Sunteți pe pagina 1din 49

Proiect la Management si Ingineria Sistemelor

de Productie

Tema de proiectare: Procesul tehnologic de obtinere a amoniacului

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Cuprins
1

CAP 1.Lansarea in fabricatie


1.1 Prezentarea produsului..
1.2 Identificarea clientilor potentiali.
1.3 Identificarea factorilor de success...
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul
extern.
1.5 Proiectarea actiunilor proportionale..
CAP 2. Amplasarea si planul general al intreprinderii.
2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
2.2 Amplasarea intreprinderii pe
2.3 Stabilirea relatiei de inter-dependenta dintre
anumite compartimente si sectia proiectata...
2.4 Alegerea felului cladirii
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii.
2.6 Stabilirea structurii de productie...
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare
a intreprinderii..
CAP 3. Poiectarea managementului productiei...
3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii
tehnologice adoptate...
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de
productie...
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de
productie..
3.2.2
Elaborarea gaficului de analiza.
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic..
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie...
CAP 4. Proiectarea asigurarii calitatii
2

4.1

Proiectarea obiectivelor compartimentului de


asigurare a calitatii..
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de
asigurare a calitatii..
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a
procesului de productie privind asigurarea calitatii
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti
privind asigurarea calitatii
4.5 Puncte de control.
CAP 5. Proiectarea activitatilor auxiliare si de deservire
5.1
Proiectarea activitatilor de reparatii.
5.1.1 Elaborarea garficului ciclului de reparatii
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii...
5.2
Proiectarea trasportului intern...
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate
in organizatia transportului intern.
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in
intreprindere
5.3 Proiectarea activitatii de depozitare.
5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite...
5.3.3 Proiectarea fluxului de materii din interiorul
intreprinderii.
CAP 6. Managementul resurselor umane.
6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie..
6.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de
operator tablonist.
3

6.3

Stabilirea pe baze analitice a timpului de


odihna
6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimbarilor..
6.5 Proiectarea conditiilor de munca ...
6.6 Proiectarea necesarului fortei de munca ..
6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie..
6.8 Calcului fondului de retribuire...
CAP 7. Proiectrea managementului intreprinderii...
7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii
7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale
intreprinderii...
7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate..
7.4 Alegerea unei metode de conducere..
7.5 Proiectarea a 5 reguli de conducere eficiente intre
manager si angajat..
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor..
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara...
7.8 Proiectarea unui contract individual de munca...
7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere..
7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta
muncii unui manager..

CAP 1. LANSAREA IN FABRICATIE A


PRODUSULUI
4

1.1 Descrierea produsului


S.C. CHEMIS S.R.L. este o companie producatoare de amoniac care isi propune
sa ofere fiecarui consumator din Romania, produse de inalta calitate.
Denumirea amoniacului provine de la clorura de amoniu care a fost pentru prima
data descoperita in Oaza lui Ammon azi Oaza Siwa, Egipt. Starea de agregare a
amoniacului fiind gazoasa, avand proprietatile chimice unei baze, toxice cu miros
intepator, mai usor ca aerul.
Amoniacul este usor solubil in apa la temperatura de 0 C, se dizolva 90,7 g
amoniac in 100 ml de apa, solutie cu un miros intepator si care are o reactie alcalina.
Amoniacul sub forma de gaz intr-un amestec intre 15,5 - 30 % cu aerul este
explosiv. La contactul cu suprafete cu o temperatur de peste 630 C se descompune in
apa si azot, reactie de descompunere care este catalizata prin prezenta unui metal, care
coboara tempratura de descompunere de la 630 C la 300 C. Gazul de amoniac are
actiune caustica in contact cu suprafetele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor cailor
respiratorii, digestive sau ochilor. O concentratie de amoniac de 0,5% in aerul inspirat
produce in timp de 30-60 de minute moartea.
Molecula de amoniac are o structura piramidal-trigonala, avand suprafete
tetraedrice, care au in colt un atom de azot cu o pereche libera de electroni. Amoniacul
are un caracter amfoter, formeaza baze prin acceptare de protoni dand nastere la ioni a
sarurilor de amoniu, sau are proprietati acide prin pierdere de protoni in prezenta bazelor
tari formand ioni de amide:
Producerea pe scara industriala a amoniacului este realizata intr-un procent de
90 % din azot si hidrogen (in raport de 1:3) dupa procedeul Haber-Bosch, procedeu
descoperit de chimistii germani Fritz Haber (18681934) si Carl Bosch (1874-1940).
Acest procedeu obtine amoniacul dintr-un amestec gazos de hidrogen si azot, in
prezenta unui catalizator de oxid de fier Fe3O4, K2O, CaO, Al2O3 si bioxid de siliciu SiO2
supus la o presiune de 300 bari si o temperatura de 450 C.
Amoniacul este unul din produsele principale ale industriei chimice, azi productia
mondiala de amoniac ajunge cca. la 125 milioane tone, pentru aceasta productie fiind
necesara 3 % din energia globului. Cea mai mare parte a cantitatii de amoniac este
folosita pentru ingrasamintele chimice cu azot.
Amoniacul este utilizat in:
Amoniacul lichid este folosit in agregatele frigorifice, sau la distilare fractionata
in cercetarea carbonului (Institutul Max Planck Germania).
De asemenea este utilizat in industria textila, sau la plasticizarea lemnului prin
tratare cu o solutie cu amoniac.
In metalurgie este folosit ca gaz de protectie in timpul tratarii termice a metalului
5

Folosit sub forma de solutie in curatatoriile chimice, ca si dupa actiunile de


dezinfectare, la neutralizarea clorului sau formaldehidei (formolului).
La curatarea aerului de fumul produs de emisia motoarelor cu ardere interna.
In medicina sau industria farmaceutica la preparare de medicamente, sau in
producerea explozivilor
O actiune patogena o are amoniacul in stomac produs cu ajutorul enzimei
ureaza de bacteria Helicobacter pylori o cauza frecventa a ulcerului gastric.

1.2 Identificarea potentialilor clienti


Pentru a identifica potentialii clienti ,literature de specialitate recomanda o gama
larga de tehnici si metode de lucru.Dintre acestea am ales metoda chestionarului.
CHESTIONAR
Tabelul 1.1
Nr.crt.
Intrebari
1
Ce varsta aveti?

