Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Meteorologie-Hidrologie





STUDIU CLIMATOLOGIC AL ORASULUI SIBIU LA
STATIE METEOROLOGICA SIBIU


Ionescu Daniela
Ghinea Maria Alexandra








Introducere


Studiul de fata are ca obiectiv reprezentarea si descrierea parametrilor climatici ce se
desfasoara in municipiul Sibiu. Pentru alcatuirea acestuia datele au fost preluate din anuarele
meteorologice existente in Biblioteca Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, din
Judetele Patriei Judetul Sibiu ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co ), din Clima
Republicii Populare Romane.


Sibiul este situat in partea centrala a Romaniei, in sudul Transilvaniei, in depresiunea
Cibinului, pe malurile raului Cibin, la 15 km amonte de varsarea acestuia in raul Olt, intre
400-450 m altitudine fata de nivelul marii. Ca repere localitatea se situeaza la 4547
latitudine N si 2405 longitudine E. Pozitia sa geografica, la intretaierea unor vechi drumuri
comerciale, in apropierea unor resurse de materii prime, a constituit in decursul vremii
principalul element ce a dus la dezvoltarea orasului.
Comunitatea local este alcatuit din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaiei este
reprezentat de romani (94%) care convieuiesc impreun cu germanii, descendeni ai colonistilor
saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatur unguri, rromi i
o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind prin influene culturale specifice
la viaa oraului. Aceeasi diversitate caracterizeaz i viaa religioas. Alturi de ortodocsi, la Sibiu ii
practic liber credina reformai, romano catolici, greco catolici i evanghelici-lutherani. Structura
social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural, diversitatea
locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de via, dnd oraului o aur
special.

I.Factorii radiativi

Reprezinta procese radiative care determina formarea climei intr-un anumit loc, spre
exemplu :fluxul radiatiei solare, absorbtia, difuzia, reflectia, radiatia terestra si a atmosferei
etc. Acesti factori au un rol hotarator , in absenta lor celelalte categorii de factori cliamtogeni
neputand nici macar sa existe ca atare. Bilantul radiativ al suprafetei active care reprezinta
rezultanta tuturor schimburilor de energie radianta ce au loc neincetat la nivelul suprafetei
terestre, poate fi definit si ca diferenta dintre valorile absorbite si cele ale radiatiei efective.
R=(Q+q)(1-A)-E.

II. Factorii dinamici

Reprezinta categoria de factori care influenteaza considerabil fenomenele
meteorologice si clima, avand tendinta de uniformiza caracteristicile acestora, aparand ca
urmare a distributiei inegale a bilantului radiativ pe suprafata teresta.Factori dinamici sunt
reprezentati prin circulatia generala a atmosferei, circulatia musonica, vanturile locale si
curentii oceanici.Principalele sisteme de vanturi, cu influenta puternica asupra climei zonelor
si regiunilor pe care le strabat sunt:alizeele, musonii, vanturile de vest, vanturile polare si
calmele ecuatoriale. Circulatia generala a atmosferei ia nastere sub influenta bilantului
radiativ neomogen. Implica deplasari ale maselor de aer, pe distante mari, sub influenta
directa a nucleelor barice permanente. De asemenea, ea sufera si modificari determinate de
neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si de apa, de miscarea
de rotatie.

III.Factorii fizico-geografici

Solurile

Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de
soluri negre, faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat,
rece si umed.

Reteaua Hidrografica

Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin
ape curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care
izvoraste din muntii Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul Sibiu.
Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate prin Lacul
Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului. Acesta este
amenajat in prezent pentru agrement.

Flora si Fauna

Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o
flora si vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si
stejar care urca de la portile orasului pana la poalele muntilor.
Flora Sibiului este dominata de speciile euroasiatice si europene. Pe acest considerent
specialistii incadreaza Sibiul si imprejurimile sale din punct de vedere floristic in regiunea
eurosiberiana, provincia central europeana est-carpatica circumscriptia Podisului
Transilvaniei.
Elemente de flora de provenienta continentala se gasesc in general pe versantii insoriti
ai delurilor ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si Sura Mare. Astfel pe pajistile
cu caracter stepic din aceasta zona intalnim: migdalul pitic, visinelul, jalesul, ruscuta de
primavara, sipica, capul sarpelui s.a.
Speciile sudice mediteraneene, submediteraneene si balcanice au intrat in Podisul
Transilvaniei prin defileul Oltului si pot fi observate in imediata apropiere a orasului sau in
interiorul sau. Sunt diferite specii de graminee, cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a.
O deosebita importanta, o prezinta speciile edemice nemaintalnite in niciun loc pe
glob, caracteristice tinuturilor noastre. Flora Sibiului si imprejurimilor sale inglobeaza in
aceasta categorie: cimbrisorul, brandusa, carbunii s.a. Amintim ca in apropierea Sibiului cresc
o serie de raritati floristice cum sunt: stanjeneii, ratisorele, dediteii, zavacusta, holodeanul.
Aici este singurul loc din tara unde creste patlagina uriasa. O serie de plante au fost puse sub
ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie.

