importanţă. fiind descoperile
în morminte. depunerile având deci mai mult
un caracter l"itual :!11:-:. cele de la Techirghiol
r.c pol oferi n imagine sumară asupra l't:ono-
miei animaliere din această vreme cil'.•. ln :JŞe­
zarca de la Techirghiol materialul osteologic
provenit de la .,resturile de bucătârie·· ale fău­
ritorilor cullurii Hamangia însuma 94_70.i.·„.
ceea ce se constituia ca număr de indivizi în-
tr-un procent de 89,50" '„. Specia cea mai frec-
vent intâlnită era Bos taurus (53, 140/u fragmente
şi 49,99" "' indivizi din totalul animalelor do-
mestice). Studiul morfologic al materialului de
bovine i'elevâ un grad avansat de gracili.zare
în comparaţie cu forma ancestrală. ceea ce
atl"stă că domesticirea lor era aici foarte ve-
l"he inca din timpul culturii Hamangia. Ovi-
205 Idem. Le JOouton du Neolilhique Rloyen de
Vădastra (Roumanie). L'Anthropotogie. T. 78, 1974, l,
p. 5-16.
206 Idem, L'Etevage el l"Utilisation des Animau:-:
Ic Ncolilhiquc Moycn i1 Vi'1dastra (Roumanicl. :l.ephy-
rus. XXVIII-XXIX, 1!178, p. 1:~5-145.
:!U7 Idem. Le chicn du Neolithiquc moyen de V:i-
daslra (Roumanicl. L" An thropotogie. T. 75, J!l7 I. !""r-6.
p. :1:-,7-3!lll.
208 O. Necrnsov, N. Haas. S. Haimovici, C. Ma-
ximilian. D. Nicolăescu-Plopşor. Dale asupra faunei
descoperilr in t!J56. Materiale. V. 1959. p. 110-11'!.
209 O. Nccrasov, S. Haimovici. Studiul resturilo:-
de faun[1 ncnlitic:'"1 (cullura Hamangia). descoperite în
cursul s[1păturilor de lu Techirghiol. Materiale. VIII.
1!16i, p. 175-185.
https://biblioteca-digitala.ro
caprin~lc aveau acum o r.:'1spandire apropi.ală
bovinelor (44.1411,:,, fragmente osoase şi 44,440/u
indivizi), intre ele oile (Ovi.<: aries) par a fi fost
mai numeroase decât caprele (Capra hirc:w:j. Şi
unele şi altele aparţineau unor exemplare vi-
.~uroase. Porcinele (2, 14°." fragmente şi ~,300/o
ir.divizi), in schimb, intrau foarte putin în pre-
ocupările crescători!or de animale, din aşezarea
de la Techirghiol. Ele au apărnt insf1 depuse ca
ofrande, in cantitatea cea mai mare dintre toate
.;mimalele, in mormintele atribuite culturii Ha-
1:1angia de la Cern<ivoda. De obicei, puţiM1latea
j_;orcinelor din aşczi'.irile preistorice este inter-
pretată ca un indiciu al unei populatii mai pu-
ţi:1 sedentară. Nu este exclus totuşi ca în pri-
vinţa l11cuitorilor din aşe7.area de I;;. Techirghiol
să fie vorba de lipsa din regiune a mijloacelor
de h1·an.ă pentru acest animal. După dimensiu-
r.ile oasl'101· de porcine s-a constatat totu-;;i că
:.;e creştea un porc care, prin caracterele morfo-
logice. se îndepărtase mult de strf1moşul sau
sălbatic. demonstrand o domesticire de IL:ngi'1
durată. Câinele a fost întâlnit în cantitate fo:ir-
le mică in aşezarea de la Techirghiol în cul-
tura Hamangia.
Animalele domestice din aria culturii Pre-
cucuteni sunt cunoscute pe baza cercetărilor din
câteva u.:;ezări din Moldov;;L In aşezarea de la
Traian-Dealul Viei oasele animalelor domestice
recuperate în urma si'1pi'1turilor arheulogicl:' to-
talizau 8•1.95° „ ~ 111 • Bovinele deţineau şi aici va-
lori procentuale ridicate (79.1:190/u), pe când ovi-
caprinelr nu existau decât in număr modest
(3,42v .:·>. iar porcinele înregistrau nu num[ir şi
mai scăzut (1,5111:'„). Oasele de câine nu au fost
intâlnite decât foarte rar (0.330/o). Aceeaşi or-
dine a predominării animalelor domestice a fost
reconstituiti1 din aşe7..area de la Ghigoeşti-Tru­
deşti ~ 11 • în ultima parte a culturii Precucuteni
(fli), ~1l~1t la Andrieşeni ~ 1 ~. cât şi la Tărpeş~· n:_
210 Idem. Studiul resturilor c!e f;.JUn:i descoperile
în 1!150 ln Traian (Dealul Viei şi Dealul F<intilnilor).
Materiale. VIII, 1962, p. 261-266 ; idem, Studiul res-
lurilur d'~ faunii neolitică deshumate la şantierul :ir-
heologic Traian, Materiale, IX. l!l70. p. 59-li6 : O.
Necrasov. M. Buiai-Ştirbu, op. cit .. p. l!l-211.
21 L Determinări Alex. Bolomey, vezi S. Marines-
cu-Bâku. Cu!tuTa Precucuteni pe teritoriul României.
Bucureşti. 1974, p. 142.
212 M. !sac. Studiul Caunei neolitice deshumute in
1!156 la J\ndrieşeni. Lucrare deliceniâ la Facultatea
de lliologiE' din la)ii. Biblioteca facult.âlii, nr. V. 1757.
apud. S. Marinescu-Bâlcu. op. cit., p. H2.
21:.1 Delerminâri S. Haimovici. vezi S. Marinescu-
Bâku, op. cit., p. 142-ln ; S. Marincsc11-B:'11cu. M.
Cărciumaru. A. Muraru, Conlribution to the Ecology
of Pre- and Prolo-historic Habitations at T~irpeşti,
Dacia. N.S .. XXV. 1981, p. 7-33; idem. Contribuţii
la ecologia locuirilor Pre- şi protoistorice de la Târ-
peşti. Memoria Antiquitatis. IX--XI (1977-1979), 1985.
p. fi43--(ill-I.
„
4„
dacă bovinele rămiln predominante, locul doi
nu mai este ocupat de ovicaprine. ci de por-
cine. La Andrieşeni apare şi câinele. Bovinele
erau reprezentate printr-o specie de talie mare,
mai puţin frecventa şi o alta de talie mai mică,
mult mai numeroasă~'"· Nu se exclude, in ex-
plicarea acestei situaţii, ipoteza diformismului
sexual. formele mari reprezehtând masculii, iar
f0rmele mai mici femelele. Numărul ridicat al
indivizilo1· mici, deci a femelelor, ar putea să
reprezinte un argument in favoarea supoziţiei
conform căreia triburile precucuteniene să fi
tTescut vitele nu numai pentru a avea rezerva
de came necesară, ci şi in scopul obţinerii altor
produse, precum laptele şi produsele prepa-
rate din el. Nu trebuie omisă nici posibilitatea
unor înc.:rnciş<'lri dintre formele domestice şi
bour, hibrizii acestora aprupiindu-se de forma
sălbatică. Un alt aspect care merită a fi rele-
vat este predominarea bovinelor mature în an-
samblul mate1·ialului osteologic cercetat, ceea
cc ne-ar indemna să credem in existenta unor
condiţii de mediu favorabile care permiteau
comunit{1\ilor respective asigurarea hranei ani-
malelor în timpul iernii şi de ce nu condiţiile
conservădi furajelor respective.
Multe din straturile specifice culturii Pre-
cucuteni sunt suprapuse, in cadrul aceloraşi
aşezări, de nivelurile de locuire atribuite cul-
turii Cucuteni. Aşa, de exemplu, la Târpeşti, în
aşezarea atribuită culturii Cucuteni A 1 - A 2,
.unimalelc domestice, chiar dacă înregistrează
un oarecare regres în raport cu vremurile pre-
cucutcniene. rămân totuşi dominante (88,68°/n).
Preferinţa pentru anumite animale domestice
este. de asemenea, sensibil schimbată, in sensul
că bovinele rămân în continuare cele mai frec-
vente (74.:19 /n), putem spune mai răspândite
11
c.lcc[1t în Prccucuteni, pe locul doi apar in lo-
cuirea Cucuteni porcinele, cu procente semni-
ficative (12,240/o), pe când ovicaprinele scad şi
mai mult (l,02°/u) faţă de etapa culturală ante-
rioară. Câinele se menţine în preajma aşezării
(I. 020/ o) :! 1.-•.
ln binecunoscuta aşezare de la Hăbăşeşti.
in Cucuteni A:1• a fost documentată marea răs­
pândire a bovinelor ca urmare a unor preocu-
pări statornice. după cum a dovedit frecvenţa
crescută a oaselor de animale mature (s-au de-
1crminat exemplare de bovine cu o vârstă de
15 ani). Animalele bătrâne sacrificate au fost
relevate şi in cadrul grupei ovicaprinelor (3-6
ani) !!i chiar a porcinf'lor (dP pC'sll· 4 ani). S-au
precizat două rase de bovine. una de talie mare
214 O. Necrasov, M. Buiai-Ştirbu, op. cit.,
1!1-28.
215 Ibidem; S. Marinescu-Bâlcu, M. Cârciumaru.
A. Muraru, op. cil., p. 643-684.
https://biblioteca-digitala.ro
~i alta de taliP mic[1, precum şi două rase de
oi şi altt:• două de porci. dintre care una de
i:ialt{1. cu botul lung '.!Ito.
Un studiu elaborai s-a fiicut asupra mate-
rialului osteologic din aşezarea Cucuteni A·, de
ja Drăguşeni ·!i;_ In aceastci aşezare locuitorii
cucuteniC'ni îşi asigurau 40°/u din cantitatea de
rnrne consumată de la bovine şi cam in aceeaşi
r.iăsurc""1 de !a suine (se înţelege că bovinele omo-
râte erau mai puţine la număr decât suinele).
Bovinele de la Drăguşeni aveau un schelet des-
1ul de 1"obus1. majoritatea populatiei de bovinl'
adulte (peste doi ani şi jumc""1tate) fiind for-
mată din femele. Se poate deci presupun~ c[1
din totalul masculilor născuţi se păstra numai
110 număr mic de reproducători, sacrificându-se
cu deosebire cei intre şase luni şi doi ani. Tur-
ma de cornute mari era fonnatâ in cca mai
mare p<irte din femele cu vârsta de patru 3.ni
sau chiar mai bătrâne.
Unele observaţii morfologice asupra meta-
podiilor distale, cu extremitatea foarte lă\ito.i,
<1U fa.cut să se tragă concluzia că unele din ani-
male erau întrebuinţate la diferite lucrări agri-
cole.
ln privinţa suinelor. circa un sfert provin
de la reprezentanţii sălbatici şi aproximativ
jumfttate sunt resturi de· la animale mai tir.ere
decât un an. Sunt păstrate toate rezervele re-
feritoare la recunoaşterea celor domestice.
Ovicaprinele au avut probabil un rul minim
în gospodăria cucutenienilor de la Drăguşeni.
Se poate spune totuşi că numărul caprelor de-
păşea pe cel al oilor. In timp ce ovinele erau
gracile şi mici (51-58 cm), caprele se carac-
terizau printr-o mai mare robusteţe. Poate ju-
mătate din ovicaprine fuseser~1 tinute pânţ1 la
vârsta de doi ani şi chia1· trei-patru ani, ceea
ce înseamnă ca erau păstrate pe o lungă peri-
oadă a rentabilităţii lor economice. urmărin­
du-se nu atât obţinerea cărnii. cât maj ales a
celorlalte produse - lapte şi lân{t.
ln locuirea Cucuteni A de la Truşeşti ani-
malele domestice totalizează numai 44.7°/„ din
întregul material. ceea ce. ca număr de indivizi.
reprezintă 43.4°10 în raport cu animalele si-.J-
batice "!I.~. Bovinele inglobeaz<"1 1 5 din întregul
material, multe exemplare prnvenind de !a in-
216 Determinări V. Ghe\ic. vezi VI. Dumitrescu.
M. Petrescu-Dambovi\a, N. Gostar. Hăbăşeş!i, Bucu-
reşti. 1954, p. 50î : 601-605.
217 S. Marinescu-Bâlcu. Alex. Bulomey, M. Câr-
ciuRlaru, A. Muraru, Ecologica!. Economic and Bl.~
haviuural Aspects of the Cucuteni .'\-4. Com1muni ly
al Drăguşeni. Dacia, N.S .. XXVIII. 1!!84. 1-2. p.
41-46.
p. 218 S. Haimovici, L' etude de la faune neolithiquc
de Truşcşli, Analele ştiinlifice ale Univ ... Al. I. Cuza'·.
I;işi IN.S.). sect. (Şt. naturale), T. VI. 1960. Casc. 2.
P- :JS7-:!9u.
divizi tineri. adulti nedepăşind 5-6 ani. Aceas-
ta subliniază că bovinele erau crescute mai
mult in scopuri alimentare. Bovinele de la Tru-
':il"~ti, ca in mulll' <l!i('Z~1ri neolitice, CJ\'Ci.JU o
structură hetcrogenă, o parte din oase, fiind
gracile. se încadrează in limitele de variaţie
pentru tipul bracliyceros, iar altele, mai masive,
putând aparţire tipului primigenius. Nu este
... ~xclus ca heterogenitatea populaţiilor de bo-
,·i nC' s;-1-~i aib.:1 t~xplica\ia în dimorfismul s1·xu;1~
complicat de existenta masculilor castraţi.
ln aş1;.•zarea de la Truşeşti porcinele ocupaL.:.
locul doi ca răspândire. Multe din resturile
osoase au fost atribuite exemplarelor tinere
(indivizi de câteva luni pănă la doi ani), care
.aparţineau probabil tipului palustris, formă
primitivii de talie mică. Intre ovicaprine, s~
pare că mai numernase erau caprele, ele apar-
iinând unei rase de talie marc. Vârsta de sa-
crificare a ovicaprinelor era foarte diversă, fiind
omorâte exemplare de la trei luni până la
cinci ani. indivizi foarte bătrâni lipsind totuşi
cu desăvârşire din materialul cercetat. Probabil
-că locuitorii cucutenieni din aşezarea de la
'Truşeşti creşteau ovicaprinele in scopuri uti-
litare (l<:pte şi lân[1). dar şi furnizori de carne.
CC:1inele domestic identificat aici apartinea
lui Ca11i.'> f umiliaris intermedius şi C. familiaris
paluri.~.
Mai multe loturi de materiale osteologice
au fost studiate din binecunoscuta aşezare cu-
cuteniani1 de la Traian (Dealul F[mtânilor) :!I!•.
Ca şi la Truşeşti, în Cucuteni A, la Traian-Dea-
lul F[mtânilor. in Cucuteni A-B. animalele do-
mestice sunt reprezentate prin procente mo-
dc!itc - 40,4î" ,.. Chiar şi ordinea ponderii di-
feritelor specii este asemăni1toare. in sensul că
si la Trnian-Dcalul Fântânilor. bovinele. care
ocupă primul loc (32.1 l"'n), sunt urmate dl' por-
cine (9.73" „) şi numai dup<~ acL>c<a se inscriLl
nvicaprinele cu G.6fl" ... Câinele.· inregistra o ri'l5-
p<lndirP cu lotul modestă (0,34'1 11), probabil şi
ca un rezultat al faptului di numai o parte din
r~sturile sale osoase ajungeau in depunC'r!le
menajP.re ale comunităţii respective.
Este mai greu să acceptăm c<i predil.:-cti.a
pentru vitnătoare a cucutenienilo1· de la Tn:-
şeşti şi Traian-Dealul Fântânilor se datora unor
conditii fizico-geografice speciale, caracterizate
prin iJ•iduri mai abundente ce ar fi favorizat
aceste preocupări, pentru că la Traian-Dealul
219 N. Nccras01;, S. Haimovici, op. cit .• p. 217-129:
179--IU!l ; idem, Studiul resturilor de faună deS<"n-
periLe în 1!!!;9 la Traian (Dealul Viei şi Dealul Făn­
t.;nilur). l\foteriale, VIII. 1962. p. 261-266; idem, Stu-
diul resturilor de faună neolitică deshumate la şan­
tierul arheologic Traian, Materiale. IX. 1970. p. 59-66 :
O. Necrasov. M. Buiai-Ştirbu. op. cit.. p. 19-28.
https://biblioteca-digitala.ro
Fântânilor, in timpul locuirii purătorilor cul-
turii, ceramicii liniare, sau la Traian-Dealul
Viei şi Precucuteni. animalele domestice în-
sumau va!ori mult mai ridicate. Considerăm
mai plauzibile cauzele legate de un anume im-
pas economic survenit la începutul culturii Cu-
cuteni.
Şi la Traian bovinele aparţin la două va-
1·ietăti (una mare şi alta micii), iar faptul că
multe fragmente de oase erau de la indivizi
tine1·i (2-::J ani) subliniază utilizarea acestora
mai ales ca furnizori de carne. Oile aparţineau
probabil speciei Ovis aries, iar caprele speciei
Capra ltircus.
1n straturile de locuire Cucuteni B din aşe­
:lare.a de la Târpeşti ,chiar dacă se constată o
sensibilă creştere a ponderii animalelor domes-
tice. s-a relevat că, faţă de faza A a aceleiaşi
culturi, bovinele inregistreazii o reducere sem-
nilicalivă (scad de la 74,39u/o la 54,330/o). Por-
cinele işi menţin locul al doilea cu 20,60"/I),
iar ovicaprinele erau intr-un proces de con-
tinui1 afirrnan• ( 14,75° 0 ). ln sfâr~it, câi1wle nu
depăşeşte nici acum 1,87 /u.
11
Tot din Cucuteni B s-au cercetat o serie
de materiale osoase din aşe:.area de la Ghe-
lăeşti-Nedeia (com. Bârgăoani, jud. NeamO ~~~ 1 •
Bovinele domestke ocupă 53,55°„,. din indivizii
identifica\i, majoritatea exemplarelor fiind sa-
crificate în faza de adult sau vârstnic. Ca nu-
măr. pcrcinele şi ovicaprinele realizau acelaşi
procent - 9,09°/n. Porcii fuseseră omorâţi după
ce atinseseni stadiul de adult. probabil şi dato-
ril<i faptului că apartineau tipului „palu;;tris'·
ajungeau mai lent la greutatea optim~"i de sa-
crificare. Puţinele n.•sturi de cal sunt conside-
rate totuşi a proveni de la doi indivizi do-
mestici, iar cele câteva oase de c<iine aparţi­
neau unui tip ceva mai robust dec<it „palus-
Lris··.
Inainte de a încheia acest succint tablou al
preocupărilor triburilor cucuteniene privind
creşterea animalelor vom aminti c~1 in staţiu­
nea eponimă a acestei culturii (Cucuteni-Băi­
cPni) s-a relevat că, intre animalele domestice.
bovinele aveau cea mai marc frecvenţâ in toate
nivelurile. fiind precizate în general exem-
plare de talie mare (poate Lipul primigenius).
Locul doi şi-l disputau porcinele şi ovicapri-
nele. cu o uşoară ten.dinţă de preferinţ{1 pentru
ultimele Porcinele erau de talie micii. de tipul
pa/Hstris. iar ovicaprinele de talie mijlocie. Nu
s-a putut preciza nici in această aşezare. ca
de altfel în multL· ~1lte aşezări neolitice, dae:~1
220 S. Haimovici. C. Stan. Studiul preliminar al
pa[('(l[aunei c!escoperite in aşezarea neolitică ele la
Ghelăieşti-Nedeia. Memori<• Antiquitatis. IX-XI
(1977-1!!79). 19B5, p. 69:1-6!!7.
 puţinele restud osoase de cal provin de la i:1-
divizi domestici :!2 1.
Revenind in Câmpia Romănă, vom im::erca
să schiiăm in primul rând situaţia exploatării
animalelo1· domestice din perioada de tranziţii:'
de la cultura Bnian la cultura Gumelni(.a.
O cantitate insemnată de oase s-a cules din
aşezarea de la Radovanu din difel'ite niwlu!1
aparţinând fazei de tranziţie dintre cultw·ill'
mcn\.ionate. animalele domestice variind într<.'
!14.44 11 11 şi 71,9::l 0 0 (86,2l"fl - 61,11 11 11 ca nu-
măr de indivizi). ceea ce reprezintă o medie pt.:
intn:aga perio;-idi"1 de 83,62° 11 (73,20 11 fi). Mai in-
tense· erau p1·eocupările d~ creştere a animc.-
Jelor domestice în nivelurile 1 şi 4. Trcbuil'
remarcat. faptul ci"1 40° 11 din animalele domes-
tice care au fost omorâte de comunitatea ci·
la Radovanu erau exemplare nemature 2~!. Bo-
vinele formau grupa cc:a mai numeroasf1 din-
tre animalele domestice (4H,27" 11 ), ele fiind in
acea vreme animale de talie mare '.'i mijlocie.
Pc locul doi se situau porcinele (lB,31 1',"·), ur-
mate indeaprnape de ovicaprine (14,43° ,,) care
in nivelul I V chiar Ic depăşeau. Între ovica-
prine s-a 1·ccuno.<scut tipul Capra aegagrus.
Căinîi de la Rar.lovar.u, în genC"ral modest re--
prezen\i in material. erau in cca mai mare
D<ll"le de talie mică (Canis Jamiliaris palustris).
· Tot din perioada de tranziţie de la cultura
Boian la Cultura Gumelniţa se cunoaşte com-
poncn\a animalt>lor domestice din aşL•zarea de
la Izvoarele ~~: 1 • Animaliole domestice insumeazii
aici \'all>l'Î şi mai mari decât in aşezarea pr<:.Tt'-
denU1 - !1-1,10" ,,. iar bovinele (5:),87° 11 ) nu ce-
deazi1 nici aici supremaţia detinut;1 in maju-
ritatea asezărilrll" neolitice din ţara noastră.
Ovicapri~ele (13,05°, 1) şi porcinele (17,713" „)
participau uproximativ in acet•aşi măsurii 1<1
economia cnmunitt'i!.ii de la Izvoarell'. Intre ovi-
caprinl' s-a separat cu sigw·•rntă formele dt>
Caprn negagrus, fără insă ca acea5ta sit în-
scJT1nc lipsa tipului µrisca. Câinele este ceva
mai des înt[dnit printre oasele animalelor do-
mestice din aşezarea de la Izvoarele (4,40"·,,),
majc·rital•.?a fiind de Canis familiari:-; paiusiris.
Printre oase s-au remarcat unele oase, ceeci
ce probează ir.tn~buintarea acestui animal in
aceasti1 vreme in alimentaţie. Vom remarca, de
as1'menea, în legătură cu materialul osteologic
221 S. Haimo\'ici. Studiul preliminar al resturilor
<Jp f;iun;·1 rlr:-st·opc!rlte in săpăturile din 1961 in sta·
1iunea neoliticf1 de la Cucuteni-Baic~ni. Arheologia
Molclo\·ei. VI, 19ii!I. p. 317-3l!J.
222 O. !\iecr:1s-n1·, Studiul resturilnr de fa1Jn;·1 din
<işe~arca neoli•.icii cic la Rcdo1·anu. jud. llfo1·. ::.fate-
riale. X. J!li:;, p. :i!J-45.
:!2:> O. Necrasm·. G. Gheorghiu, Studiul re~turilm
de faun:·1 di:i aşezarea neoiitic:"1 de la lz1·oarele. M<i-
lcriale, IX, 1970, p. !Jl-96.
46
https://biblioteca-digitala.ro
din aCL'astă aşezar::.\ faptul că circa 33 11 11 dirr
bovinf'le sacrificate erau nemature. iar peniru
ovicaprin:.: şi porcine procentele lor erau şi
mai mari -- 50" 11 şi. respectiv, !JOfl „.
Binl'cu1wscu!a cultur;,"1 Gumelnita nu a 1·ă­
mas în C1fara in!eresului arheozoologilo1-, încât
exi5l<i căl<.•va aşez:-ll"i, importante pentru stra-
1.iţ!r:-ofia şi cronologia acestei cultw·i. in care se
cunosc pr::.·ocup~1rilc privind creşterea :rnima-
Jelur (fig. 27).
ln a:;ezare:i de la Tangi1ru. in cele t:rei ni-
velul'i gum::.·lni\c:ne din care s-au recuperat oa-
seh· dt: mamiic:r·e, animalele domestice 1111 sc<.:d
nicindati1 sub !J5.00" fi~~~. Bovinele ramim cl'll'
mai numeroase animale domestice (-l!i,40" „ -
50,00" 11 fragmente osoase şi 44,20" 11 - 3B.BO" ,,
t'Xemplare). dar ovicaprinelc însumau, ele asc-
:"nenca, procentaje demm• de luat în sl·am;-1
(36,~J0 ' 11 -
1
2:3,:JOfl 11 fragmente osoase• şi .:t~.40 ·" 1
- :!!-l,50fl 11 exemplare). Fragmentele oso<~se de
pori:i nu au sc;.""1zut sub 10" „, ajung<1nd in ni-
V<'lul III gumclni\ean la 23,:JO" „. Numărul in-
divizilor este cuprins intre 13,9011 11 şi 29.50" 11.
ceea ce rell'vă desigur prezcn\.a acestor animale
destul de fr:~cvent in preajma locuintelo!' din
;:işezan.•a de la Tangâru. Dintre :.rnir.ialclc dn-
ml'slice n•.1 lipsc•au nici câinii, valorile lor în-
scriindu-se in jurul cifrei de 2 11 fi· Bovinele
aparţineau la două rase:: : una cu coarne scurte,
talie 1·edusă şi oasele gracile. ce ar putea fi
atribuită lipului hrad1yccro:: (cele mai :iumc-
roase exemplare) : a doua, cu coarne mai lungi.
~"U corpul masiv, c.1rc ar putC'a apartinc tipului
primigcnius. La 1·ândul 101·. capr·<•le se împăr­
leau în cel puţin două rase - Capra liircu.'1 şi
C. aegagrus, cu predominanta primei fonrw.
Mc1·itf1 a fi subliniat şi in accast;-1 aşezare
faptul că cca mai mare parte din oasele ma-
miftTelor domestice provin dl' la animalele ti-
nere. Subieciele de vârstă matură sunt rare.
iar Cl'le vărstnice nu apar dc<:ăt cu totul ex-
cepţional. Dacii pentru porci aceast:1 situaţie
se explic<."! uşor prin faptul că ele erau cres-
cute cu predilecţie pentru came şi grăsime, in
cazul bovinelor şi ovicaprinelor ar inscnrna s:·:
acceptăm că erau destinate in general tot pen-
tru obtirn'rea rt~zervclor de carne şi secund~-11'
piei. Sil r.u fi fost interesaţi gumelniţcnii de
la Tang[1rn in exploatarea lânei oilor şi mai
ales a laptelui de vacă şi oaie. sau dificullătile
hrănirii în timpul iernii a unui număr prea
mare de animalL' ii făceau să sacrifice o bun:-:i
parte din exemplarele tinere, oprind doar o
~anti!ate r.1inimă de reproducători.
::::4 O . .'<crr;~,:n. S. Hai mm· ici, Etuclc de !a faune
de !<..1 'lil 1;.n ner>li t!iiqUL' de T<1ng[1ru. Dacia. N.S .. 111,
j 95[), p. C';t; 1-.170.
 De cercetări paleofaunistice beneficiem şi
din aşezarea eponimă a culturii Gumelniţa. Lo-
cuitorii aşezării de la Gumelniţa se ocupau în
mod intens cu creşterea vitelor. in special a
cornutelor mari. Din totalul aninialelor domes-
tice (85,07 11 11 ), bovinelor le revenea, din întregul
material, nu mai puţin de 61.23" 11. Ovicapri-
nek (11.25 11. 11 ) şi porcinele (9,42° 11 ) aveau pon-
den: apropiată in economia comunităţii, iar
cainele înregistra una din cele mai mari răs­
pândiri ca număr de indivizi (G,06° 11 ) din aşe­
zările neolitice şi eneolitice din România ~~.;.
De pc teritoriul dobrogean se cunosc ma-
miferele doml'Slice din aşezarea gumelni ţeanci
de la Lunca viţa (jud. Tulcea) '.!:?i;_ Componenta
procentuală a animalelor domestice în această
regiune este foarte interesantă, rezultând unele
deosebiri faţă de Câmpia Română din peri-
oada cullurii Gumclniţa. Bovinele, pe ansam-
blul tuturor nivelurilor sunt şi aici cele mai
numeroas-~ (29Jt I 11 11 fragmente de oase şi 24,68" 11
număr de indivizi). Ele sunt urmate de ovi-
caprine (20, 18 11 ,, şi. respectiv, 23.41 11 11), care,
la rândul lor, sunt succedate de porcine (8,65 11 11
fragmente şi 10.73 11 , 1 numâr de indivizi). Men-
ţionăm însă că există mai multe niveluri în
care preponderente sunt ovicaprinele, iar in
ultimul nivel (VI) se constată că şi porcinele
ajung să egali::;~e numărul bovinelor. T;·ebuie
~ă subliniem faptul că bovinc•le aveau o talie
mijlccie, prezentând osatura gracilizată şi coar-
nele mici şi st:bţiri. Vârsta lor de sacrific<U"e
era din cele mai diverse. In ceea ce privesc
ovic:aprinl'le. se pare că oile erau într-un nu-
m[u· dublu faţă de capre. Câinele, la rândul său,
nu <1rP una din cele mai putin semnificative
participări. ajun~ând să întrunească 5,18 11 11 ca
număr de inciivizi.
Tot din ':'r:eolitic există dale paleontologice
pentru culLUrn SiUcuţa, din aşezarea de la Cup-
toare-Sfogp3 (jud. Caraş-Sevvrin) :!:!;_ Demnă
de remarcat este, în primul nind. proporţia
intrc_o animalele domestice (51.12 11 11 ) şi cele săl­
batice (48,fl8 11 11 ). aflate într-un raport de quasi-
225 Iclem, Sl t:diul rest uri lor de iauni1 neoii t ic;"1
descopPrile in staţiunea Gumelnila. SCIV. 17. l!Jfi6,
l, p. 101-HHI.
2:W S. Haimo\·ici, G. D:1rdan. Studiul resturilor de
fauni"1 r-r•H"enite din nşezarea neoii lici°I de la Lunca-
\"i!a (jucl. T11lcea). Materiale, IX, 1970, p. 107-11 t :
S. Hni mu\·ici, G. Gheorghiu. Sui· quelques lrnils de
la faune subfossile decou\·erle par Ies fouille~ exc-
culec,: dans ln slatlon ci~ Lunca\·iţa, Lw.:r. staţiunii de
<:ere. marini~ .. Prof. Ioan Bo1·ceu "', A gigea, III, 196!J,
p. :l:J7-343.
227 G. Trimc;1, Studiul preliminar asupra rcslu-
rilo!· de fnuM1 din aseza1·ea encnlitici1 de la C~ptcar:.!·
Sfogc;;. Ban:Jlica, 6, Hl81, p ..'il-56.
https://biblioteca-digitala.ro
egalitatt::, extrem de sugestiv pentru această
<'tapă. Bovinele sunt cele mai numernasc nu-
mai cantitativ, ca resturi osteologice (33,33 11,'0 ),
pentru r.ă, in privinţa numărului de indivizi
(Hl,04" 11 ), ele S•~ află la paritate cu porcinele.
Ovicaprinele sunt mai puţin numeroase, făr<i
ca procentele 1·ealizale ca număr de indivizi
să fie cu totul nesc•mnificative (9,25 11. 0 ). Căi­
nele e::ste ;;urprinzătuc de bine reprezentat -
14,2B" 11 ca număr de exemplare, cu toate că
in ansamblul malel"ialului oasele sale nu insu-
mează decit 0.74 11 11 •
Referitor la proc=sul de gracilizare a bovi-
m:-lor de la sfârşitul neoliticului dezvoltat: şi
începutul eneoliticului s-au emis o serie de ipo-
teze care merită <1 fi subliniate:!:!&_ Apropierea
Dunării şi luncii sale, fată de majoritatea aşe­
zărilnr din acea.stă pel'Îoad<i, cercetate arheo-
zoologic in Câmpia Romană, resursele variate
calitativ oferite de acest mediu, va fi influenţat
în mare măs.Jn:i c0mportamentul uman, in sen-
sul un!.'i mari dl1ze de sedentarism şi a unui
dezinteres faţă de animalele gospodărite. Fo-
losirea b0vinelor ca animale de povară şi trac-
ţiune, aşa cum au demonstrat studiile morfo-
funcţionale din aşezarea de la Vădastra, efor-
t11l la care erau supuse animalele probabil încă
de tinere, chi<tr În<lintca încheierii procesului
lor dt• creştere-. Inate au avut ca rezultat: scur-
!area timpului in care se desfăşura dezvolta-
rea animalului, cC:cea cc ducea la mobilizarea
mai rapidă a n:surselor de calciu din organism
şi d~termina un dezechilibru metabolic care
avea ca re.c:ultat 1·cmodelarl'a scheletului şi di-
minuarea sa. Dacă accstP. trăsături sunt sesi-
zabile in aria culturilor Boian-Gumelniţa din
CC:tmpia Români\, ele apar mai putin pregnante
în complexul Precucuteni-Cucuteni din sud-
est ul Transilvaniei 5i l\loldova. Este evident,
;w[tnd in vedt-n• c•mlactelc culturale strănse
dintre cele două mari complexe, că şi aid bo-
vinc.•le trebuie ~ă fi fost înlrebuintatc la trac-
ţiune Bovinele au fo.<:t protejate in aria Pre-
cucuteni-Cu.:u leni de doi factori : in primul
rând mediul fizico-geografic mai variat care
i ngloba dC'opotri vă lunci de 1·ituri, zone de şes
şi coline, iar in al doilea rând de comporta-
111f''ltul uman. prin aceea că exploatarea cervi-
del01· nu a fost în această regiune neglijată
total.
Aşa cum 3-a remarcat in aşezarea de la
Căscioarele, spre sfârşitul eneoliticului se in-
registn•ază o serie de modifi6tri in cconomi;1
animam. .'\stfcl, in timpul locuirii Gumelni\a
228 VI. Dumi'.rescu, Alex. Bolume.\·, F. Mogoşanu,
op. cit., p. l'il--J:lJ.
47
 B din această aşezare tabloul econom1e1 ani-
male se schimb5 radical faţă de cel relevat în
straturile Boian IV şi Gumeli1iţa A, în sensul
că resturile de bour şi cele de bou apar în
canlităţi aproximativ egale şi oricum mull di-
minuate fată de et::ipele anterioare, cele de ovi-
caprine ajung o raritate, iar exploatarea cer-
bului este in continua creşt~re.
Alex Bolomey ~~~ considera c;."t această răs­
turnan• a economiei animale este consecinţa
unui impas, una din cauze fiind bovinele do-
me~tice ajuns~ b o talie prea mică şi prin
urmare d::>venit nerentabile atât pe plan ali-
mentar, căt şi ca forţă de tracţiune. O a doua
cauză pare a fi fost interesul pentru cornul de
cerb tot mai mult întrebuinţat in obţinerea
unor utilaje, obiecte de artă etc.. nu trebuie
ins{1 neglijat nici aportul cerbului in satisfa-
cerea necesităţilor de carne ale comunităţii,
aşa cum dovedesc nenumăratele părţi ale sche-
letului său recuperat din diverse aşezări ale
acestei perioade.
Totuşi, fenomenul transformării profunde a
economiei animale în această vreme nu a fost
general, pentru că in aşezarea de la Gumel-
nila el nu a Cest evidenţiat, ba din contră, con-
statându-se un conservatorism al perioadelor
antf'rioare. Tototată, trebuie adusă in discuţie
situaţia întâlnită in aşezarea Cernavoda I de la
Râmnicelu (sinr.ronă cu Gumelniţa B), dispusă
la contactul ariilor culturale Gurnelniţa-Cucu­
teni. Jn această aşezare s-a relevat următoarele:
predominarea bovinelor cu talie mare (din ma-
terial nellpsind resturile de bour) ; frecvenţa
deosebi!ă a ovicaprinelor, în cadrul cărora s-au
precizat forme de oi cu o talie cu 8-11 cm
mai mari faţă de etapele anterioare ; impor-
tante resturi osteologice de cerb ; in grupul
suinelor erau incluse mai multe exemplare de
talia populaţiilor sălbatice ; procentaje de sine
stătătoare ale calului. Trăsăturile distincte ale
economiei comunităţii de la Râmnicelu, trans-
formările ei faţă de etapele anterioare, pot fi
rezultatul unor acumulări ale ariei culturale
in care se inscria, la care nu poate fi exclus
aportul unor influenţe venite probabil prin
intermediul culturii Cucuteni din aria tripo-
liană (vezi domesticirea calului). In difuziunea
noului proces economic, probabil că anumite
comunităţi eneolitice, precum locuirea Gumel-
niţa 13 de la Căscioarele, aşezarea gumelni-
ţeană de la Luncavita etc., au fost mai recep-
tive, asimilând măcar o parte din noile trăsă­
turi ale economiei.
229. Ibidem.
48
https://biblioteca-digitala.ro
Aceste noi caracteristici ale economiei pre-
istorice de la si;irşilul eneoliticului işi vor găsi
un ecou mai liJrg in pcl"ioada de tranzilie de
la eneolitic la epoca bronzului. Aşa sunt. după
CUm '.'Offi VCdL':l mai În detaliu in Continuare,
marea r~1spi111dirc şi robusteţea oilor in aşeza­
rea din cult.ura Horodiştea de la Erbiccni, sau
frecvenţa lor deosebita in aşezarea de la Cer-
navoda (52,23 11 11 ), echilibrul dintre numărul bo-
vinelor şi ovinelor din statiunea eponimă a
l:ullurii 1-inr~diş~ca, intensificarea \'âni1torîi in
aşezan'a de la Foltcşti în cultura cu acelaşi
nume. pn:zcnţ3 semnificativă a calului in aşe­
zarea de la Cernavoda-Dealul Sofia etc.
De altfel, in legătură cu acest ultim aspect,
~e impun c:iteva precizări. In stadiul actual,
ur.icul criteriu al demonstrării existentei ca-
lului d;Jmestic într-o aşezare est(· cel rantita-
tiv. În acest sens, găsirea calului la Polianitsa
în Bulgaria, intr-un nivel cultural Vidra (=Bo-
ian III). nu trebuie privită ca cea mai timpu-
rie apariţie a sa din Peninsula Balcanică. pen-
tnt că piese sporadice au apărut în multe aşe­
zări neolitice din ţara noastră. Aşa sunt des-
coperirile izolate de resturi osoase din nivelul
Boian li de la Bogata, in cultura Vădastra II
din aşezarea eponimă, în liniar-ceramic la Tra-
ian-Dealul Fântânilor, in Precucuteni la Târ-
peşti etc. Aceste descoperiri, totuşi discontinui,
nu au fost privite însă până acum de cerce-
tătorii români ca argumente suficient de con-
vingătoare pentru demonstrarea domesticirii
calului, tocmai ca o măsură justificată de pre-
vedere, având in vedere implicaţiile majore
ale unei astfel de afirmaţii. Se pare că noile
date tind să demonstreze că domesticirea ca-
lului nu a venit dinspre est spre vest şi mai
degrabă dinspre sud spre nord, Ia cristalizarea
unei astfel de ipoteze contribuind dovezile in-
tensificării exploatării sale mult mai timpurii
decât s-a crezut în regiunile dintre Carpaţi şi
Dunăre.
Din păcate multe din aşezările perioadei de
tranziţie de Ia eneolitic la epoca bronzului nu
au făcut obiectul unor cercetări arheozoologice.
Puţinele aşezări, cercetate din acest punct de
vedere, nu acopăr nici măcar toate marile re-
giuni geografice şi arii culturale ale acestei
perioade, concentrându-se, in cea mai mare
parte, în estul ţării, pe teritoriul Moldovei.
Astfel, marea arie de dezvoltare a binecunos-
cutei culturi Cuţofeni rămăne lipsită în bună
parte de date paleontologice care să definească
economia comunităţilor acestei culturi, cu atât
mai mult cu cât se presupune că făuritorii ei
eral! cu predilecţie crescători de animale. Există
totuşi un studiu preliminar asupra materialu-
lui faunistic din aşezarea Coţofeni de la Bocşa
 - „Cc>lţani·' (jud. Caraş-Severin} :!:ui_ Vitele do-
mestice reprezentau in această aşezare cea mai
mare cantitate dl' resturi osoase (38,73° 11 ), ell'
caracteriz[mdu-se printr-o înălţime la grcab:'ln
de 111.5 cm. fp;"iltimea lor destul de scf1zută
s-ar puten să fie o consecinţă a faptului că
maje>ritatea exemplarelor erau femele. Cele mai
multe animale 1?rau sr.crificate la v[1rsta de
2-3 ani snu la drste mai înaintate. Ovicapri-
nele întruneau 17,11 11 o. majoritatea materialu-
lui provenind de la subadu)t.i, iar suinele atin-
gPau abia 8,7; 1 ti. fiind sacrificate În general
intre 1 şi 2 ani.
Din complexul Horodiştea-Folteşti-Erbiceni,
specific perioadei de tranzitie de la eneoli l ic la
epoca bronzului, au fost cercetate aşezările de
la Folteşti ~.:i. F.rbic·.:"!ni :!:t2, Horodiştea :!::::, Stoi-
cani ~:: 4 _
În aşezarea de la Folteşti oasele animalelor
domestice (57,00fl fi) sunt doar puţin mai nu-
meroase decât cele ale animalelor sălbatice (nu-
mărul de indivi;:i - 51,24fl fi animale domes-
tice şi 48,76 11 11 animale sălbatice). Bovinele do-
mestice, chiar dacă au cea mai mare frecven\ă
(24,61 11 11 ), decalajul dintre ele şi celelalte ani-
male domestice nu mai este la fel de mare ca
în ne:olitic Aşa, de exemplu. ovicaprinele in-
trunt·~c 20,61 11 fi şi porcii domestici 2,55 11 fi· De
as~menea, vom sublinia valorile ridicate ale
cerbului (24,05' 1 u>. ca şi ale calului (U,78° 11 ).
Faptul că vânătoarea acoperea o bună parte
din sursele de:- hrană rezultă şi din relativa
abundentă a oac;t>br de mistreţ (7.89 11 11 ) şi bour
(5,47fl fi). Ovinele. mai numeroase decât caprele,
par a fi fost exemplare de talie mare. Frec-
venţa calului ar fi un argument important pri-
23C' G.Trăncă. Analiza Caunislic~1 a materialului
din aşezarea Coţofenl de ID Bocşa- .. Coltnni •· (jud.
Cara~-Se\"erinJ. Aria Musei Napocensis, XX, 1983, p.
859-RG6.
231 S. Haimoviri, Studiul resturi lor faunistice pro-
venite din •15('Zarea apnrţinimd perioadei de trecere
de la neolitic: la -?poca bronzului de lf! Folteşti. r\r-
heolo~ia Moldovei. VII, 1972, p. 97-102: idem. La
faune sou-f.Jssile decouverte dans la stalion eponyme
de la ci\"ilisalion Folteşti, Dacia, N.S., XVIH. 1974. p.
73-77.
2;1?. Idem. Studiul faunei ~ubfosile dcscoperi:ă in
aşezarea de ID Erbiceni (perioada de treeerc de la
neolitic la epoca bronzului), Analele ştiin\.. alr Uni\".
„1\I. I. Cuza". Iaşi, (N.S.), sect. li. Biologie, T. XVI,
1970. lase. I. p. 16!!-179.
213 lde;n, Carncl~rislkile paleofaunei din aşeză­
rile periond<"i de tranziţie de la eneolitic la epoca
bronzului din Moldova, SCIVA, 30, 1979, I, p. 11-20.
234 Idem. N1Jtt1 pri\"ind resturile fauni5lice clcs-
coper:te in aşez<1.-ea de lip Folte~ti de ia Sloicani
(jud. Galaţi), SCIV, 25, 1974, I, p. 99-102.
https://biblioteca-digitala.ro
vind starea domestică a acestui animal in aşe­
zarea de la Folteşti. Surprinzătoare, de aseme-
nea, pare a fi abundenţa mai mare a oaselor
de mistreţ, faţă de cele ale porcului domestic,
precum şi puţinătatea oaselor de căine, care
nu pare a se corela, la prima vedere, cu răs­
pandirea ovicaprinelor.
L?. Horodiştea animalele domestice sunt ceva
mai numeroase (i0,41 fi fi fragmente osoase şi
61,91 11 11 număr de indivizi) decăt la Folteşti.
Bovinele continuă să deţină cea mai ridicată
pondere (33,62°-'11), dar ovicaprinele la urmează
şi aici cu procent~ apropiate (28,75 11111 ), în timp
ce porcul domestic rămăne modest reprezentat
(4,44 11 'i:).
Ca o unitate a structurii economice a celor
două aşezări amintite, specifice etapei de tran-
ziţie de la eneolitic la epoca bronzului, este
buna t·eprezentare a cerbului (15,64 1'. 11 ). căruia
i se alătură căpriorul (3,25 11 11 ). Calul, în schimb,
este :nai scă7.11t (3,17°,'0 ca număr de indivizi),
iar câinele puţin mai răspândit (2,54 11 'fl frag-
mente şi 4,76fl'„ număr de indivizi).
In aşezarea de la Erbiceni se constată su-
premaţia ovinelor, care reuşesc sa fie mai nu-
meroase decât bovinele, atăt de bine reprezen-
tate in neolitic şi eneolitic în majoritatea aşe­
zărilor ln c:i.drul ovicaprinelor, oile erau mult
mai bine reprezentate, probabil într-o propor-
ţie de Ll5. Pare destul de curioasă observa-
tia că in .~rupul ovicaprinelor exemplarele sa-
crificate erau in Ce:! mai mare parte femele
(apare doar un mascul tânăr), aparţinând unei
rase de oaie cu coarne şi unor capre de un
tip gracil. Poate că masculii erau omorâţi la
vârste fragede, iar oasele lor nu s-au conser-
vat. având o slabă re7.istcn(.ă. Oile de la Erbi-
ceni erau masive. mai mari decât cele din neo-
litic şi chiar decât cele din perioadele care au
urmat. ln corelaţie ct.: abundenţa oilor pare
a fi şi dt'nsitatea mai mare a oaselor de câine.
Calul nu s~ dovedeşte insă a fi fost foarte
frecvent în a~est timp, iar intre bovine nu
l'Ste exclusă existenţa unor masculi cast..ra\i.
Din epoca bronzului beneficiem de mai
multe loturi de materiale osteologice recupe-
rate din săpături arheologice din aşezări IP apar-
tinând diferitelor culturi specifice acestei pe-
rioade. Din cultt=ra Schneckenberg - aşezarea
de la Hărman : cultura Verbicioara . - Ver-
biţa : cultura Tei - Popeşti ; cultura Mon-
teoru - Săr,1t::i Monteoru, Bogdăneşti, Mo.in-
drişca : cultura Pecica - Periam-Pecica ; cul-
tura Otomani - Sântion, Otomani : cultura
Noua - Gar:icvă\, Bârlad, Valea Lupului, Pia-
49
 tra Neamţ, Truşeşti, Drăgeşti :!:~·.. Aşeziirilc
menţionate sunt situate in general in cele mai
importante: zone fizico-gt·ografice ale ţării : in
regiunile joase, de ciimpie (Popeşti, Verbita,
Sântion, Otoma:1i. Pecica, Valea Lupului. Tru·
şcşti>, pc coline sau pe platouri (Mândrişca,
Bârlad. G:,rbov~i(, Dr:\gc:;ti), zona subcarpaticCt
sau in deprcsiunilr„• intramontanc (Piatra Neam~.
Bogd~in·~şti, Sărata Monkon1. I-Hirman).
Dcsigu1· că divt'rsitalt·a condiţiilni· fizico-
geografice, alături de aspectele culturale mul-
tiple, diforenţiate in timp şi depf1rlate in sp~•­
tiu, ar impune o I ratare 1~1ându-se in consi-
derare fiecare din aceste aspecte. Multitudinea
aşezărilor cercetate, cât mai ales dorin!a schi-
~itl"Îi unt'Î viziuni de ansamblu, unitm·L· pen-
tru inlreaga epocă a bronzului, n<::-a îndemnat
sit adoptăm sistemul sintelizi1rii, intr-o tratare
globală a inlregii pPrioade
ln toate culturi!L' epucii bronzului anima-
lele domestice sunt reprezentate la o colă foarte
l"idic:alii. creşterea animalelor având. în eco-
nomia comunităţilor respective, o pondere mull
mai mare ded1t vâmitoarl'a. Pe ansamblul epo-
cii bronzului nu se observ<i că animalele s.:'tl-
batice ar fi mni numeroase in aşezările situate
in vecinătatea muntelui. procentele lor ne-
2:15 ld•!m. Resturi de faunii descoperite in a~w·
şarea de la Vntea-Luputui-laşi, apar\inand culturii
„Not•u" (<'r->ca bronzului), CC'municări de Geografie,
li, 196:1, p. 171-17H. iide•n, Studiul resturilor •.Ir
[aun[1 din aşezarea de la Popeşti, aparţinănd epocii
bron7.utui, Anal. ştiin ale lini\'. „.'\I. I. Cuza" laşi,
T. IX, sec\. li, rase. I. 1!16.1, p. 1-17-l!lli; idem, Stu-
diu a~;upra resturilor de raună descop~rite i~ a~zu ·
rea aparţin:mc! culludi Nouu de la Bartad ş1 P1atr<1
Neaml. /\rhcolcAia l\1nldo1„~I, Il-111, 1964, p. 216-
'.!:ili : idem, Sludi11J onaterialului faunistic descopenl
in aşc".:uea din epoca bronzului (cultura Monlcorui
de la IJ.o1gd:"iru.~li, Arheologia Moldovei, IV, 1966, p.
l l!l-1:m : idern, Les carackri~tiques de la paleofaune
ele l"cpoquc· elu bron:~f' trouvce sur le lerriloirc ele la
Rour!l:inic, 1'\nal. şliin. ale Unh·. „Al. I. Cuza'· Iaşi
(S.N.). sl'r:ţ. li, Bioto~it•. T. XII, l!llm, lase. 2. p. 411-
411l ; idem, Ob!'cr\'ations concermrnt Ic materiei rau ·
nique decnuv·~rl dnns la slalion eponyme de la culturc
de Pecica (Ic bronze moyenl. Anal. şliin. ale Univ.
,Al I. Cuza", ln!'i iS.N.). secţ. II. Biologie, T. XIV,
i960. rase. 2, p. 401-4Ull : idem. Răspinclirea unn.-
specii de m:~milete j„ epoca l;ronzului (mii. 11 i.e.n.I
pe teritoriul R. S. Rn111:1ni.1. Studii şi cercel. de Bi-.>-
lol!ic . .;~ria Zoologic. T. 20. HIU8, 3, p. 29!!-JO:l : idem.
c 11raclcrisl~cilc maniferelor domestice descoperile in
.sla\.iunilc arheolo~ic'? din q>on1 hronzului de pe le-
1·iloriul Rnm:inlei. An:ii. ştiin. ale Univ. „Al. I. Cuza"
laşi, ,..c~!- II. Biologie. T. XIV. 191l8, fasc. l. p. 185-
198: S. lfairnm·ici. G. Ghcorgi1iu-Dnrdan. L"ele\"ange
el la ("ha">se u J';'1ge du ;,ronzr en Roumnnie. Actcs
du XII C'on~res lnleornalion:1I des !ode:ncC's anthropo-
logiqucs el elhnolol!ic:ues, Ai.ul l!lG4. Moscova. 1970_.
T. v, p. 5!l7-567 ; S. HainvJ;:ici, G. Beleniuc, Stud1u1
materialului pateofaunislic din aşezarea de tip „Noua"
de ta Dr.iceşli (j<rd. Vaslui), Thrnco-Dacica, VI, 198:i,
1-2, p. llil--16i.
50
https://biblioteca-digitala.ro
fiind deci condiţionate direct de altitudinea mai
ridicată sau mai coborâU"t a regiunii. Totuşi.
spre sfârşitul epocii bronzului, cu deosebire in
cultura Noua. se observ<i o diminuare a inte-
resului penlru vânătoare, mai ales in regiunile
de c<.impie. probabil ca urmare a unor defrişări
mai intense in aceste teritorii (aşezările de la
B{trl<id, Gârbovăţ, Valea Lupului. Dnigt•şli),
care nu ofereau condiţii prielnice mamiferelor
de pădure. În zonele de altitudine inaltă, pur-
tătorii acestei culturi s-ar putea spune cti in-
tensifică chiar astfel de preocupări. ca de exem-
plu in aşezarea de la Piatra Neamţ.
Exist{1 însă excepţii de la această regulă,
in si::nsul că şi în bronzul mijlociu. în cultura
Periam-Pecica. animalele săi ba I ice inregist rau
val<Jri ridicate (circa 20 11 u) în economia popu-
laţiei din vremea 1·cspcctivă. ca şi in cultura
Monteoru, in aşezarea de la Bogd;""ineşti. sau in
cultura TPi la Popeşti.
Se poate spune că importanta din ce in ce
mai 1·edusă a vânătorii nu tn•buie s;""1 fie con-
sidernt:i o trăsf1tun) generală a bronzului târ-
ziu, ci mai degrabă un proces specific aşe~:ă­
rilor situate în condiţii fizico-geografice care
au determinat imputinarea vânatului. fenomen
accentuat de influenta antropică mai pregnanl<i.
ca urma1·e a necesităţii lărgirii suprafeţei tC>-
renurilor agricole in primul r;"111d in <'.Onel<.• d•.!
cămpie.
Cu câteva except,ii întalnite în cultura Oto-
mani şi mai ales în cultura Verbicioara. unde
predomină fie porcinele. fie ovicaprinelc, in
rest bovinele, reprezentate prin Bos tauru.~.
sunt ce)p mai răspănditr animale domestice din
epoca bronzului. ln aşezări. cum sunt de exem.
plu cc>le de la Popeşti. Valea Lupului. Bogdă·
neşti, Bârlad, Piatra Neamţ. Drăgeşti ele., bo·
vinele însumează cel puţin jumătate din în-
tregul material. Dac;.\. alături de numărul lor
ridic•1t. luăm în considerare talia bovinelor,
avem un tablou edificator asupra faptului ci1
aceste animale constituiau principala surs{1 ;1
economiei majoril[•t.ii comunităţilor din epoca
bronzului. Media inăltimii bovinelor la greab11n
t"ra 1;entru această perioad ...t de aproape 122 cm,
talia lor fiind intermediar;""1 intre bovinele din
Europa centrali1 şi cele din regiunile.· orientale
ale continentului. Se poale spune cf1 de-a lun-
gul epocii bronzului. in raport cu sfârşitul pe-
rioadei neolitice din aceleaşi regiuni. s-a produs
o diminuare a taliei taurinelor, vitele din bron-
zul târziu fiind mai reduse ca dimensiuni decât
in prima parte a L1cestei epoci. fenomenul, după
cum vom vedea, continuând şi în etapele u1·-
mătoare.
Intrcgul malerial oskologic apai·tin;ind bo-
vinelor, privit global, conduce la relevarea in
cea mai mare parte a trăsăturilor de p1·imi-
'!}enius. ceea ce subliniază o apropiere încă
destul de marcată de strămoşul taurinelor do-
mestice. Nu se poate vorbi dt·ocamdatr:1 de
-definirea unor particularit[1ţi morfologice dis-
tinctive de la o aşezare la alta sau proprii anu-
mitor regiuni ale t<irii noastre.
Avându-se in vedere variabilitatea dimen-
siunilor absolute şi relative. s-au putu~ separ:.i
coarne de femele şi masculi ce se încadrează.
.d~~ asemenea. in Lipul brachyccrus. În acelaşi
timp. s-a relevat o anume tendinl;"1 de r~racili-
2are ;1 coarnelor spre sfârşitul epocii bn;nzului,
mai cu seami"t în cultura Noua. Trebuie sa
meniionăm că nu au fost întâlnite in epoca
bronzului vite fc'iră coarne. ca şi faptul că nL'.
lipseau exemplarele castrate.
Cea mai marc parte a indivizilor aduHi de
bovine apar(ineau remelelor. masculii fiind i;i
număr mic. Ele erau utilizate in cca mai m;.ire
parte în scopuri utilitare şi numai într-o midt
măsură pentru rurnizarea cărnii.
Deci, se poate afirma 61 bovinele domes-
tice din epoca bronzului de pe teritoriul Ro-
mâniei erau formate din populaţii cu aspec~
i.n general eterogen, de talie mijlocie. cu par-
ticularităţi neesenţiale în diverse aşezan şl
fără a se pute::i preciza tipuri sau rase dife-
renţiale.
Ovicaprinele (Ovis şi Capra) intrunesc, in
majoritatea aşe:!.;\rilor din epoca bronzului, va-
lori care le situează pe locul doi. Există insJ.
unele culturi in care 1·ăspândirea lor este su-
perioadă bovinelor. cum este situaţia aşezării
de la Verbicioara, după cum trebuie menţio­
nate uncie cawri in care ele sunt depăşite
chiar şi de porcine, plasându-se deci pc locul
trei ca importantă economică (aşezarea de la
Popeşti, atribuită culturii Tei : aşezarea de la
Pecica din cultura Periam-Pecica ele.). Cau-
:.:de unei astfel de situaţii se pot explica une-
ori prin condiţiilP. specifice ale mediului am-
biant al regiunii sau perioadei istorice, alteori
printr-o structură aparte a economiei. ca ur-
mare a schimburilor culturale cu zonele inve-
cin<ilE·.
în cea mai mare purte a culturilor epocii
bronzului, genul Ovis este mai frt'cvent decât
genul Capra. Excepţiile de la această regulă
se vor întâlni in cultura Monteoru si în unele
aşez~iri din cultura Noua situate n~ai ales în
regiunea de câmpie. Capra din epoca bronzului
de pe teritoriul ţării noastre pare mai masiv[t
decât cea din neolitic. Ea aparţinea în cea mai
rn••n' parh• tipului pl"iscu ~i în nurn<"1r mult rncii
redus tipului aegagnt.<;. Oile. in schimb. se pot
încadra in fornwll' Ovis aries studeri si O.
aries palust.ris. Ovinele, prin coarnele m~scu-
1ilor. sunt reprezentate mai ales prin tipul c.:o-
mare parte tipului µrisca şi in număr mult mai
https://biblioteca-digitala.ro
cu trei feţe şi muchii disl inele. Coarnele f eme-
!elor au adPsea un aspect la prin, nelipsind nici
2xernplarele fării coarne.
Talia ovicaprinelor ,_.s!e destul de va1·iată
de la o aşezare la alta şi chiar in cazul ace-
leiaşi aşezări, înscriindu-se în general intre
5(j,4 cm şi 72,5 cm, cu o medie de 64.4 cm.
Aceasta inseamnă că ovicaprinele din epoca
bronzului de pe \Prit<Jriul Rom[miei l'rau d~
m<\rime mijlocie. fiind mult mai masive decât
cele din neoliticul vechi şi în general mai mari
decât cele de la sff1rşitul neoliticului. În epoca
bronzului nu numai că nu s-a constatat o di-
minuan.' a dimensiunilor ovicaprinelor, dar s-a
precizai chiar o creştere a lor. Nu este exclus
ca oaia mai voluminoasă din cultura Noua, de
la sfârşitul epocii bronzului, să aibă o alt1t
origine faţă de cca din neoliticul timpuriu de
pc teritoriul ţării noastre, putând fi adusă din
Asia anterioară şi centrahi şi nu din zona cir-
cummediteraneeană.
Ovicaprinele adulte depf1şesc in toate aşe­
zările pc cele tinere. Pc de altă parte. cea mai
mare parte a indivizilor adulţi aparţin feme-
lelor, masculii fiind relativ rari. Masculii cas-
traţi nu au fost puşi in t:-videnţă cu precizie,
dar nu esie exclusă intru totul existenţa lor.
Toate aceste aspecte conduc la ipoteza că ovi-
caprinele erau întrebuinţate în primul rând in
scopuri utilitare, pentru obţinerea laptelui, !;"1-
nci şi pieilor. iar, numai in mod secundar, ca
flll·nîzor de carne.
/ba cum ;.im anHal. in multe aşez:·1rî ale
epocii bronzului. ordinea succl'siunii prnc.:en-
tuale a animalelor domestice sunt bovine, ovi-
caprine. porcinP. Totuşi, exista, după cum
menţionam, anumite exc~pţii. dintre care aici
este locul să o relevum pc cea din cultura
Otomani, când porcinele, reprezentate prin Su.>
sero.fa clomeslicu.-:. ocupau primul loc în eco-
nomia comunită\ilor respective. R~tspândirea
lor masivă in acest timp în cultura Otomani
nu este exclus să aibă la bază o situaţie spe-
cială, favorizată de condiţiile de mlaştină -:;i
zonă împădurită ale regiunii, în câmpia joas~1
din vestul tării.
S-a observat un proces de uşoară gracili-
zare a porcinelor in epoca bronzului în raport
cu st1·ămoşul sălbatic, ca urmare a procesului
de domc:sticire. chiar dacă aceste trăs;Huri sunt
mai puţin marcate în cazul acestor animale.
ele wnt lotuşi cvidentP. fn epoca bronzului
s-a obţinut in mullt· aşezări o creştere a di-
mensiunilor porcilor domestici în raport cu cei
din neolitic. Studiul materialului a relevat c[i
predominau resturile osteologice provenite dl·
la indivizii tin.?ri. Vârsta medie de sacrificare
în epoca bronzului depiişea totuşi cu mult un
an. Este C'Vident că în astfel de situaţii ei erau
51
crescuti pentru n satisface nevoile de· carnl' şi
grăsime. Nu lipseau unele exceptii, cand porcii
erau tăiaţi la vârste mai mari d(• doi sau trei
ani (Popeşti, Valea Lupului, Bogdăneşti). mai
greu de explicat, avându-se in vedere că men-
tinerea lor la vârste mai mari nu se justifică
din punct de vedere al rentabilitătii economice.
Ecvidele din epoca bronzului sunt repre-
zentate pe teritoriul României prin Equus ca-
ballus. Prin frecvenţ<.1 mCtt.erialului descoperit
in aşezările din această perioadă, caii au avut
un rol economic mai scăzut in raport cu cele-
lalte animale crescute de oamenii din epoca
bronzului. Prin ţinuturile noastre, calul se pare
că era mai frecvent în perioada de tranziţie
de la eneolitic la epoca bronzului. ln general
era mai puţin numeros in bronzul mijlociu.
mai cu seamă in cultura Monteoru. El s-ar pu-
tea încadra in grupul cailor orientali, fiind,
prin înălţimea sa medie de circa 140 cm. pu\in
mai mare decât „tarpanul·' ( Equus cabalus
Gmelini) şi chiar decat „takiut·• (Equus prze-
walskii). In aşezarea de la Bârlad s-a presupus
existenţa unui exemplar care nu este exclus
să aparţină „culanului" (Equus liemionus). Ori-
cum, din punct de vedere genetic, se poate
considera că in epoca bronzului calul avea
multe afinităţi cu calul sălbatic din holocenul
european - Equus przewalskii.
Jn epoca bonzului calul era întrebuint.at
ca animal de povară, dar este posibil ca in
bronzul târziu să fi fost folosit totodată pentru
călărie. In acest sens, s-au observat modificări
morfologice, mai ales la metapodii şi falange,
ce se pot explica eventual printr-o solicitare
mai puternică care a dus la dezvolt.arca accen-
tuată a articulaţiilor. silite să facă faţă unei
activităti nenaturale, in cadrul procesului de
domesticire şi intrebuint.are a acestui animal la
diferite munci în economia comunită~ilor din
epoca bronzului. Nu este lipsit de interes să
menţionăm în acest sens faptul că au fost do-
cumentaţi prin studiul osteologic din diferite
aşezări mai mulţi masculi castraţi, iar în unele
aşezări, precum cea de la Popeşti. au fost
identificaţi indivizi de peste 20 de ani.
Pe lângă scopurile utilitare, calul consti-
tuia desigur un bun furnizor de carne pentru
alirnentatia comunităţilor din epoca bronzului.
Aşa, de exemplu. la Valea Lupului, au fost
descoperite oase furnizate de animale tinere,
iar o parte din material reprezentn resturi
menajere. Trebuie să specificăm că putinăt.a­
tea indivizilor nu înseamnă totodată o pondere
economică redusă a acestui animal pentru co-
munităţile respective. Trebuie să avem în ve-
dere talia sa specifică, care ii conferă un im-
portant atu ca furnizor de carne, echivalent
52
https://biblioteca-digitala.ro
cantitativ cu cea oferit.:-1 de cinci porci sau Zl'C<:'
ovicaprine.
C[1inele. animalul domestic cu o irnportanţfi
economi61 mai sc[1zută pentru omul preistoric,
a înregistrat in epoca bronzului u mult mai
mare diversificare in rapm·t cu perioadele ante-
rioare. Variabilitatea morfologid foarte mare
a materialului a du.s la emiterea ipotezei exis-
tentei mai multor forme : Ca nis .fa miliaris pa-
lustris, cu o va1·ianl<1 nordic[1 - C. Jamiliaris
pal1tst1·is /c1do9e11sis : Canis familiaris matris
optimae (mai ales in cultura Noua) - un cc'tine
de talie marc care servea pentru paza vitelor;
Canis familiaris inte1·mcdi1ts şi chiar Canis fa-
miliaris inostranzewi. Au fost sesizate chiar
unele asemănări cu craniul ogarilor. Desigur
c.:1 diversitatea speciilor însemna şi o mare di-
ferenţiere a dimensiunilor. câinii din epoca
bronzului caracterizându-se, în raport cu cei
din neolitic. printr-o multitudine de forme.
Pentru epoca fierului există numeroase cer-
cetări arhcozoologice, răspândite în general pe
tal teritoriul tării, întregind, mai mult decât
pentru etapele anterioare, tabloul economiei
animaliere ca o preocupare de bază a geto-
dacilor legata de creşterea animalelor, chiar
dacă in unele regiuni şi in anumite perioade
mamiferele sălbatice ajungeau pân[1 la i•3 din_
totalul oaselor rămase i ntr-o aşezare.
Materialul paleofaunistic este reprezentat
prin resturi menajere descoperite in aşezari.
cai înhumaţi in aşezări şi necropole sau in mor-
minte princiare. Vom aminti cele mai impor-
tante aşezări în care s-au efectuat cercetări şi
s-au obţinut date asupra economiei şi explon-
tării animalelor domestice de către thraco-geto-
daci : Histria (jud. Constanţa) :!Iii, Rometea
Mare!::;. Stânceşti :!~~. Lozna Hlibicioc (Bo-
toşani)'.!::~•. Lunca-Ciurea (jud. laşi) '.!'• 11 , „Stenc<1""
Liubcovei (jud. Caraş-Severin) '.!H, Bâtca Doam-
2:11; Alex Bolomcy. Materiaux paleo-faunique ...
cl'Hislria, .'\nnuairP roum;iin d'.'\nlhropologit', T. :!.
J!lli5, p. :!!l-:15.
2:17 (i El Su~i. C11n<.ideratii privind f;111na di11
;i~ezarea hall,..talliună timpurie <k la Benwtca MarC'-
Gomila lui Pitu!. Thraco-Dacica. IX, 191111, p. 15:1--IM.
2:111 S. Haimovici. Studiul re~\ urilor faunb\ice cl(·~­
coperite in cetălile thraco-gdice dC' la St:ince~li Bn-
to!)ani l!'.ec. VI-HI i.c.n·) si import;in\a IOJ· pentru
cunoa!)terl'a vietii locuitorilor clin acc<1stf1 aşezare, Din
trecutul jude\uJui Boto~ani, \!li4. p. 5;,. -li:?.
2J!l S. Haimovici. E. Sadurschi. Studiul m;:iteria-
lelor paleofa11ni,..liCC' de c;.ioră clacic[1. rlescopcritC' in
1urbăria de l;1 I .ozna. Hierao;u,... l!lfll. p. !li •17_
240 S. H.1imo\"ici. Studiul re,..turilor de faunf1 ril0
coperilt' in a.~ezarea dacic{1 <~ec. 111-11 i.e.n.) de la
'-
Lunca Ciurei. Thraco-Dacica, VII, 1981i, p. I :14-J:UJ.
241 G. El Susi, Consideralii privind m;11„rialul
faunistic provenit din a~ezarea daci•ă ele la Stcrwa
Liubcovei (jud. Caraş-Sever·in), Banatica, VIII. l!Jll:,.
p. 123-JJ!J.
nei (jud. Neamţ):!",:!, Brad (jud. Baci'tu) :!<:\ Flo-
reşti (jud. Bacău) :!V., Carlomăneşti (jud. Bu-
zău) :!'o.•, Haduvanu (jud. Călăraşi) :.!t,i>, Vlădi­
ceasca (jud. Călăraşi):!·,;. Popeşti (jud. Giur-
giu)~•", Zimnicea (jud. Teleorman):!;'.•, Mărgă­
riteşti (jud. Olt):!.-~,, Pecica (jud. Arad) :!:• 1, Că­
tunu (jud. Di1mboviţa) :!-,~, Pereteu (jud. Tele-
orman) :!:~:, Agighiol (jud. Tulcea):::,,, etc.
Eşalonate pe o perioadă destul de lungă,
avi.ind în vedere intensitatea şi complexitatea
fenomenelor sociale care se reluau acum cu o
mai mare frecvenţă, aşezările menţionate se
caracterizau, de asemenea, printr-o varietate
destul de mare in ceea ce privesc condiţiile
fizico-geografice în care erau situate fiecare.
Cu toate acestea, privite în marea diversitate
a condiţiilor de mediu, aşezările traco-dacilor
se caracterizau printr-o pronunţată unitate din
punct de vedere al economiei animaliere.
Bovinele, cu câteva excepţii (de exemplu,
aşezarea de la Cârlomăneşti, Pecica şi „Stenca"
Liubcovei), erau printre cele mai frecvente ani-
male domestice din această perioadă pe teri-
242 s. Haimovicî, Creşterea animalelor la geto-
rlacii (~ec. I V i.e.n. -- sec. I e.n.) clin Moldova !)i
Muntenia, Thraco-Dacica, VIII, Hl87, 1-2, p. 144-153.
24:1 Ibidem.
244 M. Şt. UclrC'scu, N. Miriţoiu, Expertiza mate-
rialului nsleoJogic descoperit la Flore!)ti, jud. Bacău,
Carpica, 15, 1983, p. 137-138.
245 M. Şt. Udrescu, Fauna descoperită in aşeza­
rea geto-dacică de Ia Cârlomăneşti, SCIVA, 28, 1977,
3. p. Jf>5-3i4.
24U M· Şt. Udrescu, Date despre creşterea ani-
mJlelor şi vânătoarea l•i geto-dacii de la Radovanu,
Studiu arheozoologic, Thraco-Dacica, 111, 1982, p.
13Y-14:!.
247 Idem, Quelques probleme de zooarcheologie
concernanl la periode Geto-Dace d.:in!i' Ia Plaine Rou-
maine, Dacia, N.S.. XXIX, l!Jll5, 1-2, p. 129-132.
2-18 Ibidem.
24!1 S. Haimovici. Date privind resturile de ani-
male descoperite în aşezarea getică de Ia Zimnicea.
AnalC'lc ~liinlifice ale Univ .• Al. I. Cuza" laşi (S.N.),
secţiunea li, Biologie. T. XVII I. 1972, fasc. 1, p. Hll-
:!04 ; idem, Caracleristiques des chevaux des Getes
decouverts dans la necropole de Zimnicea, Dacia, N.S.,
XXVII, 198:1, 1-2, p. 7!1-107·
250 M. Şt. Udrescu, Date despre creşterea anima-
lelor şi vânătoarea la geto-dacii de la Radovanu.
Studiu arheozoologic, Thraco-Dacicn, Ul, HJ82, p.
13!1-143.
251 S. H.:iimovicî, Date cu privire la fauna desco-
perilâ intr-o aşezare dacică (.. Oppidum Ziridavaw ?),
r\nalelc stiin. ale Uni\' ... Al. I. Cuza" laşi CS.N.),
sect. li. Biologie, T. XV, 19Ci9, Casc. 2, p. 403-409.
252 Idem. Observatinns sur Ies chevaux enterres
ritul'llemcnt dans l'elablisement de Cătunu, Thraco-
Dacic~1. V, 1Dll4, 1-2, p. 1-15-1-1!1.
'..!5:1 Determinări Alex· Bolomey, apud, S. Haimo-
vici, Cre.5terea animalelor la geto-daci (sec. JV i.e.n.
- sec. I e.n.) din Moldova si Muntenia, Thraco-
Dacica, VIII, Hl8, 1-2, p. 144-153.
25-1 l\lex. Bolomey, Despre osemintele de cai din
https://biblioteca-digitala.ro
toriul Romaniei. S-a constatat, printre indivizii
adulţi, o frecvenţă scăzută a masculilor de Bos
taurus, care, corelată cu penuria castratilm·
(cum era situaţia mai ales la Brad şi Zimni-
cea), ar putea să se explice prin folosirea la
muncile agricole a vacilor sau cailor:!-.-.. Tot-
odată o astfel de situaţie ar putea reprezenta
un indiciu al folosirii taurinelor ma ture în
scopuri utilitare, ca produ1.:ătoare de lapte.
Prin forma şi dimensiunile coarnelor, bo-
vinele domestice din aşezările geto-dacilor se
încadrau în tipul primigenius şi tipul brachy-
ceros, cu o frecvenţă mai mare pentru cele
din urmă, caracterizate prin dimensiuni mici
şi procese de gracilizare :!.-,fi. De asemenea, au
fost puse in evidenţă vite fără coarne, cum
erau cele din aşezările de la Stânceşti, Lozna-
Hlibicioc şi Barboşi. S-a relevat cu claritate
că ele făceau parte dintr-o rasă de-sine-stătă­
toare, în unele aşezări coexistând cu bovinele
cu coarne. In acelaşi timp s-a precizat că aceste
vite acornute nu aveau nici o legătură gene-
tică cu vitele fără coarne crescute de sciţii din
regiunile nord-pontice,· caracterizate prin di-
mensiuni mai mari.
Talia taurinelor geto-dacilor era in medie
de 112-113 cm. Talia bovinelor de pe teri-
toriul României era, in această perioadă, inter-
mediară între vestul şi estul continentului, con-
statându-se o diminuare generală a dimensiu-
nilor bovinelor de la est spre vest. Aşa cum
am menţionat, în cadrul bovinelor, frecvenţa
cea mai mare o aveau maturii, fără ca ei să
ajungă la vârste prea mari. Populaţia geto-
dacilor înseamnă că nu era nevoită să facă
tăieri de necesitate, sacrificând tineretul in
lipsă de nutreţuri suficiente in timpul iernii.
Intrucât bovinele erau cele mai numeroase
dintre animalele domestice din gospodăda geto-
dacilor, iar o vacă putea oferi circa 250 kg
carne şi un taur sau castrat în jur de 300 kg
came, se poate conchide, fără echivoc, că tau-
rinele reprezentau din punct de vedere econo-
mic ponderea cea mai ridicată, oferind în cel
mai ridicat grad necesităţile de proteine ani-
male populaţiilor respective. Există suficiente
dovezi pentru a se crede că existau, cel puţin
în unele aşezări, un număr destul de mare de
vite, care, desigur, necesitau, pe lângă rezerva
de hrană din timpul iernii, condiţii de a le
adăposti in grajduri special amenajate in acest
sens.
mormilntul thraco-geUc de la Agighiol, Studii şi cer-
retări de ;mtropologie, 5, 1968, I. p. 27-31.
255 S. Haimovici, L'elcvnge et ln chasse chez Ies
geto-daces, Domcstikations-forschuni? und Geschichtc
der Hnustiere, Budapcst, f.a.), p. 257-21i2.
25fj Ibidem.
53
 Aşa cum a rezultat din studiile arheozoo-
Jogice, în unele aşezări geto-dacice porci ne le
erau mai numeroase decât bovinele, dar in cea
mai mare parte a aşezărilor ele rămân infe-
rioare acestora. De exemplu, în prima parte
a locuirii dacice de la „Stenca"" Liubcovei, dac[1
bovinele realizau 19,290/0 , porcinele le între-
ceau. tolalizănd 3 l.57D/u din numărul total de
indivizi ; la Pecica porcinele erau, de asenw-
nea, cele mai numeroase animale domestict·.
Nu sunt rare situaţiile nici când numărul por-
cinelor era inferior în gospodăriile geto-dacilor
atât taurinelor, cât şi cornutelor mici. cum ar
fi la Remelea Mare-Camila lui Pituţ, Rado-
vanu. Piscu Crăsani, Cârlomăneşti, Vlădiceasca.
Popeşti şi altele.
1n ceea cc priveşte tn:-1săturilc morfologice,
porcii din perioada geto-dacică se caracterizau
prinlt'-un bot alungit, incâ mult asemănător
cu cel al mistreţului, dar cu dimorfismul se-
xual mai şters decât la strămoşul sâu sălbatic.
Legat de caracterul primitiv al porcilor din
această vreme este aspectul lor oarecum spe-
cific, cu greabănul ridicat şi şasele mai joase.
cu membrele subtiri şi înalte, in general îm-
brăcate cu putină grăsime.
Aşa dup[1 cum am arătat. porcii de la sfâr-
şitul epocii bronzului, mai cu seamă din cul-
tura Noua, erau mai voluminoşi decât cei din
perioadele anterioare şi mai ales decât cei din
neolitic. Din acest punct de vedere, la porcii
din epoca fiernlui se constată o diminuare a
taliei lor, în raport cu cei din epoca bronzului.
Ritmul de diminuare a taliei porcinelor în epo-
ca fierului este destul de diferite de la o aşe­
zare la alta. Dacă la Stânceşti se mai putea
vorbi de porci cu o înălţime la greabăn incă
destul de mare, sau la Pecica de un ritm mai
lent de micşorare a taliei. procesele de graci-
lizare sunt pregnante deja in aşezarea de la
Zimnicea. unde porcii abia atingeau inf1)\inwa
de 68,5 cm, sau la Brad. unde înălţimea 101·
nu depăşea 72 cm. ceea ce ii apropia de tipul
palustris din epoca neolitic<i.
Geto-dacii creşteau porcinele pentru carne
şi in mai mică măsură pentru grăsime, av."tnd
în vedere c:'.'1 tipurile primitive de porci nu
ofereau o cantitate prea marc de acest al doi-
lea produs. Sacrificarea lor se fiicea în general
după ce ajungeau in faza de animal~ adulte,
capabill· de a se reproduce. Cele mai frecvente
C'rau omorâte dupi"1 C<:' atingeau maturitatea
deplină. in jurul vârstei de doi ani, dar adesea
unele exemplare dcp;1şeau cu mult această
vârstă. Aceasta s-ar explica prin faptul că tipul
de porc crescut de geto-daci fiind într-un pro-
ces de gracilizare avansat. necesita un timp
mai îndelungat pfmă ajl!T:gea să atingă greu-
tatea optimi.'1 de sacrificare.
54
https://biblioteca-digitala.ro
Ovicaprinele erau în general bine reprezen-
tate in aşezările geto-dacilor, de cele mai multe
ori ele plasându-se pe locul doi, dupi"1 bovine.
dar în multe aşezări numărul lor era depăşit,
după cum am văzut, chiar şi de porcine (Pe-
cica, Radovanu). Nu sunt lipsite insă nici ca-
zurile în care ovicaprinele se situau printre cele
mai numeroase animale din gospodăria geto-
dacă, cum se întâmpla, de exemplu. la Cârlo-
mâneşti. unde el<' ocupau primul loc printre
animalele domestice.
S-ar părea că în zona de câmpie a Mun-
teniei cornutele mici erau mai numeroase decât
în regiunea de podiş a Moldovei in perioada
geto-dacă. probabil ca o influentă directă a
mediului. ştiindu-se că ovicaprinele, prin de-
iini\ie, sunt animale de stepă.
ln cadrul ovicaprinclor. oaia era întotdea-
una mai numeroasă decât capra. ln unele aşe­
zări, precum cea de la Zimnicea. capra realiza
valori destul de ridicate : fără a depăşi oaia,
ea totaliza totuşi circa 1 3 din matel'Îalul de
ovicc1prine din această aşezare. Ca şi în epocile
anterioare. ovicaprinelc geto-dacilor erau re-
prezentate prin genul Ovis şi Capra. Masculii
de Ovis aveau coarne. nu excesiv de masive.
cu baza, in celt• mai multe cazuri. triunghiu-
lară. Femelele cornute nu aveau o frecven\<"1
prea mare in cazul oilor. Există dovezi, prl'-
cum cele de la Histrit1 şi Cârlomăneşti. con-
form cărora geto-dacii efectuau castrarea mas-
culilor de Ovis. Abundenta oilor din aşezarl.'a
de la Carlomăneşti. precum şi faptul cu acestea
erau crescute probabil mai ales pentru carne.
ar explica în bună măsură existenta unor ber-
beci castraţi în această aşezare.
Pentru genul Capra s-au pus în L'Viden\<l
masculi cu coarne puternice, de tipul „prisca"".
Nu acelaşi lucru se poate spune despre femele,
care nu prezentau coarnele aşa de r<'1sucitL•.
fără a se putea vorbi ins[1 de exemplare tipice
de tipul ,.aegagrus··.
Dacă, în epoca bronzului. ovinele erau mai
masive dcc<it în perioadele anterioare. ajun-
gând la o înălţime la greab[m de circa 65 cm.
in epoca fierului s-a relevat un proces de gra-
cili1.are al lor. nereuşind decât in putinc cazuri
să depăşească 60 cm im\l~ime. Capra nu .:1 in-
:-egistrnt ins[1 o micşorare a taliei in epoca
fierului. in raport cu epoca bronzului.
Geto-dacii urmăreau obţinerea de la ovine
a unor avantaje legate mai cu seami\ de as-
pectul utilitar, adică pentru producerea de lână
şi laple. Existau desigur. şi excepţii. cum ;1r
fi aşezarea de la Cârlomăneşti. unde oaia era
crescută ca princip."11 furnizor de carne. dar
totuşi in majoritatea cazuril01·. făcându-se su-
crificarea cu precădere la maturitate sau chiar
ia vc"trste înaintate (Popeşti, Brad, Lunca Ciu-
rci). !'<' poate vorbi de o exploatare a oii în
scopuri utilitare. Desigur că nu lipsea sacri-
fil:cll"ea mieilo1·, mai ales a masculilor, ce se
ff1cca cu precădere până la vârsta de şase luni.
Rolul economic al ovicapl'inelor în aşeză­
rile geto-dacilcw trebuie judecat nu în raport
neap<"ll'at cu numarul de indivizi identifieati,
ci cu ponderea produselor oferite de un exem-
plar din accasLi specie, in raport cu alte specii.
mai ales atunci când se discută respectivele
animale ca produdtoare de carne. În acest sens,
vom aminti câ prin sacrificarea unei oi sau
capre se obtinei.I circa 30 kg de carne, ceea
ce ar r0p1ezc·nta doar jumătak din cantitatea
de carne ofl-'rită de un porc şi de pfrnă la
nouă ori mai puţin decât cea furnizată de o
vilii din aceeaşi perioadă. Desigur că, în cazul
oii, trebuie să avem in vedere, atunci când
judecăm a!Jortul său la economia geto-dacilor,
o s~·rie de produse specifice acestei specii, cum
este lâna şi pieile cu lână folosite pentru con-
fectionarea îmbrăcămintei de toate felurile.
Calul nu se apropia ca frecven\it, in aşe­
zările geto-dace, de celelalte animale cu im-
portanţă econcm1ca, men(ionate pâni1 aici.
Aceasti1 situaţie trebuie inţeleasă în func\ic
de stalutul oarecum aparte al acestui animal.
multe din exemplarele acestei specii murind
pc câmpurile de lupti1. Trebuie avut in vedere,
de asenwnea, că numai o parte din materialul
osteologic cercetat provine de la rest urile me-
najere, deci cu implicaţii economice directe,
restul fiind furnizat de exemplarele depuse in
mormintele princiare sa11 inhumate în aşezc"iri
şi necropole. ceea ce implică mai mult aspect~
de naturc"t mitico-religioasiL Din punct de ve-
dere paleontologic, acest ultim aspect are o
valoare deosebită pentru cit indivizii inhumati
constituit' cele mai propice materiale pentru
n:·co'1stituiri modologice pertinente, deoarece
oasele nu sunt fragmentate. De aceea. mai ale~
pe baza materialelor din necropole s-a reusit
reconstituit·ea tipt•rilor de cai crescu(i de geto-
daci.
Caii geto-dacilor făceau parte din grupa-
rea estică a cailor epocii fierului din Europa.
caractel'izati prin talie mijlocie de 13~-l:H cm
inăl\ime, cu craniul facial relativ mai scurt
dec[1L al cailor vestici. Caii ordinal'i. obişnui(i
in a~czările geto-dacilor pentru muncile agri-
cole. aveau un aspect oarecum primitiv. cu
capul rdativ mare ~i grosier, cu corpul desll'.1
de masi·.•. Acest tip de cal era, de altfel, mai
fn.:cvcnl ~i în resturile menajere din aşcz.:u·i.
in afan."t de acc~ti cai. zişi de duzinii. exis-
tau as::t-numi(ii cai de elită sau de paradă.
folositi probabil exclusiv pentru călărie. poetic
numc;i de aristrocaOa tribală, av&.ind în vedcn'
că num<irul 101· este cu mult mai mic decf1t al
https://biblioteca-digitala.ro
cailor obişnuiţi. Erau cai care ajungeau la
140 cm înălţime la greab<in, cu un cap mai mic,
mai bine proporţionat cu corpul, cu gâtul lung,
cu picioarele subţiri şi foarte lungi. Exemplare
tipice de acest fel au fost întâlnite cu deose-
bire în necropola de la Zimnicea şi in num<ir
mai. mic la Cătunu şi mormântul princiar de
la Agighiol.
Ultimele cercetări au stabilit că aceşti cai
nu au fost aduşi de la sciţi, din regiunile nord-
pontice, ei putind fi obţinuţi de geto-daci prin
ameliorarea exemplarelm· locale de talie înaltă,
deja remarcate la ~f;;irşitul epocii bronzului pe
teritoriul ţării noastre. Nu este exclus ca gcto-
dacii să fi oferit astfel de exemplare pentru
cavaleria lui Filip al II-lea, Alexandru şi re-
gatelor elenistice, iar mai târziu Romei 1·.:•1.
Dar, cea mai mare parte a cailor erau folo-
siţi de geto-daci în scopuri utilitare, pentru că­
ratul poverilor, identificându-se exemplare
chiar de 15 ani, precum şi indivizi caslrat.i.
Aceasta nu inseamnă că ei nu constituiau şi
o importantă sursă de carne, avându-se in ve-
dere că un exemplar de 1,30 m inălţime ofe-
rea circa 300 k!;!' de carne, practic mai mult
decât o taurină şi echivalentul a cinci porci sau
zece ovicaprine.
ln preajma aşezărilo1· geto-dace se putea
vedea uneori asinul. el fiind identificat pană
acum la Zimnicea. adus poate din cetăţ.ile gre-
ceşti de la ţă1·mul pontic, unde era destul de
răspândit deja în ~ec. VI i.e.n.
Trebuie să menţionăm că din curţile geto-
clacil01· nu lipseau nici unele păsări. Găina do-
meslid1, de exemplu, a fost relevată in aşezc"t­
rile de la Pecica, Zimnicea şi Brad, unde erau
t·eprezentate printr-0 formă de talie mică. Vom
menţiona cc"t exemplarele descoperite până acum
la noi incc•p s~:i ap;ll'o;-1 abia din a doua epoc;.i
a fierului. in Halls!alt nl."fiind încă întâlnite
păsc"tri pe teritoriul României. In schimb, in
Eurc•pa centrală găina a fost documentată încă
de la sffirşitul epecii bronzului, la noi putiind
fi adusă de celţi, din această regiune a con-
tinentului (a1· pleda in acest sens numeroa:;clc
ei resturi c;soase. 1·eprezentând ofrandl'. din
cimitirul celtic dl' la Fant{mele. jud. Bistrita).
dac<i nu a venit poale pc u filier<-t mai directă
din regiunea ei de origine- /\sia de sud-est,
prin Peninsula Balcanică ~~i apoi prin interme-
diul cctfi\ilor grcce~li d~ la Pontul Euxin c'•8 •
2.·,7 Idem. C1·eştcr•:a an-malelor l;1 ~elo·dacii (~cc.
IV i.e.n - !>CC. I c n.l din Mu!dm·a şi l\·luntcnia,
Thraco·Dacica, VIII. i91l7, I-'.!. p. !·H-15:l.
::~R Idem. Ci?racl•~dsth:1uc~ elf' che\·;wx des Gete~
dccouverts c!;ins la necropole de Zimnicea. Dacia. N.S.,
XXVII. l!l!JI. 1-2. p. 79-107: idem, Creşterea ani·
malelor I;; gelO·dncii (sec. IV i.e.n. - sec. I e.n.) din
Moldr.\·:1 ;,i Muntenb, Thraco-lJacica, VII I, l!lllî, 1-:.!,
p. l·H-l'i:.!.
55
 Alături de găină, dintre păsările domestice
a mai fost men ticna tă în La Tene gâsca, dar
ea rămâne totuşi o prezenţă destul de rciră,
fiind descoperită până in prezent doar la Zim-
nicea şi Brad, unde este documentată prin pu-
ţine resturi. Având în vedere că şi în zilele
noastre strămoşul său sălbatic este o pasăre
de pasaj peste teritoriul tării noastre, nu este
exclusă o domesticire a gâştei chiar locală, in-
treprinsă de geto-daci.
Am lăsat la sfârşit alte două animale do-
mestice care existau pe lân~ă aşezările geto-
dace, dar a căror însemnătate economică nu
era din cele mai directe şi mai importante.
Aceste două animale sunt câinele şi pisica.
Câinele, prezent în toate aşezările geto-
dace, se caracteriza totuşi printr-o frecvenţă
diferenţiată de la o aşezare la alta, dar se
poate spune că in general resturile sale osoase
sunt destul de rare, poate cu excepţia aşeză­
rii de la Zimnicea. Se poate vorbi chiar de o
oarecare tendinţă de diferenţiere a unor rase
a câinilor din aşezările geto-dace, precizân-
du-se câinii de talie foarte mică (aşa-zişi „câini
56
https://biblioteca-digitala.ro
de salon") cum erau cei din mormântul prin-
ciar de la Pereteu.
Datele exi'stente până acum ne îngăduie mai
degrabă conturarea ipotezei conform căreia
geto-dacii nu foloseau câinele in alimentatie,
singurul semn de întrebare ridicându-l unele
oase de câine cu urme de arsură descoperite
la Lunca Ciurei.
In ceea ce priveşte pisica. ea a fost i<len-
tificată doar la Zimnicea, ceea ce ar fi un prim
argument şi singurul de până acum, privind
pătrunderea ei dinspre sud, râspândire;;1 ma-
sivă de mai târziu fiind pusă pe seama roma-
nilor:!."·!'.
1n concluzie, se poate spune că thraco-geto-
dacii aveau o economie animalieră bazată în
primul rând pe creşterea animalelor mari.
Poate doar in Câmpia Română situaţia să fi
fost puţin mai diferită, in sensul că ovicapri-
nele constituiau pentru anumite comunităţi
sursa economică p1·incipală, după cum in zone
cu un habitat aparte porcinele să fi reprezen-
tat o pondere primară a economiei.
259 Ibidem.
 Capitolul IV
SCURT ISTORIC AL CERCETARILOR PALEOBOTANICE
DIN AŞEZARILE PREISTORICE DIN ROMANIA
Arheologii români au fost dintotdeauna pre-
ocupat.i de colectarea materialului botanic des-
coperil odată cu celelalte vestigii de cultură
materială. Din păcate ci s-au confruntat de la
început cu dificultatea dete1·minării loturilor de
seminţe carbonizate, din cauza lipsei specialiş­
tilor structuraţi pe astfel de studii. In această
situaţie, fie că s-a t·ecurs la identificări adesea
empirice, fie că, în cazuri care se doreau nni
fericite, s-a găsit un botanisl sau agronom
care, cu multă bunăvoinţă. n incercal sâ supli-
nească acest neajuns însă să demonstreze că
încercările făcute de specialiştii nefamiliarizaţi
cu cercetări de acest fel pol duce uneori la con-
sideraţii eronate. Reevaluarea câtorva din ve-
chile determinfiri de seminţe carbonizate ne-a
îndemnat să adoptăm o atiludine rezervată
chiar fală de studiile paleobotanice efectuc:te
de botanişti sau agronomi care însă, prin pre-
ocupările lor, nu aveau un contact direct cu
materialele provenite din săpăturile arheolo-
gice. Şi pentru că uneori aceste studii er:iu
semnate de specialişti bine cunoscuţi în do:11e-
niile biologiei sau agronomiei şi totuşi se do-
vedeau total greşite, prudenta noastră iniţială
s-a transformat într-o justificată neîncredere.
Am considerat însă că este necesară menţiona­
rea tuturor semnalărilor mai importante de
seminţe carbonizate sau amprente de seminte,
chiar dacă unele din materialele respective sunt
irecuperabile pentru eventuale revizuiri in pri-
vinţa autenticităţii determinărilor. Cele asupra
cărora am putut efectua studii recente, vor fi
amintite in acest scurt istoric, dar în acelaşi
timp vor figura în rândul aşezărilor cercetate
de noi, fiind luate in cor.siderare atunc: cfmd
se vor trage concluzii asupra aspectelm· paleo-
etnobotanice regionale pentru diferit.: c::'t:.i:·:
pre- şi protoistorice. De asemenea. alte cat::v:.i
loturi de seminţe sau amprente pe chirpic şi
cioburi, cercetate de paleobotanişti consacraţi
in studiul materialului din aşezările preistorice,
https://biblioteca-digitala.ro
precum cele efectuate de E. Hajnalova, Z. V.
Ianuşevici şi S. M. Yarwood, vor fi incluse în
rândul datelor ce uu să stea la baza conside-
raţiilor finale.
fn urma săpăturilor de la Vădastra (jud. Olt),
Cezar Boliac ~·~ 1 menţiona, în Trompeta Carpa-
ţilor din 1876, existenta într-un vas mare spart
a unor seminţe calcinate de „susanu", plantă
despre care Herodot, la rândul său. spunea că
era foarte frecventă prin ţinuturile noastre. În
acelaşi vas au fost descoperite seminţe de mei.
Dacă Cezar Boliac se referea la susaiul din-
tr-una din speciile de Lactuca sagittata, L. mu-
ralis, Sanchus arven.<ii.<;. S. oleracenus, S. pa-
lttstris sau la susanul cu seminţe oleaginoase
din specia Scsamum indicum (S. orientale),
considerat originar din India şi cultivat frec-
vent in Egipt. Turcia şi Persia, este mai greu
de precizat. cu atât mai mult cu cât astfel de
seminţe nu prea au mai fost întâlnite in stra-
turile preistorice din tara noastr<i. S-ar putea
să fie vorba de fapt de o confuzie in determi-
narea semintel01· respective.
Tot Cezar Boliac, prin cercetările efectuate
la Tinosul a găsit in gropi arse seminţe de se-
cară, mei, orz. grO:'iu şi cânepă :!Iii.
Gr. G. Tocilescu in „Dacia inainte de Ro-
mani·; resimţea lipsa datelor concrete despre
cultivarea plantelor de către omul preistoric
de pe meleagurile noastre, astfel ct"t era obli-
gat să se rezume la a cita diferiti autori antici
care spuneau că getii cunoşteau meiul şi o
specie de grâu numit in limba tracă - briza :!•i:!.
260 C. Boliac, Cer::imica preistorici'• a D;1ciei.
Trompet;i Carµa\ilor. /\nul XI\', Jllifi. nr· 1255.
2fi I \". C:mar;1t:he. U neltr <1J!l'ic:>le 11c- lt>ri tnriul
J.:r;mblicii Pn;:ul:ire Homiine in l'flOC:I ved1P, SC!V, r.
1!150, 2. p. IP-111!1.
?.li'? Gr C. Tocilescu. D<1C"ia inainh.> de Romani,
Analde „ocit>Liiţii academice. T. X, IHHO. fose. I!,
Bucure'iti, p. 1:-1-1.
57
 Situaţia nu se schimbase prea mult mei
spre sfârşitul primului sfert al veacului nostru,
pentru că în anul 1922 C. S. Nicolăescu-Plopşor
în lucrarea sa „însemnări asupra agriculturii
preistorice de pe pământul rnmânesc'· nu pu-
tea aduce prea multe date în plus, decât am-
prentele observate de autor în chirpicul locu-
inţelor dezvelite prin săpi"iturile arheologice de
la Piscul Cornişorul de lângă satul Plopşor,
comuna Salcuţa, jud. Dolj ::i;;:_
Prem:upări mai atente pentru colectarea şi
recunoaşterea materialului botanic descoperit
prin săpăturile arheologice apar abia spre mij-
locul secolului nostru, dar ele rămân totuşi
izolate, aşa cum vom vedea din trecerea lor
în 1·evi.stă in continuare, pe care o vom face
nu în ordinea efectuării studiilor respective,
ci, pe cât posibil, u1·mând cronologia culturală.
C;_i situatia era în acest fel, se poate lesne ob-
serva din „Istoria României''. publicată în 1960,
în care, la descrierea uneia sau alteia dintre
culturi, se revine de fiecare dată la aceeaşi
formulare, cu evidente accente de stereotipie.
atunci când se amintesc aspectele economice:
„ ...economia purtătorilor culturii... se baza pe
cullivarea primitivă a plantel01· şi creşterea
animalelor domestice·' ~i;~. Care erau speciile
cultivate, cum se făcea agricultura in acele vre-
muri sau alte aspecte etnobotanice care carac-
terizau purtătorii unei culturi lipseau aprnape
cu desăvârşire. Faptul este cu atât mai regre-
tabil, cu cât nu sărăcia materialelor din să­
păturile arheologice era cauza unei astfel de
situaţii, ci lipsa unei conceptii generale, in
rândul tuturor arheologiilor, in privinţa nece-
sităţii unor studii de acest fel, a formării unui
specialist care să determine materialele bota-
nice din fiecare aşezare şi să sesizeze implica-
ţiile istorice ale unor astfel de dovezi în eco-
nomia comunităţilor respective. In fond, orice
material, inclusiv cel botanic, rezultat din să­
păturile arheologice, reprezintă un vestigiu de
cultură materială la fel de important precum
un vas ceramic, o unealtă sau o figurină an-
tropomorfă. Cu alte cuvinte, nu înseamnă că
studiind materialele botanice ca vestigii ale o-
mului preistoric, se face mai puţină istorie,
cum încă mai pretind unii arheologi. Am putea
spune că tocmai in acest fel devine posibilă re-
constituirea globală a fenomenului culturii ma-
teriale preistorice, a aspectelor de natură eco-
nomică in particular, rod al unei cercetări in-
terdisciplinare.
Din cultura Starcevo-Criş de la Şimnicu de
Jos (jud. Dolj) sunt menţionate, pe lipitură de
2G:I C. S. Nicolăcscu-Plop')or. Jnsemnări asupra
agriculturii preistorice OL" pe pământul românesc,
Bucureşti. 1922, p. 5.
:!IH /.,toriu Homânici, I, Bucurc~li, l!JGO, p- 2!J-131i.
58
https://biblioteca-digitala.ro
lut ars, amprente de Triticmn sp. şi Hordeum
sp. '.!li:•• Din aceeaşi perioadă este amintit Triti-
cum monococum la Copăcelu (jud. Vilcea) :ii~•.
Aşezarea de tip Criş de la Hi"1rman a oferit
mai multe amprente pe vase care au fost stu-
diate de Z. Ianuşcvici ::i;;_ Au fost identificate
speciile : Trilicum monococcum, T. dicoccum
şi T. speLLa.
I. Nestor !i>-~ relevă cultivarea speciei Triti-
cum monococcum în timpul culturii Ceramicii
liniare în Moldova, pe baza amprentelor de pe
materialul arheologic. Amprente de T. mono-
coccum pe ceramica din cultura Dudeşti sunt
amintite şi de D. Berciu la Verbicioara :!li'.I_
Pentru cultura Vinca A s-au obţinut, prin
metoda flotării, seminţe de Triticum dicoccum,
Hordcum vulgare nudum, Cormts mas, Vicia
lathyros şi Cruciferne. Recuperarea tuturnr ma-
terialelor aparţinând acesto1· specii a fost po-
sibilă prin săpăturile arheologice din aşcza-
1·ea de la Cornea (jud. Caraş-Severin) ~• 0 .
I. Tarnavschi ::;i a determinat materialul
botanic din cultura Vădastra II din aşezarea
eponimă, ajungând la concluzia că in sudul
Olteniei se cultiva in acel timp Triticum (pro-
babil monococcum). Hordeum sp., Panicum sp.
E. Comşa afirmă că, „prin resturile de plea-
vă şi prin urmele păstrate în cioburi·' din faza
Bolintineanu a culturii Boian. s-au recunoscut
speciile : Triticum monococcum. Panicum mi-
liaceum, Fagopyrum sp. ~·~. iar de la începutul
fazei Ciuleşti a aceleiaşi culturi s-au identificat
Triticum monococcum, T. vulgare, Vicia faba,
mei şi neghină :1;::_
In timpul culturii Hamangia, D. Berciu men-
ţionează că se cultiva grâul şi borceagul ~ 1 ~.
E. Hajnalova a determinat din faza de tran-
ziţie de la cultura Boian la cultura Gumelnit!I
265 lnform.,tie D. Galbenu mention<1tă de E. Com-
şa în Neoliticul pe teritoriul Romăniei - co11sideraţii,
llucure!ili, 1987, p. 70.
21ili Informaţie D. Berciu, citat de E. Com'FI.
op. dl .. p. 70.
261 V. I. i\larkevic. Bugodncstrovskaja Kultura
na terrilorii Moldavij. Kisinău, 1974, p. 155.
268 I. Nestor. Cultura ceramicii liniare in Mol-
dova (pe baza săpăturilor arheologice de la Glăvă­
ne~tii Vl•chi, la')i), SCIV, li. HJ51, 2, p. 17-26.
269 D· Berciu. Şantierul arheologic Verbicioara-
Dolj, SCIV, li, 1951, I. p. 229-248.
270 Gh. Lazarovici, Cornea prei.~toric, Rc~i\a, 1977,
p. IOG.
271 C. N. Mateescu, Rcmarks on Cattle breeding
and A11ricullurc in thc Micidle and Late Neolithic on
the Lower Danubc, Dacia. N.S., XIX. l!l75, p. lJ-18.
272 E CoRlşa, Stadiul cercetărilor despre viata
oamenilor din faza Bolintineanu a culturii Boian,
SCIV, \"I. 1955, 1-2. p. IJ-45.
273 Idem, Stadiul cercetărilor cu privire la faza
Giuleşli a culturii Boian, SC IV, V III, 1957, 1--1,
p. 27-52.
274 D. Berciu, Cultura Haman9ia, Bucureşti, 1966,
p. 8:».
 de b Radovanu TriLicum monococcum {din ni-
velul 3) şi T. dic:occum {din nivelul 1), ca şi o
serie de materiale neolitice de la Bugata Giu-
leşti şi din Muzeul din Constanţa:!;:..
Pe baza seminţelor carbonizate descoperite
in aşezarea de la Gumelniţa se consideră că
in timpul culturii cu acelaşi nume se cultiva
Triticum vulgare :!;i;, D. Berciu ";; aminteşte
chiar de existenţa cunepei in cultura Gumel-
niţa. pe baza unor descoperiri de seminţe cal-
cinate 1a Paladi (azi unit cu satul loneştj, co-
muna Petreşti, jud. Dâmboviţa).
In timpul culturii Sălcuţa de la Piscul Cor-
nişorului s-a descoperit ghindă carbonizată
prndusă de Quercus pubescens. Oamenii din
această vreme cunoşteau se pare grâul, orzul
<:i probabil meiul:!;"·
Pe baza impresiilor de pe ceramică, in aria
culturii Precucuteni din Moldova este menţio­
naî Trilicum monococcum :!;~ 1 , iar pentru cul-
tura Cucuteni sunt semnalate speciile Triticum
a·ompaclum, T. vulgare şi T. compactmn glo-
biforme :!·'0 • Determinările de •la Hăbâşeşti tre-
buie privite totusi cu oarecare rezerve, avânc!
în vedere că au fost efectuate de Tr. Săvules­
cu. cel care a studiat ~i materialul din cultura
Cucuteni de la Frumuşica. La Frumuşica s-a
afirmat existenţa speciilor Triticum compac-
Lum, T. vulgarP şi Cannabis sativa. In unna
revederii materialelor de la Frumuşica, cerce-
late de Tr. Săvulescu :!l'I, aveam să constatăm
~u surprindere cu nici măcar una din speciile
pomenite nu figurau în materia'.lul respectiv.
Este evident că el a confundat. aşa după cum
,·om vedea. cele două specii de grâu - Triti-
cum com]XICtum şi T. vulgare - nu numai cu
o altă specie de grâu, dar chiar cu orzul. iar
Cannabis cu Lithospermum. Ne întrebăm, in
accasl.f1 situaţie, dacă nu s-a întâmplat acelaşi
27.> E. Hajnalo\"a. Einige erkenntnisse liber die
Zi.ichtung und Ausni.itzung von Pflanzen in der Ver-
gangenheit aur dem gebiet Bulgariens und Rumii-
niens aufgrund arch~iobotanischer funde, Rapports.
Co-rapporls, Communications Tchecoslovaques pour
le IVe Congres de l'Association lntemationale d"etu-
-des du Sud-Est Europeen, Prague, 1979, p. 61-70.
276 VI. Dumitrescu. Gumelnita. Sondajul strati-
grafic din 1960, .SCIV, XVII, 1966, 1, p. 51-100.
277 D. Berciu, Co11tTihuiia elementelor economice
la explicarea u1wT evf'nimente istoTice din Dacia.
Bucureşti, 1948, p. 10, nota 1.
278 Idem, CcmtTiburii la pToblemele neoliticului
in Romcinia în lumina noiloT cercetăTi, Bucureşti,
1961. p. 342-344.
27!J S. Marincscu-Bâlcu. CultuTa PTec:ucuteni pe
tcritoTiul României. Bucureşti, 1974, p. 142.
2HO VI. Dumitrescu, H. Dumitrescu, M. Petrescu-
0:1mbo\"i\a, N. Gostar. op. cit .. p. 506.
281 I\!. Cârcium;;ru, 1-·. Monah, Consideratii asu-
pra determinărilor de seminte carbonizate de la Fru-
muşica şi \"alea Lupului, SCIVA, 36, l!l86, 4, p. 351-
351.
https://biblioteca-digitala.ro
lucru şi cu materialul de la Hăbăşeşti. Cum
confuzia poate nu a fost aceeaşi, ne ferim sâ
i·econstituim, apriori, lista speciilor de la Hâ-
băşeşti.
În faza Cucuteni A-B de la Carasa Miclău­
şeni (sat Carasa. corn. Corlăteni, jud. Botoşani),
sunt semnalate câteva seminţe de Secale ce-
reale depuse deasupra unor lespezi de piatră:!.':!,
iar de la Valea Lupului. din faza Cucuteni B
erau adesea citate speciile Triticum vulgare şi
T. compactum :!i<::_ Aşa dup~i cum vom vedea,
in urma observaţiilor asupra seminţelor carbo-
nizate de la Valea Lupului. am ajuns la con-
cluzia Ct\ aici se cultivau cu totul alte specii
de grâu:!."~.
Un lot mare de seminţe de la Grădiştea
Muncelului a fost determinat cu mai multi ani
rn urmă la Laboratorul de Controlul seminţelor
din Cluj:!."·'. in :mul 1931 J. Nandris a publicat
determinările efectuate de S. M. Yarwood de
la Universitatea din Birmingham cu privire la
materialul dacic rezultat din flotare. obţinut
de echipa engleză care timp de mai mulţi ani
a făcut cercetări de acest fel in România. Cele
mai multe eşantio<Jne provin de la Grădiştea
Muncelului. dar sunt puse în circuitul ştiinţi~
fie şi căteva determinări din perioada dacică
de la Zăbrani (jud. Arad). efectuate de R.N.L.
Hubard :Ni. Cercetările de la Zăbrani au pre-
cizat existenta speciilor Triticum monococcum,
T. dicoccum. Set aria sp. (italica ?), Panicum
miliaceum. Lista destul de lungă a speciilor re-
zultată din cercetările de la Grădiştea Munce-
lului va fi reprodusă, pentru o vedere de an-
samblu, alături de speciile identificate de noi
în această importantă aşezare.
Gh. Bichir menţionează pentru carpii de
la Poiana Dulceşti (punctul Varniţă) grâul şi
cânepa, aceasta din urmă determinată după res-
turile de tulpină:!.~;, iar pentru geto-dacii din
sec. II-III e. n .. care locuiau in Muntenia, s-au
descoperit la Mătăsarn seminţe carbonizate de
grâu (gropile nr. 125, niv. 111-2 şi nr. 150, niv.
TII-1), mei (Panicum sp.) pe fundul unui vas
(ca şi in B-IE. niv. III-I ; gropile nr. 182 şi
187 din nivelul 111-2), tuJpini de cănepă (gropi-
le 32. 148 !'i 184). seminţe de mohor (Setaria
viridis). De la Coloneşti-Mârunţei s-au recupe-
2H2 D. Tudor şi colab„ Şantierul Corlăteni, SCIV,
IV, 1953. 1-2. p. 394-436.
283 M. Pelrescu-D;imboviţa şi colab .. Şantierul
Hlincea-Jaşi. SCIV VI, 1955, 3-4, p. 687-712.
2114 M. Ci1rciumaru. F. Monah, op. cit., p. 351-352.
2115 C. Daicoviciu şi colab„ Şantierul Grădiştea
Muncelului, SClV, 4, 1953, 1-2, p. 153-220.
286 J. Nandris, Aspects of Dacian Economy and
Hughland zone exploitation, Dacia, N.S., XXV ,1981,
p, 231-254.
2117 Gh. Bichir, Cultura caTpică, Ducureşti, 19i3,
p. rn.
 rat seminţe de grâu carbonizate (gr. 9) şi de
la Scorniceşti tuJpinide cânepă (gr. 2) :!."".
Acest scurt istoric, fără a avea pretentia că
a inclus toate mărturiile existente asupra plan-
telor cultivate sau consumate de omul preisto-
ric pe teritoriul ţării noastre, sperăm că a reu-
şit să cuprindă principalele studii efectuate in
acest sens pentru a reoglindi pe de o parte
eforturile care s-au făcut de multă vreme in
scopul cunoaşterii cât mai complete a econo-
miei strămoşilor noştri, iar pe de altă parte să
2H8 Idem, Geto-dacii din Muntenia în epoca Fo-
mana, Bucureşti, 19R4, p. 20-23. Determinările apar-
tin lui I. T. Tarnavschi.
GO
https://biblioteca-digitala.ro
evidenţieze saltul cantitativ şi sperăm calitativ
realizat in ultimii ani in studierea materialelor
botanice din săpăturile arheologice mai vechi
sau mai r.oi. unele omisiuni privind anumite
cercetări paleobotanice din aşezările preistori-
ce din România au fost determinate de sursa
de informare uneori indoielnică, după cum al-
tele. care nu apar in acest scurt istoric, vor fi
invocate în capitolele următoare, ele fiind ema-
naţia cercetărilor ceva mai recente.
 Capitolul V
REPERTORIUL AŞEZARILOR PRE- ŞI PROTOISTOUICE
CERCETATE PALEOBOTANIC
Trecerea in revistă a aşezărilor cercelate
pa1eobotanic (fig. 28) in ordinea lor alfabetică
a fost impusă de căteva considerente de fond
şi de formă
În prima categorie s-ar încadra necesitatea
prezentării unitare a materiaiului din unele
aşezări arheologice cu două sau mai multe stra-
turi de cultură. în vederea sesizării asemănări­
lor s:iu deosebirilor privind plantele cultivate
într-o etapă sau alta. Prezentarea pe mari pe-
rioade. cu straturile de cultură specifice din
fiecare aşezare ar fi dus in mod inevitabil la
repetări şi la fragmentarea materialului. ln
plus. in câteva aşezări au fost efectuate studii
palinologice care, într-o asUel de viziune, ar
fi însemnat scindarea diagramei polinice in
funcţie de fiecare strat de cultură. Astfel nu
ar mai fi fost posibilă sesizarea transformări­
lor climatice şi ale covorului vegetal de la o
etapă la alta.
Având în vedere că într-un capitol următor
vom incerca o sinteză a plantelor cultivate în
fiecare perioadă şi chiar in diferite arii de des-
făşurare a1e unor culturi, sperăm că neajunsu-
rile unei astfel de prezentări vor fi mult di-
minuate.
în privinţa formei pe care o îmbracă acest
mod de reprezentare a aşezărilor pe care le-am
cercetat paleobotanic, considerăm că poate con-
feri cititorului un sistem facil de informare
asupra unei aşezări şi o detaşare regională a
situatiilor.
AEGYSSUS, oraşul Tulcea, jud. Tulcea.
Aşezarea getică Aegyssus, cucerită apoi de
romani. se desfăşoară pe Colnicul Horei din
nord-estul oraşului Tulcea, de fapt pe ină:lti­
mile periferice ale colinelor Tulcei din cadrul
Podişului Dobrogei de nord. în jurul aşezării
se constată un adevărat mozaic pedologic, cu
https://biblioteca-digitala.ro
soluri bălane, cernoziomuri in diferite stadii de
levigare, regosoluri etc.
Săpiiturile arheologice din ultimii ani:.~!• au
ăVUt ca rezultat descoperirea a două mostre de
seminţe carbonizate din sec. V e.n. Dintr-un
chiup dezvelit în anul 1981 (chiupul nr. 2) s-au
studiat peste 900 de seminţe care fuseseră pro-
duse de speciile : Triticum aestivum - 75 00; 0 1
(tab. 2 şi pi. VIIl/7), Secale cereale - 25,0°/„
(tab. 3 şi p1. Xll/9). Din a doua prob[1, care con-
ţinea circa 1 kg de material, au fost cercetate
peste 500 de seminte, observându-se ~•celeaşi
specii din proba precedentă, dar in procente cu
lotul deosebite : Triticum aestivum - 91,4°/,,
şi Secale cereale - 8,60/0 •
ALBA IULIA, jud. Alba
Vechiul Apulum, oraşul roman, centrul mi-
litar. administrativ şi economic aJ Daciei roma-
ne este cuprins, din punct de vedere fizic~geo­
grafic, in Depresiunea Alba Iulia - Turda, ce
se desfăşoară dea lungul Mure~ului, intre Mun-
\ii Metaliferi şi Podişul Secaşelor.
Săpăturile arheologice din anul 1982 '.!flo din
cartierul „Carolina" - casetă (Municipiul Sep-
timium) au dus la descoperirea, printre alte
materiale. a unui interesant eşantion de semin-
ţe carbonizate atribuite sec. II e.n. (peste 500
exemplare determinate) : Triticum cf. dicoc-
cum -0,90/o, T. aestivum - 4,0°/o. (tab. 2), T.
sp. - 0,4 11 /11, Secale cereale - 1,3°.:„ (tab. 3),
Hordeum vulgare vulgare - 78,20/o (tab. 4 şi
pl. XI/5), H. vulgare nudum - 0,6°/11, Vicia
sp. - 0,40/o, Galium spurium - 14,20/o (tab. 5).
289 A. Opait. A. Sion, I. Vasiliu, Aegyssus .79
Materiale şi cercetări arheologice, Tulcea, 1980, p.
267-275.
29Cl Mulţumim arheologului M. Bărbulescu pentru
toate informaţiile oferite.
61
 .
...--~-~· -~·-
·-··· -·- ...... ·-----···-··--- --,·
Periodizare- Dlmensl~nl (î.1 r.1r.i) I
culturi AşezArl Rrheol~!ce Lunglm~a îna111mca
Lă;;rnea

max. mod. min. ma~.· ;-;ied. I mln. rnE:.:. 1 med. j mln.

materiei A
SEC. Vl-\lil SUCIDAVA-Cf.LEI 5,5 I 4,8 4,1 3,3 "
..:,1
I
I'
.
::.4 2,e 3.5 ! 2,,
e.n. MURIGHIOL 5,1 4,0 I 3,J :t,6 ~.4 2,0 2,0 1.6 1,6
AEGYSSUS 5,4 5,0 3,5 :l,S '-,5 1,8 2,0 ~ ,9 1,6
·SEC. IV-V TOPRAICHIOI 6,0 5,2 4,2 :.ul 3,0 2,2 2,e 2,4 1,8
SUCI DA VA-CELEI e,~· 5,3 J,O 2,6 2,4 2,6 2,3 2,2
"·"· SPINENI 6,0
6,0
5.C 4,0 2,1 2,5 1,9 , ,4
-
SEC. 11-111 MOSr~!:!\1 5,4
---3,9
5,0 ' 3,1 2,9
3,0
2,e 1,9 2, 1 2,0 , ,3
e.n. ALBA IULIA 5,1 4,0 3,8 3,1 2,4 2,2 2,5 2, 1 2,0
CIRC EA 5,2 4,9 4,0 3,7 2.8 2,3 2,3 2,0 1,9
Terasa VII 8,3 5,1 4,2 3,3 3,2 2,5 2,3 2,2 1,7
LA TENE GAADIŞTE>. Terasa IX{8) 5,0 4,3 3,0 3,5 3,1 2,0 2,4 2,1 1,7
GETO-DACIC MUNCELULUI Teraso X 5,8 4,e 3,5 3,2 3,0 2,4 2,4 2,3 1,5
Terasa XI 5,5 5,0 2,8 3,5 3,2 1,7 2,7 2,3 1,2
RlCATĂU 5,.0 5,0 4,2 3,0 2,0 2,2 2,3 2,2 2,0
GRADIŞTEA 5,7 5,0 3,4 3,7 3,2 2,4 2,3 2,0 1,9
POPEŞTI W-4, careul 4 4,5 4,2 3,8 3,3 2,9 2,8 2,3 2,1 2,0
W-4, careul 2 5,1 4,8 3,7 3,3 2,5 1,9 2,7 2,0 1,5
BÂZDANA 5,5 5,0 3,7 3,5 3,3 2,5 2,5 2,0 1,9
HALLSTATT TAŞAD - 5,0 - - 3,0 - - 2,5 -
EPOCA OAAŢA DE SUS 6,0 5,1 4,0 3,5 3,3 2,9 2,8 2,3 2,0
BRONZULUI Faza 11-11! 6,0 4,4 3,8 3,8 2,8 2,4 2,5 2,0 1,8
OTOMANI
Faze III 5,5 4,5 3,1 3,3 2,9 2,8 2,4 2,1 1,8
TA. ENEOL.- SUCIDAVA- L-1 I S-IV(1) 5,2 5,0 I ~.5 2,9 2,8 2,2 3,0 2,0 1,8
BROl'l!Z CELEI L-3, S-IV(2) 7,0 5,0 5,3 3,6 3,0 ~.9 2,9 2,7 1,9
SĂLCUŢJ.i. 1.'ALEA ANILOR 6,5 5,7 4,6 3.2 3,1 2,5 2,2 2.1 2,0
BĂLĂNEASA G,'I 5,4 4,8 3,4 3,0 2,9 2,2 2,1 2,0
CUCUTENI VALENI (1) 5,3 5,0 3,2 3,0 2,6 1,7 2,1 2,0 1 ,2
(2) 5,3 5,0 3,8 3,1 2,9 2,1 2,2 2,0 1,8
-
LIŞCOTEANCA 5,4 5,0 4, 1 3,0 2,9 2,6 2,8 2,5 2,1
GUMELNIŢA VLĂO:CEASCA Locuinţa 7 5,8 5,1 3,9 3,2 3,0 1,9 2,8 2.0 1,3
Locuinţa 12 5,3 5,0 4,3 3,0 2.9 2,1 2,5 2,1 1,8
-
Loc. 31, S-11, comp!. vase 5,1 4,2 3,5 3,0 2,4 2,0 2,2 2,1 1,6
Loc. 31, ~I. car. 12-15 5,3 4,8 3,1 3,0 2,8 1,9 2,6 2,2 1,5
-a: Loc. 31, ~li. cor 4-5 5,1 4,2 2,2 3,1 2,5 1,3 2,1 2,0 1,0
:::>
PRE- Loc. 31, ~li. car. 5(1) 5,1 4,5 3,3 3,0 2,5 2,0 2,2 2.0 1,7
o
CUCUTENI o Loc. 31, ~li, car. 5(2) 4,3 2,9 2,2 2,7 2,0 1,3 2,0 1,6 1,0
CL Loc. 31, ~li, car. 6 6,0 5,0 4,2 J,5 3,2 2,8 2,7 2,4 2,2
Loc. 44, Siloz li 5,9 3,6 2,1 3,0 2,2 1,3 2,5 1,7 1,0
Loc. 44, Siioz IV 5,1 4,0 2,6 2,9 2,7 1,5 2,8 2,3 1,4
VINtA LIUBCOVA - 7,4 - - 3,8 - - 2,4 -
Tabelul ~ Dimensiuni ale l1no1· seminţe de Tritic111n aestivum, in dikrilc pcrio:1uc
şi a~cz~·1ri nrhcologice.

https://biblioteca-digitala.ro
 BABD ..\D. jud. Tulcc>a
A~wzarca hallstattiană este situat~1 in Podi-
şul Babadag. p<' m;dul lacului cu acelaşi nume.
Aşezarea se întindea iniţial pe malul inall care
pătrundea prnbabil ca o peninsulă in apele
lacului. ofe1·ind excelente condiţii strategice ~~11 •
Pedologic ne găsim in aria de riisp~111di1·e a so-
lurilor b[t!anP şi a cernoziomurilor c;1rbonaticc.
Matt•rialul botanic cercetat a fost descope-
rit cu oe<1lia s[1p:=-11L11"ilor arheologice mai vechi
şi consl<1 din c;;iteva eşantioane din Ha!lstattul
timpuriu pe care Ic vom prezent.a separat :
- A -sectia III. intre careul 6 şi 7. in ta-
luzul de VPst. adc":nciml'a 1:i5 cm (1!l63) : Tri-
l icwn dicOCC!t11l - o.:)•·, .. Hordeum 1:ulgare vul-
qare - 99.:JO!o (tab. 4 şi pi. XIII). Din specii1e
de mai sus au fost determinate 572 de seminţe
carbonizall'.
- A - sec\iunea III. careul I, groapa nr.
-I (19G3) : Triticum dicoccum - 7L7"/n (tab. 6).
T. sp. - -l,3" . , Hordeum vulgare - 2.J,OO/o
(tab. ·I), Ponic:um mi/iaceum - 0.7" ,,, Rumex
acetoso - 0.1" „.
Apa1· 1·cstu1·i de spic. in cea
111ai marc parte de Tl"iticum clic:occum. Pentru
statistica speciilor din accastii mnstr;i au fost
l'l'r::ctalL' 51i4 de s1·rninţc carbonizate.
- SA - IL .L;roapa 13 (1965). Mai mult de
I î5 df' !'eminte din <1ceastf1 probii au oferit_ur-
m:Hm1rea situaţie proccntu<il:1 : Triticum dicoc-
<:llm - 37.7·'" (pi. Vl/10). T. cf. splrnerococ-
cum - 7,3° ,, (pi. X !J/2), T. sp. - I. 70;0 , Hor-
deum v11lgarc - 3.3"·'··· Resturi de spic de Tri-
iicri m dicoccum. ln ceea ce privesc seminţele
de Triticum sp., ele par a semo;-ma cu cele de T.
dicoccoides. poate ca un semn al degenerării
unora din fo1ml'lc de Triticum dicoccum.

Periodizare- Dimensiuni (in mm)

culturi Aşezârl arheologice Lungimea LA11mea inAlţlmea
-
materiali max. mea. mln. max. med. mln. max. med. mln.
SEC. VI-VII SUCIDAVA-CELEI - 8,8 -
4.,
- 2,8 - -
2,0
2,3 -
e.n. MURIGHJOL 5,7 5,0 2,0 1,8 1,5 1,8 1,8
AEGYSSUS 8,5 5,0 4,0 2,0 1,5 1,2 1,9 1,7 1,4
TOPRAICHIOI C-17, nlv. li 8,1 5,5 4,9 2,9 2,2 2,0 2,8 1,7 1,9
SEC. IV-V C-19, nlv. III 8,0 8,4 4,8 2,9 2,5 2,0 2,3 2,0 1,8
e.n. SUCIDAVA-CELEI 7,5 8.3 5,2 3,0 2,3 2,0 2,4 2,0 1,8
SPINEN! 7,0 5,8 4,, 2,8 2,0 1,9 2,8 1,9 1,5
HINOVA (Turn NE, 160 cm) 7,0 5,8 4,5 2,0 1,9 1,4 2,0 1,7 1,5
SEC. 11-111 e.n ALBA IULIA - 8.0 - - 2,, - - 1,9 -
Terasa VII 7,3 8,3 5,3 2,5 2,2 2,0 I 2,4 2,1 1,8
LATENE GRĂDIŞTEA Terasa IX 5,6 5,1 3,3 ~.4 2,0 I 1,9 2.0 1,5 1,5
GETO-DACIC MUNCELULUI Terasa X 7,0 5,9 3,4 2.~ 2.1 I
1,6 2,1 2.0 1,4
Terasa XI 6,2 5,9 3,9 2,4 1 9 I 1,8 2,0 1,9 1,3
'
POPEŞTI 8,4 5,0 3,5 2,0 1,9 1,5 1,9 1,7 1,3
CUCUTENI V.ALENI (1) 8,2 5,5 3,8 2,0 1,9 1,8 1,9 1,8 1,7
(2) 5,4 5,1 4,3 2,0 1,8 1,3 2,0 1,9 1,4
GUMELNIŢA M.AGURA CUNEŞTI 8,8 5,9 4,2 2,0 1,9 1,3 2,1 1,7 1,2

Tabelul :~. Dimensiuni ale unor seminte de Secale cereale. in diferile perioade
şi aşezări arheologice.

lumiere des louille~ ele Babadag, Dacia, N. S .. VIII.

1964, P. 101-1 llJ : idem. S;ipl1turilc de la Babadag.
2!11 S. Morintz. Quelques problemes concenant la '973-1!174. l!l7i-l!J91, Materiale şi cerc. arheologice,
Pl'riode anciennc du Hallstatt au Bas-Danube a la Vaslui. l!J82. p. 51l-f.4.

O- P:1Jcoctncbot:1nic.i
63

https://biblioteca-digitala.ro
 8AHBO$!. jud. Cala\i
Bad)(lsi l.'Sll' 11 ros1:1 comunii suburbana a
11ra-:;ului Calati. :1zi fiind inclus<"1 in cadrul mu-
nicipiului A-:-czare;1 daci61 cst1· sit uat:1 pl' inal-
1.illlPa Tirighin:i. l;i circa l km de ,-,~1rsarl'a Si-
1·p\ului in Dun;"1re. in zona cit· dl'Z\'nlt;1n.· a ct·r-
noziornurilor carbonai icc.
Aproximativ 100 grame di· semintc. c;1rb11-
niz:llc in hlocuri <0111p;l("lc. ;1par1in spl'ci1·i Pr1-
11ic11111 111i/i(lc1•1u11 -··i:
A-:;1·z;1n·a Cucutcni I~ cit• la B:1L'1n1·as;1 ("Si•"
cu aspt-cl ;i,.,1•111;-1n:1t11r I l'~iunilor clduroas1· ,.,i
colinan•. 1-'l'isajul aciuai t•s11· c"nstituil din j)!'S-
:L· :!fi"" pi1duri. in .1ur cil' :;:;„ .. lt_T1·nuri a.~ril.'nlc
~-i ci1c:1 :!O· ;1!11· ten·nuri. Din t~·rl'nurilt· .1gri-
cok_ :J:2··, csll· 11cup;1l cil' p:·l::'Lllli si li\'\·zi :~i 11u-
m;1i 1:: 1• , cit· ltTt·n ;11·;1bil. Din plllll.'; dl' ,-,·d1·r1·
pvclo!D~ic. 1q~i11n1·;1 1·sk d111nin;11~1 de s1ilurik
bru111· ;1cid1: -;;n1 p11dz11!i1t·_ c;1n· uncnri su111 1n-
s111,i1c cl1· s"!uri p11dz1dic1· argiloiluvi;il.'.
ln urma s;·1p;1turilor arh1:olugicL' ·:·i: s-au n·-
~:up1·r;1t_ ciintr-un \'as :11ribui1 n1lturii Cun11t·ni
F\. lll<ii ?11ul11· ,.;1·111in!1· c:1rboniza:1„ di;~ 1-;1r1· ;!1:

cuprins;·1 in c;1drul cll'prcsiunii Tazliw-C<i~in. J"s: c!1·1c'1'111i11;1!1· pl·S'.1· li:)O cil' t'.'\L'illpLtrt·. S!Jv-

Periodizare- Olrn en3lunl (în mm)

culturA Aşezârl art:eologlce Lungimea LAţimea lnAlţlmea
materlalA max. med. mln. max med. mln. max. med. mln.
SEC. VI e.n. SUCI OA VA-CELEI 6,5 -5, 7 3,7 2,9 -
2.5 2.3 -
SEC. IV-V TOPRAICHIOI 9,0 8,4 4,9 4,0 3,2 2,8 3,2 2,7 2,0
e.n. SUCIOAVA-CELEI 7,8 6,3 5,7 3.2 2,9 2,8 2,6 2,5 2,1
SEC. 11-111 MOŞNENI 8,0 7,0 5,0 3, 1 2,9 2, 1 2,7 2.1 1,5
e.n. TIBISCUM 7,1 8,9 5,6 3,6 2.9 2,1 2,7 2,0 1,8
ALBA IULIA 8,1 6,2 5.0 3,8 3.1 1,8 2,8 2,2 1,1
GRAOl$TEA MUNCELULUI 7,7 8,4 5,0 3,2 2,9 2, 1 2,5 2, 1 1,7
Il.-1 TÎ-:NE
CAPALNA 8,4 7,0 5,0 3,8 2,9 2,0 2,8 2,2 1,3
(;ETO-
PISCUL CRASANI 8,0 7,0 4,4 3,8 3,3 1,9 2,3 2,2 1,2
D.-\l'IC
POPESTI 7,0 5,3 4,8 2,8 2,6 2,1 2,0 1,8 1„5
HISTRIA 9,5 6,9 5,9 3,9 2,9 2,6 3,0 2,3 1,8
HALLSTATT (S-111, careul 6-7) 7,7 7,0 5,1 4,5 3,2 2,8 2,9 2,6 2,0
BABADAC
(S-111, car. 1, gr. 4) B,4 6,9 4,2 4,0 3,0 2,3 3,1 2,3 1,9
MEO:EŞUL AURIT 8,3 5,8 4,3 3,5 3,0 2,3 2,3 2,1 1,9
EPOCA (1981) 7,:J 6,5 5,5 4.0 3,3 2,5 2,4 2,3 1,8
OARŢA OE SUS
BRONZULUI (1984) . 6, 1 5,5 4,3 3,5 3,3 2,3 2,9 2,2 1,8
SAFIATA MONTEORU r0.1 6,0 5,0 3,0 2,8 2,2 2,3 2,0 1,4
TRANZIŢIE Loc. 1, S-1\/, cer. 1 7,2 6,3 5,3 3,4 3,0 2,2 2,4 2,1 1, 7
SUCI OA VA-
ENEOLITIC- Loc. 1, în pîine 8,3 8,0 4.9 3,0 2.9 2,7 2,3 2,0 1,8
C!::".LEI
BRONZ Loc. 1:::, S-IV, car. 4 7,2 8,5 5,2 3,8 3,1 2.1 2,5 2,2 1,8
CUCTEN: PREUTEŞTI 6,5 5,B 4,5 3,7 2,8 1,8 2,2 2, 1 1,4
PODURI 6,3 5,3 3,8 3,4 3,0 2.0 2.8 2,0 1,5
GRAOIŞTEA lJLMILOR 8,5 8,0 4,7 3,9 3,2 2,1 2,3 2,0 1,8
GUMELl"!IŢA TEIU 8,8 6,4 4,9 3,7 3,2 2,8 2,8 2,4 1,7
VLAOICEASCA (Loc. 12) 7,1 8,0 4,0 4,0 3,3 2.2 2.4 2,0 1,9
L-31, S-111, careul 2 7,0 5,5 3,Y 3,8 3,5 , ,8 3.0 2,2 1,4
PRE· L-44,
,....._. Siloz I 7,0 5,8 2,9 4,0 2,9 1 ,5 2,8 .2,0 1, 1
PODURI
CUCUTENI L-44, Siioz li 8,3 5,5 4,9 3,0 2,8 2.5 2,0 1,9 1,8
L-44, Siloz III 8,0 4,5 2,7 3,5 2.2 1,8 2,9 1,7 1.2
\llN('A LIUBCOVA - 6,3 - - 3,0 2.5 - - -
Tallelul ·I. J)imc11'1uni ale unor scmin•c de H1111fr11111 vulr111re. i11 clrlcrite perioade
~i a~ez~·1ri :11·hL"ologicc.

' <12 '''· C;'1reiumar11. C:rmsideraţii palc·octnobotaniec•

1
:!!l:I '\l1illu,11i111 ;11 IH„•lo~ilor cil". \' Capilanu ~i ('_
ş1 contril>u!ii la agricull11ra ~eto-dacilor. Thracu-1.>;1-
1-~uzdu~~in pen!ru in~·1 l"Ciert·~1 l'tl care ne-au 11fl•l"Îl 111a-
cica. I\ . I ~111:;, 1-:.'. p. I :.'li-I:: I Seminţ<:ll· 1w-;11.1
iost a;iu,t• pentru determinare ele dr i\I Brudiu. c.1- •c·rialul l>ol:lllil'.
1·ui~• i1 n1ul,u111i111 :--.int·,·r

https://biblioteca-digitala.ro
c:iilc nu Cost u1·mătoarek :~1 ~ : T1·iticum monoc:oc-
ettm - 2:1.7''/t :tab. 7 : fig. 29 şi pi. 11/9). T. cf.
cticot:eum - I J.5'' „ (tab. 6 : fig. :rn :;;i pi. V /1 O).
T. cf. spf'lltl - 12,00/0 (pi. 111Hi), T. acsrii:um -
25,0·•" (tab. 2 : fig. :31 şi pi. Vll/7). H01·deum
eu/9rll"e 1mdum - 15.6° ',, (tab. 3 : fig. :32 şi pl.
X/lj), H. sp. - 3.20:0 • Vicia sp. - 1,0"/0. Au fost.
de ;1semcnea. întâlnite rest uri de spic de grâu.
B.\LENI-ROMANL comuna 8[1Jeni. jud.
D~1mboviţa
Cumuna Băleni este situată in Câmpia Pie-
mnn1:111ăa Prahovei. de-a lungul văii Ialomi\ei.
Solurile mai r~ispăndite în regiune sunt cele
Periodizare-
culturA A'ezirl arheologlce
materlalA
SEC. li e.n. ALBA IULIA
Tabelul :'i. Dimensiuni ale unor seminţe de Galium spurium.
pod:wlicL ag1·iloiluviale. dar nu lipsesc nici so-
lurile brun-roşcate: podzolite.
Fr~~gnwnte de la dout1 ghinde (Quercus sp.)
au fost identificate pentru sec. Vl-\.'11 c.n. cu
ocazia sflpi1turilor arheologice din anul 1934
(sec\iunea XXI II. groapa A, adâncimea 33 cm).
De pe c~lleva bucă\i de lipitură rezultată din
:>~1pa1urilc arheologice din anul 1985 (scc\iunca
XXIV. C-1. L-4B. ad;,incimea 1110 cm) au fost
<iblinute mulaje de Tritic:um speller~~···.
BIHA.HIA. jud. Bihor
C"mun;: Bihari;1 este situată in C;,impia Cri-
~·urilnr.in zrn~a de dezvnltarc a cernozinmuri-
lor levigate şi H'1coviştilor.
Prin săpăturile arheologice din anul 1978,
clin punctul „Grădina C.A.P. - Baraj'• c•u:. o.u
fost descoperite semintc carbonizate in groapa
unui morm;int dacic (sec. I-11 e.n.), alături de
fragmente ceramice şi bucă\i dintr-un craniu.
294 M. C•irciui:naru. Noi determinări de se1111in\e
"cirhnni<(a'r şi impred11ni d? seminle rlescnperite 1:1
~lraturilr a,·heulo~1ce din MulcO\·a. Anua1·ul l\·Ju/e.1-
lui ji.;~etean Sucea\·,~. X. l!Jd3. p. 82i-634.
295 Mulţumilll arheologului I. Musca de la Mu-
:r.eul din Tărgovi~te.
2qfi S. T"un::traş::=1, s;,µ;,•urile arheoologice de ia
Biha1·ea. M::ttNi:ile şi cercc!."iri arheologice. Draşci-.·.
19113 p. .. l6i-37·l.
https://biblioteca-digitala.ro
Dupi"1 separarea a peste 700 de scminte. am
c·„nstaiat ci1 apartin în exclusivitate speciei Pa-
nicnm miliuceum (pl. Xlll/10). Imprcumi cu se-
mintek. au fost găsite resturi de cochilie de
Heli:e 7nmutia folosit în alimentaţie, după cum
se ştie. cel puţin din perioada romană :~••.
EAZDANA. comuna Calopi.ir. jud. Dolj
Saî ul Băzdâna este situat la 13 km sud de
municipiul Craiova. pe malul drept al Jiului,
desfăşuriindu-se inti·-o mică vale străjuită de
două inii)ţimi piemontane care fac parte din
Ciimpul Sălcuţei ?•><. Solurile regiunii sunt brun-
rnşca ti: podzolite.
Dimensiuni (în mm)
Diametrul inAlţlmea
max. med. mln. max. med.lmln.
1,9 1,7 1,2 1,4 1,2 0,9
i 111 r-Hn vas, descoperit in locuin\a I (sec-
t iunea I. careul 17. caseta A. grnapa 1). din
sec. III i.e.n„ s-au conservat circa 10 kg de
semintt' carbonizate aparţinând mai multor .Epe-
cii in procentaje extrem de interesante:!~~·: Tri-
l ic11 m mo11ocncc1tm - 1. 7"/,-.. T. dicoccum -
J 2.10, 9 (fig. ti şi pi. Vl/9). T. aest ivum - 20.5D/0
(tab. 2 şi pi. V!IJ9), T. ar!slit:o-compactum -
3.î 0 ·„ (tab. 9). T. sp. - G,30/o. Hordeum vulga-
1e - 5.~ 1 L 11 • H. vulgare midum - 0,4D/0 • Lens
''sculen fCI ssp. microspermae - 21,2° ,, (tab. I O.
fig. :~~~ şi pi. XV/l). Pnnicnm miliaceum -
27,jP o (fig. 34 şi pi. XIIl/5). Vicia ervilia -
0.2 11 „. Polygu1wm avicularc - 0.2"-'o. Agrostem-
111a r;ithayo - 0,2'" 1,., Bromus sp. - 0,2°,', ..
BOLDEŞTI-GRADIŞTEA. jud. Prahova
Aşezarea de la Boldeşti-Grădiştea este cu-
prinsa in limitele Câmpiei Titu-Sărata. in aria
de dt-zvoltare a cernoziomurilor levigate.
'..:97 r·! C:' 1Tlll:n:n1-. Cnnsiclcrnţii palcobolalll(:(' ·I
con1ribu1ii l.1 agric1 1 ll1.1ra gdo-llacilor (li), Thraco-Da-
cica, V. 1984, 1-2, p. lil-!i6.
'.:!GR C. M. Tiitulca. A~P.:1.art'a geto-tlacic<i fortih-
cată :.Ic la B·~1zrl:ina . .illCI. Dolj. Consideraţii prelimi-
nan:. T!-raco-Dadca, V. 19<14, 1-2. p. !!2-110.
:'!l!J M. Cii.r-:-iuma:·t:, Consicieinţii peleoetnobotanice
!'i contribu1:: la a:;ric•!ltura ge1u-dalilor (III). Thraco-
D:icica, \"I. I !JB;i. 1-2, p. 1!32-lliB.
65
 Periodizare- Dimensiuni (în mm)
culturi A•ezlrl arhoologlce lungimea Ultimea lnliltimea
matorhil.I max. med. min. max. med. min. max. med. mln.
SUCIDAVA-CELEI 7,0 5,5 3,8 2,9 2,6 1,9 2,6 2.0 1,7
LA TENE GRĂDISTEA MUNCELULUI 7,0 6,0 5,1 3,3 3.1 2,6 2,7 2,6 2,0
GETO-DACIC GRĂDISTEA 6,7 5,0 4.0 3,3 3,0 2,0 2,6 2,1 2,0
BAZDANA 7,2 5,5 5,2 3,3 3,0 2.3 2,0 2.7 1,7
HALLSTATT BABADAG 6,1 5.9 4,1 4.0 3,3 2,5 3,0 2,9 2,1
(1980) 7,0 6,1 5,0 3,1 3,0 2,0 2,8 1,9 1,6
OARŢA DE SUS
EPOCA (1984) 6.5 S,9 4,1 :;,o 2.8 2,3 2,9 2 '; 2,0
BRONZULUI OTCMAN! 4,0 2,6 2,5 2,0 1,D 1,3 1.9 1,'!_ .....____
1.2
SĂRATA MONTEORU 7,8 6,8 5,0 3,0 2,3 2,2 2,9 I :?.'.I ~ .'l

?EFll01\DA S-1, car. 1-2, 1977 6,8 5,0 3,3 2,7 2,4 1,8 2,7 I 2,4 1.7 I•
OE S-IV, car. 3-4, 1981 7,0 6,1 5,0 3,2 3,0 2,7 2,5 2,3 ~.?.

