Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-
MINISTERUL ME0·1JLUI
ATLASUL
ROMANIA
PARTEA 1
Date morfo-hidrografice asupra retelei hidrografice de
suprafati
- 1992 -
,
[!] 11
AQUAPROIECT" S.A. Bucur~ti
PARTEA 1:
Lacuri de acumulare, lucii de ap1, albii minore • . . . . . . hidr. pr. Ro§Ca Adrian (Aquaproiect) ·
Axul cadastral al surselor de apl de· suprafati
din RomAnia •••.• ·. . . • • • • • . . . • . • • • • . dr. ina. Samuill Mircea (Aquaproiect)
Scurt istoric al activitlPi cadastrului apelor
din .RomAnia • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • hidr. pr. Ro§Ca Adrian (Aqilaproiect)
Date morfohldrologice cu privire la Delta Dunlrii §i
litoralul romAnesc al Mlrii Negre . . . . • . • . . . dr. doc. Gt~u Petro {Institutul geografic)
Priocipalele lacuri naturale din Romlnia • • • • • • • • • . . dr. doc. Gt§tescu Petre {lnstitutul geoarafic)
cerc. Driga Basarab (Institutul geografic)
Altitudioi medii, obblia vlilor,
expertizarea datelor morfohidregratice • ; . . . . . I dr. ing..Blidaru Spirido~
cerc. Mustetea Atanase (IMH)
cerc. Stanciu Petre (IMH)
Date morfohidropafice wpra retelei hidrografice
de supraf'all. diagrame, grafice, hidronime ing. cerc; pr. Albotl Mihai (IGFCOT)
ing. cerc. Fusoi Antonia (IGFCOT)
cerc. Dorin Anton (IGFCOT)
cerc. Dumitru Baicu (IGFCOT)
· cerc. loan Dumitrescu (IGFCOT)
cerc. Ioana Munteanu (IGFCOT)
cerc. Liliana Pop (IGFCOT)
cerc. Costi~ Ristea (IGFCOT)
cerc. Gabriela ~uster (IGFCOT)
Coorclonate, cditaro 1i corectaro .•.••••..•••• / . • ing. pr. Gora Vasile (Aquaproiect)
Telmoredactaro p pa~ pe calculator: • • • . • . • • • • • Georgeta Mocanu (Aquaproiect)
Cllin LalJr (Aquaproiect)
Dan Marc (Aquaproiect)
PARTEA2: ·
•
PARTEA 1
PARTEA 2
1
cadastrale si anexe tehnice; Datele·cadastrale au fost grupate pe bazinehidrografice, pe riuri si pe
genuri de lucrlri de gospodarire a ,apelor tn caarui a trei volume:
- reteaua hidrograficl;
· lucrlri pentru stJptnirea, folosirea· ~i protectia apelor;
- resurse de apll.
Dezvol~ea deosebitl tn ultimii 25 de ani a luc~iJor de gospodlrire a apelor, precum si
acumularea de noi date si mlsurlltori pdVind resursele de apl a impus cu necesitate actualizarea
atlasului cadastral al apelor din Romania. Ynceputul acestei actualizlri se face prin editarea primei
pllrti a Cadastrului apelor, cuprinztnd datele sintetice referitoare la reteaua hiarograficl ·de
suprafata. Volumul cuprinde tn principal:
- codificarea retelei hidrografice;
- tabele cu date caracteristice ale retelei bidrografice;
- date privind lacurile ·naturale $i de acumulare;
- date ';llorfohidrogratice ale Deltei Dunllrii §i litoralului romanesc al Marii Negre.
Comparativ cu Adasul cadastral publicat to anul 1964, editia de fata'cuprindesuplimentar
date referitoare la:
- Delta. Dunlrii;
-·stadiul de realizare a axului cadastral;
- caracteristicile lacurilor de acumulare;
- fondul forestier.
Se apreciazll ell sub forma prezentatll Atlasul cadastrului apelor din Romania va constitui
un auxiliar necesar ~i util pentru toti speciali§tii §i tehnicienii cu preocupllri in domeniul
gospodllririi apelor, pentru elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice, a
planurilor ~uale de gospodllrire apelor, precum si pentru proiectarea si avizarea proiectelor de
constructii hidrotehnice.
2
,
"I
2. DATE GENERALE -
Adasul cadastrului ·apelor din Romania este format din dou:t plrti: '
- Partea 1: volumul de text "Date. morfohidrografice asupra- retelei hidrografice de
suprafa~". .1
3
si Ia oonflueote, panta medie, coeficientlil de smuozitate. De asemenea, s-au adllugat date privind
lacurile oaturale, lacurile de ·acumulare,· suprafata fondului forestier, suprafata luciilor de apa.
- Hidronimia a fost tratatl ca o. probleml deosebitll, urmllrindu-se oominalizarea tuturor
cursurilor de apa, cllrora Ii s-a precizat denumirea oficialll, prezentindu-se $i denumirile secund~e
locale. Pentru stabilirea hidronimelor s~au cercetat documeotele cartografice ex\stente (hllfti __
topografice la sclrile 1:100;()()(), 1:50.000, 1:25.00o, planuri topogr3fice la sdlrile 1:10.000 §i
' .
1:5.000, hlrti si planuri cadastrale, hlrti turistice, srudii geografice si alte materiale). De
asemenea, peotru stabilirea corectl_a hidronimelor au fost luate tn considerare anchetele in teren
si observatiile ftcute de fostele Oficii jud*ne de gospodlrire .a· apelor, iar pentru scrierea lor
corecta au fost respeetate indrumlrile Comisiei pentru cultivkea limbii romane din cadrul
Academiei Romane. I
· Toate datele morfologice si h1<1rografice privind cursurfle de apl si bazinele hidrografice .
s-au obtinut prin masuritori pe hllrti topografice. la scara 1:So.ooo·. Pentru precizarea unor
neclaritlti privind traseele cursurilor de apl, obtqia vailor, limitele bazinelor de receptie etc., s-au
folosit si hartile topografice scara 1:25.000• .
Tuturor acestor date Ii s-au impus anumite condipi de precazae: pentru elementele liniare
(lungimi ale cursurilor de apa codificate) precizia este de 1· km, iar pentru suprafetele bazinelor
hidrografice precizia· este de 1 km2•
Rezultatele mllsurlltorilor au fost verificate de lnstitutul National de Meteorologie si
Hidrologie.
Datele privind Delta Dunlrii, Mai'ea Neagrl si Litoralul rom!nesc al Mllrii Negre au fost
structurate in capitole separate, urmlrindu-se prezentarea principalelor elemente morfohidrografice
care le caracterizeaza.
Volumul de hlrti contine 130 foi de hard la scara· 1:100.000 avind urmatoarele
caracteristici:
- Hltlile, tntr-un tiraj de 350 de exemplare, sint tiplrite in sistem spate-verso.
~ - Pe hlrti sint'trecute toate lucdrile de gospodarire a apelor, existente pe teritoriul tarii
tn anul 1986, inclusiv cele to curs execufie.
- HlrPJe · cuprind reteaua hidrograficl de ordinul 1~. inclusiv mo_dificllrile suferite de
'.
aceasta In urma lucrllrilor bidrotehnice executate pe cursurile de apll si in teritoriu. I
- HllrPJe contin de asemeoea lacurile naturale, mlqtinile ~i baltiJe, fondul forestier.
- Pe hlrti s-au trecut limitele de bazine de la ordinul 1 la 6 si codurile acestora.
'
4
- Ca elemente de planimetrie hlrtile cuprind: localitltile (municipii, ora§e, comune, sate),
cllile de copi~nicatie (~sele, . drumuri, c!i (erate). li~itele administratiye,(granita de stat, limite''"
de municipii, Of3$e, comune). , 0
•
5
,.
.
). -'
In iara 'noastrl activitatea de cadastru aJ apetoC ·s-a organizal: tnceptnd cu anul 1958, tn
scopul asigurlrii datelor privind arrienajarea, folosirea, staptnirea $i proteclia apelor, necesare
activitltii cureote de repartizare a resurselor de apl ~i de reglementare a folosintelor de apl ca:
aJimeritari cu apl, evaculri de 31?e uzate ~i in exces, lucrllri de amenajare pentru aplrarea
tmpotriva inundapilor $i pentru valorificarea potentialului bidric aJ apelor (hidroenergetic, de
.
transport pe ape, . de transport aJ rezidurilor,piscicol etc.), precum §i tn activitatea de elaborare a
scbeinelor §i planurilot de amenajare pe bazine hidrografice.
In acest scop serviciul de cadastru din cadrul fostului Comitet de Stat al Apelor, cu sprijinul
celorlaJte servicii de speciaJitate $i unidlti de profil, a organizat codificarea cursurilor de apll ale
tlrii tn vederea ordonlrii §i identificlrii pe de o parte a resurselor de apl (datoritl existentei mai
multor cursuri de apll cu acei3$i denumite tn cadrul aceluia$i bazin bidrografic), iar pe de alt.a parte
§i a celorlaJte elemente ale cadastrului ca folosinte, lucrllri to aJbie, inundapi, situatia pagubelor
etc.
Ca sistem de codificare. a fost adopfat sistemul Gravelius, definit tncl din anul 1935. in
cadrul acestui sistem au fost codificate toate cursurile de apl de pe teritoriul tllrii cu o lungime de
5 Km $i o suprafatl de bazin de 10 km2• Siste.mul Gravelius este un sistem de coditicare zecimal.
in cadrul bazinelor hidrografice-de ordin':'l 1, tinindu-se cont de distributia retelei hidrografice pe
teritoriul -~ii, au fost adoptate trei mari colectoare: Dunllrea (fisa), Dunllrea $i Marea Neagrll $i
au fost considerate ca bazine hidrografice de ordinul 1, bazinele afluentilor directi ai acestor
colectoare. S-a admis pr1n ·exceptie, ca unele cursuri mici" de apl ca: Aranca, Galatea 51 fie
cuprinse la bazinul Mure§, Timi$ul $i Car~ul sl fie cuprinse la bazinul Bega, iar Nera sl fie
cuprinsl la bazinul Cerna.
in urma acestei codificllri~ tentoriul tarii a fost tmplrtit in 15 bazine .hidrografice de
ordinul 1, iar tn cadrul fiec!rui bazin, de-a l~ngul cursului principal, de la izvor la vllrsare au fost
codificati afluentii ptnl la ordinul 6, cu respectarea conditiilor de codificare prezentate In
paragraful anterior. Astlzi aceastl ·metodl de coditicare este depl$idl §i greoaie atunci clod este
vorba de codificarea de rioi "cursuri de apll, dar pentru acea perioadl a tnsemnat o actiune deosebitl
tn activitatea de cadastru.
6
Din totalul lungimii retelei hidrografice a RomAnie~- de 115.000 kiri, tn care stnt inc1Use·3i
cursurile de apll cu lungimi sub 5Km, tn anul 1964 au fost codificati 55.029 Km, core8pu~tdri
unui numlir de 4295 cursuri de apll, punindu-se astfel bazele·unei analize mai·aprQfundate a datelor
privind cadrut natural . al ~ii §i anume: elementele morfometrice. ale retelei hidrografice,
degradlrile de alb ii §i'maluri; inundapile $i pagubele produse de atestea etc.
1
7
directiilor: teritoriale, precum $i insdtutele de cercetare $i· proiectare· din subordinea fostului
Coniitet de stat al Apelor.
Lucrarea a beneficiat de dateJe materiaJizate to "PJanuJ de amenajare aJ apeJor din R.P.R. •
reaJizat tntre anii 19f>0-1963 de clltte Institutul pentru Planuri de Amenajare $i ConstruClii
Hidrotehnice (IPACH). Acest: plan de amenajare prezenta o cooceptie unitarl privind gospodlrirea
apelo~ pe teritoriul tar_
ii, conceptie bazatl pe schemele cadru de amenajare, elaborate pentru fiecare
bazin hidrografic tn parte tncepind cu anul ·1958.
- Primul volum din Atlasul cadastrului.apelor din R~mania intitulat "Reteaua bidrograficl"
cuprindea 2 pnrp: partea I-a "Date asupra retelei hidrografice" -text 272 pagini $i partea a II-a
"Harta bidrograficl a Romaniei" -compusl din 3S foi de bartl Ja scara 1:200.000. Lucrarea a fost
elaboratl de Comitetul de Stat al Apelor - Direqia Generali de Gospodlrire a Apelor tn anul 1964.
Hartile au fost tipirite $i separat, tn foi de hartl $i puse la. dispozipa organelor din teritoriu, a
cercetltOrilor $i proiectantiJor care lucrau in domeniul gospodlririi apeJor sau tn alte domerui
$tiinpfice. Volumul ·de --text oferea acestora .elementele morfometrice privind cursurile de apl
codificate $i bµinele hidrografice de pe cuprinsul tlrii:
- Voltimul II intitulat "Combaterea actiunii destructive, folosirea $i protectia apelor" ~e
compunea din partea a IU-a "Gospoda£irea apelor" -text ·352 de pagini si partea a IV-a "Harta
hidrograficl a Romlniei" -realizatll din 3 x 35 p130$e la scara 1:200.000. f:.ucrarea a fost tiplritl
tn anul 1970 sub coordonarea Comitetului de Stat aJ Apelor -· Directia Generali de Gospodllrire
a Apelor. Partea de text prezenta date despre 16 categorii de folosinte si obiective cadastrale, cite
erau luate tn evidentl la sftrsitµI anului 1970. Dintre acestea pot fl menponate: alimentlrile cu apl
potabilll 3i industriall, irigapile, amenajllrile piscicole, lucrlrile de protectie a albiilor §i
maJurilor, apele minerale, degradlrile de albii 3i maluri, centrale hidroelectrice 3i altele.
- Volumul III intitulat "Resursele de apl de suprafatl $i subterane", compus din partea
':
a V-a "Resursele~e apll"- text 660 de pagini $i partea a VI-a "Harta hidrograficl a Romaniei" .
compusll din 35 de pl~e la scara 1:275.000, pe care sint aniplasate posturiJe hidrometrice,
evaporimetrice §i forajele hidrogeologice de micll §i de mare adtncime.
Volumul de text cuprindea date asupra tuturor po~turilor bidrometrice, amplasarea acestora,
temperatura apei, fenomenele de tnghet etc., iar in privinla forajelor hidrogool<:>gice, se fumizau
date despre tipul, amplasarea acestora, beneficiarul, anul punerii tn funCliune, nivelele bidrostatice
si hidrodinamice tnregistrate, debitele 3i alte date utile tn activitatea de cercetare si proiectare.
Lucrarea a fost elaboratl de Consiliul National al Apelor - Institutul de M~eorologie si Hidrologie
in anul 1972.
8
- ---·-·-·--- ---··--- - ---
--- ---
--- --- - tD p~ioada 1971-1973 - Consiliut National.·al Apelor .."'. . Institutul de -Meteorologie· Si
. . .
Hidrologie a realizat $i "Atlasul seclrii riurilor din RomAnia", lucrare oompusl din 35 foi. de bartl
la scara 1:300.000. in aceste hllrti sint cuprinse: cursurile de apll ale tarii, diferentiate pe: 8
eategorii tn functie de perioada de secare a apei tn albie.
lnceptnd cu anul 1970, . Consiliul National al -Apelor a inipat, impre11n~ c1i sectorul de
Economia apelor din lnstitutul de CercetJri ,i Proiectlri pentru Gospodlrirea Apelor. primeleteme
de cercetare privind realizarea evidentelor cadastrale cu ajutorul calculatoarelor .electronice, to
vederea organizlrii unei banci de date in domeiliul gospod!ririi apelor. La aceastl actiuoe au fost
aotrenate tncepind cu anul 1972 ~i Oficiile judetene de gospodlrire a apelor. Astfel, tncepind cu
aoul 1978 au redactate primele sinteze cadastrale anuale pe calculatoare electronice.
in anul 1988 a fost elaboratf $i transmisl tn teritoriu metodologia pentru· completarea
fi~elor cadastrale tn sistem informatizat pentru _folosintele oonsumatoare, iar in anul 1989 a fost
elaboratl metodologia pentru tntocmirea fiselor privind alte categorii de folosinte fi anume:
tndiguiri, regularizari, inundapi si deseclri. Dotarea tehnicl actualll cu ~eulatoare electronice -
performante, impune to activitatea de cadastru _restructurarea completl a modului de realizare a
b:lncii de date, a fi$elor de stocare, etc,precum si eliminarea metodologiei de veriticare manualll
a sintezelor cadastrale, validarea datelor flictodu-se odatl cu tnclrcarea lor in memoria
calculatorului.
in perioada 1970-1975 au fost initiate o serie de programe la nivel napooal, pentru
stabilirea lucrllrilor necesare pentru gospodllrirea raponall a resurse~or de apll, eliminarea excesului
de apll de pe terenurile agricole, combaterea eroziunii solului, apllrarea tmpotriva inundapilor,
extinderea lucrllrilor de irigapi. Toate acestea au fost finalizate in cadrul "Programului n31ional
de perspectivll pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Romania" ,aprobat prin Legea
nr.1/1976.
