Sunteți pe pagina 1din 34

1

ELABORAREA STUDIULUI PEDOLOGIC


PENTRU EVALUAREA RESURSELOR PE TERITORIUL
ORASULUI VICTORIA


A. PIESE SCRISE

1. INTRODUCERE

Studiu pedologic constituie materialul stiintific prin care se concretizeaza o
cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja
existente (reambulare), cu sau fara cercetari de teren n completare pe un anumit
teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor si a conditiilor de mediu,
explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evolutiei solurilor,
recomandari asupra gospodaririi rationale, protectiei si ameliorarii resurselor de sol-
teren.
Cartare pedologica reprezinta activitatea executata n cea mai mare parte pe
teren si cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan
sau aerofotograma a unor unitati de teritoriu cu soluri similare, n conditii de mediu
similare.
Studiul pedologic se refera la municipiul Codlea, judetul Brasov care are populatie
de 24. 256 locuitori si se afla in NV Tarii Barsei la poalele Magurii Codlea

2. CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE


2.2 Relief
Din punct de vedere geografic si geomorfologic teritoriul administrativ al
municipiului Codlea se situeaza in N-V Tarii Barsei, la poalele Magurii Codlea (1294
m) care este emblema localitatii si totodata cel mai nalt vrf din Muntii Persani.
Vazuta dinspre Brasov Magura apare ca o formatiune muntoasa prelungita n directia
nord sud , iar dinspre Vulcan ea are forma unui con ascutit si abrupt fiind acoperita
de paduri pna pe culme.
Hotarul Codlei se nvecineaza spre est cu Halchiu si Ghimbav , spre sud cu cu
Vulcan , spre vest cu Holbav , Sinca Noua si Vad iar spre Nord cu Vladeni ,
Dumbravita si Satul Nou
Teritoriul administrativ al localitatii se ntinde pe o suprafata de 12.520 ha, din
care aproape jumatate apartine formei montane constituita din versantii estici si
nordici ai Magurii Codlea cu expozitie generala nordica si estica. Altitudinea din zona
montana variaza ntre 1291,5 m (Magura Codlei) si 600 m. Cealalta jumatate din
teritoriu apartine depresiunii Brsei. Trecerea de la relieful accidental din zona
montana spre sesul Brsei se face prin intermediul unor terase piemontane de
acumulare ale caror altitudini se situeaza ntre 550 m si 600 m. n aceasta zona se
afla cteva coline cum sunt: Dealul Cinelui cu 599,5 m si Dealul Frumos cu
2

635,4 m, care imprima zonei terasiere cu relief usor ondulat. Sediul propriu-zis al
Brsei situat ntre cursurile de apa Brsa, Vulcanita si Valea Homorodului coboara
usor spre nord-est unde se nregistreaza cele mai joase cote (520-525 m).
Din suprafata cuprinsa n perimetrul orasului aproape jumatate se afla n zona de
ses, avnd un aspect plan fara denivelari importante; 25 % din suprafata se afla pe
pantele de racordare (deluviale) care prezinta o nclinare destul de accentuata 15-
30%, iar restul de suprafata construibila este situata n zona de versanti a dealurilor
din nord-vest care marginesc muntele Magura Codlea.
Muntii Persani se caracterizeaza prin altitudine si energie de relief reduse;
frecvente depresiuni si nseuari, unele utilizate din vechime ca pasuri; glacisuri si
terase la periferia masivului sau n depresiunile interioare. naltimea medie de 800 -
1.000 m corespunde unei suprafete de netezire numita de N. Orghidan - Poiana
Marului, dupa localitatea unde ea este tipica. Putine culmi (Magura Codlei -1.292 m,
vrful Cetatii - 1.104 m), martori ai altei suprafete de netezire mai veche de 1.100 -
1.300 m, sculptata n calcare si conglomerate, depasesc nivelul general (800 - 1.000
m). Persanii domina dealurile nconjuratoare cu 100-150 m, deosebindu-se de ele
prin litologie, energia reliefului si peisajul specific de paduri ntinse si poieni.

2.2 Geologie (litologia si depozitele de suprafata)

Padurile ce compun UB Codlea sunt situate in sectorul sudic al Muntilor Persani,
pe poalele nordice, sudice si vestice, ale Magurei Codlea. Din punct de vedere
geologic, substratul este format din conglomerate, marne, gresii cretacice, calcare si
roci metamorfice de tipul micasisturilor si paragnaiselor si pietrisurilor cuaternare. In
general, este alcatuit intr-un substrat cu roci usor erozibile care de-a lungul timpului
sub actiunea factorilor interni si externi au determinat o geomorfologie variata in care
dominant este versantul cu nclinare moderata si expozitii nsorite si umbrite
Muntii Persani au o structura petrografica complexa, alcatuita din roci cristaline,
calcare mezozoice, flis si aglomerate vulcanice. Prezinta interesante forme carstice
(Cheile Vrghisului, pestera Meresti, s.a). n extremitatea de N a muntilor Persani,
Oltul si-a sculptat, n bazalt, frumosul si salbaticul defileu de la Racos.
Muntii Persani au un mozaic litologic putin obisnuit, care reflecta o evolutie
framntata. Alaturi de sisturile cristaline mai pot fi ntlnite rocile flisului (calcare,
conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite,
gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) si vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri).
Marea complexitate litologica se reflecta n diversitatea formelor de relief, a solurilor
si vegetatiei.
Partea centrala a acestor munti este alcatuita din roci cristalino-mezozoice.
Sisturile cristaline dau un relief greoi si masiv, care au conservat foarte bine
suprafata de netezire Poiana Marului. Masivul Grbovei din Persanii centrali este
constituit n mare masura din roci cristaline, ce dispar nsa sub cuvertura de
conglomerate, la care se adauga bazalte si tufuri spre nord, gresii si marne la sud.
Calcarele raspndite n zona estica si, fragmentar, n cea vestica a acestor munti, au
3

generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre
exemplu, n portiunea centrala a Defileului Oltului, pe vaile Vrghisului, Saratei,
Lupsei, precum si cea mai nalta cota a regiunii, Magura Codlei.