TRANZIŢIE
SUCI DA VA-CELEI S-IV, car. 2, 1982 7,2 5,5 4.7 3,1 3,0 2,2 2,8 2,7 2.0
ENEOLITIC- S-IV, car. 4 6,5 6,0 5,0 3,0 2,9 2,7 2,8 2,6 2,3
'BRONZ Loc.18 8,1 6,7 5,0 3,1 3,0 2,0 3,0 2,6 1,5
·-
Loc. 21 7,0 6.0 4,6 3.4 2,9 2,1 2,9 2.5 2,0
BALA NEASA 6,1 5,5 4,9 3,2 3,0 2,4 2,8 2,4 2,2
CUCUTENI PODURI 7,1 6,2 5,3 3,0 2,8 2,1 2,8 2,5 2.2
IZVOARE 6,5 6,1 5.5 3,3 3,0 2,6 3,0 2.2 2.8
LIŞCOTEANCA 7,0 6,1 4,5 3,2 3,0 1,9 2,7 2,3 1,5
Loc. 7 (1) - 6,7 - - 3,0 - - 2,1 -
Loc. 7 (2) - 52 - - 3,0 - - 2,9 - -
GUMELNIŢA VLĂDICEASCA Loc.12111 7,0 6,3 5,2 3,5 3,2 2,5 2,6 2.2 2,0
Loc.12121 - 5,5 - - 3,1 - - .2.6 -
Vas 7,2 6,5 5,0 3,3 3,0 2,9 2,6 2,4 2.2
Loc.31 car. 2 7,9 6,0 4,5 3,6 3,4 2,5 3,9 2,8 2,0
PRE- s-tll car.3 6,8 5.9 5,0 3,4 3,0 2,3 3,0 2.9 2.4
PODURI
CUCUTENI car.6 7,1 6,0 5,4 3,7 3,3 2,5 3,4 2,9 2,1
Loc. 44, Siioz III 4,0 3,3 1,7 2,0 1,6 1,3 1,8 1.3 1.4
BOIAN-
GUMELNIŢA
RADO V ANU - 8,0 - - 2,3 - - 2,2 -
VLÂDICEASCA 7,3 6,3 5,3 3,4 2,9 2,7 2,9 2,6 2.2
BOIAN HARSOVA - 6,1 - - 3,1 - - 3,0 -
GRĂDIŞTEA ULMILOR 7,0 5,1 4,1 2,8 1,9 1,4 2,0 I 1,2 1,0
VIN('A PARTA 8,0 5,6 5,3 3,4 3,0 2,5 2,4 2.1 I 1, I) l
LIUBCOVA - 6,1 - - 3,1 - - 2,4 L_:_J
TalKl11l 1; D111w11siuni alt.: unn1· scmintc ele '/"rilicurn clic1Jcc11111. in d1ferilL· pl.'1·ioad'-'
arlwologicL'.
Într-un mic \'<JS clin si·c. IV-V (M 1:2. \. -1. circa ~;) km în arnnnl de municipiul Bacillt. în
Hl!:l). s-au gc"1si1 noua scrnin\c dt· Tiricum di- cadrul Podişului Central Moldovcnl'SC. Pedulo-
cocnu11 )i d11u;·1 cli· Jlon/1·11111 sp. ::• 111 • gic. ne gi1sim în aria de r;"1spi1ndirc masÎ\'it a
solurilor brune p•.•dzolitc. rbr. în împrejurimile
BH:\D. cllmuna Negri. jud. B<1ci1u aşczi1rii. nu lipsesc nici solurile cl'nuşii şi insu-
lell' de soluri ccrnnziomice levigate.
A~c·7arca d~1cic;·1
de la Brad (sec. I i.e.n.
Mall-ri,tlul bntanic carbonizat a fost desco-
l'.11.) :• 11
este situat[1 pe o terasi1 din s1:111ga
perit in c<-tle\·a sit ua\ii dl'oscbitc. in61t ii vom
S!n·lului. ln altitudinea <.1bsolut;1 dl' 175 m. la
prezenta in fune\ÎL' dl' contexlul precizat prin
::1111 /i1i l1·111. Mui'u;11 r,: ;;dw11l";.:1du1 V Tl'oclfl-
0 cercd:1ri ll· arheologice '"~ :
n:•scu pcntr11 c~1 ne-;\ lac1iil 11 d'. lt-'! r1~111~1n„;, ~l·P1in1.~.·
IO:' ;1'l:1tL' i11 rr;ieqi;; !\1uzculu: JllUl\l'an Ploiesli. :~O:! .'.-I. C;·1:·l'i11111;1„11. [\'Ji dL'it'rmin:·1ri lÎ<' semin1.,•
:00-1( \'. i.lrs:idii. :\ioi to·:1·n~• nl1· d<· Jcl"lilicatii ::1 o:a1·1.a1niza:t.· ~i PnprP:-il•ni dl" se1nintt.· dcsl:oper·le :!1
aşe7.an·;1 •.bcic."1 c:e l:i nr:ul. jud. nac;.u, Mal. si ('l'IT(•: '11·a:urik• :11·hcoli:~1<T din !Vlolcit:\·:1. :\r.uarul Muzl'U-
al"l1l·ol. T~ilcea. l!l3tl. p. 17:!-111:!: T!·;rnsrnilt·m si c1 ll1i .i•uleţl'.';rn SaL"ea-. :i X. 1~1:1:;, p. 827-11:.14: idem.
acea!-.L1 r>ec.1zi•_• ad1eo!u~ulu. V. Un··achi recuuostin;:l Cor.sideraţi paJ„r1c>t:,::l1ntani:·p si r·ontributii la ag1·i-
no<"'I:·;·, )lf'nlru :1ma~.ilitale:i 1·u carl' nl'-a losl n·1la1 cultur:i ,.\elL•„(!;1cilt>;·, Thrac'i-Dal'.L"a. I V. l!lll:I. 1-:l,
maici icilLol b•.1•:111il". p. l'.!6-l:t.

(i{i

https://biblioteca-digitala.ro
 Periodizare- Dimensiuni (in mrn)
cultură A~ezărl arheologice Lungimea Lâllmea lnllllmoa
materială max. med. mln. max. med. min. max. med. mln.
LA TENE GRĂDIŞTEA 5,5 5,0 4,8 2,8 2,2 2, 1 2,0 1,8 1,8
GETO-DACIC SATU NOU 6,0 4,8 3.9 2,1 1,8 1,3 3,0 2, 1 1,8
HALLSTATT TĂŞAD - 6,5 - - 2,7 - - 3,0 -
EPOCA OTOMANI - 3, 1 - - 1, 1 - - 1,5 -
BRONZULUI SĂRATA MONTEORU 6,0 5.8 5,0 2,0 1.9 1,7 3,0 2,9 2,3
TP. ENEOL. -
EP. BRONZ. SUCIDAVA-CELEI - 6,0 - - 2,5 - - 3,0 -
SĂLCUŢA VALEA ANILOR - 5,5 - - 2,3 - - 2.9 -
VALEA LUPULUI 6,0 5,1 4,7 2.0 1,9 1,6 2,9 2,2 1,9
CUCUTENI BALĂNEASA 5,9 5,8 4,9 2,9 2,5 1,9 2,5 2,1 1'1
IZVOARE 6, 1 5,7 4,3 2,2 2,1 1,3 2,5 2,4 1,6
(in oe.) 7.0 6,4 5, 1 1,7 1,9 1,0 2,8 2,4 1,9
GUMELNIŢA VLĂDICEASCA (in groapă) 6,3 6.0 4,8 2,7 2.0 1, 1 2,8 2,7 1,8
car. 2 6,, 53 5.0 29 2,0 1,8 3, 1 29 2,8
PRE- PODURI Loc. 31 car. 3 6,8 5,9 5,0 3,4 3,0 2,3 3,0 2,9 24
CUCUTE NI S--111 car. 6 7,0 6,1 4,9 2,7 2,2 2,1 3,0 2.8 2,5
Loc. 44. Siloz III 4,0 3,, 2,2 1,7 1,4 1,, 2,0 1,7 1,3
BOIAN-
GUMELNIŢA RADOVANU 6,6 5,3 5,0 2.4 2,0 1,3 2.9 2.8 2,1
BOIAN VLÂDICEASCA 6,3 5,3 4,4 2,0 1.8 1.0 2,6 2,2 1,7
HÂRŞOVA 6,5 5„8 4.4 1,9 1.8 1, 1 2,5 2,4 2,0
PARTA 7,0 6,8 5,0 3,0 2,9 2,0 2,8 2,7 1,2
VIN1°A LIUBCOVA 6,2 - 4.0 2.9 - 2,2 2,1 - 1,9

T;1ileiul -;- D11ncnsiuni ~1!t· unti1· ;..e111illll' dt· 'frlf1c11111 1111111<1cri(Tn111. in dilcrilL·
peri41adL' :-;; ~t~t·z;-:ri ~11·hL·tilogic<.·

P eriodizaro- Oim an s i u n i 1inmml

cu!!ură Aşodri arheologice Lungimea Lătimea lnăltimea
materia I.I max. med. min. max. med. min. max. med. mln.
SEC. V e.n. TOPAAICHIOI 6,1 5,0 3,9 3,6 3,4 2,7 2,4 2,2 1,8
SĂLCUTA VALEA ANILOR 6,0 5,5 3,3 3,7 3,0 1,7 2,1 2,0 1, 1
CUCUTE NI BALANEASA 5,0 4,3 3,8 3,7 2,8 2,7 2,4 1,9 1,8
S-1, careul 1 6,5 5,4 4,6 3,9 3,0 3,0 2,5 2,1 2,0
IZVOARE
Loc.6 7,0 5,0 4,9 3,9 3,1 2,9 2,6 2,1 2,0
GUMELNIŢA GEANGOEŞTI 5,5 5,0 4,5 3,5 3,1 2,0 2,1 1,9 1,5
GUl.IENLNIŢA 6,9 6,1 5,0 3,9 3,0 2,0 2,4 2,0 1,7
l-31, S-1, careul 12-15 - 2,9 - - 1,6 - - 1,0 -
PRE- L-31, S-11. careul 12-15 4,9 3,3 3,0 2,9 2,3 1,8 2,0 1,3 1,2
a:
CUCUTENI :::::> Loc. 44, Siloz I
o 6,0 5,2 3,5 3,6 2,9 1,8 2,7 2,0 1,2
oci. Loc. 44, Siloz li 5,9 5,0 3,0 3,0 2,6 1,7 2,0 1,8 1,2
Loc. 44, Siioz IV 7,0 5,8 3,8 3,7 3,0 2,0 3,2 2,0 1,5
BOIAN· Şanţ E 5,8 5,0 4,8 3,4 2,9 2,1 2,0 1,9 1,4
RADOVANU
GUMELNIŢA ŞanţF 6,7 5,3 4,7 3,2 2,9 2,6 2,0 1,8 1,5
BOIAN GRADIŞTEA ULMILOR 5,9 4,5 3,7 2,7 2,2 2,0 1,9 1,5 1,2
VIN('A PA AŢA 7,5 6,5 5,0 3,8 3,2 2,8 2,4 2,1 1,9

T;illl·lul „. Di"ien~i.ini alt· uno:· ~e:11inll' <il' /111rdr11111 t•u/yarc 1111d11111. in difl·rile
p~riniHI\! ~i 01~/.;·1ri al"l1enlo~ice.

fiî

https://biblioteca-digitala.ro
 - S1•cfi1rnl'a I. qrnapci La y,··nc. HJfi:l. Din
întregul 111;1terial s-a studiat aprnximativ 113
(;::.!7 de scmin\e), constati111du-st• situa\ia de mai
.i•>S: Pa11in111t mi/iaC('lllll - 9~:,4° 0 (tab. 11).
( ·1ie11opocli11 m all>u m - 1.2" , (pL XV I 1112).
C'1e1w11orli11111 Bo1111s-Hc11ric11s - 0.4 11. " (tab.
I :~ ~ i p I. X V 111 /-I) :
- .Seqi111l!'a V. adcim:imea 190-200 cm.
J91i!-I. Pc 11 fibuJ;-1 dacic<'• (sec. J L'.n.). erau Jipi;l·
cu Sl'dim,·nt ~asl' st•rnin\(' de \!iris cini.11·ra (.:::~.
i:; ~i pi. XVII!:!) :
-Loniinţa I. vas mare lângci t'alrci. 19i-!.
Proba este constituită dintr-un mic agregat car-
bonizat. l'iind fnartC' greu de separat seminţele
din cauza friabilit~1\ii lor. ca urmare a inten-
SL·i carboniziiri. S-au detaşat totuşi peste 300
de st>minlP din speciile: Panicum miliace11m -
;:o.!J 11 ,1 (pi. Xlll/7). C/i!'11upocli11m album
19.1''' :
- Lncuinfa I. sub chirpic. 19i4. Dintr-un
IJ]uc carbonizat. aSl'll1{111;-1tor probei pn.:'ced1:11\t',
cu dificult<ttl.' s-au dt·sprins aproape 200 dl· SP-
rnin\c clin speciile : Pcmicum mili.lc1cc>111n -
fi9.:1'1 11 • Chc•nopodium cil/mm - 29.9" ·,1• RHmPx
Sul11ril(· din împrejurimile aşezan1 erau prn-
babil asemanatoarl' celor de azi. adici1 dl"
1ipul cernminmurilnr levigalL' (cambice). i<ff
nu departe de aşezare. nu lip'"(·au cerno:~inrnu­
rik argilice (argiloiluvialc).
Male1·ialul botanic a fost cc;;coperit !n anul
rn::rn pc podina unei locuinte:: incendiate. din
perioada clasicft de inccpul n c:11!turii Otomani
(S-III. careul 4. ad<·1ncimc;1 1 GO cm). Din can-
til<1ka de circa 1 kg. pe care ;:rn <ivut-o la dis-
pozi \ie. s-a efectuat o stat ist ic;-i [11.:' specii I u;·111c1
în calcu!_ 865 de cariopse. Li:.:1:( speeiilol" iden-
tificate este w·mi1loarea : TriliC!tm ltl<HWC'lll'crtm
- 0.4°h, T. cf. dicoccoicles --· o.;~ n '11 • T. c/icoc-
c11m - 22.7°10 (pi. VI '7), T. r.;,stinun - l.l'i:·.
T. sp. - 1,6%, Hordeum vulr:11re -· 73,..tu 11 (fig.
;);)). Bromus sp. - 0.1°1"'· Rumer c1celosa -
O. I 'Ic.
Cetatea dacicii de la C<'•nâli~a este sill'at;'i b
km sud de satul cu acela~i nu„1w. pe lin ma-
·J

crisp11s - fJ.fr' "· melon - „D<>alul Cet:11.i:·· - . ia altitudinea ab-

Periodizare- DIMENSIUNI (în mm)

culturA AşezArl arheologice Lungimea LAţlmea inAlţlmea
materiali max. med. mln. max. med. mln. max. med. mln.
SEC. IV e.n. SUCIOAVA-CELEI 8,0 5,2 4,5 2,5 2,4 2,1 2,5 2,2 2,0
SEC. 11-111
CÂRCEA 4,9 4,0 3,3 3,8 2,8 2,0 2,3 1,9 1,8
e.n.
Terasa VII 5,4 4,5 3,5 3,8 2,3 1,9 2,2 2,0 1,4
LA TENE GRADIŞTEA Terasa IX 5,0 4,4 3,5 2,8 2,2 1,9 2,1 1,8 1,5
GETO-DACIC MUNCELULUI Terasa X 5,5 4,8 3,9 2,9 2,2 2,1 2,1 2,0 1,9
Terasa XI 5,2 4,7 3,2 2,8 2,1 1,9 1,9 1,7 1,2
BÂZOÂNA 5,4 5,0 4,1 2,8 2,8 2,1 2,0 1,8 1,8
GUMELNIŢA VLAOICEASCA - 4,5 - - 2,9 - - 2,4 -
Tabdul !l. Dimensiuni ale unor seminţe ele Triticum aeslivu-C"ompuctum.
in clifel"ite perioade si a-;czf1ri arheologice.

CAREI. jud. Satu Mare soluta de 610 m ş1 de 200 m ;·a\~1 de Va!ca Se-
beşului :iw,_ Vale<: Sebeşului. care nu cu•·ge de-
Teliu! aparţinând culturi! Otomani t'~te si- P<~rte de cetate, îşi croics!L' în ilceastc'i 1·egiune
1uat in punctul F3obald. la circa 5 km sud-cs· drum printre Dealurile Cugirului şi Podişul Se-
de oraşul Carei. pe tera~a stâng;; a Mcn;heşu­ caşclor. Solurile din împrejurimile cetăţii sunt
lui, care îşi pierde apele in mla~tina Crasnei ·'111 în cea mai mare parte cele brune. Nu prr-a de-
parte pot fi întâlnite insă şi soluri podzolice ar-
giloiluviale.
~lOJ ?. r:.Jn~a:1. I. Ncni~li. Dale prdimin;irc ;.„.:-
pra 11..Tr•_·t:-•rilr,1· arhC'o)o~ic" d~ la Cnrci-BGbnlcl. Thr:.-
co-Dacica. X 1. l!Jqn J\< ulţumim autorilor pentru ama ·
bilitatca "li c:~n· ne-au facilitat t"fectuarea acestui :m.; M. ;\·l<!f!·c;i. I. Bc!Tiu. La citadelle claciquc <.11
Cf1p~iln;i, Dacia. :>1.S., IX, l 1::3, p. 201-231.
!-ilucLu

ti3

https://biblioteca-digitala.ro
 Periodizare- DIMENSIUNI (in mm)
cult uri A~zlrl 1rheologlce Dlemetrul Grosimea
I

materlalA 'Tl8X. med. mln. max. med. mln.

SEC. li-Ul e.n. MUAIGHIOL 3,5 3,2 2,2 1,B 1,6 1,2
SEC. IV e.n. MUAIGHIOL 3,6 3,2 2, 1 1,9 1,7 1,2
LA TENE GETO-DACIC BAZOĂNA 3,5 3,0 2.2 1,8 1,7 1'1
BOIAN VLADICEASCA 3,3 2,8 1,9 1,8 1,4 0,9
VINCA LIUeCOVA ..... 3,ol - ..... 1,7 .....

Tal1t:lul 111. Dimensiuni ale unor seminţe de L1"11.~ e.~culcnta ssp. micrns[Jermae
111 dikrite pL•r1oacle ,;i a~ez;'iri arheulogice.

Nlatcrialul boL;1nic prn,·irw prnlx1bil clin s<'1-

p~1lurilt- mai vechi (dir~ ;111ul l!J3'!). ckt:tu;1<t•
de i\1. Macrea şi J. Bcrciu .:.,·.. A!;>czarca de la c.-lSC~Oil!'t•lr .. sit L::ll<'t flC' Us-
Din cantilalL·a de semin\1· CL' ;1111 a\'Ul-11 in tro\'l.:lul din mijlocul bcu:ui C:'iI;-t!ui. c..!11rind1·
un complex neolitic cart~ ir.ciude a.,ez;-1ri supra-
studiu. s-au determinat pc,,;te ! ;).)O de ~'-·:nin\1'.
t.:1111s1a1;'111dll-Sl' c;'1 l1111Sl!'a l'l'SIJl'Cli\'{I SC t.:Cll"<ll:lc- puse :1par(imind laz<::i d„· tram·.itil' Cl' la cultura
r1z1·;1z;1 printr-o marl' \';iril'lall' dL' specii : Tri1i- Goian la cultur;i Gunwl·1i\;1. culturii Cunwlni\a
c1.1111 111u111.c:un:11111 - 0.:) 11 , •• T. c/icoccum - 0.'.:! 11 "' ~· Ccrna\·lld;i J.
H11rclr·11111 !'!t/yar1• ru/9ar1· - lil.:l" „ (tab. -l ,;i Din punci lk VL·ci1T1.· fi;:ic•1·!~('1;:_:r;ific z1111;1
pi. XI -l). P1rni('111n 111ili11c1·1tm - ;).2". (pl. cst1: cupnns~1 in c.idrul C;"w·,pil·i Bur nasului. în-
:Xlll•!I). Si·rnria ira/ic11 - '.:!:).:)" 11 (pi. XIII 1-lJ. tr-un Sl'clnr de ci1111pil' alu,·i;:1,·1 c:u vq:l'ta\IL'
Luis 1'.'!l':tlr•111a SS/1. 111icr11s/W1'111Cll' - 0.Î" ,,, spcci!'il.'..-l. Pc un ~patiu m:1i larg clin !Lor 1..• 1 a~L·­
G11/i11111 sf>lll'ittm - î.-l" 1, (pi. XV . 11). 1'1111111·1·r z;-1rii pol fi 1ntitlnik. pL' li111~::" sulurilt· ;ol11\·i:il•·
S'lllllli/1 :·1:11! - li.li",. />1J/.l/fJOlllllll Jll'l'Sit'(ll'i<l - gleice. sniun de trpul l'l"l"'fl:'i"muril11r .-11iur;
tl.l" />. 1·„11rulru/11s -- O.';°"" (pi. X\'lll.lll). cenw;ii închise. n•rn1Jzi11rnL1ri -:;i chia;· s11:L1ri :1r-
P. l/l'll'ldtll'r• - 0.(i" 11 • H111111-.1· Cll'<'IOS(I - O.:.!'' giluiluviale brun-rn!;>c:1t1.· l'l'V:: mai in n11rcl. Cli-
l "ir·io liir.rnra - !Ulii" .. Si11npis sp. - O.:.!" „ ma l'Slt' contiiwntab. e<1r<.1:t• riz:1ndu-::-.L· pnn
C/u·11op11cli11m C1/b11111 - ll. l".. A9rosft'n11110 veri foarte calcll· (pes1L' :..!:~ C 111r-cli;1 tcn~pe1·a-
(fit/111ţ/1J - li.:.!"'" 11irii iunii iuli•_·). T1·1111wr;11ur;1 nwdil' ;111ual:1
To1odaU1. ;1u r„st cil f)is 1·:iti: ~:i c:"1t,•\"i1 I L'SlUri
0 1 sic· ck circ;1 11 ·c. iar pn'Cipitaliill' nu suni
din spicul de on~. · !->llp1·rin;ir1• prl·a muli canl i1;"1\ii dL" :1110 mm ;in.
in ,1udecarea aspl'clcl"r p:1!1•1•t'ln1d.)11\anil't' Din locuinţa 1. cil•zveli1:, prii~ s;-:p;-1turil1· :1r-
din cetat<·a de la C:1pitln;1 trcbuil' sC1 avl'm 111 hcologicl' clin anul I !Jli4 .:„._ ;;u fost rl'l':.11wrall'
\·-ecil·n· c;-1 ea n·prczintc'i '' c:>nsl nici ie cu ~copL11·i circa i:()lJ grame de rn;tl1·ri;ti l..'01''.S\:'1nd din ::WI
rnilitar-st1·ategice. p1·11tru a b;i:·:• ;1ccesul spn· .~r;tl11L' di· cenus:1 ~i ')OIJ 1-~r;:r:lt' ci•· S''ll1În(c. Dup:1
z,·,11;1 ~;1rmiz1·ge1uz1·i :rn: dctc·1·minan·a a PL'SlL' li.-JO rk >;r·m:„,1_(' ,_,in 111-

Periodizare DIMENSIUNI (in mm)

culturi AşezArl arheologice Lungimea LAţlmea inAlţlmea
materlalA max. med. mln. max. med. mln. max. med. mln.
LA TENE BRAD 2, 1 1,9 1,8 1,9 1,8 1,1 1,7 1,8 1,0
GETO- PISCUL CRĂSANI 2,5 1,5 1,2 1,8 1,3 1,1 1 ,3 1,0 0,8
DACIC
EPOCA BRONZ.
POPEŞTI (W-4, r.arcul 6) ..... 1,9 ..... - 1,8 - - 1,1 -
SÎNZIENI 2,4 1,8 1,3 1,8 1,7 1,2 1,4 1 ,2 1,0

T;il1dul 11. Dimen~iuni ~le unor seminţe rlc Pa11ic11111 milicrrcum. in ctirerile
perioaciL· şi il~<.'7.i·1ri arhenlo~iee.

:11~7 \'I D1111'.i1n·,n1. l'ri1Kip;:tl'lt• rl'Zllll;1lt' ;dv pri

::c ..1 11•''11·111. n?·-·l11r c!uu ·, ct-1n1n~111i ~ cie :-::1;J;.-~luri clin :1~ez;1rea l'll'-'•
::•Hi I Glo1:;,?"iu. rld11i·•"!1·1n daci/,.,„, Cluj. \!Jr:::. li!.e:': 1:11 ~i:: cit la \.;'„l'ir,arc•iL·. SC-I\'_ \li. \!lfi.-1. ~. 11.
p ra;.-a-:. ~l:i-~·:.1.

(j!)

https://biblioteca-digitala.ro
 Perlodliar~ DIMEN9•UNI (in mm)
culturi A~lrl arheologlce Chonopodlum album Chenopodlum
materiali Bo;ius-Henrlcus
Diametru Grosime Diametru Grosime
LA TENE BRAD 2,1 0,7 1,8 0,7
GETO-DACIC PISCUL CRĂSANI 1,3 0,8 - -
Tabelul 12. Dimensiuni r.le unor seminţe de Chenopodium album şi
C. Bunus-Henricus.

cuin\a I, apar\inând fa?.ei A-2 a culturii Gu-
nielni\a. s-u reconstituit următorul tablou al
specii Joi·: Vicia ervilia - ~7.5" 11 (l'ig. :rn. tab.
14 şi pi. XV il). \/. hir.mla ·-- l,li"n (pi. XV,9).
Polygonum, c1vi<:1tlarc - 0.7 11 11 (pi. XVIII i). Tot
din locuinţa 1 s-au recuperat HI scmin\e re-
partizate astfel pe specii : Pis11m elali11s (16
seminţe). Triricrim sp. (~ sC'rn!n\e). Horclerun
L'ulgare ( 1 s~1mi111 ţf1).
Prin sap~1turilc arheologice clin anul 1965
t:-3. e;1n.·ul :!;). ;1di'tncinw:i 160 cm). lot dintr-un
strat Gumclni\a /\-2. s-au rPcupcral 27 scmi:i-
\L' necarbonizate de Viti.~ sp. (pi. XVII 1). Prin
paramdrii I L rar a se in!;crie in categoria vi-
\ei de vie cullivall'. dai· \in~'rnd scama ele fap-
tul c<"1 nu sunt carbnniz;~te si au fnst g.:-1s!te în-
regiunea de coline a Subc;irp<;\!!nr de Curbur;-1
a unei aşcz[ll"i extrem de imp<:wtanlă. cu urme
de locuire din c.:ul1ura Mnnll'1::·u. a(' la sf<irşitul
qJocii bronzului. cultura Nou;·1 şi din Halls-
ta l l :~I·".
Dintr-o groapă Montcoru sau gctic:1 :.o'.; s-au
1·ccuperat semintele prociu-;c de u st>rie dt· spe-
cii care probabil veget.au. ca ş! azi. pe soluri de
tipul ce1·noziomurilor levigatl' ~i <ll'gilot!l!viale
in proporţiile de mai jos (s-air de!L·1·minat 11~2
exemplare) :: 111 : Triticum cu·.sti!·1.11n - ::.~ °Ir (pi.
Vlll 1). Se<·a/e c<'r<'al1· - Bfi,6"/0 fig. :rn şi pL
XII (i}. Punicum miliace1tm -· O,lV'c. Vicia sp.
- O.CIB D/c, Polygonum nmphihium. - 0.~ 11 11 • P.
cf. c<nwolvulus - 0.4 11 11 . R11111(':1· cr. acelosa.
I~. d. cri.<;p1ts - 0.:2 „. Bromus sp. - 0.4" „ (pi.
1

tr-un nivel cull11rnl a~a ele timpuriu, n-1m<i1w111
scepl ici privind autent icitalea !or cronologic;1.
Nu L'Si<' exclus La s.-1 fi ajuns in stratul Gumel-
ni\a prin i11tcrnwdiul in-;ectelor s;1u roz<Hoarelor.
lmpreunil cu aceste seminţe se mai găseau se-
minţe de b alte specii. precum Clic1wpodiuni
ul/Jum. (pi. XVITJ, 1), Lif/>n.c;p,.,rmum sp. (pi.
XVIII 17) etc.
CIUREL. municipiul Bucurcsl i.
Din a;:;t•zan•a de la Ciurel. si1uatil in pli11:t
c~1mpie a VWsici. cu solu1·i predoc11innnt bru1~­
roşcatc. m[1rlurit• a codrilor de <?!t[1datCL s-au
realizat de pc ccramic[1 ma! mu!k rnula,!c ale
.XV!ll/((i). _·lgro,!t'JlllllCI 9irhC/go - '.U 11 11 (pi.
::-~V 111 1::!).
CARCEA, comuna Cn':io\·cni ..;ud. Dol.i.
A';iezarca Dudeşti-V inca d•· !a C~.rcca este
situatit. din punct de vcclt-r!' fiziC'n-;:!f:'ogr;1fic in
nordul C~1mpiei Romanatilnr (C;:lll1pul Leu-Ro-
tunda) din cadrul Cân~pi1•i 0]1r-n!ei in znn~1 so-
lurilor brun-roşcate.
Prin săp;Hurilc arlwolugie<· cil' la C:11-c(•;1 s-au
prelevat. printre alte matl'ria'.1·. IJ11cC11 i dl' chir-
pic ;itribuite purl{1irJl'ilor n:!tllrii Dude~~ti-Vin­
ca :: 11 . Unele din ele conscr·";h1 ;1111prcnlc~t' se-
minţelor de CLT2;ilc: Scc1.1t:n(';1 ;-:;.;:. grc_1;1p,; -!

Periodizare- DIMENSIUNI (în mm)

culturA AşezArl arheologice Lungimea LAtlmea 1/L
material A max. med. mln. max. med. mln. max. med. mln.
SEC. VI e.n_ SUCI DA VA-CELEI - 8,0 - - 3,7 - - 0,61 -
LA TENE BRAD 8,0 5,8 5,0 3,3 3, 1 3,0 0,64 o,54 o.so
GETO-DACIC PISCUL CRĂSANI 8,7 5,5 5,0 4,0 3,8 3,1 0,74 0,84 o.so
Ta!,L'iul H. Dinw1i,;;·.1ni ale unor sernin\e de Vili.~ t 0 i11i/rra.

impresiunilor de semin\e de Panicum cf. milia-

'JOB M. Florescu. A. F!.1rc·sc;1, Ccn:et{1ril1• arheo-
ccuni.
log!c:t• de la e:·:ndesti-Coasta Banului, corn. Durnbr<l-
veni Jjud. V:·ann•a), i11 pcrinada 1976-l!JOO, Materiale
CÂNDEŞTI, comuna Dumbrăveni, jud. Vran- <,;i cercetări arheologice, Tulcea, I !JBO, p. 112-123.
cea. :JO!J lnforma1ie M. Flor~~cu.
:HO 1'1. Cinciumaru. op. ci.I., p. 827-834; 126-13.J.
:.li I M. Nica, Raport asupra s[1păturilor arheolo-
Cercetările arheologice de la Coasta Banu- J?ice clcdu::ite în a5<'zarea neol.tic!'1 de la .. Viaduct"-
lui din satul Cândeşti au pus in evidenţ:'1 exis- Cârcea (judeţul Dolj). Materiale şi cercetări arheolo-
tenţa la contactul Câmpiei Siretului inferior c:u gice, Oradea, 1!179, p. 29-30.

70

https://biblioteca-digitala.ro
- Triticum spelta ; Scc\iunea XXXIV. ca:-eul
3. adâncimea 130 cm - Tritir·•im mono:occ:um.
T. sp., Hordeum sp.
Săpăturile arheologice ciin anul rnr.a au dus
la descoperii-ca in aşezarC':l Dudcşti-Vinca rl•!
la Carcea-Viaduet a un;_ii cuptor. considct'al a
fi .-itual. Cuptorul propriu-zi" avt-a circa 150
cm lun;:!ime. la can:· se adi"mr,au 50 cm c[1t r<'pre-
zenta probabil camera dir fa~a cuptorului. ln
cuptor se găseau dispu'.e pC' :iiargine oase u-
mane acoperite cu cioburi ~i \·ase. Sen.inte!('
er.iu dispuse la gura cup1ur~ilui. Din t!e au
fost colectate trei probe inrmate din l>f'minte
carbonizate ~i bucăţi d<" p::m:;nt ars in care se
Periodizare-
cultura AşezArl arheologice
mater!all
EPOCA BRONZULUI SĂRATA MONTEORU
GUMELNIŢA CĂSCIOARELE
Tabelul H. Dimensiuni ale unor semin\e de Vicia ervilia in diferite perioade
şi a~ez{11·i a1·heo!ogice.
găseau adesea p.-inse seminte din acclea~i spl'-
cii. Speciile identificate în fi0care probt1 erau
repartizate astrei :
- SL, careul 9. l 50 cm arlcincime. Au fost
recunoscute aproape 25(l ele semin\e de Pisum
.'1ati1:11m ssp. arnense (fig. 37 şi tab. 15):
- SL, careui 9, 100 cm ad:incime. In aceas-
L pr11b;·1, P•' l<.ing:"1 n·l1· -!Oi: ~l'minţl' U<' Pi.'21111
sativum ssp. ar-.;ensea (pi. X1V 'l). au !ost in-
tălnite patru semin\e de Triticum sp. ;
- SL, careul !J, 100 cm adiincime. O;::C';·1 pri-
ma mostră c·1-;1 alctituit:1 in exclusivitate din
scmin\t: de mazare. ia1· a cio11<: in l'E.'a ma: mare
pa1·te din aceea:•i specie, in pr11ba :1 11·eia s-:1
relevat existen1.a a cel putin doui'.'1 spceii de
grău : Triticum aeslivum - 55,·Pi, (pl. VII 1).
T. cf. aestivztm - 32.4c:': şi T. cf. cfonon -
12,2 D/c.
Avi1nd in vedere e<"'1 primi1 probe""! este for-
mată numai din seminţe de mazf1rl'. iar cea de
a treia din grâu. consid1Tc"11n l"i'I cele c.it1•va se-
min\e dv Triticum din mustra a doua au ajuns
aici cu totul accidental.
Cam aceleaşi specii ca în ultima probă din
cuptor au fost dE-scoperite şi i~ groapa I. la 100
cm adâncime : Triticum aesriv11m - 63, 1°1:.
T. cf. durum - 5,4%, '1'. sp. - 31,5°, 0 .
Cu ocazia săpăturilor arheologice de b Cfu·-
cea-Viaduct din anul 1984 (sectiunea XLIII, ca-
reul 2, adâncimea 60-7CJ cm), dintr-o g1"0apC1
daco-romană (sec. 11-111 e.n.), s-au recuperat
seminţe carbonizate, din păcate destul de rât;
conservate, invelite cu un strat de măi nisip<>s
cu aderenţă foarte mare, ceea ce a făcut extrem
10 - rai.:::oc:nobotun.h:a
https://biblioteca-digitala.ro
de dificirn deta::;area cariopsf'!or :JI'.?_ Din aceas:-
tc""1 cauzi'.'1. este greu sa ~ti:n !r. ce mc"1sură se-
111 i n\d• · foart1• mici nu ;iu riinrns lll'OUS<'r\';1k,
at~1ta timp cât orice încercare de fărâmiţare a
micilor bulgăra~i de pămimt. in care eventual
erau cuprinse şi semin\.e, ducea la dislrngerea
totală a oricărui material rarlinnizat. Cu rezer-
\·ele de rigoare, privind lipsa semin\elnr de
buruieni. de c~:emplu. tocmai 1~a urmare a aces-
tei silua\ii. prezentăm mai jos lista spedilor al-
ci'.'1t ui tc""1 in urm•~ idenl:îicrcri i :.i 304 seminţe :
Tril.icu m monococcum -- 0.3" ·, 1• T. dicocc1tm -
2,3 11 11 • T. aestii·um - 72,3~/, (tab. 2). T. a<'stivo-
compact um - i 1,50/o (tab. 9). T. cf. dw·um -
DIMENSIUNI (in mm)
Lungimea LAUmea
max. med. max. med. mln. max.
3,8 3,3 2,2 3,3 2,8 2,0
3,7 3,1 2,1 3,3 2,7 2,1
0.6 11 .., Secale cereale -· :l,9" ·„. Hnrdeum nllgare
- 6,5%, Avena saliva - 0.3 1'.J. Panicum milia-
c:cum - 0,3°/o.
CÂRL0i\'1Ai\'EŞTI, comuna Verneşti, jud .
Buz<iu.
Aşezarea de la Cârlomfinl':-:li este situată la
confluenţa Nişcovului cu Ru.z:tul, pe o terasă
inalt:f. cu aspect de mamelon, înconjurat de
pante abrupte, ceea ce face clin micul platou
al acestei inălţimi (circa 200 m 2.ltitudini) o a-
dl:'v:1rată fortărea\;"'1 nallirah1. Din punct de ve-
clen~ fizico-geografic, ne g:isim in Depresiunea
Nişcovului din cadrul Sui:Jcarpatilor Buzăului.
Regiunea este carac~crizati! dt• o mLlrc varietate
edafică. Aici se pot int{dni soluri de lipt.:.! cer-
noziomurilor argilicc, solttri brune in diferite
stadii de podzolire şi chiar soluri cenuşii. Des-
chiderea largă a luncii Buzăului la confluenta
cu răul Nişcov, masele de aer cald pătrunse din
câ:npil'. cât si solurill' fan,rahil1•. sP constituiau
într-un mediu propice practicc"1rii unei <igricul-
turi, după cum vom vedea. destul de inlens<i şi
variată din cele mai vechi ~impuri.
Aşezarea de la Cărlom;tneşti a fost locuită
atât în cursul epocii bronzului (cultura Mon-
312 M. C;irciumaru, Consideraţii paleoetnobotanic·~
şiconlribu\ii la agricullura geto-dacilor (IV), Thraco-
Dac_ica, VII, 1986, 1-2, p. 120-133.
71
 '
Periodizare- DIMENSIUNI (în mm)
cultura AşezArl arheologice Lu nai mea L~!mea lnil111mea
--.---
material A m!!IX. med. mln. mC.{. med. mln. max med. mln.
SEC. IV e.n. HINOVA (SB, car. 19) 4,0 3,7 3, 1 3,9 3,0 2,9 3,2 2,7 2,5
SEC. IHll e.n. TIBISCUM 3,9 3,7 3,0 :3,3 3,0 2,3 3,6 3,0 2, 1
1 CUCUTENI VĂLENI 4.0 3,8 3,1 3,9 3,2 2,9 3,4 2,8 2,6
BOIAN-GUMELNIŢA IPOTEŞTI 3,9 3,8 3,1 3,7 3,1 2,4 3,8 3,1 2,1
BOIAN HÂRŞOVA 4,8 4,2 3,0 - - - 4,0 3,5 2,1
I .OUOEŞTl-VINtA CÂRCEA 4,0 3,5 2,7 - - - 3,2 I 2,5 2,4

Talwlul 1.1. Dimensiuni ale unor semin\e de l'i.<unr saliL•u111 1ssp. nrt'Cll.<c).
in dil'c1·i1e perioade şi aşez~iri arheologice.

teoru. fazelL• Ic 4. Ic:.! )i 11 ;1) ::i :_ L<ll )i in cL·;1
de-a doua epoc[1 a fierului ::i·.. fkslurilc fau-
nistice descoperite in ac.:e;;1.!;:U! a.-:-<·z;1re au fftc.:ul
obieclul unui sludiu amplu. c;1rl· ;1 1x-rn1i> si1 se·
constate bog~1\ia bovinelnr !n raport. dl' l'XL"l11-
plu, cu calul. precum )i larga rc-1spi1ndire a po1·-
cului doml-slic. ViinMoare;1 1~u rel'n·ze1:ta s1.:
pare sursa principalii d1· hr;11~;-1 ;1 lncui~ori\.w
din U)ezarca de la Ciirlom;·1;11•::;li. S-<11 put1·:~
rema1-ca 1otu)i v;:1narea mai intens[1 a lui Cer!'11.<;
elap/rus dl' c;-1trc .t.:etci-daci ::;i a lui CaJll°l'1Jl11:;
rn1H"1•0/11...; in ep11c;1 bronzului. Oricum. acl·s11:·
aspecte all' economiei c1•munil<-1\ilor 1-cs~c·ctiVL'
dnvedesc cf1 pi1durt>a nL' s-a indl·p~1ri~•' pn.-.1
mult de a~1·zarca dl' la Ci1:·lu111:i:wqj in rtcl'Stl'
vremuri ::r· ..
lncer61m mai jos si1 l'l'cor:sl iluim c11ndi\iill'
clirnal ic.:e ::;i aspectul Vl',l.:l'l<c\l_il'i p•~nln1 ur1l'lc c-
lapl' din epoca bronzului ~i f!c:·1.tlui in <1!;-l'Zill"L'il
de la Ci1rlom~1nl·)Li ::u; ::;i r~wi cu sea111ii modul
c.:um s-au r;1sfr;-mt aceska asupra unui ;111umi1
lip de l'Conomie. schimb~iriil' r~ei.,.aju!ui sub in-
fluenta anlr11pi61 ele. D<- ;1Sl'lll1·nea. idl'ril!fica-
1·ea unor semin\c carbcni;:a:c permite s:."1 st:i-
bilim cullivarl'a anumitor ~:p1~cii pe aceste me-
leaguri in dil'l'ritl' p1•rio;1de ·: 17 _
:-;!:: .'\I. Chtlll'f·;1, Hr:1nl"i1L•s de 1nnr~ au l'nt·!>' •:·!
ln.-111;· dt- di~qlll'. ·1·1:r:1eo-Daciea. D11l'Ul'L'"ti l!l"tli. p
!i~l-7.i.
::!~ IVI. naht·!-:, Pd•l.ill·n1f.•s rk· la cbninoln~il· de !~1
cullul'c i::<·tn-clacL" ,, l;1 lun•11'·:·c cles fouilles de c:·•.-1„-
ltl:."1nc~li. Dal'i:1. N.S .. XIX. l!lî5. p. 12:1-1:1!1: idem,
Slatuell'il' ;.:l't11-dal'l' cit· la C:°1rl11111;·1ne~li (jud. 1:uz:·1u1.
SCIV ,\. :W. l!lîî. :1, p. :l1!1-:;:;2_
:;1.1 :'l'I. ~I. LJd1T•,c11. F;i;;:1a clescn1wl'il:'1 111 :1:''-''d-
1e;1 ;.,:L'IP·dac:1 dt" la C:'1rlom:";nc~li. SCIV.-\. :W. l!lîî.
:;. p. ·,1;;,_:s7~.
0
Ci111d umul. cpucii br<1nzulu:. in 1-rt·nH a cu!-
t11ri1 !\l1111lt'r•rtt. 1·L1p;1 li- -I. -.,-;1 i11...;L1Lll ;iil'I. " " ' '
cum au demonstrat analizele pulinice (lig. :.m
~-j fig. 40). a vl'ectuat c1:r;-1•.irc;1 i'•llll"i. incll'p{11·-
1.·1nci 11 bun:-1 p:~rt1· din depo:,!! ul Sl'din1crilat an-
L<Tw1· ::;i numai dup;-1 aceea ş:-a cl0:1diL ;1şez[1-
minlL•lc specifice. ln rxima !'a:•f\ ;1 culluri: Mnn-
t1•(11'U (Ic 4) la C:-.r)u111:-1n·:•şli !Wi.sajul l'l°CI dcslul
dl' binl' imp.-1durit (polenul dl' :1:·hnri ;;G.-1'1c).
foioasele fiind ccll' mai rl'pn·z1•nta!in· (ulmul
10.l "„. Stl'jarul i''c. c:1q1(·11~;l - 4.::•· „).
Cu toate acestea. in timpui c•:lt;irii IVI<>nteoru
le 4 preocup~1rill• ll'gatl' ele cu:t:varea n•realt'-
lor ~rau dt·sLul de intense_ :"..:-.tff'l. pc•lenul d1·
cerL·<ill' insuma aproapl' 10':':_ n·ca <.:l' im1l·amn;-1
valori ridicate p1-:ntru accast:-1 cL1!1f1. Gradul dl'
imp.-1durirl' suficicnl de pn:~~;1;rnt ;ii fazl'i le 4
din cultura Montc1J1·u. corel;it c~1 p:·ocer1tcle inal-
ll' ;1k curbei de <.:l'Jl'ale. 111· !";•i: s~·- cn_•d1·m ci1
agricultura se practica in ;1n·;1~ti1 \Tl'lll·L' în
imediata aprnpierc a a:;;( z;)rii. p1:n\1·u c;-1 allfcl
nu ar fi fosl posibili'1 inglol.:ian·a in sedi111l';11 :!
poll'nl'lui dl· c.:erl'all' in cantil:-l\i a:;;a dl' mari
într-un PL'isaj silvestru.
intre faza Ic 4 :;.i le :: a e11lt11!·ii :\11111;: •iru st:
ubsen:;·1 un proces de ck·fri.:-::trl' ii p:.1durii carl.'
s-;1r putea s;-1 fi fost ef1•ctuat prin inc•·:1dil'»t'.
De asl.'me111_•;1. prnbaoil cf1 scopul dl'frhi1rii nu
a fost .acel;1 al (•xtindl'r;i ten·nuril"r cultivate
cu ccreail'. ci mai muli 1x·nlru 111[11·in:a sup1·a-
fc\L'lor de )pguminoasc. <.:an• cie ;1cu111 încep sit
;1pa1·;-1 fr·ecvent in spt:<.:trcli- polinin•. F';i1·all•I.
curba dl' Clwnopodiaccnc 1·s!L- lot mai st:mnifi-
ca t i v~1. pu titnd fi reprez< ·n t.;1 L! printr-o serie dl'

::11; M. C: 11'1.'Îolll1ar11. CenTli1ri paiPoclima:in~ " specii. cum ar fi loboda ( A;riple.r). spanacul
palc1°linl;init·L· in slaţi11nl'a dL• la C:11·l111r:'1n:osli (Jtll 1.
r.1.1·~;a11 Dali· pri1·inc! nilli1 :11·pa unor cen·:ile ;:;1 plani·
rll' cuili:ri1. SCI\''\. "!::. 1!1'7i. :1. p. :n:1-:w-t.
:;17 !de111. ("1111lrihutii h t·unm•~lt•rea a12rieullur1i
:.!L'lr1-rl:1cilo.- :w i1a;1:1 unor cll'l1'1·rn111;·q·j de ""min\v cal'-
honi;-al·· ~i anali1.e 'i'"l'"P"linin· ciin ;~şczarea rk b
C::1rl„1:·1:·1Jll'ŞI i {j11d. fl11z:·1111. laiomi\a. 111ateriail' fi:,
i_,torie :11..:1·ar:·1 :1 Horn;';•1iei. Sl1ol.iozia. l!lll::. p. 2::î-'..!-t2.
icl<.•111. Con„1<i1'ra1ii palcoelnollol:rnice ~i conll'ibulii h
aerinil1urn gcto-îlal'ilor. Ti1raeo-D:!l'ÎG1. IV. !!li!:-:. p.
l:.!li-- i::-1
(Clic1iupodi11m) sau chiar :;fec'.a (Bela). Tolu~i.
nu trebuie si1 neglijiun ipoteza c•.rnform ci11·cii.\
defrişarea unei p:u·\i din p;·1clt:re. d:1c;-1 nu a ur-
mâril cxlindcn·<1 tc1·enurilor oc•_ipale Ol' ce-
reale, poate ;1 avut drept sco1~ schimbarea Lere-
nurilrn· cultivate cu aceste speci!. c;1 urmare <1
scc~1tui1·ii soludluL Nu <..'SIL· c•;cius:• chi;,r cul-
tivarea cu legu minoasc a \cr·c·nuri lur ;.1coperi te

72

https://biblioteca-digitala.ro
până atunci cu cereale. într-~'n procc-s norma!
şi benefic refacerii unor cnmJ.!~si ai solului.
Ddrişm·ea prndusă in ..tilDa de t1·anzitiP
dintre faza k -I şi Ic 3 a cuilurii l\~:mleoru a
făcut ca in timpul acesteia din ur111<1 aspl!dlil
să devină deschis. polenul de copaci :1jung~rnd
ca spre mijlocul fazei Ic :3 Hhia si1 insunwz·~
7,4 w0 • în schimb. spre oarte:i. superioarf! :i fa-
zei Ic 3. se constată refacc1·ea !rPp!ată a păciu­
rii (polenul de arbori = lf.• 1.1,.), c:irc· se închega
acum într-un peisaj de siivostepă. îr-1 care ul-
timul deţinea, ca şi mai inainte. ponderea prin·
cipală (4.Ci"/o), secondat de :i1·f'~1~1:·i d."llă nu de
stejar. ca în timpul fazei :\fr·nlen!·u Ic 4 ci _dl."
tei care realizează procent<: eh:· pană la 3'' .„ ln-
spre partea superioară a frzei Monkon1 Ic 3 se
constatil reducerea puti:rnidl ;,1 curbei cer~alt:-­
lor. Nu este exclus ca la originea acestui feno-
men s;', ste~1 o c;..uzi1 dimatic::. cf'nst<ind di:1-
tr-o sctirtă perioadă de i.;:;c;·iciu111" avc"11~d ':L
vcdcr.: că şi leguminoasele :n• !i'.1ient o redu-
cere în acest timp. Ţinând seama insă de fap.
tul că in etapa următo:ire (Mon\f'uru II il.J :ii:-
pectul silvatic se reface (frnnmen c::rc nu este
exclus să fi Just condi\ior.at de o revenire a
umidităţii, după etapa mai U!'>cat~'.\ de care am
i-!mintit) considerăm totuşi mai plauzibil să pu-
nem la baza ac~stui prcces dl· n·duci'rt: ii cc>-
realelor :;;i chiar a legl:mino<1sclor o siabi'l lo·-
cuire pentru o vreme, carl' a favorizat si refa-
1·1·n ·a p;"1d11rii •. dtfd supus<"1 unui proces rwrnrn-
nenl de reducere" Corelarea aer-stor ipoieze cu
alte argumente !egale cl1;· intt:r.sitatea U'"mclnr
de cultură materială sau canlital<::<! rPsturilor
faunistice poate aduce m<..i multft h.11nină ir.
acest sens.
în timpul fazei II-a a cultltrii Monteoru, pă­
durea, care incepuse st. recapell' din ti::renu!
pierdut încă la sfârşitul etapei le 3. continua
acest pmccs şi chim· dacă nu mai ajungi· 1J.
1·ăspăndirea din prima par~c a culturii Montc-
oru (faza Ic 4), realizează totuşi un peisaj sil-
vatic destul de concludent. !rl!'a a fi vorba insă
de păduri intinse, bine închegate. Pădurea ră­
măne în general compusă di:i aceia~i copaci,
doar teiul las~1 impresia cft r.:.i mai vegeta în
preajma aşezării. Componenţa p~1dul"ii indic:1
totuşi in această vreme o !:ensibilă afirmare a
umidităţii. Ca urmare a unor condiţii climatic.'t'
favorabile. omul acestor vremuri inter.sifica
cultivarea cereale~or (8,3"/„) ~;i mai :.iks a lt.--
guminoaselor, care inregistrca;:ă acum maxi-
mum dezvoltării lor (12,!'i""·>·
Rezultatele obţinute prin :inaliza polinică a
straturilor din epoca bronzului (cultw·a Mon-
teoru) au relevat că omul in această perioadă.
in cadrul aşezării de la CârJomiineşti, avea pre-
ocupări agricole destul de diverse, de la cu.Jti-
varea cerealelor până la sem~:iarea unor legu-
minoase sau plante necesare hranei. cum ar fi
https://biblioteca-digitala.ro
cele din familia Cltenopociiaceae. În acelaşi timp,
~.-au precizat etapele când aceste preocupări
c.u fost mai intense sau din contr[I. ca urmare
:1 diverselor cauze, s-a const.atat o dimi:1u;in' a
acestor indeletnic1ri. Trebuie să s:J.bliniem !:;1
aceste aprecieri de natur~i procentuaHi nu pot
fi efectuate cu rezultate concludente dec;:it cu
ajutorul analizelor sporo-poli11ici:. Ct.•ca ,·e nu
s-a pulul stabili prin studiul ralinologic a fo.<;t
determinarea pâ11{1 la specie a plantelor culti-
\ ate. aşa cum ar fi de exemp'.u specia dP cere-
ale sau leguminoase. Aces~ neajuns, de data
aceast<:. a fost in parte atenuat prin descoperi-
reu în strnturilc aparţinând epocii bronzului a
unor seminţe de cereale sau legumino<l!>l' care
au facilitat deter!llinarea cd pu\in 3 unora din
speciile cultivatr. in acele tin,puri. Din timpul
culturii Monteoru beneficiem, din aşezar<'a de
la Ccirlomăneşti (E 2 dN, complexul 43) de un
lot de semin\e carbonizate. descoperile într-o
groapă, apcu·timi.nd urm<Hoarelor spf't:ii : 'l'riti-
L'lllll monucoc.·Ct!m - 2,4°111 lpl. III/ 3), 1'. dicoc-
c:um - 6, 7''. ~ (p!. V I I 4), T. cf. SJJelta - · 36.60/o
(pi. IV I 10), T. aestivum - 30,5" 11 • 'f. cf. d1ttuin
- 22,6 1 ~~ (pi. XII/ 1), Secule cereulc - 0,611/„,
Pisum cf. elatius - 0,6 11• ~-
In timpul locuirii La Tcne de la Cârlomă­
neşti, dacii intensifică cultivarea cerealelor,
spre partea mijlocie a stratului specific <1cestei
epoci constatându-se cele mai ridicate valori de
polen de cereale (11,8 11,'0 ). Esk ''Vident că in <l-
ceastă vreme agricultura a cunoscut o inflor;re
cum nu mai realizase până :ltunci pe acP...ste me-
leagw·i. S-a observat, din punct de vedert' pali-
nologic. că extinderea <1gric11Jturii a fost pre-
cedată de o defrişare lreptalC! a pădurilor din
imprejurime. ln schimb. se pare că in timpul
locuirii dacice cultura •legum!noaselor, fie că
s-a diminuat. fie că nu a ma! fost exercitată
in imediata apropiere a aşezc'.irii. deoart'et~ curbn
acestora este in ~?·-o c mt! 11u:."1 d•.:-scrr:!l'-"·e tot
1
timpul epocii La Ten•'. lnclim~m s:'."i. .::redem in
a doua ipoteză, in măsura in care, <~Ş3 rlup:"i
cum vom vedea, au fost identificate o seric de
seminţe carbonizate prover.ind de la specii din
această familie, cum ar fi mazărea (Pi.i;u.m .<:a-
tivum ssp. arvense - 3,7<'/11 ) (pl. XIV /4). Se-
minţele de cereale, mult mai numeroase, pro-
vin de la speciile: Tritic1w1 cf. ciicoccum ·_
0.4%, T. cf. spelta - 2,B'"r {pi. lll/9j. Triti-
cum aestivum - 2,8%, 'f. cf. c!urum - J .3 11.1 0 ,
Hordcnm z:nlgare - A7,B•· „ (pl. IX ·a), Secale
cereale - 1,20/~. La toate aceste specii se mai
.:idaug:i Panicum mzliaceum (câteva mii de SP-
minţe) (pl. XIII/4) :i1s
319 Jbid:tm.
73
 CURMĂTURA. comun<~ Giurgiţa, jL<d. Dolj
Salul Curmătura eslt0 situat in C~1mpia Des-
năţuiuluL din cadrul C<impiei Olleniei. :;;11Jurili·
specifice regiuni sunt cerno7.iomu1·ile levigate.
Aşezarea atribuită cultl<rii S;"'.lc:u\a Sl' ueslf1şoa­
ră pe un pinten de terasu cc inainleaz::-1 in lunca
Desnăţuiului pe o dislant:"1 d1~ aproximativ 1511
m, aflat la circa 2 km de :->al. Aspl'Clul aşez~1-
1·ii este de teii dr- aproxmali,· ~O m in~1l\imc ::i '.
Semin\ele suni puternic de-formate. proba-
bil pentru cf1 au f1Jst dcpnzi1alt: umede. poale
chiar rnr.-1 a ati1~gc punciul de l"liaccre. iar prin
incendiere şi-au păstrul. acc-asl.-1 f01·m[1. Sunt
amesll'cale cu pământ nears şi ~ilic resturi, pre-
cum lemn carbf'nizal, c:ren!Ju\e <:rse. pietricele.
un fragml'nt de cochilie de melc l'lc. Cele neste
680 dl· seminţe ce1·celate apar\in urmf1toarclor
specii : Hordeum 1;11/gare cf. ssp. nudum -
98,9°;0 (pi. X/9), Triticum cf. compaclttm -
0,60/„, T. aest.ivu.m. - 0,111. u- Lens sp. - O. l",.
Galium spurium - 0.3°ic.
DRi\GUŞENI. jud. Buto~::a:ii
Aşezarea cucutcnian:·1 dl· 'a
Dri1guşeni este
situată de-a lungul v<""1ii Podl"i;.:a, afluent ul Ha-
şeului, din Câmpia Mold<.iVPi ;·! 1•.
Cercetările paleubot:.nin· din Jceasi:-1 aşc­
zal'e constau mai ales din studiile palin11logiec,
pentru cf1, in afor:i de cO:ilcva <!rr.prcntl' OL' ce-
reale pe chirpic. seminţe c<1rbonizale nu au
fost inc~1 descoperite. Prir.1ul dintre j1rofildc
analizale palinologic a Just pn:lc,·;11 din aşcza­
n·a cucuteninni1, din punctul Ostrov. iar cel de
al doilea. din motive pc care le \"c>m expune la
timpul respecLiv. din pt:nclu'. „Dl'alul la l.ut;:1-
rÎ(···.
Anuli:rn polinicii a prori/Bltti din aş1.::C1rN1
c11c:1t/e11iami c/.i11 p11nc111I O:,;tnn'
Pr!nl.ru a :!'v'\'a o :1~1agir·e m;d c0111p1'-1:·1 a
evolu\ici vegetaţiei ~i climatului din :·egiunc.
probele au fost extrase dir.lr-un depozit muli
n\ai gros dec<it stratul propriu-zis de cultur:·i.
dezvoltat in general intre -lO şi liO cm. Astfel.
au fost ob\inute spectrell' pc,lin!cc: pentru se-
dimentul dinln· :rn cm :ldo:incinw. dl' unde în-
cepe stralul mai pu\in akde11 di: lucr[1rile a-
~ricolc-. pil11:·1 la adi111ci11w;i de· 140 c-111. undi•
s-a observat un loess gf1lbui. De allfel. ,<;trati-
grafia intregului depozit se prezinl[1 in felul
următor : 0-90 cm - solu! ;1ctual argiloiluvial
:11!1 IVI. Nicn, C. C:"t!ilaru. Compkx11l l'.ll!)lnurl'lur
enC'Olilicc rle copt r:-:ine de l;i Curm:Hu: a. jud. Dolj,
sul) lipa1-.
:12u S. i\1arincsc11-P.:"1ku. Alex. Rolw~1e.v. i\l. C\1r-
ciucnan1. A. 1Vlu1·:in1. "I'· cit., p. ~1--lli.
74
https://biblioteca-digitala.ro
c:u pf1pu!;>i de calc<:r in parlea inferioară : 90-
110 cm - loess degradcit cu roai·te multe cro-
'"''ifll' '°i <1l·urnul;-1ri dl' l'arl>1111;it dl' l"<ilciu: //(I
-140 cm - loeşs g[dbui rlin l'I.' in cc· nwi nisi-
pos spre partea infcrioar<i :;i c;..1 :.ic11mul:'1ri de
carbona\i mai evidente înspn-: partea supcd·-
oari1. unde ap<1r mai ales :;;i <.T'-''.nVÎ!tL'.
Spectrul pol:nic de la adi1ncimca de 140-
130 cm demonstrc<1z[1 C.-1 scdimenlarea acestui
depozit s-a făcut intr-L•n p<'isaj dL•schis (fi~.
41). Polenul de arbni-i. la prima vederl'. se in-
făţişeazi1 in procente destul de semnificative -
35.6 11. 11 • ceea cc a1· o~lindi o sHvostl'pî1 !-Cili un
peisaj cu p.:1duri galerii. de-a lungul 1·~1urilor.
Aceasta cu condiţia ca procentul de pnll'n s;-1
fie propor\ional cu imp[1du1"Î:"·c·a n~sp1Tliv:":.
Avandu-se ins;·1 în vedere i'aplul cC1 polenul ;1r-
borilor este in cea mai mare parll.' proc:us tic
pin şi în parte de molid. deci dou;:1 gl'nmi de
con i l"L•re. cu mare produq il.' de polen. foioaselt•
intrunind doar 3 11 11 • l'Ste dc pr('supus cf1 reprl'-
zentarea real[1 a copacilor in aceaslf1 vreme era
extrem de modestă. Oricum, 1:11t1nd scama de
faptul c<l arborii lermolili lipsesc cu dcs<h't1r-
şire, singurele foioase - arinul. mcstcacf111ul
~i :-<1ki;1 ·- p11ti111cl pr1·z1·11t<1 "l'•'l"ii l"al;11t•r111l'.
alO:Uuri de pin şi molid can· p1·;:1.1 loluşi prnbabil
cel mai bim' reprezent<.•.li in rt•giune. j)J"C"l'Upu-
nem 61 sedinwntarea acestui dcpnzit loessoid
s-a realizat intr-un c.:Jinl<il destul de rL'c:e. ~.pe­
cific ultimului !>ladiu glacia:·. U astfel ct:.· :;"dpu-
zi\it· esle susţinut[1 şi r!P mul\imca gr~w1i1w~·lr.11·
(2G.6°, 11 ) şi buna reprezcnt:in· a cipl·ral:ccln1·
(I :.iu 11) şi compositelor (8,3 " ,.).
Spectrul polinic urm;-11«'•'- dintre l:Jll-120
cm, rellectă deja conditiilc climalicc· u:;;or ame-
liorate ale acestei pe1·ioarlt· rl•.· sedimentare
Procesul de incălzire a fost b început dcsltrl
de slab. pcnt.ru ci1 pinul şi molidul au cnntinu-
at s[1 se mcn\ini1 la valo1 i apropiate ck cl'le din
spectrul anterior. In scbmb, arinul Sl' r[1sp[1n-
deşle mai mult în detrinwnlul mesleac[mului
şi .:1 pare a Iun u L arbore cu rnu lte <•fini I [1 \ ! t er-
morne. subliniind. prin prL'/.l'n\a sa. tocmai Ci-
mei iorarea u~oari"1 a ci i mei. 1-'t ·dc;g(•ogra f ic. SL'
poal!.' spune cf1 mari supraf\!\L' rf1mi1nL•au lip-
site inc[l de o p<Hură prupriu-zisi1 de sol. Pro-
cesu I de pedogenczi1 i ncepc sa ~e i n firi ?)L' cu
ndl'văra t din orizon tu I su peri or, oda t;-, C:L! pri-
me Ic scmm· m<:i evi~lt·nte de !nd11lcire a dim.a-
tului. Odatf1 cu reduc<'n'a v;1k1rilor p•.1!,:nului
dl' conifere (nici pinul nu mai dcp;"lşeşll' 1011• u)
~ inr1:.•gislreazc""1 apari\ia t:ncr arbori termofili
in procente semnificativt• pe1,lru producţia Iul'
polinic.-1. Astfel. tt•iul ajunge la 1.7" „. ulmul şi
carpenul întrunesc fiecare pcsll' 0.:1 "· ,„ alunul
atinge aproape 3 " 0 . O(: zone ir.1pădurit1;· vor-
besc şi [edgile. care depăşesc ~~O" 11·
De o faz[1 a slej[irişului mixt. similarf1 in-
truc[11 va celei de molid--stcj:1ri·~ mixt-alun din
zona carpatidt. !'e poate vorbi inc<'panc:i de la
110 cm adâncimt.'. La aC'eS~ nivel. spectrul po-
linic oglindeşte existenta unor peticP de pf1dure
formate din genu1·i din grupa stejărişului ames-
tecat (7,90 11 ). in care teiul era arborele domi-
mmt. ln această vreme pinul si moliriul ajung
la valori cu totul modeste, ncclepăşind 5" 11- P:"1-
durea de foioase din preajma viitoarei a!:'CZari
din Ostrov avea S<l se dl'zvulie mai mult in
timpul in care s-a sedinwr.lat depozitul dintre·
90 şi 70 cm. În spcctrnl po!ir.ic dintre »U şi HO
cm padurea termofWi avea tJ structur~1 <lestu:
de cchtlibrnlă in ceea cc: privL:ş:c reprczcntarl'a
diferitelor genuri de arbori. cu n uşoară pre-
dominare a teiu!ui. Se puteau întâlni acum.
alături de tei. mai toţi copacii cu care iormcazi1
in mod curent arborete, precum stejarul, ulmul.
arţarul. alunul l·tc. ln clapa urm~1toare se parc
ca teiul este favorizat de cnnditiile climatici·
sau edafice în ccmcun•n(a sa cu celelalte genuri
dt· arbori. pentrn ca in timp C<' cl'ilal\i copaci
nu depăşesc 2°. 11 • teiul atin;,.:c· aproape 9" ,, in
cadrnl vegetaţiei din ace•1st;'\ nemt:' reflectat<·,
palinologic.
Stratul de cultur~1 cucult·niană incepe. a!:'f,1
cum am menţionat. la circ.i GO cm adâncime.
Trebuie s<"1 menţionăm c;1 pl"imek urme ale cul-
turii cucuteniene coincid cu n:ducc1·ca ~,·vidrn­
lă a padurii, prPbabil ca ur:'ldre a def11şăril11r
!'fec~u:.1tc rie om :n ~;cta-=ta v1·(·r;·.e. Poalt• ~i mai
important este si1 arătfm'. c:·1 defrişări!e a;.1 ~·­
Iectal in primul nind teitil i:Jr.-. dad i:1 :;pt·c-
trek' anterioa1·e atingea aprnapl· ~J ' 11. în timpul
1
locuirii cucutemiene ;;cad la mai puţin de 111• ,.
Reduccrei.I teiului din cadrul pf1durii a [a·mri-
:~al afirmarea uşoarf1 a ulmului. ca specie co-
lonizatoare in zonele dl'sp:1dt1rik. Nu e~te ex-
clus ca teiul, cu lemnul sf1:1 L·~or de pre!ucrat,
să fi oferit materia primă p('nl!·~1 cunfecţionan.·a
unoi· obiecte d(.• uz curent în gn!':pnd:11·îilc cucu-
tcnit.•ne.
Folosirea resurselor n:getaie loc•lle de c~1-
trl' om in aceasti1 vreme nu se 1·0•11mau numai
la k•nmul de lei. Un exrmplu rl'vt•lator în acest
sens ii oferă cde două spel'ii de Typlta folosite.
dupi1 toate pr(.lbabilitătilc. la acoperirl'a locu-
intelor. Se pare că dezvoltarea celor doua spe-
cii a fost dirijati'1 de om. pentru cf1 zonei,· inun-
date din preajma aşezării au ln.-cut prin două
faze premergăloru·c de habitat umed. La înce-
put zonele inmli'1ştinite erau invadate de cipe-
racee. după care ranuncul:1t.·•ele cle\in n pon-
dert:' importanti1. pentru ca in final Typlza si1
cucerească in cca mai man· p~1;·k imprC'juri-
mile umede cite ostrovului pt:• can: era canto-
nată aşezarea. Că Typha t'1·a folosilc"i prob.abil
la acope1;şul locuinţelor ct:C'utenit•nt· de ia Dr~1-
guşeni o subliniază şi e\'oluţia t!:terioar:i :1 n~e­
diului, sugerat.ii de diagrama r<•iinic:l. in c;ll"e
se observă că reducerea speciilor de 1'ypllll. k1
https://biblioteca-digitala.ro
sfcirşitul locuirii cucutenienc. este acompaniată
de afirmarea chenopodiacelor. ca şi cum acestea
ar fi cunoscut o dezvoltare însemnată numai
după epuizarea păpurişilor din preajmă.
Un aspect interesant relevat de studiul pa-
linologic in profilul din aş1:.•zarea din Ostrov a
fost acela al procentelor fn~11"le m:-Jdeste d<:
polen de cereale. Valorile:. rie ~illfel, foartl.' scă­
zute de cereale ne-au indemr.al să c[1utiim ex-
plica\ia acestui fenomen. printr-o ;mLlliz;:1 poli-
nică in afarn aşezi1rii. Asupra aeestei probleme
\'Om reveni când avem si1 f:.it·em dc.•scricrca ur-
m~1torului profil.
Analiza polinicei a pro}il1tl11i din „Dealul la
Lutărie"
Ratiunea efectuării unC'i :1"••!iz1:.· polinice
din afarn aşeză1·ii a fost dict<11i'1 in priml'I ritnd
de necesitatea obes1·v~11"ii moch:lui cum se~ pre-
zintă procentele polenului cil' cen:alc. iar in a:
doilea rând pentru a urmări •·voluti.-i celorlalte
specii surprinse în diagrama polinic;"1 din ca-
drul a$ezării cucutcnil'rw din Ostrov.
Partea bazalii a profilului (fig. 2-1) st• pare
că surprinde sf,ll":;;itu! an·!l'i !"azi· cu pin mai
abundent relevată în Ostruv şi începutul for-
mării arboretelor de .'ilejill"i~ mixt. ac.:·s< mo-
ment plasându-se aici in jurul aditncim:i Ol'
100-!Jll cm.
Din punct d·~ vedt·rc• pcdow·rwlic. ne :1f1:1m
lntr-un profil a; unui sol df' tipul cernoz111mului
levigat care prezinti1 unn:"1t11arC'a suceesium.• de
orizonturi pedologice : Ori::onh•l A : IJ-:i(J cm.
('1·nu':'i11 f11;1rt1· ind1i-. lllJ YI: :lt:!-:1/1). l11t11-;ir-
gilos. cu rădăcini fint' ceva mai abundente in
partea superioară. granulometrie mărunt;"1 şi
intens humiferi1 : Ori:on1t1L AB : .50-liO c:m.
Foarte inchis spre cenuşiu-brun (10 YR :3/ 1).
adesea cu pl'te r.rni humiCerr de culoare mai in-
chisă. Grf1untns. mic poliedric: Ori:n11L11/ H :
ti0-110 cm. ln partea superioarf1 culoan• spre
cenuşiu inchis brun. can: de\"irn• gălbui-brun
în partea medianf1 si apoi foarte pal brun spn•
bazf1. f"oarll' r;1r apar puncte ferice ::;i feriman-
ganice. Textura lut11-argiloasf1, s!ab structurLJt :
Ori:onlul C: 1 IU-150 cm. Galben-pal cu eflo-
rescen\t· şi acurnuhiri de c·arbona(i. Iuto-argilos.
nestructurat.
Analiza polinicf1 a rc:il:zat primul spectru
din baza orizont ului B. relevitnd moment ul in-
ccperii ameliori1rii climalului, prin apariţia con-
stantă a elemenlt•lor tl·rn1ofi1(• într-o pădure
care abia incept:"a si1 se :nchcge de-a lungul vf1-
ilor mai umt.'Cie. Faza dl' stejăriş amestecat işi
atinge apogeul în st1·atul dintrr no şi 70 cm a-
d~incinll.'. elementele componente însumând ~1-
proape 15° 0 din totalul polenului de arbori şi
icrbuti. Dezvoltarea curhei teiului parc 1t1ai pu-
\in d(~ranjată aici fa\f1 de· ce.i din aşezare. cc.'<.·a
75
 cc ar pleda pc11tru folo.;irea I< mnului acu:;:1.'i e-
senţe mai mult din preajma aşe;,:ării. C1•le trei
genuri componenlt> ale stejo;-u·h•ului amcst·:cat
- teiul, stejarul şi ulmul - p<1r mai echilibrat
răspândite in CL..drul pf1durii de pe platou şi
chiar dacă ele au fost afecta!e ele defrişările e-
rectuate de om, acest proces le-a cuprins
pc to<1te aproximativ în aceeaşi măsură. De
altfel. nu es!t.• l'Xclus ca a1c1 dcfri;-.i11·ik
„,.., fj anal scopul obţinerii lemnului pen-
; ru const1·uc\iill' mari (locuin\c etc.) şi ''
eombustibilului n~'cesa1· incf1lzi1ului. inc~11 a-
legerea unor anumite 0sente nu ei·a o preocu-
pare p1·incipalc"1. Nu trebuie omisă ipoteza con-
form căreia această acţiune s;i fi urmc'irit, <::ci
!rnţin in parte, lârgirea suprafe\clor pcntn1 a-
gricultură. Oricum. trebuie să preciz::im c:1
acest proces de defrişare, după cum relevă for-
ma curbelor de copaci. nu a fost brusc, in sen-
sul în care s-a iăcut in alte situaţii şi unde se
sesiza o frânge1·e concomit.cnt.1 a curbei copa-
cilor. lnclim'\m, de aceea, s<"i credem că s-a fă­
cut o exploatare intensivă de-a lungul unei pe-
1;oade de timp ceva mr.i lungă. care a dus la
restl"ângerea general[1 a sup1·afeţclor împădu­
rite.
Jn iuncţie de succesiunea speciilor şi pro-
centelor in care este reprezentată fiecare spe-
cie, am considerat că sedimentul dintre adân-
cimile 60-40 cm din profilul din „Dealul la
Lutărie·· este aproximativ contemporan cu stra-
tul de locuire cucuteni<rnă din punctul Ostrov.
Faptul că gramincelc dt• tipul cerealelor apar
ceva mai devreme. ne f:lce să biinuim că prin
preajmă regiunrn nu rămânea nl'locuită, cu i:i-
tât mai mult cu cât se ştie că polenul de cerea-
le este greu şi nu se t.ransportâ uşor de vânt
pe dsitanţc foarte mari. in perioada presupusă
contemporană locuirii din Ostrov au fost însă
sesizate procente mai ridicate ele cereale pe pla-
toul din punctul ,.Dealul la Lutiiric'·, încc.lt nu
excludem posibilitatea ca terenurile agricole
<1 :-.~' fi continuat in ac0ast:1 r0giunt', ceva mai
departe de aşezare, unde mundaiiile permr..nente
stânjeneau acest lucru. Cucutenif'nii de la Dră­
guşeni nu apar totuşi cc: mari agricultori. pe
suprafeţe întinse, pentru ~ă prnccntele de ce-
reale rămân tot timpul modt.•ste. in jur ck circa
:3,5 11 ' •
11
Trebuie să relevi"IJTI pr0centele ridicate de
Plantaginaceae din stratu! CC"•ntemporan locu-
irii, după cum se ştie o plantă ruderală, ale ca-
1·ei valori ridicate in acest timp subliniaL.ă toc-
mai prezenta mai intensă a omului pe aceste
meleaguri. Surprinzătoarele valori de Typha,
destul de ridicate pe platou, de fapt mai mari
decât în Ostrov, unde se presupune că existau
condiţiile de vegetare a acestei specii, nu se
pot explica decât prin transportul unor canti-
mţi însemnate de trestie aici, în scopul obţ.ine-
76
https://biblioteca-digitala.ro
rii unui combustibil eficace !a arsul vasl'lor in
cuptoarele de ceramic[1 dPsc·operik aici. Pro-
centele ridic.ale ale polenului ele 1'.r1phC1 vor fi
inlocuitt>, Cil ";'Î în Ostrov, Cil ct'li· dl' Che1wpo-
cliaceae. De fapt, posterior stratului de cultura.
diagrama polinic~\ relevă acn·nl ua r<'a procesu-
lui de stepizare.
În ceea ce privesc speciile de cereale culti-
vate de cucutenieni de la Drf1guşeni. ne este
mai greu s[1 aducem preciz[1ri de detaliu. in
măsura în care. pân[t acum. nu au fost desco-
perite decât c{1teva amprente pe chirpicul din-
tr-o locuinţă atribuită fazei Cm:uteni A-..J. Mu-
lajul acestora s-a dovedit a aparţine spet.iei de
grâu - Triticum cf. dicoccu1>1 ~i orzului a c<i-
1·ui specie nu am putut-o preciza :::! 1.
FARCAŞUL DE SUS. cemuna Fttrcaşele.
jud. Olt
Aşezarea atribuită culturii Vădastra de la
Fărc:aşul de Sus este situată în jumătatea de
sud a Olteniei. pe podul primei terase de pe
dreapta Oltului. Solurile predominante din aria
aşezării sunt cernoziomudle argilice, dar de pe
terasele superioare ale Oltului nu lipsesc solu-
rile brune şi brun-roşcate. mf1rturie a vechilo1·
păduri de pe aceste meleaguri. aşa după cum
vom vedea că reflectă şi an;:ilizele polinice. Stu-
diul palinologic a fost facilitnt de săpăturile ar-
heologice din anul 1968 :::!:!_ Profilul din care au
fost prelevate probele pentru analiza polinică
se prezintă din punct de vedere stJ·atigrafic in
felul următor (fig. 43) : a - 0-20 cm, orizon-
tul .-\ al solului <1dual. cil' cu Ioan' 1wgru-c,·1111-
şiu şi cu slabe urme feudale t[1rzii : b - 20-
55 cm, strat cu resturi ceramice din epoca bron-
zului (cultura Verbicioara). i-!aliastatt şi La
Tene ; c - 55-90 cm, sediment ciocolatiu în-
chis cu materiale atribuite cultu.ri!or Dudeşti­
Cernica şi Vădastra II ; d - 90-120 cm., se-
diment ciocolatiu deschis cu vestigii Dt;deşti­
Cernica : e - 120-130 cm. sediment galben
deschis cu resturi ceramice Dudeşti (timpuriu) ;
f-g - 130-240 cm, depozit de umplutură.
Din intregul depozit a fost posibilă contu-
rarea unor concluzii paleobotanice pentrn stra-
turile b-e, adică pentru culhirile Dudeşti, Va-
dastra şi epoca metalelor (în stratul b materi-
alul din epoca b1·onzului, Hallstatt ~i La Tene
o.:ste nediferenţiat stratigrafic).
V um menţiona de la început că straturile
care conţin materiale specifice culturilor Du-
'.~21 M. C;irclumar1.1, F. Monah, DetermiflaLions p.l-
lcobotamques pour Ies cullures Precuculeni et Cucu-
leni, in .. La civilisation de Cuculeni en con!exle eu-
mpeen", Iaşi, 1987, p. 167-174.
:i22 M. l'\ica, Aimpra orii;:inii şi dezvoltării culturii
Vădastra de la Fărca~ele, H;storica, I, 1970, p. 31-52.
deşti şi Vădasl1·a s-au sedinw!"'!at in timpul fa-
zei slL·jărişului amestec<il. Dintre clen:cnte!c
sll:ji'.'11·i::;Lilui mixl. cel mai bir.e r0prezcntat er:1
stejarul. care nu înregis!reaz:.", în tot acest timp
fluctuaţii procentuale care sfi demonstreze suc-
cesiunea unor oscilaţii climati,x· sau procese an-
lropiCL' rnaterializalL• prin defrişări semnifica-
tive in vederea extinderii t1_·rL•m1rilor agricolt'.
Peisajul. in timpul lazei slej;-1r!-;;ului amestec:1L
era cel de silvo-;tcpă. poa:e c:~iar o silvnstep;-'.
pe dunpurile l!:'i"aselor şi păd•.1ri galerii de-a
lu11.L!ul văilor şi mai cu seamă pe Valea Oltului.
din imediata vecinf1tate a ~1"l:'/.:~1rii de la F:1rca-
şul de Sus.
ln privinţa evoluţiei vege!alici şi cu deose-
bire a p~1durilor noastre iri Holocen. trebuie să
remarc.:-1111 apat"i\.ia timpurie in aceastf1 regiune
a iagului şi carr~enului. ae<:·sta din urm.;1 destul
de bine ri"1spirndit in to: tit11pL1l fazei ste.i;'irişu­
lui amesteca!, mai precis in pcl"ioada clinrntie1
a atlanticului.
În leg~1tt1r;i. cu preocup;-•Tilt' :.iurti'1torilPr cul-
turii Dudeşti şi Vfadastrn k-~=:1.e de exp:oalarca
pl<rnlelor. mcn\1nnc"1m în pri11~ttl 1·irnd pe ce!e
agricole. Polenul de Cerea/ia nu lipseşte in se-·
dimenLUI specific acsPt0r c11lll'ri. Se i~l re\-;-1ci
chiar uncie pc1·ioade dr in!en~;ifican· a cultiv;:1-
rii cen.•alelor. î11lrerupk cie altele în c:ire se
constată reducerea unor afl fd c!e indeklniciri.
Aşa de exemplu. dacă în stratul e specific c:l-
turii Dudeşti (timpuriu) pokn11l de cereale nu
depăşea 5 "„_ pc 111i'.1surt1 cc se intr:1 în ~Iratul
d (Dudeşti-Cernica) vom înrl"gistra afirmarea
cea mai puternică a cerealc!0r (peste 10 11 0 din
intreaga cantitate de pokn {'fr· if'rbul'i şi copaci).
Acum Sl' înregistrau prncente ale polenului de
cereale chiar mai mari nec:\t in c·poca metale-
lor. Aceasl[1 situ.iţie poate fi consecinţa nu ne-
apfu·at a unei agriculturi din ccll' mai Lxlinsc
in aceaslc"1 pe1·ioadă. ci mai dr>:!rab:."1 că în acestt'
vn·muri n~narell' se concentrau in jurul aşez[1-
rii_ fn dapele următoare. purti'1~nrii dif.:·ritelo:·
culturi au fost ncvoii,i. din c<.l'IZC. mai cu se;~m~1
a secătuirii terenurilor. si1-şi mute tc:·e:1urill'
agricole ceva mai departe. pP pi::Tiitn•uri r.~ai
fertile.
Ur111:1rind curha polenului de Cei enlia \'om
remai·ca. după maximum înregistrat in timpu'.
culturii Dudeşti-Cernica. n restrângere evidcnt;d
a procentelor acestor specii la trecerea spre
cultura Vădastra. Nu este <:xr.lus ca in <·ceastă
perioadc"1 de Lranzi\ie să se fi ajuns la un impas
pentru cf1 ul1erirw. in cul!ura \lc"1dastra_ polenu'.
de n·i·eale cunoaşte o nouă pcdoad;-1 de dis(•mi-
nan.· 111ajorc"1. ajungănd la aproape Î"·•·· Spre sfâr-
şitul locui1·ii Vi'idaslra se remarcă însă un regres
permanent al valorilor polenului de Cnen!ia.
fo s[ărşit. Vom releva Că În E'COCa 111E'lalc•lril' 1)0-
]enul de cereale nu îiwegistra' o cre~lere pe ~iă­
surn progresului tehnic reali:a1t in domeniul
https://biblioteca-digitala.ro
tehnicii agricole, tocmai pent!·•J C<l ponderea te-
n~nurilor sc111[111alc nu cădea pe cele din ime-
diata vecin;-1late a aşezării. Din punct de vedere
paleoclimatic se constată :n 1~poca metalelor o
extindere evidenUi a s11prafcte'1nr împ.:1durite.
Pădurea de foio,1se îşi recuce~·eşk o parte din
terenurile de altădat~1 printr-o repopulc1re cu
diverse esenie. intre care vom menţ.iona steja-
rul. carpenuL fa.gui şi ch!ar alunul. DLlpii cr'
carpcnul se afirmf1 în cadrul fazei ce ii poai·tit
numele - foza carpcn1.1lui, estf' adevtirat mai
timid dec..=.t in regiunile mai inaite (abia d<.:-pii-
şeşte G ·: 11 )_ i1 u:·mcazi1 r:'!sp<.i~·nirea fagului in
faza cu ;icel:l';i nu:ne - (az:a fagului, prin ·1;i-
l11ri su rprinz•il01· de rcvPla toare pcn t ru a-
ceastă regiune (depăşeşte chiar 1~ 11 ,, rli11 t)lil-
lul polenului). Este interesant s:·1 ar;H::'1111 L'[1
reafirmarea polenului de arbori a fost fficut[1
in detrimentul aproape in 1·:0-:c·lusivilat•~ a ce-
lui de Compositac. Se pn:1'.e nbsPrva cit pole-
nul de Gram.ineae a realizat o creştc:re valori-
că in parnlL•l cu cel de arbori.
Defrişările pădurii din i impurile istorice au
determinat o scădere: prc:!-(1ian ~.-1 a polenu! u i de
copaC'i.
Înainlt' de a incheia prl'zentarca rezultate-
lor analizei polinice din a-::ezareu de la F<irca-
şul de Sus, vom rl'marca 61 prinll'e a:tc fami-
lii de plante cal'e puteau intra in atenti;1 011111-
lui preistoric. trebuie sit amintim familia Cru-
ciJerae. cai·e cunoscuse o dczv11!tare ceva r.ui
marc (:~.li", in timpul culturii Vi1dastra).
FRUMUŞICA. comur.a Bndc~ti. jud. Neamt
Aşezai-ea de la Frur.1uşica l'Sl<: situal;i în
Subcarpatii Neamtului. pe un fragment din te-
rasa mijlocie de pe drcapt:1 Cni61ului numit
Dealul CeU1tuia (245 111 altitudine absolut<.1).
Regiunea este dominată in cca mai mare parte
de solurile ceunşii.
În anul 1946. când veci1~a lumina tiparului
monogrnfia Frumuşica de C. i\fatasf1. apărl':IU
incluse în această valoroai;f1 ltH'l"<H'e şi d:::ier-
minf1dle scminil'lor carhn11iz:1te d('scopel'Îtc cu
ocazia săpăturilor ai·heoingice din aşezarea res-
pectivc'1. Studiul pale.1b111anic 1:ra scmn<1t de
Tr.-Săvulescu. directo.-ul de alunei al Institu-
tului de cerceUll'i agronom!cc din Bucureşti şi
se doi-ea a fi printt·e pri1w'.ll' decluatc la noi
in tan-1 de un specialist.
Conform descrierii lui C. M:.itasă_ la Frumu-
şica s-au găsit 14 esanitnanc rle gr~1u depozitate
de obicei in vase_ cel det1·rminat paleobotanic
fiind recuperat din si1p~1tura I L din apropierea
vetrelor 10 şi 11. intre 130 şi ]()fl cm adtmcinw.
Ia 24 mai 1942 .. Seminlde din eşantionul stu-
diat erau răspi'111ditc pe p<"1m;-mt într-un :>tr,1L
i7
 compact, provenind dintr-un vas spart atribuit
fazei Cucuteni A :i:i::.
In urma determinării sp'-'r;iilor. TL Siivu-
lescu a separat in două eprubete seminţele car-
bonizate de Trittcum c01npact11111 şi T. vulga1·e.
Sub acea.stă formă ele au fost pastrate in de-
pozitul Muzeului din Piatra Neamţ (număr de
inventar 1437).
La sfârşitul anului 1984 :rn1 putut revedea
şi studia la microscop materia!ul respectiv. Cu
i.ICeastă ocazie am ajuns la u1·r.iatoarele conclu-
zii paleobotanice :::!', :
- in eprubeta care ar fi trebuit să conţi­
nă. confo1·m determinărilor lui Tr. Săvulescu.
Triticum compactum. (268 exemplare) se găsea
de fapt următoarea asociaţie de specii : Trili-
cum cf. m.onococc:um - 0,7 11,·,„ T. spelta -
1
98,7°/o. T. sp. - 0,3 '.· 0 , Hurdeum i;u/gare nudttm
- 0,3 11/o;
- Cea de-a doua eprubeta, pc car;,• st{1tea
L'lichela TrHic:um vulga1·e (185 de -;eminte), in-
cludea, in mod cu totul parJdoxal, în cea mai
mare parte seminţe de orz (I!'1rdeum rulgare
nudum - 93,6r~' 0 ) (pi. IX 5) ~i in mică n~ăsurii
Triticum cf. dicocum - L6 1'. ,, şi T. sµella -
.J,O" ·o·
- .\l;.1turi dl' cl'il' clou0:-1 l'prubl'll'. L"i.Jl"l'l'un-
\ineau materialul amin I it mai sus. se găseau
mai multe seminţe (631 de e~:cmpla1·e) rămase
probabil după separarea f;'icut:"1 de Tr. Să\'u­
lescu :::!:•. Ele aparţin speciilor : Triticum cf. di-
c:oc:cum 2,4''. 0 , T. cf. spella - 2.0". ,, şi Hordeum
vulgare nudum - :J5.Cl" 0 •
Cumulând inîreaga cantitate de semin\e
descoperite in faza Cucuttni A de la Frumu-
şica {ce au mai putut fi recuperate din epru-
bete şi restul materialului nedeterminat de
T1·. Săvulescu, adică cl"ica 1134 de seminţe) se
ajunge la următoarea statisticf"1 n speciilor :
Tritic:uni cf. monococ:cum - O. I''. u. T. cf. clicoc:-
c:um - l,7fl/ 0 , T. spella - ~5.3 11 11 • (pi. IV 3).
T. sp. - 0,08°. ,,. Horde1.1.m niluare nudum -
72.8 11 11.
Aşa cum se ştie, de la Frumuşica era men-
ţionată singura descoperire de cânepă (Canna-
bis sativa) din preistoria ţf.rii noastre. Semin-
ţele respective au fost descoperite într-o cupă
:123 C. Mătasă, FTumuşica, village p1'ehistorique ci
ceramiqw~ peinlc da ns l11 Molda:Jic du nord, Rouma-
nil". E11cu11::şli, l!J.16. p 37-42.
324 i\'l. Ci•rciumaru. F. Monah, Reconsideriari as:1·
p1·a determinf1rilor de semin~e carboni;r.ate de la Fr .1·
muşica şi V&lca Lupului, SCIVA, :!6. 1986. 4. p.
351-352.
325 In cutia respectivă, in care au fost păstrate
eprubetPle şi restul ma Ier. a!ului, se găsea şi plicr;!
scrisorii ac..!tesale de Tr. Să\'ulescu lui C. Matas~1
prin rnre ii comunica rezultatele determinărilor. c~
uşurinţă s-a putut observa acela$i scris şi pe etich'?-
telc epn1bPteior.
78
https://biblioteca-digitala.ro
dintr-o locuinţă din fa7..a B a r•1lturii Cucuteni.
aproape de vatra numarul 17, siir„i'ttura III : 1 ~ 1 ;. ln
prezent seminţele respecth·e s-;.1;,t păstrate. sub
acelaşi număr de invenlar cu cele de cE'reale
menţionate, la Muzeul din p;citra Neamţ. Ele
ocupau ini\ial circa o treime din \'asul ar.1in,it
de C. Matasa, restul fiind umplut cu p<imant.
Studiul atenl al celor 75 <le seminţe calci-
nate, considerate de Tr. Sil\ \tlescu ca prove-
nind de la Cannabis sali1.:a. av(•a s<i ne 1·eleve
o cu totul altă situaţie. Ele aparţin in totalitate
speciei Litlwspermurn p1trp11r-~o-1:oc·r1Lleum (pi.
XIX 1).
Ne întrebăm dacă in marea l·antilate de se-
min\e, conţinută iniţial de vasu! rcspe•~tiv, nu
se găseau şi exemplare perforate in Vl'dcrea
confecţionării colierelor. prcx·um la l TJmeni
(jud. Călăraşi), în cultura Gt:melnita ::c; !::i mai
cu seamă fa Izvoare (jud. N1·arni) in fa7a A-2
a culturii Cucuteni.
GEANGOEŞTI. comuna Dragomireşti, jud.
Dâmboviţa
Satul Geangoeşti este situ?.~ pe Valea D<im-
boviţei, la poalele Subc:irpatilor Prahovei, b.
contactul dintre Piemontul C[.ndeşti şi Câmpia
piemontană a Prahovei. Sohtrile actuale sunt
de tipul solurilor brune (de-a lungul văilor) ş1
solurilor podzolice argiloiluvialc pseudogleizate
pe versanţi.
Din punctul „Hulă··. dir.tr-un strat Gumel-
niţa B (III) ::~ll, s~au cercetat circa 2000 de se-
minţe, constatându-se că <1prrrţin in exclusivi-
tate unei singure specii - Hordeum v11/gm·e
nudum (tab. 8 şi pi. X 4).
GHIGOIEŞTI, comuna Ştefan cel Mare, jud.
Neamţ
Aşezarea de la Ghigoiq;ti este cuprinsa m
cadrul Depresiunii Cr:lcău-Bistri\a. spre contac-
tul cu înălţimile subcarpatice din est.
Din locuinţa I, atribuit{1 culturii Precucu-
teni (II) :i~~ 1 , s-au obţinut două mulaje de se-
minţe de pe chirpic, aparţinând speciei Triti-
cum cf. dicoccum :.1:1o.
326 C. Mălas.:i. op. cic.. o. :i7.
2:?7 M. Cărliumaru. Le· cC"llier de semences d'U 1-
meni lculture de Guml'lni1a1, Dacia, N.S., XXIX, l!l8:i.
1-2, J'l. 12!i-127.
328 Informaţie P. Diaconescu.
329 S~1pături arheolo~iccintreprinse de S. Mari-
nesc:.i-Bi1lcu.
::i:-io M. C:irciumarn, Noi C:eterminări de seminţe
carbonizate ~i impresiuni de seminţe descoperite in
straturile arheologice din Moldova, Anuarul Muzeu-
lui judeţean Sucean1, X, 1983, p. 827-834 ; M. Câr-
ciumaru, F. Monah, Determinations paleobotaniques
pour le!' cultures Pn':cucuteni et Cucuteni, in "La ci-
vilisation de Cucute:ti en contexte europeen ", Iaşi.
1986, p. 167-174.
 GLA V ANEŞTII VECHL comuna Andri~~c:-eni.
jud. Iaşi
Comuna Andrieşeni estt> situată pe Val~a
Jijiei, in cadrul Câmpiei Jijia-Bahlui. Climatul
<1ctual este caral'lerizat de n pronunţată nuanţă
continentală amplificatei dt' anticiclonul eura-
siatic, care aduce iarna mase de aer rece din-
spre nord-est şi nord. sub funni1 de viscole
frecvente. Temperatura medie anuală este de
9-10'" C. iar precipitatiik !1U depi71şesc în me-
die 500 mm. an. Din punct dP vedere pedologic
regiunea este dorninaE1 de snlurilc cernozîumicc.
Pe un ciob ciin aşezarea Criş de la G!ăvă­
neştii Vechi s-a observat impresiunea 1.111ei S•!-
minţe de Acgil1;ps cf. spelt.nidc.•: (pi. l /:3-4).
Alte amprente de pc cr:r.:mică provin de la
Triticwn monocnccttm şi Panir:um sp. :ui.
GRADIŞTEA, jud. Brăila
Aş<::zarea gcto-dae<'1 ele la Griidiştea este
flancatu de râul Buzt"iu, care curge a1c1 prin
Câmpia Buz~1u-Siret. şerpuind cu ,qn•u şi lt"1sând
in urm.:1 o regiw1e tipic•i de meandre şi o lunca
largf1. Pedologic este aria de 1·C1spândire intens{1
a cernoziomurilu1· ve1·nic.:e. Aşezarea se aflci pe
un martor de eroziune de pe stânga Buzăului,
la circa 5 km în aval dt' comuna Gr{1diştea .u~.
Dint1·-o groapJ de prnvizii (sau de cult) gclo-
dac<"1 (sec. l e.n.), dezvl•lit{1 în anul HJB2 (sec-
ţiunea 22, careul 7, g1·0:1pa l) .:·:: s-a recuperat
material const<i11d, printre altele, din cenuş[1.
fragmente de spice in cantitate foark mare şi
ceva mai putine seminţe carbonizate de la mai
multe specii. Având în vederl' cantitatea mare
de resturi de spic şi varietatea mare a specii-
lor. nu este exclus ca materialul i;;;":1 reprezinte
de~l'urile rezullate de la treieratul cen:-aklor.
Lista ;;peciilor, dupi'1 cercetarea a pcstl' 500 de
scmin(c. este u1·mc"1toarea : Tr::icu11• mmwcoc:-
eILm. - 7,9 11 11 (tab. 7 şi pi. I!/::). T. <lic:occ:um
- 40.:l''. o (tab. 6), T. spdln - i,;1n:u, T. aesti-
z:um - 12.1 11. " (tab. :::! şi pi. VJII/5), T. d. d1L-
rurn - 0.7"/o. Secole cereale - 7.5" '" Hordeum
vulmzre - 0,5 ° 0 , Panic11m miliacermi - 5,6'' ,,
Lens esc:ulenta - 3,0 „. Av~na satit:a - 0.7" „
11
Selaria viridis - 0.2 11 11 • CamRlina saliva -
331 M. Ci11·ciuma1·u, Considera\ii paleoetnobotanice
carbonizate şi impre!;iuni de seminţe descoperite în
slr::ilurile arheologice din l\1oldovu. Anuarul Muzet:·
lui jude1ean Suceava, X. 19ll3. p. 1127-834. Materialul
ne-a fost oferit pentru studiu de E. Comşa, căruia ii
adresi1m întreaga noa~tră gratitudine.
:J32 V. Sftrbl!, Fl. Anastasiu, Cercetările arheolo-
gice de la Grădiştea. jud. Brăila. Materiale şi ce!'c.
arheol., Tulcea, 1980, p. 209-218.
;);j;j Idem, CercPlarile arheolog!ce din aşezarea
geto-dacii de la Grădiştea Cjud. Brăila), Materiale ~i
cerc. arheol., Braşo\', Hl83, p. 235-241.
11 - l'alcoc1nob01anlco
https://biblioteca-digitala.ro
0,20/ 0 , Rumex acc_tus<L - 0,2°/0 , Centam·ea sp.
- 0.311, ,, Agroestemma 9ithago - 0,2° '0 , Bro-
1nus sp. - 19.4 11 u· Apar. de asemenea, resturi
de spic. în cea mai mare parte, de Triticum
rlicoccum.
GRĂDIŞTEA MUNCELULUI (GRADIŞT~A
DE MUNTE), comuna Orăştioara de Sus. jud.
Hunerloara
Cetatea Grădiştea Muncelului este situată pe
o culme pietroasă şi ingust[1, ramificaţie a Mun-
~ilor Godeanu, cunoscută sub numele de Dealul
Grădiştei, la i 200 m altitudine absolută. Dea-
lul Gră.diştei, acoperit de n masivă pădure de
fag, este inconjurat de dout'1 p[1raie repezi : Va-
lea Albă la nord şi Valea Godeanului în sud.
Din confluenţa lor, la 6.53 m altitudine, se for-
mează Apa Ora5ului care se varsă in Mureş
la Orăştie :::v,.
Pe un teritoriu relativ restrâns, de circa 150
km p, inti·-o regiune predominant deluroas<i,
dar şi cu tentă montană, în jurul râului Apa O-
raşului, răspândite de-a lungul văilor ce între-
taie regiunea. situate pc vârfuri de dealuri sau
pe spinarea aet"stora, pe plato:.iri şi terase na-
turale sau amenajate de om, se găsesc o mul-
ţime de aşezări atribuite dacilor. Cetatea prin-
cipală, situată pe Dealul Gr{1diştei. constituie
centrul principal al acestui marc complex mi-
iitar, politic şi ?'eligios al dacilor, în jurul că­
rnia gravileazil toale ce!Plalte aşezări, ;:I c·.iror
rol principal era cel strategic, ce a înd: ide dru-
murile dt: acces şi a asigurn paza prin ~istemul
de fortificaţii înşirate de-a lungul vclii centrale.
Aşa cum remarca cu mulţi ani în urma C. Dai-
coviciu. a1· fi greşit să vedem in aşezările da-
cice din Munţii Ori'1ştiei nmm1; conslructii mi-
Jit;in•. L1 lllll'C] de• C(hll":-ti. v~i1(•;1 Or;1~ult1i S('
t1·ansformă inlr-o vale largă ~i rnditoare, iar
puţin mai deparle te înt[1111pin;'1 Valea Mure-
şului cu largi posibiliti1\i p:,ntru practicarea
agricullurii. De aceea. poei.tc rr:ult.e din „cetăti"
trebuie considerate nil;'te lt1caşuri întărite ale
şefilor militari, prnprictari de turme in munţi
şi de ogoare intmse în văile apropiate::::;..
În timpul multor campan!i de săpături, în-
cepute. am putea spune, inca din anul 1921,
dar mai ales din l!J43. dmd C. Daicoviciu ini-
1.iazi'1 cercetări mai intense. s-a reuşit recupe-
rarea unor mari cantiUlţi d1..· seminţe carboni.:.
zate, dintre care probabil numai o mică parte
au fost determinate cu rigo;1rea ştinţifică nece-
sară. Primele identificări de specii, făcute în
mod sistematic, aparţin Laboratorului de Con-
3;44 C. Daicoviciu sl colab„ Studiul traiului dacilor
din Munţii Orăştici, SCIV, II, 1951, 1, p. 95-126.
335 Idem, Studiul traiuh1i dacilor in Munţii Oră.c;­
Liei, SCIV, I, 1950. I, p. 137-148.
79
 trolul scmin~elor din Cluj. Cu această ocazie
au fost cercetalc· mai multe_· probe din d1feritt·
locuri ale comp:exului dacic ele la Grădişil'·.1
Muncelului, relevfindu-s·e următoarea situatic.
in fiecare din contextele respective:::~; :
- „La Cisternă·' (epoca dacit şi romanit) :
Triticum vulga1'e (pu!in). T. compaclum (pre-
dominant). ScCClle cereale. Panicum sp .. Galium
lricone, Lolium !'p.
- O terasii neexploralit de pc Dealu'. Gri1-
dişlei la V de "Cisternă„ : 'J'rilicum i:ulgure.
T. compactu m. (predominant). Secale cereale.
Hord,~um vulgare. Sinapis arrensis. S. dissecta.
Hibiscus sp., Orltitl1ogalmn pyramidale. Des-
pre Triticum v1:lgare se spune 61 era cu bob
lung. ceea ce subliniazit în bunii masură ambi-
guitatea determinării speciei respective.
- De la poarta de \." a ce~âţii. de pe vatra
de arsurit de sub zid : Hnrd,,um ,<:ntivum, Triti-
cum compac:tum. Cele dou;-1 specii sunt ames-
tecate aproximaiiv în aceeaşi propor\ie.
- Terasa a X-a (de pe vatra ba1·ăcii roma-
ne) : J'riticum vulgare. T. C(lmpnc:tum (predo-
minant). Secate cereale (foarte putin). Hibis-
CU.'> sp .. Vicia Jaba minor.
- Terasa a IX-a (la spatc!e zidului de tt·-
:rasă. la circa 2 m <1dc'mcinw şi prelins peste
dărâmăturile ziciului rlC' terasit) : /Inrd<•ttm sa-
tivum, Triticum compac:tm11. T. rulgc1re (toate
trei speciile aflale în comb!na\ic). S'·c:ale cere-
ale (câteva boabe). Len.'> culiml1'e (microsper-
ma~. Panicum sp. (preciominanl). Si11r1pis ar-
ve nsis (foa rl e m u It ), S. a Ilia ( f oarle 111 u It ).
- T<.'rasa a IX-a (ma~:aziile de sub o"'.•n~;Li.
spre terasa a VIII-a): /iorrln1m r11.l9arc (pr<'-
dominant). T. co111pnc:111m (clominanl). J' i:ul-
gan~. Honkum sa1.i·i·11m. Secole c:en~ale. Lofium
remontum. Vicin Jaba minur, Pt111icu111 sp .. Bra-
sica sp.
- Terasei a Vlll-a : Pa.'lic;nn sr .. Ficici Jnbu
minor. Pap01;er sp„ Tril ic:wm r1tlgr.re. T. c:om-
pactum. La Loah• acestea se :1d~1.ugf1 11 iarbi1 fu-
raj<·rft nedeterminali1 care se prezenta ~ub ~or­
mft de serninlc c;1:·honi;';1.te in <';„~!omer;1te
Este lotuşi inler-es;int cum S<' stia l.,-~ semin-
ţele provin de la o „iarbf1 furajerf1'· da.::·1
s-a determinat speci;.i.
- Cetatea de la Costeşti : Clte11oµod.um sp.
(Coarte probabil Chenopodmm hybridum), Sl'-
taria viridis.
ln anul Hl81. .J. G. Nandric; ::::;a publicat un
studiu t·xtrem de elaborat privind 11 serie de
determinări de semin\e de la Gri1dh;tea Mun-
::::1; ldr·m. Şanlirr~il Gri1di~tc<1 Muncelului. SCtV.
IV. 195::, 1-2. p. l:i:J-21!1.
:1:.17 .J. G. Nanclris. /\spr!c!s or Dacian Econom,·
anr.I Hi:::hland z111v~ ""pluilalicn. Dacia. N.S„ XX\',
l91ll. p :!::I-25~.
no
https://biblioteca-digitala.ro
cclului efectuate de S.M. Yarwnnd. Marc parte
din material a fnst oblinul prin fbtarC'<i sedi-
mentului de pe „terasa cu gr;-n.:„ ( 1 e1·asa a IX-a),
prin sitpălurile arheologice din anul HJ74. efc."<:-
tuate sub supravegherea l"i H. Daic.:ov1du şi
E. Iamslavschi. Cu aceast;\ oc-nzit' aveau să fit•
identificate pe terasa cu gr~-1u tll'nl~\loarelc spe-
cii : Trilic:um monococ:c1tm. T. cifr~occum. T. aes-
lii·u-c.„>m;>ac:t um. Hordeum v1tlgare. Secole ce-
reale. Avena sp.. Pa nicmn mi/inc,~1111<. Echino-
clou crns-galli. Brom11s secalin1ts mollis, Pyn1.'>
malus. \/icia JabC/ minor. Vicia satira ssp, an-
gu.stiJulia. Camelina saliva. C/1"rwpndi11m cf.
album, Agroslemma gitl1ayo, Silene sp„ CL
Bellis penmnis, Ar/emis i.•1tluaris. Gaf Popsis.
Papaver somnifer1tm, Pc;lygomrn1 co111•0/t'1tlt1s.
P. persicaria. Rttme:r sp„ Cn1i11m upnrine. G.
cf. sµurium. Urlica urens.
fn ceea ce priveşte frecvent-a cu care apar
unele specii mai importante. m<"nţiunatc.: in <1-
cest studiu, au fost preciwt<:" in cele şase probe
cercetate, următoarele limile pron·ntllal<~ : Tri-
l icum aesliru m = 11-Cl:i"I: T. n<'sl i1 10-cmn-
paclum 14-600/o. T. dicnccum -= 1-5 0; 0 •
Hnrcl1•11m e11lqare == 1" „. S<'cnle c:ereule = 1-l:
" 11 • Vicia .faba - li-5:!0;0 • Cnmdina satira =
3-220/o.
Trebuie s{1 rema1·ci"1m c.::1 in acelaşi studiu
au fost men\ion.·te semi'lll· dl' gr[n1 subdezvnl-
lale.
În urmă cu C<'qiva <:n:. i:1t r[md in p.1se'ii~1
unui 111: de mai multe probe d!n imp:irianla a-
şezan.· dacie<'.1 de la Grf1di~;tC'n M•mcelului ::-;.'"'.
am efectual un studiu pa!cobotanic ale cărui
rezultate. coroborai<:' cu Cl'!e prPzentatt· p[mit
aici. speri1m să inlregeasr.t~ im<11~inca ~.supra
plantelor cunoscute de daci: <iin imprejurimile
capitalei Daciei:::::•. Mostrele de spmin\t: e<tr-
bonizale au fost recuperatl' prin si1p;jturilc ar-
heologice de pe diven;ele :er:l!'l' din JLll"Lil pla-
toului de pe Dt:•alul Grf1dişlt':•. L1· vom pn·zeii-
la in ordinea numerol;-1rii a~cs!or terase. cunos-
cute '.n literalur;i <.le sp1:C'ialttaie ca atarL'.
re ra .c1a c1 V 1j -<::
nu
Pe terasa a VI-a exist;-, o construclie cuve-
tre. apreciate\ a fi fos: o s![111;-1. La sud-estul a-
cestei tl·rase se ;1flc'"1 ler;!s;1 :.1 \'II-a. pc care s-a
dl·scopcrit o locuin\~1 cu vat1·;·1 pc pat de !Jietre
(proba bi I tot dl' la o st ~;nc'"1), poale o anexă a
stânei mai mari de pe tcn-1sa a VI-a. Terasei e1
VI-a şi <1 VII-a de pe M<'leia sunt oricum con-
siderate un complex pastnrill.
:::m Mulţumim colcgubi dr. I. Gloclariu pcnlrn
amabililalL·a cu L':llT ne-u oierii maleri.-ilul pcnln1
"l 11cl i li.
:~:l!/ i\11. c:·1rdu111an1. Consideraţii palt.•ot•lnohol:ini~·c
şi t·o!1lri!,uţ.ii l:J a;::!"ic~1llua.1 gdo-d:.itilor 11111. Thn1c~­
D:.u.:.c:•1, \'t, l!IU'1, !-:?, p. l!J:!-lGll.
 Din eşantionul descopPrit pe terasa a VII-a
au fosl cercetate' peste 150 de scmin\•:. rt'le-
vându-se situutia demni jos in ceen Cl' priv•,'ştc
componenţa speciilor : Triticum aes1i1·1to.i -
65,90/0 (tab. 2). '1. aesl i1:n-compucl 1tm - 15. 1" •J
(tab. 9). Secale cel'eale - 17.70/o (tab. 3). Agros-
iemma git.hago -- 1,3 11 11 .
Terasa a Vili-a
Terasa a VIII-a se afl~i df'asupra tcraselur
cu sanctuare :1'•11 • Stratul dL' C'ultură con~tă din
fragll!en1e ceramice. buni~i t~r. lipitur.-i de iul
ars. cărbuni:' şi seminţe c<irboniza' P. vct 1·e de
locuinţf1. gropi de diferite forn1c şi dimcnsiu·.1i
în care s-au descoperii seminl_c. În unPle gropi
se parc că seminţele crau dcpozilate în lăzi de
brnd, pentru că pc lângă rcslurile de c~irbune
au fost găsite cuie de fier Demn;~ de 1emar-
cat este observaţia privind cxistcn\a gropilor
de par in care s-a presupus c;·1 scmin\ele carbo-
nizate şi cărbunele au ;<)unrcat dupft incendi-
erea locuinţei. După cum vom vedea. Pxist<'1
o situa\ie asemănătoare la Sudd:1n1 care poat•.:
oferi o altă explicaţie.
Materialele de pc tera;;a ;1 VIII-a au fost
datate din sec. I i.e.n. până i11 SC('. I c.n. C1,;1-
structiile de aici oar să li fm:f. de trei felu:-: :
locuinţ.e din lemn. ·lipite c11 ptimânt. bnr:"\ci de
lemn cu pari înfipţi în sol ~i pridvoare cu ;u.:o-
perişul sprijinit pe b<i.rne asezate pc blocuri <le
piatră cioplită. Interiorul locuin\e!or de lut. in
afară de faptul 61 au s~'rvit pentru locuit. a:t
adăpnstit la un moment dat şi chiupuriko cu
semin(.cle diferitelor p.l<lnk. De al! fel. semin-
ţele se găseau depozitate ş1 în b::inicile de lemn
şi, după cum am spus. în gropi. SC' vorbcslC' de
!':l!minte de cereale in ceu n:ai marc parte.. care
dup;"1 incendiu s-au răS?J<i.ndit peste toat[1 te-
rasa.
ln cet~a cc prive:;;lc n1;.i:erhilul ccri:-1 1.;1! cltc'
noi paleobotanic. a fost i~1tcrcs;.;ni să con.,;taH1m
existen\a unui agregat de '.!.7 gr:.!me format din
semin1e puternic carbonizate de Papave1· som-
niJerum. La fel de importan!::-1 a fost poute ob-
:;ervarea, printre semintelr. de mac (Pnpat'<'I"
somniferum), a câtorva semin\e de Cameline:
sativa. Această combinaţie, constflnd din semin-
ţe de mac şi Iubit, bogate in substanţe oleagi-
noase, ar putea sâ constituie do\'ada cultiv<\:·ii
lor in scopuil obţinerii unor ~lei uri fine m! r~'­
buinţate de daci în diferite scopuri.
Un alt agregat de seminţe carboni.'.:tic tle
24 grame este constituit în cea mai n~are parte
din seminţe de Camelina saliva. Pe una din la-
turi sunt concentrate in~ă seminţe de gr2.u, în -
tre care predominante par a fi cele din specia
3-10 C. D;:iicovicil· şi colab„ op. cit„ p. 153-219.
https://biblioteca-digitala.ro
'I'riticum dicoccum (desprinderea lor t>ste aproa-
pe imposibilă, pentru că se cli~trug la prim:l
tent<itiva in acest sens). S-au ob~crvat ir.să se-
minţe de Triticum monucocc.:11m. De asemenea,
s-a reuşit totuşi detaşarea L11wi seminte de
Bromus sp. Faptul că seminţele d,, grâu sunt
concentrate numai pe una din laturi, s-:ll" pu-
tea explica prin !'aptul c~1 in rPcipicntul ;·espcc-
tiv, în momentul când s-au depozitat seminţele
de Camelia sativa exis!au r:.""11nase s<'minţ.e de
grâu.
Terasa n /X-u
Pe terasa a IX-a, la adâncimra de 150-200
cm, s-a descoperit un slrat gros de arsu1f1 for-
mat în cea mai mare parte din seminţe de di-
ferite specii. Cantitatea marr a reprczeP.tat un
indiciu sigur că aici a ('Xistat un depozit: am-
plasat probabil imediat in spatele zidului ce
delimita terasa a X-a. De asemene<1, a fost pusă
în evidenţă existenţa unor magazii ~i spre zona
de contact cu terasa a VIII-a :Vii. Mai multe
probe de seminţe carboniza te de pe aceast."1 te-
rasă ne-au stal la dispoziţie pentru studiul pa-
leobotanic. Cu totul convenţional, le-am notat
cu cifre ambe de la 1 la 6 :
- Proba 1 (661 de semir:te determinate) :
Triticum monococcum - O,l0/0 , T. rl.icoccum -
2,9U/0 , T. aPstivum - 15,J0/0 , T. aestivo-com-
pactum - 66,0 O/c, Secale cerP.ale - 6,50;0 , Hor-
rleum vulgare vulgare - 0.3°/i. Panir:um milia-
ceum - 6,2 11• 0 , Vicia faba minor - 1.0010• Vi-
cia cf. faba - 0,1%, Vicia sp. 0,l0/0 , Galium
spurium - 0,1° 10 , Agro.stemma gitlwgo - 0,7
0;0 , Camelina sativa - O, 111/ 0 • Marca diversi-
tate a speciilor din aceast~i probă. ca de altfel
şi în celelalte care vor urma, poate explica toc-
mai distrugerea depozitclm· şi magaziilo1· de pe
această terasă prin incendi<>rc, ceea cc a dus
la sffH"~'.i.ir.a1·ea recipientelor (lăzi. butoaie. chiu-
puri, poale saci) şi amest~car~a semintelor prin
imprăştiere pc o suprafn\it în!ins<I. În conc;e-
cintă. procentele 1·espective nu nu valoare .ie-
cât atunci când sunt judecate' în acest conte':!.
- Proba 2 (163 de seminţe identificate) : Tri-
t.icum dicoccum - 4,3 11,'0 , T. 11estivum - 14,7
'
11
11, 1'. aestivo-com pactum - 16,60/0 , Horcleum
vulgare vulgare - 63,20/0 (tab. 4), Bromus sp.
- 0,60;0 , Agrostemma githnpo - 0,6l/o.
- Proba :J (514 semin\<' net Prmina tei : Tri-
ticum dicoccum - 1,90;0 • T. 't<'stivum - 23.9
''/o, T. uest.ivo-compuct1m1 - · li:l,:{o/0 , Secule ce-
reale -- 7,20;0 , Ago.demma git hn90 - 1,5°/0 ,
Polygonum convolvulus - O, 2u.10.
- Proba 4. Această probă a constat din două
grame de semin\e carbonizate într-un ~ingur
311 Ibidem.
81
 agregal. din care, cu uşudntii. s-:.~u desprins
mai multe exemplare dl' Pnnie11m mitzaceum.
S-a recunoscut şi o si"imânW de Tritic:um dicoc-
cum care părea a nu fi foarte bine dezvoltatc'L
- Proba 5 (158 de seminţe determinate) :
Tritic:um cf. monococ:cum - 0,6"/u, T. cf. dicoc-
cum - i ,!:1 11/ 0 , T. aest.ivum. - 13, 7•· „, T. aesti-
vo-c:ompact um - 73.2"; 0 • SecC1/.e cerea re -
3,B 0 . ,,, Hr>1"deum vulgu re - O.Ci 0 •0 , Panicu1n nii-
liaceum - 4.4" "· Vicia faba -- 0,(j". 11 • Bromus
- 0.4 11:11. A91·ustPmma gitlwgo - O.fi" "· Această
probă. dup~1 cum se vede. este foark asemă­
nătoare. prin componenta speciilor şi procen-
tele .acestora. cu proba I de pe accast.:1 tl'1·as:"1.
Poale 61 ele sunt recoltate din acelaşi context.
- Probu (j (156 de seminţe identificate) :
Triticur.i cf. dicoccum - l.9", 11. T. aesti1:11m -
7,0o,:,1 (tab. 2), T. uestivo-compllct.um - 77,7""
(Lab. 9), Seca le cereale - 5.1" , . (tab. 3). Pani-
cum miliaceum - 5,7''.'u. Vicia .faba - 1.3°·„,
I3romus sp. - l ,3o;0 •
Terasn. a X-a
De pc terara a X-a. terasa sanctuarului cu
coloane de andezit. s-au n~coltat doui'1 probe
care nu se deosebesc prea mult. prin speciile
care le conţin. de unele din mostrele cu!esc de
pc terasa a IX-a.
Prima prob;;i a fost format<!. din 1207 semin-
ţe carbonizate. in cea mai mare parte de gr~1u.
dai· in care se amestecau ncnumf1ratc specii de
buruieni. care insi1 procentual emu nesemnifi-
cative. lat~1 lista speciilor din aceastk'1 probii :
Triticum clicocc:um - I \.li". 11 (tab. li). T. aesli-
vmn - :22.4" „ (tab. 2). T. aesliz:o-compactum
- 5::.:in '.1 (tab. 9). Seca le cerea Ir• - 4.:1°/11 (tab.
3), Camelina sativa - 0,03" .•. Pnnic11111 milin-
cenm - 0.011" 11 , Vicin cf. .fnba - O.Ono:0 • Ru-
me.r cri.spus - 0.llll" "• Polygonum ampltibium
- 11.011••. ·11 • P. sp. - 0.1° ·11 • Ga.lium sp. - 0.2" „.
Bromus sp. - 0.2" „. Aumstemmn 9ilirn90 -
J .4U/o.
Cea de-a doua prnbil de pe terasa a X-a
este for111at[1 din 777 seminţe. În man.· m:.l.sur[1.
speciile principale se menţin aceleaşi ca şi in
prima probo"1 : Triticum cf. mmwc:occum
0,3 11/ 11 • T. dicocc:um - 2,0n,·„. T. aestivum
::a.o, 11 , T. aestiz:o-compactmn - 57,0" ·„ T. sp.
0.?n '11 • Seca le cereale - Ci,:1° "· Vicia en:ilia -
O. tn. ·11 • Ga./ium. spurium. - 0.3" „. Bromus sp. -
0.5ll/11 • .49ros1emmcr fJÎl.hago - 1.ll" „.
TPrnw1. " XI-a
Terasa a Xf-a poate fi numim pe drept cu-
vunt terasa sanctuarelor. Este suficient să a-
milim cf1 aici se afl[1 rntonda marc. sanctua-
rul mic rotund, două sanctuare patrulatere.
https://biblioteca-digitala.ro
pcn t ru a justifica aceast[1 trţ1să tură a ternsci
a XI-a.
Cl:'ie peste 990 de semin\l' studiate de pc
accasti1 tl~ras;:-1 au fost astfel repartizatL' pc spe-
cii : Tritic11m monococc111n - 0.1 11 :11. T. dieoc-
cum - J .4 1' "· T. cf. speli a - - 1.2 11 11. T. acsti-
vum. - :tJAo 0 (tab. 2 şi pi. VIIl/2). T. cwstivo-
cr11111Ju( I 11111 :10.0 11 , 1 (tab. !J). SL-cule ccr<"u/1• -
7.4" ,, (tab. 3 şi pl.XJl/7). Hordeum ntlgare -
(l,111 111 • \!icill sp. - 0.2 11 ,1• Camcli11C1 sutivu -
IU:" „. Po/.y9on11m amphibi1tm - 0.1 11 u. Galium
sp11rium - 0,::: 11 t1o Bmmw; sp. - 0.1 11 ·11 • Agro-
ste1nma gilhago - -Ul" „ (pi. XVIII/I I).
At:.it studiile mai vechi::'.~. 61t şi cell' mai
rccen11.: ::-.·:. au subliniat predominarea in toate
probele a gr~1ului din specia Tri1ic1i111 ciestivum
(= T. 1·11L9c11·e in cercetările mai vechi). Stu-
diul mai multor probe, pe care 1-:im efectuat.
avea s,-, confirme in man· panc aceasti'1 ipo-
te·~iL consl<l tirndu-sc predominarea speciei de
gr~1u TriticHm ciestiro-compact.um in majori-
tatea mostrelor ccrcelat1:.•. secundat de Triticum
Cl:!slivum.
l\'Iultitudinea şi varietatea contextelor in
care au fost descoperite pnibelc ce con\ineau
seminil' de ccreall'. ct11·elall' cu cumpozitia in
ge•1L·ral ;:;;c111;"111[1loan: a speciilor prcdominan-
ll'. 1w determin.:1 s[1 bănuim c[1 majoritatea mos-
trelor cercetate ar putea proveni dintr-11 sin-
gun·1 regiune. Observaţia est<:.· cu alit mai im-
portanl:-1 cu cât ne-am fi aşteptai ca in capi-
tala dacilor. situat[1 in11·-o 1·egiunc unde agri-
cultura cerealelor nu se putea face. apnwizio-
narea comunită\ii aristocratice să stea in sar-
cina întregii provincii. Aşa cum se prezinti'1
silua\ia. parc mai plauzibilă ipoteza unei agri-
culturii pe Valea Mureşului. care asigura can-
titalea dl' cereale necesar[\ pentru capitala Da-
ciei. cleci1L slrangerPa w101· recolte variate ca
specii. de pc întreaga suprafa\[1 a provincil'i.
in vederea depoziti'1rii 101· in incinta sau in îm-
prejurimile cetătii. in fiecare eşantion au fost
surprinsl' trăs[1turile specifice sau comune cu
celelalte probe. care se pol dctaşa din descrie-
rile prezentate. Cumul<"md insi1 toate speciile
identificale. ob\i1wm urmi'ilnrul tablou al spe-
ciilor (•'::stente la Gradiştea Muncelului : Tri-
l ic1tm mo11ococc1tm, T. dicoccum, T. cf. spelta,
T. c11:~.i;lirtrn1 (= T. 1:11/gare). T. compac:lllm, T.
acslivo-compactum. T. sp .. Hordeum i:ulga-
re. I-l. ,;;nf;nim. Secale cereC1le. Ai:ena s<1-
1ivcr, A. sp. Panic:um mi/inceum, P. sp. S<'-
tc1ria virirlis. Echinocloa crus-ţ}ali, Si11apis
an:en<>is. S. o/lin. S. di.'is<'<:t.a. Brasica sp .. Ga-
lium tricnrnc. G. aparine. G. spurium, G. sp.
Omit/'.oqa/um pyramidC1/e. Vici<1 .faba minor. V.
:1-12 /!;idem.
:;.u .L Nandris. np. cil.. o. '.!:Jl-'.!54.
 rreilia. V. sc1liea ssp. angusti.folia. V. sp .. Lens
culim1re (microspermae). Camelina saliva. Pu-
paver somniferum.. P. sp .. Chenopodium album,
C. 11 yhridium. Sile11e sp., Cf. Bellis perennis.
.'lrlemi.'i nt19aris. Galeopsis sp.. Polygomim
co11rolvn/11s, P. persicaria, P. nmplli/Jium. P.
sp .. T-:1tm.ex crispus. R. sp .. Lolium remo111um,
L. sp .. Hromus secalinus molli.s, B. sp .. Pyrns
molrts. U rl 1('CI 1tre11s, Agroslemma gil hago.
GR.\DlŞTEA ULMILOR. salul Vărăşti. co-
muna Dorobanţi. jud. Cflli"iraşi
Comuna Dorobanti. pc teritoriul c;1rt'ia se
afli1 aşezarea Bnian-Gumelnita, este si1uat[1 in
cadrul 8[1rr1ganului Mostiştei. regiune caractc-
rizatc"1 printr-o climă continentalc"1. cu tempe-
raturi medii anuale dC' 11-12°C şi prccipita\ii
medii anuale intre 500-fiOO mm. Culturile a-
gricole actuale se dezvoltă pe un sol de tip ccr-
nozi11mic. dar şi azi se mai păst rcaz:1 areale• rc-
st r:::nse de p[1duri de stejar bru111[1riu şi arţar
t~ll<ir<isc. De altfel. solurile castanii amintesc
cft alt1ida!c"1 pădurile xcrotermc şi şibleacurile
aveau o c....:tindcrc mai mctre.
Una din mostrele de semnite carbnnizatL'
de la Gro'.ldiştcct Ulmilor. prelevati'i dintr-un ni-
Vl'I atribuit culturii Boian. faza Vidra. conti-
nea circa 100 de grame de material :w.. ln unna
detcrminr1rii a 337 de semni\e s-au rL•cu?wscut
spt:ciilc : Triricum cf. mmwcnccnm - l,l: 11 0 •
T. d. dkoc:cum - 25.0 1• 11 (tab. 6). Formele dt•
Tn/ icu 111 clic0<:cum au print re ele mu I t c exem-
pale care amintesc de Triticum dicoccoidcs.
Chiar dacf1. cu mici cxccp\ii. lungimea semi::-
tclor este redusă, forma acestora este. in
!'chimb. in ge1ieral alungit{1 specificii speciei
clicoccoirlc•s. nu este exclus sfi fie forme de
tranzitic int1·c· cele doui1 sp('cii care au rezultat
prin 11·-un pn>Cl'S de degenerare din Tril icum
clicocc-11111. ca urmare a l·iclicitf1tii terenurilor.
Ti:•rcnuril0 scoase din culturi'1 favorizau rcve-
nirl':I soeciei dicoccum la starea so'.llbatie-1 de
dicuccoiclcs. Tnt in cadrul acestei probe s-au
descoperit scminte de Hordcum i~u.lgare 1wclum
- 7J.2" .. (tab. 8 şi pi. XII).
O alt1i probr1. toi de la Gnidiştea Ulmilor.
apartine nivelului Gumelni\a. Separarea a (i44
de seminţe a relevat c{1 apurtin in exclusivi-
tate speciei Hordemn t•ulgare (lctb. 4).
Se constat[1 ciL dacft purt{1torii culturii Bo-
ian rl'alizau o recoltă in care scmintele de orz
::-H l11fon11atiile pri\·ind încadrarea cullunil:"-
ne-m; fosl r•fe1 i;e cu mult;"1 amal;ililatc de N. An-
~hele'c~. Vezi. tle a"emene.·1. t:. Comi:;a. S;!p;'1turl ar·
heolo:;:1.:~· la Boian-r.riadişte:.i Ulmilor, Maleriale. VL
l9'i!I. r> 1~7-1:{5: idem. Com11le:\ul neolilic de la
Gr:1cli::;lea Ulmilor-Boian. jud. Ialomiţa (l!ltiO-l!lll:i).
Malerialc. IX. 197J, p. 25-31.
https://biblioteca-digitala.ro
aveau 111 amestec peste 25 11/u forme de gri.ÎU
primitiv. in spe\[1. Triticum cf. mo11ococcum şi
T. cf. clicoccum. (poate şi forme de dicoccoides).
in t impui locuirii gumeltiene Sl' reuşea ob\i-
nerca unei recolte pure la orz. In cc măsurii
poate fi ctcesta un argument cil agricultorii
culturii Gumelnila de la Grădiştea Ulmilor nu
mui practicau ciclicitatea terenurilor este greu
de spus.
GR 'NICEŞTI. jud. Suceava
Si1uai~1 în Podişul Sucevei, in aria de r[1s-
pi111dire a solurilm· brune podzolite. dar de
unde nu lipsesc insulele cu soluri cenuşii şi
chiar cernoziomurile. comuna GrănicL·şti a ofe-
rit. in urma săpăturilor arheologice. vc.c•stigii
din Hallslatlul timpuriu. Pe un ciob din aceas-
t<i etapă au fost idcn tifica le <1mprcn lt•ll' se-
min \el11r de Trilicum cf. clicnccum ;\:..
GUMELNITA, oraşul Oltenita. jud. C;ili"traşi
M~1gura Gumelni\a este situat[• la circa 4
km d!~ ora~ul Oltenita. în judetul Căli1raşi, in
apropit•rea v<irs;irii Argeşului în Dunf1re, la
contactul dintre Ci1mpia Mostiştei şi Ci1111pia
Dunrnsului.
ln urma s<ipi1turilor arheologicl' din anul
I!J5î, <1U fost recuperate de la ~5 cm adimcinw.
din s1ratul apartinimd culturii Gumelni\a B-l.
circa 450 grame de scmin\e carbonizctte. ames-
tecall' i:ltr-o mică m.:isură CU ct1rbune şi Cl'-
llUŞ<-1 ::i;_ Studiul microscopic a circa 14000 de
scmintc a stabilit c[1 apartin int1·-o majoritall'
cnv~1rşitnarc• ,speciei /-/orcleum vu/9arc nrtdum
(tal>. :: şi pi. X/3). Numai douf1 semin\e s-au
dovedit a fi fost produse de Viciu erri/iu.
!-!.•\ R:'-.'IA]\;. jud. Braşov
A.-;;r•z:ll"l'a dl' tip Criş de la Hi1rman este si-
tua1c"1 in cadrul Depresiunii Braşov. intr-o re-
giune in care in<"tl\imill· varictză in medie in-
tre 5011 şi 700 m. Este de remarcat di. deşi ne
aflăm in plinc"1 zumi nemorală, exist;\ in jurul
Hărmanului unele enclave stepice. iar solurile
mai nispimdite sunt 1[1covbtile şi solurile hu-
micngleice. unc.•ori podzolite.
Pe o serie de vase dC' uz comun din aşf•­
zarPa Criş de la H[1rman s-au identificat am-
prcntelt· speciilor : Trilicrun mm1ococ:c1tm. T.
clicoccu m şi T. spella ::: ; .
:H:; i\l. C:"1rci u ma ru. Con ~iciera li i pn lC'Ol'lnobolan ic,,
şi conl1ihutii ln aJffil·11l1ura i;:eto-rlacilor. Thraco-Da-
cica. Iv. Hlf::i. t-2. p. J2U-1:14.
:1~1; Mul1~1mi;n pror. VI. Dumitresl·u pentru soli-
ciluclin<'•• .::u ca1·e ne-a cedai niaterialul penlru stu-
diul pah•olnlanil
:.17 V. I. Markel"ic. 1111. dl .. p. 1:.;;. Delermin:'1ri!c
au lu:•I f;\cutc cie Z. V. lam1.5e\·ici.
33
 HINOVA, jud. Meht·din\i
Castrul roma11 de la Hinova esk situ.-i: pe
11 terasă înaltă, acolo unde Dunărea fac~· un
<:ol, indreptându-se spre sud ::~.~. Fizico-geogra-
fic:, regiunea se incadreaz~~ in Piemontul Băhi­
citei, in aria de dezvoltare .a solurilor brun-
roşcate.
Prin sc""1păturile
arheologice din anii 1977-
1971! s-au obţinut
mai multe eşantioane dt' se-
minţe carbonizate din sec. IV e.n .. pe care IC'
vom prezenta separat. din motive lesne de
înţeles::'"'.
ln anul 197i au fost obţ.inute probele:
- SA, careul 2. adâncimea XO cm : Vicia
fcilm (12 seminţe întregi şi 21 de fragmente)
(tab. lll şi pi. XV/6):
- SA, careul 6. nclimcimea 90 cm : Pani-
eum milian.·um (peste 500 seminţe determi-
nate) ;
- SA. careul 9. ac/cincimea 100 cm : Pru-
1111~ inslili11 (l~ s1•1111nţ1•) (litb. 17 ~i pi. XVII/li):
- Turn NE. adâncimea 160 cm: Sccale ce-
reC1lc -- Jt;.20/ 0 (tab. ~{ şi pi. XIl/8). Panicum
miliacewn - r:J,5 11 1„ (pi. XIII/I I) :
- Tnm NE. adâncimea 160 cm: Vicia faba
(4:3 de seminţe întregi şi fragmentate). Semin-
ţele sunt deformate in raport cu cele descrise
p<ină aici, din aşezarea de la Hinova.
Prin săpăturirle arheologice din anu! 197a
au fosl descoperite, de asemenea, dou<""t probe
de seminţe carbonizate :
- SR, careul 19. adcincimea 75 cm. niz:el
vatră : Pis1on sativiun cf. ssp. arvense (111 .sc-
minte) (tab. 15 şi pi. XJV/6):
- SB. careul 17. nii:clul 11, groapa I. Sc-
min\ell' carbonizate din această mostră (333 e-
xcmplan') ~unt fragment.ale in proportie de
circa ?!:io. 11 , incăt ne-am întrebat dacă această
siluatie nu este cauzată de un proces inten\io-
nat de ff1r;.imi\arc a lor. Procentele care le pre-
Periodizare-
cultura A•ezlrl arheologice
materlall
SEC. IV. e.n. HINOVA
LA TENE
GETO-DACIC
G AĂOIŞTEA MUNCELULUI
PISCUL CRASANI
Tabelul 16. Dimensiuni ale unor seminţe de Vicia faba, in diferite perioade
şi aşezări arheologice.
348 M. Davidescu. Sapaturile arheologice din cas-
trul roman de la H.r.c>va, Drobeta, IV, 1!180, p. 7i-8G
:14U M. Cârciurr.aru. Consirleraţii paleoelnobotanicc
si contributii la agricultura geto-dacilor, Thraco-Da-
cica, V, 1934, 1-2. p. 171-176.
84
https://biblioteca-digitala.ro
ZL'ntâm pentru fiecare specie poartă 1·l'lativi-
tatea unor determinări mult ingreunale din
această cauz::-1 : Triticum aestivum - 15.B"/o,
Secule cerPale - B0,5°.„. Pi.o;um. sa1inrni
1.2° 0 , Agru.s1e111ma gi1hago - :!,4010 .
HISTRIA. comuna Js1ria. jud. Constanţa
Hislria n:prl'zin1;-1 cca mai veche ctitorie
milcsian;1 de pe ţărmul de apus al Mf1rii Ne-
gre. inlemciati1 in 657 i.e.n. de coloni.ştii din
Milet::-,". Primii colonişti s-au aşezai aid pc
un promon101'iu, azi despă1·\it de uscai, situai
int1·-un ~~olf al Mării Negre. transformat apoi
in lar~ună incă din antichitate. Aceasta a dus
la coim a tarea trepta 1[1 a port ului şi diminuarea
leg~itul"Îlor maritime şi implicit sli1birea impor-
tanţei economice a cetâ\ii. Amplasam pe malul
Lacului Sinoe. cctalt•a Histria. din punct de
\'eden• fizico-geografic. este încadratii în limi-
tele PL•dişului Istriei can.• face parte din unita-
tea mai brgc'1 a Podişului Dobrogei Centrale.
Solurile din preajma a.şez<""irii sunt cernoziomu-
:·ile carbonatice şi solurile bălane.
Din material botanic, descoperit de-a lungul
numer:1aselor şi amplelor sf1piitm·i arheologice
de la Histria. o probă de seminţe carbonizate
(peste 550 de exemplare) a rezultat în urma
cercctr1rilor din anul 1953. din nivelul arhaic
{sec. \'I i.e.n.) : Hordeum vulgare vulgare -
98,6 1• ,, (tab. 4), Vicia sp. - l ,Oo,10 • Agrostemnta
githago - Q,40/0 ::~.i.
ln anul 1960. prin dezvelirea mormântului
dt:• int:incratie nr. XXX (rug), situat in m·Jrgi-
nea de nord-vest a necropolei de nord. făGind
p<ll"te din1r-un grup compus din tumuli scunzi
şi teşi\i, desp<ir(iţi unii de alţii, spre deosebire
de tumulii romani. mult mai marr:·.~. s-a recu-
perat şi ceva material botanic carbonizat. Mor-
m{intul de incineraţie cu ardere pe loc se gă­
<;('a in centrul pla1fornwi. Pe zona dl' ardere'
DIMENSIUNI (in mm)
Lungimea LltlmH
mair. med. mln. max. med. mln.
7,0 1,2 5,8 5,5 5,0 4,8
-
7,5
8,1
5,5
-
4,5
-
5,0
1,0
4,0
-
3,1
:l'..U !J \i. Fippidi, C. i"rl'da, HislriLI. in Dicţionar
ile jq:Jrie r,·che o Ho:ncinit•i, Bucureşti. 1976, p. 328-
::33
:1~·1 J\l. Ci1:-ciuman.1. ConsidEra\ii palecetnobotanic·~
i:;i contr i1.Ju:1i la a~.-icultura Acto-dacilor. ·rhraco-Da-
cica, IV, 1003. 1--2, p. 126--134.
:?52 Histria li, p 197-200.
 se.· găseaudouf1 gropi unde se strânseseră toate
rcslurilc de incincratic: numeroase oase pu-
ternic calcinate, cărbune. cenuşă. mărgele de
sticlii şi cristal de stâncă. cuie de fier. precum
~i c;·11cva serninte de Pinus nigra (pl. XVII/4) :~·.::.
1\1a1c se dateazii din a doua jumătall' a sec.
l c.n. Resturile de pin cupdndeau :16 de solzi
de con (pi. XVII/5), 20 de sernintc întregi (pi.
XVll.4) şi 44 de fragmente dL• seminle.
Scmin\ele şi solzii de pin idcntificali au ur-
mătnarclP dimensiuni (în mm)
max. med min.
L Hi.2 15.9 10,i
SEl\llNTI·: 1;_9
9.3
I 9.6 5 .J.,
ln cadrul cercetărilor de la Histria din ;.rnui
l!Ji5, C. Domăncant a descoperit. cu ocazia s~1-
p[1turilor de la zidul de incintă romano-bi-
7.antin. curtina A. o cantitate foarte marc de
scmin(e carbonizate. Semintele s-au recuperat
dint1·-o locuintc""1 din sec. al Vl-lea e.n .. lipitt1
dl· incintă şi care a fost distrusă printr-un in-
cendiu puternic. lnci"1perea respectivă era pro-
babil dcstinat.:1 păstrării proviziilor, pent1·u t.:[1
tot aici s-a găsit multă cerami61 (fragmente de
amfore şi chiupuri). Dint1·-o amfort1 sparta. in-
lrc·gibil[1 ( 158 cm adâncime) s-a scus cea mai
m<lre cantitate de SPmintc de cc1·eale. in timp
cc din alle vase mai mici s-au recuperat <11<.tt
seminţe de cereale. ci1t şi de leguminoase:::.:.
MatL•rialul organic din amfnr;-""1 a c:1ntarit
1850 grnml' (scmin(c întregi 512.4 grame: frag-
nwntt• dl! scmin\c 99.5 g1·ame: cenuş;"i 3-13 gra-
lllL). in urma identifici'1rii a fi5 105 seminte. s-a
constatai ci1 77.:.Ju. 11 apartin specil'i Tri1ic11m
nesli1·11111 şi ::!~.Î" 11 • scc:a1-ei din specia Sceale l"l'-
l'C'O/e (pi. Xll!ll).
lntr-un v;is de dimensiuni mui mici s-au
gi1si1 aproape 1 400 de seminl.e întregi, alături
de mai multe fragmente de semin\e şi cenuşă.
Scminlcle apartin aceloraşi specii : Triticum
acsl iru m - ::5,3°, n (pi. V II 11:1) şi Seca le cere-
ale• - 14.i0.- 0 •
Componenta speciilor de mai sus se men-
tinl' şi intr-un al treilea vas de dimensiuni mici.
din care s-au recuperat 12 4:H de scmin(l' 1r.-
lregi determinabile : Trit.icmn aestivum
ii.9" ,.. SeC"nle cereale - 20. l"/11 •
Dintr-un vas de dimensiuni modeste s-a
recuperat o cantitate insemnat[1 de spmin\e
:1:;:1 !\!. C;";:·..:i.rnrn1·:... Co1Hidl'r:qii palcoelnoholanici?
5i conlributii la agricultura g:el11-clacilnr (IVI. Thraco-
Oaeic·:1. VII. 1!11!1;, 1-2. p. l'.!!~-1:1:1.
:1:;.1 M. C:"1rl'iumaru. E. Ionescu. Sl·minll' ele ce-
l'l:illl' '<i legumi1~oa~e din 'l'•'>:;;i-ea cit· Iii Hi~tri;1 (se·
rolu! al "l-1:~3 C'.n.I. SC!V:\. 211. t!li7. 2. p. 267-'.!70.
https://biblioteca-digitala.ro
ca1·boniza1c de leguminoase (261,5 grame) apar-
lin:ind aprnape in exclusivitate speciei Len.o;
1~;.c11/1·nto ssp. microspermae (5 637 de scminte
inlrl'gi şi :: 034 de fragmente) (pl. XV/3). Cu
totul accidental, printre seminţele de linte s-au
anwstccat două seminţe de grâu (Tritic:um aes-
:ii•rim).
HARSOVA. jud. Constanţa
max. med.
SOLZT L 35,5 15,3
I 20.5 9,0
Tellul de la Hârşova s-a format pc o slan-
c•i acoperilft cu nisip aluvionar adus de Dunci-
re in timpul inundatiilor. Din punct de veden:·
fizicu-geografic regiunea apaqinc Bări1ganu­
iui lalornitei caracterizat prin climi1 continen-
tali• şi soluri bălane.
Tcllul a fost distrus in parte de Duni1re.
prin mt.:tarea cursului siiu, in parte dl' con-
strucliilc locuintelor. Prin si1păturile ad1colo-
gice din anul 19cn::·.:, au Cost documentate cul-
turile Boian şi Gumclnita. De la purti1lorii
acestor eulluri s-au descoperit aici s[1păligi de
t:orn. un mare număr de râşnite de dimensiuni
reduse. ali1turi de semin(e t.:arbonizatc găsite
intr-11 albierc în interiorul unei locuin\c care
aparline fazei Span(ov a culturii Uoian. lm-
preuni1 cu semin(ele, în probf1 exista ciirbune
de lemn şi cenuşi1. Dete1·minanea a 650 de se-
minte a oferit următorul tablou al speciilor :
Tl"i/icrun 11101101.·oceum - lil.3r•:u (tab. î şi pi.
Iii:~). T. clil."01·cu111 - 15.5°" (tab. I_) şi pi. V/4).
"!'. :;;>din - 39.5" „ (tab. 111). T. cf. clicoc:eoides
- :!6,4'' ,, (pi. III/'-!). Exislenla formelor dL• T1·i-
ticum r/icuc:coides m· putea si1-şi aib<i originea
i n aceiaşi proces de degenerare a speciei dl'
Triticum clicoccum PL' lerenuni icşill' din cul-
îuri1. ca urman· a cklicit.:1tii sup1·afl'\elor cul-
tivate cu diferite specii de purt<'Uorii culturii
fJoian. :1şa dupit cum am constatat şi la Gr:·1-
dişte•1 Ulmilor. Proba analizat[1 a oferit şi res-
turi de~ spic provenite in t:l'a mai mare pane
de la 'frilieum .-;pella şi T. clic:occum. Ele su-
~!erează ci"1 semin\e::·lc au ajuns în albicrea lo-
euintl:lur n:spective prin depozitarea probabil
a unor spice şi nu a seminţelor cur[1(ilc eu
grijf1.
Tot din faza Span(ov a culturii Boi~111. prin
si1p~Hurile arheologice din anul HlHB (SC. ca-
:;.-.:; D. G;il'.•·11·.1. -'-'pz:1r:~:1 neolitic;·, de la ll;'1rso•·a.
SCIV. XIII. l!HI:!. ?.. p. :!:;:;-::na.
 Periodizare- DIMENSIUNI (in mm)
cultura Aşezlrl arheologice Lungimea Uţlmea inAlţlmea
materloUi max. med. mln. max. med. mln. max. med. mln.
SEC. IVe.n.
EPOCA BRONZULUI
HINOVA
SĂRATA MONTEORU
7,5
8,5
-
5,2
-
4,2
8,0
4,2
- - 5,0 - -
4,0 3,7 3,8 3,4 2,7 I

Tab1.c·lul 17. Dimensiuni :ile unor scmin\e de Prunus d. institia.

r.:~ul ,\-L L) .:.i: au fost obţinute circa 40 granw
de seminţe carbonizate in11·egi ::;i fragmente
mni mari sau mai mici de Pisam sal intm.
Sf11Jf1turilc arheologict· din anul 198G :·.; au
permis. de asenwnea, descoperirea la H<"1r!jova
a unei canlit<'1ti insemm1tc de· ghindi1 carboni-
zali1 (2;)4 g-rame) in cadrul locuin\e. 2 c. pt.• pn-
clin:·1. la ()„)5-0.GO m. Ghinda de Quc•rrns sp.
l'Sll' rL·cupcra1,·1 di11t1·-un nivel al culturii CL'l'-
na\·mla I (pi. XVll/7).
IZ\.Cl.\I1E. comuna suburban;1 Dumbrava
ifo~iL·. municipiul Piatra Neam\. jud. i\'l'<tm\
:\)cz:1rea cucutl'ni;1n:1 dl' la lzvoarl' estl' si-
tua1:1 in apropierea confluentei Crac;'1ului cu
Bistri\;t. 111 t:adrul depresiunii ce imprumutt""i
!1Ull1l'k cl•lor dou:1 r;'.1uri - Dep1-csiunc;i Crn-
Li1u-Distnia. Cantonal~• pc terasa m~·di!• <1 Bis-
i !·i1.1•i. :l"'L·zarl'a Sl' g~1sestv pl' un mic prumon-
, 11r!~1 cu ini"d!inw;i CÎl' circa :3-.J m. În n·giunc

Periodizare- DIMENSIUNI (in mm)

cultura AşezArl arheologice Lungimea Ltţirnea inâlţlmaa
materiali max. med. mln. m~x. med. mln. max. med. mln.
EPOCA F 11-111, S-13, careul 11 8,4 3,0 5,0 3,3 2,9 2,5 2,::; ~. 1 1,6
BRONZULUI OTOMANI F 11-111, S-13, careul 19 4,0 I 3,1 2,6 1,8 1,5 1,2 1,6 1,2 0,9

TRANZ.
FIII 6,5 5,9
·-
4 ., 3,0 2,3 2,0 2,5 1,9 1,8

SUCI OA VA-CELEI 5,9 5,2 4,0 2,7 2,3 1,9 ~.2 2,1 2,0
ENEOLITIC- (Locuinţa 1)
BRONZ
BOIAN HĂRŞOVA 6.9 I s,9 I 4,4 2,4 2,2 1,9 2,1 1,9 1-,G
-
·rai;elu! ia. Dimen~iuni ale unor ~emin\.e ele "friricum SJJ<'llll. in diferite
1wrio;1cle şi LJ~pz;hi arheologice.

sc găsescsoluri n·1-.111ziomicc levigate. :niuri

I POTESTL comur;;i l\'lilco\·. jud. Olt.
:\ş.-zarca de la Jp11t1::::-ti, din faza de tr;:in-
zi\ic d(• la cultura Boian la cultura Gumelnita.
l'S[(• situată pc terasa dL· 15 111 a Oltului. într-o
zon{1 a solurilor brun-roşcalc.
Prin săpăturile a1·heologice din a1-.ul l 960 :·.~.
din ::;antul I. caseta est. de la 70-trn cm, s-au
cules J Oti semin \c dt· Pisu m sar inon ssp. ar-
vense - 74,60,1,1 (pi. XIV/2). Triticum cf. mo-
nocoi::cum -- 2.3"·"' T. clicoccum - 22.6D/0 .
~l:i(i Mt1l\11n~i'1~
c1;le~ului O. Popo\·it:i p,·nfn; m:i·
botanic oferit.
tel"'. al11 I
:i:-.7 Mu!\t.1mi'TI coiecti·..-ului de cE1-cclilrc. fui n~a:
din :-J. G;il!Jer;u ~i D. Popo·;ici. pentru amabilitatl'a
cu c:.i1l' ne-au ofC'rit r.i::iterialul.
358 E. Cor.i~a„ s:1pf1turih! arheologice la lpute~~i.
l\fall:riale, VIII, 1962, p. 213-·219.
c1::nuşiisi sulll!·i brune in diferit•: stadii de
podzolire.
Prin s<îpăturik arlwologicL' din anul I D:l-t
au fost recuperate mai muitL' probe de se1111111.e
carbonizate din citeva locuintc sau din stra1~1-
rile de )ocuire din jurul <lC('S(or:i. atribuill' fa-
ze: cucuteri !\-2 :·.:•.
Din l•>cuinţ.a 2 (secţiunea I. careul 3. la a-
dâncimea de 95 cm). s-au cercetat două mostre.
Una din ele. constituită din 359 de seminte,
con\inea 'friticum monococcum - 2.2o. 0 , T. di-
crll:c11m - 97,50/0, Ho1·deum sp. - 0,2<•/o. Cea-
laltă (137 de seminţe) era format{1 in cca mai
marc parte din Hordeum vulgare - 73,70/u,
la care se adaugă Triticum dicoccum - 26,3 1''e.
:i!'\!I Ma1erial ofer t de Şt. Cucoş şi D. Monah.
Vezi M. c:··rciumaru, 1-·. Monah, op. cil„ p. lGi-17'1.