La elaborarea tuturor acestor lucrlri, datele de bm privind folosintele _~i obiectivele
cadastrale au fost puse la dispoz~ie de sintezele cadastrale intocmite pe bazine hidrografice si de
centralizatoarele pe tarll ale acestor sinteze bazinale.
Paralel cu dezvoltarea $i executarea pe teritoriul tlrii a _numeroase lucrilri cu caracter
hidrotehnic, s-a impus ~i necesitatea elaborllrii unor materiale cartogratice care sl ilustreze si
modific!rile produse de aceste lucrlri in reteaua hidrograticl a tarii.
in perioada 1979-1982 sub conducerea Consiliului National al Apelor - Directia Planurilor
de Amenajare $i Folosirea Apelor, lnstitutul de Cercetllri si Proiectllri pentru Gospodllrirea Apelor
(AQUAPROIECT Bucur~ti), in colaborare cu lnstitutul de Geodezie, Fotogrametrie$i Orgaoizarea
Teritoriului, au trecut la elaborarea unor materiale cartografice la diverse scllri, utile to activitatea
9
· de cercetare $i proiectare~ la elabor~ea prognozelor de .apllrare tmpotriva· inundapilor §i mai ales
tn activitatea de cadastru: AcesJ.e matetiale canogra~ce au· fost foJosite $f de oficiile judetene §i
directiile teritoriale de gospodntirea apelor, ca Mrti de Jucru sau de prezentare a scbemeJor de
amenajare pe bazine bidrografice.
· ~. Prima hart! realizatl a·fost •uarta hidrograficll ajudetelor Romaniei·n la scara 1:200.000.
. .
Harta a fost ·conceputl tn ttei ·variante de bm si patru subvariante;
in afarll de elementele oomune:-planimetria, Jimi!ele administrative, §Oselele, .drumurile,
cllile ferate, Jucrllrile de gospodllrire a apelor, reteaua hidrograficll, limitele de bazine bidrografiee
§i codurile acestor bazine, subvariantele erau diferentiate prin prezentarea limitelor ~e comune, a
curbelor de nivel, pldurilor.Existl $i o variantl compJexll, cu toate elementele cupri~e to
variantele de baz! si to subvariante. Fiecare variantl §i subvariantl a fost ginditl tn · raport cu
domeniul de lucru, harta rnnd asam,blabilll, puttndu-se re3Jiza tntreg teritoriul tllrii, sau oumai
uoele spatii care prezentau interes .
. -;~ "Harta hidrograficll a Romfuiiei • la scara 1:500.000, realizatl ·in acei~i perioadi,
compusl· din patru variante de· bazll §i patru subvariante. Contiriutul comun · ti constituiau:
hidrografia, Jimitele administrative, principalele drumuri, §Osele, clli ferate, lucrllrile de gospodlrire
a apelor. Ca subvariante se prezentau plldurile, limitele de bazine de ordinul 1 §i 2, limitele de
judete, precum §i o subvariantll complexll care includea toate elemeotele cuprinse to subvariantele
si variantele de baz!.
- "Harta hidrograficll a Romaniei" la scara 1: 1.000.000realizatll1n trei variante de bazll
si trei subvariante.
La variaritele de bazll elemeotele comune le-au constituit hidrografia, limitele ad~inistrative,
limitele de bazine, lucr:lltile de gospodarirea apelor. A fost realizatl de asemenea o subvariantll cu
curbe de nivel, o subvariantl cu tndiguiri ~i regulariznri ~i o subvari~tl cu limitele de comune.
-·Tot to aceasta perioadl pentru "Atlasul Geografic national" ·au fost realizate la scara
1: 1.500.000 • Harta poteotialului hidroenergetic liniar" §i " Harta potenpalul tehnic irigabil al
Romaniei", iar la scara 1:2.000.000 "Harta calitlltii apelor din RomAnia".
inceptnd ai anul 1984 s-au declaJ1$at primele actiuni pentru amenajarea Dtmbovitei tn
capitalll. Datoritll faptului cl nu exista o hartll hidrograficil a municipiului Bucure§ti, Institutul de
Cercedri ~i Proiec~i pentru Gospodntirea Apelor tmpreunll cu lnstitutul de Geodezie,
Fotogrametrie, Cartografie $i Oraganizarea Teritoriului au colaborat pentru realizarea
acesteia.Astfel, a fost realizatll "Hatta Hidrograficll a Municipiului Bucuresti", la scara 1: 10.000
compusl din 30 foi. Harta a fost editam tn doull variante: o variantll de bazil cuprinztnd trama
stradall, reteaua hidrograficll, plldurile, parcurile, grlldinile, obiectivele social economice, elite
10
ft:_,,_- ,
1ferate, .liniile de tramvaie. troleibuze, linii de metrou, reieaua electricll de suprafatl si subteranl,
Jacurile .naturale, bMtile, reteaua de desecare, sistemele de irigapi, nodudle bidrotehnice,
tndiguirile, regularizarile de albii, conductete $i magistralele subterane de apll pentru irigalii sau
alimentari cu apil, rezervoarele de apll potabilll (subterane sau de suprafail), bomele · axului
cactastraI, limitele administrative (de municipiu, de comunll side sector). Cea de a doua variant!
.cuprindea In plus forajele hidrogeologice de micl ~i mare adtncime. Harta a fost tiplritl tn anul
1985 si·ciiprinde si un perimetru de 25 Km 2
in afara municipiului Bucure$ti.
!1 1- : >· Diversificarea cerintelor de hlrti de gospodlrire· a apeior, cit si faptul ell multe din
.variantele dplrite pe judete la scara 1:200.000 s-au epuizat, au condos la editarea tn perioada 1984-
cl986 a unnltoarelor hlrti:
cit · , - "Hana hidrogra~cll a Romaniei", pe bazine $i pe spapi hidrografice, la scara 1:200.000.
Harta are un continut mult simplificat sub aspectul elementelor de' planimetrie $i anume:
principalele · limite de mui:ticipii $i ora$e, principalele sasele, drumuri, . clli ferate, rtJleaua
Jlidrografic:t codifica~, curbele de nivel, pMurile; toate categoriile de lucrllri hidrotehnice executate
·pe teritoriu.
II; . - - "Harta hidrograficll a Romaniei" la scara 1:200.000 compusll din 35 de trapeze
:asamblahile, realizatl in ~oul variante. Continutul cornun al celor doull variante ti constituie
planimetria, hidrografia (cursuri de apll codificate de la ordinul 1-6), Jimitele de bazin $i codurile
acestora, limitele administrative, $OSelele, drumurile, cllile ferate, toate categoriile de lucrllri de
gospodllrirea .apelor existente pe teritoriul JMii, plldurile. Diferenta dintre cele 2 variante o
'constituie faptul ell pe una au fost trasate $i curbele ~e nivel.
.,. Hllftile au fost tipllrite la IGFCOT Bucure§ti in anul 1985.
, ;. Toate aceste materiale cartografice au pus bazele reactualizllrii primului volum ~e atlas
cadastral realizat tn 1964. intre anii 1985-1986 Institutul de Cercetllri $i Proiectlri pentru
Gospodllrirea Apelor sub indrumarea Consiliului National al Apelor - Directia Planuri de
·Amenajare ~i Folosirea Apelor a realizat o serie de machete ·de continut pentru· actualizarea pllrtii
d~ text a atlasului §i tipllrirea unui nou volum de hllrti la o scarl mai micll. La baza machetelor
realizate au stat o serie de principii menite.sll tmbunlltlteascll continutul textului in raport cu prima
editie: sll reflecteze modificllrile rezultate in reteaua hidrograficll tn urma executarii a numeroaseO
lucrlril:hidrotehnice, sll analizeze bazinele hidrografice ca ecosisteme, sll revadll ~i sll corecteze
,
unele aenumiri ale cursurilor de apll. De asemenea s-a urmllril sll se cuprindll $i alte elemente de
· 'COntinut iii comparatie cu prima editie $i anume: fondul forestier, lacurile naturale, lacurile de
actimulare, repartitia luciilor de ·apll pe categorii de folosintl, elemente morfometrice asupra
Deltei Dunlrii §i Litoralului romanesc al Mllrii Negre.
11
·Lucrarea:. prezenta o . conceppe unicl de elaborare, la realizarea ei · trebuindl•sll-si aducil
contribupa mai multe institute de specialitate. Principiul unanim acceptat a ,fost cl volumul de. text
n~ tt:ebuie sl aparll ca o reconstituire istoridl a retelei hidrografice, ci ca o redare a "realitltii
existente la un moment dat. Au fost elaborate astfel doul studii; unul de clltre Institutul de
Meteorologie §i Hidrologie §i altul .de cltre Seqia Economia Apelor din Institutut de, Cercetari $i
,Proiectlri pentru Gospodlrirea Apelor. privind 1mbunltlltirea oontinutului atlasului cadastrului ·
apelor, precum si un numar de 400 ~achete de continut we au fost trimise pentrU anallU tuturor
institutelor de ·cercetare, proiectare, facultlltilor si unitlltilor de profil,. (directiile de ·ape §i oficiile
•
judetene de gospodlrire a apelor. Pentru obtinerea elementelor morfohidrografice la o precizie cit
mai mare, mllsurlltorile s-au efectuat pe hllrti la scilrile 1:25.000 si 1:50.000,. unnlnd ca datele
obtinutOe de IGFCOT sll fie expertizate de un institut de specialitate - Institutul National de
Meteorologie si Hidrologie.
La elaborarea volumului de hllrti s-a impus ca, pentru obtinerea unei precizii mai mari,
acestea sl fie·executate la scara 1: 100.000, teritoriul tllrii unnlnd a ti cuprins in 130 foi de hartll,
cu posibilidti de racordare.
Dupll stabilirea tuturor acestor criterii, in anul 1986 s-a trecut la elaborarea Atlasului
cadastrului apelor din Romania, volumul I, partea I-a (text): "Date morfohidrografice asupra retelei
hidrografice de suprafatl" si partea a II-a: "Barta hidrograficl a Romaniei", compusll din 130 foi
de bartl la scara 1:100.000.
Prin colaborarea dintre AQUAPROIECT, Regia Autonomll • Apele Romane" si filialele sale
teritoriale, Institutul de Cercetllri si Amenajllri Silvice, lnstitutul de Geografie, lnstitutul National
de Meteorologie si Hidrologie si lnstitutul de Geodezie, Fotogrametrie si Organizarea Teritoriului,
la tnceputul anului 1992 a fost tipllrit volumul de hllrti, iar la jumlltatea a doua a anului s-a tipllrit
si volumul de text.
Dupll anul 1989 a luat fiintll Ministerul Apelor, Plldurilor si Mediului inconjurlltor, care
in iunie 1991 acesta s-a transfonnat in Ministerul Mediului. Din luna aprilie 1991. s-a tnfiintat
Regia Autonomll " Apele Romane", iar 1n teritoriu au luat fiintll filiale teritoriale ale acestei regii,
organizate la nivelul bazinelor hidrografice. La nivelul judetelor s-au tnfiintat "Agentiile de
supravegherea si protectia mediului".
in urma acestor reorganizllri activitatea de cadastru a fost preluatl de Regia Autonoml
. "Apele RomAne" si de filialele sale teritoriale. Prin aparitia Hotartrii Guvernului cu privire la plata
produselor si serviciilor de gospodllrire a apelor (nr.1001/1990), activitatea de cadastru $i respectiv
banca de date care stll la baza acesteia a trebuit sll fie complet revizuitll si pusll in concordantl cu
12
"Legea fondului fuooiar", "Legea societatilor comerciale", "Legea organizlrii mioisterelor" precum
§i cu alte legi §i reglementlri tn vigoare. ' :1
.Din aceste motive, scbimbarea modului de elaborare a sintezelor cadastrale $i a
ceotralizatoarelor 'pe tarl ale folosintelor §i obiectivelor cadastrale s-a iinpt.ts ca o necesitate, mai
ale.f tn condipile ilotlrii uni~ilor- Regiei Autonome "Apele Romine" cu mijloace de calcul
penormante.
Sub asp~ infomiational actiVitatea de cada5tru mi poate fi considerata tn prezent ca o
activltate
· · :1
desflsutata tn flux rapid~ deoaiece aceasta ar pr~upune dotarea tutu~r folosintelor §i
obiecdveJor cu dispozitive de mlsurli, care sl transmit! automat dat~ despre debitele captate sau
' · ·~
restituite, consumuri §i alp parametri care mtereseaz! a~ivitatea de gospod:lrire a apelor, ceea ce
este ~ell di~cil de_realizat, completarea dotlrilor necesare to acest sens fiind o sarcinll ce va trebui
rewlvatl tn viitot.
lo esentl, activitatea de cadas~ se desflsoarli in prezent in flux lent, depinzind foarte mult -
de gradul de pregltire a personalului impli<;.at, de cuno~terea prfn controale a particularitlPJor
tuturor folosintelor §i obiectivelor cadastrale, de modul rapid §i operatio~al tn care stnt tnregistrate
§i- transmise datele de I~ aceste folosinte §i obiective~
13
4. REJEAUA HIDROGRAACA ~I CODIACAREA B
Teritoriul Romaniei cuprinde forme de relief variate, de cimpie, de deal §i de munte, iar
reteaua. cursu.r ilor de apil, densll, este constituitl. din duri de ci.inpie cu scurg~e lentl §i . zone
inundabile, din riuri de deal si de munte cu scurgere rapfdll, din torenti si vli.. Intr~a retea
hidrogt:aficll a tlrii. colecteazl.3i trimite apeJe, dir~ sau indirect, in Marea Neagrl.
in conceptia stabilitl pentru elaborarea Atlasului ~astrului apelor djn Romania, reteaua
hidrograficl a tlrii inglobeazi cur~urile de apil codificate, lacurile naturale si cele de acumulare,
in limit~e prezentate tn continuare.
Pentru precizarea/localizarea numeroaselor cursuri de apll cu hidronime similare, pentru -~
ordonarea sistematicll a caracteristicilor morforrietrice $i bidrologice ale acestora, ctt .si pentru
inventarierea cadastraJll corespunzatoare a obiectivelor hidrotehnice (sau cu privire la ape) specifice,
a fost utilizatll lncll din anul 1962 coditicarea :Zecimalll a retelei hidrografice, ln cadrul unor bazine
bidrografice de ordinul 1. in a~est scop, in functie de distribupa retelei hidrografice pe suprafata
tarii noastre $i a zonelor din afara tAl"ii clltre care· converge aceastl retea, s-au stabilit trei mari l '
colectoare: DunArea (fisa), 'ounArea si Marea Neagrl. BazineJe de receptie ale afluenplor
principali, directi. ai acestor colectoare au fost adoptate ca bazine hidrografice de ordinul 1, iar
prin exceptie, datoritl suprafetei prea mici a unor bazine $i a existentei unei strinse legllturi ·
hidrotehnice si economfoe intre ele, au fost adoptate si grope de bazine. Acestea sint, in ordine,
urrnlltoarele:
TISA NERA-CERNA VI
SOM~-CRASNA II Nera VI-I
'
Some§ II-1 Cerna VI-2
Crasna 11-2 JIU VII
CRIS URI Ill OLT VIII
MURES-ARANCA-IER IV V~DEA IX
Mure§ IV-1 AilGE~ x
Aranca IV-2 IALOMITA XI
Ier IV-4 SIRET XII
BEGA-TI MIS-CARAS v PRUT XIII
·: '
Bega V-1 .DUNAREA XIV
Timi§ V-2 LITORAL xv
Caras V-3
14 .
in cadrul fiecMlli bazin hidrografic de ordinul l, pomindu:-se de la izvor spre v~sare, de-a
lungul cursului de apll principal, s-au codificat top afluentii direeti (deci de ordinul 2) care
tndeplines~ coridipile simultane. stabilite pentru codificare: lungimea minimll de 5 km si .suprafata
minima a bazinului de receptie de 10 km~. curs bine inividualizat si scurgere perman~ntll tn
majoritatea anului. In mod siipilar s-a procedat ~i cu restul afluentilor, obtinindu-se codifjcar~
retelei hidrografice ptnll la ordinul 6.
Exemplu:
Siret . . . . . . . . XII-1. . . . . . . . . . colectorul principal al bazinului
...
