Ce este cianura?

Anionul foarte toxic CN poate fi gsit n acidul prusic lichid, cunoscut i sub numele de Zyklon (punctul de fierbere la 26C), n forma gazoas a acestuia, acidul cianhidric, i n srurile acestuia, cianurile. Toi aceti compui au un miros de migdale amare, conin cianur i, prin urmare, sunt toxici. Multe cianuri sunt extrem de solubile n ap. Cianura este foarte toxic att pentru oameni, ct i pentru animale. Ce probleme poate cauza cianura? Cianura poate ajunge n organism prin cile respiratorii, prin piele sau prin nghiire. Prin urmare, orice contact cu ap sau aer contaminate cu cianur este extrem de periculos. Dac aceast otrav este inspirat, atunci cile respiratorii sunt arse. Primele semne ale otrvirii cu cianur sunt anxietatea, durerea de cap, ameelile i hiperventilarea. Atunci cnd dozele sunt mai mari, respiraia vezicular se blocheaz imediat, presiunea sanguin descrete, ritmul cardiac scade sub 60 de bti pe minut, iar persoana otrvit ajunge n com sau se zbate n convulsii. Moartea prin sufocare are loc n cteva minute. Doza mortal pentru om este de 1 mg CN/kg greutate corporal. De asemenea, cianura este foarte periculoas pentru peti i alte organisme acvatice. Doar 0,03 mg CN/l ap reprezint doza mortal pentru petii sensibili, alii putnd tolera pn la 0,2 mg/l. La concentraii de peste 3 mg CN/l, un ru este mort. Cantitatea de cianur (120 t) care a ajuns n mediu n anul 2000 cnd a avut loc accidentul de la uzina de procesare a aurului Aurul din Baia Mare ar fi fost suficient s omoare aproximativ 1 miliard de oameni. n cteva zile, fauna de pe 700 de

kilometri ai cursului rurilor din Romnia i Ungaria a fost distrus n totalitate. La ce se folosete cianura? n minerit, cianura se folosete de aproximativ 30 ani, la scar larg, ca agent de obinere a aurului i argintului. Cu ajutorul cianurii, 99% din cantitatea de aur poate fi extras din rocile care conin acest metal. Aadar, minereurile sunt tratate cu o soluie de cianur n bazine uriae. Dup ce aurul este extras, soluia contaminat nu numai cu cianur, ci i cu o cantitate mare de metale grele este depozitat n iazuri de steril. Aceste reziduuri rezultate n urma activitilor de extragere a aurului reprezint o ameninare serioas la adresa sntii oamenilor i a mediului i nu trebuie eliberate n mediu. Datorit toxicitii sale foarte mari, acidul cianhidric gazos a fost foarte mult timp folosit ca fumigant mpotriva insectelor i roztoarelor n mori, depozite sau pe nave. Acum este interzis n multe ri. Acidul prusic este un produs primar pentru multe sinteze chimice. Este folosit, de exemplu, pentru obinerea unor produse sintetice, cum ar fi vopselele acrilice, sticla acrilic i vopsele email, sau ca ngrmnt i aminoacid n mncarea pentru animale. Cianura de sodiu i cianura de potasiu joac un rol important n galvanotehnic i prevenirea coroziunii, cianura de natriu fiind folosit la clirea oelului. Situatia actuala la rosia montana Localitatea (situata in nord-vestul tarii, la 128 km de ClujNapoca, in judetul Alba) adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa (estimat la 300 de tone), exploatat de secole in mod traditional, in subteran. Compania Rosia Montana Gold Corporation (numita in continuare RMGC),

constituita prin alaturarea companiilor Gabriel Resources Ltd. (80 % din actiuni) si Minvest Deva (20%), proiecteaza la Rosia Montana cea mai mare operatiune de minerit la suprafata din Europa, prin tratarea minereului cu cianuri. Proiectul a generat controverse nationale si internationale si a determinat formarea unei miscari de rezistenta l ocala datorita unor aspecte pe care proiectul le implica: tehnica de exploatare aleasa de RMGC este cea mai daunoatoare pentru mediu :pe durata a 11 ani, - 5 munti vor fi decopertati (folosind aproximativ 150 tone de dinamita zilnic); - 1600 ha de pamant vor fi afectate direct si toti factorii de mediu (apa. aer, sol) vor fi infestati; Suprafata care va fi afectata indirect nu poate fi estimata; - cianura utilizata va fi decantata intr-un lac descoperit cu o capacitate de peste 250.000 de tone si de marimea a 800 de terenuri de fotbal; - cianura din amestecul care rezulta in urma prelucrarii minereului se va evapora la 27 de grade Celsius. Cianura din lac, daca ar fi luata sub forme de pilule, ar putea ucide 35 de miliarde de oameni; - tehnicile si echipamentele de neutralizare a cianurii pe care compania sustine ca le are sunt extrem de costisitoare, existand un dubiu asupra intentiei si a posibilitatilor RMGC de a le achizitiona / folosi; deseurile toxice care contin cianura nu pot fi neutralizate total, rezultatul fiind un produs care este in continuare foarte daunator mediului; - realizarea operatiunlor de minerit la suprafata la Rosia Monatana implica stramutarea a aproape 800 de gospodarii (aproximativ 2000 de oameni dezradacinati); - 8 biserici, 13 cimitire si site-uri arheologice de o valoare istorica inestimabila vor fi "reamplasate"; Impactul economico-social

 Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1.800 de persoane, care trebuie stramutate. 740 de case, cateva scoli si biserici cu cimitirele lor se cer daramate. Operatiunea a starnit, in mod evident, o puternica reactie negativa din partea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei. Intr-o zona cu un somaj de circa 70%, RMGC estima in mai 2007 ca va crea 1.200 de locuri de munca pe perioada constructiei minei, inca 600 de noi locuri de munca implicate direct in faza operationala si ca va genera indirect alte 6.000 de locuri de munca, colaterale proiectului de exploatare aurifera (conform declaratiilor reprezentantilor RMGC, mai 2007). Salariile promise vor echivala de circa 4,7 ori salariul mediu pe economie raportat la numarul de angajati. Suprapus insa angajarii reprezentantilor din consiliile locale, ale sotiilor si rudelor acestora, fara de care demararea proiectului ar fi fost imposibila la nivel local, acest argument este parca destul de greu digerabil. Pe fond, infuzia totala de investitii in regiune se va ridica la 2,5 miliarde dolari SUA pe perioada functionarii minei pana in 2022, cand resursele vor fi fost epuizate. Inseamna ca, la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului, zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri, importati partial din delocalizare in regiunea respectiva (Rosia Montana avand in prezent circa 2.000 de locuitori) si cu un mediu grav afectat. Acum sa tragem linie: profiturile potentiale ale RMGC prin valorificarea acestor rezerve se ridica la aproximativ 4 miliarde dolari SUA pentru urmatorii 15 ani, daca luam in calcul veniturile preconizate de dinamica pretului de piata al unciei de aur si argint (aproape 8 miliarde dolari SUA incasari) si scadem totalul costurilor operationale, de capital si altor costuri aferente. Pentru urmatorii cinci ani, de exemplu, costurile operationale estimate pentru o uncie de aur (31,10 grame) vor fi de 181 dolari SUA, iar costurile totale de capital, inclusiv

dobanzile, costurile de finantare si cele corporatiste se vor ridica la circa 750 milioane dolari SUA. Proiectul fiind realizat intr-o zona defavorizata, firma RMGC a beneficiat de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale (1997-2007). Chiar si in conditiile actuale, veniturile potentiale incasate la bugetul de stat, rezultate din impozitul pe profit si redeventele de exploatare (in valoare de 2% din profit), ar genera o suma de circa 700 milioane dolari SUA pentru statul roman, pana in 2022. RMGC devine insa unul dintre principalii 5 contributori la bugetul de stat, intr-o regiune unde PIB pe locuitor produs zilnic este in momentul actual de doar 2 dolari SUA. Relevanta colectarii veniturilor la buget se va potenta prin impozitele incasate pe salariile lucratorilor. Controverse istorico-arheologice Reversul medaliei este infatisat de regizorul Tibor Kocsis in filmul sau New Eldorado. Sub blestemul aurului, 4 munti sunt pe punctul de a disparea de pe fata pamantului, aproximativ 800 de hectare vor fi acoperite cu deseuri contaminate cu cianuri, urmand a se construi un dig care sa opreasca poluarea zonei. O ploaie foarte puternica poate genera insa o catastrofa in regiune, imposibil de prevenit. Satul Rosia Montana, cu casele, arhitectura si cultura sa vechi de secole - de fapt prima localitate atestata documentar in Romania -, risca sa dispara. Numerosi arheologi romani si francezi au relevat valoarea inestimabila si interesul stiintific urias al vestigiilor arheologice, cu caracter de unicat in Europa. Intensificarea cercetarilor in zona afectata de proiect este urmarea fireasca a obligatiilor legale, finantate chiar de firma RMGC, pentru obtinerea "descarcarii arheologice". Conservarea mostenirii culturale a zonei a fost sprijinita intr-adevar, adeseori, si pe spezele firmei RMGC. Insuficienta acestor resurse private este insa inevitabila, fiind dublata de aparitia unei serii de alte nereguli.