Clima

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate
muntilor din vecinatate. Clima este deci temperat-continentala ferita de excese. Media anuala
a precipitatiilor este de 662mm cu valori minime in luna Februarie (26,7 mm) si maxime in
Iunie (113mm). Temperatura medie anuala este de 8,9C. In legatura cu variatia temperaturii
in cursul anului, trebuie analizat si fenomenul inghetului. Cunoasterea acestui fenomen
intereseaza indeproape agricultura. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte inca
din luna Septembrie. Ultimele zile de inghet se prelungesc la munte pana in luna Mai.
Ingheturile tarzii de primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele
timpurii de toamna aduc daune unora dintre culturile de legume si zarzavaturi. Zona
Transilvaniei, din care face parte Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed,
venit din N si NV Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar
oceanic ) care aduce zapada si ger.



Temperatura aerului (C )

Mediile lunare

Lunile/Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Media
lunara
Ianuarie -5,7 -3,2 -4,2 -9,1 -2,4 -3 -6,2 -4,5 -2,7 -1,4 -4,24
Februarie -0,8 -2,5 -2,5 -4,5 -7,8 -2,1 -2 1,3 -1,2 -1,2 -2,33
Martie 5,5 0,5 0,5 2,4 3,6 3,7 4,6 3,5 3 3,5 3,08
Aprilie 11,8 10,6 10,6 9,4 7 6,6 9,2 11,9 8,1 9,6 9,48
Mai 12 14,5 14,6 12,3 13,2 14,5 14,6 16,6 13,3 12 13,76
Iunie 18,5 16,2 16 19,7 17,6 16,2 16 18,5 16,9 16,9 17,25
Iulie 18,2 17,9 19,6 18,4 18,9 17,6 19,6 18 17,1 19,3 18,46
August 18 20 19 17 16,7 20 19 16,8 18 18 18,25
Septembrie 14,6 13,9 14,3 13,5 16 15,2 15,5 14,2 13,9 14 14,51
Octombrie 10,4 9 8,7 10,6 7,9 8,7 10,8 8 9,1 7,4 9,06
Noiembrie 6,4 7,4 5 4,9 2,8 5 4,3 6,4 5 4,9 5,21
Decembrie -1,3 -4,6 -3,3 0,2 0,9 -1,5 -1,8 -2,9 -1,2 -0,1 -1,56




Mediile anuale




Observand cele doua grafice( fig 1 si fig 2 ) orasul Sibiu se incadreaza la zona
temperata-continentala, fara prezenta exceselor termice; cu valorile cele mai scazute iarna
luna Ianuarie fiind reprezentativa in aceste sens cu o medie de -9.1C si cele mai ridicate vara
lunile August si Iulie cu medii cuprinse intre 18 - 18.5C.
Valoarea maxima absoluta in perioada de observatie s-a inregistrat in luna August
35.6C, anul 1961. Temperaturile minime absolute coboara, in special in lunile de iarna sub -
10C, minima absoluta s-a inregistrat in luna Ianuarie 1968, -28.1C.
Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Mediile
anuale 9 8,3 8,2 7,9 7,9 8,4 8,6 9 8,3 8,6
Temperatura medie anuala variaza intre 8
Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada
60 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile.




Fig 1



Fig 2

7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
8.4
8.6
8.8
9
9.2
1961 1962 1963 1964
Variatia temperaturii aerului
anuale- la statia Sibiu intre anii 1961
-10
-5
0
5
10
15
20
Temperaturile medii lunare multianuale la
statia Sibiu intre anii 1961
Temperatura medie anuala variaza intre 8 - 9C. Primele ninsori pot sa cada in luna
Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50
60 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile.
1965 1966 1967 1968 1969 1970
Variatia temperaturii aerului -mediile
la statia Sibiu intre anii 1961-1970
Temperatura
aerului(C)
Temperaturile medii lunare multianuale la
statia Sibiu intre anii 1961-1970
Lunile
Primele ninsori pot sa cada in luna
se mentine in general 50-


1970
Temperatura
aerului(C)
Temperaturile medii lunare multianuale la
media lunara
multianuala



Umezeala aerului

Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti
la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere
meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in
cantitatea norilor si precipitatilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ
Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat
intr-un volum de aer si se exprima in g/m. Umezeala relat
dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare
temmperaturii aerului din acel moment.
maximul starii higrometrice se produ
sezonului cald, cand temperatura este deosebit de ridicata.