Btrlad . . . . . . . . XII-1.78 . . . . . . . . al 78-lea afluent codificat al Siretului
'
Vaslui . . . . . . . . XII-1. 78.16 . . . . . . al 16-lea afluent al Btrladului
Dobrovllt . . . . . . . XII-1. 78.16.5 . . . . . al 5-lea aflue~t al Vasluiului ·
Rediu . . . . . . . . XII-1.78.16.5 .3 ... al 3-lea afluent al Dobrovlltului
Recea XII-1.78.16.5.3.1 .. al 2-lea afluent al Rediului
in acest fel au fost codificate 4.864 cursuri de apll, de ordinul 1-6, lnsumtnd o retea iii
lungime de 78.905 km. Prin exceptie, au fost codificate si citeva cursuri de apll ·care, d~i nu
tndeplinesc conditiile de codificare mentionate, au pe ele obiective cadastrale· iinportante.
Principiile de codificare s-au p:tstrat atit pentru cursurile de apll care au obirsia in afara tllrii
{in C.S.I., Bulgaria) $i continull tn interiorul ei, cit si pentr,u cele care au confluenta peste granitll
(in Ungaria; Iugoslavi~).
15
.. . · .
__
5. DATE GENERALE ASIJPRA 8AZINELOR HIDROGRARCE DE ORDINUL 1
Pe teritoriul Romlniei stnt coditicateun numar de 4864 cursuri de api, lungimea totall a
acestora fiind de 1s:9os km. in prezenta lucrare, pentru o mai usoarll utilizafe a sistemului de
codificare ~i tintnd cont de zonele cltre care converge reteaua bidrografid, s-a ct>nsiderat ell apele
tlrii stnt drenate de trei mari colectori: Dun!re (Tisa). DunAre si Marea Neagrl~' tn functie de
ac~ti colectori, reteaua hidrograficl este drenad, tn urmlltoarele rapoarte cu suprafata ilfii:
- Dunare (Tisa) -spre vest- de pe tin spapu hidrografic ce reprezind 32 % din suprafaia
tarii.
- Dunare -spre sud- de pe un spapu hidrografic ce tnsumeaza 66%.
- Marea Neagrll -spre sud-est- de pe un spatio hidrografic de numai 2 %.
De fapt, to final, toate apele Romaniei stnt colectate de Marea Neagrll, dar to proportie de 98~
~!
Dumlrea· este eel mai mare tluviu din Europa Centralll si de sud-est, prin lungimea si
suprafata bazinului de receptie fiind, dupl Volga, al doilea tluviu din Europa. Suprafata totalll a
bazinului hidrografic al Dunatii este de peste 800.000 km2 • Fluviul ia nastere din unirea rtnrilor
Brege si Brigach, cu izvoarele pe versantii de est ai Muntilor P:ldurea Neagrll l]a altitudin:J~ de
1000 m si respeqiv de J 125 m) si se stirseste prin v:tfsarea in Marea Neagrll prin cele trei brate
din Delta Dun!irii - Chilia, Sulina si Stintul. Gheorghe.
Lungimea totalli a tluviului, de la contluenta celor doull rluri de izvor si ptnli la vlrsare
este de 2850 km, din care 2588 stnt navigabili (de la Ulm la Sulina). Distanta in linie dreapd tntre
izvor si vllrsare este de 1630 km, rezulttnd un coeficient de sinuozitate de 1,7.
1nformatiile cu privire la Dunare stnt preluate llin lucrarea "lndicateur kilometrique du Danube
du port de Regensburg au port de Sulina", Comission du Danube, Budapesta, 1958.
16
Qifer~Q~jt~e., ajvel to~ll intre £0Pt1µ,ent~ i:µ~pti,C111atll §i vh"sai:ea tlµviulµi.i~ . Marea . Ne_agrll
~te _de 678 in, -paQ~. ,Ql~j~, fJti;id de 2$;.cm/~. '· . __
·· J~ zoQa dervll!~are.. Dynllrea s~ ~~ific~ fQ,miJn,d; o,.l;leltli hrrgll*: cu lungim~; de la ,. est la
vest, de 75 Kil\ §i ·_lhtill)ea, ,d e .la,nord la .sud, de 65 km (pl. i .2).
Qµpl cu.m _s-_a. prezen!a! tn capi~lul anterior, pe teritoriul tllrH noastre reteaua hidrograficli
estes~~r~~.lp; lS, p'azin~,~au grup~Jie .bazine hidrografice de ~rdinu,l 1_: Tisa, Some1.,C~na,
Crifuri, Muiei~Al'Q~iP.:.i~r,'.: p~ga~..-.rflnts.,Cara$1 Ner.a.,~erna,. Jiu; Olt, _Vedea, Arge1 IalomiJa,
• .• .~ ·.~< . ... .• 1
' .
Cele mai mari bazine tiidrografice interioare slnt In ordine, cele ale rturilor Siret (42 .890
km /reprezentlnd 18,l % -din suprafata tllrii), Mure1 (27.890 km2/12,4%) $i Olt (24.050
2
km 2/10,1 %). Acestea au si cele mai multe cursuri de apll codificate - 1013, 797, respectiv 622, cu
o retea hidrografidi in lungime de 15.157 km, 10.800 km si respectiv 9.872 km.
Ponderea suprafetelor bazinelor hidrografice de ordinul 1 fatll de suprafata tllrii (237.500
km2) rezul~ din pl.1 .3. Densitatea retelei hidrografice codificate in Romania este de 0,33, variind
lntre valorile-maxime de 0,42 (bazinul hidrografic Nera) si 0,41 (bazinele hidrografice Olt ~i Prut)
~i minime de 0, 17 (spatiul hidrografic aferent Litoralului romanesc).
Datele caracteristice ·asupra retelei hidrografice codificate (de ordinul 1-6) in diferite
sectiuni considerate Oa confluente, vl1rsare) trece peste granitll), datele caracteristice asupra
bazinelor hidrografice, in aceleasi sectiuni, precum §i alte informatii utile (suprafata lacurilor
naturale, suprafata §i volumul lacurilor de acumulare permanente sau nepermanente, suprafata
fondului fo{estier) sint redate tabelar in prezentul volum, in continuare, pe bazine sau grupe de
bazine hidrografice. Aceste date sint sintetizate pe bazinele hidrografice de ordinul 1 In tabelele
1.1+1.5.
· Valorile suprafetelor acoperite cu lucii de apll, prezentate in tabelele centralizatoare stnt
aproximative (mai mici decit in realitate), fiind obtinute prin insumarea suprafetelor principalelor
lacuri naturale §i acumuUiri cu suprafetele albiilor minore ale cursurilor de apli §i canal el or.
Pentru 14,5% din lungimea retelei hidrografice codificate exista ax de referintll cadastral
materializat la teren prin borne §i determinat geodezic (coordonate x, y, z).
Diferentele apllrute fatll de ed~tia a~terioara a atlasului cu privire la cr~terea sau scllderea
lungimii retelei de cursuri de apll codificate se datoreazll: codificllrii unor noi cursuri de apli sau
disparitiei altora pcin crearea de sisteme de desecare, reconsiderllrii pozitiei punctului de obirsie
al unor cursuri de apll, modificllrii punctelor de vlirsare in colector, modificllrilor introduse de
lucrllrile de regularizare executate (tllieri de meandre), scurtllrii riurilor care se varsnn acumulllri,
mlsurllrii riguroase a lungimilor pe hartli (la scarll mare), mllsurllrii lungimilor pe mijlocul
acumulllrilor $i nu pe traseul vechi, i:neandrat, din cuveta acestora etc. (pl.1.4).
Din tabelul 1.2 §i pl . 1.5 rezultJ gruparea cursurilor de apli pe categorii de lungimi in cadrul
bazinelor hidrografice de ordinul 1. Cele mai lungi riuri ale Rom:iniei , cu exceptia Dunllrii, sint
in ordine: Prutul (742 km pe teritoriul tArii, formind granita), Mure§ul (761 km in tarll), Oltul
17
(615 km) 3i Sitetul (559 km tn tar!). Cutslirile de 'apl iriai lllici, sub Sl km, reprezintl aproape
91% din totalul celor codificate.in tabelele 1.3 !ii 1'.4 · se prezmtl distribuiia cursurilor de ipl
codificate, respectiv a suprafetelor bazinelor de receptie, pe bazine bidtografice de ordinul 1. to
functie de cele $8Se ordine de confluent!. Aufost coditicate doar 65 cursuri de apl de ordinut6. .
Cre$terea suprafetei bazinelor hidrografice to funqie de numlrul ciu'surilor de apl
codificate este ilustratl tn diagrama din pl.1.6. Se mai prezintl de asemenea o diagraml cu privire
la densitatea retelei bidrografice abazinelor de ordinul 1 (pl.1.7), precum·si una privind ponderea
fondului forestier in supraf$ bazinului bidrografic de ordinul 1 (pl .1.8).
/
{
18
. '
""'-·"''
~
Cod Cursuri de apA Lungime retea Lungime r13tea Supratm,a Densitatea retelel Suprafm,a fondului Sopratm,a
codificate hidrograficA hidrograficA cu ax bazinului hidrografice forestier acoperitA.cu.lucii I Observatii
codif icatA de referintA hidrografic d~ apa .
cad astral
~ ~ ~ ~ ~~ ~ ~
Tisa I 123 1592 316 4540 · 0,35 1709 29,59
Somes 11-1 403 5528 · · 885 15740 0,35 4688 149,£8
Crasna 11-2 54 708 122 ' 2100 · ·o;34' 331 ·· · 12.00· ' ··· · ·
Crisuri Ill 365 5785 822 14860 0,39 · 3759 119,40 · ·
Mures · IV-1 797 10800 1022 27890 0,39 · 9147 ·· 195,11 ' · · ~·~
Aranca IV-2 19 328 - 1080 0,30 4 - I · ··· · · ·
ler IV-4 1 61 - 420 0,15 · - - ~.
Bega V-1 80 1418 149 4470 0,32 703 19.~3
Timis V-2 150 0
2434 · 378 7310 0,33 2009 41,20
Caras V-3 31 · 502 - 1280 0,39 405 6, 1O
Nera Vl-1 36 574 - 1380 0.42 761 6,00
Cerna Vl-2 42 524 75 1360 0,39 756 ·13,43
Jiu VII 233 3867 553 10080 0,38 3777 · 67,06 ' •·• · ·
Olt VIII 622 9872 1291 24050 .. 0.41 . - . 8404 ·- ...... 346.42 I .... . •. - .
Nr. Lungime Nr. Lungime Nr. Lungime 'Nr. Lungime Nr. Lungime
bazine) de ordinul 1 km km km
. '
km .. "km
·--i •.
. .
·somes· 11-1 395 4546 5 309 3 673 - - . <
- - .... ..,...,
_ _,, ..... . ,.,,_,
Olt VIII 604 7790 12 787 5 680 1 " 615 - - ' '
Vedea IX 71 1028 6 402 4 606 . - -· - .
..
. . ..
Prut XIII 240 2977 4 320 3· 512 1 742 '
Dunare XIV 167 2450 .• 8 609 3 ,,- :405 - -
~-
1 . 1075
M: ,,:
:~}.i'.;:~-~-i?f·C:~;i:~r;;"',_jt;'.d.i-.:l!~f.';.~~.i:<tll~~¢-:i;::(
REPARTIZAREA CURSURILOR DE APA PE ORDINE- DE CONFLUENTA iN BAZINE HIDROGRAFIC.E
DE ORDINUL
- - 1- -- - ~
I
1-·
Bazine hidrografice Ordinul 1 Ordinul 2 Ordinul 3 Ordinul 4 Ordinul 5 Ordinul 6 _Observatii
(sau grupe de Nr. Lungime Nr. Lungime Nr. Lungime Nr. Lungime Nr. Lungime Nr. Lungime
bazine) de ordinul 1 km km km km km km
Tisa- I 1 61 10 297 48 635 54 528 10 71 - -
Somes-11-1 1 376 84 1706 162 2136 127 1120 29 190 - -
Crasna -11-2 ·1 134 28 343 21 205 4 26 - - - -- I!
Crisuri - Ill 1 234 45 1033 121 1968 123 !.
1739 59 648 16 163
i;:
Mures - IV-1 1 761 178 3409 338 4011 211 2049 55 476 14 94
Aranca - IV-2 1 114 11 148 6 60 1 6 - - - - .;
;
ler- IV-4 1 61 - - - - - - - - - - I
I
Arges - X 1 350 30 1186 78 1720 51 1032 16 253 2 38 I:
Total in Romania 20 6777 1008 23267 1953 28717 1428 15917 390 3684 65 543
Tabelul 1.3
21
REPARTIZAREA SUPRAFETELOR DE BAZINE HIDROGRAFICE PE ORDINE DE CONFLUEN.tA'iN---
. . ' BAZINE HIDROGRAFICE DE ORDINUL 1 . . ·-· . : . . ,,.
-
Bazine hidrografice
(sau grupe de
Ordinul 1 Ordinul 2 Ordinul3 Ordinul 4. . Ordinut 5 . Ordinul 6 .. Obsei:v.atii ; .
Nr. Suprafata - Nr. Suprafata Nr. . Suprafata Nr. .Suprafata Nr. Suprafata . Nr. Suprafata _ •· .· -- ··· ~ ~
bazine) de cirdinul 1 km2 km2 I
km
2.
km2' km
2. kffi2 I
ominul 1 aferenta Lacuri naturale Lacuri de acumulare permanente - ha Din albii minore Total
• ha
ha Acumulari Acumulari Acumulari Agrement ~ alte ~i canale ha
complexe energetice piscicale categorii ha
Tisa - I 454000 44 471 - 544 - 1900 2959
Somes -11-1 1574000 10 453 1215 690 - 12600 14968
Crasna-11-2 210000 - 500 - 100 - 600 1200
Crisuri-111 1486000 51 2455 - 2334 - 7100 11940
Mures --IV-1 2789000 37 719 1338 717 - 16700 19511
Aranca - IV-2 108000 - - - - - ·- -
ler- IV-4 42000 - - - - - - -
Bega -V-1 447000 90 633 - 40 - 1200 . 1963
Timis -V-2 731000 - 198 507 115 - 3300 4120
Caras - V-3 128000 - - - 110 - 500 610
Nera -Vl-1 138000 - - - - - 600 600
Cema-Vl-2 136000 - 290 153 - - 900 1343
Jiu-VII 1008000 146 . 202 147 11 -- - 6200 6706
Ott- VIII 2405000 58 288 20835 361 - 13100 34642 "
Vedea - IX 543000 - 603 - - - 4900
' 5503 ..
Arges -X 1255000 1229 5172 1972 98 405 11300 -20176 '
.•
lalomita - XI 1035000 1982 3431 - 1141 190 11100 -17844 .
Siret -XII 4289000 3070 6734 10344 424 - 32600 53172
Prut-XIII 1099000 as· 12033 - 3286 - 5900 21304 '
23 ~ --
i - . ~ . . l .
l : ·
,, f
,6
;·
. ·-.DATE;- cARACTERISTICE
'. - . {
i
,
.. '
~SUPRA
i '
RETELEl HfDROGRAFICE DE OSDl:NUL 1-6
' ' . '
.
. lnformatille inonohidrologice principale _cu 'privire la fiecare. curs de apli codificat, de
.
orcfi~ul 1°'6; pred1m ~i: desp'~e tronsonul ·situat in
""t ~ '' -~L ~·~ ! '." "! ~ ·:-: . ~ · .-,; .~ -~·:. i
amonte de cohtluerita
- . ' ·
"sa cu colectorul
. •· _
de ordin. ~
;superior (notate si.ab forma"am.confl . "), sint centr~izate in tabelele de bilza ale atla5ului pr~entate,
in acest capitdl. Aceste ibformatii, grupate pe .baijne ;hidrogtafice de otdinhl 1, sint pentru fiecate
~ ~ :· .i . ~ . t ' - -- ~- -· . ~ .
cu~s de aP,li:
. (1) ~ate; de'identificare
.
(codu.1, hidronimul principal/oficfal
., ,- ., --
sj cele secundare/locale,
poiitia' co~fJuentei, foaia de harlli tn. care este sirtiat); (2) dat.e privind cursul de ap~ (lungimea,
a1titudinea la 'obir~ie ~i ~a vlfrsare in colector; panta medie, coeficientul de sinuozitate); (3) date
privind bazinul hidrografic (suprafata bazinuiui de receptie, altitudinea medie a bazinului,
suprafata lacurilor naturale, suprafata si· volumul lacurilor de acumulare, suprafata fondului
foresti~r). Sint pr~zentate informatii pentn~ tronsoanele "amonte contluentli": lungimea, altitudinea
la obir~ie §i la co~tluentl, panta medie, coeficientul de sinuozitate, suprafata bazinului de receptie
aferent ~i altithdinea medie a a~.estuia, suprafata fondului forestier. Toate informatiile s-au obtinut
, ' I . .
prin dublli-mlisurare/calculare, cu compensare si control.