Din ce regiune proveniti?

3
4

Credeti ca amoniacul in concentratie ridicata


poate duce la degradarea sanatatii?
Sunteti multumiti de serviciile noastre?

De ce ati apelat la serviciile noastre?

Ati auzit de fabrica S.C. CHEMIS S.R.L?

Utilizati amoniac in mod:

1.3 Identificarea factorilor de succes

Variante de raspuns
a) 15-20 ani
b) 20-30 ani
c) 30-40 ani
d) peste 40 ani
a) urban
b) rural
a) da
b) nu
a)da
b)nu
a)seriozitate
b)eficacitate
c)ambele
a)da
b)nu
a) curent
b) periodic
c) ocazional
d) nu utilizez

Factorii de succes sunt indicatorii care arata de ce o intreprindere are succes sau
esueaza intr-un anumit domeniu.
Identificarea factorilor de succes sunt:
-puncte tari;
-puncte slabe;
-amenintari ale afacerii;
-oportunitatile afacerii;
-factorii cheie de succes.
Puncte tari:
-calitatea produselor oferite;
-forta de munca calificata;
-tehnologie de fabricatie noua;
- dublarea capacitatii de productie a firmei datorita investitiei in curs de derulare in
fabrica
-reputatia firmei si ponderea ridicata pe piata locala.
Puncte slabe:
-lipsa personalului calificat;
-capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;
-activitatea de marketing insuficient dezvoltata.
Amenintari ale afacerii:
-controale frecvente de la garda de mediu;
-competitia cu alte firme;
-concurenta multipla.
Oportunitatile afacerii:
-cresterea capacitatii de productie;
-gasirea de noi piete de desfacere.

Tabelul 1.2
Nr.crt.
Factorii cheie de succes
1
Forta de munca calificata
2
Calitatea ridicata a serviciilor
3
Seriozitate

Importanta
4
5
5
7

4
5
6
7
8

Locatia sediului
Experienta relativ ridicata a intreprinzatorului
Sistemul de relatii bine pus la punct
Exclusivitatea prestarii de servicii pentru
anumite firme
Pentru atingerea comenzilor intr-un timp cat
mai scurt:
-capabilitate competitive
-satisfacerea clientului

5
3
4
3

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern


Legaturile interprinderii cu mediul exterior respectiv al sectiei de productie cu
mediul extern sunt prezentate in tabel:
Tabel 1.3
Felul mediului

Componentele
Client

Direct
Furnizori
Institutii guvernamentale

Mediu economic
Mediul tehnologic
Indirect
Mediul politic

Identificare
-comert
-fabrici
-utilitati
-industrie alimentara
-guvern
-garda financiara
-administratie financiara
-rata inflatiei
-rata dobanzilor bancare
-aparatura
-tehnologii noi
-congrese de specialitate
-accesul investitorilor
straini
-compozitia populatiei

Mediul social

Fig.1

Institutii de
cercetare

Paza si
protectie
Clienti

Distribuitori

Justitie
S.C.
CHEMIS
S.R.L

Concurenti
Furnizori de
materie prima
Furnizori de
utilitati

A.N.P.C.

Parteneri de
afacere
Banci

Organizatia
Internationala de
Standardizare
(ISO)

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale


Pentru promovarea produsului vom recurge la :
Flyere promoterii vor imparti pliante informative la mai multe

intreprinderi care utilizeaza amoniacul.


Internet vor exista diferite reclame video audio pe diferite site-uri
Mass-media
Targuri de promovare a produselor

Crearea unui web site


Reclame TV

Cap 2.Amplasarea si planul general al


interprinderii.
9

2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii


Amplasarea intreprinderii intr-o anumita localitate se realizeaza tinand cont de mai
multe criterii;dintre care cele mai importante sunt sursele de materii prime,de
combustibil,de energie,zonele de desfacere,de recrutare a fortei de munca.
Consideram ca locatiile de amplasament sunt:
V1-Zona industriala a orasului Iasi
V2-Teren mostenit intr-o zona urbana a Iasului
V3-Zona rurala a Iasului
V4-Zona extravilana
Consideram alegerea celui mai bun amplasament in functie de urmatoarele criterii:
C1-cheltuieli pentru aprovizionare (lei)
C2-posibilitati de vanzare a produsului (calificative)
C3-gradul de poluare in zona (%)
C4-infrastructura (calificative)
C5-distanta fata de potentialii clienti (km)
Fb=1
B=0.5
Sl=0
Tabel 2.a Matricea calificativelor
C1(lei)
C2(calificative)
V1
30000
Fb
V2
35000
B
V3
20000
Sl
V4
40000
B

C3(%)
65
70
60
50

C4(calificative)
Fb
B
Sl
Sl

C5(km)
500
700
300
800

Consideram 4 specialisti care vor evalua variantele de proiect in functie de criteriile


existente.
S1-inginer chimist
S2-economist
S3-protectia mediului
S4-sociolog

Tabel 2.b
S1

C1
5

C2
7

C3
7

C4
9
10

C5
5

S2
S3
S4
njj

5
10
9
29

6
9
10
32

10
6
8
31

7
9
10
35

5
10
9
29

njj
156

Kj=nij/ nij
kj(1)= 0,19
kj(3)=0,20
kj(5)=0,18
kj(2)=0,21
kj(4)=0,22
Se va determina cu ajutorul metodei electre care dintre cele 4 locatii reprezinta cea
mai avantajoasa alegere.
Tabel 2.b Matricea unitatilor
C1
C2
V1
0,5
1
V2
0,25
0,5
V3
1
0
V4
0
0,5
kj
0,19
0,21

C3
0,25
0
0,5
1
0,20

Caz 1 (C1):(aj)u=1=20000
(aj)u=0=40000
U11=0,5
U21=0,25
U31=1
U41=0
Caz 2 (C2):Fb=1
B=0.5
Sl=0
U12=1
U22=0,5
U32=0
U42=0,5
Caz 3 (C3):(aj)u=1=50
(aj)u=0=70
11

C4
1
0,5
0
0
0,22

C5
0,6
0,2
1
0
0,18

U13=0,25
U23=0
U33=0,5
U43=1
Caz 4 (C4): Fb=1
B=0.5
Sl=0
U14=1
U24=0,5
U34=0
U44=0
Caz 5 (C5):(aj)u=1=300
(aj)u=0=800
U15=0,6
U25=0,2
U35=1
U45=0
Se va trece la calculul matricei de concordanta.
Tabelul 2.c Matricea de concordanta(Cvgvh)

CVgVh=

; agjahj
V1

V1
V2
V3
V4

0
0,5
0,20

V2
0,81

V3
0,63
0,61

0,57
0,41

V4
0,80
0,80
0,37

0,41

Se va calcula matricea de discordanta.