2.3 Hidrografia si Hidrologia

Cele mai importante ape ale tinutului sunt Vulcanita si Brsa. Vulcanita fusese
initial prul celor din Vulcan, nsa apa sa putina nu putea fi folosita. n anul 1427
comunele Vulcan, Codlea si Halchiu au hotarate sa aduca printr-un nou canal apa
din Brsa n comune. Dupa mentiunile lui Heinrich Wachner, noul canal, Vulcanita, a
fost amenajat in
1517.
Dupa inundatia produsa de catre Vulcantia n 1975, de-a lungul granitei dintre
Codlea si Vulcan s-a amenajat n 1978 un nou canal, care stabilea o legatura
transversala ntre Vulcanita si Brsa si urma sa protejeze de inundatii noile cartiere,
asezate mai jos, precum si zona industriala a orasului.



2.4 Clima
Codlea are o clima continentala temperata nsa n zona hotarului, din cauza altitudinii
diferite a fiecarei zone, pot fi nregistrate diferente de temperatura. Temperatura medie este
asemanatoare cu cea a Brasovului, respectiv 7,8C. Media precipitatiilor este de 650mm/an.
Temperatura minima, masurata iarna, a fost de -28C, iar temperatura maxima, nregistrata
vara, de +35C.
Clima zonei are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de
tranzitie ntre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental, mai umeda
si racoroasa, caracteristica zonei de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute.
Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul
iernii nu se nscriu n valorile extreme.
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de
600-700 mm/an. Vntul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze
medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Este un climat de adapost cu particularitatile ce-l definesc, un element important este
fenomenul de nghet timpuriu cu repercusiuni n activitatea agricola


2.5 Vegetatie si Fauna

Fauna municipiului Codlea este asemanatoare celei existente n Europa Centrala.
Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentata. Prin padurile de conifere si
foioase salasluiesc animale caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin, capriorul, lupul,
mistretii, jderii, pisicile salbatice, rsii, vulpile, nevastuicile si dihorii. Dintre rozatoare:
veveritele, prsul (mare, mai rar cel mic), soarecii. Zonele joase ale depresiunii sunt
4

populate cu iepuri. Pasari mai ntlnite sunt potrnichea, , vrabia si porumbelul, n padurea
de lnga Prejmer existnd cteva specii ocrotite: vntureii, sorlita, sorecarii comuni, sorecarii
de iarna, striga de Ural si huhurezul. De asemenea, n preajma Oltului se pot ntlni rate
salbatice si berze. Reptilele sunt putine: vipera, sarpele de apa, soprlele. Amfibienii sunt
reprezentati de salamandre, tritoni si broaste. Ihtiofauna este bogata, att n rurile de
munte, ct si n Olt. Coleopterele si lepidopterele sunt ntlnite n aproape tot arealul Tarii
Barsei.

Vegetatia din municipiul Codlea este modificata adanc de interventia factorului uman ,
prezinta ca trasatura esentiala etajarea pe verticala, cu limitele mai labile ale diferitelor etaje,
in functie de varietatea reliefului, deci de topoclimat. Inversiunile de temperatura se resimt si
ele, in sensul unor inversiuni de vegetatie, care se pot urmari insa mai greu din cauza
defrisarilor aproape radicale din vatra depresiunii.Etajul pajistilor alpine si subalpine primare
ocupa marile inaltimi de pe rama montana sudica, fiind mai extinse in Bucegi si mult mai
restranse in celelalte masive inalte. Sunt domenii ideale de pasunat, care au si favorizat, de
altfel, oieritul stravechi al mocanilor din Depresiunea Brasovului.
Molidisurile carpatice sunt mai raspandite in Bucegi si Piatra Craiului, asaltand versantii
mai putin abrupti. Celelalte masive montane din sud apartin domeniului padurilor de
amestec de molid, brad si fag, cu insule de molidisuri doar in Postavarul, Piatra Mare si mai
rar in restul varfurilor inalte. Cea mai mare parte a muntilor Persani si a culmilor montane de
inaltime mijlocie din bazinele Tarlungului si Buzaului superior constituie domeniul fagetelor
pure sau in amestec cu gorunul, in zonele marginale, la contactul cu piemonturile.
In sfarsit, vatra depresionara joasa si mai ales rama piemontala periferica sunt - sau mai
bine zis au fost - acoperite de paduri de stejar ( stejarul pedunculat), fiindca in prezent
acesta se mai pastreaza doar insular sau ca exemplare izolate, fiind defrisat inca din timpuri
vechi, dar mai intens in ultimele 200-300 de ani.


2.6 Influenta antropica

Sub actiunea omului, solul a suferit modificari substantiale, devenind, intr-o oarecare
masura, un produs al muncii omenesti. Lucrarile solului, care au menirea sa creeze conditii
cat mai bune pentru cresterea plantelor, exercita influente multiple si complexe asupra
solului. Efectuarea lucrarilor solului in cazul versantilor pe linia de cea mai mare panta este
cauza principala a manifestarii intense a eroziunii.
O structura necorespunzatoare a culturilor si practicarea monoculurii, duce la obtinerea
de productii scazute, dar exista, in acelasi timp, si influente negative asupra solului.
Exagerarile, in ce priveste cultura prasitoarelor, au efecte negative chiar si asupra celor mai
bune soluri, deoarece prin mobilizarea repetata a terenului se produce deteriorarea
structurii. Folosirea incorecta a ingrasamintelor are efecte negative atat asupra productiilor,
cat asupra proprietatilor solului. Prin destelenirea terenurilor in zona de stepa, se inlatura
vegetatia naturala ierboasa, cu efect de franare procesului de acumulare a humusului, iar
prin defrisarea padurilor se produce o intensificare a procesului bioacumulativ.
Defrisarea padurilor si folosirea nerationala a acestora in cultura plantelor duc la
manifestarea eroziunii, uneori pana la scoaterea terenurilor respective din circuitul agricol.
Poluarea este un fenomen general, legat strict de actiunea omului, care afecteaza
intreaga natura. Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane,
sub influenta factorului antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si
usor degradabile de catre microorganismele mediului(bacterii si ciuperci)


5


3. SOLURILE

3.1. Invelisul de sol in raport cu conditiile natural si repartitia naturala a
solurilor
Pe teritoriul municipiului Codlea, se gaseste o gama variata de soluri. Aceasta
diversitate rezulta din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de
relief, factorii hodrologici si factorii topoclimatici.
Tipurile de soluri au o dispunere conforma cu treptele de relief, cu constitutia
mineralogica a diferitelor depozite, cu conditiile climatic.
Solurile brune luvice si luvisolurile albice (clasa luvisoluri) sunt solurile cele
mai evoluate, formate pe materiale parentale sarace in minerale calcice si
feromagneziene reprezentate prin luturi, argile, conglomerate si gresii cu ciment
silicios, precum si depozite loessoide puternic decarbonatate.
Sesul piemontan este mai fertil, fiind alcatuit n parti aproximativ egale
din soluri cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine litice (prundice), soluri
cernoziomoide cambice si lacovisti, inclusiv semiturboase.
Evolutia solurilor de pe teritoriul municipiului Codlea a fost influentata de
interventia omului si de procesul de eroziune.
Solul ia nastere si evolueaza sub influenta conditiilor de mediu, fiind o
formatiune naturala. Acesta este rezultatul actiunii cumulative a opt factori naturali de
solificare:
Roca;
Relieful;
Clima;
Timpul;
Organismele (vegetatia);
Apa freatica;
Apa stagnata;
Omul.