Pentru cursurile de apli care au ax de referintll cadastral ~aterializat in teren cu borne sau
repere (§i coordonate geodezice X, Y,Z) s-a fllcut mentiunea ( • ), iar pentru cursurile de apll nou
codificate mentiunea (•).
Pentru cursurile de apll care se varsli tn lacuri de acumulare nu se dau date pentru pozitia
"amonte confluentli" si se specifica denumirea acumullirii.
I
CODUL Pentru bazinul hidrografic (sau grupul de bazine) codul este mentionat, cu cifre
romane, in capul tabelului, iar pentru fiecare curs de apll de ordinu! 1 p1m la 6 codul este redat
prin cifre arabe (combinate in unele cazuri cu litere mici), folosindu-se sistemul zecimal de I:
I
codifi.care.
HIDRONIMUL. Printr-o amplll actiune de normalizare a hidronimelor cursurilor de apll,in
prezenta lucrare s-a stabilit denumirea principalll, oficialll a fiecllrei vlli, piriu sau riu cotfificat. r
Cind a fast cazul, s-au precizat ~i diversele denumiri secundare/locale cunoscute. Hidronimele
cursurilor de apll au fost obtinute prin compararea informatiilor luate din urmlitoarele surse:
iI
(1) Atlasul cadastrului apelor, editia I (1964 ); (2) hliftile topografice la sclirile 1:50.000 si r
:
1:25.000; (3) haqile cadastrale la scllrile 1:50.000 si 1:5.000 (1: 10.000); (4) propunerile oficiale
de corectare a denumirilor, transniise de organele teritoriale de gospodmire a apelor: (5) hlfrtile
turisti~e, geografice, silvice si geologice; (6) hlirtile militare vechi; (7) persoanele cunlisclltoare
ale unor zone (cu control) §i (8) cercetarea prin anchetll la teren.
Normalizarea amintiUi n-a reprezentat ace~ standardizare a hidronimiei, atit de ~tilll, dar
§i foarte laborioasll, ci o redare corectll a hidronimuiui folosit in zonll de localnici §i o
corectare/uniformizare din punct de vedere semantic, o exprimare sub forma genitivului sau ca
adj~tiy, sau prin utilizarea neces·arli uneori a apelativelor (vale, piriu, riu).
24 ·
-- ....c. ---. ·_'- 'ii _ & ' ·· • • - .. • • • \--- ~<- ,, ,.,~ -.F.- ' .• · ; < ' • : 0__ ; __ ' tf ;; __'::: ··.•r - ~~~- ~ · ·' "'~., ' , -..:j-._ . _'¢
,. · · ' Pozi't1a 1·confluen}e1: ·:-k :· fost notatli· prm "s-" (stinga)' ·sau "d·1' · (dreapta) partea· pe care
efuis'aru'Ffa co'ntacf)cu't~ceptoful/c6ieetori11 : - "i•: , · /,; rri:.: ,. :1 '-,"n" .,, ·:;_•,' :r' -,~ ,-v;;· - ~ ":_:~ ~.::-
~ .. .- ~ . :- -- .. : .. --.. '-~
curbimetrtil pe ha'.rtll tdpograficll 'la scata 1:sd:ooo/ cu · ~onttol une0Hpe 'fiarta- ·ia "s:cai'li"'t~2s.ooo.
Lungimile sirH m~~urate ·numai pe teritoriul tllrif sau pe' p6rtiunea 'in care cursul d'e ·ap~ {c)rihi?ailt
granita.Date!ls}nf prezentate in km. ;_, ' ":
M:isi.ir_i&ea'~·ungitl.tifcursurildr -He apn ·prin cuvetete 'Iatlifilor de acu.riulare s-a 'ftcut prin
mijlocul luciului de apll creat ~i nu urmllrind vechea a1bie," meandratli, ·a:>cursuhH\ fo·a'pi :E~~~piie
fac'aciimulllrile"nepermariente!'In carulvllrsllril unui riu prin doull sau 'mar !llulte 6rate~ ma5urarea
s-a; efectuat pe tirat\il sifuat' mai iil"aval. . . . ..
Altitudinea (obii~iei ~i confluentei)'.' in cele douli extreme ale fiecllrui curs de apli.
altitlidinile aU' fosf pteluate de pe haita topografic~ la scara 1:50.000 (1 :25.000), dacll au fost
mentionate, sau prin interpolare intre curbele de nivel.
Panta medie. Redatlt sub forina 0 / 00 , panta medie s-a calculat cu relatia:
C=L/d
in care d- este djstanta in linie dreapHi intre obtr~ia ~i vlirsarea cursului de apli (sau tronsonului).
Coeficientul de sinuozitate este calculat, pentru toate cursurile de apli, in functie de pozitia
izvorului, chiar dadl a_cesta este situat in afara tlirii (ex . Siret , Prut ~.a.)
in final toate suprafetele de bazine hidrografice s-au verificat ~i compensat astfel: cele de
ordinul 1 in suprafata ttkii (237.500km 2), cele de orllinul 2 - in cele de ordinul 1, cele de ordinul
3 - in cele de ordinul 2 ~ . a . m.d.
Altitudinea medie a fiecarui bazin de recep\ie s-a determinat prin planimetrare, pe hllrtile
cu cur be de nivel.
25
-
, Su~ata ~CllJ'ilor ~~~·~~ s-a obtinut Pl'in ~urarea _pe ~artl, . la Jliyel normal.
Datele, centralizate la Divel de bazin hidrografic, se referll -~oar Jjl, principale,le. lacuri, retinute de
altf~ tntr-un tabel C31'e est8i.-.prezentat.
.· ' '< ·.'· . ·•·... •• .
tn cuprinsul
. .
acestui.- Atlas ( .pct.2.3)
·, •
.
Suprafata §I vqlumul lacurilor d~ acumulare, de asemenea la Divel normal de retentie.
se referl la principalele acumulllri considerate (pct.2.4). Seleciia s-a fllcut tn functie de volumul
de apl acumulat.
,. ,,. Suprafata
''i ' . .
rondulqi
' ..
forestier
.
a• fost preluatll de la organele de specialitate §i se referl la
tntreg fondul forestier ~i nu oum;iJ, la (Mure.
Foai~ de hartl•.. Stnt trecute. numerele foilor hlftii hidrografice la scara 1:100.000
(prezentate tn cadrul pllftli a 2-a din volumul I al adasului) tn care este situat bazinul hidrografic.
fn coloana "observatii" s;-au precizat cursurile de apl care vin.·de peste granitl, sau se
varsll peste granifl, precum 3i care este colectorul/acumulatea care receoteazl unele cursuri de
apll, sau alte infonnapi deosebite.
Hidronimele cursu.rilor de apll inventariate, ·codificate ~i tnregistrate tn tabelele cu date
morfohidrografice de bazl, inclusiv denumirile secundare, stnt adunate tntr-un index alfabetic al
cursurilor de apl coditicate (vezi punctul 5.1.).
26
7. MUL.t~PASTRAL A.L.:$UR$~LO,R DE APA DE SUPRAFAJA
,, ,i(, DiN .ROMANIA
.\
Axul cadastral de referintl pe principalele· cursuri de apll din RomAnia a fost realizat tn.
Romlnia tnceptnd cu anul 1957 tn scopul asigurlrii unui sistem preeis de· reperare tn teren a .
diverselor obiective de· interes pentru gospodlliirea apelori. precum $i pentru urmlltitea tn timp a
modificlrilor albiilor cursudlor de apl §i'evaluarea· acestor·modifiwi prin ".OOrdonate•absolute.
Axul cadastral constl dintr-o retea de ptmcte cu coordanate cunoscute, materializafe tn tereri prin
home $i reperi standardizap, amplasate tn imediata vecinlltate a surselor de apl Ji corelate cu
reteaua geodezicl de S4lt. Astfel tn perioada 1957-1966 au fost plantate 18.000·de borne pe o
lungime total! de cursuri de apl interioare de aptoximativ 20.000 km din cei 67.0001cln cit masura
atunci lungimea totall a retelei hidrografice codificatl din tara noastrl.
Scopurile pentru care s-a trecut in aceastl perioadl la materializarea ·axului' cadastral au
fost:
- Localizarea lucrllrilor existente pe cursurile de apl,.a zonelor inundabile §i'de degradare
a albiilor si malurilor, a captlrilor si ·evacullrilor de·· apa, ·.a amenajlrilor hidroenergetice §i
hidroameliorative si a altor obiective ale cadastrului apelor.
- Stabilirea cotelor "zero" ale mirelor hidrometrice amplasate la posturile hidrometrice, la
traversllri peste. cursuri de apl etc.
- Posibilitateadeterminlrii cu exactitate a profilelor transversale §i longitudinale prin albiile
cursurilor de apl §i urmllririi modificlrilor tn timp ale acestora, pentru determinarea pantelor,
adtncimilor si reliefului in albie, precum §i pentru calculul propagllrii undelor de viitura.
- POsibilitatea realizllrii ridicllrilor topografice de detaliu in vederea elaborlrii studiilor si
proiectelor pentru constructiile hidrotehnice §i a altor amenajllri din vecinlltatea cursurilor de apll.
- Folosirea axului cadastral al apelor pentru diverse lucrlri de cadastru funciar sau diverse
lucrllri executate de ,Ministerul Apllrllrii Nationale:
Dupll mai bine de 20 de ani de la executarea lucrllrii, s-a constatat ell treptat aceasta ~i-a
pierdut din utilitate din urmlltoarele motive:
- Coordonatele bomelor nu mai sint cele reale pentru ell, in cei peste 20 de ani de la
plantare, tn mai multe zone ale tlrii au ·avut loc inundatii, seisme, alunecMi de teren, precum ~i
alte cauze locale care au condus la distrugerea bornelor sau la schimbarea pozitiei lor in spatiu.
D~ asenienea pe cursurile de apll au fost. realizate o serie de lucrlri hidrotehnice, indiguiri si
regularizlri etc. care au condus la modificlri tn reteaua hidrograficl ~i implicit asupra bom?trilor
efectuate tn cadrul axului cadastral.
- Multe din bomele plantate au rlmas fllrll coordooate, deoarece ridiclrile topografice nu
s-au mai efectuat.
27
- Schbn1'1lrifo brg_anizat6tice. aii f'avoriz3f ·<tispersarea'· <ibcum~ntatiilot.1 ill"caracteristicile
bomelor §i manifestarea unei lipse de prootupare'ifatlMe intretinerea §i valorificarea sistematicl
a axului cadastral. -
fncepind cu anul 1982, datoritl importantei deosebite a acestei actiuni s-a trecut la
refacerea axului cadastral in baza unui proiect unic, proiectantul general finrid ICPGA (actualmente
AQUAPROIEC:r): Acesta·a .prevAzut:: · · <-
- Preluarea b_ornelor axului· cad~tral v~i, care: mai . exist!i amplasate: pe teren in zone
neafectate. de. acumuHlri~ indlguiri, regularizlri.sau de .alte ·cauze, acestea r!mintn'd incluse in noul
ax cadastral. Pentru asigurarea densitntii necesare s-a stabilit si constroctia de borne noi. · ..
- Determinarea coordonatelor. x,. y., z, ale· tuturor bornelor~ cu asigurarea preciziei de
±0,25m pe coordonat! planimetricli, respectiv ±0,02m pe km la transportul nivelitic al _cotei. fn
acest scop,. pent:nfcotare s-a impus execupa nivelmentului geometric de.ordinul IV, iar pentr'll
planimetrie - m~suratori de directii azimlitale, unghiuri azimutale ~i distante (determinate electro-
optic), pe trasee.poligonale, completate cu elemente.d e leg!turl la reieaua geodezicli de stat, in ~a
fel ca la un tronson de maxim 5 km s! fie minim un element m!surat (directie, distanJA, etc.) fall
de un punct de sprijin.
· - Determinarea coordonat~•or s! .sefacl in bloc .pe tronsoane mari de ax cadastral ~ cu
testarea cali~tii punctelor reielei de .st.at;
Materializarea axului se face prin bome :si reperi tipizap (STAS nr. 6392 din 1981),
ltocmite pe baza unui proiect de executie efectuat de acei3$i institupe (AQUAPROIECT), bomele
~i reperii putind ti executati in conditii optime de beneficiarii axului cadastral, controlul calit!tii
asigurindu-se de proiectantul general .
Pe m!lsura realizlirii axului cadastral, s-a trecut la predarea lui c!tre beneficiari, acestia
avind astfel asiguratli baza necesar! desflisur!rii activi~tii de cadastru al apelor pe tronsonul
respectiv.
Actiunea de refacere a axului cadastral, incepu~ in anul 1982 dupa criteriile amintite, a
fost intreruptl din lipsli de fonduri.
0 situatie comparativli a stadiului realizlirii axului cadastral in anul 1966, cu realimile la
stirsitul anului 1990 este prezentatl in tabelele urmlitoaie:
Situatia axului cadostral· la nivelul anului 1966
28
I
\
,. Nr. ,. Total TotaJ• Nr. bOrne
crt. Directii de ~pe sau bazine hiclrografice home existent
existente din care cu tlrl •
coordonate coordonate
7. Cerna 75 0 0
29
•".•{"
30
·· ··~,,,.,I
.,,.
'
31
8. FONDUL FORESTIER AL ROMANIEI
Tratarea fondului torestier tiltr-un atlas cadastral al apelor nu este intimpUltoare.Dintre fa,ctorii
principali ai mediului: temperatura §i precipifatiile, l'.elieful, s~lul, structura geologicl, vegetatia
§i activjatile antropice, plldurea intervine activ tn toatefazele ciclului natu~al al apei ~i aeruluLCa.
rol tn protectia mediului,~pl<Jµrea , ~e functii bidrologice, climati_ce $i antiere>zion;iie, tq ~ad~l
comuni~ilor .ome~ti. are functii sanit:lr--igieruce, peisagisti~•.iar ca sursl de productie pldur_ea
asiguri o biomasl vegetall ~i animall.
Din suprafata total I acoperitll de .vegetatie tOrestierll 6.341,8 mii ha. n reprez_intl fo0:dul
forestier, Acesta este alclltuit din plduri, ~in terenurile destinate impllduririi §i din cele care servesc
nevoile de culturl, ·produCtie 3i administrape forestierl, fiind determinatll ca atare prin amenajllri
silvice. Nu intrl tn cadrul fondului forestier restul de vegetatie forestierl constituitll din pilcuri de
"
terenuri particulare, fi§iile de plduri de pe malurile apelor §i pl§unile implklurite. Centralizarea
datelor de bad a fost efectuatl la nivelul anului 1987. Evolutia suprafetei fondului forestier este
tn strtnsl leglturl cu efectuarea unor lucdri de interes national ca: baraje §r lacuri de amenajare,
exploatlri de zllclminte de suprafatl, canale de irigaJii sau de navigatie, drumuri §i clli ferate,etc.
Fondul forestier poate cre§te prin impldurirea unor terenuri degradate, preluate din
patrimoniul agricol. Astfel in perioada 1930-1947 au fost impldurite cca. 97. 000 ha, iar in perioada
1948-1985 au fost tmplidurite peste 130.000 ha terenuri degradate §i s-au realizat corectlri ale
vlilor torentiale din patrimoniul agricol ctt $i din patrimoniul silvic.
Din totalul de 6.341, 8 mii ha cit reprezintl fo~dul forestier al tlrii (26, 75 % din suprafata
tlrii), suprafata ocupatll cu pAduri reprezintl 6.146,29 mii ha (96,9%), terenurile destinate
tmplduririi reprezintl 82,911 mii ha (1,3%') iar terenurile cu alte folosinte 112,605 mii ha (1,8%).
Repartitia fondului forestier pe bazine hidrografice este prezentatl in tabelul 1.1.
32
I
9. ELABORAREA HARJILOR
PENTRU ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMANIA
Noua editie a Atlasului cadastrului apelor din Romania (partea de bazl cu reteaua
bidrograficl), superioarll prin continut $i fonnll de prezentare fata de prima editie (1964), contine
infonnatii actualizate cu caracter morfohidrografic asupra retelei apelor de suprafatl. Conceptia
de elaborare, continutul Jucrllrii, preciziile de obtinere a datelor $i metodologia de realizare au fost
prezentate tn capitolele anterioare. Detenninllrile pentru obtinerea datelor numerice tnscrise in
volumul de text au fost tncheiate la sfir$itul anului 1989. Acestea se referl la: date privind cursul
de apl (codul, pozitia confluentei, lungimea, altitudinile la obtrsie si varsare, panta medie,
coeficientul de sinuozitate) si date asupra bazinului hidrografic (suprafata, altitudinea medie,
lacurile naturale, acumulllrile, fondul forestier). 0 probleml speciall a reprezentat-o veriticarea
- .
bidronimelor elementelor de bazll ale retelei hidrografice (cursuri de apll si lacuri naturale) si a
acumulllrilor de apl.
