Sunteți pe pagina 1din 9

1.

DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC

1.1. Amplasare caracterizare si delimitari hidrografice

Geografic, spatiul hidrografic Banat, situat in extremitatea de sud-vest a Romaniei, ocupa o suprafata de 18.320 kmp ceace corespunde unui procent de cca. 7,7% din suprafata totala a tarii si cuprinde reteaua hidrografica situata intre Mures si Jiu , inclusiv afluientii directi ai Dunarii intre Bazias si Cerna. Teritoriul Directiei Apelor Banat respectiv al Spatiului Hidrografic Banat include bazinele hidrografice - Bega-Timis-Caras cod V - Nera-Cerna cod VI - Afluentii Dunarii intre Nera si Cerna cod XVI

Spatiul hidrografic Banat bazine hidrografice componente

Demografic, populatia totala aferenta judetelor Timis si Caras Severin , la nivelul anului 2002, conform recensamantului era de 1.011.145 locuitori, cca. 4,66% din populatia totala a Romaniei, distribuita in 15 centre urbane (municipii si orase) si 144 de centre rurale (comune), careia ii corespunde o densitate medie de cca. 55 locuitori/kmp. Din punct de vedere al repartitiei populatiei pe bazine hidrografice , in bazinele hidrografice ale raurilor Timis si Bega locuiesc cca. 25% din populatie in 5 centre urbane si 63 de comune, cu o densitate medie de 34 locuitori/kmp. Geomorfologic, spatiul hidrografic Banat se caracterizeaza dupa repartitia formelor de relief, prin campii joase (56%), campii inalte (6%), dealuri (25%) , munti josi (9%), munti inalti (4%). Spaiul Hidrografic Banat este caracterizat de prezena tuturor treptelor de relief, acestea scznd n altitudine de la sud-est spre nord-vest. Altitudinile maxime se ntlnesc n Masivul Retezat (Vf. Cuntu, 2190 m). Trecerea de la munte spre cmpie se realizeaz prin intermediul dealurilor piemontane i a culoarelor intramontane, zone ce favorizeaz o scurgerea mai rapid a apelor i un potenial hidrologic relativ bogat. n partea central-sudic a Spaiului Hidrografic Banat se ntind Munii Banatului, care dei cu o altitudine mai redus ( altitudine maxim 1446 m), au un aport semnificativ n reeaua hidrografic a zonei. Cmpia Banatului acoper aproximativ 50% din suprafaa S.H. Banat, fiind o cmpie joas (altitudinea minim 77 m n zona de frontier), care, n zona ei central, pn la amenajarea interfluviului Timi-Bega, era o ntins zon mltinoas. - Campia joasa cu altitudini intre 80-100m, cuprinde teritoriul de la nord-vest de Timisoara, luncile inferioare ale cursurilor de apa Bega Veche, Bega, Timis , Barzava, Moravita si Caras. - Campia inalta cu altitudini intre 100-200m, cu panta de 0,2-0,4 m/km reprezentand zona de tranzitie intre coline si campia propriu-zisa , cuprinde portiunea de la sud de Varias Cruceni si traverseaza sase bazine hidrografice. - Zona de dealuri cu altitudini cuprinse intre 200-600m , caracterizate prin pante domoale si terase : dealurile Lipovei , Bucovatului , Buzias ,Fizes, precum si depresiunile Bistrei si Carasovei. - Muntii josi , cu altitudini cuprinse intre 600-1000m , ocupa o suprafata de 1242 kmp din suprafata bazinului , se prezinta ca un podis inalt cuprinzand anumite parti ale masivelor Poiana Rusca , Semenic , precum si din muntii Armenis , Dognecea , Anina. - Zona muntilor inalti cu altitudini de peste 1000m , include masivul Tarcu , partial din Poiana Rusca si Semenic . Geologic, spatiul hidrografic Banat , prin amplasarea si suprafata relativ mare , dispune de conditii geologice variate si complexe. In bazinul Timis-Bega , varsta formatiunilor creste de la vest la est , cele mai vechi fiind cele cristaline ale panzei getice si autohtonului danubian. Cristalinul panzei getice este reprezentat in muntii Semenic , Poiana Rusca si Dealurile Pogonisului printr-o serie mezometamorfica constituita din gneise oculare , sisturi amfibolice , micasisturi , migmatite si filite