Tabelul 2.d Matricea de discordanta(D vgvh)
DVgVh= 0,daca agjahj
1/Dmaxagj-ahj
agjagj
V1
V1

V2
0

V3
0,5
12

V4
0,75

V2
V3
V4

0,5
1
1

0,8
0,5
0,5

1
0,5

Se va calcula matricea diferentelor.


Tabel 2.e
V1
V1
V2

-0,5

V3
V4

0,43
-0,8

V2
0,81

0,07
-0,09

V3
0,13
-0,19

V4
0,05
-0,80

Dvgvh
0,99
-0,89

-0,13

0,37
-1,48

-0,59

Analizand cele 4 variante din punct de vedere al celor 3 criterii s-a constatat ca
varianta cea mai optima de amplasare este V1-Zona industriala a orasului Iasi.

2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localitatii


S.C.CHEMIS S.R.L. produce amoniac, se afla conform rezultatelor obtinute din
metoda Electre n zona industriala a orasului Iasi.
Fabrica va avea urmatoarele beneficii datorate amplasarii in afara orasului:
o
o
o
o
o

Acces la utilitati
Lipsa zgomotului
Curatenie
Grad de poluare scazut
Distanta fata de consumatori este rezonabila.

2.3 Stabilirea relatiilor de inter-dependenta dintre anumite


compartimente si sectia proiectata.

13

Figura 1

2.4 Alegerea felului cladirii


Pentru forma cladirii s-a ales litera T pentru ca satisface necesitatile procesului
tehnologic si s-a optat pentru un sistem monobloc pe verticala considerand benefice
urmatoarele avantaje:
-folosirea terenului ramas pentru masinile de transport din dotare
-reducerea distantei de transport.

14

2.5 Modalitati de extindere a cladirii


Intrucat sectia proiectata are prevazute dezvoltari ulterioare s-au prevazut
suprafete pentru extindere.S-a ales varianta extinderii in lungul cladirii deoarece
satisface cel mai bine specificul tehnologic.
Figura 2. Extinderea in lungime

2.6 Stabilirea structurii de productie

15

2.7 Amplasarea sectii in planul general de organizatie a


intreprinderii
Figura 3
16

Vestiar

Departament
administrativ

Depozit masini

Depozit combustibil
Cabinet medical
Cantina

Sectia mecano-energetica

Sectia de obtinere
a amoniacului

C.T.C

Sectia bicarbonat
de amoniu

Depozit materii prime

Sectia azotat de amoniu

Depozit produs finit


Depozit ambalaje

Cap 3. Proiectarea managementul


productiei
3.1 Justificarea necesitati si oportunitatii tehnologice
adoptate.

17

Criterii de alegere a unei tehnologii


Tabel 1
Nr.crt
1

Criterii
Criterii
tehnologice:

Materii prime si
auziliare:

Utilitati:

Produse secundare:

Utilajele:

Factori
-simplitatea procesului;faze si operatii tehnologice
cat mai putine,fara fabricatii anexe,fara recirculari de
materiale;
-tehnologie cu consum cat mai scazut de energie;
-proces complet pus la punct;
-necesar de materii prime si materiale;nu necesita
materiale deficitare,greu de procurat;
-siguranta in exploatare:tehnologie care reduce la
minimum posibilitatile de avarii,incendii,explozii.
-calitatea necesara;corespunzatoare normelor
existente;
-asigurarea cu materii prime si auxiliare;posibilitati
de procurare in prezent si in viitor.
-apa:conditii de calitate cat mai putin severe care sa
nu necesite instalatii de tratare specifice si
costisitoare;
-abur:asigurat in cantitatea necesara cu minimum de
instalatii auxiliare,la parametrii corespunzatori
necesitatilor;
-energia electrica;
-agentul termic:daca se procura usor,instalatii
auxiliare necesare.
-consumatorii probabili ,cunoscuti de la inceput cu
necesarul lor.
-posibilitati de procurare cat mai economice;
-montajul:cu mijloace simple,fara dispozitive
speciale;
-intretinere cat mai usoara;
-durata de functionare cat mai mare;
-necesar minim de piese de rezerva.

18

3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie


Figura 1

19

3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de


productie.
Cocs
abur
aer

H 2S

abur
Gaz Co
de
intoarcere

CO2

CO2

Gazeificare

Control gazeificare

Desulfurare

Control desulfurare

Comprimare

Control comprimare

Convertire CO

Control convertire CO

Spalare cu apa sub presiune

Control spalare

Comprimare

Control comprimare

Spalare cu solutie de Cu

Control spalare

Spalare cu solutie de soda caustica

Control spalare

Comprimare

Control comprimare

10

Sinteza amoniacului

10

Control sinteza

NH3

3.2.2 Elaborarea graficului de analiza


20

Tabel 2
Nr.
Descriere
Crt.
1
Alimentarea instalatiei
cu cocs
2
Pornirea instalatiei
3
Gazeificare
4
Control gazeificare
5
Desulfare
6
Control desulfare
7
Comprimare
8
Control comprimare
9
Convertire CO
10
Control convertire CO
11
Spalare cu apa sub
presiune
12
Control spalare
13
Comprimare
14
Control comprimare
15
Spalare cu solutie de Cu
16
Control spalare
17
Spalare cu solutie de
soda caustica
18
Control spalare
19
Comprimare
20
Control comprimare
21
Sinteza amoniacului
22
Control sinteza
23
Depozitare

Simbol
D

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie


Tabel 3
Nr.
Crt.