Pentru elaborarea hllrtilor hidrografice la un nivel calitativ superior, comparativ cu editia
din 1964, au fost foate in considerare urmlltoarele conditii:
- aria de drculape sll fie largll, full a avea caracter secret, in conditiile in care continutul
in elemente topografice de bazl $i in elemente inscrise cre§te;
- elementele de continut ale hartii sll fie actualizate prin corectare si completate cu
infonnatii suplimentare;
- precizia de .redactare sll fie mai ridicatll $i sll existe o corespondentll riguroasll intre hartll
si datele cifrice din volumul de text;
- scara hllrtii s!l fie mai mare (1:100.000 in loc de 1:200.000);
- sll se realizez1~ o oficializare a hidronimelor pentru cursuri de apll, lacuri si acumulllri;
- forma de pre?..entare a hllrtii sll fie cit mai functionaHl, atit pentru atlas, ctt si pentr:u
hllrtile sub formll volantll (de lucru).
ln scopul realizlrii acestor deziderate s-au elaborat doult originale de autor: primul contine
elementele topografice de bazl si al doilea elementele tematice (hidrografice) si relie(ul. Originalele
de autor au fost executate la o scarll de doult ori mai r,nare (scara 1:50.000) decit scara originalului
-
de editare si a hllrtii. Elellk,ntele tematice ale hllrtii au fost determinate sau au fost preluate de pe
I
alte documente (cartogratke sau scriptice) dupl o prelucrare-interpretare prealabill. Au fost
elaborate trei documente cartografice intennediare intre realizarea originalului de autor ~i a
originalului de editare -doul originale de intocmire la scara 1: 100.000 corespunzlltoare originalelor ·
de autor (1 :50.000) ~i rezultate din asamblarea a ~ase dintre acestea (vezi fig.) $i o copie albastra
•
pe htrtie a originalului de redactare ce contine elementele tematice ale hllrtii.
33
45'
20'
L-35-86-D., . L-35-87-C L-35-87-D
I: 100. 000
. Hartile hidrografice din atlas cuprind patru categorii de elemente: detalii planimetrice,
elemente bidrografice, detalii altimetrice §i inscrippi. Acestea se pot grupa in:
(a) elemente topografice de bw, reprezentate de : localit:lti (municipii, or(l$e, comun~.
sate), cli de comunicatie (clli ferate, drumuri modemizate, _ drumuri nemodemizate), limite
administrative ( de municipii, de or~e $i de comune,frontiera de stat ), pllduri (fondul
forestier),relief (curbe de nivel cu echidistanta de 100 m sau 200 m);
(b) elemente tematice, reprezentate de: reteaua hidrograficil (cursuri de apll codificate, de
ordinul 1-6, !acuri naturale, limite de bazine hidrografice de ordinul 1-6, coduri ale cursurilor de
apll), lucrllri hidrotehnice Oacuri de acumulare permanente $i nepermanente, incinte pentru
atenuarea viiturilor, derivatii de suprafatll sau subterane, diguri, regularizMi $i consolidllri de
maluri), lucrllri de bidroameliorapi (canale de desecare $i de irigapi);
(c) inscriptii marginale (titlul $i or. foii de hartll, scara, plan$ele vecine, bazinele
bidrografice, coordonatele geografice).
r~ foile de hart! de la granita 'tarii, pe teritoriile tllrilor vecine, elementele de continut
stnt prezentate mai redus pe teritoriile tariilor vecine.
Pentru redactarea originalului de autor s-au folosit urmatoarele documente cartografice:
- hllrtile topografice la scara 1:50.000 (737 foi de hartll)- ca documente de bazll (de lucru)
$i cele la sclrile 1:25 ..000 (2770 foi de hart!) $i 1: 100.000 (204 foi de harti)- ca documente
auxiiiare;
-1batta cadastralll la scara 1:50.000;
- harta hidrograficl pe bazine sau pe judete la scara 1:200.000 (informativ);
- planur~le topogratice, cadastrale sau de executie a lucrllrilor, la scllri mari, pentru
amplasarea lucrllrilor hidrotehnice $i de hidroamelioratii;
- diferite hllrti tematice (geografice, turistice, geologice, etc.};
- harta Atlasului cadastrului apelor editia I (1964).
34
Barta bidrograficll a Atlasului cadastrului apelor din Romania (ed.itia 1990) este format! ~
din 130 pl~e la scara I: 100.000, in proieqie Gauss-Kriiger, cu formatul trapez isoscel 3i
dimensiunile: la nordul ~ii b=55,3 cm, B= 55,6 cm, i=37,0 cm 3i la sudul tuii b=60,0 cm,
B==60,5 cm, i=37,0 cm.
0 foaie de hart! din atlas se intinde tn longitudine pe 45' &i tn latitudine pe 20', fiind
compusll din 1 1/2 foaie de hart! topograficll la scara 1:100.000.
Este realizatll &i o pl~ de ansamblu care contine impllrtirea teritoriului t4rii tn cele 130
foi de hart!, tn bazine hidrografice de ordinul 1.
Tipllrirea hllrtii hidrografice s-a efectuat in 10 culori:
(a) elemente liniare - gri (localitlti, clli de comunicatie, limite administrative, cote), sepia
(curbe de nivel), albastru (cursuri de apll, lacuri, acumulllri, derivapi, aductiuni, ·canaJe de
desecare), ro3u (Jimite de bazine hidrografice, coduri),negru (aduqiu'ni, hidrocentrale~ diguri,
consolidllri de maluri), verde (canale 3i conducte de irigapi);
(b) elemente de suprafata (cu raster) - albastru (lacuri, acumulllri, cursuri de apli trasate
cu doull linii, Marea Neagrll), verde (pllduri), gri (suprafata localitltilor), roz (frontier! de stat).
35
"' "
BAZINUL HIDROGRAFIC
TISA
I
Tisa izvorliste in afara teritoriului tarii, din Carpatii Plldurosi (U .R.S.S.) si se varsll tn
Dunlire (prin Ungaria si Iugoslavia). De pe teritoriul tllrii noastre adunll apele unui numllr de 123
cursuri de apli codificate cu o lungime totalll de 1.592 km ceea ce reprezinCi 2 % din lungimea
totalli a retelei codificate In tarlL
Densitatea de 0,35 km/km2 a retelei codificate este apropia~ mediei de 0,33 km/km2 pe
tarli. Partea romaneascli a bazinului hidrografic al Tisei este situatli in nordul tllrii (orientare E-V).
Bazinul Tisei romanesti este delimitat de Carpatii Pllduro§i, Muntii Maramuresului,
Muntii Oa§ului si depresiunea Maramure§ului. Suprafata totalli a bazinului este de 4.540 km2
(1,9% din suprafata tllrii).
Principal.ii afluenti slnt: Vi~u (82 km/1.581 km2), Iza (80 km/1.293 km2) si Tur (68
km/1.114 km 2 pe teritoriul tllrii), cu conffuenta in Ungaria ..
i
Bazinul hidrografic al Tisei cuprinde teritorii din judetele Maramures si Satu-Mare avlnd
limitrofe bazinele hidrografice de ordinul 1: iPrut, Siret si Some§.
Suprafata fondului forestier (1.709 km2) reprezintll 37,6% din suprafata bazinului
hidrografic si 2,7% din suprafata fondului forestier al tllrii.
39
PROFIL LONGITUDINAL PE TISA
(pe teritoriul romanesc) L=61 Km
llh= 137 m
ALTITUDINE (m)
.;
30J~ IQ
~·
::I
Cl>
.....a.c:: •II:!
i-.
<l)
~ lit! :;:::;
250+
> . V)
I
Cl
0
1-.
~
200
~
11'
N i ·- I
0 10 20 30 40 50 LUNGIME (Km)
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
43
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
(1) (1) 8 Vaser d 48 1675 481 25 1,36 410 1090 34213 5;6
am. confl. Puru 13 1675 846 64 1, 13 60 131 ~ 5410
1 Puru d 8 1500 846 82 1.13 23 1251 2148 6
am. confl. Macilrlilu 13 1675 832° 65 1, 12 84 1298 7635
2 Macari au s 6 1608 832 129 1, 1.7 13 1270 943 5;6
am. confl. Lostun 17 1675 790 52 1, 12 109 1237 9544
3 Lostun d 8 1420 790 79 1,21 15 1270 1390 5;6
am. confl. Faina 18 1675 769 50 1, 13 129 1236 11575
4 Faina (Peltin) d 8 1385 769 77 1. 17 15 1242 1259 5;6
am. confl. Botize 23 1675 711 42 1, 17 162 1213 13790
5 Botiza d 8 1400 711 88 1, 15 26 1530 2131 5
am. confl. Novicior 29 1675 620 36 1,31 213 1240 18355
6 Novicior s 10 1555 620 94 1,31 24 1080 2263 5
am. confl. Novat 36 1675 561 31 1,39 258 1201 22754
7 Novat s 16 1!580 . 561 84 1,25 88 987 7093 5
em. confl. lzvorul Cailor 7 1580 754 118 1.12 13 1241 1037
1 lzvorul Cailor s 6. 1480 754 121 1,34 16 1070 1047 5
am. confl. Valea Boului 15 1580 579 87 1,22 75 1004 6110
2 Valea Boului s 6 1100 579 87 1. 16 12 903 923 5
am. confl. Sereda 43 1675 515 27 1,39 366 30931
7• Sereda (Borcut) • s 5 790 515 55 1,23 13 700 5
am. confl. Valea Pe~tilor 44 1675 505 27 1,38 381 1119 3Hl94
8 Vales Pe,tilor d 8 900 505 49 1, 10 23 861 1278 5
am. confl. Valea Vinului 43 1535 468 25 1, 18 833 1104 51007
9 Vales Vinului d 7 683 468 31 1, 17 20 783 443 5
am. confl. Drllguiasa 47 1535 450 23 1, 18 863 1090 51535
10
11
Draguiasa
am. confl. Valea Morii
s 8
48
613
1535 445
450 20
23
1,20
1, 18
18
882
589
1079 . 130
51710
5
' -· ·~
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
:.
0
1 2 3 4 5 8 ~a: /oo llinuozitate m lecuri permanent• forestier in
J:J
N C
neturele ha 0
\
l. 8 8ITIOl'lt•
llY" he
Supt'.te\• Volumul
h• mil.,,,
\
\
~m. confl.~icoel 51 1535 435 22 1, 18 1109 1069 152201
111 fl) 12 Bocicoel \, • 5 580
1535
435
413
211 1,08
1,20
14
938
585
105<1
71
1527!10
6
em. c:onfl. Sptnul 56 20
13 Sptnul
am.c:onfl. Rusoova
• 5
60
640
1535
413
404
45
19
1,33
1,25
10
861
599
1044
225
53257
5
45
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
~ Codul
Cursul de apA
Date privind cursul de apli
Lunglmea Altitudinea Pants Coeficient Suprafata
Date privind bazinul hidrografic
Altitudinoa Supra- Lacuri de Suprafata
-~
11) (1) 114 10 Drahmirov s 5 940 '440 100 1,20 13 812 781 6
am. confl. Mirza 67 1535 381 17 1,27 1428 1035 81276
15 Mirza s 6 520 381 23 1,24 13 525 447 6
am . confl . Frumu,aaue 67 1535 381 17 1,27 1441 1030 81723
16 Frumu\leaua (Crasna) d 15 1720 381 89 1, 15 53 898 2834 ' 5
am. confl. PllliuJ 69 1535 369 17 1,26 1501 1029 815102
17 Pliiut s 5 560. 369 38 1,04 11 504 208 5
am. confl. Bistra 72 1535 366 16 1,29 1518 1022 815361
18 Bistra d 10 1640 366 127 l ,21 24
Hl36
911 . 2266 6
am. confl. lza 30 342 262 3 1,29 90634
2 lza • s 80 1275 262 13 1.21 1293 681 4 91,00 24,00 40638 4;5;12;13
am. confl. Vales Caralor 14 12.75 550 52 1,32 43 2870
• Valea Canslor • s 5 880 550 66 1.12 10 75 13
am. confl. Btlaase 22 1275 456 37 1,22 94 841 2945
l Bil ease s 8 900 456 56 1, 13 18 819 6.51 13
am. confl. Boicu 28 1275 406 31 1,21 134 837 3891
2 Boicu s 19 1380 406 51 1.22 100 893 6240 5;13
am. confl. Clllima~ 8 1380 615 96 1, 10 22 994 1780
1 ~lllima, d 7 1175 615 80 1, 11 27 1006 19215 13
am. confl. ldi9or 10 1380 551 83 1, 13 57 981 3987
2 ldi,or d 8 920 551 48 1,08 28 871 847 13
am. confl. Sistine 30 1275 395 29 1, 19 238 846 9182
3 Slatina 8 7 830 395 62 1,04 10 812 . 5;13
am. confl. laud 32 1275 389 28 1, 19 258 830 9182
4 laud
em. confl. Plrtul Poianilor
s 16
10
1075
1075
389
478
43
eo
1, 14
,.,, 64
33
813
936
1785
1090
5;13
46
BAZINUL P1DROGRAFIC TISA I
' · ~--
1 2 3 4 5 6
.
i~
f,,
Lungimea
km
Altitudinea
m
Penta
media
01'10
Coeficient Suprafaia
de
sinuozitate
km2 -
Altitudinea
· media
m
fafi
lacuri
acumulara
parmananta
$up_rafata
- fcindului
forestier
·- ca
:mo
cftl
~
CD
Ill
.l:J
,f 8 snont• evtA naturale
Suprafa\• Volumul
ha it 0
ha he mil.,,..
'
am. confl. Botiza 35 1275 369 26 1, 19 342 800 11073
111 121 6 Botiza 9 18 1060 368 38 1,04· 102 782 4593 ' -. 5;13
em. confl. Secul 8 1060 507 69 1,07 18 1120 1297 --
1 Seoul (Seoitura,Glodoasa) s 6 1080 507 96 1,07 13 · 878 1230 - 13
47
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
.,,,ont• •val
medie
0100
de
sinuozitate
medie
m
fa1ll
laeuri
naturale
ha
aeumulare
permanent•
Supr•fa1• Volumul
fondului
fore11tier
ha
Cl>
cftl
c::
Q)
II)
.Q
0
he mil. m•
48
it;'E'f;';f:fl:~~
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I I
Mialoatoriul
1 Rune d 13 1128 420 54 1,41 41 918 20815 4
'
!Im. confl. Silpfnta 11 1135 410 66 1,31 115 916 4172
2 Slp1'\ta 8 13 900 410 38 2,03 48 802 2420 4
am. confl. Belmez 19 1135 237 47 1,25 134 801 7149
3 Belmez (Hotarull d 7 511 237 39 1,26 11 380 103 4
49
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
~uprafaiii cu scurgere tn 1 4
laval de Valea lui Francisc ti
peste graniti (tn U.R.S.S.)
(1) 10 lcursuri de api care se varsi 159 4149 2A;3 8Nr ... 1111. dirict
1Peste granitl fn Bater . al TIMI (\JnglrUll
~uprafati cu scurgare peste ,5 2A
igranitl (fn U.R.S.S.)
3 · Bitarci 11 200. 129 6 1, 18 92 275 376!5 2A.
am. coofl. Terna Mare 11 200 129 !I 1!18 42 276 1721
1 Tarne Mare d 17 550 129 26 1,32 61 313 1991! 2A
5 Egher 8 310 126 23 1,28 82 394 2A;3
am. confl. Hodo11 5 310 126 37 1,48 3
1 Hodo11 (Hodi'81 s 8 131 126 1 1,51 38 394 2A;3
11 h'ur • 68 1050 119 14 1,35 1144 308 40 924,00 18,30 22898 2A;3;4 Confl. cu TlH lh
Ung.mi
lam. confl. StrTmba 23 1050 145 39 1, 16 52 567 2484
1 StrTmba (Slatina) s 9 236 145 10 1,29 23 181 117 4
am. confl. Valea Rea 24 1050 144 39' 1, 18 78 458 2581
2 Valea Rea (Riul) d 29 960 144 28 1,30 289 417 8683 4
am. confl. Cire11 14 960 276 49 1, 19 52 774 21!72
1 lcire(I d 4 556 276 70 1.16 9 446 305 4
-
lam. confl. Frasin 22 960 168 38 1,21 71 693 2977
2 Frasin d 12 460 168 25 1,95 55 529 960 4
am. confl. Tirt1olt 11 460 169 28 1,75 27 639 298
1 ITifllolt d 9 665 169 55 1,20 28 388 852 2A;4
am. confl. Leohinoioara 26 960 148 31 1,28 130 538 4691
4 Lechincioara d 20 420 148 14 1,23 95 305 1398 2A;4
lam. confl. Bfrtoagele (Valea 9 420 164 28 1, 19 33 333 547
"
Mare)
1 Bfrtoagele s 8 650 164 81 1,31 12 364 !58 2A;4
50
:,;,,,~,,~?·,$'Ji,t'.: .