136

https://biblioteca-digitala.ro
 Toi dDUft moslrc au fost obţinute şi din lo-
cuin\a 3 : prima (120 cm adâncime) caracteri-
zal[1 ele o mai mare varietate de spL'cii - Tri-
ticwn nvmococcum - L7"... , T. dicoccum -
14.7 11• u, Hordcmn vulgare niidum - 2,5°,-(„ H.
1:11/n11re - 3,1 1'/u. H. disriclrnm - 77.1" „. G<1-
Iiu m spu ri11111 - 0.11 11/u - . CL'a de a doua (11 O
-:-m adi1ncime. secţiunea I. careul 5) alco'.'1tuită
doa1· cin semin\c dl' Hordemn i:ulgare riudum
(l 200 dl' c:-.:emplare). Unl'le din seminţele de
Tririnnn dicoccum par degenerate. având as-
µedul dp Trilicitm dic:oc:coic/es (tab. 19).
Din preajma locuinţei 3 (sectiunea I. careul
5, Ii O cm ad<"incime) s-a mai descoperit o pro-
!;[1. de asemenea. in exclusivitate din Hordeum.
."1t/!7on· :rndmn (I 100 de exemplare). ca şi cea
ci i n locuinţă.
Cele 157 de seminţe din locuinţa .J (sectiu-
nca l, careul 5. 130 cm adâncime) apartin spe-
ciei flo„deum vulgare nudum. pentru că sin-
gura s[1mânt.ă de Galinm spurium cu care se
a111cstl•d'1 reprezintă intr-adev[ir doar un acci-
dent.
Foarte interesante aveau să se dovedca!'ct:
ct'lc :1proape 1 100 de semin\l' carbonizate des-
cnpcrirtt• într-un vas din locuinta 10. Dintre
1'11·. I 091 apar\in speciei Litlwspermu.m purp11-
;icum monococcu1n - ~,9°/u, T. dicoccum -
~L:Jll/ 11 şi Hm·deum vul9are nudum - 93,3 11/11.
Săp<'Hudlc arheologice au fost reluate în
~1şezan~a de la Izvoare în anul 1937, întrucât
s-au cn·at premisele culegerii a noi loturi de
seminte carbonizate din locuinţa 3, unele din
ele fiind găsite chiar în vase ::" 1. Iată speciile
de plante precizate in fiecare din probele des-
rnperite in această lucuint,<"1
-- locuinţa 3. suport : Triricum dicoccum
(73 de seminţ.e) ;
- locuinţa 3 : Tritic1tm dicoccum - 96,6°.'o,
Hordet:Pt vulgare nudum - 3, J0/0. 1ntn.' cele
H9 de seminte emu amestecate patru măr­
;.:P!e dl' lut cu diametrul intre 3 şi 4.5 mm :
- locuinţa 3, in vas : cele 28 de seminţe
apartin lui Trir icu m monococcum (1) şi T. cli-
coccu m (27) :
- locuin\a 3 : din cele :~9 de seminţe doar
una a fost atribuit;·, speciei Triticum monococ-
no11. iar restul lui T. dicoccnm. Tot in această
prob{1 a fost identificat un agregat elipsoidal
din lut nears, de câtiva mm lungime, fără
vreo perforaţie :
- locuinţa 3, vas cu plcav{1 şi boabe : Tri-
1icu111 monococcum. - 11.2° ,„ T. dicoccum -
f\[i. ao .-0•

rc•1-coc:·11leum. iar (:i seminţe sunt de Hnrdeurn
rulrjn:-e 1wcl11m şi una df' Tritic1tm cf. dicoc-
cum„ Printre seminţele de mf1rgeluş~1 (Litlw-
s P" 1·11111 :11 ptt rpureo-co<'ruleum) trei sunt pcrfo-
rn t l' p+~ 1<-1ierea celor două extremitf1ţi. iar
c!nu:"'t sunt retezate numai la un cap[1î. Aceste
scmintc· nu puteau să 1·cprPzin!e altcen1 dcc<ît
1·t1mc"1:;;i \Ple de la un colier. identic proba bi! cu
ct>I din cultura Gumclnita de la Ulmeni :<~ 1 • cu
Mai multe mostre de semin\e carbonizate
au fost recuperate şi cu p1·ilejul săpăturilor ar-
heologice din anul 1988. Componenta speciilor
,j conte:.;tul fiecărei probe este urm<ltoarea :
- S-I. careul 1. adâncimea 250 cm : Hor-
cleum rt(/gare rmdum (900 exemplare) (pi. X.li):
- S-1. careul 2. ad{mcimea 255 cm (nivel
~J!Tcucutcni<~n) : Horcleum vnlgare nudum (I 500
de• semin\e) :

Periodizare· DIMENSIUNI (in mm)

'
culturi AşezArl arhcologlce Lungimea LAţlmea inAtţlmea
materlall max. med. min. max. med. mln. max. med. mtn.
CUCUTENI IZVOARE - 8,8 - - 2,3 - - 1,8 -
GUMELNIŢA VLĂDICEASCA 7,1 8,8 5,8 2,5 2,4 2,0 2,0 1,7 1,4
BOIAN-GUMELNIŢA RAOOVANU - 8,1 - - 2,1 - - 1,9 -
VINtA LIUBCOVA - 8,9 - - 2,9 - - 1,9 -
TaLJelul l!l. Dirne1niuni ale unor semin\e ele 'J'riticum cf. dicoccoidl's, in diferite
pC'rioncle şi a5ez[1ri arheologice.

at:11 mai mult cu cal 111 ,·as se gftseau trei m;„_!·-
gcluşc de lut (două nearse şi una arsă) asema-
:i:·::nc!rl' c:e!or din colierul de la Ulmeni.
in sf.1rşit. locuinţa 12 avea să ofere peste
3 kg de seminţe carbonizate din speciile Tri-
360 M. C;.\rciumaru. Le collier de serncnces d'Ul-
meni (culture de GuAielni\.3). Dacia, N.S., XXIX.
]!)85, 1-2, p. 125-127.
- S-II. careul 3, adâncimea 110 cm : Cor-
nus mas (13 seminţe intregi şi 10 fragmente)
(pi. X\'11/6);
361 Mul(um!m Clllecti\·ului de cercetare pentru
solicitudine~ cu care ne-a fost cedat malerialul pen-
tru stud.u paleobotanic şi in mod special dr. S. Ma-
rinescu-B;ilcu per.tru toate informatiile cu privire la
incar.!rarca cultura!:"t şi cC1n!extul probelor cercetatt:'.

37
J:..' - l'.11t'o:..::uubotanica

https://biblioteca-digitala.ro
 -S-TI. careul 12. adăncimca 100 cm, 10-
cuin\ă : 'Trilicum monococcum - 3,97n ·~. T. cf.
dicoccoicle.~ - 4fl,511.·11 • T. dicocc:um - 47,7". "·
Horde.111n vitlyare. nudum - 0.4Gn ·0 (au fost
cercetate 428 de semi?1ţe} :
- L-4 bis : l/0 1·r/c·111r1 ntlfju1·L· 1111c/u111 -
99,50/o (alături de exemplare bim.• dezvoltate.
apar, în procente aproximativ egale, altele foar-
te mici). 'l'rit.ic11m dicocc:mn - 0.5" .. :
- L-6 : Triticum monococctL1n - O,J5D/ 0 ,
T. clicoccum - 0,15"/u. Hordcum vulgare nudum
- 99,7" ,, (cele 200 de gn11ne de seminţe carbo-
nizate au fost clin pi1cate alese <:li pensa din
SE:dimcnl, in timpul săp~1tul"Îlor arheologice, in-
ci1L eventualele specii cu s1.•min\e foarte mici
pol lipsi clin această list~1) :
- L-li : Hordeum v1tlgare 111td11m (:3::i; de
semin\e).
Extrem de interesante aveau s~1 se dove-
deasd1 semin\ell' ca1·bunizale dt•scuperite cu 11-
cazia s:'.1paturilor arheologice din anul 191.:H.
cirnd au fnst dezvrlite locuin\ele -1 şi H. Vom
prezl'nta fiecarl' prob~1 cu speciill' de pbnte
recunoscu te :
- Locuin\a 4 (proba 1). Din cele 50 grame
de scmin\c carbonizatP au fost separate in jur
d1· 700 de· l'Xemplare (I;; grame) şi s-au preci-
zai speciile : Tl"icocum dic:oc:c:um - 99.-1 T.
sp. - 0,21: 11111 • 1-/nrdetun vu/.gC1n: 1111dum -
0.2P.o/, 1 :
- Loquinta 4 (proba 2) : Trilic:um mo110-
cocc:um - 3.::" „. T. cf. llicoc:coides - 0,7•• „.
T. dic:m.Tttm -- /'19.4 11/ 0 • Hordem vulgare nuclmn
- fi.1 1'.·u:
- Locuin\a 9 : Trilic:um mu11ocC1ccnm -
2.5" ::, T. c. clic:oc:c:oicles - 22.2" „. T. dicoccum
- fi5.5 11 ! 0 • 1-Iordcm 1mlgare nudmn - I ~J.fj!1, 0 :
- Locuinla 9 (semin\e in vas) : T. 11<'.~lintm.
Serninlele respective se pot imp{1:·ti. dup;"1 di-
mensiune. în dou~1 categorii dislinctL·: seminil:
relativ normal dezvoltate (L ~ 4.1 mm. 1 =
2.6 mm. I = 2.4 mm) şi semin\e subdez\'llltale
(r_ ==•= :;.1 mm. I ~ 2.::! mm. I = 1.H mm) Prn-
pnr\ia inln• cele dou[1 <:otc•gorii t~StL' de circ:1
(i0'•,„ pentru prima categorie ~i respectiv 40".
peni ru cl"lc din a doua grup~1 :
- L11cuinla B (J:"111gi'1 vat1·i1): Tri1ic11m cli-
coccum -- 2.9" ·11 • Horcleum nLl9are nuclum -
9{i.4•• ·„. Bnnntts sp. -0. 70 "· :
- Locuinţa 9. lntrP,gul materiilh• din ;iceas-
H1 prnlxi a fost recuperai dintr-un vas spart.
c:ire a fost ulterior intre~il. Materialul const:i
in cen m:ii mare parte din semin\l' calcinall' dt·
Li/lwspermum purpureo-cocntle11111 (circa r: OOO
de exemplare). 40 mt11·gclc de lut. rcstu1·i de
răşină şi resturi de pfim;'.mt ars. precum .:;i 25
de seminte de Triticum dicoccum. 10 sc111111tc
de Hm·dcwn mtlgare 1111d111n şi două rr~sturi de
spic d1· Triticmn clicnccum. Dintre sC'min\l·ll'
r.r.
https://biblioteca-digitala.ro
de l.iciw.<;permum purpureo-coe.ntlc:Hm. circa
4 000 suni p1·eluc1·atc pentru a se cnnfcc(iuna.
cu ajulnrul lor. noli1·n•. Sl·111i111.„l1· ;1u fosl pn··-
gătile in acest scop in acelaşi mod şi prnbabil
prin act::eaşi lchnîci1 ca cele de la Ulmeni:~;-!.
Faptul c:1 au fost. cel pu(in o par11· di?1 t·le. in-
şirale în vedPrea obtinerii unui colier (pi. XX/I)
nu mai incape nici o indoiali1. pentru 61 s-au
dcscope1·it ;„ dou[1 cazuri ci1le dou;-, scmin\c li-
pite in [ciul in care erau înşirate in colier (pi.
X!X/4). Ca u curiozitate. vom mcn\iona ci1 tn.•i
scmin\c au fost t;-1iatt• ati1t la cele dnuc"1 capl'!c.
d1l şi pP una din laturile lor (p!. XIX/5). De
asemenea. o a patra st1mănt•-1 (pi.X 1x;3 a fos<
retczalc"1 incompll't pc partea lateralii. iar alle
douc"1 semintt• au fost ti1ialc num<ti la unul din
capele (pi. X IX/7). Una din scmin\e era inve-
lil{1 în lut şi alia t!ra ::copcrit:."1 cu răşină (pi.
X IX/li).
Nu putem s,-, nu subliniem mul\imea sc-
minlclnr '.Jerforall' din aşezarea cuctltcniann:."1
de I.a lzv:1arl'. cu mult mai numcroaSl' dL"Citl
cele de la l'lmcni. din cultura Gumelni\:\, uml<·
s-a dcscnperit primul coliei· de scmintc din aşc­
zi1rill' pn·is111rice din \ara 1v1:1str:-1.
;\ş:1 cum ar;-1tam. imprcun:."1 cu st•min\l'il' dl'
Lil /10s1wr11111 m p11.rptin•o-cnr'rttl1·11m s-au clesco-
IX'I il :;;i -!O dl' mC:1r.~ele mici dl' lt~I. Cu ti_i:i;c
cC:1 au rusl şi ele prinse de incl'nd1u. nu ş1-au
1rn11<;form;1t probabil p:·ca mult ctiloan.·a. in
sensul c:'1 nu au c;"1p:"'11:1l o culoan· rnşic. :\u r;"1-
mas L'll ;: pronun\at:."1 nuan\•-, gri închis. fti<H"t•·
apr11p::11:1 lutului din care au fnst modelate
(pi. X:'-:1::). Prin clinwnsiuni ~i fm·ma lt11· par
a dcz\·;-ilui i111e111i~1 :1rtizanului cucutcnian cit·
a ll' imprima ::spi·ctul c;"1t mai asl•m[1r.:~1111r s~·­
:nin\t•li1r de: 1.i1lrn.~pC'rm11m p11rpu1·eo-coer11-
le11111. Dinll'nsiunill· m:"1rgl'lelor \"a!"Îaz:·1 in ge-
ner<1l in urm:'.11t1;1rl'll' limite : cl'lc· mai m:1ri au
dianll':rul de circa 4 rnm ~i lungiml'a de :u1
mm. iar e('ll- m;.1i mici nu scad sub 2.5 1111~1 di<t-
111L't n:i ~i 2 111111 lungime. Toate. privite la mi-
croscop. dl'not;-1 urme de folosire prin inşira­
rc;1 lor p1• un fir. Di:imetrui orificiului fiecc"1n•ia
din 111;-1rgcll'k de lut pare ceva mai mare dcc~i:
al motj11rit:-1(ii semin\elor dl' Li1lrnspc1·11111m p11r-
p1!n·11-nwr11lt•11m. care au fost decupat<· la ca-
pl'll' ~1l'ntru a fi înşirate. i'·!u cs:e lipsit dl' intL·-
rc~ s,-, men\ion;"1111 cC:1. prin culoarea lor actual~1.
111[1rgcielt• de lut al•:'aluri de cclelalll' tri1s;"1tl!ri.
se aseam:·111:·1 foarll' mult cu nuan\n ~enerali1 a
mi"1rgell'lor dl' Lit/rospcrmum pnrpuN'o-cocni-
leum. EsH.' greu tnlu~i s:-: prcciz:·1m care vor fi
fost confectiomlic mai 1nta1 şi c;1re sun: u imi-
taţie a celorlalte. Îneli:i~1m s[1 crl'd('m cf1 c:.·le
de Lilhos11cr1111tm p11rp11n·o-cocru/1·11111 au prc-
me1·s pe ccll' de Iul. i11tn1ci1t la Uln~t"ni m;"u·;:!e-
Jele de lut au cu totul uită formă şi culuare,
precum şi un sistem de pl"indcre total diferiL
am putea spune chiar impropriu acestui scop.
dar in oricre caz original şi cu un efect estetic
net superior sistemului clasic întâlnit la Iz-
voare.
Dacă vom adăuga di la Izvoare seminţele
de Lirlwspermum purpureo-coerulcum erau in
mod cert combinate şi cu dinţi sau imitaţii de
dinti de cerb (s-a observat că seminţele perfo-
r;-.te crnu lipite de din\i pe linia orificiului),
vom avea dimensiunea unor astfel de preocu-
pări pentru realizarea colierelor cât mai vari-
te, care se înscriu cu toate in limitele bunului
gust demonstrat şi în acest sens de purtătorii
culturii Cucuteni.
JZV( l:'\RELE. jm!. Giur~iu
Comuna Izvoarele e'ite n1prin<;[1 in plină câm-
pie a Burnasului, într-o zonă caracterizată
prin cernoziomuri argilice. Spre nord. nu prea
departe, sunt răspândite solurile brun-roşcate
pc care se dezvoltau cândva codrii întinşi.
A~ezarea arheologică este situa1;:1 pc versan-
tul de nord al văii Coscova. la circa 300 m în
vestul comunei Izvoarele. pe o inaltime cu-
noscută sub numele de Fântânele. Dealul res-
pectiv se prezintă cu pante destul de abrupte
spre sud şi est, iar în partea superioară a
existat o platformă circulară de numai 60 m
diametru. Puţin mai jos se remarc<i încă o
terasă accentuată probabil tocmai de lucrările
•:gricole ::i': 1•
Din stratul au·ibuit perioadt'i de tranzll!L'
ele la cultura Boian ln cultura Gumelnitn a
fost obtinut;'i o mică cantitate de "seminte car-
bonizate (120 de exemplare) produse. la v:·e-
mea respectivă, de următoarele specii de ce-
reale şi leguminoase : Triticum monococC'u m
- 0.3''/o 'I'. clicocc:um - 23.3'·" (pi. \" 5). Eo:··-
cleum i·l!!yare - 7-1,~~~: 11 (pi. IX '2). Vicia ,,„_
vi/ia - J ,fin/0 •
LAF'GŞ. ,iud. Maramureş
Aşezarea de la Lăpuş este situată dc-:i lt1;;-
·~ul răului cu acela~i numf'. care de fap'. ~
dat denu:nfrea şi depresiunii respective. So!t;-
rile cele mai răspândite sunt snlurilc brur:l·
podzolite. al:1turi de solurile podzolici' argi)o-
iluviale.
Reluarea săpălllrilor arheologice de la Uipt;-:-
a dus la dezvelirea mai multor tumuli di!1
cadrul unf'i mari necropole :w.. Cu această ocG-
·m.1 E. Corn.~. Sonclajeli:- de la );:\·oarele. :!Ha:t-
riale, IX. 1970. p. 117-90.
31).} C. J<acso, Contributions ii la connaissancc c~·
la c11tu.-e de Suciu cit· Sus :"1 la lumiere de~ redler-
Li1<'s f;:it;,:s ;·1 L.2pw;, Dacia, !'J.S., XIX, 1075, p. 45-~a.
https://biblioteca-digitala.ro
zie, în tumulul nr. 17 (s[1pături 1973) s-au
descoperit clin perioada Hallstatt A ghindă
provenind de la Q1wrcus sp. (d1tcva sute dt·
grame).
LEU. jud. Dolj
Aşezarea Vinca-Dudeşti de la Leu este situ-
;:t·1 in Câmpia OJt,•ni<·i. în limitl ll' Câmpului
0
'.J1:u - Rotunda. În cadrul peisajului din
Câmpul Leu - Rotunda trebuie să relevăm
c·:-=istcnta dunelor in partea vestică şi a văilor
seci. uneo1·i destul de lun.~i. din estul acestei
subunităţi a Olteniei. Direcţia dominantă a
vântul"ilor de vest a imprimat paralelismul
~1cestor văi. ca şi a dunelor pe direcţia NV-SE.
Solurile actuale din preajma aşezării de b
Leu sunt dominate de solurile brun-roşcate.
semn al pădurilor de altădată.
Extragerea probelor pentru analiza polinică
a fost facilitată de săpăturile arheologice efec-
tuate de către arheologul M. Nica în anul 1969.
Cercetarea palimologică a straturilm· Vinca-
Dudeşti de la Leu a scos în evidenţă caracte-
:·ul silvostepic al acestei regiuni in perioada
!·espectivă. Aspectul silvoslepic este confirmat
de raportul procentual dintre arbori şi plan-
tele ierboase, în care preponderenţa de N.A.P.
(80,16°/(,) este revelatoare (fig. 44). De aseme-
nea, în cadrul sumei de A.P. (19,fl40/0) o pon-
dere însemnată o deţinea polenul de conifere
(7,470/o) care, în condiţiile aşezării geografice
:
1
rrofilului de la Ll.·11. sunt un argu,ncnt in
plus al caracterului de silvostepă al acestei rc-
~iuni. Polenul usm· de conifere, cu posibilităţi
brgi dP planarl' in aeroploncton pân:1 la di;-
tantc uneori impresionante, işi are cu sigu-
i·antă originea în zonele montane :u:.-•.
Pentru altitudinea scP.zută de la LP.u. re-
marcabilă este şi participarea polenului de
fa~ (6° 1„ la 50 cm adâncime). De asemenea,
polenul din cadrul grupei stcji"1risului ames-
tecat intruneşte valori semnificative. Astfel,
stejarul este reprezentat pe 1oată înălţimea
profilului cu procente de peste 3,00;0 • ulmul nu
depăşeşte 2,0:1/o, iar teiul apare intermitent cu
v?.lori care nu sunt mai mari de 0.7"/o. Ge-
nurile Carpintts, Betula, A.ln11s, Acer, Cory-
i;is. Salix participi"1 modest la alcătuirea spec-
! re lor polinice.
Se poate afirma. spre deosebire de văile care
traversau Oltenia. precum Vale;i Ollului. unde
pădurea de foioase (in !':pecia] stejarul) er~
destul de bine r<.{spândil:-L pc câmpul inter-
fluvial silvostepa era mult mai deschisă, ia:
stepa ocupa suprafeţe insemnate. în acest fel
a fost posibilă probabil formarea dunelor !3-i
365 M. Cărciumaru ••11.naly~e pcllinique des cot1-
rhes neolithiques de Padea et de Leu (dep. de Dolj),
Dacia, N.S., XXIII, 1!)79, p. 65-68.
39
apari(ia n"\ilor seci din apropiereu ane1 m care
se siluee1zc"1 asezarea Dudeşti-Vinl:a de la Leu.
Dintre ierboase. gramint·ele se detaşeaz[t in
mod dem;ebit atât din punct de vedere al pre-
zentei cantitative. c:"tt şi al aspectului calitativ
pe care ii rele\·f1. Cantitativ sunt remarcabile
procentele maximP de peste ciO••:„ şi minime
niciodat{1 sub 55•· ,„ in ceea cc priveşte nu-
anta calitativc"1. analiza polinic{1 a oferit an::u-
mente importantl' in pri\'inta practicării <1gri-
cullurii de purti'1torii culturii Dudeşti-Vinl:a
de la Leu.Curba gramineelor cultivate atunci
~videntiaz:."t fu:11·te sugestiv nu numai propor-
ţia acestora in rnport cu gramir.eete spon-
tane. dar şi sporirea preocupărilor legate dt•
agricultura primitiv;:: a acelor \Temuri. De
exemplu. dac:."1 la 70 cm graminee)(' cultivate
reprezentau 14.:.i:~n" din suma tntalit a pole-
nului şi sporilor numc"ira\i. la 50 cm ele ajung
la 25.15 11/1•. Procentele ridicate înregistrate de
polenul d1• Cerealia relevă, ca şi la Fă1·caşele.
că in timpul culturii Dudeşti-Vinl:a omul i:;i
cultiva ogna r<' I L• cu pred i kct ie i n juru I aşl:'-
7.ări lor. Terenurile agricole erau obţinute prin
rlefrişart>a pftdurilnr. existente cu siguran\i1 an-
terior locuirii. aşa după cum d(_•mn?1streaz:i
Lipul dC' soluri brun-roşcate cxiskntL' şi azi
în regium•.
LrŞCOTEANCA. comuna Bordei Verde. jud
Brăil<i
Aşezarea encolitic;;i de la Lişcoteanca este
situati'1 in C[1mpia Brftiki. pe terasa Călm<":1-
luiului. la 55 km de oraşul Bn"tila. intr-o re-
~iune caractcrizatft prin cernoziomuri vernicc
freatic-umede. cu ~Irat acvif(_•r la 3-5 m ad[m-
cime.
in urma săpi'1turilor arheologice decluate in
punctul „Movila Olarului". N. Harţuche şi F.
Am1stasiu au dezvelii o groapf1 d(• prnvi:~ii. ct~
pereiii lutui(i, carC' contineau o c.-intilate apre-
ciabilă de st~min\e carbonizate. Tot in acl'astf1
groap~1. consideral;'.'1 de facturii riluali1. se g~1-
seau vase pictate în dungi .nliJc pe fondul ro-
şu, o placf1 nrnamcnlali'1 de formi1 rombnida-
lft. cu simbolul soarelui in partea cenlrali1.
douc"t cnlicr(_• de mărgt•le iuburale de lut ars
ele .. atribuite aspt•ctului cultural Stoicani-Al-
dcni ::i~;. N. Har\uche. can• a efectuat săpf1tu­
rile din punctul Movila Olarului de la Lişco­
Leanca. vorbeştt• totuşi de un complex gun11:.·l-
niţean (fazele A-1 şi A-2). printre care se
amestec<"t şi :ceramică cucuteniană din faza
A-3 ::i;;.
:Ir.li t. T. Drn~omiL t-:11„ulilicul di11 sud-t•st11I nu-
mâ11iP;, A.>t:t!Clul rul111raf S 1 oica11i-Altlr11i. P.ucurcşti.
l9R:J. p. !J:I.
:rnî 1·~. Har\uc!'le. Raport asupra s:"1p;"1turitor ar-
heolo~in• <I·· la Lişrol".'anca. jud. Ar:"lila.
şi cu-c. ad•tonl.. Tulr~n. l!lllll. p. 117-D.l.
90
https://biblioteca-digitala.ro
~faterialul botanic se prezintf1 sub forma unui
amestec de semin\e carbonizate. cMbune şi
pământ ars. În urma cercetfll"ii a 571 de se-
minte. s-a putut constata i.:;i au fost prudu-
se de spt:•ciill': Tritic111n. mmwcoccum -1.9 11 ,„
1'. clit·occ.·11111 - 75.~~„" (tab. Ci şi pl. V ;)). T.
aestii:um - :!~.:: 11 0 (tab. 2 şi pi. V 11 2). Sl'-
min(cle de Triticum cl.icocc11m SC' prezint~\ in
general foarte difr·rentiate ca dimensiuni. ia1·
celt: de Tril in11:1 1wsl it·nm amintesc. prin unr:-
le exem!Jlare. dl• Tril ic1rn1 .~p/rncroeoccu m.
LIUBCO\'.\, L'l•nlllll•I 1~1·1"/.itSGI. jud. c.11·•1-:--
Sevcr;n
Aşezarea apartino.\nd culturii Vinca de la
Liubcova estL' silual<i in depresiunea cu ;1cc-
laşi nume din sudul Munţilor Alm~1jului. DL·-
presiunt•:1 Liubcnva, dominat<i in sud de Valea
Dunăl"Îi. pi'1strl'azi1 in general un aspect ddu-
ros. cu frc.·cvt•ntL' degradări de teren. în urma
defriş;:1rii pi1durii de s1ej~1rişe şi C<Jrpinus orien-
talis. Solurile sunt brune acide sau podzolite.
Climatul, cu evidente influen\e submeditera-
l1l'enc. se caracterizeazit printr-o lemperatun·1
medic• anuali'1 de 11c·c. iar în lunile extrt•me
nu scad sub -:!cc :-,;i 2:.!~C. Precipila\iili..· v::1-
ria;:;"1 intre 7110-::oo mr.1 an.
Prin săpfliuri arhcol11gice dectuatl' ele E.
Comş;_1 în l9ti5. de pe fundul unei gropi. apar-
tin{incl nivelului \iini:a B-'.!. s-a recuperat par-
tea infcriClarit a unui vas can• conserva se-
min\e carbonizate aml'stecat(_• cu 1.:enuşc"1 ::o••.
Studiul microscopic .nl celor 147 de semintc
ne-a permis sfi stabilim urmi'1t11an·a lis1:."1 clt•
specii : Tritic:um monococcum - I 0.9 11 '11 (dimen-
.;;iuni medii (in mm) : L=--=(i.2-4.0 : 1=2.9 2.2 :
I= 2.1-: .H) (pi. li I). T. dicnc:cum - :1:.;.:10 11
(di11wnsiuni 11wdii în 111111) : L · li.1-:i.O: I=
:u-2. 7 : I 2.4-2.1) (pi. V l). T. cf. d iCOC'COÎ-
des - 1.4" „ (tab. HI). T. rH•.<;livron - ::.:! 11 „ (di-
11wnsiuni nwdii în m111) : L=7,·l-:i.O: 1
:.>.B-:to : I 2.4-'.!.2). Horclet1m rnlgnre -
4,0 I" „ (dinwnsiuni nwclii in 111111) : L=li,:I:
:J.O : I-= ~.5) (pi. JX I). Le ns escitlentn -
:\!1,411 li (clinwnsiuni nwdii în 111111) : n . :1.0:
J ~ 1.7). Gn!i11m sp. - 1...i· 1 ,,. \/icin sp. - IA" .„
O altă probii. tot dintr-un vas. recupcrnl
din groap:1. cont inc sp(.'ciilc: Tri1il'11m monn-
coccum - 1.;~11 ·11 • T. diccnccum - 5.11" .„ L<'ll·~
esculentn ssp. mîerospt'rme - li7.::i•·" (pi. XIV
';. Vicia sp. - 2.2" ,,. r.alimn spurium - 2.9•' „
(pi. XV JO). P.11me:r c1c.·c•tosn - 0.:)11 ·„.
:~fin t·:. Cnm~1. B:·:ral'11lur.~c11 tihcr ckn PflanZl'·
nanbau ,,·ăhr<:!'vt cler .lunr:.;:einzC'i1 aur rkm ~ebi~t
Material•! Rumi·:1il'""'· Bd!!'ii~c zur U•· und Fruhgeschichle. i.
19RI. ;:>. 111-127.
 i\1AG URA CUNE$TI. satul Cuneşti. comuna
Grădiştea. jud. Calc"iraşi
Măgura Cuneşti este cuprinsă in cadrul Cam-
piei Mărculcştiului din Bi"in1ganul Mostis\ei.
i\i~1gura Cuneştilor este o aşezare de tip tell.
atribuită culturii Gumdnila. aşczat~1 pe mar-
ginea uneia din ten1scle Dunării, in sudul sa-
t ului Cuncşti.
Cell' peste 1.000 de semin\c carbonizate tT-
cupenllt• dintr-un nivl'I al culturii Gumelni-
\a d;,· la M;:-1gura Cuneşti :•.•• apar\in in tola!i-
tatl' spL•ciei Secate cerec1/e (tab. J şi pi. XIII :.i).
l\'1:\RGINENI. jud. i\;1·am1
Aşezarea cucutenianii de la Mărgineni esw
silual:·1 pc latura esticf1 a Depresiunii Craci'il:-
Bistrila. pe malul drept al Trebeşului. la con-
flul'n\a cu C~1rligat:1. pe mamelonul numit „Ce-
l<-1\Uia". ln regiune se constati1 o mare diver-
sitate de soluri. cu suluri brune podzolite. so-
luri n·nuşii si chiar cernoziomuri an~i)i<:(' ~i
leviga le. . '
Dintr-o groap<1 atribuită culturii Cucuteni
(A-2) (S-VII. caseta 1. grnapa 3) ::;u s-au co-
lectat seminle carbonizate provenind de la spe-
ciile ::;i : T1·itic1tnt cf. monococcum - 0.2",.
T. cf. dicocc:um - 2.:J" „. T. cf. sul'/ta -
1.7 11 11. T. c1esLit-um - :l3, I"-"• T. aesrÎi:o-com-
pactum. - 2.3" .„
T. sp. 3.3 „. Horcleum ni!-
11
gare - 5.0 .„ H. 1:ulgnre 1rndum -
11
1.1", 0 •
H. cf. clisticlnw1 - O.il" •..
Dintr-un ,·as atribuit culturii Cucuteni (A-l
- A-2) s-au recuperat p1::·:>t(' 620 d1• semin~e :;~
produse de spt•ciik urm;'.1t11are : Triticum di-
con·um - 0.3" .„ T. oes/irum - O.::J 11 11 • T. cf.
durum. - 0.1°„. 'f. sp. - O.I"„. Hm·deum rul-
9c11·p 111tdu111 - 9iL7 1!.'11 , Lolium lemulentum
- 0.2" „. Galium spurium - O. I'' „. Papat·er
.;n11111ifc•r11111 - O. tn ·,,
!VIEDJT::ŞUL AURIT. jud. Satu Mar('
Medieşul Aurit este situat in C~1mpiu
s~1 a Somc~ului. in zona solurilor brunL·
zolin• argiloiluvialc.
::ri!l D. PopC'' cu. L.:~ fo!1illes ele Cune'il i. Daci:1.
V-VI il!l:.l.~-lfl:m1. 1n:m. p. '.0!'!-120: E. Com~a. B~·
zulwtelt• s:'.11>i1tul'ilor de saivare de la .. IVU.gura Cu-
nrs!il"r". l\1alcrb?e si cerc. ~irhcol.. Tulcea. !!Jr.O, p_
63-6!1.
:no D. Monah, Datarea 1>rin C 1; a etapei Cucu leni
!\-'.!. 5CI V A. ~fi. l!l";"R. I. p. ;i:~-H : ·idem. Rapo1·1
preliminar ::!<.· 1·1'rcetart> a1 he~logic;1 h1 M[1q~ineni-Ct>­
ti1 tL; i.i. i\1:1 teri:ll„ şi c~rc. :i1·heul.. O mel ca. I !l'i!l, p.
79-i:n.
::;1 i\I. l'."11·~·iu1na:·u. F'. ~lonuh. 11µ, cil.. p. lfi7-l'i-l.
:J72 MaLrria:u! nc--a fo~;t orerit n1 mult[1 ama-
bilitate cP. E. Moi-:ntlu. care a efectuat in al·eai-:t ·:
a!iew:·0 1111 sn•~rlaj in alll!I l!lliO (20 VIII -
fncaclrarea nillurah', a \·asului respecti\· a rnsl r:·1-
cut;"1 rfe S. Marinescu· ~:1 ku.
Prin săpăturile arheologice din satul Pomu
(punctul Ciucw;) din anul 1964, dintr-un strat
atribuit culturii Otomani. faza I-II ::;.:, s-a re-
coltat un eşantion de semin\e carboniz<-1\e. Din
cele peste 500 de seminte studiate. toate apar-
tin speciei Hordeum n1l9crre (tab. 4 şi pi. IX I).
MLAJET. comuna Nehoiu. jud. Bu:t:~1u
Comuna Nehoiu se desfăşoară de-a lungul
Buz[1ului. intre culmile Monteoru şi lv~ine\u.
intr-o regiune cu soluri brune şi brune acidl'.
Sondajele efectuate in anul 19Uli de Alex.
Bulo:iiey şi O. Pupovici la Ml;-1jet - „Balas-
lieni" (taluz r.. c:ai·ei.tl 5 ,adâncimea 275-2B5
cm) au permis recuperarea câtorva st.·minte
carbonizate dintr-un context atribuit cullurii
Monteoru. Prin determinarea lor s-a ajuns la
concluzia 61 aparţin genului Pinus, probabil
spl'c.:ia s:1fn·.<;tris sau montum1.
MORTENI. jud. 0::1mbovita
.
Prin si1pi'tlurile arheologice din anul 19711.
din punctul l\'Iăgun1. s-a descoperit. într-o groa-
pi1 de pr(l\'izii atribuit[1 culturii Gumclni\a
(.'-\-:!), o marc cantitate dP material botanic
(circa doi saci)::;'..
Aşezarea Gunwlnita dt· la 1\1111rkni l.'st1· si-
lua1i1 la contactul dintre Ci1mpia Piteştiului şi
Câmpia Gi1vilnu. intr-o regiune in care se con-
stat:i un mozaic de soluri format din soluri
brune podzolite şi soluri brun-roşcatl' podz11-
litl'. Existl'n\a pcidurilor de alti"1dati1 in aceustf1
regiune eslC' dovedită nu numai de solurile dl·
pi'idure. ci şi de men~inen:a inG"t a unol' ·orii
loresl ierl' izulalt'. formalt' mai ales clin Car-
pi111u1 orientnlis şi Q11erc11s ceris.
Mostra dl' material pe care_• ;1111 avut-u la
dispozi\ie pentru studiu::;.-. SL' prezinli1 in pro-
portie de 90 11 0 sub f11rmi'1 dl' p!eavi'1 nccarbo-
nizat~1. Tot nl'carbnnizall' sunt şi semintell' seci
şi foarte friabile. sugerimd n oa1·ccarC" ve-
jo:1- chime. Cantitatea mare. alf1turi dl' tri'1s~11 u-
p:d- rile materialului (lipsa scmin\el11r dl" buru-
ieni). ar putea fi o dovad;-, ci'1 ctcesta nu :1
fost I ranspnrlat aici de animale şi cu ati1t mai
mult ci<· in-.1·l'LI.'. Nu p..;t1· c·x1·l11 ... :·1 ins;·, ip11-
teza ca semin\ele si't nu fil' contemporane lo-
cuirii Gumelnita. groapa respectivă fiind poa-
te mai rPct•nli1.
Din pleava. ailati1 din abundent<\. s-a reuşit
sepnran•ct unei mici cantit<ili de scminte inlreai
de Panicum milinc;·um (:Hl.5" „) (pi. XIII 2).
37:1 Mul!mnim dr. T. Bacler pentru materialul
bolanic ced:it pl"llll'll s!udlu şi pentru inrorma~iile d:~
I XIJ. orrlin :irheolo;:!.ic.
:n_. :nfor111a\ii P. Dincone~:cu.
::;5 M:it~:-ial oreri'. de P. Di:it·onec;cu.

91

https://biblioteca-digitala.ro
.\lilturi dt· seminţele de mei. mai existat; : •)
~;:-muin\<'1 de mohor (Seraria itnl.icu) (0.9·• „). un:•
de tmscot (Polygonum conrolntlus) (0.90.() !;'oi
! I scminte de• Cll!'nopoclium album. (9.7 11• u).
MOŞNENI. comuna 2:3 August, jud. Con-
stan\a
Aşezarea dL• la Moşneni este încadrat[: ~i­
::ico-gcografic in Podişul Mangaliei, acoperit in
.t.!t·neral cu ccrnuziomuri vernice şi leviga'e.
dar de unde nu lipsesc insular solurile rcnd-
zinice.
S<'min\c)e carbonizate din ::işca1rca dl' !a
Moşneni au rezultat in urma s~1păturilor clin
anul 1949, fără a fi menţionate in moci spe-
cial în rapoartele de s<'lp;Huri Se vorbc~te.
in schimb. de unelte ~1gricole atribuite de
unii autori tipului roman (se<:. li-III c.n.) ::i;_
iar de alţii ca fiind anterioare sec. I c.n. ::;;_
Cele apmape ll!lO de seminţe sunt astfPI re-
partizall' pc spt•cii· 1:.-· : Trit.icum aestir;um
::2,!J" ,. (t<:b. ~). Horclr'111n ndgarc nulaare
17.0" . (tab. 4). Viria cf. .faho - O.Jo ,„
MUHIGHIOL. jud. Tulcea
Mu•·ighiolul l'!;ll' si:uat din punct de Ye-
dcre fizico-geografic aproximativ la contactul
din1rc Colinell' Tulcei şi C~1mpia Nucarilor ca-
l't' inconjoar:'.1 laturn nordica a Lacului Ra-
:~t~lm. Pedologic. ne af l:im in aria de r~1spân­
din· a solurilor balane. dai· izolat se pot in-
::ilni rL•ndzinl' şi reqosoluri.
Sflp•Hurilc arheologice din ultimii ani Si'.• au
:1vu1 ca n·zulla1 descoperirea uno1· interesan-
te loturi dl' semin\l' carbonizal.l'. Prin s;ip~•-
1urilc :.:rhc·olngice din aşezarea de 1:: Muri-
ghiol. efectuate in anul HJ83 (S-1. c::ireul 21.
165 cm adâncime). într-un nivel dalat in ~t.-c.
V-VI e.n., s-au identificat două semin\c de
Vitis vi.nif era. şi una de SamlmcJLs nigra.
ln anul Hl85. dintr-un nivel atribuit sec. VI
e.n. (N-4. S-2, careul 74). s-au recunoscut. spe-
ciile (proba continea 120 de seminte carboni-
zate) : Triticum aestit:um - 38,3°/„, (tab. 2).
376 A. Alcxanc'rl'scu, G. f>ordenache, V. Canara-
che, E. Condur:id:i. D. M. Pippidi, S. Să\'eanu, D.
Tudor. naport asupra ce1·,··~U11·ilor arheologice de la
Kallatis-Man!'alic. SCIV, I, 1950, 1, p 83-92.
;,77 V. Canarache, linelte agricole pe teritoriul
Republkii Fc.pulare Rom~.111~ in er:oca veche. SCI\'.
I, 1950. '.~. p. 83-109.
:l73 M. CilrC"iumari.:. consideratii paleoetnobotanice
s1 contribu\ii la a?,ricultura geto-dacilo1· (11), Thrac·o-
Dacîc::i, V, l!JR4, 1-2, p. 171-176.
·179 Ml!lţumim cnlecti\'uh„·j şantierului şi in !;pe-
cia! dr. J\IC'x. Su!'c\'eanu şi M. Zahariacle pentru ama-
bilit::itea cu cL1re nt'-a oferit posibilitatea studiului
intrc~ul:1i 11~:1:crial botanic.
92
https://biblioteca-digitala.ro
T. el'. dtirnm - 13.3 1' ., (tab. 20), Secate r:creak
- ·W.4t•;0 (tab. 3).
O ulti1 mostră. pl''J\·c11ind dintr-un strat d:.:-
ta~ in sec. Il-111 e.n. (S-2. careul 97. N-Xl),
~:-a dovedit a fi forma t:.1 int r-o majori tale eo-
v;1rşi toare din Lens '"w:ulcnla ssp. mkrosper-
mcw - !Jfl.j" „ (tab. 1O şi pi. XV 2) şi in foar-
te miei 111i1suri1 din \!ido erL"ilia - 0.5··' .,.
C:.~mp;111ia de s;"1p::1uri :1rhenlogicc din :.inul
i !)[·)(:) <.lVf'l: să ofere all c doui1 probl' de scmin-
t.e c;1rbonizate. :.1par1in~ind secolului IV e.n. Pri-
m2 dintre ele (careul flCi. N-VIrl) :1 confirmat
µ:·edilcctia locuitorilor dl' la Murighiol in aceas-
1f1 µel"ioadii pentru cultivarea lintci. d;1r ~i
spc1·anta existentei altor leguminoase. precum
maz;'lrL'a. Cck: fii~ di• scminte erau as1fel 1T-
partiza\l' pe specii : Lens esculenta ssp. mi-
LTospermoe - 93.G" '" Pi.1;nm satintm - 0.1° "·
Horcfrum t•ulgm·e - O, l „. A doua mo~tr;'1 (l'il-
11
rcul 9G. 255 cm adancime), format;'\ din 37 de
semintc. a atestat cultivaren in preajma aşe­
zării a 017.ului şi apariţia unl'i noi specii de
leguminoase chiar dacă nu s-a putut ide:·n-
•ifil'a decc'1t o singur:1 s[1m[111\;-: de Laryrus sp.
NAENT-Z.-\NOAGA comuna Nc"ieni. ,iud.
3m:ău
~ezarea de Ia N[1cni-Ziinoa~a (Cetatea 2)
est.e situată la circa 300 m altitudine. pe o
l'ttlmc st[mcoasă, orientată est-vest. care do-
mină Câmoia Bărf1i:!anului. ce se desfăsoară
~Pl'l' sud. La nord ~uimea este delimitată de
valea n'lului Nişcov. afluent pe dreapta al Bu-
:~~'lului :L~ 11 .
Cu ocazia săpătul'ilor arheologice din această
aşczm·c" s-a descoperit o groapf1 (nr. 6, careurile
4-5. S-III, ud~ncimea de la nivelul actual de
călcare este de 91 cm). can' pe grund SL' pre-
zenta sub forma unei pete ;:proximativ circu-
lară, cu diametrul 1441156 cm. Adâncimea
gropii era de 54 cm de 1:1 nivelul de sectionare
<;i de 145 cm de la nivelul actual de săpare.
ln profil. groapa avea o formă uşor evazată
către fund. Umplutura, de culoai·e cenuşit'. se
schimba la 15-20 cm deasup1·a fundului grn-
pii. căpăt<!nd culoarea neagr:i cenuşie.
ln umplutu1·a acestei gropi s-a găsit o c:in-
titate de circa 150 grnme de seminte carbo-
nizate de Ca11nabi.s sativa (pi. XVIî7). o can-
l.itate i:iscmn:.ltă de cărbune şi fragmente ce-
ramice de la trei vase de provizii, de dimen-
siuni mari. sparte pe loc. Două din vasele de
provizii au fost realizate din pastă cafenie,
3.10 MuJtun-.im C"olegului l. Chicideanu penlru toa-
te intormatiile p1·ivind con~extul acestei descoperiri,
precum şi pentru faptul că ne-a !ost cedat materia·
Iul botanic in vederea realizării acestui studiu.
 Periodizare-
culturi AşeUrl arheologice
materiali
SEC. VI e.n. MURIGHIOL
SEC. IVe.n. SPINENI
Tabelul 20 Dimensiuni a!e unor seminle de Trilicum c/. durum. in dil'L·rilc
perinadc ~i aşez;"n"i arheologice.
lucralL' cu m;"ina. iar cL'I dL· al tn•ilea este 11
amfor;1 din past~1 ccnu~ic bine arsă. lucrnt la
mat;-, ~i decorai cu striuri ~i ornamente lus-
slruile. Printre cioburile acestor vase s-au g:1-
sil. d!· asl'menea. dou:1 fragml'ntl' de Io un
castron ::;i de la o strad1ini"1 lucrate la roat<"1
din pas1:·1 cenu~iL'-~itlbuil·. c:1 si 11 lam;·1 dl"
cu\it din fier. lntregul mall'ri;d din groapa
fi po;i11· fi datai cu apr11~:im;1li1· :11 Sl'C. I V
1·.n. :.:;cminleh· d'-' c<incpi1 pro\·1·n1·au pr11ba-
bil dintr-unul din acesll' vase. in monwntul
dl'SC••pl'ririi Sl'mi11\1·lc fiind carbo:1izalL' 111
~•!:!rega\l' compacll' ~i sub forrn;"1 de S!'minlt·
i~11l;it1·. J)i11wn ... i1111il" ... 1·1111111_ 1·l11r eh· C1111110/1i'
scrti1·0 1·rau in m1:dil' urm:·1111arl'll' : L 4.:: mm.
:u: 111111. C =:!. l mm. Print n• Sl'mintel!• dL·
cimep;·1 s-a n·c:unnscut ~i o s;·1mânţi1 ci1• Tri-
iic11111 u1·s/i1·11111.
o.-urr.\ DE sL·s. c"muna O;ir:.a dl' .!,.s_
_iucl. i\Iaramu1T::;.
Din punct de vedere fizico-geografic. co-
mun;1 Oar\a de .Jos l'Stl' cuprinsi1 în limitl'lL·
Dc·alurilor Asuajului din caclrnl subuni~:qii m:ii
mari a Dl'alurilor .Sih·aniei. \'l':.,:(·:ati:1 :ie-
tual:."1 cari.' ll' acopc·ri1 cnnst;1 in cca mai man'
p;11·1c din paji::;ti colinarl' secunda1·L·. dar nu
lip.~csc insular nici p:-1du1·i]L• d1· Sll·j:."1ri.-.1:. lfflÎ
z,Jcs ,!_!11run. l'l'r ~i gi1rni1,:·1. C:1 " c11l1SL'l'in![; ·.1
n·~vl;i\i!•i. solurill' mai r:·1sp:."1ndill' sunt c:c:l1·
:Jrunt· pudzolil!• :;;i podzolin· ;1rgilo1ilu\"iak· psl'-
ud1'-'~!1:i z:1 t c.
ln urma s:·1!1i"11urilnr arh1·11!0.~in· c1-l'C:u:1'.:·
in an11I I !J::o in a~l'zarea din l'poca br11nzult::
(\\'il'l1·1il11·rg li) din 11111wt1rl <"lll'il1· B1dii >r "
fosl dcscopcrit:."1 li cantilale importanlil de· Sl'-
lllill\l' carboniz:1le. Dup;i separ:1rca SL'l11intel111·
:,-,i a rl'sturil<•r de spic dl· ct·nu::;a ~i c;·1rbunl'!t·
cu car1: l'l"<lll amestecate. s-a stabilit c:1 apa1·-
t,ineau in mod covcir~itor speciei Triticum di-
<Y>CTl!lll (tab. fi). Din intn•J!ul material doar n
s~·1mirn\:·1 a fost a: r!in1iti1 lui Brom11s sp. ;--:_
:1111 Mullumim colegului C. Kat·s1j pcnlru între-
gul Rlalcrial botanic pus la clisp11zilic in ur:na cer-
cct;-ll"ilor li<' la Oarta ue Sus.
:::1:.! 1\1. c:ll"ci 11 ~a1·u. Con.,iclera t ii p;1 lecet nol>ola n:c.·
şi l"'Hltrilmlii 1~1 al!ric111l111·a gelu-dacilor. Thrnco-O;i-
.:ica. I\". l!J:J::. l-2. p l:W-1~.~-
https://biblioteca-digitala.ro
DIMENSIUNI (in mm)
Lungimea Lltlmea in~ltlmea
max. med. mln. max. med. mln. max. med. mln.
5,5 5,0 4,2 3,0 2,1 2,0 2,0 1,9 1,7
5,3 4,9 4,1 3,0 2,4 2,0 2,0 1,8 1,5
Cercl'l~u·ile arht:ologicl' din ;inul HJB I (S-I.
C.-\. groapa C) au dus la dl'scoperirl'a unl'i
alll' probe de St'min\l' carbonizate (·Hil: d .. ·
L'XL·mplarl' studiate) in care gr~1ul din spl'da
Tril in1m clicoccum apare subordonat (2,4" ,.)
spl:cici de orz - /-lurcfr1tm ntlgare r1dynr1·
(!:_t"j_ljO 11) (lilb. -I)_
.\I treilea e~.tntion d1_• Sl"min\e carbonizall:
de la Oar\a de Sus a fost ob\inut prin s[1pi1-
tu1·ile arhcol0gice din anul 1!:11:4 (li B. S-1. CA-
:..:. groapa J). Din cele circa 5 kg de material
j)l' care Ic-am avui la dispozi\ie pentru cer-
ce1:1ri p;i!cobotanicl'. s-au dt'Lerminat pL'Ste 57;)
dl' exl'mpbn:. rl'consliluindu-sc imaginea d!·
mai _jos a speciilor c:ultivatl' dL' omul din 1:po-
ca bronzului pl' acest'-' meleaguri:~·::: Triticum
mu11oco<-T1011 - O.!:JU/0 • T. dicoeL'ltm - 22.5u, 11
(tab. fi ~i pi. VI :i). T. rwstirum - 7_;ţ„ „. (tab.
1 ;:;i pi. V li ::). T. cf. ilurnm - U,!:l!:l" , . '.I'. sp. -
11.::„ .,. Horrl1·l! 111 ntl9ur1• - .:i:t2 11 11 (tab. 4).
H. r11i9111"e 1111cl11111 - 0.2" „. Seeu/1• d. t:<•reu/1·
o:!· „. C/1c:11up11cli1t111 sp. -- I :!.li""· G11/i11111
cf. sp10-i11m - 0.:! 11 .,. Po" sp. - 0.5" "· H11111c.1·
d. cr<:etww - O.~:u 11 • Av:"1nd in vedere c;"1 din
cl'll' ;) k!.! de matl'rial prea pu\ill!' 1·r:1u sc-
min\l". maj11ritalea i:nnst ituinrl-11 cenw:-a. c:·1r-
bunl'il.'. p:"1miintul ars ~i piet ricl'IL-ll'. prL"cum ~i
f<1piul că au fost descoperite într-o grnap;i
undl' l'1·au aruncate resturi dl' orice fl·l. pu-
tem s;"1 presupun1·m c:·1 marea vo-11·il'tatl' :1 sp!·-
ciil11r din ~1n·as1:·1 prob;-, l'Sl!' dal11riU1 ac('sl1:i
L~lUZl' :;;i nu n·pn·zint;"1 comp11nl'11\a lanurilor
de cen·;ill' din 1-c~iunc in acl'ast;·, epocii. ln-
~"-'<111111{1 c[1 din grnapa rl'specli\'[t s-<HI c·ill'C-
lai pn•inbil rl'Slllrilt• dl." la I n·il'ralul c!·rca-
lelnr rc.::11lt;1'l' de p!• mai mulll' loturi.
OC'.\Jff.\. nrasul Ocnl'!l' i\lari. jud. V:"dc(':\
l\larl'le c:nmplcx gl"lo-dacic de la Ocni\;1 -
Ocnc·lc iVlari este situat. din punci de Vl'dcrv
fizico-gc11grafic. în Subcarpa\ii Oltl·nil'i. d1:•-;1
lung-ul ,·:iii Oltului. in aria de dezvoltare a so-
lurili•r brunl' <?coperit1· in n·a mai marc par-
te cu pi1du1·i de slt·_j;"1risl' si paji~t i colinarr-.
:;w: Idem. Cc•nsic!er:i Iii pa k„·,c11101.Jota 11 il"L' ~i con-
11·i bu 1iila :i;.:rin1!!tu-a ;!l'lo-d;1rilnr (l\'t. Tlll"aco-Da-
c ea. '/ 11. I !lflti. 1-:!. p. I '.!!I -I:;:;_
 Un eşantion de seminţe carbonizate de la
Ocniia (circa 300 grame). obţinute prin să­
pat urile ai·ht:olugice din anul 1977 :i-1, <ivea s~i
demonstreze existenta meiului din specia Pa-
nicum milicu:eum. :~~.·•. De asemenea. pe un chir-
pic (C-1, S-A, ca1·eul 11. 160-180 cm adân-
dme, săpături din anul 197R) au fost consta-
tate impresiuni ale frunzelor de Pdlypodium
11 ulgari·. ceea ce demonstreazi1 că pi1durea
exista şi atunci in preajma aşezării. iar pa-
jiştile erau asemănătoare celor de azi.
ODAIA TURCl!LU I. comuna Mătăsaru, jud.
Dâmboviţa
Comuna Mătăsaru se află Ja contactul din-
tre Piemontul Candeşti şi Câmpia Titu - 5<1-
rata din cadrul subunită\ii mai mari a Ccim-
piei Ialomiţei. Solurile predominante sunt cele
brune in diferite grade de podzolire.
Prin s1ipiiturile arheologice din anul 1835.
L Tudol' a degajat par\ial o groapă (numărul
::o. seetiunea VII) in formă de clopot, pe fun-
clul căl'eia pe o grosime de circa 50 cm. se
afla tasată pleav<i de seminie de Panicum mi-
iiaer•1tm intr-o maioritate covărşitoare. lntre-
~~ul complex apartine aspectului cultural Odaia
·:·urcului. deci epocii bronzului timpuriu (a-
proximativ mileniul 11 i.e.n.). lnvclişul S(.'-
mî111.elor s-a conservat fără a fi carbonizat.
~·011:.;tiluindu-se in1r-o nwsi1 uneori df'stul de
compact:"1. S-a putut identifica şi pleavă de
Se:aria sp. (cf. eiridio;). dar aceasta pare mai
clq.!radaiit c:-1 cPa de Panicu.m. Nu lipsesc nici
~emin\ele de Clie11011of!imn album. amesteca:c
în pie:iva de cart.• am amintii.
OTO!\-IANI. comuna Sălacea. jud. Bihor
Comuna Sălacea este si luat;."l pe Valea Ie-
rului. care dă denumin·<~ cămpit>i ce se dez-
vo!U1 de-a lungul ei. De obicei Valea Ierului
este flancată de soluri de tipul l~1cuviştilor şi
cernoziomu1·ilor gleizate. dai· pe suprafeţele din
jur nu lipsesc cernoziomurile •~rgiloiluviale
(pe dreapta văii) şi solurile brune argilice
(mai cu seamă pe stânqa Ierului). Insule de
soloneturi pot fi !nt{iJnite. de asemenea. din
când în când in lungul văii.
Practicarea agriculturii in timpul culturii
Otomani, in aşezarea eponimă este demonstra-
tf1 prin unelte de os (în special coarne de
l:erb) sub forma brăzdarelor şi săpăligilor. La
:!R4 Mulţumim prof. D- Berciu pentru amabi!i-
tale:l cu rare ne·a oferii 1naterialul pentru studiu.
:$8a M. Ciarciumaru, Consideraţii paleoetnobolanic•!
şi contribuţii la agricultura J;'elo·dacllor, Thraco·Da-
cica, IV, 1983. 1-2, p. 126-134.
94
https://biblioteca-digitala.ro
.!>:c"m;;itul fazei li ş1 m special in faza III a
culturii apar primele unelte de bronz legate
indiscutabil de agricultuni. cum ar fi sece-
rile descoperite în punctul Cetatea de pă111cini
de unde <:u fost recuperate. de altfel. c~·1teva
loturi de seminte carbonizate. Autorul sf1pă­
turilor arheologice din aşezarea de la Oto-
mani presupune cit era vorba de o agricul-
tură rudimentarii, care insă satisfficea nece-
sitătile comunit~1tii din epoca bronzului de
•!Îci ""''.
Din sâpâturill.' arheoloi:!ice din Ceta1e11 <.le
pământ de la Otomani. F. Nagy (de la Uni-
Vt'rsitatea din Cluj) n determinat .Triticu,m
aest ivum :~':.
Materialul botanic pe care l-am avut la dis-
poziţie din punctul CetatC'a de pământ. apar-
\inănd culturii Otomani din epoca bronzului.
constă din trei mostre extrase din contexte şi
etape diferite :i•". Din faza li-III a culturii
Otomani există două probe :
- Secţiunea 13. careul 11. 160 cm adân-
cime. in strat : T1·iticwn m01wcoccum - 2.2" „.
T. dicoccum - 5.5" "• T. spelta - 44.70. u (tab.
j ::J). T. aesti1•u111 - 46.00/0 (tub. 2). Hordeum
i:u/gare - 1.3" ... Lo!ium t.emulentmn - 0,30;0 •
A.u fost. de asemenea, identificate mai multe
resturi de spic de Triticum spelta.
- Sectiunea 13. careul I 9 . .<\dâncimca 160
cm. podeaua locuin\ei dt.• suprafa\ă. Semin-
\cle carbonizatl:' de cereale culese de pi.:· po-
deaua locuin\ei sunt de dimensiur.i foarte mici.
.\viind ir. vedere.:· ci1 ell' nu apartin unl•i sin-
gure specii de grâu. pentru a putea fi invo-
cat rnoli\'u) unei specii cu seminte m[\l'llnlf.:',
r<"1măn posibile alte două ipoteze : fie c[! se-
!Tiin ;t:·!<· respectiv<' reprezintă recolta unui an
:nai plPin fa•.·ornbil sau a unor LC?"l'nuri se-
cătuite din punc:t de vederc edafic, fie c1~
ele au fost culese in~1intc de a ajunge la m<i-
tul"itate dintr-un motiv necunoscut in<.:it nou[1.
Poate c;\ in ace;·, u!t!m 1.:az ai· fi trebuii Sil
<lpară rest U!"i de .,pic care s<i justiîice o astfel
de supozi\ie. a\·:·:nd ii1 vede:·e cii S•-'JJ:1rare:1
seminţel0r nriuLî~ ;11· f'j fost mai anevoi11as;'t
~ntr-o astfel d<:> situaţie. Trebuie să mC'n\i11-
năm că seminţele sunt in cea mai mar" p:ir1·~
fădmitate relativ uniform. poate ca o fn<'t
preliminarii a transformării lor in făină, sau
poate în vederea fierberii lor mai lesnicioa-
se. Lista speciilor descoperite este următoa­
rea : Triticum monococcum - 2,2°/„ .(tab. 7).
T. dicoccum - 88.5% (tab. 6 şi pi. VI '8). T.
d. spelta - 9.3ll/0 (tab. In).
386 I. Orclenllich. Anordung und Bau der Woh-
nungen im Rahmen der Otomnnikullur in Rumanien,
Daci::i, N.S. X!J. 191l:J. p. 141-153 : idem. Aspecte
pri\'inrl l'ultura Otomani, Cri,;ia, IV, 1!164, p. 135-151..
387 lbidr.m.
3H8 !\ol. Cârciumaru, op. cit., p. 126-134.
 Din faza a III-a a culturii Otomani bene-
ficiem de o singur[\ probă descoperită pe po-
deaua locuinţei A : Triticum monococcum -
1,2°;0 , T. cf. dicoccum - 3,2°/„, T. cf. spelta
-57,70/o (tab. 18 şi PI. III/7), T. aestivum -
36,40/u (tab. 2), Hordeum vulgare - 0,3°/o, Vi-
cia sp. - 0,2°/„, Loliuui tem.ulentum - 0,5D/o.
PADEA, comuna Drănic, jud. Dolj
Analiza polinică s-a efectuat asupra sedi-
mentului aparţinând neoliticului mijlociu din
a.)ezarea Dudeşti - Vinc"':a situată in apropie-
rea satului Padea. Satul Padea este aşezat
ele-a lungul Jiului, pe partea dreaptă, într-un
sector mai putin meandrat al acestuia. insă
cu aceeaşi asimetrie generală a vâii, generată
de deplasarea râului spre vest. Lunca este
bine dezvo!tat;"i, fiind străjuită de terase evi-
c!en\iatc pc partea stângă şi de versanţi
[:brup(i in dreapta. reprezentati, in acest sec-
tor, prin terase de 50-60 m. Morfologia lun-
cii şi teraselor Jiului ilustrcazi"1 deosebit d~
elocvent migrarea a1biei minore spre apus, iar
continun mftcinare a malului drept demon-
streazCt ci1 fenomenul persistă şi în zilele noas-
tre. De altfel, slaba dezvoltare a teraselor
acestui r;'m pe pari en dreaptă, explică a~c­
zarea satului Paden pe un fragment din te-
r:isa superioarf1 a Dunării, cunoscută sub nu-
mele de terasa Petrişoru, şi nu pe una din
tcn\scle Jiului. Altitudinea relativă a terasei
Pe1rişuru este de 70-100 m :ii;!i. Condiţiile cli-
matice sunt cele specifice regiunilor sudice
ale ţării. cu tcmoer::itura medie anuală ceva
mai mare de I0."5°C şi cu precipitaţii medii
anuale de circa 520 mm. Numărul mediu de
zile fâră inghet este de peste 200 pe un. Din
eunct de vedere fitogeografic, prin poziţia S3
l;1 j!.imf1tatea distantei dintre limita sudică a
Podişului GetiC' şi Dunfire, satul Padea este
cuprins în limitele silvostepei Olteniei. lnca-
clrarea acestei regiuni in zona de silvostepă
este intâlnită at<'lt în cercetările mai vechi ale
lui P. Enculescu :l!ln (antestepa sau stepa cu
pt1duri cum o numeşte acesta), cf\t şi in stu-
diile m~i recente ~'li_ Vegetaţia lemnoasă din
pădurile vecine satului Padea este formată in
cea mai marc parte din elemente ale stejări­
şului, reprezentate prin stejar brumăriu (Quer-
cus pedunc1Lliflora) în pădurile Radov~nu ş!
31'19 P. Coteţ.. C'ămµia Olteniei, Bucureşti.
p. D4-14•1.
J!Jl' P. Enculescu, Zonei·~ de t'egetaţie IC!m11oasă
din Româaif!, Bucureşti, 1924. p. 65 ; idem, Pădurc:i
clin şeo;u! Olteniei şi Munteniei, Viaţa agricolă. XXIII,
!932. I. p B7-!l3.
:l!ll S. P'lşcm·schi. N. Doni\ă. Vegeta1ia lemnoasu
c!in 3i!vostepa Rome riiei, Bur:ureşti, 19G7, p. 22.
1J - Pnleoetnobotnnlca
https://biblioteca-digitala.ro
Lipovu :ID'.!, stejar puios (Q. pubescen.s) mai
ales in pădurea Pitarul de la Drănic, cer (Q.
cerris) întâlnit mai cu seamă în pădurile Se-
garcea, Bârza, Radovanu şi Pitarul J:.i;:, gârni~ă
(Q. frainetto) la Segarcea şi Radovanu J!J'.. ln
amestec cu stejarul, care este arborele domi-
nant în toate aceste păduri, apare Ulmus pro-
cera, U. foliacea, iar în pădurea Radovanu, în
luncă, Ulmus montana semnalat de S. Paş­
covschi şi N. Doniţa. In arboretele de stejar
pufos se întâlneşte chiar .Pinus ,communis,
alături de Crategus monogina, Prunus, Sor-
bus, Rosa etc. :.i:i:;.
Procentele destul de ridicate ale fagului (fig.
45), relevate de analiza polinică, ar putea crea
impresia că straturile respective s-au sedi-
mentat în faza fagului :i:iG, precizată pentru evo-
luţia pădurilor din Carpaţii noştri m. Nu -este
insă exclus ca fagul să se fi constituit aici,
pe Valea Jiului, într-o enclavă ce a premers
faza ce ~i poartă numele, ultima din evoluţia
pădurilor noastre holocene - faza fagului.
Foarte elocvent este reflectat de analiza po-
linicii caracterul silvostcpic al acestei regiuni
~n tot timpul cât a durat sedimentarea profi-
lului analizat. Mai mult, se observii deosebit
cie clar cum spectrele polinice de la supra-
faţă au un caracter stepic tot mai pronunţat.
Astfel. dacă la 100 cm arborii reprezentau
25,4°. 0 din totalul gr~1uncioarclor de pol<'n ~i
spori număraţi. la 60 cm valoarea lor abia
depiişeşte 80/0 . Procesul continuu de stepizan•
este şi mai bine evidenţiat şi precizat de su-
ma crescândă a coniferelor la ;livelurilc supe-
rioare (fig. 46). Aşa de exemplu, la 100 cm
acestea însumează 350;0 din totalul ;irborilo1·.
iar la 50 cm valoarea lor depăşeşte 61°/o. Deci,
pe lângă scăderea generală a valorilor globale
ale polenului de arbori (calculate în raport cu
totalul grf1uncioarelor de polen numiirntc la
fiecare nivel). se înscrie in plus suprarcpre-
zentarea coniferelor (estimate în func\io de su-
ma polenului de arbori). Creşterea valorică a
coniferelor se produce în acelaşi sens cu scă­
derea procentelor de A.P., adică dinspre spec-
::92 N. Cr.ni:.lantinescu. R'ispfindirea stejarului bru-
măriu i'l Gltenia, Revista pf1durilor, 7-9, l!J.14, f.1.
32--36.
:{!J3 C C. Georgt''>CU, N. Constantinescu, Tipurile
nalur<ile ele pi!dure ciin regiunile joase si inalle ale
Oltenie. R~vista pădurilor, 12, l!J45, p. 9-12 ; S.
Pnşr:ovschi, N. Doniţn, up. cit .. p. 35.
3!14 S. Pa~co•:schi. N. Doni\a, op. cit., p. 43.
1957, :l!J:i C". C. Gr.orge~cu, N. Constantinescu, op. cil„
p. 9-12.
:{9G M. C~irdumar:.i, Ana!~·sc polllnique des cou-
t:hcs nt'-nlithiq•Jes de Padea ct de L-::u (clep. de Dolj).
Dacia, N.S. XXIII, 1919, p. 65-ClB.
~g7 E. Po!). Anarz" de pr,!cn in turba Carpaţ.ilC1;"
Orientali (!1orna- Ludnal, Bui. Grăd. Bot. Cluj, IX,
1!)29, 3-4, p. 01-210.
95
 trele inferioare spre cele de la suprafaţă. Da-
că pentru rcconsti tui rea aspectului fitogeogra-
fic al acestei zone pe timpul desfăşurării cul-
turii Dudeşli-Vinca s-ar lua în considerare nu-
mai semniiica~ia strictă a raportului dintre
A.P. şi N.A.P., am avea o imagine neconclu-
dentă asupra alcătuirii covorului vegetal, mai
precis in privinţa raporturilor dintre răspân­
direa arborilor şi ierburilor. Având in veder~
coeficientul de stepizare indicat deobicei de
valorile de conifere, şi in primul rând de Pi-
nus, obţinem un raport mai fidel al răspândi­
rii pădurilor, ştiut fiind că cea mai mare
parte a polenului lor, in această regiune şi
în perioada de care ne: ocupăm, este de ori-
gi nc alogcn:.i, provenind din regiunile de ma-
re .:i.iiitudinc. Ca atare, în condiţiile aşezării
geografice a profilului de la Padea, abun-
deni,a coniferelor nu poate să reoglindeasc[1
decât cancterul :;ii •!ostepic al acestei regiuni,
precum şi nuanf,a de stepizare continuă a îm-
prejurimilor aşezării, pc măsura scurgerii
timpului.
In cadrul polenului de arbori de origine au-
tohtonă, cel de Quercus are cea mai mare pon-
dere, ajungând să depăşească 200/o la adânci-
mea de 30 cm. Spre suprafaţă valorile sale
scad, abia depăşind 11% la 50 cm, ceea Cl'
inseamn;1 cii procesul de stepizare a afectat
in primul rând pădurile de stejar care aveau
cea mai marc extindere. Celelalte elemente
ale stejărişului amestecat sunt modest repre-
zentate, iar intre acestea ulmul, la fel ca şi
stejarul, înregistrează o vizibilă reducere va-
lorică in spectrele superioare (80/o la 100 cm
şi 2% la 50 cm) datorită probabil aceluiaşi
fenomen de stepizare continuă. Valorile sem-
!1ificative însumate de elementele stejărişului
amestecat ne determină să credem că secven-
ţa analizată polinic, specifică culturii Dudeşti­
Vinca, s-a desfăşurat în timpul fazei stejă­
rişelor, sinonimă fazei molidului şi stejări­
şului mixt cu ulm din regiunea montană.
Fenomenul general de reducere procentuală
a polenului în spectrele superioare, caracte-
ristic in special pentru arborii cu cerinţe eco-
logice compatibile cu zona în care este situat
profilul de la Padea, se observă şi la genu-
rile Alnus şi Salix. Mult mai răspândite decat
azi, arinul şi salcia găseau condiţii prielnice
de vegetare de-a lungul Jiului. Astfel, dacă
Alnus este prezent în proporţie de 12% la
100 cm, iar SalU: 50/u la 30 cm, valorile lor
scad la 5,3U/0 şi respectiv 0,6"/,) la 50 cm. Sin-
gur art.arul ( Acer) işi menţine in mare parte
constanta valor:ct1 pc timpul sedimentării in-
tregului profil (i!l medie 4%). Curba de Car-
pinus înregistrează valori ceva mai mari in
baza profilului, fără ca ele să atingă valori
de~sebit de sem!"lificativc. Oricum, este de re-
96
https://biblioteca-digitala.ro
ţinut, alături de fag, prezent.a timpurie a car-
penului de-a lungul Jiului.
In compoziţia spectrelor polinice aparţinând
neoliticului mijlociu de la Padea este eviden-
tă predominarea ierboaselor care nu scad nicio-
dată sub 74,60/o. !n cadrul acestora, compo-
sitele apar în mod exuberant, marea lor răs­
pândire fiind favorizată de relieful de terase
specific regiunii în care este aşezat profilul.
Procentele ridicate de Compositae s-ar putea
datora şi rezistenţei mai mari a polenului aces-
tora la acţiunea facto1ilor distructivi, ca şi
faptul că polenul lor este mai uşor înglobat
în sediment decât cel al arborilor, care este
mai mult supus acţiunii de transport a vân-
tului, datorită distanţei mai mari intre sol
şi organele producătoare de polen.
Grnmineele, fără a avea extinderea com-
positelor, sunt destul de abundente în raport
cu celelalte ierboase, mai cu seamă in orizon-
turile din baza profilului. O parte din ele au
prezentat caracteristicile biometrice specifice:
gr:1unciourclor de polen apaninând graminee-
lor cultivate. Pentru a se asigura o reconsti-
tuire căt mai reală a intensitAţii preocupari-
101· agricole ale locuitorilor din acea vreme.
gramineele de tip Cerealia au fost raportate
nu numai la suma 1.otală a ierboaselor. ci =:;i
la numărul total al grăuncioarelor de polen
de graminee. Dintre celelalte ierboase. rela-
tiv modest reprezentate. apar Ros:aceae, Ra-
nunculaceae, Polygonaceae şi Plantaginaceae.
Intre Polygonaceae s-a identificat polen de
Fagopyrum la 100 cm adâncime. Foarte sug~s­
tivă, penlrn demonstrarea intensificării locui-
rii pe măsura sedimentării straturilor superi-
oare, este cm·ba familiei Chenopodiaccae. care
prezintă valori scăzute in spectrele polinice
inferioare (2,2°/o) şi ceva mai ridicate spre su-
prafa\.ă (5,130/o).
Rezultatele analizei polinice cuprinzând se-
dimentul contemporan culturii Dudeşti-Vinca
au relevat foarte evident caracterul silvostc-
pic al imprejurimilo1· localităţii Padea pc tot
timpul depunerii straturilor respective. Clin~a­
tul din perioada sedimentării acestor slraturi
era în bună măsuri"\ asem::iniitor cu cel din zi-
lele noastre. Procesul continuu de stepizar<.·
trebuie să fie corelat cu ac\iuncn de defriş:u·e
a pădurilor efectuate de omul neolitic în
scopul extinderii suprafeţelor pentru cultivat
sau pentru păşunat. Preocup:'.irilc c!c cultiv;i-
tori ale purtătorilor culturii Dudcşti-Vinl:·a d~·
la Paden, sugerate de recunoaşterea gn.1-
mineclor cultivate in raport c•J sum::i iC'rboa-
selor, creează o imagine eronată asupra ade-
văratei extensiuni a preocupărilor a~rico!P
Acenr.tă falsă impresie rezidii din faptul c;:
intensificarea preocupărilor agricole- nu s-a in-
f,iptuit în :'.cela!5i ritm în care s-a prodt!S stc-
 pizHrea regiunii. Aslfel, în timp ce N.A.P. a
c1·cscut Coarte mult, ca rezultat al defrişărilor
intense, preocup:.'trile agricole ale omului neo-
litic s-au rezumat numai la o parte din tere-
nurile clibe1·ate de păduri, o altă parte fiind
folosită probabil pentru păşunat. De altfel, in
favoarea ipotezei asupra intensificării creş­
terii animalelol' pledează şi valorile de Cheno-
podiaceae care atestă preocupările zootehnice
:.de locuitorilol' acestei regiuni, mai cu seamă
la nivelul straturilor de la 50 cm şi 60 cm.
In aceste condiţii, pentru intelegerea pro-
porţiilor privind agricultura ca preocupare a
locuitorilor din acele vremuri, trebuie ca gra-
mineele cultivate să fie rapo1·tate la suma gră­
uncioarelor de polen de graminee identificate
la fiecare nivel (fig. 47). Abia atunci se ob-
servă cft agricultura, în viaţa omului acelor
vremuri, a câştigat din ce in ce mai mare
importanţă şi s-a intensificat de la. o etapă
la alta. Mai mult, acest proces s-a săvârşit pe
un fond de diversificare a preocupărilor sale.
mergând paralel cu sporirea creşterii anima-
lel01-, confirmată de sporirea chenopodiacee-
lor in orizonturile superioare. Nu este exclusă
nici ipoteza conform căreia defrişarea se fă­
cea pc măsura secătuirii unor terenuri agri-
cole. în timp ce reîmpădurirea nu se realiza
in aceli.tşi ritm tocmai pentru că poate clima-
xul p;"1durii respective fusese depăşit in aceas-
tă regiune. pe măsura intrării in perioada cli-
maticu a atlanticului.
PARTA. comuna Şag, jud. Timiş
Aşezarea neolitică de la Parta este situată
pe malul Timişului. in zona activă a unui
meandru care a distrus in bună măsură lo-
cuirea preistorică.
Timişul cu1·gl' aici prin ciimpia cu acelaşi
nume, caracterizată prin litosoluri în lunca
rt1ului şi cernoziomuri levigate, cernoziomuri
vernice l;Î soluri brune argilice pe platou1·ile
teraselor.
De la ni\•elul binecunoscutului sanctuar de
la Parta (Vinca B1-B2 =cultura Banatului) :193
s-au recupernt câteva mostre de seminţe car-
bonizate. Două dintre ele sunt in exclusivitate
din Hordcum vulgare nudum (574 şi respec-
tiv fi-I de exemplare) (tab. 8). A treia dintre
mostre este constituită din douii specii de grâu
!:ii una de orz in proporţiile următoare : 1'riti-
cu m monoc:occu m - 55° „ (tab. 7 şi pL II 2),
T. clil·occum - 27.20;0 (tab. li), Horcleun iml-
gare 1lltdum - 1 i.So o.
Din S-9, careul 13, P-40. 160 cm ad[incimc
au fost detcrmin:lll' 327 dr seminţe. dup0:-1 cum
:l!13 Gh. La;:nro\'icl. /\leolllicul Banatului.
197!1, o. i05
https://biblioteca-digitala.ro
u1mează : Triticum monococcum - 83, 1O/o, T.
dicoccum - 13,40_:0, Hordeum vulgare - :~.5°/o.
Din acelaşi context s-a recuperat un al doi-
lea eşantion (140 de seminţe carbonizate) con-
stituit, de data aceasta, doar din cele două
specii de grâu : TTiticum monococcum
57,10/o şi T. dicoccum - 42,90/o {pl. 7/2).
PEŞTERA HOŢILOR, oraşul Băile Hercu-
lane, jud. Caraş-Severin
Peştera Hoţilor, cunoscută şi sub numele
de Gaura Tâlharului sau Grota Haiducilor, a
fost săpată în calcare jurasice în cadrul Mun-
ţilor Cernei, pe partea dreaptă a văii ca1·e a
împrumutat numele munţilor amintiţi. Peş­
tera este situată in imediata apropiere a sta-
ţiunii balneare Băile Herculane, la altitudinea
absolută de 257 m şi altitudinea relativă de
circa 50 m.
Datele palinologice pe care le vom prezen-
ta reprezintă secvenţa superioară a unui stu-
diu care a cuprins întregul depozit, adică şi
straturile pleistocene, cu cultură materială din
paleolitic :i:rJ_ Cercetări polinice în această peş­
teră s-au mai efectuat, de asemenea, de către
N. Boşcaiu şi V. Lupşa 1•00 , asupra straturilor
dezvelite prin săpăturile arheologice din anii
]954_,1955 şi 1960. într-un profil din ime-
diata apropiere a intrării in peşteră, care in
acea fază nu reuşise să surprindă întreago. co-
ioană stratigrafică din această peşteră. Inten-
sificarea şi extinderea cercetărilor intre anii
1965-1967 401, mult spre interiorul peşterii, au
dus la noi descoperiri şi stabilirea unei stra-
tigrafii complete. Aceste fapte ne-au determi-
nat să reluăm studiul polinic"O:!. având privi-
legiul unei cronologii mult mai sigure, în spe-
cial asupra straturilor din partea superioară a
depozitului peşterii. în speţă cele care includ
vestigiile de cultură postpaleolitică i,o:i.
Anumite discordanţe înregistrate de diagra-
ma polinică, aproape inevitabile în analiza stra-
turilor arheologice, nu numai că nu impie-
dică formularea unor concluzii paleoclimatice,
399 M. Carciumaru. Me.:fiul geografic in Pleistu-
ce1111I superior şi cut:urilc paleolitice din Romdnz'I.
Rucureşli.1980, p. 90-100.
400 N. Boşcaiu and V. Lupşa, Palynologlcal re-
search ln the „Grota !Taiducilor" cave near the Her-
culane Spa (Rom;inia). Rev. Roum. Blol., ser. Bot., 12.
1967. p. 1:17-140.
4(il P. '- Rc.rman Struklul"hndcrungen des Enrlii-
ncolithikums in Dllnau-Karpalen-Raum. Dacia, N.S ..
XV. 1971, p. ·11-169: F. Mogoşanu. Paleoliticul din
H111u;t, Bucureşti. 1!173, p. 23-29.
402 M ~;-,rriumaru. Die Pollenanalyso:> der Aneu-
lithi!lr.hcn, Bron:n~-un<I l'ist?nzcillichcn Nivcau:.; aLh
tlel" f'eştern Hoţilor \'On Biiile HC'rcul;;ine. D~cia, N.S,
Cluj. XV, 1971. p. 1J3-13F._
403 P. I. Homun. op. t::it., p. 31-169.
97
 dai· pol_ s_ă ajute_ la explicarea anumitor pro-
cese pnvmd sedimentarea depozitului sau să
uşureze chiar sesizarea eventualelor fenome-
ne specifice interpretării arheologice.
Spectrele polinice, reconstituite din stratu-
ri_le . Sălcuţa, sunt dominate de prezenţa co-
varş1toare n elementelor stejf1rişului ameste-
cat, constituite în bună parte din stejar (Quer-
c~s) (280/o) şi tei (Tilia) (24%) şi mai puţin
dm ulm (Ulmus) (4D/o). Valorile ridicate insu-
m~ate de ~tejărişul amestecat in timpul culturii
Salcuta (:>1,990/o) sunt acompaniate de dezvol-
tarea exuberantă a alunului care îşi atinge
acum apogeul său valoric de 331,3"/o (fig. 48).
Marea dezvolt:irc a stej~rişului amestecat, pe
de o parte, precum şi extraordinara extindere a
alunului, pe de altă parte ,sugerează tt·ăsăturile
g~nern_l_e_ ale vegetaţiei din timpul culminării
caldur11 111 Holocen, mai exact din a doua parte
u ALl_anticului, amplificate in această regiune
datorită condiţiilor microclimatice favorabile
oferite de V3lea Cernei, la care a contribuit cu
siguranţă şi influenţa apelor termale din ime-
di~ta . vecinătate. Aceasta este probabil şi ex-
pl~caţ1~ ~·aspâ_ndirii o~recum restrânse a fagu-
lui (12,CiO/u) m prea1ma aşezării Sălcuţa din
P_eşt~ra Holilor, care nu şi-a putut ocupa te-
ntonul pe care iJ cucerise destul de ferm
după cum am văzut, în alte regiuni ale ţării
în special în Cumpia Olteniei.
Carpinus înregistrează cele mai ridica te va-
lori în timpul depunerii stratului Sălcuta III
(a) cu ll,3U/o, ca şi Betula (7,3°/o) şi Almus
(17,3°/o) ; spre partea superioară, in straturile
Sălcu\a IV procentele tuturor acestor genuri
scad sensibil. Salix şi Acer au în general o
dezvoltare uniformii pe întreaga desfăşurare a
c~lturii S~Jcuţa, procentele lor nedepăşind 4,6%
ş1 respectiv 6,0u;,1. Coniferele, în cea mai mare
parte, nu prezintă valori semnificative.
In cadrul ierboaselor, gramineele deţin cea
mai mare pondere (62,00/o), fiind urmate de
Compositac cu 37,30/~. Sporii de Polypodia-
ceac, foarte frecvenţi, işi ating unul din ma-
xime in timpul sedimentării straturilor spe-
cifice culturii Sălcuţa (1.2130/o).
In concluzie, perioada sedimentării stratu-
rilor apariir.ând culturii Sălcuţa din Peşter:1
Hoţilor, de la Băile Herculane, se caracteri-
zează printr-un climat care păstra în mod evi-
dent o nuantf1 mai caldă faţă de alte regiuni
montane din ţara noastni.
Peste straturile specifice culturii S<ilcuţa se
suprapun discordant. din punct de vedere pa-
linu-struligrnfic, Cf'lc caracteristice culturii Co-
ţofeni. Discordanţa est~ evidentă, ea fiind în-
registrată pe curbele tut;.iror genurilor de ar-
bori identificati, m:mifestându-se fie printr-o
scădere proccn t lli'l 1;·, bruscf1 a unora, fie prin-
93
https://biblioteca-digitala.ro
tr-o creştere neobişnuitu a altora, de-a lungul
unei perioade de sedimentare foarte scurte.
P. Romant.U-~ stabileşte că la baza stratului
Sălcuţa III, înainte de instalare, noii locuitori
ai peşterii au efectuat o ardere intensă a vii-
toarei zone locuibile, din care a rezultat un
strat protector şi izolant contra umidităţi.
Fără îndoială că şi făuritorii culturii Co\o-
feni, care au locuit peştera în continuare, au
executat cel puţin curăţirea peşterii, când pro-
babil a fost îndepărtat o bună parte din de-
pozitul sedimentat anterior, ceea ce a avut ca
rezultat distrugerea fie a părţii superioare a
stratului de locuire Sălcuţa IV care, deci, ar
fi avut iniţial o grosime mai mare, fie cel pu-
ţin a unui sti-at steril din punct de vedere
arheologic. Altfel nu se poate explica scăde­
rea procentelor de stejar de la 28°/o la 14°/o,
de tei de la 24°/11 la circa 12D/0 , sau creşterea
rapidă a carpenului de la 4,6% la 20,6%, a
fagului de la 15,5% la 29,3°.'o, de-a lungul
unei secvenţe stratigrafice de numai 5 cm gro-
sime. In stratul h 2 b, caracteristic culturii Co-
ţofeni, apare, de asemenea, o situaţie deose-
bită, care constă în reducerea masivă a tuturor
genurilor de foioase, simultană cu afirmarea
coniferelor, prezente în celelalte orizonturi cu
valori modeste. Tot acum îşi ating valorile mn-
1
xime gramineele (140°/n), iar familia Polypo-
' diaceea înregistrează o dezvoltare exuberantă
(10.3000/o). Acestea din urmă oferă şi expli-
caţia situaţiei relevat[\ în orizontul h2b, in sen-
sul că dezvoltarea masivă a lor, care cu sigu-
ranţă a cuprins cele douf~ intrări ale peşte­
rii, a reprezentat un filtru foliar dens pentru
polenul unor genuri de arbori care vegetau
în preajma peşterii. Nu este exclus ca răspân­
direa puterr.ică a familiei Polypodiacea să fi
fost favorizată de părăsirea temporară a peş­
terii de către om. Asociaţiile şi grupările frec-
vente de mai mulţi spoi-i, care apar in acesl
orizont, susţin ipoteza formării pe loc a aces-
tora şi subfosilizarea lor în această formă, în-
lăturând în acelaşi timp ideea privind disemi-
narea sporilor respectivi prin vânt.
Din punct de vedere climatic, analiza poli-
nică a relevat f.Jptul că straturile specifice
culturii Coţofcni s-au sedimentat într-un cli-
mat mai uscat decât cel din perioada depu-
nerii orizonturilor caracteristice culturii Sitl-
cuta. Astfel, chiar dacă rămân în continuare·
semnificative, procentele stej{ll'işului ameste-
cat sunt mult mai scăzute decât cele din baza
profilului (35,9°.,). Valorile relativ mari dl·
404 P. Jloman, Unele probleme ole neoliticului
târz.u şi perioadei de tran:liţie în lumina siipi1turilor
de ln Băile Herculane:' - Pcstera Hoţilo1·, ,\cad. n. S.
România, Grupul ~e ci;.rc. co:nplexe „Portil(' de Fier·.
Con1Ltnlci1ri, ~Pr arheologici'\. I, HIGi. Craio\'a.
Carpinus (20,6%) amintesc de faza carpenului
identificată in numeroase profile polinice din
regiunea carpatică a României. Această fază
a carpenului reprezintă una din trăsăturile
distincte ale evoluţiei ve~etaţiei in Holocen pe
teritoriul tării noastre. Extinderea carpenului
::-a făcut mai cu seamă prin suprimarea te-
iului. Tn toate celelalte regiuni ale tării, in
profilcle palinologice în care a fost surprinsă.
faza carpenului, aşa după cum am arăt<1t. în-
tr-un capitol anterior. precede faza fagului.
J. Ciobanu 40<. <1 sesizat prin studiile palinolo-
gice din Muntii Semcnic că maximum absolut
rlc carpen se produce in aceşti munti cu în-
târziere fată de alte zone ale Romă.nici, pla-
sându-se in Caza fagului din Subatlanticul lui
Blytl-Serna nder.
Spectrele polinice superioare, contemporane
epocii bronzului şi fierului, reoglindesc răci­
rea continuă a climatului, pc de o parte prin
creşterea valorilor fagului (40,00 'o), iar pc de
altă parte prin sensibila reducere a clemen-
telor termofile.
In concluzie. se poale preciz<1, in urm:t stu-
diului polinic. că structurile neolitice şi cele
din epoca bronzului şi fierului din Peştera. Ho-
tilor de la Băile Herculane s-au sediment.al
într-un climat care a relevai o nuantă mode-
rată, ca urmare a I răsăturilor specifice văii
Crrnei. De asemenea, s-a eviden\inl deoscbire'l
sensibilă dintre climatul in cat·e s-au sedi-
mentat straiurile neolitice târzii şi cele spe-
cifice cult urii Co\ofeni, precum si n\cirea cli-
matului in partea superioară a dia,,-!ramci po-
linice specifică epocii bronzului si fierului.
Observatiile asupra J:!ramineelor au demonstrat
că agricultura nu a constituit pentru locui-
torii peşterii o preocupare importantă, fiind
stânjenită desil!ur de condiţiile specifice ofe-
rik de relieful regiunii. Totodată. s-a preci-
7.at cil lmele lrăs~turi ale evoluţiei vegctatiri
stabilite penim Muntii Scmenic nu se pol ee-
nerali;.:a asuprr1 reµ-iunilor joase din cadrul
Muntilor Cernei şi, după cum a relevat N. Bos-
cai11 100• nici in zonele mai ridicate din cadrul
acestor munţi.
PISCUL CRASANI. salul Crăsanii de Sus.
comuna Balaciu, jud. Ialomita
Cetatea geto-dacă de la Crăsani. situată pe
un promontoriu din apropierea Ialomitei. a in-
trat it'I atentia arheoloJ:?ilor încă de multă vre-
me r.o 7, iar in ultimii ani aşezarea de pe Pis-
ir.;; !. rinn:rn11. .A nali7.e de polen in turba Ma-
sh·•.rhri SP.menil'. Clui. 1949. p. lCS-130.
4r.9 N. On!'l'alu. F'lorn şi vepP.tatia Muntilor Tarcu.
God1·a1111 ::1 Ct>rnel. :':iue11resti. 11177. p. 20-289.
.1n7 r. Anilr1f'i;e!<cu. Pi•eul Crăsn.ni. 11124. p. 25-
27; V. P:irv:in. r.<?tiea, 11126. 1n-220: R. Vulpe. Aş.:?­
::tiri 7rticc, l!l6fl. p. 4'.!-43.
https://biblioteca-digitala.ro
cu Crăsani constituie un important punct d~
desfăşurare a săpăturilor arheologice~- Aces-
te cercetări din ultima vreme au adus la su··
prafată mai multf' loturi de semin\e carbo-
ni7.ate care s-au dovedit destul de inlcrc:.anle
prin compozili.:t !nr m_ Din punci c!c v~dcre
fizic('l-geografic, comuna Balaciu este parte
c-omponcnti'I a Bărăganului Ialomiţei, in care
cernoziomurile sunt alolst~:pâniloare.
Prin săpă I urile arheologice din anul 1983
de pc Piscul Crăsnni a fost descoperită pen-
tru perio;ida geto-dacă o interesantă probă
formată din circa 50 grame de seminţe car-
bonizate într-un singur agregat. Majoritatea
din ele apartin speciei Camelina sativa (pl.
XVJ/2). dar, încercând să desfacem agregatul
respectiv, nm identificat şi o sămânţă de Lens
csc1tlenta.
Tn anul 1934, de pe lundul gropii !l8. astu-
pată de fapt cu o placă de lut galben ~10, da-
tată in sec. II-I i.e.n., s-au recuperat două
mostre de seminţe carbonizate. pe care le vom
numerota cu totul convenţional :
- Proba 1. Circa 300-400 grame de ma-
terial era format din cenuşă, oase arse, căr­
bune şi peste 420 grnme de seminţe carbo-
nizate. Acestea din urmă apartineau specii-
lor : T1·iticum cf. dicoccum - 0,40/o. Hor-
deu.m i1ulgare vulgare - 96, 70/,, (tab. 4 si pi.
JX/9), H. t'ulgCtre cf. m1d1Lm - 0.20;„. Pani-
cum miliacenm - 0.4u/o, Setariu sp. - 0.20;;,,
Vicia sp. - 0,4u.',„ Galium spurium - O, 7"/11 •
Polygonmn cf. laputhifolium. - 0,20/o, Rumc.r
crispus - 0,2° ,,. Chenopodi11m al11um - 0.2010.
Sunt prezente, de asemenea. resturi de spic
de orz in mnre cantitate. ca şi cum incen-
diul ar Ci cuprins spicele şi nu seminţele
treierate.
- Prnba 2. Materialul continc. pc langu
seminţC'le cnrbonizatr, mult pămânf nrs. d\r-
bunc şi ;iltc resturi. Determinarea seminle-
Jor a oferit o foarte inlcres;lnlă a~ociafie dr
specii : Hordeum 1•u/qarc - 2.1" "'· Setaria ita-
lica - 73.2°/n (pl. XIII 113) (dimensiuni in mm :
L==t.B : 1~=0.9 : I= 0.4). Panicum miliaceum
- 20, l O/„ (tab. 11 ). Echinochloa crns-nali -
2.0°/o (dimensiuni in mm : L max.=2.B. L
med.=--2.5 L min.=1,8: 1 max.=1.8. I med.=
408 :'li. Cono\"ici. C;'tleva fiiwrine nntrol'.lnmorff'.'
P."etke descoi:>eri!e la Piscul Crltsani fcom. Bnl:irlu.
jud. Ialon~H31. SCTVA. 25. 1!174. 2. o. 29:'i-302: idem.
CuoPle l'u deror in relief de la Cr:'isan'. si Com17.11.
SCIVA, 211. 1972, 2. p. 165-183: idem, Şantierul nr-
heoloi?ic Piscul Crăsani - 1978. Raoort prellmlnl'lr.
MatPriale şi cerc. 11rheol., Oradea. Hl7!l. p. 143-14:i.
4011 M. Cârciumaru, Consideraţii paleoetnobotanfc„
c:i eontrllmtii la agricultura tracilor ~i J?eto-dac1lor
(IV). Thraco-Dal'ica, Vil, 1986. 1-2, p. · 129-133 .
-110 Mulţumim cnlc~ului N. Conovici pentru lo.iilP.
cletaliiic prh·il'1tl contextul descoperirii fiecărei probe.
99
1.4, I min. = 1,2 ; I max.=---1,0. I rned.=0,9, I
min.=0,8), Chenopodium. alb11.m - ·a.5% (tab.
12), A triplex sp. - 0,3"/n, Pi.mm sp. - 0.2n. ·~.
Pol?/flOnum cf. cont:olvulus - 0.2~:'n, P. cf. am-
r.11lar,.. - 0,2ntn. P. cf. persicaria - o,;n;~. Gn-
li11.m sp11.1·ium - 0,5~/n Tn legătură cu semin-
tr1f' de mc>i (Pani.cum miliaceum) se poate spu-
ne di sunt in i::cneral rlc dimensiuni mici. m<i-
rea lor majoritate înscriindu-se în valorile me-
dii din t;ibelul 11.
Shparc:1 in anul 1985 a gropii l Ofi (M.E .
C. I-III c (I c) avea să ofere noi specii pen-
tru list.'.l. celor cunoscute de locuitorii geto-daci
de la Cl'ăsani. Este o groapă rituală datat[1
în s<·c;. I i.c.n. in care seminţ.elc se pare că. fu-
sescrii ::iruncate peste vaselc de ofrandă sau
depuse in ele. Dintr-un vas (c:mă) au fost nu-
mi=!ratc peste 100 de seminte întregi şi aproa-
nc• 20 de exemplare fragmentate de Vicia .fa-
ba minor (La b. I G).
O .'.l. doua probă din groapa 106 a cuprins
în cca mai mare parte tot seminţe din spe-
da Vicia faba minor - 84,20/o (pi. XV/4) dar
cărora li se adaugă Lens esculenta ssp. mi-
crosnermac - 3.9D/0 şi Hordeum vitlgare -
11.9°. 'o.
r.ombin;iti::? dinll'C' Vicia şi Hordeum., după
informaOile primite dl' la N. Conovici. se da-
toreşte unui amestE'c produs in timpul recol-
1ării seminţelor. intrucât orzul se găsea in-
11'-tlll strat de deasupra celui in care se con-
c!"ntrau semintl'lc dt' bob.
~iipălurih! arlwoloi!ice din nnul 198fi au ve-
nit si'i complell'Ze tabloul diversită\ii situaţiilor
descrise p[mii aici. Eşantionul d1~ seminţe car-
huniznt0 avea să fie .l'.!ăsit pe fundul fragmen-
tat :-il unui chiup depus ca ofrandă deasupra
c:riinii 115. fără inventar şi umplut cu pă­
mânt de culoare gălbuie (probabil un loess).
Trilul er<i <1coperit cu n podină care avea să
inC!ucnteze in mod evident forma seminţelor.
rare prezent;iu deforn1ări semnificative. Nu
c>stp p:-.·clus ca ele să fi fost depuse inainte de
a fi intru totul ajunse la maturitate. dar to-
111si bine treie1·ate, pentru că nu apar resturi
rlr snic. întrel!ul complex este datat in sec.
IT i.1".n. Dacă semintele au fost depuse cu un
~con rituril inainte de constructia padinei. in-
sf'amnă că la un interval foarte scurt s-a pro-
d11:; incendierea podinei respective, pentru că
altfel semintelc ar fi putrezit fără o carboni-
7:lre rnre să le conserve până in zilele noas-
tre. Ace<ista doar dacă nu au fost pur şi sim-
nlu ;!Svârlite în ~roapă deja carbonizate. in::i-
inte rle constructin oodinei. Lista speciilor că­
rnr::i ~martin cele 267 de seminte. separate din
peste 1 kg de material cu multă cenuşă şi
cărbune, este următoarea : Triticum dicoccum
-97,2n/o (pl. Vl/6), T. aestivum - 0,7<''(1, Hor-
100
https://biblioteca-digitala.ro
detpn vulgare - 1.3%. Panic11.m niiliace11m -
0.3 11/n. Lens ·eseu.lenta :_ 0.3""'•·
Ti1 !';fârşit. prin săpăturik ;irheologice din
;inul 19~7 (MF.. groapa 13J) nu fost descope-
rite 35 de seminte de Vitis vinifera (tab. 13
şi pi. XVII 3) care par deocamdată cele mai
timpurii şi si~urc mărturii ale viticulturii de
pe teritoriul României.
PODURI. jud. Bacău
A~ezarea din Dealul Ghindarului. satul Ru-
săeşti. comuna Poduri. jud. Bacău este situa-
tă 1<1 altitudinea de 428 m. desfăşurându-se pe
podul terasei d,.. 32 m a Taz!ăului Sărat. Din
punct de vedere fizico-geografic. ;:işezarc.1 de
lei Pnduri este cuprinsă în cadrul Subcurpa-
tilnr Tazlăului, in apropierea contactului aces-
tora cu zona montană a Tarcăului. Valea Taz-
lăului Sărat in zona subcarpatică arc aspectul
de vale largă, evoluată, prezcntand I rei nive-
luri de terasă. Terasa superioară. pc care este
situată aşe7.area arheologică de la Poduri. ;irc
dezvoltarea cea mai mare, mai cu seamă după
ieşi1·ca Tazlăului Sărat din regiunea montană.
Podul tel'asc>i sP desfăşoară larg pc ambii vcr-
sant i. Astfel. intre Moineşti şi Poduri (pe cir-
ca 3 km lungime) terasa se prezintă. mai cu
şcama pe versantul drept, cu o li'1time medic
de 300-400 m şi cu aspect aproape neted rn.
Temperatura medie anuală este in ju1· de B"C.
iar precipitatiile medii anuale suni cuprinse
intre 700 şi IJOO mm. Verile sunt răcoroase.
tempe1·atura medic a Junii iulie fiind de 18°C.
iar iernile friguroase (in luna ianuarie media
fiind mai scăzută de -3°C) cu frecvente in-
versiuni de temperatură, ce accentuf'ază ca-
racterul rece al acestui anotimp. In regiune
sunt frecvente so~urile brune. brune acide şi
soludle ar_giloiluvialc brune podzolite. toatr fa-
vorizând dezvoltarea pădurilor de gorun. ff'i.
carpen şi faţ? sau a pajiştilor sf'cundarc ~u
Agrostis tenuis şi Festu.ca rubra. Mai cu sca-
mă in ultimele secole pădm;le. prin defdşări
făcute de om. au cedat tot mai mult spaţiu te-
renurilor agricole. dezvoltate pe solurile men-
ţionate.
Din aşezarea de la Poduri s-a recuperat o
cantitate extrem de mare de seminţe din stra-
turile specifice culturii Cucuteni şi mai cu
seamă Precucuteni H'.? (pi. I '5). Din acestea au
· ~ 11 r::. F.rănduş.. Sabctirpat li Tazlă.ului. Bucureşti.
1981. p. 72-'i3.
412 O. Monah. S. Antonescu, Alex. Bujor. Ma·
teriale şi cerc. arheol.. XIV, 1980. p. 86-9!1 : n. Mo-
nah. St. Cucos. n. Popovlci, S. Antonescu. Săpăturile
arheologice din tel111l cucutenian Dealul Ghindarului.
comuna Poduri, jud. Racă!1, Cercetări arheologice,
Bucu1·eşti. \'. 1982. p. 9-2'.l: O. Monah. St. Cuco~.
Aşe;:ătilr cultririi C11i=utcni drn Rom611ia, Iaşi. imn,
p. 131.
fost determinate 17 375 ex„mplare, pe care le
vom prezent.i in functie de contextul in care
nu fost. descoperite in fiecare locuintă
Pentru cult ura Prccucuteni (111) au fost iden-
t ifical e u:·măloarc!e specii :
LOCUINŢA 6 coccum - !17,·le>:,'. T. aestii:o-compactum -
·- sec(.tunea. 1. careul 13, adăncinica 320
cm. (săp6l!lri 1979) : Triticum dicoccum. -
r.0.1~:„. T. cf. d.1tr1L1n - 0,9°/~. T. ucslivum -
î,5''111. T. oestivo-cotnpact•.tm - 4,0°/o, Hor-
dcnm. sp. - 7,50/n. Apai· şi _şase resturi de
spic tic TriLicuni dicoccum. Jn i;encral cele
HG de scminte din locuinţa 8 :;unt rău con-
:;erval c. circa 40 din ele rămânând nedeter-
minate. Ek pul aparlinc totuşi lui Triticum
<licoccwn sau Horrleum sp. ~i:i.
LOCL' INŢA 31
- secţiunea I. care11l 12-15 (1980). Cele
68 de seminte aparţin speciei Hordeuni vul-
gare cf. nurlwn. Dimensiunile lor sunt in ge-
neral foarte mici (lungimea 2,9 mm, lăţimea
1 .ll mm ~i inăltimea 1 mm). Situaţia aceasta
cslc cu al;:it mai curioasă şi greu de e~:plicat,
eu cât printrt• scminte nu au fost intâlnite
resturi de spic şi seminţe de buruieni. Restu-
rile de spic ar fi condus eventual la ipoteza c:l
au fost culese in<1inte de maturitate. într-un
anumit scop, poale legat de un cult ~I ferti-
lituţii recoltei finale. La rândul lor, semintele
de buruieni nr fi justificat culegerea recoltei
dC' pc un teren ieşit oarecum din cultură, poa-
'.e părăsii in cadrul procesului ele ciclicitate
a culturilor. S-ar putea totuşi ca scmin\cle să
prnvir.f1 dl' re un sol s~1rac s<1u să fie rodul
•Jnui an mai puţin favornbil din punct de
vedere climatic.
- secţiunea ll. careul 12-15, complc:r: de
t:asr (1980 ). Din celC' 763 de semintc carboni-
zate studiate s-a constatat următorul conţinut
pe specii : Hordeum v1Llgare cf. muhrni -
98,5°/n (tab. fl). Triticum dicoccrmi - 0,7°/o. Pe
lanC!:i semintelc normal dezvoltate :ile specii-
lnr.~mcntion"te. apar exemplare de dimensiuni
mici de Trit.icum. ac.c;tivwn - 0.3''"'·
- secţitmea 11. careul 12-15, complex de
1 „~,· (rf180). ,\u fost recunoscute 288 de se-
rnirtţ(' din 'lWciile: 'frilic11m monococcum -
o.:~o 11 • T. clicoccu 111 - O. ii) n. T. aestivum -
!17,3". ,1 (tab. 2). T. cf. dui·um. - 0,7%. Hor-
dcmm .'ip. - 1,00/o.
- sectiunea II. careul 12-15, complex de
vase (1980). Cele 796 de seminţe din această
probă se deosebesc oarecum de precedentele
două situatii. mai ales datorită unei sensibile
creşteri a procentelor orzului : Triticum ae.c;ti-
vum - 94.4"/n (dimensiuni medii în mm : L=
413 M. Carciumaru, F. Mo!lah, op. cir. p. 167-174.
https://biblioteca-digitala.ro
5,1, 1-=2,â, I= 2,7), T. sp. - 0,6%. Hordcu:71
cf. vulgare - 4,7%. . .
- Ladă cu yrâtt (1980). Din acest rec1p1cnt
denumit 1 lada cu grâu" au fost recuperate
313 scmin \e carbonizate, provenind <le la sp~­
ciile : Tl·iticum. mon.ococcum - 1,0°.·o, T. di-
1,6"/o.
-- sectitLnea 11, careul 12-15, adciitcim~a
.105 cm (1980), vas cu cereale. S··au d~term~­
nat 387 de seminţe, după cum urmcaza : Tri-
timm aestiL'um - 93,60/n (tab. 2), Hordeu.m
vulgare - 6,4"/o. . .
- s.::c(iunca 111, T.E., careul 1, adanczmca
.3JJ cm. (1982). S-au studiaL 352 de ~cminţ.c,
recuperate dintr-o „casetă cu cereale", rele-
vându-se situaţia de mai jos : TriticU?n aesti-
vum. - 3,8"/n. T. compactum - 0,60/o, f!or-
deum vulgare m1dum - 95,6 . Trebuie să
mcntionăm că seminţele din =iceastă probă sunt
diferenţiate ca mărime, adesea apărând şi
excmolare mici. nedezvoltate " 1".
- :„ecţiunca 111, careul 2, adâncimea .130
cm (1981). Determinându-se 1 200 de seminţe
culese de pe podeaua locuinţei, s-a relevat ur-
mătoarea situatie : Triticum monococcum -
5,0"/n (tab. 7 şi pi. II/4), T. spclta - 63,50/o
(tab. 6 şi pi. IV;'l). T. cf. dicoccum - 2.El".r..
T. aestivum - O, lO/o. T. cL compactiim -
0,4o„ 0, Hordeum vulgare - 28,0".'„ (tab. '!). Se-
minţele de Triticum spelta. care sunt predo-
minante. sunt uneori lipite câte două, în po-
zitia iniţială din spic. Resturi de spic. in
schimb, nu apar. Jntregul material parc a se
fi scurs pe platforma locuinţei din vasele spar-
te cc se găsesc în acest complex.
- secţiunea 111. T.E., carcal 2, adâncimea
315 cm (1982). Cele 244 de seminţe apartin in
exclusivitate speciei Hor<le1trn vulgare nuclum.
Scmin\elc sunt puternic carboni7.ate. [:desca
cu aspect cariat. sugerând un fel de explo-
zie a lor în timpul arderii, poate ca un rezul-
1a t al conţinutului ridicat de apă, în urma
fierberii lor prealabile momentului declanşării
incendiului. într-un vas care s-a spart sau văr­
sat. apoi pe platforma locuinţei.
- secţiunea 111, ca1·eul 3, adcincimea 330
cm(1981). Din cele 447 de seminţe. majori-
tatea o deţine Triticum dicoccum - 38,3°/o
(tab. 6 şi pi. V'). Mai oi pare Triticum mono-
coccum - 5,30/o (tab. 7), T. spelta - 2.6°/.„
T. aestivum - 0,20;0 , T. compactum - 0,4°/o
şi Hordetim vulgare - 2,9n/o.
- secţiunea 111, T.E., careul 3, adâncimea
31 O cm. Observându-se la micro~cop 907 se-
414 Idem, Raport preliminar prh·ind seminţele
carbonizate rie la Poduri-Dealul Ghindarului. jud. B;i ·
cău. Memoriri Antiqu tatis. IX-XI (1977-1979), 19R'i,
p. 899-708.
101
minte de pe plalforma locuintei din acest s~c­
tor, s-au separat speciile : Trit.icum monn-
coccum - 0,6D/o, T. dicoccum - 9,5n1n. T. acs-
livu.m - 58,6D/0 , T. compactum - 0,9°in. iior-
clctim vulgare nudum - •19,7°/n, Rumcx cris-
pus - l,4D/0 , R. acetosa - 0,9°/ci, Vicia - 0,1°/n.
- secţiunea III. T.E., careul 3, adcincimcr?.
310 cm (1982). Materialul din •ilceastă probă
ern amestecat cu tot felul de resturi, inclu-
siv o serie de spicuii ce păreau a proveni de
la o răşină. Resturile de lemn, puternic U1-
ramjţate. de cele mai multe ori necarboni-
zate, erau amestecate cu pământ ars pân1 !a
roşu şi seminţe carbonizate. Seminţele desco-
perile intr-un vas sunt extrem de mici, ca şi
cum nu ar fi ajuns la maturitate. Lipsa to-
tuşi a semin\:elor de buruieni ne face să cre-
dem că ele nu au fost culese de pe un teren
intelcnit, părăsit. Nu este exclus ca semin-
tcle să fi fost totuşi culese intenţionat îna-
inte de a ajunge la maturitate, intr-un anu1~1it
scop, urmărindu-se poate un rit sau ceremo-
nial de cult. De asemenea, la fel de bine, se-
minţele puteau să fi fost culese înainte de
coacere. sub presiunea unui pericol a cărui na-
cu o gardină inaltă de 3-10 cm) din care s-au
recuperat mai multe seminţe ame:;tccate cu
o mare r.;intitat.e de cenuşă. tcate dispuse pc
fundul n::cslci aşa--:ise „t::zi de provi?ii". Au
fost colectate> două probe, care totu~;i nu ~u d3t
rcz•Jltato intru totul identicr.. nici in privin\;i
componentei speciilor, nici a t r:·i:.c\ t urilor mc-
tricc ale semintclor speciei p!·edomimmtc. Da-
di totuşi ele provin din nccla!;'i recipient, tre-
buie să admitem că nu aparţin unr-i singurf'
recolte de pe act"laşi teren. Prima dintre pro-
be cuprinde speciile : Triticum aestivum -
97,1"/n (tab. 2 şi pi. VIL5), T. cf. com;Jactum
- 2,6°:n, Hordcu.m sp. - O.:Jo;0 • Cca de a d•itn
probă este format.ii in exclusivit<lte din T;·;-
ticum aes!ivu:n., cu majoritotca scmintf·lor ex-
trem de mici. cu mult sub valorile obi~.nuite
ak acestei specii (lab. 2J.
- secţiunea J!l, careul G, 11dâncimr;1 a:w c:!1
( 1981). De pc podeaua locuin\ei :~J. prin s:::p:·:-
turilc arheologice din careul 6, s-au recupe-
rat mai multe scminte carbonizntc din car'!
s-ftu studiat 905 exemplare. Compon~n!.a s1:x•-
ciilor a dezvăluit urm;itorul tablou prnccn-
tual : Triticum monncoccum - 3,5 „ (L.-ib. 7), 1
'

tură este mai greu de bănuit. Din cele 450 de
seminte. 77.70/o aparţin lui Triticum sp. şi
22,30/o lui Hordeum sp. Grâul pare a ap:~r\ine
speciei Triticmn ae.<:tivum, dar anumite exem-
pl::ire au trăsături apropiate speciei Triticmn
rlicoccnm. Faptul că nu sunt suficient dezvol-
tate. dctf'rminarea speciei este foarte dificilă.
- secţ.itmea 111, careul 4-5, adâncimea 330
cm (1980). Dinlr-o „ladă" cu cereale din col-
T. clicoccum - 93.Un'u (tab. 6), T. nesliuum -
2.40/o (tab. 2), Polygonum sp. - 0,3u;,.. Apar,
de asemenen, resturi de spic de T'l'i!irnm di-
coccum.
După cum am constatat, in incinta locuir.-
tei 31 seminţele carbonizate au fost. găsite in
mai multe contexte : unele din ele dispuse:' :n
<1-:;a zisele ,.lăzi de provizii". altele au fost
recuperate de pe podeaua locuinţei. )[:sfind

----
Periodizare-
- ~
-------------·---·-----·-
rJI s u r~D I E N I I (in mm)
culturi AşezArl arheologice Lungimes j U\ţirnea În!:lţimee
materlall !niG::. med. n-:in. max. r,lcd. mln. ma>'!. med. mln.
LA TENE POPESTI .. 4,0' - I - 2,5 - - J 2,0 ·--
CUCUTENI (1) 4,9 t.,4 3,1 3,4 3,0 :?,3 2,5 2,0 1.9
VĂLENI >----
(2) 5,0 4,1 3, 1 3,8 3,1 I 2,1 2,5 2, 1 2,0
GUMELNIŢA VLĂDICEASCA (Loc. 12) 5,3 4.8 4,2 3,5 2.~ j2,s 2,7 ~:5 2,2
PRECUCUTENI PODURI (L-31, S-111, car. 4-5) 5,3 4,0 3,2 2,8 1,S I 1,7 2,1 1,e 1 1,2
·------ -·--·-·-
Tabelul 21. Dimensiuni ale unor seminţe de Trlticum compactum, în diferite
perioade şi aşezări arheologice.

1.ul de sud-est al locuinţei 31 s-au cercetat 360
ele seminţe carbonizate repartizate astfel pe
specii : Triticum aestivwn - 89, l 0 /o (tab. 2 şi
pi. VII '4), T. compacfum. - 7,70/u (tab. 21), Ru-
me:r aceLOsella - 3,2°/o (pl. XVIII/5) (dimen-
siuni în mm : L=l, 1, 1=0,9).
- secţiunea III, careul 5, adâncime~ 330
cm (1981 ). In acest careu a fost descoperită o
construcţie rectangulară de chirpic (prevăzută
impresia că seminţele s-au scurs uneori din
vasele sparte in urma incendiului care a cu-
prins locuinţa şi, în sfârşit, ceva mni rar m1
fost descoperite seminte carbonizate direct in
vase.
Semin~ele depozitate in aşa zisele „lăzi" sau
„casete" de provizii sunt destul de diferite de
la o situaţie la alta in ceea ce priveşte com-
ponenţa speciilor. Uneori predomină Triticum

102

https://biblioteca-digitala.ro
dicoccum cu peste 9711 /n, alteori Hordcum vul-
yarc nudum care depăşeşte, la rândul s~iu.
9~0;0 • ln sfâr~it, in nite dott~i. c<izuri apare '.i';-i~
ticum w!stivum, fie in exci:.isivitate. f.!c cu
valori care se apropie de 90(; '" Se parc ca
aceste construcţii erau destinate conscrv;Lrii
unor specii diferite de cereale, Ciind necesa••1
o urm:irire atent[1 a amplas.::rii lor in perim_-
trul locuinţei 31, în măsura in care nc~m1 ~c:
C:.t!'lOaŞte conţinutul din fi~Cll"C.
Cumulând scmintele recuperate de pe plat-
forma lo~uintci 31, oblinem un tablou glub:Jl
ni speciilor într-o astfel de silua\ie : Trit~cum
monoi:occum - l,G"/n. T. dicoccum - 31,7 11, ,„
'l'. spel!a - 0,111""' T. aestivum - 39,l" '" T.
compactum - 1,3° o, T. cf. durum - 0,10;0 , T.
sp. - 0,08"•,., Hordeum vulgare - 6,Q•l;iJ, H.
vulgare nZLdu.m - 18,70/0 , H. sp. - 0.04."„,,
Rume:.: crispus - 0.20,'0, R. acetosa - 0.1" o,
Polygomim sp. - 0,03",„. Vicia sp. - 0,01 11/11.
Deci, dintre speciile de cereale, ale 1.:[1ror se-
min\e s-au răspimdlt pc platforma loc:u!nţci
în u1·ma incendiului, care sunt de fapt şi cel<:
mai numeroase din locuinţ3 31 (6.626 de se-
minţe, adică 44,6·• „ dintre cele cercelate 1n-
leobotanic), se detaşează frecvenţa grâului din
specia Tritic1rni aestiuum care tntglizează
aproape jumătate din întreaga cantitate. PC'
locul doi se situează Lot o specie de grău,
ceva mai primitivă, Triticum dicnccum, des-
tul de bine reprezent:-\t însă. cu peste 30°, o.
Dintre speciile de or:i:. Hordeum vu!gnn• iltL-
dum este ceva mai abundent (upro:ipc 20D/11 ).
in timp ce Hordeum vulgare nu realize:iz.:1 de-
cât puţin peste 5° 'u.
Cea de a treia situaţie in care au fosi in-
tâlnite seminţele în locuin\a 31 o reprezintă
vasele. într-unul din ce:e mai ridk:ate pro-
cente (93,6° ,,) se înscrie Triticwn aestivum.
specia. de a!tfe!. cea mai des intâlnilă in ,:?e-
neral in această locuintă. 1n cel de •~I doile.'.l
vas, aşa cum am menlion::1L, scmintelc dC'pus~
nu ajunseseră la maturitate, dar nu este ex-
c:lus ca ele sfi apar\iniI în cea mai mare parte
tot speciei Triticum acstivum.
Dacii vom încerca o evaluare oroccntua!ă .:.
tuturor speciilor recuperate di..{ locuinţ.a 31
(9.057 de semin\e determinate. ceea ce re-
prezintă 52,1% din întreaga aşezare), pen-
tru a vedea care erau cerealele ce interesau
mai mult comunitatea precucuteniană res-
oect i\'ă. putem obţine un t:iblou global pro-
babil destul de apropiat de situ9tia timourilor
respective"';;: Triticum monococctlm -· 1,40/r..
T. dicoccum --, 2fi,5°:"· T. spelta - 0.5'' u. T
aestivum - 40,51110 • T. compactum - 1.4n/„,
T. aestivo-compactum - 0.1(•/'u, T. cf. durum
- 0.07° ·„. T. sp. 3,90/0 , Hordcum vu!garc -
https://biblioteca-digitala.ro
4.GD/o. H. vu!ga::<! 11.1tdum - 17,411/n, H. sp. -
3,30/0 , RumC?:t: cl'l~JJUS - 0,l 0 l,,, R. c1cctosa -
o.o;,n n. H. acetoselia - 0,1°; 0 , Polygmmm. sp.
- 0,02",'o, Vicia sp. - 0,01°/o. Este evident c;J,
dir~tre s1;:-::.:iile de grâu, prccucutenienii din
locui!1ta ·31 preferau specia Triticum aestivum.
dar nu lipsea nici culliv<1rca ogoarelor cu Tri-
l icnm d icoc:c•tm. Ct:lc două specii de grilu nu
1_·r~1.1 C!Jllivatc :11sc.""1 pc acelaşi ogor. ci pc ti:.•-
rcn•_iri diferite, Dacă uneori într-o prob[l cu
Tritic:nm a?stiL'!ti7! ~e nmcstecau puţine sc-
minlc de Triticmn dicncc:um şi invers, în mos-
\ :·ele predomir.;".nt. form:ltc din 'l'rilicum dic:r
ccum apăreau subordonat scmin\.e de Triticum
riestivum. AcC'nstf1 situatie se dutoreşte unui
amestec ?.cci::lenî.aL probabil ca rezultat al pro-
cesului de ciclicitate ~· terenurilor cultivate.
Orzul apare uneori pur, fără a fi ameste-
cat cu alte seminţe de cereale. Alteori totuşi
Sl' obsel'vi°1 o combinaţie cu grâul. Specia de
~r~1u cu care apare împreună este de prek-
rint•~ Triticurn ae.stivum. Oricum, orzul se pn-
re că era repre:t:entat mai cu seamf1 prin spe-
r.ia H01·drnm v1Llgm·e :mdum.
O altă concluzie care se desprinde pregnant
din lista speciilO!· depistate in locuinta 31 esll'
puţinătatea speciilor de buruieni, atât cn nu-
măr de specii, cât şi procentual, Aceast:l estl"
dovada unei agriculturi îngrijite practicate de
locuitorii respectivi.
LOCUINŢA 33
- sccţiunP.a 111, careul 8, adăncimea .WO cm
(1981). !n locuin\a 33 a fost descoperit in situ
un „castron'· spart in care se găsea, alături
de un topor cu urme de arsură, o mică can-
titu.te de seminţe. Seminţele sunt extrem de
ci.ist ruse, încât determinarea lor a ridicnt o
seriC' de dificultăt;i in depistarea speciei. Cele
!15 de sem!n\e sunt desigur mult prea pu\inc
penl!'u o stn1i~tică concludentă, astfel că pro-
centele pr· C'.'.il'P le pre:lentăm pentru fiec'.'lrc
spC'cic sun~ cu totul estimative : Triticum di-
coc-::um - 83,60;0 , T. sp. - 10,9° ·, .. Hordemn.
: 1ulga1·c - 3,6'l/0 , Vicia sp. - 1,9°/o. Semin-
~ele de grâu. a căror specie nu a putut fi pre-
ciz~t.:i.. prin morfologia lor se apropie de Tri ·
: ic1tm clicoccnides. Dimensiunile lor medii sunt :
L=6.9 mm : 1=3.0 mm ; I, 2,5 mm. Stare:i.
prec'lră de conservare a m<:ijodtătii seminţe­
lor nu este exclus să fie o consecinţă o fier-
bet·ii !or Dl'l"alabile în „castronul" in c~re s"
aflau şi în care au rămas după incendierc-n
!ocuintei.
LOCUINŢA 44
lnver.tan1l locuinţei 44 este destul de să--
1·ac. lăsf.nd impresia că a fost folosită pentru
~!te scopuri decât pentru locuit. Pe platfnr-
103
 rna refacută a constructiei au fost descoperite
cinci răsnite. dintre care trei de dime:nr:iuni
m:1ri. afl;itc- pc socluri dC' chirpic pictil\"' C'U
alb. Hl'işniţele erau protejate de o gardina de
lut cu secţi11ne<1 triunghiulară. fiind. de ase-
mcnf'a. prcvâ7Ulă cu un „uluc·• prin care erau
ma11.1rate produsele dup:i ră.snirc. La circa 1.2
m se aflau resturile a două construc\ii pen-
tru dcpozit;1rca cerealelor. care au fost numi-
:c. in cnnsl'cintii. „silozuri". Forma lor este
lroncnnic;\, ia1· unul din ele eru prcvilzul cu
un capac cc pre;:cnta un orificiu. probabil pC'n-
lru aerisire. Capacul era căzut liingn silozul I.
Spre csl. al;'Huri de silozurile I şi II uu fost
observate incă două construciii ascmănf1ton­
rc 'olli. Silozul T. ridicat pc plai forma locuin-
tei. ;ivea dianwtrul la bază de 55 cm. iar inăl­
timca care se mni p:istra crn de 35 cm. o bun:i
parte fiind prăbu!:iili'\. S-ar putea cn silozul sf\
Ci depăşit iniiltimca de 100 cm (probabil 120-
140 cm). Din acPst siloz s-au recoltat peste
li k.g de scminte carbonizate. la care se adau-
~L'a o man' cantilalC' dl.' cenuşă. Silozurile II.
III şi IV nu au fost de~ajate inci'i. rccoltăn­
du-se doar o mică cantitate de seminte. Nu
este exclus ca locuinta 44 să fi avut o ch~sti­
nul ie specialii. fiind folosită probabil pentru
depozitarea şi măcinarea cerealelor.
- Silozul I (.~ectitt nrn 111. ca rP-u/ 21. 1!J~1 ).
Din acest siloz s-au analizat 1.903 seminţe car-
bonizate dupt"1 cum 11rmcazc.'i : Triticwn mono-
c:occum - 0.1•• ·„. T. dil'uccum - 0,2 . T. sµel-
to - 0.2°. „. T. ae.~ti1:um - O,lD/n, Hordeum
1;1tlgc1re - 61'1.3 11, ;, (t~b. 4). H. vttlqm·c nuclum
- 30.fi". „ (tab. H ~i pi. X 5). Vicict sp. -
0.050/n. Polygonum a1:iculm·e - 0.1 n ·„. P. cnn-
volvufus - 0,1"/n, P. cf. ltydrouiper - 0.05·' ·'·
Rumc.l· ncctusclla - 0,05°,'„, Galimn spurium
- 0.050/0 .
- Silozul 11 (serţiunPa Ill. cnreu.1 21, HIRI ).
Din silornl II au fost identificate 1 957 de sc-
minte carbonizate, relevându-se existenta unor
snecii oredominante. diferite- fală d<' orimul
i:iloz: T1'itkum dirnccum - 2.5°,,„ T. cf. .~pf'1-
ln - L50 ·,1. T. ac~sti1:1tm - 91,3"i" (tab. .2). T.
cf. compact.um - 0,5n ·... Hordeum vulqare
vulna1·e - 1,0•' ,, (tab. 4). H. vulqarc nvdum
- 3.2n n (tab. 8).
- Silozul 111 (sectiu11f'c1 III. adă11cimca .100
cm, 1981 ). Determinarea a 1.252 de semintc
din ucest siloz a dus la evidenţierea unei si-
tuatii deosebite in ceea ce priveşte compo~en­
ta speciilor detemiinate : Triticum mono-
coccum - 63,80/o (tab. 7 şi pi. 11/5), T ..dicoccum
- 25,20/o (tab. 6). T. cf. spelta - 2,7°.ro (p.
IV :2). T. aestivum O, 70 ·,,. Hord.eum vu l-
-!Iii D. !•fonah. 51. Cl!CO~. D. Fo11ovici. s.
nescu. op. cit „ p. 9-'.!:!
104
https://biblioteca-digitala.ro
gar~ - 7,5D/n (tab. 4). Vicia Cracca - 0,07n·.-.
- Silozul IV (sectiunea lll, adâncimea .WO
cm. 19811. Mai mult de 1 900 de seminte au
fo;"l cercetate şi din accsl ultim siln;:, con-
stnt:mdu-sC" că silua1i\l nu cslc idLn: ica. în
privinta speciei cel nrni abunden1 reprczent~­
t;":i. cu nici unul din silozurile prccedC'ntc : Tri·
!ic1tin monocor:C!lllt - o.1n/·O. T. rlicoccum -
O. 7" ·n. T. acstivum - !i.2~ .. (tab. 2). T. cr rum-
paclrrni - 0.7"'r„ Hordeum. vulgare n.udum -
!J2,2% (tab. S). Vicia sp. - l ,On '"· Gali1u11 1:p11-
ri11.1n - 0.05°.'n.
Dup;i cum se observă, preponderen\a covâr-
sitoarc ;i nnumitor specii in fiec::irc siloz de-
monstreazA. cât Sl' poale de elocvent, că era
vorba rle n 1'1 rict:\ speckilizarc a fiec;iruia din-
rrr ele. Astfel. silozul I era destinat depozi-
tării orzului. atitt din specia Hnrdewn vulgnr1•
(68,3°/nl. cut şi H. vulgm·" nudum (30,6°. ,.) : si-
lozul II folose;i păstrării gri'1ului din spc>cia
Triticmn aestit'U11l (9 l.3R/n) : silozul 111 cm dl•s-
t inat tot grilului. însă. de data accnstn, din
soeciilc mai primitive Triticum monococclLm
(Ci3.3n 1,.) şi T. dicoccum (25.2° n). iar silovul JV
era intrcbuintat. ca şi silozul I. pentru păs­
trnrea orzului. cu deosebirea cu aceasta !ie
fiicc~1 acum in cadrul unC'i mai înalte specia-
lizf1ri şi selectării materialului. in sensul exis-
tentei in exclusivitate a speciei Hordcnm t;ul-
1w1·e nttdmn (92.2D.'n). De alt fel. pull'm vorbi.
in cazul silozurilor. de o spt'ciillizare chim·
dup5 mf1rimea semintelor. dacu <ivem in vc-
dl.'rc că in silozul HI nu upnr dec~! forme ex-
trem dr mici dl' Triticum mo1wcocc111n şi T.
dicoccum. Formele mari din accs1e ullimc dm1:"1
spl:'cii, după cum am v[1zut. anăruseră in lil-
cuinta 31 (pe nndeaua locuinţei scurse pro-
babil din vase) ~ 17 . Nu este exclus ca sc'min-
1ele mai mari din vasele locuintci :11 să Ci
fost destinate insi'imăntării rccoltf'i viitoare.
iar cele din silozul „locuintei" 4·1 consumului.
Tn inchcicrp;i prezrntnrii nnterialului Prcc11-
r11tri1i ITT din aşez<in·a de la Poduri. cnnc;i-
derăm c<'i pnatc nu ar fi lipsit dr intcrrs
să incercăm n evaluare procentuală a tuturor
!'peciilor <'Xistcnle r;i.rc. in mod evident. in1rau
!n :1tPnlia romunitătii respectivr. într-o pon-
dere diferită de la n specir l:t nita. fără " di-
minu<i c11 ceva contextul în c;ire a apărnt fif'-
eare orobă. Tn consecintă. comunitatC'a prec11-
cuteniană din această re[!iune isi baza econn-
mia aJ?ricolă cel putin ne speciile cuprinse în
lista dP mai jos : Triticum monococcnm
5.5D/n. T. dicoccum - 17.40 ·.,, T. speltn. -
n.so1n. T. aestivum - 37.40/0. T. com:oactum --
0.90/n. T. aestivo-compactum - 0.07D/n. T. cf.
d1trum - 0,040/n, T. sp. - 2.Jo;•o. f[ordeum
Anto-
-!17 M. C.':rdumaru. F. Monah, op. cit., p. 699-701!.
vr1lgar~ - 21.3'/ri lf. vulrJare nudum - 13.~%.
H. sp. - 0.6' 'r. Vicia. Cracca - 0,0'5~/,. Vicia
sp. - 0.1" '" Tl11m~x crispu.s - O.Oi"/n. R. ace-
row - 0.-H''/o. R. ace/oscila - O.Oi' "· Pnly-
rnn run at:ic11.lare - O.Oln/~. P. cnm:ol1;11/11.s
!I.Ol,.. "· P. cf. hydropiper - O.ll5'1n, P. sp. --=-
- 0,01"·,, Galium sp1Lrium - O,OJ0/0 •
Desigur ci1 procentele cu care sunt prct.cn-
tc Ciccarc clin speciile enumerate mai i;us au
n v;;loarc cu totul estimativă, ele putand even-
tual. in mod foarte general. să indicl! aed!:!
specii care intrau oricum mai mull in aten-
tin comuniti1tii prccucutcnkne de la Poduri.
F.:~tc fourtc posibil ca gnh1l s{1 fi fost culti-
;·at int1·-r_1 m<lsur~1 m<1i marc d!'dtt procenh'h:
nbtinutc de noi, ciupii cum poate orzul sfi fi
ncup:11. la r:'mdul lui. suprafl:te mult mai irn1ri.
Orlcum. ram[mc c:l'rl d1 prccucutcnienii de aici
preferau gr<'1ul din spl'cia Triticum acslivum.
!.'i T. dicocc11m. intcresandu-i mult mai pu\in,
s.1u poatf• deloc, de exemplu. Triticum mrnio-
coccwn. T ..<>pelta. T. compactum şi T. cf. U.11.-
rum. ln privin\a orr.u\ui. Sf' cultiva specia
Hurclemn nilgnrc şi eru bine aprccil1lă sub-
speda H. 11ulgarc nudum.
Estf' cu totul rl'marcabil anwstccul l Xtn·111
0
du scăzut al burnienilor. Fie c;\ elt• nu existau
prea muli in lanurilt> de cen•alc. fie modali-
t{•tile de cultivarf' a spicelor de grâu sau orz
nu implicau amestecul burnienilor. n•alizân-
du-se 11 indcpăl"larP aproape totală a acestora
din st·minţele t reierale.
ln aşezan~a de la Poduri. rw lân~~' can1i-
t;1lc;1 i1111•1J<;;·1 cil· mal.eri;-d botanic rPcu1wral
din straturile specifice culturii Precucult•ni.
prin săpi.iturile al'heologicc> respective s-au clt-s-
copcrit şi câteva mostre de semin\t' carboni-
zate din timpul culturii Cucuteni. faz<1 A-2.
- Una din probe (.~cc!i1mea III p. profil V.
din locuintâ. 1981) cantine 377 de scminte de
Triticum. dicoccum. destul de rău conservah~',
amestecate cu resturi de spic (tab. 6 şi pi. V 9).
- A doua prob<.\ a fost recuperată din locu-
inţa 7.j (secţ.i1rnea 11. adci.n<'imea 100 c1n. 1980)
~.i cantine un număr foarte mic de seminte
carbonizate (40 de exemplare) apartinând spe-
ciilor: Horrleum i:ulgcire - 30,00/n, H. t'ulgarc
nudum - 45,0·) '" (dimensiuni medii in mm :
L=5,1 : l"-'"'2,6: I=l,9\, Runie:c: acestoasa
- 5,0"/o.
- In sfârşit, cea de a treia mostră, de pe
platforma locuinţei 15 (secţiunea 11, careul
18-20 suci, addncimea 90 cm, 1980), conţine
ceva mai multe seminţe carbonizate (195), dar
care sunt. ca şi in situaţia precedentă. cules..-
de pe un teren cultivat cu orz. numai că de
data aceasta ele au fost produse în exclcusi-
vitate de specia HordclLnt vulgnre (tab. 4). Cu
totul accidental apare o sământ[t de Polygn-
mun sp.
https://biblioteca-digitala.ro
Numărul restrâns de 5emintP carbonizate
de;;c-0Pe.rite in straturile :,peci.flec culturii Cu-
cutcni nu ne pe:rmilc ~ă facem prc;1 mul Ie
p;;r;ilck cu silua\i;i <lin timpul culturii Prr.-
ruculcni. \'11111 remarca totuşi menţinerea gri1-
11lui din sper.ia Triticum. dkoccum şi a celor
dolia SPf'cii d1~ orz - Hordcum vulqare şi 1/.
,,11.lnare mulum.
POPESTJ. cnmuna Mihăileşti. jud. Giurgiu
Satul Pnpcşti este situat in suci-vestul mu-
nicipiului Bucu1Tşti. l;i <:irca 25 km. in cadrul
Câmpiei Gf1van11 Hurdea. Aşezarea dacic(1 de
aici se desf{1şoar:-1 pe un promontoriu can· se
desprinde dintr-una din terasele de pe dn~apta
Argeşului 'oii!!. Solurile regiunii sunt cel•~ brun-
roşc:<1te în difcrilc stadii de podzolire.
Ar:;czarca dacică de la Popeşti a fost in ves-
1iJ(atrl în mai mullt~ etape. incepimd inc[1 din
anul 1932. Ca urmare a acestei lunJ,!i peri-
oade de cercetări :1rheologice, materialul bo-
t;inic. sub forma semintelor carboniznte. pro-
vine din diferite etape. Din păcate. pen-
tru materialele mai vechi nu se cunoaşte în-
toldc;1una contrxlul arheologic in care au fost
descoperile, atf1l de import;mt uneori in 1wr-
specLiva inle1-pretării pak•oclnobatanice. Din
si1pc1tudll' arheoloJ?ice inlrC'prinse intre anii
Hl32-l947 de „Muzeul dC' istorie al Bucu-
reştilor" provine prob:ibil un lot de semintr.
aflat acum in colrctiilc> sale' (sub. nr. 20.005).
ln urma dPterminării speciilor din n•le dl111:i
mostre. <li cărni· context arheologic nu s-a pu-
tut n•constitui. dar care. aproapl' ncindoiPl-
nic. npartin unui nivel dacic. i;-i:I prPcizat f'Xis-
tt.>n(:i speciilor Hordenni 1mlaarc (1. 70 io). Sinn-
pis cf. aruensis (14. 7010 ) (ol. XVT '8). Brasic:n cf.
ni.qr11 (Sinnpis cf. niqra) (8:1.4" ·„). P/nntaan /an.-
r.c>olnta co.tont TJnncu.r; carota <O.l"'n). într-o
primă probă i-i Camur'hi.01 .r;ati1:a (40!; ex<>mnln-
re intr~i şi numeroase fra.Qmente) (pi. XVT 'li)
în cd de al doilea eşantion ~1!1.
Reluarea săpăturilor arhcolo!!icc in anul l!J54.
de lln colectiv condus de R. Vulpe ~'.!O. a du"
la rlescoperirea unor noi materiale care sii
ateste plantele folosite de dacii din dava de
la Popeşti. Ele au fost recu1)er;:1tc în eampa-
J1ia de cercetări dir:i anul 1957 din diverse
:;itua\ii ivite în timpul· săpăturilor arheolo-
..ft8 R. \ulpc :;! ::olab„ Şanlic1 ul arhcolo;::ic Po-
peşli. o/.':lV .. VI, 195.';, 1- 2. p. 233-265 : .dcm. ~n
tierul arhe<·ln;ic Po:>peşti, Maieriale, Vil. 1!!61. p.
121-:nR_
O:Jfl M. Cărciumnru. nţ. i:it., p. 1211-1:13.
4'.lfl R. V~lpc ~i cc-lilh. op. nr .. p. :,:;;~-26~: :;21-
105
gice, încât le vom prezent.a grupat în func-
tie de no1atia ce o purta fiecare din probe ~~ 1 :
- W-.f, careul 4. adâncimea 100 cm, pndi.-
11(/ : Trîlicnm aestî1:um - 89.'i"/n (Iau. 2). 'f.
cnmpactu.m - fi,l"/n (tab. 21), Horrleum r.;ul-
r1ore 1w.l9are - 2, 1" ·~ (pi. XI '.!) (dimensiunile
sunt cuprinse intre : L=fi,2-5.B mm : )=3.0-
2.fl mm). Papaver somni.feru m - 2.1 ~ ~.
- \V-4, careu.l 2. aclâncî.mr.a J.jn cm, yrna-
pn : 'I'riticnm aestivum - 62.2"/o (lab. 2 şi pl.
VIII 4), Secol<~ cereale - 27.2°" (t;ib. 3). Hor-
rlcnm. vulgare i;u/garn - 0,4n/0 (tab. 4). Pani-
ntm miliaceum - 2,7n 'o. Agrnstcmma sp. ·_
0.5"/n (pi. XVIIU3).
- W-4, careul 6, n.clâ.ncimea 110 cm. pc po-
dină.: Panicnm milioccnm - peste GOO de se-
minţe (pi. XIII.6).
- W-·I, careul 6. adâncimea 110 cm, 1.:atră :
Panicwn mi/iace1tm - 99,Jo.'„ (dimensiuni me-
dii în mm : L-1.!J: J=l.6; I ~c 1,1). Clwno-
podium n/lmm - 0, 70/0 (pi. X VI Il/3).
Săpllturile arheologice din ultimii ani au dus.
dl' asemenea, la descoperirea unor loturi de
scminle carbonizate m. În anul Hl88 (S-11,
cuptor) dinlr-un nivel atribuit. sec. II-I i.c.n.
au rost rccuperale peste 575 semin(e carboni-
7.atc de Horcl<>um vnlgan? vu.l.ganJ - 99,6" o şi
Lo/iron. t.emulentum - O,<lf•,„, iar prin cerce-
tfirile din nnul Hl!l9 (S-1. careul 7. lărw.;111 6,
acl[incinW IJO cm) S-l\U l'l'CUpcrnt circa 65 SC-
min(c c:11·b11nizall' dl' Hol'(leu.m 1·u/.q01:e.
Planlt·ll~ idL•ntificat1• în straturile cie culturf1
dacicfL de lu Popcsti nu relevat 61teva I ri'1si\-
t uri demne de 111L'nlionat. Printre ele trebuie
men\ional<i prczen\a unor plante ca muştarul,
intr-o cantitate' suficient de mare pentru u pu-
ll'U afirma că intra cu siguran(i'1 in atenţia
omului in acea vreme. chiar dac{! nu a fost
inl61nită decât in forma sălbatică. sau muş­
tarul de câmp. cum mai este denumii (Si1w-
pi.<; a1Tensi.11 şi S. nigra). Nu trebuie neglijată.
de asemenea. atestarea cânepei in această vre-
me. o plantă rar intălnită in general in pre-
istoria ti'1rii noastre. precum şi frecvenţ;i cu
care a apărui meiul in mal multe probe. Cul-
tivarea cerealelor demonstrează o oarecare pre-
fcrintă pentru Triticum aestivum şi în parte
Hordeum vnlgai·P. Tot.odată. combina\ia se-
mintclor de grau si secară int1·-o proporţie
;1propiată ar putea pleda pentru ins:imânţări
făcute in acest mod, dar şi pentru o combi-
natie a seminţelor în a·ccstc proporţ1, în ve-
derea consumului.
421 !\'t. C~rdumaru, Con~iceratii poeoetnobotanice
şi r.ontributii la a~ricultura i::i.eto-dac.lor, Thraco-Da-
cica. IV, rn~:J. 1-2. p. 126-134.
~22 Sernintelc n~-au ro~.• cedate pentru stuci!ul
palecibC'lhrnk de coki;ul, dr. Alex. Vulpe. ri\ruia ii
111•.il!ll!nim 5i cu ncc:i:-ta ocndc.
106
https://biblioteca-digitala.ro
PREUŢEŞTI, jud. Suceava
Aşc7.:irca · cucutcni;rnă df' la Preute~ti este
situată pl' unul din dealurile ele pc malul
st;ing ill pârâult1i Br;1n~. Din punct dP vcd1uc
iizico-geogrcific este cuprinsă 111 limitc!P Po-
rlişului T;itâruşului din subu11it;-1tca Podişului
Falt icenului. Pedologic. ne aflam in :nia so-
lurilor cenuşii. dar in regiunile invccinalc nu
iipscsc nici cc:rnm:iomurile argilicr: şi levigate
.';oi chiar solurile podzolicl' argiloiluvi;ik.
SăpăturilC' arherJlogicc din llltimul deceniu i2:1
au sens la suprafnl[1, printre alte materiale,
o mic;-, cantit.111' dr seminte carboniz;11e situ-
nt.c la circa 25 cm oe vatra unei lncuinte Cu-
cutcni A. Determinarea speciilor cărora cipar-
tin cele 1.673 dl~ scmin~t· a oferit următorul
tablou ·i2'> : Hordcum vnlgare - 94,0o ·0 (tab. 4),
„\vena .'lat iva. - 5,liO/Q, Triticzun sp. - O,Jo/ 0 ,
Lolium sp. - 0,05°10 .
RADOVANU. jud. Citlăraşi
Aşezarea neolitică de la Radovanu este si-
tuată in estul Câmpiei Burnasului din sudul
Câmpiei Române. tmprejurftrile aşezării cu-
prind atât cernoziomuri argilice. dtl şi soluri
brun-ro~catc. ?recipila\iile medii anuale de
500-GOU mm şi temperatura medic anuarn mai
mare ele 11 r.:c 1Plasl'ază acL•asti'1 regiune 1n
zon:1 de stl•pf:'.i. cu diferen(l' termice ridicalc
intre vari'1 şi iarn;1 (lC'mperntura medie a lunii
iulie este de peste 23"C. iar a lunii ianuarie
de -2~-3cC).
Din aşezarea nl'oiilicii rie la Hadovanu s-a
cercetat polinic un profil, in V<"derea stabilirii
evolutiei vegctatiPi. a schi111b;1rilor climatice
survenite. p1·ecum şi pentru precizarea mo-
dului cum s-a reflectrit activitatea antropică
in cadrul peisajului. Pentru a obtinc• date cât
mai detaliate. care si:i fie comparate cu cele
oferite ele profilul din a~ezarc. s-au recoltat
incă şase profile din afara perimetrului pre-
supus cil aşcz;"trii. duµă cum se vede in fi~u­
ra 49 I'..!:•.
.Analiza polinică a profilului din aşezarea din
faza de tranzitie de la cultura Boian la cul-
tura Gumelni\a a relevat faptul 61 impreju-
423 Toate in!orruiiiile arheologice şi întregul ma-
terial botanic ne-al! rosr. ofer.te cu multă amabilitale
s: solicitudine de colegul D. Popovici.
'124 M. Cârciumaru. Noi determinări de seminte
carbl'l1i~ate şi impresiuni d.? seminţe descoperite in
stralurilr. arheologice din Moldova, Anuarul Muzeu-
lui juc!eterin Sl!c<:ava. X, 1983, p. 82î-8:H : M. Câr-
ciumaru. F. Monah. Determinations paleobolaniqueo;
pour Ies cultures Prccucuteni et Cucuteni. în „Li!
C'ivilisarion de Cucu!eni en contexte curopccn"', Iaşi,
1!167. p. 167-1';'4.
-1'.l::i Multumim di. E Comsa pentru materialul
nfcrit şi datdc de ordin slrati:;rafic.
 tranzl'I~ de la cultura Bolen la-r-·-·1
i" - · · - - ... „ .... _ - - - - - - - - - - - -
I Co.-.,poncnţll prlnelpsll, l)er.url, Faza de
.I
I
ts :i ~!: !! şi specii de plante
S t e r li
cultura Gumelnlta
Nivelul IV Nivelul III Nivelul li
„.
%
A.~. 12,7 13,0 5,4 6,3 11,7 7,8 9,4 12.4 12,0 12.0
N.A.P. 81,8 85,6 94,1 92,8 86,8 91,3 60,0 85,9 85,C 84,8
SPOP.1 5,5 1,4 0,4 0,9 1,5 1,9 0,7 1,7 4,4 3,2

! P!NU::> 0,9 0,9 0,7 - 2,0 1,5 1,9 - 2,1 1,6

I PIC~A 0,9 O,!i - - - - - -
0,8 1,5
I FAG US 1,3 0,9 0,5
C,7 - - 1,5 1,6 0,8
0,4
CARPINUS
QUERCl.IS
- 2,4- 0,7- 0,5- 1,2- 0,8- 3,10,4 2,6- 0,8- o.a-
0,4
TILIA 0,9
4,0
- 1,4 0,7 0,8
4,0
0,4
1,5
1, 1
1, 1
2,6
2,3
2,5
3,3
1,6
2,5

w~~·
3,8 0,7 1,5

~AL~X
- - - -
- 0,9 0,7 0,5
-
0,4
- - - - -
0,4 - 0,4 0,4
0,4

BETULA - - - - -- -- - - - 0,7

- - --
ALNUS 0,4 1,4 0,7 - 1,5 0,7 4,9
JUNIPERUS
CORYLUS
0,4
l,6 3,1 0,7 4,0
-'-.4 - ..- - - --
1,5 2.6 1,6
GRAP.11NEAE 16,1 12,1 10,5 10,0 11,5 !,1 7,:J 8,7 7,5 11,9

'
CE REALIA
CCMPOSITAE
- -
28,3 28,0
-
4S,9
~.o
40,5
3,2 4,2
28,1 22,2
6,1
23,2
2,6
24,3
2,5 -
27,2 26,2
I
ARTEMIS!.\ - - 0,7 0,5 0,8 0,4 1, 1 2,6 2,5 0,8
CHENOPOOIACEAE 0,9 0,5 2,7 3,5 1,6 2,& 3,8 4,6 4,2 3,3
PLANTAGliJ~CEAE 2,6 1,4 1,4 1,0 1,6 1,2 0,4 1,9 2,1 3,3
URTICACEAE - 0,5 2, 1 1,0 0,4 0,4 0,4 0,7 0,4 4,9
CYPL:RACEAE 18,3 10,6 13,3 8,0 6,3 11,0 7,7 9,8 3,3 -
ALISMATACEAE 8,5 14,5 5,6 7,5 13,5 18,5 23,2 10,2 11,2 10,7
POTAMOGETONACEAE 1,7 3,1 - 0,5 2,0 5,9 4,2 1,5 3,3 9,9
RANUNCULACEAE - 1,40,9 1,5 1,2 0,8 0,8 2,3 0,8 1,6
n'PHA LATIFOLIA - 3,5 -
0,5 8,3 3,8 0,4 3,3 - -
TYPHA ANGUSTIFOLIA - - 1,4 0,5 2,0 1,9 4,6 5,2 5,4 -
CARYOPHYLLACEAE
POL YGCNACEAE
- 3,8
1,7
- 1,4
- 6,0
0,5 0,8
2,0
2,3
3,0
-
3,1
0,4
4,2
1,2
2,5
3,3
4,1
EPHEDRA 0,9 0,9 0,7 2,5 0,8 0,8 0,4 0,7 0,8 0,8
DIPSACACEAE - 0,5 0,7 1,0 - - 0,4 - 1,2 0,8
JUNCACEAE - 0,5 - 1,0 - - - 0,4 1,6 -
LABIATAE 4,9 4,3 0,7 4,5 1,2 0,8 0,8 1,1 1,2 -
CAMPANULACEAE - - - -- - - 0,4 0,4 3,3 0,8
CORNACEAE
UNNAEA BOREALIS
1,3
-
2,8 -
- - -
0,1
- - - -
0,4 - 0,4 1,2
-
-
0,8
LILIACEAE - - - - - - 0,4- - 0,4 -
CAPRlfOLIACEAE
LEGUMINOSAE
-
0,4
-- -- 0,5- 0,4
0,8
-
0,8 -
-
0,7
1,2
--
1,6
-
CRUCIFERAE
FOLVGALACE.<.E
-- - - -
- 0,7- -
1,6
-
0,4
-
0,4
0,4
-
- -
-
-
MALVACEAE - - - 0,4 - - - - -
EPILOBIUM
ROSACEAE
- -
- -
0,7
-
- 1,5 0,4
- -
1,1
-
0,4
-
0,4
-
0,4
~

-
4,9
L YCOPODIACEAE 0,4 - - - - - 0,4 - 0,8 o.a-
POL VPOOIACEAE 1,3 - 1,4 1,0 1,6 0,4 - 0,7 0,4 0,8
SPOF;I DE CIUPERCI 4,9 1,4 1,4 0,5 - 1,5 0,4 1, 1 3,3 1,6
UREDINALE I I 0.4 - 0,7 0.5 - 0,8 1,5 2,6 32,0 13,2

Talwl.1! :'.~ ,\n:iliza f}()!inic:1 a unui profil tlin asc>zart'a clC' la Rado\·:rnu.

