Amoniac

Amoniacul denumire ce provine de la clorura de amoniu care a fost pentru

prima oar descoperit n Oaza lui Ammon azi Oaza Siwa, Egipt. Starea
de agregare a amoniacului fiind gazoas, avnd proprietile c!imice unei
"aze, to#ice cu miros neptor, mai u$or ca aerul.
Cuprins
% &roprieti
' Structur
( &roducere pe cale sintetic
) *tilizare
Proprieti
Amoniacul este u$or solu"il n ap la temperatura de + ,-, se dizolv .+,/ g
amoniac n %++ ml de ap, soluie cu un miros neptor $i care o reacie
alcalin. Amoniacul su" form de gaz ntr0un amestec ntre %1,1 0 (+ 2 cu
aerul este e#plosiv. 3a contactul cu suprafee cu o temperatur de peste 4(+ ,-
se descompune n ap $i azot, reacie de descompunere care este catalizat
prin prezena unui metal, care co"oar tempratura de descompunere de la 4(+
,- la (++ ,-. 5azul de amoniac are aciune caustic n contact cu suprafeele
umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor cilor respiratorii, digestive sau
oc!ilor. O concentraie de amoniac de +,12 n aerul inspirat produce n timp
de (+04+ de minute moartea.
Structur
6olecula de amoniac are o structur piramidal0trigonal, avnd suprafee
tetraedrice, care au n col un atom de azot cu o perec!e li"er de electroni.
Amoniacul are un caracter amfoter, formeaz "aze prin acceptare de protoni
dnd na$tere la ioni a srurilor de amoniu, sau are proprieti acide prin
pierdere de protoni n prezena "azelor tari formnd ioni de amide7
Producere pe cale sintetic
&roducerea pe scar industrial a amoniacului este realizat ntr0un procent de
.+ 2 din azot $i !idrogen 8n raport de %7(9 dup pocedeul :a"er0;osc!,
procedeu descoperit de c!imi$tii germani <ritz :a"er 8%=4=>%.()9 $i -arl
;osc! 8%=/)>%.)+9.
Acest procedeu o"ine amoniacul dintr0un amestec gazos de !idrogen $i azot,
n prezena unui catalizator de o#id de fier <e
(
O
)
, ?
'
O, -aO, Al
'
O
(
$i "io#id
de siliciu SiO
'
supus la o presiune de (++ "ari $i o temperatur de )1+ ,-.
Structur
Caractere generale
@ume Amoniac
Alte denumiri Soluie de amoniac
<ormula
c!imic @:
(
@umrul0-AS /44)0)%0/
Aescriere scurt
lic!id incolor cu
miros neptor
Proprieti
6as molar %/ g gBmol
C%
Stare de
agregare
gaz
Aensitate +,/%.= DgBmE
Fefracia
Auritate
&unct de topire
,-
(''
&unct de
fier"ere ,-
C((
&resiune vapori =,1/(/ "ar 8'+ ,-9
Solu"ilitate
1)% gBl
C%
8'+ ,-9G%H,
solu"il n ap, alcool
$i aceton, greu
solu"il in !e#an
Indicaii de protecie
Simbol de pericol
su"stan caustic, !igroscopic
F0 $i S0te#t
F7 %+0'(0()01+
S7 8%I'09.0%40'40
(4I(/I(.0)104%
6A? %) mgBm
C(
3A
1+
(1+ mgBDg
C(
Dac nu sunt alte indicaii atunci
se ine cont de prevederile Standard.
Utilizare
Amaniacul este una din produsele principale ale industriei c!imice, azi producia mondial de amoniac aJunge cca. la
%'1 milioane tone, pentru aceast producie fiind necesar ( 2 din energia glo"ului. -ea mai mare parte cantitii de
amoniac este folosit pentru ngr$mintele c!imice cu azot.
Amoniacul lic!id este folosit n agregatele frigorifice, sau la distilare fracionat n cercetarea car"onului
8Knstitutul 6a# &lancD 5ermania9.
Ae asemenea este utilizat n industria te#til, sau la plasticizarea lemnului prin tratare cu o soluie cu amoniac.
Kn metalurgie este folosit ca gaz de protecie n timpul tratrii termice a metalului
<olosit su" form de soluie n curtoriile c!imice, ca $i dup aciunile de dezinfectare, la neutralizarea
clorului sau formalde!idei 8formolului9.