Felul procesului

Caracterizare
21

Concretizare

Proces de baza

Procese auxiliare

Procese de servire

Alimentarea
instalatieicu cocs
Gazeificarea
Desulfare
Comprimare
Convertire CO
Spalare cu apa sub
Asigura transformarea
presiune
materiei prime in
Comprimare
produs finit
Spalare cu solutie de
Cu
Spalare cu solutie de
soda caustica
Comprimare
Sinteza amoniacului
Depozitare
Producerea si
furnizarea diferitelor
feluri de energie
Repararea utilajelor si
confectionarea pieselor
Asigura desfasurarea
normala a proceselor de de schimb
Urmarirea, reglarea,
baza
masurarea si
inregistrarea
parametrilor
tehnologici.
Alimentarea instalatiei
Deservesc procesele 1 cu materie prime
si 2 cu materii prime si C.T.C
Depozitare
informatii
Transport

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic


Tabel 4
Nr.Crt Caracteristicile procesului tehnologic de baza
Valori
1
Felul procesului
-continuu
2
Tipul productiei
-serie
22

Destinatia productiei

Factorii care infuenteaza organizarea productiei

-intern 70%
-extern 30%
-natura materiei prime
-natura procesului
tehnologic
-natura procesului finit

3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie.


Figura 2

Departament

Depozit masini
23

Vestiar

administrativ
Depozit combustibil
Cabinet medical

Cantina

Sectia mecano-energetica

C.T.C

Sectia bicarbonat de
Depozit materii prime
amoniu
Depozit produs finit
Sectia azotat de amoniu
Depozit ambalaje

Cap 4. Proiectarea asigurarii calitatii.


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a
calitatii .
In cadrul controlului fabricatie un loc important il ocupa controlul calitativ. Pentru
a fi eficient acesta trebuie sa constate transformarile tehnologice produse si caile de
influentare favorabila a acestora,in conditiile implicarii unui volum cat mai redus de
24

efort.O prima etapa in atingerea acestui tel o reprezinta stabilirea functiilor sistemului de
control calitativ al fabricatiei.
Este important sa se evite amplificarea nejustificata a acestora,precum si dotarea
cu sisteme de control incomplete,care nu acopera toata gama de nevoi a conducerii
fabricatiei.
Functiile controlului calitativ al fabricatiei sunt:
-functiile de control propriu-zis care se refera la stabilirea planului de control,analize
statistico-matematice ale informatiilor culese din procesul de productie,actiuni de
depistare a cauzelor defectelor, masuri pentru eliminarea si prevenirea aparitiei acestora;
-functia de imbunatatire a nivelului calitatii produselor care se realizeaza prin studii
comparative ale unor produse similare,analiza comportarii produselor la
beneficiari,studii de fiabilitate;
-functia de dezvoltare a unei atitudini corespunzatoare pentru calitate,la toti
lucratorii,realizata prin instructaje si actiuni pentru reducerea defectelor de fabricatie.

4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a


calitatii.
-asigura nivelul calitativ cerut prin documentatie tehnica;
-asigura aprovizionarea cu materie prima calitativa;
-asigura un climat de munca corespunzator;
-asigurarea cu forta de munca calificata a fiecarui loc de munca si schimb.

4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului


de productie privind asigurarea calitatii.
-instituie autocontrolul;
-asigura respectarea disciplinei muncii;
-dezvoltarea unei atitudini corespunzatoare pentru calitate, la toti lucratorii, realizata
prin instructaje si actiuni pentru reducerea defectelor de fabricatie de catre conducerea
tehnica;
-consultarea documentatiei inainte de inceperea lucrului.

4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind


asigurarea calitatii.
25

Atributiile operatorilor chimisti sunt:


-respectarea cu strictete a disciplinei tehnologice;
-obligativitatea participarii la cursurile de perfectiune organizate;
-cunoasterea conditiilor de calitate impuse;
-anuntarea defectiunilor pe care nu le poate solutiona singur;
-identificarea factorilor care influenteaza calitatea produsului finit.

4.5 Puncte de control.


Tabel 1
Nr.
crt
1
2
3
4

Faza de fabricatie

Parametrii de control

Gazeificare
Desulfurare

Transformarea cocsului in gaz


Eliminarea H2S care poate conduce la

Comprimare

obtinerea de alti compusi


Comprimarea gazului prin presiune

Spalare

pentru a avea un volum mai mic


Eliminarea CO2

Cap 5.Proiectarea activitatilor auxiliare si


de deservire.
5.1 Proiectarea activitatii de reparatii.
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii.
Elaborarea graficului ciclului de reparatii se face pornind de la ultima reparatie
capitala.Se presupune ca aceasta a avut ultima data in luna ianuarie 2014.
Tabel 1
Data
ultimei
Rk
2014
2015
Coloana de
2016
sinteza a
amoniacului 2017
2018
2019
Denumire
utilaj

Rk

Rt
RC1

Rt

RC2

Rt

RC1

Rt

RC1

Rt

Rk
Rk=48000/720=66.66
RC2=24000/720=33.33
26

D
RC1

Rt

Rk=reparatia capital
RC2=reparatia curenta grad 2

RC1=reparatia curenta grad 1


Rt=revizia tehnica

RC1=8000/720=11.11
Rt=4000/720=5.5

Intr-o luna sunt 720 de ore de functionare a utilajului.


5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
a)Identificarea datelor necesare din normative.
Tabel 2
Cod de
clasificare
406.112

Denumirea
categoriei,grupei,
subgrupei si a
tipului de fond fix
Coloana de sinteza a
amoniacului

Durata de
serviciu
-ani-

Nr.de
schimbari

18

Ciclul de reparatii
-oreRt

RC1

RC2

4000 8000 240000 48000

b)Calculul elementelor necesare elaborarii planului de reparatii


1.Calculul numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii
Figura 1
Rk

Rk

Durata ciclului de reparatii


Intr-un ciclu de reparatii va exista o singura reparatie capitala.Calculul numarului de
reparatii de acelasi fel:
Numarul de reparatii curente de gradul 2 (RC2)
RK
m=

48000
-1=

RC2

-1=1
24000

Numarul de reparatii curente de gradul 1 (RC1)


RC2
q=

24000
-1 =

RC1

-1 = 2
8000
27

Rk

Numarul de revizii tehnice (Rt)


RC1
r=

8000
-1 =

RT

-1=1
4000

RK-reprezinta durata dintre doua reparatii capitale


RC2 reprezinta durata dintre doua reparatii curente de grad 2
RC1 reprezinta durata dintre doua reparatii curente de grad 1
RT reprezinta durata dintre doua revizii tehnice