JOI

https://biblioteca-digitala.ro
 , ......
----=---~-..·.-.--„.„„,,.~„ -· ..-~....-..--.--„ .........____......._.........-.,. . _
I Curr.;:x>mm;11 prlnclpall, genuri, Adincfmea i n cm o·
,o I
I'
I
ramii ii şi specii 0-15 15-30 30-45 45-60 60.-70 7~0 00-00 I 90-iooj
! A.P. 12,S 25,8 20 4 23,0 12,8 i4,0 ,...„ II 130
.>!.:. • I
LN.A.P. 83,5 68 2 71,8 81,5 71,4 82,2 74,8 I 77.2 1I
Spori 4,0 6,0 7,8 15,5 15,8 3,8 19~-,--g,~-,
P!NUS 2,5 2.0 2,2 3,8 3,0 1,3 2,0 2.7 -
-
1-- ---1
,__PICEA -- - 1., - - 1„
!" - - I
FAG US - 0,7 - - - - - -
QUERCUS
TILIA
15
7,5
13
19,2
-
14,9
2,8
5,8
1,5
3,8
1,3
1,9
0,7
-
1,0
1,6
'
I

ULM US 05 - 08 1,0 15 5.7 2,6 7,0

ACEA 0,5 0,7 0,8 2,8 15 19 - 0,5

---
ALNUS 0,7 1,1 - - - - -
-
JUNIPERUS - - - - 0.6 - -
COAYLL:S 1,3 - 1,3 t,5 - - -
l' GRM11NEAE 17,0 12 8 H,8 14,7 15.8 10,2 17,9 17,9
! CEAEALIA
! COMPOSIT AE
1.2,0
10,5
1,3
13,2
-
32,6
1,9
21,2
-
20,3
1,9
28,0
0,7
32,S
1 IJ
27 .,
CK~NOPQDIACEAE 2,0 4,0 0,8 - 1,5 1,3 - 1,C
F'LANTAGINACEAE 1,5 0,7 - - - - - 0,5
CVPERACEAE 5,0 8,8 3,7 58 11,3 7,0 6,6 9,2
AUSMATACEAE 8,5 8,0 7,2 19,2 13,S 21,0 13,2 11,4
POTAMOGETONACEAE - - 2,8 0,6 2,3 - - -
RANUNCULACEAE 1,0 - 3,3 0,8 2.i - - -
TYPHA LATIFOLIA 4,0 - - - - 1,3 - -
TVPHA ANGUSTIFOLIA - - - - - 3 El - -os
NVMPHACEAE
POL VGONACEAE
55
3,0
-
33
-
-
-
3,2
-
1,5
-
3,2
07
- 1,0
EPHEDAA - - - - - 08 - -
CARVOPHVLLACEAE
ARALIACEAE
-
1,0
33
8,6
-2,2 -- -
-
-
-
-
-
0,5
- -

SAXIFRAGACEAE - - - - - 1,9 1,3 27

JUNCACEAE - 0.7 - - - - - -
LABIATAE 0,5 0,7 - - - - - -
POLYGALACEAE 1,0 - 3,3 - - - - -
CORNACEAE - 13 1,1 - - - - 0,5
LINNAEA BOREALIS
CAUCIFERAE
-
1,0
-
-
08
-
08
-
0,6
o.e
-
1,3
-
-
-
05
MALVACEAE -- 0,7 - - - - 0,7 -
HUMULUS 0.7 0,6 - 08 1 t:! 07 18
ROSACEAE
LYCOPODIACEAE
-
1,0
2,8
3,3
-
6,0
-
11,5
0_8
4,6
-
38
-
9,3
0,5
8,0
POLVPODIACEAE 3,0 2,8 1.6 3,8 3,8 - 10,5 3,8

Tabt•lul 2:J :\n:-tliza polinicd a profilului I din afara n~·z>irii

-------
d1· la P.adovunu
1 vezi fig. -19)

rimik, imcdialL" ~-tic aşcz:1rii au rttmas in do- pic\'1.''! :1~L·z~11·ii.

Dl' :dt f1•l. ac(iuni .slabL· ciL· de-
meniul stl'pic:. F.k l·1·au incluse unui astfel frhaa· suprate\elnr imp:\dul"itc sunt 1"C·m:1r-
;1
de µcis;ij se parc in:1inte de instalare;i pur- c:aic• si la tr('l"Crt•;1 dinln' nivelul IV .~i nin·-
tcHm·ilor culturii rL'spcctivc (ni\·elul IV) (tab. lul II!. a\·[111d în n·dr·re c[1. la sf;'1rsitul ni·:l'-
22). ci"ind polenul dL· arbori nu depC1.şea 13'' '·'· lului IV st• (~'XlÎfl'.iCSL' pu\in p:-1dt1n':1.
Od;1tf1 cu intran·a în nivelul IV acest prm:c·s În vecin:italca :1::;Pz:-1.rii piiclun·:1 L"l':1 f11rm::1;·,
se ac:ccntueaz:·1. probabil ca urmare a defri- clin elc.·:11L'ntcll' steji11·isului :1.mes1t·<.:<1l (s1v_i:1r.
;;fll'ilor t'fectuate ~;i asupra arealelor deja re- tL'i, ulm). ean· nic:iuda1;·, nu n dPp[1~ii 111 ; imp•.ll
str::111:-:c· cl1· p:-1durl' eare mai t·xistnu în apro- loeui1·ii ncolitin• 7.:1" in zon;1 :1~v:z:1rii i\u ,;(•

https://biblioteca-digitala.ro
 -
po;11c spun(· (';1 ;rn ('...:islal silua\ii in c;1rv unul
din l'lemcntrit• s!l·_ii\rişului mi:'t s:1 prcdominc Componenţii AdAnclmea în cm %
în moci c:1:v<lr„itor Trebuie s;'i remarcti.m to- principali, genuri,
tuşi scnsil)ib ~1:·iiT!Ul'L' a stejarului în nivelul famllll şi specii :lG-30 30-45 <&S-85 8!;-85 BS-100
III :·i a ulmului in nivelul IV. l"i:iră c;:i valo-
i"il··. Jur s;-1 dcpi1seasc:-\ cu mult pc a!C' ceJ.-.r- A.P. 14,5 17,9 18,6 4,2 5,0
Li•f' cc.mpor.ent.c. f;1_gul :1 1·:'\mas tot timpul n N.A.P. TT,8 71,1 74,5 88,6 89,1
1·:\rit~·.:r• in pi1c1t!rile din vccin<"1tatra :1>eztu·ii. 6,9 7,2
SPORI 7,7 11,0 S,9
l-· i :•lun•_t! :;~:,!J 1··:·prczcnt:"it. i\'bi c11rioasă c5te 4,2 4,0 1,2 3,0
PINUS 3,9
PICEA 0,9· 1,0 1,2 2,4 2,0
I C~mponenţl! prlnclpall, AdAnclmeo în cm •k FAGUS 0,5 - - - --
genuri, famllll şi specii 1()-30 30-5-0 50-60 00-70 CARPINUS - - 0,6 -
QUERCUS
TILIA
1,4
3,4
1,6
6,3
1,2
2,3
-
0,6
--
A.P. 12,3 19,0 65 77
~----

N.A.P. 32,.Q__ ~~ 882 903 ULM US 4,3 2,6 4,0 - -

-·----~-·--·-

SFORI
- --·--
..211 t;,1 5,3 2,0 ACEA 0,5 1,0 3,5 - -
--··----·------- -··-
---
PINU$ :u 1.~ - - - SALIX 0,5 0,5 - -- --
PICEA -
O,S 1o 0,8 POPULUS - 0,5 -
F~GLI~
-·---· - 05 -- - ALNUS
9,7 7,4
- - 1,7
9,3
-
14,4
-
14,3
QUERCUS 0,9 1,5 - GRAMINEAE
- -
TlLIA
ULM US
47
0,9
12 8
0,5
-
-
52
0,6
CEREALIA
COMPOSITAE
2,4 1,0
14,0 28,4
0,6
32,S 28,7 36,9
ACEA 0,5 0,5 1,0 - CHENOPOOIACEAE 3,!) 0,5 2,3 1,8 -
PLANTAGINACEAE 0,5 1,0 2,3 12,6 8,3
SALIX 0,9 - 0,5 0,6
CYPERACEAE 5,8 7,4 6,4 9,6 7,1
BETULA - 0,5 - - ALISMATAC~AE 6,3 13,7 17,4 6,6 -
ALNUS - - - 0,6
POTAMOGETONACEAE 0,5 - - 0,6 -
CORVLUS 0,9 0,5 - - NYMPHACEAc I 26,0 - - - 0,5
GRAMIN!:AE 10,0 11,3 11,8 7,0 RANUNCIJLACE>\E - - 1,2 0,6 -
CEA!:ALIA 11,4 3,0 - - TYPHA LA l'l~:OL.IA 0,5 - - 0,6 -
COMPOSITAE 19,9 19,5 18,7 25,7 TY?rlA .ll.NGUSTli=OW\ 0,5 - 0,6 6,0 -
CHENOPODIACEAE 3,3 1,0 1,6 - CARYOPl-iYLLACEAE - - 1,2 - -
PLANT AGINACEAE 0,9 1,5 0,5 - POLYGONACEAE 1,4 4,7 1,2 0,6 0,5
CVPERACEAE 6,2 6,6 3,7 5,2 EPHEORA 0,9 - - - -
ALISMATACEAE 5,2 5,1 6,4 8,9 OIPSACACEAE - - 1,2 - -
POTAMOGETONACEAE - 1,5 1,8 2,8 SAXIFRAGACEAE o.s I 1,6 0,6 - 2,0
RANUNCULACEAE - 0,5 5,9 9,0 COAN.l:CF.AE 0,9
-
3,i - - -
TYPHA LATIFOLIA 6,6 9,2 12,4 14,8 CRUCIFERAE 1,±_ - - 0,6 -
TYPHA ANGUSTIFOLIA 8,5 3,0 13,4 10,3 MALVACEAE or.; - ·- - - -
CARYOPHVLLACEAE 0,5 - 0,5 - HUMULUS 0,9 - 0,6 - -
POLYGONACEAE 3,3 1,0 - 1,2 ROSACEAE 3,9 0,5 - 0,6 -
EPHEDRA - - 0,5 - SPARGANIACEAE 1,0 - - - -
DlPSACACEAE - - - 0,6 LINNAEA BOAEALIS 0,5 - - - -
JUNCACEAE 0,5 - - - L YCOPODIACEAE 4,8 6,3 3,5 4,8 3,6
ARALIACEAE - 5,6 10,2 3,2 POL YPODIACEAE 3,9 2,1 3,5 2,4 2,3
CORNACEAE - 1,0 - 0,6 POL YTRICHUM - - - 4,2 15,5
CAUCIFEAAE - - 0,5 0,6
NYMPHACEAE 2,4 - 0,5 - Tabelul :2:i. :\naliw poliniri1 :i pmfiluiui III
din atara a.5t·1:1rii de la lt;1dn\·;_inu.
MALVACEAE - 0,5 05 -
ROSACEAE 1,9 1,0 - - ;!!1:~rj\i;t m11lÎv~ti1
L1n'...!ul \·:lilnr C~l!"l'
a salcil'i ~i arinului. do·-:1

HUMULUS 0,9 - - - l'la11c:lll':1z:1 il"'"'.l;1:·1·;i_ c„·,·:1

<.:l' inseamn;"t cf1 niciodat;-1 ;1cl'q<· \':-ii nu s-;1u
LYCOPODIACEAE 2,4 5,6 3,8 1,9
caraclt:rizat prinlr-11 urnidila\l' excl·sivi1 carL· s;·1
POL VPODIACEAE 3,3 3,0 1,6 0,6 1x•rmil<"1 cnns: itciin.•:, unor s:·tlcci<' ~i ;1nini:;;1·
Desigur c:1 LI!loi din pr"bknwl1· irnp"rt;111tl·
Tah:·':ti ~J Analiza poli!1ic1 a prolilului li care s-a ÎPcL·1Ta~ a Ji rezulv:tl<i dl' :lr.:ilizol po-
<itn :11ara :i~cz;·1rii Rado\·anu. linic;·\ :1 l'1•<>t ;1 propor(iilnr în care ;111 f1><

1()!)

https://biblioteca-digitala.ro
 cultivate cerealele de comunitatea neolitic[1 de Din nin:olul II al fazei de tranzi\ie de la
aici. Hc;:ullatele ob\inule pl"in studiul palirio- cultu;·a BoL1n b cultura Gumelni1.~\ au fo~~L
logic al profilului din aş~zare ne-a făcut ::;<"1 recuperate doa1· C:1teva impresiuni c!e s<:'mintL'
ne întrebăm dac~"l totu~i procentele polenului pe chirpic. care au dovedit pxistent:~ s·ieci!lor ·
de cereale nu erau mult prea scăzute pentru a Triiic:um cf. r!icocc11m (ş<iniul E-2. careul 2) şi
dovedi preocupări foarte intense de cultiv;..,·e Hcn.l~un sp. !.:~";ilul E-7. careul 1 şi 2).
a acestora, riv~md în vedere ca polenul lor nu Procentele n:ai ddicate ale polenului de cc-
dcp{1şe:i 60;0 decât in nivelul III. in rest Lind rcaic din nivelul liI sunt reflectate şi în bogă­
modest reprezentat, în gr,neral rar dep:1şind \ia m2i mare a r!1aterialului botanic deEcope-
J0/0. În aceastâ situa\ie am c0.:1utat s~ ·.-edem
ci::ică, prin efectuarea analizei polinice din afa-
Compor:enfll principali, Adlnclmea in cm "•
ra. aşezării, nu vom putea constata procent'~ genuri, familii 91 specii
m~i ridicate ale polenuiui de cereale in nin~­ 15-30 3G4 45-iO SS-75 75-90
li.11·ilc presupuse contemporane locuirii ;:i<;ezării. A.P. 10,5 21,1 22,6 22,6 14,3
Pentrn aceasta. au fost E1cute şase sondaje N.A.P. 84,8 73,3 68,5 71,9 79,5
amplasate aşa cum se poate ubseI"vc. i:i fig. 49,
SPORI 4,7 S,6 8,9 5,5 6,2
spre z:ma care oferea eventual :i in preis-
io:·ic, ca şi azi, cele mai avantajo?.S(' cor:ditii PINUS 1,0 5,6 2,4 5,5 2,S
de 1Jracticare a ~1grieulturii. Cu surprindere p;;;EA - 0,6 - 1,a 0,6
c.veam să constatam că prncentele polenului de FAG US - - -· 0,6 --
cereale sunt chiar mai sc[izute. uneori inc~:is­ CARPINUS - 0,6 - - -
!cntc chiar, în rnport cu cele din ,:_~~2:c:irc. O OUERCi.JS 0,5 - - 1,8 2,5
astfel de siluatie, în 10c s~1 res:r:mgil. a dL:s !a TILIA 6,8 10,6 13,7 6,7 1,8
multiplicare::i ipotezelor cu privire la loc.1i in I ULMUS 2,0 ., 2,4 1,8 2,5
care existau terenurile cultivate cu ccre;ile. ACER - 1,2 2,4 1,2 3,7
Valorile mai mari totuşi în profilul din w;e-
zare. dcci1t în cele din afara ei, ar presupune
BETULA - - - 0,6 -
c{1 agricultura, dacă se practica tot 1 :şi pc lc-
POPULUS - 0,6 - - -
1"<-~nuri le de 11 ndc au fost colccl:! 1e profilc'.c
ALNUS - 1,9 1,6 0,6 -
I-IV (tab. 23-2G). se făcea in propot·;_ii sd- JUNI PE RUS - - - - 0,6
zute. Procentele mai m;:iri ale pok:rnlui di;1 'CORYLUS - 0,6 - 1,2 -
;:'.;czarc ar proveni. in aceast.:_i sitwi.ţic. din e: 1::c- GRAMINEAE 17,3 13,7 19,4 12,2 16,1
tuarea eventual <.1 treieratului în pc:·in~etrul CEREAL!A 4,1 0,6 - 0,6 -
locuit.. ceea ce ducea la imbogătirea polenu- COMPOSITAE 24,0 2&,7 22,6 26,S 24,8
lui de cereale (tab. n-28). Av:md însa in CHENOPODIACEAE 5,2 0,6 2,4 0,6 0,6
vedere valorile extrem de scăzute ale pole- PLANTAGINAGEAE 0,5 - 0,8 1,8 0,6
nului de cereale din profilele I-IV (tab. 23- CYPERACE~E 5,2 10,6 8,0 7,3 9,3
2i~). considerăm totuşi cf1 nu acene ~i:;-r:r.uri
ALISMATACEAE 11,5 10,5 6,4 7,9 11,8
constitui au locul principal de cu Hi va re a ce-
rca lelor. lntr-o asifel de situaţie. este de bă­ POTAMOGETONACEAE 1,6 - - 9,1 4,3
nuit fie 61 agricultura se ff:ce<i in limite ex- RANUNCULACEAE 0,5 - - - -
1rem de restrânse în cadrul aşezării. fie in- TYPH.~ LA llFOLIA 4,2 2,5 5,6 1,2 -
t r-o <:1ltc'1 zonC1. care nu includea nici ~·::ezare:1, TVPHA ANGUSTIFOLIA 1,0 1,9 - - -
nici profilell' analizate polinic. In sfârşit, nu CARVOPHVLLACEAE - 1,.9 0,8 - -
este exclus ca o astfel de zonă s[1 nu exist:! POL VGONACEAE 4,8 0,6 0,8 1,2 3,7
şi de fapt agricu!tura să fi fost pr~1cticat[1 in
preajma aşez.:-irii in propor\ÎC destul de mn-
OIPSACACEAE - - 0,8 - -
d~slC1.
LABIATAE - 0,6 0,8 0,6 1,2

Oricum. trebuie <1vut ir, vedere multit:.;d'-

CORNACEAE 0,5 - - 0,6 2,5
nen plantelor de apă care sunt o dova:E: cert:-1
AOSACEAE 3,1 - 0,8 0,6 0,6
a exislcn\Pi unnr areal!.' umede. !n p;·c:.;.jtTHt SAXIFRAGACEAE 0.5 - 1,6 0,6 1,2
cărora nu t'ste exclus s<.! se fi pulat practic~1 NVMPHACEAE 1,S I - 0,8 - -
o a_qricul tură faci 1{1. în raport cu terenurile ARALIACEAE - 0,6 - - -
~rcu dc> prelucrat de pe pb:ou. CRUCIFERAE 0,5 - - - -
Dovada cC1 aGricu!tura cereal'.2lor se in;~::.:­ HUMULUS 1,0 - - 1,2 2.5
dea printre preocup[irile comunită;ii Bo!an- L YCOPODIACEAE 1,6 4,9 8,0 4,9 4,9
Guml'lni\a de la Radovanu, pe lăn~ă an'1liz:1 POL VPODIACEAE 3,7 0,6 o.s 1,2 1,2
pnlinic<i. o po:1tc reprezenta descopc~rirca ~::1:
a SL'min\L'lor carb:mizate, cât şi a una:· i:Yt'.Jrc- Tnlx•lul 2(i. Analizn polinică a profilului IV
siuni JW chirpic. clin afara nşez:"1rii de la RndO\·anu.

110

https://biblioteca-digitala.ro
 scmin\c de Tri!iccwi clicocc1wi şi una de Vicia
Ccmponentfl prlnclpall, Adlnclmea în cm
d. pilosa, iar in cealaltă s-au determinat şap­
gen:.ir!, familii, spocll W-40 40-55 SS-75 7~95
te seminţe de Galium spurium şi câte una din
A.P. 23,7 13,8 13,8 8,7 speciile Tril icum monoccocmn, T. dicnccu m şi
N.A.P. 72,8 79,2 79,0 81,9 Ficia ri/losc1. Trebuie să mcn(ionc"1m că din lo-
SPORI 3,S 9,2 7,2 9,4 cuinţa 2 s-a recoltat, de asemenea, o j1.tmătalc
PINUS 3,5 1,8 3,3 1,8 de ghindă de Qucrcus sp.
PICEA - - 0,7 0,8 Locuinţa ;3 a oferit atât impresiuni pe chir-
FAG US 0,9 - - - p'.,· r·;"!t ._.; c·\1n.':1 :~Pmin1c carbonizate. Dintre
QUERCUS 1,8 - 2,6 -
TILIA 15,B 5,5 2,0 3, 1
ULM US 0,9 2,7 2,8 1,8
ACEA - 0,9 0,7 1,6
jc-;;j;;;,jilpri~;---
~~

SALIX - 0,9 - - Adlinclmua in crn

ALNUS 0,9 0,9 1,3 - tl&nurl, tamllll 111 specii 15-:la $-SO 50-70 70-50
-
CORYLUS - 0,9 0,7 - A.P. 15,5 4,2 2,8 3,3
GRAMINEAE 14,9 8,4 11,8 14,9 87,7_ 93,0 95,8 95,0
-N.A.P.
---
CEREALIA 1,6 - - - SPORI
-
0,6 2,8 1,4 1,7
COMPOSITAE 8,8 26,4 11,8 12,8 PINUS 3,0 0,7 0,8 -
CHENOPODIACEAE 7,9 - 0,7 - FAG US -0,7 - -
PLANTAGINACEAE - 5,5 3,9 6,3 CAPRINUS
-- - -
1,4 -
CYPERACEAE 7,0 7,3 17,8 11,9 QUERCUS 1,5 0,7 - -
ALISMAT ACEAE 8,8 27,3 18,3 14,9 TiLIA 6,7 -
0,7 -
POTAMOGETONACEAE - 5,5 3,9 8,3 ULM US 1,5 0,7 0,7 -
RANUNCULACEAE 5,3 1,8 - 1,6 ACER 1,5 0,7 - -
TYPHA LATIFOLIA 3,5 - - - SALIX 1,5 - - -
TRAPA NATAS - - 0,7 - ALNUS
--- - .... 2,5-
NYMPHACEAE 2,8 - - - CORYLLIS - 0,7 - -
ARALIACEAE - - 3,3 - GRAMINEAE 11, 1 8,3 8,3 13,·1
SPARGANIACEAE 0,9 - - - CEREA LIA 11,1 - - -
POLYGONACEAE 7,0 0,9 3,9 2,4 COMPOSITAE 20,7 14,7 13,8 24,5
EPHEDRA 0,9 - - 1,6 CHENOPODIACEAE 7,4 - - -
SAXIFRAGACEAE - 1,8 0,7 2,4 PLANT AGINACEAE - 4,9 3,4 -
HEDER A - - - 0,8 CYPERACEAE 4,4 9,8 8,3 4,9
CORNACEAE 0,9 - 0,7 0,8 ALISMATACEAE 12,5 11,2 11,0 12,3
CRUCIFERAE - - - 1,8 POT AMOG ETONACEAE 0,7 - 4,1 -
ROSACEAE 2,6 - 1,3 1,6 RANUNCULP.CEAE 1,5 28,7 32,4 25,4
LYCOPODIACEAE 0,9 7,3 7,2 7,Sl TYPHA LATIFOLIA - 7,0 5,5 3,3
POLYPODIACEAE 2,6 0,9 - 1,8 TYPHA ANGUSTIFOLIA - 8,4 8,9 -
NYMPHACEAE 0,7 -
0,7 2,5
Tal1C'lul :!î. i\naliza polinic-~·, a pn>fllului V
din afara aşeziu·ii Radovanu
ARALIACEAE 2,2 - - 0,8
POLVGONACEAE 4,4 0,7 0,7 0,8
SAXIFRAGACEAE 0,7 -
0,7 0,8
EPILOBIUM - 0,3 - -
EPHEORA - 0,7 - -
r!t în lncuin\cle ~- 3. ~i 4 :ipar1in;"1nd :iccstui CORNACEAE 3,7 -
0,7 0,8
ni\'!·I. Din lucuin\:\ ~ o amprcnt;·t pc chirpic CRUCIFERAE - 0,7 0,8-
<tpa1·tirH· spC'ciL·i Tril'icum rlicocc11111. i:tr o a1t·1 ROSACEAE 1,5 -
1,4 -
!;peciei l-lnrc/!'11111 r1d:1arl' 1·1!lgCJrc'. D:ir. din 1()- LYCOPOOIACEAE - 2,6 1,4 0,8
cuint:i ~- ml ("osl dcscnpcrÎ\C şi Sf'min\c· c:irlJ11- POLYPODIACEAE 0,7 - 1,8-
l1ÎZ:llP prin s;"1pi1turilc' arhcolngicr· din ;rnul
T::ll ..·L1l 2r; .'.na!iza polinic-:·, ;1 p1·.-,rilului V!
I fH!7. lntr-un;i din prnbc· s-:1u 1·ecunnscut op: t!in ;11ara ~·~cz~\1 j1 Hatio·~·anu.

111
lj - J'aler""J·::nrd;ntd:lll.:a

https://biblioteca-digitala.ro
amprentele pe chirpic se remarcă un spic de
J nL1cum uesLivum Şl cateva seminţe de Tri-
ucum cf. monucocc:um. imprimate tot pe chir-
pic. O serie de seminţe carbonizate descope-
nte izolat în această locuinţă aparţin speciilor :
Tnhcum monococcum (1), T. diococcum (3),
J.'. aestivum (1), T. sp. (2) şi Hordeum, vulgare
lJ). Din această locuin~a s-a colectat însă şi
o probă formată din peste 600 de seminte. din
i;peciile : 'l'riticum monococcum - 2,411iu şi T.
u1coccum - 97,6°/u.
u cantitate ceva mai semnificativii. de se-
minic carbonizate a fost descoperită in locu-
inia 4 (:il2 exemplare). ln proba respectivă
seminiele din cele trei specii de grâu pe care
lt: includea erau amestecate în următoarele
procente : 'l'nticum mo11ococcum - 97,l0/0 (tab.
·o, 'J.'. cf. dicoccoicies - 1,60/o (tab. 19), T.
aestivum (cL aestivo-compactttm) - 1,3°/u.
Tot din nivelul HI s-au recuperat două pro-
be prin săpăturile arheologice din şanţul E,
1
mal 4-5 '~" :
- prima dintre ele conţine 196 de seminţe
caroomzate repartizate astfel pe specii : Tri-
ncum monococcum - 3,00/u (seminţele sunt
fragmentate), T. cf. spelta - 13,3°/o (pl. IV/5),
Jiordeum vulgare nudum - 82,70/0 (tab. 8),
Vicia ervilia - 1,00/o (pl. XV/7) ;
- cea de a doua mostră din şanţul F, mal
4-5 conţine seminţe carbonizate din specii-
le : Triticum monococ:cum - 8,0°/u (pl. 111/2)
(dimensiuni medii în mm : L=5,0 ; 1=2,5 ;
1~~1,2), T. cf. dicoccum - 4,00;0 (pl. V/8), T.
sp. - 6,60/0 (dimensiuni medii în mm : L-=
5,0 ; 1=3,1 ; 1=2,3), Hordeum vutgare nudum
- 81,4% (tab. 8 şi pl. X/2).
Nivelul IV a ofel'it, de asemenea, mai mul-
te dovezi privind existenţa unor specii de ce-
reale în acest timp. Pe un chirpic din locu-
inţa I s-a determinat impresiunea unui spic
de Triticum cf. monococcum şi amprenta unei
seminţe de Triticum. cf. dicoccum, iar din D-3,
careul 2, tot de pe un chirpic, s-a recunoscut
forma unei seminte de Triticum monococcum.
Săpăturile arheologice pentnt dezvelirea lo-
cuin~ei 1 au dus la descoperirea mai multor
mostre de seminţe carbonizate, care totalizea-
ză aproape 750 de exemplare. Iată alcătuirea
pe specii a probelor respective, notate cu to-
tul convenţional de la 1 la G : 1 - T1·iticum
monococcum - 5,30/0 , T. dicoccum - 94,70/o;
2 - T. dicoccum ; 3 - T. monococc:mn -
l,2o;0 , T. dicoccum - 97,4°/L,, Vicia villosu -
0,311;0 , Galium spttrium - 0,3 11 /11, Sambucus ni-
gra - 0,6°/ 0 ; 4 - Triticum mono,coc.cum -
l ,40/0 , T. dicoc:c:um - 9G,6°/l, ; 5 - '1 . d1coccum
426 E. Comşa, S<ipaturilc arheologice de la Rado-
vanu, Materiale ~i l'Crc. arheol., Tulcea, 1980, p.
25-28.
112
https://biblioteca-digitala.ro
-- 97,10/u, neidentificate - 2,90/o ; 6 - T. mo-
noc:occum - 4,80;0, T. dicoccum - 93,5°/l,, Pi-
sum sativum ssp. a·rvense - 1,7°/o.
Din locuinţa
4 a fost recuperată, de aseme-
nea, o de Triticum dicocum.
sămânţă
In sfârşit, prin săparea şanţului de apărare,
la adâncimea de 320-340 cm, aparţinând fa-
zei de tranziţie de la cultura Boian la cultura
Gumelniţa, au fost descoperite 21 de seminţe
repartizate astfel pe specii : Triticum cf. spel-
ta (18 exemplare) (dimensiuni in mm : L=7,0-
5,0; 1=2,8-2,0; 1==2,1-2,5), flordeum vul-
gare (2 exemplare), Triticum cf. monococcum
(1 exemplar).
In concluzie, putem afirma că în etapa de
trnnzitic de lu cultura Boian la cultura Gu-
melniţa, printre cerealele cultlvate figurau cu
certitudine cel puţin patru specii de grâu (Tri-
ticum monococc-um, T. dicoccum, T. spelru şi
T. aestivum- cf. aestii:o-compactum) şi două
specii de orz (Hordeum vulgare şi H. vulgare
m1dumJ. Cu totul ipotetic, se poate spune că
dintre speciile de grâu erau mai frecvente cele
primitive, mai ales T·riticum dicoccmn acom-
paniat de T. monococcum, in timp ce Triti-
cum aestivum era probabil destul de restrâns.
Nu au fost întâlnite scminţ.e de leguminoase
care să ateste o cultivare sigură a lor. De alt-
fel, nici analiza polinică nu a relevat o răs­
pândire prea mare a acestei familii.
RACATAU, comuna Horgeşli. jud. Bacău
Aşezarea geto-dacă
de la Răciitău este can-
tonată pe terasa superioară a Siretu_lui, i_n
Punctul „ Cetăţuia" · fiind identificată ipotetic
•- . n·in-
cu Tamasidava din harta lui. Ptolomeu l'•1
tr-o serie de gropi de provizii, datate. în ge-
neral în sec. I i.e.n., s-au recuperat din aşe­
zarea de la Răcătău seminţe carbonizate care
ne-au permis reconstituirea, cel puţin în par-
te a terenurilor cultivate de geto-daci în accas-
'
tă perioadă.
Din groapa 10 (sec\iunea XXV, C-1), de-
gajată prin săpăturile din anul 1982, _s-au se-
parat sub microscop pest~. 75l~ .de s~n:un\e car-
bonizate produse de specule .•t- : Tnticum. mo-
11ococc1t1n - 1.60/0 • T. cf. dicoc:cum - O,lll/I),
T. aestivum - 91,51) o (tab. 2 şi pl. VIII ), Se-
cale cereale - 0,8u/u. Horcleum vulgare vul-
gare - 0,9u_; 0 , Avena sp. - 2,2°/c, Viciu sp. -
O, 1o ·„. Ag1·ostemma githago - 2.8u/u.
-1'.!'t V. Cap.lanu. Cercet.'lri nrhcologic-c in uş~zu­
rea geto-dacii de lu Răc1Hău (jud. Bacaul. Maler1ulc
si cerc. Hrheol. Braşov. lll83, p. 201-210. .
' 428 1\1. Cili:ciumaru, Considernţii paleoetnobolanic-1..•
şi contribuţii Jo. agl'icultura geto-dat'ilor (III. Thrat'o-
Dnci~·a. V, 1904. 1-2. p. 171-176.
 O l\ douu p1·obă din uşcuu·ca de la Răcătău
a dezvelit preocuparea geto-dacilor de aici pen-
tru cultivarea ovăzului. Dinu·-o cantitate mai
marc de seminţe carbonizate, separându-se cir-
ca l 4, s-au numărat peste 1.250 de exemplare
repartizate pe specii in felul următor ·~:!'J: Ave-
na sari11a - 99,50;0 (pl. Xl/9) (dimensiuni în
mm : L=B,0-4,0; J,...,2,2-1,3 ; I=l,7-1,0),
Plantagn lanceolata - 0,07°:·c.
SATU NOU, comuna Oltina, jud. Constanta
Aşezarea getică „Valea lui VoicuLi, din preaj-
ma satului Satu Nou, este situată pe malul
drept al Dunării, pe un promontoriu aflat în-
tr-un stadiu avansat de eroziune ~ 30 . Pc lângă
solul"ile gleice din lunca Dunării, în vecinăta­
tea ::işezării sunt frecvente cernoziomurile car-
bonatice, solurile bălane şi chiar cernoziomu-
rile gleizate.
In apropierea locuinielor, în majoritate de
suprafa\O:i, au fost descoperite gropi de pro-
vizii. Uneori acestea erau plasate lângă pe-
reţii locuinţelor. aveau formă tronconică, adân-
cime mici'1 şi erau căptuşite cu lut. ln apro-
pierea locuintelor se găseau şi gropi de dimen-
siuni mari, ~desea şi acestea lipite cu un strat
izolatm· dC' lut. Într-un caz lipitura pereţilor
era intăritii prin ardere. în vederea unei izo-
lări mai eficiente împotriva rozătoarelor rn. în
interiorul locuintelor au fost atestate răşni­
\c destinate prelucrării cerealelor.
Prin s;1păturilc arheologice din anul 1988
au fost recuperate trei mostre de 'seminţe
carboniz:ite \::'.! atribuite sec. III i.e.n. :
- S-J c. careuf 4 N. nivelul 7 : Triticum
monococ:cum - 6,9o. 0 , T. dicoccum - 91,70,,1,
Horde1rn1 vulgare - I,lo/0 , Vicia sp. - 0,2u.'u.
Prin cercetarea a :162 de cariopse din această
probă de seminţe s-a constatat că intre se-
mintele de Tritic:um monococcum aproximativ
jumătate din cariopse erau subdezvoltate, având
urnuHoarelf' dimensiuni: L=4,0 mm; 1=1,8
mm : I :=3.2 mm. De asemenea, circa 114 din
semintele de Triticttm clictJ<:c:um au dim~nsiuni
reduse (L-='-'4,0 mm ; 1=2,0 mm ; 1=2,2 mm);
- S-J c. careul 4 N-5 N, nivelul 7 : Triri-
c:um monococcum - 31,4u. ~. T. dicocc1Lm
66,4u ·0 • T. sp. - 0,8u ,„ Panicum miliaceum -
429 Idem. Consideraţii paleoetnobotanice şi con-
tribuţiila agricultura geto-dacilor. Thraco-Dacica, IV,
l!JB3, 1-2. p. 126-1:!4.
DII M. lrimia, i\:. Cono·.:ici. Aşe:mrea getică for-
tiilrnli1 de la Salu !fou - „Valea lui Voicu" (cam.
Ultina. juli. Com.lan1•P. Thraco-Dac·irn. X. 19119. p.
113-l:i·I
4:11 lbid1:11t.
432 Mul\umim colecti\·ului de cercetare. dr. M.
lrlmia şi N. Cono\'icl. pen•ru amnbilitnten c·u cnre
ne-a .-edot materinlele botanice pentru ~tudlu.
https://biblioteca-digitala.ro
1,4%. Au fost determinate, pentru stabilirea
acestor procente, 343 de exemplare de seminţe
carbonizate.
- S-1 c, careul 5 N, nivelul 7 : Triticum
monococcum - 66 80/o (tab. 7 şi pl. III/ 1),
1
T. dicoccum - 24,4°.'o, T. cf. aestivum -
1,80;0 , Hordeum vulgare - 5,260/0, Panicum
miliaceum - 1,50/o. Dintre cele 323 de seminţe
ale acestei mostre s-a observat că cea mai
mare parte din cele care au fost atribuite
speciei Triticum dicoccum nu sunt dezvolta-
te normal.
Săpăturile arheologice din anul 1991 (S-1
b, careul 5 N, complex, din locuinţă) au avut
ca rezultat descoperirea unei mostre de semin-
\e carbonizate în amestec cu multă cenuşă,
lemn carbonizat şi destul de multe resturi de
spic şi paie. Intreaga probă a cântărit 500
grame, iar in cadrul ei seminţele reprezentau
aproximativ jumătate.
Seminţele provin în exclusivitate de la Hor-
deum vulgare vulgare. Adesea s-au observat
semin\e conservate in grupuri de câteva ca-
riopse în poziţia iniţială din spic. Aceasta ar
fi un argument in favoarea ipotezei că semin-
telc nu fuseseră treierate şi le-a prins incen-
diul în spic.
Ne întrebăm, în măsura in care se conside-
r:\ c[1 materialul provine din locuin\ă, în ce
scop se făcea depozitarea spicelor. S-ar putea
totuşi, având in vedere şi mulţimea lemnului
carbonizat, ca spicele să fi fost depozitate în-
tr-un alt gen de construcţie, poate de felul unei
cutii de lemn sau coş de nuiele.
Surprinde, de asemenea, lipsa oricăror se-
minţe de buruieni, incât ne întrebăm dacă
seceratul spicelor de orz nu a fost făcut cu
o grijă specială, în vederea obţinerii unor
seminţe cât mai potrivite semănatului recol-
tei viitoare.
Avănd in vedere procentele în care au fost
relevate anumite specii din aşezarea getică de
la Satu Nou, in faza actuală a cercetărilor, se
poate preciza că dintre speciile de grâu erau
cu siguran\ă bine cultivate cele două specii pri-
mitive de grâu - Triticum monococcum şi
T. dicoccum, nu era necunoscuta probabil spe-
cia T. aestivum, iar dintre cereale nu lipsea
din preajma aşezfll"ii nici orzul (Hordeum vul-
ţ/are). Nu este exclus ca pe alte ogoare să fi
existat, de asemenea, recolte de mei (Panicum
milic1ceum).
SARATA MONTF.ORU. comuna Merei. jud.
Buzău
Aşezarea arheologică de la S<"irata Monteoru
este situată in sudul Subcarpaţilor Buzăului,
la poalele Dealului Istriţei, pe înălţimile gla-
cisului format de apele cc coboar;.'."1 din regiu-
113
nea subcarpatică. Din punct de vedere edafic,
regiunea este dominatf1 de cernoziomurile le-
vigate şi argilice.
In punctul „Pe Cetăţuie", in ruptura unui
mal rămas intre două suprafeţe săpate în anii
1943 şi 1952, s-a descoperit în 1956 un mic
complex atribuit culturii Cucuteni, faza B, al-
cătuit din două vase, dintre care unul era um-
plut pe jumătate cu seminţe carbonizate i,:i::.
Peste seminţele din vas stăteau trei bucăţi
dintr-o piatră de calcar cochilifer, restul va-
sului conţinând cenuşă şi resturi de chirpic
ars. Sub vas a fost găsită o aglomerare de oa-
se mărunte de la un animal mic, iar lângă
vas un mic idol zoomorf de lut. O parte din
seminţele conţinute de vasul respectiv ne-au
fost oferite pentru studiu de E. Zaharia. De-
terminarea seminţelor respective o demon-
strat apartenenţa lor la specia Prunus cf. in-
sLitia (39 de seminţe întregi şi 34 resturi de
seminţe (la b. 17). Amestecate printre semin-
ţele amintite se găseau patru seminţe de Hor-
deum vulgare vulgare '•J''.
Aşa cum se ştie, aşezarea arheologică de la
Sărata Monteoru este foarte importantă pen-
tru că ea reprezintă aşezarea eponimă a cul-
t urii Monteoru din epoca bronzului.
Din faza I c 3 a culturii Monteoru s-a recu-
perat, prin s:.'tpăturile arheologice din anul
1952, o cantitate însemnată de seminţe car-
bonizate 1,r•. Una din probe îşi are originea în
„casa cu grâu" şi este formată din 5. 700 de
seminţe de Hordeum vu/ge1re şi o sămânţă de
Triticum cI. dicoccum. După cum se vede din
tabelul 4, seminţele de orz sunt foarte bine
dezvoltate şi se caracterizează printr-o marc
puritate, ceea ce ar indica eventual o selec-
tare a lor după seceriş.
Dintr-un vas apar\inând, de asemenea, fazei
I c 3 a culturii Monteoru s-au recunoscut, din
cele peste UJOO de seminţe, următoarele spe-
cii : TriLicum monococcum - 1,4°/o (tab. 7),
T. dicoccum - 89,10/o (tab. 6), T. cf. spclta -
6,90/o (dimcnsiu11i medii in mm : L=5,3 ; l=
2,3 ; I=l,7), T. cf. aestivum - 0,10/o, Hordeum
vulgare vulgare - 2,0o/ 0 , Pisum satii•um ssp.
arvense - 0,20;0 .
O alUi mustră, dintr-o casă I c 3, constând
din 2.005 seminţe carbonizate, este formată
din speciile : Trit.icum monococcum - 1,30/o,
T. diccocum - 90.00_·0, T. cf. spelta - 6,4'-' u.
Horde1im vulgare ndgare - 1,40/o, Pisum sa-
tivum ssp. arvense - 1,10;0 •
4:1:1 I. Nc>stor, E. Zaharin, S:"1p;"1turilc de la S~irata­
Munleoru, Matc1ialc, V. 1!15!1, p. 5l~-511J.
434 1\1. C;"1rciumaru. F. Monah, op. cit.. p 167 -
174.
4:;;. i\'I. Cili ciumnru, Con~ideraţii paleoetnobotanice
şi contribui.ii ln ;::gricultura geto-dacilor, Thraco·Da-
cica. IV. HIU:I, 1-2. p. l'.!G-134.
114
https://biblioteca-digitala.ro
Prin cercct<\rile din punctul „Scoruş" de la
Sărata Monteoru. în anul 1955 s-au descope-
rit, din faza I c 2 a culturii Monteoru, prin-
tre aglomerarea de chirpic, circa 1.500 de se-
minţe întregi şi 630 de fragmente de seminţe
de Vicia ervilia (tab. 14). Această cantitate im-
portantă de seminţe de măzăriche nu conţine
decât o singură sămânţă de Polygonttm con-
volvultts '•3 6.
In sfărşit, în suprafaţa de vest, dintr-o in-
stalaţie de cult (complex B), aparţinând fazei
Monteoru 2 a, s-au cules mai multe agregate
carbonizate constituite din seminţe de Came-
lina sativa (pi. XVI/3). Intregul material (se-
minţe şi cenuşă) cântărea circa 95 grame ~:s•.
SECIU, oraşul Boldeşti - Scăeni, jud. Pra-
hova
Aşezarea Seciu este situată în nordul Câm-
piei Ploieştilor, la contactul cu Subcarpaţii
Prahovei.
Dintr-un strat atribuit aspectului cultural
Aldeni II s-a obţinut, de pe un ciob, ampren-
ta unei seminţe de Triticum sp. '•:JS.
SANZIENI, jud. Covasna
Aşezarea de la Sânzieni este situată pc te-
rasa pârâului Petriceni, la limita nordică a
Depresiunii Braşovului, în locul numit „Piatra
de Tocilă" n!l.
Un lot de peste 2.fiOO de seminţe. studiat
dintr-o cantitate mai mare de material, a per-
mis precizarea cu privire IC]. cultivarea în epo-
ca bronzului aici a meiului din specia Pani-
cum miliaceum (pl. XIII/3). Cu totul acciden-
tal în seminţele de mei se amestecau câteva
seminţe de Polygonum convolvtthts (0,1%) şi
Agrostemma githago (0,03°/u) ""0 •
SOCU, comuna Bărbăteşti, jud. Gorj
Aşezarea daco-geticii de la Socu-Bărbăteşti
se desfăşoară de-a lungul râului Gilort, pe
partea dreaptă a acestuia, pe una din tC'rasele
inferioare ale sale "" 1.
O probă de semintc carbonizate obţinută in
urma săpăturilor arheologice din această aşe-
436 Ibidem.
437 Idem, Consideratii p::ilcoetnobotanice şi con-
tribuţii ln agricultur:i dacilor (llJ, Throco-Dncica. V.
1984, 1-2, p. 171-170.
430 Multumim c!r. E. Comşa pentru materiulul
cedat.
-1:m Iii!. Zzt,keh·. Cultura mormintelor lumulnre in
sud-estul Transikani-:!i. SCIVA, 28, 1977, I, P. 125-127.
440 M c:1rciumnru, op. ci!., p. 171-170.
441 P. Gherghc, Aşczare:t duco· geticii de la Socu-
Bărbăteşti, Materiale ş! cerc. arhcol.. Tulcea, 1900, p.
106-1!10. .
zare :;-a don;dit a fi formată în exclusivitate
din Panicu.m miliaceum ~'.:? (pl. Xllli8).
SPINENI, jud. Olt
Aşezarea daco-romană (sec. IV e.n.) din sa-
tul Vineti, comuna SpinenL jud. Olt este si-
tuată pc malul drepr al răului Vedea, pe una
din terasele inalte ale sale. Din punct de ve-
dere fizico-geografic ne aflăm in limitele su-
dice ale Piemontului Cotmenei cu soluri bru-
ne podzolite. Tn lunca Vedci nu lipsesc ins;i
nici solurile aluviale.
S{1păturilc arheologice efectuato începând din
anul 1983 au dezvelit mai multe locuinţe m.
Dintre ele, pentru cunoaşterea plantelor cul-
tivate in sec. IV c.n. in această regiune, in-
teresează in mod deosebit locuinlil 4, distrusă
de un incendiu. ln interiorul ci s-au găsit,
alături de alte obiecte ceramice (fragmente de
vase de provizii, un capac destinat pentru aco-
perirea unor astfel de vase cu diametrul de
42 cm), scminte carbonizate. Detcrminilrea spe-
ciilor (peste 650 de semin\e) ne-a permis re-
constituirea următorului tablou al plantelor
cunoscute de locuitorii aşezării""" : Triticum.
aestivum - 86,10/o (tab. 2). T. cC. durum -
4,5"/o (lab. 20), Srcale cereale 5,3"/11 (tab. 3),
Avena sativCI - 0,9"'•'· Panicum miliaceum -
0,60/o, Vicia .faba - 0.1 11.'", V. hirsuta - 1,00,0
(dimensiuni medii in mm : L=3,3 ; 1=2,9), V.
sp. - 1,511„ „.
STEJARU, jud. Tulcea
Comuna Stejaru face parte din Podişul
Casimcei. acoperit, în mijlocul aşezării. cu dife-
rite tipuri de soluri ccrnoziomicc.
Prin săpăturile arheologice de pc o movilă
cu 16 morminle ce apartin unei necropole ro-
mane de incineratic cu ardere pe loc (sec.
II-III c.n.) '.'..•. s-au recuperat două seminţe
carbonizate fragmentate de Pinu.~ nigra şi res-
turi de coajă de la o nucă (Jriglans regia) ~:r..
STRAHOTIN-PONOARE, comuna Dângeni,
jud. Botoşani
Aşezarea de la Strahotin-Ponoare este in-
clusă în Câmpia Jijiei superioare, într-o zonă
4.;2 M. Cârciumaru. op. cit„ p. 171-176.
443 M. Marcu. Contribuţii privind practicarea. agri-
culturii la daco-romani in lumina cercel.Arilor de la
Spincn Ciud. Olt), Symposia Thracologica, 3, Con-
stanta. 1985. p. 155-158.
444 M. Cârciumaru. Consideraţii paleoelnobotanice
si contribuţii la agri~ullura geto-dacilor CJV), Thraco-
Dacica_ VII. 1986, 1-2, p. 129-133.
445 Mulţumim rolegului Jo". Topolear.u pentru toate
inforr:ialiilc stratigrafice.
446 M. Carci:.1maru. op. cit., p. 120-133.
https://biblioteca-digitala.ro
cu largă răspândire a cernoziomurilor. adesea
,gleizate ..
- Prin scipăturile arheologice din ilnul 1984.
dccluate de P. Şadurschi (scc\iunc~ 23, ca-
reul 2!J, adâncimea 75 cm), dintr-un nivel iltri-
buit sec. II-III c.n. s-au cules circa 5 grame
ele scmintc de Chc11opodi1un album. Semin-
ţele sunt pure. bine conservate, necarboniza\l'
şi prea puţin fosilizate. Puritatea lor ill' fi prin-
cipillul argument impotriva unui transport
al lor in strat de către animale sau insecte.
SUCIDA VA, Siltul Celei, oraşul Corabia,
jud. Olt
Aşezarea geto-dacă Sucidava este situată pe
primil terasă a Dunării, in aria de dezvoltare a
solurilor cernoziomicc din sudul Câmpiei Olte-
niei.
Tn incinta cetătii Sucidava, pe lângă semin-
ţele carbonizate din nivelul geto-dacic, din sec.
IV şi sec. VI c.n., a fost descoperită o marc
cantitate de material botanic carbonizat, odată
cu săpăturile arheologice efectuate intr-un tell
atribuit perioadei de tranziţie de la eneolitic
la. epoca bronzului (aspectul cultural Celei).
Dr.terminarea materialului de la Sucidavil va fi
fricută, prin urmare, in ordine cronologică, în-
~epând cu lellul din aspectul cultural Celei H7.
Jn cadrul acestuia, expunerea se va Iace pe lo-
cuinţe, relevându-se însă, de fiecare dată, con-
textul in care au fost găsite fiecare din mostrele
1.·especlive.
Locuinţa 1
Trebuie să precizăm de lil început că pen-
tru locuinţa 1 există o dalare c,„,
care indică
vârsta Bln 2 014 : 4 225 ± 60 B.P. (2 275 B.C.).
- secf.iunea I, careul I, pe vatră (1977):
ghindă fragmentată şi întreagă (carbonizată) de
Q1icrcus sp. tmpreună cu ghinda. s-au recupe-
rat câteva vertebre de peşte.
- scctiunea I, careul 1-2, adâncimea
160 cm (1971). Mai multe seminţe de in (Linum
usitatfasimum) au fost culese, de asemenea, de
pe lân~ă vatră. Dimensiunile lor medii sunt :
L = 3,9 mm şi 1 = 2,0 mm.
- Tot de pe lângă vatra locuinţei 1 (sec-
ţ.i1mea I. careul 1-2. N 2 a, 1977), au apărut
mai multe seminţe de ~râu (90 exemplare),
extrem de fragmentate, din speciile : Triticum
monococcum - 1,10;0 , T. dicoccum - 46.60/0
(tab. 6), T. cf. spelta - 52,30/o (tab. 18 şi pi.
JV/6).
447 D. Tudor, C. Toropu. C. Tătulen, M. Nica, F.
Biiclu, Şantierul arht'llloglc Sucidnva-Cclei. Materiale
si cerc. arhe:>logice, Braşov, 1983, p. 327-343 : idem.
Şantierul arheolo~ic Sucidava-Celei, Materiale şi cerc.
arhenl., Va~l'Ji, 1981i, i:i. 150-168.
115
 - De pe lângă aceeaşi vatră. o alta mostră
contine atât. seminţe de grău (!J3 exemplare)
clin speciile Triticum dicflccwn (56.9n ·~) şi T. cf.
spe/1.u (-13, Jo 'r) (pl. IV/7), căt şi un agregat de
seminţe carbonizate de Linum usitatissimum..
Agregatul respectiv avea circa 5 cm lungime.
·1 cm 1:1\ime şi 2 cm inălţime. Printre semin-
tclc carbonizate de in se amestecau seminţe
de linte (Lcn.s esculenta), reuşindu-se separarc;i
cu uşurint:i a 2!J de exemplare. Seminţele de
in au di.:imetrnl cuprins intre 3,1-3,8 mm şi
grosimea intre 1,6-1,8 mm.
- Seminţele de in apar, de asemenea, în-
tr-un alt agregat de circa 4 cm lungime. 3,5 cm
lăţime şi 1,5 cm grosime (secţiunea I, ca1'eul .1.
160 cm acliinci.me), inll·-un nivel in care au fost
descoperite fragmente dintr-o ţesătură.
- Într-o allă situaţie din locuinţa I (sec-
ţiunea I, careul 3, adâncimea 160 cm, N 2 a,
197i), agregatele carbonizate, formate în cea
mai mare parte din seminţe de in (pi. XVl/4).
conţineau diseminat seminţe de lubiţ (Camelina
sativa) (L = 1.7 mm ; I= 1,0 mm) (pi. XVI/4
şi 5) şi ceva mai puţin de măcriş (Rume:r cris-
pusj (L = 1,9-2,3 mm; I= 1,6-2,0 mm) (pi.
XVHl/8) şi cu totul izolat Rume:r acetosa
(L = 1.3 mm ; I= l,2 mm), Hordettm vulgare
(pi. IX/6) şi Cnrex rostrata.
- De pe podeaua locuin\ci (secţiunea IV,
carcrll J. 1981 ). au fost strânse seminlc carbo-
nizate (652 de exemplare) de Hordeum vulgare
(92.0%) (tab. 4) şi Triticum aestivum (8,0o. C>)
(tab. 2).
- O all5 probă cantine in exclusivitate
SC'.min(e de grâu (secţiunea IV, careul 3-4,
1981), care se pare că nu fuseserâ treierate su-
ficient. pentru că seminţele sunt adesea lipite
în pozî\ia in care se găsesc de obicei in spic.
Cele 586 de exemplare studiate au fost produse
de speciile de grâu în următoarele procente :
Triticum 111011ococcum - l,40/0 , T. dicoccum -
91.1 o:o (tab. G). T. cf. spelta - 7,50/o (pl. IV /8).
- Două probe au fost găsite in groapă.
într-o groapă amenajată a locuinţei 1 avea să
se facă una din cele mai senzaţionale descope-
riri din tellul situat in incinta cetă\ii Sucidava
şi poate din cele mai importante privind eco-
"1omia comunită\ilor preistorice de pe teritoriul
României. Pentru prima dată, prin săpăturile
arheologice din ţara noastră. a fost descoperită
pâine carbonizată (pL I/6 a-b). Resturile de
oâine carbonizată se prezentau sub forma unui
bloc compact carbonizat. cu o grosime relativ
uniformă. de circa 1-1,5 cm şi o suprafaţă
de aproximativ 15-20 cm p. Prin fragmentarea
unei cantităţi mici din această masă carboni-
za tă s-au recuperat 22 seminţe întregi de orz
(Horclcmn vulgare) (tab. 4), trei seminţe de
116
https://biblioteca-digitala.ro
mâcris ( Ru„me.r cri.spus) ş1 o sămânţa de in
(Linum 'tsit.at.issimu.m) 44 ".
- Din ţJrnaµn .? (secti.u.nea 11. rnreul ,,,
adăn.cimea 210 cm., 1979). s-au descopE-rit mai
multe agregate de seminţ€ carbonizate de Li-
num. usitatissimuin, dar in care se amestecau.
de asemenea. în mod evident, seminţe de Lens
esculenta şi. foarte rar, câte o sământa de Tri-
ticum aestiv1t1n.
După cum s-a putut observa, economia co-
munitătii din locuinta I era destul de diversi-
ficată in privinta plantelor intrebuintate in
diferite scopuri. Fructele de pădure erau pre-
zente prin ghindă, plantele oleaginoase prin in
:;i Iubit. leguminoasele prin linte. cerealele prin
grâu şi orz. Dintre speciile de grâu, Triticum
dicoccum şi T. spelta se cultivau probnbil pc
suprafeţe mai mari, dar cu siguranţă nu lipsea
nici Triticum aestivum. Orzul era. în schimb,
reprezentat prin specia Hordeum vulgm·e.
Amestecul seminţelor de in, aflate, de alt-
fel, în cantitate apreciabilă, cu cele de Iubit,
ar pleda pentru ipoteza folosirii lor in obţine­
rea unor uleiuri fine. iar atunci când intrau in
combinaţie cu cele de linte. nu este exclus ca
să fi fost întrebuinţate fierte, pentru alimen-
tatic. Nu trebuie omisă însă nici posibilitatea
intrebuintării inului ca plantă textilă, cu atâl
mai mult cu căl în locuin\a 1 au Cost desco-
perile •inele resturi de tesi'ltură.
LoC'•tinţa .l
De pe podeaua locuintci 3 (secfi1rnea IV. ca-
reu! 2, adâncimea 100 cm. N 2 b, 1981). s-a re-
cuperat un agregat carbonizat format din se-
minte puternic deformate, ca şi cum fuseseră
supuse unei presiuni înainte de incendiere. Cu
marc greutate. s-au determinat aproape 400 de
seminţe din speciile : T1'iticum aestivttm
99,20,,„ (tab. 2) şi Hordeum vulgare - O,So, ·0 .
J„ocuinta 13
Din locuinţa 13 au fost descoperite mai
multe probe. pc care. pentru inceput, le vom
prezenta separat. în vederea sesizării modului
in care se combină diferite specii de cereale
nflate, de altfel. in exclusivitate""~'.
- secţiunea IV, careul 2, adcincimea 100 cm,
1982. Mai mult de 1 440 de seminţe carbonizate
de pe podeaua locuinţei 13 din acest careu
448 M. Cârciumaru. Consideratii paleoetnobotanlce
!>i contributii la agricultura geto-dacilor. Thraco-Da-
cica.. IV, 1993. 1-2, p 126-134.
449 Idem, Consideratii paleoetnobotanice şi con·
trib11\lt la agricultu1·a l!eto-dacilor (Ill, Tbrnco·Dn·
cico, V, EllH, 1-2. p. 171-176.
s-au dnvedit ar.tfel repartizate pe specii : Tri-
ticum monococctLm - 0,07°/r„ T. di.coccum
0.5"/n. Hordettm uulgare uul.gare - 99,4n,:,,.,
- sectiu nea IV, caretLl 2, adâncimea 100 cn~,
1982 : Triticnm monococcum - 3,6°/r.. T. d1.-
coccum - 80,B"iro (tab. 6), T. cf. spelto. - 2,5"/o
(dimensiuni medii, în mm : L = 5,5 ; 1 = 2,1 ;
J = 1.8). T. sp. - 0.7%, Hordellnt vulgare -
7.3'\'f„
· - O mostră cu implicaţii interesante a !ost
descoperită inlr-o groapă de par a locuinţei 13
(sccţitinea IV. careul 2, N 2 d). unde se pare
c1i au fost depozit.ale spice de 1-Iordcum vul-
gctrc · vulga.re. Cele aproape 300 .de se~inl?
carbonizate sunt insoţite de resturi de spic ş1
bucăti de cărbune provenit de la arderea paru-
lui respccliv. Probabil că la scurt timp după
introducerea spicelor de orz in groapa in care
s-a ri:·.:at apoi parul respectiv s-a produs in-
cendiei·ca edificiului recent ridicat, pentru că
altfel semin\ele şi resturile de spic ar fi tre-
buit să putrezească după un anumit timp. Dacă
obiceiul depozitării spicelor de grâu in gropile
de par ale diferitelor construc\ii reprezentau
pentru membrii comunităţii preistorice de la
Celei un ritual, este mai greu să ne pronun-
ţăm. Rf1mfmc lotuşi un subiect de meditaţie
in viilor pentru studiile paleoelnobotanice '•~'0 .
- secţiunea IV, careul 3, adâncimea 1 IO cm,
1982. Circa 100 de seminţe conţinute de această
mos I rf1 sunt, în bun[1 parte, de Triticttm di-
coccllm (90,5n/0 ) şi in măsură mult mai mică
de Triticum monococcum (8,6°/(\). Cu totul ne-
semnifical iv a apărut. Hordeum sp. (0,90/o).
- Tot din careul 3 (secţiunea IV, 1982), dar
de la adfmcimea de 125 cm, s-au cules alte
două probe. Prima dintre ele (185 de seminţe),
mai diversificată in specii. include Triticum
monococcu.m - 5.4°. 'n, T. clicoccmn - 43,20;0
şi Hordeum vulgare vulgare - 51,4°/o, in timp
ce a doua dintre ele este formată in totalitate
din •10 de semin\e de Hordeum vulgare.
- secţiunea IV, careul 4, adâncimea 150 cm.
Aproape 400 de semintc cercetate din acest
eşantion a dezvăluit o combinaţie intre semin-
tele de orz şi grâu, conform procentelor de
mai jos: Tril icum monococcum - 2,50/o (tab. 7),
T. dicoccum - 34,20/o (tab. 6), Hordcum vul-
gare vnlgn.r!' - 63,3°:.r· (tab. 4).
- O allfi probă (107 semin\c) din locuinţa 13
(secţiunea IV, N 2 d), demonstrează amestecul
aceloraşi specii din mostra precedentă, numai
că procentele cu care participă fom1ele res-
pective sunt oarecum diferite. In plus, de data
aceasta. au fost identificate şi resturi de spic
de Triticum dicoccum (pl. Vl/2) şi chiar se-
450 Idem, Consideraţii paleoetnobotanice şi con-
tributii la agricultura geto-dacilor (IV). Thraco-Da-
cica, VJI, 1906, 1-2, p. 129-133.
https://biblioteca-digitala.ro
minte lipite în spic (pl. Vl/3), dovedind . că
treieratul s-a f{tcut pe loc sau nu atât de in-
griiit. Situatin procentuală a speciilor este ur-
m~toarea : Triticum manococc1Lm - 6,5n/o,
1'. clicoccum - 58,9"/o, Hordettm vul9are tml-
gare - 34,60/o.
Materialul destul de abutidenl din locu-
inţa 13 relevă. în mod evide!lt, două ~~pecte
ale modului cum sunt combmate specule de
cereale in eşanlioanek cercetate. Există o si-
tuat ic in care una din specii domină covârşi­
tor.' fie că este vorba de orz, reprezentat în
exclusivitate prin Hordeum vulgare, fie de
grâu, cu specia Triticum dicoccum preponde-
rentă in 1oate cazurile. Paralel apare o a doua
variantă ele prezentare a situatiei procentuale
din probele studiate, in care gr~ul şi orzul par:
ticipă cu valori apropiate,. ch1a1· dac~ uneor~
una sau :ilta din ele realizează o cifră mai
mare, diferenţele rămân nesemnificative. I~
primul caz, în care o p~antă intr~neşte valori
ridicate, se poate bămu că specule subordo-
nate, uneori cu totul neînsemnate cantitativ,
en1u rezultatul amestecului accidental în re-
colta respectivă, poate ca o consecinţă a cicli-
ciU''itii culturilor. In cea de a doua situatie.
valorile apropiate cu care ia parte la alcătuirea
probei orzul şi grâul. ne face să gândim fie că
insămfmţările au fost efectuate în acest fel şi,
in consecintă, această situaţie reflectă compo-
ziţia lanurilor de atunci, fie că seminţele au
fost ulterior combinate în acest mod in vede-
rea consumului. Inclinăm să dăm mai mult
credit ipotezei unor insământări combinate
grâu-orz, pentru că într-una din probe, prin-
tre seminte, se amestecau resturile de spic ră­
mase de la treierat. Există suficiente motive
~ă cr2dem că operaţia de amestecare a gr:iului
şi orzului nu se făcea in faza de spice, înainte
de treierat. ci, eventual. ulterior acesteia. Or,
tocmai cxistent::i unor părti componente din
spic pledează pentru o recoltă formată din
spice de orz şi grâu crescute şi dezvoltat~ pe
acelaşi teren. Există însă şi argumente care.
fără să anuleze această ipoteză. o pune, într-o
oarecare măsură. sub semnul întrebării. In
acest sens, trebuie să relevăm totuşi lipsa to-
tală a şemintelor de buruieni care pot fi. de
asem~nea. rezultatul recoltării îngrijite doar
a spicelor de grâu şi orz şi evitarea buruie-
nilor.
Incercând o evaluare a întregului material
din locuinţa 13 (2 956 seminţe). obţinem urmă­
torul tablou orientativ al speciilor de cereale
cultivate de comunitatea respectivă : Triticum
monococcum - 3.20/o. T. dicoccum. - 31.40/o,
T. cf. spelta - 0,50/o, T. sp. - 0,10/o, Hordeum
vnlgare vulgare - 64.50/o. Dacă este mai greu
să spunem în ce măsură statistica de mai ~us
poate să exprime realitatea vremurilor din
117
 timpul etapei de trecere de la enrnli tic la
epoca bronzului, in privinţa cultivarii pe scară
mai mare a orzului in raport cu grflul de co-
mtmilatca locuin\ei 13, pare cert interesul
acestora, in primul rând. pentru specia de
gniu - Triticum diC'occum. Condiţiile edafice
şi climatice favorizau probabil dezvoltarea
acc:stei specii in regiune, dacă judecăm clupă
Lrf1săturilc morfometrice ale unora din semin-
ţele descoperite.
Locuinţa I8
- Secţiunea V, careul .J, adâncimea 50 crn,
198.1. De sub vatra Jocuin\ei I B au fost deter-
minate peste 350 de seminţe de grău, puternic
carbonizate, deformate şi rău conservate. tn
majoritatea lor, sunt de Triticum dicoccum -
(98,9%) (tab. 6), iar câteva seminţe au fost
atribuite speciei T. mo11ococcum - 1.10/o.
Loc!tinţa 21
Trei probe descoperite in locuinţa 21 vin
să confirme, prin modul de îmbinare a specii-
lor, unele concluzii degajate din analiza ma-
terialului din locuinţa 13.
- Două dintre mostre (483 şi, respectiv,
3~1 de seminţe), relevă preponderenţa unei
singure specii, in speţă Triticum dicoccum, cu
valuri de peste 930,10 , in timp ce T. monacoccum
abia depi1şeşte !)n„'11, iar Hordeum vulgare lo/,,.
Seminţele de Triticum dicoccum. sunt ~i de
data aceasta bine dezvoltate, afirmându-se prin
valori notabile (lab. 6). lntr-una dintre probe.
~emintcle emu amestecate cu resturi de scoici,
o vertebră de peşte şi un melc.
- Cea de a treia dintre mostrele din lo-
cuin\a '.!l este şi ca, la rândul ei, foarte inte-
resantă prin conţinutul său. Seminţele sunt, in
cca mai mare parte. fărâmiţate, altele fiind de-
formate, probabil in urma pisării lor pentru
a fi fierte. Prepararea lor in acest scop este
cu atât mai plauzibilă, cu cât erau amestecate
cu resturi de oase şi valve de scoici fragmen-
tate. Speciile care participau Ia alcătuirea aces-
tui eşantion (171 de exemplare), erau Triticum
monococcum (2,30/o), T. dicoccum (65,50/u) şi
Hordeum vulgare (32,20/o).
Daci:! seminţele de cereale. atât dintr-o spe-
cie anume de grâu (sau o specie predominantă
de grâu), cât şi cele combinate (gn1u-orz), ar
fi fost descoperite într-un vas împreună cu
resturile de scoici şi melci sau oasele şi ver-
tebrele de peşte, am fi putut spune cu certi-
tudine că ele au fost fierte in vederea prepa-
rării unui anume fel de mâncare. Altfel, pu-
tem, eventual, presupune că din seminţele de
cereale se făcea o fiertură care era consumată
probabil la aceeaşi masă cu scoici sau melci
fierţi sau cu peşte şi carne.
118
https://biblioteca-digitala.ro
Din inc_inta cetă\ii geto-dacice de la Suci-
dava au fost descoperite nu numaj materiale
hot;inirc din vrcmm etapei dr 1recerc de la
f:ncolitic la epnca bronzului. ci şi din nivelul
~:eto-dacic şi chiar din straiurile specifice sec.
IV e.n. şi 11ivel11l bizantin de sec. VI t•.n.
Dintr-un vas găsit intr-o groapă apur\inând
perioadei geto-<lacice (secţiunea 11. careul 9,
aclâncimea 26R cm. 1981 ), s-au recunoscut 364
de semiutc carbonizate de Triticiwt dicoccum
(tab. 6). Groapa respect.ivf1 avea o fm·mă moi
putin obişnuită. En prezenta o intrare largă şi
dou[i mari pungi laterale. ceea cc conduce mai
mult la concluzia existcn\n unei lutfirii trans-
formatii în Ioc dC' depozitare a resturilor me-
najere 1:• 1.
În sec. IV c.n., pi: terasa Dunării. din preaj-
ma cctătii Sucidava. se cultivau o seric de
specii de cereale într-un amestec neintălnil in
etapele anterioare. Determinarea unei probe de
1 2î2 de seminţe din groapa !J (ser.ţiiinca IT,
careul:?, aclăncimca 40 cm, 1981). a dus Ia pre-
cizarea următoarei situatii ,,,.,'.! : Tl"iticum aesti-
vum - 12.5", o (tab. 2), T. aeslivo-compacr um -
4,00/0 (tab. 9). T. sp. - 1,21•,-0 • Secalc cereale! -
78,GO/o (tab. 3 şi pi. XIl/5), Hordeum vulgare -
2,50:,, (tab. 4), Vicia cf. ervilia - 0,30/0 • Rume.r
crispus - 0,07°/0 • Agrostcmma cf. gilhago
o,so;„ (pi. XVIII/14).
Nivelul bizantin de sec. VI L·.n. a oferit, de
asemenea. o probă de semin\e carbonizate in
care, pe lângă dominarea cuvârşitoan• a speciei
Trilicum aestivum (97.(i",'o) (tab. 2 şi pi. VIII/9),
nu mai fost identificate: Secale cPreale -- 0.40. 11
(tab. 3). Hordeum vulgai·c - 0,3° ,, (tab. 4),
Vicia Jaba - 0,40/o (pi. XV/5). Vitis vini.fera -
0,08~,'~ (tab. 13). Dimensiunile şi raportul J/L ale
scmin\elor de Vitis le incadrează in limitele
speciei vini.fera.
ln mud cu totul general. dacă vom pnv1
evolutia cultivării cerealelor, aşa cum ne aparl'
ca in urma cercctări101· paleobotanice din in-
cinta Sucidavei. terenurile agricole favorabile.
oferite de terasele Dunării din împrejurime.
erau acr,perite, in perioada de tranziţie de Ia
eneolitic la epoca bronzului, de grâu. mai ales
din specia Tritic1im dicoccum, fie în lanuri cu
spice predominant din această specie. fie com-
binat cu orzul. din specia Ho1·de1tm vulgare.
Nu puiine erau, de asemenea. ogoarele insă­
m<1ntatt:> doar cu orz. in care destul de rar se
amestecau alte specii. In perioada geto-dacă
ştim că s-a menţinut, cu sigurantă. cultivarea
grâului pur, din specia Triticum dicoccum, lip-
451 D. Tudor, C. Toropu, C. Tătulea. M. Nica, F.
Bftcl11. op. ci:., p. J5!1--lti8
H2 M. Că1·ciumaru. Consiceratii paleoctnobotanic„
şi contribu\ii la agricul1ura geto-dacilor (ltl. Thr::ico-
Dacica. V, l!J'1-l. 1-2, fl. 171-li6.
 i:.it in totalitate de orice. altă şpecie. inclusi.v
de .semintPle de buruieni. rod al urrt:'i agriC1.1l-
t.uri clcosf'bi1 ele in~i-ijilf'. Tn ~chimb. ill SC'C.
IV e.n„ ~ccar<t capf1tase. H: p.irC'. marc extin-
derf', pentru c,1 in sec. VI e.11. st"I se cunstatc
o predilec\ie pl'nlru grâul clin specia Triticum
aesti1:11m. mai slab reprezentat ptlnă <1tu11ci.
T.·\SAD. comuna Driigcşti. jud. Bihor
A~narC'a ele la Tăş;:icl este situata la 3 km
sucl-cs: de ~al. in locul numit „Cctntaua" ;.·,::.
Din punct rle vc1:1erc fizico-gcogn:ific ne găsim
in cadrul Dealurilor Tlişadului. pc un platou
superior al unui deal care se află in continua-
rL"a vcrsantilor vestici ai Munţilor Pădurea
Craiului. Platoul respectiv se întinde pe o su-
prafat~1 de aproximativ două hectare, la alti-
tudinea absolută de 363 m. Văile cc inconjoar.l
dt.'alul pe trei din laturile sale şi pantele
abrupte ofe1·f1 cetăţii o poziţie dominantă, con-
stituind o cxcelent~1 fortăreat1i naturnlă. Re-
giunea este acoperită cu soluri brune. de cele
mai mullc ori podzolice, precum şi cu soluri
podzolice argiloiluvialc.
fn sud-vestul unei locuinţe hallstattiene, pc
fundul unei gropi cu deschidere mai mică de-
ci1t partea inferioar[1 ci, care depf1şca conturul
locuin\ei cu 40 cm. formând o micf1 absidă. s-a
descoperit. la 72 cm ad;incime. o cantitate des-
tul de marc de semin\e carbonizate (circa 5 kg).
Buza gropii avea pere\ii acoperi\i cu un strnt
sub\ire de lut. Acest mic hambar con\inea res-
turi cnamicr in foarte micf1 cantitate~~.~. Din
intreaga cantitate de seminte au fost determi-
nate ll53 de cal"Îopsc, stabilindu-se că ele apar-
\in speciilor: Triticum mon.ococcum - 7,511. ·0
(tab. 7). T. rlicoccum - 7.4° „, T. cf. .~pelta -
11,711, •l (pi. IIl/8), T. acstii;um. - 73,l" r (tab.:?).
Pa11icum miliaceum - O.:?o ·0 ;.-,;.
TEIT_T, jud. Argeş
Comuna Teiu este situată in sud-estul Câm-
piei Piteştiului. de-a lungul cursului Mozacu-
lui. in aria de răspândire masivii a solurilor
brune podzolite şi podzolurilor. Nu prea de-
pa1·tc există insule de soluri brun-roşcate
podzolite :;;i soluri brune argilice. Aşezarea gu-
mclni\c;infi se află pc malul stâng al răului
453 N. Chidioşan, Raport asupra săpâturilo1' ar-
hE-olo~ice intreprinse in anul 1978 in !\atul Tii~nd.
com. Dr'.ii::,Pştl (j11d. Eihor). Materiale şi cerc. arheol..
Orad~:t. 1987, p. a.:;....:...a11.
154 Idem. Rapor1 asupra _i;ăp::Hurilor arheologie'!:?
intreprinse in ~alui T'lşacl. com. Drăgeştr (jud. Bihorl.
Matedalt> ~i cPrc. ::irheol.. Braso\·; t983, p. 138-'142.
435 M. Cârciumaru. Consideratii -paleoetnobotanicE'
~i ccnlrihu!ii la agricultura felo-dacilor. T1m1co-Da-
dca. 1\1, !!lt;'.;_ 1-2. i'· 121i-134.
https://biblioteca-digitala.ro
Mozacu. în :rndul satului Teiu din VJ!I". la circa
2:50- m sud-est r1e .. Hele~1eul lui Dccf'b.11'' ~ .....-,_.
În lncuin\clC' 2 şi 3 0111 fosl amenajate câte
un hambar do:- p:1~lr<tr<:' a cf'rc-alclor. Hambarul
riin Jncuinta 2 C'Slc plasat in coltul ck sud-est
;:ii incâperii !-)i are I .6011 .00 m. Doi din p12retii
~i"ti Prau comuni. deci. cu cei ai Jncuintci. iar
ccilalti doi pcrc\i au fnst amennja\i din \f1ruşi
infipti in podină. implctiţi ·cu nuiele i;;i lipiti
cu lut. Hambarul din locuinta 3 era lipit de
peretele de nord si vest. având lungimea de
3 m şi lă\imcn de 2 m. ln nmbck hamlnrc
s-a apreciai di a fost depozitat<i o cantitate
foarte marc dt.' seminţe de cereale, peste
2 OOO kg. ceea cc presupune o i n<iltime aprc-
cinbilf1 a construc\iilor respective. Seminţele
care au mai putut fi recuperate din cek două
hambare gumclniţenc de la Teiu. aflate in ex-
pozitia Muzeului de istorie din Piteşti. apar\in
in exclusi\·itnte. orzului (Hordeum ntlfjarc).
Cele 680 de seminte carbonizate cercelate s-a
constatat ca au dimensiunile mcn\ionate în
tab. 4.
Tot din aşezarea de la Teiu a fost recuperat
un vas cu semin\c carbonizate. prinse intr-o
masă destul de compactf1 de p<"\mimt inl[1rit
prin ardl'l'l' in timpul incendiului (pi. lX/3).
Vasul pşte dintr-o locuintă •,;,; şi probabil că
scmin\<'lc de orz (Hordeum t•tdgarc) (pi. IX/4),
inaintea incendiului care a cuprins construc\ia.
fuseseră fierte. aşa dupi1 cum demonstrează
aspectul lor cariat.
TIBISCuM. satul Jupa, oraşul Carnnseb~·~.
jud. Caraş-Severin
Castrul de- la Tibiscum este aşezat in De-
presiunea Ct1raş-Bistra-Cerna. intr-o regiune
cu soluri brune podzolite.
Săpăturile mai vechi dt• la Tibiscum nu
identificat in partea de nord a castrului o în-
căpere (VlII} cu dimensiunile de 13,20/7.00 m.
în care ::i fost depistat un bogat material ar-
heologic. Totodată, a fost suprinsă o pivnită a
ncestci ind1peri, pe podeaua căreia au apărut
mai m~ltc vase cen1mice întregi. iar in partea
ele vest a ei au fost descoperite trei recipiente
din lemn cu seminte carbonizate presupuse a fi
de J?r5u, mei. in sau cânepă (?}.
Cercetările arheolo,::ice din anul 1976, carr
au dezvelit zidul de factură romană ce com-
partim€'nta clădirea. au precizat că această con-
strucţie ar putea fi mai bine numită o „pră-
156 1. Nanla. l.ocultoril gumelni\cni in lumind
„ercrt:iri!nr de la Teiu, Studii şi articole de ist01"1e.
Societah•;:i ce !ootiinfe istoric"! şi filologice din R.P.R„
J3ucmcşii, IX. rnti7. o. 7-:n.
4.37 l\1ulţu011im pr.:itru toat(' inlorrr.a\iile dr. 5.
Morintz.
119
 vălie". Jn pivniţa respectivă se mai găseau
incă, la acea dată. rfispăndite selninte. tonsi_.
derate a .'.lparţine gr.1ului şi irtului. Ceramic;J
clin pivni\5 aparţine sec. 111 e.11 .. părănd mai
+.ârzie dccat cea din Clădirea de piatră (sec.
II-III c.n.) '~"~.
Tot din c;istrul de la Tibiscum. din fata
unui cuptor de olar, sunt <1mintiti. dintr-un
~lral dens de cenuşă. sâmburi de cireşe (?) t;~i.
Matcri;i!ul botanic. de care am dispus pcn...
tru dP.tcrminarc. a fost recuperat din "prăvă­
lia" amintită. prin săpăturile arheologice dii;
anul 1969. El constă din trei eşantioane (2 362
dl' cxl'mplare), după cum urmează 460 : proba 1 :
HordetLm 1:uLgare vulgare - 2,0°/o, Pisu1n sa-
1.ivum ssp. arvensc - 98.0P 'n (tab. 15 şi pi.
XIV/5) : proba 2 : Hordeum v11lga1·e vulgare
(920 de seminte determinate) (tab. 4 şi pl.
Xlt6) : proba 3 : Hordcmn vulgare vulga.rc -
99,90/0 • Pismn sativum - 0.080/n.
Probabil că, de fapt. nu sunt decât două
probe - una constă din seminle de orz, cc~­
lnltâ din seminţe de mazăre - care au sufent
însă un slab amestec în timpul colectării lor,
pcn Iru c[1. atunci când apar împreună, una din
specii predomină covârşitor, pe c~nd cealal~ă
este modest reprezentată. În plus, mtr-una din
mostre orzul este prezent in exclusivitatP..
TÂRPEŞTJ, comuna Pelricani. jud. Ncamt
A~eznrea nenlitic;i de la Ti1rpeşti este si-
tuaUi in c;1drul dc>presiunii Neamţului. pc o
terasă mijlocii> de pe stimga vt1ii Topolnita. in
punciul numii „Rupa lui Bodai". lnă}limile va-
riază intre 300-500 m. terenurile agricole ocu-
pând regiunea fostelor păduri de stejărişe.
In a~ezarea de la Târpeşti există documen-
t atii o foarte interesantă succesiune culturală.
Primii ocupanti ai terasei au fost purtătorii
culturii cu ceramicii liniară (fig. 50). apoi terasa
a rămas nelocuită până spre sfârşitul fazei
Precucuteni IT. când grupurile umane- stabilite
aici işi sapă chiar un prim şant împrejmuitor.
rămanând până spre sfârşitul fazei Precu-
cuteni III. Locuirea Cucuteni, raza A. este
foarte bo~ată, fiind suprapusă de materiale spo-
radice Cucuteni. fazele A-B şi B. Aşezarea
Pste vizitată sezonier in perioada de tnmzi\ie
de la eneolitic la epo<'!a bronzului şi in epoca
bronzului. Nu lipsesc nici materialele arheolo-
·Ffl o. nenea. Cerret&;·il~ arheolof;ice de la Ti~
hl~i:wn Ma'.crlale ;;i cerc- Hheol.. Braş_ov.
306-323.
450 D. Benea. F'. Medel'lt. P. Bona. R. Petro,•skv,
Cercetările ar-heolosice de la Tibiscum, Mater. şi- cer"
cel. arheol., Tulcea, 19RO, p. 2!:6-303.
4Ci0 M. Cârciumaru. Cons1deratii paleoetnobotanice
~î cl'.lnlribt:!ii la a1trirultura li(eto-dacilor (Illl. ThraM-
Dadrn. VI. l!lR:'i. 1-2. p. 18'.!-138.
120
https://biblioteca-digitala.ro
gice atribuite sec. II-III e.n. şi sec. VI-VU
e.n: -?:it.
CâtE'VJ impresilmi de seminte. râmase pe
ceramică specifică culturii Precucute!ii III. au
fost ·astfel interpretate 1,;~:
__..:. . Din\ r-n groapă pusă in legătură cu lo-
cuinta 3--4 s-a recupei·at un fragment Cf'i"a-
mic cc păstra mul<ijul unf"i seminţe de Hm·-
clettm sp. :
- Ciob dintr-un vas Prccucuteni IlI (passim.)
C.ll o impresiune de Hordeum sp.
D«că sc"irăci<! matrrialului arheologic cu ur-
me ele semintc a limitat mult reconstituirea
unei imagini prea cuprinzătoare asupra a~ri­
culturii preistorice de la Tiirpeşti, analiza po-
linicii ne-a oferit pnsibililatea unor consideratii
ceva mai ample (fig. 50). Coreland procesul de
impădurirc (mai exact procentele polenului de
arbori) cu suma polenului de Cerealia (fig. 51)
din cadrul fiecărui nivel cultural din aşeza1·ea
de Ia Târpe:şti, s-a ajuns la următoarele con-
cluzii :
- Tn timpul locuirii liniar-ceramice pădu­
rea era bine dezvoltată in preajma aşezării.
ia1· cerealele nu îşi făcuseră simţită prezen~a
decât in cel de al doilea spectru polinic al de-
pozitului specific acestei culturi. prin procente
destul de modeste (0,6n „), Tn continuare se pro-
duce lreptal evidenţierea modernti1 a cercale-
lol', care spre sfârşitul locuirii intmncsc 6,7(> 'o.
- La începutul locuirii Prccuculeni (130 cm
adancimej. se remarcă o scădere bruscă a vn-
lorilor polenului de arbori, care scad de la
43,5"/n la 21.2° o. ceea ce presupune o reducere
la mai mult de jumătate a procentelor şi relevă
aproape cu siguran ~ă intense procese de defri-
şare (subiiniată şi de cantitate<i mare de cenuşă
care apare in preparatele polinice). Aceste fe-
nomene de reducere a suprafe~elor impădurite
pe1r cu atât mai mult a fi opera omului cu
cât ele sunt corelate cu evidentierea pros;(re-
siva a cerca!P.lnr. care. la rândul lor. sunt în
concordantâ cu perioadele de intensă locuire.
Nu este exclus ca triburile precucuteniene,
după cc şi-au curăţit de pădure suprafaţa ne-
cPsară, au menţinut tot timpul locuirii un
echilibru constant intre suprafaţa împădurită
(polenul de arbori variază intre 23.2 1' ,, şi 16.7<:> '")
si terenurile acoperite cu cereale (12.3-1 l,30/o),
rle vreme cc şi polenul de copaci şi cel de
CcreaLia. nu suferă decât fluctuaţii foarte sen-
sipile.
1983, p.
461 S. MarinesC'l:-Bălcu.
M. Cârciumaru. A. M11-
raru. ·op. cit„ p. 7-31 ; idem. op. ett., p. 645-68-1.
-162 M. C:'lrciumaru. Noi drterminări de semint~
· carbonizate ~i: hnpre!-iuni de ·seminte descoperite i11
stratt1rile arheologicP. din Moldova. Anuarul Mm:eu-
lui .ttrde~an Sucea\·a. X. 1333. p. 827-834 : M. C;~r­
ciu1rn1ru. I'. Monah. op. cit.. p. 16i-17·1.
 - !ntre stratul propriu locuirii prccucut_e-
niene ·şi cel specific locuirii cucuteniene ··se
produce un frnoml:n deosebit. iii sensul că
scade şi suma polenului de copaci. dar ::i cl'a
a polenului de cereale. Nu este exclus ca la
originea reducerii valorice a celor două com-
ponente să stea n cauză de natură climatică.
în scnsnl unei uscaciuni evidente a acesteia.
Mai mult. această ipoteza parc a fi confimiată
chiar ele evoluţia ulterioară a polenului de ar-
bori :;.i cneak. când se constată că pădurea
pare il caştiga din terenul pierdut. fără a
ajunge însă să ocupe suprafete mai mari decât
în timpul locuirii Precucuteni. iar, paralel. cu
foarte mici fluctuatii. ccrcalek sunt angajate
in acelaşi proces de mărire a suprafetdor.
ajung:'md sii culmineze in plină locuire cucute-
niană. Ci'tnd insumcaz<i. maximum absolut de
17,JO O·
- f 11 perioada de tranzilie de la eneolitic
la epoca bronzului observăm, pc de o parte,
că pădurea caştigă din nou teren in detrimen-
tul spatiilor ocupate până atunci cu cereale şi
di acestea din urma (adică Cerealia) scad brusc
de la procente de peste 1 ;ri:,.. cât insumau la
sffu-şitul locuirii cucutenicne. ln numai 2.9o ·,..
Accastn constituie o dovadă în plus că triburile
putrunsc in Moldova. destul de probabil din
zonele dt• silvostcpă. nu mai avC'au ca preocu-
pare principalii cultivarea plantelor.
- Procesul de nfirmare a impitduririi na-
turall' continua. in timp ce cultivarea cereale-
lor se mentine la aceleaşi cote joase. destul de
probabil pânii in sec. 11-lll e.n. şi VI-VII e.n ..
cand constal<'im din nou creşterea procentelor
de Cc1·ealia (l 2,5U/0 } şi in acelaşi timp reduce-
rea suprafctei pădurii.
- ln stratul de locuire cucutcniană se
constată apariţia bruscă (de la oo 0 la 26"·r>)
în diagrama polinica a speciei Typha. Prezenta
ei constituie o dovadă certă că atât locuinţele
de suprafaţă, cât şi alveolările şi bordeiele au
fost acoperite cu stufăriş. Typha, plantă tipică
pen~ru zonele mlăştinoase, a fost adusă pro-
babil pc terasă in mod special. pentru a fi
folosită la construcţia locuinţelor şi anexelor
acestora.
Cu toată influent.a antropică puternică asu-
pra peisa_iului din împrejurimile aşe;âirii de la
Tărpeşti .in diferite perioade preistorice. vom
incerca să vedem cum se nuanţează in dia-
grama polinică anumite faze de vegetaţie şi
perioade climatice. Astfel, nu este greu să se-
sizăm pe diagrama polinică (fig. 50), reoglin-
direa fazei de trecere pin_:molid din regiunea
montană in sedimentul steril din baza profilu-
lui (200-170 cm). Cultura liniară s-a desfă­
şurat cu certitudine in faza stejărişului ames-
te~at şi alunului. Dintre elementele stejărişului
mixt. ulmlll ern cel mai răspăndit în preajma
https://biblioteca-digitala.ro
atezării. iar în partea a doua a locuirii specifice
cuiturii liniare alunul acoperea o bună ·parte
din surrafetele din iipropiere. M;iximum de
alun se produce insi:i la inc!:putul locuirii Pre-
cucuteni.
Pentru că purtalorii culturii Precucuteni
;;u dr:;făsurat o intensei acţiune de defrişare a
pădurilor din preajma aşezării (fi;. 51). în cnn-
tinuare este greu de urmărit derularcil fa7.elnr
de vegetaţie in e<idrul perioadelor climatice
respective.
TOFRAICHIOI. oraşul Babadag, jud. Tulcea
Aşezarea romano-bizantina (425-450 e.n.)
de la Topraichioi se desfăşoară pe un platou
(circa 10 m altitudine) inconjurat L3 est de o
vale toren\ială, la nord de balta Topraichioi
(anexa a lacului Babndag). La vest panta este
lină, iar în nord terenul urcă uşor înspre dealul
situat la peste 1 km de aşezare.
In coltul de nord-est al fortificaţiei a fost
surprinsă o încăpere în care s-a găsit o marc
cantitate de chirpici, precum şi o vatră, lângă
care există un mare vas de provizii (dolium).
In C-17 şi C-18. pe N-I şi N-11, cantitatea marc
~i diversitatea formelor ·ceramice. alături de
scmintele carboni7..ate indică existent.a unui de-
pozit de vase pentru cereale. Prezentam în
continuare fit-care din mostrele de seminlP iden-
tifica le din aşezarea de la Topraichioi ~r.:i :
- C 9 A, nivelul I. 1979. Circa 200 grame
dl' scminte de Panicum miliaceum, carbon!zalc
int1·-un agregat bine compactizat.
- C 17. nivelul II, 1980 : Triticum ne.01ti-
vum - 96,0° ... (tab. 2 şi pi. VIll/6), Secale ce-
reai€ - 4,00/0 •
- C li. 11ivclul II, 1980 : Triticum aesti-
t:um - 59,9n ·,.. Secale cereale - 40, l 0/0 (tnb. 3).
- C 19, nivelul III, 1980. Aproape 100
arame de seminte de Panicuni miliaceum c:;ir-
bonizatc într-un singur agregat (pi. XJII/12),
- C 19, nivelul III. 1980. Din circa 300 gra-
me de material au fost separate pe specii peste
520 de seminţe : Hordeum vulgare nudum -
67 .3•' " (tab. 8). Seca le cereale - 32. 7° 0 (tab. 3
şi pl. XIl/10).
- C 19, nit-el11l 111, 1980. Aproximativ 900
de semintc carbonizate nu fost produse intr-o
propor\ic covârşitoare de Hordeum eulgan!
1:ulgarc (98,50 'o). (tab. 4 şi pi. Xiii). Cu totul
izolat au fost-intâlnite: R11.me:c cri.ţpus- 0,7° 10
(pl. XVITI/9), R. acetosa - 0,30_,0 (pl. XVIIl/6).
Galium spuriuni - 0,10: 0 , Polygonum cf. am-
phibium - O,l0/0 • Chenopodium sp. - o.io·r„
Setada.viridis - O,l0/0 •
463 M. Ciirciuman1. Consideratii- paleoetnobotar.icE-
şi
contributii la &griculturn geto-dacilor <HIL Thr.ic..,.
Dacica. '.'!. ura.;. 1-:?. p. 18.2-188.
121
 . - SIV. chi.up. 1981. Dintr-un chiup au. fost
c·olecta!P câteva sure de seminţe de CT1enopo-
di11m allmm şi 11 sC'minlE' de Vicia d. hirs11.ta.
Seminl,clc par a fi fost depuse in chiupul res-
pectiv imprcun;i cu inflorescenţele plantelor
amintite.
ULMENI. jud. Călaraşi
Comuna Ulmeni este situată in sudul Ciim-
piC'i Mostişki, care face parte. la randul ei.
din Bnrfiganul MosLiştci. o zonă de slcpil. sl:ib
silvostepică. cu soluri de tipul cernoziomurilor
lcvi~ate.
Prin sapiilurilc arheologice efectuate in anul
1965 în tellul aparţinând culturii Gumelnita
de la Ulmeni, din punctul Valea lui Soare m,
s-a descoperit un vas care conţinea o c;:intitate
lnst~mnală de seminţe 'tr.·._ Seminţele au rămas
in vas. nestudiate. pani'I in anul 1984, când au
fosL recuperate de noi şi supuse unui studiu
atent. imprcuml cu întreg conţinutul vasului 'tr.6.
V;:isul in care au fosL descoperite seminţele
are o formă mai pu\in obişnuită (rig. 52). fiind
deslul de bine adaptat păstrării obiectelor de
mici dimensiuni. Arr corpul puternic bombat
(cmisf eric), fundul foarte uşor concav şi ori-
ficiul. îngust, ceea ce reducea considerabil po-
sibilitatea unei eventuale impr<iştieri a c;>n\i-
nutului c{tnd vasul ar fi fost răsturnat. Prin
forma şi functionalilalcn sa. vasul ar putea fi
rJPfinil drept „puşculită". Pasta din care a fosl
confcc\ionat esle grosolan~:.. cu numeroase im-
purită\i. Arc perc\i groşi. aproximativ 1.2 cm.
păstr[md evidente urme dl' ardere secundară,
ceea cr demonstrează d1 a fost recuperat fie
dintr-o locuintă, fie dintr-un nivel incendiat
(din păcate. nu dispunem de informa\ii m;:ii
cxnctP).
Vasul a fost descoperit la 95 cm adâncime.
împreună cu alte materiale care se încadrează
in fnza A-1 a cultu1·ii Gumclniţa. Trebuie să
mcntioniim însă că în tellul respectiv există şi
un nivel A-2 al culturii mentionate. Vasul in
cure s-:rn descoperit materialele cc fric ·obicc-
1ul studiului nostru nu arc. din punct de vedere
t ipolo.f:!ic, analogii directe in materialul desco-
periL in alte aşezări Gumelni\a. fntrucâtva ase-
mănătoare cu el sunt două vase inedite des-
4f.4 Săpăturilf' au fost efectuate de regretatul ar-
heolog am11tor B. Ionescu.
·Ju.l Vasul şi materialele ce le conţinea se găseşte
i:1 prezent in cc.lec;ia . Muzeului din Oltenita. fiind
inretlistrnl cu numărul de Inventar 3.218.
466 Multumim şi pe această cale dfrectorului d'?
atunci al Muzeului din Oltenita. D. Şerbănescu. pen-
tru amahilitatca cu care ne-a pus la dispozitie în-
tregul material pentru· ~tudi ii. ca şi cole~ului i\lf. Si -
mon r.;irl! n f;lcut s:i ;:ijungă l::i noi materialul re:;.
pecii\·.
122
https://biblioteca-digitala.ro
coperite tot la Ulmeni. Aceste vase. spre deo-
sebire -de cel analizat. au la partea superioară
un g;it :;curt. unul din ele prezeliland pc buză
trC'i proeminente perforate vertical. dispuse în
triunghi şi carv sl'rvr.:iu 1.1 aga\at. F'aptul că
astfel dr- v:isc sunt rare rdlcctii poatf' şi mai
mult caracterul special al ·destinatiei lor.
tn ,·asul rcspccliv :;-a consta1al că există
o marc cantilatc de seminţe· de Lit'1osper-
mum. p1trpurco-coen .1,,1tm ;i;;. Majoritatea se-
1
mintl'lm· (2 9-10 de cxcmplan:) se găseau in
stare naturală fosilizata, destul de casante
(pl. XXl/1-3). Dimensiunile (in mm) ale semin-
telor sunt urmfltoarelc : L = 2,!J-3.5 ; I =
2.3-3.0 : I= l,!1-2.ll.
Litliorspt-rmum pur1nu·1·u-cocndc1irn sau,
i.ub denumirea romancascâ. m;\rgcluşc. işi are
in prezent arealul în \ara noastră mni cu
seamă prin tufişuri. l:l marginea pădurilnr de
stejar. Semintde acestei plante sunt ovoide,
cu suprafaţa netedă ca de por\elan, foarL(• tari.
cu aspect cie margcluşc. Anumite specii de
LW1ospcrm11m sunt menţionate in diferite con-
texte arheologict'. In pcştern Franchti din
Grecia. Lilhosper-nium arvensc este atestat
inccpând din palcnlitic, în urmă cu circa
20 OOO de ;ini i.c.n„ p:ini1 la finele neoliticu-
lui "1;;i. Tn mileniul VII-VI i.('.n„ Lithospc1·-
rnum arvense este intfdnit in straturile de la
Mali·va-Moghila (Azap Koi) '• 1•:•. iar in cultura
S;ilcuţa la Sadovct. de ascme1wa, in Bulgaria.
undl· este nmintit chiar Lill1ospermum purptt-
reo-coeru.lcum ·„·„. Aceeaşi specie :iparc in Bul-
~aria şi in epoca bronzului. la Karanovo 1,;i,
iar in Cat.:caz estl' mcn\ionaL<i in mileniul
VI-V i.c.n. !)i in mileniul I i.c.n. ;;~. Litlwsper-
m1tm n.fficinnlr.: a fost inl<ilnil intr-un mor-
mimt ncoiltic titrziu la Bn:esc Kujawski ·\i::
467 Mulţumim ct'lesci I:.:. Hajnalorn. c::irc, cu
mult:. amabilitate, in toamna anului l!IB-i. cu ocazia
,·i.r.itei 111 In~titutul rJe arheoloi;:ic din Nitra !Ccho-
sla,·acia). ne-a pu~ I•• cli~;Jozitic tot materialul ci<!
compa1·a11c ncct'~ar în n:derca rlctcrminiirii semite-
lor de Lithospcrmum
468 J. !VI. Hansrri, Thc enrliest sccd rem~ins from
Grcece : Palacolithic throu~h Neolitic al Franchthi
C:l\'e, Berichtc der Dculschen Bolanischen Gesell-
schaft. nand !li. HefL I. l!l7:l. p. :m-46.
41i9 G. N. Lisitzyna. I.. ,\. F lipm·itch, Palcoclno-
hotanio::eschie nahodki na P.alcanscom polio~tro\'l', Stu-
dia Praehistorica . .i. IDRO. p. 5-!JO.
HO 1\1. Hopf, Fruhe Kulturpilanzen aus Bulg:irien.
.Jahrbuch des Romisr 11-l.ermanischcn Zentralmuseums
Mainz. 20 Jahrgang, 19i3, p. 1-H.
4il Ibidem.
472 G. N. Lisitzina, Main types of ancient farming
?n thc Caucasus - on the basis of palaeo-ethnobo-
tanical research, Berichte der Deutschen Botanischen
Gesellschaft. Band 91, Heft l, 1!178, p. 47-57.
fi3 M. Gimbutas. Thl' ~1ehi:ito;y oj Easiem. EIL-
rojle. ·µari I : Mei;olithic, Nenlithic ar.d · Cooper Ar,c
Cultrirc.~ in Ru~sia · 11nd 11:.c Baltic Arca, Cambridge.
Mass .. J!l:;6. p. 113.
 :;;i intr-un monni1nt aparţinund culturii Cu1mel-
niţa de Ia Kodjadermcn din Bulgaria de nord-
est. In acest ultim caz se consideră că seminţeli:
de Lithospermum 0Jf ici11ale au fost întrebuin-
ţate ca mărgele r,;~. ' contribuit şi identificarea, in acelaşi vas cu
Jn timpul separării materialului din vasul
de la Ulmeni am constatat că mai multe se-
minţe de Litlt0S])"Tmum purpureo-coeruleum
prezentau orificii. Majoritatea erau perforate
Ia două capete (9!:1 de exemplare), iur 14 se-
.minte prezentau un singur orificiu. Orificiile,
in ambele cazuri, au fost obţinute prin tăierea
prealabilă a capetelor seminţei şi numai după
aceea a fost îndepărtat conţinutul intern (pi.
XXl/l). Desigur, se pune întrebarea cu ce unelte
s-a re::ilizat tăierea seminţelor respective, de
mici dimensiuni, destul de dure, foarte alune-
coase şi, din această cauză, greu de prins între
degete pentru efectuarea unei astfel de opera-
ţii. Jn mod normal, pentru tăierea unor se-
minţe aşa ele mici sunt necesare unelte la fel
de reduse ca dimensiune şi, în plus, foarte
tăioase, capabile să străpungă materialul dur,
cum sunt pereţii destul de silicioşi ai seminţe­
lor de Lithospermum purpureo-coeruleum. De
aceea, nu ne-a fost prea greu să intuim rostul
numeroaselor aşchii -microlitice de cuarlil
amestecate printre seminţele din vasul amintit.
Din cele peste 200 de aşchii extrem de micro-
litice, circa 60 par a n putut fi alese de arti-
:lanul preistoric in vederea realizării perforării
semin\elor de Lilhospcrmum.
Aşchiile microlitice pot fi impărţite, din
punct de vedere func\ional, în două categorii :
31 de piese se incadreazi"1 în categoria aşchii­
lor micl"olitice caracterizate prin laturi foarte
U1ioase ce permiteau retezarea capelelor se-
minţelor, iar 29 in aceea a unor „aşchii-vâr­
furi'" microlitice extrem de ascuţite (asemănă­
toa1·e unor adevărate ace) cc folose;.iu la cură­
ţirea interiorului seminţei (pl. XXl/l). Micro-
litismul este deosebit de accentuat, cele -mai
mari aşchii ·intrebuinţate la tăierea seminţelor
ncdepăşind lungimea de 9 mm şi lăţimea de
5 mm, iar cele mai mici ajungimd Ia 4 mm
lungime şi 3 mm li1ţime. Forma lor este dl'
cele mai -mulle ori foarte divcrsi"1, nefiind vorba
de o tipologic anume. Se poale observa to-
tuşi o frecvenţă mai marc 11 exemplarelor ce
amintesc „discurile racloar··. unL·le chiar cu
posibilituti de prindere intr-un suport. cven-
tuul de lemn sau poale de os. in ceea cc pri-
vcştl' „aşchiile-vârfu1·i'', ele ;.ijung uneori la
fi mm lungime, de fiecare dati1 · prczent:."ind
unul din capete (sau chiar una din jum;"ll:"l\i)
puternic ingust;1t şi ascu\il.
47-t J. H. Gnul. Tl1e Ni'o/itltil' PL'rioil i11 flulgaricr,
Combrid,;!e. Ma~s .. 194ll. p. 11:.l
https://biblioteca-digitala.ro
Este greu să ne imagini1m o alta dl'stinaţle
a seminţelor perforate de Ulhospcrmum pt11"-
pureo-cocruleum, dcc•it aceea pentru confec-
ţionarea unui colier (pi. XXI 2). La aceasta a
seminţele, a unor agregate eliptice din lut
(sau poate din ocru intărit cu un liant) de di-
forite dimensiuni (dar re.marcându-se serii clL·
aceeaşi dimensiune) (pl. XXJ,3), <:are <iproape
sigur erau intercalate cu seminţele înşirate în
cadrul colierului (pl. XXI 2). Astfel, 11 agre-
gate eliptice din ocru au dimensiuni inlJ"e
3,5-li mm lungime şi l,U-2 mm grosime. Cu
toate c•\ sunt confecţionate dintr-un material
de culoare roşie, ele au fost, in majoritatea
cazurilor, revopsite cu alb (doar două au ră­
mas nevopsite şau nu mai păstrează culoarea
albă). La cele 11 exemplare din aceast~1 c::ite-
gorie s-ar putea include încă 25 de fragmente
care nu este exclus să provină de ln cxemplarL·
ale acc·leiaşi categorii dimensionale. O altă ca-
tegorie a agregatelor eliptice cuprinde 38 de
c·xemplare cu dimensiuni intre 3,5-4 mm 1un-
gime şi 1-1.9 mm grosime, toate de culoare
1·oşu aprins. In sfflrşit, 56 de exemplare sunt
de numai 2-3 mm lungime şi circa 1 mm
grosime, de asemenea, in exclusivitate roşii.
iar 60 de restu1·i foarte fragmentate ar pUll'a
aparţine oricf1reia din categoriile menţionate.
La câteva din agregatele eliptice descrise SL'
mai păstrează la unul din capele un mic ori-
ficiu în cal'e se introducea probabil u fib1·;"1
:n formă de buclă care putea servi apoi la
prinderea in coliernl respectiv. Nu este exclus
ca bucla din libni. care susţ.inea mi"trgeluşa din
lut să fi fost lipită cu u răşin[1 din care s-a
pi"1stral, de altfel, o mică cantitate in vasul Gu-
mclnita de la Ulmeni.
Bogăţia şi varietatea materialului din va-
sul amintit oferă posibilitatea fonnuU1rii unei
ipoteze chia1· in ceea cc priveşte modul dl'
confecţionare a mărgelelor din lut. Astfel, mai
multe fragmente de lut ars pai· să provin[1 de
la o lipitură efectuată pe un pal vegetal, pen-
tru că uneori una din laturi conservă ampren-
tele tulpinelor de ierburi. iar pL• 'o alU1 laturii
se p;"1st1·eazi'i supl'afata plană. Consider;·1m <::·1
nu estl' exclus ca pe aceast;"1 lipitur;"1 s~1 fi fosl
uscalL' tocmai agregatt•le eliptice arnintitl'. in-
trebuin\at<' ca m;\rgele de lut in coliL•rul rl's-
pectiv. Introducerea în vas a unei p;."1r\i din
accasti1 prrsupusl1 plat formi1 s-ar putea s:"1 f"i
fust făcută în mod fortuit, cimd, odată cu agre-
gatele de lut, au fost culese ~i resturi din L'a.
Diversitatea conţinutului din vasul atri-
buit culturii Gumelniţa de lu Ulmeni ne face
să credem cf1 suntem în faţa unui adevărat ;1tc-
licr de prelucrare a colierelor din seminţe de
Litospermum purpureo-coeruleum, combinate,
dup:' cum am viizut. cu :idevliratP mărgeluşe
123
 ci~ lut t·xtn•m de fln lucl'ate şi viu colorate cu
ocru, uneori fiind revopsite cu alb t,;;-._ Alegerea
seminţelor din specia amintită nu este întâm-
platoare, atâta timp c{1t ele au folosit ace-
luiaşi scop în cazul descopel'il'ii din mor.mântui
aparţinând tot culturii Gumelniţa de la Kod-
jadermen din Bulgaria t,;i;, iar în România, în
cultura Cucuteni, faza A-2, de la Izvoare, aşa
dup<l cum am văzut, au fost întâlnite aceleaşi
seminţe perforate de Lilhospermum, rămase
probabil în urma confecţionării unui colier 1 n.
Pe de altă parte, tl'ebuie să relevăm mal'ea
importantâ a descoperirii de la Ulmeni care
ridică câteva ctspecte extrem de interesante
pcntrn cercetarea arheologică. Este vorba, în
primul rând de perL'iabilitatea multor obiecte
create de omul preistoric, deosebit de intere-
sante în conturarea simţului artistic al acestuia
şi a posibilităţilor tehnice de creaţie. In acest
sens. conservarea colierului de la Ulmeni re-
prezintă o şansă cu totul specială, ceea cc con-
sidc_·n·1111 l'<\ nu face de61t si'1 mărească impor-
tanta descoperirii, conferind fragilelor semin\e
valoarea unor mărgeluşe confecţionate din cel
mai preţios metal. Pc· de altă parte, ridică prn-
blcma recnnsiden\rii unor conceptii privind re-
cuperarea unor „deşeuri „ precum aşchiile de
cuartit descoperite aici. Numai faptul că res-
pectivele aşchii, cu un grad ridicat de micrn-
litism. au fost găsite in contextul menţionat
(ali"lturi de seminţele cc numai cu astfel de
unelle puteau, la timpul respectiv. să fie tă­
iate şi perforate) a putut duce la atribuirea
lor unor adevărate unelte. Faptul că planta
care a produs semintele respective. intrebuin-
\ale pentru con[ectionarea colierului, se nu-
meşte in limba română mărgeluşe, ridică pro-
blema valorii etimologice a unor cuvinte din
vocabularul nostru, de care ar trebui să tină
mai mult seama cercetările viitoare.
V ALEA ANILOR, comuna Corh\ţel, jud. Me-
hedinţi
Comuna Corlă\el este situată la contactul
dintre Piemontul Băh\ciţei şi Câmpia Blahni-
\ei, inlr-o regiune de mozaic pedologic. pentru
c~1 aici pol fi întâlnite, pe lângă solurile brun-
roşcate preduminantL'. soluri brun-roşcate pod-
zolite. soluri de tipul il'icoviştilor şi chiar cer-
noziomuri.
S<"1pi;turile arheologice din anul 198:! in
·li.1 M C;"1rciu111ur:.:. Le cc.lller de si:-mences t1·u1-
rneni feulture de G11mclniţaJ. Dacia. N.S., XXIX. l!Jlf).
1-2. p 12:i-12i.
·17U .J. H. Gaul. nu. cil„ p. 1:n.
4ii M. c·1rci11mar11. F. Mc.noh. Detcrmlnation p:.1-
lf'.oobotan!qul'S pour i.~s cultu1·es Pn•cucuteni et Cucu-
tl'ni. in „Ln civil saliun dC' Cucult.'nl cn conte:<tC' l'Ll-
ropl•en ··. la.~i. l!.'87. r> 10';-174
124
https://biblioteca-digitala.ro
tellul atribuit culturii Sălcu\a (lll-lV) au dus
la descoperirea în locuin\a 3 a două vase care
conţineau fiecare câte circa 1 kg de seminţe
carbonizate '• 1!!. Primul dintre vase îngloba se-
minţe in cea mai mare parte de Hordeum l'ttl-
gare nudum, pentru că, din cele 1.102 exem-
plare identificate. l. l 00 aparţin acestei specii
de orz (tab. 8 şi pi. X 1 O). Celelalte două se-
minţe au fost produse de Triticum sp. şi Ga-
lium spurium. Cel de al doilea vas includea,
aproape în exclusivitate, seminţe de diferite
specii de grâu, după cum urmează : Triticum
monococcu111 - 5,20.-' 0 (tab. 7), T. aestivum -
94,3° -., (tab. 2). T. sp. - 0,40/o, Hordeum sp.
- O,l":u.
VALEA LUPULUI, comuna suburbană Re-
diu, ora'}ul Iasi, jud. laşi
Aşczareu cucuteniană de la Valea Lupului
este situati"t. pe partea vestică a terasei Bah-
luiului, în cadrul Colinelor Bahluiului din su-
dul Câmpiei Jijiei inf0rioarl', în aria dL' r<h-
pândire masivă a cer:noziomurilor şi cernozio-
murilor levigate.
Cu mulţi ani în urmu. săpillurile arheo-
iogice de la Valea Lupului au permis să St'
descopere pe fundul unei grnpi in rormă de
clopot. la 340 cm adâncime, un strnt de se-
minţe carbonizate gros de circa l 0-20 cm.
lmpreun:.l cu seminţele se găseau fragmenle
ceramice de tip Cucuteni B şi cenuşă. Dea-
supra stratului de cereale au fost aşt'zate frag-
mente ceramice de la peste zece vase pic-
ta Le 17!1•
Analiza făcut<"• la Laboraturul de fitoteh-
nie al Institutului agronomic din laşi a indi-
cat c<"1 semin\ele aparţin in cea mai marc parte
lui Triticron uulgal'e şi in mai mică măsură lui
T. compactmn. În afara acestora. se afirmC1
existenţa unor forme de seminţe de grâu ne-
identificate ca specie
Recuperarea unei mostre d1: seminte, con-
sl;-ind din 79Ci de semintc carbonizate, din ve-
chill' s;.lpături arheologici: de la Valea Lupului
ne-a permis si"I constat[1m c:-1 din speciile men-
tionate nu este prezentf1 nici cel puţin una din
ele. Situaţia reală a speciilor de la Valea Lupu-
lui este următoarea 1·" 11 : Triticum monococcum
- 55,3u 0 (tab. 'j' ~i pl. 11 ). 1'. dicoccum -
44,3u. u (tab. 6 şi pl. VI l).Hordeum vulgarP
-lill Mulţumim n1 heolog~du1 I. Sli1ng{1 dC' la M1.1-
Zl'UI „Portile de Fier„ pt•ntru întregul mnterial oferit
studiului paleobotanic.
4';!1 l\'l. Pelre~cl•-[);"11nbo·:iţa. :\. Ni\u. E. Zaharia.
l\i. Dinu, Şantierul arheologic Hlincca-laşi, SCIV. VI.
I !155, :l-·I. p. ti8i - i 12.
~BU M. c.·1rci11rnaru. F. Monah. ReconsideriJl"i asu-
pra dc-tt'rrniniirilor ,J(• ~cminţ•· c~1rhonizatl' de ia
l''rurnuşil'a şi V;;h;u Lupului. SCIV:\. :iU. 19U5. 4. JJ.
:.l'jJ-:15'.?
- 0,2". „, AgroSLl!mllta yithago - 0,2u: 0 . Se-
minţele de Triticum dicoccum sunt foarte va-
riate ca dimensiuni, în sensul că exemplarele
mici sunt reprezentate în aceeaşi măsură ca
cele mari.
VADASTA, jud. Olt
Comuna în care se găseşte aşezarea epo-
nimă a celebrei culturi Vădasta este situată la
14 km de oraşul Corabia, pe Valea Obârşiei,
pe una din terasele superioare ale Dunării,
numite.\ de localnici „Dealul Cişmelei". Altitu-
dinea absolută a aşezării, în zona ln care s-au
efectuat săpăturile arheologice (Măgura Fete-
lor) este de circa 82 m 'rB 1. Din punct de vedere
fizico-geografic comuna Vădastra este încadrată
Câmpiei Romanaţi, caracterizată printr-o 'cli-
mă continent!llă, cu veri călduroase şi sece-
toase (media anuală a temperaturii depăşeşte
I I °C, iar precipitaţiile medii anuale sunt cu-
prinse între 1100-700 mm. Regiunea aparţine:
aproape in exclusivitate arealului solurilor cer-
noziomice.
Din faza Vădastra II s-au dete1·minat Tri-
ticum, probabil sEecia monoccocum, Hordeum
sp., Panicum sp . .81.
Straturile neolitice de la Vădastra au făcut,
de asemenea, obiectul unor analize polinice
care completează imaginea peisajului din aces-
te vremuri în sudul Câmpiei Olteniei 1,~:c. Ele-
mentele stejărişului amestecat erau reprezen-
tate în I impui culturii Vădaslra pe terasele
Duniirii ollene în cea mai mare parte prin tei.
Stejarul este destul de rnr, iar ulmul se va
afirma abia in faza a II-a a culturii Vădaslra.
Surprinde în această vreme relativa răspândire
a mesteacănului, destul de modest reprezen-
tat în alte analize polinice din Cf1mpia Ro-
mână.
De asemenea, polenul de Cerealia nu în-
truneşte valori semnificative, după cum ne-am
fi aşteptat, având în vedere alte mărturii pri-
vind preocupările legale de cultivarea cerea-
lelor, intre care folosirea bovinelor la trac-
ţiune pare o certitudine pentru purt<\torii cul-
turii V•idastra. aşa dupf1 cum nm vo.\zut într-un
capitol anterior.
·Ull C. N. Matce5cu . .Săof1turi arheolo14icc la V;"1-
uastra. Materiale, V. 195!1. p. f.1-74.
4!l~ Irtem, Rcmarks on c-atlle brecding and agri-
culture in thc Mlddle and Late Neollthic on the
Lo\•:c1· Danube. Dacin. NS .. XIX. 1!17:i. fl. t:J-19.
-ili:i :\r!. Lcrni-Gourhan. C. N. Matccsco. Em. Prn-
topopcsco-Pakc, Con1t·ibution i1 l"ctudc du climat de
la station de V«dastn1 du l'<d~olithiquc superieu1· ii
la fin dOJ Ncolilhlquc. BullL'lin ele rAssocinlion fran-
c;nisE.' pour l"ctudc du Q1mter11nire. 4. 1907. p. 271-271J
https://biblioteca-digitala.ro
VALENI. municipiul Piatra Nf'~imt, jud
Ncamt
Situată în Depresiunea Cracint-Bistrita,
aşezarea cucutcniană de la Văleni
este cu-
prinsă într-o regiune în care se pot întâlni so-
luri cemoziomice levigate, soluri cenuşii şi su-
luri brune în diferite stadii de podzolire. Vă­
leniul se plasează in sud-estul oraşului Piatra
Neamţ (la circa 3 km), pe malul drept al Bis-
triţei. In Jocul zis „Cetătuia", de fapt o fost;!
insulă a Bistriţei, cu suprafaţa de aproximativ
un hectar 's~. se găseşte aşezarea Cucuteni din
car(' vom prezenta materialul mai jos.
Prin săpăturile arheologice din anul I 942,
s-a obţinu_t o probă formată în exclusivitate
din seminţe carbonizate de Pisum sativum
(2 432 de exempl,are intregi şi peste l OOO de
fragmente) {pl. XIV /3) "-~=-. Diametrul seminţe­
lor variază în general intre 4,I şi 3,5 mm.
Tot dintr-un strat cucutenian, ca şi proba
precedentă. s-a recuperat o altă mostră, for-
mată dintr-o mai marc diversitate de specii.
Determinarea a peste 500 de seminţe a dus b
următoarele constatări : T1-iticum aestivum -
55,00/0 (tab. 2 şi pl. VII/6), T. compactum -
6,8 11 ·„ (tab. 2I), Secale cereale - 20,JU/0 (tab.
:J şi pl. Xll/4), Sinapis alba - 4,21) ,, (pl. XVl/9)
(diametrul ajunge pânf1 la 2, 1 mm), S. arven.c;e
- 7,0% (pl. XVI/10) (diametrul ajunge pană
la 1,5 mm), S. sp. - 3,90/o, Panicum miliace11m
- 0,7u,«·. Galium spurium - 0,3° ·,,. Bromus sp.
- 0,50/o. Aţ/rostemma githago - 0,50/u. Nede-
terminate au rămas 0,3 din semin\e.
11
"'
O altă probă din aşezarea de la V[iJeni, du-
pă ce au fost studiate 5I4 seminţe, s-a obser-
vat că este formată din speciile : Triticum di-
coccum. - I,3° ·„, T. aestivum - 53,50/0 (tab. 2),
T. compactum - 20,60/o (tab. 21), T. cf. durnm
- J.Qo1„, Hordeum vulgare - 0,20;0 • Secule ce-
reale - 8,1° "' (tab. 3), Panicum miliaceum -
12,61l/11 (pi. Xlll!l), Bromus sp. - 0,3D/0 , Rumc.r
acetosu - 0,211.·,,, Agrostemma githago - I ,5°„ o,
Camelina sativa - o,2u10 •
Intre ultimele două probe de la V:Heni L'-
xistă desigur multe similitudini, dar şi anu-
mite diferenţieri care, chiar dad"1 sunt aspecte
de amănunt, pot avea uncie semnificatii inte-
resante. Dintre asemănări, cca mai important~•.
este că în ambele probe cele mai ridicate va-
lori le deţin in general aceleaşi specii : Triti-
curn ac.stivam este predominant în ambele si-
tuaţii cu procente între 53 şi 55. deci foartl·
<IB-1 li Dumilrc~cu. CC'rcel:.iri nrhcoloRice ln V;"1-
leni liud. NeamO. SCIV. I, l!l!ill. 2. µ. l!l-'11.
4115 M. C<irciumai·u. Noi delerR'linări de sel'llintc
l·nrbonizate şi impresiuni rie seminţe ci<?scopc-rite in
strnlurile n1·heolor.icE.' din Moltio\·a. Am•:irnl Muwului
judE.'\l':.tn Sl!Ce:t\"ll. X. t9R:I. p. 827-B:l-I.
 npropiatc>, c.lovcdind 61 era principala specie
de cereale cultivati"1. Subordonat acesteia este
fie Secalc cereale, în prima probă (peste 200/u),
fie Trilicum compactum. în cea de a doua mos-
tră (tot peste 20°,1.1). După cum se vede, în ca-
:t:ul lor substituirea se face în valori foarte
apropia•.c.
Cf1t tine acest mod de combinare al specii-
lor respective de o întâmplare sau de un anume
scop al cultivatorilor cucutenieni este mai greu
de spus, după cum la fel de dificil ar fi, în
condiţiile datelor de care dispunem, să preci-
zăm da61 această situaţie nu are la bază o cau-
ză climativă asociată cu un anume amestec al
<>eminţelor insamânţate sau este rezultatul ci-
clicitli\ii culturilor. Se pare c<i procentele de
mei din ultima probă ar susţine o astfel de ipo-
teză, fără însă ca această explicaţie să elimine
in totalitate celelalte supoziţii, sau cel puţin
una dintre ele. Oricum, componenta speciilor
din cele două situaţii prezentate, cu abundenţa
speciilor de Sinapis in prima proba şi apariţia
lui Triticum dicoccum şi T. duntm, alături de
valorile ridicate de Agrostemma githago din
ultima mostră, dovedesc ct'l cele două probe
reprezintă fie recolte ale unor ani diferiţi, fic>
c<'l sunt culese dupi"1 lanuri variate sau ins<\-
m~in\ate ~i lucrate in mod deosebit.
V L:\ DICEASA. comuna Valea Argovei, jud.
Ci'tlăraşi
Ci1mpul Argovei. străbătut de valea cu ace-
ia.5i nume, este pai·te componentă a Câmpiei
Mostiştei, care, la rândul ei, este inclusă Bără­
ganului Mostiştei. Numeroasele meandrări ale
văii Mostiştea şi Argova, au creat o regiune cu
numeroase zone inmlăştinite. De altfel, aşeza-
1·ea Boian-Gumelni\a de la Vlădiceasa t•ste si-
tuat<\ pc un grind înconjurat de foste brate ale
Mostiştei. Din punct de vedere pedologic re-
giunea este dominată de cernoziomurile levi-
gate, dar în zona satului Vlădiceasca nu lipsesc
nici cernoziomurile pure. Climatul actual este
cel de step[1 cu temperaturi medii anuale de
peste 1 l"'C. iar in luna ianuarie în medie de
-2cC şi in iulie ele peste 23cC. Peisajul actual
de step;\ nu a fost intotdeauna aşa de evident.
existi.ncl uncie perioade in timpul culturii Bo~
ian şi Gumelni\a dind silvostepa părea a cn-
ractel'iza împrejurimile aşez[1rii (fig. 5:3).
Analiza polinicC:1 a relevat c<'1 în timpul lu-
cuirii Boian cerealele nu erau cultivate pe grin-
dul Gherghcleul Mare, ci probabil pe terenu-
rile din vecinC:1tale. mai puţin afectate de inun-
daţii. mai extinse şi mai fertill-. Procentele dt·
4,3•·. de cereale clin depozitul nisipos-slab lu-
tos. ele culoare galben intens (350-365 cm),
s-ar p 1.1tea să nu reprezinte o situa\ie real<"t.
avf1nd în V(·dere ct1 ele nu sunt cuprinse într-un
126
https://biblioteca-digitala.ro
sul. 01'iginea. polenului de cereale poate fi n!-
zultatul transportului apelor care au depus stra-
tul nisipos respectiv, cu ah1t mai mult cu cât
tocmai in perioada ele relativă linişte a regi-
mului de inundatii, când s-a format un orizont
de sol (300-350 cm), valorile lor sunt deose-
bit de modeste. Afirmarea cerealelor în stratul
reprezentând patul locuinţei confirmă această
ipoteză, în măsura în care sedimentul putea fi
adus pe grind din împrejurimi, unde se făcea
o agricultură mai intensa şi unde polenul de
cereale era mai frecvent înglobat in strat. La
fel de bine însă polenul de cereale mai abun-
dent in acest strat putea fi înglobat odată cu
pleava introdusă in amestecul respectiv. Situa-
ţia aceast..< se rcpetii, de altfel, în cazul patului
locu.inţei Gumelnil,a A-l, când procentele de
cereale ating brusc cifre cu totul semnificative
(22,CiO'~, fată de numai 0.80,10 în etapa anteri-
oar•\). .
in .orizontul nisipos-lutos compact de cu-
loare gălbui-albicios ( 190-250 cm) s-au d:~sco­
perit rare cioburi Gumelnita şi totodat{1 va-
lori ceva mai ridicate de polen de cereale. Con -
siderâm tutuşi, având in vedere structura com-
pact[• a depozitului. că originea polenului este
alogenă. agricultura fiind aproape impractica-
bilă în acc.:st timp pe un asemenea substrat o-
ferit de condi\iile de sedimentare de pe grind.
Poate numai in depozitul lutos-nisipos de dea-
supra. specific tot locuirii Gumelnita B. s.:-1 fi
fost practicam o agricultură a cerealelor, pe
grind sau intr-o zoni"1 foarte apropiată acestuia.
permitt'tnd înglobarea, prin transportul aeru-
lui. a polenului de cereale în stratul respecli\'.
Diagrama polinică nu reflecti1 defrişări dl'
pădure intense in scopul lărgirii suprafe\elo1·
pentru agricultură. De fapt. pi1durea nici nu
a avut n extindere prea mare în regiune. foioa-
sele din "{rupa steji1rişului mixt în special dez-
voltându-se probabil la distante ceva vai mari
dl· grindul Gherghcleul Mare. Mai apropiate
erau poate unele populatii de Ti!ia, având in
vedere că polenul lor este mai crescut in acel
strat care constituie patul locuintei Boian (290
-300 cm). deci într-un !"edimcnt care putf'a fi
adus din imprejurimill• g1·indului.
:Vlul1imea plantelor de apă ne face s;\ cre-
dem e[1 a::;ezarea Bf'ian-Cumelni\a de pe Gher-
gheleul Mare .:i fus! tot timpul situatft pe un
grind supus adesea unor inundaţii mai mari.
dar care conslituia in el'a mai marc parte n
timpului un loc uscat. bine apărat şi pro:ejnt
dt> apl·lc inconjurf1toare.
Lipsa totuşi a procentelor mnri c!C' pokn
d.c cereale "·''< care ştim cn pot spori in zone IP de
486 K.-E. Bchrc. The inlerprclnlion on of nn1hrnpo-
gcnk lndicat01·s in pullt>n diagrnm~. Po!lc·n "' Spon~s.
XXIII, 1981, 2. p. 225-JH.
ll'l'Ît·rat, ne fac:e s;"'1 credem ci'1 recoltele erau
1n1nsporlate pc grind, în aşezare, num.ni după
dcctuarea tuturo1· uccsto1· operaţii.
Diagrama polini61 înregistrează în schimb
c[ttcva specii de plante care constituie uneori
indicatori antropici importanţi. Pe scurt, ne
vom referi la unii din ei. nu înainte de a adu-
ce in discutic un excelc.nt. tablou elaborat, în
acest sens, de K. E. Behre (fig. 54) 1,s;. In spi-
ritul semnificaţiei oferită fiecărei specii cuprin-
să in acest tabel, vom încerca să găsim o in-
te1·prctarc: anumitor plante din diagrama poli-
nicC:1 de la Vlădiceasca. Din familia Plantagi-
r.aceae, pn.•zenti1 mai cu seamă în timpul cul-
turii Bnian de la Vlădiceasca, face parte Plan-
tago lanceolata considerată un bun indicator
al terenurilor de păşunat (de abundenţa sa este
le~~a ti'1 estimarea gradului de creştere a vitelor).
Plu11wgo ftmceolatu este de obicei absentă în
băraganr:le ncimp{1dL11·ite, pe solurile nisipoase
uscate. Ea se manifestă ca element important
in recolonizarea ogoarelor necultivate, fiind un
indicator al sistemului timpul'iu de relaţie a
culturilor. Av~111d în vedere dispel'sia uşoal'a a
polt~nului sâu, mai degrabă considerăm că pro-
ccntC'le din diagrama de pe grindul Gherghe-
kul Mare rl'flectf1 o astfel de situa\ic specificii
sistL•mului de cultivare a ogoal'elor din impre-
i uri nw.
O serie de specii de Chenoµod·ium, Artem.i-
sia şi Urlirn. ca specii nitrofile, sunt asociate
ariilor de nitrogen bogat din jurul locuirilor.
ln acest sens, partea supe1·ioară a diagramei
rdlccl:-1 o succesiune de specii ierboase intel'e-
santâ. In orizontul nisipos-lutos cu !'are cio-
buri Gumelnita B sunt remarcabile procentele
dL· Grnmincae, inclusiv de Cerealia. Atunci
prnbabil că pe grind se practica chiar cultiva-
rl.'a ce!·calelor de către purtătorii culturii Gu-
rnelnita n, care işi aveau prnbabil aşezarea in
:ilt loc. În timpul locuirii propriu-zise Gumel-
ni\a B. c:ind se poaic vorbi de o aşezare a pur-
tiatorilor culturii respective pe grind, gramine-
t:ll· su111. înlocuite în cea mai mare parte de fa-
milia Compusitae, ca un semn de ruderalizarf•
a tL·rcnurilor respective. In sfflrşil, odată cu
locuirea La Tene. se alt\turt1 acestora şi fami-
lia Chc1wpodic1ceae. accentuirnd mai mult im-
presia procesului de locuire a gl"indului, poale
chiar o concentrare a animalelor în acest loc.
În concluzie. se poate spune c:ă pe grindul
Ghcrgheleul Mare cerealele nu s-au cultivat
niciodat;1 in timpul culturii Boian, ial' în vre-
mea locuirii Gumelni\a. poate doar în faza B
a acesteia s::-1 se fi recurs la unele ins~1mîrntări
de ccl"t.'a!l' pe tel"cnul cuprins între ape. Nu este
P=-:dus c;1 si in aceasti1 etapă procentele ceva
rnai ridicate.· de polen de cereale sfi provin;""1 de
-!t:7 lbidl'm.
I; - l'aleu~tnobotunlca
https://biblioteca-digitala.ro
la terenurile mai propice agriculturii de peste
apele ce înconjurau grindul. E~te, în schim~J,
foarte plauzibilă ipoteza ca gnndul rcsp~ct1 ,.
să fi constituit un loc de adăpostire a anima-
lelor în anumite etape, poate când aşezarea
Gumclniţa era necesar a fi mutată pe locurile
mai uscate din vecinătatea grindului.
Comunităţile neolitice Boian şi Gumclniţ.n
de la Vlădiceasca cultivau totuşi sistematic ce-
reale aşa după cum au evidenţiat seminţele car-
bonizate descoperite în diferite contexte în
straturile de cultură de pe grindul Ghcrghe-
leul Mare. De la Vlădiceasca a fost recuperată
o cantitate însemnată de seminţe carbonizate,
atât din stratul Boian, cât şi din vremea lo-
cuirii Gumelniţa 488 •
Din locuinţa numărul 9 a culturii Boian de
pe Ghergheleul Mare s-a prelevat o probă care
conţinea seminţe carbonizate, in cea mni mare
oartc fragmente, la care se ad[1uga o cantitate
~preciabilă de cenuş[1. Cele 52:3 de semin\c care
s-au putut separa au relevat următoarea situ:i-
\ic : Trhicum monococcuni - -:15,1°·„ (tab. 7),
T. dicuccum - 31,3°' 0 (tab. 6 şi pl. V/3). T. d.
cwst.iv11m - i,00;0 • T. sp. - 6,3°/0 , (nu este ex-
clus ca aceste forme de gr~'tu să apar\in~i spe-
ciei dicoccum degenerat din cauza necult.ivf1rii
sistematice şi revenit, din accastii cauză, la a~;­
pectu 1 de clicoc:coide.i; ca urmare a săi bă t icirii
sale), Hol'dcu m vttLga re - 0,3 11 /„. Lcns escu-
1!·11 la ssp. mierospermae - 15.Bc" „ (tab. 10 şi
pi. XIV/fi), Vicia ervilia - 0,2 11/ 0 , V. sp. -
0,2'1. U•
Valorile ridicate de linte, corelate cu pro-
centele scăzute de Lcguminosae din diagrama
polinică, ne conduc la c_oncluzia c[1 pe grin~
nu numai că nu se cultivau cerealele, dar ş1
cultura leguminoaselor se ftlcca undeva mai
departe.
Cantinuă\i mult mai mari de seminţe s-au
recuperat din vremea locuirii Gumelnita A-2.
Din locuinţa 7 una din probe, compusă din
foarte mullă cenuşă şi seminţe în general bine
conservate. cântărea ci1·ca 300 grame. DupO:•.
!':epararea a peste 890 de semin\e au fost JT-
panizate pe specii după cum urmcaz<i : Triti-
cum monococc11m - B2,3°,'u, (tab. î), T. dicoc-
c11111 - 1.6 11 .',, (dimensiuni medii în mm : L
6,î ; 1 =.·c· 3,0 ; I = 2,1), T. d. dicocc:oidcs -
15,901 0 (tab. 19), Hordeum ·i.0-ulgnre nuclmn -
o,2u O· Seminţele conkrite SpL•ciei clicncc:oicles
par n su~cra trC1s0:1luri morfologice de tranziţie
intre aceasti1 specie şi specia dicocc:um, prnba-
bil to1 ca urmare a degcner<irii acesteia din
urm;i, aşa cum s-a constatat şi la Grfldi~tea Ul-
mil111· ~i H~îrşova in timpul locuirii Boian.
·lllC i\lnterinl culc-s de D. ŞcriJ[1ncscu.
127
 Impreun[1 cu semin\ele din aceasLă probă
s-au identificat resturi de spic de Triticum mo-
nococcum şi foarte puţine de T. dicoccum.
Tot din locuinţa 7 (Gumelniţa A-2) provine
o altă mostră constituită aproape în exclusivi-
tate din seminţe carbonizate, dar, din păcate,
fragmentate în cea mai mare parte. Cele 801
de seminţe determinate au permis reconstitui-
rea urmutorului tablou al speciilor : Triticum
dicoccum - 11,0o/o (dimensiuni medii în mm :
L =-= 5,2 ; l = 3,0 ; I = 2,9), T. aestivum -
40,7°/n (tab. 2 şi pl. VII/ 3), T. aestivo-compac-
tum - 7,JO/o (tab. 9). T. sp. - 41,20/o (procen-
tele mari se datoresc fragmentării materialu-
lui).
Corelând materialul din cele două probe ob-
ţinem pentru comunitatea gumelniţeană din lo-
cuin\a 7 o imagine ceva mai completă 3 spe-
ciilor cultivate : Triticum monococcum
43,4°/o, T. dicocc1tm - G,0"/1.1, T. cf. dicoccoides
- B,40;0, T. aestivum - 19,20/0, T. aestivo-com-
pacLum -- 3,4°/c, T. sp. - 19,5D/0 , Hordeum
vulgare nudum - 0,10;0 •
Din locuin\a numărul 12 (Gumelniţa A-2)
s-au descoperit, de asemenea, două probe. Pri-
ma dintre ele (F-3) conţine speciile (s-au nu-
mărat 5fi7 de exemplare) : Triticum monococ-
cum - 60,3% (tab. 7), T. dicoccum - 30,3°/ 0
(tab. li), T. cf. dicoccoides - 8,70/u (pl. Ill/5),
T. aestivum, - 0,20;0, Hordeum vulgare -
0,30;,„ Vicia sp. - 0,20;0 .
Se observc"1 şi in această probă, ca şi în pri-
ma mostri"1 din locuinţa 7, preponderenta se-
minţelor de Triticum monococcum. In schimb,
de data aceasla, T. dic:occum este mai bine re-
prezentat, în timp ce T. dic:occoides înregistrea-
ză procente mai slabe. Aceste deosebiri intre
cele două probe s-ar putea să rezide tomcai
din stadiul diferit în care se găseau terenurile
în procesul de ciclicitate a culturilor agricole
practicate de purtătorii culturii Gumeh1iţa A.
A doua probă din locuinţa 12 are seminţele
foarte distruse, ceea ce îngreunează mult de-
terminarea speciilor. Cu destulă dificultate s-au
recunoscut 524 de seminţe de la următoa1·ele
specii : Triticum dicoccum - 11,0% (tab. 6),
1'. aestivum - 32,40/o (tab. 2), T. compactum
- 6,20;0 (tab. 21), T. sp. - 11,8°/u, Hordeum
vulgare - 38,4"/o (tab. 4), Galium remulentum
- 0,20/o.
Pe ansamblul locuinţei numărul 12 situaţia
procentuală a speciilor este următoarea : Tri-
ticum ma11ococc11m. - 31.3°/o, T. dicoc:cum -
21,00/0 , T. cf. dicocc:oides - 4.5°/o, T. aestivum
- 15,70/u, T. compactum - 3,Qu;o, '1'. sp. -
12D
https://biblioteca-digitala.ro
5,7"!v, 1Jorde11m vulgal'e - Hl,Gil/0 , Vicia sp. -
0,0911/o, Galium temulentum - 0,090/o.
In aşezarea de pe Ghergheleul Mare s-au
descoperit, alături de seminţele din cele două
locuinţe, intr-o groapă atribuită, de asemenea,
culturii Gumelniţa A-2, într-un vas, seminţe
carbonizate aparţinând speciilor (s-au numărat
peste 600 de exemplare) : Triticum monococcum
- 32,00/0 (tab. 7 şi pl. II/7). T. dicoccum -
G6,20/o (tab. 6). T. cf. aestivu.m - 1,30/o, T. sp.
- 0,50/o (probabil dicoccoides).
Insumând cele 3 385 de seminţe din timpul
locuirii Gumelniţa A-2 de la Vlădiceasca, des-
coperite în diferite contexte, se constată urmă­
toarea situaţie : Triticum monococcum
37,50/o, T. dicoccum - 21,50/o, T. cf. dicoccoides
- 5,6°'o, T. aestivum - 14,9"/c, T. cf. aestivum
- 0,2u,.r0. T. aestivo-compactum - 1,70;0 , T.
compactum - 1,00;0, T. sp. - 11.6"/o, Hordeum
vulgare - 6,0o;0 , Vicia sp. - 0,020/o, Galium
temulentum - 0,020/u.
După cum se observă, ponderea cea mai ri-
dica tă o detine Triticum monoccum urmat în-
deaproape de T. dicoccum, ambele fiind forme
primitive de grâu. Nu este neglijabilă însă nici
valoarea lui T. aestivum. Celelalte specii par
subordonate acestor trei forme de grâu.
Pivind retrospectiv diversele ipostaze în ca-
re a fost descoperit. fiecare din loturile de se-
minţe se poate sesiza că. atunci când semin-
ţele erau fărâmiţate, lipsea cu desăvârşire Tri-
ticum monococctim. Compoziţia speciilor în pro-
bele din cele două locuinţe cu seminţe zdro-
bite era de fiecare dată aproximativ aceeaşi,
adică Triticum aestivum într-o cantitate mare,
1'. dicoccum. bine reprezentat, T. compactmn
cu o prezenţă modestă, iar într-o probă de acest
fel Hordeum vulgare semnificativ inclus în a-
mestecul respectiv. Avînd in vedere faptul că
seminţele erau in bună parte zdrobite, putem
presupune că ele au fost pregătite astfel pen-
tru a fi consumate sub formă de fiertură sau
într-un alt mod, iar compoziţia speciilor res-
pective nu era întâmplătoare pentni scopul
propus.
Este interesant, de asemenea, faptul că spe-
ciile considerate ca făcând parte din grupa bu-
ruienilor nu se fac remarcate in aşezarea de lu
Vliidiceasca în materialul macrofosil nici pen-
tru locuirea Boian, nici pentru cea Gumelniţ.a.
Predominarea speciei Triticum monococcum,
între formele de grâu, atât în timpul culturii
Boian, cât şi mai târziu. in cultura Gumelnita,
ne dovedeşte păstrarea unei tradiţii a cullivc."1-
rii acestei specii de-a lungul unei lungi perioa-
de de timp.
 C a p i t o I u I VI
COi'\SIDERAŢII i'r\LEOETNOB01'ANICE /\SUPRA DIFERITELOR
ARII CULTURALE PRE- ŞI PROTOISTORICE
Aşa după cum am văzut, parcurgând capi-
tolele anterioare, cele mai vechi dovezi pri-
vind cultivarea, sau, poate mai bine zis, une-
ori numai exploatarea sistematică a anumitor
plante de către om, s-au constatat pe teritoriul
Hom<".nici în timpul culturii Schela Cladovei.
In <1ceaslă etapi1 destul de indcpărtată, cu cir-
ca 'i50iJ-fl200 ani in urmă (5600-6300 B.C.},
in lunca Dunării incepuseri1 să se făurească
primele utilaje care pC'rmiteau o mai bună ex-
ploatare a plantelor pentru consum şi chiar
cultivrirea anumi1or cereale şi obtinerea unoa·
recoit~ controlate pe solurile aluviale din zona
inundabilă. fertile şi uşor de lucrat. Uneltele
precum săpăliga. plantatorul şi mai ales brăz­
darul. vin să confirme o serie de date paleo-
botanice ob\inute cu ajutorul analizei polinice
a unor coprolite descoperite in straturile de
culturf1 respective. Analizele polinice au rele-
vai că in timpul culturii Schela Cladovei con-
diţiile de mediu ale regiunii erau extrem de
fan1rnbile. climatul fiind cald ~i umed, spe-
cific unui prim optim climatic al holocenului.
Padurera nu stăpânea o suprnfată prea mare.
aspectul fi1ogeografic fiind asemănător celui
df' I recere de la silvoslepă la pădure"~'.! (fig.
55 !;'i 5G : tab. 29).
În leg•\tură cu inceputurile cultivării plan-
telor pe teritoriul Rom<"iniei, analizele sporo-
polinice au relevat un aspect extrem de inte-
resant. Se ştie că o serie de cercetări 1,90 au fi-
xat ca limită inferioară n dimensiunilor pole-
-t:J!l M. Ci1rciumaru. Analiza polinicii a coprolllc-
lor din staliunea arheologicii de la Icoana (defileul
D11n;"1riii. SCIV. 24. 1973. l. p. 5-14; idem. Analn~
polllnique des coprolilhrs lines par quelques slalions
;.irl'lwolo~iqucs dc-s .cle11x bords du Danubc dans Iii
znne des .. l'orles ele Fer;;. Dacia. N.S .. XVII. l!lî3, p.
53-liO.
4!l0 G. Erdtman. An i•:rrod111:tion to poll'n a11a-
lysis. Walthnm, Mass .. 1943, p. 5G-G:.!.
https://biblioteca-digitala.ro
nului de tip Cerealia cifra de 381-1, iar pe mă­
sura cultivării, deci domesticirii, dimensiunile
sale cresc in funcţie de amploarea acestui pro-
ces.
Cercetarea palinologică din aşezarea de la
Icoana, aparţinând culturii Schela Cladovei,
a demonstrat unele trăsături importante pri-
vind evoluţia morfologică a polenului de tip
Cerealia, care se pol rezuma în felul următor
(tab. :~} :
- în toate spectrele polinice analizate a-
par Gramineae de tip Cerealia cu diametrul de
circa 38,5p.
- Procentele gramineelor de tip Cerealia
cu diametrul de circa 35,511 scad in general spre
suprafaţă, dupt"i ce işi ating maximum in spec-
trul p~linic imediat superior nivelului de bază
'-11 stratului de cultură. Aceasta ar putea fi o
dovadă că, pe măsura scurgerii timpului, o bună
parte din graminet:le, al căror polen prezenta
dimensiunile de 38,5µ, au suferit o reducere
procentuală în favoarea formelor cu diametrul
polenului mărit. O astfel de situaţie reprezintă
a consecinţă a procesului de trecere spre gra-
minee cu caracteristici tot mai apropiate tipu-
lui Cercalia proprill-zis.
- Gramineele oJe t~µ Cerealia cu diametrul
de circa 41.011 sunt prezente in multe din ori-
wn1urile analizate, observându-se chiar un salt
valoric procentual de la straturile inferioare
spre cele superioare, ceea ce ar putea însemna
că deja pasul calitativ se produsese şi acest
tip de cereale cu diametrul ceva mai mare câş­
tiga teren pe măsura trecerii timpului.
- Graminecle de tip Cerealia, cu diametrul
de circa 43,0µ, în secţiunile in care apar, sunt.
constant reprezentate, din punct de vedere pro-
centual, de la un strat la altul. Nu este exclu-
să o stabilizare relativă a acestora pe timpul
sedimentării straturilor respective.
- Gramineele de tip Cercalia cu diametrul
de circa 45,5fi. ca şi cele cu dimensiuni mai
129
 mari (până la 54,5µ), subliniazi't, prin prezenţa
lor, existenţa deja in jurul aşezării a unor for- Componenţii prlnclpall, genuri, Adinei mea
me de cereale in ndev~1ratul sens al cuvântu- familii :;1 specii •1o în cm: 180
lui.
1n urma aspectelor relevate mai sus, ţinând A.P. 21,2
seama de faptul că proporţia gramineelor de N.A.P. 70,S
tip Cerealia creşte în general in fiecare sec-
\i UnL', pentru fiecan' cakgoril' micrometrică SPORI 8,3
mai mai·e de 38,5p, dinspre spectrele inferioare PINUS 3,8
spre cele superioare, s-ar putea trage conclu- PICEA 1.2
zia că straturile specifice culturii Schela Cla- QUERCUS 31 2
dovci de la Icoana conţin acele Graminee de
ULM US
-
tip Cerealia care se caracterizează printr-o for- 15.S
m<"1 primitivă a lor şi numai sporadic cereale TILIA 22,2
propriu-zise, prezente mai cu seamă în orizon- Q.M. 89, 1
turile tarzii ale aşezării. CARPIMUS 1,2
Dacă avem în \"edere cele două categorii de
SETU LA 2,4
exploatare a animalelor - animalele sălbatice
omor<itc constant pe o scară largă (îmblânzite ALNUS 2,4
in mediul lor - cervidele) şi animale omorâte SALIX 3,8
de o manieră selectivă (îmblânzite în mediul ACEA 15,8
lor sau in „mediul uman"' - suidele şi, de a- JUGLANS 0,6
semenea, câinele omorat pentru carnea şi pie-
CORVLUS O,B
lea sa, atunci când nu servea de paznic sau
auxiliar la vânătoare}'·~• - , utilajul agl'icol pri- GRAMINEA~ 22,1
mitiv pe care l-am descris '•n, precum şi pole- CYPERACE.AE 3,1
nul de tip Cerealia identificat în succesiunea URTICA 1,4
sa micrometrică de la un strat la altul, putem
CHENOPODIACEAE 15,9
considera că ne aflăm intr-o etapă in care
omul, purtător al culturii Schela Cladovei, în- COMPOSiTAE 9,8
cerca ac\iuni incipiente de exploatare dirijată ART EMISIA 20,5
şi constantă ~1 naturii. Eventuala întrebuinţare POLYG.ONACEAE 6,7
a seminţelor de cereale în această vreme pen- iJIPSACACEAE 0,3
tru hrana omului este confirmată, de altfel,
de descoperirea în mediul culturii Schela Cla- UMBELIFERAE I 0,4
dovci a unor mari galeţi cu concavităţi execu- LABIATAE 2,5
tate de o manieră care lasă impresia că ei pu- COiWOLVULACEAE o,a
Leau sfi foloseascu eventual la măcinarea unor CISTACEAE 1,8
gr[mn\e \'.l:J.
GERANIACEAE 0,3
Aspectele legate de cultivarea primitivă a
I CA:"4YOPHYLLACE.AE
unor ccre;;le într-o ctapii aşa de timpurie, pla-
sat[; într~ cultura romandiană şi neoliticul ini-
.' IRiOA.CEA::::
I
I
2,1
2,7
ţial de: tip Stracevo-Criş, ridică probleme cu AAACEAE 4,5
impli!:!a\ii extrem de interesante asupra pre- ROSACEAE 0,1
cizării ariilor în care s-au încercat procese in-
CAMPANULACEAE 1,0
cipiente de domesticire, în special a cerealelor
RANUNCULACEAE 0,3
BORAGINACEAF. 0,1
Wl Alex. Bolomc·y, J\n outline or the late Epi- t1EDf.RA 0,4
-!
palaeol .lhi<'. ccc;nomy at thc ,.Iron Gates·•: the e\"i-
EPHEDRA
- 0,3
-
dcnc:e on bones, Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 41-52 ;
VI. Dumitrescu .."'-lcx. Bo!onwy, F. Mogoşar.u, op. cil.. UNNAF..A BOr.EALIS 0,5
(). 27. HYDROCHARITACEAE 0,5
4!12 V. Doroncunl. La pe:·iode cpipal~olithique sur
la rin~ roumaine des Portes de Fer du Dam1be, Prae- AQUIFOLIACEAE 0,1
hislorische Zei!schriH, 45. l!Jill. I. p. l-2:i: idem, SUMA DE POLEN ŞI
Hccllert"ht"' arc:hcologiques sur la culture Sc:hcla Cla-
do'.·e de la ~onc des .. Porlcs de Ft'r „, Dacia, N .S.,
SPORI NUMĂRAŢI 781
XVII, ]!}73, p. 5-3!1.
4!!3 F. i\Icgoşnnu, Mczoli:icul <Ic la Oslro\"ul Cor- Tabelul 29. Procentele polenului şi sporilor
bului. o nout1 ;işeznrc de tip Schela Cl:ido\"C'Î, SCIVA, continu\i de coprolitele din secţiunea VI
:rn, 1~70, ;.!, p. 3;.15-351. din aşezarea ele la Icoana.