3a curarea aerului de fumul produs de emisia motoarelor cu ardere intern
Kn medicin sau industria farmaceutic la preparare de medicamente, sau n producerea e#plosivilor
O aciune patogen o are amoniacul n stomac produs cu aJutorul enzimei ureaz de "acteria :elico"acter
pLlori o cauz frecvent a ulcerului gastric.
Adus de la M!ttp7IIro.wiDipedia.orgIwiDiIAmoniacM
Azotul este constituentul principal al aerului , in care se gaseste in proportie de /42 de masa sau /=2 de volum . A fost
descoperit in anul %4/) de catre Nean 6aLow care nu i0a putut sta"ili individualitatea c!imica . 3avoisier aJunge la
concluzia ca aerul contine pe langa o#igen un nou element pe care l0a numit AOOP > fara viata.
Kn natura azotul este format din @%) si @%1 in raport atomic de '/'7%. El se intalneste si su" forma de com"inatii cum
ar fi azotatul de potasiu si azotatul de sodiu . Aeoarece face parte din compozitia proteinelor , azotul este un component
indispensa"il organismelor.
Azotul pur se o"tine din aer sau din su"stante care il contin si care se pot descompune usor , de e#emplu azotitul de
amoniu 7
@:
)
@O
'
Q @
'
R ' :
'
O
Kn la"orator se foloseste un amestec de solutii de azotit de sodiu si clorura de amoniu , din a caror reactie rezulta partial
azotit de amoniu, care mai departe se descompune in azot.
@a@O
'
R @:
)
-l Q @:
)
@O
'
R @a-l
Kndustrial, azotul se o"tine odata cu o#igenul prin lic!efierea si distilarea fractionata a aerului lic!id . Aceasta se
realizeaza prin cateva detente si condensari succesive , in decursul carora se produce o scadere de temperatura
suficienta pentru separarea componentelor aerului .
-onform procedeului 5. -laude , aerul uscat si decar"onat 8 prin trecere peste @aO: 9 , comprimat si racit la 0%/+,-
intr0un sc!im"ator de caldura , este supus unei detente de la 1+atm la 1 atm . 3a "aza coloanei se aduna aer lic!efiat
"ogat in o#igen , care este constituentul mai putin volatil S azotul su" forma gazoasa , se ridica in coloana , stra"ate
refrigerentele si su" forma lic!ida , se colecteaza in rezervorul central de la "aza coloanei la 0%=(,- , su" 1 atm . Ae
aici , azotul este recirculat spre varful coloanei unde se produce din nou o detenta , de la 1 atm la % atm . <ractiunea
gazoasa , formata din azot practic pur , paraseste coloana printr0o conducta din varf . 3ic!idul ramas curge prin talere ,
se im"ogateste din ce in ce in o#igen , intalnit in contracurent , se aduna su" forma de o#igen lic!id aproape pur
8 .=2 9 . Azotul ramas dupa indepartarea o#igenului mai contine si gaze rare e#istente in atmosfera si c!iar urme de
o#igen . Azotul se pastreaza si se transporta comprimat la %1+ atm in tu"uri de otel . Kn stare pura , azotul se o"tine prin
descompunere termica a azidei de sodiu sau de "ariu7
' @a@
(
Q ' @a R ( @
'
Azotul este un gaz incolor , fara miros , mai usor decat aerul . Kn apa se dizolva mai putin decat o#igenul . Azotul nu
intretine arderea si deci nici viata S din aceasta cauza poarta numele de azot , de la cuvantul grecesc azotos Q fara viata .
Tec!ea lui denumire este nitrum , adica generator de nitru 8 silitra 9 S de aceea i se mai spune si nitrogen, iar sim"olul,
iar sim"olul lui a ramas @ .
6olecula azotului este diatomica , atomii de azot fiind legati intre ei printr0o legatura tripla 7@Q@7 . Aistanta dintre
nuclee este +,%+. nm . Aisocierea moleculei , c!iar la temperaturi inalte , se face foarte greu 7 energia de disociere a
moleculei de azot in atomi este de .)),/ DN mol
0%
.
Paria legaturii in molecula @
'
este cauza inertiei c!imice a azotului .