2.Structura ciclurilor de reparatii


RC2

Figura 2
Rk

C1

4000

Rt

Rt

C1

C1

Rt

C1

8000
24000
4800
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii.
Sistemul reparatiilor prezentativ planificate prevede principalele obiective ce
trebuie realizate de catre compartimentul de intretinere si reparatii. Dintre acestea
mentionam:
-efectuarea reparatiilor la timp;
-efectuarea reparatiilor de calitate;
-realizarea reparatiilor cu personal calificat;
-reducerea la minim a duratei reparatiilor;
-mentinerea utilajelor in perfecta stare de functionare;
28

Rk

-evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibitatilor de declansare a avariilor;


-limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor.
5.1.4 Proiectarea organizarii activitatii de reparatii.
Avand in vedere particularitatile procesului tehnologic de obtinere a amoniacului,
precum si dimensiunea utilajelor se opteaza pentru organizarea reparatiilor, in cadrul
intreprinderii in sistem descentralizat, deoarece costurile de reparatii sunt puternic
diminuate, iar angajatii presteaza si coordoneaza munca mai eficient.
Avantaje:
-diminuarea numarului de personal de conducere din sectia de reparatii;
-costuri mici la nivel de sectie;
-specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje;
-mentinerea unei relatii permanente intre reactiile de productie si sectia de reparatii si
intretinere.
Dezavantaje:
-numarul mai mare al personalului din compartimentul de reparatie si intretinere;
-grad redus de mecanizare al reparatiilor;
-imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2 Proiectarea transportului intern


5.2.1 Proiectarea obiectivelor trasnportului intern
Dintre obiectivele organizarii rationale a transportului intern mentionam:
-intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizarii lui;
-amplasarea rationala a depozitelor;
-mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
-reducerea cheltuielilor de transport;
-dimensionarea rationala a cailor de circulatie intre sectiile de productie si dispeceratul
mijloacelor de transport.
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in
organizarea transportului intern.
-evitarea pierderilor si deteriorarilor pe parcursul transportului intern;
-reducerea la minim a costurilor de transport intern;
-eliberarea muncitorilor direct productivi de executarea unui transport intern.
-folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrarile de incarcare si descarcare;
-utilizarea la maxim a capacitatii mijloacelor de transport;
-folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat.
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere
29

Desfasurarea conducerii, productiei si a muncii in cadrul sistemului de fabricatie,


comporta o serie de operatii de transport pentru: materiale, utilitati, informatii.
Transportul materialelor detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatilor de
transport. Materialele ce se transporta in cadrul intreprinderii:
-materii prime si auxiliare pentru care sistemele de transport trebuie sa fie situate in
partea de intrare a sistemului de fabricatie;
-materiale si ambalaje ce trebuie transportate in diferite zone de fabricatie;
-materiale reactante si semifabricate care trebuie deplasate intre faze tehnologice;
-produsele finite.
Avand in vedere procesul tehnologic din cadrul intreprinderii in care se afla sectia
de productie a amoniacului, transportul intern se efectueaza in special prin conducte
pentru materii prime folosite in sectiile de productie si benzi rulante pentru produse
finite.
Transportul utilitatilor se realizeaza in sistem liniar pentru energie electrica si in
sistem circular pentru abur (de sterilizare a echipamentelor, precum si pentru diferite
schimbatoare de caldura) si apa industriala.
Transportul informatiilor se realizeaza prin transmitere directa si prin transmitere pe
suporti (rapoarte de tura, situatii centralizatoare, note de predare).

5.3 Proiectarea activitatilor de depozitare


5.3.1

Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Obiectivele principale ale organizarii rationale depozitarii:


-simplificarea operatiilor de inventariere;
-modificarea rapida a amplasarii materialelor in incinta depozitului;
-asigurarea unei eliberari rapide a materialelor depozitate;
-asigurarea unui cost minim de depozitare;
-folosirea unor suporturi de depozitare adegvate.
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite
In cadrul intreprinderii chimice unde este amplasata sectia de obtinere a
amoniacului este necesar sa existe patru zone de depozitare distincte:
-zona depozitare materii prime;
-zona depozitare produs finit;
-zona depozitare combustibil;
-zona depozitare ambalaje.
30

5.3.3 Proiectarea fluxului de materii din interiorul interprinderii


Cea mai buna circulatie a materialelor este liniara intrand pe la unul din capetele
depozitului si fiind evacuate pe la celalalt capat. In acest caz se prevad deplasari
efectuandu-se intr-un singur sens.

31

Cap 6.Managementul resurselor umane


6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie.
1.
2.
3.
4.

Denumirea postului: Sef formatie (inginer chimist)


Sectia:
Denumirea superiorului direct: Tehnolog
Cerinte:
a. Studii: superioare de specialitate
b. Experienta minima in specialitate: 2 ani
c. Alte cerinte solicitate de functie:

cunostinte in activitatea de proiectare tehnologica;

competenta si promptitudine in rezolvarea atributiilor specifice


postului;

spirit organizatoric, initiativa, creativitate;

preocupare pentru perfectionarea activitatii.

5. Relatii
a. ierarhice

este subordonat directorului tehnic si de productie;

are in subordine personalul formatiei de lucru.

b. functionale: cu sectiile de productie si activitatile din cadrul societatii


care conditioneaza realizarea atributiilor proprii de munca.
c. de reprezentare: reprezinta managerul de productie sau tehnologul, prin
delegarea de atributii, in probleme specifice postului.
6. Rolul postului: organizeaza, conduce si raspunde de buna desfasurare a activitatii
formatiei subordonate.
7. Atributii si responsabilitati
In domeniul productiei:
-

analizeaza toate documentele de predare - primire a schimbului


referitoare la procesele tehnologice;

organizeaza fiecare loc de munca si repartizeaza lucrarile pe muncitorii


formatiei de lucru;

urmareste realizarea programului de productie pe sortimente si la


termenele prevazute;
32

urmareste si asigura aprovizionarea pe locuri de munca cu materii prime,


ambalaje, articole de conditionare tiparite, materiale auxiliare;

verifica modul de pregatire a instalatiilor tehnologice si ia toate masurile


pentru buna desfasurare a productiei;

urmareste efectuarea controlului macroscopic in cadrul sectiei;

elibereaza seria de fabricatie si comunica datele de stampilare


operatorilor de la etichetare si ambalare;