130

https://biblioteca-digitala.ro
considerate, până nu de multă vreme. că au
fost aduse din Orientul _Apropiat unde s-a evi-
denţiat într-adevăr domesticirea I impurie a lor.
A vând in vedere faptul că s-a costat a t cxis-
tpn \a graminePlor de tip Cen.::r1lin şi pe mal11l
drept al Dunării in timpul culturii Schela Cla-
do·.;ci, În aşezarea de )a vlasac 4" 1. presupt111C'l1l
ca zona Por(ilc ck Fier rPprezinttl una din re-
giunile in care s-a încercat cultivnrca primiti-
vii a cerealelor pe baz;i unui fond l11c;il de for-
me s<'ilbaticc de graminc't.". rnr;1 i1 exista llt'.1-
cat. cât şi pe mare. In ultima vreme însă tot
mai multe cercetări LJll demonstrat important.a
substratuiui nwzolitic in geneza culturilor neo-
litice şi s-<i pus în discuţie conceptul difL?io-
ni'>l al c.n!oniz<irii. 1\u apărui intrcb[1ri .,Pen-
tru ce noile genuri ele \·i;iţ;.t nu ar fi ~parul in
diverse locu1:i printr-o ad3pt3re prngrcsiv~1 l<:i
conditiilc de viatil difrrilc impuse de facto;·i
mullipli, dar unele mediul natur;-d a juco.t un
rol primordial? Şi pcn1ru ce o ir:vcntie nu ar
fi cunoscut repetiţii independente ?" i.-r •.

„ -
Gramlnese tip Cerealis
V
Ci g -

„
·es"' ..~ â... cu -
-:2
te ~ li> li>
tO ra
.s~ :s.
III GI l'J
GI
EE
~-D .!! Cii ~
c:
c;::, :I l.t & ....
._ E::... c: ::L ::I.
·u u
cc c111 .sE -~
E ai ~
... t
:.:: e e q, er- ·e~ ·e;;: :::I. :l. ::l. :l. =. :L :.
'fr 'S'- u
0
~:;:: E
III :I .c: <.:ICO oq;
Ol "'rf
>.; e e "l ~
..,...... <::?.
..,. "l. V•
t"::
c
o
..,.,
Vl
~
GI
VI <
o.;
.tCJG1111 Q, (!) u <.:I "°
f<"l
ffr1

r-
11"1

"""
li)

IV
180
190
20,6
21,4
3,3
3,9
2,0
2,0
-
-
0,2

-
1,1
0,7
0,5
0,7
1,1
0,2
0,2
0,2
0,5
0,2
-
0,2
-- -
0,2
210 18,0 3,5 3,7 - 1,5 1,7 0,1 0,2 0,2 - - - - -
i
90 7,3 1,8 0,4 0,2 0,6 0,2 0,4 - - - - 0,2 - !
100 18,9 2,1 1,0 - 2.5 1,3 0,5 - - - - - -
V 140 27,6 4.7 6,0 - 3,7 2,6 1, :> 2,0 - 0,2 - - --
165 24,8 4,5 3,4 - 3,4 1,0 0,6 0,3 - - 0,3 - 0,3
VI 160 22,1 2,7 5,1 - :>„3 0,9 0,9 0,9 0,5
--
0,1 - - -· 0,3 .I
Tabelul :JO. Componenla gramineclor în aşezarea ele la Icoana
(cult~1ru Sch~la Cludovei).

părnt 1.1 influenţă de ordin cullural \·cnită din
regiuni Coarte indepărlale, considerate ca unice
centre de domesticire a cerealelor. Nu este ex-
clus ca zona Por(ilor de Fier să fac::-1 parte din-
tr-o regiune mai largă de inven\ie in ceea ce
priveşte cultivarea plantelor şi domesticirea a-
nimalelor, care cuprindea o marc parte din
Peninsula Balcanică. Prin urmare, probnbil că
este cazul ca şi in ţara noastră să fie repusă in
discu\ie. in sensul unei nuanţări mai profunde,
problema neolitizării. Se ştie că neolitizarea
era şi incă mai este adesea privită ca un pro-
ces prea exclusivist, rod al unei colonizări, în
sensul 1·ăspândirii noilor moduri de viaţă pro-
gresiv dinspre Orientul Apropiat spre Occident,
ca urmare a unor deplasări umane atât pe us-
494 M. Cârciumaru, L'analyse pollinique des cop-
rolithcs de la station archeologique de Valsac. in V/a-
.~nc - r\ Mesolitl1ic Settlement in thc lron Gates (ed.
M. Garasanin), Bcograd, 1!178, p. 31-34.
Poate că modestele descoperiri din n.:giu-
nca Por\ile de Fier vor constitui un nucleu i:1
cristalizarea unei concepţii noi ::supra accstni·
probleme, in(elegându-sc c:'i neoliticul este un
fenomen cu implicatii ecologice mai adânci, iai·
mitul „ex oriente lux" va rămime doar o ipo-
teză cu rezonanţă istorică. însăşi no\iunea de
„revoluţie neolitică" trebuie supusă discut iei.
in sensul că n:.i mai poate în nici un caz si:i fie
privită ca un proces brutal de transformare a
economiei, ci mai degrabă ca o evoluţie influ-
enţată de condiţiile de ll"'lediu specifice fiee<"i.-
rei regiuni. De altfel, chiar în Orientul Apro-
piat economia de producţie este anterioară cu-
noaşterii ceramicii, după cum in Mediterana
occidentală creşterea animalelor pare a fi pre-
cedat fabricarea ceramicii şi generalizarea eul-
495 J. Guilaine, Premier.~ heroers ct pnysr.am: de
/"Occident mediterramfon, Mouton. Paris-Le Jfayc-
1'\cw York, 1931. p. 7.