metadolomice si metacalcaroase. Cristalinul autohtonului danubian apare in muntii Tarcu si este reprezentat prin amfibolite , micasisturi , gneise , sisturi cuartice. Formatiunile cristaline sunt strapunse in muntii Tarcu si Semenic de formatiuni eruptive reprezentate prin corpuri granitoide. Depozitele sedimentare incep cu carboniferul (sud-vestul muntilor Tarcu) reprezentat prin calcare , sisturi ardeziene, gresii in alternanta cu sisturi argiloase si intercalatii de huila , peste care urmeaza in continuitate de sedimentare , permianul reprezentat prin conglomerate , gresii si sisturi argiloase asociate cu roci vulcanice. In zona muntoasa, cu inaltimi mari, cu toata litologia, reprezentata prin sisturi cristaline si corpuri eruptive , din punct de vedere geotehnic, ofera conditii optime realizarii acumularilor , situatia se complica din cauza tectonicii foarte complexe , a falilor si fisurilor care strabat corpurile de roci.

Spatiul hidrografic Banat geomorfologie

Bazinul hidrografic al raului Timis se caracterizeaza prin existenta a bogate minereuri metalifere si nemetalifere in muntii Poiana Rusca.

Deasemeni resurse carbonifere la Sinersig , Ciresi , Rusca Montana si Caransebes. Roci utile la Sanovita , Lucaret , Luncani , Tomesti , Romanesti, Balotesti si Poieni. Ape minerale si termale la Fibis , Calacea, Buzias. Pedologic, spatiul hidrografic Banat este influentat de multitudinea factorilor pedogenetici , clima fiind un factor esential care conditioneaza caracterele si raspandirea altui factor pedogenetic essential care este factorul biologic. Cei doi factori esentiali conditioneaza intensitatea proceselor fizico-chimice si biochimice ce duc la transformarea rocilor in soluri , acumularea substantelor minerale si organice in partea superioara a scoartei de alterare. Caracteristic pentru zona Muntilor Semenic si a Muntilor Poiana Rusca sunt solurile brune acide si brune acide podzolice. La poalele muntilor peste rocile cristaline , invelisul de sol este format din soluri brune si brune-galbui de padure mezotrofe , frecvent podzolite si pseudogleizate. Suprafetele interfluviale inclinate de tip piemontan , intalnite in zonele submontane, colinare si subcolinare, precum si in depresiunile intramontane, varietatea mare a invelisului de sol este conditionata atat bioclimatic cat si litologic. Cele mai raspandite sunt solurile negre , argiloase slab humifere intalnite in special in regiunea piemontana dintre Nera si Timis. In zona dealurilor piemontane, situate in zona forestiera apar treptat asociatii vegetale de tipul padurilor de foioase care au un rol foarte insemnat in determinarea caracterelor procesului de solidificare. Arborii cu radacini adanci , absorb din partea inferioara a scoartei odata cu apa cantitati mari de baze, care revin la suprafata solului odata cu resturile vegetale , contribuind la mentinerea unei reactii slab acide sau chiar neutre. Din cauza mineralizarii celei mai mari parti a resturilor organice , se formeaza putin humus iar culoarea orizontului superior este bruna. Ca urmare a proceslor de transformare resturilor organice precum si datorita materialului aluvionar , solurile de lunca ajung treptat in stadii avansate de evolutie iar datorita umezirii prin ridicarea apei din panza freatica prin capilaritate , acestea devin extreme de fertile mai ales in zonele de stepa si silvostepa. Climatic, Banatul este rezultatul suprapunerii circulatiei maselor de aer atlantic cu masele de aer mediteranian si adriatic ceace genereaza caracterul moderat al regimului temperaturilor , perioadele de incalzire din timpul iernii , inceperea timpurie a primaverii , precum si cantitatile medii multianuale de precipitatii relativ ridicate. Din punct de vedere climatic, Spaiul Hidrografic Banat se ncadreaz n zona climatului temperat continental moderat cu influene submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulaiei maselor de aer altlantic cu invaziile de aer mediteranean. Acest climat genereaz caracterul moderat al regimului termic, perioadele de nclzire n timpul iernii, precum i cantiti medii multianuale de precipitaii relativ ridicate, cuprinse ntre 600-1400 mm/an. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-11 Celsius , exceptie facand arealul din vestul Campiei Banatului , unde temperaturile sunt ceva mai ridicate. Media anuala de precipitatii variaza de la 500 mm in zona de campie , pana la 1000-1200 mm in zona muntoasa din estul spatiului hidrografic Banat.