Mediile
anuale 1961 1962
Med abs 9 9,2
Med rel 74 79

Fig 3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1961 1962 1963 1964
Variatia umezelii
Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti
la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere
meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in
cantitatea norilor si precipitatilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ-caloric.
Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat
un volum de aer si se exprima in g/m. Umezeala relativa reprezinta raportul procentual
dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare
temmperaturii aerului din acel moment. In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca
maximul starii higrometrice se produce in lunile de iarna iar minimul principal in lunile
sezonului cald, cand temperatura este deosebit de ridicata.
1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969
8,31 9,4 8,9 8,3 9,6 9,8
75,9 80 78 74,8 77 78 87,8
1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
umezelii - relative si absolute - la statia
Sibiu intre anii 1961-1970
Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti
la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere
meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in buna masura
caloric.
Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat
iva reprezinta raportul procentual
dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare
In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca
ce in lunile de iarna iar minimul principal in lunile

1969 1970
9,3 10,9
87,8 88

Med abs(mb)
Med rel (%)
la statia

Ianuarie 4,02
Februarie 4,43
Martie 5,34
Aprilie 8,22
Mai 11,05
Iunie 14,23
Iulie 15,22
August 15,02
Septembrie 12,03
Octombrie 8,77
Noiembrie 7,47
Decembrie 4,76

Fig 4

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie
86% si valoarea minima in luna Aprilie
relativa valorile vresc in sezonul rece si scad in perioada de vara.



0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Umezeala absoluta si relativa
85,8
84,2
78,5
71,7
74,6
75,6
74,1
74,5
77
77
81
86
Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie
86% si valoarea minima in luna Aprilie 71,7%. Avand imaginea grafica se vede cum pentru umezeala
rece si scad in perioada de vara.

umezeala abs (mb)
umezeala rel (%)
absoluta si relativa - mediile lunare - la statia Sibiu in
perioada 1961-1970

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie -
71,7%. Avand imaginea grafica se vede cum pentru umezeala
umezeala abs (mb)
umezeala rel (%)
la statia Sibiu in
Nebulozitatea





Fig 5
Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intr
restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta
deosebita in schimbul radiativ caloric din cadrul sistemului So
Anii/Frecventa
Cer
senin
Cer
noros
1961 68
1962 56
1963 63
1964 51
1965 47
1966 48
1967 49
1968 38
1969 46
1970 19









Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intr
restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta
caloric din cadrul sistemului Soare-Pamant-Atmosfera, fiindca
Cer
noros
Cer
acoperit
204 103
190 119
198 105
171 127
209 109
221 96
196 120
178 150
180 139
178 159
Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intr-un sens mai
restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta
Atmosfera, fiindca
sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza,
slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine.
Pentru alcatuirea graficului am cules dat
cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu
predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zi
cu cer senin- 48,5; zile cu cer noros
geografice a orasului situat intre munti.

Precipitatiile atmosferice
Valorile medii lunare
Luni/Ani 1961
196
2
196
Ianuarie 17 31,7 62,8
Februarie 8 28,3 6,4
Martie 7,5 87,1 32,8
Aprilie 45,1 61,3 26,4
Mai
122,
4 38,5 69
Iunie 62 89,5 43,7
Iulie 75,3 149 71,5
August 73,1 24,4 33,6
Septembri
e 2,5 76,5 17
Octombrie 59,9 4,9 27,7
Noiembrie 45,2 55,1 14,9
Decembie 27,9 16 26,3