informeaza si intervine la conducerea sectiei si, dupa caz, la dispecerul


de serviciu ori de cate ori in schimbul sau apar probleme deosebite care
nu pot fi rezolvate cu forte proprii;

propune lucrarile de intretinere mecanica necesare;

raspunde de colectarea selectiva a deseurilor in cadrul formatiei de care


raspunde;

verifica buna functionare a instalatiilor de clima;

la terminarea schimbului, completeaza in registrul de tura lucrarile


efectuate, probleme tehnologice si mecano-energetice aparute, precum si
cele de calitate;

efectueaza predarea instalatiilor, echipamentelor, sefului de formatie din


schimbul urmator si precizeaza stadiul lucrarilor;

raspunde de utilizarea completa a capacitatilor de productie, eliminarea


intreruperilor si deficientelor de functionare;

raspunde de incadrarea in normele de consum pentru materii prime,


materiale, de recuperarea materialelor refolosibile;

raspunde de gospodarirea bunurilor materiale din dotare;

raspunde de asigurarea conditiilor in vederea executari reparatiilor


planificate si accidentale;

urmareste si raspunde de intretinerea curateniei in zonele curate de clasa


D;

acorda asistenta tehnica personalului subordonat.

In domeniul asigurarii calitatii:

33

raspunderea de cunoasterea si aplicarea procedurilor standard si normelor


GMP referitoare la procesele ce se desfasoara in zona de clasa D;

urmareste si raspunde de calitatea lucrarilor efectuate de catre personalul


subordonat;

raspunde de integritatea produselor in timpul ambalarii, manipularii si


depozitarii lor in carantina;

participa la intocmirea si reactualizarea procedurilor specifice pentru


zona de clasa D;

cunoaste si respecta procedurile standard specifice zonei de clasa D;

participa la instruirile stabilite prin programul anual;

efectueaza instruirea personalului subordonat conform procedurii de


sistem;

opreste executarea operatiilor in cazul aparitiei unor neconformitati,


anuntand seful ierarhic pentru aceasta.

In domeniul implementarii de tehnologii/produse noi:


-

urmareste si participa la experimentarile din sectie privind aplicarea la


scara industriala de tehnologii si/sau produse noi.

In domeniul securitatii muncii, protectiei mediului si PSI:


-

raspunde de cunoasterea si respectarea normelor de securitatea muncii,


igienico-sanitare si PSI in zona de clasa D;

efectueaza instructajul sumar si lunar pe linie de securitatea muncii si PSI


personalului subordonat;

urmareste dotarea echipamentelor cu dispozitive de securitate a muncii;

urmareste utilizarea echipamentului individual de lucru specific zonei de


catre personalul subordonat;

nu permite depozitarea la locul de munca a materiilor prime, auxiliare sau


finite in ambalaje necorespunztoare, nemarcate sau in locuri care pun in
pericol atat securitatea produselor, cat si securitatea angajatilor;

interzice participarea la lucru a muncitorilor care nu sunt apti sa


indeplineasca sarcinile de serviciu;

34

raspunde de pastrarea si manipularea substantelor periculoase cu


respectarea legislatiei in vigoare;

anunta managerul de productie, dispecerul si responsabilul cu securitatea


muncii despre orice accident de munca, asigurand acordarea imediata a
primului ajutor;

respecta normele PSI corespunzatoare locului de munca si ia toate


masurile pentru prevenirea incendiilor in raza lor de activitate.

In domeniul resurselor umane


-

participa la sedintele comisiei de disciplina din cadrul sectiei si propune,


dupa caz, evidentierea sau sanctionarea muncitorilor din subordine;

colaboreaza la elaborarea si/sau reactualizarea fiselor de post pentru


personalul subordonat.

Generale:
-

raspunde de indeplinirea tuturor atributiilor si responsabilitatilor cuprinse


n fisa de post, Regulamentul Intern, legislatia in vigoare cu privire la
activitatea desfasurata si cele dispuse de conducerea societatii;

respecta secretul de serviciu si principiul confidentialitatii datelor


specifice activittii desfasurate;

indeplineste si alte atributii stabilite de managerul de productie,


conducerea societatii sau legislatia in vigoare, cu privire la activitatea
desfasurata.

8. Limite de competenta:
-

dispune oprirea instalatiei pe care o conduce in cazul aparitiei unor avarii,


accidente, calamitati sau orice probleme legate de fluxul tehnologic;

cele impuse de indeplinirea atributiilor din fisa postului, Regulamentul


Intern si legislatia in vigoare cu privire la activitatea desfasurata;

da dispozitie muncitorilor din subordine direct sau prin intermediul


maiestrilor;

acorda stimulente pentru realizari sau sanctiuni pentru incalcarea


disciplinei de productie.

9. Responsabilitati:
35

Neindeplinirea din vina sa a atributiilor stabilite prin prezenta fisa atrage dupa caz
raspunderea disciplinara, administrativa, materiala sau penala.

6.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de


operator tablonist
Pe baza literaturii de specialitate am intocmit psihoprofesiograma corespunzatoare
meseriei de operator tablonist.
Tabel 1
Nr.
Crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Grad de importanta
Cerinte

Foarte
important
*

Acuitate vizuala
Acuitate acustica
Acuitate cromatica
Desteritate manuala
Forta musculara
Simt de raspundere
Capacitate de analiza
Rezistenta nervoasa
Rezistenta la factori
perturbatori
Echilibru emotional
Corectitudinea
Simtul ordinii

Important

Neimportant

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna


Tabel 2
Factori de solicitare

Grad de solicitare

Durata solicitare
% din timpul de
munca

Cota % din timp


de odihna

Efort prin solicitare


statica
Efort prin solicitare
neuropsihica
Solicitare prin risc de

mijlociu

90

putin complicat

90

2,5

36

personal
Incordarea organelor
de simt
Pulberi
Temperatura aerului
Frecventa miscarilor
Zgomot
Solicitare dinamica

moderata

70

usor scazuta
moderata
neinsemnata

20
40
20

1,5
1
1,5
1
TOTAL 12,5

480.........................................100%
x...........................................12,5
x = (480*12,5)/100 = 60 minute pauz

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor


In vederea stabilirii unui regim optim de munca pentru operatorul chimist ce
deserveste instalatia de obtinere a amoniacului,am luat in considerare urmatoarele
aspecte:
-

durata schimbului;
acordarea pauzelor de odihna;
alternarea schimburilor.