Influenta rocii
Roca constituie materialul parental initial de solificare, exercitand asupra lui o
influenta deosebita care depinde de urmatoarele caracteristici:
Alcatuirea chimica, granulometrica si mineralogica;
Compozitatea sau starea de afanare.
Caracteristicile mentionate mai sus se mentin si la solurile evaluate. Astfel,
solurile formate pe nisipuri sunt usoare, permeabile, sarace in coloizi, iar pe argile
sunt grille compacte, slab permeabile si bogate in coloizi.
Roca exercita asupra solificarii o influenta importanta in sensul ca, pe aceeasi
roca, in diferite conditii de clima si vegetatie se pot forma soluri diferite, iar pe roci
6

diferite, dar in aceleasi conditii de clima si vegetatie, se poate forma acelasi tip de
sol.
Procesele de bioacumulare si levigare au un rol deosebit in formarea si
evolutia solurilor, iar intensitatea acestora depinde de caracteristicile rocilor, care se
transmit, si solurilor respective. S-a constatat ca acumularea humusului este in
functie de textura:
mai intensa in cazul solurilor argiloase;
mai scazuta in cazul solurilor nisipoase.
Procesul de levigare este influentat in ideea ca pe solurile nisipoase levigarea
este mai puternica, iar pe solurile argiloase este mai slaba.
Prin urmare, pe rocile grele se formeaza soluri mai bogate in humus, ceea ce
nu se intampla pe rocile usoare.

Influenta reliefului
Relieful diferentiaza solificarea prin unitatile de relief care determina o
zonalitate orizontal-altitudinala a climei, a vegetatiei si a solului, dar si pe areale mai
restranse influentand prin orizontalitate, versanti si depresiuni.
In cadrul unitatilor de relief, exista uniformitati ca suprafete convexe, concave
si plane.
In cazul suprafetelor concave, o parte a apei din precipitatii se scurge la
suprafata, iar solificarea decurge in conditii de umiditate mica, levigarea este, de
asemenea, mai redusa, profilele mai scurte si orizontul mai slab diferentiat.
Pe suprafetele convexe se adauga apa scursa din imprejurimi, solificarea
avand loc in conditii de umiditate accentuata, iar levigarea fiind si ea accentuate,
profilele mai lungi si orizonturile mai bine differentiate pe suprafetele plane.
Cantitatea de apa provenita din precipitatii este mai mare, deci aceste soluri prezinta
o stare normal de umiditate si evolutie.
Conditiile diferite de solificare apar in cazul expozitiilor. Versantii cu expozitie
sudica sunt mai bine incalziti decat cei cu expozitie nordica, ceea ce influenteaza
invelisul de sol.

Influenta climei
Clima actioneaza in solificare prin precipitatii si temperatura, dar si prin
celelalte elemente ale sale, precum vantul, umiditatea atmosferica si insolatia.
Aceasta mai influenteaza si formarea partii organice a solului si creeaza conditii de
dezvoltare a vegetatiei care constituie sursa de materie organica a solului.
Conditiile climatice asupra intensitatii procesului de eluviere-iluviere exercita o
influenta deosebita, ceea ce duce la o diferentiere mai accentuata a solurilor. Cu cat
clima este mai umeda, cu atat eluvierea este mai intensa.
In Romania, clima este mai putin umeda si, deci, eluvierea mai slaba.

7


Influenta timpului
Solurile reprezinta rezultatul manifestarii solificarii pe parcursul a sute de mii
de ani. Exista si situatii in care solificarea este de data recenta.
Interfluviul este un teritoriu vechi pe care solificarea s-a manifestat timp
indelungat. Pe acesta, solul este bine format de tip cernoziom, pe cand lunca este
un teritoriu tanar. Daca apa se revarsa si depune aluviuni noi in fiecare an, acestea
nu au timp sa se solifice. Daca lunca iese de sub influenta procesului de aluvionare,
incepe solificarea. Cu cat procesul este mai indelungat, cu atat solificarea este mai
avansata, aluviunile trecand in soluri aluviale, iar acestea, la randul lor, in soluri din
ce in ce mai apropiate celor de pe interfuviu.


Influenta organismelor
Organismele animale din sol (fauna), reprezentate prin diverse insect,
viermi, animale rozatoare sau sapatoare (soareci, popandai, harciogi, cartite), au un
rol important in procesul de solificare, deoarece solificarea este un proces de natura
biologica. Organismele determina retinerea si acumularea substantelor nutritive,
fenomen ce constituie latura esentiala a solificarii.
Cantitatea de materie organica este, in general, mai mare in cazul vegetatiei
de stepa, in comparatie cu vegetatia de padure.
In cazul vegetatiei lemnoase de padure, se formeaza soluri de padure care,
desi au un continut mare de humus, acesta este de calitate inferioara si
aprovizionarea cu substante nutritive si fertilizate este scazuta.

Influenta apelor freatice si a apelor stagnante
Apa are un rol foarte important in procesul de formare si de evolutie a solurilor,
influentand dezagregarea, alterarea, bioacumularea si eluvierea-iluvierea.
Solurile s-au format si au evoluat in conditii de umezire normala sub influenta
precipitatiilor atmosferice, fiind denumite si soluri automorfe.
Uneori formarea si evolutia solurilor are loc in conditii de supraumezire,
determinate de prezenta apelor freatice aflate la mica adancime sau a apelor
stagnante. In aceasta situatie, solificarea prezinta anumite particularitati, ducand la
formarea unor soluri specifice ca: hodromorfe, halohidromorfe, hidroautomorfe.