0
50
100
Variatia pp medii lunare la statia Sibiu intre anii
reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza,
slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine.
Pentru alcatuirea graficului am cules date din anuarele mereorologice cu privire la zilele cu
cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu
predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zi
48,5; zile cu cer noros- 192,5; iar zile cu cer acoperit- 122,7, fapt datorat si pozitiei
geografice a orasului situat intre munti.
Precipitatiile atmosferice
196
3
196
4
196
5
196
6
196
7 1968
196
9
62,8 10 41,9 17 16,9 43,9 30,1
6,4 42 47,9 8 24,4 38,4 40
32,8 14 37,8 30 37,9 15 35,2
26,4 68,3 33 45,1 80,8 22,6 37,6
69 90 76,9 70,4 90,9 45,6 75
43,7 46,4 96,8 64 92,9 26,1 78,3
71,5 107 52,8 69,7 49,4
115,
9 99,6
33,6 61,6 51 39,4 42,7
101,
4 79,5
17 55,3 14 41,6 45,3 83 45
27,7 104 14,3 20 30,6 38,1 40,1
14,9 71,9 28,6 27 34,9 52,2 20
26,3 18,8 70,7 43,1 52,3 40 15,2

Variatia pp medii lunare la statia Sibiu intre anii
1961-1970
pp medii lunare(mm)
reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza,
e din anuarele mereorologice cu privire la zilele cu
cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu
predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zile
122,7, fapt datorat si pozitiei
197
0
Valori medii
lunare
27 29,83
48 29,14
50,6 34,79
94 51,42
123 80,21
135 73,42
120 91,06
81,3 58,8
31,9 41,21
75,8 41,55
20,1 36,99
10,9 32,12


pp medii lunare(mm)
Fig 6

Valorile medii anuale
Anii 1961 1962
Valorile
anuale 545,9 662,4

Fig 7
Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de
lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.
Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29
cantitatiile cele mai mari fiind specifice lunilor M
scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm).
perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970
817,4 mm/an, urmat de 1964
432,1mm/an.



0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1961 1962 1963 1964
Variatia precipitatilor medii anuale la
statia Sibiu intre anii 1961
1963 1964 1965 1966 1967 1968
432,1 691,8 565,7 475,3 599 622,2
Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de
lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.
Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29
cantitatiile cele mai mari fiind specifice lunilor Mai(80,21 mm), respectiv Iulie(91,06
scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm).
perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970
691,8mm/an si 1962 662,4mm/an, iar cele mai mici in anul 1963
1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Variatia precipitatilor medii anuale la
statia Sibiu intre anii 1961-1970
PP medii anuale
(mm)
Timp(ani)
1969 1970
595,6 817,4

Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de apa
lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.
Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29 92 mm,
91,06 mm), iar cele mai
scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm). In
perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970
662,4mm/an, iar cele mai mici in anul 1963
PP medii anuale
Timp(ani)

Presiunea atmosferica
Media lunara & anuala

Lunile/Anii 1961 1962
Ianuarie 967,5 965,8
Februarie 970,4 961,6
Martie 966,4 956
Aprilie 960,6 961,4
Mai 959,6 961,7
Iunie 963,3 964,5
Iulie 963,3 962,6
August 965,5 965,2
Septmbrie 968 965,4
Octombrie 967,8 968,3
Noiembrie 962,8 963,6
Decembrie 961,6 961,9
Anuala 964,8 963,2

Fig 8

958
959
960
961
962
963
964
965
966
1961 1962 1963 1964 1965
Variatia presiunii atmosferice la statia
Sibiu intre anii 1961
Presiunea atmosferica
1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969
960,4 975,2 960 957 965 958 963
965,3 962,2 960 960 967 962 960
955,3 960,4 963 965 964 963 961
959,8 961,2 956 962 959 964 959
961,4 963,7 960 959 962 964 964
966,3 962,6 962 963 964 964 961
962,7 963,3 963 964 966 963 961
967,4 962,3 964 960 964 961 966
964,3 966 966 966 964 963 966
960,7 966 970 963 967 968 961
963,2 964,4 960 965 967 964 960
960,3 963,2 938 945 960 962 960
962,3 964,2 962 961 964 963 962
1965 1966 1967 1968 1969 1970
Variatia presiunii atmosferice la statia
Sibiu intre anii 1961-1970
Presiunea
atmosferica
(mb)
Timp(ani)
1969 1970
963 960,7
960 955,7
961 958,8
959 959,8
964 960,1
961 963
961 961,6
966 963,2
966 967
961 966,4
960 964,6
960 967,4
962 962,4

Presiunea
atmosferica

Presiunea atmosferica max si min( mb )