Considerentele care au stat la baza alegerii variantei sunt:


-

timpul de odihna de la trecerea dintr-o tura in alta este aproximativ

constanta;
succesiunea de alterare a turelor este 1, 2, 3, si acordarea liberelor

pentru un schimb;
alternarea de la o tura la alta la schimbul patru care se face fara variatii
prea mari, schimbul ramanand minim trei zile sa lucreze intr-o tura.

Alternarea schimburilor se va face conform graficului din tabelul 3.


37

Schimbul L
A
1
B
2
C
3
D
1

Zilele lunii
M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M

1
2
3
1

1
2
3
1

1
2
3
1

1
2
3
1

L
L
L
L

L
L
L
L

2
3
1
1

2
3
1
1

2
3
1
1

2
3
1
1

2
3
1
1

L
L
L
L

L
L
L
L

3
1
2
3

3
1
2
3

3
1
2
3

3
1
2
1

3
1
2
1

L
L
L
L

L
L
L
L

1
L
3
1

1
2
3
2

1
2
3
2

1
2
3
2

1
2
3
1

L
L
L
L

L
L
L
L

2
3
1
1

2
3
1
1

2
3
1
2

6.5 Proiectarea conditiilor de munca


Pentru asigurarea conditiilor de munca corespunzatoare se stabilesc urmatoarele valori ale
factorilor de ambianta fizica si psihica asa cum rezulta din tabelul 4.
Nr.

Factori

U.M.
Hala industriala

crt.

Valoare
Tablou de comanda

Microclimat:
1.

2.

Temperatura;

14 16

16 18

Umiditate;

40 60

40 60

Viteza aerului;

cm/s

15 40

15

Luxi

conf. NPM
general

- Noxe.
Iluminat

general si local

300

200 500

Cromatica functionala:

3.

pereti;

bleo

bleo

plafon;

alb

alb

pardoseala;

crem

crem

usi si pervazuri;

albastru deschis

albastru deschis

utilaje;

gri

fond panou tablou de comanda;

rosu metalizat

havan

havan

- mobilier.
Cromatica pentru securitate:
4.

5.
6.

conducte.

Zgomot
Muzica functionala

apa gri

gaze nocive

galben
70 (pentru frecventa

db.

Pana la 70 (pentru

medie)
frecventa medie)
emisiuni de 4 reprize distribuite astfel:
- 10 15 minute inainte si dupa inceperea schimbului;
38

- 15 minute inainte si dupa masa;


- 20 minute inainte de sfarsitul schimbului.

6.6 Proiectarea necesarului fortei de munca


Tabel 5
Barbati

Functii si studii
Functii de executie

Femei

Elementare
Medii

Superioare

Functii de conducere
Medii

Superioare
Figura 1

I 5

Cantina

I,II

Departament
administrativ

Vestiar

Depozit masini

Depozit combustibil

I
Sectia mecano-energetica

Cabinet medical

39

I,II,III

Sectia de obtinere a amoniacului

I,II

C.T.C

.
6

I,II,III 6

I,II,III

Sectia bicarbonat de amoniu


6

I,II,III 6

I,II,III Depozit materii prime

I,II,III
3

Sectia azotat de amoniu

I,II,III 6

I,II,III Depozit produs finit

I,II,III

I,II,III Depozit ambalaje

Tabel 6
Nr.
Crt.

SARCINI

Deservire

Intretinere

Supraveghere
si control

Total
fabricatie

Sexul
B
F
T
B
F
T
B
F
T
B
F

Elementare
13
13
-

STUDII
Medii
6
5
11
-

40

Superioare

TOTAL

3
3
18
18

19
5
24
3
3
18
18

Control de
calitate

Gestiune,
evidenta

TOTAL

T
B
F
T
B
F
T
B
F
T

13
13

6
5
11

36
4
4
1
5
6
26
23
49

36
4
4
1
5
6
45
28
73

6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie

6.8 Calculul fondului de retribuire


Functie

Nr.

Pers. pe
41

Total

Retributii

TOTAL

schimburi

schimb

persoane

medii lunare

Sef sectie
Ing. Chimisti
Maistrii
Operator
chimist

3
2
3

1
2
1

3
4
3

3500
2000
1500

10500
8000
4500

1300

3900

Ing. D.A.C.
Economist
Contabil
Maistru
mecanic
Mecanici
Magazioner

2
1
1

2
1
1

4
1
1

2200
1700
1700

8800
1700
1700

1500

1500

1
1

1
1

1
1

1300
1300
1000
1000
TOTAL= 42900

Cap 7.Proiectarea managementului


intreprinderii
7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii
Misiunea intreprinderii este de a oferi pe piata produse de cea mai buna calitate,
pentru satisfacerea cerintelor tuturor clientilor . Ne dedicam total intelegerii nevoilor
clientilor nostri, oferta noastra fiind sustinuta de urmatoarele argumente:
-cea mai buna calitate;
-cele mai mici termene de executie si livrare;
-cea mai noua tehnologie existenta pe piata din Romania;
-pozitionarea intr-o zona cu acces rapid.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii


Principalele obiective ale intreprinderii sunt:
-training-uri pentru angajati;
42

-diversificarea produselor;
-oferte promotionale;
-stimularea angajatilor cu prime in functie de rezultatele obtinute;
-fabricarea produselor de calitate superioara.

7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate


1. Cercetare dezvoltare
Angajarea de personal calificat;
Aparatura moderna;
Incurajarea schimbului de experienta;
Obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf competitive pe

2. Productie

plan mondial;
Extinderea exportului.

Achizitionarea materiei prime de calitate;


Apovizionarea cu utilaje moderne;
Produse finite de calitate;
Reducerea consumului de energie cu 15%;
Grad de poluare scazut.

3. Comerciale
Cucerirea de noi piete;
Asigurarea conditiilor de transport corespunzator;
Incheierea de contracte de vanzare profitabile;
Mentinerea standardului de calitate;
Oferte in conformitatea cu nevoile clientilor.
4. Resurse umane
Program de perfectionare;
Motivare;
Salarizare;
Training-uri;
Satisfactia angajatilor.