Mai intai, partialitatea cercetarilor, restransa doar la 4 hectare, trebuie extinsa la toata suprafata vizata de proiect, adica la cel putin 100 hectare. Cine va suporta aceste costuri sau cine va raspunde de inconstienta excavarilor in zonele de interes istorico-arheologice neverificate inca? In al doilea rand, apare stranie neexercitarea dreptului de preemtiune de catre statul roman, prin intermediul Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv al Consiliului Judetean Alba si al Primariei Rosia Montana in procesul de vanzare a 14 imobile, monumente istorice de secol XVIII-XIX, instrainate in ultimii 5 ani in zona. In al treilea rand, scopul evaluarii corecte si pertinente a impactului de mediu este grav periclitat. Insisi autorii Planului de Management al Patrimoniului Cultural privind Centrul Istoric al localitatii Rosia Montana au reclamat, inca din septembrie 2006, faptul ca documentatia lor a fost inclusa doar partial in Raportul depus de RMGC la Ministerul Mediului. In al patrulea rand, exploatarea zacamantului de aur ar duce la distrugerea iremediabila a sitului arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat si ar anula posibilitatea constituirii in viitor a unei zone de turism cultural ca solutie economica durabila, aducatoare de venituri populatiei in zona pe termen lung. Distrugerea unor vestigii arheologice de asemenea valoare ar fi o crima culturala, dupa cum estima academicianul Haiduc. Spectacolul toxic al cianurii In documentele de evaluare a celor mai bune tehnici posibile (BAT) pentru managementul iazurilor de decantare a sedimentelor si a sterilului, se mentioneaza clar ca utilizarea cianurilor este metoda cea mai larg raspandita in extractia aurului in Uniunea Europeana. Cu ajutorul cianurii, 99% din cantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal, garantand rentabilitatea economica a proiectului.

In practica de extractie insa, tehnologia de preparare a aurului si argintului prin cianurare se utilizeaza de aproximativ 30 ani, la scara mare, ca agent de obtinere a aurului si argintului in peste 400 de mine in lume. Turcia, Suedia, Finlanda, Spania, Franta, Italia si Romania (la Baia Mare, Rosia Montana si Baita Bihor) permit utilizarea cianurii in minerit, dar tari precum Germania, Cehia si Slovacia au interzis aceasta metoda, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acest tip. Cianura este foarte toxica atat pentru oameni, cat si pentru animale. Cum se procedeaza pe fond si care sunt riscurile expunerii la cianura? Minereurile sunt tratate cu o solutie de cianura in bazine uriase. Dupa ce aurul este extras, solutia contaminata nu numai cu cianura, ci si cu o cantitate mare de metale grele este depozitata in iazuri de steril mari. Aceste reziduuri rezultate in urma activitatilor de extragere a aurului reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si a mediului. Cianura poate ajunge in organism prin caile respiratorii, prin piele sau prin inghitire. Prin urmare, orice contact cu apa sau aer contaminate este extrem de periculos. Daca otrava este inspirata, atunci caile respiratorii sunt arse. Primele semne alarmante sunt anxietatea, durerea de cap, ametelile si hiperventilarea. Atunci cand dozele sunt mai mari, respiratia veziculara se blocheaza in scurt timp, presiunea sanguina descreste, ritmul cardiac scade sub 60 de batai pe minut, iar persoana otravita ajunge in coma sau se zbate in convulsii. Moartea prin sufocare are loc in cateva minute. Doza mortala pentru om este de 1 mg CN-/kg greutate corporala si de doar 0,03 mg CN-/l apa pentru pestii sensibili, altii putand tolera pana la 0,2 mg/l. La concentratii de peste 3 mg CN-/l, un rau este mort. De exemplu, cantitatea de cianura (120 tone) care a ajuns in mediu atunci cand a avut loc accidentul de la uzina de procesare a aurului din Baia Mare ar fi fost suficienta sa omoare aproximativ 1 miliard de oameni. In cateva zile, fauna de pe 700 de kilometri ai cursului raurilor din Romania si Ungaria a fost distrusa in totalitate. Accidente majore similare,

circa 30 numai dupa 1990, au avut loc si in alte tari unde se aplica procedeul: in SUA (1993 si 1998), Guyana (1995), Australia (1995), Filipine (1999), cu mentiunea insa ca zonele respective erau mai putin populate si efectele mai putin dramatice. Proiectul Rosia Montana pare ca se va conforma mult mai rapid cu standardele europene in vigoare de gestionare a deseurilor din extractia minereurilor cu ajutorul cianurii. Totodata, RMGC a adoptat Codul pentru fabricarea, transportul si folosirea cianurii in productia aurului administrat de catre Institutul International de Management al Cianurii. Acest cod supune automat compania unui audit din partea unui comitet independent, pentru certificarea respectarii cerintelor impuse. Proiectul RMGC nu mentioneaza inca o asemenea certificare, dar afirma ca este semnatara a acestui Cod. Totodata, incepand cu anul 2006, Gabriel Rosia Montana se conformeaza codului OECD de conduita a companiilor multinationale si standardelor ONU de siguranta pentru gestiunea deseurilor cianurate. Accidentele raman totusi inerente. Statisticile ne arata ca 72% dintre ele s-au datorat defectiunilor de la baraje, 14% spargerilor de conducte si 14% au fost accidente de transport. Nimeni nu poate garanta ca ele nu se vor repeta, iar in aceste conditii pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic. Nici argumentul ca guvernul roman, la randul sau, nu a reusit pana acum sa gaseasca resursele necesare pentru reabilitarea mediului in celelalte circa 500 de mine inchise in Romania in ultimii 15 ani, conform estimarilor Bancii Mondiale, nu ne ajuta.