Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
amoniacului, poluant al
aerului atmosferic
NH3
Amoniacul denumire ce provine de la clorura de amoniu care
a fost pentru prima oară descoperită în „Oaza lui Ammon” azi
„Oaza Siwa”, Egipt.
Starea de agregare a amoniacului fiind gazoasă, având
proprietăţile chimice unei baze, toxice cu miros înţepător, mai uşor
ca aerul.
Punct de topire °C 322
Masă molară
17 g g·mol−1
Punct de fierbere °C −33
Stare de agregare
Presiune vapori
gaz
8,5737 bar (20 °C)
Densitate
Solubilitate
0,7198 kg·m³
541 g·l−1 (20 °C)[1],
Refracţia
solubil în apă, alcool şi
acetonă,
Duritate
greu solubil in hexan
Utilizare
Amoniacul este una din produsele principale
ale industriei chimice, azi producţia mondială
de amoniac ajunge cca. la 125 milioane tone,
pentru această producţie fiind necesară 3 % din
energia globului.
Expunerea acuta
Expunerea cronica
0-35 ppm (mg/m3) Unii oameni pot detecta concentratii in aer mai mici
de 5 ppm (mg/m3) - in medie insa valoarea e undeva
la 16-17 ppm in aer.
Daca insa vorbim de amoniacul dizolvat in apa atunci
concentratia detectata in medie de oameni este in jur
de 35 ppm (mg/l).
NH3
4) Ce se intampla cu amoniacul care ajunge in
mediu?
NH3
Sandu Anișoara
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iași