Precipitatiile sub forma de zapada cad frecvent pana la jumatatea lunii martie , grosimea decadica a stratului in luna ianuarie variind intre 4-8cm. Frecventa ploilor torentiale este in deplina concordanta cu deplasarea maselor de aer mediteranean care strabat zona de campie si se racesc prin ridicarea deasupra versantilor vestici ai muntilor Semenic si Poiana Rusca. Durata ploilor torentiale variaza intre 40-50 minute , fiind mult mai mare decat media multianuala nationala cuprinsa intre 20-30 minute. Regimul vanturilor este puternic influentat de lantul muntos , creind diferentieri accentuate in repartitia zonala. La altitudini mari predomina circulatia din vest (64%), circulatia estica reprezinta numai 21% iar perioadele de calm au o frecventa foarte redusa ( 1,7%). Viteza medie anuala a vantului depaseste 10 m/s in zona de munte , iarna si scade spre sfarsitul verii. Viteza maxima a vantului a atins , in zona de campie , 23-27 m/s , iar in zonele montane a depasit 30 m/s. Numarul anual de zile senine , depaseste 130 in zona de campie , scazand treptat cu cresterea altitudinii si nebulozitatii. Inghetul este un fenomen care apare la munte , incepand din luna septembrie , iarna fiind fenomene frecvente ce se perpetueaza pana in luna aprilie. In zona de campie fenomenul apare spre sfarsitul lunii octombrie si se mai poate intalni pana in luna aprilie.

1.2. Densitatea retelei hidrografice

Reteaua hidrografica din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa codificate de 6 311 km , se compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce traverseaza frontiera de stat cu Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna . Densitatea retelei hidrografice are valoarea minima de 0,165 km/kmp , valoarea maxima de 0,486 km/kmp , respectiv o medie de 0,278 km/kmp. Bazinele hidrografice Timis (5 673 kmp) si Bega (2 362 kmp) , care impreuna reprezinta cca. 43% din suprafata spatiului hidrografic Banat , au o situatie speciala din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime , datorita interventiei antropice care a modificat distributia naturala a scurgerii in perioadele de ape mari si viituri. Despre bazinele Timis si Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin TimisBega intrucat sunt legate prin doua derivatii in cadrul unei scheme de interconexiune (derivatia Timis-Bega de la Costei la Balint si derivatia Bega-Timis de la Topolovat la Hitias).

1.3. Numarul si lungimea cursurilor de apa codificate

Reteaua hidrografica din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa codificate de 6 311 km , se compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce traverseaza frontiera de stat cu Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna .

Aranca Bega Veche Bega Timis Barzava Caras Nera Afluentii Dunarii Cerna

(Sb=1.080 kmp ; Lrh= 328 km) (Sb=2.108 kmp ; Lrh= 527 km) (Sb=2.362 kmp ; Lrh= 892 km) (Sb=5.673 kmp ; Lrh=1.907 km) (Sb=1.202 kmp ; Lrh= 355 km) (Sb=1.280 kmp ; Lrh= 502 km) (Sb=1.380 kmp ; Lrh= 574 km) (Sb=1.091 kmp ; Lrh= 530 km) (Sb=1.360 kmp ; Lrh= 524 km)