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
~m. confl. Valea Alba 27 960 147 30 1,31 225 438 5987
(1) !11 ' (21 5 Valea Alba 5 21 668 147 25 1,24 63 335 641 4
am . col"lfl. Taina 36 960 134 23 1 ,23 410 399 380,00 8,60 iOll9
3 Taina s 38 1060 134 24 1 ,33 176 394 5924 3;4
am. confl . Brada 9 1060 336 80 1.13 25 737 1560
1 Brad a s 6 850 336 86 1, 13 11 668 517 4
am. confl . Taina Mica (Taina . 17 1060 188 51 1,25 51 604 2077
r.•,irel
.
2 l'lalna Mica s 11 730 188 49 1,29 33 475 1329 4
am. confl. Raclla 18 1060 178 49 1.i6 86 535 3406 __J
3 Rec~ s 7 650 178 67 1, 1/i I 12 402 168 4 ___I
am. confl. Plel;lca 22 1060 157 41 1, 25 105 504 3601
- .. j
4 Ple~ca (Valea Lupului) s 6 530 157 G2 l.09 9 325 5.1 4
... .~j
am. confl. Valea Muntelui 26 1060 143 . 35 l ,27 134 451 3652
5 Valea Muntelui s 9 540 143 44 1.10 15 243. 242 4
·-
am. confl. Turt 47 960 128 18 1,23 63e 381 17149 ·-
4 Turt d 24 390 128 1 ·1 1,31 ,____ OE 265 2048 .. 2A;3;4 .
·- - ··- • ''
19 13 1885
.,
am. confl. Turt·Hodol! 390 134 1 ,25 57 ,,
2 2 10 10 :'.'! - .
~ -- ' ...... ~
-f ' I
6 Egherul Mare 1 !] 124 118 I, 153 1833 3 Conti. cu Tur fn •
-1:.1..vn .. . -
. am. confl . $ar 17 124 . n . s.
--1 . . '
i
-
1,60 37 802
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA I
r
Codul Date privind cursul de apa Date privind bazinul hidrografic
Cursul de apA -~
Lungimea Altitudinea Pants Coeficient Suprafata Altitudinea Supra- Lacuri de Suprafata
~ km m media de km 2 media fati acumulare (ondului ca ,
en- ...>
CD
1 2 3 4 5 6 • !!! 0
100 sinuozitata m lacuri permanents forestier c: II)
?~
a:"'
.Q
N C
amonte evel naturals ha 0
i. 8 Supraf~1 Volumul
ha h• mil. m'
52
·fa. \ ;f t·~tt.<r(~!~
I BAZINELE HIDROGRAFICE
-1
SOMES-CRASNA
.' I-
I
II
. Bazinele hidrografice ale rturilor Som~ §i Crasna stnt colectate independent de Tisa, tn ·
Ungaria, constituind grupul de bazine II.
Som~ul izvo~tedin Carpatii Orientali (Muntii Rodnei), lungimea albiei sale pe teritoriul
rom!nesc fiind de 376 km. Bazinul de receptie cuprinde un numlr de 403 cursuri de apll codificate,
lungimea totall a retelei hidrografice codificate fiind de 5.528 km (7% din lungimea totaJI a
retelei hidrografice codificate tn tarll ~i o densitate de 0,35% km/km2 , fatl de 0,33 km/km2 media
pe tarl). Suprafata bazinului hidrografic Some§, de 15.740 km 2 reprezintl 6,6% din suprafata
tlfii. Bazinul hidrografic al some§ului este situat in partea de nord-vest a tlrii (orientare generalll
NE-NV). Cursul superior al Some§Ului este delimitat de munpi Rodnei $i Btrgllului, cursul
mijlociu traverseazl dealurile Clujului si Dejului. Depresiunea Baia Mare, cursul inferior traverstnd
Ctmpia Some$ului ~i teritoriul Ungariei.
Some§ul se formeazl prin unirea Some§ului Mare (130 km/5033 km2) cu Some$ul Mic
(178 km/3773 km2), primul avind afluent principal Sieul (71 km/1818 km2). Dupl confluenta celor
doul rturi mai culege apele unnltorilor afluenti principali: Alm~ (68 km/813 km2) ~i Llp1J$ (119
km/1875 km2).
Bazinul hidrografic al Som~ului cuprinde p~ial judelele Bistrita-Nlslud, Cluj,
Maramure$, Slllaj, Satu-Mare §i se invecineazl cu bazinele de ordinul 1: Tisa, Siret, Mure§,
Cri~uri, Crasna.
Fondul forestier ocupll o suprafatll de 4.688 km2 (29,8% din suprafata bazinului
hidrografic $i 7,4% din suprafata fondului forestier al tlrii).
Crasna izvorl$te din Depresiunea Silvaniei, lungimea albiei sale, ptnl la granita cu
Ungaria, fiind de 134 km.
Bazinul de receptie cuprinde 54 cursuri de apll codificate, lungimea total! a retelei hidrografice
fiind de 708 km (0,9% din lungimea totalll a retelei hidrografice codificate ~i o densitate de 0;34
km/km2 fatll de 0,33 km/km2 , media pe tarl). Suprafata total! a bazinului este de 2.100 km2
reprezenttnd 0,9% din suprafata tarii. Bazinul hidrografic al Crasnei este situat tn partea nord-
vesticl a tlrii (orientare general! S-N, apoi SE-NV). Cursul principal porn~te de la contactul
dintre muntii Meze~ $i Plopis trecind prin Ctmpia Somesului, peste granitll.
Bazinul bidrografic al Crasnei cuprinde pllrti din judetele Slllaj, Satu-Mare §i se
invecineazll cu bazinele de ordinul 1: Some§ §i Cri~uri.
Fondul forestier ocupll o suprafa~ de 331 km 2 (15,8% din suprafata bazinului bidrografic
§i 0,5% din suprafa~ fondului forestier al tllrii).
55
PROFIL LONGITUDINAL PE CRASNA
(pe teritoriul rom§.nesc) L= 134 Km
l'ih=454 m
PROFIL LONGITUDINAL PE SOME~ .
(pe teritoriul romanesc) L=376 Km ALTITUDINE (m)
· ilh= 1161 m 600 tO
::j
;...
1(0
0
,..J
() Q
ALrnuDINE {m) ~ 0
400 ;....
"-
1200 I I. "'
200 i
v
1000 .
""l ."
;...
. ~- ~
5 ,...Xl
c::
...... -
v:-
c.,
-~
.....:.
::<
< ~ ·o
;....
400
-----._.,l__ 1
t'.i:.,
J ~
j l
200
1 2 3 4 5 6
l km m medie
0
de km2 media fat a acu"'!ulare fondului
"'
II)-
..."'>
;>
.! ! 100 sinuozitate m lacuri permanents forestier c: U)
~;:
a:"'
.. c .Q
amont• evel naturale ha
i. 8 Suprefet• Volumul 0
ha h~ mil.~
1 SOMEf Id• la izvor la 376 1280 119 3 2.12 1!174(1 634 10 2358,00 391,30 488841 2;3;4;5; Afl. elT....icu-
confluent• cu Sometul Mic . 10;11;12: , omtl... Ung.M
13;14;1!!1;
•• numett• Someful Merel•
19;20;21;
22;27;29;
30;31;32;
' 3_9;40
am. confl. Gagi 7 1280 775 71 1,27 34 2693
e Kiagi • d 5 1480 775 141 1,25 11 575 14
~m. confl. Maria 10 1280 697 58 1,25 54 1282 3793
1 Miria s 12 1660 697 80 1.17 48 1001 3535 14
am. confl. Mllria Mid (Maria 8 1660 768 111 1,23 19 1181 t303
Mare) ..
1 Maria Mid s 8 1320 768 69 1,20 19 1112 1581 14
am. confl. Valea Mare 12 1280 662 52 1,33 111 1186 7987
2 Valea Mare S , 5 1275 662 123 1,04 14 1050 1014 14
am. confl. ctrtibavul Mare 19 1280 582 37 1,27 145 1143 9904
3 ctrtibavul Mare (Flori) s 8 1160 582 72 1 ,38 29 934 1781 14
lam. confl. Coblt11el 19 1280 582 37 1,38 174 1109 11685
4 · Coba,el d 9 1960 582 153 1.08 20 1123 912 14
am. confl. Dragovata 25 1280 526 30 1,28 2HI 13380
4• IDragovata • s 5 1230 526 141 1, 15 10 265 14 -
lam. confl. Pirtul Bllilor 25 1280 523 30 1,68 227 1089 13645
5 Plr1ul Bllilor d 14 1900 523 98 1, 19 62 1240 3194 14
am. confl. Plriul R011u 6 1900 718 197 1,09 11 1387 511
1 Plrtul Rm,iu d 6 1680 718 160 1, 13 28 1378 1184 14
am. confl. Anie9 30 1280 488 26 1,26 303 110~ 17090
6 Anie' d 20 1860 488 69 1,23 136 1240 ' 8398 13.14
am. confl. Anie9ul Mic 10 1860 649 121 1, 16 53 1414 2972
(Anie9ul Merel
1 Anie,ul Mic d 9 1680 649 11!5 1, 10 35 1310 2317 13
59
'
Codul
Cursul de apA
i.
Date privind cursul de apA
Lungimea Altitudlnea Pan ta Coeficiant Suprafata
Date privind bazinul hidrografic
Altitudinea Supra- Lacuri de SuprafaJa I :,a
l'O
>
1 2 3 4 5 6 .! ~
-~~
c km m media
0
too
de
sinuozitate
km2 medie
m
fa Ji
lacuri
acumulare
permanent•
fondului
forestier
l'O
II>-
c
l'O
I ~-
- Q)
II)
.J:j
cf 8 emonte aval natural a
Supref•t• Volumul
ha a: 0
ha hi mil. m'
60
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME§-CRASNA II
111 (10 7 Lei;ul 8 27 1050 442 23 1,27 136 926 7540 14;21;22
am. confl. Tisa 10 1050 890 16 1,38 33 1086 2109
1 !Tisa d 5 1025 890 27 1.05 14 926 893 22 \
62
1280
500
1280
348
348 25
331
16
15
1,04
1,21
1,24
12
1147
1184
517
958
947
-+-
±---=ct " --
156372
. 15-694; j
'=b "" I i
15 Rebra d 44 1340 331 23 1,32 199 1010 I _i10~ 13;21
I
am. confl. "Gu9atul Mare 7 1340 797 78 1,41
=t- ~
(Rebri11oara Merel " I.
• Gu,atul Maro • 8 13 1800 797 77. 1.12 44 ' I 2500; 13
am. confl •. Vales Satului 39 1800 357· 37 1,37 ,,. 1oa1· I - ,,.,-:-
18
1 Velea Satului (Glodul)
am. confl. Gersa
Gorse (Valea Lu11chii)
am. confl. Valoe Caselor
8
d
6
21
65
68
855
1280
1300
1280
357 83
320
320 47
315
15
14
1,01
1,08
1,29
1,30
22
86
1393
1473
661
744&
.
951
940
-- -
r-
!
:::e89
- IJ20437f
2095
67874:
I
13;21
13;21 :
I
61
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME§-CRASNA II
62
BAZINUL HIDROGRAFIC SOMES-CRASNA II
H
0
C
1monte aval
0
/oo sinuozitate m lacuri
naturale
permanents foreetier
ha
co
a:
U)
.D
0
cf 8 Suprefat1 Volumul
ha ha mil.~
63
-:-
7
am. confl. Birgiiu
Btrgiiu (Valea Strijii) d 21
29 1870
1000
510
510 20
47
1,07
1. 1 1
139
228
924
1087
6636
17339
21;22
.
am. confl. Corea 4 1000 845 39 1,29 9 1004 373
1 Corea s 5 1038 845 39 1,06 19 1097 1535 22
am. confl. Tureac 16 1000 575 27 1 ,06 62 979 4360
2 Tureac d 7 1050 575 68 1,21 29 901 1096 22
am. confl. Secul 21 1000 511 23 1. 12 130 924 5883
3 Secui d 7 1325 511 116 1,04 8 916 - 687 21;22
am. confl. Poiana 41 1870 418 35 1. 19 408 24750
7e Poian11 • s 9 755 418 37 1, 14 9 65 21
am. confl. Muncel 42 1870 411 35 1. 19 418 976 24815
64
f
BAZINUL HIDROGRAFIC SOM~-CRASNA II
'1' ·
" ''
'Codul ,'q •
Date privind cursul de apl:i Date privind bazinul hidrografic
Cursul de apa ·.;:::;.
lungimaa Altitudinaa Penta Coaficiant Suprafata Altitudinaa Supra- Lacuri de Suprafata (1J
.--.. -
111: 124 (61 4 :. . Le~hinte·. - -S 25 339 296 2 1,30 164 394 954 21;31
.. · ~m; confh Fata Comorii 5 339 330 2 1, 11 28 396
~-, - .
' I Fata ~omorii s 5- -360 330 6 1,01 13 . 406 ·--·· 23 .- 31
. -· am,.confl. Pucioasa 7 339 -326 2 1,08 . 47 398 . 70
' 2. . Pucioasa (FundAtura) s 6 410 326 14 1,06 11 414 37 31
l · am. confl. Brltteni 10 339 322 2 1,08 62 384 154
" i ' .3 Brllteni d 9 460 322 15 1, 19 27 410 8 31
... : am. confl. Bungard 13 339 318 2 1,15 95 395 178
4 Bungard s 6 415 318 16 1, 18 11 408 20 31
·. am. confl. Chirale11 35 470 288 5 1.17 446 423 5542
"" . 5 · Chiral8f1 s 7 410 .288 17 1. 1 1 13 403 402 21
- am. confl. Bretea 53 810 277 10 1,45 1620 629 48790
7 Bretea s 8 460 277 23 1,14 14 391 361 21
am. confl. Rosua 59 -:,810 275 9. 1,53 1649 624 49299
8 ' Rosua (Rosuve,Sllrete) d 21 470 275 9 1,34 - 138 415 2478 21
am. -confl. Valea Aurului 9 470 3QO 19 1.19 34 396 557
I Velea Aurului s 12 590 300 24 1, 19 31 422 294 21
am. confl. Valea Lungi 11 470 296 16 1.10 69 406 878
2 . Valea LongA s 9 530 296 26 1, 11 17 417 405 21
am. confl. Valea Bllljenilor 15 470 . 287 12 1, 16 96 433 1401
3 Vales Bli!janllor s 7 472 287 26 1,48 17 416' 262 21
am. confl. Agriv 67 810 265 8 1,58 1802 606 51806
9 Agri9 8 6 451 265 31 1,07 11 308 170 21
· am. confl. Male, 99 1280 253 10 1,31 4041 736 155375
25 Male9 • 8 33 420 253 5 1, 12 320 402 85,00 1.40 5213 21:31
.. · am. confl. Apatiu (Platul) 22 420 281 6 1,08 86 400 1669
1 Apatiu (Bozie11) • 9 25 410 281 6 1.13 174 406 85,00 1,40 1887 21;31
am. confl. Velea Morii 6 410 331 13 1, 15 22 417 95
(Jimbor)
66
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME~-CRASNA II
(1) (25 11) 1 Valeo Morii s 6 410 331 13 1,24 25 416 436 31
am. confl. Beudiu 21 410 295 5 1.10 120 408 531
2 Beudiu CTentea,Becleon) s 12 440 295 12 1,08 43 408 85,00 1.40 623 21 ;31
am. confl. Ml'llin 25 420 276 6 1.09 273 403 3667
2 Millin s 5 500 276 45 1,06 15 441 329 21
am. confl. Sarate 32 420 254 5 1, 13 300 407 4229
3 Slirata d 7 419 254 24 . l.31 14 382 530 21
am. confl. Valeo Viilor 103 1280 249 10 1,31 4367 711 161071
26 Valea Vi ilor s 7 510 249 37 1,32 12 414 433 21
am. confl. lli~ua 109 1280 242 10 1,34 4403 708 1617BE
27 lli11ua d 52 1020 242 15 I 1.41 353 493 11202 13;21
'
am. confl. Strtmba {lzvorl 12 1020 382 53 , 1,09 26 704 1681
1 Strimba (Netedul) s 9 915 382 59 1, 14 30 612 1292 13
am. confl. Valeo Lunga 15 1020 370 43 1,08 59 674 3082
2 Valea Lunge (Moli!fet) d 17 820 370 26 1,28 Bl 580 2682 13
em. confl. Lunca 14 820 397 30 1, 19 46 606 1842
1 Lune a d 5 595 397 40 1,08 20 550 531 13 .
am. confl. Hlilma~ 24 1020 318 29 1,07 180 558 0805
3 Halma!J d 8 660 318 43 1, 15 17 594 460 13;21
am. confl. Oumbrllvita 32 1020 282 23 1, 14 222 544 7642
4 Oumbrlivita (Curtuiulf, s 16 775 282 31 1,21 31 477 847 13;21
Frasin)
am. confl. Oobricel 38 1020 273 20 1,24 270 523 8539
5 Dobricel (Oobric, Rungoiu) d 14 615 273 24 1,08 40 431 9BO . 13;21
am. confl. Valea Poienii 10 615 303 31 1,04 19 424 490
1 Valea Poienii d 8 670 303 46 1,11 14 463 328 21
am. confl. Ha11mai; 40 1020 267 19 1,28 312 118 .