131

https://biblioteca-digitala.ro
 tivării plantelor. Pe de altă par.te, este tot mai
des intâlnita ipoteza existentei mai multor cen-
tre de ncolitizare, din care nu lipseşte regiunea
Halcnnilnr r,~r.. Argumentul, invocat adesea, cu
i1rivin· la existenta şi in zilele nonstre a unui
fond gc:wlic de forme sâlbatke de graminee
nu poate.: rezista în totalitate la o judecată in
care să fie luat. in scamă factorul pnlcoecolo-
gic. Este: greu să ştim dacă şi i11 trecut aceste
forme siilbatice de cereale aveau numai acest
areal pc C<ll"C ii constatăm azi şi dacă nu au
existat şi alic regiuni in care vegetau. Totoda-
tă, nu este cu certitudine stabilit dac~ chiar
Orientul Apropiat în trecut se caracteriza prin-
tr-o densitate Coane marc a speciilo1· s<ilbatice
de graminee :;;i nu erau alte areale mai dense
cu aceste specii. Trebuie sf"i avem in vedere !;oi
factorul antropic care, printr-o exploatare in-
tensivii a solurilo1· propice dezvoltării acestor
.specii din anumite regiuni a putut contribui
la eliminarea speciilor sălbatice de cereale. Tot-
odat;\ aşa d_up<i cum am văzut, sunt acum nu-
meroase mărturii ale existentei lui Triticnm
dicoccoirle.~ in loturile de seminţe recuperate
dintr-o serie de straturi atribuite diferitelor
culturi neolitice din (ara noastră. Este adevă­
rat că Trit.icum dicoccoides poate proveni din
sălb;\ticirca speciei Triticum dicoccum, in mă­
SU!':.t ir. care sf1mânţa sa rămâne pe terenuri
care au ieşit din cultură, ca urmare a secătuirii
~;olului, dar aceas1a este numai o ipoteză. A-
cc~tc scmintc de Tri!icum dicoccoides, de ncum
înregistrate în multe contexte preistorice, pot.
b fel de bine, S<~ provinit de la forme ances-
trak.
Dad Triticum dicoccoides este un relict sau
s-a format independent şi in regiunile noastre.
~cest lucru poate avea o mare importanţă ge-
netid'i pen l ru formarea altor specii de cereale
Astfe!, cercetări multiple au dovedit că Triti-
cum. spelta poate fi sintetizat artificial din Tri-
tic11m. dicoc:c:oides şi Aegilops squ.arrosa sau că
la nivelul lui Tri.ticzLm dicoccoides s-au produs
o serie de mutaţii ale genei fie prin hibridizări
naturale sau selecţii de cultivare deliberată ob-
ţinându-se Triticum dicoccum !i9i_
Cultura Starcevo-Criş, prima cultură neoli-
tic:~1 cu ceramică descoperită pe teritoriul Ro-
mâniei, se pa1·e că s-a desfăşurat. cel putin in
prima ei parte. in climatul specific borealului.
când st ejărişele şi alunişele acoperiseră deja
regiunea de coline, iar molidul şi pinul se eta-
_iau pe inăltimile superioare. Condiţiile de me-
ciiu deveniseră destul de favorabile şi se în-
drept.au spre primul mare optim climatic din
496 Ibidem, p. 11-12.
4!17 J. M. Renfrew, Palaeoethnobotanu. The prc-
historic food plante of the Near East and Europe,
London, 1!}73, p. 40-51.
132
https://biblioteca-digitala.ro
llolocrn. Se poate bănui că in aces1 timp clima
era mai uscată şi poate ceva mai răcoroa~ă ..
Purt3.torii culturii Starte\·o-Criş. ln cadrul
preocupiirilor privind crC'ş:crea animalr-1•:•r. <1··
ve;iu, in cea mai marc p:irlt: clin reţiunik \;1rii
noastre. o prderintă deosebită pentru bovine
::-.i numai in <:I doilea rand pentru n•.:ic2prh<'.
Ace:o:;lca din urmă. chiar c.k1că in câteva a:,;ezflri
sunt superioare c;i număr de indivizi. este lc:-ne
să ne imaginăm că ponderea economică cc;:; mai
ridicat;i cădea tot pc bovine.
Din păc01lc. dintre n~czărik .11ribui1e cul-
turii St01rccvo-Criş. doar câtev;i ne-au oieriL
materiale botanice. Din aceasl<""i cauză s-a rc-
constiîuit n imagine cu totul incomplet[1 a plan-
telor cultivate de om in acest timp. Nu incapc
insă nici o îndoială că printre purtătorii cul-
turii Stareevo-Criş apăruseră preocupf1ri certe
de cultivare a plantelor, chiur dacă in acest.
sens ar fi să aducem in discuţie doar secera
din corn cu .. dinţi" de silex de la \'alea Răii
(jud. Vâlcea) şi cele dout"1 superbe seceri din
corn de la Cârcea (jud. Dolj) (fig. 6). Dintre
miirturiilc paleobotanice vom aminti in primul
rând un ciob atribuit culturii Criş de la Glă­
\'ăneştii Vechi pc care s-a păstrai amprenta
unei semin(P de Aegilop:; cf. spcltoidcs (pi.
J/:3-4 : fig. 57). Se ştie azi că această specie a
avut o marc importanţ;'\ ~cncticf1 în prnccsul
de formare şi evoluţie a diferitelor forme de
grâu '..N_ Fap1ul că purtătorii culturii Criş de
pe teritoriul ţării noaslrc cunoşteau nnumitc
specii de A.egilops, intr[md in mod sigur in
atentia lor, aşa după cum dovedeşte amprenta
seminţei de pe ciobul de la Glă,·ăneşlîî Vechi.
ne face să ne gândim. cu justificată indrcptă­
tirc. la presupusa participare a specil'i spcltni-
:!es ln formarea grupului diploid şi letraploid
al grâului. Genomul B este socotit că a fost dat
ele un anct:stor al prezentului Acgi!ops speltoi-
dcs, ;ii cărui genomi SS apar a fi similari cu
genomii BB de grău tetraploid ·l!Y.1. Cu alte ~·­
vintc, după o trecere naturală de form(' mu-
tante a lui Triticum boeticum şi prin combi-
narea :>a cu Aegilops spcltoides. care dej;i su-
f erisc o dublare a cromozomilor. s-a ajuns la
Triticum rlicoccoides. a cărui cxisten\ă pe tc-
ritorul României am discutat-o.
Deci. aşa cum afirmam, probabil independent
de alte centr(' de domesticire. aici n exislat un
fond de specii favorabil apariţiei unor forme
primitive de grâu, chiar dacă in alte regiuni
ale Eurasiei procesul evolutiv era poate pe o
treaptă mai avansată, iar la noi nu avem încă
dovezi directe asupra existenţei in această vre-
498 ·Ibidem, p. 40-67.
499 R. F. Peterson. Wheat. Botany, Cultlvatlon and
Utllization. Ne"I'.' York, 1065, p. 83 ; apud, J. i\.Y. Ren-
frew. op. cit., p. 41.
me a speciei diploide sălbatice Trit.icum bocti-
c1im. El a fnst totuşi depistat ta·· distanţe 11U
prea mari sau i11 regiuni fitogeografice asemă-'
nătoare ur.or zone ale Ilomiiniei. Există, de a-
semenea, ipote;:e care :-ustin că Triticum boe-
ticum. este unul şi .;.celaşi lucru cu Triticum
11m1wcocc1tm. deoarece cele doui\ prezumtive
specii se încrucişează rapid şi produc hibrizi
fertili :;co_ Ori. Triticum. monococcu.m. a fost des-
coperit atât la Glăvăneştii Vechi, in acebşi
conte:..:!. cu Acgilops cf. spcltoides, cât şi in alte
aşezări ale culturii Criş de pc teritoriul ţării
nono::trc. El este o prezenţă aproape permanen-
tă şi in etapele următoare, supravic(.uind pc
meleagurile noastre şi in actual, mai ales in
'°
Transilvania 1, ca o dovadă a puterii sale ge-
netice deosebite.
Tot din timpul culturii Criş au fost desco-
perite c.mprcnte de seminte într-o regiune cu
conditii fito-pedo-climatice total deosebite de
cele din Câmpia Jijia-Bahlui. inlr-o zonă de-
nresionar~L la alliludinca de peste 500 m. Ast-
fel, la Hărman, în arealul actual al solurilor
de tip lăcovişte şi humicogleice. adesea podzo-
lite, in plin etaj nemoral în zilele noastre, au
fost identificate trei specii de grâu : Triticum
monocnccum, T. dicoccum, T. spelta 50'.!. Diver-
sitatC'a speciilor de grâu în această vreme, mai
r.xact in urmă cu cel puţin 5 OOO de ani î.c.n„
dovPdeştC' d"'1 la această dată exista dej:t un
fond de specii suficient de variat. care cuprin-
dea chiar o specie hexaploidă, precum cslc
Triti.cum srf"lta.
Cultura Vinca s-a desfăşurat in climatul de-
osebit dP favorabil al perioadei Atlantice. când
s-a produs primul marc optim climatic al
Holocr.nului. Mediul oferea din toate punctele
de vedere condiţii excelente-. atât crin tempe-
raturile ridicate. cât şi prin umiditaka cres-
cui;'\. de7.voltării plantelor si animalelor. iar in
ultim:'i instantă preocupărilor legate de ap,ri-
cult.ur~
Cnmunitătilc vinciene. ii:itrc animalele dn-
mi;>st.ice. îşi mentineau preferinta pentru bovi-
ne. care cr~u reprezentate fit!> prin exemplare
rle talie mare. cum este cazul în aşezarea de
la Parta. fie printr-o specie de talie mică. cum
SP întâmpla pe terasele inferioare ale Dună­
rii. la Gor„ea. Tn această ultimă aşeziire s-a
outut preciza procentul sc~zut df' bovine fo-
lol'itt' pentru carne. m;irea lor m::i.joritate con-
stituind o sursă de obţinere a altor avantaje.
:100 J. M. Renfrew. op. cit .• p. 40-67.
501 Al. Borza. L'„Alac" (Eagrain, Trltlcum mono-
.1'.orcuml chrz lei1 Rn:imanie. Etude botanique et d'his-
toirl.' c1ilturel11?, Sibiu. 1945. p. 8-18.
:\02 Determinări Z. V. Ianuşevici. \'CZI V. I. Mar-
ki:-1 i!-, Bu9odn1?slrnv~l•aj:i Kultura llCT tcrritorii lWo!-
davij, Kişinău. 197'1, p. 155.
https://biblioteca-digitala.ro
Re:;ursele de carne erau probabil asigurate aici
rle ovicaprine, iar la Parţa de porcine.
Buna gospodărire a animalelor domestice
r.r;-i acompaniată de pr.:icticarea unei inlensC" ac-
1 ivităti dP. cultivare a celor mai din·rse plan-
te. De altfel. preocupările de cultivatori de
cereale au fost in primul rând probate de apa-
ri~ia în mediul culturii Vine;! a unor brăzdare
:isemănătoare, într-o oarecare m<isură, cu cele
din epipaleolilicul de la Porţile de Fier. lntre-
buint;irca brăzdarului nu se poate să nu fi re-
prezentat un câştig profund in domeniul acti-
vitn\ii economice. contribuind la intensificarea
cultivării plantelor, extinderea suprafeţelor se-
mănate şi ob\inerea unor recolte mai mari, ca-
re să asigure rezervele de cereale necesnrc
membrilor aşezării până în anul următor. Tot-
odată. folosirea un:ii tip de plug primitiv de
tipul „arntru" a fost cu siguranţă în strânsă
legătură cu procesul lot mai intens de sedi-
mentare a comunităţilor neolitice.
Pc baza seminţelor carbonizate descoperite
in e1şezarea de la Liubcova se dovedeşte că în
timpul culturii Vinea, in regiunile depresionare,
cu aspect deluros, acoperite de soluri brune a-
cide, se cultivau mai multe specii de cereale.
O pondere majoră o deţinea grâul, reprezentat
mai ales prin specia Triticttm dicoccum. inso-
lit in procente semnificative (circa 10°/,-) de
Triticum monococcum şi T. aestivtim. Dintre
cereale. constatăm aparitia, pentru prima dată
pe teritoriul ţării noastre. a orzului din specia
Horcleum vulgare. Nu este lipsit de interes să
mcntioniim existenta, prinlre seminţele de grâu
provenind de Ia speciile cultivate. a formei săl­
batice de grâu Triticum dicoccoidcs. Eslc arcu.
din păcate, să precizăm dacă seminţele resocc-
1ive provin de la exemplal'e într-adevăr sălba­
tice, ca1·e mai suoravietuiau alunei în reJ?iune.
s:m reprezintă ele fapt forme s~lbăticite din
Triticu;n dicocc?Lm in urma părăsirii unor tcre-
l'l?11uri cultivate mai înainte cu această specie
dP către purătorii culturii Vinca.
Locuitorii aşezării de la Liubcova cultivau,
de asemenea, unele leguminoase. cum ar fi lin-
tea (Lens esculenta ssp. microspermae) şi în
măsură mai mică măzărichea (Vicia sp.}. Ceea
cc pare cu adevărat surprinzător este ameste-
cul seminţelor de cereale (grâu şi în mică can-
titate orz) cu cele de leguminoase. Tntr-un vas
proportia era de 57.80/o -cereale şi 40,8% legu-
mino.:ise, iar în celălalt vas de 7, lD/0 cereale şi
B9,50/o leguminoase. Având in vedere faptul că
seminţele au fost recuperate din vase, putem
bănui că ele erau pregătite în vederea consu-
mului in aceastli compoziţie. după ce în prea-
labil· vor fi fost fierte. Ar fi mai ~reu să cre-
dem că existau alte raţiuni care condur.eau la
nhtinerea amestecului respectiv. doar dacă nu
era consecinţa unei recoltări ca atare, seminţele
133
 fiind <is1 fel combinate ca urmare a rotirii cul-
turilor de cereale cu cele de legwninoasci. În
vasul c11 mJi multe seminţe de ccrl:'alc. conti-
nui.ul ar r<"prczcnta rcclllta rlf' pc un ogor :;c--
mănat cu gr<'1u, i<ir kgumino<lsele rr:prezcntau
n reminiscenţă a culturii clin anul precedE'nt.
În schimb, in v;-isul in care leguminoasele sunt
preponderente. si\1,;;-i(ia e~te inversă. semintele
cor;stituind rccoll;-i de,· pc un teren cnre fusese
spmfniat cu linte. iar cu un an inainte cu i:?rau.
în cele două probe au mai fost rccunos.cutf',
de <lscmcnca. scminte de drăgaic5. sau sânzic-
:ic (Galinm spurium) şi măcriş (Rnme.r acet.osa),
dar rrocr'ntele lor demonstrează că ele se dcz-
\"ollau ca buruieni in lanurile de cereale şi nu
erau cultivate in acest timp cu o anume inten-
tic. ci fortuit cu seminţele de cereale.
Tot in timpul culturii Vinea. in Câmpia Ti-
mişult1i, pe cr:rnoziomi ~i probabil pe soluri
brune argilicc de pe platourile teraselor din
])!'C'~1jma aşcz<irii de la Part.a (jud. Timiş), se
cultivau. pe suprafeţe întinse. orzul din spe-
cia Honlc111n vulgare nudum. reuşindu-se să se
obtină recolte cu seminţe de o mare puritate,
lipsite de alte specii de cereale sau de buruieni.
E~:istau insf1 şi ogoare pe care se arunca să-
111[111\a de orz amestecată cu cca a altor specii
de cc:r~alc - T1"iticwn. monococc:mn şi T. di-
cocc;11n. după cum nu lipseau lcrcnurile care
con\i1w;iu. in propnrlii aprnximat iv egale, doar
l"l'lc dt't1:-1 spc.'cii de grâu amintite. Este n•mar-
cabilă in tnatc siluatiile menţionate din aşe­
zarea de la Pai·(a lipsa cu desăvârşire a semin-
(t'ior cit> buruieni. cee~1 ce poale demom;tra fie
o agricultură deosebit de îngrijită, mai greu de
imac.:inal. in această perioadă aşa de indcpăr­
f ;il:"1. fie' un sistem de.• recoltare care consta în
culesul prin smulgere in exclusivitate a spi-
cdnr ~i îndepărtarea in acest fel a buruienilor.
sistem mai lensc de acceptat. ca o juslificai·e a
puritătii semintelor de cereale.
Num;:irul scăzut al aşezărilor săpate din cul-
tura ceramicii liniare a limilal foarte mult in-
forma I b asupra economiei comunităt ilar res-
:icct ive. ·"o;tfcl. in afară de unele dale privind
creşterea animalelor. tratate în capitolul III. nu
beneficiem practic de materiale botanice care
si'i inlesncască alcătuirea unei liste minime de
plante cultivate de om în acest timp.
În schimb. datorită cercetărilor recente. se
<'1:1iosc cinumile specii cultivate de purtătorii
rulturii Dudeşti. cultură in bună măsură con-
tempornnă culturii ceramicii liniare. De ase-
mf'•1P.a. mai multe studii palinologice au per-
mis reconstituirea covorului vegetal şi condi-
tiile climatice proprii acestei perioade. Aşa de
exC'mplu. in Cămpia Olteniei comunităţile cul-
turii D11deşti trăiau într-un peisaj de silvo-
stf'nf1. P;ldurca se închegase deja în etaje bine
diferen\ialc pc specii in zonele înalte ale Car-
134
https://biblioteca-digitala.ro
p;iţil0r ~i Subc;irpatilor din nordul ariei de ck:;-
f5şurare a culturii Dudeşti. De altfrl. chiar
pci~;:ijul s1!vostepic nu Sf' mE"ntinea clec:'.1t de-a
lungul râurilnr. sub form:1 unor p.1duri galerii,
in timp cc pc pl:1tnuri. pc aş;:i numitclP câm-
puri. stepa era aprnapc ::i1otstcipănitoare
Cu toate condiţiile de mediu extrem de fa-
vorabile, s-a constatat ca bo\'inclc. cele mai
numeroase totuşi intrr animalele dcmcstice,
se înscriseseră deja într-un prncli's de diminua-
re treptată a taliei, acomp•miată de o cxplotarC'
ceva mai scăzută a acestor animale de c•-tlrr
nm. Gracilizarea bovinelor ne l'Stc incii greu
sii n punem. in faza actuală a cunonştcrii. pe
scama conditiilor de stepă mai putin favorabile
acestei specii. Poate singurul argument in ace1't
sens l-ar rcprezent.1 afirmarea ovicaprindor.
adaptate m;:ii uşor unui astfel de climat.
Cele mai importante date privind cultivarea
unor plante de purtătorii culturii Dudcşti s-au
obţinut din aşezarea de la Cârcea, unde au fost
descoperite. alături de seminte carbonizate. mai
multe amprente de semintc pc diferite mate-
riale. Este cert că in timpul culturii Dudcşti
ogoarele din Câmpia Ollenjei erau acoperite cu
mai multe specii de grâu (Tril.icum 11w1wcn<·-
c1tm., T. spelta, 1'. acsfit,ttm, T. cr. d11ru111) şi
nu lipsea orzul. Dintre leguminoase. probabil
c;"i cca mai răspârdită era mazărea (Pisum sa-
tivu m ssp. a.rvense).
Cultura Boian. poate mai mult dec~1t alt.-~
culturi neolitice. este aproape in exdusivita1e
contemporană unor condiţii climatice favora-
bile. Acum se desfăşura faza de stej[1rişe cu
;ilun. într-un climat cald şi umed specific ce-
lui mai bine conturat optim climatic al Holo-
cenului.
Chiar dacă in unele aşezc"'iri <tic culturii
Boian se observă o w;;oară lendintă de creştere
a ponderii economiei ba7.at5. pc vânarea ani-
nrnlclor sălbatice, principala sursi'1 a comuni-
tă\ilor respective rămâne în continuare exploa-
tarea animalelor domestice. De asemenea, in-
tre acestea din urmă. bovinele se menţin pC'
primul plan nu numai ca număr de indivizi,
dar şi in ceea ce priveşte varietatea exploată­
rii lor : in scopuri utilitare (aşezarea de la
Greaca) şi pentru carne de la exemplare ti-
nt•re (Tangâru). In legătura cu sacdficarea u-
nor exemplare tinere de bovine s-a emis ipo-
teza că acestea nu ar fi putut să fie hrănite in
sezonul de iarnă, întrucât purtătorii culturii
Boian nu cunoşteau conservarea furajelor nece-
sare acestui anotimp. Considerăm că, alături
de această supoziţie. nu trebuie omisă ideea
unor sacrificări intenţionate a exemplarelor ti-
nere in vederea satisfacerii necesităţilor dP
carne, ca urmare a unui efectiv de animale
menţinute nu prea mult peste limita maturi-
tr1tii. Aceasta era posibil tocmai ca urmare a
unor umditii de mediu care favorizau crE~te­
rt~;i unui numar 111,1re de animale ce nu ajun-
geau să ;11 inga limita b~itd11w(ii. fiind :.a:::rifi-
cntc la \.-;irst:i up1 imi-1 de consum.
Din aria de dezvoltare a culturii 1;,_.i;:in a11
fost. to:odata. cercetate scmintc!e carbonizate
rect1pcralc din aşezărilP situate in exclusivi-
tate in B:irăgan (Grildiş1ca Ulmilor ·- aşczarP
cpnnimil. \'l;idiccasca ~i Hi1rşova). deci in con-
diţii pcdo-fito-climatice ascmCinătoarc. E:stc re-
111;ircabil[1 in ilccastă \Tl'lllC mcn\inerea specii-
lor primtivc, pn:cum Triticnm monococcum t'i
T. <licoccum. la valori procentuale apreciabilc.
lnsprc estul Bfin'1ganului hi face sim\itf1 pre-
~t:n\a. cu procente demne ele luat in scamă, Tri-
t.icnm. ,„µ.~Ita, in timp cc T. acstii:um. arc apa-
dtii m;ii pu\in deci11 modeste. Din n:~iu11c nu
lipsea orzul din specia Hordcum. i.:1Ll9are nu-
clttm. iLir dintre leguminoase doar lintea (Lcns
eseu/enter ssp. microspermae) era folosită cu
siguranţă in alimentaţia omului din acest timp.
!n \oale aşczt\rile Boian din Bf1răgan s-a s-e-
si7.al un aspect surprinzi1tor, care nu poate fi
int<implăto1·. Multe din seminţele de Triticum
rlicoccum prezintă forme degenerate, căpătând
aspecte asemc'\n;'.1toarc speciei T1·iricum dicoc-
coicles. ;~u este exclus ca acest proces de de-
generare sa se fi produs datorit[1 11ecultivf1rii
sislcmal icl' a uno1· terenuri. a ieşirii din cul-
tură a unora din ele. ceea n· ducea inevitabil
la forme de dicoccoi.cles. ca un rezultat al sf1l-
băticirii sp<·cici dl' Trilic1mi clicoccllm. Desigur
di aces1 proces poale sfi-şi găseascft explicatia
in rotirea terenurilor. sistem practicat probabil
de pur1:"1torii culturii Boian. Această ipoteză
ar putea s[1 fie transformat[1 incertitudine doar
daci'i s-;1r putea dnvt'Cli că Tdticum dicoccoides
nu era 11 specie moştenit<"• din fondul botanic
al epocii anterioare şi ajungt-a înt.:tmpi<Hor in
ianuritc cultivate cu specii deja domesticite.
Menţionăm cn. in cadrul .acelor aşcz(1ri ale
culturii Boian care erau situate pc grinduri,
precum Vlf1diccasa sau Grădiştea Ulmilor. aşa
cum au demonstrat analizele de polen, agricul-
tura se practica nu pe grind. poate devenit
prea reslims în supi-afată. ci pc terenurile din
apropiere. pe terase sau platourile din preaj-
mă, mai pulin afectate de inundaţii. mai ex-
tinse şi probabil suficient de fertile. dar poate
şi mai greu de prelucrat. necesitând utilaje
adecvate. După cum am văzut în capitolul IL
in multe aşezări atribuite culturii Boian au
fost descoperite variate utilaje necesare <:1gri-
culturii. S-a presupus chiar folosirea unui fel
de plug primitiv. poate din lemn, a cărui trac-
tiune crri probabil făcută cu animalele. Exis-
tenla unor tipuri speciale de topoare pledează,
de asemcn('a, p('ntru intensificarea proceselor
de ddrişare, in vederC'a extinderii terenurilor
agricole. Aceasta impunea tolodat[1 cunoaşte-
https://biblioteca-digitala.ro
rea unor metode mai eficoce pentru prelucra-
n~:.i noilor terenuri. fn acest fel s-ar exp!ic;i
mai binP pvcntualele rntiri df' terenuri culti-
vatP cu cele lăsiltc in pi1rln~;,:t1 ~i. c;1 o cnnsc-
cin(ă, prnc:rsf'lc de clL·gcnnare .1lc> o:;peciei Triti-
cum. <lirnr:11m în forme de clicoccoid<'s pe tere-
nurile lăsalc un timp ncculti,·ate. Climatul fo-
vnr:;hil din timpul culturii Boian ;i impulsin-
11;1t în hun5 milsur;"1 noik lchnologii dcl<'rmi-
nc'ind mt1\"ÎrC'::t productivi1i1\ii ::;i crcarf'a unor
rl'zcn•c de cf're;1le penlru sezonul de i;1n1;-1.
Acl'st nspcct este rl'flccfat în numeroasdc VHS!'
de pn1vi7.ii. din ce in ce mai voluminoase, m~IÎ
cu ~'L':tmi1 insprl' perioada dl' lrnnzi\il' la cul-
lur;; Gllllll'lni\a. ca ~i de cxistcnla gropilor ele
provizii. aşa cum au dovedit mai cu scamii si1-
paturile clin ;1şl'zarca de );1 Izvoarele (jud. Giur-
giu). Faptul cf1 semintelc de cereale reprezen-
tau unul din produsele ins('mnatc din hrana
purtf1torilor culturii Boian este reoglindit şi
ele multimca nişnilelor descoperite în to;ik u-
ş"~ziirilc cercelate arhl'ologic.
Din faza de tranzi\ie dl' la cultura Boian
la cultura Gunwlnilu există mi1r1urii impor-
tante legate de creşterea animalelor şi culti-
varea plan telor ob\.inu te în nşc7.ări Ic a rheo)o-
gicc de la Rndovnnu şi lzvoan:le.
Dint1·e animalclf' domestice. bovinele au rii-
mus cc•le mai importante, iar intre ovicapri1w
!;i porci1w SC' observ[! un echilibm relat iv pri-
vind însemnătatea lor în ccnnomia comuniti1-
\ilor rcşpcctiv1·. Afirma\.ia privind cor1sumareL1
cilinclui in alinwnta\ic in accast;-1 pl'rioadă. p<·
baza doar a dl'scoperirii unor oase arse poate
-><i nu corespundă rcalit[1\ii. avitnd in vedere
c;i. in cnndi\iilc climatic<' extrem ele favorabile
eh· alunei, creşll'rea celorlalte animale. mult
mcii c:ficientc economic, era lesnicioasă. ca s;i
nu mai vorbim dr cultivarea plantl·lnr !;i l'<l
intensificată in mod deosebit de om în perioa-
da de trecere de la cultura Boian la cultura
Gumclnita. De Liltkl, dintre bovine o bună
parte s-a 1·elevat cit erau crescute pentru car-
ne, fiind sacriricate înainte de maturitate. A-
ceasta implică şi un fond de animale suficient
de numeros, care asigura perpetuarea optimă
a spcc:i<'i. Pentru că nu negăm existenta oa-
selor a1·sc de câine din ;;1şczarca de la Izvoare-
k, înclinăm să Cl"cdem că ele sunt rezul1atul
mai degrabă al unui cult al acestor oameni
prnlru câine. in mod sigur şi atunci. ca şi azi.
cel mai fidel prieten al omului.
Semii narea ogoarelor în perioada ele t :-an-
zitie de la cultura Boian la cultura Gumelni-
ta la Radovanu şi Izvoarele se făcP:i in marc
parte pe soluri brun-roşcate. Nu este exclus
ca procesul de defrişare a vechilor codrii. carP.
acnper!';HI aslfd de suluri. ~i'.\ se fi accentuat ~i
m~1i mult in perioada de tranzi\ic de la cultu-
135
 ra Boian Jq cultura Gumelnit.a. pentru că, aşa
cum au doved.it studiile ·palinologice de la Ra-
dovanu. l'! incr:pusrc• ceva mai înainte.
Se const.,tă î11 acea::;tă perinndi1 111e11t,i11c-
rca 11nor spPcii primitive de grâu întâlnite şi in
cultura Boi;:rn. precum Trilicton mvnococcwn
:,-i 1'. dir.nccion şi a portu I cu tot ul secundar al
::;peciei ·r. ac.'>tivum. Se parc că rolul speciei
T. spclln c1Tscusc simţitor in raport cu clapele
anterioare. după cum au demonstrat cercetă­
rile de ln Jbdovanu. Orzul era reprezentnt, la
r;"indul siiu, prin Hordeum vnlgare care, in a-
numite zone, se caracterizn prin predominm·c;i
~ubspccici nuclum.
Prnbabil că în acest timp se practicau în-
sămânţări duble de gr<iu-orz, aşa cum dovP.-
dcsc situaţiile intalnite la Izvoarele, unde, ală­
turi de Hordeum vulgare, prezent în proporţie
de 750/r,. restul era reprezentat în cea mai mare
parte de specia de grâu - Triticum dicoccum
şi Ja R1.1dovanu unde orzul aparţinând subspe-
ciei nuclttm apare amestecat cu grâul din spc-.
cia Triticum .~pelta (circa 800/o şi respectiv pes-
ll~ 10°/0 ) sau imp1·eună în acelaşi lan cu spe-
ciile de gr[tu T. monococcum şi T. dicoccum.
Dintre leguminoase menţionăm aparili:i în
faza de tran.zilie Boian-Gumelnita a mazărC'i
(Pisum sat.imim ssp. arurmse). Cu totul accirlpn-
tal a fost inU1lnilă măzărichea (Vicia ervilia).
Este c:urios amestecul seminţelor de mazăre
(circa 1501,..) cu seminţele de grâu (circa 220/n
Triticmn dicoccum şi în jur de 3Di11 T. monn-
coccmn).
Din aria culturii Ham<ingia din păcalf~ nu
dC'\inearn ni<"i un f1·l dr di-scorC'riri ccrtr rl"
plante cultivate. Sunt unele descoperiri de să­
păligi din corn. un ,,râmoc", câteva râşnite si
frccătrmn· care-• ar atesta oracticarea cultivării
•mumitor plante cc rămân încă necunoscut<".
De ascmC'nea. mai multe studii arheolzoologice
ciu adus date interesante in cecn cc priveşt<>
i?xploatarca anim~lelor, asupra cărora nu vom
reveni.
Nici din aria culturii Vădastra nu benefi-
cfem de date paleobotanice care să ne ofere po-
~;ibi!i tat ea reconstituirii unei liste largi a plan-
telor cultivate de făuritorii superbelor vase
i-pecifice acestei culturi. Unele date polinice
au precizat intensitatea cultivării cerealelor in
prPrtjma unor aşezări. precum Fărcaşul de Sus.
undf' polenul acestor specii atinge 70/o. ca şi
in aşezarea eponimă; unde, in plus; au fost a-
1esta1 e catPva specii de cerea)~ : Ţriticum (mo-
11ocncc11m ?j, Hordeum sp. si Panicum sp. Deo-
i:;ebH dE' importante sunt rezultatele care au
dus la conturarea ipotezei asupra întrebuinţării
bovi1~elor la tranctiune in aşezarea de la Vă­
rlastrn. D('si,gur. aceste precizări sunt remar-
cabile, folosirea bovinelor in agricultură re-
136
https://biblioteca-digitala.ro
prezentând ·in mod cert .una din cuceririle ma-
jore· ale omului ·preisto1·ic.
Comunit;'iţik culturii ·Precucuteni .1u ocu-
pat, in rri111a junr.Jtale a mileniului IV i.c.n ..
întregul tC"ritoriu al Moldovei, cu excep\ia părţii
sale sudice şi a nordului Bucovinei. Poate mai
mult decat oriunde şi oricand in neoliticul rle
pc t·eritoriul Romanici bovinele domimn1 cC'lc-
lall(' s1K·cii de nnimall' domestice in multe a::e-
zări precucutcnienc. Predominarea bovinelor
mal.urc ne-ar indemna s{i b5nuim existenta
conditiilor dc mediu favorabile care permiteau
cnmunit:'i.ţilor respective asiţ!urarca hranei a-
nimalelor tot timpul anului şi deci sl[1piu1irca
eunoştin\elor necesare cnnservării furajelor.
Cultivarea pl:.mlf'lor nu era mai putin im-
portantă pentru comunitătile prccucutcniene.
!n urma recuperării semintelor carbonizate prin
săpătul"i arheologicl' sistematice, ;1 determinării
amprentelor de seminţe de pe diverse mate-
riale. in special de pe ceramică şi chirpicul lo-
curn \clor, din aşezările de la Tf1rpeşti, Ghigo-
eşti şi Poduri (toate din jud. Neamţ), avem o
imagine deslul de revelatoare asupra plantelor
cultivate in această vreme in depresiunile sub-
cnrpntice moldovene.
Cen mai interesantă, din acest punct de ve-
dere, pri'1 bngă\ia şi varietatea. materialului şi
mai ales a situatiilo1· diverse in care a fost gă­
s!t, este fih·f1 indoială aşezarea de tip I.dl de
la Poduri din Subcarpa\ii Tazlăului. Dintre
::;peciile de gri1u. precucutenicnii de h1 Poduri
erau in primul rând inleresa\i in cultivarea
speciilor Triticum aestivmn şi T. dicoccum.
Mult m;1i rar ogorul era semănaL cu Triticum
monneoccum şi destul de puţin intrau in atcn-
\ia membrilor comunităţii specii precum era
Triticum spP./ta, T. compoct11m. şi T. durzon.
Orzul era. la rândul siiu, frecvent semănat pro-
babil in exclusiviiate prin specia Eo1·deum
1mlgare. Adesea era bine apreciată subspecia
H. vulrrare nYclum. Esle cu lotul curioasă can-
titatea· extrem de scăzută a semin\elor de buru-
ieni. Fie că ele !1ll existau prea mult in lanu-
rile dC' cereale. fie că modalită\ile de cultivare
a spicclor de grâu sau nrz nu implicau ames-
tecul buruienilor, realizându-se o îndepărtare
aproape tot::ilă a acestorn din scmin\ele treie-
rate.
Contextele din care au fost recuperate mos-
trdc de seminţe carbonizate din nş€zarea Pre-
cucuteni de Ia Poduri sunt foarte variate : de
pe. podeaua locuinţelor. din „lăzi (casete) de
provizii", din vase (castroane) şi din „silozurP'
pentru deoozitarea cerealelor. Locuinţa in care
.nu fost dE:scoperite „silozurile" cuprindea în
interiorul ei.- aşezate pe platforma construc-
ti-ei. cinci râşnite, dintre care trei de· dimen-
f'iuni mari. nflate pc socluri de chirpic pictate
în alb. Având in vedere preponderen\a covâr-
 şito::ire: a anumitor spc-cii dio cereale ln fiecare
siloz. ne put€m J{âr.di l.:i o stÎ"iC1i:i specializ:.;te :
siloz. destinat 0r:r.ului, silo?. c11 grfiu rlin specia
Trit.icuni ac.o;ti;:~nn. i;i\oz cu ;::;ruu din spPciilc
primiti,-e Trit!c11m. mo11·_1~·1ccum. şi T .. dirocc1111t.
Se poate vorbi ci1i<1r ck o impărţire a silozuri-
lor în iunc\ie de mărimc;:i semin\c!or pl' care
k con\incnu, pcn1ru că intr-unul din ele scmin-'
tele de T1·iticum mu1wcoccum. :,'i 1'. dicuccnm
erau de dimensiuni reduse. Semin\ele mai !nari
ale acestor snccii .:tu fost descoperite în vase.
iiind probabii destin;.ttl' insam<intatului. i;ir cele
din siloz consumului.
Diversitatea modurilor de depozitare a cc-
n~aîcior era ucnmpaniat~i de o dikrcntkrc la
kl de mare in privin\a combintirii speciilor
penin: semănatul ogoarelor din p:-l'ajma aşc­
z~irii prccucut·~nicne de la Poduri. Atunci când
n;:::oarclc Hau cultivate cu ~r[1u din speciile
Ti·i.t icu m c!ic:occum sau T. m:st ivum, print re
~picck acestora se amestecau rare excmplarc
de or7. sau i n mod cxcepţio!lal din alte specii
de grâu precum Triticum 11w1wcoccum, T. spel-
tu. 7'. ocstii:o-compactum şi T. dunim. Apro-
ximntiv aceeaşi situa\ic se int[1mpla in lanurile
acoperite in ccn mai marc park cu orz. numai
c;.""1, putincie forme de grâu, de dala ucensla,
unele aparţineau. ahHuri de speciile deja men-
iiorwtc. grilului de tipul clicoccu.m şi uestivum.
Ku lipH'au ins<i nici situa\iilc in care o anumit;i
.;pecie de gr;"1u era amest1·cută cu o marc: can-
titate de scmin\c de orz. dupi"I cum nu pu\i1w
sunt cazurile. mai greu de explicat, in care se
observ;-: sl'min\c de cereale (ati1l gniu. dl! ~i
111·z) de dimensiuni mici, cu toate cf1 in aceeaşi
locuin\f1 nu lipseau nici cariopsele. produse de
speciile respective, normal dezvoltate.
Din Depresiunea Neamţului este iltt•stată
cultiv01rca de d"itre prccucutcnicni a orzului
(Horclc111n sp.), iar in Deprcsiw1ca Cracău-Bls­
tri\<' s-a rrlevat existent~, acum a srâului din
specia Triticum cf. dicnccum.
Dintre unellele agricole descoperite in- aşe­
zările precucuteniene mai numeroase sunt să­
păligile din corn de animale, iar pentru păstra­
rea cen~alclor. alături de construcţiile amintite,
merită aduse in discu\ie vasele de păstrat pro-
vizii.
intrucilt multe' din aşezările precucuteniene
au continuat să fie locuiic de purtătorii cultu-
rii Cucuteni. s-au putut pune în evidenţă u-
n<:~orl in mod direct nsemănările dintre econo~
mia comunităţilor celor două culturi.
Ca şi in timpul culturii Precucuteni, clima-
tul a fost deosebit de favorabil, acum derulân-
du--se perioada Atlantică· ce a permis dezvol-
tarea in aria culturii Cucuteni. in regiunile
colinare, a stejărişelor amestecate şi alunişelor
bogate. De aceea. este surprinzătoare reacti-
n1rca v[miirii animalelor sălbatice, cu atat
https://biblioteca-digitala.ro
ma·i mult"cu c::ât nu se poate explica această si-
tu<1tie printr-o înaintare a pădurii in ari.i VE'-
chi1or aş('ziiri cucutcniene. Impulsul pcnnomic
de care s-a vnrbit că nr fi s11rvE'nil la inccputul
culturii Cuci1lcni se impune ;1 fi justificat prin
argumente directe şi explicat clin pui1ct ele VC'-
dcrr. palcoi<ocial.
ln ccidrul animalelor doniC'::ol iCl'. bovinl'lP nu
num:ii că se mcntin predominante, dar SE' vor-
bE'~le chiar de posibilitatea intrebuin\[irii lor
la diferite lucrr1ri agricole. pe baza unor ob-
scr\ra\ii privind modificările morfologic•_. all'
melapodiilor distale'. Nu este lipsit de interes
sa amintim posibilitatea apariliei cailor do-
mestici pe lan~ă unele aşezări cucutenicne.
Toate acestea. ca şi o seric de unelte agri-
cole. print re care şi un brăzdar găsit la Tru-
şeşti, constituie premizele înţelegerii şi expli-
cării situatiilor dintr-un număr mare de aşC'­
zări cucutcniene care nu conservat materialul
botanic, precum şi a diversităţii speciilor docu-
mentate prin studiul acestor materiale.
Poate înainte de a prr.zenta cercetările pa-
leobotanice din aşezările cucutcnicnc, este in-
dicat să relevăm o serie de trăsături importan-
\C' din aşezarea de la Târpeşti, unde prin ana-
liza polinică s-a incercat sf"1 se stabilească care
cs:c raportul dintre proct'sul de împădurire ul
n·.giunii şi procentele ccrcalelnr cultivate:• de
purtf1lorii unor culturii neolitice şi chiar post-
ncolitice. In urma corelării acestor două com-
ponente. s-a ajuns la următoarele concluzii
(fig. 58) :
- In timpul locuirii liniar-ceramicP pădu­
n·a era bine dezvoltată în preajma aşez;\rii, i<1r
CC'rcalelc nu îşi fac sim\ilă prezenţa decât in
cel de al doilea spectru polinic al depozitului
specific acestei culturi. prin procente destul de
mod~'Ste (Q.60_,„). ln continu<lre se produce trep-
tat cviden\ierca modernti1 a cerealelor. c;ll"c
spn.~ i::fârşi tul locuirii int runcsc 6, 7° '„.
- La începutul locuirii Precuculeni se re-
marcă o scădere bruscă a valorilor polenului
de arbod care scad de la 43.50/n la 21.20.-'o, ce-
ea ce prespune o reducere la mai mult de• iu-
mf1tatc a procentelor şi relevă cu siguranţă in-
lcnsc procf'se de defrişare (subliniate şi di:- can-
titatea marc de cenuşă care apare in prnbele
polinice). Aceste fenomene de reducere a su-
prafeţelor împădurite par cu ntăt mai mult :1
fi opera omului. cu cât ele sunt corelate cu
e\ridentierf>a progresivă a:. cerealelor. care. la
rândul lor." sunt in concordanţă cu perioadele
de intensă locu"ire. Se pare că triburile precu-
f'U len iene. după ce si-au curăţat de pădure su-
prafaţa necesară. au menţinut tot timpul locui-
rii u;i e~hilibru constant i11tre suprafata împă­
durită (A. P. variază lnfre 23.2n '0 şi 16.7°-',.) şi
terenurile cicoperite de cereale (12.3o ·r. - 1 J .30/n)
de vreme cc şi polenul de copaci şi cel de Cc-
137
realia nu sufH<i clecăt fluctuaţii .foarte sen-
sibile.
Jn1 re st r.11111 propriu hicuirii prccucute-
11 ic11c şi cd i.pcC"ific lncuirii cuctllcnicnl' se pro-
riucr. un fcnnnwn rkuscbit. in sensul ca se.ide
şi sum;i polenului ele copaci. cl<1r :;;i cea ;i pole-
nului de cncale. Nu C'ste exclus ca la originea
reducerii valnricP a celor douil compo11c11tc să
~lra 11 c<1uz;-1 de 11<1tură climatică, in sensul c;"1
:;-:i .'.lcccntual usd1ciunea. Mai mult, acea~;!;~
ipntcz;-, parc a fi confirmată chiar de evoluţia
ultcrioarră ;i polenului de arbori şi de cereale,
c{md :;l: conslată că pf1durca a c[1ştigal din te-
rrnul pierdut, fără ;1 ajunge insă să ocupe su-
prafc\e mai mari cleci1t in timpul locuirii Pre-
nicuteni, iar. paralel. cu foarte mici fluctuaţii.
l'crcalcle sunt ang<1jate in acelaşi proces de mă­
rirl: a suprafe~elor, ajungănd să culmineze in
plinf1 locuire cucutcniană, dmd insumeazf1 ma-
ximum ubsolul de 17,3°:,,.
- În perioada de tranzi\ie de la eneolitic
la t'poca bronzului observăm pe de o parte că
pi1d11n·a c·;i!"!tig<"1 din nnu tPren sigur în ch•lri-
nwntul spatiilor ncupatc p{111ă atunci cu cerca-
ll' ~i că acestea din urmii (adică Cerectli<L) scad
brusc de la procentele de 17,3°/o. dtl insuma
la sfflrşilul locuirii cucutenit'JW, la numai 2.9D/a.
/\el'nsta const ituic o dovadi1 in plus cil tribu-
rile p<"ilrunSC' în Moldova, destul de prob:1bil
din zon<.'l<· de silvostcpă. nu mai avf'au ca pre-
ocup<in• principală cultivarea plantelor. DP rapt
~i analiza anlropologicf1 pfeeluată asupra a trei
dintre inhumatii de la T0:1rpl'Sti a demonstrat
c[1 aceşl ia au dus o viaţii seminomadă. st rf1bă­
t.i111d pe jos mari distanţe, lucru obişnuii la tri-
burill' dl' păstori r~u. Evident. numai viitoare
analÎZl' polinice făcute in aşezări Hlc acestor
populatii vor fi in măsurii să confirme sau in-
firme ipoteza noastră.
- Procentul de împădurire naturală conti-
11ui1. in timp ce acela de cereale se mcntine la
acelea:;;i cote joase. destul de probabil pană
in secolele II-IIT E.'.n. şi VI-VII e.n., canci
constatăm din nou creşterea procentelor de
Ccrcalia (12.5~, 1.) şi. in acelaşi timp. reducerea
wprafeţci pădurii.
Revenind la descoperirile palcobotanir::e de
macroresturi, in speţii de seminţe carbonizate,
clin aria culturii Cucutcni, vom menţiona. pen-
tru început, că in Subcarpaţii Neamţului, pe
soluri cenuşii. in faza A a acestei culturi, in
aşezarea de la Frumuşica se cultivau o parte
din ogoare cu orz (Hordeum, vulgare), iar în
apropierea acestora altele cu grâu din specia
Triti.cttm spelta. Cu totul izolat, in lanurile de
.'iO:l D. Nicolăescu-l'lo["lşor. Studiu antropologic şi
morfologic a I fochelctclor neoii t ice tilrzi i dcsMperite
1:1 Ti1rpq;ti, Studii ~; c•.-rc. t.le nntmp .. I. l!IG-1, '.!. ·j1.
1.-1i-172.
133
https://biblioteca-digitala.ro
orz si: amr::tecau şi alte ~pecii. precum Tri.ti-
cum. dirocrnm. şi T. c.pclta. ciupii cum în cele de
grâu··din speci:1 T. spdfa :ip<irL'aU exemplare
izolak de ::ilic specii de grâu (de e:.;cmplu 1'.
monocncr.11m) şi orz.
Tot. in S1dJcurp2tii Nt'.:im1.ului. in rh~prcsiu­
nea Crr.ic;:iu-Bistri\.a. există n seric ck aşezări
cucutcnicnc interesante. care au p~sl ral mări u-
rii importante privind economia ugricnla din
acca~t5 pcrioadfl. Aici. din ~şcziirili:- de la Iz-
\;oarc (jud. Ncamt). M31'gi11C'ni (.iucl. Bacău) :,;i
Văleni (jud. Ncaml). situate in aria de dez-
voltare H snlurilor n·nuşii. solurilor brune şi
chiar ;i cernuziomurilor. s-au ob\inul dovezi
numeroase care demonstrcnzii diversitatea spe-
ciilor cullivate ck cucutcnicni, precum şi indi-
e;1\ii M;upi·a felului în care erau combinate di-
ferite specii pentru a fi semimate sau con-
Rumate.
Cucutcnicnii de la Izvoare (fa;:a A-2) işi
cultivau ogoarele in cca mai mare parlc cu
gr[iu din specia Triticum clicoccwn. şi cu orz
fie din specia Hordcmn v11lgarc (probabil pre-
ponderent din subspecia 11ucl1tm.), fie H. cli.r;-
tic1wm. Uneori s-a observat chiar o combi-
nare in radrul unor probe a scmin(elor de H01·-
cleu.m. r;ti/flarc şi H. c/ist.icl111m (circa 75n/r.) şi
Triticum clicncc:nm (circa 25•' ·,.). Atât in recol-
tele ele orz. c[1t şi in cele de grâu. se inlâlneau
semin(e izolall' dl' Triticmn mo11t1c·occrrn1 şi
t•xtrcm dl' rar s1•min\<' de buruieni.
Faptul c:i in probele în cari.· predominm1 sl'-
min\elc dt' Tritieunr. clicocc1mr se găsesc izolat
seminţe de nrz (Horclemn ndgorr~ !:iÎ H. di.'>-
liclwm). sau in mostrele <il61tuite in cl'a mai
marc part~.· din orz se int[1lncsc cariopse de
T1·iticnm clicocC11m poate însemna un argument.
in favoarea ipotezei privind rotirea pc :tcdaşi
teren, ric la un an la altul, a culturilor ele orz
cu cele de grilu, speciile modest reprezentate
riind rl':wltatul răm~111crii pc ngor a uno1· se-
minte din recolta anului prC'ccclent. In unele
probe TriUcrm1. cf. rlicnccoidrs este destul de
bine reprezentat, insumimd circa jum;'.'ltate din
cantitatea de seminţe. Desigur că astfel de pro-
cente sunt m;:ii greu de explicat prin proceselc
de rol irc a terenurilor şi degenerarea speciei
Tritic1w1 dicoccllm. pe loturile p[1r~isilc in ve-
derea rdacirii solurilor. La Izvoare s-au iden-
tificat şi seminţe de Conws mas, ca să nu mai
amintim de numeroasele exemplare de seminţe
perforate de IAthspermum, p1i1·pureo-coeru,leurn
in vederea realiză1·ii unor coliere de seminţe,
uneori in combinatie şi cu alte podoabe.
La Mărgineni, cucutenienii din faza A-2
cultivau cu certitudine in bună măsură grâul
din specia Tritic1un aestiviLm. În proba res-
pectivă. seminţele de T. aestivton sunt intr-a-
clev(tr insn\itc de o mul\imc de ;iltc specii de
. cereale (in procente minime de cel mult 5°/o).
 d;ir nu cslc exclus ca o astfd de situa\ic ~~.:-1 fie
rczult;,itul faptului cCt prob:1 a fost găsitfl într-o
groapfa menajer[\.
Triticum aestfrmn era printre cere:ilele
preferate, de asemenea, de cucutenienii de l:i
V[\leni. Dacă vom menţiona că seminţele de
Triticum aestivum (care apar în proporţie de
circa 55%) erau însoţite de numeroase alte
specii de plante, vom găsi ~i din acest punct de
vedere o apropiere cu situaţiile întâlnite la
cucutenie_nii de la Mărgineni, cu menţiunea ca
la Văleni speciile de cereale ce apar subordo-
nat specii101· principale sunt în procente mult
mai mari. De exemplu. uneori T-riticum aesti-
t,um era acompanbt de secară (Secate cereale)
în jur de 200. 1), alteori de Triticum compactum
cu valori asemi'mi1toare.
Printre numeroasele specii care se alături1
celor mcniionate trebuie să amintim muştarul
de câmp şi muştarul alb - Sinapis (an,ense şi
alba), care într-o probă apare în cantitate de-
loc neglijabilă (peste I ;3 11 0 ), precum şi meiul
( Panirnm m iliacc11 m) cc depăşeşte uneori 120,:0 •
Seminţele de cereale sunt însoţite de o marc
diversitate de buruieni, este adevurat însă. în
procente modeste.
Este grl'U de precizat dacă cucutenienii de
la Văleni obişnuiau să-şi cultive ogoarele cu
duuă specii de cereale (grâu-secară) sau doui't
fpedi de gritu (1'rilicum aestivtim - T. com-
pactum) cu scopul ca. in anumite condiţii cli-
matice nefavonibilc intr-un an uneia din spe-
ciile sem;~matc. sfi fie obtinutc't o recoltă satis-
f;icfitoare cel . puţin prntru cealaltă specie.
La fel de dificilă este interpretarea semin-
telor d(• Sinapis in contextul respectiv, împre-
un[• cu cariopsele de cereale - dacă era culti-
vat intentionat împreună cu gniul sau pur şi
simplu seminţele au fost amestecate ulte1·ior
accidental sau inlr-un anume scop a cărui sem-
nificatie ne scapa in prezent. Apariţia specii-
lor Sil!apis alba şi S. an·ense reprezintă, ori-
cum cele mai timpurii atestări ale sale în ţara
noaslr._:'.: şi chiar din teritoriile din jurul nostru.
Din Subcarpaţii Tazlăului au fost descope-
rite duui1 aşezări cucutL>niene. situate în Depre-
siunea Tazl<-1u-Caşin, în aria de dezvoltare ac-
tualii a :->olurilor brune şi brune acide. Astfel.
cumunilutile Cucuteni faza A-2 de la Poduri
cultin\U anumite terenuri cu gn"1u din specia
Tril il'um diccom1m. iar in preajma acestora
existau altele pe care crcşlen orzul, mai cu
sl·arn~t din specia Hordeum vulgare nudttm.
Nu lipseau nici buruienile din spccia Rumex
ace1osa. De ascmcnca. dintr-un vas descope-
rit in aşezarea ele la B<"llăneasa (faza B) au fosL
dc:terminate mai multc specii de grâu şi orz.
combinntP. în procente oarecum npropiate, pen-
tru c:C1 cele mni binP reprC'zentatc nu depăşesc
https://biblioteca-digitala.ro
:iOu." :;;i cele rnai slabe procente nu sunt sub
12'' ,.. Multitudinea speciilor (Triticum mo110-
<.·oi:c11111. T. cf. dic:occ:um, T. c:f. spellct, T. aesti-
v11m, Hordeum vulgare nudmn, H. sp.) găsite
in vasul cucutenian din aşezarea de la Bălf1-
neasa pledează mai mult în favoarea ipotezei
unui amestec în vederea consumului seminţe­
lor respective prin fierbere, decât pentru o
cultivare a unui ogor cu toate aceste specii.
Din sudul Subcarpaţilor Buzăului, de la
poalele Dealului Istriţa, unde, pe solul"i de tipul
cernoziomurilor este cantonată aşezarea Cucu-
teni B de la Sărata Monteoru, există mărturii
ale culegerii de către membrii comunităţii a
fructelor de goldan (Prunus d. institia) ,pentru
cf1 acestea au fost găsite într-un vas, împreu-
n::-. cu câteva seminţe carbonizate de orz ( Hor-
deum 1:ulgare vulgare).
Membrii comunităţii Cucuteni (faza A) de
la Preu\eşti, din Podişul Fălticeni, cultivuu, la
rundul lor, pe soluri cenuşii, cu certitudine or-
zul din specia Hordeum vulgare. Recolta pc
care o culegeau de pe terenurile cultivate cu
orz conţinea adesea şi seminţe de ovăz (Avena
satfoa) în proporţie de circa 5'J/o şi cu totul ac-
cidental apiirea cf1te o săm<in\ă de grâu, iar din-
tre buruieni extrem de rar Lolium sp.
Mai spre est, în Câmpia Moldovei, cucutc-
nicnii se ocupau in continuare cu cultivarea
unor specii de grau, pentru d1 la Drfiguşcni
(in faza A-4) era semănat, pe suprafete reduse
însă, Triric:um cf. dicoccum şi orzul dintr-o
specie încă neprecizată, iar la Valea Lupului.
in Câmpia Jijiei inferioare, pc soluri cernozio-
mice. nu lipseau din cullura de cereale spe-
ciile de grâu Trit.icmn monococcum şi T. cli-
coccum. In aceasta ultimă situaţie, cele dow"i
specii se cultivau se parc împreună, pe aceleaşi
terenuri, in prnporţii relativ egale. Este inlc-
resant şi curios, in acelaşi timp, ci"t în mostrn
de la Valea Lupului cariopsele de Triticttm cli-
coccum sunt foarte variate ca dimensiune. ală­
turi de exemplarele normal dezvoltate, întâl-
nindu-se unele destul de reduse ca mărime. He-
coltelC' dc grâu obţinutl' ci•_• l'llL"Utvnit•nii dl' );i
Valea Lupului, formate din cele douf1 specii
de grâu primitiv amintite. contineau doar in
foarte mică măsur{1 alte specii (0.20/0 Horcleum
'Vulgare şi în aceeaşi proportie buruiana Agrn-
stemma git11ago).
I\"umeroasele loturi de seminţe carbunizatt·
din aşezărilc Cuc:utc·ni au relevat dive1-sitatea
c.:ontcxtclor în care au fost amestecate diferitl'
specii de cereale, cucutenienii dovedindu-se
m.-11nenii tuturor posibililE1ţilor, întrucât chiar în
regiuni fizico-geografice cc lasă impresia a fi
„inchise··, in sensul uniformităţii condi~iilor
pedoclimatice, s-a observat o destul de mare
varietate a spcciilor şi a modului cum au fost
139
combinate speciile respective pentl'u a fi sc-
m;.inate sau consumate.
Revenind în Câmpia Română. vom incerca
si"l schiţi"un câteva aspecte privind exploatarea
animalelor şi plantelor de către purtătol"ii cul-
turii Gumelnita. In largul areal al culturii Gu-
mclnita, de la poalele Subcarpaţilor până la
Dunăre, in Câmpia Burnasului sau Bărăganu­
iui lVIostiştei, la care se adaugă teritoriul Do-
brogei, condiţiile fizico-geografice şi în spe-
cial cele pedoclimatice sunt destul de diferen-
ţiate. Ttrebuie, de asemenea, să menţionăm
că din punct de vedere paleoclimatic, cultura
Gumelni\a este poate ultima cultură mare e-
neolitică care a mai beneficiat de mediul favo-
nibil specific perioadei Atlantice, care a dete1:-
minat concretizarea fazei de stejărişe ameste-
ca te in ·aria de desfăşurare a .acestei culturi.
ln nord, la contactul dintre Piemontul Cii.n-
deşti şi Câmpia piemontană ·a Prahovei, pe
soluri brune sau soluri argiloiluviale, gumei~
ni\enii de la Geangoeşti cultivau, alături de
alte specii de plante, cu siguranţă orzul din
specia Hurdeum vulgare 11udum. ln partea su-
dici"1 a Câmpiei Piteştilor, inspre Câmpia Gă­
vanu, pe teritoriile cultivate cu mei (Panicum
miliaccum) se .amestecau. adesea, exemplare de
mnhor (Setaria. it.alica). Tot în aceste regiuni,
purliitorii culturii Gumelni\a cunoşteau proba-
bil calit;'."1\ile lobodei (Chenopodium album) pen-
tru hrana membrilor comunităţii, pentru că
semin\cle sale apa1· din abundentă într-o pro-
bă din această vreme de la Mortcni-. In sud-
estul C[1mpiei Piteştilor se cultiva. de ase-
mcnPa. orzul (l/nrcleum · i•11/g11re), aşa durX-1
cum au demonstrat mostrele recuperate din
„hambarele'' amenajate în aşezarea de la Teiu,
unde au fost depozitate mari cantită(i de se-
min\e. Coborând în sud, in Câmpia Burnusu-
lui, vom înregistra menţinerea printre cele-
lalte cereale a orzului (Hordeum vulgare) în
aşezar~a eponimă de la Gumelniţa în lanuri
ingrijilc. cu recol!c.· necontaminate de buruieni.
Aşa cum era de aşteptat, gumelniţenii de la
Ciiscioarele. cu aşezarea cantonată pc „Ostro-
velul·' din mijlocul lacului Cii.tălui. se ocupau
din plin cu cullivarca leguminoaselor, pentru
c:l aici au fost descoperite cantitf1ţi însem-
nate de seminţe carbonizate de maz<\rc (Pisum
salivum) :;;i m~1z~1riche (Vida ervi/ia şi foarte
rnr V. hirs111Cl).
Putin spre est. în Băr<\ganul MostişteL exis-
tau c~1teva aşez;lri gumclniţene cu material bo-
tanic bogat, al c1ii'ui studiu a relevat câteva
aspcL·tc f'xtrem de interesante. De exemplu,
daC.-1 la Gr~1di~~tea Ulmilor au fost determina\l'
doar seminţe de orz (Horde11m 1•i1lgare nudum).
iar la Mii.gura Cuneşti apare in exclusivitatl'
secara fSC?ca/e cereale). la Vlădineasca există
m~ll"turii :ill• unei mari diversitf1ţi de specii.
140
https://biblioteca-digitala.ro
F.stc de la Vlădiccasa o probă care mcdU\ în
mod deosebit atenţia, pentru că, alături de Tri-
ticum monococcum, care predomină cu mai
mult de 800/o şi T. dicoccum foarte slab repre-
zcn ta t, au fost întâlnite semin\e carbonizate
de Tril ict1m cf. dicoccoicles in proporţie de
peste 15 1/ 0 . Desigur, frapează de la inceput
procentul ridicat al acestei forme sălbatice de
gr[n1, care, din nou pune problema interpre-
tl'lrii sale ca rezultat al procesului de degene-
rnre a speciei Triticum dicoccum în urma prac-
ticării ~solamentului, sau este forma sălba­
tică existent<\ incă spontan în flora regiunii
în timpul culturii Gumelnita.
Tot de la Vlădiceasca a fost recuperată din-
tr-o lncuinţă o probă care dovedeşte cultiva-
rea insemnată a speciei de grâu - Triticum
aestivum. Intre seminţele speciei menţionate
se amestecau alte două specii de
grâu : Triti-
l'um aeslii;o-compaclum şi T. dicocc-um. Alte-
ori se fâccau insămfrn\ări duble cu 'J'ritictL1n
m·unocnccum. şi T. uicoccum, dupf1 cum nu lip-
seau nici combinaţiile gri1u (Tri1ic1rni aestit:wn
prednminant şi T. dicoccum şi T. compactum
subordonate procentual acestuia) - orz (Hor-
cleum L"·ulgarc ).
l n tensificarea preocupi:1rilo1· lega le de cult i-
\·urca ct•rl'alclor în timpul· culturii Gumelnita
este subliniati"1 şi df' faptul că la Căscioarele
s-a descoperit un fonrte frumos br<"1zdar din
corn de eerb. Se prl'supune 61 plugul earc fo-
losea br:."1zdan.1l de la Căscioarele oferea posi-
bilitatea răsturnării unei b1·azde cu adâncimea
de până la 15 cm. În ceea ce priveşte conser-
\"arc::i cerealelor. gumelniţcnii işi amenaj.:iu a-
dev.:irall:' hambare, aşa cum au fost cele des-
coperite in aşezarea de la Teiu, construite prin
impletirea nuielelor, care se lipeau apoi cu lut.
Rcvenir.d la aşezarea de la Măgura Cu11eşti.
unde a fost descopl'1·itâ secam (Sccale cereale),
trebuie să rcmarcfun că este pf111a acum, nl[1iuri
de atestarea ei in aşezarea Cucuteni de la V;.:t-
leni. nu numai cea mai timpurie mărturie a
acestt:i specii pe teritorul României. dar una
din cclP mai importante descoperiri din aria
dC' c~il:ivarc. Pentru că. atunci dind se disc.util
centrele de formarL' si difuziune a unor sp~'eii
de plante domestice. se aduce: in discuţie exis-
tenta in prezent. in acele regiuni, a formelor
stdbaticf' ale speciei respective. vom menţio­
na c:·1 în \ara noastrii ~1u fost identificate douc1
forme de secară salbatie~1 : Secnlc mo11ta1111m
pe Muntele Domugled. i:1 Munţii Bucegi pe
Zi111uaga şi Biitr<'lna etc. şi s·ecale si/i·estre in
Uobrogr?a - la Tuzla. l\fomaia. Eforie. Man-
~::lii<~. intre Gn·ci şi '.\1i'.'1cin. pe Letea şi C.lraor-
man etc. : in jud. Galati - între Hanu Co-
nachi şi Tecuci ::;i în jud. Vaslui - la Bi1rlnd '.,o1.
304 Gh Ani::hcl. :\I. BPldl~. SPcaie. in Flora r:.s.r..„
XII. l!:17~. p. 5!19-tiOU.
 8ecule 11wnta1m111, alături de S. ltnotolicu1n,
au fost considerate cele două specii din care
s-a format eventual Secale cereale'"""· Este de
reţinut, d0 altfel, că atât Secale cereale, cât şi
S. montanum au câte şapte cromozomi, iar
dup[\ toate probabilităţile s-a ajuns de la for-
ma sălbatică la cea cultivată prin participarea
unor forme de grâu diploid, tetraploid sau he-
xaploid şi cu unele specii de Aegilops :JJl.i. Cu
toate că N. I. Vavilov şi-a exprimat îndoiala cu
pri vi re la trecerea speciei sălbatice Secale
montanum la forma domestică S. cereale, con-
siderând că s-a ajuns la secara cultivată prin
selecţia naturală (şi nu artificială) a formei de
cf,mp a acestei specii ~•. până în prezent nici
una din ipoteze nu poate fi neglijată, deoarece
nu există argumente certe pentru una sau alta
dintre ele.
Dintre descopel'irile spectaculoase din aria
culturii Gumelniţa (faza A-l) face parte şi des-
coperirea in aşezarea de la Ulmeni a primului
colier de semniţe din preistoria României, con-
fecţionat din seminţe de Lithospermum p11r-
pureo-c:o1?ruleum. Având în vedere că astfel de
coliere au fost realizate din· seminţele aceleaşi
specii, prelucrate in aceeaşi tehnică, de ase-
menea, in cultura Cucuteni, în aşezarea de la
Izvoare şi aproape sigur la Frumuşica, ne pu-
tem g~mdi la un argument in plus privind re-
laţiile dintre cele două culturi, fie câ este vor-
ba de schimburi sau imprumuluri tehno-cul-
turale.
Economia deosebit de înfloritoare a comu-
nităţilur gunwlni\enc. 111atcri<dizcaz{1 prin pn:o-
c·up:1rill· constante în multe ~•!iL'âu·i pentru culti-
varea în special a cerealelor, era completată
de interesul pentru creşterea echilibrată a ma-
jorităţii speciilor de animale domestice. Se ob-
se1·vi:t acum o predominare mai puţin covâr-
şitoare a bovinelor, un interes sporit pentru
ovicaprine, o preocupare permanentă pentru
creşterea porcinelor şi chiar o sporire a numă­
rului cfiini lur din preajma aşezărilor (fig. 27).
Se parc că in cazul bovinelor. ovicaprinelor şi
porcinelo1· se urmărea în primul rând obţinerea
cărnii şi mai puţin a produselor secundare, pre-
cum l:.lpt0l0, hîna şi pieile. Acest aspect a fost
pus pc s:.:.·am<1 imposibilităţii de asigurare a hrn-
nci animalelor pe timpul iernii. motiv pentru
<:<irc s-ar fi păstrat doar puţini reproducutori.
lntruc~1t bc"'muim condiţii climatice propice din
toate punctele de vedere in :-?.ceastă vreme, ne
este mai greu sc"'1 imp[1rtăşim o aslfel de opinie,
.iti.i J. M. lkl'.<l''·· l11trud11ctio11 t" rhe Borauy of
Fitdd Crop~. ,·ol. I - Crrc·!ll.~ . .lohannesbu1·i.:. 193li.
Jl. 2'.!!J.
5UG Ibidem. p. :!22.
507 Vezi I. Gasp:w. L. Reichbuch. St'tGrn. P.uC'u·
reşti, IY78. p. 1:1-14.
https://biblioteca-digitala.ro
dup~1 cum cstl' greu sil ne imagini1m ·cu inge-
nioşii purtători ai acestei culturii nu ar fi reu-
şit să descopere metodele adecvate conservării
nutreţului în sezonul rece.
Tot în perioada Atlantică, intr-un climat fa-
vorubil, s-a desfăşurat cultura Sălcuţa. Regiu-
nile colinare din nordul Olteniei erau atunci
acoperite de stejărişe, in timp ce zonele su-
dice ale acestei provincii erau domeniul stepei.
Numeroase descoperiri de unelte agricole şi
cele câteva loturi de seminţe carbonizate sunt
mărturii ale îndeletnicirilor legate în primul
nl.nd de cultivarea pământului ale comunităţi­
lor sălcuţene. Trebuie amintite de la început
numeroasele săpăligi din corn de cerb cu orifi-
ciu de în:nănuşare la inceput dreptunghiular.
apoi rotund, realizat in poziţie oblică pentru a
conferi uneltelor maximă utilitate, alături de
tăişul transversal în raport cu coada aplicată
in orificiul respectiv. Numeroasele râşnite şi
frecătoare vat·ietatea remarcabilă a formei şi
constitu\i~i geologice a rocilor din care erau
prelucrate vin să întregească ipoteza unor re-
colte bogate de cereale obţinute de purtătol"Îi
culturii Sălcuţa.
Preferinţa sălcuţenilor pentru cultivarea
plantelor este atestată şi de procentul relativ
scăzut al animalelor domestice în raport cu
cele sălbatice descoperite în aşezarea de la Cup-
toare-Sfogea. Sedentarismul comunităţiilor res-
pective este totuşi dovedit in special de pro-
centele ridicate ale porcinelor in cadrul ani-
malelor domestice.
Pe un mozaic dE: soluri, în care se includeau
soluri brun-roşcate, soluri de tip lăcovişte şi
soluri cernoziomice, la contactul dintre Pie-
montul Bălăcitei şi Câmpia Blahniţei, comuni-
tăţile culturii Săkuta din aşezarea de la Vulea
Anilor, aşa cum stau m{irturie seminţele cu1·-
bonizate descoperite în două vase, cultivau
foarte ingrijit unele ogoare cu orz (Hordeum
vulgare nudum) şi altele cu grâu, in cca mai
marc parte din specia Triticum aestivum, in-
sotit in lanurile respective in proporţie de circa
5„" de T. monococcum.
Puritatea speciilor cultivate se parc cit nu
era inferioară nici pe teritoriile cultivate cu
l.'l.'n·ale ck· s:·11cu~cnii din Câmpia Dc-.11[1\uitului.
ln aşezarea de la Curmătura,
pe soluri cerno-
ziomicc, purtătorii culturii S[11cu\a str[mgeau
recolta de orz (Hordcum vul.gare nudum) in
c~u·e numai in proporţie de }U/0 se amestecau
int[1mplfltor Triticum cf. compac111m, T. ciesti-
non, Ll'11s sp. şi Galium spm·ium.
Dac::-1 ar fi să ne referim Ia .. Aspectul cul-
tural Aldeni·' vom menţiona c;l există deter-
minaL<t doar ampnmta de pc un ciob de la Sl'-
cui u unei seminţe de Triticum sp„ iar in ceea
ce priveşte cultura Cernavodn I s-a recuperat
141
n 1:;1ntiLHl· 1nst~111n:1lii de ghind:·1 de Q1tt~rcw1 sp.
de 1:1 lfftrşuva. Cu privi1·e la exploatarea ani-
malelor domestice in cultura Cernavoda I s-a
observat frecventa deosebită a ovicaprinelor, cu
oi de talie mare în raport cu etapele antecioa-
re. Trăsăturile distincte ale economiei în a-
ceastă vreme se pol explica prin acumulările
inff1ptuitc în aria în care se înscria aceast{1
culluru şi cu urmare a influenţelor venite prin
intermediul culturii Cucuteni din aria tripoli-
ană.
A-:;ez<.i1·ile arheologice din perioada de tran-
zi\ic de la eneolitic la epoca bronzului nu au
făcut obiectul cercetărilor arheologice sau pa-
leoctnobotanice prea intense. Puţinele aşez:\ri
cercetate din aceste puncte de vedere sunt de-
parte de a acoperi cel puţin marile regiuni geo-
grafice şi arii culturale ale acestei etape. A'?e-
:d1rlle cercetate arheozoologic se concentreaz;j
mai mult în estul ţării, iar cele paleobotanice
in sudul Homîmiei. Marca arie de desfăşurare
•i binecunoscutei culturi Coţofeni r:lm~rne a-
proape în exclusivitate lipsitit de date paleon-
tologice care să definească economia comuni-
t[1iilor acestei culturi, cu at~l mai mult cu citt
s1: presupune cit purti1torii Pi erau în primul
rand crcs61lori de animale.
Din complexul cultural Horndiştea-Floreşti­
Erbicc!1i, specific perioadei de tranzitic de la
crwnlitic la epoca bronzului au fost cercetate
doar din punct de vedere arheozoologic o scriL•
de aşezi1ri. asupra 61rnra nu mai revenim dupi"t
ce au fost pe larg prezentate în capitolul III.
O imagine cuprinzi1toare a plantelor culti-
vatl' in perioada de tranzi\ie de la eneolitic la
epoca bronzului a fost totuşi obţinută in aşe­
zarea de tip tell din incinta cetittii Sucid::wa
alribuil{1 c1 •.::pectului cultural Celei. Seminţele
carbonizate descoperite aici au evidenţiat u
scrii:' de aspecte particulare ale economiei co-
munit<'1t ilo1· din fiecare locuintă. Pentru a sub-
1inia aceste trăsături, vom releva cateva ca-
ractnisl ici generale din unele loucuin\c in carP
s-au conturat particularităţi deosebite in prco-
cup;·11·ilc comunitfltii respective.
ln /ncui111a l putem vorbi de o extraordi-
nar:·! varil'la!L' a economiei agricole, poate ne-
maiinL{1lnită sau oricum neevidenţiat~1 prin ct:r-
cct<""iri paleobotanice pân~1 acum pentru perioa-
da preistol'Îd1 de pc teritoriul ţării noastre. Din-
trl' fnrc:ll'le de pădurl' s-au recupe1·at multe
ghinele· de stejar (Quercus sp.), a~a cum, de
altfel. au fost întiilnitc şi la Hârşova, de •1s2-
l1ll'nea. in perioada de tranziţie de la eneolitic
la epoca brum~ului. În locuinta l de la Suci-
dava-Celt~i nu lipsesc nici plantele nleaginnase.
cum ar fi inul (Um11n usitali!isimum) şi lubi\ul
(Cameliila .<:ati1:a), uneori carbonizatl' impreu-
nii, într-un singur agregat. Existenta lor in a-
nwstc'c ar put1.»1 constilui un argument demn
142
https://biblioteca-digitala.ro
de luat in :>cama 111 sensul folosirii scmin\clor
pentru extragerea uleiului, având în vedere pro-
prietăţile deosebite in această privinţă atât ale
inului, c•'tl şi ale lubiţului. Inul era folosit pro-
babil şi ca plantă textilii, pentru că in accastit
locuinti1 au fost descoperite resturile unei ţe­
sături confectională după toate ipotezele din
fibrele obtinute de la această plantă. Inul re-
p1·ezenta deci, pentrn comunităţile preistorice
din această vreme, deja o plantă textilă prin
tulpina sa şi oleaginoasă prin seminţele pe care
le producea. Alteori, inul a fost găsit carbonizat
în agregate compacte cu o altă specie care fucc
parte din familia Leg111ninosae - lintea (Lens
esculenta), ceea cc s-ar constitui într-un argu-
ment pentru consumul lor i'n alimentaţie prin
fierbere in apă.
Membrii comunitâtii din locuinţa 1 cultivau
dintre cereale at[n gr<î.ul, cât şi orzul. Grâul
era reprezentat in cea mai mare parte prin 'l'ri-
tic:um dicoccum şi T . .c;pelta. T. aestii:11m se
cultiva :;;i el. însă probabil pe suprafeţe mai
restrfrnse. iar T. monococcum se .amesteca in
mic~\ măsură prin lanurile de cereale. La rân-
dul său, orzul era n•prezental in exclusivitate
prin 1-fordcum vulgare. Dacă intre semintele
de Triticum dicoccmn şi T. spclta s-au obser-
vat uneori combinări in proporţii egale, alteori
net in favoarea primei specii. Hordezim nLlgarc
nu se prezintă, in schimb, decât ir. micit m:1-
surf1 asociat cu Trit icum aest frum.
O de-;coperire cu adevăn1t senza\ional::1 din
această locuinti1, unic::1 încă in economia preis-
tori61 din România. o reprezinU"t recuperarea,
dintr-o groapă a unor resturi menajere ak
purtătorilor culturii din această vreme, a 61-
torva fragmente de pâine ca1·bonizaliL Cum
pentru locuinta l cxisli"i o datare a vârstei
„,
prin C 1 putem afirma că în tell-ul din incinta
cet<'tţii Sucidava de la Celei s-a găsit ptî.ine de
4 225 de ani vechime.
Dacf1 membrii comunităţii din locuinţa 1
cultivau in mică măsu61 grâul din specia Tri-
ticum aeslirum. pentru cei din locuinţa 3 el
reprezenta principala spE"Cie semilnalil. Mai
mul l. ei 11bţineau recoi te dt> seminţe aproapl.'
pure din aceast:i specie. fie ca urmare a um·i
ingl"ijiri deosebite acordate sl•mi'.tn<Httrilor. fie
prin tehnici de recoltare adecvate.
l.ocuinţa 13 cu bogatul său material, ca ~i
loturile de seminţe din loettinta 21, ridic<'1 pro-
bleme interesante privind lt'hnologia agricolii
din acele nemuri. Principalele specii de u·-
rl·ale cultivate de membrii acestor locuinţe sunt
grtw l din specia Tril icum clicoccu m şi orzu I din
>pc>cia llordeum v11/gare. dPci specii inl:"1lnill'
'?Î în celelalte locuinţe. Trăs<""1turile deosebite din
•1c1.·ste locuin(P sunt date de raportul în can~
se gilscsc cele dou;1 specii în fiecare mostr[1.
Sunt situa(ii in care un;-i din specii p::irticip:i
 în mod p1·cpundcn.:nt. după cum nu lips~sc ca-
zurile in care grâul şi orzul realizează valori
apropiate, cu diferenţe nesemnificalive. Atunci
când una din specii întruneşte procente ridi-
cate, apar o serie de alte specii suborbonate va-
loric şi în general cu o participare modestă,
probabil ca o consecinţă a rotirii culturilo1· sau
ca urmare a unui amestec intâmplător. Mai
dificil este de găsit explicaţia în cel de al doi-
lea caz, in care fiecare din specii participă cu
valori semnificative. Această situaţie s-ar pu-
tea explica atât printr-o însămânţare ca atare
şi deci obţinerea unor recolte din cele două
specii in compoziţia respectivă, cât şi prin a-
mestecarea seminţelor, în proporţiile amintite,
după culesul recoltei, în vederea consumului
lor in această formă. Cercetarea materialului
a relevat că ar exista argumente în favoarea
unor insămânţări combinate grâu-orz, pentru
că într-una din probe s-au observat, printre
seminţe, resturi de spic rămase de la treierat.
Prezenta 1·esturilor de spic de la cele două .spe-
cii ar pleda mai mult pentru o recoltă a spi-
celor dL• grâu şi orz. ca urmare a unei culti-
vări şi dezvoltări împreună pe acelaşi ogor.
Desigur. c<"1 nu putem exclude cu desăvârşire
ipoteza unui amestec al spicelor celor două
specii inainte de treie1 al.
Studiul materialului din locuinţa 1.'l a adus
unele conlributii şi la cunoaşterea aspectelor
p~ICl)elnologicc ale comunităţii respective, le-
gatL' cit· un eventual obicei de a pune in groa-
pa pctrilor de susţinere ai casei spice de orz
(nu excludem posibilitatea şi altor cereale).
Aşa după cum se ştie, aspectul cultural Ce-
lei (inrudit cu cultura Cernavoda III) s-a for-
mal pe l>aza culturii Cernavoda I şi a moşte­
nirilor culturale Sălcuţa şi Gumelniţa. Impor-
tanta ~a culturală a fost mare şi in continua-
re, pcn t ru 61 probabil sub presiunea sa au
ajuns in Transilvania triburile culturii Cerna-
voda llI :.u.•. Furta de influenţă at[1t de puter-
nicii a grupului cultural Celei era normal să
se sprijine pe o bază economică trainică, în
c;u-e cultura plantelor ajunsese Ia o mare di-
versitate. fapt ce a generat cu siguranţă o va-
variC'tatl• sporit<i a produsC'lor alimentare, aici
int~ilnindu-Sl'. clup[1 cum am văzut, cea mai
veche piiine din această panc a continentului
nostru.
Totuşi, trebuie să avem in vedere că din
punct de vedere al economiei agricole legată
cu precădere de cultivarea plantelor, grupul
cultural Celei constituie o excepţie, dupii cum
au demonstrat descoperirilc de pânt1 acum. Nu
.:1cela~i lucru se poate spune despre ale culluri
ale perioadei de tranziţie de la eneolitic la e-
poc<1 bronzului, la care cultura cerealelor nu
500 Vi. Dumitrescu, Alex. Vulpe, Dacia inainte
ele Dromihete. Bucurc--;ti, 19UJ. p, 54.
l~ - Poleoeinobournico
https://biblioteca-digitala.ro
este prea mult atestată. De altfel, se ştie că
acele culturi din această perioadă, venite mai
cu seamă dinspre est şi nord-est păstrau mai
mult obiceiuri legate de creşterea animalelor
şi mai puţin erau preocupaţi purtătorii cultu-
rilor respective de semănatul ogoarelor, fiind
uneori chiar străini de cultul fertililă\ii şi al
fecundităţii.
Poate caracterul aparte al economiei grupu-
lui cultural Celei să se explice prin poziţia sa
sudică, moştenirea mai evidentă a unor tradi-
ţii eneolitice şi influenţa mai puternică a cul-
turilor din Peninsula Balcanică.
lnceputul epocii bronzului coincide in bun[1
măsură cu sfârşitul climatului cald şi umed
care a caracterizat perioada Atlantică şi in-
stalarea unor condiţii de mediu mai uscate
specifice perioadei Subboreale când zona înăl­
ţimilor mijlocii este dominată de răspândirea
carpenului, ce va da in Carpaţi denumirea a-
cestei faze de vegetaţie - faza carpenului.
Aşa cum am arătat în capitolul II, in epoca
bronzului nu avem prea multe motive să con-
siderăm c;'l s-a inregistat un progres evident
în realizarea unor unelte .agricole cu mult deo-
sebite de c<>le din perioada anterioară. Se con-
tinuă a se lucra pămcîntul cu brăzdarul din
corn de cerb sau din lemn şi si"1 fie secerate re-
coltele cu seceri de os sau lemn in care se prin-
deau lamele de silex.
Problemele de demografie, răspândirea cul-
turilol' epocii bronzului în cele mai variate me-
dii fizico-geografice fac destul de dificiltt în-
ţelegerea modului cum omul a exploatat mediul
animal ::;i vegetal şi mai cu seamă cum s-au
împletit aceste două laturi principale de ex-
plorare a naturii.
Referitor la animale, vom remarca faptul că
în multe aşezări ale epocii bronzului ponderea
cea mai mare nu mai este deţinută df· ':>ovine,
inl[1ietatea preluând-o în unele a!"f?Zări ovi-
caprinele. in altele chiar porcincl1>. Se obsc1·-
vă o mai bună adaptare la mediu. sau mai bine
zis o exploatare mai raţională a acelor ani-
male favorizate mai mult de mediu din preaj-
ma fiecărei aşezări.
Aşezările din epoca bronzului, care au ofe-
rit materiale legale de cultivarea plantelor,
sunt situate mai cu seamă in vestul şi sudul
României, lipsind, deoc~mdatt1, mărturiile, sub
această formă, din estul ţării. Fenomenul s-ar
putea să fie legat de răspimdirea în această
parte a ţ;.'.1rii a cult.urii Noua-Sabatinovka, ai
cărei reprezentanţi ~rau se pare în primul răncl
cl'esd1lori de animale, aşa după cum de altfel
am constntat, şi mai puţin cultivatori de plan-
te, poate şi ca urmare a gradului ]or dL' no-
madism.
Din bronzul timpuriu a fost recuperată, din-
tr-o groapă atribuită aspe,·tttlui cultural Odaia
143
 Turcului, o mostră constand din pleavă de mei
(Panicum miliaceum) şi, într-o măsură mult
mai mică, rte mohor (Setaria cf. viridis). Dise-
minat s-au observat seminţe de Chenopodium
album. IPtl'egul material menţionat a fost des-
coperit ·,n aşezarea Odaia Turcului, situată în
C;impia lalomiţei, la contactul cu Piemontul
Cândeşti, într-o zonă de dezvoltare actuală a
solur;:or brune în diferite stadii de podzolire.
Dace preţioase despre economia agricolă din
bronzul mijlociu avem pentru regiunea Sub-
carpa(ilor Buzăului prin descoperirea seminţe­
lor :arbonizate dintr-o seamă de aşezări atri-
bi;:~e culturii Monteoru. Loturile de s~minţe
ca· 'Jonizate din aşezarea eponimă de la Sărata
.I\t,Jntcoru au demonstrat că in sudul Subcar-
r~ţilol' Buzăului, pe soluri cernoziomice, în
timpul culturii Monteoru (Ic 3), anumite tere-
nuri se cultivau cu orz din specia Hordeum
vulgare, recoltele fiind de o mare puritate. In
imedinta apropiere a acestora existau lanuri
întinse de grâu în care specia predominantă
E:-a Triticum dicocc1tm, dar din care nu lipseau
c:~emplarc diseminate de T. spclta, T. mono-
coccum, 'l'. aestivum, precum şi alte specii de
plan te. .I\ cc as tă ultimă compoziţie a ogoarelor
cultivate cu grâu s-a păstrat cu siguran\ă în
~aza I:: 2 a culturii Montcoru. Acum însă s-a
preciz.:.t, de asemenea, îndeletniciri ale locui-
torilor din această regiune legate de legumicul-
tură, în cadrul cărora nu lipseau însămânţările
cu măzăriche (Vicia crvilia). I!'l sfârşit, in faza
2 a a culturii Monteoru s-a observat interesul
pentru culturile de lubit (Camelina sativa),
subliniind, alături de cele!alte plante identifi-
ca.e în straturile culturii Monteoru din aşeza­
rea eponimă, diversitatea preocupărilor :igri-
cullurilor d!n această vreme.
Pe Valea Buzăului. în Depresiunea Nic;co-
vului~ din cadrnl Subcarpaţilor Buzăului,' pe
soluri brune, aflate azi în diferite stadii de
podzolire, se cultivau mai multe specii de cc-
rc„lc. Compoziţia seminţelor recuperate dintr-o
,r;roapă Monteoru a relevat combinarea unor
numcronsc specii de grâu care ne îndeamnă să
credem mai mult în posibilitatea amestecului
absolut întâmplător al acestora după străngc­
rea recoi telor, ca resi uri de la treierat. sau e-
ventual astfel umcstecale pentru a fi consu-
mate, decât într-o insămăntarc împreuni1 a spe-
ciilor r~spectivc. lmi'i speciile descoperite in
~~~.ezarc<.l de la Cfo·Iomăneşti : Triticum mono-
cocc1Lm - 2,40/0 • T. dicoccum - 6,7° "· T. cf.
spe!ta - 36,6° 'o, T. aestir;um - 30.50/o, T. ci.
d?1rum - 22,5°. "· Secale cereale - 0,60/,„ Pisum
cf. elali1ts -· 0,60/u.
C~va mai in <?monte, pe Valea Buzăului, tot
dintr-u!1 context atribuit culturii Monteoru, de
la Mlăjel, au fost determinate seminţe de
144
https://biblioteca-digitala.ro
Pinus, probabil din specia silvestris sau mon-
rana.
Din aria de dezvoltare a culturii Otomani
există câteva dovezi interesante asupra plan-
telor cultivate de om în acest timp. In Campia
joasă a Someşului, pe soluri, brune, in faza
1-11 a culturii Otomani (aşezarea de la Me-
dieşul Aurit) se cultiva Hordeum rulgare, ob-
ţinându-se recolte lipsite de orice fel de se-
minţe de buruieni sau amestecuri din alte spe-
cii de cereale. Tot în faza de început a culturii
Otomani, în împrejurimile aşezării Bobald de
lângă Carei existau terenuri cultivate în cea
mai mnre parte cu orz (Hordeum vulgare) şi
într-o bună măsură cu grău Triticum dicoccum).
Nu lipseau !a recoltat seminţele din speciile de
grâu - Triricum monoccum, T. dicoccoidr:s şi
T. aestii.:um, precum şi o serie de buruieni
( B1·omus sp. şi Rumer acetosa).
Din faza II-III a culturii Otomani, în aşe­
zarea eponimă, deci pe Valea Ierului, pe soluri
de tipul lăcovişte şi cernoziom, s-au obţinut
mărturii edificatoare asupra cultivării cerea-
lelor. Unul din eşantioane demonstrează un a-
mestec, in procente foarte apropiate, a două
specii de grâu - Triticum spelta şi T. aesti-
vum, alături de care apar cu valori modeste
T. dicoccum, T. mo11ococcum, Hordeum vul-
gare şi extrem de rar Lolium temulentum. A
doua probă a relevat existenţa, pe terenurile
din apmpiere, a speciei Triticum dicoccum, în
lanurile respective putându-se vedea atunci nu-
mai din loc în loc câte un spic de Triticum
spelta şi cu totul intamplător de T. monococ-
cum. Este interesant că în această ultimă mos-
tră seminţele cultivate erau de dimensiuni re-
duse. O astfel de situaţie poate determina emi-
terea mai multor ipoteze, neexistând prea multe
argumente în favoarea uneia din ele : recolta
unui an mai puţin favorabil ; terenuri secă­
tuite, neproductive ; recolle culese înainte de
coacere sub presiunea unui anumit pericol. La
toate acestea se adaugă fiirâmiţarea seminţelor
in bună parte, poate în vederea fierberii 101·,
sau poate pentru a fi mai departe transformate
în făină.
Din ;1~cZ<lrl'~1 cpon!;n;."1 ;i culturii Otomani
nu lipsesc datele paleobotanice nici pentru fa-
za a III-a, care relevă menţinerea unui obicei
depistat în faza II-III, când se cultivau Triti-
cum spelta împreunu cu T. aestivum, iar di-
seminat putea fi întâlnit T. monococcum, T.
dicoccum. I-Iordeum vulgare şi sub formă de
buruieni - Lolium temttlentum şi Vicia sp.,
ambele însă in procente nesemnificative.
Reconstituirea unei imagini cât mai apro-
piată de timpurile preistorice s-a realizat şi
pentru unele din plantele cultivate de purtă­
torii culturii Wietenberg pe solurile brunecare
ncopereau atunci Dealurile Silvaniei. Aşa cum
 au s1.1ger,1L ce1·cctările paleobotanice etectuale
pe materialul de la Oarţa de Sus, dintre spe-
cillL· de grău era preferat Triticum dicoccum,
i:.tr orzul cultivat aparţinea speciei Hordeum
ndgal'e vulgare. Recoltele obţinute de pe te-
renurile cultivate cu cele două specii erau se
pare de foarte bună calitate, în sensul că se
menţinea puritatea speciei cultivate, chiar dacă
tol o prob~i din aşezarea de la Oarţa de Sus
lasă impresia, la prima vedere, că infirmă a-
ceastă supoziţie, trebuie să se ţină seama că
aceasta a fost recuperată dintr-o groapă me--
majer~1.
Pentru epoca bronzului, dintre dovezile cer-
te, obţinute prin cercetarea atentă a unor se-
min!e carbonizate, mai poate fi amintită pre-
zenţi meiului (Panicum miliaceum) în nordul
Depresiunii Braşov, in aşezarea de la Sânzieni.
Intre circa 1 200 şi 500 î.e.n. s-a desfăşurat
primu epoca a fierului - denumită Hallstatt.
în timpul căreia s-au dezvoltat o serie de cul-
turi eu trăsii•uri specifice în ceea cc priveşte
nivelul forţelor de producţie şi mai cu seamă
al metalurgiei. Epoca Hallstatt a fost împărţită
în patru faze : Hallastatt A = 1 200-1 OOO
i.e.n. : Hallstatt B = 1 000-750 i.e.n. ; Hal3tatt
C =c 750-GOO i.e.n. : Halstatt D = 600-500
i.e.n. Exist;'! piireri conform cărora fazele Hall-
stalt A şi n sunt atribuite etapelor finale ale
epocii bronzului, n.\mânând ca primă epocă a
fierului să includă doar Hallstatl C şi D. Aceas-
tă concepţie are la bază faptul că metalurgia
bronzului niciodată nu a cunoscut o mai mare
înflorire decât in Hallstatt A şi B, în timp ce
fierul era încă extrem de rar. Poate că este
preferabil ca aceste prime două faze ale Hall-
statt-ului sfi fie considerate ca o perioadă de
tranziţie între epoca bronzului şi cea a fierului.
Populaţiile in Hallstatt-ul timpuriu apar-
ţineau tracilor şi se găseau în etapa târzie a
comunei primitive. fiind organizate in uniuni
tribale care urmăreau permanent extinderi te-
ritoriale. caracterul războinic al acestei peri-
oade ilustr[mdu-1 marele număr de arme, cet[1-
ţile puternic intărite cu valuri de apărare etc.
tn Hallstatt-ul mijiociu (Hallstatt C) se observă
o şi mai mare mobilitate a triburilor ce arc
drept consecinţă o anume uniformitat~ cultu-
ralii. cultura Basarabi, specifică acestei peri-
oade cuprinzând aproximativ întregul terito-
riu al ţării noastre, prezentându-se ca o etapi'.1
~\ e'.·1:lu 1
,il:i fireşti ~ fondului local hallstattian
carpato-duni1rcan şi caracterizându-se printr-o
111<1n~ unit.'.lte etnicii şi spirituah"1 a triburilor
din a1fa respectivf1. Caracterul războinic al
pupulatiilor respective este atestat de numărul
mm·c de arme. descoperite mai cu seamii în
mormintele atribuite culturii Basarabi. Tot a-
~um se dezvoltă ultima fază a culturii Babadag
m Dobrogea şi in partea mijlocie a sec. VII
https://biblioteca-digitala.ro
i.e.n. este întemeiată de pl'imii colonişti greci
cetatea Histria, atât de bine cunoscută mai
târziu.
În ultima fază a epocii Hallstatt se reali-
zează o mare diversitate culturală, în sensul că
influenţele civilizaţiei greceşti şi sud-tracice se
resimt mai ales de către populaţia geto-dacă
de la Dunărea de Jos care progresează mai ra-
pid spre epoca La Tene, pe când in regiunile
intracarpatice acest proces este ceva mai lent,
deoarece în jurul anului 300 i.e.n. se poate vor-
bi de intrarea in ultima epocă a fierului. Se
pot invoca aici şi unele influenţe scitice resim-
ţite mai ales în regiunea Mureşului superior şi
pc Tftrnave, populaţiile respective fiind ulte-
rior asimilate de cele tracice. Dintre progre-
sele remarcabile înregistrate la sfărşitul epo-
cii Hallstatt trebuie să relevăm dezvoltarea me-
t::llurgiei fierului care a dus la diversificarea
uneltelor agricole şi armelor de fier, intensi-
Iicarea folosirii roţii olarului etc., toate deter-
minând constituirea unor puternice uniuni tri-
bale ale geţilor şi dacilor ce vor cunoaşte o şi
mai mare dezvoltare in La Tene '•11 ~1 •
Dad1 comunităţile atribuite bronzului pot
fi cuprrinse in noţiunea de „ traci străvechi",
cei de la sfârşitul spocii bronzului pânf1 in
Hallistalt-ul mijlociu, adică din sec. XIV-VIII
i.c.n .. pot fi numi\i .,geto-daci vechi"'. iar din
sec. VII i.e.n. se poate vorbi cu adevărat de
gPti şi daci în sensul noţiunilor degajate din
sursele antice, adică geţi la Duni1rea de Jos şi
daci în Transilvania. Crişana şi Banat (in ge-
neral în sec. VII-I î.e.n.). În consecinţă, ter-
menul generic de „geto-daci" ar cuprinde toate
triburile nord-tracice care locuiau spaţiul car-
pato-dunărean '''°·
Incepând din sec. IV i.e.n. societatea geto-
dacă înregistrează un ritm rapid de dezvoltal'e.
odată cu intrarea în epoca La Time. De altfel,
sub denumirea de geto-daci, intr-o accepţiune
mai largă, se înţeleg acele comunităţii alcătuite
din triburile tracice ce locuiau spaţiul carpato-
dunărcan în sec. IV î.e.n. - II e.n. ln acest in-
terval este recunoscută şi o epocă „clasică ge-
to-dacă", desfăşura tă mai cu seamă intre sec.
I i.e.n. - I e.n., oglindind stadiul societăţii
geto-dace în vremea lui Burebista şi Decebal.
Aşezările geto-dacilor erau in general df~
douf1 feluri : unele întărite, situate pe locuri
rlominantc, care constituiau binecunoscutele
dm>e, în c."1re se concentrau principalele forma-
ţiuni politice. militnre şi sociale ale vieţii tri-
bale : allele neintărite formate din grupuri
restrânse de locuinţe concentrate de cele mai
multe ori in jurul davelor. Acestea din urmă
JU!l S. Morintz, tlallstall, în Dictionar di: islori"
1'L'C'lte aRomâniei. Bucureşti, l!Ji6, p. 3W-3l!l.
510 Vl. Dumitrescu. !\!ex. Vulpe, op. cil .. p. !ll-!l:!.
145
 crnu case din chirpici sau din bârne şi bordeie.
Nu lipseau însă, uneori, nici locuinţele con-
struite din piatră cu mai multe încăperi, sau
cu pereţi de lut cu acoperiş de ţiglă şi olane,
în care locuiau personalităţile politice sau re-
ligioase
Inceputurilc răspândirii metalurgiei fierului
in spaţiul carpato-dunărean intre sec. XIl-
VlII î.e.n., apoi intensificarea s.i treptată au
pus bazele acestor îndeletniciri, larg dezvol-
Lalc mai târziu, in a doua epocă a fierului,
când vor duce la înlocuirea aproape pretutin-
deni a uneltelor şi armelor de piatră şi bronz
cu cele prelucrate din fier. Acest proces era fa-
,. •rizat, pc~ JungC1 cxislL•n\a unor mari canti-
tăţi de minereu de fier, de faptul că obiectele de
fier se lucrau mai uşor şi prezentau multe avan-
taje funcţionale. Implicaţiile înlocuirii bronzului
şi pietrei cu fierul în prelucrarea uneltelor şi ar-
melor au fost majore, antrenând dezvoltarea şi
progresul forţelor de producţie care au contri-
buit, la r<.indul lor, la superioritatea omului în
lupta cu mediul natural, premiză a restructurării
ulterioare a organizării sociale a comunităţilor
geto-dace. ln urma dezvoltării forţelor de pro-
ducţie în domeniul metalurgiei fierului s-a ac-
centuat procesul, deja început, al separării meş­
teşugarilor de agricultori, proces cristaHzat în
a doua epocă a fierului. Acum vor continua
să se dezvolte relatiile gentilice patriarhale, să
se cristalizeze formaţiunea socială a democra-
tici militare, ultima etapă a procesului de des-
tramare a or[mduirii comunei primitive, care
a făcut trecerea către apariţia statului dac. Ma-
rca dezvoltare a metalurgiei fierului este ilus-
trata de bogăţia şi varietatea uneltelor de fier,
produse în atelierele locale după modele indi-
gene, cu influenţe venite din domeniul c<?ltic,
al tracilor de sud, sau din lumea greco-ro-
mana :.t1.
Desigur cu in marea diversitate a obiecte-
lor prelucrnle din fier, un loc aparte l-au ocu-
pat uneltele agricole caracterizate, după cum
am văzut, de o mare varietate şi complexitate
care au creat premizele dezvoltării şi diversifi-
cării producţiei agricole pe întreg teritoriul o-
cupat de geto-daci.
Dezvoltarea marc a agriculturii în perioada
geto-dacicf1 a fost consemnată, de altfel, şi de
o seam[1 de documente scrise. Astfel, Arria-
nus fd:!, invocfmd descrierile generalului Ptole-
meu, afirmă c<1 ostaşii lui Alexandru cel Mare,
dupti trecerea spre nord a Dunării din anul 355
i.e.n„ au ajuns în lanuri de grâu atât de îm-
belşugate încf1t erau obligaţi să-şi facă loc, pen-
511 M. Petrcscu-D:1mboviţa, Scurtei ·istoTic a Daciei
]JTeTOmane, laşi, 19î0, p. !l'J-132.
!112 Arri::m, /lnabusi.~. I, 4, 1.
146
https://biblioteca-digitala.ro
tru a înainta prin ele, culcând spicele cu suli-
ţele lor lungi ţinute de-a curmezişul.
Alături de numeroase alte izvoare literare
şi epigrafice, stau mărturie pentru confirmarea
de agricultori a geto-dacilor multitudinea şi
varietatea utilajelor agricole. Descoperirea fie-
rului a conferit acestora, pe lângă diversitate,
multă viabilitate şi o mare productivitate, mai
ales în ceea ce priveşte aralul solului cu brăz­
darul de fier (îndeosebi după introducerea ce-
lui de tip roman). Având în vedere că s-a fă­
cut o trecere în revistă a principalelor unelte
agricole folosite de geto-daci, nu vom insista
aici asupra acestor probleme, după cum nici
în privinţa preocupărilor legate de creşterea
animalelor vom evita să ne repetăm, întrucât
o sinteze.\ în acest sens s-a făcut într-un capitol
precedent. Relevăm totuşi predominarea bovi-
nelor, între animalele domestice, exploatate
acum probabil în primul rând pentru tracţiune
la lucrările agricole, având în vedere ponde-
rea exemplarelor mature. Nu este exclus ca
in anumite regiuni să fi fost întrebuinţate la
tracţiune mai ales vacile. In acest fel se satis-
făceau atât necesităţile utilitare (îndeosebi pro-
teinele animale), cât şi cele legate de cultiva-
rea plantelor. Nu trebuie să omitem însă unele
situaţii particulare, întâlnite în câteva aşezări
geto-dacice, în care bovinele erau depăşite ca
număr uneori numai de porcine, alleori atât
de porcine, cât şi de ovine. Ca o adaptare la
mediu, ştiindu-se că ovicaprinele sunt genetic
animale de stepă, în perioada geto-dacă aceste
animale erau mai numeroase în regiunea de
podiş a Moldovei, în raport cu zona de câmpie
din sudul României. Ovicaprincle erau, in ge-
neral, c1·escute cu scopul obţinerii produselor
secundare - lână şi lapte.
In ceea ce priveşte cultivarea şi consuma-
rea plantelor de către geto-daci, cercetările
intreprinse în special in ultimii ani ne oferă
posibilitatea reconstituirii unui tablou destul
de cuprinzător.
Dintr-un turnul (Hallstatt A) care flanca Va-
lea Li'tpuşului, din necropola de la Lăpuş s-au
descoperit câteva sute de grame de ghindă car-
bonizată produsă de Quercus sp. Tot din Hal-
lstatt-ul timpuriu au fost determinate amprente
de Triticum cf. dicoccum din aşezarea de la Gră­
niceşti din Podişul Sucevei. ln vestul tării, pe
dealurile care coboară în continuarea versanţi­
lor apuseni ai munţilor Pădurea Craiului. pe so-
luri brune, azi podzolite, precum şi pe solu1·i ar-
giloiluviale, 'l'riticum aestivum reprezenta una
din speciile de grâu mult cultivată de hallstatl-
ienii de la Tăşad. Seminţele de grf1u din specia
menţionată erau amestecate cu o cantitate
semnificativă de seminţe de Triticum spelta
(peste 100;0) şi in partl' dP T. monocorrnm şi
T. dicoccum (circa 70;0 ·fiecare). Procentele dE-
loc neglijabile ale speciilor ele grâu amintik>.
care însoţesc pe TrHicmn aestivum, aduc in
discuţie posibilitatea unor însămânţări cu se-
minţe de grâu din mai mufle specii, dacă nu
cumva amestecul respectiv nu este intâmplă­
tor, avându-se in vedere fa!)t11l că proba anali-
zată provine dintr-o groapă. Este adevărat că
groapa semnalată este interpretată ca fiind
hambar, dar această situaţie nu elimină ipoteza
ameslecu1ui seminţelor, ulterior recoltării, in
vederea depozitării cerealelor de pe mai multe
ogoare însămânţate cu specii diferite de grâu.
Din Dobrogea există mai multe loturi de
semin te carboniza te descoperite la Babadag şi
Histria. Pc malul lacului Babadag. pe soluri
hiil;1111• !-.i cornoziomuri carbonatice, hallstatt-
ienii cultivau orzul din specia Hordcum vulgam
vulgare şi grâul mai cu seam[! din specia Tri-
ticum dicoccum. A fost intâlnită insă şi o a
doua specie de grâu - 1'riticum sphaerococ-
cu m, cru·e apare pentru prima dată în ţara
noastră. Atunci când eşantioanele au fost des-
coperite in gropi, se constată că seminţele de
grâu sunt amestecate cu cele de orz, ceea ce
presupune o acţiune intenţionată a omului, în
vederea consumului lor in această compoziţie.
De altfel, resturile de spic !.n cazurile amintite
nu provin decât de Ja Triticum dicoccum„ în-
tărind, într-un fel, această ipoteză. Au fost se-
siza te şi uncie degenerări ale seminţelor de
Triticum dicoccam, care au trecut în T. dicoc-
coidcs, ponte ca urmare a părăsirii unor ogoare
deja secătuite din punct de vedere al potenţi­
alului lor pedo-productiv.
In sec. VI î.e.n. pe Podişul Istriei, acoperit
şi atunci probabil de aceleaşi soluri cernozio-
mice carbonatice şi soluri bălane, se cultiva,
ca şi pe Podişul Babadag. aceeaşi specie de orz
- I-lurdeum vulgare i;ulgare, obţinându-se re-
colle amestecate doar in foarte mică măsură cu
seminţ.e de buruieni.
Aşezările geto-dacice din epoca La Tene care
au oferit mărturii, sub forma seminţelor car-
bonizate, privind îndeletnicirile agricole ale
omului în acest timp sunt extrem de numeroa-
se. Prin frecvenţa aşezărilor, ca şi prin bogă­
ţia şi varietatea materialului descoperit în pe-
rimetrul lor. este evidenţiată, cât se poate de
re,•elator, amploarea ocupaţiilor agricole la
geto-daci, fără precedent până atunci, proba-
bil şi ca urmare a exploziei demografice pro-
dusă in această vreme, alături de celelalte cu-
ceriri pe plan tehnic.
In sec. III î.e.n. pe terasele Jiului din ca-
drul Câmpiei Sălcuţei, pe soluri brun-roşcate,
geto-dacii cultivau mai muate specii de grâu
şi orz, iar dintre leguminoase lintea. Cele circa
l O kg de seminţe carbonizate descoperite în-
tr-un vas din aşezarea de la Bâzdâna se găsesc
https://biblioteca-digitala.ro
astfel reunite pe specii încât reliefează o m;1re
varietate. fără ca una dintre specii să predo-
mine cu procente foarte mari. Pe lângă ames-
tecu I unor specii de grau (Triticuni aesf.ivum.
- 20,50/o· T. dicoccnm - 12,10/o, T. aestivo-
compactum - 3,70;0 • T. monococctim - 1,7°h,
T. sp. - 6,3"Îo) şi orz (Horde1Lm vulgare -
5,So;0 , H. vulgare nudum - 0.4c/c), in vasul res-
pectiv era inclusă, de asemenea, lintea (Lens
esculenta ssp. microsperm.ac - 21.2°/") şi chiar
meiul (Panicum miliaceum - 27,50/o) alături
de o serie de specii de buruieni nesemnifica-
tiv valoric. Dacă în privinţa combinaţiei grâu-
orz-linte putem spune că nu mai reprezintă o
curiozitate. întâlnindu-se inci'.'t din timpul cul-
turii Vinfa la Liubcova, apariţia meiului, im-
preună cu speciile deja pomenite, pare o nou-
tate şi ne face şi mai mult să credem că semin-
ţele din vasul respectiv erau destinate consu-
mului în acest amestec.
Tot în sec. III i.e.n., pe malul drept a1 Du-
nării, in aşezarea de la Satu Nou, pe soluri ccr-
noziomice, se cultivau o serie de cereale ale
căror seminţe au fost descoperite in cele mai
diverse combinat.ii. Uneori Trilicum dicoccum
includea printre semintele sale pe cele de T.
monococcum în cantităţi modeste, alături de
cele de Hordeum vulgare şi Vicia sp. care apă­
reau extrem de rar.
Intr-o astfel de probă s-a observat că se-
minţele de grâu erau în cea mai mare parte
subdezvoltate. Alteori pro1wrţia dintre cele
două specii de grâu este de circa 113 Trilicum
monococcum şi restul de T. dicoccum. Destul
de rar se întâlneau într-o astfel de mostră se-
minte din alte specii de cereale (T. cf. aestivum,
Hordeum vulgare, Panicum miliaceum). Şi de
data aceasta cariopsele de Triticum dicoccum
pai· a nu fi ajuns la maturitate, fiind mult sub
dimensiunile normale ale acestei specii.
Revenind în limitele Câmpiei Române, vom
menţiona că pc solurile brun-roşcate, care a-
copereau Câmpia Găvanu-Burdea, geto-dacii
de la Popeşti erau agricultori desăvârşiţi. în-
sămânţând o gamă largă de specii. Dintre ce-
reale preferau specia de grâu - Triticum. aes-
tivum şi secară - Sccale cm·eale, care nu este
exclus să fi fost semănate împreună sau cel pu-
tin consumate într-un amestec de 2/3 grâu şi
sub 1/3 secară. Orzul. cu toate că este prezent
in multe probe. nu a fost întâlnit in cantităţi
prea mari. El era probabil cultivat de locuito-
rii davei de 1la Popeşti. In schimb, meiul apare
in mari cantităţi, fiind mult semănat de geto-
dacii de aici, ca şi din alte aşezări, aşa după
cum am văzut într-un capitol precedent. Lotu-
rile de seminţe de la Popeşti au oferit şi câteva
surprize interesante. intre care. desigur, iden-
tificarea muştarului rămâne demnă de subli-
niat. El este reprezentat prin două specii -
147
 Sinapis cf. arvense şi S. cf. nigra. Nu mai putin
importantă esle recuperarea unor seminte. de
cânepă (Cannabis sativa), ca şi prima semnalare
de seminţe de morcov (Dauc11s carota) din pre-
istoria ţării no~ct.re. De altfrL canepa de la
Popeşti estf'. de asemenea, una din cele mai
timpurii atestăr! ale acestei pl.-ute pe terito-
riul ţării noastre.
Nu mai puţin variate ;.unt speciile de se-
minţe din binecunoscuta aşezare clacid1 de ~a
Piscul Criisani. de pe Valea Ialomiţei. Aici. in
Bărăganul Ialomi\ei. pc soluri cernoziomice, se
cultiva grâul din speciile Triticum dicocctim
(printre care se amestecau ~i alte specii in pro-
porţ.ie cu totul modestii), orzul din specia Hor-
deU1n vulgare vnlgare (in hmuri cu buruieni de
diverse specii), meiul reprezentat prin spcci;;
/,u··ic11;11 111iliu.:·,•1w1, dughiu (S::lflrin itnlico), in
recolta de semin\e din această ~pecie au apă­
rut frecvent seminţe de lobodă - Chcnopoditun
album şi multe buruieni printre care nu lipsea
Echinochloa crus-gali, pentru prima d1:.1tf1 in-
1âlt~i 1:1 in Homania. leguminoasele din speciile
Vicia jaba minor şi Lens esc11lent:a ssp. micros-
permac (consum3te poate prin fierbere împre-
ună cu seminţele de orz), plante oleaginoase,
precum Iubitul - Camelina saliva (insot,il, în
eşantioanele cercetate, de linte}, şi viţă de vie
(Vitis vinifera).
1n Câmpia Buzău-Siret. in aşezarea gcto-
, • ,il·:1 dl' !;! c:ri1clish';1, di:1tr-c1 grno:tp;·1, c:onsidr-
ratr1 de provizii, s-a studiat un eşantion de se-
minţe care a relevat o mare varietate de specii.
Nu excludem posibilitatea ca seminţele respec-
tive, amestecate de fapt cu multe resturi de
spic, să constituie deşeuriil' rezultat€- de la tre-
ieratul cerealelor. Oricum. se poate afirma că
locuitorii aşezării cultivau multe specii de crâu.
din care nu lipseau cu siguranţă T1·iticum di-
coccmn, T. aestivum, T. monococtim, T. spelta
şi T. cf. durum. In acelaşi timp, dintre cerea-
le au mai fost recunoscute secara (Secale cer~­
ale), orzul (Hordeum vulgare) şi ovăzul (Avena
_. di„11 /. i\Jt'iul. la rândul său, rămănc.•Cl printre
speciile preferate de geto-daci.
In Câmpia Olteniei, în sec. II-III e.n .. in
împrejurimile aşezării daco-romane de la Câr-
cea, se cultiva grâul din specia Trit.icum aes-
tiz:um amestecat in mică m~sură cu cel din
specia T. aestivo-compactu.m. Seminţele recu-
perate dintr-o groapă, deci cu largi posibilităţi
de u fi fost amestecate cu totul întâmplător ul-
terior culesului, conţineau, de asemenea, spe-
ciile Secale cereale şi Hordeum vulgare, alături
de o serie de alte plante slab reprezentate.
Ceva mai în sud, pe terasele Dunării, în in-
cinta cetătii geto-dacice de !a Sucidava, au fost
identificate seminţe de Triticum dicocC'lLm de
o puritate extremă, fiind lipsite de orict~ alte
seminţe de plante.
148
https://biblioteca-digitala.ro
De asemenea. in Câmpia Munteniei geto-
dacii din epoca romană cultivau. la rândul lor.
grâu. mei, mohor şi cânepă. :t$a cum ;;u demon-
strat. descoperirile din. as~?.ărilc de la Mătăsa­
ru, Colone:şti-Mănlhţei şi Sc"rniceşti :.1.1 .
La contactul dintre Câmpia Siretului şi regi-
unea de coline a Subcarpaţi!or de Curb:;ră. pc
;oluri de tipul cernoziomurilor. geto-dacii din
aşezarea de la Candeşti 111; omiteau din cultu-
rile lor de cereale secar~ (Seca/l' cererile) ade-
sea in ;-i111c:,\ec cu ceva grâu (Triticum riesti-
vum), foarte puţin mei (Panic:on m.iliaccum) şi
destul de multe alte planr.t.• carr- se dczvollau
in recoltele respective ca burnicni (Vicw sp.
Polygonum amphibimn, P. cf. conuol-culus, Hll-
mc.r cf. acl!losa. R. cf. cri.spus. Bromu,s sp„
Agrostemma githago).
Pătrunzând în depresiunile Subcarpaţilor
Buzăului, se poate constata că, de exemplu, in
DC'presiunea Nişcovului. pe soluri diverse. de
la cernoziomuri, până la soluri brune şi cenu-
şii, dacii din aşezarea de la Cârlomilneşti prac-
ticau o agricultură diversă. ocupându-se atăt
cu cultura cerealelor. cât şi a leguminoaselor.
Locuitorii acestei aşezări cultivau pc scarl'1 lar-
gă orzul, dar, având în Vf'dere că printre se-
minţele acestei specii se amestecau o mulţime
de specii de grâu (Triticmn cf. dicoccum. T. cf.
spclîa, T. oestivum. T. cf. clurum) şi altele de
secară (Secale cereale), putem bfinui că aceste
cereale nu rămâneau neexploatate la adevărat.a
lor valoare de cultivatorii de atunci. Culluri
inlinse de mei (Panicrtm miliaceum) completau
peisajul semănăturilor din jurul aşezării de la
Cârlomăneşli, alături de leguminoase. dintre
care nu lipsea mazărea (Pisum saliz:urn ssp.
nn,ense).
PenlTu a rămâne in zona subcarpatică şi
pentru a releva răspândirea meiului (Pa.nirnm
miliaceum) şi in această regiune, printre cul-
turile geto-dacilor cu marc pondere printre ce-
n·;dt•, amintim c~i ci <L fost surprin-. in stratu-
rile arheologice de la Buridava. in Subcarpaţii
Vâlcei, precum şi la contactul dintre Subcar-
paţii Gorjului şi Podişul Getic. in aşezarea de
la Socu-Bărbăteşti. De altfel. meiul nu lipseşte
nici in regiunea de vărs<Jre a Siretului in Du-
năre, in aşezarea de la Barbc..şi. undf' se dez-
volta probabil pe cernoziomuri cc:trbonatice
după cum la fel de răsp~indit era şi in amonte
pe Siret, in cadrul Podişu!ui Central Moldove-
nesc, pe solUTile brune şi cenuşii din jurul a-
şezării de la Brad, unde a fost întâlnit in mai
multe probe. In această ultimă aşeza1"4?. meiul
apare in mai multe cazuri ir. amestec cu se-
minţe de lobodă (Chenopodium album), într-o
513 Gh. Biclllr, Gcto-da·:il din i"!un!1111ia in "J'r>Ct
romal!ii Gucurcsti, l!lS~. p. 20-'.!3.
propor\.ie ·destul de revelatoare (intre 1/5 şi
aproape 1 !-3): Nu trebuie. tntodat~. · să uităm
preocupările dacilor din dav:i c!,~ la Brad in
domcnilll viticullurii. reoglindite de depi:;::trC'a
mai multor semintc de Vitit: vinifera.
Ceva mai in aval, tot pe· Siret, se găsca a-
şezarea geto-dacă de la Răcnt~u. in care nu fost
rlC'5cnpnitc mai mult(' mostre de ~f'rnintc car-
bonizate cc ne permit reconstituirea trăsătu­
rilor generale ale ogoarelor din preajma „Cc-
tăţuici ". Acestea erau acoperite, printre altele,
1.:u semănături de Triticum acstivurn, care al-
ternau cu aHele de ovăz (.1vi:na sativa). În la-
nurile de grâu se amestecau cu valori scăzute
şi alte cereale, dar şi neghino (llgrostcm.ma
githa.go).
In Câmpia Crişurilor, pe soluri de tipul cer-
noziomuri lor, dacii continuau să cullive in sec.
I-II e.n. meiul din specia Panicum miliaccum,
reconstituind cum nu se poate mai bine tabloul
răspândirii acestei cereai~ pc întreg teritoriul
ţării noastre in această perioadă.
Din cetatea dacică de la Căpfl!na, situată pe
Valea Sebeşului, la 610 m altitudine absolută,
s-a recuperat in timpul săp:iturilor arheologice
un eşantion format din scminte carbonizate
produse de o mulţime de specii de plante. Pre-
ponderent rămân totuşi orzul (Hordcttm v11l-
9are) (peste 60"/o) şi in parte dughia (Set01·ia
italica) (mai mult de 200/o). Nu fără importantă
valorică erau seminţele de sânziene sau dră­
gaică (Galium spurium) (7.4°/u). La toate aces-
tea se adăugau multe specii de plante care
creşteau ca buruieni in lanul semănat in pri-
mul rând probabil pentru obţinerea recoltelor
de orz (de exemplu, multe specii de Polyqonum
şi Ru.mcx).
In binecunoscuta cetate de ia Grădişlea Mun-
celului, cercetărik arheolo~ice. rlcsfăşurate
de-a lungul multor campanii de săpături, au
scos la iveală un material foarte bogat, care a
beneficiat de studii atente. Desigur, nu se pune
problema unei agriculturi pc Dealul Grădiştri,
la 1.200 m allitudine ab::;olulă. dar, aşa cum
avea să demonstreze cumular<'a întregului ma-
terial descoperit =- 1". ne putem gc1ndi la exis-
tenţa unor întinse terenuri agricole în vecină­
tatea celătii, in special pe Valea Mul'Eşului,
unde semănăturile ofereau un rod bogat, sufi-
cient pentru a satisface necesităţile întregii co-
mui:i tătii. !1.r fi greu să explicăm altfel !·elati-
va unifom1itate a eşantioanelor cercetate. des-
coperite intr-'O mare varietate de situaţii, decât
prin provenienţa lor dintr-o unică regiune care
514 C. Daicoviciu şi ·colab., Şantierul Grădiştea
Mnrice!ului. SCIV. IV. l95:J. 1~2. p. 153-210 : J. G.
Nandris. Aspects of DaC'ian Economy and Highland
Zone Exploitation, Dacii\, N.S„ XXV. 1061. p. 231-
:::;; ; M C"ircium:iru. ron;idcraţii„.. Thraco-Dacic;i,
VI, 1:135; 1-2, p. 182-186.
https://biblioteca-digitala.ro
le conferea o anume stabilitate compoziţională
şi procentuală pentru fiecare din probele cer-
cetate.
Ca o concluzie genera1lă, se poate afirma că
dintre speciile de cereale, intâlr.ite in diferite
c.:ontexte pe terasele de la Grădiştea l\foncelu-
lui, predomină specia Tritic1L m apstivo-n•mpac-
t.r1.1n, secondată de T, aesti1mm. Nu de putine
ori semin\ele de grâu din cele dnu;~ spel'ii erau
:imestecalc cu cC'ie de secara (.C.iccalc cerea.le)
şi mai puţin cu cele dintr-o altă specie de grâu
- Triticum dicoccum. Atuni;i când intr-o pro-
bă dominant era orzul (Horcleum vulgare vul-
gare), speciile de grâu menţionate deveneau
subordonate procentual acestuia. l\fo.joritalea
mostrelor care contincau semin\e de cereale
in mod covârşitor, nu erau lipsite, in acelaşi
timp, de o serie de alte specii de plante cres-
cute in lanurile respective ca buruieni.
O descoperire extrem de importantă de la
Grădiştea Muncelului constă ir. recuperarea u-
nei cantităţi însemnate de seminţe de mac (Pa-
!Ja:.;[.'r ::omni.ferum). Faptul cil sc:min\ele de
mac erau amestecate cu o mică cantitate de se-
minţe de 1lubiţ (Camelina sativa) reprezintă o
dovadă suficient de revelatoare pentru a trage
concluzia că seminţele respective erau între-
buinţate pentru obţinerea uleiurilor foarte fine.
Trebuie să arătăm că semintelc de lubiţ au fost
găsite in mare cantitate şi independent de cele
de mac.
fn sfârşit, dorim să subliniem că nici la Gră­
diştea Muncelului nu lipseşte meiul (Panicum
miliaceum), el adăug~mdu-se, de această dată,
unei mari varietăţi de specii de plante. Este,
dacă se poate spune, aşezarea c:arc ofen1 chin-
tesenţa tabloului speciilor întâlnite in lumea
dacică din toate celelalte aşezări cercetate pa-
leobotanic. Desigur, la Grf1diştea Muncelului
lista speciilor nu este suplinită de o evaluare
similară a situaţiilor procentuale ca in cm:ul
celorlalte aşezări geto-dace, tocmai datorită
complexilătii situaţiilor ir.li"tlnite. Aceste apre-
cieri procentuale pot fi consultate in capitolul
V pentru toate contextele mostrelor descope-
rite in aşezarea de la Grădiştea Muncelului.
Din sec. II-III e.n. există mai multe aşe­
zări care au conservat loturi de seminţe car-
bonizate importante ce ne oferă posibilitatea
unei caracterizări, cel puţin parţială, asupra
plantelor care participau la întregirea econo-
miei comunităţilor din anumite regiuni.
O bună parte din aşezările acestei perioa-
de în care au fost descoperite materiale bota-
nice sunt situate în Dobrogea la Stejaru, Mu-
righiol şi Moşneni. Dacă în necropola romană
de incineraţie de la Stejaru nu s-au găsit de-
cât câteva seminţe carbonizate de Pinus nigra
şi resturi de coajă de la o mir.:ti (.Tuglans regia).
la Murighiol, pe soluri bă.Ianc, avem dovezi im-
140
 portante privind cultivarea unor specii de le-
guminoase reprezentate intr·o proporţie covâr·
şitoare prin linie (Lens escrdenla ssp. micros-
permac) şi chiar. accidental. prin măzăriche
(Vicia ervilin). În aceeaşi vreme. in Podi:;;.ul
Mangaliei. pe cernoziomurile din preajma aşe­
z~irii de la Moşneni, se cultiva grâul din specia
Triticmn aestivum. Nu este exclus ca spicele
de grLiu să fi fost insotite. in lanurile respec-
tive. ints-o oarecare mă.c;ură de cele ale speciei
Hordeum vulga1·c vulgare (până la 20'/o). Locu·
itorii aşezării de la Moşneni cultivau probabil
prin ~prnpicrc şi unele lcguminocise din care
nu lipsea Vicia jnba.
Din sec. 11-111 există, de asemenea, uncie
dovezi ale intrcbuinţării lobodei (Chenopodium
album) in alimentaţia populaţiei din Câmpia
Jijiei superioare, aşa cum au demonstrat se-
minţele găsite in nşcz11rea de la Strahotin-Po-
noare.
Depresiunea Alba Julia, în special in jurul
vechiului ora:;; roman Apulum, cuprindea. p1·!n-
h"e semănăturile ce se efectuau în sec. II e.n.,
în mod cert pe cele de orz (Hordeum vulgare
vulgare). Este interesant de menţionat că pc
ogoarele respective, pe lângă orz, care desigur
era cel mai răspândit, creşteau o serie de alte
specii. Printre acestea vom aminti alte câteva
cereale (Triticum cf. dicoccum. T. acstivum, Se-
cole cereale), in general modest reprezentate,
aL"tluri de specia Galium spurittm destul de bine
ri'ispăndită (circa 150/o din seminţe). Dacă e-
xemplarele de grâu sau secară proveneau pro-
babil din procesul ciclicităţii culturilor. dr~:·
gaica pare a reprezenta o specie care, datorită
procentelor substan\iale, ne este greu să o con-
siderăm, dt! data aceasta, o buruiană in recol-
ta de orz.
In aceeaşi perioadă a sec. II-III e.n. in
Depresiunea Caraş-Bistra-Cerna, pe soluri bru-
ne, este atestată folosirea mai multor specii de
plante pentru semănat. O serie de cercetări mai
vechi menţionează ex!stenta unor seminţe de
g1·âu, mei, in sau cânepă (?) şi cireşe !>I~·. Deter-
minările sunt insă foarte generale şi conside-
:·ăm că trebuie privite cu multă prudenţă atâ-
ta vreme cât inul risca a fi confundat cu câ-
nepa. Oricum, avem certitudinea in privinţa
întrebuin\ării de către locuitorii castrului de
la Tibiscum a semintelor de orz (Ho1·dcum.
vulgare) şi de mazăre (Pisum. sativum ssp. ar-
vense) 5Hi.
Cercetările arheologice din ultima vreme
au demonstrat cit se poate de limpede că geto-
dacii din spaţiul carpato-ponto-danubian au
515 D. Benea, Cercetările arheologice de la Ti-
biscurn, Materiale şi cercetări arheologice, Br:işo\",
1983, (l. 306-323.
516 M. C:"arciurn:iru, Consideraţii ... , Thraco-Dacica,
VI, Hlll5, 1-2, p. 182-188.
150
https://biblioteca-digitala.ro
înregistrat, mai ales in cea de-a doua epocă a
fierului. epoca sabiei. a plugului şi a toporului
de fier. aşa cum mai P!;tf' ra C'Unoscută. un :i-
vânt E'C:onomic deosebit care in mod fh·esc a
creat premizele unor profunde restructurări so-
ciale şi politice. In cadru1 economiei geto-da-
cilor. agricultura a rămas fără îndoială ramu·
ra cu ponderea cca mai rirHcatii. Jn acest sens
există, de altfel. destule mentiuni la autorii an-
tici care relevfl agricultura ir.floritnare n tinu·
turilor carpato-dunărene, chiar cu mult inain-
lc de sec. II i.e.n. Numeroasele descoperiri de
unelte agricole, seminţe carboni7.atc ale rlifc·
ritelor specii de plante cultivate şi consi;matc
de geto-daci, c;i şi mulţimea n:sturilor osteo-
logice provenind de la animalele crescute în
gospodăriile geto-dan~ au relevat pr-icep('rea a-
cC'stora de a valorifica din punct de \"Cd'.•rc ,,_
gricol toate terenurile prielnice unor astfl'l de
indeletnicid, de la regiunile:: cie cilmpie şi dea-
luri, până la depresiunile suhca.rpatice şi intra-
carpatice.
Ca un semn al permanentei noastre pe a-
ceste meleagu1;, a continuităt!i privinci nr.umile
obiceiuri, intre care cele legate de ngncu !tură
sunt poate dintre cele mai demne de luat in
seamă, s-ar putea considera c·•i sistemu! tera-
sării muntilor, a amenajării, întJ"e\inerii şi ex-
ploatării unor versanţi cu condiţii microclima-
tice adecvate. menţinute până în zilele noas-
tre ::.i; să aibă rădăcini adânci în lumea geto-
dacă. Cercetările paleobotanice au adus seri-
oase document..e p1;vind rotnţia culturilor. n ci-
clicitătii terenm·i!or, sisteme pf1stratc pâ1:il nu
de mult în agricultura unor regiuni din tara
noastră, fiind bine cunoscut in acest sens teh-
nica agricolă de „moină silvo-pastorală „ :.i:-1 sau
.,cultură pastornlă mixtă'" !ii!•, în cndrul căreia.
pentru refacerea fertilităţii solului se obişnuiu
alternarea cultivării cerealelor cu iarba prin în-
ţelenire, precum şi obţinerea de noi terenuri
agricole in detrimentul pădurii, prin defrişări
periodice şi desţeleniri. Terenurile ieşite din
cultură erau destinate păşunatului sau chiar
obţinerii unor furaje pentru animale. Nu ex-
cludem, de asemenea, rotirea culturilor de ce-
reale cu anumite leguminoase penln.1 reface-
rea fertilităţii solului.
Desigur că toate acf'stf' procese au fost tot
mai intense, pe mă~ura lrC'cerii timpului. a cu-
ceririlor tehnice, fiind dependente de posibili-
tăţile economice şi organizarea socială din fi-
ecare etapă, dar contribuind implicit fa avân-
517 G. Morar:;, Elemenre de substrat in tehnica
obţinerii terenurilor agricole din regiunea carpato-
danubiano-pontică, Thraco-Dacica, III, 1982, p. 68-75.
518 H. H. Stahl, Contribuţii la l.~toria sat~lor dP·
valmaf.e romaneşti. I. Bucureşti. 1!158. p. 270-27:!.
510 P. S. Aurelian. Si~te:ne de cultură şi raporlu-
riTC! lor cu starea soci1Jlâ, Bucureşti. lll1JI, p. 43-50.
tul economic general al soci&!tătii gdo-dace ..1-
gricuJtur.:i rămtin21vJ baza er.·0nomiei r1in-
ac~a&tă vreme.
ln ceea ce privei;c plantele cultivate in ::.c-
colc>lc următoarl'..' pe teritoriul României. există
mai multe ;:işeziiri arheologice atribuite secole-
lor IV-V e.n. din care s-au rf'cuperat impor-
t.ante mărturii în acest sem:. Dintre regiunile
n·rcl'l:itc. l't'IÎIH' in r>ri111ul răr~r] ;1tf'11\ia Dnhro-
gPa, de unde ~c:- cunosc- o SC'ric cic specii de plan-
te cultivate sau con!'>umatc de hcuitorii ilŞez.lri­
lor df' b Murighiol. Topraichioi şi Aegyssu.c;.
ln imprejurimilC' a~rziidi de la Murighiol.
in p1·eajma lac!.llui Razelm, pe soluri bălane.
se culiivau cu certitudine o scrie de legumi-
noase. ln cantit::ile m::ii mare s-H găsit lintea
( Lcns csculenta ssp. mic:rnspennae). dar locu-
itorii aşezării cunosteau, de asemenea, mază­
rea (Pisum sativum) şi un alt fel de linte -
Lat11ynis sp. ln sec. V--VI in această aşezare
erau cunoscute ca1ită\ik cleosebite ale produ-
selor vitei de vie (Vitis 1_~ini.fera) şi ii intere-
sau. in acelaşi timp, seminţele de soc (Sam-
bucus nigra).
Prin săpăturile nrheologicc de la Toprai-
chioi. din straturile atribuite perioadei cuprin-
se int.rc 425-4:10 c.n„ au fost descoperite mai
multe moslre de semint.c care ridică câteva
problf'mc dt• nalur{t paleoct nobotanici'1. Au fost
relevate o seric de cereale, reprezentate prin
grâu (Triticum aestivttm). orz (Hordcum vul-
r;are. H. v1tlgan• nudum) şi secara (Seca!e ce-
reale). Existenţa secarei in majoritatea probe-
lor, fie impreun[1 cu orzul, fie cu grâul. ne în-
deamnă să presupunem practicarea unor in-
st'unântliri mixte. J\pariţ.ia secarf'i insă in pro-
cente semnificative ne obligă să ne int.rebăm
dacă cerealele respective -::rau cullivatc exclu-
siv in jurul aşezării de la Topraidoi sau erau
aduse din aUte zone, eventual pentru a-şi conti-
nua drumul exportului pe marc. Această in-
doială este consecinţa unor consideratii de or-
din ecologic privind tocmai secara. Se cunoaş­
te că in prezent secara se dezvolta în conditii
favorabile in zonele submontane şi regiunile
colinare din Moldova. Muntenia, Oltenia şi
Transilvania. într-un climat mai umed şi mai
răcoros. Dobrogea inl ră. impl'eună cu Cămpia
Română şi Câmpia Banatului, in regiunile pu-
ţin favorabile cultivării secarei ;.20.
!n ce măsurii putea găsi secara condiţii de
dezvoltare in Dobrogea in sec. V e.n„ dacă ea
azi preferă regiunile mai răcoroase, este o în-
trebare pentru al cărui r~spuns este absolut
necesar să se aibă in vedere datele paleoclima-
tice de care dispunem. ln acest sens, aşa cum
am văzut in primul capitol, intervalul 450 i.e.n.
- 1.200 e.n. a fost re!ativ cnld şi incercat de o
5~0 I. Gaşpar, L. Reichbuch, op ~ii., p. llJS-10·!
https://biblioteca-digitala.ro
::;erie de fluctuatii dimaticr minore. EslE:' ;:id~­
vărat că din curba variaţiilor C 1: din atmos-
feră. curbă care constit•.1ic de fapt o nglind.:'i
extrem de sens1bilt1 a vari;i(iilor climei pen-
tru ultimii 5.000 de ani. se rc~cv<i procente pu-
t.in mai ridicate ;ile acestui r!cnwnl in jurul a-
nului 500 e.n. Aceasta ar însemna un scc;rt in-
terval de climrit mai putin favorabil. dar se
parc nu atât de riguros pentru a favoriza dez-
voltarea secarei in preajma aşezării de la To-
praichioi. lnc1inflm sr1 credem c;i nu " c;iuză
climatică n adus sec<ll·a în uceasti1 regiune. ci
mai degrabă cs~~ vorba dl' o actiune :rntropică.
in sensul transportării sale dintr-o rcr,iune co-
linară unde se cultiva ~i se dezvolta in condiiii
optime.
ln lanurile de cereale de la Topraichioi se
amestecau in sec. V mai multe plante care• st•
dezvoltau ca buruieni. orinlrc care măcrişul
(Rume:r: crispus, R. acetusn), troscot (Polygo-
num cf. amphibium) etc. Totodată. erau ogoa-
re pe care cre.~tcau recoit c de mei (Pa nic:mn
miliaccllm), dupf.. cum nu lipsea in lercsul pen-
tn.t o scrie de plante precum loboda (Chenopu-
dium allmm) şi măzărichea (Vicia cf. hfr.rnta).
Combinarea scmintclor de grâu (Trilicum
1;,'slin1111 ~i T1·itic1111: uc~liun-cn11?pocl11111) ~i :.1·-
cari't (Secale cerea/id s-a înregistrat în Sl'C. V
~i in alte aşezări din Dobrogea. cum ar fi aşe­
zarea de la Murighiol. unde au fost n·cunus-
cute speciile de gr;iu - Triticum. acstivwn şi
T. durwn, imprcunf1 cu secara din specia Se-
cate cerea.le şi chiar la Histria. unde în 61teva
probe Triticum aestivum \•ai·iaz:1 inlre 77°.'c şi
ll5°/n 1iÎ Secole cc>reule intri· I ·1 11 11 ~i '.!'.!" „. l\l.1t1•-
rialul de la Histria era depozitat intr-o amfm·ă
şi două vase. Tot într-un v::is din această aşe­
zare s-au uescope.rit semintc dl' linte (Lens es-
c1tlenta ssp. m.icro.i;permcte).
lleinlorcă11du-1w ins;·, in <,cc. IV--V 1'.11.
pentru a completa imaginea plantelor cultivate
de om in acest timp. vom arăta c;i pe Valea
Dunării au fost cercetate paleobotanic dou~i a-
şezări importante : Hinova şi Sucidava-Cel'2i.
La Hino\·a. trC'huiP s{1 ar;HC11n dP la început. ·,-.1
remarcat ac1;.'eaşi combinaţie intre semint,cle de
grâu (T„iticum aeslintm) şi secară (Sccale CC'-
realc). in mostra respectivii Sl' gi1seau disemi-
nate seminţe de maz;trl' (Pisum sativum) şi
neghină (Agroslcmm!l git hago). Probabil că
seminţele de mazăre au ajuns în recolta de ce-
reale ca urmare a însămânţării ogorului res-
pectiv in anul precede!1t cu această legumi-
noasă, avându-s~ in vedere că una din moslr:!
este formată în exclusivitate din Pisum sativa
ssp. arvense. O astfel de rotaţie a culturilor -
cereale-leguminoase - era ca şi azi foarte im-
portantă pentru refacerPa potcnti::ilului produc-
tiv al solului. Putem presupune rleci că locui-
torii aşezării de la Hinova cunoşteau deja în
151
 sec. IV e.n. că mazărea F.:~te capabilă să prep.ue·
solurile sărăcite în vederea cultivării ·for cu ·ce-
reale, avându-se în vedere că majoritatea le-
guminoaselor lrăiesc in simbioză cu bacteriile
azotoase şi, după t:ullivarc, r5diicinile rămase
în pământ dau materii azotoase necesare ·dez-
voltării cerealelor.
Dar. lncuilorii ;11.:estei aşezări cunoşteau -~i
cultivau pe scară larga şi o alta leguminoasă
- bobul (Vicia faba.), iar dintre cereale - me·
iul - (Pcmicum iniliaccnrn.). Uneori semintele
de mei au fost găsite împreună cu cele de se-
cari"i (ccu·e erau predominante). !n ceea ce pri-
veşte combinarea seminţelor de i:;râu şi secară,
avându-se in vedere faptul că majoritatea ca-
riopselor P.rau fragmentate. se poo.tc presupu-
ne că ele erau destinate consumului prin fier-
bere. In aşezarea de la Hinova sc consumau
in mod logic şi o serie de fructe, dar dovezi
certe in acest sens avem acum pentJ.·u goldan
(Prunus institia; prin cele 15 scminte desco-
perite aici.
Pe terasele inferioare ale Duni'trii, in preaj-
ma cetătii Sucidava. se cultivau in sec. IV c.n.
o serie de cereale, intre care nu lipseau secara
(Sccale cerC'ale), graul (Triticum aesl.ivum, T.
aestivo-compactum) şi orzul (Honlenm vulgare).
lntrucât moslra care a fost cercel.ală palcnbo-
tanic provine dinti·-o g1·oapa menajeră. p~1tcm
să ne gandim cu amestecul dintre secară (pre-
dominantă), g1·au ~1 orz este întâmplătoare şi
nu prezint[1 o anumit<\ semnificaţie etnobokî-
nică. Nu vom omitr să subliniem că seminţele
de cereale pomenile erau acompaniate de o
serie de plante (Vida cf. ervilia. Rmne.t: cl"is-
pus, Agmstemma cf. aithago) a c<""1ror existenţii
cu procente destul de modeste nu se justificf1
decât ca buruieni în recoltele de cereale.
Tot în sudul tării. in aşezare<• daco-romană
de la Spineni, in sec. IV e. n .. într-un lan cul-
tivat in cea mai mare parte cu grâu (Triticmn
aestivum dominant ??i T. cf. durnm diseminat)
se amestecau ceva secară. (Secalc cereale), foar-
te put.in ovăz (Avenn srLtiva). mei (Panicum
miliaceum), miizăriche (Vicia ltirsuta) şi bob
(Vicia faba).
In sec. IV-V in Câmpia Titu-Sărata. in
a~zarea de la Boldeşti-Grădiştea, au fost do-
cumen late, de asemenea. cere:ilele : Triticum
dicoccum şi Hordeum s1:::.
Imprejurimile celiiţfi bizantine {sec. VI c.n).
de la Sucidava continuau să !ie cultivate in
cea mai mare parte cu cereale, de data aceas-
ta fiind obţinute confirmări asupra prezenţei
sigure a speciei de gră.u Tirticum aestivwn. ln
recolta obţinută se găseau în mică cantitate se-
minţe de secară, orz şi bnb. Tot acum a fost
documentată vi \a de vie (Vitis vinifera).
în sfârşit, in Câmpia Vlăsiei, la Ciurel, au
fost recunoscute amprente de mei (Panicttm.
15:!
https://biblioteca-digitala.ro
cf. miHaceum) pe ceramică, iar la Băleni-Ro­
mâni (sec. VJ"""-VII e:n). in Câmpia piemonia-
nă a Prahovei, de Tdt.ic1Lm spcl!a. Toi in a-
ceastă ultimă aşezare s-au <.:Clnscrv.Jt douil
ghinde de Quercus sp.
După ce am vazut care sunt trăsăturile ge-
nerale ale economiei pr: \·ind exploatarea plan-
telor ~i in parte a animalelor, putem spune că,
in ceea ce priveşte cultiv;:irea plantelor, cerea-
Jele au reprezentat tot timpul ba.za resurselor
vegetale. M<ii ales in privin\a grâului s-;:i ob-
servat diversificarea speciilor, preferintele pen-
tru unele din ele in funcţie de o unumilii pC'ri-
oadă sau regiune. Desigur, poate est·-:.- p1Tm<itur
r,u se i~ca core)a\11 intrf' faci.urii care a·.1 stal
la baz.i proccselnr evc1lutivt~ i:.-~·ivind cPn:::11elc.
dar nu am rezistat tentaţiei de a urmăr: vari-
~itiile dimensiunilor unora din ele de-a lungul
desfăşurării celor mai import~mtc cultu!i şi
perioade de timp. În acest sens. r.m luat in dis-
cuţie valorile minime, medii ~i maxime ale
grâului din speciile Tritic1tm monococcum. T.
dicoccum şi T. aestivum şi a orzului din specia
Hordeufll ru/gnre. Sunt de altfel şi speciile care
.:n1 avut o crmtinuitatc mai murP prin prezenta
lor conslaniit mai in toate t!mpuriTC' (fig.
:J9-(i 1).
Urmcirinci c•.trba de vc.r!aţi:~ a dimensiuni-
lor seminţelor de T1·itic11m morrn.:occum vc•m
constata următoarele :
- seminţele cu dimensiuni medii sunt bine
răspimdite în culturile Boiar.-Gumelnita Pre-
cucuteni şi Gumelniţa ;
- seminţele cu dimcnsiU?1i mmtml' sunt
mai pregnante in culturile Boi:in-Gumelnita şi
Cucuteni şi cu dimensiuni maxime in cullu-
rile Boian-Gumejniţa şi „aspectl'I cultural Ce-
lei". Ne întrebăm dacă coexistPnţa seminţelor
min~me şi maxime nu işi găse<;;IP. o ever.tuală
explicaţie in procesele de rol ire a tercr:uriloi·
cultiva.te !;i epui:z:a~e din pui~ct rk vedere ;:.·i:ilo-
economic. Seminţele mici ar fi fost culese de pc
acele terenuri obosite. iar cPle de dimensiuni
mari de pc ogoarele semănate pentru prima
dată sau lăsate un timp in „p5r!oagă ··. Deci ~•m
avea un nou argument privind practicarea a-
solamentului de câtre unele comunităţi neolitice
de pe teritoriul Româniri. în speţ[1 pentru cele
apart.inând culturii Boian-Gumelniţa ;
- în cultura Cucuteni s-au inregislrat cele
mai coborâte valori maxime ale seminţelor d~
Triticum monococcum, iar in cultura Gumel-
niţa situaţia est~ oarecum asemănătoare.
Dacă vom privi curbele de variaţie a.le di-
mensiunilor seminţelor de Triticum dicoccum
pµtem observa câteva trăsături interesante :
-·dacă in ct!lturile Boian. Boian-Gumelni-
ţa, Precucuteni. Cuculeni ş! în epoca fierului
dimensiunile medii ale seminţelor sunt in ge-
neral asemănătoare in fiecare din ·aşezările unei
culturi, in cultura Gumelni 1.a elE ~e caracte.ri-
z:eazâ printr-o mare cl!Ien::·11~. iere ele la o a:::ezare
la alta :
- rele mai mari scmin:e cu dimensiuni me-
dii au fost descupcriti: in aspcctnl cultural Ce-
lei şi mai ales la S'1rata ).fonteo:-u in epoca
bronzului:
- curba v:ilorilor ma>:in:P ale H·min\clor
este foarte ascmănato;:ire cclfJr medii :;i in ge-
neral curba dimensiunilor minime nu inrcgis-
trează deosebiri profunde ;
- faptul C<i din a~ezan.:a de la Otomani.
din epoca bronzului. au fo!'t recupcr.tle semin-
ţe cu cele mai scăzute dimensiud minime, me-
dii şi maxime sublini<1ză c:'I este vorba de o
:,..ituatie speciala de ordin cconomico-~ocinl sau
climatic. C:...m in alte a~ezări ciin epoca bron·
zului nu au fost intâlnit<' !'>itUi-ilii simil«rc. in-
clinăm să climin[1111 -:a1: za c!imi.l I ic'.l.
In cazul curbelor obţir.1.1te pl·ntru sP.mint<::le
de Trificum aestivum, trebuie sa relevăm de
la inceput asemimarea destul de mare dintre
cele trei situa\ii : dimensi~•"li minime. ml'dii şi
!·.1.1xi:1i.„ Pri,·indu-11· global. SI' po<1Ll' afirma că
nu lipseau conditiile pl"ielnice ac<'sll'i specii de
grâu in cultura Să leu ta. „m;pectul cult urni Ce-
lei" şi in multe aşezări geto-dacice. mai ales din
sudul \ării. Mai puţin ·propice t~rau pentru a-
ceast[1 specie lr[is~Hurik mediului sau {·auzclt·
de alUl natu1·ă in cu.ltura Gumelnita. in Halls-
talt şi chiar in uncie aşezi1ri ~<'lfl-dace. Modu:
diferit de prezent.arc a dimi.:nsi•.milor semin-
ţelor in diverse aşezări gl'to-dadr.e ne face s<i
credem că ne aflăm in fa\a u:ior proce:;" de
degrad.arc a calită\ilor speciei !n <inumit,~ <1sc-
zări. probabil şi ca urman· a !imitării 1>p<itiu-
lui arabil şi implicit de dC'sft.şurare in bune
condiţii a asolamentului. L<i originea acestei
.situatii nu este exclus sa stpa si creşterea de-
mografică.
In ceea ce trriveşte curbele dimensiunilor
·. ·;nin\t'l"r dP I ionlcw11 1.11/gcll"l~ ~" rrmarci'1. d·~
asemenea, multe puncte comune intre ele. Pu-
tem vorbi de o mare variabilitate in compor-
tamentul acestei specii in cult urile Gume!nita.
Cuculeni şi chiar in La Tene : o oa:·ccarc sla-
bilitatc in pdma parte a epocii bronzului : u-
nele maxime pentru semint.elc bine de1:vo!t.1te
in ~aspel'tul cultural CPlei". H<!llstatt şi unele
aşezări geto-dadce.
Analizând global curbc~e cu dimensiunile
medii ale celor trei specii c!c grâu şi ale orzu-
lui se detaşează câteva ipoteze :
- au existat, pentru toate speciile menţio­
nate, condiţii favorabile de dezvoltare in tim-
pul „aspectului cultural Celei·· şi in cultura
Monteoru, ca şi în unele aşe7.ări ale culturii
Gumelnita (Vlădiceasca, Lişcoteanca) :
- in anumite aşf'Zări din cultura Gumcl-
ni\a, Cucuteni ~i in La Time s-au înregistrat
https://biblioteca-digitala.ro
scăderi ale dimensiunilor s€mintclor. în timp
ce în alte aşezări a!e aceloraşi culturi s-a con-
statat mcntinerca unor ;.emintc bine dezvoltate.
Nu este exclus ra :iccasla să fie o consccin\ă
a practicării a~olamentului in aceste perioad<".
Prin urmare. putem afirma că in epoca de
tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului şi
la incepcitul epocii bron.~Jlui n existat '~ con-
cordantă mai marc in:rL com~itii!e pedorli:ii:1-
t.ice şi tehnica dE' cultivarr ;;i intrdincn:? « sc-
mănătudlor de cereale. ln schim!J .in culturile
Gumelnita, Cucuteni şi în La Te;w prooab:l r:"1
nu au fost exploatate rat.ional în toate a-;•..:ză­
rile conditiile mediului cc p~rcm1 st1 fav:-.rizcZP
in general cultura ccre<ilclor. J.a prima vedere
această supoziţie pare bizar::. având in vrdcre
că tocmai in aceste culturi. de altfel inflnri-
toare din multe puncte de vedere se intiilncşte
o astfel de situaţie, dar o t•ventuală explicati<'
ar putea să fie diversificarea preocupărilor care
a dus la scăderea interesului acordat până a-
tunci culturii cerealelor. Nu este c'<clus. de a-
semenea. ca dimensiunile mni scăzute ale se-
minţelor din anumite aşezări ale culturilor res-
pective să fie rezultatul unor c;ituatii limită in
exploatarea solului din imorejurimca uşezării.
in sensul secătuirii potenţ1;:i!ului lor productiv.
Mostre!e cercelate- de- noi ;11· reprezenta r~­
coltcle de pc un astfl'l de teren. care urma
probabil să fie lăsat in "pci.rlon!.{r'i;' pcntr:J revi-
talizare perlo-economică.
Ca o concluzie la ncest capitol, se poal c
spune, fără teama de a exagC'ra. că in preisto-
ria şi protoistoria RomâniC'i exist;i ;1cum su fi-
cientc date obţinute printr-o ccrcetru"C~ :itenlă
şi pertinentă a materialelor osteologice. ma-
crovegetale şi ale polenului fosil ce permit re-
alizarea unei imagini generale .asupra :icestd
importante laturi a economiei nmului de-a ltm-
gul unei lungi perioade de circa şapte mii de
ani. Totuşi. pentru intelegcrea profundă <1 u1~or
procese ce au avut loc in 1·aprirtul dintre eco-
nomia animală şi economia vegetală în preis-
torie. este necesară continuarea obtinerii mai
multor rezultate in fiecare din celt> do11ă do-
nwnii. 1miltiplicarea lnr in toati· ariile n1Jturall'
in vederea sesizării fenomenelor şi modului
cum a fost exploatat mediul inconjurf1tor. cum
s-au adaptat membrii unei anumite comunităli
la condiţiile fizico-geografice !ocale. p{1străncl
totuşi un specific imprimat de obiceiurile şi
deprinderile acumulate şi mo~tenite in cadrul
culturii preistorice respective. Altfel spus, con-
turarea trăsăturilor particulare in ansamblui
economiei culturii respective. De aceea con-
siderăm că sinteza prezentată in acest capitol
nu reprezintă decât un prim st3diu al unor
astfel de cercetări, care urmăresc reco1istitui ·
rea economiei comunităţilor preistorice c!e pe
teritoriul României.
153
 C.a pi t ol u L VU
PLr\NTE DIN PREISTORIE ŞI PROTOISTORIE.
DATE DESPRE DIET:\ OJ\·IULUI
După ce, in capitolul precedent, am prezen-
tat descoperirile paleobotanice din principalele
culturi materiale preistorice şi protoistorice de
pe teritoriul României, In perspectiva interpre-
tării paleocconomice, vom incerca de-a lungul
acestui capitol s;i relevăm nnumite trâsături ale
acelor plante descoperite pună <icum în aşeză-
1·ilc arheologice de la noi în sensul unor pre-
ciz1-1ri legate de momentul domesticirii :101· in
Lumea Veche şi a existentei fiecăreia în dife-
rite perioade pc teritoriul ţ[irii noastre. \"11111
.iduc~! in discutil'. pc cât a rost posibil, o sea-
mă de date pri\'ind folosin•a plantelor n:spec:-
tive de populaţiile primitive ~;i vom completa
acest tablou cu datele etnobolanice cunoscute
pentru poporul nostru cu privire ln folosire;.1
unor plante ~.~1. Subliniem că atfit dalele ob\i-
nutc de la populaliile primitive actuale, câl şi
cele oferite de cercetarea ctnobolanică romi1-
nească nu înseamnă soluţii ferme în ceea CP
priveşte întrebuinţarea unei anumite plante in
preistorie, ci numai sugestii in acest sens. cel
puţin pană la cunoaşterea unnr supoziţii baza-
te pc date dirccle obţ.inule prin ccrcelare2. stra-
t urilor arheologice. Sperăm, totodată, c~i inşi-
1·area plantelor descoperite p~i.nă acum in pre-
istoria şi protoistoria noastră să nu reprezinte
pentru ;.u·hcologi şi speciafr;tii altor dcmcnii
doa1· o listă de specii gf1sitc in siip~1turi. Est1:
important sfi relevam eventual silua\iile in
care o plantă, chiar dacă este cel mai bine re-
prezental[1 inlr-c <1.şczarc, nu este şi cea mai
importantă in economia comunitătii respective,
după cum, in faza actuală a cunoaşterii, ab-
senţ.a unei plante din probek recuperate din-
tr-o aşezare preistorică nu înseamnă neapărat
521 To:ite consiclera1.ii!c în acest sens, pe care le
vom face ele-a lungul acestui capitol se bazează pe
Jucr;'1rile Iul V. Butur:·, E11r:iclopcdic de etiiobotanic,i
"""1Ci11ca,,cci, B~curc~li. 1!179 :,;i Etnografia: poporului
r1J11:â•!, Cluj-Napoca, 1978.
154
https://biblioteca-digitala.ro
inexistenta e1 111 realitatea vremurilor trecute.
A1- trebui ca schiţarea istoriei timpurii a plan-
telo1· să fie în mod necesar ..icompaniatf1 de
indicarea momentului când -;;i unde ck înce-
tează de a fi componente minore. accidentale:.
ale altor plante şi când ir.cep s:J. fie cultivate
pentru ele însele :i'.!~. Să nu uităm că modul de
preparare a plantelor pentru hrana omului
preistoric a influenţat consen·area lor. Aşa de
exemplu, având in vedere că fructele emu mai
pu\.in uscate şi depozitate, ele fiind consumate
cu predilect.ic in stare proaspiilf1. v0m găsi pu-
ţine resturi ale Im·, ca şi în c.:azul orzului care
era intrebuintat uneori m<\i mult pentru fabri-
carea berei. Relativ la cereale şi în primL1l rând
la grf1u se vorbeşte tot mai mult de o ;mume
conservare a lor prin ai·dere. 1n cazul speciilor
de grâu Triticum monococcum :-;;i T. spella s-a
presupus, inaintc de treierat, o prealabilă coa-
cere a spicelor în cuptoare, cce<.! cc Ic conferă
şanse suplimentare de păstrare de-a lungul
timpului. Dale interesante in acf'st sens există
şi cu privire la Tl"iticum dicoccnm. De altfel.
până nu demult, in Scotia se utiliza arderea
spicelor deasupra unei flăcări, apoi acestea erau
scuturate şi boabele cădeau cu uşurintf1 din
ele 5:i:1•
Fără îndoială c[1 noi inrc.:gistrăm compozi-
\ia planli.>lor dintr-o moslrfi pe care o recu-
perăm prin săpcHurile arheologice. Amestecul
semin\clor respective este insă de obicei in di-
rectă legătură cu o anumitfi activitate umanii
săvârşită înainte ca plante!e să fie depozitate
pentru consum 521. Este vorba de o anume mo-
dalitate de treierat, vânturat şi sortat semin-
ţele de cereale, operaţ.iuni care uneori au drept
522 R. W. Dennell, Arc:h:ieototany and Early Far-
minr; in Europe, Archaeology, voi. 31. 1978, 1, p.
B-13.
523. lbidem.
524 Ibidem.
consccinţC1 îndcpr.t·tnl'cn scrninţc!or de buruieni
şi chiar a celor de cereale de dimensiuni mai
mici. De aceea, este foarte important ca fiP.-
care probă să fie judecată în funcţie de con-·
textul descoperirii sale, pentru că într-un fel
poate fi înţeleasă participarea unor specii când
materialul paleobotanic a fost găsit într-un vas
şi altfel când era depus intr-o groapă mena-
jeră. In primul caz seminţele pot constitui ma-
terial de conswnat în alimentaţie, in cel de al
doilea rezidw·i rezultate dupu treierat. Uneori
au fost recuperate seminţele unei anumite spe-
cii de cereaile, îndeosebi grâu, cu dimensiun!
mult reduse. Pe lângă o serie de factori natu-
rali sau care ţin de o anumită conjunctură le-
gată de momentul unei reco!iări timpurii, o cum.
astfel de situaţie poate să fie consecin~a unei
operaţiuni specifice în procesul de sortare a
seminţelor, pentru care se foiosea probabil o
sită de cernere a recoltelor. Desigur că, semin-
ţele de dimensiuni mici conţin în mod normal
cu mult mai multe seminţe de buruieni decât
mostrele cu seminţe normal dezvoltate.
In sfarşit, descrierea plantelor identificate
în straturile preistorice şi protoistorice din Ro-
mânia va cuprinde câteva consideraţii generale
asupra ecologiei speciei şi ariei de răspândire
actuală în ţara noastră. incerdnd să menţinem
interpretarea datelor paleobotanice în spiritul
înţelegerii paleoeconomiei comunităţilor care
au definit diferite culturi preistorice din aceas-
tă parte a Europei, vom prezenta plantele des-
coperite pe câteva categorii : cereale, legumi-
noase, plante oleaginoase şi pentru fibre, plan-
te sălbatice dintre care unele consumate (între-
buinţate) de om, copaci şi arbuşti:.:!~·.
Cereaae
Fără nici o îndoială, cerealele au reprezen-
tat cele mai importante recolte pentru asigu-
rare.a hranei omului in preistorie şi protoisto-
rie. Această situaţie nu este înt3mplătoare, dacă
avem în vedere conţinutul lor ridicat în hidraţi
de c~1ruon, o surs,·1 excelcnlll de c:alorii ~i deloc
neglijabila facilitate privind consen·area lor
pe o perioadă îndelungată în raport cu produ-
sele altor plante. Cercetările paleobotanice din
România au relevat existenţa principalelor ce-
reale întâlnite pâni'1 acum în contexte preisto-
rice, fiind descoperite genuriic Triticum, Hor-
deiim. A1:ena, Secale. Panicum, Setaria şi E-
chinochloa (fig. 57).
525 K. Wasylilrn\·a, M. Ciirc:iumaru, E. Hajnalo\·:i.
B. P. 1Iarty~myi, G. A. Pa,ke\~ eh, Z. V. Yanushe,·ich.
East-Cenlrnl Europe, în \V. nm Zcisl, K. \Vasylikova.
K.·H. Behrc, Progres:. i11 Old World palacoeth11obo-
ta 11y, .'\.. A. Balkema. RotlC'rdam, Brookficld, 1091,
p. '.!07-2:J!I.
https://biblioteca-digitala.ro
Genul Triticum
Grâul a fost nu numai cereala universalii
din agricultura preistorică a Lumii vechi. dar
şi genul asupra ci'u·uia s-au emis cele mai di-
verse clasificări şi ipoteze genetice :.:!u. Prima re-
ferire la Triticum aparqne se part> 1ui Colu-
mella Lucius Moderatus, care. incă din sec.
I e.n„ in lucrarea De re rztslica îl considera una
dintre speciile de cereale cu rahis tan:• :-;i se-
minţe golaşe. Un alt moment al 61utârii unui
loc în sistematica plantelor l-a constituit cla-
sificarea lui Linne, care în 1753 în prima ediţie
a lucrării Species Plantarmn, a reunit sub ge-
nul Triticum cinci specii : T. aestivmn, T. l!y-
bernum, T. turgidum, T. spelta, T. monococ-
rn sec. XX vor· fi elaborate cele mai
importante clasificaţii ale gr;iului bazate tot
mai mult pe înţelegerea seriilor poliploide de
14, 28 şi 42 de cromozomi şi stabilirea a trei
genomi diferiţi, fiecare compus din şapte cro-
mozomi şi notaţi de H. Kiharn · • 27 cu A. B şi D.
Cele trei secţii de forme de grâu au un nu-
măr diferit de cromozomi, numărul de bazi'1 fi-
ind de şapte. Astfel. prima secţ!e, cca diploidă
are 2x7 = 14 cromozomi, secţia tetraploidă :irc
4 x 7 = 28 cromozomi, iar secţia hexaploid:1
are 6 x 7 = 42 cromozomi. DPsigur că aceaslc'"1
împărţire implică o serie de aspecte evoluţio­
niste, în sensul că forma diploid<"! poate fi con-
siderată cea mai primitivi.'.'1, ia1· secţia tetraplo-
idă ar fi luat naştere din c:ca diploid<"1 prin
hibridiza.re cu o altă specie diploid;'.°! cc.1re incor-
pora genomul B, ceea ce a dus la dublarea nu-
mărului cromozomilor. Urmând acelaşi proces.
secţia tetraploidă hibridizat[1 cu o specie diplo-
idă care conţinea genomul D, s-a ajuns Ja sec-
ţia hexaploidă a genului 'l'ritkum ;,~;<. După R.F.
Peterson 529 genomul B s-a1· putea să fi fost dat
de un ancestor a lui Aegilops speltoidcs, iar
după H. Kihara ~.;:u genomul D ar proveni de la
Aegilops sq11an·osa.
Secţia diploidă (Einkorn - Monoccoca) (ge-
nomii AA) cuprinde spedil~ 'l'riticum boeticum
şi T. monococciim, ambele cu seminţ.ele învelite.
Există păreri după care cele dm.i~t specii sunt
unul şi acelaşi lucru, aduc::mdu-se c:i argt1ment
526 N. Ceapoiu, Grâu/, Buc·ure~;i. l!Jll4. p. 'lll-4'1.
Pentru datele privind 1-:vul :\'lediu \·ezi : Emil I.
Emnndi, Cultura p/a11lc/or in nordul Moldoi1ei r.~ec.
IX-XV) in lu111i110 cercetrîrilor 1ialcobntanice. in
Hicrasus. Botoşani, Hl3:!, p. !:i l-H-1.
5'.!"i H. Kihara. Liber c: •..tologisc-he SlucliC'n clC'i ei-
nigen Gctreidearlen. I. Spezies-Bnstarcl clcs Wci zens
und weizcnroggen·Bastard. Bui. Mag. Tok1·0. :::i. l!ll!J,
p. 19-H.
5211 R. nill:,., C\·:ogenetics ancJ lhe e1·olulion .-.r
-.rheat. in Juseph llu1rhin·;u11. Essa!J~ 011 Crnp !'/al!;
l-:i.:ululio11, CambridJ!':-, 196;;, p. Jll:i-lOG.
529 H. F. l·elL'l"'<tm. Wh'!'I!. Bolar•!f. C11/tim:Li1°11 11",/
Utilizaliun, New Yol"i;. Hl6ii. p. 11:1.
530 li. Kihara, Die Entdeckung des DD·Analysa·
tors l.Jein weizen. \'1i1li.infigc· Millt•ilung. 1\:,:r. an:l
Hori., HI, 19-H. p. llllfl-U!JIJ.
135
 in accsl sens faplul c:a c:lc se încrucişc:az[a cu
uşurinţă şi produc hibrizi fer~ili ~.: 11 • Secţia tc-
traploidă (Emmer - Dicoccoidea) (genomii
A.ABB) include Triticum diccccoides, T. dicoc-
cum, T. timopheevi, T. turgtdum. T. durum,
T. polonicum (= T. persicum.l. Secţia hexaploi-
dă (Dinkel - Speltoidea) (grnomii Ai\.BBDD)
înglobează speciile Triticmn spelta, T. macha,
T. ae.<>livum, T. compactum, T ..<;phaerococcum.
Pentru că toate speciilf' hexaploide pot fi în-
crucişate între ele şi se obţin specii fertile, J.
Mackey .::.J2 şi E. R. Sears ;,J:: nu propus ca toate
să fie cuprinse sub denumirea speciei Triticum
aestivum cu sub~peciile respc::"ctive, menţionate
de noi aici ca specii.
Trebuie însă să spunem c~, cel puţin cer-
cetările paleobo~<:mice cle pât!ă acum, ~u au
confirmat ipotezele asupra originii şi evoluţiei
speciilor de grâu stabilite pe considerente ge-
netice. Se poate spune ca forma diploidă, cum
ar fi Trilicum boeticum, nu ~ste mai timpw·ie
decât alte specii tetrap!oidc, atâta timp L"ât ele
apar imp1·eună, de exemplu, la Ali Kosh-Bus
Mordeh între 7.:500 şi 6750 B.C. ·.:i". la J3rmo in
jurul dalei de 6.750 B.C. :,r, etc. J.M. Ren-
frew ,;:~; remarcă ipoteza lui II. Helbaek :.::; care
a postulat că vestul-central a! Anatolil:i ar f"i
fost primul centru de dez\"ollare constantă şi
selecţie apărut in jurul datei de 6.000 B.C.. ceea
cc u:te d~ fapt vdabil pentru varieh"t'.:!e de
gr:'.'..u cu boabe gcamănC', dar nu explicj cum
forr.1ele cu un singur bob ajung până in Imn
aproape cu un mileniu mai devr,•nw. Autoacea
subliniază pe drept cuvft.nt C.-1 noi !lu putem şti
dacă distribuţia actuala a speciilor si"tlbatice de
grau corespunde intru toiul cu cea cin pe-
rioada care a premers damesticirea acestei
plante in jurul anului 8.000 B.C. S5 nu scăp~1m
din vedere, de asemenea, că cel mai comun
grilu tetraploid descoperit in straturile neoli-
tice timpurii este 'TriLicum clicoccum :..•.', care
ar fi derivat din încrucişarea lui 'Tritic:mn bo-
eticum şi Aegilops speltoides şi a rezultat pen-
tru început forma intermediară de Triticum
;;:11 .J. i\I. R('nfn.>\'.'. Palau1dhr,oborc111y.
19i:J. p. 411--17.
:i:l2 .I. Mnckl·.1', Thc 1axonom1· or hL·x~ploicl wheat,
S1·cnsh Botani.•k Tiuskrift, I !154. p. -IR.
J:~:..: E. H Sca1·s, ThL· sy!;tematic:s. c)'lolo14y Llllll g,.
ncl1l·~ ol -.·:heat. H~:ndbuch dcr Pflam:enzuchlun:::. Aer
lin-Ha 111 lm rg, l!Jf,ti, p. 165-171.
:iJ'I 1-1. 11•.>lbaeK. l"umm~niary on the ph~·Jo~Pnc·sis
uf Triticum and Horcleum, Ecunumic Bot~iny, voi. 20.
l!.lliti. ·I. p. :rio-:rn.:i .
.~3:; l.:lem, Dome.>t1Pation of food pl:mts in Lhl'
O lei Wurld. Se i1··nce, I :m. 195'1, p. 365-372.
;;;.;1; .I. M. Henrrew. 011. '-"i!.. p. 40-47.
,-,:n H. I Id J,aek. Comm·.~ntary on 1he ph:• logen·~­
sis IJ) 'traic:im and Hordculll, Econnmic notai!)", ·;ul.
20, \!ICH:, 4, p. :•.)D-:lliu.
:,:·H .I. M ltt-n l'l'l'\".". op -:i! .. p. ·H'-~;
156
https://biblioteca-digitala.ro
cticoccoides. Ac,'st proces c-stc presupus c:1 s-a
produs în aria de dispersie ac~uală a celor dou:'.l
specii de bază, ;;.clica in estul Ar.atoliei ~i Siria.
Nu se exclude insă posibilit::tea ca Triticum
dicoccoides să se fi ridicat d!n sălbatic prin
incrucişarea polinică a fol"melor ancestrale. În
acest sens, desigur. aducem din nou în atenţie
descoperirea în multe aşPz;'ari neolitice de 1~1
noi a lui Triticum dkocco?des, ca1-e pune pro-
blema existent-ei sale în această etapă in flora
spontană a ţării noastre, -:u ;;tât mai r.rnlt cu
cât Aegilops spelloides este dovedit la rândul
său în cui.tura Criş, iar 'l'rit !riim 1:-oel icum a
fost semnalat in sudu! Balcanilor şi vest;.;l Ana-
toliei .::.:r.J. Asta pentru a m: mai aminti identi-
tatea lui Triticum boeticum, dupâ unele păreri.
cu Triticum monococcurn, la fel înregistrat in
straturile neolitice timp1.1rii din Româniu.
Vom inccrca mai departe să relevăm cele
cateva specii de grâu care nu fost recuperate
din stratw·ile preistoricP ~;i pi-otoistorice d!.n
România, fără a intra in detaEi privind descri-
erea morfologic'i a fiecărei 5pPdi. Inainte d•:
aceasta dorim să amintim ni poporul român a
conservat numeroase tradi(ii cu privire la cul-
tivarea grilului. la obiceil1r!I': asupra semnifi-
ca\iei acestei cereale în viata omului, sarbălo­
rile legale de ciifl~rite mor:1ente privind proce-
sul de cultivare. de ferliiitatc f;oi fructifica.n::•
sa, in perioada aratului. srmăn::itului şi secera·
tului, multe din ele sorgin!e din vecbiiE rituri
agrare. Sti nu uit[lm totodată cultul legat de
însăşi viaţa omuiu1, când se daruiau pentru po-
menire forme rituale do.: pfiine şi preparnle din
g1·âu fiert ca o prelungire p«ate a unei vechi
tradiţii de consum a g~·âlll11i în alimentaţia o-
mului. Grâul nu a fost negiijat nici de medicina
populară. Din fiiina sa, în amestec cu smântC:a-
nă, untură şi diierite plante, se obţinea o un-
so<in' intn•buinţ;it;-1 l;a u111fl:1turi ~i abcl'se. Din
tărâţe se prepara un produs folosit la luxaţii.
contra durerilor de piept şi pântece sau chiar
a unui ceai con!ra tusei şi rftguşelii impreunfa
cu gălbenuş de ou. Tărâţele amestecate cu flori
de fân in apă culdă ofe1·e••t1 o baie bună con-
tra rc"\celii.
Lonclo:i,
Trit'icu m monococc1Lm
Aşa cum am menţi:.imat. exi-;tă două fornu-
(specii) de gr[tu diploid (cinkorn) : 1'riticum
boeticum - ca 5pecie sălb .... ticci şi T. monococ-
cum - ca specie cultivat[!, domestica. Hibrizii
intre cele două forme sunt deosebit de fertili.
Forma sâlbatic:-1 - 'f. boe1 :cum - se int~,!ncşle
.iJ!I .J. "!. l111rl:in and D. Zohnn·. The distrilJUtion
of w·,ld \•;!wals :111•; bnr1".1·s. Sd1·nce \'ol I;:;. l!H.iij,
p IOi.J-ifl!I"
 şi în Grecio de unde prnbabil îşi trage numele,
de la provincia Boeotia 51,0.
In tura noastră Tril ic1& m monococc1i111 este
cunoscut mai ales sub numeie de alac cu di-
verse variante - alică, hiliac, hilin. In unele
regiuni i se spune pireviţă şi lenchiu. De altfel,
asupra denumirii sale Al. Borza ,-,„. a p~rtat o
amplă discuţie, aducand preţioase: contribuţii
din multe puncte de vedere. Rebtiv la 1·ăspân­
direa sa actuală se precizează cultivarea sa in-
conuestabilă, pană nu de multi'\ vreme, in re-
giunea de nord-vest şi de nord a României şi
probabil în Bucovina. Alacul este: considerat
in zilele noastre o plantă de munte şi regiuni
colinare, vegetând inti·e circa 300 şi 900 m al-
titudine, pe solw-i argiloase sau şistoase săra­
ce, unde alte cereale nu pot ajunge la matu-
ritate. In general este cultivat pentru hrana o-
mului şi animalelor. Din f;S.i1111 seminţelor sale
se face o pâine fadă, dar agreabil:l la gust. Este
un grâu de toamnă şi prim?tvara.
Având în vedere ai.emanările cu privire lu
morfologia celor două forme diploide în fazi!
incipientă a domesticirii, descoperirile din stra-
turile cele mai timpurii sunt prezentate sub
forma globală de einkorn. Trebuie să avem în
vedere că la început a fost colectată de omul
p1·eistoric sămânţa de la form:i sălbaticu (Tri-
tictim boeticum) şi numai treptat au inceput
să apară seminţr: cu trăsăluri apropiate de ac-
tualul Trilicum monococcum, deci de forma
domestică. Este, prin urmare, normal ca des-
coperirile din cele mai vechi straturi să cu-