Fig 9
Presiunea atmosferica reprezinta forta cu care coloana verticala de aer ce se extinde de la
suprafata Pamantului la limita superioara a atmosferei apasa unitatea orizontala de suprafata
terestra. Prezinta importanta practica in aeronautica si in climatologia medicala. Observam valori
diferite da la luna la luna, si de la an la an; maximul de presiune atmosferica s-a inregistrat in anul
1961 984,7 mb, iar minimul in 1962 925 mb. Variatiile neregulate ale presiunii atmosferice pot fi
de natura termica si dinamica. Incalzirile cauzeaza scaderea presiunii, iar aerul rece , crestrea ei.
890
900
910
920
930
940
950
960
970
980
990
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
presiunea
atm maxima
presiunea
atm minima
mb
Presiunea atmosferica - valorile maxime si minime - la statia
Sibiu intre anii 1961-1970
Max Min
984,7 944
984,8 925
975,3 950,4
958,6 934,4
981,1 931,4
971,5 947,3
980,4 940,7
981,3 936,3
978,3 946,8
980,4 942,1
Miscarile ascendente ale aerului duc la scaderea presiunii la sol iar cele descendente la cresterea
presiunii. Variatiile de presiune sunt analizate in fiecare zi in serviciile de prognoza.



Mediile lunare in perioada 1961-1970
Ianuarie 963,1
Februarie 962,3
Martie 961,33
Aprilie 960,38
Mai 961,35
Iunie 963,4
Iulie 963,06
August 963,78
Septmbrie 965,55
Octombrie 965,7
Noiembrie 963,42
Decembrie 957,87


Fig 10

952
954
956
958
960
962
964
966
968
Variatia presiunii atmosferice - mediile lunare
multianuale - la statia Sibiu intre anii 1961-1970
presiunea
atm (mb)



VANTUL




Perioada % / m/s N NE E SE S SV V NV Calm atm.real
1961
Frecventa
% 9,41 6,83 14 42 12,93 9,16 33,4 57,8
1970
Viteza
m/s 2,78 1,71 3,16 4,49 4,54 2,94 4,05 4,27
Calm atm. 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
% / m/s N NE E SE S SV V NV
1961 Frecventa 21 20 7 132 23 24 86 153
Viteza 2,6 1,3 2 4 3 1,3 2,5 2,7
1962 Frecventa 29 15 46 128 43 31 107 184
Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4
1963 Frecventa 21 20 42 106 49 22 74 140
Viteza 2,9 1,4 2,8 4,4 4,8 4,2 3,4 4,1
1964 Frecventa 3,4 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 14,4
Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5
1965 Frecventa 2,6 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,9
Viteza 2,1 2,2 3,9 4,6 5 3,3 4,5 4,3
1966 Frecventa 3,1 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 13,7
Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5
1967 Frecventa 3,7 2 5,3 5,5 1,9 1,2 8,7 15,6
Viteza 2,8 1,8 2,9 4,8 4,1 2,2 4,3 3,6
1968 Frecventa 3,5 1,8 8,1 9,3 2,9 2,4 9,5 15,5
Viteza 2,4 1,8 3 3,7 3,4 2,7 4 3,5
1969 Frecventa 2,7 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,1
Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4
1970 Frecventa 4,1 1,9 4,9 8,8 2,1 3,4 10,6 13
Viteza 3,8 1,8 3,4 4,4 5,9 3,7 5,2 4,7


Fig 11
Vanturile dominante cu frecventa cea mai mare sunt cele din NV, Vantul care bate
dinspre Mures se numeste local Muresan. Vanturile locale sunt brizele de munte si
Vantul Mare ( Mancatorul de zapada ) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in
depsresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant foehnic este cald , topeste zapezile, avand
importanta pentru activitatile agricole. Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele
climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele
depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in
perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie
egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda.
In urma masuratorilor efectuate la Statia Meteorologica Sibiu, in ultimii zece ani s-au
inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de
inversiuni termice, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica ( cca 70,2
zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane
vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare, aceasta este inchisa si nefavorabila
deplasarilor. Vara predomina vanturile oceanice umede din V Europei, care determina ploile
bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceani, care provoaca o
racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. De asemenea,
vara mai bate si Austrul ( dinspre SV ). Un alt vant predominant bate dinspre NE insa el este
inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei, dinspre depresiunea Sibiului.





0
10
20
30
40
50
60
N
NE
E
SE
S
SV
V
NV
Frecventa %
Viteza m/s
Calm atm.
Roza frecventei si vitezei vantului -mediile multianuale - la statia Sibiu
intre anii 1961-1970
Bibliografie:
Judetele Patriei Judetul Sibiu ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co )
Clima Republicii Populare Romane ( vol I si vol II)
surse electronice: site-ul primariei http://www.sibiu.ro/
Anuarele meterologice