6 Hal?mal? • d 6 530 267 44 1,05 10 210 21
am . con fl. Vale a Mare 115 1280 238 .9 1,34 4787 690 17299(
67
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
111 28 Valea Mara d 26 670 238 17 1,08 155 492 4351 12;13;20;
. '624
21
am. confl. Valea Negrileftilor 14 670 329 24 .1.03 42 1031
(Ci!iprioara)
·- 1 Valaa Nagrilettilor d 11 710 329 35 1.08 24 561 878 12;13;20;
21
am. confl. Canciu IRTchijel} 19 670 283 20 1, 10 78 561 1952
2 ICanciu d 11 520 283 22 1,57 47 451 1564 20;21
am. confl. Lele11ti 119 1280 238 9 1,34 4959 682 177341!
29 Lelatti d 8 392 238 19 1,06 27 422 731 20
~. confl. Glrbiul Dejului 124 1280 234 8 1,34 5005 679 178521
30 Gtrbi!iul Oejului d 10 475 234 24 1,06 19 354 593 20
am. confl. Som1911ul Mic 130 1280 2~2 8 1,38 5033 678 486,50 68,40 17911S
,. (Someful Mare)
31 Soma9ul Mic (de la izvor la . 178 1640 232 8 1,68 3773 594 1592,50 301,70 89023 20;21;29;
IConfluenJa cu Sofn89UI Rece 30;31;39;
40
~a numBft& SolTI9!JUI Cald)•
am: confl. Ponor (Alun) 10 1840 1044 60 1,48 31 1340 2354
1 Po nor I 6 1420 1044 83 1,25 . 16 1321 1213 29;39
am •.confl. ·siitr1na 13 1640 1024 47 1,48 52 1321 4183
2 Bitrfna (lzbuc) d 8 1340 1024 40 1, 12 37 1326 2374 39
·..
am~ confl. Clllinaasa 6 1340 1052 48 1, 14 17 1321 1142
1 Clilinaasa d 8 1340 1052 36 1,37 18 1312 1054 39
•m. confl. Plrlul Firai 17 1640 997 38 1,37 111 1293 7624
3 Pftful Firei I 9 1500 997 56 1,08 22 1394 902 29;39
68
- - - -- - ------ .- - - -- -
BAZINUL HIDROGRAFIC SOM~-CRASNA II
-'tt
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME~-CRASNA II
111 131 10 Clpu9 (Val ea !?•trei, Valea 8 32 900 395 HI 1,29 142 657 2769 29;30
Mere)
- . - ~m. confl. Veles Mare 10 900 607 29 1,31 33 753 70
·- 1 VllleaMare d 5 840 607 47 1,02 11 766 500 29
am. confl. Plrtul Tare 21 900 471 20 1,27 88 729 1859
2 Plrful Tare 8 6 598 471 21 1,31 14 560 82 29:30
..
· am. confl. Fen-. 80 1840 381 16 1,41 1026 1052 49178
11 Fe net d 23 1120 381 32 1,64 103 591 3463 30;40
am; confl. Raco(I (Fini9elul 13 1120 448 52 1,23 38 703 1550
Merel
1 Recof d 7 600 448 22 1, 13 18 576 287 30;40
··-· am. confl. Stolna 17 1120 413 42 1,74 77 625 2517
2 . Stolna s 7 760 413 50 1, 14 10 622 360 30
am. confl. Pe Vale 86 1640 359 15 1,38 1148 106'1 52642
12 Pe Vale d 6 513 359 26 , , 19 8 489 164 30
am. confl. Gtrbiiu 89 1640 353 15 1,38 1165 987 31,00 0,90 52944
13 Gtrblu d 7 5.48 353 28 1,04 28 589 1793 30
am. confl. N~l9 96 1640 328 14 1,37 1218 96~ 54637
14 ·· Nldat 8 44 585 328 6 1,27 372 505 6927 29;30
. .. am, confl. Leghla 8 -585 468 115 1,37 17 596 . 329
1 Leg hi a d 6 640 468 29 1,07 18 582 101 29 .
em. confl. lnuo 1~ 585 428 10 1,32 65 552 759
2 lnuo d 7 558 428 19 1, 13 15 570 149 28;30
am. confl. Mlolu 18 585 422 9 1,43 84 553 925
3 Mlclu d -5 . 519 422 18 1,06 10 550 126 30
"''
am. confl. f?omtelec 21 585 413 8 1,38 89 549 ;.-•(
1052
.. .. 4 ~omtelec 8 10 505 413 8 1,09 25 518 523 30
em. confl. Valea Mare 28 585 386 7 1,42 162 532 2525
5 rifelaa Mare (Nldlfel) 8 16 456 386 4 1, 13 104 479 1883 1 30
'
70
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA ll
..
Cursul de· apl "+:;.
Lungimea Altitudinea Pante Coeficient Suprafata Altitudinea Supra- Lacuri de Suprafata Cll
J >
1 2 3 4 5 6 II !l
km m mec!ie
0
100
de
sinuozitate
km2 media
m
fat ii
lacuri
acumulara
permanente
fondului
forestier
"'c:
vr G>
en '
l fi
•'
l'O J:J
' 1monte aval naturaie
Supref-t• Volumul
ha. a: 0
ha. he mil.~
-
am:confl. Topa Micil 4 456 418 10 1, 16 9 508
(1) 131 (14 (5) 1 !Top~ Mici (Crucaa) d 6 530 418 19 1,07 14 482 182 30
am •. confl. Slili9te 6 456 409 8- 1, 16 30 485 479
--- 2 Sllli9te s 6 460 409 9 1, 13 18 447 101 30
am;_.confl. $ardu 11 456 398 5 • 1, 16 72 475 1015
3 $erdu d 7 468 . 398 10 1,08 19 495 785 30
........... . 6
" 51
am.·confl. Mera 31 585 377
21
1,32 276 4528
·Mera·• s 6 500· 377 1,02 14 425 30
em. confl. Suceeg 35 585 375 6 1,30 295 4953
.... _,
5b Suceag • d 5 560 375 37 1,09 85 30
am. confl. Popefti 39 585 347 6 1,28 325 507 6100
.. 6 Pope9ti s 12 483 347 11 1,02 36 676 30
,, . .
16
...
E!eca, d 9 508 314 22 1, 10 44 462 437 30 -
" - ·~
·· am;·confl. Murlltori· 9 ~08 315 22 1,07 29 473 62
... .. 1 - ·-· ~15 31
, _"
MY.~itori d 8 560 1,09 15 438 264 30
_,,._,
-' - - :, .....
~m';'"Confl.
Z.i!IPQ'die· - -· 1()~- 1640 -30~ 13 1,37 1701 832 62320 . , ._,,
17 <-·.
~llpodie (Valea Mare) d 11 520 308 19 _1,25 44 471 .379 30
lam. confl. Velea Celdll 111 1640 301 12 1,39 1760 822 62833
18 Valea Caldii (Valea 13 610 301 24 1, 11 35 461 30
''
-. Anatelor)
em. confl. Mlullloiu 113 1640 298 .,t2 1,39 1795 815 62833 '•
71
~-;
' 1· ..
. BAZINUL _HIDROGRAFIC SO~-CRASNA Il
,,
· +- Codul Date privind cursul de apli Date privind bazinul hidrografic
;:
·\
Cursul de apli
~-. '
t
Lungimea
km
Altitudinea
m
P~nta
medie de km 2
I
Coeficient Suprafata Altitudinea
medle
ISupra-
fatill
Lacuri de
acumuhire
Suprafata
fonduiui Ill
Cl)o
·;:;..
~
I'll
Cl>
tl21314-!-Sl6 .! 2 0
/oo sinuozitate m lacuri permanents forestier c: Cl)
..c
~ 'e I'll
i. 8 1monte I avll naturals
h
Su f
pre •I•
v-•.,,umu1 ha a: 0
a h• mil. m'
- •a.m ; corfl. Bor'' 12811640 I 279 I 1111 11,471 I 19591 1780 63297
11!1!31U2 8o1'a (Valea Mare) 8 38 I I :430 I 279 I 4 I - H. 1 s I I 267 I I 437 4131 I I 20;30
[e,jn. CC1nft. Cristorel · 9 430 I· 375 6 1,06 28 451 644
1·
- • ~- .... 1- ' . I
!=,ris~~rel d 5 495 ·I 375 24 1,04 16 476 263 30
· • • iam. ppnft; Velea Rece 11 430 I 372 6 1,07 46 927
~ 1.
Nalea,!~ece • ·
. .. ,., . ... .. I
8 6 478 I 372 18 1,26 11 60 20;30
!am. cqnf1;· $oimeni ,1 4 430 I 360 I· I e I 11,04 73 I 1449 1344
2 I -l - l~oimeni (Billbu~u) d 11 540 I 350 .I171 11,451 I 35 471 1021 30
!am. confl. Buda 7 s4o I - 377 I I 23 I 11 , 12 14. I 1485 474
1 I -!Buda d 6 ·500 I 377 I 21 I I 1,_12 I I 13 467 445 30
!ar:n. confl. Fundillturi 14 I 430 I 350 I I e 1 11,041 I toe 1 1456 2365
··~· I ..., • • ··"'"'I . 3, °Fundillturi
· 1am. confl. Fllureni
• 5 :416 ·13501251
· 16 I 430· I 342 I
11,051
I e I
1101
I 1 ,oe I I 124
1447'
I I 455
189 I
2588
I 20;30
. ..... .. 4
Flureni (Coaci) d 6 437 I 342 I 1e I I 1, 1 6 I I 13 I I 519 74 I I 30
lam.• confl. Chidea 21 430 I 320 · 1 I 5 ·I 11,081 I 148 I I 457 2932
5 J- · } -· (Chldea 9 6 515 I 320 1331 11,091 I 12 I I 451 301 30
jam. ·confl. Bllde('ti ~.3 4~0 I
315 I I ,5 I 11.011 I 163 I I 455 3233
6I I IBlde11ti .• 9 6 439 I 3·1 5 I 21 I I 1,04 I I 12 I I 427 494 30
1ar:n. confl. Giula 25 430 I a10 I I5 I 11,081 11so I 1451 3739
7. I I IGiula d 12 462 I 31 o I 12 I I 1 •14 I I 46 I I 434 325 30
lam. confl. Ciepega 9 I 452 I 332 I I 131 11,201 I 23 I 1451 302
1I ICiepega d I 5 I ·I 447 I 332 I 23 I I 1,04 I
I 13 I I 439 23 I I 30
, 1am. confl. Glldilin 131 I 1640 I 276 I I to I 11,471 I 22351 1737 67611
231 I I IGldlHn (Clian) d I 29 I I 338 I 278 I 2 I I 1. 1s I I 295 I I 389 1535 I I 30:31
'lam. confl. Plrtul cesnor 3 I 338 I 324 I I 5 I 11,041 I 1o
• 1 1 IPlrful Ceanor • s 1 1 5 I I 368 I 324 I e I I 1,25 I I 19 70 I I 30
-lam. confl. Suet 11 338 I 303 I I 3 I I 1, 15 I I 54 I I 397 430
!Suet d 14 3761303151 11,341 1931 1414 582 I I 30;31 S•vwdln ac.
Suet
72
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME§-CRASNA II
..
Codul Date privind cursul de apa Date privind bazinul hidrografic
Cursul de ap~ Lungimea Altitudinea Panta Coeficient Suprafata Altitudinea Supra-
·~
Lacuri de
...! km m media de km 2 madie fatli acumulare
Suprafata
fondului
"'c
fir
..."'>
Q)
1 2 3 4 5 8 .!! :s
~=
0
100 sinuozitate m · lacuri permanente forestler · Cl)
N C
.e 8 emonte aval naturale
Suprafat• Volumul
ha a:"' .0
0
ha · mil.~
I ha
..
I
m (31 (23 111 1 Flntfnita d 6 415 344 12 1,73 11 407 43 30;31 S. var1i Tn ac:.
! . 5u•t
lam. confl. Vaida Climiirav 11 376 318 ·5 1, 19 72 414 433
2 Vaida Ciltnlira9 d 6 398 318 1J 1,21 17 418 114 JO
am. confl. Cojocna 13 338 297 J 1.21 151 . .
407 1046
2 Cojocna s 9 326 297 3 1,07 40 377 44 30
am. confl. Blirii '15 338 295 3 1, 19 193 400 1128
J Bir iii d 7 460 295 24 1, 16 18 402 98 JO
am. confl, Vi9ea 21 338 287 2 1, 19 232 401 1284
3a Vi9ea • d 6 450 287 27 , ,73 18 313 201 30 "'
em. confl. Tocbefti 23 338 286 3 1,23 252 394 1485
4 lrocbe9ti 8 12 390 286 9· 1, 19 2J 365 70 30
am. confl. Lenea 140 1640 270 3 1,56 2539 696 89149
24 Lonee CPanticeu) 8 37 485 270 6 1,21 182 416 4058 20;30
lam. confl. Elciu (Recea 11 485 362 11 1,07 31 370 581
lcristur)
1 Elciu 8 6 450 362 15 1, 12 14 456 516 20
lam. confl. Groapa 1,12 . - ...
12 485 360 10 45 397 1097
1Gombo9oaiei
2 IGroapa Gombo9oaiei d 10 535 360 18 1,09 JO 463 834 20
iam. confl. Cuble9 19 485 329 8 1. 11 114 428 2854
3 Cuble9 8 5 438 329 22 1,09 23 440 553 20
lam. confl. Lujerdiu 141 1640 268 J 1,56 2723 676 73238
25 Lujerdiu (Moriu) 8 26 565 268 11 1,43 77 419 1098 20;30
am. conft. Tioltiur. CCorne9ti) 17 565 305· 15 1,36 50 439 929
1 Tioltiur I 6 510 305 34 1,05 10 413 50 20;30
26
am. confl. Valea Mlirului 146 1640 263 9 1,57 2828 665 74790 .
Valea Mirului CAluni9I 8 17 552 263 17 1, 11 75 420 1318 20;30
am. confl. Ghirolt 13 552 285 21 1,03 54 428 1188
73
-r ·
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME~-CRASNA II .:t"~.. -:;.
'
.. 112,00 2,70
3 Ciortut IRofienil s 6 328 292 8 , , 17 18 365 20 31 Se versi i'n ac.
Rafiani
4 Mociu (Valea Legii) s 11 360 291 6 1,31 44 385 199 . 30;31 Se versi ili-ec.
' .. Geaca I
.
5 · Chfrit IPetea) s 12 448 285 14 1,04 59 388 -. 849 30;31 Se· VlfSli i'n ac.
, ,,.. ;
Chiri'
am. confl. lmbuz 8 448 289 20 1,05 31 39~ . ..
320··
1 mbuz • 8 338 289 8 1,07 20 388 346 30;31
6 Puini
• 5 378 283 19 1,02 11 390 128 30;3r Se ,,.rsl Tn em.
pisc.·Scut...:I
46,00 1.10
7 ~uciua9 (Cavaftliu) d 6 380 280 17 1,43 25 383 179 31 Se ,,.,.1 Tn ec.
NINI
I am. confl. Sicu 32 385 274 3 1,50 317 381 112,00 2,20 2870
.