7.4 Alegerea unei metode de conducere

43

Structura pe unitati descentralizate pe profil (divizii), presupune gruparea


activitatii pe afaceri si linii de productie, permite implementarea strategic prin gruel
activitatii impreuna cu alte afaceri sub acelalasi acoperis functional.
Crearea unitatilor separate de afaceri este insotita de descentralizarea activitatii la
nivelul fiecarei divizii.
Creste libertatea in a formula si implementa strategia de afaceri, asigurand
motivatia si contabilizarea rezultatelor proprii actionand ca un centru de profil.
Avantajele metodei:
ofera o descentralizare logica si inteligenta a responsabilitatilor si o delegare a
autoritatii in organizatiile diversificate;
permite evidentierea si raportarea fiecarei strategii la nivel de afaceri in raport cu
propria evoluatie;
permite fiecarei unitati descentralizate de profit sa se organizeze in jurul activitatilor
cheie proprii si a cerintelor functionale;
pune in mod clar responsabilitatea profiturilor pe manageri ai unittiii descentralizate
de profil;
probabilitatea pe divizii fiind clara, firma poate aloca eficient resursele pe divizii, avand
rolul de investitor sau bancher.
Dezavantajele metodei:
poate duce la o excesiva rivalitate intre divizii;
autonomia afacerilor limiteaza coordonarea, blocand unele scopuri si obiective
strategice;
poate duce la distorsionarea informatiilor catre varful piramidei ierarhice;
poate duce la competitia pentru resursele intre diviziile aceleesi firme;

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre


manager si angajat
Reguli de comunicare intre manager si angajat:
Realizarea de feedbeack;
Sa fie obiectic;
Sa dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile;
Sa comunice angajatilor schimbarile care se fac si sa tina cont de parerile

acestora;
Realizarea contactului vizual din 1/3 din conversatie.

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor


Reguli de de motivare a angajatilor:

Plata orelor suplimentare;

Bonuri de masa;

Mariri de salarir;

44

Prime de sarbatori;

Decontarea abonamentelor.

7.7 Proiectarea unui regulament de oridine interioara avand


in vedere urmatoarele aspecte:
1) Accesul n ntreprindere:
Se face pe baza unei legitimatii;
Cu acordul conducerii;
Cu echipament corespunzator;
Salariatii nu sunt autorizati sa introduca in intreprindere persoane

straine;
Este interzisa patrunderea sau prezenta in intreprindere in stare de

ebrietate sau sub influenta stupefiantelor.


2) Organizarea timpului de lucru:
Durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi sau de 40

ore/saptamana;
In cazul tinerilor cu varsta de pana la 18 ani durata de munca este de 6

ore/zi si 30 ore/saptamana;
Munca se desfasoara in trei schimburi;
Tinerii care nu au implinit 18 ani nu pot presta munca de noapte.
3) Obligaiile salariatiilor:
Supravegherea aparatelor;
Purtarea echipamentelor de protectie;
Respectarea programului de munca;
Sa nu aduca persoane straine in intreprindere fara acordul conducerii;
Sa manance sau sa fumeze numai in locuri special amenajate.
4) Sanciuni disciplinare:
Nerespectarea contractului duce la reziliere;
Nerespectarea R.O.I. duce la taierea din salariu;
Avertisment scris;
Retrogradarea din functie;
Reducerea salariului de baza pe o durat de 1-3 luni cu 10-30 %.

7.8 Proiectarea unui contract individual de munca


45

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA


Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a
salariatilor.
Partile contractului:
1.Angajator Persoana juridica .., cu sediul/domiciliul in str.. .,
nr, bl. , sc.. , et.. , ap.. , loc.. , Judetul .., Cod
postal.., inregistrata la Registrul Comertului , sub numarul J/
../.., cod fiscal ........, telefon , reprezentata legal prin
., in calitate de .....
2.Salariatul/salariata domnul/doamna ..
, domiciliat(a) in localitatea
, str... nr. ,
judetul .., posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de
identitate/pasaportului seria ., nr. .....,
eliberat/eliberata de la data de ..,
CNP ., permis de munca seria .. nr. .. din
data.., am incheiat prezentul contract individual de munca in
urmatoarele conditii asupra carora am convenit:
Obiectul contractului:
....................................................................................................................................
..........
Timpul de munca:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de 8..... ore/zi 40................
ore/saptamana.
a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaza 8........
(ore zi/ore noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului
colectiv de munca aplicabil.

46

2. O fractiune de norma de ore/zi (cel putin 2 ore/zi), .. ore/saptamana.


a). Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza:8.(ore
zi/ore noapte);
b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului
colectiv de munca aplicabil.
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru
alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.
Timpul de odihna
Durata concediului anual de odihna este de . zile lucratoare, in raport cu
durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un
concediu suplimentar de
......................................................................
........
Durata contractului:
a) nedeterminata, salariatul/salariata ...................................................................urmand sa
inceapa activitatea la data de .......................................;
b) determinata, de................luni, pe perioada cuprinsa intre data de
. si data de ./pe perioada suspendrii contractului
individual de munca al titularului de post.
Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conditii grele, vatamatoare sau periculoase, potrivit Legii
nr. 31/1991.
2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca,
potrivit Salarizare:
1. Salariul de baza lunar brut: .... lei;
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri .;
b) indemnizatii ..;
c) alte adaosuri.;

47

3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care
nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se
platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii
nr. 53/2003 Codul muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt . .
Sanatate si securitatea in munca:
a) echipament individual de
protectie .............................................................................................;
b) echipament individual de
lucru ..................................................................................................;
c) materiale igienicosanitare ..........................................................................................................;
d) alimentatie de
protectie ...............................................................................................................;
e) alte drepturi si obligatii privind sanatate si securitatea in
munca.................................................
Dispozitii finale
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu
dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul Muncii si ale contractului colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, inregistrat sub
nr../ la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judetului/municipiului ./Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform
dispozitiilor legale.Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua
exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de catre instanta
judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.
Angajator

Salariat
48

Reprezentant legal,
Pe data . prezentul contract inceteaza in temeiul art.
.. din Legea nr. 53-2003 Codul Muncii, in urma indeplinirii procedurii
legale.
Angajator

7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere


Daca vreti un gaz exploziv, amonicul este cel decisiv.

7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta


muncii unui manager
I+M+E=S
I=inteligenta
M=munca
E=efort
S=succes

49

S-ar putea să vă placă și