8



3.2. Lista solurilor
Nr.
Crt
.
Simbo
l
Tipul de sol Textura Materialul
parental
Expoziti
e
Inclinar
e
1. BPo Sol brun
luvic, Luvisol
albic
Textura luto-
nisipoasa in Ao,
nisipo-lutoasa in
El si luto-
argiloasa/argiloa
sa in Bt
Luturi, argile,
conglomerate
, gresii cu
ciment
silicios si
depozite
loessoide



-


1-2%
2. PTLF Sol
Cernoziomoi
d cambic
Textura poroasa Luturi/pietrisu
ri fluviatile

-

1-5%
3. PT,PT
L
Sol
cernoziomoi
d rendzinic,
Sol
cernoziomoi
d cambic
Textura poroasa
Luturi/pietrisu
ri fluviatile



-


1-5%
4. BM,BP Sol brun
eumezobazi
c
Textura mijlocie
grosiera pana la
fina
Gresii
calcaroase,
conglomerate
calcaroase,
luturi, marne


-


2-
5(10)%
5. BO Sol brun
acid
Textura usoara
spre mijlocie
Granite,
granitodiorite,
cuartite,
micasisturi,
gresii
silicioase,
comglomerat
e silicioase



-



2-10%
6. G Sol gleic Textura
mijlocie/fina
Luturi/pietrisu
ri fluviatile

-

1-2%

3.2.1. Clasa Luvisoluri
Luvosol
La luvosol, procesul pedogenetic predominant este cel de eluviere-iluviere.
Migrarea coloizilor minerali reprezentati, in general, de argila si oxizi si hidroxizi
de fier si aluminiu au determinat formarea orizontului B argic (Bt) profund si a
orizontului E luvic (El) sau E albic (Ea) saracit in argila si sescvioxizi si imbogatit,
secundar in pudra de silice.
9

Bioacumularea este mai slaba, deoarece resturile organice supuse humificarii au
character acid, si este realizata predominant de ciuperci si mai putin de bacterii. In
compozitia humusului predomina acizii fulvici, acesta fiind de tip mull-moder sau
moder.
Alcatuirea profilului: Ao-El-Bt-C.

3.2.2. Clasa Cernisoluri
Cernoziomurile
In cazul cernoziomurilor tipice, procesul de solificare caracteristic este
bioacumularea intensa si acumularea unei cantitati mari de materie organiza
humuficata.
In cazul cernoziomurilor cambice si argice, pe langa procesul de bioacumulare si
humificare, este prezent si procesul de argilizare si eluviere-iluviere.
Alcatuirea profilului: Am-AC-C sau Cca.
Rendzinele
Procesul pedogenetic este dominat de prezenta ionilor de calciu rezultati din
alterarea fizica si chimica a calcarelor, care, in prezenta humusului, formeaza humati
de calciu foarte stabili ce se acumuleaza in orizontul A mollic.
Rendzinele evoluate in conditii fitoclimatice diferite se diferentiaza doar sub
raportul tipului de humus. Astfel, in subzona amestecurilor de rasinoase cu fag se
formeaza rendzine cu mull moder, in subzona molidului rendzine cu moder, iar sub
jnepenisuri si ienuperete, rendzine cu moder si humus brut.
Alcatuirea profilului: Am-AR-Rn.

3.2.3. Clasa Cambisoluri
Euticambosoluri
Procesul pedogenetic dominant este cel de alterare moderata a materialului
parental cu formarea orizontului Bv, eutricambosolurile fiind formate pe materiale
parentale bogate in minerale calcice si feromagneziene si pe forme de relief cu
drenaj bun.
Resturile organice provenite de la vegetatia lemnoasa si ierboasa neacidofila sunt
supuse humificarii de catre bacterii si ciuperci, rezultand humus de tip mull forestier,
alcatuit din acizi huminici bruni si acizi fulvici.
Alcatuirea profilului: Ao-Bv-C.

Districambosoluri
In districambosoluri, in conditii de climat rece si reactie acida si foarte acida,
activitatea microorganismelor este mai redusa astfel incat transformarea resturilor
organice este mult mai lenta.
10

Solurile fiind situate, in general, pe versanti cu drenaj intern si extern foarte
bun, fierul rezultat din alterarea mineralelor ramane in stare oxidata.
Aciditatea de schimb a acestor soluri este determinata predominant de cationii
de aluminiu care impiedica si migrarea argilei din orizonturile superioare in orizontul
Bv.
Alcatuirea profilului: O-Ao-Bv-C.

3.2.4. Clasa Hidrisoluri
Gleiosolurile
Acestea se formeaza in conditii de prezenta a apei freatice in primii 50 cm ai
solului. Excesul de apa freatica creeaza un mediu anaerob astfel incat
microorganismele isi procura oxigenul, necesar proceselor metabolice, din compusii
organici si minerali ai solului.
In perioadele cand nivelul apei freatice coboara si patrunde mai mult aer in
sol, se intensifica procesele aerobe, astfel incat compusii fierului si manganului se
oxideaza generand un orizont gleic de oxidoreducere (Go) cu un aspect marmorat
(pete brun roscate in amestec cu pete de culoare cenusie). Materia organica
acumulata in conditii de aerobioza se descompune lent, generand humus de tip mull,
alcatuit din acizi huminici saturati in cationi de calciu care se acumuleaza intr-un
orizont Am gros, de culoare negricioasa.
Alcatuirea profilului: Ao-AGo-Gr.