8 $iou ITlut•nil • 17 340 274 4 1,34 89 378 38,00 1,10 1597 30;31
74
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA Il
-Codul Date privind cursul de. ap:i Date privind bazinul hidrografic
Cursul de apl ·w.
...>"'
Lunglmea Altitudinea Panta Coefioient Suprefata Altitudinea Supra- Laouri de S1,1prafata
1 2 3 4 5 6
t... km m media de km2 media fat ii ao'umulare fondului
"'c
fho
"
en
Q)
":i 010o sinuozitete m laouri permanents forestier
~~
a:"'
..0
l. 8 emonte eval naturale
Suprefe1• Volumul
ha 0 -
ha ha mil.~
33
~m. confl. Bandiiu
BancUlu (Ungural}) d 27
176 1640
531
233
233 11
8
1,51
1,66
135
3631
408
801
- 2842
85595
20;21
~m. oonfl. Batin 10 . 531 296 24 1,86 30 689
75
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
' Codul ..- Date privind cursul de apa Date privind bazinul hidrografic
·Cursul de ap~ ·;;.
Lungimea Altitudinea · Panta Coeficlent Suprafata Altitudinea Suprli· Lacuri de
...t
SuprafaJa
"'~
.,..
.1 .2. 3 4 5 6 ?.. if
km m media
0
/oo
de
s•1uoziteta
km2 media
m
fatb
lacuri
acumulere
permanente
fondului
forestiar "'c
lb
IU
Cl)
.D
c
_,,_ ..,
cf 8 emonte av.i naturale
Suprefet• Volumul
ha c::: 0
ha h• mil . ~
-
-· .• .. - .
(1) (31 (33 1 Cotfor d 5 369 271 20 1, 18 11 427 122 21
am. confl. Val&& Topului 21 531 260 1,3 1,62 95 424 1489
. 2 Vale& Topului 8 9 550 260 32 1, 15 23 415 817 20;21
-
. am •.confl. Salca 134 1280 ,230 8 1,38 8811 378 26843'1
~
32 S!ilca 8 13 465 230 18 1, 15 45 376 969 20
. "
am. confl. Jichi9 8 485 261 26 1,03 18 395 220
1 l.Jichl9 9 9 560 261 33 1, 11 18 392 733 20
----
am. confl. Olprat 136 1280 228 8 1,39 8959 647 28947:
33 Olpret 8 26 515 228 11 1, 13 143 382 3307 20
.. am. contl. Pruni 9 515 295 24 1, 15 34 . 410
· ··· ~
• Pruni • s 4 470 295 44 1,06 10 475 20
•m.confl.Bobnna (Varas 15 515 262 17 1, 12 71 390 1237
--- · Pobrjoh.111 . ... ..
, ·
1 B_obftna d 6 405 262 24 1,01 24 407 . 237 20
. - . ~. confl. Pe9!e9 19 515 244 14 1, 10 119 389 2093
. -- ~
2 Pette9 8 7 450 244 29 1,03 9 378 318 20
am.corifl. Sllltruc 141 1280 225 7 1,45 9026 642 2731~
76
BAZINUL HIDROGR~FIC SOME§-CRASNA II
77
' j
--- -~-·:.·
BAZINUL HIDROGRAFIC SOME§-CRASNA Il
Codul
I
Cursul de apA
Date privind cursul de apA
Lungimea Altitudinea Penta Coeficient Suprafata
Date privind bazinul hidrografic
Altitudlnee Supra- Lacurl de Suprafata
..
m
- t
• !
km ·m media de km2 media faJl acumulare fondului CV
fir
>
'-
Q)
1 2 3 4 5 6 0
sinuozitata c:
ii;: 100 m lecurl parmanante foraetier m
fl)
.Q
.e 8· amonte eve! naturala
ha
Suprefat• Volumul
ha 0: 0
·. h• rril. ~
-o - --·
.
(1) 48 Solona 8 18 500 188 17 l,39 eo 382 20e7 20
am.oonfl. Cristoltel 15 500 205 20 1,54 31 376 1274
1 Cristotial
lam.confl. Briglez
• 11
217
455 205
187
23
5
1,10
1,66
27
1001~
360 790
30224
20
1280 616
47 Briglaz (Gfrbou)
lam.confl: Cernuo (Cillacea)
• 25
11
500
500
187
267
13
21
1,23
1,_3 0
113
34 401
2332
747
20 .
-
1 Cernuc d 8 . 360 287 111 1, 12 14 378 129 20 .
lam. confl. Bezdad 13 500 250 19 1,24 eo 1061
2 Bazdad • d 7 360 250 1e 1,30 HI 35 20
lam. oonft. Alm119 218 1280 187 5 1,65 10UC 613 30472'l
48 Almitf• 8 68 580 187 8 1,58 813 384 20972 19;20:29,
30
lam. cont!. Pe9tera 7 580 434 21 l, 14 21 606 731
1 · IPeftera d 6 698 434 44 1,19 10 608 291 29
lam. oonfl. Dorogna 15 580 356 15 1,32 54 525 1781
2 Dorogna d 9 458 358 11 1,10 24 469 709 29
lam. oonfl. Jebuo (Fild) 22 580 316 12 1,42 98 490 ' 41215
. 3 Uebuc (Valea lnsulel) . d 9 490 318 19 1,41 40 425 298 29
·.·.
' .. lam. confl. Martin 5 490 349 28 1, 13 17 90
1 Martin• 8 5 530 349 38 1,21 14 87 29
., lam. confl. Blbiu 24 580 305 .11 1,44 141 476 ·4802
4 Blblu 9 17 530 305 13 1,22 70 437 1880 19;29
lam. confl. Tludu 15 630 326 14· 1,20 48 465 12153
·1 fludu
mn. confl. Gulega
• 9
28
460
680
326
2£;3
15
11
1,08
1,41
20
214
425
462 .
578
8656
19;28
5 Guiega
· am. confl. v.i1a Cetliil
• 7
28
376
'580
298
298
11
11
1,03
1,39
10
2215
390
468
389
7050
19;29
78
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
Codul
Cursul de apl
Date privind cursul de apa
Lungimea Altitudinea Pante Coeficient Suprafata
Date privind bazinul hidrografic
Altitudinea Supra- Lacuri de Supraf_81a
....
«I
1 2 3 4 5 e .t km m media
010Q
de
sinuozitate
km2 medie
m
fat I
lacuri
acumulare
permanente
fondulul
fo.r.estier.
"'c:
Ill-
>
....
Cl>
Ill
Sa Miarta•
lam. confl. Stncraiul
• 6
35
3&0
580
274
274
14
8
1,08
1,29
11
390 438
315
115911
19;29
Alm8fului
. 10 lstncraiul Almatului d 13 438 274 13 1, 14 33. 39L . 104 29;3(! _.
lam. confl. Oolu 36 580 268 9 1,30 424 434 12640
11 Oolu d 9 435 268 19 1, 16 19 364 488 20;30 ...
' lam. confl. Sfntl Mlria 41 580 249 8 1,36 480 426 1341111
12 lsfntl Mlria
• 13 395 249 11
11
1, 12 111 335 ' . 1Cl3CI 19;20;28 .
lam. confl. Vales Mara 13 395 250 1, 11 39 341 811
1 Valaa Mare
• 7 340 250 13
8
1,01 21
528
332 826 19;20
lam. confl. Ugrutiu 42 580 246 1,36 414 115160
13 U~u d 10 380 246 13 1, 13 25 318 122 20;30
lam. confl. Dragu 46 580 240 8 1,37 15511 409 115340
14 IDragu d 12 340 240 8 1,09 fJ7 363 2142 20;30
79
BAZINUL HIDROGRAFIC SO:ME§-CRASNA Il
i
Codul Date privind cursul de apA · Date prlvind bazinul hidrografic
Cursul de apl :~
Lungimea Altitudinea Panta Coeficient Suprafata ,Altitudinea Supr8- Lacuri de Supra.f ats
1.
c km m medle de km2 · medie fat I acumulara fondulul ca >
....
.. 0 0' G)
1 2 3 4 5 6 roil o/OIJ sinuozitate m l~curi · permanenta forestlar c UJ
.o.a
ca
i8 .mont• •v.i
:
natural•
~
ha
Supr8f-t• Volumul
ha a:
h• mil.~
80
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA Il
Codul
Cursul de apli
Date privind cursul de apli Date privind_bazinul hidrografic
...,
Lungimea Altitudinea Pante · Coeficient Suprafate Altitudinea Supra-
t km m medie de km2 med le fat ii
Lacuri de
acumulara
Suprafata
fondului C1J
0-
...~
Q>
1 2 3 4 5 6 :E-J O/oo sinuozitate m lacuri permanente forestier c:
C1J
Cl)
.c
ce s ..,,onte avll · naturale
Suprafe1• Volumul
ha a::: 0
ha he mil. m'
68 .. Uileac
am. confl. ladira
·•· 6 '198 165
265 1280 159
8
4
1, 11
2,07
19
11744
233
578
271
34757E
11;12
··•· ·
2 Cloera
am. confl. Valea Rtturilor
• 8
22
225
259
176 8
175 4
1, 12
1, 13
18
148 .
243
251
327
1448
11
82
.
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
·~'E
&. 8 amonte I ev 11
/oo
naturele
h Suprafata Volumul
forestier
ha
co
a: "'
..0
0
8 ha mil. ms
5 :ledere
lam. confl. Rotunda
• 8
30
580 I 368
1200 I 348
111
28 I
11,25 I
11 ,401
I 18 I
I 221
I 487
I I 730
18 I
14'136
I 12;13
83
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
-
Codul Date privind cursul de apa Date privind bazinul hidrografic
Cursul de apa ·;;.
Lungimea Altitudinaa Penta Coeficient Suprafata Altitudinea Supra- Lacuri de Suprafata ca
l km m medie de km 2 medie fat Ii acumulare fondului ca
(/)"
....>
Cl)
1 2 3 4 5 6 .! ~ -
0
100 sinuozitate m lacuri permanente forestier c: Ill
·~~ II> ..c
d?. g amonte aval naturale
Supr11f11to Volumul
ha a: 0
ha na mil.~
84
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA Il
.
16 Csvnic •
am. confl. Bloaja
d 37
26
900
900
190
244
19
25
1,30
1, 13
258
107
537
625
- 8788
4813
4;12
1 Bloaje
am. confl. Berinta
• 27
29
1000
900
244
225
28
23
1,27
1, 18
92
210
549
577 .,.,,.....
2708
'
'"!580
. 12 ~
85
;
1·I
1
.3AZINUL HIDROGRAFIC SOME§-CRASNA II
'
1 PlstruiJa d e 1033 · 48cr:: ·..112. ·········· ··1,16 ' ~
17 912 . '' 1087_ -·~--
4
, . ,..," am. confl. Velee Neegrll 15 1180 415 51 1,58 ea 922 6482
2 . Vales Neagrll s 7 880 415 66 1.14 .. 24 792 2327 4
am. confl. Jidovaia 23 1180 280 39 1,57 140 780 113.00 Hl,CO 1231Q
......
,.{~·.
.. 3 IJidovaia 8 7 1080 280 114 1,23 u 731 930 4
lam. cohfl. Usturoi 19 1000 217 41 1,08 244 17954
2• Usturoi •
em. confl. Borcut
-..
- :··'!,"'~
d 6 590 217 62 1,07 12
..
1570 4;12
. 25 1000 174 33 1,0~ 279 670 19524
3 Borcut (Vales Beriiriei) d 10 660 174 49 1, 17 19 284 1401 4;12
am. confl. BiiiJa 117 1200 148 9 2,78 1795 553 72972
20 Biii'a d 22 1000 148 43 1. 13 75 8!538 4;12
am. confl. Colbul 7 1000 370 90 1,20 15 705 1429
1 Col bu I d 6 920 370 92 1 ,32 12 720 1103 4
am. confl. Limpedea . 9 1000 320 78 1, 17 31 688
2 Limpedee d 5 740 320 84 1,08 9 659 995
3056
4 .
lem. confl. Nistru 294 1280 146 4 2,37 1452~ 144819~
07 Nistru d 20 830 146 34 1,62 43 2170 4;12
lam. confl ; Ciclrliiu 299 1280 146 4 2,37 14572 552 · l44805E
88 ICicfrliiu (Valee Mare) d 13 71q 146 43 1,39 24 385 1407 4
em. confl. Rune 299 1280 146 4 2,36 14800 552 14!5014(
09 Rune
am. confl. Ube
• 7
301
194
1280
146 7 .
145 4
1, 16
2,36
7
141109
210
551
297
450508
4;12
86
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
a:"'
.~'I: .lJ
~ 8 emonte enl naturale
ha
Suprelete Volumul
ha 0
ha mil. m•
87
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
Codul
Cursul de apl
Date privind cursul de apl Date privind bazinul hidrografic
·;;.
.
Lungimea Altitudinea Penta Coefjcient Supraf&la Altitudinea Supra- Lacuri da Suprafata C'G
s.c: km m media de km 2 medie fatli acumulara fondului C'G
C/)'
>
....
Q)
1 2 3 4 5 6 .!~ 0
100 sinuozitate m tacuri permanente forestiar c Ill
~'E C'G ..0
cf 8 amonte av al natural a
Suprafet• \/olumul
ha a: 0
ha ha mil . ~
~
77 Homorodul Vechi 38 126 114 1,37 265 2241 3;11 Afl. el Sc1me1ului
cu confl. in
Ungaiia
I
am. confl. Plrtul Slllrat 14 126 119 1 1,32 37 269
3 Pfrtul Slllrat 8 12 127 119 1 1,47 29 1838 3;11
am. oonfl. Mi!ldlllra11 8 127 120 1 1,51 20 1203
2 Mlldllrai; d 5 126 120 1 1,58 5 3
am. confl. Balcaia 34 126 115 1,35 205 2241
4 Balcaia d 15 121 115 1,20 38 3
!Total bazln hldrograflc 5628 1574C 10 2358,GO 311,30 418841
iSOMEf (cuprinde Somef ti
Homorodul Vechil
2 CRASNA • 134 577 113 3 1,50 1131 237 800,00 14,06 21189 2;3;10; Afl. elT..i..,
11;19 oanfl. 111 Unpia
~m. confl. Velea Boului 11 577 311 24 1,32 17 438 284
(Seclltura)
1 Valea ·eoului d 9 589 311 31 1, 10 15 490 287 19
~m. confl. Pria 12 577 307 23 1,34 32 456 1571
2 Pria (Ronsor) d 9 618 307 35 1,05 20 173 19
am. confl. Ponifa 15 577 283 20 1,29 61 468 833
3 Ponita d 12 608 283 27 1, 10 48 505 1480 19
am. confl. Ragul 10 608 299 31 1, 12 21 497 836
1 Ragul d, 8 500 299 25 1,05 25 1164 19
am. confl. l?eredeenca 18 577 270 17 1.~s 112 480 2323
88
BAZINUL HIDROGRAFIC SO~-CRASNA II
~.•"'/< ~
Codul
Cursul de apa
Date privind cursul de apa
Lungimea Altitudinaa Pan ta . Coeficiant SuprafaJa
Date privind bazinul hidrografic
Altitudinaa Supra- Lacuri de Supraf&Ja
....ca
·i ...>
1 2 3 4 5 6 .! !
.t:;:
km m medie
0
/oo
de
sinuozitate
km2 media
m
fali
lacuri
acumulara
permanente
fondului
for11tier "'""c
CV
Cl>
II)
.c
N C
cf 8 1mont1 eval nature le
Supr1f-t1 Volumul
h·a "~ a: 0
ha · ha mil.m'
.,,:.£
(2) 14 Millidia ' 9 9 258 180 9 1, 11 11 258 180 ~ . 19
am. confl. Carastelec 56 577 178 7 1,66 473 351 7449
15 Carastelec I 11 267 178 8 1,08 23 260 130 19
am. confl. Somofia 59 577 176 7 1,65 496 345 7579
16 Somo9ia (Oohu) 9 11 249 176 7 1,05 29 258 909 11;19
am. confl . Zaliu 60 577 166 7 1,61 535 335 8903
17 Zaliu d 38 530 166 10 1,01 266 286 4570 11 ;19
am. confl. Pfrlul Mitai • 15 530 207 20 1,31 54 334 11 Hl :
1 Pfrtul Milei I 15 790 207 4 1,23 32 323 823 19
am. confl. Rlti1Jori 7 790 263 75 1,05 7 250
1 48
Ritifori • - d 6 550 263
19
1,04 9
89
350 19
•m. eonfl. Paf)ic 17 530 207 1,32 330 .,2120
2 Panic I
8 8 290 207 10 1.13 20 339 503 . 19 I '
90