1.4. Ponderea fondului forestier

Padurea are un rol hotarator ca factor de echilibru al mediului geografic , prin atenuarea extremelor in cadrul proceselor dinamice ce se desfasoara in natura. Situarea padurilor in mod deosebit in regiunile montane si a dealurilor inalte , zone cu o mare energie de relief , bogate in precipitatii , cu pante pronuntate , padurile reprezinta principalul protector si cel mai eficient mijloc de regularizare a scurgerilor de suprafata si de alimentare echilibrata a apelor subterane. Influenta padurii din punct de vedere hidrologic si antierozional se exercita prin : - interceptia si retentia precipitatilor in coronament si litiera avand capacitatea de atenuare a scurgerii torentiale de pana la 40% din cantitatea de apa cazuta. - infiltrarea precipitatilor in sol. Solul forestier are o permeabilitate net superioara solurilor din alte complexe hidrologice - padurea constituie un mijloc eficace de consolidare si stabilizare a terenului prin sistemul radicular intretesut . Din suprafata totala a bazinului hidrografic Timis cca.168.450 ha reprezinta fondul forestier (29%), din care suprafata acoperita de paduri este de cca. 165.138 ha. In bazinul hidrografic Bega , suprafata de fond forestier este de cca.61.330 ha (25,6%) , din care cca. 60.287 ha sunt acoperite de paduri.

1.5.Cursul de apa principal

Raul Timis, este cel mai mare rau drenant din spatiul hidrografic Banat, drenand o suprafata bazinala de cca. 5.673 kmp (Atlas cadastral 1992). El isi colecteaza apele din majoritatea celor mai importante unitati de relief din Banat , avand la frontiera cu Serbia o altitudine medie a bazinului de receptie de 390 m. Cursul principal al raului Timis fiind amplasat de-a lungul culoarului depresionar intramontan Caransebes-Mehadia , este colectorul principal al unui important numar de rauri ce dreneaza Muntii Tarcu-Godeanu , cat si Muntii Semenic si Poiana Rusca. Din Muntii Tarcu Godeanu primeste rauri cu caracter montan, printre care cel mai important este Raul Rece (Hidiselul) , cu vale ingusta si puternic adancita cu pante ce coboara sub 25m/km numai in cursul inferior si care dreneaza o suprafata