11

3.3 Caracterizarea unitatilor de sol

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.1

Denumire: Sol pseudogleic mlastinos, carbonatic, puternic profund (101-
125cm), pe luturi/pietrisuri pe roci metamorfice si sedimentare, lut/ lut-argilos
Suprafata:4 ha 0.06%
Profile: 41
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica:Depresiunea Brasov(martor tectano-eroziv, Dealul Muscel)
Aspectul suprafetei terenului: moderat neuniform datorita alunecarilor de teren
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: versant cu alunecari, microdepresiunea, 1-10%
o Procese de panta: alunecari de teren in valuri si trepte semistabilizate
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: >10 m; neinundabil
o Vegetatie: higrofila
Principalele soluri cu care se asociaza: argiluvsoluri

CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Ao-Btw-Rp
Grosimea orizontului (cm): Ao: 10-15
Textura:fina/ mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
30;42 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 45 % v/v mica
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm 13 % moderat
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
0.6 mm/h mica
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-20
cm
7.3-7.5 - Slab alcalina
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
4.7-18.8 % Moderat-mare
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
>91 % Sol bazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
- - -
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
3.5-5.8 % mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 196 t/ha modeart
Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm
0,153-
0.290
% Moderat-mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 5-10 ppm Foarte mica-mica
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 42-98 ppm Foarte mica-mica
Volumul edafic util (V) 111 % v/v Foarte mare
Erodabilitatea (S) 0,9 - Puternica
Rezistenta la arat 56-60 kgf/dm
2
mare
Portanta (O) pe pante<5% - - slaba
Gradul de debazificare - - -
12

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.2

Denumire: Sol cernoziomoid cambic-gleizat moderat relict moderat profund (76-
100 cm) pe luturi/pietrisuri fluviatile lut/lut
Suprafata: 35 ha 0,52%
Profile: 52
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni longitudinale si pietris la
suprafata
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie; 1-5%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m , neinundabil
o Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune eu-mezobazice molice

CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Am-BvGr-CnCr-Rp
Grosimea orizontului (cm): Am: 30-35
Textura: mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
32;26 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 51 % v/v mare
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm -6 % netasat
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
5 mm/h Mare
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-20
cm
6,1 - Slab acida
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
82;73 e % Eubazic;
Mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
0 me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
5.70 % Mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 307 t/ha Extrem de mare
Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm
0,282 % Mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 36 ppm Moderata
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 64 ppm Foarte mica
Volumul edafic util (V) 79 % v/v mare
Erodabilitatea (S) 0 - Absenta
Rezistenta la arat 56-60 kgf/dm
2
mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Buna
Gradul de debazificare - - slab

13

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.3

Denumire: Sol brun luvic peseudogleizat slab, foarte puternic, profund (126-156
cm) pe luturi/pietrisuri fluviatile, lut/lut-argilos

Suprafata: 56 ha 0.84%
Profile: 42
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Despresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: tersa de cofluenta (Barsa-Turcu 1-2%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 10 m; neinundabil
o Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune luvice pseudogleizate puternic in
microdepresiuni si soluri pseudogleizate
CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Ao-El-Bt-Rp
Grosimea orizontului (cm): A: 20-25; Bl 15-20
Textura: mijlocie la suprafata si fina la profil
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
25;34 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 49 % v/v Mare
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm 2 % Slab tasat
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
5 mm/h mijlocie
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-20
cm
5.9 - slab acida
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
60;66 % mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
- me -
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
1.9-2.6 % mica
Rezerva de humus (0-50 cm) 98 t/ha mica
Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm
0,129 % mica
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 14 ppm mica
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 34 ppm Excesiv de mica
Volumul edafic util (V) 127 % v/v Excesiv de mare
Erodabilitatea (S) 0,9 - puternica
Rezistenta la arat 56-60 kgf/dm
2
Mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Temporar nesatisf
Gradul de debazificare - - Moderat
14

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.4

Denumire: Sol brun argiluvial pseudogleizat slab-rendinic, alb lavigat,
semiprofund (51-75 cm), pe luturi cu schelet/pietrisuri calcaroase lut/lutargilos
(6-25%)
Suprafata: 19 ha 0.29%
Profile: 59
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Muntii Piatra Craiului; Depresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni si pietre
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: con de dejectie 2-10%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m; neinundabil
o Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune eu-mezobazice pseudogleizate-
rendzinice
CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Ao-Bt-Rr
Grosimea orizontului (cm): A: 25-30
Textura: mijlocie fina slab scheletica
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
25;43 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 44 % v/v Mijlocie
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm 15 % Moderat
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
0.7 mm/h Mica
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-
20 cm
6.9 - Neutra
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
73;>91 % Sol bazic; mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
- me -
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
2.1-3.1 % Mic
Rezerva de humus (0-50 cm) 114 t/ha Mica
Aprovizionarea cu azot total in Ap
sau
0.180 % Moderata
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 30 ppm Moderat
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 70 ppm Mica
Volumul edafic util (V) 66 % v/v Moderat
Erodabilitatea (S) 0,9 - Puternica
Rezistenta la arat 61-75 kgf/dm
2
Foarte mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Temporar
nesatisfacatoare
Gradul de debazificare - - Slab
15

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.5

Denumire: Sol brun eu-mezobazic gleizat slab relict, foarte puternic profund
(126-150 cm), pe luturi/pietrisuri fluviatile, lut/lut
Suprafata: 74 ha 1.12%
Profile: 60
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni si pietris la suprafata
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie; teresa; lunca 2-5 (10)%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m , neinundabil
o Vegetatie: cultivata, pajiste mezofila
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri aluviale

CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Ao-Bvg-Cn-Rp
Grosimea orizontului (cm): Ao: 25-35
Textura: mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
22;21 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 52 % v/v Mare
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm -8 % Netasat
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
8 mm/h Moderata
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-20
cm
7.0 - Neutra
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
>91 % Sol bazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
0 me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
3.93 % Mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 182 t/ha mare
Aprovizionarea cu azot total in Ap
sau 0-20 cm
0,200 % Moderata
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 95 ppm Foarte mare
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 188 ppm Moderat
Volumul edafic util (V) 120 % v/v Foarte mare
Erodabilitatea (S) 0.7 - Mica
Rezistenta la arat 56-60 kgf/dm
2
Mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Buna
Gradul de debazificare - - Nedebazificat


16

UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.6

Denumire: Sol gleic molic,relict,slab levigat,moderat profund (76-100 cm) pe
depozite fluviatile, lut/lut argilos, drenat
Suprafata: 4 ha 0,06%
Profile: 62
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: slab neuniform
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie (microdepresiune) 1-2%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 1-2 ,(3) m , neinundabil
o Vegetatie: cultivata si pajiste mezohigrofila
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri gleice molice mlastinoase