prindă în ma1·e parte sf'minţc de 1a forma săl­
batica.
In acest sens sunt remarcabile determină­
rile materialelor botanice din Siria. din mile-
niile X-IX B.C .. de la Tel! Abu H~reyra .:;t,:! şi
din mileniul VIII B.C. de la Mureybit ;,•.. :. Tri-
ticum boeticum îşi prelungeşte existenţa şi in
milenilie VII şi VI B.C., când deja s-au sem-
nalat specii de grâu şi orz cultivate, în aşeza­
rea de ii.a Tell Abu Hureyra " 1". în Iran la Ali
Kosh şi Tepe Sabz 5"'', in Irak la .larmo '111.i, p1·e-
:o10 N. C'e;ipoiu. <'/I. cil„ p. :îP.
:;·11 i\ :. [forza, op. Cit., p. (l-::!2.
5·U G. Hillm:m. The plai~t iemain~ îrom Tcll
Abu llL•rc::r;i: -\ pr~liminary repun. Proc. Prchis:.
Soc .. 41. I!!"/~. p. i0-7:>.
;;.;:l '.I/ \':tn 7.eist. The Oriental Institute exca·
\·ati„ns at :\ilun'.\"hil, Syri:J. Prelim1nary report on
the :!.JGS c:ur.pai:.:n. Farl III Palaeohot:im·. J. N,•:1r
Ea~t St~rtl .. :Z!l. lfliO, p. W';'-lîli; W. ">"an Z.eist. W. /\.
Ca,p011 ie. Wild Einkon1 \\he:it and barley from Tdl
i\'Iur~'\"l.Ji~ in No11i1cr'l Syri::i. /\t·ta Bot. XC'crl.. 17 C11.
I !IGI:. p. I t -5:~.
,-,.,.! G. I !illma11, •'P· Cil., r> iU-7:!.
;jcj5 H. 1-ldnat•k, •Jp. ~·11.. p. :J50-31iU.
5-16 Idem, Domehtication of foocl plants in the
Old Wollcl, St'iC'ncl'. l:lU. i!ljtl. p. ~!i5-372.
https://biblioteca-digitala.ro
cum şa 111 alte aşez:?'1ri clin Orientul Apropiat.
cum sunt cele din Turcia de la Hacilar (nive-
lul aceramic) '' 111, Cayonu :•1" şi Can Hasan Y.!J.
Am prezentat aceste descoperi!'i i:;rivind
forma sălbatică a grâului diploid (einkorn) per.-
lru C<\ în multe din aşezările meniionatc, prin-
tre seminţele acestei forme:, s-au observat ca-
riopse cu evidente aprnpieri rnorfologic·~ de
specia cultivată Triticum monococcum.
1n Europa a fost, de asl"mcnea. demonstra·
tă dezvoltarea grâului diploid intr-o sl..'l'ie de
aşezări neolitice timpw-ii, în mileniul \'l B.C ..
in Cipru la Cape Andreas K;;;..:.tros :. 5u şi Khiro-
kitia sr. 1 şi în Grecia în mai multe aşezHri din
Tesalia (aceramicul de !a 1"}hediki şi Argissa
Maghula - intre 6.000 ~i 5.000 B.C.) j:,~ şi Ma-
cedonia (Nea Nikomedela - •1.200 B.C.) ::.;;~1 • In
Bulgaria einkornul este frecv'::'nt în nec~iticul
timpuriu (4.800 B.C.) de lu Karano\'o Mogila 5'"•".
în faza I a .neoliticului de la Azmaska Mogila
(4.928-4.770 B.C.) :. 5:., destul de rar în neoliti-
cul timpuriu (4.800 B.C) de la Cavdar ''·'0, in
cultura Gumelniţa (3.750 B.C.) la Ovcarovo :.;i~
şi in cantitate mare în epoca bronzului la Nova
Zagora ;;.;9, iar în Iugoslavia este abundent in
·J·l7 lden1, Cl'n'menlt:I'.\" on thc 11hylog:,ne.;i.., ;.,t"
'i"ri1ic~11n ~md Hurde1,m. E~·t•nomit· Bowny, \"iii. :!•1.
1!1Gu. -t, p. :1~.0-:wo.
:i-lll \V. ··an Zcisl. Palaeobolnnical 1l'sul1s in 1i1o.·
19iU sea.;on al <;ayi1nii. Turia')'. Hcliniurn. I:!. 1!17~.
p. :.1-l!l.
54!1 D. ll. Frenc:I~. G. C. llillman. !:;;. Payno:, n. I.
Payne. Exc:ll\·ations ~t Cnn llasan III, H!6!J-l!J7U. iu
E. S. lllggs (ed.J, Pap!?rs in cemwrnic pri:histnry, Cam-
bri~lge. !J72, p. 131-l!Jll.
:i51J W. ·:an Zeist, Pl.•n: remains rrom Cane An.
drea..,·Ka:;tr~•-' (Cypr:rsJ, in :\. Le Brun tL-cl.1. V11 Si!•'
Ncolill?il./t•!.' f'rc;ccrar1ic11t1: c11 Ch.111.re : Cap .411drc11 :-
Kastors. Mcm. n' ;), l"eC"her::he :;ur lf's Gru11des Ci1·i-
lisa1in115, l'<11·i-;, H•31. p !15-IUU.
551 .J. G. Waincs, N. P. Stanley Price. Plant rc-
ma111s !rom 1'hirokitia in C·:prus, Paleorie111, :1. J!lij __
1Y77, p. 2Bl-2:H.
!"-.52 J. M. Renfrc·.·:, T!Je first farmL"rs in SOl•l.1
Easl Ei.1mpl\ Archaco-Phrsilrn, 3. 1!179. p. 24:>-W'i.
;);:! I bidcm : iden:. Th~ archaeologic<il eviden•'.C
for the doinehtic:alion of planls ; methods and pru-
blcrns. in J. Udrn anrl G. W. D1rnbleb\ (eus.1. '/'h."
dume:<!i-::atir.1: n,1 anrl cxµl'Jilaliu11 uf plă111s a11d aru-
mals. Landou, l!.16!:1, p. 149-17:.!; II. Kroll, Tcssaiisch·~
Kult•.1!p!:am.en, Z. Archăo!., 15. l!lUI. p. !lî-IO:J.
".;;4 i\l. llo:lf, Fr(! 11e Kul1urpflar.zen aus Bulgarien.
Jahro. Rtirn. GC'rm. Zcntralmus. Muinz. 2U, 19/:J. p.
1---'li ; J. M. Renfrew, Thc first farmers in South Eust
Europe, .\rc:haeo-Ph~·!>ika, tl. !!1i!l, p. 2-1:.:-:lG:i.
:;;;;:; I llidcm.
::i'.ill R. \\'. Denncil, Earl\' Farming in South Hui·
garie fro:n ~he h to \he :i 111::Jenn.ci B.C. B/\R, lnt
Ser. <I=', l'l711, p. 14:l · IVI. liopl", ""· cil .. p. l-'17.
;:;:;7 /hu.:~m.
;;5:: Z. \'. J;rnus•1c,·ich. Pi·Lhislc>J"ic looi.I plants i11
the so:1lh·\„t'St of tbc So\'ÎPL Union. Al'r. Dtsc!1. Hot
Ges .. 91, !97ll. p. 59--t:ii.
559 E. HaJnalo\·a. PalaC'octhnohvlanical findin~s
from the multi -layer Nov;i Za~ora !'>~ttlement. Studia
Prach.;;\orica, -t, l!lBO. p. !ll-!JO.
15i
aşczarc;1 eponim;1 a cult1Jl'ii Stal'ccvu :.c.i, în a~c­
za1·ca aparţinftnd, de asemenea, culturii St::ir-
ccvo de la Vrsnik :;1.a, Obn' I. Kakanj. Danilo,
în neoliticul timpuriu df: ~a Anza (5.300-4.750
B.C.) :.G~ şi in cultura Vinca dr! la Gomolava .-.cu.
Din Basarabia au fost semn~llate doar urme
slabe de einkorn atât din neolitic (cu·ca 4.800-
4.700 B.C.) (aşez~1rile de la Sakharovka, Soro-
ca. Ruptu1·a, Ruşe\u Nou) etil şi din c:-:eolitic
(cultura Cucuteni-Tripolic) :.i;;_ Mult m&i frec-
vent a fost intnlnit einkornul in vestul tării
noastre, in Ungaria, unde este descris din aşe­
zările atribuite culturii ceramice liniare de la
Pari-Altacker ciulo, neoiiticu!ui mijlocil1 de la
Devavanya-Rehelyi gat şi ne0liticului târziu de
la Szilhalom. La fel de numeros rămâne şi
in epoca bronzului, în aşez:.ir!le de la Tiszaal-
par Vardomb, Baracs-Bott;.\n sfme. Pâkozd-
Vâr şi Pecs-Nagyârpad :-.r..:.. De asemenea, in Ce-
hia şi Slovacia este documentat în cantitilţi în-
semnate cinkornul în aşezi'lrile atribuite cultu-
rii ceramicii liniare de la Trti.cc jljfj şi Mohelni-
ce 51.li. In epoca bronzului. cinkornul este nu-
fiCiO .J. M. ::knfr.::w. op. cil., p. 243-265.
:iii! u.
Zohar)· :ind M. Jlopf, Dnmesticatto11 •ij
Plants lhl! Old World, Oxford, 1988, p. 193.
i11
562 J. M. Renfrew, Carbonized seed from Anu.
in M. Gimbutas (ed.), Neolitt.ic Macedonia as rc/le.·-
ted in tlw e.rcai;atio11 of A11~a. south-cast Yugoslaria.
Monurm~nla 1\ rc:haeologica, I, I !176, p, 300-312.
563 W. van Zeist. Prelimanary report on lh!' bo-
tany of Gomolav•1, J Archaeol. Sci„ 2, 1975, p. 315-
3'..!5 ; idem, Charred Plunl rcmats rrom Teii Gomo-
lava. Rad Voi\'odans•dh l\tiizeia, 23-24, 1974-lY7fJ,
p. 5-18.
564 Z. V. Janushe\·ich, Fo:;sil remains of culti\'a -
led plants in lhe soulh west Soviet Union, Folia Qua-
lcrnar.a, 4U. 19i5, p. '.!:J-30: idem, Kullurnie rastenia
iogo-zapada SSSR po paleobotanicesl\im isledo\"aninm.
Chişin:'.1u. 1!176. p. 21J2-201 : idem, Prehistoric rood
1>lanls in lhe so111h-\':est of Lhe Soviet Union, Be!".
Dlsch. !fot. Ges„ !JI, 1!178, p. 59-66: idem, The spe-
cific: cumpos.tion of wheat finds rrom ancient agri--
culturnl cenlres in tr.e USSR, in W. \'an Zeist and
W. A. Casparie, Plant an a11cie11t man, Balkemn,
Hotcrdanr-Eoston, HIS4, p. :W7-27Ci.
5G5 B. P. Hart:;:'111yi, C. Nov;!ki, Samen- und
Fn1c:!1lfuncle in Ungarn \"On der Neustein.,.eit bis- zum
III. Jalnhunderl. Agrerti.irlen~ti Szemle : Hislorla Re·
rum Rusticarum, 17, 1975. p. 1-88; B. P. Hartyânyi,
A Tis::m;lpi11·-Vi1rdo:11h bronzkori lakoteleprol sz.l-
ra7.1) nw~-{·s lenm>!'IC'll•lek. Curnania. 7, Ar chneologin,
1!)[12, p. l:r.l-2HG.
'j(jt)Z. Tempir. Finds of prehisloric and eady his-
toric rc:iiai11~ 11!' roori plants and \\eeds in some
site~ i11 Rofiemia and :\lor:n-.a, V~d. Prâce Csl. Zc-
mcd. i\'li.;7.. IPrn!l:iJ. i!173, p. U2-91: idem. Kultur-
pflanzcn im Neolilhikum 1111 Aneolithikum auf dcr.'
Gebil.'I 1·011 J:iihmen •inc.I Miihrcn, Arch:ico-Physik:i,
::. I !17!1, p. :Jfl2- :1011.
~.Iii F. Ki.ihn. Hm:bor_\· n•ilezu polnich plociin, A:·-
d1eolol.(ick)· ust;,1· C'"iAV \' Rrn(• : Prehlecl Vyzkumu.
l!li!J (l!IUIJ. p. 'i:i-7!.l: E. Opradl. Rosti.ne zbytky z
Mohelnicl' 1. a :.!., Cas. Slc:i:sk. Muz. !Prnha), A, 21:1.
l!Ji!I. p. 1-D; 7 11-109.
15ll
https://biblioteca-digitala.ro
meros la Nitriansky H1·;idol< în Slovacia şi foal"-
te rar la Barca :~0.-1. In sfârşit, pentru a nu ne
îndepărta prea mult de teritoriul Rom<'mici, a-
mintim că în Austria einkornul a fost destul
de rar identificat, poate cu e~c~pţia aşezării de
la Gusen/Berglitzl atribuită epocii timpurii
a bronzului :.ro. In schimb, în Pvlonia el este
mult mai des atât în aşezări!e neolitice (Nova
Huta-Mogila şi Zeslawice), cât si în etapele ul-
terioare (Cmielow .şi Ksiczice Wielkie) ;,;I).
Aşa după cum era normal, Triticum mono-
cocc-um a fost identificat şi în straturi!~ arhe-
ologice din România, existenţa sa în diferite
culturi fiind foarte interesant de urmărit pen-
tru realizarea imaginii in care această cereală
a fost asimilată de diferite comunităţi preisto-
rice (pi. II-III ; tab. 7 ; fig. 57).
Din cultura Starcevo-Cri' nu avem decât
câteva amprente de Trit-icum monococcum păs­
trate pc fragmente ceramice găsite în aşeză­
rile de la Glăvăneştii Vechi şi Hărman, astfel
că, în afară de afirmarea exi~tenţci sale în a-
ceastă vreme, nu se pot face consideraiii mai
largi privind proporţia in C'are e1·a intrcbuin-
~at in ro.port cu ~1lte plante. Date mai pr~ţii:n1sc
cxisU1 pentru cultura Vinca. pentru că in aşe­
zarea de la Liubcova seminh'le sale se a:11~·s­
tecau Într-Un VaS. În prnporţie de Circa 10~ U•
alături de alte cereale şi mazăn'. Compoziţia
mult prea eterogenă a conţinutului din acest
vas ne face să credem că prnduscle respective
erau destinate consumului, probabil dupf1 cc
in prealabil vor fi fost fierte. De asemenea, tot
in cultura Vinea, din aşezarea de la Parta exis-
tă două probe de seminţe in care Trilicum mo-
nococcum este predominant, ceea ce 1·elevă im-
portan\a sa crescută in alimentat.ia comunităţii.
Din cultw·a Dudeşti - Vinl'a s-a obţinut doar
o amprentă a acestei specii de grâu din aşeza­
rea de la Cârcea. ln schimb. din cullura Boian
este bine documentat Tritic1un monococcum
în aşezarea de la Hârşova, înti·-o monstră în
care participa cu aproape 20''. ,,. însoţind alte
specii de grâu şi în aşe7area de la Vlădiceasca
unde acompania în procente şi mai pregnant
(45 1 ~ 0 ) alle cereale (mai ales Triticum dicoccum)
şi, din nou, o leguminoasă, numai că, de data
aceasta, nu mai este maz~·irea, ca !n cultrn·a
Vinca la Liubcova ci lintea. Mărturii revela-
toare despre cultiv~rea sa in perioada de tran-
568 Z. Tempir". c•p. cil„ p. :m2-:1011 · F. Ki:hn.
nµ. cit„ p. 75-79.
569 D. Zohar_•". !\I. 1lo;Jf. 011. cil „ p. I !J1;
570 I. Gluza. N•.•cdilhil" c:u·f'als and \\'C'etb fro;n
thc localii.' ol thc lA"n~yel culturc al :'\m·a Jiul:!
l\'logila ne::,.r Cracu11·. Aci~• pa!aeobolanîc:a Pulonka.
::::::. 19113, p. 12'.!-184; W. Gi;~bert. A comparnti\'C study
on t-xcn\'alcd i;rains ol rytc>, Archneolog,a polski. 5.
191:11. p. lll-!10
 zilie de la cultura Boian la cultura Cumclniţa
sunt cele din aşezarea de la Radovanu, unde,
în unele probe, deţine supremaţia, iar în altele
insoţeşte fie grf1ul din spo;cia T1'iticum dicoc-
cum, fie orzul - Hordeu.m v11lgcrre nudum.
Existenţa sa acum este semnalată sporadic şi
în alte aşezări, cum sunt cele de la Ipoteşti şi
Izvoa1·e]e. Surprinzătoare este absenţa lui Tri-
ticum monococcum din cele dou::\ a:>ezări cer-
cetate din cultura Precucuteni - Târpeşti şi
Ghigoieşti - dar în ambele se poate invoca
sărăcia materialului botanic luat in studiu. pen-
tru că în cea de a treia, aşezarea de la Poduri,
a fost găsit într-o mulţime de mostre şi într-o
mare diversitate de situaţii. Poate mai curioa-
să este sărăcia sa în cultura Gumelniţa. Din
cele 11 a~ezări atribuite acestei culturi, cerce-
tate paleobotanic, doar in două a fost înregis-
trat Trilicum monococcum. Jn aşezarea de la
Vlădiceasca ci apare convingi'.tm· (peste 80 1 ~'0 )
într-una din loc•Jintcle dezve:ite şi foarte bine
reprezentat {60°, 0 ) intr-c.: altu locuinţă . .in am-
bele cazuri este acompaniat de alte specii de
cereale. Nu acelaşi lucn: se spune despre iden-
tificarea sa în aşezarea de la I .i5coteanca, unde
abia se apropie de 2% într-o probă dominantă
de Triticum dicoccum. Cam in acelaşi fel se
dovedeşte a fi situaţia şi in cultura Cui:uteni.
pentru că, din cele 10 aşezări, doar în dvuă s-a
relevat cultivarea speciei T-ritir.·11m monococcum.
La Bălaneasa el se ameslt~ca an jm· de :rn~'0 cu
alte două specii de grâu - Trîtic:rtm dicoccunt
şi T. spetla ~i o specie de orz - Hordeum
vulgare nudum, iar la Valea Lupului combina-
ţia se menţinea in general cu aceleaşi specii, în
procente insă in bună parte modificate. ln cul-
tura Sălcuţa, Triticum monococcum se găsea
diseminat fie prin lanurile de Triticum aesti-
v_1tm din preajma aşezării de la Valea Anilor,
fie că era introdus in mie:ă măsură în hrana
membrilor
.
comunităţii alături de specia de oarâu
menţionată, pentru dt s-a descoperit împreună
cu aceste specii intr-un vas. La fel de sporadic
în amestec cu difel'ite alte specii, apare Triti-
cum monococcum şi in tcll-ul de Ja Sucidava,
în aspectul cultural Celei. ln epoca bronzului,
chiar dacă apare in desule aşezări {Sărata Mon-
teorn. Otomani, Carei, Cârlom:ineşti şi Oar\a
de Sus), existenţa sa este cu totul întâmpHitoare.
însoţind în general recoltele de Tritic:um dicoc-
cum şi pe cele combinate de Triticum spelta
cu T. aestivum sau T. dir:occum cu Hordeum
tiulgare. La fel, în Hallstatl, el este slab repre-
zentat, însoţind seminţele ele Triticum aesti-
vum. Cu toate c;i din La Tcnc sunt cunoscute
multe aşezări cu material botanic abundent.
doar in câteva (B<izdâna. Gr~ldiştea şi Căpfllna)
s-a identificat Triticum monococum. Chiar şi
în acestea este însă în cantitafi:' mic;i. Din sec.
II i.e.n. pi1m1 in sec. VI e.n. Triticum monococ-
21 - Pul„o;,e111obo111nlca
https://biblioteca-digitala.ro
cum nu a mai fost întâlnit în probele cerce-
tate, nici măcar in procentele modeste din La
Tene şi epoca bronzului. Este o situaţie mai
greu de explicat. cu atât mai mult cu cât el a
fost descris de botanişti in flora actuală mai a-
les în Transilvania. Poate că ar trebui să rele-
văm că în aşezarea p1·ecucuteniană de la Po-
duri, în silozul III şi în epoca bornzului la O-
tomani au fost recunoscute seminţe de Triti-
cum monococcum de dimensiuni reduse (tab.
7). Nu este exclus ca seminţele de acest fel să
fi rezultat în urma unor procese speciale de
sortare, de genul celor amintite la începutul
acestui capitol.
Triticum (cf.) dicoccoides
Este cunoscut în literaturn dc spcC:alitalc
şi sub numele de emmer sălbatic, făcând parte
din forma tetraploidă a grâului. El se găseşte
în zilele noastre răspândit în sud-estul Turciei,
Siria, Iordania. nordul Irai.:ului, vestul Iranu-
lui şi Transcaucazia :,;i. Climatic, Triticum di-
coccoides dovedeşte o mare disponibilitate de
adaptare, dezvoltându-se de la malul mării până
la altitudini de circa 1.600 m, ca de exemplu
in Munţii Zagros, din nordul Irakului şi vestul
Iranului. Este un grâu de toamno'.'\ care ajunge
de timpuriu la maturitate.
In straturile arheologice din Orientul Apro-
piat a fost întâlnit în câteva aşeziiri timpurii
din mileniile VIII şi Vil B.C., in a~ezările de
la Jarmo din Irak:.;~, Cayonii in Turcia .-.i:•, Tell
Aswad :,71, şi Tell Abu Hureyra .-,;;; din nordul
Siriei.
ln câteva aşezări preistorice din România
s-au observat anumite seminţe care par a se
incadra in morfologia subspeciei dicoccoides
(pl. III/4-5 ; tab. 19 ; fig. 57). Aşa este aşe­
zarea din cultura Vinca de la Liubcova, toate
aşezările atribuite culturii Boian cercetate de
noi paJeobotatic - Grădiştea Ulmilor, Hc'irşova
şi Vlădiceasca şi aşezarea Boian-Gumelniţa de
la Radovanu, aşezarea precucuteniană de la
Poduri, aşezarea din cultura Gumelnita de la
Vlădiceasca şi aşezarea cucut~niană de la Iz-
voare. Deci, aceste apariţii nu sunt mai tarzii
decât eneoliticul, dar, pe Eingă această proble-
mă de cronologie, la fel de interesantă este cea
genetică pe care o ridică existenţa lui Triticum
5il N. Cenpoiu, op. cit., p. GO.
'172 li. HellJa~k. Domesticalion of food plnnts in
lhc Olcl \Vorld. Scienc:c, 1:10, Hl5!l, p. J(j5-::12.
573 \\'. w:in Zeis·, Pala~obolanirnl resuit!; in tlH'
Hl7U .~:?:ison at <;ayiir:ii. Helinium. 12. l!l72. p :1-l!J.
:i74 W. n1n Zeisl and J. J\. H. Bakkcr-Jlcercs.
Sume l'C'o110mi~· and cc:olo::!ic:al <tspects o( thc plr.111
husbandn· of Teii !\sw:icl. Palcorienl, 5, l!l71J, p. IGl-
16!1.
57;; C. Hil11.1:.in, v11. cil .• ;::> iQ-jj
159
 cf. dicoccoides în acele vremuri pe lcritoriul
ţării noastre. Intrebarea care se pune este dacă
acest grâu sălbatic exista în neolitic şi eneo-
litic spontan pe teritoriul Romfiniei sau el este
rezultatul sălbăticirii speciei Triticum dicoccum
ca o consecinţă a sistemului de asolament prac-
ticat atunci. Din păcate, un răspuns sigu1· în
acest sens este greu de dat acum, implicaţiile
fiind la fel de mari în oricare din cele două
ipoteze spre care ar înclina adevărul.
Câteva detalii din aşezările în care a fost
menţionat Triticum dicoccoidP.s conside1·ăm că
nu sunt lipsite de interes, chiar dncă nu pu-
tem spune că vor constitui argumente perti-
nente în susţiner<.•a neapărat a uneia din supo-
ziiiî. Astfel, nu sunt neglijabile procentele des-
tul de ridicate ale speciei 'l"riticum cf. dicoccoi-
des din aşezările Boian de la Hârşova, unde
atingea 26%, Gumelniţa de la Vlădiceasca de
circa 15% şi aproape 50°/o într-o mostră din
aşezarea cucuteniană de la Izvoare. Toate aces-
te valori par la prima vedere a fi mai greu
explicabile prin degenerarea speciei dicoccum.
Tuluo;.i. in fiecare din cele trei mostre nu lip-
seşte Triticum d1coccum care prin prezenţa sa
poate să fie un indemn spre ideea degenerării
speciei. In acest sens ar pleda şi o probă din
Precucuteni de la Poduri, unde Tritic11m cf.
dicoccoides întruneşte peste 10°/0 . Pentru că
în această aşezare, dintr-un număr foarte mare
de loturi de seminţe carbonizate, este ~ingura
mo!;lrC1 in care au recunoscut Triticum di.-
coccum, ne putem gândi că ar fi trebuit, atµnci
cănd T1·iticum dicoccoides ar fi vegetat spon-
tan în regiune, să fie identificat în mai multe
cazuri. In schimb, perpetuarea sa in aşezarea
de la V1ădiceasca, unde a fost găsit atât în cul-
tura Boian, cât şi în cultura Gumelniţa, ar în-
semna înclinarea balanţei spre vegetarea aces-
tei specii in flora spontană şi mai puţin ca o
continutiate în practica rotirii terenw·ilor se-
mănate. Toat.e aceste alternative scot în evi-
denţă dificultatea adoptării unei soluţii care
să reprezinte o certitudine.
T1·iticttm dicoccum
Este cunoscut in literatura ştiinţifică de spe-
cialitate şi sub denumirea de cmmer cultivat.
iar la noi în \ar;'.i este desemnat sub c<:a de
grâu moale. grau alb sau grau de scrobeală,
mutmel, mulruel, şi chiar tcnchi şi tenchiu. Ul-
timele două nume se folosesc în mod greşit,
din cauza confuziei care se face cu Triticum
monoccum. In ceea ce privPşte apelativul dt!
grâu de scrobeală, el sugerează una din între-
buinţările acestei specii de gr[lll la fabricarea
substanţei respective. E$tc un grâu de toamnă,
semitoammi şi primăvar{1. În zilele noastre se
cultivă în Abisinia, Arabia, Iran, in Mun\ii Ca-
1GO
https://biblioteca-digitala.ro
ucaz, în partea centrală a Mvntilor Urr.l, în
Alpii germani şi elveţieni, Spania de nord-vest
şi chiar în Peninsula Balcanică. Existi'1 câteva
refe1·iri conform cărora Tritic1tm dicoccum se
cultiva şi la noi. L. Coroar:iă U semnalează in
preajma satului Dihtineţ, în Bucovina, iar
I. Produn spune că s-ar fi cultivat in regiunile
de coline şi munte sub numele de grâu de ami-
don Şi grâu moale :.;i;.
Triticum diccocum se ponte spune că este
specia cea mai frecventă din a:;ezărHe timpurii
din 01ientul Apropiat. Este suficient să rele-
văm că el nu lipseşte din aşezările de la Bei-
dha (sudul Iordaniei) unde au fost descopc!ite
cariopse de mici dimensiuni (5-10 mm) ~i la
Catal Htiyilk (în Anatolia) unde seminţele de-
păşesc 9 mm. De asemenea. a fost documen-
tat în aceramicul de la Hacilar (partea central-
vestică a Anatoliei) şi în straturile timpi.lrii de
la Ali Kosh (Iran) m.
Mărturii privind cultivarta grâului emrner
au fost obţinute şi din aceramicul de la Ghe-
diki şi Achilleion din Tesalia, între 6.200-5.300
B.C. la Argissa şi Nea Nikomedeia. Knossos,
Sesklo etc., ca şi din aşezările: neolitice de la
Azmaska Mogila şi Karanovo I, Chevdar şi .Ka-
zanilâk din Bulgaria r.is. in Iugoslavia avi:m do-
vezi că predomină in <•.şezarea de la Starce-
vo :;;!l, Anza r.i'o, precum şi in cultura Starcevo
de lu Obre r~1 şi Vrsnik ~ri<·! şi în cultura Vinca
de la Gomolava ;,~::. în Basarabia este menţionat
in cultura Bugo-Nistriană de la Sakharovka,
Soroca, Ruptura şi Ruşeţu Nou, iar in cultura
Cucuteni-Tripolie la Floreşti şi Cuconeştii
Vechi ;„-;'•. Destul de frecvent apare Triticum
dicoccum şi în Ungaria în cultura ceramicii li-
niare la Pari-Altăcker di.ilă, în neoliticul mijlo-
576 Al. Bor1.a, op. cit., p. :n.
577 H. Helbaek, np. rit .. p. 350-360 : idem, Pre-
Poltery Neolithic farming at Beldha, Palesllne Ex-
ploralion Quarterly, 93, l91lll, p. 61-66 ; idem, First
impressions of the c;:atal Hliyuk plani husbanur.I'.
Anatolian Sludies, 14, l!HH, p. 45-48.
578 -'· M. Renfrcw. Thc archaeologicnl evidence
for lhe domesticalion of plants : metocls and problems,
în P. J. Ucku nnd r.. \V. Dimblebr (eds.I. 'l'he do-
ml!stil:ation a11cl cJ:ploiratio11 o/ plani.• aud animal:;,
LoncJon, l !J6!J, p. 149-1 i2.
:\7!1 Idem, The fil'sl fn:·mers in South ca,-1 F.u-
ropu, Archneo-Physika. li, 1!17!1. p. 24:J-265.
530 Idem, Carbonizcd seed Crom l\nza, în M. G i111-
but1ts (cd.), op. cir .. p. 300-312.
:îB I ldem, Report cn c·lroonizetl g1·ains and secd
Crom Obrc I, Kakanj and Obre li. Wiss Milt Bos-
nisch-Herzc.•gow. Lnndl'!'mus., 4A, l!JH. p. 41l-53.
5fl2 M. Hopf. Untersuchungsbericht Uber Korn-
funcJe aus VrSnik. Zbornik na Stipskot Naroclcn ML:-
zej, :.!, l!Jlll, p. ·11--15.
51J3 W. nin Zcisl, Charrell Plant rcmast (r11111
Teii Gomola\·a, Rad Voivodankih Muzeia. 23-24,
197-1-1978, p. 5-18.
584 Z. V. Janushcvich. op. cir .. p. 202-'.!0:J ; 59-
UU ; 207-200.
 e:lu la Dvav;'mya Rehelyi gal şi neoliticul târ-
ziu dl' la Szilhalom. In epoca bronzului nu se
dovedeşlE' a fi interesat comunităţile din toate
;1şcz<hih:, pentru că nu apare Ia Baracs-Bottyan
s;·inc şi este destul de modest reprezentat Ia
Pakozd-V;lr. /\ fost găsit in procente aprecia-
bi~e ins:-1 ~n bronzul mijlociu la Tiszaalpar-
Vardomb ş1 Pesc-Nagy<irpad :..-;:•.
Pe teritoriul Romfmiei au fost descoperite
seminţe carbonizate şi ::imprente de Triticum
dicoccum pe diferite materiale arheologice în
numeroase aşezări preistorice şi în câteva aşe­
zări protoistorice (pl. V-VI ; tab. 6 : fig. 57).
Dacă din cultura Starcevo-Criş nu s-au deter-
minat decât amprente pe ceramică in aşeza­
rea de la Hărman, în cultura Vinca sunt cu-
noscute două aşezări cu seminţe de Triticum
dicoccum. Jn aşezarea de la Liubcova seminţele
erau amestecate într-un vas cu alte specii d(·
cereale şi linte, iar la Parţa se găsea combinat
în special cu Triticum 1110110coccum. ln cultu-
ra Boian emmerul cultivat reprezenta, în aşe­
zarea de la Hârşova, una dintre speciile de
grâu la fel de importantă pentru membrii co-
munităţii ca şi Triticum monor.occum şi T. spel-
ta, iar situa\ia din aşezarea de la Vlăd1ceasca
ne aminteşte pc cea din cull ura Vinea de la
Liubcuva. in sensul recuperării împreună a unor
seminţ·e de cereale şi linte. din can• bincni\e-
les nu lipsea nici Trilicum dicoccum. în mod
cert, in faza de tranziţie de la cultura Boian
la ctiitura Gumelniţa această soecie a fo!':t p.-in-
t.re el ll' r.1<ii import :irite in hrana locu! to: ilm·
din aşuările cte la F.adovanu, Ipotcşti şi Izvua-
rele. Se detaşem!:ă şi in aceaslil perioadă ten-
dinţa de a amesteca semintele de Triticum di-
c?ccum cu alte specii de ~ereale, cu o prefe-
rinţă aparte pentru Triticum m.onncoccum. ln
Prccucuteni a fost reconstituită o imagine oa-
recum asemănăoare. cu particularitatea că in
aşezarea de la Poduri, T1·iticlt"TI. dicocum era,
dup[1 Tritic:um aestii.:um, cereala cea mai im-
portantă. Se pare că in Câmpia Român:'i, după
faza de b·anziţie de la cu:tura Boian la cull:.i-
ra Gumelniţa, a scăzut ir.te.rcsul µentru această
specie de grâu. intr;.icât în cultura Gumelniţa
se cultiva în mult mai puţine aşezări decât până
atunci, dacă nu cumva aite cauze: au influen-
ţat restTiingerea sa. Oricum, !a Lişcoteanca el
a fost recuperat âinti·-o probă in care era acom-
paniat de Triticmn aestit:um. combinaţie intiil-
nită ~i in Precucutcni. în timp l'e lct Vlădiceas­
c.:~ a~1cstccul se face ati1t cu specia aes1ivum,
cat ş1 cu monococcum. ln rrplic;"1. in cultura
Cucuteni comunităţile din mult mai numeroase
aşezfu·i nu au neglijat cultivarea sa. Locuitorii
505 D. P. Hartyanyi and G. No\'aki. op. dr.. p.
1-86; B. P. Hartranri. op. cir .. p. 133-28!1.
https://biblioteca-digitala.ro
aşezării de la Poduri şi lzvoat·e cultivau ap1·0-
ximativ in aceeaşi măsură grâul din specia
Triticum diccoccum şi orztil, la Valea Lupului
T. diccoccum apare împreun3 cu T. monrY'CICUm,
iar la Văleni şi Mărgineni este destul de mo-
dest reprezentat. In perioada de tranziţie de la
eneolitic la epoca bronzului, comunitatea de la
Celei (în incinta cetăţii de la Sucidava) îşi baza
în cea mai mare parte economia agricolă pc
seama speciei Triticum diccoczrm şi nu exclu-
dem posibilitatea ca lucrurile: să fi rămas ace-
leaşi şi o bună parte din epoca bronzului în
multe aşezări. In acest sens pledează abunden-
ţa sa din aşezările de la Sărata Monteoru, Oto-
mani şi Oarţa de Sus. De altfel. nici in HaHs-
tatt nu putem spune cii nu a fost înregistrat
ca una din cerealele însemnate din preajma
aşezării de la Babadag şi oricum ca o plantă
cunoscută de comunitatea de> Ia Tăşad. 1n La
Tene modul cum a fost identificat in diverse
aşezări, ne face să credem C'ă importanţa sa a
diminuat în multe regiuni, poate cu excepţia
teraselor Dunării şi jumătătii estice a Munte-
niei (aşezările de la Sucidava, Grădiştea şi Pis-
cu Crăsani), pentru că într-o serie de c.şezări
din jumătatea nordică a Olteniei (Bâzd[ina) şi
din Transilvania (Grădiştea Muncelului şi Că­
pâlna) acoperea suprafeţe restrânse. Ivirile sale
sporadice de la Cârcea (sec. II-III c.n.) ~i Bol-
deşti-Grădiştea (sec. IV-V (•.n.) reflectă rcdu-
l:erca pondcrei sale în economia omului în
protoistorie.
Inainte de a încheia, amintim ca în aşezarea
din epoca bronzului de la Otnmani au fost în-
registrate seminţ.e de Triticum dicoccum de
dimensiuni reduse. Pentru că în proba res-
pectivă şi seminţelor celorlalte cereale erau
subdezvoltate, nu excludem, pe lângă ipotezele
deja expuse in capitolul V, supoziţia sorUi1·ii
materialului printr-o sită specială.
Triticum durum
Triticum durum face parte tot din secţia
tetraploidă a grâului, ca ~i T. clicoccoides şi
T. dicoccum. Este prima dintre speciile de gri1u
descrise până aici care .arc boabele golaşe, în
sensul că după treiernt ele nu rămân îmbră­
cate în glume şi palee. Seminţele sunt de cu-
loare albă, galbenă sau ro~ie. cu aspect sticlos.
Este un grâu cu forme de toamnf1 şi pr!mf1va-
ni. A mai fost numit şi grâl.il pen!l'U macaroa-
ne, cu toate că exisli"1 vade~::'iti care nu se pre-
tează la o astfel de intrebuin1are. ln tara noas-
tră i se mai spune şi ghircii, arni1ul. gr:111 tarC'
sau grâu !urcesc.
Dintre mărtu1·iile arheologice care se re-
feră la exsitenţa lui Triticum 'Clurum remarcăm
pc cele din Siria unde este at.eslat la Tell As-
IGl
 wad între 7.300-6.600 B.C. 5t<G, Tell Bouqras
între 6.400-5.900 B.C. 567, Ras Shamra între
5.750-5.250 B.C. 555, in neolticul de la Tell el
Kown ăS!l etc.
1n Bulgaria a fost descoperit în neoliticul
de la Ov~arovo 51.JO, iar în Grecia în epoca bron-
zului la Dendra 5:'ll şi Kastanas 502• De asemenea,
nu trebuie uitată identaificarea sa în neoliti-
cul din Germania de la Aldingen (grupul Sh-
wieberdinger) 5u:1, precum şi faptul că in Slo-
vacia cea mai timpurie apariţie a sa este în
Hallstatt r.0 4,
In România cea mai timpurie atestare a
grâului din specia durum (fig. 57) este ciin cul-
tura Dudeşti-Vinca de la Cârcea unde întru-
neşte pesle 10% printi·e seminţele de Triticum
aestivum. A fost documentat cu totul sporadic
în Precucuteni la Poduri, în Cucuteni la Măr­
gineni, în epoca bronzului la Oarţa de Sus, în
La Tene la Grădiştea şi Cârlomăneşti (pl. XII/I)
şi în sec. II-III e.n. la Cârcea. Procente mai
convingăloare au fost consemnate pentru a-
ceastă specie de grâu în epoca bronzului la
Cârlomăneşti, în sec. Vl e.n. la Muringhiol şi
chiar în sec. IV e.n. la Spineni (tab. 20).
Triticum spelta
Este unul din cele mai rezistente specii de
grâu la climatul rece, cultura sa putând urca
mult în regiunea de munte. In general, este un
grâu de toamnă, dar nu lipsesc cu totul speciile
536 W. v.:in Zeisl and J. A. H. Bakker-Heeres,
op. cit., p. 161-160.
5117 W. van Zeisl and \V. van WaLerbolk nooijon,
The paleobolany of Teii Bouqras, castcm Srria, P:i-
!cnrient. 11 (2), 1!185, p. 131-147.
5UIJ W. van Zeisl anc! J. A. H. Bnkker-Heeres,
Archacobotanical sludies in the Levant. 2. Neolilhic
and Hnlaf levcls al Ros Sh:im1·a, Palaeohistorln, 26
<J!)l:•ll, HtaG. p. 151-170.
50'..I W. nin Zcisl, Planl rcmains Crom Neolilhic
el Kown, Cenlr;,i\ S•.'ria, in R. H. Durnemann, A
Neolilhic village al Teii ci Kown in The Syrian de-
sert, Sluclles în Ancient Oriental Civllisalion, 43, Chl-
cngo, 1!186, p. 65-6!1.
5lJO Z. V. Januse•/it:, Nachodkl kulturnuch rastcnlj
iz pozcincolilil:eskich sloev s. Ovcarovo, in Ch. To-
durova, V. Vasilcv, Z. Januscclt, M. Ko\'acc\'a. P.
Vasile\·, Om'.'arovo, Archcolo~ilcsk Institut i Muzej, fi,
1!183. p. 106-118.
5!11 H. Hjclmq\'ist, Snm·~ economic: plunt:; frorn
the Crcec Brcnze .'\ge, in P. Astrom, The CuiraH
'i"omb and uthi:r fi11ds al ul!ndrn, Studies in l\'l~i·
terranc;,in Archaeolo;.;r. 4, 1977, p. 123-135.
!i!l2 li. K roii. J>n.;ta11as. /Ji!.' P/lc:11zen/u11dc. Berlin.
l!l03, f). 40-43.
;;9:1 V. Picning, Vcrkohllc Nutz- und Wlldp!lan-
zcnrcslc uus Gro(3sacheseshcim, Gem. Sachscnhcim.
Kreis Lu<.iwi~!iburg, Fundbericht~ aus Baden-Wi.irttem-
berg, 11, 1906. p. 177-190.
594 E. I-Ia1nalo\':J, Katu1·5g zvyskov semien a plo·
dov v archeologickych n:ilcwc:h na Slovenska, Nitra,
1963, p. 124.
'162
https://biblioteca-digitala.ro
de primăvară. Cariopsele sunt îmbrăcate în pa-
~ee.
Triticum spelta a fost menţionat cu semn de
întrebare în neoliticul de la Erbaba (5.800-
5.400 B.C.) 5!J5 din Turcia. în neoliticul de la
Arukhlo (mileniul V - începutul mileniului
IV B.C.} din Transcaucazia rr!lt.i. foc.1rte rnr apare
şi în cultura Gumelnţa de la Ovl:arovo din
nord-estul Bulgariei :m, în cultura Bugo-Nis-
triană de la Soroca, Ruptura şi Ruşeţu Nou, in
cultura Cucuteni-Tripolie de la Floreşti, în a-
şezarea neolitică (4.700 B.C.) de la Sakharovka
toate din Basarabia r.98. In Ungaria este descris
din epoca bronzului de la Pecs-Nagyărpâd W!I,
iar în Slovacia este documentat dint1·-o faz[l
timpurie a neoliticului la Blatne, din neoliticul
târziu de la Komjatice, din epoca bronzului de
la Bratislava-Devin şi Horny \'aditov coo.
In acelaşi timp, Triticum spella nu lipseşte
nici in România (fig. 57 ; pl. III/6-9, IV). A-
vem dovezi că el se cultiva chiar din cultura
Starcevo-Criş în preajma aşezării de la Hăr­
man (amprentă pe ceramică) liOt. Tot sub for-
mă de amprente a fost atestat în cultura Du-
deşti-Vinca la Cârcea (tab. IC). In cantitate su-
ficient de mare, sub forma seminţelor carbo-
nizate, el a fost descoperit ~n aşezarea de la
Hârşova în cultura Boian şi la Frumuşica in
cultura Cucuteni. Nu este exclus ca el să fi fost
cultivat de comunităţile aparţinând fazei de
trecere de la cultura Boian la cultw·a Gumel-
niţa de la Radovanu, de cucutenienii de la Măr­
gineni şi Bâlăneasa, în aspectul cultural Celei de
la Sucidava, în epoca bronzului la Sarata :\'lon-
teoru şi Cârlomăneşti. In epoca bronzului Tri-
ticum spelta constituia însă o cereală de bază
pentru economia aşezării de la Otomani. El nu
5!15 W. \'an Zeisl nnd H. Builenhuis. A palaco·
botanicsl study of Neolithic Erbaba, Turla·~', l\nnto-
licu. 10, 1083, p. 47-fl9.
591i Z. Janushevich, The specific compusilion n[
wheat flm.!5 Crom nncient agricullural centrcs in the
USSR, in W. van Zeist and W. A. Casparic. Pla111s
and ancie11r man, Dalkemn, Holterdam-Boston, l!JIH,
p. 267-270; G. N. Lisilsina, The Caucasus - A cen-
tre of nnclent farming in Eurasia, in \V. van Zeisl
and W. A. Casparic, op. cir., p. 285-292.
597 Z. Janushevich. Prehisloric foocl pl:ints in
thc !;outh-west of the Soviet Union. Ber. Otsch. Bol.
;;99 Ibidem; idem, Fossil 1·emains of c:ullivat~d
plants in the soulh west So\"iet Union. Folia Qua-
ternaria, -!ll. 1973, p. '.!'l-30 ; iclc-m, Kulturnije rasteniJ:i.
jugu-sapada SSSR pQ pnlacobolanicheskim isslcdo\'a-
nijam. Chişinău, 197G, p. 1-213; idem, The specific
composition o[ wheat flnds ancient 11gricullu1·a1 c:en-
tres ln thc USSR. in \V. \'an Zeist and W. :\_ C;1spark·,
op. cit., p. 267-271i.
~!J!l O. P. Har1~·;in~·i aml G. Nm·,·i1d. op. l"ir .. p.
1-Hll.
60U E. IIajnaiorn. up. cil., p. G-l9.
GOI Determinări. Z. V. lanuscvici, \'CZi V. I. Mar-
la:\·:i-. uµ. cir., p. 155.
lipsea probabil în Hallslalt la Tăşad. în La Tene
:la Grădiştea, Cârlomăneşti, Grădişţea Munce-
lului şi in sec. Vl-VII ·e.n. la Băleni Români.
In concluzie. se poate spllnP c~ prin iden-
tificarea speciei Triticu m spelta în cultura
Stari':€vo-Criş la Hărman, România se înscrie
in aria de răspândire timpurie a acestei specii
din bazinul Ponto-Caspic. Prezenta sa apoi în
cultura Dudcsti-Vinca şi Boian in sudul Car-
pa\ilor, in cullw·a Bugo-Nistriană din Basar.-i-
bia etc. ne face să acceptăm ipoteza conturării
distincte a unei regiuni largi specializată in
cultivarea acestei specii de grâu, care işi avea
probabil ccntnil în jurul Mării Caspicc.
1'ritic1un aestivum (T. vulgare).
Triticum aestivum este una din speciile de
grâu care face parte din secţia hexaploidă. Este
o specie cu mare capacitate de adaptabilitate
la diferite condiţii ecologice. Este un grâu cu
varietăţi de toamnă !)i primăvară. Bogăţia sa
în gluten şi trăsăh:rile fizico-mecanice şi chi-
mice superioare i-au conferit o marc răspân­
dire pentru hrana omului de pretutindeni.
Dovezile arheologice exislcnte până acum
sugerează că Triticum aest.ivum s-a. format în
Oricnl11l Aprnpinl. Anatolia o;;i Eurasia de sud,
poate într-o strânsă legăturii cu evoluţia spe-
ciei spelta tiO:?. Triticum aesti11 um C!';te menţio­
nat la Catal Hi.iyilk intre 5.800-5.600 B.C., in
neoliticul tărziu de Ia Hacilar. la Tell es-Saw-
wan intre 5.800-5.600 B.C. şi Tepe Sabz în
jurul anului 5.200 B.C. r.o:i. !n F.urooa cele mai
timpurii mărturii ale sale sunt cde de Ja Knos-
sos (în Creta) în jurul anului 6.000 B.C. şi Tell
Azmak în Bulgaria fiO'i. In Iugoslavin apare pen-
t.ru prima dată incultura Starccvo (intre 5.300-
4.500 B.C.) în aşezările de la Vrs:iik HI ~i Anza
I-III.
Ceu mai timpurie atestare a speciei Tri.t.i-
rnm. 11rsti.non in Rom{mia este cea de la Liub-
cova (fig. 57 ; tab. 2 ; pl. VII-VII!) din cultu-
ra Vinca, ceea ce ar presup•.;ne că in a doua
jumătate a mileniului V B.C. deja se cultiva în
regiunile noastre. In cultura Dudeşti-Vinca,
aşa cum au demonstrat materialele botanice
din aşezarea de la Cârcea, el deja acoperea o-
goare întinse din Câmpia Olteniei. In cultura
Boian il cunoşteau probabil cC1munitătile de la
Vlădiceasca şi Hârşova, dar nu ştim incă dacă
602 ,; M. Renfrcw, Th~ archeologlcal evidencc
for !he clom~s1icatlons ol plants : methods and pro-
blcms .in P. J. ucko and G. W. Dimblcby, op. cit.,
p. 14!1-172.
/'i 11 '.1 11. Hclback. op. cit.. p. :;50-360 : 61-611 :
4:1-·IR.
liO~ G. Kolil and H. Quita, Berlin Radlllcarbon
Mca~11rcmcnls II. Radiornrbon, B, J!)61l, p. :.!7 : .J. M.
r.cnfrcw, up. cit., p. H3-17:?.
https://biblioteca-digitala.ro
rJ ocupa un rol p:-ea mare în economi.:i purt:."i-
tori!or acestei culturi. Situaţia nu s-a 5l'.him-
bat prea mult nici in faza de tr.:inzii.ie de la
rvll•Jra B(Jian la cultura Gumclniţa, cel puţin
conform datelor oferite până acum de aşeza­
rea de la Radovanu. Cu siguranţă insă in cul-
t ura Gumelniţa era cultivat pc suprafeţe des-
tul de întinse in jw·ul aşezării de la Vlădiceas­
ca şi Lişcoteanca, iar cuculenieinii de b Măr­
gineni, Văleni şi Bălăneasa il preferau, in a!i-
mcnt.1ţia IPr, multor altor specii d!" grâu. Co-
munităţile sălcutenc de la Valea Anilor ii st"·
mănau pe suprafeţe intinse ~i seminţele sale
se amestecau deja printre alte specii din aşe­
zarea de la Curmătura. In perioada de tranzi-
ţie de la eneolitic: la epoca bronzului acoperea
cu certitudine plntourile teraselor Dunării, iar
in continuare, în epoca bronzului nu rumănea
străin locuitorilor aşezărilor de la Sărata Mon-
teoru, Carei şi Oarta de Sus şi era din abun-
dentă folosit de cei din aşezările de la Cârlo-
mi'1nesti şi Ol0mani. Tn Hallstalt a fost consem-
nat doar la Tâşad, unde cu sigurantă intra in
hrana de bază a comunităţ.ii. Din a doua epocă
a fierului au fost obţinute destule date asupra
inlensitAţii cu care era cultivată aceasti! ~pC'­
cie de grâu in diverse regiuni ale Rorn.'anici.
Yn Oltenia era larg răspândit in preajma aşc„
zării de la Bâzdâna şi la fel de întinse erau te-
renurile acoperite cu Triticum aestivum in
Câmpia Găvanu-Burdea în jurul aşezării de
la Popeşti, terenuri obţinute prin defrişarea
pf1durilor. după cum dovedesc solurile brun-
roşcate din zonă. Spre estul şi nordul acestei
regiuni Triticum aestivum nu era la fel de frec-
vent pe ogoarel'! din împrejurimile unor aşe­
zări, aşa cum au dovedit cercetările de Ia Pis-
cu Crăsani, Satu Nou, Grădiştea, Cârlomfocşti.
cu toate că in fiecare di:i aC'cste aşezări rl era
cunoscut. Cu totul alt:i era situaria în Moldova,
dacă ar Ii să ne bazţ1m în această supozitic pt!
rezultatele de la Răcălău, unde grâd din s11ecia
aestivum era foarte important pentru economia
comunităţii. De asemenea. în Transilvania, din
regiunea care aproviziona aşe7.area de la Gră­
diştea Muncelului nu ~ipsea din cultură Triti-
cum aestivum. în orice caz, se poate spune că
începând din La Time gni.ul din specia aesti-
vum a reprezentat in majoritatea a!)ezărilor de
pe teritoriul ţăr:i noastre specia de gr.lu cea
mai însemnat.:\. Acest aspect este subliniat o:i
de faptul ci:i el este întâlnit in mai toal.:! a-:e-
zirile arheologice cercetate de noi P-'leobotanic
ca şi de procentele mereu ridicate ale acestei
specii in aşezările respective. Exemple revela-
toare în acest sens sunt aşezările din sec. II--
III e.n. de la Cârcea, Alba luHa, Moşneni ; din
sec. IV-V e.n. de la Hinova, Spineni. Sucidava,
Topraichioi, Aegyssus, din sec. VI-VII c.n. de
la Histria, Murighiol şi Sucidava.
163
 Tritictim compactum
Triticum compactum este cunoscut la noi
sub numele de grâul măciucat sau grâul pitic.
Arc mai multe varietăţi de primăvară. care se
dezvoltii in condiţii bunP ~i pP soluri s.)r;ice şi
în ;molimpw·ile secetoase.
Din păcate mărturiile a1·heologice cnre pri-
vesc nceaslii specie sunt greu de detaşat clin li-
teratura existentă, pentru că in descoperirile
mai vechi Triticnm compaclttm era inclus spe-
ciei T. acstivum, iar in ultima vreme se folo-
sesc şi formele intermediare' de [elul a<Jstivo-
compac!um. în aceste condi!il, este greu. de
exemplu, să ne pronun\ăm cu stricteţe care
este cea mai timpurie atestare a speciei com-
paclum. Vom menţiona totu:;;i in mod excepţi­
onal descoperirea sa in neoliticul aceramic
(stratul B) de la Tell Ramad. In Iugoslavia ii
intălnim in cultura Starcevo la Vrsnik Obre
I şi Kakanj r.o:•.
Cu toate aceste neajunsui-i, nu vom ezita
să prezentăm rezultatele si identificările obţi­
nute pe materiaiul botanic din România. Triti-
cum compaclum este confirmat în ţaru noas-
tră (fig. 57) in aşezarea precuculeniană de la
Poduri, deci aproximativ in prima jumăt::ite a
mileniului IV B.C. el era dPja cultivat in a-
cc;1st ă pa!"ll: <1 ~:uropei. Totodată, în cultura Gu-
mclniţa :=;c scm~ma făr?1 îndoială pc cămpurilc
din apropieren ostrovului pc care se găsca aşe­
zarea de la Vlădiceasca (tab 9). iar in cultura
Cucuteni pe terasele Bistl'itci, in vecinătatea
aşezării ele la Văleni. Nici getu-dacii din aşe­
zarea de lu Popeşti nu au on-iis din culturile lor
accasUi specie de grău, dupâ cum nu lipsea
din hrana locuiorilor aşezării de la Gr3diştca
Muncelului. Est:! necesar să re\inem că in sta-
diul actual al investigatii·lor nu a fost afirmat
în contexte protoistorice decât sub forma in-
termediară de aestivo-compactum, asupra că­
reia nu insistăm cu alte precizări.
Triticnm (cf.) sphacrococcum
Mai este denumit şi grâul pitic indian. Este
un gniu de toamnă, care se coace de timpuriu,
suportând uşor seceta.
Una dn cele mai timpurii dovezi ale acestei
specii provine se pare din regiunea sa de origi-
ne, din Valea Indusului, unde este menţionat
in jurul anului 4.000 B.C. in aşezarea de la
Mehrgarh 606. De asemenea, el a !ost semnalat
fi05 J. M. Renfrew. op. cit., p. H3-112 ; idem.
The first farmers in South east Europa, Archaeo-
Physika. 8, 1!)79. p. 243-265.
606 .J. F. Jorrige, R. H. Meadow, Thc antece-
denls oI civilisation in lhe Indus Valley, Scicnl. Am.,
243 (21, l!lrtO. p. 102-110.
164
https://biblioteca-digitala.ro
în aşezarea eponimă a culturii Harappa (2.250-
1.750 B.C.) din India A(l 7•
In România, până in prezent, aceasta spe-
cie de grâu. destul dP rară in contextele arhe-
ologice, a fost descoperită doar in Hallstalt, in
aşezarea de la Babadag (fig. 57 : pl. XI ;2).
Nu încape ntc1 o indoială câ grăunrioarelC'
de grău au avut o mare insemn;ltate i?1 dieta
omului preistoric. având in vedere caliUtile
lor nutritive deosebite. Boabele de grâu con-
ţin peste !JOO/r amidon :;:i in mult mai mici"1 can-
titate zahăr (circa 2.70/0 ) şi dextrină (în jur de
2,30/o). Substan\ele proteice rep1·ezintn pa11ea
cea mai importantă a semin\dor de griiu din
punct de vedere nutritiv, el~ fiind mni abun-
dente la soiurile de primăvară. Grăsimile nu
depăşesc 2°/c, iar celuloza 2.5o;~. Nu lipsesc nici
substanţele minerale (1,5-2,30/o) de tip:.11 fos-
forului, potasiului, magnC'ziului. fieru!ui. flo-
rului, compuşi ai clorului etc Dintre vita:11ine
sunt foarte numeroase cele din categoria B (Bi.
B::. B:. şi B,;), PP. K (1< 1-::) şi H şi foarte să­
race vitaminele A, C şi D ~'li'. Desigur că aceste
proprietăţi aparle ale seminţelor de grâu pen-
tru hrana omului au fost w=or observate inci1
din preistorie, încercându-se. de la început gă­
sirea unor modalită\.i de a fi consumate in
hrana de zi cu zi. Intr-o primă fază e1·au supuse
unei măcinări prealabile. în vederea prepariJ:·ii
unui ,,terci", iar după o măcinare mai fină se
putea pregăti un „păsat•·. Probabil că numai
după un anumit timp s-a ajuns la pâine prin
coacere. Seminţele fragmentate de Tri.ticum
dicoccum şi T. spelta au fost găsite in stomacul
omului de Grauballe din Danemarca. imoreună
cu alte seminţe de cereale (orz) şi un mare nu-
mi1r de scmintc de buruieni. care nu este ex-
clus să fi fost consumate dup;1 ce fuseseră fier-
te (omul de Grauballe a fost datat prin C I~ in-
tre sec. III şi sec. V A.O.) 6ro_
Nu lipsesc din contextele preistorice nici
descoperirile de pâine carboniiată in care ade-
sea au fost identificate grăuncioare întregi sau
fragmentate de grâu, orz şi o seam:i de buru-
ieni &10. Merită a fi menţionate resturile de
pâine (un fel de chifle) sau „prii.j!tură'· din e-
poca fierului din locuinţele lacustre de la Glas-
607 M. D. Kajale, Ancienl grains Crom India, Buii.
Deccanian Coli. Res. Inst., Poona, 34, 1974, p. 55-74.
608 N. Ceapoiu, Gh. Biilleanu, C1·. Hcra, N. N.
Siiulesc11. F. Negu!esc11. ::;rJu!, Bucurcşt". 1994. p.
458-469.
609 H. Helboek, Gruballemandens Sidstc Mi11lid.
Kuml, 1958, p. 83-116.
610 J. M. Rcnfrew, I'11/.aeoet/1nobota11y, L<indo11.
19i3, p. 66-67.
 tonbury, Somerset (Anglia) 611. Chiar ş1 m e-
poca bronzului se vorbeşte dP un fel de „găluş­
ti", recuperate dintr-o aşezare de la margine:t
lacului Ledro, lângă Trentino. in care se găseau
seminţe fragmentate de grâll Iii'.!. Foark im-
portante sunt descoperirile cic „chifle" (circa
:i.6 kg) carbonizate. uneori de 2.5-3.8 cm inăl­
time şi 10-13 cm diametru. recuperate din n-
sezările lacustre din Elvetia de la Robcnhau-
sen şi Wangcn. 1n unele din ele au fost găsilc
jumăţăti de seminţe de orz r.11.
Studiul microscopic al unor reziduri din
interiorul unor recipiente a dus la concluzia
că in vechiul Egipt Triticum dicnccu.m se folo-
'Sea. de asemenea. la fabricarea berei. Drojdia
ar fi fost obţinută de la sprda sălbatică nu-
mită Saccharomyce.-; u·inlncki. impreună cu mu-
cegai şi bacterii. De altfel. azi în E~ipt se in-
trebuintează se pare un procedeu similar, fa-
bricându-se un sort de bere numită bou:ra din-
tr-un aluat obţinut din făină şi upă căruia i se
adaugă puţină drojdie 61~.
Jn aceste condiţii, descoperirea unor resturi
de pâine carbonizată inlr-o grnapă n locuinţei
1. atribuită perioadei de tral"zitie de la eneo-
litic la epoca brnnzului (aspectul cultura! Celei)
din incinta cetăţii Sucidava-Celei. este cât se
poate de importantă. Av<lnd in vedere datarea
C,,, de 4. 225± 60 B.P. (2.27S B.C.) (Bln 2014)
putem afirma di este una din cele mai timpu-
rii atestări a pâinii în Prc-istoria Lumii Vechi.
Vom reaminti că resturile de pâine descoperite
aveau în general o grosime uniformă de circa
1-1.5 cm şi o suprafată 'în jur de 15-20 cm
p (pl. J/6 a-b). După fragmentarea unei părţi
din resturile de pâine s-au observat mai multe
seminţe întregi de la dif Pritc specii. Cele mai
multe (22 de exemplare) erau cele de or7. (Hnr-
dcum vulgare). iar t.rei seminte fuseseră pro-
rlu.se de măcriş (Rume:c crispus) şi una de în
(Linum usitatissimum). Nu au fost intAlnitc
fragmente de seminte de ~râu !"au orz. ceea ~
ridici'\ o întrebare. cărP.in este greu să i se ~ă­
sească un răspuns : din care cereale era pre-
lucrată făina şi implicit pâinea din tell-ul de
la Celei ? Prezenta seminţelor (întregi) de orz
ar pleda pentru fabricarea pâinii din această
specie, dar ne întrebăm dacă seminţele sale nu
au ajuns în ingredientul respectiv dintr-un pro-
dus care era destinat uşurării fermetatiei
aluatwui ce putea să fie totuşi obţinut din fă-
811 H. Helbaek. Earlv Crops in Southern Enaland
Proceedings of the Prehisioric Society, 12, 1952.
134-233.
p:
612 R_ Ballaglia. La palafitta del Lago di Ledro
nel Trentino, Trcnto. 1943. apud .J. M. Renfrew. op.
cit„ p. Gi.
613 .r. M. Renfrcw. op. cit.. p. 100-l!lJ_
lil4 Idem, op. cit., p_ 67.
https://biblioteca-digitala.ro
ină de grâu. Structura agregatelor de pmne
descoperite la Sucidava pare i'\ nu fi fost foar-
te compactă, aşa cum rezultă deobicei din f;iin'1
de orz şi chiar cea de secari'.-i, prczent~rnd multe
spatii goale. Totuşi. făina de orz. când este a-
mestecată cu un ferment acru. poate să dea
o pâine spongioasă şi digeo;tibilă. De altfel, ne
intrebăm dacă prezenta seminţelor de măcriş,
o plantă cu pregnante însu~in ::istringentc. nu
putea oferi un ferment acru. Se ştie că roma-
nii, pentru a face ferment foloseau meiul în a-
mestec cu vin dulce. după cc ii lăsau un timp
la soare. Alteori obţineau fern1ent clin tărâţ~
de grâu umezite cu vin alh şi uscate la soare.
Poate şi mai simplu, fermentul necesar prepa-
rării pâinii rezulta dintr-o parte din aluat con-
servat pentru viitoarea acţiur.e de pre~ătire a
pâinii. Nu trebuie să omitem nici faptul că azi
în Khuzislan pâinea se face ndcrmentată. prin
amestecarea seminţelor sfăr?.rnale de cereale
cu apă şi uneori cu ulei. Poale aceasta a fost
prima formă în care s-a consumat de către om
pâinea. Ulterior. el avea probabil st1 descopere
însuşirea unor fementi naturali prin depozila-
rea pentru un timp a aluatului int.r-un loc
cald 615.
J.M. Renfrew 61 6, preluând o seriP de surse
biblio~rnfice, descriP mai multe tipuri de pâine
din lumea greacă şi roman:\. F.a nfi.rmă că în
vechea Grecie se preparau ci!·ca 72 de sorti-
mente de pâine prin adaosul laotelui. uleiului,
brânzei. mierei şi vinului. Astfel. a::1imos era
un delicins hiscuil neferment.at r~scm·i'-"·<: Pra
preparat dintr-o pastă moale cu vinu1·i noi dulci
şi miere. dolyre.<; şi typhes erau alciHuite din
macrogranule de secară si nrz. nlaciics <'ra o
prăjitură pufoasă. inr tyronfr>.<: reprezenta o
pâine amestecată cu hrân7.ii pc r.are o consumau
mai ales muncitorii din PirP.u. Romanii. 1.a rân-
dul lor. nu rămânPau mai prejos în varictc1tp;i
sortimentelor de pâine. Autori?1rnn· avea asoPct.
macroangular. fiind pren<lrnt dintr-o mixtură
de tărâţe cu putină făină. Era destiMtă scla-
vilor şi câinilor. Atliletne a fost o pâine .1mes-
tecată cu brânză moale. dar -::i alti fermenti.
Buccellnrum. rr:i un biscuit sau o pf!ine uscată
destinată trupelor etc.
Genul Hordeum
Genul Hordeum a cunoscut Ul" număr im-
presionant de clasificări, asupra cărora consi-
derăm că nu este aici cazul să insistăm. Vom
menţiona totuşi câteva aspecte ru totul gene-
rale pentru a întelege locul speciilor identifi-
cate paleobotanic in straturile arheologice. Incă
615 Idem. op. cit .. p. 100-193.
616 Ibidem.
165
 din antichitate Teofrast. in sec. IV i.e.n .. luând
in consideraţie fertilitatea i;piculetelor laterale,
a deosebit specii cu mai multe rânduri şi specii
cu două rânduri. De asc:-menca. Columella (sec.
I c.n.) deosebeşte specii cu şase randuri, cu douâ
rt'.tnduri şi golaşe. Fără a se schimba prea mult
aceste principii l'tabilile in antichitate. clasifi-
et1rile c1re au urmat nu au fi'icut altceva deciit
au introdus şi alk caracti:.'re. ceea ce a adău­
gat nuan(ari noi impărţirilor propuse lili. Tre-
buie reţinut faptul că Horc!enm t:ulgure in-
clude o serie de varieti•li cu şase rânduri, iar
J-Jordeum disticlmin pe cele cu două rânduri
de spiculeţe laterale.
Compoziţia chimică a seminţelor de orz do-
vedeşte excelente calit~1ţ.i nutritive ale acestei
cereale. Pe lângă apă. care ajunge la 14-150;0 ,
se int[1lnesc proteine in .;ur de 8-16% (din
care 3-4% albumine, 10-20% globuline, 35-
45D/o prolominc, 35-45% gluteine), amidon
circa 60% (in care sunt incluşi hidraţii de
carbon, de la zahăr simplu la celuloză). Bobul
de orz conţine întreaga gamă de vitamine B
(de la B 1 la B 7), vitamina A şi E u111.
Descoperirile paleobotanice ref'lectă exis-
tenta într-o primă fază a orzului sălbatic cu
două rimeluri (Hordeum spontaneum) ca formă
ancestrala a orzului cultivat. /\cesta a fost des-
coperit cel mai timpuriu in jurul anului 9.000
B.C. la Tell Abu Hureyra ri!!•, intre 8.000 '.ii 7.500
B.C. la Tell Mureybit r.20, Tel! Aswad 1.1~! (toate
din Siria), intre 7.500-6.750 B.C. la Ali Kosh
(faz;1 Bus Mordeh) in Iran li"!:!, Jarmo în Is-
rael ,;~.:. după l>.700 B.C. în aşezările de la
Beidha (Israel) li~\ <;:ayânli, <;:atal Hi.iyi.ik din
Turcia i;~:•. 1n acelaşi timp este remarcabilă cic.c;-
cuperirea orzului scllbatic inlr-un strat paleo-
Cili' I.. Dri1~hici. Al. Bude, Gh. Sipoş, C.
Q,-::ul, Ducureşti, 1!175, p. 31-60.
lllfl /liidem.
C19 r.. lllllm::m, op. cit., p. 70-73.
!i:?O W. \·an Zci~t and W. A. Casparic. op. cit.,
p. 4·1-53.
621 W. ,·an Zeisl and J. A. H. Bakker-Heere.;.
Sonic economic and ecologica! aspects of the planl
liusbanclrr of Teii Aswarl, Paleorienl, 5, l!Ji!I, p.
llil-16!1.
022 H. llclbaek, Plant collecling. dry-farming and
irril':tlion a~ricullun· in prehistoric Deh Luran. in
!'. J~lolc, K. V. F11mncry. J. A. Ncel.v (eds.), Pr~hi.story
a11d liuma11 ecolooy of tllc Deh Luran Plain, Me-
mo!rs. Mus. Anlhrop., n° 1, University of Michlgan
l !169. p. 383-426.
623 Idem, How farming began in the Old World,
i\rchaeology, 20, 1959, 3, p. 15-19.
G24 Idem, Pre-pottery Jl:eolithic farming at Beîdl":a,
Pa!esline Explor. Quart., 98, 1966, p. 61-66.
625 W. ,·an Zeîst, Palaeobotanical results în tiie
1960 season al Cayonu, Turkey, Helinîum. 12, 1972,
p. 3-l!J: H. Helbnek. Commentary on the phyloge-
nesis of Triticuin and Hordeum, Economic Botany,
20, 1900, p. 350-360.
166
https://biblioteca-digitala.ro
litic (fl.000-7.000 13.C.) din peştera Franchthi
din Grecia, deci pe bătrânul continent 6 26. Se-
mintdc sale erau dC'ci c-onsumale cu muli ii1a-
i11te de domesticirea ~<t.
C!"lr mai timpurii alC'st;1ri .ile orzului cuiti-
vat cu două rânduri suni in neoliticul a~cra­
mic de la Teii Abu Hureyra (circa 7.500
B.C.) h°! 7• Tell A-;wad (faza II = 7.300-fi.50fl
B.C.) 1\2~. neoliticul <iceramic (7.000-6.500 B.C.)
de la Jarmo in Irak ~!l. In GreciJ es1e- mei!-
\ional in lrP fi.200-5.300 B.C. J;i Knossol',
Franchthi, Gl'diki, Achilleion şi Se:.,kJo r.>o.
Orzul cu şase rânduri (Hordeum 1mlgare)
apare, de asemenea, de timpuriu. Ac;a de exem-
plu, a fost găsit in neoliticul acerarnic de la Tell
Abu Hureyra (7.500 B.C.) fi:ll. Ali Kosh i;:i·!, Tepe
Sabz m:i. Beidlrn ":i~. <;:a tal Hi.iyi.ik r;·:-.. Haci-
lar r..'.lli Tell Es Sawwan r..i 7• Cun Hasan r;;i.-. Mc-
sin GJ!I: Argissa Maghula 6fon~ Nea Nikomcdl'ia 611
etc.
In ceea cc priveşte H01·dt.>1tm 1:1Llgare ntL-
dum, una din cele mai tim~ut li tlparitii ale sale
este cea din Anatolia din aceramicul de la Ha-
cilar şi <;:atal Hi.iyiik Li'•~.
Intre ţările din jurul nostrn, menţionăm că
in Iugoslavia Hordeum vulgo1·e este descris in
cultura Starcevo, după anul 5 300 B.C„ in aşe­
zărhle de la Stan::-evo. Vrsnik III. Anza I-III.
Obrc I şi Kakanj. iar in Bulgaria este ceva mai
H2fi J. M. Hansen. The carliest seerl rcm;11ns Crom
Grcece: J>;ilueolilhic throu~h Ncolilhic al Fram·hthi
Ca\ c. Bcr. 01„i:h. Bol. \,es .. !Jl. 1970. p. 39-~fi.
fi27 G. lliilm:m. ••P· r.it .• p. 70-73
11'.!R W. \·an Zeist . .I. I\. H, Bnkk~r-Hecr!'s, r•p. ci! ..
p. 161-169.
629 :-1. lielbacl:. How rarming bcgun in the Old
World, .'\rchaeolo~,._ :o. IO.i9, 3, p. 15-llJ.
Private adress :
tl30 J. M. RPnfrcw. Th.? flrsl farmcrs în Soulh-
Tu~a. cast Europa. A rcha~o-Physika. 8, 1979. p. 2-1::-26.i.
631 G. Hillman. op. cit., p. 70-73.
63'.! H. Hclba'!!k. Comm~11ta1-y on thc phrlogcm· ·
~isof Triticum nnd Hord~um, Economic Dolnny, 20,
1966, p. 350-360.
633 Ibidem.
634 Ibidem.
635 Ibidem.
636 Ibidem.
637 Idem. Early Hassunan \"ei:rtable food al Tell
Es-Sawwan near Samarra. S11mrr. XX. 196;;. p. -1;;-5:?.
tl:i8 .I. M. Renfrew. Pnlaeoetl111obota11y. Londo1!.
1073, p. 70.
6.:>!i H. Helbac-1:, Domt;!sticalion of focd planls în
lhe Old World. Scienre. 130. 1959, p. 365-372.
6-10 M. Hopf. Berichl uber dit: Untersuchungen
\'On Samen und Holzkohleresten von der Argissa-
Magula aus den prăkeramîschen bis mlttelbronze-
zeitlichen Schichlen, in V. Milojc C. J. Boessneck and
M. Hopf !eds.), Die deutschen Ausgrabungen auf der
Argissa-Magula in Thessaleien, ,-ol. I. Bonn, 1962. p
641 J. M. Renfre\\'. The flrst..., Arehaeo-Physika.
8, 197!), p. 2-13-265.
0~2 Idem, Palaco1?th1101JfJtn1111. L<•ncl„n, 19;;1, p. 70.
101-110.
frecvent abia in cullw·a GumE:Jniţa la Ovcaro-
vo, in timp ce la Cavdar !n ·!'leoliticul timpu-
riu (4.800 B.C.). i11 faza I ::i neoliticului de la
Azmaska Mogila (4.!J28-·L7711 RC.) cm fo;1r-
tc rar "'•·1 . In Basarabia a fo~t gă~it in neoliticul
de la Sakharovka (4.700 B.C.). in Cuculcni-Tri-
polie la Floreşti şi foarte putin 1a CucGneştii
Vechi r.;;_ Mai nbundcnt c.·a Prz•.1! in eneolitic
in Ucraina, in imprejurimik Kievului r,1;;_ !n
sfârşit, in Ungaria orzul ei::h:: don•dit clin a-
bundenta incepimd din neoliticul mijlocii.:
(4.420 B.C.) la Dcvavanya-Rchdyi gat ~i con-
tinuă să se cultive frecvent ;n ep<:>c., btonzu-
Jui r;\•'.
ln România, Hordcllm vuluan! t•stc identi-
ficat pentru p11nia oară in cuit.ura Vinca in a-
şezări:1e de la Liubcova şi P:~rţa (fig. 57 ; tab.
4 : pl. IX, XI). La Pa.r\a <t fost document.ală
subspecia Hordeum vulgare nud11;11, cc.re, de
altfel, avea sf1 fie consemna~ă şi in cultura Bo-
ian la Grădiştea Ulmilor µc ler~nuri intinse
in preajma aşezărilor respect i V<'. La Vlăd iceas-
ca, la fel in cultw·a Boian, a fost dovedit in
procente foarte scăzute Horde111n rulgarc. In
faza de tranziţie de la cultura Boian la cultu-
rn Gumelniţ.a s-au recupernt mai ales ~emintc
de H. viilgure nudum (fig. 57 ; pl. X ; tab. U),
dar in preajma aşezării de la Radovanu nu lip-
sea nici Hordeum vulgnre i·ulgarc. Din aşeză­
rile cultu1·ii Gumelniţa $-au colectai mai mulk
mostre de orz. din care trebuie sâ amintim
in primul rând pc c<.'lc din aşP.zarea de la Teiu,
unde au fost găsite adevărate depozite ale spe-
ciei Hordeum vulgare. Ogoarele semănate cu
această specie erau numero<\H' şi în preajma
aşezărilor de la Gri1diştca l 1 lmilor şi Vlădiceas­
ca şi cu Hordeum u1Llga1·e nudmn la G•Jmclni-
ta ::;i Gcangocşti. Sporadic. 01·zul exista şi in
jurul aşezării de la Căscioure!e. ln Precucuteni
la Poduri au fost descopel"itc atât subspecia
Hordewn ndynrc vulgare, c[1t şi H. u1tlgare
nudum, dar nu este nici o indoială că locuitorii
aşezării preferau subspecin nudum. Pentru co-
munităţile cuculenicne orzul era cereala care
nu lipsea absolut din niciuna din aşezările care
au fost cercetate de noi paleobotanic. Din u-
ncie din ele s-au recunoscut in aceea""i mă~:u­
i·a semintc din ambele subspecii pome;1ite mai
sus (aşezările de la Izvoare, Poduri, Măr~ineni),
din altele s-au identificat numai H. ru/gar:::
vulgare (Preute!;ili şi sporadic la Sărata Mon-
teoru, Văleni, Valea L'!.!pului} sau numai H.
6~:~ D. Zoharv and M. Hopf, op. cit„ p. 193-10~.
G·H 7.. V. Janushe\"ich. op. cit., p. 2-1-30 ; 26i-
2i6.
641 Idem. Prehistork food plants in thc suuth·
wcst of thc Soviet Union. Ber. Dsch. Bot. Ges .. 9!.
I !178, p. 59-66.
6~6 13. I'. lfart~ ;i~·i ar:d G. l'\lw:iki, op. cit., p.
1-88.
https://biblioteca-digitala.ro
vu.laare· 11mfom (Frumuşica ~i Bă.lăne;;sJ). In.
cultura Sâlcuta se cultiva C"'J predi!ec(.if' o"rz-.il
din subspecia n. vulgare m[rf11m in aşezt1rile
de la Curm<Hurn ~i Valea A:iilor. iar in pcri-
uacla de tranzi\k de la cncolotic la cpocn brnn-
wlui (aspectul cultural Celei) terasele Dunării
erau acoperite din contră cu orzul din sub:-,pe-
cia vulgare. De altfel. ncEas~.\ t.~tim<\ 5Ubspc-
cic - Hordeum rttlgarc vulgare Ll\'e;:i s;i fie
semănată mai mult şi de cc 1 111tmilătih:· din C'-
poca bronzului. pentru că f'ra prezent pe o
mare parte din suprnfata culth·at:'i :.:u c.~n.•111c
din apropierea aşezărilor de ln Sărata 1\1nnlc-
oru. Oarta de Sus. Carei şi Mcdicşul Aurit.
Chi;ll" şi in llallstaL rămilnc specia prcferati1,
cel puţin aşa cum dovedescc pfmă acum dalcll'
obţinute în aşezările de la BLihad::i.g şi Histria.
Se pare că interesul pentru această specie a
dominat de aici incolo subspecia nudum, p<:ntru
c<i şi in Lct Tcnc ii găsim din abundent.fi in aşeză­
rile de la Popeşti, Piscu Crăsani. C~1rlom;111eşli.
Căpâ1na, Grădiştea Muncelult•i, ce\'a mai putin
în cele de la Băzd~ina şi Satu Nou şi cu tolt• I
izolat la Grădiştea. Tn aşezarea de la Bi"ilăneasa
au fost recunoscute şi câteva scminle de flor-
deum vulgare nudum, care vor mai fi int[ilnilc
in etapele ulterioan:• doar in a:-;;f'zarea de ia Alba
lulia (sec. 11-111 e.n.) şi Topn.tichioi (sec. IV-V
1•.n.). ln schimb. Hnrdeum. eu/garc 1·u/yan· a
fost recunoscut in mult 1md mtil!e a~ez~1ri : in
sec. IT-III e.n. la Cârcea. A1ba Iulia şi Moş­
neni ; în sec. IV-V e.n. la Murir,hiol, Suc.:idava
şi Topraichioi, iar in sec. VT c.n. la Suddavu.
ln ceea ce priveşte Hurc!ellm cli~1ic1111m pamj
acum nu a fost depistat dcc[tt in cultura Cucu-
teni. in aşcd1rile de la Izvoare, alitluri de cdc-
laltc specii de orz şi la IVU1rgincni cu totul mo-
dest răspândit.
Jn pn·isl<iri1· 01111.11 ci 11tiliz<.1l d1·~igur or-
zul cu mult succes în ulimentatin sa, recunos-
cându-i de timpw·iu însuşirii'? nutritive. Pro-
babil că modalităţile cele mai frecvente de a
(i fost consumat era prin nb\inerea nul\ului ::;i
fermentarea pentru bere. Benefici(~m. in aces•,
sens. de o serie de dovezi directe. cum ar fi
cele. de la Eketorp (Suedia) din sec. V l A.O.
şi de la Ostrobolle (Danemar("a) din sec.
J.A.D. •Vii. Pliniu ne transmite obiceiul grecilor
de a c•:.:1s1•ma se:11in\ek de orz p1·in licrbcrr,·
după ce erau amestecate cu cele de in şi co"Î-
andru şi, bineânţeles, cu sa.rt- li'•". Probabil ca
in acelaşi mod era consumut şi de omul de Tol-
1und şi Grauballe, pentru că in stomacul lor a
64i H. Helb:iek. VendelLimc farming pr1Jduds al
Ekctorp 011 O!and. 5,n:•deri, Acta :\rchacoloi;lca. :l7.
I 066. p. :!16-221 : irlem, ?lantca\'l. Aarborr::cr fn;·
Norrlisk Olclk,·ncJighed og Historic. !938. apud .I. J\I.
Hcnlrew, op. cit„ p. fJI.
frHl Pliniu. Nat urni llisl.•r.\·, XVII!. x1·., "j I. ;ipud.
J. l\1 Hcnfn~\\. up. rit., p. BI.
167
fost cea mai importantă cerea1ă care a· fost gă-
sită "'9 . ·· · t~rl;;lului. „în
Nu incapc indoială că făina de orz a fost
intrebuintatf.I. in prepararea pâinii. nm amin-
tit deja de semintele de orz găsi~c in uncie res-
turi de pâine din locuintcie bcustre din Elve-
ţia sau din MLlrea Britanie. pentru a nu mai
relua discutia cu privire l<t pflinea descoperită
în epoca de tranziţie de la !?neolitic la epoca
bronzului. in teii-ul de la S:.icidava-Celei.
Etnobotanica românească ne oierf1 nume-
roase exemple de „leacuri ;, preparate pc bază
de orz. Seminţele de orz fierte in lapte dulce
se foloseau conLra tusei, iar fierte in vin erau
consumate de lehuze ca energizant. Chiar şi
pentru animale se pregătea din semintc n zea""'
mă de orz cu miere sau impreun:i cu zeamă
de nalbă şi seminţe de in pentru vindecarea
1usci la cai. Totodată, din fâina de orz se făcea
nana nu dl' mult timp în Munţii Apuseni .. co-
le.aşă ", un fel de mămăligii, iar bereLl in Ţara
Oltului.
Nu trebuie uitată posibilitatea utiliz5rii or-
zului in preistoric în scopuri rituale. in acest
sens vom releva depozitarea unor spice de orz
in ~ropilc stalpilor de susţinere a unor con-
strucţii, după cum s-a constatat pentru locu-
intu 13 din tell-ul de la Sucidava, din perinada
de tranziţie de la eneolitic la epocn brnnzului
Genul Secale
întrucât despre filoJ?enia secarei am spus
deja câteva lucruri în capilol:.il precedent, i.1-
tunci când .:im discutat importanta ._:i implica-
ţiile descoperirii acestei specii in cultura Gu-
melnita şi Cucuteni din România. trecem di-
rect la prezentarea celor mai imr.iortante ates-
tări ale sale in Lumea Veche.
Cea mai timpurie atestare a secarei intr-un
conte.xt arheolo~ic este până acu!Tl cea din epi-
paleoliticul de la Tell Abu Hureyra (Siria).
unde s-a găsit nu specia cultivată. ci specia
SeC'ale mmifnnum 6 7(1. G. Hillman G:•l vorb~şte
rlr pnsibililatea C'xistcntei secarei domestice
(S<><:nlc r.erprrle) la Cnn Hasan IJI in partea cen-
trală-sudică a An~toliei. într-un strat neolitic
:lct>ramic d;:itat la 6.600 B.C. Este o desc.Jpe-
rire sinţ!ulară. pentru că alte menţiuni ale se-
c:;rci in An~tolia nu apar decât in epoca bron-
zului la Alaca Hi.iyi.ik în partea central nordică
c: Anatoliei. De altfel. există îndoială şi in
649 H. Helbnek. Grauballemandens Siclstc Mfll-
tid. Kuml, 1958. p. 83-116.
650 G. Hillman. On the origins of domestic rre-
Secalc cereale : the (inds rrom aceramic Can Hasan
Ttl in Turkc~·. l\natnli::in Sh1diC's, \"Ol. XXVIII. l!lifl,
f). 1511-17·1.
6;'il lbid!!m.
168
https://biblioteca-digitala.ro
ce~ ce prh-eşte trăsăturile morfologice ale ma-
sensul atribuirii· lui unor foTme
dom~stice.
ln Europa au fost mentionale seminţe izolate
de Şecale din cultura ceramicii liniare din Po-
lonia, in aşezările de la Str::r-lee (4.300 B.C.).
Chehmza, Olszanica şi R7.E:sz1"n" r,;,:i şi in nord-
cstul Austriei la Vosenclorf fii. 4_ Tot in Polonia
de sud sunt atestate seminţe de Secale cereale
din neoliticul mijlociu şi l;\rziu de la Plezow,
Ojc6w şi Zeslawice, printr-o seric de determi-
nări foai1e vechi. din 1920. efectuate de A.
Ku7.lnwska ,,_-,; şi rediscut.:ile d~ W. Gizbcrt i;:.s.
Rdl'ritor l::i existl.'nţa secarei cultivate in
~:lraturilc arheok1gice austriece şi polone-
ze mcntionatc. \V. \'illl Zeisl i;·,,; afirm<i
că sunt incit prea putin numProasc se-
min\cle şi ;1mprcnl"1c descopPrit[1 pnna n-
cum pcnlri.1 a considera că în timpul depu-
nerii acestor stralu1; timpurii se cultiva secara
ca o cereală importantă in al·easl[1 regiune şi
nu exclude posibilitatea unor contaminări. El
conchide că cele mai sigure atestări ale secarei
cultivate apar in Europa din epoca bronzului
(l.800-1.500 B.C.), citând în acest sens o se-
ric de situatii· relevate in Cehoslovacia K7. De
fapt, descoperiri mai importante sunt menţio­
nate pentru Europa abia din epocn fierului in
Germania r.:•.;_ Dnncmai·ca G:;!I_ Polonia i;w şi Cri-
652 M. Klichwska, Die iilleslcn Gclreiclcnrtr.n :rns
dcn polnischen 1\usgrubungl!n, l\rchl·olo;;iu polski, 20,
11l75. p. 113-l·J.1
053 H. L. Wcrnccl<. Ur- und rriih;:c~chirhllichc
sowiP mittelalterlichc Kullurprtanzcn 11nd lloiLi:cr aus
rlrr O.~tnlpcn unei rlem si.idlichcn IJiihmerwald <Nnch-
tn.11!. 1!14!1-l!lfiO), 1\rchncolog.a :\11striac11. :io. 1!161,
p. 68-117.
6:)4 M. Klichm\·~ka, op. cil.. p. RJ-1-11.
G55 W. Gizbert. A comparatin~ slud~· nn r:o;c.1\·.1-
tt:"d 1m1ins of n·I'. t\rchaeologia polski. :l, 1:-lfiO. p.
<li-DO.
6;'i6 W. ,·an Zcist. Two cari\· rvc rinrls rrom thc
:'\cthrrlanrl~. i\i:ta Neerlnnrllca. XXV. 1076, p. 71-6!1.
657 Z. Tcmpir, Resulls or palarocthnobotank slu-
rlics on thr ru)tj,·;ition of agr.cultural plants in thc
CSSR. V~deckr Prâce Cesl<oslo\'enskcho Zemedl"ls-
k~ho Muzea. 1!166, p. 27-1 H : idem. Archael•1gical
rtnd5 or agricultural plant!'i and their weeth i11 130-
hcmia nnd Mor;wia. V~rleck•' Prăce l""esk:>slo,·cnsJ.:eho
7.c1m'.:d~ls!<~hn 1\Tuzea. 1968, p. l."l-RR.
650 M. Hopf. Vor- und fri.ih"eschichtliche Kul-
turp(lam:en aus dem ni:irc!lichen Deutschland. Mainz,
1982. p. 13-H.
659 H. Helba2k, Prehistgric plants and weeds in
Oenmark. A sun·ey of art:haeobotanical rescarch 1!1:03
- 1954. Dann. Geol. Unders.. 11. 1954. fasc. 80. p.
250-281 : idem, The Fyrkat Grain. A geographical
and chronologlcal stud}' of rye, în O. Olsen. E. Roes-
clahl. H. W. Schmicl. Fyrkar. Ert jyski:il:i11gcbory.
1974. p. 1-41.
G60 ·u. Willerding. Vc.1·- und fri.ihgeschichlliche
Kulturprlanzen in Mi1tele•Jropa. Neut' Aui;i:rnbungen
11nd For~chungcn in Niedersach:;en, \"Ol. :.. \070, p.
2()7-375.
 mea 661. tn epoca romana S€cara culth·ată avea
să ajungă până în Insulele 5ritanice I'.'\:!.
Desigur cii in condiţiile d:itl'. descoperirea
secarei (Sccalc cereale) in c1~P.o!iticul din Ro-
m;'111ia, in cele m;ii n~prezcntative culturi ale
acE'stci perioade - Gumdnita si Cucuteni. ca-
pătă dimensiuni extrem de importante in dis-
cuţia care se poartă cu privire la ccntrdc ge-
netice ale acestei specii (fig. 5i : pi. XIII 3-11 ;
tab. 3). Nu este lipsit de in!ercs să amintim
ca numai mostra pc care noi am avut-o la dis-
pozitic penlTU studiul paleobotanic conţinea
peste I.OOO de seminţe in cazul aşcz;_irii Măgu­
ra Cuncşti (cultura Gumelnita} ~i peste 500
de scminte cea din aş.ezarea cie la Vălen: (cul-
tura Cucutcni). Proba din aşezarea gumclni-
tcanfl de la Măgura Cuneşti a fns! rccui:crată
dintr-un vas şi era format:.. in exclusivitate din
c.::1riopse dl' Sccale cere<1le. iar cca din aşezarea
cucuteniană de la Văleni includea !n proporţie
de circa 200;0 Secale cereale alături de Triti-
cum. aestivum„ T. com.padum. Sinapis şi alte
câteva buruieni. Se poale. deci, spune dt indo-
iala celebrului paleobotanist \V. van Zcist. ex-
primată pentru descoperirile din Polonia şi Aus-
tria nu este valabilă şi in ccc;i ce priveşk ates-
tarea secarei cultivate in eneoliticul de pc te-
ritoriul României. Fără îndoială c0:-1 datarea
C 11 a seminţelor carbonizat.r din cele două a-
şezări ar aduce precizări in !)lus dc>stinate cli-
minP.rii oricăror indoic>li de natură cronnlogiC.-:1.
Deocamdată. luimd in considcrntie doar peri-
oada in care s-au desfăşurat cele două culturi
putem afirma că Secole cereale se culliva deja
in Romănia in mileniul IV B.C. Accas1a în-
seamnă că teritoriul ţării noas!rf' poate fi luat
in discuţie ca centru genetic <1! acf'stci specii.
alătu1·i eventual de alte regiuni ale Lumii Ve-
chi.
Tutu-::. rst" surprinzător cft !'t'Car;l (Sc?rnle
<''.'reali'). apărută aşa de timpuriu. in eneolitic.
nu a continuat să se răspf.ndească in etapele
unnf1toan•. după cum ar fi fost de aşteptat.
pentru că nu o vom înregistra decât cu totul
sporadic in epoca bronzului in a~e7.ările de la
Cârlomăncşti şi Oarta de Sus. Ceva mai con-
stant a fost consemnată in a-:;ezările din La
Tene. Trebuie insă să arătam di ~i in aşezările
acestei perioade nu au fost descoperite probe
pure de seminţe din specia Secale cereale, ci
mostre in care, alături de alte seminte de ce-
reale (grâu şi orz), se amestecau şi cele de se-
li61 Z. V.. ranushe\'ich, Prehistoric food plants in
thc sauth-wesl cf th" So\'i~l Union, Ber. Dlsc. Bot.
Ges .. !H, 19i8. p. 59-66.
li62 K . .Jessen. H_ Helhaek, Cereai o( Great Bri·
lain and lrelancl in prehis!l'>rir 01ncl carh· hii;toric'
timo.:.;, Kan~L·I. D;1n~kt•. Vi1:h:nsk. Sclsk_ !3iol. Skrift.
:;, l!lH. -!. i>- 68-i:!.
https://biblioteca-digitala.ro
cară._ Aşa sunt aş!zările de la Popeşti. Grădiş­
tea Mu·ncelului. La fel arată şi loturile de se-
mint~ recuperate din aşezările> a!-ribuitc sec.
II-Ul e.n„ cum ar Ii cele de h Cârcea şi Alba
Iulia şi int.r-o oarecare mărnr;i cele din clapele
următoare. inlrucât, cu excep~ia a~ezări!or de la
Hinova şi Sucidava din sec. IV e.n„ s· n con-
~! a lat n !'ituatie ast."t11[111ătn<irc in ~cc. IV-V
•'.n. !:1 Spinrni. Tn;~raid1ini o;-i .\q;y..,..,11„. 1;1;- in
'l'C'. Vl-\.11 1'.11. l;-i Hi..,tria ":l \Turighiol.
ln legătură ru calitătilc nutritive ale bobu-
lui de secară. vom releva c:J.tevn din compn-
ncntele chimice ale acestuia : hidra\i de car-
bon - 32 0;0 (d1n care 60".'~ amidon). proteine
- 13.50/o· grăsimi - ).90/0. substante minerale
- 1,80/o. Seminţele de sccari'. conţin vitamina
PP - 17.0<• ·0• vitamina B 1 - G~.-r., vitamina B~
- 2,50/o etc. Bineînţeles capacitatea de energic
ofei-it:1 ele păinca de secară este aspectul cel
mai important care ne poate interesa peni ru
comunităţile pre- şi protoistorice. In acest sens,
trebuie să spunem c0:-1 p.-in cele :::!.4Ul.2 calo-
rii/kg pitillt':l d1· ''l'L«ll'~l ~l' sit111•a1.i1 d1•a'•t1prn
celei preparate din grâu (2.34H,O calorii I kg).
S-a stabilit că 500 grnme de pâine de secani
asigură până la 25% din caloriile necesare o-
mu I ui. circa 300 ·0 din proteine, IOOQ,',., fier şi fos-
for. 4or• ~.calciu, 75n;n din vitamina B 1• 25n.·11 din
vitamina Bi şi până ln 50% din vitamina PP •;•n.
Desigur, chiar dacă m• au fost incă dL'sco-
perite rămăşiţe de pâine de secară până acum
in contexte arheologice. având în vedere pro-
prietăţile semintelor de secar~. relevate mai
sus, este greu s.1 credem di omul preistoric nu
le-a observat pentn1 a include această crrcală
in hrana sa. Mărtu1;i sigure. există piină in
prezent cele ob\inutc prin cercetarea stomacu-
lui omului de Grauballe. unde s-au gfisit mai
multe seminţe. alături de alte cereale. Se esti-
mează că seminţele de sel·ar~1 au fost întrebu-
inţate, împreună cu cek de orz. la prepararea
malţului in aşezarea romană de la Cacrleon din
Ţara Galilor. ca şi la Eketorp. dland din Su-
edia 66!t. Folosirea ci in scopuri rituale este a-
finnată in Elveţia, la Augst. in epoca roma-
nă 6115.
tn stomacul omului de Grauballe s-n sesi-
zat pericolul conb·actării de d'.tre acesta a bolii
G63 I. Gaşpar. L. Reichbuch, Secara, Bucureşti.
1978. p. 105-lli.
664 H. Helbael:, vrauballemanden.!. Sidstc J'.lal-
tid, Kuml. 1958, p. 83·-116 : idem. The Isca Gra.in.
/\ Roman plant ln~rc.duction in Britain, The New
PhyLologist, 63, 1964, p. 158-·164 ; idem, Vendellinc
farm !ng products al Ekc>torp on Olanei, Sweden . .-\c:t;:i
.'\rchaeol„i:ica. 37. 1966, p. 216-221.
665 S. Jacomet, Verkohltc l'flanzenreste au~ einci;~
rtimischen Grabmonument b~lm l\uţ;i;t.er Osllor (lflfHi•.
.l01hr11~bericht1:: il'JS Au~ust t•nd Kaiseraugst. 1.i. IOti:;,
p. i-jJ_
16!)
cornului de secară (Clavicens pia pure) ti:.6. Bon-
la ·se manlfosta în 'perioâda in!loririi ·prin de;;
colorarea spicelor şi acoperirea lor cu un rni-
celiu albicios. Gravitatea instalării accslei buit
in lanurile de secară constă in faptul că este
transmisibilă la om, producând maladia cu-
noscută sub numele de „fo~ul lui St. An:.onru ;.•
care se concretizează prin af c:ciiuni profunde·
ale sistemului nervos, producfind tulburări con-
vulsive.
Genul Avena
Genetic, după numărul dE' cromozomi, se
disting trei secţii ale genului Avena C<:re in-
clud următoarele specii : sec(ia diploidă - A-
vena brei:is, A. u;ieslii, A. strigosa, A. mulibre-
i:is: sectia tetraploidă - Avena barbatcz; 1\.
aby:.;:.;inica : scc\ia hexuploida - Avena fat.ua,
A. sativa, A. nuda, A. ste1·i1is. A. byzantina.
Principalele specii cultbate de ovăz sunt A-
vena nuda, A. saliva şi A. byzantina. Mai pu-
ţin apar cultivate speciile At'erta strigC1sa. A.
/Jrc:vis, A. n!ldibrci.:is şi A. abyssinicct m;_
Cele mai impo1·tante descoperiri de ovăz
sălbatic în contexte preistorice s-au făcut la
Ali Kosh (fazele Ali Kosh şi Mohammad .Jaf-
far) rn;~. Bcidha r.o:• etc.
Câteva specii, precum At:.:!nn Jatua, A. s<ri-
yusa şi A. saliva au fost recL!pera~e din aşeză­
ri preistorice din Europa, cum sunt cele de la
Achilleion (Grecia) i;;u, in aşezi'irile lacustre din
epoca bronzului de la Alpnquai pe Lacul Zi.i-
rid1 ,;~'. in Hallstatl la Lcngyel în Ungaria i;;'.!_
Pentru formele cultivate de ovăz trebuie avute
in vedere, de asemenea, o serie de descoperid din
epoca bronzului şi Hallstatt din Cehia şi Slova-
cia r;7:i, dar mai ales cele din timpul culturii ce-
ramicii linare şi clin alte aşe:dri neolitice din
Ci66 1-1. HelbaC'k. Graub<Jllcmanclens Sid6te Mâltiri.
l"~uml. rn:rn. p. 113--1 rn.
. fili7 .J. M. Rcnfrcw. r-·.J/aeoethnobol11li)I. Lonclo11.
I n:J. p. R7-R!l
lilil] I". Hale. K. Flanncry. Thc prclli~tun· of sf'ulh-
"-"C!>lcn1 lrnn : :• pa climinary nmort, Pro('.ccd ings nf
thc l'rellislork So::icty. XXXIII. 1967. p. 147-1'1!.
l"ilJ~' H. Helba!'k. Pi·c-rntten· neol"thlc farming at
lkidh:~. Palestine Exloration Quurtcrl~·. !l!i !Il. l!J6C,
p. 61-iiii
G70 J. M. Renfre•Y. up. cit., p. 88.
671 K. Berlsch anrl l-'. Berlsch. Cieschichte un-
~Fl cr Kullu-rp!lanzen. Stull.;art, 1049, p. 79.
672 Z. Tempir. Beitrage zur ăltesten geschichtc
des pflanwnbaus in Ungarn. Acta Archaeologica. fiun-
i;aricae, XVI, 191H, 1-2, p. 65-98.
673 Idem, Re5ults of palaethnobolanir. studies on
the culth·ation Cil a{;t·.cultu:·al plants in the CSSR.
Vcd. PraC'e Csl. Zem<~(I. :\-IUL. Ptaha.· 1D66, p. 27-l·H:
K. \V:is_,·Jikowa. M. C'i1rciumaru, E. "Haj11alo\·a. B. P.
H::irl_\·;!1wi. G. A. P:1shk<?1 irh, Z. V: Yanush!:'.1·ieh. tJjl.
ci• .. p. :!07-23:.I.
170
https://biblioteca-digitala.ro
Polonia 6 ;~ şi din cultura Cucuteni-Tdpolic şi
Gumelniţa ·din Basarabia şi:Ucrain<1'·r.;;;_ ·
După aet~a~ti1 seuri•'\ incursiune in universul
clescoperirilor acestei specii în clifc>ritc regiuni
mai mult sau mai pu\in apropiate d(:' Jfom{mia.
ne este mai cb1ii semnificaţia atcstarii ov;"1-·
zului (.'ln~na sati1:a) in eneoliticul d•.: h
Preu\.eşti. unde apare ·în procente rnocleslc (pc::.-·
I.ie 5%) inl1·-o prob5 dominata de semi111.L1c d1::
Hordcrtm 1·1tlw11"c. Ca şi in cazul secarei, tre-
buie să subliniem caracterul izolat al acestei
determinări paleobotanice a •wăzului pe teri-
toriul tării noas~re. întrucât el nu mai este în-
tâlnit după aceea decât in La Tenc in aşezarea.
de la Răcătfiu, Gni.diştea şi Grădiştea Munce-
lului·.- De la Răcf1ti1u s-a cercetat chiar o pro-
bă . consistentă, formatf1 în proportie de peste
990/o din seminţe de Avena salina. În rest, sin-
gurele mărturii au fost obţinute în aşezare:'
daco-romană de la Cârcea şi cea din sec. IV
e.n. de la Spineni, dar şi în acestea ovăzul esk
o cereală care participa doar sporadic b L'cu-
nomia comunităţilor respective.
Probabil că ovăzul, alături ele alte cereale,
a rost intrebuintat in preistoric in hrana omu-
lui sub formă de fiertură, cum se mai inlâm-
plă şi azi in unele regiuni ale lumii. Acest lu-
cru este conffrmat şi de descoperirea sa in can-
t i:.-1\i apreciabile in stomacul omului rie Grau-
balk şi ceva mai puţin in stomacul omului
de Tollund (j;i;. Nu este exclus ca fiiina de o-
vf1z Si'I ri fost folosit;\ la p1·cpararea pâinii. În
amestec cu făina de gr[rn Intr-o propor\ie de
1/4. De altfel, H. Hclbaek ••Tî gf1seşte ovăz
~:11,batic în resturile aşa zisL·i ,.prajiluri··
de la Glaslnnbury in J\nglia. De asemenea. ca-
riopsele de ovi"1z erau incluse de d"itre roman!
intre seminţele de 01·z pentru obţinerea mal-
ţului necesar berci r;;i<_
Nu trebuie să omitem ins~ ipoteza care pri-
veşte introducerea ovăzulul in hrana animale-
lor şi în preistorie ra pretutindeni in zilele
noast..rc, precum şi eventuala folosire a sa. a-
vând in vedere proprietăţile făinci de m·ăz de
a întârzia râncezeala produselor vechi, in pre-
pararea untului şi a laptelui închegat.
Genul Panicuin
Genul Panic1im este o plantă anuală care
cuprinde două specii mai importante, intâlnite
-·-~-----
67-1 Ibid..1m,
675 Ibiderit.
676 H. Helbaek. Tollund mandens sidste maaltid,
Aarboger for Nordisk Oldkyndighed go Historie, 1950,
p. 311-341 ; idem, Grauballemandens Sidste Măltid,
Kuml, 1958, ţ>. 83-116.
677 H. Helbaek, Early creps in soulhern England.
Proceedings of the Prehistoric Society, XVIII, 1952,
J""l. 194-233.
678 J. Andre, L'alime11fotio11 ct la Cuisinc ci Rome,
Paris, 1961, p. 178-180.
 :;.i PL' lL·rluriul Ro1111înici: Pc111uic111n miliaL·eum
şi P. capillare.
Panicum miliaceum
Cunoscut in România sub numele general
de mei, înregistrează totuşi o varietate foartl:!
marc de denumiri regionale : coleşă, parinc,
p~:;•1t 111.-in:in\L'l, garon, miilai. sărăcin, serg, si-
rnc, părâng etc.
In ceea ce priveşte origir.ea meiului, pe
baza documentelor arheobotanice, W. van Zeişt
a ajuns la concluzia câ în Europa cent::-ală şi
de est ar exista cele mai timpul"ii mărturii ale
existenţei meiului in Lumea Veche, plasat~ in
jurul mileniului V B.C. Intr-adevăr, au fost ob-
ţinute în această privinţă mai multe date, cum
sunt cele din neoliticul de la Kecovo din
C(·hia, unde meiul este relevat intre 5.000
şi 4.000 B.C. Gi 9 , sau din neoliticul târziu de la
Svodin din Slovacia li~o. !n cultura Cucuteni-
Tripolie, meiul a Cost g~isit la Soroca în Basa-
rabia li81, iar în mi!leniul IV B.C. la Gomolava
(cultura Vinca) în Iugoslavia t;.•:!. In Ungaria s-a
găsit în straturile neolitice din cultura Danu-
bian I din peştera Aggtelek i;~:.:. în aşezările la-
custre din neoliticul elveţian. cum ar fi cele
de la Taubried, Sipplingen, Wangen 1'" 1• Totuşi.
Panicum miliaceum nu lipseşte nici in neoliti-
cul timpuriu din Grecia, fiind dovedit dupf1 a-
nul 6.200 B.C. la Argissa 1'"·-·.
Alte descoperiri timpurii ale meiului sunt
cele din mileniul V B.C. de la Tepe Yahya din
Iran fi8G şi cele din straturile eneolitice din Ge-
orgia Gd7•
lată de ce menţionarea meiului (Panicum
sp.) 'la Glăvăneştii Vechi in cultura Criş este
extrem de importantă, fiind printre atestările
sale timpurii din această parte a Europei. De-
sigur că trebuie păstrată prudenţa necesară, a-
vându-se în vedere că este vorba de determi-
narea meiului prin amprenta sa de pe un ciob
Gî9 Z. Tcmpir, Archcologicke n:ilczy zernM~lskych
rosllin a plc\•clu na SIO\·cnsku, Agricullun1, O, 1!109,
p. fi-un.
CillU. E. Hajnalova, op. cit., p. 13 ; 154-180.
G:JI Z. V. Janushcvich, Cultivatcd plants în south-
wcstern USSR accorrling to palaeobotanical investi-
gations, Chişin[1u. 197fi. p. 152-16î.
602 W. van Zeist, Prcliminary report on the bo-
lany o[ Gr,mu\ava ..I. Archaeul. Sci„ 2, 19î5, p. 315-325.
CiU3 K. JJerlsch and F. Bertsch, op. cit., p. 90.
61!4 lbid1•m.
685 .I. M. F!enfrcw, The firsl..., Archaeo-Physilrn.
!:. I !179. P. 243-265.
lilJ(j L. Constantini-Biasini. Agricullure in Ba-
luchistun between !he 7111 and :1n.1 millenium B.C ..
Newsletter of Baluchistan Stuclies. 2. 1985. p. 16-30.
liU7 G. N. Lisitsina, Main types of ancient far-
ming on the Caucasus-on the basis of palaeo-ethno-
botanical rcscurch, Ber. Dtsch. Bol. Gcs. !Jl. 1978,
p 4:1-5î.
https://biblioteca-digitala.ro
şi că nu s-u putut prccizn n1c1 spccin cărei:.l :i-
parţine. Următoarea mărturie a meiului, în
ordine cronologică, este cea din aşezarea epo-
nimă a culturii Vădastra, cu precizarea, de data
aceasta, a speciei miliaccum. Nu mai puţin im-
portantă este descoperirea meiului (Pcmicum
miliaceum) în cultura Gumelniţa la Morteni.
chiar dacă este vorba de un material necarbo-
nizat, care pune problema crmscrv'71rii sale. D~
aceea, nu vom omite să prezentăm o altă do-
v~dă mai sigură a meiU!lui in eneoliticul Roma-
11iei, cea din aşezarea cucuteniană de la Vă­
leni. în epoca bronzului, Panicum miliaceum
a fost înregistrat paleobotanic la Odaia Turcului
şi Sânzieni, iar începând din Hallstatt şi mai
ales în La Tene el este prezent aproape în fi-
ecare aşezare geto-dacă de pe te.ritoriul ţării
noastre. Putem spune, f:iră teama că vom gre-
şi, că în epoca fierului meiul a constituit cerea-
la universală, care probabil cii nu a lipsit din
hrana nici uneia din comunităţile nşezărilor
din act·astă perioadă. De aceea ni se parc cu
atât mai importantă intuiţia lui Zach. C. Pan-
ţu care în 1929 nota despre mei - „Srminţele
acestei plante au fost nutrimentul fundamental
al Dacilor şi al tuturor locuitorilor iărilor ro-
mâne până pe la sfârşitul secolului XVII, când
aceste seminţe fură înlocuite cu porumbul (Zea
Mays L)'\ (p. 174-175) ·~·.•. Noi vom adăuga a-
cum aşezările hallstattiene in care a fost iden-
tificat - Babadag şi T[1şad şi pc cele din a
doua epocă a fierului - Bâ:t:diina, Satu Nou.
Popeşti, Piscu Crăsani, Grădiştea. Brad, Cârlo-
măneşti, Bărbăteşti. Căpâlna, Buridava-Ocni\.a,
Biharia, Grădiştea Muncelultii, Barboşi şi pro-
babil încă multe altele in care nu s-at.i făcut
până acum cercetări paleobotanice. Considerăm
că meiul poate fi definit cu adevărat ca plan-
ta geto-dacilor.
ln etapele ulterioare, Panicum milioceum
a fost recuperat din aşezarea de la Hinova,
Spineni şi Topraichioi. toate din !'cc. IV-V
e.n. şi de la Ciurel in sec. VI-VII e.n.
Despre folosirea meiului dP-a lungul tim-
pului sunt menţiuni interesante de la Pliniu 11 ·"~'.
care spune că în Campnnia se rncea din <.'I un
terci, iar triburile sarmatice foloseau in hrana
lor în bună măsurii acest foi d<.· mâncare. Me-
iul mai era folosit pentru a face drojdie. prin
amestecarea lui cu vin neiermentat. .J. M. Rcn-
frew i;nu afirmă că in Bulgaria din el se pre-
pară prin fermenta1·e o bt1utur:i numită „bo:t:a"
care probabil o folosea şi omul preistoric.
liUB Zach. C. Pantu. Plantele l'UllOSCllll' Ul' po-
porul rom;in. Bucureşti. 1929, p. lî~-tî5.
()(l!J Pliniu. Natttra/ Histor11, XVlll. xxiv-xxvi.
apud, J. M. Rcnfrew. Palaeuell111obo1any, Londun. 1973,
p. 101.
690 Ibidem.
171
 Etnobotanica romi.'tnca.sci1 ne of er;1, de ase-
menea. ci\teva inlormaţii sugestive asupra uti-
lizftrii meiului. Din făina de mei se prepara
măm<lligă, iar pisat in pive era inclus in sai·-
male şi folosea la plachie, ca să nu mai v01·bim
de binecunoscuta bragă (similară probabil ace-
lei „bouza" din Bulgaria) fabricată tot din mei
cu gustul său acrişor şi mirosul particular care
o făcea, până nu demult timp. o băuturft răco­
ritoare agreabilă şi foarte căutată Având în
vedere modul uşor de obţinere a sa, prin fer-
mentarea făinei de mei în apă, nu putem crede
că nu era cunoscută de geto-daci.
Cât de importantă a fost această plantă
pentru strămoşii noştri reiese şi din perpetuarea
unor tradiţii, precum cca care spune că meiul
„întâi moaşa 1-a semănat. A luat o mână de
mălai şi semănându-l a zis : Să fie de leac şi
sd fie sămânţă din line !'" (p. 152) ll9J.
Genul Setaria
In ţara noastră genul Setaria cuprinde mai
multe specii : Setaria glauco, S. iicrticilata,
S. decipiens, S. viridis, S. italica. Dintre Hcestea,
au fost identificate în C')ntexte preistorice din
Romiinia - Setaria viridis şi S. italica. Setaria
viridis a fost desemnat de popornl nostru sub
numele de mohor. bursoacii, cosrei, mei nebun
etc„ iar Setaria. italica sub cea de dughie, mă­
ral'iu. fân' sămănat. mohor, mei păsarcsc etc.
Din punct de vedere morfologic există multe
afinităţi intre cele două specii. Arheobotanic,
.i;.,·,·L•Jria 1•iridis a fost identificat in peşte1·a Ag-
gtelek din Ungaria şi aa SC'hussenthal în sudul
Germanici, iar in epoca bronzului la Alpen-
quai pe malul lacului Zi.irich m~. Seminţele sale
nu lipsesc nici din stomacul omului de Grau-
balle m:i. Referitor la Setc.ria italica s-a scris
despre existenţa sa în neoliticul din nordul
Chinei, la Yang-Shao, in jurul anului 4.00')
B. C. •ni. Se consideră c[t w~. in Europa dovezile
cultivării acestei specii se concentrează ince-
pc."1nd din mileniul II B.C„ in aşezările din e-
poca bronzului din Europu centrală şi regiunea
bazinului IVI::'1rii Mediterane 1:"11 :.
691 V. Buturu. E11ciclupcdie de et11obolanicci ro-
mânească, Bucureşti. 1979. p. 152.
ll!12 K. Bertsh und F. Berlsch, op. cir„ p. 85-37.
ti!l3 H. Hclback. Grnuballcmnndens Sidstc Mdltid.
Kuml. 1951l. p. u:J-1 Iii.
llY4 Ping-Ti Ho. The indigenous origins of Chinese
agriculture. in C. A. Rel•d (ed.J. Orioins of agriculture,
Mouton. T!ic lfague. 1977. p. 413--IO:I.
6!15 n. Zohar:.· and M. Hopf, Domesticatin11 uj
fllarrrs in rhe Old World. Orford, 1988. p. 79-81.
li!Hi H. Kr11ll. Kaslanas. Ausgrabungen in einem
Siedlungshi.igel dcr Bronzc- und Eisenzcil Makedo-
niens 1975-1979. Dic Pflnnzenfunde. Prahislori5che
Archiiologie in Si.idoslcuropa. \"Ol. 2. Berlin. 1983.
p. 121-124.
172
https://biblioteca-digitala.ro
DL".scopcril"ih: spt:·ciei Setol'i<t itulicu in pre-
istoria României nu sunt lipsite de interes, 11-
vând în vedere că cea mai timpurie apariţie n
fost înregistrată în cultura Gume>lniţa la Mor-
reni şi Hflrşova. Prima aparitic a speciei Seta-
ria viridis nu este exclus să fie, până acum,
cea din epoca bronzului de la Odaia Turcului.
Ulterior, Setaria italica a fost relevat:l în marc
cantitate în La Tene la Piscu Crf1sani şi C<"\pâl-
na, iar Setaria l'iridis a fost atestat[1 in n doua
epocă a fierului la Grădiştea şi Grf1di~tea Mun-
celului şi in sec. V e.n. la Topraichioi.
Ca şi meiul din specia Pcmit'um milicceum,
aşa zisul mei sau dughia - Setaria italica a
putut să fie consumat prin !"ierbere, cum et
demonstrat descoperirea sa !u stomacul omu-
lui de Grauballe. clar nu trebuie omisă ipoteza
întrebuinţării sale in prepararea pâinii. Semin-
telc sale au fost găsite, împreună cu cele de in,
în restu1·ile de pâine în aşezarea de la Irgen-
hausen din Elveţia~;, cu toate că au existat
unele discuţii privind atribuirea seminţelor res-
pective unei specii de Brassicc?.
Echinod!lnn c:rus-galli
Denumirea populari"• a acestei specii este
costrei sau iarb:.\ bărboasă. dar nu lipsesc nici
cele de iarbă ghimpoasă, m<1hor. mohor gras,
mohor lat. muşui etc.
Desigur că in prt>isttwie Echi11oc/1lou crus-
galli nu a fost cullivaltt in mod special, cn fi-
ind recupemtă dintre semin\ele altor specii dl:
cereale, care erau intr-adevi-1r cultivate. in spe-
cial din lanurile cu Panictl'n sau Setaria.
Cu toate că nu există prea multe dovezi pa-
leobotanice, vom aminti lotuşi c[1teva cazuri in
ca1·e această specie a fost confirmată arheobo-
tanic. Vom începe cu o seric de descoperiri ale
speciei Ecltinoclna crus-galli in Slovacia, dintre
care menţionăm pe cea din neoliticul tttrziu de
la Svodin. din Hallstatt de la Cccejovice. din
La Tene de Ia Divinka );at: din perioada roma-
nă de la Bratislava-Devin m.~. In Ungaria a-
ceastă specie a fost intc\lnit~i la Lengycl •w. in
Danemarca în slomacul -~mului de· GraubaHe ;'~ 1 •
in epoca bronzului în Suedia la \'allL•berga in
Skane ;oi. in Olanda la Elp ;n~ <:>!l'.
697 J. M. Renfrew, op. cil .. p. 102-103.
G9tl F.. Hajnalo\";i, op. dr„ p. 13-:!G. tab. '.!2.
d99 J. M. Rcnrrew. op. dr„ p. 103.
7UU H. Hcllmek. Grnuballemandcns Siustc i\'li11lid.
Kuml, 1!158, p. 83-116.
701 li. Hjcl!nq\·ist. Dinkel un Hirse aus dC'r
Rronze:i:cit sudschwedcns nebst cinigen Menncrkungl.'11
iiber ihn.• sptitere Geschichlc in Schweden. Botaniska
Notlser. 122. l!JG!I. p. 261-267.
70'.! W. v::in Zcist. Prehistoric and Early Historic
food plants in thc NethC"rlands. Palacohlstorla. XIV,
1970. p. H-ln.
 ln contexlcle arheologice din Romfmia, E-
chinochloa crus-galli a fost găsită până acum
numai în La Teme, în aşezările de la Piscu Cră­
san şi Grădiştea Muncelului.
Leguminoase
Leguminoasele au avut în preistorie o impor-
tanţă la fel de mare ca şi cerealele, avfmd in
vedere procentajul ridicat de proteine pe care
îl conţin, ca să nu mai amintim de importanţa
unora din speciile de leguminoase în procesul
de rotaţie a culturilor în scopul refacerii po-
tenţialului productiv al solului, acţiune începu-
tă cu siguranţă din timpuri foarte vechi şi
practicată cu mult succes şi azi.
Ne vom referi în continuare numai la acele
specii de leguminoase care au fost recunoscute
prin recuperarea materialului botanic din aşe­
zările pre- şi protoistorice din România.
Lens esculenta (L. culi·naris)
Dovezile paleobotanice de care dispunem
în tai·a noastră au relevat că cea mai timpuri~
leguminoasă gitsiti1 până acum prin săpăturt!e
arheologice este lintea. Este motivul pentru
care am preferat-o pentru o prima prezent·1re
intre speciile de leguminoase.
Toate varietăţile cultivnte de linte sunt di-
ploide şi au 12 cromozomi. În mod conventio-
naL speciile cultivate de linte sunt impărtite
in două grupe : linte cu seminţe mici (:.J· -6
mm) - microsperma şi linte cu seminte mari
(G-!l mm) - macrosperma.
Pe lăngă denumirea generală de linte, po-
porul nostru ii mai spune in anumite regiuni
făsuică sau făsuiţi'I.
S0minţele de linte au propriet<'\li nutritive
ridicate, conţinând circa 400/u amidon. 26U/u al-
bumimi, 2°/o grăsimi, sub 311/o zahăr ele.
Ca urmarc a calit{lţilor nutritive ale aces-
tei specii. omul preistoric a cultivat-o de tim-
puriu. la început chiar fiind asocialii in cul-
turf1 cu grilul şi orzul. Ea pare a fi fost utili-
zatf1 in alimentaţie chiar inainte de constitui-
rea primelor comunită\i agricole. Aşa se faci.'
că in Siria :rn fost g;\site in aşezările prcagri-
cole (9.200-7.500 B.C.) de la Mureybit 7u:: şi
TC'll Abu Hurevra ~•l', st·rninlc de mici dinwn-
siuni atribuite ;peciei s~dbatice de linte - Lc11s
orientalis. Sl'minţC'h~ de link acompani:1u 1x·
;0:1 W. van Zcist„ The Oriental Instituie excm·a-
lions al Murcybit. Syria : Preliminar}' report on the
l!J65 col'1paign. Part. III. Palaeobotany ..J. Ncar F.ast
Stuu .. 29. 1970. p. 1liî-176.
704 G. Hillman, The plani remains from Tell
Abu Hureyrn A preliminnry report, Proc. Prchist.
Soc., 41, 1975, p. 70-73.
https://biblioteca-digitala.ro
cc·le de f;rf1u (einkorn) :;.i orz ~[tlb:llic. !n F.11-
ropa au fost descoperi le, de asemenea, scmin-
te rlc mici dimensiuni de linll'. atribuite spe-
ciei Le11.<t nigricans. in straturile de la sf.:lr-
şitul paleoliticului şi din mezolitic din peştera
Franchthi din Grecia ;o·._
Pc mf1sura tt·eccrii timpului, intrcbuintan~:.a
lintei in hrana omului cunoaşte o tot mai m'.1re
generalizare în Orientul Apropiat, astfel c::'.l în
aşez[1rile agricole' l impurii, atribui te neoii t i :'Ll -
1'.Ii aceramic din mileniul al VII-leu B.C .. •>
aflăm descris:.'1 în nordul Irakului la Jarmo ;u•;.
in Iran la Ali Ko5h îllî, în Siria la Tcll Abu
Hureyra (stratul neolitic) 70 ~ şi Tell Aswad ;fl'J.
!n Tordanb la Jericho (stratul aceramic B) ; 111 ,
in 'i\1!·cia la <;ayi:inu 711 etc. Lintea conti~u~1 s~1
fie o prezenţă constantă şi în etapele urm~\­
to:1re; in str3turilP neolitice cu ceramic:·: de la
Hacilar (5.800-5.000 B.C.) 71 ~ şi intrP 5.000 şi
4.500 B.C. la Girikihacivan 71 :1 ambele din
Turcia : intre 6.250-5.650 -B.C. la Tell Ro.m:!d
in Siri~l ii', ; între 5.500-5.000 B.C. la Tepc•
53.bz în Iran ii.; etc.
În Europa. lintea se cultiva deja în mil:'-
niul al VI-lea într-o serie de aşeza.n. cum ar
fi cele de lu Ghediki (stratul acerarnic) :u;. în
i05 J. :VI. Hansen, op. cit., p. 39-4Cl.
i06 H. Helbaek, Domestication of food pl<ints i n
thc Old World, Scicnce, 130, 1959, p. 365-372.
707 lclem, Plant collecti ng, dry-farmi ng and i rri-
gation agriculturc in prehistoric Deh Luran. în F. Hole.
K. V. Flannery, J. A. Neely (eds.), Prchistory a11d
human ecoloay of the Deh Luran Plain, Memoirs Mus.
Anthrop„ I. 1969, p. 383-426.
708 G. Hillman, op. cit., p. 70-73.
70!> W. van Zeist, J. A. H. Bakker-Heeres, Sume
economic and ecological aspecls of the planl husban-
dry of Tell Aswad. Paleorient. 5. 1979, p. l(Jl-169.
710 M. Hopf, Jericho planl 1·emains, în K. M. KL'-
nyon nnd T. A. Holland. Excavations at Jericho. voi. 5.
London. 1983, p. 576-621.
îl l \V. van Zeist, Pnlaeobotanical, results in the
1970 season at <;:ayoni.i. Turkey. Helinium. 12, l!l72.
p. :1-19.
712 H. Helbaek, The plani husbandr~· of Hacitar.
in J. Mellaart, Excavatio11s al Hacilar, voi. I. F.din-
burg, 1970. p. 189-244.
713 V./. van Zeist, Pkml remains frc•m Girikilw-
ciyan. Turkey, Analolica. 7. 1979-1980, p. 75-89.
714 W. van Zeist and S. BolleR1a, P:1laeobotanil'al
investigntions at Ramad. Annalles Arl'hc!ologiquc>s
Syriennes, voi. XVI. T. 2, 19tiG, p. l 7!1-180.
715 H. Helbaek, Plant collecting. clry-farming and
irrigalion agriculture in prc>historic Deh Luran. in
F. Hote. K. V. Flnnnery, .J. A. Neelr. op. cil„
p. 3fi3-421i.
716 J. M. Rcnfrew. The firsl farmc>rs in Snulh
East Europe, A1·chaeo-Physika, B, 197!1. p. :!43-2G5 :
idem. The archaeologicnl evidence for the domeslil'a-
llon of planto; : methods and problems. în P. J. Ul'ko
nnd. G. W. Diinbleby, op. cit .. p. 14!1-172.
173
nivelurile prect>1·a111ict:· c.ll! la Argissa-Magu-
la;i;. de la Sesklo ;i"' toate din Grecia: intre
4 HOU-4.(iOO B.C. la Karanovo Mogila (Bulga-
ria) în neoliticul I impuriu ; 1:1 ; intre 5.300-
-l.500 B.C., în cultura Stan::evo, în aşezarea
dl.' la Anza (Iugoslavia);"": in neoliticul de la
Lengyl'l ;!r şi cel din peştera Aggtele~ ;:!:! din
Ungaria : în danubianul I de la Hcilbronn şi
B11ckingen, ca şi in aşezările lacustre de la
~·cdersL·e ~_;i \\';lldsee din sudul Germaniei;:!:: ;
la Butmir şi Ripac in Bosnia;:!\ în neoliticul
timpuriu de la Blatne şi neoliticul târziu de h
S\'odin din Slovacia ;:!:, : destul de rar in eneo-
litic în cultura Cucuteni - Tripolie din Bas:i.-
rabia ;:,!i; etc.
Lintea (Le11s escule111a), fără a fi una din
cele mai frecvente plante ale cărei resturi să
li rămas in structurile arheologice preistorice
din Romimiu, a fost int:1lnită totuşi in cultu-
rile neolitice vechi (fig. 57 ; tab. 10), cum ar
fi cultur:1 Vinca. care a oferii cele mai timpurii
semin\e cultivate alc ac.estei specii pc teri-
:oriul \:-1rii noastre' in nşezarea de la Liub-
c:ova (pi. XIV 7). ln cele doui1 mostre de la
Liubcova, recuperate din vase, lintea era in-
sotil<\ de o seric de specii de grâu. dintre
care nu lipsea Triticum monococcum şi T.
dicoccum. O situa\ie similară a fost inregis-
t rată în cu I tura Boian la V lăd iceasca (pi.
XIV 8), ceea ce subliniază că nu este întâm-
plătoare combinaţia lintci cu uncie specii de
grâu (şi in mf1sură mult mai mică cu orz),
av:md probabil o semnificatie mai greu de ex-
plicat in stadiul cunoaşterii actuale.
Dac[1 in culturn Sălcu\a s-a constatat exis-
tenta relativ rcstrănsă a unor semintc de linte
(Lens sp.), in perioada de tranziţie de la eneo-
litic la epoca bronzului {pi. XIV '9) aceasl[1
leguminoaS.-1 era conservată in moduri diverse,
717 M. Hopf, Bericht i.iber die Unlersuchungen
von Samen and Holzkohleresten von der Argissn-Ma-
gula aus den prtikeramischen bis mitlelbronze-zeilli-
chen Schichlcn, in V. Milojcic, J. Boessneck, M. Hopr.
op. cit., p. 1111-110.
i!B M. Kroll, 'l'cssalische Kullurprtanzen, Z. Ar-
chiiol., 15, 19111, p. 9i-103.
;19 M. Hopf, Friihe Kulturprtanzcn aus Buli::a-
rlen, .Jahrb. Rom.-Gcnnnn. Zentrabnus. Mainz. 20,
197:1, p. 1-4'{; .1. M. Rcnfrew. op. cit., p. 243-2G5:
1'19-172.
720 J. M. Rc-nfrew. Carbonized seed from Anza.
in M. Gimbulas (cd.), op. cit., p. 300-312.
721 J-1. Helbaek, Late Cypriole vegetablc diet nt
Apliki, Opusculn Alheniensia, IV, 1!>62, p. 171-183.
722 I bicler.i.
723 K. Dcrlsch. F. Bcrtsch, op. cit., p. 172.
72-1 E. Ncuwciler, Dic Prăhistorischcn Planzc-n-
rcstc Milleleuropas. Vie1·teljahresshrirt der nnturfor-
schcndcn GcsellschaCt in Ziirich, 1905. npud. J. M.
Henfn•'.1!. Palaeoethnobotany, Lonclon. 1973, p. 11:1.
725 E. Hajnalova. Si.ieasnc poznatky z archcobo-
taniky na Slovensku, Nitra, 1989, p. 6 : 13-14, tab. 22.
72U z. V ..Janushcvich, C11lt11.•ated planrs tn south-
westcrn VSSR according to paleobotanica! investiga-
tio11s, Chişini'iu, 1976, p. 108-182.
174
https://biblioteca-digitala.ro
cum ar fi in .inwstec cu inul în Vl'dcr\.'a ob~i­
nerii unei „fierturi". li neori din acest terci
nu lipsea nici grftul (Tritic11 m acst1 L'llm). Gcto-
dacii, la rândul lor, prctuiau calit<\\ile nutri-
tive ale lintei, pentru c;\ o găsim in aşL•zărill'
de la Băzdâna (pi. X V 1), Piscu Cri1sani, C ră­
diştra, Căpâlna şi Grădiştea Muncelului. l'.:i
aduc multe noută\i în felul in care pregăteau
seminţele pentru a fi mâncate, intruci'lt, de
exemplu, la Bazdana, pc lângă introduceren
semin\elor de grâu şi mai puţin de orz (ames-
tec deja cunoscut din neolitic) în acelaşi vas cu
lint('a (poate pentru a fi fierte), intervine o
nouă cereală at{1t de specifică geto-dacilor -
meiul. Acest fel de mâncare nu era străin nici
comunităţii de la Grădiştea. La Piscu Crăsani
scminlele de linte erau uneori amestecate in-
tre cele de Iubit (Camelina satfoa). într-un
scop culina!' mai greu de intuit : nltcori elr
acompaniau semintclc- de bob (Vicia faba mi-
nor). desigur cu intentia mai uşor de sesizat
de data aceasta de a .fi consumate prin fipr-
bC're. Şi mai curioas<\ decât alătu1·area semin-
trlor de Iubit celor de linte este felul în care
comunitatea de la Grădiştea Muncelului a l'on-
sidcrat C<\ poate fi consumată lintea. Aici (aşa
cum rc·zultă dintr-o probă studiat{l. de multu
vreme). lintea era combinată nu numai cu se-
minlL•le de grâu. orz şi mei. deja n•levate in
alte: aşezări, ci şi cu seminţe de Sinapi~ an.•<msis
si Sinapis alba.
ln secolele urmf1toare lintea este documen-
tată până in prezent doar în Dobrogea. Din
sec. II-III e.n. şi din sec. IV L'.n. au fost re-
cuperate dou;-1 mostre formale aproape în L~x­
dt1si·1itate din linte (l~ens esc:ulenta ssp. mi-
cro.o;permae) de la Murighiol {pi. XV 2), iar din
sec. VI e.n. a fost găsit[1 o probii la fel de
purii la Histria (pi. XV :J).
tn afară de eventualele modalităti dl' pre-
pararP a lintei. deja relevate prin cc-rcetăril<·
din Rom<inia. vom expune alte câteva refcl'il'i
din literatura de specialitate. Se afirmă c<i
rnmanii ar fi ff1cut din linte o sup[t c:1re s1•
p:·p!.!{1lea prin prăjirea prealabilă a semin\clr1r
şi anwstecarea !nr cu ti1ri1te ;";· D. Broth\\'cll
şi P. Rrothwell ;1." spun 61 linte;1 c:ra gătit[1 cu
castunc sau cu midii. iar într-o .-ilt:"l. 1·e\C't:l.
la o supă de orz erau adăugate scminte de
!ir.te. ochti\ cu cele de· maz;,re şi chiar ma-
Trebuie s~1 rncn1iuni1m, de asemenea, ci'.i
etnobotanica românească a p~istrat numero:1se
obiceiuri legate de inlrl'buintan•a liniei. din-
tre care vom aminti doar folosirea semin\rlor
pnljite ca diur('tic şi a celor fierte. stoarse· şi
frecate cu oţet ca ,.ll'ac·· pentru umfl[ituri.
727 J. Anclrc. op. cil., p. 39.
72C n. and P. Brothwcll. F'ood in Anrlquiry. Lon-
don. 19G9. p. 105-IOi.
 Genul Pisam
ln ţara noastr[1 au fost recunoscute trei
specii de mazăre : Pisnm elatius. P. sativum
şi P. arvense. Mazărea este o leguminoasă cu
multe calităţi nutritive, datorită conţinutului
ridicat de legumini1 (5,4-9.50/o). zaharoase
(5-28010 ), amidon, grăsimi (0.6-5,5 „) etc. ;:!!'.
11
, Grecia. la Tell Azmak in Bulgaria, în jurul
Toate aceste componente i-au conferit o seamă
de propictăti CL' nu au sci1pat nici omului
preistoric. av0:ind în vedere includerea sa de
timpuriu printre speciile cultivate. al<ituri de
grâu şi orz.
Intre î.500-6.000 B.C. mazărea (Pi~mm sa-
tivum. ssp. arvense) a fost cultivată la Janno
(stratul m:eramic) in Imn ;::n, la Can Hasan ::: 1
~i c;:ayonu :::~ din Turcia. la Tl'll Aswad in
Siria :::::. la .Jericho (nivelul aceramic) în Ior-
dania ;::~. Intre fi.000-5.000 B.C. Pisum sati-
vum ssp. arrense a fost gi1siti1 la c;:atal Hti-
yiik ;: 1.-•. Hacilar; •· şi Erbaba ;:; din Turcia.
Se bănuieşte cii strămoşul formei cultivate
de Pisum sat ivwn ar· fi specia sălbatică Pisum
elatius ;::•. Estl' surprinzător însă că specia săl­
batică de mazân.· apare in straturile neolitice
mai târziu decât specia cultivată. La Hacilar ::l!I
a fost int[llnită intre 5.400-5.050 B.C., in ju-
rul anului Ci.500 la c;:ayonti 7 ~ 0 . intre 5.850-
!i.GOO B.C. la Ca tal Hiiyuk ;1,1 şi la 5.250 B.C.
Ia Can H:1san ;~·!.
729 Em. Tupa. Pisum, in Flora R. P. Romane,
Bucureşti. 1!157. p. 445-450.
730 H. Helbaek. Domestication of food plants in
the Old Wol'ld. Science, 130, 1959, p. 365-372.
7:n .J. M. Rcnfrew. A note on the neolithic grain
from Can ffasnn. Anatolian Studies, XVIII, 1!168,
p. 55-;jli.
732 \V. zan Zeisl. Palaeobotanical resulls in the
19i'O sra~nn al <;;:ayi:inti, Turkey, Helinium, 12, 1972,
p. :J-l!l.
733 \V. \'an Zeist and J. A. H. Bakker-Heeres,
Somc ccnnrJRlic and ecologica! aspects of the plant
husbandl'~· of Teii Aswad, Paleorient, 5, 1979,
p. lfil-169.
7:H M. I !opf, .lerichn plant remains. in K. M.
Kenyon and T. A. Holland (eds.), Excavation.v at
Jcriclw. \'ol. 'i, London, 1983, p. 576-621.
7:!!i H. Hclbaek, First impression of the <;:atal
Hiiyui; plnnt husbanclry, Anatolian Studies. 14. 1964.
p. 121--1:.!::.
736 Idem. The plant husbandry of Hacilar, in
.J. Mrllaart. up. cil .. p. 1119-244.
7:Ji W. zan Zeist and H. Buitenhuis, A palaeo-
botanical stud.v uf Neo!ithic Erbaba, Turkey, Anatn-
lica. 10. l!lll3. p. 47-89.
73[! .r. M. Rcnfrew. Pa.laeoetnohotany. Lonclon, 1!173,
p. 110.
73!1 H. Hclbaek, op. cit„ p. 18!1-244.
740 W. van Zeist, op. cit., p. :J-I!J.
741 Idem. First impression of thc <;atal Hiiviik
plant husbandry. Anatolian Studics, H. l!HH. p. 1:!1-
123.
742 D. H. French, G. C. Hi liman. S. Payne. H. J.
Paync. Excavation at Can Hasan III. 1969-1970. in
E. S. Hi.i;r;s. Papers in economic prehis:or11. Cam-
bridge, 1972, p. 181-190.
https://biblioteca-digitala.ro
Date paleobotanice interesante in ceea ce
priveşte cultivarea mazărei cxist{1 şi în cele
mai vechi aşez~1ri neolitice din 1'.:uropa. Astfel,
în Peninsula Balcanic{1 este documentată in
neoliticul timpuriu, în jurnl anului 5.500 B.C.
la Nea Nikomedeia :i::, în nivelurile aceramicc
de la Ghcdiki. Sesko şi Soufli ''\ toate din
anului -t.330 B.C. :i~.. în cullura Vinl:a la Go-
molava (Iugoslavia). între 3.B00-3.500 B.C. ;"''·
ln Europa Centram mazărea se cultiva in cul-
tura ceramicii liniare'"'· Jn Slovacia, de exem-
plu, este documentată în neoliticul timpuriu
la Blatne. Cifer. Presov-Sarisspc Lky, Zem-
plin~kc Kopcany ;·,,;. in Basarabia maz{1rca a
fost inti1lnitf1 in c<rntitf1\i modeste în jurul
anului 4.700 B.C. în aşezarea de la Sakha-
rovka ''·:•. iar in Ungaria in neoliticul mijlociu
(circa 4.420 B.C.) la Devavanya-Rehelyigi1t şi
ln epoca mijlocie a bronzului la Tiszaalpâr-
Vărdomb şi mai ales la P:ikozd-Var ;:.n etc.
Prin săpăturile arheologice din România
s-au ob\inut mai multe mostre de seminţe
carbonizate care ne permit fixarea câtorva re-
pere asupra culliv~1di maz:-1rci de către omu!
preistoric (fig. 5î : tab. 15).
Pisum :mtivum ssp. a1Te1tse nu a fost încă
inrcgistrat•-1 in \arn noas1n·1 intr-n perioadă
<1nlerioar:-i celei in care s-a dcsffisurat cultura
Dudcşti-Vinca. Tn aceasli"i cullud'i ·au fost. des-
coperite la Cârceu (pi. XIV 11) seminţe de ma-
zăre depuse într-un cuptor· ritual. Seminţele
de mazăre au fost aşezate la gura cuptorului,
separat de altele de Triticum aestivum, iar
pe marginea cuptorului s-au găsit oase uma-
ne acoperite cu vase şi cioburi. În faza de
tranziiie de la cultura Boian la cultura Gu-
melnita s-au recuperat seminţe carbonizate de
Pisum sativum s~p. arvense din aşezările de
74:i W. zan Zeisl and S. Bollcma, Plant husbandry
in cari~· Neolithic Nea Nikomeclcia, Greece, Acta bot.
nccrl., 20, 1!171. p. 524-5:18.
7H .r. M. Renfrew. A report on recent finds of
c:irbonized cereai grains and seeds from prehistoric
Thessaly, Thessalika, 5, l91Hi, p. 21-:16; H. Krnll,
Thcssalische Kulturpflanzen, Z. Archăol., 15, 1981,
p. 97-10:1.
745 M. Hopf. Frtihe Kulturpflanzcn :iw; Bulgarien,
.Jahrb. Ri:im.--German. Zentralmus. l\faim~. 20, 1973,
p. 1-47.
746 \\'. \'an Zeist. Charred Plant rcmats rrom
Teii Gomolava. Rad Voi\'odanskin Muzcia, 23-24.
197-'-l!>i8, p. 5-IR.
i47 U. Willerding, Zum l\ckerbau der Banclkcra-
miker. :\llaterinlhcfle zur Ur- und Frilhgcschichtc
Nicclersach~('n, voi. 16. l!)BO. p. 421-156.
7411 C. Hajnnlnva, op. cit., p. 6-11.
i.JD Z. V. Janushevich, The specific composilion
of whe;1t lincls from ancient agricultural ccntrcs in
the U~SR. în W. van Zeist and W. :\. Caspnrie
lecls.l. l'lants and ancic11t man, Balkema, Rotterclam-
[loston. I !llH. p. 26i-276.
750 P. P. Hart:::inyi, G. Novaki, op. cit., p. 1-88.
 la Radovanu şi Ipoteşti (pl. XIV/2). ln limp
cc· la Hado\·;111 u s-au gf1si t doar puţi ne Sl'-
minţe de mazăre intr-o probă formată in mare
parte din Triticum clicoccum şi intr-o mica
măsură T. 11w11ococc11m, mostra de la Ipo-
teşti con\im.·a 3 '4 mazăre. aproape Il.J 1'ri-
licum dicoccHm şi foartt: puţin T. monococcum.
Oricum, cn•dem 61 trebuie relevat faptul că
in ambele cazuri mazărea este inso\ită de
aceleaşi specii de gr<'iu. care poale avea o
semnifica\ie cu privire la modul în ca1·e se
consuma aceast[1 specie. dacă nu cumva in
spatele unei astfel de constatări se ascunde
un proces mai complex in legf1tură cu rola-
lia culturilor.
O marc cantitate de semin\e de Pisun:
.<;ativum au fost descoperite in cultura Cu-
cuteni prin s[1p[1turile arhl•ologice de la V[1-
leni. făr<"1 ca în proba respectivă să se mai
amestece vreo altă specie. ln epoca bronzului
Pisum sativum ssp. arvense era cunoscut[1 de
comunitatea de la Siirnta Monteoru. fflră a pu-
tea spune dacă ea ern cultivat;\ pe suprafe\e
foarte întinse. Acelaşi luCl'u se poate spune.
de altfel. şi despre geto-dacii de la Cărlo­
măneşti (pi. XIV ·4). În schimb, locuitorii din
sec. III e.n. ai castrului de la Tibiscum (p'.
XIVl5) includeau din plin in alimenta\ia lor
maz[1rea din specia Piswn satii:zim ssp. arl'cn.<:e,
ca şi cei din sec. IV e.n. din castrul roman de
la Hinova (pi. XIVl6). ln sffll"şit. tot in sec.
IV c.n. diteva seminţe de mazăre se ames-
tecau cu cele de linte in aşez:irea de la Muri-
ghiol.
În legf1tură cu specia sălbatică de mazăre
- Pisum e/atius, considerată strf1moşul ma-
zărci cultivate. se intâmphi acelaşi fenomer:
ca şi in cent1·cle de origine ale acestei specii,
jn sensul cf1 este înregistrată in contextele ar-
heologice in aşezări mai tinere decât cele ir:
care a fost atestată specia Pisum satit'Um. Ast-
fel, o giisim pentru prima dată abia în cui-
turn Gumclnita la Căscioarele, intr-o probă,
este adevărat modestă cantitativ (19 cariopse
carbonizate), dar formată in cea mai mare parte
din seminţele acestei specii. Ulterior. a mai
fost inlfdnită in epoca bronzului la Câdomă­
neşli.
ln ceea ce priveşte felul în care era pre-
parată mazărea pentru a fi mâncată, cu toate
că nu avem date obţinute direct din straturile
arheologice, se poate presupune că din semin-
tele sale se făcea o supă sau un terci. din
care uneori nu lipseau seminţele de grâu.
Genul Vicia
Din numeroasele specii dt• Vicia c:dstente
în zilele noastre pe teritoriul României nu !1('
inlc:rescazi"1 dccut câteva din ele, care au fost
17fi
https://biblioteca-digitala.ro
recunoscute pân[1 acum in aşezările preistorice
!;'i protoistorice din tara noastr{1, adică Vicia
faba, V. ervilia, V. sativCt ssp. angustifolia,
il. hirsuta. V. Crucea, V. villmw şi V. pilosa.
Dintre acestea, prea puţine au avut impor-
tanta economică pentru om de-a lungul timpu-
lui. cele mai multe însoţind ca buruieni di-
ferite semfmături, în special de cereale.
Vicia e1'vilia
Vieia C'rvilia este denumilă de poporul nos-
tru măzflriche. Astăzi ea creşte in regiunile
din jurul Bazinului Mcditeranei şi în Orien-
tul Apropiat, dar probabil d1 import:mta sa
in economia omului a scăzut mult in raport
cu perioada preistorică. Esle folositâ acum ca
furaj. fiind bogată in proteine, iar pentru
hrana omului şi chiar a animalelor seminţele
sunt considerate toxice. Din această cauză se
recomand;\ deshidratarea prealabilă a lor pen-
tru a puteo fi consumate.
Cele mai vechi atest[1ri, din mileniul VII
~i VI B.C. sunt din Turcia, dar este greu de
detaşat eventual formele cultivate de cele
sălbatice. Aşa de pildă. în neoliticul acera-
mic (7.500-6.000 B.C.) de la c;ayoni.i ;.-,,, de la
Can Hasan III ;;;'.!, in aşezarea de la c;:atal Hi.i-
yuk -;.·.::_ Hacilar ;;.~ şi Erbaba ;:.s.
ln sud-estul Europei sunt foarte importante
descoperirile din cultura Gumelnita făcute în
Bulgaria. în aşezările de la Azmaska Mogila,
Karanovo Mogila şi Kapitan Dimitrievo III ;;,;,_
În Grecia. cele mai timpurii mărturii par să
vină de la Nea Nikomedeia, din mileniul VI
B.C. ;:.; şi Sitagroi din neoliticul târziu ;:„,_ In
Iugoslavia apare rar la Gomolava in cultura
Vinl:a ,„„..iar în Ungaria, dup;1 cunoştinţele
noastre. nu a fost înregistrată decăt foarle
rar în epoca mijlocie a bronzului la Baracs-
751 W. van Zeisl. Palaebotanical results in the
1970 season al c;:ayoni.i. Turkey, Helnium. 12. 1972.
p. 3-19.
752 J. M. Renfrew, A note on the Neolilhic grain
froR1 Can Hasan. Anatolian Sludies. 18. 1968. p. 55-56.
753 li. Hetbaek. Fi1·st iA1pression of lhe c;:at..it
Hiiyi.ik plant husbandry, Anatolian Studies, 14, t964,
p. 121-t2:J.
754 Idem. The plant husbandr)' of Hacitar. in
.J. Mellaart. op. cit„ p. 183-2·H.
755 \V. van Zeist :rnd H. Builenhuis. op. cit„
p. -17-89.
750 M. Hopf, op. cit„ p. 1-47 ; .J. M. Renfrew.
The first farmers in South East Europe. Archaeo-Phy-
sica, 8. 19i9, p. 243-265.
757 W. van Zeist. S. Bottema. op. cit .• p. 524-538.
753 .T. M. Rcnfrew. Palaeoethnobotanu. Lundon,
l!Ji3. p. I 10-1 ti.
7:19 \V. van Zeist. Charred Plant remats from Tell
Gomotava. Rad Voivodanskih Muzcin, 23-24. 1974-
!!Jil.l. p. )-111.
 Botty<in simc :m. ln procente sci1zut.e a fost
relevat şi în uncie aşezi'iri neolitice din Basa-
1·abia :i; 1•
Am prezentat toate aceste descoperiri din
\ările vecine cu căt mai multe detalii crono-
logice pentru a cviden\ia căt se poate de su-
gt'stiv marea insemno.i.talc a descoperirilor din
România, unde Vicia ervilia, dupi"1 cum vom
vedea, apare destul de timpuriu (fig. 57 ; tab.
14). Trebuie sii. detaşăm de la început acele
aşez[iri în care aceasli1 planU1 apare in pro-
por\ie minoră din cauza dezvoltării sale ca
burniană in culturile de cereale de cele in
care a fost rccuperatf1 in cantită\i semnifica-
tive. În prima categoric pot fi incluse aşczâ­
rile Vlădiccasca (cultura Boian), Radovanu (pl.
XV,'7) şi Izvoarele (faza de tranziţie de la cul-
tura Boian la culturn Gumelni\a), Gumelniţa
(cultura Gumelni\a), Bâzdăna, Grădiştea Mun-
celului (La Teme) şi Murighiol (sec. ll-11 I
e.n.). Din grupa a doua fac parte aşezările din
cultura Gumelnita de la Căscioarele (pl. XV 3)
şi cca din epoca brnnzului de la Sărata Mon-
tcoru. În concluzie, se poate spune di. în pre-
istoria Romi1nieî Vicia ernili(I era cunoscutii
c1·l pu\in din timpul culturii Boian şi avea
un rol important în economia omului preis-
toric incep[md m;kar din timpul culturii Gu-
mdni\.a. Subliniem că nu este nici o îndoială
în privin\a cultivării într-un scop bine deter-
minat a acestd specii de dit re comuniti1\ilc
din aceste dou[1 ultime aşezări. at;.\ta vreme
cât la C[1scioarele s-a recuperat o prob;;"1 de
cî1·ca 800 grame, din cm·e 500 grnmc o repre-
zentau semin\ell' nefrngmcntate(1·cstul trans-
fonrnindu-se intre timp în ccnuş;'.1) produse în
proporţie de peste !)5<•.„ de Vicia ervilia. La
Sărata Monteoru s-au ~:"1sit cin:a 1.500 cil' Sl'-
mintL' all' acestei specii. ccl'a ce constituie ''
mostr;~1 destul de semnificativc"1 in Sl'nsul in-
trebuin\f1rii acestei plante în scopuri precise.
Vicia faba
ln (ara noastrc"1 beneficiem de o marc va-
r·iclatl' a denumirilor populare referitoare la
Vicic faba : bob, baclale, bombf1, bonă. cochie,
favă etc.
Strămoşul speciei Vicia f aba este conside-
rat specia Vicia narbonensis răspândit<i in ju-
rul Bazinului Mării Mcditcrane, inclusiv in
ţara noastrf1. De fapt. in România creşte şi
Vicia scrarifolia cnnsiderat[1 o formi'1 inrudit[1
cu Viciu nurb11nc11.">is.
Vic:ia narhnnen.<:is a fost rccupcratc"1 din nt'-
oliticul acernmic de la Bcidha clin Pa:csti-
760 13. P. H<1rty;"1nyi, G. No\·;iki. op. r:it., p. 1-33.
71ll Z. V ..Junushevich, op. cil., p. IG!l-102.
https://biblioteca-digitala.ro
na ;i::!. Destul de discutabile, privind atribui-
1·ea si seminţele găsite in neoliticul B (precc-
1·amic) de la .Jcricho (Iordania) ;i~•, in acera-
micul de la Tell Abu Hureyra (Siria) ;fi', şi în
neoliticul aceramic de la Cape Andreas-Ko.1s-
tros (Cipru). Mai sigure ca apar\inând speciei
Jnbn sunt rarele apariiii de seminic din neo-
liticul târziu de la Scsklo şi Dimini din Gre-
cia ;i;s şi de la Passn di Curvo din Italia•·~:.
Prnbabil c~1 Vicia falm începe a fi cultivată
pe scară mai largf1 in Bazinul Mării Medite-
rane odat:i cu debutul mileniului 111 B.C. :i:;.
ln Rom~u1ia. dup;.-1 datele de care dispunem
P<-IO[I la accasti"l dat<'l, Vicia Jaha parc a ri Jua-
:f1 in cultuni cu oarecare int;irziere. pentru că
cca mai timpurie atestare a sa nu est.e mai
veche decât perioada La Tene. c:;.ind a fost
descoperită în marc cantitate in sudul \[1rii, in
aşezarea de la Piscu Cnisani (pi. XV -1) şi ceva
mai modest la Grădiştea Muncelului. În sec.
lV c.n. era mult consumali.'i. in castrul rnman
de la Hinova (pi. XV ti) ~i a fost întâlnilâ
sporadic in aşezarea de la Spineni, ca şi in
nivelul bizantin de sec. VI de la Sucidava
(pl. xv 5).
ln legi1tu1·[1 cu intrebuin\arca semin\elor d1c•
bob pentru hrana omului in trecut, Pliniu : 1:11
spune cf1 romanii amestl'Cau fflina rczultal<i
din măcinarea seminţelor de Vic.·u1 faba cu cca
de g1·âu sau mei italian în scopul de a face
să creasCC:i greutatea p<iinii destinată vânzării.
De asemenea, scmin\ele dl· bob eruu miincate
dup[1 fierbere. fiind considerate de rnrnani o
delicates;.""1 ~i :1desea utilizate ca jertfă adusă
zeilor. Uneori se fflcea un piure de bob care
se anwsteca cu peşte fiert şi i se adi'1uga
chimion, coriandru şi pu\in ulei, după cum
d(•scrie Apicius ;i;:•. Semin\ele de bob, odato."1
consumate de om, se presupune ci1 dctermin.:'1
71i2 11. Helbaek, Pre-potlery 11eolithic farming at
Beidha. Palestine Exploration Quarlerl.v. 98, t!lG6,
p, 61-66.
763 '\1. Hopf. Plant remains :inel early formini:: in
Jericho. in P. Ucko ancl G. W. Dimbledy, op. cit.,
p. J55-35!l.
71i-I G. Hillman, The pl:int remains frnm Tt•ll Abu
Hun',rra : A preliminary report, Proc. Prchist. Soc.,
41, I !175. p. 70-7:1.
iU5 J. M. Rcnfrew, A report on recent finus of
<'arbonized cereai grains and secds rrom prebistoric
Thcssal~·. Thcssnlika, 5, 191lfi. p. 21-31i : li. Kroll,
Kulturpflanzl'n aus Dimini, Archaco-Phyi;il<a, o. 1979,
p. 17:J-lt:!l.
7Gll M. Follicri. Cercali cli villagio neolitico di
Passo di Con·o (Fuggia), Annali cli Ilotanica, J2, 1973,
p. -1!1-'111.
71ii D. Z11hary ;inel M. Hopf, Domcsticalion of
Pianls i11 lhe Ole! Worlcl, Oxrorcl. 1!1110, p. 102-107.
76[! Plini11. Natural Hislor11. XVIII. XXX. apud,
J. M. Rcnfrew. Palaeoetl111obolany, Lonclon, l!J7:l,
p. IO!l.
7G!I D. and P. 13rothwell, op, cit., p. 105-107 ;
.J. ,\ m:n::, op. cit .. p. :.15-37.
177
o „întunecare" a simţurilor şi produce într-o
oarecare măsură insomnie. Planta se folosea
probabil, ca şi în zilele noastre. în amestec
cu alte specii. la obţinerea unui colorant negru.
fn ceea ce priveşte celelalte specii de Vicia,
având în vedere procentele lor din diferite
contexte preistorice din România. ca şi din
alte păr\i, proprictă\ile lor. care nu le-au fă­
cut utilizabile de om de-a lungul timpului,
faptul că, aşa cum au fost descoperite, demon-
streazf1 cf1 s-au dezvoltat doar ca buruieni în
lanurile dl· cereale. nu vom insista asupra lor.
Existenţa lor într-o aşezare sau alta, în diverse
culturi pre- şi protoistorice din ţara noastră.
poale sf1 fie urmărilă in fig. 57.
Totuşi, vom releva că leva as pecie cronolo-
gice privind specia Vicia sntiva şi V. craccu,
mai des consemnate ln literatura de speci.·=. ·
li ta te.
Vicia sativa a fost cel mai timpuriu mcn-
~ionat[1 ln Natufian !:iÎ neolitic la Tcl! Ab'..l
Hurevra in Siria ;;n_ in neoliticul aceramic de
la C~n Hasan JIJ in Turcia ;;i_ În Europa a
fost găsită in neoliticul şi eneoliticul de la Tell
Azmak şi în nivelul eneolitic de la Karano-
vo 7 ;~. in Hallstalt în Slovacia la Horny \'a-
dieov ;;::_
ln România Vicia sat iva ssp. angustif ol ia
a fost semnalatei în La Tene la Grădiştea
Muncelului şi in sec. IV la Murighiol.
Vicia crucea se amesteca printre semin-
lcle recoltate de om încă din neoliticul târ-
ziu in Europa Centrală. ca şi în epoca bron-
zului in aşezări precum .Steckborn, Baden,
Lengyel şi Hastomits, iar în epoca fierului la
Vallhagar in Suedia ;-;„_
Ţara noastră se înscrie cu această specie
printre cele cu mărturii timpurii. Vicia crucea
a fost gf1silă in România în cultura Precu-
cuteni, in aşezarea de la Poduri. ceea ce în-
seamnf1 o apariţie avansată în rapol't cu alte
descopel'iri din Europa.
Genul Lathyrus
Din acest gen interesează pentru hrana
omului specia Lathyrus sativus, care a dcri-.
vat probabil din Lathyms cicera . specie răs­
pândită azi în regiunea mediteranecană. De
aceea, în descoperirile arheobotanice este cel
mai adesea greu de precizat o limită morfo-
dimensiona1;1 între cele dou[1 specii. in fapt
intre IormJ. sălbatică şi cea cultivată.
770 G. Hillman, op. cit .• p. 70-7:!.
771 D. H. French. G. C. Hillman, S. Paync, R. J.
Paync. op. cit., p. 181-190.
77:! G. Kohl, H. Quitta, op. cit .. p. 33-35.
7 ;:: F:. Hajnalova, op. cit .. p. l!l, tab. 22.
774 J. M. Renfrew, Palacocth11obo1t111y, Lom.lc•n.
l!J73, p. lll!J.
17fl
https://biblioteca-digitala.ro
Lathyrus sativus este cunoscută de po-
porul român sub denumirea de măzâroi, linte
albă, lintea pratului etc.
Descope1·irile care plasează această specie
cel mai îndepărtat de timpurile noastre merg
până în mileniul VII B.C. in aşezarea de b
Jarmo (Irak), în neoliticul tărziu de la Dimini
(Grecia) 77 5, intre 4.928-4.770 B.C. în neoli-
1icul de la Azmaska Mogila (Bulgaria) 77ti, in
Franta intre 4.700-4.000 B.C. in ~şczarea L·1
Baunc Fontbregoua (Cardial) şi peştera G.
Bauchinard (Chasseen) -;;;• in neoliticul din peş­
tera Aggtelek (Ungaria);;.~ etc.
Din păcate, pân:'.i acum în România nu
avem decât o singură menţiune privind exis-
tenta lui Lat11yrus sp. şi aceasta destul de târ-
zie şi restrânsă cantitativ in aşezarea de la
Mul'ighiol (sec. IV e.n.).
Lintea pratului este o leguminoasă ale că­
rei seminţe sunt bogate in proteine, dar care
contin un alcaloid şi dacă nu se fierb cu grijă
înainte de a fi consumate, se ajunge la boah
numită latirism ce se caracterizează prin pa-
ralizh picioarelor 77!•.
P 1a n t e o 1e a g i n o a s e ş i p e n tr u
fibre
In grupa plantelor producătoare de ulei
şi/sau fibre, descoperite prin cerccti'll"i paleo-
botanice asupra materialului ob(inul prin să­
păturile arheologice din România. intră urmi1-
toarele specii : Linum usitatissimum, Camelina
sativa, Cannabis sativa, Papaver somnifeTUm,
Sinapis alba, Brasica nigra. Trebuie să men-
tionăm că nu este exclus ca produsele unora
din plantele de mai sus (Papave1· somniferum
şi Cannabis sativa) să fi fost intrebuintate încă
din preistorie la obţinerea unor droguri.
Linum usitatissimum
Se consideră că inul cultivat (Linum usi-
tatissimum) a deriv<tl din inul sălbatic din
specia Lirmm bieml<'. ambele specii având,
de altfel, acelaşi număr de cromozomi (2n=30)
şi produc[tnd hibrizi fertili. Din straturile ar-
heologice adesea au fost recuperate seminţe
cu trăsături de tranziţie intre aceste două spe-
cii, de aceea poate uneori este mai corect a
se folosi denumirea de Linum. usiratissimum
ssp. bienne.
775 H. Helbaek, Thc palaeobotany of thc near east
and Surope, in R. ,J. Brnidwood and B. Howe .. Prc-
historic investigations in lraqi Kurdistan. Chicago.
1900, p. 99-118 ; M. Hopf, Friihc Kullurpf!anzen :ius
Bulgarien. Jahrb. Ri:im.-German. Zentralmus. Mainz,
20, 1973, p. 1-47 ; H. Kroll, op. cit., p. 173-189.
· 776 M. Hopf. op. cil .. p. 1-47.
'":Ti M. Hopf. op. cit., p. 1-H.
77l: E. Neuwciller. op. cit., p. 117-118.
779 .I. M. Renfrew, op. cit., p. 118.
 Cele mai vechi stratu1i arheologice in care
:a fost găsit inul sălbatic (Linum bienne) sunt
11ivelelc pre-ag„icole, datate intre 8.000--7.600
B.C. de la Tcll Mureybit din Siria ii'O, ni..,·elele
neolitice timpu1ii (circa 7.000 B.C.) de la c;:a-
y1jnii din Turcia i:<r. intre 7.500-6.750 B.C ..
în faza Bus Mordeh de la Ali Kosh în Iran i!I:!
etc.
tn Europa cele mai timpurii atestări ale
inului sălbatic sunt cele din nivelurile mezo-
litice de la Cavdar şi Kazanluk din Bul-
garia ;.•: 1•
Intre cele mai vechi urme ale inului cu:-
tivat (Linum usitatfssimum), cunoscute ~nă
.acum, sunt amprenta unei capsule descoperită
intre 7,300-6.500 B.C. la Jericho în lord<>-
nia, resturile găsite in nivelurile dintre 6.250-
5.950 B.C. de la Teii Ramad din Siriu 7"''·. ~L'­
mintele recuperate din straturile datate intre
5.500-5.000 B.C. de la Tepe Sabz din Iran ;.~s
_şi în nivelul Halafian, dintre 5.000-4.500 B.C.,
·de la Arpachiya ;•,;.
în Europa inul cultivat a fost înregistrat
în fazele proto- şi prc-Sesklo (mileniul VI
B.C.) din aşezarea eponimă şi foarte fn>e-
vent la sfârşitul neoliticului şi începutul epo-
cii bronzului la Lerna il"i. Din timpul culturii
·ceramicii liniare ;i fost mcntionat la A!denho-
vener Platte. Koln-Lindenthal. Hcinheim şi
Heilbronn ;:-:.„, iar in aşezările lacustre din El-
veţia şi sudul Germaniei a fost descoperit
in numeroase situri. dintre care amintim pc
cel de la Niederwil iS!J şi cele din preajma la-
780 W. van Zeist, The Orient.al Institute excava.
.lions at 1\lureybit, Syria : Preliminary report on the
1965 campaign. Part III. Palaeobotam·. J. Near enst.
Stud .. 20. 1970, p. 167-17H. •
7RI Idem, Palneobotanical rcsults in the ID70 :;.._·;i-
son at C::wtinii. Turkey. Hclinium, 12. 1972, p. :l-19
7112 H. Hclback, Plant collecling, dry-farming and
irrigallon agriculure in prehisloric Deh Luran, in
F. Hole. K. V. Flannery, J. A. Necly (eds.), Prehisloru
·and huma11 ecoloav of the Deh Luran Plain. Michi.
gan. 1969, p. :m:l-426.
78:f M. Hupf, oµ. dr., 1-.Ji.
784 Idem. Jericho plant remains. in K. M. Kenyon
and T. l\. Holland, E:ccavations ar Jericho. voi. 5.
London, 19113. p. 576-621 ; D. Zohary and. M. Hopf.
op. cit .. p. 113-119.
785 H. Helbaek, op. cit., p. 3B:J-426.
786 Idem, Notes on the cvolulion and history
of Linum. Kuml. 11159. p. 103-129.
787 H. Kroll. Thessalische Kulturpflanzen. Z. Ar-
ch:iol., 15, 1081. p. 97-103: M. Hop(, Planzen!lS'lde
au!' Lerna/agrolis. Zuchter. 31, 1961. p. 239-2-17.
71J8 U. Willerding, Zum Akerbau der Bandkera-
miker, BcitrHge zur Archaologie Nord-westdentsch-
lands und Milteleuropas. Materinlhefte zur Ur- und
Fri.ihgeschichte, Niedersachsens. voi. 16, 1980. p. 421-
456.
789 W. van Zeist. W. A. Casparie. Niedewil, a pa-
leobotanical stucly of a Swiss N('o)ithic lake ~hore
settlemcn!. Geologie cn Mijnbom•:. :;:i, l!J-;"4, p 413-
.izn.
https://biblioteca-digitala.ro
eului ZLirich 790 . Chiar şi in Olanda inul a fost
documentat în neolitic la Drouwen, în Marea
Britanie in neoliticul de la Windmill i!•l. Mult
mai târziu a ajuns probabil inul in Spania şi
Italia, iar în Polonia şi estul Germaniei este
consemnat abia in primul mileniu B.C.
În Romănia, în raport cu aceste atestări
timpurii ale inului cultivat, atât in Europa,
cât şi in restul Lumii Vcc:1i, ~lţare destul de
târziu, având în vedere că singura dovadă a
existenţei sale in \ara noastri"1 este din peri-
oada de tranzHîe de la eneolitic la epoca
bronzului. in tell-ul de la Sucidava-Celei (pl.
XVI/4-5). Bănuim totuşi 61 el trebuie să fi
iost cultivat cu mult mai înainte pe aceste
meleaguri, având in vedere cantităţile sem-
nificative găsite la Celei, care nu se pot jus-
tifica printr-o apariţie bruscu.
Se ştie că inul este cultivat în zilele noas-
tre pentru continutul în ulei a seminţelor sale
şi pentrn fibrele ce pot fi obţinute din tul-
pina sa folosite la confecţionarea pânzei. Con-
\inutul de ulei ajunge la 35-400/o, iar cel de
proteine in jur de 20°.'o. Toate aceste proprie-
tăţi ale inului au fost cu siguranţă exploa-
tate de om incă din preistorie. Semin\ele sale
erau în mod cert consumate in diferite mo-
duri. probabil cel· mai adesea după fierbere,
peni ru că au fost recuperate din stomacul
omului de Grauballe şi Tollund din Dane-
marca 7!12• De asemenea, a fost inclus in pre-
pararea aşa-zisei "prăjituri" de la Robenhau-
sen i!l1. Nu trebuie scăpat din vedere totodată
c;.{ seminţele de in conţin glicozide cianogenice
şi dacă acestea sunt udate cu apă rece enzi-
mele pot reduce glicozidele şi rezultă cianură
deosebit de otrăvitoare. De aceea, este necesar
ca seminţele de in să fie fierte inaintc de a
fi mâncate. Romanii pisau semintelc de in
împreună cu cele de orz, la care mai adăugau
ceva seminţe de co1iandru (9 kg orz. 1 A kg
in şi 0,2 kg coriandru şi două linguri de sare),
după ce erau mai înainte prăjite. pentru a
obţine un gustos terci prin fierbere;!"'.
Diversitatea împrejurărilor in care a fost
dcsco;)cril inul la Celei conturca:t.I;. câteva ipu-
'.eze interesante in privinţa felului in care pu-
790 St. Jacomel-Engel. Bolanische Makroreslc aus
den nenlithischen Seeufersiedlugen des Areals 'Prl's-
schaus Ringier' in Ziirich (Schweiz), Stratigraphische
und vegetationskundliche Auswertung, Vierteljahrs-
schrift der Naturforschcnden Gcsellschaft în Zurich,
125, 19:10, p. 73-163.
791 H. Helbaek, Notes on the evolution and his-
tory of Linum, Kuml, 1959, p. 103-129.
7!l2 Idem. Tollund R'landens sidste maallid, Aar-
boger for Tordisk Oldkyndighed go Historie, 1950,
p. 311-341 ; ide111, Grauballemondens Sidste MO:.ltid,
Kuml. 1958, p. 83-116.
'i!l:l J. M. Renfrew, op. cit., p. 120-124 .
7!14 Ihidem.
179
teu să fie folosit[1 alunei aceasti'1 plantă. Ast-
fel, putem b•i.nui cu semintele de in, fiind gă­
site carbonizate în agregate comune cu semin-
\ele de linte, erau consumate prin fierbere în
această compozitie. Alteori ele apar in acelaşi
fel ca semintelc de Iubi\ (Cam.elina sativa),
ceea cc ne-al' indemna sfi credem c~1 emu in-
trebuin\ate pentru obtincrea uleiului, intrn61t
seminţele ambelor specii excelează prin con-
tinutul şi calitatea acestui produs. Nu este
exclusi'1 folosirea tulpinii inului pentru obti-
ncrea firelor, pentru ca în locuinta 1 de la
Celei s-a dcscopel'i! o ţesătură. O alli1 supo-
zîtîe se rcfl'1'it la includerea semin\clor de in,
imprcuni1 cu scmin\ele altor specii (ol'Z. mi1-
criş l'lc.) in compoziţia necesarft realizi1rii fcr-
ml!nlului utilizat pentru prep•1nirea pi'1inii. Aş<i
c:um am spus, o săm:.inti't de in a fost recupe-
rată din rest.urile de p<"aine de la Celei. alături
dl! :.!2 semintc de orz şi una de mi'1c:rh. cu
care intra în c:ompozitia acesteia.
Cam.elinu s<1tii.:a
Poporul român a desemna\ Camelina so-
ri-va sub numele de Iubit. dar există alte câ-
teva denumiri regionale, precum gi'1lbenuşe.
pălbenuşa inului. oul inului etc.
Dintre mărturiile arheobotanic<: mai im-
portante privind cultivarea lubiţului nu tre-
buiesc uitate cele din straturile neolitice din
pcşter<1 Aggtclek din Ungaria ;~•s, din nivelu-
rile neolitice finale (circa 2.000 B.C.) de \;:
Auvernicr din Elve\ia ;~"'. din Hallslatt la Hor-
ny Vadil:ov in Slovacia;~.; şi numeroase alte
aşeziari din epoca fierului din multe tari euro-
pene-;~·~.
Iată de cc considcri'am l.'{1 descope1·irile de
sPmin\c carbonizate din Homania sunt extrem
de importante, întrucât sunt printre cele mai
timpurii inregistrale pentru aceasl.i't specie.
Dacă la Văleni, în cultura Cucuteni, lubiţul
(Cnmcli11a sativa) s-a întâlnit sporadic şi l<t
Sucidava-Celei (pi. XVI/ I), în perioada de
tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului. er:-1.
diseminat printre seminţele de în. în epoca
bronzului. la Sărata Monteoru (pi. XVL3) s-a
descoperit într-adevăr pentru prima dată o
probă pură de seminte de Cameli11LJ satiz:a dl'
aproape l 00 grame. ceea ce dovedeşte cf1 re-
7!15 Jdrm. op. cil„ p. J li8-16!1.
7!16 .I. Schullzc-l\1nlcl. D1c ;\ubnugcschichl' rll's
Lcinclnlll'rs: Camt'lina salii:a (L.I Cr:iulz„ Archaen-
Physi ka. R. I !l79. p. :!U7-2U I.
7!17 E. lfa.inalova. op. cir„ p. l!I.
7!lR .I. Schultzc-Molel. Li tera tur ubcr a1·chiiolo-
J:ische I<ullurpflanzenrestc (l!lî7-1987). Kulturpflanzc.
27-:16. l!l7!J-191lll. p. 229-245: 3-19-:162: 3Gl-:J78:
H7-46:J: 25:1-272 : 2111-2!17 : :!2!1-H!l: 21J7-:105:
:Jl7-333; 401--1:!0; 5,l!J-51i9.
130
https://biblioteca-digitala.ro
c:oltarca produselor acestei plante intra in
preocupările l:omunilu\ii din accasti1 aşezan•.
ln La Tene impm·tanta lubi\ului probabil a
<.Tescui. pentru cf1 au fost descoperilL' circa
50 grame de st>mintc la Piscu Cri1sani (pl.
XVI 2) şi in jur de 24 grame la G1·i1diştea
Muncelului. in aşezarea de la Gr.-1diştea au
:ost culese de pc un ogor c<Heva seminţe
udatu cu cerealele care constituiau rl'cnlta de
hazu. Fapllll c<·1 la Gri1diştea Muncelului semin-
tcle de Iubit sunt amestecate în masa ele se-
min\e de mac (Papat'Cr som11i.fenim) ne facc-
să întrevedem o cventual0:1 intrebuin\are a Jl)l·
pentru a se t'Xlragc din ele uleiul.
.ldentifica1·ea seminţelor în stomacurile oa-
meoilor de Tollund şi Grauballe ;,~•. sunt o
dovadf1 c;-1 ele c-•rnu m~ancate ele omul preis-
lorie pl'in fierben·. Conţinutul ridic:at de ulei
conservat in seminte (25-:30•• o). calitatea su-
pcdoari1 a acestuia au determinat cu sigurantf1
atentîa deosebil<i ce a acordat-o omul p1·eis-
1oric Iubitului. Uleiul putea fi intrebuin\al în
aceeaşi mi1suri't în alimcntatic şi pentru ilu-
minat.
S-a afirmai cf1 infiltrarea Iubitului in se-
:năn;iturile de in exercită o ac\iune „toxică'"
asupra acestuia din urmft. reducându-i mul!
productivitatea 1'011 •
Cannabis sativa
Caniwbis saliva. cunoscută sub denumirea.
generală de cânepu. este dublati1 de o mul-
iime de alte nume rl·gionale : aldan. dudf1u.
durhău. durzni. haldani. handu1-. haşiş. hol-
dane etc.
Cannabis satit:a este mentionată din cultura
ceramicii liniare în aşeza1·ea de la Eisenberg
din Germania. ca şi din strntul'ile neolîtict! de
ia Voslau din Austria şi Thaingen din Elve-
ţia ~ 01 . S-a afirmat că Sarmaţii şi Sci\ii, care
ocupau sudul păqii asiatice a Rusiei între
700-300 B.C„ cunoşteau ci'tnepa. iar fibrele
ei erau folosite in Grecia hell'nistici1 şi în Ita-
lia şi Sicilîa in jurul anului 100 B.C. )'li!. Prn-
prietă\ilc narcotice ale cânepei (Can·nabis so-
tiua.) erau probabil deja cunoscute în jurul
anului 1.000 B.C. in India.
ln \ara noastrft. aşa cum am spus. s-a ve-
hiculat mult timp posibilitatea existentei ci1-
nepei in cultura Cucuteni, la Frumuşica. dar.
aşa cum avea sii dovedease<"1 studiul recent
799 li. Hclbaek, op. cit„ p. 311-:Ht : 83-116.
ano G. \1,1'. Dimblcby, Plani.~ and Archaeoloo11.
London, 1!167. p. 146-155.
llOt U. Willcrding. Vor- und fri.ihgcschichtlichc
Kulturpflnnzenfunde in Mittelcuropn, Neue Ausgra-
bungen und Forschungen in Niedersachsen. 5. 1970.
p. 287-375.
00:! D. Zuhary and M. Hopf, op. cit., p. 119-121.
 al vechiului material. determinarea respectivă
a fost greşită. seminţele aparţinând de fapt
speciei Lithospermum purpureo coeruleum. Aşa
di cea mai timpurie atestare a speciei Canna-
bis saliva în România este acum cea din La
Tcne de la Popeşti (peste 400 de cariopse)
(pi. XVI 6). Resturi de tulpină au fost men-
tionatc şi in aşezarea carpică de la Poiana Dul-
ceşti şi cea din sec. II-III e.n. de la Mătă­
saru şi Scorniceşti i;m. În afară de aceste des-
coperiri. cânepa a fost gc"1silc'\ in sec. IV e.n.
la Nâcni-Zănoaga (circa 150 grame serninte
·calcinate) (pi. XVI 7) .
.J. M. Renfrew l'll'o a sintetizat o scamă de
<late 1·eferitoare la utilizare;1 diferitelor pro-
priel[1ti ale e<'incpei. Planta de e<'mepă este
acoperită cu o serie de cili glandulari care
in regiunile cu climat cald !';'i uscat secrc:f\
un ulei volatil şi o răşină cu proprietăţi nar-
cotice. Florile de cânepă sunt. de altfel. folo-
site in medicină ca sedativ. analgezic şi nar-
cotic. în multe cazuri ele constituind sursă
de marihuana şi haşiş. Fumatul excesiv al lor
este deosebit de vătămător pentru resursele
rizice şi potenţial intelPctual. Herodot. in Car-
tea IV-a afirmă 61 scitii foloseau seminţele de
e<lnepă in băile de aburi. Pentru aceasta c>'.
puneau o piatră înroşită în foc sub un cort
·conic din pânză de lână şi se strecurau in in-
terior aruncând seminţe de cănepă pe piatra
încinsă. Acestea fumegau rapid şi eliberau ur.
vapor .. neîntrecut de băile de vapori ştiute
de ~reci„. Acest obicei le crra sci\ilor n aşa
de mare pl<"1cere ci1 se pare c[1 urlau de bucu-
rie. Rămăşiţele unui cort conic foarte trainic,
acoperit de un vas de aramă. impreunf1 cu o
„oal<"1" con\inând seminte dr cânepă au fost
ţ(ăsile intr-un mormănt scitic inghetal în aşe­
zarea de la Pazyryk din Munţii Altai MS_
Papaver somni.fcrum
Nenumărate sunt denumirile populare fo-
losite in tara noastr[1 pentru Papaver somni-
ferum : mac. mag. mnaci. afion. aşiaş. papa-
rună. somnişor etc.
Seminţe carbonizate de Papaver somnife-
rum. au fost menţionate în straturile atribuite
culturii Danubiane de la Aldenhovener Platte
din nord-vestul Germaniei "01 ;. in timpul cul-
turii ceramice liniare de la Beek şi Geleen
r.0:1 Gh. Bichir. Cultura carpică. Bucu1·eşti, )!)i3,
p. 4U : itlr.rn, Geto dacii din Muntenia in epoC'a ro-
111a11ă, Bucureşti, 1984, p. 20-23.
804 J. M. Renfrew. op. cil., p. 163.
005 M. 1. Artamonov, Frozen toR'lbs of the Scv-
thians. Scit>nlific American. 212. 1965. 5. apud ..J. t\r.
Renfrew. O/>. cil.. p. 16:{.
fl06 I<. H. Kni"irzer. Priihi~lorischc Mohnsamcn im
RhC'inlancl. Eonner Jahrb .. li!, !!Jil, p. 34-39.
https://biblioteca-digitala.ro
din Olanda AA7. din neolitic la Weier în El-
vetia 1'4•~. ln Slovacia nu apare decât în peri-
oada La Tene. ca şi într-o serie de alte ţări
europene, când se observă un interes mai mare
pentru această plant<"1.
Papaver somniferum este important pen-
tru două proprietăţi : seminţele sale conţin
peste 50< .'o ulei care poate sfi fie consumat de
1
om şi din capsulele s~!e se poate extrage opiul.
Opiul nu este altceva decât latexul închegat
care derivă din sucul capsulelor, in spL•cial
necoapte. Latexul se obtine prin incizii făcute
in capsula macului ce provoac~l scurgerea unui
lichid specific care în contact cu aernl se usu-
că, formând o mas[1 în general moale. de cu-
loare brun închis, cu un miros caracteristic
şi gust amar (opiul brut). Opiul este recu-
noscut prin num•irul marc dL' alcaloizi (peste
25) pe care ii include. în cadrul cărora pn·-
domină morfina ce ajunge la circa 200 'o. nar-
cotina pană la 10°. r. codeina in jur de 4u. u şi
in procente mai scăzute tebaina şi papave-
rina cu acţiune asemănătoare cu a stricninei,
narceina cu efecte hipnotice etc. Frunzele şi
tulpina macului conţin. la rândul lor, mor-
fină in mica cantitate. mai ales atunci cfmd
planta a ajuns la maturitate. Nu acelaşi lu-
cru se poate spune despre semin\ele de mac.
care nu conţin opiu. Ele au fost uneori folo-
site la fabricarea pâinii. prin împrăştierea lor
pe suprafaţa superioară a acesteia. Au fost
găsite. de asemeneae in „prăjitura" din lo-
cuinţele lacustre de la Robenhausen din El-
veţia. în care păreau presărate pentru a se
obţine din ele ulei. Folosirea opiului în pre-
istoric este presupusă. omul acelor vremuri
exploatând probabil calitătile acestei plante din
multe puncte de vedere. În Grecia in perioada
minoic[l târzie este sugerat:'1 intrebuintarea
opiului de descoperirea unei statuete la Gazi.
După cum descrie Pliniu, romanii introduceau
caliciul pisat al varietăţilor de mac alb în vin
pentru a te indemna la somn. Seminţele erau
alteori pisate in lapte pentru a produce som-
nul. Nu este exclus ca uleiul de mac să fi
folosit şi la diferite sisteme de iluminat sm.
Desigur posibilitatea utilizării macului in-
tr-un anumit scop poate să fie luată în dis-
cutie decât atunci când într-o aşezare arheo-
logică s-a descoperit o cantitate ceva mai în-
semnată de seminte. pentru că diseminat Ple
pot apărea ca buruieni in lanurile de cereale
007 C. C. Bakels. Linearbandkeramische Fdichle
and S:1mcn aus den Niederlanden, Archaco-Physika,
B. 1!17!>. p. 1-10: idem. Der Mohn. die Linearbands
keraA1ik und das westliche Mittelmeergebie Archăol.
Korrespondenzbl.. 12. 1982, p. 11-13. ·
600 B. Fredskild. Seeds and fruits from the Nen-
lithic c;elllemcnt Weier. Switzcrland. Botanisk Tids-
5krifl. 12, 1!'171l. p. lll!l-201.
:lO!l .T. M. Renfrcw, op. cit., p. 161-163.
181
Din acest punct de vedere vom releva ca rn
România, Papaver .<;omnifenim a apârut di-
seminat (0,10/n) încă din timpul culturii Cucu-
tcni. in aşezarea de Ia Mărgineni. insf1 in nici
un caz nu se poate vorbi de data aceasta
de o exploatare a proprieti"1tilor acestei plan-
te. In acelaşi fel pol fi inte1·pretate şi iden-
tificările de mac din aşezările de la Popeşti,
C:1pălna şi Răc~itău. O singuri"1 aşezar·e din
Romania face excepţie de la această situaţie
Grădiştea Muncelului, unde s-a găsit numai
într-o probf1 peste 25 grame de seminţe car-
bonizate. Este cert deci că in aceastf1 aşl'zarc
se cunoşteau multe din caracteristicile macu-
lui, fiind poate exploatate in diverse felu1i.
Sinapis alba (=Brassica alba)
Este cunoscut in popor sub numele de
muştar, rnuştar alb, curpen alb, hardal. ra-
piţă de muştar, hrenoasă etc.
Scminlek· muştarului alb conţin in prti-
portic de peste 350/0 un ulei galbc.m-au1;u,
comestibil şi cu proprietăţi excelente pentru
iluminat. De asemenea, in compozitia lor in-
tră dextrina şi un glicozid, sinalbin, care are
proprietatea de a se colora in roşu in con-
lact cu alcaloizii. Frunzele de Sinapis alba
pot fi consumate in stare proaspătă ca şi
spanacul.
Intre descoperirile din Odcntul Apropi~;:
atrage aten\ia cea datată în jurul anului 3.000
B.C. din zona Khafajah din Iran, fftcutf1 cu
mulţi ani in urmă. Seminţele, studiate de E.
Schiemann i: 11\ au fost considerall' d1 apa1·\in
lui Bra.ssica sau Sinnpis. În F.uropa au fost
găsite seminte de Brassica alba in Heladicul
târziu de la Mannariani din Tesalia Rll_
In România cxistf1 probabil cea mai tim-
purie atestare a speciei Si1uipis alba din pre-
istoria Lumii Vechi, pl'În descoperirea sa in
cultura Cucuteni la Viileni (pi. XVI /9). Aici
el apare amestecat in procente de peste 4Q .;
cu seminţe de Triticum aestivum. T. com-
pactum, Secale cereale, Sinapis arvense (7°,",)
şi o serie de buruieni. Chiar dacă nu se poate
vorbi de culegerea intenţionată in mod ex-
clusiv a seminţelor de Sinapis alba, aceastii
descoperire rămâne ca cea mai veche pre-
cizare a existentei sale. ln schimb, în La Te:ie.
la Grădiştea Muncelului, o serie de desco-
periri mai vechi vorbesc de identificarea ~;~
în cantitate mare, ceea ce ar fi un argument
în privinţa demonstrării importantei sale ecn-
nomice crescute in această perioadă.
Brassica ni.gra (Sinapis nigra)
Denumirile populare ale acestei specii sunt
muştarul negru. muştarul sălbatic, rapi\[1 de
1110 Idem, op. cil„ p. 126.
1111 K. Bertsch and F. BerL~ch, op. cit„ p. 175
Hl2
https://biblioteca-digitala.ro
muştar, horştită, hardal etc. Frunzele muşta­
rului negru pot înlocui spanacul ca legumă şi
· pot fi consumate în sta1·e proaspăta sub for-
.11ă de salalâ. Seminţele sale conţin în can-
titate importantă ulei. care se obţine din făi­
na acestora prin adi1ugarea apei. Din făina
de mu~tar se prepar~1 binecunoscutele cata-
plasme cu efecte benefice in vindecarea ră­
celii şi chiar pentru 1ratamC'nl ul reumatis-
mului. Mirosul şi gustul specific au f:.icut din
muştar un condiment mult apreciat ; făina
de muştar măcinată fin. fiarl<i in must şi cu
·,•in estt• un aliml'nt c~1u1at care işi arl' pro-
babil origini destul de îndepărtate.
Prea multe semnalări ale sale nu există in
Jiteratura paleobotanică de specialitate. Vom