bazinala de cca 180 kmp , cu altitudini si pante medii ce depasesc 1134 m si respectiv 420 m/km. Din Muntii Semenic , Timisul primeste afluenti mici dar cu caracter asemanator , iar din culoarul depresionar intramontan al Bisrei primeste Raul Bistra , colector al apelor de pe versantul nord-vestic al Muntilor Tarcu si de pe cel sudic al Muntilor Poiana Rusca , insumand o suprafata de receptie de cca. 900 kmp , caracterizata prin valori ale altitudinii si pantei medii ale bazinului hidrografic de cca. 830 m si respectiv 330 m/km. De-a lungul culoarului depresional intramontan , atat Timisul cat si Bistra au vai relativ bine conturate si dezvoltate cu pante in general mai mari de 5 m/km. La iesirea din culoarul depresionar intramontan , suprafata bazinului de receptie al Timisului insumeaza peste 2.000 kmp , avand o altitudine medie de aproape 800 m si pante medii de cca. 300m/km. Cursul mijlociu al Timisului traverseaza , paralel cu Bega , zona depresionara a piemontului Banatului , intre Dealurile Lipovei si Dealurile Buziasului. Valea sa bine dezvoltata , cu albie majora larga si cu pante medii de 0,7 - 0,8m/km. La iesirea din zona piemontana Timisul are o suprafata bazinala de peste 3.000kmp , altitudini si pante medii ale bazinului hidrografic de cca.600m si respectiv 240m/km. In cursul inferior ,Timisul avand o vale larga , meandrata si divagata , cu panta deosebit de redusa , a generat in trecut inundatii pe foarte mari suprafete. Pentru scoaterea de sub efectul inundatilor a acestor terenuri , inca din secolul trecut , traseul sau a fost rectificat si indiguit pana dincolo de frontiera. Prin realizarea dublei interconexiuni Timis-Bega , regimul hidrologic natural al Timisului aval de Costei este substantial modificat , de asemenea si cel al raului Bega prin efectul regularizarii debitelor functie de necesitati. Zonele interfluviale de campie fiind lipsite de scurgere ca urmare a construirii digurilor de aparare si implicit . ca urmare a scurgerii apelor raului Timis deasupra nivelului campiei , sunt in prezent drenate artificial prin intermediul canalelor sistemelor de desecare. Timisul , in cursul inferior , primeste in regim natural afluenti importanti numai de pe partea stanga , cel mai important fiind Poganisul care dreneaza muntii si zona piemontana de la nord-vestul Muntilor Semenic avand o suprafata de bazin de cca. 671 kmp, caracterizata prin altitudini si pante medii de cca.230 m si respectiv 90m/km . Bazinele hidrogafice Timis (5673kmp) si Bega (2362kmp) care impreuna reprezinta cca.43% din suprafata spatiului hidrografic Banat , au o situatie speciala datorita interventiei antropice care a modificat distributia naturala a scurgerii. Despre bazinele Timis si Bega , putem vorbi ca despre un singur bazin Timis-Bega , intrucat sunt legate prin doua derivatii formand practic un bazin unic , motiv pentru care vom trata si raul Bega ca si curs principal in spatiul hidrografic. Raul Bega , isi aduna izvoarele din versantul nord-vestic al muntilor PoianaRusca , primind afluenti din versantul vestic al acestora si din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei , continuind de la Topolovat cu Canalul Bega . Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 280m.

In cursul superior , pana la iesirea din Muntii Poiana Rusca , Bega si afluentii sai au un caracter de rauri montane , pantele lor generale fiind de cca. 15m/km , iar suprafetele drenante au pante de cca. 250m/km. In aceste conditii vaile raurilor sunt inguste si lipite de albia majora , in patul albiei predominand bolovanisurile si pietrisurile. La iesirea din zona montana , suprafata bazinului hidrografic este de cca. 300kmp iar altitudinea medie este de cca.600m. In cursul mijlociu , pana la iesirea din regiunea piemontana , Bega are o vale larga cu albie majora bine conturata cu latimi de pana la 2km si pante generale sub 1m/km. Pe dreapta primeste mai multi afluenti mici din dealurile Lipovei . Pe malul stang primeste din vestul Muntilor Poiana Rusca Raul Gladna afluent cu suprafata de receptie de 250 kmp , cu altitudine medie de 300m si pante sub 3m/km. Cursul inferior al Raului Bega , aval de Chizatau , traversand campia , se caracterizeaza prin pante mici de 0,4 m/km. In scopul combaterii efectelor inundatilor (apele revarsate ale raului Bega se amestecau cu apele revarsate ale raului Timis ) precum si in scopul asigurarii conditilor de navigatie , cursul inferior a fost amenajat si rectificat . In acest sens a fost construit Canalul Navigabil Bega care preia apele raului Bega la ape mici si medii , si doua canale de legatura cu raul Timis (Canalul de alimentare Costei-Balint prin care se suplimenteaza debitele raului Bega pentru asigurarea folosintelor din aval si Canalul de descarcare Topolovat-Hitias prin care se evacueaza surplusul din Bega , dirijandu-l in raul Timis in perioadele de ape mari) , Bega devenind astfel principalul afluent al raului Timis.

1.6. Judete care au teritorii in bazinul hidrografic Din punct de vedere al impartirii teritorial administrative , sunt incluse judetele Timis si Caras integral si portiuni reduse din judetele Arad , Gorj si Mehedinti. Ponderea suprafetelor judetelor raportata la suprafata totala de bazin se prezinta astfel: Judetul Timis 47,46% Judetul Caras Severin 46,47% Judetul Mehedinti 2,29% Judetul Arad 2,89% Judetul Gorj 0,90%