CARACTERISTICILE SOLULUI

Profil de tipul: Am-Cr-Rp
Grosimea orizontului (cm): Am: 30-37
Textura: mijlocie/ fina
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B
29;36 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 47 % v/v mijlocie
Gradul de tasare (GT) 20-75 cm 8 % slab
Permeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv
1.5 mm/h mica
Reactia-pH (H
2
O) in oriz. Ap sau 0-20
cm
6,2 - Slab acida
Continutul de CaCO
3
total. 0-20; 20-
50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V
8,3
) in
oriz. A; B
69 % Mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
- me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
12.02 % Foarte mare
Rezerva de humus (0-50 cm) 406 t/ha excesiva
Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm
0,570 % Mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 16 ppm mica
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 42 ppm Foarte mica
Volumul edafic util (V) 85 % v/v mare
Erodabilitatea (S) 0 - Absenta
Rezistenta la arat 61-75 kgf/dm
2
Foarte mare
Portanta (O) pe pante<5% - - slab
Gradul de debazificare - -


17

4. ANALIZA FACTORILOR LIMITATIVI AI PRODUCTIEI, PROGNOZA
INVELISULUI DE SOLURI SI CERINTELE AMELIORATIVE


Procesul productiei agricole este legat in mod nemijlocit de sol. Solul este un
mijloc de productie limitat cantitativ de spatiul geografic, obtinerea de productii din ce
in ce mai mari fiind limitata de 3 factori principali: textura, eroziunea de suprafata,
panta terenului. Una din insusirile importante ale solului este textura.
Textura depinde de materialul parental si de caracterul procesului de solificare,
textura la randul sau exercitand o influenta importanta asupra solificarii.
Textura fina se opune levigarii accentuate, determina formarea de profile mai
scurte, dar cu orizonturi bine diferentiate, stimuleaza o acumulare de humus, creeaza
conditii de evolutie a solului.
Textura grosiera are o permeabilitate mare pentru apa si aer, capacitatea de
retinere a apei este mai mare, continut ridicat de substante nutritive, potential ridicat,
dar care nu poate fi valorificat din cauza deficientelor in ceea ce priveste regimul
aero-hidric.
Textura mijlocie are cele mai bune proprietati, majoritatea plantelor de cultura
se dezvolta optim pe acest tip de textura.
Exista culturi care prefera un anumit tip de textura astfel: cartofi, sfecla de zahar,
vita-de-vie, prefera o textura grosiera, in timp ce graul valorifica foarte bine textura
fina, insa majoritatea plantelor de cultura prefera textura mijlocie.
Textura, determinand sau influentand conditiile de crestere ale plantelor care au
cerinte foarte variate, constituie un criteriu de baza in alegerea sortimentului de
cultura.
Marea majoritate a plantelor de cultura se dezvolta optim in cazul texturii mijlocii.
Pentru unele culturi, textura poate constitui un factor restrictiv, cum se intampla de
exemplu, textura fina (argiloasa) in cazul vitei de vie, pomilor, cartofului.
Textura determina stabilirea masurilor agrotehnice si ameliorative ce urmeaza sa
fie aplicate solului. In cazul texturilor fine in comparatie cu cel al texturilor grosiere
mobilizarea solului trebuie facuta pe o adancime mai mare, ingrasamintele chimice
pot fi aplicate in doze mai mari si intervale mai lungi de timp.
Eroziunea aduce prejudicii importante sectoarelor agricole. Cantitatea de sol ce
se pierde anual la ha prin eroziune este de 0,5-500 t, fiind conditionata de volumul
precipitatiilor si intensitatea acestora, de relief, de modul de folosinta si de
proprietatile lor.
Erodarea in fiecare an a unei cantitati de sol, chiar daca aceasta este la limita
minima mentionata, are consecinte grave asupra fertilitatii solurilor. In eroziunea de
suprafata are loc pierderea materialului fin, a unei parti din coloizi, scaderea
continutului de humus, argila si substante nutritive in orizontul superior. Materialul
spalat prin eroziune este cel fin, din acest considerent inrautatindu-se structura
solului.
Pe masura intensificarii eroziunii orizontul cu humus devine subtire si uniform prin
brazdarea lui de catre rigole, fagase si ogase in care este erodat complet pana la
roca nesolidificata. Pierderile de argila si humus duc la degradarea structurii si in
consecinta la reducerea porozitatii necapilare, cresterea densitatii si reducerea
capacitatii pentru apa capilara.
In fazele avansate ale eroziuniii are loc pierderea partiala sau totala a orizontului
superior fertil, iar prin ogasele si ravenele formate, suprafata devine improprie pentru
cultura plantelor de camp. Eroziunea nu provoaca numai distrugerea solului situat in
panta, dar si o parte din solurile situate pe vai. De asemenea ea modifica regimul
18

apei, fapt cu consecinte importante nu numai asupra productiei plantelor, dar si
asupra regimului hidrologic al climatului in general arid.
Eroziunea duce la scaderea fertilitatii solurilor, a scoaterii din circuitul agricol a
unor mari suprafete de teren. Ea provoaca o rupere a echilibrului natural cu
consecinte dezastruoase asupra mediului inconjurator si, in general, asupra vietii.
Poluarea reprezinta contaminarea mediului nconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul n care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului
nconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea
mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
Sunt doua categorii de poluanti:
Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se
descompun rapid n proces natural. Acesti poluanti devin o problema cnd se
acumuleaza mai rapid dect pot sa se descompuna.
Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se
descompun foarte lent n mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este
dificil sau chiar imposibil sa se ndeparteze acesti poluanti din mediu. Compusii
nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan , dioxine, bifenili policlorurati si
materiale radioactivepot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa
urce n lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa
distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante
acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte
animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai
mare de toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.
Poluarea apelor Cererea de apa potabila este n crestere continua ct timp
populatia globului creste. Din anul 1942 pna n anul 1990 preluarea apei potabile
din ruri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei
consumate n Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39% a fost pentru
generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati; industria si
mineritul au folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si n
scopuri comerciale.
Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite n agricultura, cum ar
fi ngrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. n Statele
Unite, 37% din lacuri si estuare si 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea
pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n tarile n curs de dezvoltare,
mai mult de 95% din apa menajera este aruncata n ruri si golfuri, crend un risc
major pentru sanatatea umana
19

Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale
care se formeaza ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este
necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia
agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici
toxici, saruri, patogeni, sau materiale radioactive simetale grele care pot afecta viata
plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui,
au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrasaminte
chimice,pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si
alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni n California au
dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut
afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice
si lasa solul steril si dependent de ngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor.
n consecinta, se folosesc tot mai multe ngrasaminte, ceea ce duce la poluarea
rurilor si lacurilor n perioadele cu inundatii.
Poluarea in tara noastra in perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalatii
din Romnia au dreptul sa emita un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze
cu efect de sera, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romnia are un disponibil
minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale
Cantitatii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-
2012, pentru care ar putea ncasa pna la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dupa
alte estimari)
In anul 2010, Statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219
companii poluatoare de pe teritoriul tarii, n majoritatea lor cu capital de stat. Scopul
este de a ajuta acesti poluatori sa investeasca n ecologizare
.
Aceste companii au
posibilitatea sa vnda certificatele direct altor poluatori, romni sau straini, cu
capacitate mai mare de productie, sa le listeze la bursele specializare sau sa le
vnda unor intermediari









20

5. GRUPAREA TERENURILOR IN FUNCTIE DE SCOP (PRETABILITATEA LA
LUCRARI DE AMENAJARE, LA FOLOSINTE ETC.)
.
Pretabilitatea terenurilor se refera la gruparea sau clasificarea acestora in clase,
subclase, grupe si subgrupe.Aceasta grupare se face in scopul de a reuni terenurile
cu aceleasi aptitudini pentru diferite folosinte sau amenajari.
Gruparea in categoriile mentionate se realizeaza in raport cu natura si influenta
factorlor restrictivi pentru productie, Restrictiile se refera atat la conditiile existente
care diminueaza recoltele, cat si la pericolul aparitiei prin exploatare a unor degradari
cu aceleasi efecte. Analizand restrictiile carepot fi de natura climatica, de sol, de
relief, de drenaj, se pot stabili masuri necesare pentru amelioararea terenurilor si
optimizarea exploatarii


Clase de favorabilitate

Clasa Note de bonitare
I 100-91
II 90-81
III 80-71
IV 70-61
V 60-51
VI 50-41
VII 40-31
VIII 30-21
IX 20-11
X 10-1



Categorii de favorabilitate

Categorii de favorabilitate pentru folosinta
data
Nota de bonitare
Nefavorabila Sub 10
Slab favorabila 11-30
Mijlociu favorabila 31-40
Favorabila 41-60
Foarte favorabila Peste 60




In functie de valoarea coeficientilor de bonitare se stabileste nota de bonitare cu
ajutorul relatiei:
NB = (x
1
*x
2
*x
3
*......*x
n
)*100
21

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul sol pseudogleic mlastinos








F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

6
.
1
-
7
.
0

7
0
1
-
8
0
0

G
Z
S

P
Z
S

S
(
A
)
A

L
A

N

5
.
1
-
1
0
.
0

S
E
M
I

>
1
0

A
B
S

M
A

M
M

S
A

F
M

M

A
B
S

Coeficienti
PS 1 1 1 1 1 1 1 1 0.8 0.9 1 1 1 1 1 1 1 72
FN 1 1 1 1 1 1 1 1 0.8 0.9 1 1 1 1 1 1 1 72
MR 0.6 1 1 1 0.8 1 1 1 0.6 0.9 1 0.9 0.9 0.9 1 1 1 19
PR 0.5 0.9 1 1 0.8 1 1 1 0.5 0.9 1 0.9 0.8 1 1 1 1 12
PN 0.5 0.8 1 1 0.9 1 1 1 0.7 0.9 1 1 0.9 1 1 1 1 20
CV 0.5 0.8 1 1 0.8 0.9 1 1 0.6 0.9 1 0.9 1 1 1 1 1 14
22

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi

Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 72 200 14 400
FANETE 72 50 3 600
MAR 19 300 5 700
PAR 12 300 3 600
PRUN 20 250 5 000
CIRES-VISIN 14 100 1 400



























23

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul cernoziomoid cambic-gleizat






F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

8
.
3
-
1
1
.
5

3
8
0
-
6
0
0

G
Z
M

P
Z
S

A
B
S

A

N

<
5
%

A
B
S

3
.
0
1
-
5
.
0

N

A

A
B
S

S
A

M

M

A
B
S

Coeficienti
PS 1 0.7 1 1 1 0.8 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 50
FN 1 0.7 1 1 1 0.8 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 1 1 45
MR 1 0.8 0.9 1 1 0.8 1 1 1 0.9 1 1 1 1 0.9 1 1 47
PR 1 0.9 0.9 1 1 0.7 1 1 1 0.9 1 1 1 1 0.9 1 1 46
PN 1 0.8 0.9 1 1 0.8 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 52
CV 1 1 0.9 1 1 0.7 1 1 1 0.9 1 1 1 1 0.9 1 1 51
24

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi

Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 50 200 10 000
FANETE 45 50 2 250
MAR 47 300 14 100
PAR 46 300 13 800
PRUN 52 250 13 000
CIRES-VISIN 51 100 5 100






















25

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun luvic pseudogleizat






F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

8
.
1
-
9
.
0

8
0
1
-
1
0
0
0

G
Z
S

P
Z
S

S
(
A
)
F

L
A

N

<
5
%

A

>
1
0

N

A

A
B
S

S
A

F
M

M

A
B
S

Coeficienti
PS 1 1 1 1 0.3 1 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 22
FN 1 1 1 1 0.2 1 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.8 1 13
MR 0.9 0.9 1 1 0.1 1 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 6
PR 0.9 0.7 1 1 0.1 1 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 5
PN 0.9 0.7 1 1 0.1 1 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 5
CV 1 0.4 1 1 0.1 0.9 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 3
26

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi

Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 22 200 4 400
FANETE 13 50 650
MAR 6 300 1 800
PAR 5 300 1 500
PRUN 5 250 1 250
CIRES-VISIN 3 100 300






















27

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun argiloiluvial pseudogleizat






F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

6
.
1
-
7
.
0

6
0
1
-
7
0
0

A
B
S

P
Z
S

S
(
A
)
A

L
N

N

<
5
%

A
B
S

3
.
0
1
-
5
.
0

N

M
A

A

N

M

M

A
B
S

Coeficienti
PS 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.9 1 73
FN 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 0.8 1 58
MR 0.6 1 1 1 0.8 0.9 1 1 1 0.9 1 0.9 1 1 0.8 0.9 1 25
PR 0.5 1 1 1 0.8 1 1 1 1 1 1 0.9 1 1 0.8 0.9 1 26
PN 0.5 1 1 1 0.9 0.8 1 1 1 1 1 1 1 1 0.8 0.9 1 26
CV 0.5 0.9 1 1 0.8 0.9 1 1 1 1 1 0.9 1 1 0.7 0.9 1 18
28