~pune cf1 in Slovacia. ffiră precizarea speciei.
sunt mcn(ionate Bmssicaceac în Hallstat t la
Homy Vadil:ov, în La Tene la Liptovska Stel-
nica şi Nitra. iar in epoca romană la Cakajovi-
<.'e, Nitra şi Pobcdim ~•:!.
In ţ.ara noastră Brassica cf. nigra a fost gă­
sita in La Ter.e la Popeşti, intr-o mostră in
care seminţ.ele sale întruneau peste 80°/11 , ală­
t'Uri de Sinapis cf. arvensis (aproape 150/o),
foarte puţin orz, patlagină şi morcov.
In afa1·ă de aceste specii, in diferite contexte·
preistorice din Romănia au mai fost intălnile
speciile Sinapis urvensis şi S. disec:ta. Muştarul
de câmp (Sin.opis arvensis) a fost relevat in
cantităţi modeste (in jur de 7"1o) într-o probii
din cultura Cucuteni de la Văleni (pi. XVI/IO)
dominată de grf1u şi secară, dar din care nu lip-
sea muştarul alb (Sinapis) (circa 411/ 0 ). In La
Tene a fost descoperit la Popeşti (pi. XVl/8)
împreună cu speciile menţionate deja mai sus,
iar la Grădiştea Munc~lului se pare că s-a re-
cuperat o cantitate însemnatu prin cercetări
mai vechi. ln ultim caz, in lotul respectiv de
seminţe, in cantitate mare erau seminţele dl'
mei şi nu lipseau celelalte cereale (orz. grâu,
secară) şi lintea. Răspăndite erau şi seminţele
de Sinapis alba.
Dintre alte descoperiri alC' speciei Sinapis
arvcnsis vom men\,iona pe cea de la Beycesul-
tan, unde se amestecă printre seminţele de
linte 1.m.
Plante sălbatice dintre care
unele consumate
(i n t r c b u i n t a te) d e o m u 1
preisloric
Desigur că omul prf'istoric a cules din me-
diu] inconjurător multe din plantele ca.re au
rămas in starea lor sălbatică, dar ale căror pro-
Rl2 E. Hajnalnva. op. cit„ p. l!J-33: tab. 22.
813 H. Helbaek, Late Brnnze Age and Byzantine
crops at Dyzantine crops at Beycesultan in Anatolia,
Anatolian Studies, X!, 196i, p. 77-97.
duse le-a consumat sau intrebuinţat in dife-
rite scopuri, fie că a fost vorba de seminţ.e. fie
diverse alte organe ale plantei. Fără a avea în
nici un caz pretenţia de a epuiza lista plante-
lor oferite omului de acest imens rezervor care
este natura, încercăm să relcv;1m câteva dintre
ele. pentru care avem dovezi în acest sens ob-
ţinute din straturile arheologice din România.
ln afru·ă de produsele acelor plante care inte-
resau omul pentru completan::·a hranei sak, e-
xistau allelc ale du·01· seminţe se anwstecau
printre recolte şi ca1·e se dezvoltau ca burnieni
în lanurile respective, fiind ade~ea consumate
odat[l cu seminţele de cereale si leguminoase.
Ordinea în ca1·e vor fi prezentate a urmărit
criteriul, bine~mteles relativ, al utilităţii fiee{1-
reia din aceste plante.
Chenopodium album
O marc diversitate de nume populare se re-
!'er[1 lr:i C/1enopodium album : lobodă, spanac
sălbatic, laba g<i5tei. căpri\[i, trepădătoare. ver-
ze etc.
Referitor la consumul se1T:inţelo1· de Cheno-
pod.ium album in p1·eislorie nu încape nici u
îndoial~1, pentru că ele au fost g~lsile in stoma-
cul omului de Tollund "'" şi G1·auballe ·'•:._ ln
Slovacia el este menţionat in cultura liniar ce-
ramicii in a)czi1rile de la Blatne şi St.urnvo. in
neoliticul târziu la Svodin, in epoca bronzului
la Surany ~i Zen1pli11skc Kup.':an;- in Hallstatt
1
• tivate. C/zenopodium Bmms-Henric:us « fost
la Cecejovice şi Zilina-Strai.ov etc " 11 ;. Semin-
\ek sale au fosi descoperite in mulle contextr.'
preistorice din Elve\ia şi Germania ·' 1i, de exem-
plu. in cultura ceramicii liniare de la I ~1mers­
dorf.
ln legătura cu folosirea speciei C/zcnopodium
album in hrana omului prl'istoric, mcr.\ionân:
1·esttu·ile unei „~;upc
de vcget;Jlc'' dintr-o locu-
in\i:i din epoca fieru lui d1· la Gording Heath
1
din Danemarca, in care, printre alte Sl'minly.
s-au identificat multe ale acL·slei specii. Un
argument care sus\ine culegcrC'a scmin\elor sale
pentrn a fi întrebuin\::ite în dieta omului preis-
toric îl reprczinti1 fă1·ă îndoial{1 cantitatea mare
in care ele au iost recuperate din unele strn-
turi ai·heologicc. cum ar fi chiar cel amintit de
la Lamersclorf. Se poate spune deci că semin-
tele sal~~ au fost folosite datorili'1 conţinutului
lor ridicat dt> µroteine rpcstc 15~..0 ), grăsimi
8\.1 Idem. Tnlluncl m::inclcns siclstc maaltid i\arbo-
gcr for Nordisl; Olrll"·ncliglwcl g„ Histuric, 1!15U,
p. 311-:Wl.
1115 Idem. Gr:luballcmanclcns Sidslc M;dtid. Kuml,
1958. p. a:J-11 Ci.
illll E. lfajnalova. op. cit .• p. Ci-21 ; tab. 2.
1117 K. Bcrtscl1 ;mel. F. Bertsch. op. cit„ p. 1!10;
K. 1-1. Kniirzer. Ungeschichllichc Unhiiuter im Rhein-
ianil. Vega\al io. 2:1. I 971, p. 89-111.
https://biblioteca-digitala.ro
\circa 80/o) şi mai ales compuşii nitrogenici (a-
proape 500/0).
Majoritatea don~zilor asupra speciei Che-
nopodium album din prcistoriu României poar-
tă o tl'ăsătu1·ă comună in majoritatea aşezări­
or : atunci când seminţele sa1e apar în procen-
te cât de cât semnificative, acompaniază in ge-
neral pe cele de mei. La l\llorteni, in cultura
Gumelni\a, seminţele de Clwnopodium album
însumau 100;0. alături dt:: cele de Panicum mi-
liacettm. (880.'0 ), in epoca bronzului, la Odaia
Turc:ulLli e1·a amestecat tot cu meiul, in La
Te11L· la Brad (pi. XVIII 2) întrunea 30 11:0. res-
tul fiind atribuite meiului, iar la Piscu Cră­
sani ajungea la peste fl", 11 , dar acompania, de
data aceasta, in cea mai marc pr.u·te Setaria
it.alic:a (circa î5•'. „), f;,"n·ă ca meiul s[1 lipsească
cu totul (20D/0 ). Sp10>rndic a fost precizat la
Popeşti (pi. XVIW3), Căp;ilna ~i Gr:1diştea
Muncelului. Totuşi, in cultura Tisa la Hodoni
a fost descoperi ti'1 u mostră de peste 250 de
seminţ.e in exclusivitate din Clwnopudium al-
bum . io.11· in sec. 11-111 e.n. a apărut o probă
de seminţe din aceeaşi specie (circa 5 grame)
in aşezarea de la Strahot.in Ponoare. Singura
îndoială care planează asupra acestei ultime
descoperiri este că seminţele nu sunt carbo-
nizate şi au doa1· aspect vag de fosilizare.
Din genul Chenopodium, în ţara noastră au
mai fost identificate şi alte specii. care s-au
dezvoltat ca bw·uieni în culturile dC' plante cul-
surprins într-o probă din asC'zarca rlc Ja Brad
în La Tene şi Chenopodimn hybricliwn la Gră­
diştea Muncelului.
At.riple.r palula
Estecunoscut~l şi 1tub denumire~: de ştir, lo-
bodă sau talpa g;."'tşlei.
Cercet;;1rile paleobotanice au evidenţiat a-
ccast[1 specie in cultura ceramicii liniare la
Sturovo în Slovacia ~ 1 ·", in nc:olitic in peştera
Aggtelek din Ungaria ~i in epoca bronzului la
Moringen în Elveţia 1'I~• şi ltfo1·d Hill (Sussex)
în Marca Bdtanie :<c11 •
Atriple:r: sp. a fost deLcrminat cu totul spo-
radic (0,3 11.'11 ) într-un lot cic semin\e, dominat
de Set.aria italica şi Panicu m miliaceum, de
la Piscu Crăsani in La Tene.
Daucus carota
Etnobotanica româneas("ă ne oferă o mulţi­
me de denumiri ale acestei Slll'cii : morcov, ca-
:rra E. Hajnalova, op. cil„ p. IO.
1:1!1 E. Neuweilcr. op. ci„ p. 166.
H211 J-1. Hc!bacl,, Earl.V crops în southcrn England,
Prnc"~·di n:::s or lhe Prehistoric Sociely, X VIII, 1952,
p. 194-2:l:l.
1'1"
(.1._„
 t·oti. buruiana ruşm11, moreai, cărete, cinstea
femeilor, nap galben, riidacin<i dulce, sculătoa­
re. petrunjel sălbatic etc.
Daucus carota este atestai in numer0ase a-
şezări neolitice şi din epOl·a bronzului din El-
veţia, precum c~le din jurul !acului Constanta
şi lac:ului Zi.irich, iar din epoca fierului la
Vallhaga1· in Suedia "~ 1 •
La noi nu c:..:istă mărturii pentru aceasta
planti"1 decât din aşezarea de la Popeşti in La
Time. Aproape că nu mai este nevoie să spu-
nem c;-1 şi in preistorie, ca şi azi. poate chiar mai
mult decât in zilele noastre, morcovul cm cf1u-
tat şi poate cultivat pentru carotele sale bo-
gate in vitaminele A 1, B 1• C şi K.
flunu·.1: acetosa
Este cunoscut în popor sub numele de m;i.-
criş, dragavei. b1.1rbunacă, acriş,
corlegeni, cor-
Jeş, glojdani, ştevie. schbz ele.
Semintelc de Rmne.i: acelosa au fost cu si-
gurantă ingurgitate de omul preistoric, pentru
c:i{ au fost găsite in stomacul omului de Tol-
lund "~.
Ct: toate că există posibilit.-.tea ca frun7.cle
sale sfi fi fost consumate ca salată, datorită
gustului lor acrişor sau chiar gătite ca şi spa-
nacul. în contextele preistorice din Romfmia
Rumc~:c acewsa credem ca a r~1mas doar o bu-
ruiană in ·lanurile de cereale. f2xi"l să int..!resc-
ze prea mult emul acPlor vremuri pe:it:·~1 a
o exploata sistematic. Nu excludem totu~i ca
frunzele sale să fi fost culese ocazional pentru
hrana sa. ln afară de aşezarea cucuteniană de
la Poduri, unde intruneşte circa 50;0 intre se-
min lele de orz, in celelalte aşezări preistorice
şi protoistorice nu dep<işeştc nic:iod;:ită 10;0 în
cadrnl scmin~elo1· cu care se amestecă. Este ca-
zul aşezărilor : Poduri (Precucutcni). Văleni
(Cucute11i). Sui~!dava-Celei ~:_Jerioada d;: tran-
ziţie de fa eneolitic la epoca bmn?1::~1i), Oar;a
de Sus şi Carei (epoca bronzului). Babadag (Hal-
Jstatt), Grădiştea şi Câpălna (La Tene) şi To-
praichioi (sec. V e.n.) (pi. XVIH'6).
Rume:r acetosella
Poporul român ii spune măcrişul mi:irunt.
Săpături!le arheologice din ţara noastră nu 1-au
scos la ive.;;1lă decât in cultura Precucuteni, in
aşezarea de la Poduri (pl. XVIJI/5). El a fost
relevat in stomacul oamenilor de Tollund şi
82 t Idem. The botany o[ the Vallhagar Irnn Ag:e
ficld. in M. Slt·nbergcr. Va/lliagar. a Migration Period
site 011 Gntla11d. Swede11, Slocl;holm, l!l!i5. p. lil!Ci ;
J. M. nen[rew. op. cil„ p. lîl.
H22 Idem. Tolluntl manclcns sidsle manltid, Aar-
bog:er lor Nordisk Oldkyndighecl !!O Historic. !!15U.
p. :JI 1-:HO.
184
https://biblioteca-digitala.ro
Grauballe ~:!:, ceea ce presupune includerea sa
in hrana omului în timpurile foarte vechi, dacă
nu au ajuns totuşi acolo <1bsolut intâmplător,
împreună cu seminţele de cereale.
Relevăm totodată gustul acid şi amar al
frunzelor acestei specii, care pot avea uneol"Î
efecte toxice, când sunt mâncate in cantitate
ceva mai mare. O carnctristică interesantă a
acestei plante este aceea c5. favorizeaza redu-
cerea laptelui şi ob!inrea untului.~:!\.
F:11mcx crispus
Ca şi
pentru alte specii de plante. poporul
romăn a găsit pentru Rumc:r c:rispus o mulţi­
me de denumiri : dragavei. ';'tevie, limba bou-
lui. hrenuţ, brozdii, crestăţele etc.
Acest t·ezervor paleoetnobotanic care a fost
stomacul omului de Tollund şi Grauballe a in-
clus şi semintelt.' acestei specii. 1n epoca bron-
zului este cunoscut de la ltford Hill .-:.~:._
in ţara noastră Rume:r crispus rf1mâne o
prezentă întâmplătoare. in special intre semin-
tele de cereale. Vom menţiona această spe-
cie în aşezarea precucuteniană de la Podw·i.
in pl:•ioada de lranzi~ie de la eneolitic la epoca
bronzului la Sucidava-Celei (pi. XVIll/8). in
La Tene la Piscu Crăsani, Brad, Căpâlna şi
Grf1diştea Muncelului, in sec l\i e.n. la Suci-
dava şi in sec. V e.n. la Topraichioi (pi. XVIIJ'9).
Polygonum ai:iculare
Varietatea denumirilor sale in limba română
t"StP o dovad;"1 a marii sall' r;:.Spândiri în ~ara
noast r~1. Este cunoscut ca troscot, cos trei, iarbă
grasa de grădină, herîcică, porcin. sporiş, tro-
ţăl etc. Troscotul conţine tanin. rutină, quer-
citină, avicularină etc. Se fo!oseşte, printre al-
tele,pentrn coloratul firelor in c.lbastru.
In nE:eliticul târziu St:! inl<il:wa în Slovacia
la Svodin 8'.!li şi nu lipsea în neoliticul de la
Sitagroi, in mileniul V B.C. 1':!;-_
Mostrele recuperate din straturile arheo-
logice din România au arăta~ c;i semintelc de
Polygonum aviculare realizeaz[1 procente ex-
trem de mici, ceea ce demonstrează că aceas-
tă specie se dezvolta ca bl.\ruianf1 între cerea:le
sau leguminoase. Vom arăta tl)tuşi că a fost
înregistrată la Poduri in Prccucuteni, la Căs-
112:i Ibidem; irkm, Grauballcrnandens Si<lsle l\1;il-
id. I<uml. t!J!lll. p. o:J-t lli.
824 .I. M. Renfrcw. op. ci„ p. IU-l-U:::i.
1125 H. Helbaek. Enrly crops in southern Engl;ind.
Proceeclings o! the Prehistoric Snciety. XVIII. 1!152,
(J. 194-2.:~:l.
U26 E. Hujnalova. op. cit .. p. 1:1.
t:'!i .J. M. Rcnfrew. The rirst Farmcrs in South
F.;1st Europe, Archaco-Physika, 8, 197!J, p. 2-13-265.
 cioru-ele in cultura Gumelni\a (pi. XVIII/7). la
Băzdâna, Piscu Crăsani şi C~tpalna in La Tenc.
Pol y90H1tm coni:olv11l11s
Este cuncscut în popor sub numele de hrişcă
deasă, volbu1·ă. troscot de cereale etc.
El a fost cunoscut in Bulgaria. in neolitic, in
cultura Veselinuvu, la Yass<.itepe, Plovdiv, în
cullw·u Gumelni\a la Kapitan Dimit1·iev,1 Ill
şi Azmaska Mogila „„~~ şi in cpoc:a bronzului la
Karanovo ~~!'. În Grecia, ~eminţele de ~olygo­
num convoh:ulus nu lipsesc la Sitagroi ~:;o ş:
inlr-o seric de aşezăl'i din Elve\ja şi Unga-
ria .-:11. Cantil~1\ile apreciabil1:.· in care a fost in-
talnil inl..r-o moslr<l din l·poca fiet"Ului de la
Ermelo, in Olanda. lasă impn°sia că a fost co-
lectat intenlionat .-.:·!.
Din scmin~cic sale se poate ob\ine o făinâ
bună pentru consum, avănd in vedere conţinu­
tul lor ridicat de amidon. Din păc:ate, în pre-
istoria Hum<iniei nu s-ur putea spune că <lU
fost relevate situa\ii care s[1 dcmons11.eze c{1
Polygonum c:uni:ulvulus 1:.·ra cules în mod spe-
cial, in vederea completării hranei omului ace-
lor vremuri. Singurele apari~ii sunt sporadic<.'·
ca urmare a rasp•indirii ar;eslei plante ca b11-
1·uiană in semâm"itllrilc de orz, mei, grâu şi
chiar Vicia crv:tia. Sub acc<1sta formă a fost
inrcgisLrat in P1·ecuc:u1eni la r'odurL in cultura
Gumelnita lu 1\forleni. in epoca bron:.:ului ·b
Sărata Montcoru şi S[inzicni ~i in La Tenc la
Căpâlna (pi. XVllI. 10) şi Gr{1dişlea Muncelu-
lui.
PolygontLm amphil.Jium
Denumirile populare ak ~1r.eslci specii
sfucu\a, im·bii roşie broştcascti, troscot de apf1
etc. - dovedesc legăturn sa cu mediul ·lacustru.
Polygonum amphibitLm este menţionat in epoca
fierului la Vallhagar (Succi.ia) r.:::. La noi a fost
determinat cu lotul izolat la Grădiştea .Munce-
lului în La Tenc in lanw·ilc de gr~1u care apro-
vizionau comunitatea de aic:i. Cu s<'mn de în-
trebare a fost consemnat la Topraichioi in sec.
V c.n .. intre seminţele de orz
ll2fl J. M. Henfrcw. Palaeoe1h11obota11y. LondllO.
197:1. p. l:J!.
:1:.:!!I M. Hupf. Fri.ihl' 1-\ullurprlanzen aus I3ulgu-
rien, J:ihrbuch des Ri.imisch-Grrmanischen Zcnlral-
muscums l\fainz. 2U. 197:.1. p. l--l7.
B:ICI .I. !\'!. Henfrcw. op. cir., p. 1111.
a:11 E. ,"fruwei Ier. op. ci!., p. I a I.
332 W. van Zeisl. Prehistoric and Earl\· Historic
foocl rilanls in lhc Ncthcrl:inds. Palacuhist~ri:i. XIV.
1!17U. p. -12-17:1.
ll:l:I H. Helbaeli. Thc bol;:rny of thc Vallhagar lron
Agc ficld. in M. Stcnbcr:::cr, op. cit„ p. li82.
https://biblioteca-digitala.ro
Polyg1J111t1n hydropiper
O seric de denumiri foarte sugestive desem-
nează această specie : dintele dracului, pipet·
de ap[1. ardeiul porcului, buruiana viermilo1·, iar-
bă iute, cănep[1 de apă, piparcA sălbntic;-1. tros-
cot piperat etc. Aceasta ~pecie conţine tanin,
rutină, que1·citină, eteri flavonit'i ai bisulfatu-
lui de potasiu etc. Se folosea adr~sl:'a pentru ob-
ţnerea culorii galbene in vopsit.ul firelor.
in epoca brnnzului a fos~ întâlnită aceast:l
specie in aşezările lacustre de la Robenlrnusen
din Elveţia:<::'., iar in <>poca fierului într-o lo-
cuinţă arsă de la Sotte Mu!d din Danemarca :-i;:'.
1n ţara noastră nu au rost gC::silc dec<il cilteva
~eminţe amestecate 111t.::tmpl;i.to1· intre semin-
ţele de orz din „silozul" I di:1 asczarea precu-
cuteniană de la Poduri. care !n nici un caz nu
Justifică u <mume importanlil cconomic:i a a-
cestei specii.
Polygonum lapathifolium
Ca şi în cazul altor specii de Polygonum,
pentru specia lupalliifolium popornl român ne
oferă o mare diversitate de denumiri : iL.1rbă ro-
~ie, troscot porcesc, trnscot scf1mos, chip~u-uş,
iarba porcilor. buruhma gl•rmii, iarbă :1mani,
iarbă de fficut copii etc.
Faptul că semintelc de Pnlygonum lopatlii-
}<>littm au fost recuperate din slomacul'ile oa-
menilor de Tollund şi Grn1.1halle ~:~; este o pro-
ba indubitabil[1 cit ele. i11tr-11n fel sau altul, in-
trau în hrnna 1Jmului p1·ci:,.:toric. De asemenea.
cantităţile uneori semnifkati•.1e sunt o dovad:1
că seminiclc ace.slei specii erau c11lcsc inten-
ţionat. 1n acest sens sunt remarcabile dcscope-
riJ·ile din epoca fierului din Danema1·ca, cum
ar fi la Alrum I".:; şi în epoca bronzului în Ma-
1·ca Britanic la Maidcn Cast!e, Dorset ~:~~. fn
Ungaria nu lipseşte acl'astă spPcie din peştera
Agglelek ~:ii•. ln România nu cunoaştem pană
ac:um decât semin\e diseminate printre cele de
or.l în aşezarea de la Piscu Cr:"is;~ni in L:.1 Tene.
it3-I E. Ncuwciler. op. cit., :.ipud, .J. l\l. Hcnfrcw,
op. cit .• p. 111:!.
H:.15 li. Hclback. Prchisloric food planls and wccds
in Damnark. I\ survcy of archacobutanieal rcscarch,
192:1-195-1, Oanmarks Geolo;.;iskc Undcrs. li, n° 110,
19:">-J. p. 25U-21il.
l!J(j 11. 1-lelb:ick, Tollund manclcns sidstc maaltid,
l\arbrt).ll'r f11r Norclisl; Oldkynrlighcnd go Historie. 1950,
p. :111-:1-HJ : i1icm, G1·aubaJ1,•m;111rlcns Siclsl.(> i\h11licl,
Kuml, l!l!lH. p. 1::1--1 Jli.
n:r; Idem. Ukrudtsfro som NaeringsmiddC'I; for-
1·ome1·,,J.; .lc:-tialrle1·, Kuml. l!J51. G5-7-I.
B:.111 Idc·1~1. Earl,\" crops in soulhcrn En~l;ind, Pro-
Cl'Ccling~ 111 lhc Prehisloric Socict.r. XVIII, l!J52,
p. rn-1-2:1:1.
n:t!l E. ioJeuwcilcr. op. cit., apud. J. l\J. Rcnfrcw.
op. cil., p. IU:J.
Hl5
 I'olygonum persicaria
E:.:isli1 multi-: denumiri comune ale acestei
specii similare cu specia Pclygonwn lapathi-
f olium. lată din nume!e populare ale speciei
Polygonum pers;c:aria : iarb;1 roşie. ardeiaşi.
bw·uiana viermilor, n1chiţic[1. tătt!i~ etc.
J.M. Renfrew ;.1, 11 • preluc""md o serie de infor-
maţii bibliografice mai vt·c~i. men\ionează
multe descoperiri ale acestei spec:ii din dife-
rite contexte arheologice din Europa Centrală
şi de nord : Oste1·bolle, Gurding Heath, Stec-
kbom, Bodman, Robenhausen, Rurgăschi, SL
Blaise şi Byciscălahohle. Descc.periri întâmplă­
toare..„ în mostre dominate de cereale. s-au
făcut asupra acestei specii în aşezfil"ile La Tene
de la Căpâlna, Grădiştea Mune€'lului şi Piscu
Crăsani.
Pla11 tago lanc:eolata
Binecunoscuta p<Hlaginc""1 ingusl~1 cunoaşlc
o mulţime de alte numiri n~gionale precum
coada şoricelului, limba oi:, Emba băltilor.
llimbarită etc.
Ea este cunoscută şi din straturile arheo-
logice foarte vechi, cum sunt cele neolitice din
pe.5terile Aggtelek şi Lengyel din Ungaria, ca
şi intr-o serie de aşezări din epoca metalelor
din Europa nordică l"il. in România nu a fost
descoperitei pând. acum deciit in La Tene, la
Popeşti şi RăcătC1u, dar de fiecare dată in can-
tităţi nesemnificative.
Galium sp.
Dintre speciile de Galium existente în aşC-:
zările arheologice din România. stabiHte prin
cercetări paleobotanice amintim următoarele :
Galium ap1zri1w. G. spurinm, G. temulentzim şi
G. t.ric:orne.
Galium aparine, sau cum este cunoscută
această plantă de poporul nos1 ru - lipicioasă,
asprişoară, cornăţel, scai rnăn:nt etc. - a apă:.
rut în Slovacia din timpul culturii ceramicii
liniare '1a Blatne. iar în neolitcul târziu este
atestată la Svodin "'":?. 1n tara noastră nu lip-
seşte într-o mostră descoperită în La Tene la
Grădiştea Muncelului, dar prezenţa sa este mai
mult decat modestă.
Galium spurium, daC.:-1 in Slovacia nu apare
decât în Hallstatt, in România ii avem dovedit
încă din cultura Vinl'a la Liubcova. ca şi in faza
de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gu-
melniţa la Radovanu. in cultura Cucuteni in
mai multe aşezări, cum ar fi cele de la Izvoare,
Brn .J. 1\1. Rcnfn:w, fJp. cit .. p, t:l:J.
1: 11 Idem. op. cit., p. I î!l.
!!4:! E H;,ijnalova. op, cit.. p. li-l:J.
18()
https://biblioteca-digitala.ro
Mărgineni şi Văteni, in cultura Să!cuţa ia Cur-
mâtun1. şi
Valea Anilor, in La Tene la Piscu
Crăsani, Căpâlna şi Grădi~_;tea Muncelului etc.
(fig 57). Dintre acestea, dom· la Ci"1pâlna ~emin­
ţele de Galium spurium. (;;ân:tiene sau drăgai-
61) întrunesc valori ceva mai ridicate in cadrul
unei probe formată în cea mai mare parte din
orz şi dughie.
Galium iemulcntum a fost inregistrat in
cultura Gumelnita la Vlădiceasca, in timp ce
Galium tricorne este prezent în La Tene la Gră­
diştea Muncelului.
Lithoepenn11m purp11reo-coernleum
ln litL•ratura paleobatanic<-l c:ire priveşte
cont1·xtl'le prcistoricl' se pare că nu este mcn-
ţionat.i"1 acc<ISlii specie, ci numai Lithospe1·m111n
o.fficinale SRU L. arvense.
În România. Lithospermum purpttreo-coeru-
leum a fust descoperit în cultura Gumclniţa
Li Ulmeni (pi. XXI) şi în cultLU·a Cucuteni
lu Frumuşica ~i Izvoare (pi. XIX-XX). Aşa
după cum am ariit<it, seminţek sak• au folosit
la confecţionarea unor superbe coliere, mai ales
b Ulmeni şi Izvoare, fie din seminţe, fie în
combinaţie c:u mărgele din alte materiale. Co-
liere' relativ usemâni"1toare sunt desc1;se şi in
Bulgaria dintr-un mormânt din cultura Gumei-
ni t.a de la Kodjadcrmen :<4::. numai C<-1 se spune
('[1 ar fi fost realizat din seminţe de Litho-
spermum fJjficin!lle. Nu este exc:lus totuşi ca
Si'L fie vorba însă de acl'eaşi specie precizată
pl'ntru aşezărilp enf'olitic:e din România.
Desigur c:[1 in categoria plantelor sălbatice,
dintrl' carL' unele au fost consumate de omul
preistoric. ar mai intra şi alte specii care s-au
dezvoltat in exclusivHate ca buruieni in sc-
mănfrturilc din diforill' perioade. Aceste plan-
te, precum neghina (Agrostemma githago), ob-
siga (Bromus sp.), sălbftţia (Lolium sp.) etc.,
chiar dacă erau consumate uneori de om, ele
dmcstccându-se mai ales printre recoltele de
cereai!.', nu au constituit niciodat;-1 un scop in
in sine in init.en\.iilc: omului de a-şi procura
hrana. Prin urm::ire. ele nu au o inscmncitate
t·~onomică aparte. chiar dacă au contribuit în-
tr-un anumit fel la completa.rea caloriilor ne-
cesare omului. Din aceste motive, ::isupra accs-
l'.)r pbntl' nu vom insista in continuare·.
A r b o r i !:' i ;1 r b u~ t i
Q11ercus sp.
Ghinde carbonizate de stejar (Quercu..~) :n1
fost !:f;-1.sitP in numera<l'>l' ~1şczări neolitice şi
din l~puc~i bra:.zului alât din Oricntul Apro-
;;~:: .J. M. Renfrew. op. cit., p. li5.
 piat, cât şi în regiunile din jurul Bazinului
M<.1di MediLe;·;inL·. Ele nu lipse-;c, de altfel,
nici din Europa CL•ntrală ~i dL· nord S4'i. In Tw·-
cia este atestat in jurul ~mului 7.000 B. C. b
C,:ayoni.i, unde s-au găsit câteva ghinde car-
bonizate şi la \:atal Hi.iyiik intre 5.850-5.600
B.C. în canliti"1ţi mult mai mari 845. In Grecia
;1parc ghindi"1 in neoliticul timpw·iu (ci.re.a
5.470 B.C.) 1;1 NL·a Nikonwdl'i;1 ::.ito, in Bulgaria
in neoliticul timpuriu de la Cavdar :<'o-: şi in
epoca bronzului la Nova Zagara w.t:.
J. M. Rcnfrew S4!.l <l strâns o seamă de date
istorice şi p;ilc::>l'lnobotanice foarte interesante
in k•găturâ cu folo.-;in-;1 ghindei de stejar
Thephrastus ne sptmc ci"1 fructele stcjarnlui de
Valonia (Querc11s aegilops) au un gust du.kc.
In aiar:·1 de acesta mai creştea cel de hemeris
.sau stejarul amar (Querc11s inf ectoria), stejarul
pitic (Q. lanuginosa), stejarul de barcă de
mare (Q. pseudo-rnbur) şi stejarul tll.TCC'SC
(Q. ccrris) ale căror fructe sunt foarte amare.
Din Macedonia, mcnţioneazt1 că printre spe-
ciile cu ghinde dulci sunt şi Q11erc1is robur,
Q. illc:r şi Q. l'occijera. La rândul său, He-
siocl consideră c;·1 aUita timp cât pământul
poartă hrana din belşug, iar pc mtmti există
inc;-1 ghinde de stejar oam1!nii nu pot să moară
de• fo;11ne. Din ghind<' se poate obţine fiiină
pentru prepararea pâinii. De alt.fel, şi ln zilele
noastre tribul Bahktyari din sudul Persici fa.re
pâine din făina de ghinde de Quercm; persica
Din ghindele ,proaspete se prepară un soi de
berc, iar atunci câ.nd stmt prJjite pot substitui.
.cafcau~1 datorit:1 con~inutului lor iJl tanin a-
mar. Este deosebit de interesant modul în care
prcpar~1 ghindele indi<'1~ii Klickifat din Ame-
rica de Nord. Ei indepărleazii mai întâi coaja:
ghindei, dup<·1 care• din cotiledcx1nc obţin prin
pisarl' făina cc o vor pune într-o concavitate
in nisip. Această conc:1vitall' a fost ef1ptw;ilă
în prC'alabil cu ace de pin. Se toarn<I apoi apă
fierbinte şi se obţmc o pastfl Cl~ po;it.e fi uşor
inti.n&1, dup{1 l'C a fost suficient d(• bine fră­
m1int.ati1.
In \,;ll'a noastra . . -au g~it c::;teva mostre
·de ghinde (<)ucrcus sp.) in diferite contexte m·-
hl'ologicC'. Cca mai timpurie mărturie este părui
;in 1r.1 cc:1 din faza dl' tranziţii' dP 1.1 cultura
844 G. Jorgensen, Acorns as a foud-suurce in lhe
Late slone age, Acta archaeologica. 48. 197i. p. 23:1-24R
845 W. van Zeist, Palaeobotanic<1l results in the
19i0 scason al Caytinu, Turkey, Heliniurn, 12, Hli2,
p. 3-l!J; H. Helbaek, First impressiuns of the C::atal
Hliylik plant husbandry, Anatolian Studies, 14. 1964,
p. 121-12:1.
846 W. van Zeist, S. Bottema. op. cit., p. 524-530.
047 M. Hop[, op. cit., p. 1-47.
R411 E. Hajnalova, Palaeoethnobotanical findings
from the multi-layer Nova Zagorn settlemenl. Studia
PraL'histo rri1·a, 4. 1980. p. f) 1-!lll.
8•19 J. M. Renfrew, op. cil., p. I:H-155.
https://biblioteca-digitala.ro
Boian la cultura Gunwlnita de la Radovanu şi
in cultw·a Cernavod;i I l:.i Hârşova (pl. XVIIn).
Au fost, de a<,emcnea, dt'Scoperite ghinde car-
bonizate in perioada de tranziţie de la eneoli-
1 ic la epoci bronzului in tell-11l de b Sucida-
·•a-Cdci, in aşezarea din Hallstatt de la Lăpuş
"i in S<'c. VI-VII c'.11. la Băleni-Români. Dacă
:·;1 L°lpuş cele câteva sult' de grame de ghindă
au fos: recupe1·atc dintr-un tumul, la Sucidava-
Celei acestea au fost gasite lângă o vatră.
imprcunci CU vertr('b(• de pe.,te. S<.I nu Uităm
c:1 ghindl'le de la Catal Hi.iyiik se g;tSeau pla.sa-
k lot l:'.'tngi"1 o vatr<.-1, cec.i cc poate fi un ar-
.~unll'nl ;ii con-;umi"ll'ii lor dupi1 cc erau pr.:·1-
ji le.
l'.n legătur:1 cu modul de preparare a ghin-
dl•lor, la Raskopaniţ1 în Bulgaria, în epoca
bronzului. s-a observat că acestea erau am.es-
tcc:ik cu seminţe de Tritic11m monococcum şi
orz in vederea prcgfltirii f[1inii neresară pre-
parării unei fierturi („Lerci'") sau poate a pâi-
:1ii s.·~ 1 •
Nu este L'Xdus ca ghindele să fi fost folo-
<;jte şi la obţinerea unor coloranţi sau pentru
t~1biicitul picilor. Culoarea ne;.1gră era obţinuti"1
din scoarţa de· stejar, iar calităţile in proc~ul
de kibăcirC' l'rau oferite de taninul din scoarţa
copacului şi de inţcp<.-1tura unei viespi din ge-
nul Cynips care producea pc frunze un fel de
,,gogoşi··.
Prunus institw
Pn11t11s hi.-;titia (goldanul) a fost atestat în
diverse aşcz;-u·i .preistorice mai ales din Germa-
niil şi Elveţia 11.-. 1• ln România goldanul este con-
o;cmnat in cultura Cucuteni, in aşezarea de la
&:irata Monteoru !;ii in .sec. IV 1.'.n. la Hînova
(pl. XVIl/8}.
J uglans regia
S. Bottc•m.;1, pc baza unor studii palinolo-
gice, c-onsidl•ri1 ci1 Juglmis regia ~• dîsp<irut in
sud-estul Europei şi sudul 'I\ircici în ultima
:)c•rio:idă glaciar[1. Ar fi supravieţuit însă in
:-cgiune:1 pontică şi sudul Mării Caspke într-o
sctil· de refugii a.-.-~. Material carbonizat a fost
:j;·1sit în straturile arhcologic.'l' rdativ timpurii,
din <;udul ţ[1rii noao;;tre. Astfel, in Bulgaria nu-
cul (J11gla111> regia) L·stc mention;1t. în cultura
Gunwlniţa Lt Meckur 11.-.:1. Cu toate acestea, in
România ci a api1rul, pân[1 în prL'zent, doar in
.str;1turile arheologice târzii, t:um ar fi cele
850. I bidt! III.
B51 Idem, op. cir„ p. 1-14.
1152 S. Bottema, On the hislory o( thc walnul in
soulh eastcrn Europe. Acta bot. nccrl.. 29, l!IUO.
p. :n::-:N9.
85J J. M. l\enfrcw, op. cit„ p. 150.
Hl7
 ;atribuite sec:. JI-111 e.n. de la Stcjan1. Pro-
babil cii eercctările viitoare. mai ales din Do-
brogea, vor ;1ducc mărttu;i care să demonstre-
;a_• ni nucul exio;t~1 .pe accstC' meleaguri cu mult
î.nain u·.
Pi1111s
C<'rce~irile paleobotanice din straturik ar-
h\•o,Jogic~ din Rom~nfa au precizat speciile :
Pinus n1gra şi P. sllve.<:t1·is (montana ?). Prima
dintrf' aL'<.-ste speeii a fost descoperit<i într-un
mormânt de inciner;1ţie din a doua jwrnHate
;1 S<.'c. I. l'.11. de b Histria (pi. XVII/4-5) şi
intr-un alt mormânt. dl' inc:ineraţic, cu ardere
pc loc. din .sec. II-III e.n. de la Stej;1ru. In
privinţa spedci Pin11s silvestris (montana ?)
:ivem dovezi mult mai vechi, din epoca bron-
zului de la Mlăjet.
Pyrus nwlus
Mărul pi1dw·eţ (Pyrns 11wlus ~ Malus sil-
vestris) ;1 fost gă'iit. in neolitic in Elveţia. Ita-
lia şi Frnn\.a. cum ar fi aşezările de la Vallon
des Vaux, Egozwil 4, Zurich-Utoquai-Făber­
.st.ras-;(\ Heilbronn, Wangen, Bodm;m şi Ruh-
""tett(·n K. 4 _ In România, in schimb, s-a dcsco-
peri t abia în La Tene, într-o singuri"t aşezarl',
1a Gr[tdişka Muncelului. Sl• presupune di nw-
n•h• p;-1durl'te erau folosite d'-' Limpuriu pentru
a obţine clin de, prin fermentare, o b."1utur[1,
;1btm·i de consumarea lor in timpul iernii. ca
suplinwnt de vilamirll'.
Sambucus 11igra
Mili mulk denumiri popul<in.: şc rcfl.ri"1 la
Sambuc!1s nigra : soc. ibozi holcr, scorpat. sog
Hsuclu etc.
Dintn· atesti"1rile S()(·ului pl' teritoriul Eu-
rnpt·i. st· remarcă cele din regiunea alpină, din
aşe-1.<irilC' prl'istoricc de la Bod.man, Steckbom.
Wangen. Nciderwil. Robcnhausen, Zug, Wau-
wil. Burg;1sl'hi. Moos..c;eedorf. St. Blai&•. Cas-
tionc, Parma, Vallcgio, Ehrenstein g;.:•. ln Ro-
mânia avem o singuni m;-irtw·i(• a speciei Sam-
buc11s nigra. destul de t:impuric, în faza de
tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumel-
niţ:1 la Radovanu.
ln lcg~1tur;i cu felul în c;irc uu fost folo-
site produselP acestei specii, pe lângă folosirea
în zilele noastre a florilor de soc la prcp3rarca
ceaiului şi ;1 unor sucuri. se menţionează fer-
11wntan•a seminţct01- sale penln1 vin. Din sc:oar-
ţ;J cop;wului se puti·a obţine culoarea neagră.
B5~ Idem. op. cit„ p. l::lfi.
B55 Idem, op. cit .• p. 150.
ma
https://biblioteca-digitala.ro
Cornus mas
Cunoscut la noi sub nunwk de corn, câne-
pişte. drcniu etc:., Conws mas este identificat
5n nunw1·oase ;1Şl'Z<-tri pn.·i-;torÎL'<-', unele dintre
de dinu·e C1..•lu mai vechi. Le vom ;iminli pe-
<cle din regiunile apropiate ţării noastre : in
mi~cniil,· VI-V B.C. Cornus m(ls a fo.st rele-
vat la Nc;1 Nikomcdeia şi Sitagroi in Macedo-
:iia şi Prodomos în Tesalia, la A.nz;1. K;.1kanj.
Obn·. Starl:l·vo şi Gamoyav;i în Iugoslavia, la
Cavd;ir -:;i Kazanlâk în Bulgaria de. :;:.,;.
Singur:1 descop(·rire din România a fost Iă­
eulă la Izvoare în c-ultur:1 Cuc:uteni (pl. X\ilI/6).
Frud.·ll' de corn au gust :1cru-a<,tring1·nl,.
dar conţin destul de mult vitamina C şi 'in
pJu.-; t<.inin şi qul'rc:itin<"1. Fn1cte]l· coapte .se
?Uki.lu l'Onsum;i crude sau erau conservate
prin usc;1n·. Dl' asenwnca, frunzc!l'. florile şi
:-oa.ia copaL·ului, :1l<i.turi dl· fructe. au fost pro-
babil intrebuintat.c. ca şi azi, .pentru vopsit,
·cbtinându-sl' culm·ill' galben, ro~u. c;ifcniu şi
negru. in funcţii~ de cantitatea în care se făcea
;!nwc;t„n1l cu ;ilt1• plante. Numercx1se pi1rţi ale
p2antci ~·rau cll-stinatc tot.odati1 pent..n.1 obţ.ine­
;·c·a unor le;1<"llri în 111e:licina popularii.
V iL is i:inifern
Fără a fi l:m1urit.<.i intru totul origine<.1 viţC'i.
d<' vie cultiv;ik, se prcsu?UllL' cit e;1 ;1 avut.
anumite lcgi1tw·i în acest proces evolutiv c·u
Vili.~ sili:c·stris ~.;_ Dac-1 la Vitis .<iili;estris nu--
mai florile femele se transformi• în boabe (mo-
nosexuată). la Vitis vinifera florile sunt her-
mafrodite şi produc toate fruct. Nu ~unt ral'e
cazurile când vi\4,1 de vie cultivată .st.' sălb{1ti­
e<"ŞU'. r1•eitpătând toate l';iracleristicilc lui Vitis
:-:i/ 1:1~sl ris, m;.ii puţin p.roprier.atca de a prodllCl'
t.tx1t-1.• florill' boabl'. ln cert.'C~·1rilc pakobota11ic1·
dHkultatca constă in detaş~u·e~1 seminţelor ct11v-
au n•zult:1t dt· la vita de vie cultivatir, de cele
s:.ilbatice, cu atât mai mult cu cât în aşezi1-
:i h· prd'>torice ~l' gasc:sc şi undL' şi altele.
Seminţele de viţă de vil' siilbatică. uneori
l·hia.r şi bo~1lx.', au fost colcdate din numeroa.'iL'
a:;ezări preistorice europene, m;.ti ales din Gre-
cia de nord. IugosLl\·ia. Italia. Elveţia, Gl•rma-
nia şi Franţa.
Viiis inc:c;:ie si"1 fie menţionaL-1 în contexte
preistorice chiar din pPşte.r:1 Franchthi de la
115U Idem. Report on the carbonized cereai i:rains.
;ind secu from Obre I, Kalrnnj and Obre II, Wisscn-
~chaftliche Mittcilungen des Bosnisch-Herzei:uwini-
~chen !lri111a1museums Sraje\'o, 4//\. t!17U. p. 47-5:1 ~
Hlem. Carbonizccl seeds from Anza, in M. Gimbulas.
oµ. cir.. p. ;;ou-:ll 2 ; M. Hupf. oµ. cit., p. 1-47 ;
R. Dennell. The interprewtiun of plant remains: Bul-
;;aria. in E. S. Higgs. oµ. cil .. p. 14!l-t5!l.
::'17 .I. M. Hcnfrcw. Palaeoet/111obula11y. Luntl11n,
l!li::. p. 125-130.
sfâr~itul paleoliticului l':.a. Aţ.<Ir(' in continuare
in mileniilt• Vil-VI B.C. in neoliticul prcce-
ramic Ul' l;.1 Argissa :;.·,••. in mileniile' VI-V
B.C. în neoliticul timpuriu cie la Achilleior.,
Arn~a. Cavdar, Kazan1âk. Seo;klo 1'1~ 1 • c:a şi ir.
pcrioadek• urm<ilo.:1rC'. pâni"t in epoca bronzului
şi chiar după aceC'a.
În ceea cc priveşte Vilis vini.fern. dovezi
µrivind c:ultivan·a sa încep a fi se'>izatl' df' la
începutul l'pocii bronzului. atăt in Palc.-sti..n.i
şi SirL1, cât şi R1zinu.l Mării Egcf'. Dar cel~
mai timpurii atP'>tări ale cultivării vitei de
vie sunt cl'11• dt• la Omari (Egipt) ~i Rama (Si-
ria) din al IV-iea mileniu B.C. l'UI_ MeritiL a fi
relev:itP c<ilcva seminţe din epoc;1 timpurie a
bronzului (3.200 B.C.) de la Jericho de pe VJ-
k;1 Iordanu.lui şi de la Lachish, ca şi din bron-
zul timpuriu de la Arad (Israel) şi Nunwir;.i
(lordanh) cu toate c;i in aceste regiuni lip-
sesc descoperirile de Vitis silt•estris &•:!. ln Ba-
zinul M:u;i Egee dovezi alt• cultivării viţei de
vie ;.1vl·m din Hcladicul timpuriu .şi mijlociu
dt· la Lerna şi în Heladicul târziu dl' Ia Mi-
ccne şi Tiryn'>. Menţiuni importante pentru
io;toria cu.ltiyiirii viţei de vif' sunt şi cele de la
Troia II .şi Beyccsultan in Anatolia şi la Apliki
şi K;ilopsidha in Cipru ~ 1 • 1 . În Franţa, idrntifi-
(';.ll"i ale vi\ei dl' vil' cultivate apar in prima
vânl;."i a fien1lui. inaintc de cucerirea ro-
romani't ~1 ;4 .
Ca urmare a cercetărilor pah'Obotanice din
ultimii ani. in Români;1 dt'oearndat<.1 nu putem
vorbi de mi'trturii a!?a de vechi, dar faptul c-J.
<1vcm deja date despre· cultivarea viţei de vie
în La Tene ne dii speranţe pentru identifica-
rc:i specil•i Vitis i:inifera in str;1turi mai tim-
purii, cu ;1Lii.t mai mult cu cât l;l Căscioarele
in cultura Gumelniţa a for;t docunwntati1 Vi-
ll5U .J. M. Hansen. Thc earliest seccl remains Crom
Creecc : Palneolilhic through Neolithic al Francthi
Cave. Berichle dcr Dtsch. Bolan. Gesellschaft. 9!.
1!'.178. p. :J!l-46.
859 V. MilojC:ic, .J. Boessneck. M. Hopf. op. cil ..
p. 101-1!0.
81i0 J. M. Rcnfrew. Thc firsl farmcrs în Soulh
"Easl Europe. Archaco-Physika. B. l!J7!J. p. 243-265 ;
i\·I. Hopf, op. cit., p. 1-47: H. Kroll. op. cit .. p. ! f i i - I i i
361 H. Helbaek. What farming produced al Cr-
priotc Kalopsidha, in P. Astrom, Excai:atinns nr Ka ·
lnpsidlin and Ayios lnkovos in Cyprus. Studies în
:Mcditerr:mean Archaeology 11. 1!166. p. 241-245.
862 M. Hopf, Planl re1nains. in R. Amiran. Earl11
Arad I. '/'he Chalcnlitltic settlement and Early Bronze
J\ge city . •Jerusalem. 1!178. p. 64-82.
863 .J. M. Renrrew. Palaeol!tllllobntanv. London.
1111:1. p. 12;-130.
!l6-t Ph. Mari nval. Cueillette. agriculture el alimen-
t:ilion vegdalc de l"Epipaleolithiquc jusqu"au 2-cme
Age du Fer en France mt'ridinnale : apporls palethno-
graphiques de la carpologie. Paris. 1988. :ipud. M.-F.
Ruas. Emprcintes ele semences dans la ceramique
campaniforme de Medor (Qrnaisnn~. Aude!. in .J. Gui-
laine et colab., Orn;iisnns-Medor. 191l!l. p. 117-120.
https://biblioteca-digitala.ro
tis sp., (vinifera-?), într-o probii însă care tre-
buie p1;vitfl cu multă suo;piciune, datorită unor
posibile contaminări. La Piscu Crăsani (pl.
XVIl/3) s-au dC'termnat cu certitudine 35 de
'-'Cminte de Vitis vinifem. iar la Brad (pi.
XVll/2) fi semin\e cc însoţeau o fibulă dacică
din sec. I e.n. De asemenea, în sec. VI c.n.
Vitis vini.fera SC' cultiva pe tcr<J.Sele Dunfu;i în
preajma c:etiiţii de la Sucidava.
Strugurii de vip de vil' si1lbaticii inlrnu ca
siguranţă in hrana omului încă din neolitic,
dupi1 cum am vi1zut în Grecia ~i alte regiuni,
pPntn1 c:1 altfel nu s-ar explica existenţa în
st.ratu1;J,. arhL•ologie<' a semintPlor acestei spe-
cii. P(• mi1Sur;1 cultivării viţpi de vie, înce-
pând din epoca bronzului. a inc:eput probabil
pt"C.'para.rea vi~ului din struguri. ln aet'st sens
st.<c1u m<irturie şi descoperirile de coji de boabe
dC' strugure, cum ar fi cell• din perioada Mi-
noici1 timpuriL• de la Myrtos din Creta 111 •··. De-
sigur c;·1 fermentarC'a !>e fă<..'ea in mod natural.
pmtn1 <"â pc boabe se găseşte drojdia de vin
( Sachc1romyces ellip.c;oideus).
Grecii ajunseseră la o seami1 de subtilităţi
orivind inobilan•a vinului. Homer a descris
in Iliada cum Hecamedc prcpar;1 vinul de
Pramnian pentru Nestor : in oala cu vin pre-
săra brânza ra'>i1 de capri1 şi SC'minţc de orz,
iar licoa1"C.'a era aromatii apoi cu ceapă. La
rtmdul for, romanii strecurau adesea vinul
:Jrintr-o pânz<i parfumată în prcal.1bil cu mirt
5i ii adi1ugau con\inutului lichid f[1in<i de or.l.
Culoarea vinului er;1 uneori modificată cu aju-
torul unor părţi din anumite plante, cum ar fi
aloe şi şofran t'4o;.
tN LOC DE CONCLUZII
TrE'Cl'l'l':1 în rC'vistă ;i cercct:1rilor p•1kobo-
tanicc C'arc au precizat existenţa unor plante
in diferite· regiuni ale Lumii V('('hi şi în d.i-
\.l'rsc perioade şi culturi preistorice a avut tot-
cdată scopul df' a evid<'nţia cât .st' poate de
d•~r L1tcn\1a rare " fost acordată aspectelor
economice care au determinat transformări
profunde in viat.a omului, apariţia romunit;'."lţi­
lor agricole-rurale marcând o tranziţie de mare
importanţei prin ecno;ccinţele Pi in io;toria cul-
turii umanităţii 1'1;;_ Dup[t cum se ştie, înainte
dr· apariţia comunităţilor .igricolL·, s-a afirmat
ci omul ducea o viaµi naturală de „carc-pe-
care'', dC' nomadism şi C'Xploatan~ întâmplatoa-
re· a mediului. A.zi, dupi1 dovezile aduse de cer-
cctd.rile moderne, este grC"u să mai acceptăm
&65 .J. M. Rcnfrew, op. cit .. p. 125-1:10.
U66. Ibidem.
1:67 R. J. Braidwood and B. Howe, Prehistoric In-
vesligations in lraqi-Kurdistan, Studies in Ancient
Oriental Civilisations, 31, 1960. p. 154.
1B9
 intru totul acest punct de V<'dcrc. atât.• vrem.·
cât s-a demonstrat exploatarea . organizată a
;inimalC'lot· ~i plantelor de pt• un tL•ritoriu i1~
gt·nc1·al bint• dc·limilali;;,;a. Mai mult, s-a deter-
minat e<-1 '>C'denturismul ;1 intervenit uneori cu
~mit timp dup:1 doml'slicirea anumitor plante,
iar transhumunl,a ar putea să-şi aibc"1 r;idăcini
mult mai adânci decât s-a bănuit.
O alt:1 problemă incă insuficient eluddată
cslc impărţirca plantelor şi unimalclor in săl­
batice şi domestice şi plasarea liniei de demar-
caţie intn• dt• PL' criterii ;u·tifidale. cum ar fi
frecventa. talia, rn<-irirnca ek. am. OP aici se
naşte mai departe intrebarea asupra concep-
tului de domestidrl' incu r<'1u definit şi inte-
le.<;, Este o;u·t· suficient S<i dC'finim domC'stici-
rca ca un pi·oces ce implică controlul şi incru-
cişarea selecliv:1 asupra .:inimall'lor şi plante-
lor? Şi ;ipoi, putem noi fixa acum cu exac-
titate mornentul când ;i inceput acest proces,
intensitatea lui şi rezultatele sale în fit:.'Care
situ;1ţit• "? Putem noi să ştim azi, având la dL'i-
poziţie inc;-1 foarte puţine date in spatiu şi
prea puţin ad{inci in istoria umanitc"1ţii, dacă
omul nu L'Xercil.<1 un control oarecare asupra
unoi· plante şi animale încă din .paleolitic,
atala vreme cât consuma dt!ja multe dintre
de '! S-a putut declanşa acest fenomen ln ce>-
mand.<i, in cadrul unei aşa zi&.• ,.revoluţii neo-
lit icc'". sau trebuie într-adevăr să considerăm
µcrimali1 o astf<'l dl' noţiune, atâta vreme• cât
implic<-• :;;i accstt- doui1 componenk principale :
l'rt~ten·a animalelor şi cultivarea plantelor?
Sau dac[1 a<:t'aslă Jegend;ir<-1 revol11 ţ.ie neolitice!
.1 t·xist<1l. cu adev[1rat nu ti""Cbuie oare să accep-
1...-'im c[1 rdaţiih• dinlrC' om-animal şi om-plantă
au inct•pul cu mult mai înainte '? Nu este oare
prl'matur s;-1 presupunem că. dacă într-o regiu-
ne nu sesiz•-tm inc.-1 modificări morfologice ale
materialelor botanice sau zoologice fosile care
să ateste domesticirea. acest proces a fost
complet necunoscut în zona respectivă ? Nu
trebuie prob<tbil să ne aştept<-1m ca modifică­
ri le specifice· domesticirii într-un biotop se voi·
repeta într-un altul a;o.
Adesea s-a invocat ca argument import.Jnt
in fixarea ariilor de origine ale unor plante
~i chiar animalP domestice cxi'>tcnţa in acra
regiune ;1 formelor sJlbatice ale speciilor res-
pective, (;iră ca să ştim cu certitudine dacă
ele nu conslituiau de fapt clemente sălbăticitt.>
ale acC'Jor specii foste cândva domestice. Poate
868 S. Higgs and M. R. JarA1an, Thc Origins 11f
Agricullure: a Reconsideration. Antiquity. XLIH. 1!16!1.
p. 31-11.
869 Idem. Palaeoeconomy. în E. S. Higgs (ed.l.
Palaeoeconomv. Cambridge. 1975, p. 1-7.
870 Idem. The Origin of Agriculture : a Recons1-
deration, Antiquily, XLIII, 1969, P- 31--41.
1!JO
https://biblioteca-digitala.ro
de aceea multe ccrcet{1ri puleobotanice s-au
''.OnCC'ntrat tocmai in Orientul Apropbt. In
i!CC'st. fel s-a ajuns la inmulţir0;1 şi adâncirc:t
'-Lmoştintclor in ac-est domeniu. (·1·ea CC' a in-
'.a.rit .-:;i mai mult credinţa unor arii primare
dl' donwsticirc în ;1ccast..:-1 regiune.
Nu am dori să se cread;-1 c;-1 1wgăm existcn-
1a unor forme de viaţ{1 in paleolitic rarC' se
baza~ Pl~ vanătoarc şi văn:1toare-cules. Totuşi.
n,• gand1m daei'1 nu l'Sle 1wcesar sci se facă
loc ~i tuwi alte noţiuni <"ai··· im:lud1• relaţi;1
simbiotică om-animal şi om-planta &ii. S-ar
:·uprincl1· ;1iei toc:m.:1i act·le comunit<iţi c.u·e s-a
obsc•rvat cu cxploat;1u sau îşi b:1zau existenţa
mai mult pc una sau două specii dl' animale·
:;.,&u pl;infl". Dc„igur c;-1 opţiunc;1 n•spectivi"t pu-
·e:1 ...,;-, f!e dict.;1t[1 unL•ori de tr;-1sături specifice
-de m<'Cl1u, dar :1ltt•ori avea la baz<i numai c
~.raditic· dict.1t<-1 dC' raţiuni pierdute-. Nu l'Stt•
<•xdus 1·a modificările mediului s;,-1 fi influen-
t.al tr;insformarî•a animalelor sau plantelor în
anumitr• pC'rioadC', d:11· rPlaţiile simbiotieC' .sii "e
fi menţinut peste timp şi pcstl' toate aceste
mo:lifi<";iri d1.· naturC:i l:.ioclimatic;~.
In ;1c1·slt· C"on;:Jiţii, devine din ce in Cl' mai
ah<>urd ;1 se căut.a inC"eputuri!L• agriculturii,
ale creşterii animalelor şi cultivarea plantelor,
;;1 o cl:it...-1 anume şi intr-o singură regiune.
s~ricl conturat<'1. p1'ntru c{1 nu trebuie .sa m·
a~tep\ăm la o inova\ic> sau mutaţie a compor-
~amPntului uman b un moment dat 8i:!, prin-
tr-a com:indt1 simultană pentru toate compo-
:ienll'le neolitizării. ci mai degrab<i ca rezultat
;!J unor acumulc"tri repetate desffişurall' in pe-
;·io:1dt· m;1i sc-urtP sau mai lungi, cu priorit.:iţi
si minu"iuri }X'ntru anumite specii in unclr
regiuni. Nou;i ni se part' tot mai pertincnti'1
~b-;e;-v;1ţia lui E. S. Higgs şi M. R. Jarm:m 87: 1,
conform c~rf'ia se trall•azt1 mult prea diforl'n-
ţiat comunitatea paleolitică de la Molodo\·:1.
:·.are c·u drca 9.000 ani B.C. vâna in proporţie
de 90°. 0 reni şi sunt c;1lifiG1ţi restrictiv c.a vâ-
:r11ori (intr-o acCC'pţiune a perioadei paleoli-
tice) numai pentru că au t.răit intr-o vremC'
:·ând în rcgiunt• nu sunt dr,cumentate animale
domestice. iar la Shanidar, în acela.5i timp.
1·xi~t:1u p[istori de oi. De cc p<istorii de oi res-
.O('Ctivi nu ;ir putea s<"1 fie· eonsidC'raţi adiac:en-
tii vânt1tori1or dt• reni. cu atăt mai mult cu cât
:<'hnica i)t1storitul11i le CTa comuna.
Referitor Li conturarea ariilor dl' exploah-
··-c şi dr L"Lllt ivarc ;1 plant.t>lor, ccrct•t;-irile paleo-
0ot.:Ulic1 • din ultima vreml'. extinse şi asupra
<:ltor ri·giuni dL'Cât aceea a Orientului Apropiat
şi aportul major al d:1tărilor absoluk• cu aju-
torul radiocarbonului au creat premizele con-
Bîl Ibidem.
872 Ibidem.
B'i:l. Ibidem.
t.uri1rii tot mai nuan\:it a ipotezei existl'nţei
de fapt a mai multor cenlrt' genrtice de dcr
mestidn•. Între acestea, Sl' înscrie ca dC'ja bine
definili1 regiur.eci balcanică, în cadrul căreia
trl'buie ;1vulf1 in veden• in primul rând Grecia,
dar din care nu trebuie omise.' nici ţările si-
tuatl' i11 no.rdul s.:1u. Desigur c:1, pentru aceste
n·giuni din jumătatea nordică a Peninsulei B:il-
l·anic,· w pu1w problema că neoliticul a ajuns
aici deja formal. Vom mentionu că utunci când
se facl' această afirmaţie se arc in vedere
apro.1pl' in l'Xclusivitatr aspectele legate de
n•ramică şi mai puţin cele care care se refer.i
la l'conomia comunităţilor respective sau la fa-
ciP.surile antropologice ale acestora. Pentru că
anumite componente ak nt>oliticului, atâta cât
sunt ele cunoscute pânii acum. ajung intr-ade-
v:ir in ace:1sti"1 regiune gata formate. neexistând
nici o inc.loialii în ceea el' priVl'Şh' existenţi
unui „import", de exemplu al modului de a
d1_•cora ceramica, considC'rărn că cercetările
viitoare trt.'buie si1 aibă in vedere mai buna
r:mturan' a proceSC'lor economice ale comuni-
t:aţilor rnre vieţuiau pc ll'ritoriile noastre atunci
cănd au sosit primele influent.c de acest fel.
Idel':I urmi'1Loare se impune dl' la sine : dct<1-
:;;are<1 tr;~1săturilor conserv ah' el<' comuni tătile
loca~l' şi CC'lc impbntatc intr-un mediu oare-
cum nou sau în orice caz cu trăsături particu-
lare pentru eventual noii veniţi. Nu se poate
omite in nici un caz, in acest sens, faptul c:1
in noile regiuni a existat un potenţial biologic
care a fost preluat imeuiat ca urmar<' a <'Xis-
tl•ntei unor tradiţii alogene l'l' se· mulau u-:;or
pi· exploat;1rc"1 c:âtorv~1 din -;p1·ciill' d<' aici. Nu
l'~t1• exclus însă ca să se fi conservat pentru
o scam:1 de specii, proprii mediului acestei
regiuni, tradiţiile• de ('Xploatare locală, perpe-
tuat<-, dP comunitătih' autohton<' ca rezultat al
unei îndelungate l'Xpcrienţe şi ;1d:1ptabilităţi.
Am incl'rc•1t în acest ultim capitol să co11-
t u!·ăm, po<atL• uneori incomplf't, imaginl'a arii-
lor dl• concentrare t.im;Jurie a proceselor de
n1!tiv;ti"l' a anumitor -;pedi in Lumea Vech('.
!)r•Tt!·n ~i raportul lTOnologic eu acestea a pri-
~·~r'lor ah.·s'.ări din ţara noastri1. lntrucât dat<:>~e
p<.il'Gbot;inice sunt incomplete şi inegal repar-
i iza!C' in spaţiu, sunt nc'Cl'SarC' eforturi supli-
mentare in viitor pentru crearea unei reţele
de ciale uniform repartizate in toate regiunile
fizico-geografice ale Eurasiaei. Numai după
aceea vor fi posibile aprecieri asupra contură­
rii unor centre genetice' sau de stabilire a unor
trasee pe care au circulat eventual anumite>
plante domesticite in alte părţi sau direcţiile
de pătrundere a unor modalităţi de exploatare'
a anumitor plante. conservarea tradiţiilor lo-
cale etc. Aceasta presupune însă structurarea
cercetărilor arheologice viitoare mai mult p<>
latura ecologic-;1 şi de reconstituire paleoeco-
23 - Pulco~nobotar.ica
https://biblioteca-digitala.ro
n::mică prin c<'rcl'Lări interdisciplinare, m=ii cu
seamt1 in ţara noastră. unde prea adesea aces-
tea nu numai că sunt uitate, dar uneori sunt
ignorate cu bunf1 ştiinţă în favoarea onui unic
şi desigLU· incomplet aspect al recof.lStituirii
culturale : ceramica, forma vaselor, decorul
acestora şi „plimbarea" lor cu analogii uneori
:1rtificiale prin toată lumea.
Făr:1 a ne mai duce in Orient, unde şi acolo
sunt exemple de exploatare controlată. a unor
plante înainte de primele comunităţi agricole,
l'Sll· sufici1.mt să readucem în discuţie peştera
Fr;1nchthi din Grecia, în care s-a constatat că
omul paleolitic, intre 20.000-7.000 B.C. cu-
noşka ~i consuma seminţele dl' orz (Hordeum
spontaneum), ovăz (Avena sp.), linte (Lens sp.),
măzăriche (Vicia sp.) de„ i;u· în mezolitic
(7 .300-6.000 B.C.) acestor plante li se adaugă
alh· spl'cii, din care nu li;Jsi•a o form;i_ de ma-
z;\;·p. c-a parţi componentl· in dieta sa a.4. Chiar
~i in Frnnţu, mezoliticii din peştera La Balma
de l'Ab~'urador includeau in hrana ]or seminţe
dl• Lens esculentn, Lath11rus cicero C'tc. 87". La
fel cei di!1 peştera La BaumC' Fontbregoua aw
cunoşteau şi exploL1u deja .proprietăţile nutri-
t ivP ale câtorva leguminoase (Vicia crvilia,
LaUiyrus cicera, I...ens esc11lenta, Pisum sati-
rmm). Situaţii!<' rl'levatc in Franţa uu fost ca-
lificate chiar ca o protoagricult.ură sau o hor-
ticu1tur:1 incipientă. Nu mui puţin interesante
„unt datele oferite de Cl'rcct:irile paleobota-
nice clin pe~tera Uzzo din Sicilia. Aici am fost
l'Vidcnţiatc procesC' intPresanll· ale trC'cerii de
1;i economia mezolitică la cca neolitică 877 • Ph.
i\forinv~1l an• multi'1 dreptate atunci când clis-
cută a;aritia acestor specii în mezolitic, afir-
mând nccesitawa cuno;işterii mai am<inunţitc
a florei sponta11l' din regiunea meditl'ranccană
l:a .sf;!r.i:;itul p!cistocenului, pentru e;I nu poate
să fie exclusă intru totul ipoteza prezentei anu-
mitor wxoni in procesul de domesticire";"· Of'
altfel. in ceea ce priveşte multiplicarea teoriilor
µ!·ivitc:1rt' ::1 fc'nonwnul ncolitizării. Pstc s\:1-
:174 J. M. H01nsen, op. cil„ p. 3!1-46.
3î5 J. Vaquer, M. Barbaim, Cucillctte un horticul-
ture mcsolitique: La Balma de l'Abeurador, in J. Gui-
lainc (ed.). Premieres communautcs paysanncs en
Meciiterranee Occidentale. Paris, J!Jll7. p. 231-242.
8i6 J. Courlin, Le Mesolitique de la Baumc Font-
ilregoua a Salernes (Var). Cahier Ligures ele Prehist.
et L'archeol., 24, 1975, p. 110-l li.
877 L. Constatini, Semi e carbon del mesolitico
e neolitico delia Grotta dell'Uz7.o, Trapani, Quaterna-
ria, XXIII, 1!183, p. 233-247.
878 Ph. Marinval, Problemes de representativite
et d'interpretation des paleosemences (gralnes et fruits)
des sites franc;ais du Mesolithique et du Neolithique
ancien mediterraneen, în J. Guilaine, op. cit.,
p. 257-265.
191
ficient '>ă amintim că J. Guilainl' sw incearc;;1
o;ă demonstrez(' că in sudul Frantei domestici-
rea animalelor a precrdat apadţia ceramicii.
ArgumPntc· de <1eest gen, inregistratc şi în :1lt1•
părţi. au determinat-o pe J. Roussot-Laro-
que 11811 să afirme cu convingere c<"1 producţia
de hranii l'Slc !actorul determinat pentru de-
finire:1 n(•oliticului.
ln lcgatură cu posibililatc•a conturării unui
centru balcanic independent de domesticire,
poate.· trebuie să amintim concepţia lui A. Bc-
nac a.~ 1 care susţine aulohlonismul neoliticului
rneditl'ranl'ean. care s-ar fi format şi dezvoilat
pe baz:1 grupurilor epipali·olitice. De fapt, cu
mult înainte, M. Escalon de Fonton, refrrin-
du-..'it· la a!;;ezar<·a de• la Chi1teau1wuf, releva
menlinc·n·a <1ccloraşi grupuri umane din mc-
7.olilicul recent pân<"1 in Cardial, ••I
cc"irui con-
ţinut nu M' deosebeşte de str:1turile :mterioa-
re decăt pl"in cucerirl':1 Cl'ramicii ~~.
Desigur C[1 la teoria poligenetică a centrc-
l~r_ de dome_i;ticirf" nu pukm omite descopt·ri-
rile din slraturilt> t•pipaleolitice dl' la Portil~
de Fit-•r şi in primul rând c<1ract1•ristici!L• gra-
879 .I. Guilaine. L:i neolithisalinn des cl1tes mO.:·-
diterran.:·cnnes de IH France <'I de l"Espagrw. IX Con-
gt-es UISPP. Nice. l!lili - Colloque XX I. p. :m-:12.
HHO J. Roussot-Laruquc, Neolithisatinn et Neoli-
lhiquc ancien cl"Aquitain<'. Bullelin ele la Suc. pn:•h.
franc; .. l<••1e 74, l!li7. fnsc. 2, p. 57!1.
flHI. /\. Benac. Quelques :ispc(·ts ele la ni:·olithisa-
tion dans Ies Balkans du nord-om!st. in J. Guilaine
(ed.). op_ cit .. p. 3:~5-:N I.
M2 M. E"c:1lon ele Fnnlon. Pri,histoirc de la Bassc-
P1i:l\'cnn·. Pn~histoire. X li, t:J56, p. 110.
192
https://biblioteca-digitala.ro
mint'elor dt· tip Cerealia din :1şczarea de la
Icoan:i.
In concluzi1:>, considl'r<-1m di deja suntem
cunrruntali cu dl'slule argumentL" care .o; c"1 rl'-
prezintc o '>CriOiJS<i bază de discuţii• cu privire
Io -demonstrarea unor Cl'nlrc primare, dacă
încă neacceptate ca arii de neolitizare inde-
pt•ndente. el'! pu\in :1dmist• C'a regiuni autono-
me dP donwslit"irt· cd pu\in a unor specii de
pl:inle•. Noi nu excludem posibilitalPa rn 0:1crs-
ll' arii genetice· s;-1 fie• 1111cori desp<irţite nu nu-
mai '>p:1ţ1;iJ dar şi tempor:1l. Dl' fapt, ar fi
fnarl1· greu sfi admitl'm din punct dl' veden·
logic şi ecologic cir aproapl' to:1te pLrnti·!c şi
animall'lP donwsticc cunoscute azi au p<irf1sit
st:irc;1 salbatic<-1 inlr-un singur spaţiu (aril')
relativ restrans şi intr-un timp destul de scurt.
AcP~1stf1 ipotez;-1 a .. Cornului fl•rtil·' s-a născut
numai ca urm;1r1• •• unui viciu al cercetării,
dintr-o insuficientă cunoaştere globală a fl•no-
m1·nului, cec-a c·e· ştim noi azi fiind probabil
num;ii o parte a unl'i imagini extrem de com-
pl('XC', cu numeroase feţe• poate la foi de stri""1-
lt1d to:1r1· precum rn· apare cea de ~1zi a Orien-
tului Apropiat.
 PALAEOETllNOBOTANY
RESEARCHES IN THE PRAEHIS'fORY
ANO THE PROTOHISTORY 01" ROMANIA
(Rezumat)
Tlw oldest cvidence of a systematic ex-
ploit;11 ion of snnw plants b~· thl' pn·hiq:iric
man has been ascertained on the Romanian
tcrritorv in thc Schela Cladovei civilization
i~ thl' · Mesolithic age. The C 1,, dating tech-
niques havc cstablished fnrthis civilization a
period of time comprised between 6.315 :
100 BC. (Bln 1077) to 5.615 ± 100 B.C. (Bln
1079). During this period, the first tools star-
tcd 10 be created in the Danube meadows.
allowing for a better cxploitation of plants in-
!C'nded for nourishment and even growing
somc c<'n•al crops and obtaining controlled
crops on meadows in the flood plains. \\"hich
\\'tTl' fl'rtile and easy to cultivate. Some too!s.
such as the ,·,recd hook. the dibble but mainlv
the cnulter made from the horns of a stag
(fig. 5) confirm and corroboratc with the pa-
laeobotanic data obtained by pollen analvsis o'.
coprolites in the respective layers (fig. 55-56).
In lhis way it was stated that the grammi-
naceac• nf I he type Cereai ia had a pcrcental!c
and dimensional grnwth from the )ower to tht>
upper Spf'ctra. demnnstrating, in this way the
existc:ice for this period. of ccrtain primitin•
cereai crops and to the uppcr spectra even thc
cxist1>nce of qramminaccae of the type Cerealia
n~sulied in a c:ultivation process (tab. 30).
lf \V.' L1kl' into l"•111!:-id1•r;ition tht• two typco;
•i'." ar:im~I exploitation namely, wild animals
rnnstantly slaughtered on a large scale (tamed
in their own habitat - cervidae). and wild
animals slaughtered selectively (tamed in thc:1·
own habitat or in a „human habitat - suidac)
and the above - mentioned arguments - toois
and pollen - we can say that for that par:
of the Romanian territory in the Schela CJ;;-
dovei civilization some starting steps in a con-
trolled and constant exploitation of naturc
had been taken. An accidental usc of grains for
man's food is confirmed by the discovery in
the Schela Cladovei civilization of a huge
https://biblioteca-digitala.ro
shinglc whose concavities were worked aut in
such a way as to suggest that they could have
bcPn used for grinding grains.
The Starcevo-Criş civilization is the first
Ncolithic civilization whose ceramic items dis-
covered on Romanian territory spre.ad over
ahnost all the country beginning with the 6'"
millenium B.C. Within the preocupations con-
nected with domestic animal breeding, the
bovinei. became the mast important group (fig.
25) ; as for the agricultural tools, we could find
horn sicklcs endowed with flint teeth (fig.
6'1-3). In thc Starcevo-Criş settlement from
G!flvăneştii V~chi (fig. 25) we obtained im-
prints of Aegilops cf. speltoides (ill. 1/3-4 ;
fig. :J7\ on a fragment of a pot and in the
Hii!·man settlcment wc idcntified the followi.ng
;:;pecies : Triticum monoc:occum, T. dicoccum,
T. spelt.a.
Thc Vinca-Turdaş civilization was dated in
Banat and the western part of Oltenia for tht•
~ ,.i half of the 5' 11 millenium B.C. and the
beginning of the 3n 1 millenium B.C. In the
settlement of Rast we could retrieve two couJ-
tE'rS made of stag horns (iig. 711-2) whereas
in n1 her set tlements we wi tncssed a predilec-
t ion for bovines as domestic animals. In the
settlement of Liubcova, situated in a depression
having a hilly aspect, severa} species of cereai
c:rops wcrc cultivated on brown soii. A majo1·
p<-:rt consisted of wheat of the Triticum dicoc-
cum species (ill. V/l), accompanicd in a signi-
fic<!r:t percentage by T. monococcum (iii. Jiil)
(about 100/0 ) and T. aestivum. We could <1ssess
the apparition, for thc first time on thc Ro-
mania:i te~·ritory of barley corn. Hordeum i;u.l-
ga;··· (fie:. 57). It is worth mentioning the exis-
tencc. arnong wheat grains resulted from culti-
vated species ,of the wild species Triticum
dicoccoides. It is however difficult to state
precisely whether such grains came from really
wild species still surviving in that region by
193
 thal time. or they representcd only grains of
T. clic:ocr:1tm in a wild stale as a resuit of aban-
doning cerlain fields formerly cultivated with
lhis species. The inhabitants of the Liubcova
setllenwnt also cultivatcd lcguminous plants,
such as Lf'Hs escule11ta ssp. microsperme (iii.
XIViî) and to a lessc·r cxtent Vicia sp. In one
of the puls c:ontaining grains. found in the
settlcment of Liubcova. 1he cereai c:aryopses
were mixed \VÎlh lhe leguminuus ones in re-
.1.alively close n.11es. wher·eas in another pot
Llw cereai grains amountl'd only to 7 perccnl.
lhc rl'sl being leguminous ones. If in the for-
nwr pol t he grai ns seeml'd to be destincd for
cuns11mtinn. in thc lattcr the cnntenls of such
"' mi „:url' could bc lhe resuit of harvcsting <1
combinat ion nf the grnins as a n~sult of crop
rolalion. allcrnating cereals with leguminuus
plants ycar after ycar. Grains of Galium spu-
rium (iii. XVtJO) and Rume:i: acetosa were also
discoverl'd in thL' I wo samplcs taken Crom
Liubcova. bui in low rates. being developed as
''!1:.-cds in the 1·espec1ive crops.
ln thc scllll'ment uf Pa1·ta siluated in the
Tirni~ fii·lcb during Lh1· \"inl:;i ci\·iliz<1li1•n. s1111w
l<:nds w1·n· culli\·;1l1•cl \\ 1th lfr,rdeu111 n1l9un·
and olh1·1·s wilh Trilic11111 lllfJlll1CfJCC11111 (iii.
III:!) arlCI T. rlic:flcc11111 (iii. \'/'.!). lt is ;1 surpri-
sing f;wl lh;1t Wl'1•cb \\·1·n· •·nlin·I~· ;1hs1·nl tht·n·.
Tlw sccond half of the 5 111 millt-nium B.C.
and the first quarler of the 4 111 millenium B.C.
\'!Cl'l' ascribed to a linear ceramic which ocu-
pied all nf Moldavia, south-east and centcr of
Tr;111s,·h ;in!.1 ;111d 11Pr~h-1·;1st 11f \';rllachi;i. Un-
fn1·tw~at<·lv duc tn the small setllemcnts in
which arc.lwnlogical rescarches wcre underla-
kcn wc· can dnt\\' very Ce\\" conclusions on the
planls i~rown at that time.
During tiw sanw period in which the abovc
m1:.•n 1ioncd arcas were characterizecl by I he
linear ceramic civilization. in 1he Romanian
Plain. betwel'n tlw middle 11f the Buz~1u river
.and wcstt·rn Ollenia. thc sel t lemcnls of I he
Dtadesti ch·ilizatinn wcn· identified. At that
time .. lhc Oltenia plain in lhe settlement of
Cân·1·;1 w;1s l"llllÎ\ ;1lt·cl wilh 11111n· \\'IW<rt "P''l"it•.;
(Triticr!m 111011nenc:c11m. 1'. spe/ICI. T. aestivrun
- iii. Vll!l. T. cC. clur11111) and barlcy was
a common prL•sencc. lt is possiblc that the
most sprl'ad Vl'getable was peas ( Pis1un snti-
vum ssp. an,ense) (iii. XIV/I). It is notcworthy
to stale thal in spilc of thc favnun1ble cnvi-
ronmctal conditions. the bovirws. st iii the mnst
numcrntis nf the domestic animals. had alrcady
startcd a gradual process of dwal"fing.
The Boian civilization develnped in Lhc
centcr. cast and south of Vallachia. in the
south-cast of Transvlvania. and south-west of
Molda\'ia betwecn ··4.000 and 3.400 B.C. Wc
supposc lhat bcsides the sickles made o[ \VOOd
194
https://biblioteca-digitala.ro
and br.vi:w mandibles and hooks made of stag
horns. a plough madl' of wood was used <ll thal
timc. w!1ich could haVl' bl'cn drawn by ani-
mals, prL'sumably bovines. which continucd to
be the mos! numerous of thc domestic animals
(fig. 2li). Calcinalcd grains \\'ere recovercd from
thc an::1 of the Boian civilization spreading
mainlv frnm the selllements of GrădiştPa Ul-
milor.„ Vli1dic1·asca ancl Hi1rşova (fig. 28). thus
coming frum similar pl'do-phito-climalic con-
ditiuns.
For this period ii is notable the continuity
of primitive species such as Tritinim 111•11w-
coccum (i 11. I 1/3) and 7'. clicoc:rnm (ii I. Vi~-4).
whereas in the eash.•rn part of Biir[1gan.
T ..-;pelin began 10 reach a major representa-
tim and ven· Iii tic T. cwstin1111 can be repm·-
Led. Baril•\'. of 1he Horclettm ntlga1·e nudum
sp<·~ie.s \':~s a Iso presen I (iii. X/I) in the area
and from among vegetabll's only lentil (Lens
e.c;nde11/" ssp. microsp<'n11e1e) \\'as certainly
used in man's foud al that time. Species of
Tri:icum cf. dil'occoicl1.•s (iii. 11114-!l) are notl'd
in the set 1ll·mL·nts belonging to the Boian ci-
vilizat ion. f:ict which can 1111\ be preciscly ex-
plained either as representing degenerated spc-
cies nf Tril ic:um dic:occum. or as spccies inhe-
rill'd fr•rn1 Lhe local bot an ical background and
accidcnlally found in cultivatcd arcas.
The agricultural prnducts of lhal epoch
we1·e slored in huge earlhern pots and the
cereai grains were crushcd with tlw help of
quitc ~mail grinders in nrder to bc ealen.
In the transition phase frnm the Boi:::i ci-
vilization t1i Lhe Gumelni\a civilization ii is Io
b•• pointt:d ont besides the prcvalence of bo-
,·irn·s. ;1 n·l;1ti\1· 1·quili1Jr1L11n li1·h\'l 1·11 swin1•
0
and sht'l'P and gnais. The prev<1lenc1· of Lhl:.'
samc -,,·hea l species was nwn l ion cd i n l he Ra-
do va nu seillement (Trilieum 11w1wcon·111n) (iii.
III/::!) ;mel '/". ciieocc:um (iii. Vl:l) and Ici a lcssc,·
cxtl':1t T. rws1i1·11m and a somewhat bclil'f re-
pr1·scnlalion of T. spc:llc1 (iii. J\i/3). Barlcy \\'as
ptTSl'lll :1s /Jorclr•rtm r11lr1<11"c which in cp1·1:1in
cas1·~ was idcntifit.•d as spp. n11clwn. It is very
possib!i· that al 1ha1 tinll' a doublc so\ving
with barlcv and \\"heal was a cu1Ten1 practicl'.
as pn1vc:1 .by thl' situat iun in Izvoarele wh.:re
Hunkum r·ulgare and Tri1ic:11m clicocc:um werc
fuund 1oge1lwr (iii. Vi5). During the sarne
tr~1:1si1ion. period frnm Boian to Gumclnita ci-
vilization the vegctables cultivated wc1·e mainly
Pismn satir11111 ssp. c1n:ense (iii. X!Vt2) and
only accidcntally Vicia ervilia (iii. XV/7). So-
metimes '-\"l' fuund a mixt UITl' of pc;1s <ind
wheat, prnbably in viL'W of boiling them lo-
gether for consumpti•m. As for trccs. in Ra-
dovunu we iden tified acorns bclonging to
Q11erc11s sp.
 Althou!:?h. even rrom lhe tirne of Vădaslra
civilizalior; (rirst half and beginning of the 2" 11
half 11f thl• 4'" millenium B.C.) we pnssess
impnrtanl data on bovincs foi· draught. and
stil\ \ittlP 1..·\·idcnce on batch1..•s of grains certi-
fying tlw cultivation of cerlain spccies. We
still have evidence of Triricum monococcum.
Hordemn sp. and Panicum sp.
In thl' first half of the 4111 millenium B.C.
lhe communilies of the Precucuteni civilization
occ11pil'cl ;iii thl· h'rritor~· of i\'loldt1\·ia 1•xn·pt
for lhe southern part and north of Bucovina.
We dare say thal perhaps more than anywhcre
and anytime in the neolilhic age cm the Ro-
manian territory. bovines prevai\ed over the
rest of domestic anirnals in many settlements
1Jf the Prc-Cucuteni civilization.
ln the Subcarpathians arca of thc Tazlău in
scttleme11t of the type Tcl/ frnm Poduri. Tri-
tin1111 C!('s:ivum (iii. VII/4-5) and T. clic:occum
(iii. V 1 7) were cultivated. To a ll·sser cxt~·ni.
'i'. monomcc1111i (iii. VI/V) and vcry lillle
'f. spel1<1 (iii. IV!l-2). T. c:ompactum :mel
T. durnm werc to be found. Barley in its
turns was frequcntly sown. mainly ssp. Hor-
demn 1•11Lg<rre 11uc/um. It is extn•m1..·l.v impor-
tant to note an almost total lack of wceds.
Thc varinus contexts in which lhc grnins we1·c
found in thc s1..·ttlenwnt nf Poduri (uvl'r the
rloor of 1he dwelling. in „prnvision buxes··.
pots) also cnvel"cd thc sn-called .. silos" for
cel"cal crop slorage. Taking inlo account the
prevaleaice of certain specics in each silo. we
CCll1 ima~Îlk' a St ricl SpPcÎaJizat ion : a si]u foi"
barlcy. ;1 silo for whl'at of tlw spccics Triri-
c11111 acs!in1m. a silo for the spccies T. mono-
c11cenm and T. dic:occu.111. We can go even
furtlwr ;inel assume a strict c:lassification of
silos according to the size of grain containcd.
bt•cause in nne of them the gn1ins of Trir.icrtm
11w1ruc:occ11111 and T. dicoc:c:um had small di-
nwnsions. lnstead. bigger grains of these spe-
cics werc discovl'red stored in pots probably
in vil•\\" of sowing whereas thnsl' fou:1d in silos
\\."l'l"l' m1•anl foi" c:onsumption.
Thc an·as pupulated by the Prc-Cucutcni
communitil's will be taken over bv those of
'he Cucutcni civilization whic:h \\'ill last he1·e
for Ilie 4''' and :~'"" milleniums B.C. In fact. 1h1c·
Cucutcni c:ivilization broadened ils spac:c occu-
pyng thc whole of Moldavia. nnrth-eastern part
of Vallacha and south-east of Transvlvania
(fig. 2H). As for domestic animals. the bovines
noi only maintained theil" prnmincnce in the
CuculPni civilization. but wc can assume evcn
thc po5.sibilily of tlwir usc in tilling of the
ground. similar with the V<"ldaslra civilization.
bas1'CI 1111 sonw 11bserva t ions on I he mm·pholo-
.~ ica l modification of thc distal metapodies.
ll is inleresting to mention the possibility of
https://biblioteca-digitala.ro
the appcarance of domestic horses in the vici-
ni t ,· of thc Cuc:uteni settlemcnts. To this wc
ca~· add a scries of agricultural tools. among
\\"hich a coulter found -al Truşeşti.
The Cucutcni people from Izvoare cultiva-
ted thcir fields to a gl"catcr exlcnt with wheat
of tlw Triticum dicoc:cum, specit:s and barley
either oi thc species Hordeum vulgare (possi-
bly pervailing as ssp. nudum) or H01·demn dis-
1iclrnm . •\ good reason for the idea of crop
rotation from one year to thc next on the
sanw fiEld is thc fact that in cc•rlain samples
in which grains of Triticum dicoccum Wt!re in
majority. they also contained badey to a small
exlenl (Hnrdeum vulgare and H. clisl.iclwm)
nr. in the samples comprising barlcy in ma-
jority. caryupses of Trilic:um dic:oc:c:um an.• also
found. acc:ompanied tu a !L'SSL'r extent by T. 1110-
11oeuc:e11 m: thc specics \\'ith a small n·pre~cn­
tation werc the resuit of leaving grains from
thc crop of the previous year on thc field.
ln sum1..· samplcs Triticum d. dic:occnicles is
WC'() rrpresented. ln Izvoare. there :irc also
present. among others. grains of Cornus mas
(iii. XVI/fi) tu sHy nothing of the numerous
grains of Litlrospcn111w1 pttr/mn~o-c:oenrlcum
(iii. XIX•1) used for manufacturing necklac:cs
(iii. XIX/3-7: XX) in combinai ion wilh other
nrm1ml·nts such as ceramic bcads and animal
leeth (ccrvidae).
ln l\iUirgineni. we havc- serious evidence that
tlw Cucutcni c:ommunity cultivated to a s!gni-
fict111l l·~:tent. wheat of the spcc:ics Trilic:um
aesli1;um. This spccies was accopanied by a !Ol
of nthL·r cereai spccil's (bui in smaller pe1Tl'll-
1ages) l;;r·cause t lw sample was recovercd from
a ;_!arbagc pil. A similar situation appc:1rs in
Viileni. with a special note that in this set lle-
ml•nl we iden t ificd Sec:ale cereale and Poni-
cu m mili11ce11111 (iii. XIII/I) :1s \Vl'll as Sinapi.~
m-vc11.~c a11d S. ull>a (iii. XIV/!l). The Cucuteni
communit v in Poduri cultivated s1>11ll.' fields
with whe~t of tlw species T. dicucc:um and in
tlicir prn:~imit~· therc Wl'n' other fit>lds culti-
vated with barley espccially of tlw type Hur-
dcl/111 ridgor(' 11udum. It is also to be nulcd
the cxistl.'nc:1..• of wecds of thc species R11me.r
acelllim. At Bălfmeasa wc found severa! SPPCÎl'S
of gr.:iin in a pot. the mosl representativt• of
them noi e:·:xceding 30 pcn:ent and the ieast
l"cprcscntative no less than 12 percent. They
were Tritirnm mo11oc:ocno11 (iii. 11/9). T. cf.
clicocc:u m. 'J'. cf. spelta (iii. 11116), T. aestivum,
Horde11m vulgare nudum. H. sp. Wc consider
thal these specics \\'Crc mcant for cnnsumplion
by bniling in th;1t p11L. ln th1•..,i'lll„1111•nt 11fFn1-
1nu~ic<1. l'l'-l'\·alu;1ting ••Id finclings. w1• can sa~'
t ha I Triticu m cf. mnnot·occu m. T. cf. clieoccum .
T. spcltn (iii. IVt:J). Horcleum vulgare 11udum
195
wcre sown and grains of Lithospermum pur-
pun~o-coer11leum (ill. XIX/I) were used.
ln the Sub-carpathian area of Buziiu in
the Cucuteni seulement of Sărata Montcoru
there is proof of fruit picking of the species
Prunus cf. institia because we found seeds of
this species in a pot together with calcinated
grains of Hordeum vulgare vtilgare. In the
plain of Fălticeni. the Cucuteni c1>mmunity of
Prcut.eşti cultivated Hordeum vulgm·e and
Avena .<:ativa and a weed of the Lolimn sp.
was rn ixt'd i n lhose erops. Sonwwhcn· to tlw
l:'<J.St, in the proximity of thc settlement of
Drăguşeni. Triticum cf. dicoccum and a species
of barley were cultivated and in the Jijia plain,
on the fiels of the settlement Valea Lupului
\•.:e could identify Triticum monococcum (iii.
11/(1) and T. dicoccum (iii. V/I). The grains of
the type T. dicoccum also contained small size
grains. In that sample very few grains of
Hordcum vulgare and Agrostem.ma gitltago
were mixeci.
Numcrous batches of calcinaled grains from
lile Cucuteni scttlement pointed oul thc va-
riety of species and diversity of context in
which the cereai grains of various types were
mixed for consumption or even for sowing.
Returninf! in the Romanian plain wc shall
try to draw up somc aspecls rclated to thc
plant cxploitation by the cummunities belon-
ging to the Gumelniţa civilization in the secund
half of the 4 11 ' millc!1ium B.C. and the be-
~innin~ of the 3rc1 milknium B.C. To the north.
al the contact zone at the foot of the mou11-
1ains. at Cândeşti, and in the Prahova plain.
in thc settlement Gcangoeşti, barley of thc
spccies Hordeum vulgare nudum was cultiva-
led. To the south. in the Piteşti plain towards
Găvanu, on thc fields cultivated with Panicum
miliaceum. items of Seraria italica were also
mixed together. In the same area. the quali-
ties of the species Chenopodium album were
wcll-knmvn for nourishment purposes in thl'·
community Morteni becausc we found plenty
d grains here. To the south-east of the Pi-
teşti plain. Hordeum vulga.re was also culti-
vated as demonstrated by the samples reco-
vcrcd from thc so-c.:11led „granaries'· arranged
in the settlement of Teiu wherc great quanti-
ties of grains werc stored. Coming down south.
in the Burm1s plain wc can state the co:-iti-
nuity of Hordeum vulgare among cereai crop.s
in the eponim setllement of the Gumelnita
civilization where a lack of weeds can be noted.
As cxpected, the Gumelniţa community from
Căscioarele whose settlement situated on a
bank in the middle of the Jake Cătălui were
fully cngaged în vegetables cultivation because
we discovered significant amounts of calcinated
grains of Pisum sativum, Vicia ervilia and
196
https://biblioteca-digitala.ro
vcr~· seldom V. hfrsuta. A little to thc cast.
in the Mostiştea plain, several selllements of
thc Cumelnita civilization existed having a
rich botanica) material. For exemple at Gră­
diştea Ulmilor only grains of Hordeuni vul-
9are nudum were detcrmined and al Magurn
Cuneşli only Secale cereale (iii. XIII 3) was
presenl and at Vlădiceasca we have evidence
,-,~ a great vai·icty of species. Hl'rc graincs of
Triticum monococcum (prevailing in our sam-
ple - iii. II/7). T. cf. cliscocc:um, T. cf. di-
coccoides. T. nestivum (prcvaling in another
sample). T. acstiuo-compactum, T. compactum.
H01·deum vulgare, were recovered. V/e can alsa
note as one of the outstanding discoveries of
the Gumelniţa civilization, the recovery in the
settlcmenl of Ulmeni of lhe first seeds necklacc
in the Romanian prehistory (ill. XXI) made
from the seeds of Litlwspermum pw·pureo-co-
eruleum.
An intensification of the activities related
to cereai cultivation during lhe Gumelniţa ci-
vilization is alsa noted at Căscioarele whcre a
beautiful horn coulter w<is discovered (fig. 8)
which was able to plow al a depth of 15 cm.
ln ils turn, thc domestic animal breeding is
characterized by a less ovenvhelming majority
of the bovines and consequently a greater i!1-
1erest in sheep and goats a permanent. preoc-
cupatiun for swine breeding and an increased
number of dogs (fig. 2i).
At the end of the 4 111 millenium B.C. and
!he bC:ginning of the 3ri1 millenium B.C., all
of Oltenia and north-west of Vallachia were
covered by the communities of the S<"'11cuta
dvili7..alion. Evidence of the customs connected
in the first place with land cultivation iJy the
memb•'rs of the communitics attributed to the
Sălcuţa civilization is the finding of many a-
gricultural tools (fig. 10-11) and a few bat-
ches of calcinated grain. Thus. in Valea Ani-
lor g:·ains were found in two pots. ln one of
!hem of the grains were represented by tht·
specics HoTdeum vulgare and in the other pot.
~he majority was Triticum aestiv1Lm accompa-
nied by small amounts of T. monococcum. In
thc settlement of Curmătura, of the type Săl­
cuta, Hordemn vulgare nudum was cultivated
too and ;unnng it a mixture of lessl' that I
precrr. t of thc grains wen.• found to be Tri-
~ i(·;: m cf. compactum, T. aestivum, Lens sp.
and Galium spurium.
In Romania the and of the Eneolitic Age
is also marked by the Cernavoda I civilization.
At Hirşova, from a settlement attributed to
this civilization a significant amount of acorn
of Quercus sp. was recovered.
An extensive picture of the plants culliva-
ted în the transition period from the eneolithic
to lhc bronze age was oblained in the settle-
men l nf thc type Tel/ from wilhin the Suci-
dava forln:ss \Vhich was attribt1lcd to the Ce-
lei cultural aspect. In this scttlement an ex-
lraordinary varicty of agricultural life was de-
lcclcd, may bc unprccedl'd or ctl !cast not re-
1urd1·d until 11"" IJy th1· p;d;i1·olml<1nical rr-
scarchers of the prehistorical period on the
Rumanian tc1Titory. From among thc wild
frllils many acnrns of Quercus sp. wcre re-
covl'rcd. Tlie oilbearing plants were rep1·esen-
ll'd by Lirr11111 usitatissimum (il I. XVI.'4-5)
and Camelino .wllil'<I (ii 1. XVI/I) sometimes
calcinatcd togethcr in the same unit. Their
prcscncc as a mixturc could be a pertinent ar-
gunwnt in .„llstaining the idea of thc use nf
seC'd oii cxlracLion if we takc into account in
this re~P"'Ct the different characteristics of the
1\Vo speries. Probably flax was a Iso used as a
textile plant becnuse soml' fragments of a fa-
bric macle in all probabilily from that plani
wer" found in the respective dwelling. Thus.
r„„
fl;1x h;rcl ;rln·;rdy l'l'(>l"l''l'llll'd tlll' pn·hi-;t11r,-
i.".d c11111111uniti1•s of thal l'p:1d1 a t1•xtil1· plani h~·
ils stL·m and an oil-bearing plant by ist seeds.
'n 01l11:·r inslanccs. flax was found ce1lcinated
in compact units together with nnother species
nr tlu.• family Leguminosae - lentil (Le11s es-
c1tln11a) \Vhich could be an argument in sus-
taining the theory that they werc used in nou-
.-ishmcnt by boiling in water. Frnm amnng ce-
rl'al crnps. tlw community of Celei pmbably
cullivated to the greate.st cxlent wheal of the
six·cies Triticum dicoccum and T. aestivum.
but very oftcn T. spdtu was to be found and
'f. mo110<:0C'C:um \\'ere also present. Barley in
its turn. had a prominant place in thc cconomy
of t llf' sett lemcnt being represen led by thc
Hordcum t•itlgare specics. Sometimes the ratl'
of cnmbinalion of the species of wheat and bar-
lcy mal:c>s us think thal the allernatiun of
crops was common practice al that timc.
:\ trluy outstanding discovery in the Celei
sclllc·ment during the transition period Crom
E1wolithic to thc Bronze Age. uniqlle in thc
fiomanian prehistory, is the rccovery of some
fragments of calcinated bread in a garbage pit.
Since for the dwelling posscssing that f!<trbagc
„
pit \\'C havc a C 1 dating wc can stale that the
bread discovered here is 4 225 years old (that
is ::? 275 + cm B.C.) (Bln 2 014). The crumps of
thc calcinatcd brcad had thc appearancc CJf a
compact substancc hnving a rclatively uniform
thickncss of approx. 1-1.5 cm. and an arL•a
or approx. 15-20 sq. cm. By crushing a small
GUantily of this calcinatcd stt1ff wc recovercd
22 \Vholc grains of Hordeum vulgare', 3 seeds
of Uume.r crispus and 1 sced of Linum usila-
tissimmn (il 1. 1/6 a-b).
https://biblioteca-digitala.ro
Thc studv of the botanic material of the
Sut:idava-Ceiei seltlement also contribllted to
tiw discovery of the palaeoethnological aspects
of that communitv in conncction with a cus-
tom of placing ba~lcy grains in the holows for
thc pillars supporting the dwelling.
ln the Bronze Age we have little reason to
registcr a significanl progrcss in thc making
of a~ricultural tools of a better concepi ion t.han
thosc of thc previous timcs. Land was tilled
\Vilh a coulter made of stag horn or wood. tlw
crops werc harvcsted wi th sickles madc of
horn or wood to which flint edges werc atta-
chcd. As for animals, we can note in many
bronze scttlements a prevalcnce of bovines and
in somc cases sheep and goats and even swillL'.
A beller adaptation to the environmenl. nr lo
pul ii in a clearer \Vay. a more rational l'Xploi-
tation of thos(' animals is observed for tlw
bc>asts more favourcd by the habitat surroun-
ding each set t lenwnt.
The scttlemcnte of thc Bronzc A~c offerinA
material cnnnected \Vith plan! cultivatinn an·
situatcd mainlv to tlw wcst and south of Ro-
mania ; we la.ck so far lhc cvidencc of this
sort fot" tlw caslern arl'a (fig. 2H). We presen!
hellow tlw most relevant situations. treatPcl
accmding to their affiliation to various civili-
zatinns or the Bronzl Agc.
From the Early Bronzc Age we recovcred
frnm a pit allributed to the socalled Odaia Tur-
cului c·r1/1urul aspect. a sample of the chaff
uf /lr.11ic11m miliaccum accnmpanicd to a lcsscr
c:·acnt bv Setarici cf. viridis. Vcry few secds
of C/1cm;podi1un album were obse;·ved. The a-
\x)Vl' - . mentioned material was discovered
as a wnole in the scttlement of Odaia Turcll-
lui. situated in thc Ialomi\a plain in an area
wlwn.• soils <ll'P prevailing.
We arc in t he posscssinn of preciolls da ta
on <igdcultural econnmy in the Subcarpathian
arca of Du7.ău for the middh.• part of thL· Bron-
ze Age, by the discnvery of cakinatcd seeds
in a ~c1·ies of sl'ttlemt·nts atlributed to thc
i\fonlt:oru civilizatinn. ThL· batches of calcina-
'ol·d grorin' f11t111d i11 th1· •'jHlllilll s1·ttl1·-
nwnt of S<"1rata Monll'oru demonstratC'd th;1t
in tlll' south of lhl' Buz[1u Subcarpathians. on
chcrnoz1:·rn soils and during thl' civilization of
i\Jonteoru (I c 3). certain fields wcre cultiva-
ted with Hordl'um i:1tlynr1· and thc crops werL'
of great purily lacking weeds. In their prnxi-
mity thcrc were vast fields of \Vheat in which
tlw Tri1ic11m dicoccum species was prevailing
and disseminated samples of Triticum .<;pP/tC1.
T. monocoC'c1im, T. aestivum. as well as ntlwr
spt..-cies 0f plants alsn existed (fig. 57). Th is
latler composition of thc fields cultivated with
w!we1l is ~ertainly maintained in the phasl' I
c :! or Lhe Mor:iteoru civilizalion. At that mo-
Hl7
 menl thc occupation of the people in this an~a
alsa showed an interesl in vegetables culti-
vation among which sowing with Vicia er;:ilit1
was present. At last, in the second phase of
the Montcoru civilization, lhe interes\ foi· Ca-
melina sa1in1 cultivation was noted emphasi-
zing in this way the diversity of preocupalions
at thai time for the planls identified in the
Monleoru civilizalion layers in t.he eponim set-
t le mer. t.
Sevcral species of cereals were cultivated
in the Buzău valley. in the Nişcov depression
situated in the Buzău Subcarpathians on brown
soii. Tht:.• composition of the grains recovered
Crom a Monteoru pit of the Cirlomăneşti set-
tlement revealed the mixture of numerous
wheat species leading to lhe conclusio!1 of a
totally accidental mixture after harvesting un-
dcr the form of thrashing n•mmnants, or n
possible mixtun• for man's nourishment. Herc
is the !ist of the species recovered : Triticum
11w1wcrJcc11111 (i 11. 1111:{) - 2.4 p1·1Tl'nt: ·r. <ii-
c•1cc11111 - li.7 pPrcenl: '/'. spellc1 - :rn_f'i per-
l"C'nt : '/'. aestivum - :10,fi PL'ITL'nt : '/'. cf. ·c/11-
ru 111 - ~::!.li pt•1n•nl (ill. XII/ I): Secule cer.~:1-
1.! - O.fi 111·1Tcnt: Pisum cf. elc1tiu~ - O.fi
p1 "r<'l'll t.
A lillle up the strcan, nf lhe Buzău. from a
contL':-.t .1ttributed to the Montcoru civiliza1ion.
al Mli'tjPt. seeds of Pinus prnbably of the spc-
cirs ::ilt'est ris or nwntana werc discovcred.
Frnm the area of development of the Oto-
m:rni civilizatinn thcrc is some interesting evi-
dl'nc-r· of plants cultivated by man al \hat time ..
in lhc )n\\'e1· plain of the Someş river, on
brow11 soils (in thc first and seconds phase of
the Otomani civilization - in the setllement
l"allcd Medieşu\ Aurit). Hordeum iiul9arc was
cultivatcd and the crops obtained were lacking
\\.·c1.•d scrds or anv rnixtun·s of otlll.'r spl'ei•·s nf
ccn·als. :\Iso <tt lht• bvginning of tlw Oot11111<1ni
civilization, in the vicinity of the settlement
Bobald, near Carei, thcre fields cultivated to
the greatest extent with Hordeum vulgare and
to a significant extent with Triticum dicoccum.
We can observe in the harvesting process
of the grains of the species Trilicum mono-
coccum. some T. cf. dicocoides and T. aestii:um.
as well as some weeds such as Bromus sp. and
Rume:i: acetosa.
From the second and third phase of the
Otomani civilization in the eponim settlement
on the Ier valley some seif-evident proofs were
obtained for cereai cultivation. One samtJle
demonstrates a mixture in clase percentages
of two species of wheat, Triticum speltc1 (ill.
11117) and '1'. aestivum. besides which wc can
find small percentages of T. dicoccum, T. 11w-
nococc1m1, Horcle1m1 z·ulgore and very sddwn
Lolim11 temulentum. Thl' second sample re-
198
https://biblioteca-digitala.ro
vea kd the existence in near fields of t he spc-
cies Tri!icum clicoccum. these rields showing
nnly hcr(• and ther(' ears of Triticum spelta
and very seldom T. nwnococcum. It is inh:.·res-
1ing to point out that in the latter exemple
the cultivated grains had a n.•duced size. Such
a situation gave rize to severa) hypotheses no-
11<" of whic:h had many arguments : harvC'sting
,,f :1 !l'Y· f;1\·n1. r<ihl('
1 ~ 1•<.1r. i111p11\1·1·i-.lwd fi1·ld:;,
crops harvested before reaping time und('r the
strain of some sort of danger, residues result-
ed afll'r '>iL·\·ing t111· grain'.'>. Tu ;tiJ thc•s1• \\i'
can add the almosl complete crnshing of grains.
probably în vie\\" of boiling or to he further
processed to flour.
Fmm thc eponim setllement of the Oto-
mani civilization WL' do possess suficicnl pa-
laeobot anical data f01· the 3ro1 phase. reve,11in~
!he maintenance of a traditio:1 traced in the
secound and third phase where Triticum spelta
logc>ther with T. aestivum were cultiv;11ed ex-
tensibly and 1'. monococcum, T. dicoccum. Hor-
cleum vulg01·e together with the weeds such as
Lolium temulentmn and Vicia sp. could be seen
in a very small proportiun.
:\ most 1·eali~tic imag1:· of the prehistori-=al
1imc was a Iso made possibk for some of the
plante cultivated by the Wietenberg civiliza-
tion peop!e on brnwn soils which coven:'CI the
Silvania hills. As it was suggested by the pa-
laeobotanicul researches on the material of
Oana de Sus. a preference was shown for Tri-
: ic11111 clicucc11111 llf tlw wlwat spl·cil's ~1nd b;1r-
iey cultivatl'd therc bclonged to lhe species
i·Jordeum i·1dyare ntlgnre.
Bl'!.!inning with the Bronze Age wc car. also
state 1he prl'S('!'lce of Pa•1icum miliac:citm as
ubt~~!n·_·d from a ~t udy of calcinatcd grai ns in
thc monh of the Braşov ctepression in thl' set-
: lemcnt of Sinzieni.
A sr~ries of civilizations having charactcris-
tic fcaturcs devdopcd Crom about I 200 tn 500
B.C. - the l'irst stage of the lron Agc c;11led
Hallsta: t.
From <! 1umulus u. li ribu ted to the 1.•arly
Hal1sta1 t Age on thc border of Valea Lăpu~;u­
lui in the necropole of Lăpuş. severa( hunrlred
grams of acorns of Q1Lercus sp. were disc:nve-
red. Imnrints of Tritirum cf. dicoccum, !'rom
the sett.lement of Grăniccşti, were taken for
the Early Hallstatt Age. To the west of thc
c.:m.:ntry cm lhl· hills C"nnlinuninig thC' P;-1durc•a
Craiului mnunt;1in. nn brnwn soils. TrUicum
aestiuum represented rme of the species of
whf'at much cultivated by the Hallstatt people
of TC1şad. The grnir.s of that species were
mixed with a significant amount of grains of
Triticum spelta (over 1O precent) (il 1. 1ll/8)
and to a lesser extent with T. monococcum
and T. clicoccum (over 7 pcrccnt each).
 From Dobrogea we have several batches of
calcinatcd grains discovercd al Babadag and
Hi st rin On thc shore of I he Babadag lake on
light soii and carbonaceous chernozcm soils
thc f-lall.;;tal\ people cultivated barley o2 the
specil-'S Hordeum m1lgare vulgare and wheat
rn;1inly of tlw sp1•l'il'S Trilic11111 clicocc11111. \-
r~otlwr wh1•;1t sp1·1·11•-; w;1s also found. '/'r·iti-
1_·11111 ,,p/11:1·1·occ11111 (iii. :'\lin) which in lil' first
;iss1·ss1•1111·nl of tl11s sp1•cit·s in Hom;tni:r.
ln the 6 1 " Cl'ntury B.C., on the Istria pla-
tcau covcred by chernozem and light soils,
the sanw spccies of barley as the onc on the
Babadag plateau was cultivated : Hordeum
mdga.re 1;ulgare and thc crops obtained had
only :.i small amount of weed seeds (fig. 57).
MuC"h more numerous, the La Tene settle-
ments offered evidence of calcinated grains.
During the 3~· 1 century B.C., on the terra-
ces of the Jiu river in the Sălcuţa plain, on
brown-reddish soils, severa I species of whea t
and b:trley were cultivated and from among
vegetables wc can mention Ientil. The amount
of approx. 10 kg of calcinatcd grains disco-
\'1•n·cl in a pot in th1· s!'ltknwnl of Bâzclina an·
combined by species, giving an overall image
nf gre;;it variety. Apart from the mixture of
some wheat species (Triticum aestivum = 20.5
pcrcPnt : T. clicocc11111 = I'.!. l ()('rl'l'lll : T. ues:i-
i:c1-co1111}11ct11111 = ::.7 p1·n·C'nt: '/'. 11w1wcc11m
= 1.7 pC'rcent: T. sp. =-= 6.:1 pcrcl'nt and bar-
ley (llorcleum vulgare = 5.3 percl'nt: //. m1l-
u11r·.: n11c/11111 = 0.4 1wrc1•nl) in lh1• said pot lcn-
lC'nlil w;rs ;dso inclucll'CI (Lens esc111l'11IC1 ;,sp.
.r11crosper111ae -= :n .'.! perc1·nt) ;md c·,·1·11 mi!-
ll't (Punic1111r ;11iliucc11111 ·= '.!75 1wrcent) IJl·~i­
de.5 SL'Ventl species of \Vecds in non-si~nificant.
t>t. •rc1' n tages.
!\Iso in the 3r·c1 century B.C .. on the right
hand bank of the Danube, in the settlcment of
Satu Nou. a series of cereai crops werc culti-
vated on chernozem soils and t.heir grains were
discovercd in a variety of combinations. So-
metimes, Tri.ticum dicoccum included along
with ii lhe grains of H01·deum vulgare and
Vi!:ia sp. too, but in very few cases. In such
a sample, the wheat grains, to their greater
extenL wcre observed to have a small size. ln
other instances, also in Satu Nou, the combi-
nation rate of the two wheat species was 1/3
Triticum monococcum and the rest T. dicoc-
cum. These species were accompanied by other
cereals (T. cf. aestivum, Hordeum vulgare, Pa.-
11icum miliclceum). This is also a c~1se in wi1·l-:
the caryopses of Triticum dicoccum secm 10
bc of a smaller sizc than the usual ones.
Coming back within the limits of the Ro-
manian plain, we can say that on the brown
reddish soils covering the Găvanu Burdea plain
(a part of the Romanian plain), the Geto-Da·
https://biblioteca-digitala.ro
cian population of Popeşti, was an accomplis~
hed farming people : they sowed a great val"i-
cty of species. F1·om among cereai crops t hey
prel'ered whei:it - - Triticrim. aestivum and rye
(Sccal.e cereale) \\'huse grains very often appeai·
togethe1· in the samples under study at a rate
of 2/:3 wheat and 1/3 rye. Barley, although
prcscnl in m:.iny samples never reached signi-
ficant amounts. Instead. millet was found in
great amounts. Th(' batches nf grains, at Po-
peşti alsn offcred some surprising aspects, a-
mong which the identification of must.ard se-
··ds should bi' poinkd oul. ll is n•pn•sc•nkd
:;y two spl'cic•s : Sinopis uniense ilnd S. d.
nigrn. Of an l'quall~· impo.-tant \';illll' i-; lh1· dis-
c·ovl'ry of S<)mf' sc'c'ds of Cmmu/Jl.; .>uli1;11 (ill.
XVl/fi) and thc ei.!rlicst apparition of lh1• /)1•-
11c11., cnrolu st·l·ds i„ thl· Hom;111ian tiistory.
Thc same variety of the species of secds is
tn l>l• found i n th1 · Wl'l 1-k 1111\':T: Dacian sl'ttl<'-
ment of Piscu Cră~ani on the Ialomiţa valley.
Here. in the Ialomiţa field (Bărăgan) wheat of
the species Triticum dicocc1tm was cultivated
on chernozem soils (the grains of this species
were mixed with other grains. but in small
!'ales), and also barlcy of lhl' species Horcleum.
vulgare vulgare (in fields conlaining various
weeds), Panicum. miliaceum. Set.a1·ia italicu (in
the crops of these specics seeds of Chenopo-
1/ium cillnrnt ;appcarcd Vl'ry oflt:n t~>gl'lhl•r with
:nany wceds of whic:h Echi111Jcirr,11 cr11.~-gc1/i was
also prcsent) V<'gf'tablC's of tlw spccies Viciu
_lu/JCI minor and Lens esc11il'111u ssp. microspl.'r-
n:ue (prob:.ibly used by boiling togl'tlll'r with
barley grains). oil-bearing pbnts such as Ct1-
111.elinC1 sc1tiva (togethcr with SC'cds of lc·ntil thf'
in the samplrs und<'r stud~·) and ,·in1• tVitis
ninifern }.
In the Buzău-Siret plain. in the Geto Da-
cian settlement of Grădiştea we identified the
followin!J types of species taken from a pi1
considered to be used to store provisions : Tri-
ticum dicoccum. T. aestivum, T. monococcum,
T. speltn, T. cf. durum, Secule cereale, HoT-
deum vulgare, Avena sativa, Panicum milia-
eeum.
The existence of ear remains and the great
variety of species point out that those grains
could have resulted in a thrashing process.
During the 2''~ 1 and thc 3r.r centuries A.O.
in the plain of Oltenia, in the vicinity of th1'
Dacian-Roman settlemenl ol' Cărcca. wheat of
the species Triticum aestivum and to a Iesser
cxtent T. aestivo-compactum were cultivated.
The grains recovered Crom a pit. thus leaving
a Iarge marge of probability for a totally acci-
dental mix up after harvesting, also contained
the species Secale cereale, Hordeum vulgare,
etc.
199
 Some,vhen.' to the soulh. on the Danube
tenaccs. in the precincls of thc Geto-Dacian
forlress. grains of Triticum dicoccmn were
idenlified having extreme purity and a conspi-
cions lack of other specics.
ln the Vallachian plain. the Getic-Dacian
populalion of the Roman Age cullivated wheat
in ils lurn and also millet, bristle grass and
ht:mp as can be seen in thc discoveries of the
settlemenls of M:.Hăsarn. Coloneşl i-Mărun\ei
<tnd Scorniceşti.
Al lhl' contact zone between lhe Siret plain
the cut-vaturc of the Subcarpathian hills. the
Getic-Dacian populat ion of the scl l lement o[
('{111cl1·~ti n1:ti\ <1l1·d 1111 dwr1111:~··111-typ1· ..,„:i-. c!'-
real crops of which rye (Secole c1•n·ule) w:.1s
not omit ted : its grai ns were found combined
wilil those of Trilicum aestivum. very few Pct-
nicnm miliaceum and quite a largC' varîcly of
planls devPdopt·d as weeds (Vicia sp .. Polygo-
num amphi/Jium. P. cf. convolvulus. Ru me:r cf.
m:<'t11.w1. H. cf. crispus. Brom11s sp. and Agro-
'stemma 9itl1aţ70.
Going deeper în lhe Buzău hills, for instan-
cc· in the Nişcnv depressinn. in tlw Dacian se1-
t!l'11wnl ,,f C'i1rlo111:1111";li. b;irl1·~· ,,·;1s 1·11lli•:;11t-cl
to a greai extenl. but taking into cnnsiderntion
the fact that lhe grains of this species we1·e •
mixed with nlher species (Trit.ic:um cf. dicoc-
cum: T. cf. speltn - ill. III/!!: T. nestivum.
T. cf. dur1tm. Secole ceri•ale) we can assun1l'
thal the cereai crops Wl're well exploited. Wide
cullures of Po11ic11m milif1ce11111 completl'd thc
piclun· of lh1· l'ttltun• in lh1 ,·ici111t_,. of Cârl<•-
măneşti besides Pi.o;um sativt1111 ssp. arvcmse.
Also in the Subcarpalhian zone. in the set-
Lll'ment of Buridava-Ocnila and Socu-Bf11·b;"1-
leşti. milk•t was cultivaled bt:ing an cvl'r-pre-
_,,·nl n·n·;il in lh(• ( ;l'l..11'-I );wi;111 fi1·lcJ..,_ !'r111i-
c:u.m mifiaC"„um. was alsn found at th1· river
m<1nth of the Siret into tlw Danube. in thc set-
llemcnt of Ba1·boşî as well <is in tlw part of
tlw Sirl'I ri\'er in thc CenLt·al Moldavian Pla-
lcau in the sl.'l tk·mcnt of Brad. ln this lallL't'
selllenwnl rnillet appcars in a mixtun· with
Cl1c1wpnr/i11m alhum.
i\L Brad Vitis rini.ferC1(ii1. XVll/2) was also
idcnlificd. Wc can sp1:.•cify that in the Getae-
Dacian selllement of R<icăt<iu. silualed on the
Siret valley 1he sowings of Triticum aestit:um
\Ven· rotakd wilh thosc of Avena SC1l.i1'C1. Jn
,thc respective crops other ccreals were pre-
sen! în Iow percentages and also Agrostemma
g_itl1a90.
ln · thl: Criş plain to wesl 111' Lhe Rnma-
n~n ten·ito1'.Y the Dacians kept cult.ivaling Pa-
.nicum milic1cemn on che1·nozem-type snils for
lhe 1s: and 2'" 1 century A.O .. thus .cornpleting
the piclure or tlw spreading of this cet:eal over
the enl irc tcrritory inhabited by the Dacians .
. 200
https://biblioteca-digitala.ro
Fri>111 tlw Dacian forln·ss !1f C:1picln<i . ..,itu<1-
Led on tlw Sebeş valky. al a height of li!O m
above sea levei a sample of calcinated grains
was r!·covered. belonging Io Lhe spccies Hor-
i/,·11111 1·1e/9,,,.1, ntlyun• (1>\·1-r l•O 1)('1T1·nt). 5il'111-
1·io itu/icu (on·r ~O P"IT•·nl). <;11/111111 sp;ni1111:
(1·\·1·r 7 1wrn·nl) 111;111_, s1wci1·-- 11f /'oi_i:;JC1111111•
and R1tme.T. ele.
ln thl~ well-known fortress o[ Grădbtea
Muncelului 1he archeological studies of severa!
exc<1va1ion camp;1ins prncluced a rich material.
Of coursl'. it is noi pnssîble to assumc !hat
agricultu1·al prncesses had taken place at Gr;;i-
di!:;Lea hill at l.200 m ab11ve sea leva!. but it is
likely I hat such prPcessl·s c11ulcl have deueJo-
p1:d on the Mureş Valley in the vicinity of
t he f<JL't ress.
As a general conclusîon. \\'l' can say that
a prnminant place in thc cereai crops was oc-
cupiccl b.v T rit ic11111 ac· st iro-com pactum follo-
WE;d by 'f. (ll'Slll.'11111. \'~~r.V nften Wbeat grains
of Lhe 1w11 spccies wcrc mixed togelher wilh
Secale cereoll' and to a lcsser l'Xlent wilh tlrnse
of a;10thcr \\'hcat spn:ics : Tril.ic1t111 c/icoc.Tttm.
Wlwre a sample consisled mainly of Horcleum
1:ul9m·<' vu.lgan• the abovc - menti11n1:•cl whe-at
specics rcaclwcl a subordinale pnsition (as cx-
pl'l'Ssed b.v percents) in c•Jtnparison \\'ilh tlw
f11r111er. ln thc majority nf thc samples cnntai-
ninf,: cereai crops as a main product. \\'L' d•~tcc­
tcd a ..;l'rics of specil.'s developed as \\'eL•ds. A t
Grădi~tl.'a l\htncclului a J.!reat anwunt of tlw
specics Pap<11~er so11111ifen1m was n·coverccl so-
mctintL'S in a mixturc which contained CCl'lne-
li11r1 :;ul iro 100. may bl' in view of usîng it in
ni} eXlt'action. Qf Clllll"Sl' miile! W<IS aJs11 prl'-
SL'lll as Wl•ll as nther charactPristic speci1·s l"Dr
a GetaL•-Dacian set t lcmenl (fig. 57).
For the 2•1• 1 and :3r.i century A.O .. fr11m an
ir:cinl'l"atiun necropole of Roman limes at Ste-
jaru. c:alcinatcd rcmains of Pinu.o; niyrn and
./u9/ri 11s r1•pin were rccovercd ancl for t ht: Sl'l-
t h'men l of Murighîol \Vc havc pmofs of tlw
cull i,·ation nf vegclabll' species 1·cprcsC'ntcd tn
thl' ,l.!rcalcst 1•xten1 by L<•11s esc:11/e11ta ssp. mi-
crm:permuC' and only accidentally b.v Vicia er-
riliu . . \1 the samc timc. in the setLIL'mcnt nf
Moşneni situated also in Dobrogea. 1'ri1icui11
ae.~lin11111 and Hordeum vu/gflre vul9are wcre
.-11lli\·;it1·cl ;111d ;imong ,·,·g•·l;ibl1·.., w1· v;in
mention Vicia faba. ln the uppcr .Jijia plain.
to the enstern part of Romania. we are in a po-
.sition to asscss thC' usc of Lhe spccies, Cheno-
.Podium album in the setllement of Strahntin:-
Ponoarc.
Durîn.t.: Llw 2"· 1 ccntury A.D .. tlll' smvjngs
in thc viei nit y 1•f thc old lO\Vn of, Ap.ulum
also includPd, HordPum i 11ilgm·e mdf/Gre. Triti-
c-um cf. clicocc:um. T. aestfottm, Secule cereale.
Galium. spttrium. ;is for thc deprcssion of Ca-
raş-Bislra-Cerna, near lhe castrum of Tibiscum
i l w;1,., nilli\·ated by //11nit!11111 i:11/9<ll'L" cu/qun·.
Pi.mm sntir.:um ssp. arvense.
ln thc Murghiol seltlement. Crom the lay-
ers allribuled to the 4 111 and 5 111 century A.O ..
se1~ds or L1!11s escrilenla ssp. microspennae, Pi-
srtm sat ivum and Lat.hyrw; sp. were fmmd.
This settlcment also knew in the 5 1h and 6 111
century A.D. the qualities of thc species Vitis
rrni.f.:.-rc: and the population was inleresled in
the sccds or Snmhucus nigm.
During thc archcological excavations al To-
prnichioi. from the layers altributed lo th:- pe-
riod 425-450 A.O .. calcinated grains of Triti-
cum aestin111n. Hordeum vulgare i:ulgare, H.
nd9are nuclum and Secale cereale were dis-
eo\'ered. Rye is round mixed eithcr with bar-
lcy or with wheal. Since today Secale cereale
i;; devck•ped under good conditions in !he hilly
regions we can consider the problem of cul:i-
vating ii tno in Lhe 5 11 ' cenlury A.O. in Do-
brogea or imporling ii Crom such zoncs. In the
crops found near the seltlcment of Topraichioi.
sevcrnl wceds \Vere also prcsent : Rume:r crîs-
pus. R. ucetosa. Polygonum d. ampliibium.
Tlwn:.• \\"l"l'C' also fields sown with Panicum m.i-
lim:eum <md a series of plants suc:h as CIHmo-
pnclircm ni/Jum and probably Vicia c:f. l1irs11ta.
ln the 5 11 ' century A.D. the cnmbination of
llw grains or Triticum aestirmn and 1'. acsti-
i·o-cnmpnl'lrun with those of Sec:ale cereale
\\'ere also regislcred in other Dobrogea selth:-
rnents. oul of which wc can name the sertle-
ment or Aegyssus. and in the 6 111 eenlury A.O.
in Lhe srttlement of Murighiol the species Tri-
tic1tm m•sti1,1tm and T. durum were found lo-
.~elher with Secule cereale. as \Vell as Histria
set llement where Triticum aestimim is m:com-
p<inied by S1·c:ale ccrealP. The matc·rial fnund
in Histria was slored in an amph11ra and two
pots. ln another pol found in this settlemcnt..
:Sl'eds nf Lens esculenta ssp. 111icrospermc1c we-
n· found.
ln order 111 givc a complete picture of the
plants cullivatt•d by man in the 4 111 and 5 1h cen-
1ur~· A.O. we can add that in the Danubc val-
lcy, tv.·o important scttlenwnts were srudied
rrom a palaebo1<111ical point of view : Hinova
and Sucil!iava-Ceiei. At Hinova we can say that
the same combinat ion of grains of Tritic11m aes-
lii:um and Sec:ale cereale was found. ln the
respective sample \\.'e could also find a few
s<-cds of Pisum .mtimnn and Agmstemma git-
liago. Another sample is entircly formed of
?ismn :-:atfrum ssp. arvense which might pul
https://biblioteca-digitala.ro
fnnvard the hypothesis of cereai crap rotation
with vcgclables in order to re-establish thc
nitrogen polential in the noii. In Hinova, Vicia
.laba and Panicum miliaceum were also culti-
vated, and fruit of Pnrnus in.stitia we1·e pickcd.
During the 41h century A.D., on the lowe1·
terrnces of the Danube. near the selllcment
of Sucidava severa! cereai crops were cultiva-
lcd. among which Triticum aestivum, T. aesti-
1m-compactum and Hordeum vulgare can bt.•
notcd. The weeds werc represenled by Vicia
cf. erl'ili!1. Rume.t: crispus. Agrostemma cf. git-
lrn90.
In lhe soulh of the counlry loo. in thc set-
LIPment of Spineni of lhc Dacian-Roman time.
in a sample belnnging Io the 4 111 ccntury A.D.
which was thoroughly dominated by Tritic:11m
aestii:um bui also containing T. cf. duntm. sa-
mt: ~rains of Secole cereale. Avenu sati1:a. Po-
nîcurn miliac:eum, Vicin hirsuta and Vic:in Jnlia
\1.:ere discovered.
in the selllemcnt of N<kni-Zimoaga allribu-
tcd to the 4 111 century A.O. a sample of calci-
nc1ted grains of Camwbis sativn amounling to
150 i.: was 1·ec:nvcred Crom a pi I. Thesc grai ns
here supposed to come frnm onc of the pols
found broken in the respective pit.
During lhc 4 111 -5 111 ccntury A.D. in 1hc
Titu-Sărata plain. in the set llemenl of Bolde!';'Li-
Grădişlea, Triticum clic:nc:c:um and Hordettm sp.
were ri:gistl'red.
In thc vicinilv of the Bvzantian fortn•ss of
Sucid<LVa (the Ciiii cer.tur~·· A.O.) cereai crops
continued to be cultivated to tlw grcalt.•sl cx-
tent and we obl<1incd a confirma1ion of tlw
presencP of Triticttm. aestirum. Amnng llll'
g.-~1in.., of thi.., "P''l'Îl'"· grains nf ryc, hark•y, sc-
eds of \'ida Jnha wcre also pn·sent. Se1·ds of
ilitis L'ini.fera werP recnvcrcd al thc same pe-
riod.
Finally. in the Vlăsia plain. at Ciurel. im-
prints of P1111ic:um miliacl'um on clay were rc-
cnvcr.:.-d and al Bf1leni-R11mâni (li 1h-î 1 " ccntury
A.O.) in the submontane11us rcgion or Pr;,ihova
wc rccnvercd Tritieum spelta. In this last sel-
1knwn I t wo acorns of I he spccies Quereus \Vl'-
rc consl'rva t ed.
lnstead of a conclusion wc would likc 1n
poinl oul that the synthesis shown in Lhis
,,hort n.:s1111w n·pn·~<·nL.., 1111)~· ;in initi;d ,.,1;1gf• ,,r
palaeobotanical study which has in vicw the
dns<•s pos..,i bll' n ·consti t 11 1.inn of th1 · 1·t·111111111~·
of prehistorical communitic.>s on Romanian ter-
1·i1nry.
201
https://biblioteca-digitala.ro
 Planşa I - Unelte agricole, impre iuni de ernin\e pe cer, mică, dcpoz.1te de cereale şi re tu n de pâin car niz;11ă
de coperite în aşezările preistorice.
I (a-li) ..,ceri din om cerb de la Valea Rliii din cuhurn llll\:<'Yo - Cri, (dupii D. lkn:iu, 1066); 2 utilaje Jin c m de cervide: tfin cultura bcla 'lndovt•1 de I"
Pociile c Fier (dupli V. Boronean1. I Q7 ) : o ~p-lisii cu orificiu de înm'1nuşnrc: b br z.dnr: 3 fragmcn1 cerrunic din cuhur Cn~ de la Gi11i•ilncş1ii Vechi cu o
runprcn1.'i de A~gilop.r spl!ltoida; ~ n săindnţtl aciuam de Atg1/op1 spdtoulu : 4 b mulajul semin(A:i de A~gi/op.r 1pt/101dc1 ob1>m11 de pc fr>i!11U:ntul ceramic din
cultura Criş de I ~ Glăvăneştii Vechi; depozil de ..,minie dm aşeuma de I~ Poduri: 6 pfunc carbunil.iltă din teii -ul otribuit pcrioadi•i de lrM<Î\Îc de ln
eneolitic la epoca bronzului de la clei · a pâine carboniza1ă cu sfunânţ;i de or' incorporntâ: b fragmente de p:iinc.
https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm
Planşo li - Seminte ar nizate de Tritic11111 mo11ococc11111 din diferite aşezări preistorice.
I Liubcova - Vinta; 2 Parţa - Vinta ; H~v" - Boian (f i.a P""tov); 4 Poduri - Precucuteni ; 5 Poduri - Precucuteni (silo1 llJ ); 6 Vnlea Lupului - "ucu1.r11i:
7 VI diccascu - Gumclni13; Grădi~n - sec . li c.n.; 9 13iilăn asn - Cucu1<:ni B.

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm

P/(111fa III - cmin\c car nîz.atc d diferite· I ·cii t!c grâu din aşezările pr is1 ricc.
Tritlcum 111b11ococcw11 (I :uu Nou - .<cc. III l..e .n.; 2 R.nJovn11u- lloin11 - Gumclni\;i; 3 llrlomiinefti - c1 a hn:m•ului) ; ·I Tr111cum cf dtrorcoidrx
(4 IH11o• a - Boiru1 (fuzn .pruiJo• ); Vliidicc8"':n - Gumclniţa); 6-!l Tn'1icu111 cf. sp<l1n (6Biiliine a-Cucu~ni B: 7 01 m ni - cullur 01om.\J\i; 8
Tli~ Hali 1.11 ; 9 Cdrlomănt·~ - Ll nnc)

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm
Plai ~a IV - ecni n\e car niza1c de Tritic11111 ( f.) spt!lta di n dife rite aşewri preisl ri ce.
1- 2 Poduri - Precuculcni; 3 Frunn4ica - Cucutmi:4 Pn:uic.ti - Cucu1cni A: S Rad vanu - Boi•n - Gumdni!JJ : 6-8 Sueiruwo - Celei - Mpectul cuhur;il Celei:
9 Clrlomănc..tî - La Unc: IOCU-lam . nc~ti -epoca br nwlui

https://biblioteca-digitala.ro
 ________.....____./cm
Pla11şa V- cmin\c nizate de Triticum dicocc11111 din diferite aşezări prcistori c.
I Liubcovo- Vintil: 2 Pllf\'I- Vin~a : Vlădic:cll5C - Boinn: 4 ll~vn - B ' nn (faUt Spn111ov ): S l zv Ic - Boinn - Gumei ni!' : 6 Li. Ql<nnc - 111rn'lnitn:
7 Poduri - Prccucutcni ; 8 Radovanu - Boian - Gumclni1a: Q Poduri - ucutcni A: 10 Blilineasa - ucuteni B.

https://biblioteca-digitala.ro
 Pla nşa VI - cmin\.e carbonizate de Tri1ic11111 dicoccum din diferite a,ez"ri preistorice.
I Valea Lupului - ucu1r11i; 2- 3 ucida va clei - BSp..:<1ul cullur.\I Celei; 4 firlomii11cş1i - cp -a bronwlui; 3 Oa1p do: us - cp - a bronzului; 6 Piscul
Crăsani - . 111.c.n.: 7 Carei - cultura Otomani; Otomani -cultura Otonwu ; 9 Bâid 1a - S<.-c. 1111.c.n.; 10 Uabadas - Hallsum.

https://biblioteca-digitala.ro
 Planşa Vil - cmin\c carboniwtc de Triticrim oes1ivru11 clin clifcrile a,t:zări prei sto ri ce.
dr-cea - Vi oducl - Oudcfti - Vinl!a: 2 Li~otennca - Gumclnita: Vi ădice85Ca - Gumelni1a: S Poduri - Pn:cucu1cni : 6 V;iJcni - uc ute ni:
7 BiiHincll.'4 - Cucuteni B: O:lllade us - cpoc. brom .ului : Bazdllna - scc. lll l.c.n.

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm
Plonşn VIII - cmin\c ca r niz:it de Trlf1c11m ae 11 vw11 din d.if rile a. ci.ări prei ricc şi pr toi rice.
1 C!n<l<.ti - ep br ntulu1 (sau U. Tenc); 2 Gră . tta Munc..iutui - La T ne; R liliiu - sec . 11.c.n ; Pot ~ti - Lll n111-; S r.idi~ttn - ""' . I c.n .•
6Topraicbioi - scc Vc.n.;7 kgy us - c. Vc.n.; Iii tria - ..,.,, Vlc .11. ;0Sucidava - ..-.:. Vlcn.

https://biblioteca-digitala.ro
 ·9

P/a~a IX - Sem.inie carbonizate de Hordeum vulgare din diferite aşezări preistorice.

l Liubcovu - Vinea : 2 lzvoa.n:le - Boian - Gumelniia; 3 Teiu - vas cu .eminlC carboniuu.c din cuhura Gumclni 1a : 4 Teiu - Gum ·lni1a: .S Frum~ca ­
Cucuteni A: 6 Sucidava - Celci - aspectul cul!ural Celei : 7 M.:dic~ Aurii - cuhura Otomani : 8 CJlrtomanc!'i - La n.nc: 9 Piscul răsnni - xx . li - l l.c.n.

https://biblioteca-digitala.ro
 J

Pfo 11 şo X- emi n\e carbonizate de Hord 11111v11/ţ(are 1111d11m din djfori Le a ş e 1..ă ri prci ·t rice.
l Gră Îf1c3 Ulmii r - Bofon: 2 Rnflo vIUm - Boian - Gurne lnitn: 3 Grnnelniin - u111c lni 1rt B- 1 :4 Cenns ~li - GumdnÎ\l\ B; Pot.Juri - Precucutr.:ni (siloz. I ):
6 B:iliineasa - C cutcni 13: 7 M ărgineni - Cucuteni A:S Izvoare - Cucutcni A: 9 Cunn<itura - :ilcu)a: 10 Valea Anilor - ălcu~1.

https://biblioteca-digitala.ro
 Planşa XI emin\c arbonizat ci Horde11111 1•11/gare v11 /gare şi vena sa11va din diferite aş âiri prcislori · şi
prot i t n
ffordrwn V1tf1orr ""'1arr· I B•ba g - H"11slllU ; 2 P<>pc~ - La nnr : Miomi\nc~u - u ltnc:d Ci pAlr. 1..... Tfot": ~ /llb• luli • - S<"C lien : (> 1ibiscuin -
a:c . III e.n.; 7 Topraicbi oi lt"C . V e.n. A•·rnn ltlfll"O 8 Popc.-! O - U. T~m:: Q Răe 1·u - M:C . 11.c.n.

https://biblioteca-digitala.ro
 PlatrfO XII - cmin\e carboni1..atc de diferite specii de grâu şi cea ră din unele a,ezări preistorice şi pr I. istorice .
TriricMm dunun : I Clirtom ilncşti- epoco br 11>.ului: Trirkw• cr. Jphtrococcwn : 2 Babo<fag - H. JI 11 : Set:t11t ·ereale: 3 Miigum uneşti - Gum lni\a:
4 Vlllcni - Cuc ulCni : ~ Sucidav> - sec. I V c.n.; 6 C.1ndc. ti - cpo.:n bronzului (sau La Ttne): 7 Grikti~tca Muncelului - La T ne: 8 I !inov a - ircc . I V c.n. :
9 /u:gyssu - sec. V. e.n.; 10 Toprnichioi - sec. V c.n.; 11 Histria - sec. VI c.n.

https://biblioteca-digitala.ro
 Planşa XJJJ - Semin1c carbonizate de diferite specii de Pmiicum şi Setaria din unele aşezări preistorice şi protoistorice.
Panit:wn mi/1ac:cwn : I Văleni - Cucutcni : 2 Moru:ni - Miigura - Gurnclni111 : 3 S!lnzieni - epoca bronzului; 4 Cfirlomân . ti - La T~ne; S B:izdâna - = · III !.c.n.;
6 Popc?ti - La T~ne: 7 Brad - sec. I l.c .n. - I c.n.; 8 Bărbă1.cşti--S u - La nnc: 9 Căpâlna - La Hne: 10 Bi bari a - La T~ne: I I Hinov - sec. I V c .n. ;
12 Topraicruoi - sec. V c.n.; Sctaria italica : I Piscul Crisani - scc. 11- 11.e.n.; 14 Căpflln - La Hnc.

https://biblioteca-digitala.ro
 10
o J
1cm
Planşa XIV - cmintc car 111uitc de mazăre ~i linte din uncie aşc71iri prci. I ricc ~i pr I ton e.
Pfaum sori~wn (ssp. orv~nst); I Ctlrcea - Du~D - Vine~: 2 lpo..,~ti - Boian- Gumclni1<1: V cni - Cucu1wi:4 C:trlomăn~fti - l..a T~ne: S nbir.cum - 1;<·c. III
c.n.; 6 Hi nova - ,.,c. IV c.n.; LL111 c1cw/cnra {up. microsptnn.tu): 7 Liubcova - Vin~ : 8 Vlddice...:~ - BoiM; 9 Suc1<lov> - Cdei - "-"pccn1I culturdl Cr.I" .

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm
Pln11şn XV - cmin1c ar nizat de diferite specii de u:n.f, Vicia ~i oli11111 clin unde :i .5czări prcisl ri c şi protei ·tori e.
uns csculmto ( p. mlcros1n nnne): I B ~lld!lna - JCC.1111..c:.n.: 2 Murigbiol - se<:. 11- lll c .n.: Hi tria - .'!CC . VI c.n .: Vicia/abn (mf11 o r} . '' ?i ul rkar11 -
11.c.n.; S ueidava - ICC. VI c.n . : 6 Hlnovo - a:c. IV c.n.: Vida Cr>'illa : 7 lt.cJovanu - Boian - Gumclnit.11: 8 Că.<ciotlfl: lc - Gu1ndni(.1. V.cm h1rsutrr .
9 Coooan:le- Gumclnii.>: Galium :.punwn : JO Llubcovo - Vint:: J I C pâlnn - 1,.a Ttuo.

https://biblioteca-digitala.ro
 Plaflfa XVI - Sernin1c carbonizate de la diferite specii de plante din unele aşezări preistorice şi protoistorice.
O.mdino salivo : I Sucidava - Celei - aspectul cultural Celei; 2 Piscul Cră>ani - La Ttnc : 3 Sărata Mon1eoru - cr>OC• bronzulu": unum rui1ariuimum :
4 Sucidava - Cclci - upec1ul cullural Cclc.i ; 5 Sucidava - Celei - aspeclUI cullural Celei (d<u.liu ): ea,,,,abu sori"" :. <>ope~ti - L.o Ttnc ; 7 Niir.ni- Zânoaga -
"""· IV c.n.;Sinapi1 (d .) a,...cnsu : 8 Popeşti - La T~nc : 10 Văleni - C>Xutt:ni: Sinopi1 alba : 9 Văleni - Cucuteni.

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm

O 1cm

O 1cm

7
o 1cm

Pla n şa XVII - cmin\c carboniwtc de la dj rcrilc pecii de planic din unel e a. c11iri prci I ri e şi pr ri ce.
YitiJ vlniftm : J Căscioarele - Gumeh1i1a: 2 13rnd - La nnc; 3 Piscul răsani - La TCnc: ri11us 111gm : 4 Hislri n - oec. I c.n.: 5 Hisufa - c. I c.11. (s lâi
scrninţc l or): Camus 11ws ; 6 lt•oorc - Cuc111cni A; Quen:us sp.: 7 H~ •• - c ulturo Cc mn•oda J: Prunus i11sr111n ; 8 fl i11 va - c. IV .

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm

9
o 2,5mm

Plo11fO X.VI// - min\c c rbonizate de l:i diferite pecii de planh: clin unde aş1.:zări prci t ri ce ~i pr toi ·t n · 1.: .
Ch nopodiwn olbwn : I kioorclc - Gumcl nit ; 2 Drad - Ln Ttnc; 3 Popc~ - Ln Ttnc; Ch ~11or iW11 Horrfcus ~ Popc?I' - La Hne; Rumr_r ouroul/o
Poduri - P=ucu1eni ; Rumu au roJll : 6 T oprrucluoi - !<CC. V c .n.; Rumu crispiu : 8 Sucida vn - Ici - prctul cultu , Ici: 9 Toprru hiCJI - se V "·" ,
Poly1onum a v1 cuk1r~ : 7 Cliscioorclc - Gumclni~•; Po rygonum con•-ol •·ulus: 10 Căpftln• - L Ttnc , i\srost"'rvna (cf. ) s11hnso : I I Gr-dt~a 11ncdulu1 - U.
Ttne; I 2 Cin ~ti - ep bronLUJui ( au Ln Ttnc : 14 u idnv - c . JV c.n.; I 5 Suc idava - soc VI CJI , A .fl'OS1"11mn sp.: I P pq · - L: T~nc: flfflmus sp.:
16 Ciin ~ti - epoca bronzului (s;iu LA îtne): Urhos~nnum p.: 17 Că.Ici oarele - Gumei niµ.

https://biblioteca-digitala.ro
 3

.5 .

o 1cm

Planşo XIX - emin\e car ni zale de l..ith osperm11m p11rp11reo coen1/e11m. uncie dfo ele transfonn alc în m5rgc k , de.: la
Frumu i a , i 17. arc. din cultura ucutcni .
I Frumufico ( min\ nep n:l 11crate); 2 lzvo"1e l5CmÎ11[1: 1>epn:luc .te) ; lzvo= (5Cminj<: lrlllufonnnte ln mărl!"lc):~ ftv oarc ( minie pcrfornte .-An..., lipite.
co11fonn pozi{iei lor din col ierul ini{ial); lzv re (curioli til{i privind procc•ul de prducrnrc lll !clllÎn\clor): 6 lzvoru-e (scmin 1e lnvclite !n lu i ~ m,;nă);
7 Iz• nrc (scmin1e retcuuc do.v ln o a:in ură c• tn:mitatc) .

https://biblioteca-digitala.ro
 o 1cm
J

-
Planşa XX- Coliere de scmin\e ~i alte materiale de la Izvoare din cultura OJcuteni .
I Scmi n1c pc rforo1c de U1hospemw"' purpureo-coe,.,/cum in~ratc in coliere; 2 lnccrcarc de reconstituire a unui colier de scminlţ de Uthos~nnwn purpurco·
couulr.uni fi imita1ii · dinp de cerb de<eopcrit Io Izvoare : 3 MilrJ!<"IC de lu~ rrscopcritc lrnprcunicu ""min!"lc de litho1pumum purp11rm-cocru.lcwn.

https://biblioteca-digitala.ro
 Planşa XXI - olierul de emin\e de Li1hospemu1111 purpureo-coemleum de la Ulmcnj , din cultura Gumclni\a.
I &rnin1e de UthOSfH'nnum p11rp11rt:0 ·COLTNltum irruuformaie ln mărgele prin dr<:upnrea ntnomît.iploc; 2 lncen:an: de recon1tituin: a colierului de 11e.mi n~
de Uthospumum purpurt:0·COe,.../t1U11 Ji mărgele de lut ; mărgele de lut de divel"JC fonnc ~culori .

https://biblioteca-digitala.ro
 ' „,n ·xn'I:JSll

\<Ol O
1 l P/ S'l,(118

{!JN/1 08
q/ S'IJ.lJO
~o
m I S'IJ.110
f [l1J
l E!3
I /J
I~ .„
•o 00/111H
•01' g]1
I c:
"<
·~ 'W 0006
III S'l).110
' '."'

.~
... .' . '
.„
" /IJ1'1)/10 9]1f,
o
... :'"'~ ~•fltn,.
~ :c: :...
OOO<

~o : :~ :~ ''
"...„
...
o
b
-·t'\ .::
::~:~
•"' 11 7'rll/IO R
;:
:"': :c::
.. .
•"...~ 'I /Io

J/lN'I 1P

1111
oooc

7'1J1Joe9n
li/Io
OCOi
Ol XI
o
, I Jl.J.Nlf11 ven
ll
'.!' OCOi
J
..,,
X
' I
.... u
J 0 • C14'

Fig. J - Diagrama polirucl de la Tăul Zănogu\ii, din Munţii Retezat (dµ~ E. Pop, V. Lupfi ~i N. Boşcaiu, 1971).
I wtbl de Splia1nwm ; 2 tutbl de Spliain"'" inien1 de1eompw.ot; 3 rurbl de Nnblym1iacaJe; 4 sediment necrotic .Oyttja": $ ..,diment pelitic .

„,.....,••1

o; di a. • „
" " " ~ "
~~ H
• f
I;

Fig. 2 - Diagrama polinicl de La Costanda-Udăuţi .

I oediment nllipos.-lutos de cui~ gAlbuie ; 2 oediment lul06 &lab nilipm de cui~ neagrl; 3 buclţi de fermi 1patici de calcit; 4 acdiment argil<ld, brun-gllb1tl ; .I sediment memm. ccm1fiu·•trnii; 61Ubllrlt de calciL
https://biblioteca-digitala.ro
 ~
Haleu:._ D_'.Q~n~c~
DIAGRAMA POLI ICĂ FLO RÂ F A U N A •< LEGENDA
C•C03 ++ - ~~ OSCILATll CLIMATIC[ EU ROPA
S I T E T I C Â • C14 {DrtfRMI
5 o 15 20 25 ARI DE MAMA~O MA ACO =>O:
1- ...
ouPA° ANALIZA DE PEDOLOGIE

1 2 J ~ s CAR BUNI) GICA LOGICA 5<

ur
SPORO-POLI N ICĂ VEST EEJ:E Orizon ul A

+ / ~Orizon ul ABI

y,
/
+ /
„ / FAZ A rAG ULUI
i====! Orizonlul
• SUf ATlANflC
t;;:;;;;;;;;;;; Bl (B)(Go)

ITIIIIlJ Omonlul CGo

?
ITID Ori1onlul Go

~
GRAN ULOMET RIE
I+ ~
+ I PINUS BOSS.BISOll z ~Argilă
I + UNIO SP ? i66J (O,OOZ-0,01mm)
SllVESTRIS CAPRA SP <
I + CE PAEA
I + c=-JPraf
QUERWS OVIS SP. VIN0060· < l.===1(0.02-0.002mm)
I ROBUR EQUUS SP NENSIS o
+ Pf[I Fr ~NISIP fin
I TlllA SP.
SUS SfROfA
FERUS
CER VUS
HEliX
lU T[SC[ S
ZGL
...zo
FAZA MOLIOULU I CU
ATLANTIC ~(D,2-0,0 Z mm)
~ 1sipqrosm
ELAPllUS o::
CANIS LUPUS < ~(0,2-Z,Omm)
o l I-
ST EJĂRIŞ AMESTE- PAL INOLOGIE

.>( ""
.J

ex:
CAT

cc
<
ŞI ALUN
BOREAL

PREBOREAL
DRYAS
R fC E NT
„
!Em1ml PINUS, PICEA. ABIES.lARIX
emm±l:IJU IPrRUS,BtrULA.SAllX
fAGUS, UER US, Ul US
TILIA.CARPINUS.Al US
AC[ 11,CORYLUS.FR AXI NUS
~COMPOSITAE
10 "" BJ333 Crreal1a
ALLEROD
t=:::::J CiRAMINEAE
Go DRYAS
MEDIU C:=J (yperarn1e
80 LUNG
DRYA~ VECHI [=:J Di trl e ierburi
o ~ 90 80 70 60 50 o 30 20 10
~
o 10 20

Fig. 3 - Corelarea datelor privind cercetarea interdisciplinară a sedimentului din a şezarea tardenoaziw de la Erbiceni .
https://biblioteca-digitala.ro
 - -- - - ~ - -- ._. JUNIPERUS _ PINUS
o
LARIX
ABIE5
PICEA

FAG US
~ CARPINUS

...-....
QUERCUS
UL MUS
TILIA
Q.M.
---- -- - ----- ----- - -.......-~----
ALNUS

~- e-- -- - - - - - - - - - - - - - E - - - ~- - - - -------~~=: :_- - ~ SErULA

5ALI
- - - - - -- - - - - - - - - -- ACER
g CORYLUS
~ :::::-=-==
FRAXI US -i;:.' -----{;:
Cere alia
GRAMI EA(

COMPOSITAE

..,,_5_a__n0 q_ !! j_ g ..! -~ -
~-e-~- ~--- ~----------....
-
•-

---- ..............
„-.......... (HE OPODIACEAE

i:;:- --- -- - --- e-- --- ------ --- ------ ----- ---- -
--------------------------
EPHEDR
RO SAC EA[
::g CYPERACEAE
~ o

~ =2J
ALl5 ATACEAE

SPARGANIACEAE
~ --- ws :o ::zw: ---- - -- ---- - - - - --- - 1YMPHACEAE

..... -------- ....1$2„........ ~ lYPHAct E

- ........ ----- --
------
JUNCACEAE
RANU CULACE E

--
U llT ~~C_E_A~--------- CRUCIFERAE

- - --- ------------
:::=o
LEGUMINOSAE
- --- - --- ------
5:---- --- -
------ -
---·-- ~ .... ROSACEAE
0
0 LABIATA[
POLYGO AC[AE

-----------
HUMULU5 LUPUS
POLYPODIACEAE

-
~v~ .
-- !=' Sclaq1nolla selaq1no1dos
~- :J: LYCOPODI CEAf
o

Fig. 4 - Diagrama polinică a sedimentului din a~rarca tardenoaziani'i de la Etbiceni .

https://biblioteca-digitala.ro
 -- -

Fig. 5 - Utilaje din corn de cervide din cultura Schela Cladovei de la Porţile de Fier.
1-3 econnonilor aau &1plligl timpll: 4 pl111talor: S- 7 s&plligl cu orificiu de \nmlnllfll'C ; 8-9 bdz,dar (dupl V. SoronC-111\. 1973).
https://biblioteca-digitala.ro
 _,.
·"

„„
/
/
,,.
/
/
/
/
/ /
/
/
/ /
/
~
/

/
/ / .
/'/'..'.
~
/
/
{
::
r
/
/„
/
~
~/
/

,_
_.,_..
I
I
I
I
\.
\
I
o Sem
I
\~
I I
I \
I l
I I
,,.,,.-'

Fig. 6. - Seceri din corn de cerb din faza ceramicii policrome a culturii Cârcea.

https://biblioteca-digitala.ro
 1

I
1- - - - - - - - o. 1 4 3 - -

Fig. 7 - ,,Rîmocuri" de la Rast, din cultura Vinea-Tur~ (după C. S. Nicolăescu-Plop,or şi colab„ 1951).
1-2 Jtmocuri• din ccm; 3 brhdardo pia!rl.

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 8 - Brăzdar din corn de cert> de la Căscioarele, din timpul culturii Gumelnita (după VI. Dumitrescu ~i
T. Bănăţeanu, 1965).

,- - - - - - - - - - - c <;.' ,Q - - - - - - :1

Fig. 9 - Cosor din silex din cultura Cucutcni de la Truşc~ (după A. Florescu, 1957).

https://biblioteca-digitala.ro
 ...~
~ q,
" "'ti ti

Fig. JO - Săpăligi din corn de cerb de pe Piscul Corruşorului, din cultura Sălcuţa (dupl O. Baciu, 1060).

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 1J - Săpăligă din com de cerb ruptă în dreptul găurii de înmănuşare, de coperită pe Piscul Comişorului, în cultura
Slilcuţa (d upă D. Ben:iu, 1960).

Fig. 12 - Săpăligi din com de cerb din timpul culturii Coţofeni (du pă P. Roman, 1976).
I Dubovs-Cuina Turcului; 2-J Bocf3 Mcntanl-Coli,ani.

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 13 - SliplHigli din corn de cerb de la Pişcol1 -Nisiplirie, din timpul culturii Badea (dupli P. Roman şi I. Nemeti , 1978).

I
I I
L __ - - - - - - o. 1 s1 - - - - - - - - - _J

Fig. 14 - Bră7.dar din corn de cerb de la Verbicioara, din cultura Verbicioua (după D. Berciu şi colab., 1957).

b 3

Fig. 15 - În creare de reconstituire a plugului daci

1-2 dupl I. H. CrifC1. 1900 (o grindcl:b talpa;c bti.nua:d rrum~ de fier; ccomu.n:/cup1 :1 brhdar; h coame): 3 dupA I. Glodariu fi E. laroslavschi. 1979 (o
lalpa:b grindei; c cam;d brizdM: •veriga de fiii~ a briz<Wului;/cupt:1 evernuala blR5).

https://biblioteca-digitala.ro
 'I

~- ~
c :
,,
::::::
~-
~ .... ~
'

m'.l Q\ Q
I I I I

Fig. 16 - Brăzdare de plug folosite de get<Hiaci (du~ I. Glodariu ~i E. laroslavscbi, 1979).

I ~a Oo.vnnri ; 2 Popqti ; 3 (;etJţl:nii cin v.ie ; 4 Sibiu-Guflrrli-: ' Şu"'fd ; 6-13 G<ldipe.a Muncdului.

https://biblioteca-digitala.ro
:Si:: „. .
~"
""' =.
.gt_: -::;::;:
- ....
r.t·. '··' ~
." ;
,_
~­

~-<
,,..
, -0-
... ~
.-
!:
'/
~

,~-. ~
.t--
,... '
">F:-
.,;r~·"
:; -
,~~
-
.;-
'+::.\
:>.~-
-4,
,'t!:;. :
:y. : --....._-
..;
A> - ~
~
· ~
~ ­
~-
~,„ ­ - -
, ,
....
...
...-'. ~
.~ .,.. ~
~ - ... .;.. ..,.„
~~
~ "'
~~
-„,,.„
~ ·

~::: ...

o 1 O cm
6
2 3 I I !$
7
1
Fig. J7 - Cu\jle de plug foi ite de eto-da i (după I. Glodariu şi E. Jaroslav chi, 1979).
1- 3: S-6. Or f""A MunetJuhri : CcLlicni: 1 Pdana.

.
.O·~ ~~-o- -

-----
Fig. 18 - Ve rigi d la plugul dacic d coperitc la Grădiştea Mun elului (după I. Glodariu şi E. laro lavscbi, 1979).

https://biblioteca-digitala.ro
 j
c:::::>
I l
I '· 11 (11

11

Fig. 19 - Greble des operite la Grădiştea Muncelului (după I. Glodariu şi E laroslnvschj, 1979).

Fig. '20 - ri da ·ice (după I. Glodariu şi E. faro lavschi, 1979).

https://biblioteca-digitala.ro
 Fig. 21 - Seceră din cultura carpică , descoperită la Poian a-Dulceşti-Vami! ă (dupi Gb. Bicbir, 1973).
I
I
'

Fig. 22 - Coase dacice descoperite la Grădiştea Muncelului (după I. Glodariu şi E laroslavschi , 1979).

Fig. 23 - lmbăcia dacică (după I. Glodariu şi E. Iaroslavschi, 1979).

I Fc1tole Albe; 2 Gradifli:ll Muncelului.

https://biblioteca-digitala.ro
 t„~.­
'-t.'"'\..
:.i.....,..

rice şi protoistorice în care s-au tăcut ccrcetlri arheozoologice.

I Otomani; 2 SAntion: 3 Gura Baciului: 4 FlnlAncle ; S Pecica: 6 ~meica Marc - .GonUla lui Piruj"; 7 Parţ1 ; 8 Bocta: 9 Moldova Vccbc- R&; JO Gemea;
11 Llubcov.o: 12 l'e!tcni Climenll: ll; 13 Vc11:rani -11:rul; 14 Cuina Tun:ului: 15 Cupt= - ..Sfop"; 16 Ootrovul Banului; 17 ChtrovuJ Corbului; 18 Vcrbil":
19 Bas11rabi; 20 C4rcea; 21 M!rgiri~ ; 22 Fire~ de Sus; 23 ~; 24 Văc!as1r.1; 25 Pcn:tu; 26 Zimnicea; 27 lzvoan:lc ; 28 Tnnglru; 29 Popefti ; 30
Gn:ac1 ; 31 CMciamt:I ; 32 R..do"unu; 33 Gumei mia; 34 Vlădîccaa:a : 35 Virip ; 36 Bogau; 37 Piscul Crl:sani; 38 Cătunu; 39 Ccmavoda ; 40 Techirgbiol : 4 1
~n ...1.A Adam"; 421-U.uia; 43 Agjgbiol; 44 Luncaviia: 4S IUmnicclu; 46 Sm11Monll:Oru ; 47 ctrlornlnc!li : 4B Hirman : 49 Lcpil Vechi ; SO AJdeni ; SJ
StoicMi; 52 FoltcflÎ; 53 GAti>oviil: S4 T~„uo: SS BArlAd ; 56 A~ ; S7 Bogdirqti: 58 MlrulrifC• : 59 B1lld: (l() Piatn Nc.mţ; 61 Trmen: 62 Gbig<>ef!Î
Trudcfli : 63Gbc!Acfti:64DrAgcfti;(ljLunca-Cium ;66 Volealupului ; fi1 Erlriceni : 68 Hlb~: 69 Andrieteni : 70 G!lvhftii Vcchi;71 C-ucuteni; 72
8a1~;73 Tărpcfti; 74 Tru!Cfti: 75 Pog~ ; 768Jtca Ooamnci ; 77 S!Jntt~; 78 ~ ; 79 Lor:ru- Hibicioc ;80 Horodif!CL

https://biblioteca-digitala.ro
 GLAVANEST li
VECHI
.
IJ777,.il%
80 D/o
A

GURA CIRCEA - CIRCE A- LEŢU L VALEA

BACIULUI "Viaduct„ "L a• VECHI LUPULUI
70
VZ///11 O/o Hanur i„ l///z:do; 1));1 ' 1°;
0 0

60
50
40
30
20
10
o

70%
LOCU-
GORNEA HOLDO VA STENI 60
"Locurile VECHE- so
Lungi .• "Rit .,
40
30
20
10
o
LE fiENOA

VZ/211 --•s
Fig. 25 - Repartiţia pc specii a animalelor domestice în cultura St.arocvo-Criş .
I proporţiaanimalelor domeslicc !n raport cu cele dlb ticc: ~procentele animalelor domeslicc calculMe !n fnnc:pe de canlitâea malerialului DSlical.,.;c (2
bovine : 3 ovi-caprint:4 porcine): S procente.Ic wior gnipe de aninule domecicc calcul.sie ca numlr de inchin, pmtru speciile respec!iw:.

https://biblioteca-digitala.ro
 806ATA
• „
" 80 °/o
VARASTI . TANG! RU
O/o O/o
ti;z~z~ 4I j 70
60
50
40
30
20
10
o
L E fi E N D A

~5 --6
Fig . 26 - Repartiţia pc specii a animalelor domestice în uncie aşezări ale culturii Boian.
I proporţia animalelor domestice ln raport cu cele dlb•ticc: 2--S proccnttlc animalelor domestice calcul& ln funcpc de cantitotea materialnlui Ollleologic (2
bovine : 3 ovi-capriR<O: 4 porcine: S clini) : 6 pnx:.:nttlc unoc grupe de animale domestice, calculate ca număr dc indivizi. pcnlnl specii! respective.
„
GUMELNITA . TANGIRU
tz:Z'7 7 1I I 1 0/
/O
~ ( • ( • ( ' <J
- 2 2 2 21.
I
 O/o
/C 70 °Io
60
50
LUNCA VI TA .
b q I
< ?
2 2
I I I O/o 40
30
20
10
o
L E G E N D A

Fig. 27 - Reparti~a pc pecii a animalelor domestice în unele aşezări

---6
ale culturu Gumelniţa .
I proporţia animalelor dome$1icc ln raport cu cele sălbalicc: 2- S proccnicle onirnalelor domestice calculaic ln funcpe de cantit.atea mall!rialului Oltealogjc (2
bovine; 3 ovi-capriR<O ; 4 porcine; 5 câini) : 6 procentele unor grupe de animale dome'ticc calculate ca număr de indivi:zi. l"'ntru speciile reJPeClive .

https://biblioteca-digitala.ro
O
---====---==::::J100 km
Fig. 28 - Harta răspindirii aşezărilor
preistorice şi protoistorice in care s-au făcut cercetări paleobotanice (numerotarea
aşezărilor se va men\ine ,i in hărţile pri ind ră pindiica diferitelor spcdi de plante - Fig. 29-38).
1 MedicfUl Aurit; 2 Carei ; 3 Otomani ; 4 Oaria de Sus; Up~; 6 Biharia: 7 T~; 8 Ub.-.ni ; 9 Alba Iulia ; 10 C6piloa; 11 Gridiftea Muncelului: 12 PSfla ;
13 Tibiscum ; 14 Ll ubcova ; l S Hinova ; 16 Valea Anilor ; 17 Verbkiowa; I Birl>~!ti ; 19 ilcuia; 20 Simnicu de Jos: 21 CJrcca: 22 Blz.dJoa: 23 Curmimza:
24 Vidastra; 25 ucidava-Cclci : 26 Burida•a-Ocni ţa : 27 Spineni : 28 Coloneşti-Mirun(ei : 29 Scomice,ti : 30 lpo;eşti; 31 Geangaefli: 32 Odaia Turcului: 33 .
Moneni: 34 Teiu : S Poladi : 3 Seau ; 37 Bllcni-RomAni : 38 Ci=I : 39 P~ : 4() lzvoarrJc · 41 Mlijet : 42 Clrlomlnesti; 43 Slrata Montearu: 44 Bol~ ­
Gridi~a : 4S Placul Crăsani: 46 Vlidicusca: 47 Ci.1cioattlc : 48 Radovanu : 49' Gwnclniţa : 50 Utmeni : Sl Grldifll: I Ulrru1or ; S2 Măgura C11111<!ti ; S3 Clndc~ :
54 Cridi!ll:•: SS B~ : S6 Lil"'~anca ; S7 Al:gy5SUS ; S8 Toprmcbici ; 59 Bab*'4 : 60 Murigbiol: 61 Sti:jaru ; 62 HArtova; 63 Himia: 64 Saru Nou: 6.5
Mop-.eni:66 H1mum: 61SAnzîcni ; 68 Poduri: 69 BAI~ : 70 RAcltlu; 71 B....t; 72 lzvoan: ; 73 Vlllt:ni : 74 Miirgineni: 7S Frum~ca ; 76 Ghig~ : 77
Poin n a· D u l ceş1i ; ;e tarpeşti, ;"o ; Valea Lupulu i ; ~c Gl ăvâ neştli vechi ; Dl Prouţeştf ; - 2 G rănk e'ŞI! ; 83 Carnsa !\licl ăuşen! ; ·of D râgu~eni ; s;; StrahNi n Ponoare.
https://biblioteca-digitala.ro
 . LEGEND.A
STARCEVO - Q V/NCA Q DUDES TI- • BOIAN f'.I BOIAN- 0 GUHELNIŢA e PREW CU TEN I
: CRIŞ A CJ VINO. GUHELNI ŢA

OWCUTENI ~ VADASTRA Q ASPECTUL CULT. 0 SĂLCUTA e CE RNAVODA Â. PER. TRANZ .

ALDENI · ENEOL.-BRONZ

/::,. EP. BRONZuL U/ 'V HALLSTATT 'Y JtrJ~~21c o s;~/l-lll i:J S~C/V - V ~ S~C./1 - V!J

Fig. 29 - Răspîndirea speciei Tritic"m monococcum în diferite culturi preistorice şi perioade din protoistorie (legenda
culturilor şidiversei r etape se va men~ne şi în hărţile următoare pri vind alte specij de plante).

https://biblioteca-digitala.ro
 ~l
c:: .
.....

(
\
1111m112=-~100 km
o
----=~--
\

F"1g. 30 - Răsp·m direa

'1
=-~:-;=~----
cgenda culturilo r ŞI. numerotarea
.--ICII Triticum d ICOCCUm
n.>r ' • " în di' ~~~=~----
ierite aşezărilor
cultu şi
şi pcnoada
ZI g. 28
n. preistorice
vc. . fi
29).
. din
protoistorie
.
(pentru~----==-
https://biblioteca-digitala.ro
 }-~
"1"'6.3 2
)

https://biblioteca-digitala.ro
o~=~~1~00km ........

~~=-----====-i
'\
F.ig. 32 - ==~------
spc~1e1
Răspîndirea ==~------
aşezărilor ve~
(penlrolc şiş1
. . hordeum
gen da eulturilor
\ 1 numerotarea
vulgare nuduw
5
· în di fente . n preistorice ·
. cultu · . fiig. 28 29).
peri oade di n protoi
"'' torie

https://biblioteca-digitala.ro
 /
t ·r-A
I~

22

Fig. 33 - Răspândi rea (pentru I

esculenta
spec·iei· Leru egenda cultu ş1 numerot~
n- ormieros
(ssp.
1
di~
:~=~----- ~:.1....~~-====--1
'===--==-
. perrMe) înaşezlrilor
. enle
· culturi preisto
vezi fig . şi perioade prot .
· 28 ş1i:ice
29). 01stonce
.

https://biblioteca-digitala.ro
 /../
1). ~-----
· -
0~-===-~1~00 km \ ·>-<·
--~~- ~-\
F'1g. 34 - ::::~-=------
an di rcas peciei
Răsp· Panicum mi.1iaetum
· · .
culturilor
•1
5
-
nume~
în di . :::-~-:------
a~zări Ioprc1storicc
. •i • . ) . prot .
• pcnoadc
fente culturi r vezi
. fig. 28 si 29
:~~--===~
o1storicc (pcn. tru legenda
https://biblioteca-digitala.ro
 o~c:=:-=i.)._'!_1OO km
----=~~~
r
'-. . 'i
;:::-::~~--~- :~=~-----a~ezăril :::-.---===--i
1g. 35 - Răs pan
egenda culturilor şi :!are)
spec'iei!. Hordeu m vulgare ( I eroi.arca
" di rea preistorice .:i .
or vezi IiLg.
în diferite culturi . 8
2
şi 29).
Ţ penoade prot01storice
. (penUu
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
A --=~-~~~--
g. 38 - Răspîndlrea peciei Seca'-
cultu""n·1cereale -mdifentecult
or , 1. nume
rotarea ~~=~----­ -~-=----===~
· . ase .·1
un preistori
, zan
ce I penoad
· ş1..29).e protoistorice (pen-UU legenda
or vezi fig. 28
https://biblioteca-digitala.ro
 •
...„ ...„
8 o n
HONTEOR tl

... - - -------------..,.. r:c: PI US

!::'.: PltE A

---......„---- 1:
FACiUS
r
"' J
o
.....
o o C>
QUfRCUS
8

-
r D n z
~·
110NTEORU t„ T~n•
~ [ Ul MUS
e, c /Iii
-..."'" =--:::: t:c! TIUA

-
r'

--....
r:
~PltEA
PINUS

\J
-
~

-:::
~Ca,..
~ t.,

--
r::: FAGUS "'...
JUClAHS -

..... „ ~ C: OUE llC US ..."'...

t ~ ALH US

anu-ZA ·~ l:

--
o c;: ULMUS "11111 ( ARPINUS
C::'.: ACU
~ - [~ TIUA ~
( :'. CORYlUS
....
~r:QM. ....
...
[ ~ SALIX

~
C::'. AUIUS A.P. • Corylus
I~ CARPINUS ...
-<:::

-
c~ ACCR
(:;! CORYLUS
(:;! SALIX N A. P.
0
Aft ~
~
CORYLUS

g . A.P

8
o
......
I
Ctre.iho1

: GRllMl„EA
c;
COMPOSllAE
i..-- ..... . _ _ -
~--....
- .... v v----
l!l
~ COMPOS1T.r.E
i: LfGU MINOSAE

lllUM
0.7
f: SA ii FRA~(( E
p
CRUCifERAE
l~Y
0.7
US
[:(HE OPOOIACEAE
~ cnrn [: LEGU I OSAE r: Pl1nt-,go mi jor

~
-c!;!HUHUlU~

- ~
c: 0

SllXIFRAGJICE•!
C:! Pl1"~1JO li1ncr:ol1h
(:'. ALISMAIACCA E

nccarn:::=...,..,..,.,.,_._ _ ~'<lllJocrTn
UDJ'l =llJ (.,, (lfE:NOPO[llACEAf
l.".PLAr;fAGI A(EAE
~AftiiffffllllllllllllfW
~= CYPERACEAE
...... ~ fPllOBIUM
.__.... l:! RA" UNCUL\CC AE
"'41

r:
Qlf4!111 11111 il CZll:ij (::'. AUSMATA(EA[
- l::'.: l'llTAM OG[IOr< AC( E
~~!~~!!!!!LfllllJlll nPER A(f E = c::::" r=--~=~----~ c:POlYGONAC[At

c:::: ~ C:ro rGO ACEM t::'.: lA81AI AE

"<:::!
-=:I c: ftO SA(fli E
~ 'V" [~ LABI AE - - - ....,,. - - - - - ~ (::TY PH A
1~ RDSACE AE
- [~COR AC(A( -: ------- HEOtRA

= C: POL POOI A([A(

==--
(:;! OIPS (ACE A (

[
C>
LYCOPOOIU
.„-
-
-; - --

~- - - - - - ~ CRUClf'tRA!
-- -- -~ ---~

~ VITIS
OIPSACAC[A(
I:;! COR ACE (

Fig. 39 - Diagnuna polinică

a unui profil din perc:telc: Fig. 40 - Diagrama polinică a unui profi I din peretele ve tic
vestic al arealului E2c din aşezarea de la Cârlomăneşti . al arealului E2d din aşezarea de la Cârlomăneşli .

https://biblioteca-digitala.ro
 ~
.... <:; <:; .,. <:>
!'1Vttull Sot!
~ ~ ~ ~ ro/or
~ ~ $ ~ ;;:-

.....
... ...,.. "' Or11a„/un peblotpa
...:::: "!.. ,„,
alt rrrna21omv/u1
~1

.::; „ ::;„ o g o"' -

o
~
o l!: i5 a 'i ~

...
o

o
;;-.

~:, ..,i'
<I

~ ~ PINUS
~ „ PICEA
lS ~·~

li! QUCACUS
TILIA
„ UL MUS
"1HUS
• - CARPll'US
'~l l lEEmfllJJAL™"""" QM
::.ACER BEIUlA • !::
-----e
UE RC US
llll• SAL!l
- FAGUS
ULM US COR•LUS
Q.l'I.
GRAl'lll EAE
Crrulo•
AL US
- - - - -·--P--··-----
.,. I .... pr SAUX
~ -·- ~ AtER
(A~PlHUS - : - - - - - - - - -e J!-rAGUS
·- e COAYLUS COMPOSITAf

111111111~:~,~~~~t
CMfNOPOOIACEAE
Ceruii•
GhMlff[A(
TYPMA
(AKA81MAt[A[
l'OIAl'IOGHONACUE
§~~~~~~~~~~~!;;:::::::;:::::~rl- COHPOSlrAE
Cvp(AACE•C
CYPCRACfAl

AllSl1ATACEAE
ROSACEAE

POTAMOGE !ONACf AE
•ngusl•'ol•a TOl YGONAC EAE
fYPHA RANUNCUL ClAC
l 1t1fo l1~
SCHIUCHZERIACfAE •
o: S•XIFRAGACEAE

„ "'=lll•··P"'--„...„-...-~.·;;:-·"i·~-~-..Jr- C•RYDPHlUAC[4{
{pllobi1;1m

P'Ol.YGOHACU E
" - - - - - ~ - - - ..... - - - {! Ephrdr•
- - - - - - - -- Art•m111t1
(ARVDPllVllACE A[

PlA~ AGI HACUf

SCWEUCHl! RI MEH
------~------............ HthanH1rmutn
S•nqv11orti.1
f phrdro - - CISTACEAE
URTICACtAE
CORHACCAE
SAXIF RAGACEAE
QIPSAtACfA[

C~UCIF(RAt
L YCOPODIACEAE
POL ,,ODI ((AE

Fig. 41 - Diagrama polinj~ a profi lului din punctu l Fig. 42 - Diagrama polinică a protilulu1 din punctul
Ost.ro al aş zări i cucutenienc de la Dră guş c ru . .,în Deal la Lutărie" din preajma aşezării ucutenjcne de la
Dr1iguşcni.

https://biblioteca-digitala.ro
 (')
Ol Ul
"'
o o c:> 3
~
AB/ E S
PICEA
g ~ a
I> o o 4:JoloµJJ'kt PINUS

CJ CONIFER E

F AG US

r:C)

~
QUERCUS

UL MU S
1.8/ES {: : --- ~ ·-- ~ -~ {!
PICE A -==o=> -=-:::::;i .-- - --- T!L I A
PINUS

FAG US
J Q.M.
QUERCUS c=: CARPI NUS
- --- --- BETULA
- -- ---
UL/'IUS
rJUA
CA RPUIUS c::=:::====:;;-V'"'----:;:;o ALNUS
ALNUS
SAL/X c::===::==' ~
__ .____.,... - - SAL IX
BfTULA -- o
~ ~

ACE.R .o e---- ~ ~ llC ER

CORYLUS COR YLUS
Cuea/10

l~
GRAHINEAE A. P.

CO/'IPOS/ TEAf

8
c:>
Cereai ia

CHENOPOO/ACEAE ~
GRAMINEAE
CRUCIFERA[ f -
POLYGONACEAE C::::::: ;;::J
RMIUNCULACO.E ~ Ol
POLYGALACEAE ~ c:>
HALVACEAE ~ ROSACEAE
CARYOPllYLACEAE
PL A NT A G INA CE A E
PLANTAGINACEAf
NALVllC E11 E
ROSA CE/IE
POLYGONACEAE
HEOERA

COMPOSITAE
R/1 NUNCULACEA E

Fig. 43 - Diagrama polinică a profilului

c::o=J Uredinale

din aşezarea de la Fărcaş u l de us. Fig. 44 - Diagrama poJjnjcă a profilului din aşezarea
Dude.li-Vinea de la Leu.

https://biblioteca-digitala.ro
 ----„- ABIES
PICEA

P!NUS

>CJ
FAGUS :) .......
e:l.J l.J c::i
.._

QUERCUS <::> ·-o ""oc::

'-
lri
.ci :)
UU1US '- '-
"(

D
TILIA
o.:
<
~
Q.M. ~

" <'l
a..,:::>
CARP!Nl/S "( :::>
u
~
t:
~ &.
ALNUS Qt.I) e
e:...., .~
V)- .s
SAL/X
ACER <::> ::::::, Q'.) o
CORYLUS
'O

-
:?: "(
Q
]
·2
t= oV

D
~ A.P.
'f"'
o~
.
""
:;
. 'G
V
...
N. A. P.
~...
.. Cil

e:
l.J
i5"'
I
<::> 'O
cc
~
~

llll1llll1®1"1W
Cereai ia
GRA/1/NEAE -
~
Q
tt
CHENOPODIACEAE

COPOSITEAE

POLYGONACEAE
RANUNCULACEAE
ROSACEAE
Fig. 45 _ Diagrama polinică a profilului din a.ezarca
Dudeşti -Vinea de la Padca.
https://biblioteca-digitala.ro
 trrr..,r;c=~-+--F.:=cr'PI Artr u1.i1
COPOSIT.C.

cm t--..i-1 {HENOPODJAUA{
{A TlfOPHY!U.ffA[
UWHl/JOSAL
ROSACUL

POtYPOOJA({ •E

LYrOPOOIAUAI

FA.lf

LIHATICC

Fig. 47 - Gramineele cultivate în raport Fig. 48 - Diagrama polinică a straturilor

cu suma totală a gram.îneclor. postpaleolitice din peştera Hoţilor.

https://biblioteca-digitala.ro
 Valea Neguleasa

LEGENDA :
1----11
o 2
~3

Fig. 49 - Schiţa modului de amplasare a a~zării neolitice de la Radovanu.

I lllC Zlll'C din fllLll de 1n1nzipe de la cultura Bcian Ja eultura Gumelniia; 2 profilc polinice din a!an """Utii ; J abrupturi de vm .

https://biblioteca-digitala.ro
 !ttJlTlJNA! ClJl TUNA {fJLTUNA :cuLTUNI
STERIL :uNIAfiÂ; P NErl/CUTENI [ (/ ( (/ r E N I :nsr-tUtUTENI
8... - -
:!: ~

ULMU$

Tll!A

e- -------- e-·-------- -
- Qutrcus
F•gu1
CA~PINUS
ALNUS

ACER
_.. - [ MlULA -~
SAtl~

- - JUNIPERUS
- - - -LA~IX ~-All[S --~
CORYLU~

~~o- Î
GRAMIHEAE

-
-
- · E ph t d r' - e . . - - ~ -- - - -- 'G, - - - ~
~
3

CVPERACHE

COHP051fAE

ALISH TACEAE

Angud1loh•
- - NVHPKACEAE I
TVPHA
I
L1lllolo•

RA~UNCULACEAE

LEGOHll'IOSAE
----------------=::] SA lfRAGACEAE
C~ENOPOOIACEAE

= PRU HUS

LAllATAE
ROS AClAE
-=:::::::J PLA T~ G I HACEAE

~- - - - - - - - - - - - - - - - - - ... • - „ - • - - - •
=
Linn•ea bort 1hs
ro YGOHACE AE

-=- POlY PO OIACLAE

~
~ Oi frril t
..,. UCOPO OIACUE

~ PIER IOOPHYTA

Fig. 50 - Diagrama polinică a unui profil din aşezarea de la Târpeşli .

https://biblioteca-digitala.ro
 %
65
60
55
50
45
40 ~Polen de copaci
35
Pol~n de cereale
30
25
20
15
10
5
o
200 190 180 170 160 150 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 Ocm .
LsrERtL_J_cuLTURA_L_ cvLTVRA _L cuLTURA _l_ CIJLTURI _J
LINIARĂ PRECUCUTENI CUCVTFN/ POST - C(JCUTENI

Fig. 51 - Raportul dintre procesul de împădurire (A.P.) şi polenul de cereale.

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 52 - Vas din cuJtura Gumelniţa de la Ulmeni în care s-au descoperit colierul de semin\e şi alte utilaje întrebuin\ate la
confee\ionarea acestuia.

https://biblioteca-digitala.ro
 ....„ ......
~
„„
.„""_...
c<
...
~Q

1- - -NV „i ~
ii: ,,, l E G EN DA :
EfHlH8 SOI fl[6RV •
~ cr11vş1v
• I 1111 I 11 , 11
OllUONf DE SOI

II I I
I
R OŞflT · CENVţlV

ITlIIIlilTI DEPOlll lV TOS·NIS110J

~ S71/A OE ARSVllĂ

Siru

11I
in ooltn

I I ., 11 1• 1 11 I 111111 li
r--::-1 Olfl l ONl NISIP01 · IUTOS
l__.i.:_j
((JHPAN DE CVIDAl/l
Gil81/I All/l'IOJ. f/JN{INE
( J06Vlll /IA/IE Cl/HEINllA 8
fi'iiiJ
IJJlli l'fÂl/JRI Ol
~ IOCVIN{Ă .

~ (JlfllOt.'l NIJIPOS·Sl A8
• .

u •III I l i
-
W~ LUT01 Ol (IJLDAllE
r 1r r I• G/ll8EN INlENS.

l=
· = H~ 1
11
• I I

I I
I' ~SOL rtN//Slb'- 110.ftAT fli
~ SIRl/CfVAÂ CLOHl RVI ARÂ
JASl'(ff N 1: 0J)

lllllllIT11l1J1STii~ r 1'1/08A8/I ANTROPIC

llllfill1lJllil
l'EIVTR/I PREPAl/11/l[A
l'ATV//)/ lDl'IJlll{fl

"' t!i== - - - -----1 ~ 01/ilOIVT NISIPOS(/)

... ttt-- - - - - - 1 L2:;,____i ; TRl/fTllRĂ
l'OHPArrJ
... ttl=.....-- ----1

... ."'.
~
OlllZONT flNVţll/·NIJIPO.f• •
::.-
..... I I I 1 EEEE PllOIA81l V/V !Ol Of / (IN(A

1
I I

Fii. 5J - Diagrama polinici a depoz.ituluî •tczlrii Boian-Gumelniţa fi la TUie de I. a VlAdiceasca.

https://biblioteca-digitala.ro
 -1 Ir-. !
i·-

! - -
A
' B
I

Secale · -----:

--
Hordeum
Triticum
Avena .
Linum usitatissimum
Fagopyrum
Vicia faba .
cf. Cannabis
Centaurea cyanus
Fa/lapia convolvus
Lychni s . Agros temma
Scleranthus annuus
Spergula aFVen se
Car yophyllaceae
Rumex cf ace fosei/a
Polygonum aviculare
Polygonum persicaria
- - -·
Cruciferae . . _ ___.__
-
--
Compositae tubuliflorae
Compositae liguliflorae
Gramineae
Trifolium repens
Ranunculaceae
- --
--
Rumex cf. ace fosa
Plantago lanceo/a ta
Plantago majon-media
- -------
Cyperaceae
Umbeliferae
Succisa prafensis
Jasione+Campanulâ
Cal/una vulgaris
Jun iperus communis
Helampyrum(prafense)

--
Pteridi m aquilinum
Polypodium vulgare
Chen opodiaceae
Urfica -----
Art emi sia(vulgari s)

I A l e i I c i lo l EI FI I GI IHI
A = Cereale de iarnă . E= Pă~uni uscate .

B =Cereale de rară . F=Păşuni cu păduri care nu

. „
C =Terenuri ne.cultivate . se regenereaza .

D =Pa}i's t i µmede ~; păşuni G=Comunităt i ruderale .

r~ bogate ln nitrogen). H =Specii frecvente. in.comunită,tL

naturale În special cele pe
soluri ele mlastină
, ..

-1-.
Fig. 54 - Principalii indicatori antropogeniei din diagramele polinice (după K. E. Bchrc, 1981).

https://biblioteca-digitala.ro
 a.H.
Q.H.
[ARP/NUS
BEWLA
ALNUS
_ __..__,j BETULA
SAL/X
li-_.... „
1 - -....~ALNUS
SAL/X ACER

CORYLUS
ACER
A. P. •
orylus
CORYLUS

rr
~
A. P. • N.A . p
[orylus

N. A. P. Cerea/ia
GRAHINEAE
1---~~
1---1..--1 tip Cerei1/1i1
CYPERACEAE
GRAHINEAE URrlCA
CYPERACEAE CHENOPOOIACEAE
l=- --1-....-J Urhca

CHE NOPODIACEAE
Artem1s1i1
COPOStrAE
Artem1s1a
COHPOSI rAE
POLYGONACEAE
POL YGONACEA E PLANrAGINACEAf
f--~=!=~ PLANrAGINACEAE IRIDACEAE
l:=:=::=!::::::f tRIDACEAf LABIArAE
f----+~ LEGUN/NOSAE CIHACEAE
r-~~--; CONVOLVULACEAE PORWLACEAE
ARACEAE [AHPANULACEAE
1----'--~ Varia Varia

Fig. 56 - Diagrama polinică a coprolitelor

Fig. 55 - Diagrama polinică a coprolitelor
din seqiunea rv de la Icoana. din sec\fonea V de la Icoana.

https://biblioteca-digitala.ro
 .
3
9

I\)

BOIAN - - - - - - Vl~diceasca
1
.- r -----Radova nu
BOIA:I -
GUMEI.N ITA ---·- '------Hîrşovn
...:....- · ··· •,-------· Poduri
PRECUCUT EN I · - --·::..:.:.:.-,.: ~----Vlădice a5ca
7) ,,,..""""' \------- Gean goeşti
GID'iELNITA 1 .--·;:"' Gr~dişte a Ul milo r
' f .:',... Liş cot eanca
. '
· .. \ Poduri

CUC 1!T1:.:'I I /
'·' . ··.'\ Băl:tn ea s<'l

/ . r------- Va lea Lup ului

.3ALCT
·--- . .__ .
........_ _ _ _ _ _ Vnlea Anilor
· ;~ · --:.;..----C elei - Suc c! va
TRANZ E'.' EOL - S ·········.:.:. _ .......... -- s tra ta r o tcoru
-:.=--:i·~---~._ - - '· O tom ni
EPOCA
BRO. ~ZU LUI
- --------~.> o . rţa de sus
·. -.:.::-~ \ Medieşul Aurit
· -i-·- · 7-- Histria
~I ALL ATT ·. ~ .L· Dîzdîna
,.;·/
. I
Cîndeş ti
LA T EI TE r" 1 · - - - - - Popeşti
\ I CApîln a
1. I
........ . . . . . . . . Grădiştea 1' u:ic el ului
DACO - GETIC
......... ············./.
·:.·.- : :=:·---
sucidava
Alba Iulia
... . . . I_____ ~" oşneni
3r.... •
II-III E. N. J Hinovd.
Suci da vri
SEC . I Topraichioi
IV-V E. N.
Aegyssus

Fig. 58 - CUrbcle de variaţie a dimensiunilor minime ale unor specii de cereale.

https://biblioteca-digitala.ro
 --
BOIAN Vlădic e a 6c a
Ra dovanu
BOIAN
HÎ~OV-'\
GUJ.! ELN I A
Podurl
P RECUCUTENI Vlă dice a sca
Gean i;o cş t1
GUMEI.NITA Grădişt e a Ul~ilor
• Lişcot e anca
Poduri
Mlăneasa
CUCU TEN I
·.~ ...._,..--- - - - - - Va lea Lu pului
. ......

-·
. ~ · :::..:., Valea Anil o r
SAL u A
TRANZ . ENIDL.- BROHZ
:-.
>~-- Celei-Sucida va
Săra t a 'Mont e oru
--:7'·..,..-·„:-:~·-- - ·"\.-- - \ -
EPOCA -..-=-.-.:::~
·.
--.:.,__ ___ __ ----
--...,. .
.:').
Otoman i

. " _„
"- ·"'-=::_ _ _ _ __
O a rţ a d e Su s
BRONZULUI

HALLSTATT
: I
: I /
/ /

~---­ Bîzdin a
·--·--
Medieşul Au ri t
,../ · - - His tri a

: I \ /
y ·- -- -- - Cîn deş t 1
.
LA TENE
:X: ~ ~ >-I
o
...,
.., .., ..,
..... >-'- .....
. \
-<.. . ~~------- P opeşti
,·- ·- ·/ ·-
0..r1"("'t- t'1" Cl:l p l n a
III ..... ..........
,... n n n ... ... \ - ~--·--- rădiş tea l~u ncelulu i
fi ~ i !
..... . .. . : ..
-.
DACO - GETIC Ei Sucida v
<
·::· . ·····

- '- .- - -- Alba Iul ia

c: o. a
1-' m ..... o .„
ll'I
lll
Ol
rTo o
n ::J ..>-- o:;; n e n 1
SEC. .., ...,. n o
II-III E. N III ~ gg .,....,... ./'"-- -- - Hino v<:1
SEC .
3 9 n
c:
g
____
-...;;;;:: , ........... Sucida va
'l'o, r;:iichio1
I V- V E . ,1 .
Acr;yssus

Fig. 59 - Curbele de varia~e a dimensiunilor medii ale unor specii de cerea le.

https://biblioteca-digitala.ro
 '1 CD \D .G
BOIAN Vl di ceas c a
' ' , ___ Radova nu
BOIAN -
GIJMEJ..NITA
I
I ' Hir ova

PRECUCUT
I
"'i 8
'"1 '"1
............
..... .....
..... .i- .---- .--·----
...- -' --
.... Po duri
Vl diceasc a
Gea n gocşti
..... :--· -- .
GUMEI.NITA o o I G di tea lm·lo r
§ § I
Lişcote anc a
s::i.
......
o
a
o
::s
'
.> Poduri
CUCUTE1H o o Băl neasa
o o
o o Va lea Lupulu i
SALC UTA
TRANZ.ENOOL.-BRONZ
li g
~
;-
Va lea Anilor
Celei - Sucida va
_.:.:.·~ - - - - _ - ) ' - S r a t a on eoru
......_------- .·· / ·---O oman i
·-.
EPOCA
-------j----7 -- · O arţ a de sus
BRON ZULUI ! ..::::z:!:·- . H edieşu l Aurit

HALLSTATT
:
. /
·::<. ,,."'
/,,,

- ·
- .
- ·
- - · -- . -- . --- T ad
·--- --- .>- Histri a

---. - ·--"'-- -- Bizdin a

LA TENE ·..., ' Cin deş ti
'' . ---..
Po eş
,.,
t1
DACO - GETIC '' :;::::::· - C, p ln a
'' . _.- G rrid iş te a ~ unce lu lui
\ · - -- Sucida va
.... . ..
• • „ •• "'-·- - Al ba I ulia
·· ···· /__ _ Moşneni
SEC.
II-III E. N.
SEC.
IV-V E. N.
...
. .·::.

__, · - ·- ·- ·- ·- ·
·-
--~·-------- Hino va
Sucid,'.l vri
- ·- ·- · - - - To r ai c hioi

Fig. (J() - Curbele de variaţie a dimcnsiurulor maxime a.Ic unor specii de cereale.

https://biblioteca-digitala.ro