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi

Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 73 200 14 600
FANETE 58 50 2 900
MAR 25 300 7 500
PAR 26 300 7 800
PRUN 26 250 6 500
CIRES-VISIN 18 100 1 800






















29

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun eu-mezobazic gleizat






F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

6
-
9

6
0
0
-
9
0
0

G
Z
S

P
Z
S

A
B
S

A
L

A
B
S

<
5
%

A
B
S

3
.
0
1
-
5
.
0

N

M
A

A
B
S

N

F
M

M

M

Coeficienti
PS 1 1 1 1 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 81
FN 1 1 1 1 1 0.9 1 1 0.9 0.8 1 1 1 1 1 0.9 1 58
MR 0.9 0.9 1 1 1 0.9 1 1 0.9 0.9 1 0.9 1 1 1 1 1 53
PR 0.8 0.7 1 1 1 0.8 1 1 1 0.9 1 0.9 1 1 1 1 1 36
PN 0.8 0.7 1 1 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 45
CV 0.8 0.4 1 1 1 0.8 1 1 1 0.9 1 0.9 1 1 1 1 1 21
30

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 81 200 16 200
FANETE 58 50 2 900
MAR 53 300 15 900
PAR 36 300 10 800
PRUN 45 250 11 250
CIRES-VISIN 21 100 2 100























31

Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul sol gleic molic





F
o
l
o
s
i
n
t
a

s
i

c
u
l
t
u
r
a

Indicatori (nr.) si cod
N
O
T
E

T
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
3

C
)

P
m

c
o
r
e
c
t
a
t
a

(
4

C
)

G
l
e
i
z
a
r
e

(
1
4
)

P
s
e
u
d
o
g
l
e
i
z
a
r
e

(
1
5
)

S
a
l
i
n
i
z
a
r
e

s
a
u

A
l
c
a
l
i
z
a
r
e


(
1
6

s
a
u

1
7
)

T
e
x
t
u
r
a

(
2
3
)

G
r
a
d

d
e

p
o
l
u
a
r
e

(
2
9
)

P
a
n
t
a

(
3
3
)

A
l
u
n
e
c
a
r
i

(
3
8
)

A
d
a
n
c
i
m
e
a

a
p
e
i

f
r
e
a
t
i
c
e

(
3
9
)

I
n
u
n
d
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

(
4
0
)

P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

(
4
4
)

C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

C
a
C
O
3

(
6
1
)

R
e
a
c
t
i
e

(
6
3
)

V
o
l
u
m

e
d
a
f
i
c

(
1
3
3
)

R
e
z
e
r
v
a

d
e

h
u
m
u
s

(
1
4
4
)

E
x
c
e
s

d
e

u
m
i
d
i
t
a
t
e

(
1
8
1
)

6
-
7

>
7
0
0

G
Z
M

P
Z
A

A
B
S

L
N

N

<
5
%

A
B
S

1
.
0
1
-
2
.
0

N

M
A

A
B
S

S
A

M

F
M

A
B
S

Coeficienti
PS 1 1 1 1 1 0.9 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 81
FN 1 1 1 1 1 0.9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 90
MR 0.6 1 1 1 1 0.9 1 1 1 0.3 1 0.9 1 1 0.9 1 1 13
PR 0.5 0.9 1 1 1 1 1 1 1 0.5 1 0.9 1 1 0.9 1 1 18
PN 0.5 0.8 1 1 1 0.8 1 1 1 0.2 1 1 1 1 1 1 1 6
CV 0.5 0.8 1 1 1 0.9 1 1 1 0.3 1 0.9 1 1 0.9 0.9 1 8
32

Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar
(kg/ha)
PASUNI 81 200 16 200
FANETE 90 50 4 500
MAR 13 300 3 900
PAR 18 300 5 400
PRUN 6 250 1 500
CIRES-VISIN 8 100 800



Legenda de culori

Clase de bonitare Grupa de clase de bonitare
Cod Nota de
bonitare
Nr.
Creionului
Culoare Cod Nota de
bonitare
Nr.
Creionului
Culoare
Extra
-color
Colo-
rama
Extra
-color
Colo-
rama
XV
XIV
XIII
XII
XI
>141
131-140
121-130
111-120
101-110
24
23
22
21
20
24
23
22
21
18
Negru
Gri
Maro inchis
Maro deschis
Sepia
A+ >101 22 22 Maro
inchis
I

II
91-100

81-90
17

16
15

17
Verde-galbui

Verde-albastru
A 81-100 16 17 Verde
albastrui
III

IV
71-80

61-70
13

12
10

13
Albastru deschis

Albastru inchis
B 61-80 13 10 Albastru
deschis
V

VI
51-60

41-50
10

9
8

7
Violet

Roz carmine
C 41-60 9 7 Roz
carmin
VII

VIII
31-40

21-30
6

5
5

4
Rosu caramiziu

Portocaliu
B 21-40 5 4 Portocaliu
IX

X
11-20

0-10
4

2
3

2
Galben inchis

Galben deschis
C 0-20 2 2 Galben
deschis




33

6. CONCLUZII

Realizarea acestui studiu pedologic pe teritoriul orasului Codlea a avut ca scop
rezolvarea urmatoarelor probleme:
- Cartarea pedologica in vederea caracterizarii aprofundate si multilaterale a
solurilor cu mijloc de productie in sectorul agricol;
- Cunoasterea cantitativa si calitativa a invelisului de sol cu scopul utilizarii lui
cat mai rational pe categorii de folosinta;
- Determinarea gradului de favorabilitate a solurilor pentru diferite culturi;
- Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura,
plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale;
- Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor
in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele.


Bibliografie

CARTAREA SI BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE SI SILVICE,
SPARCHEZ GH., Editura Universitatii Transilvania, Brasov 2008
PEDOLOGIE, SPARCHEZ GH.,DUMITRU ROMULUS, LUCIAN DINICA,Editura
Lux Libris Brasov 2011
www.lege5.ro norma-de-continut-pentru-studiile-pedologice-elaborate-in-vederea-
realizarii-si-reactualizarii-periodice-a-sistemului-national-si-judetean-de-monitorizare-
sol-teren-pentru-agricultura-din-28.05.2002
Proiectul de planificare strategica al muncipiului Codlea
www.wikipedia.org

















34

B.PIESE DESENATE