Aaca se trece azotul su" presiune redusa printr0un arc electric , la o tensiune mare , se formeaza azot activ , alcatuit din
atomi de azot in stare fundamentala , care trec apoi in molecule pre0asociate si in final , in molecule sta"ile .
Fecom"inarea atomilor in molecule este insotita de o luminescenta gal"ena0verzuie .
Feactivitatea azotului este foarte mica in conditii normale din cauza sta"ilitatii moleculei , dar poate fi marita prin
ridicarea temperaturii .
-u !idrogenul , azotul se com"ina in anumite conditii 8 la 1++
,
- , su" presiune si in prezenta catalizatorilor 9 pentru a
forma amoniac 7
@
'
R ( :
'
U ' @:
(
3a temperaturi mai inalte ec!ili"rul reactiei este deplasat spre stanga .
Azotul se com"ina si cu o#igenul la temperatura arcului electric formand o#id de azot 7
@
'
R O
'
U '@O
Kn atmosfera , descarcarile electrice produc energia necesara formarii mono#idului de azot din componentele aerului .
Anual se transforma in mono#id de azot circa )+ milioane tone de azot .
&rin com"inarea azotului cu unele metale rezulta nitruri sau azoturi metalice . -u litiul , azotul reactioneaza la
temperatura camerei formand azotura de litiu 7
@
'
R 4 3i Q ' 3i
(
@
-u celelalte metale reactioneaza numai la incalzire.
COMI!A"II#$ A%O"U#UI
Atomul de azot avand pe stratul electronic e#terior cinci electroni , in com"inatiile cu !idrogenul si cu metalele el isi
completeaza octetul electronic , adica este tricovalent . Kn com"inatiile cu o#igenul participa complet sau partial cu
electronii stratului e#terior > electronii de valenta . Aiferitele stari de o#idare pe care le poate manifesta azotul in
com"inatiile sale sunt urmatoarele 7
Stare de
o#idare
R1 R) R( R' R% + 0% 0' 0(
E#emple
de
com"inatii
@
'
O
1
@O
'
@
'
O
(
@O
8@
'
O
)
9
@
'
O @
'
@:
'
O: :
'
@0@:
'
@:
(
Azotul formeaza diferite com"inatii cu !idrogenul 7 amoniacul > @:
(
0 , acidul azot!idric > :@
(
0 , ale carui saruri se
numesc azide si !idrazina > @
'
:
)
. Aintre acestea cea mai importanta com"inatie este amoniacul .
AMO!IACU#
Amoniacul se formeaza prin descompunerea multor su"stante organice care contin azot .
Kn la"orator , amoniacul se prepara dintr0o sare de amoniu , prin tratare cu "aze tari, de e#emplu prin reactia intre
clorura de amoniu si !idro#idul de calciu7
' @:
)
-l R -a8O:9
'
V -a-l
'
R ' :
'
O R ' @:
(
&repararea se poate face intr0un "alon de sticla , atunci cand se urmareste o"tinerea unor cantitati mai mari de amoniac
in stare gazoasa . &entru colectarea amoniacului se foloseste un vas uscat tinut cu gura in Jos , amoniacul fiind mai usor
decat aerul . -um amoniacul se foloseste de o"icei su" forma de solutie , gazul preparat este trecut prin mai multe vase
cu apa distilata , in care se dizolva si formeaza solutia de amoniac .Kn industrie , amoniacul se o"tine prin sinteza sau
din apele amoniacale de la cocserii . Feactia de formare a amoniacului prin sinteza este reversi"ila 7
@
'
R ( :
'
U ' @:
(
-um reactia este e#oterma 8 W: Q 0 )4 DNB mol
0%
9 ,si are loc cu reducere de volum 8 din % vol. @
'
si ( vol. :
'
rezulta '
vol. @:
(
9 , conform principiului lui 3e -!atelier , temperaturile Joase si presiunile inalte deplaseaza ec!ili"rul spre
formarea amoniacului . Potusi, temperaturile Joase reduc viteza de reactie a formarii amoniacului . Ae aceea se lucreaza
la temperatura medie de circa 1++,- si la presiuni de '++0%+++atm S de asemenea se foloseste un catalizator de fier cu
adaosuri de promotori 8 o#id de aluminiu 9 .
Azotul necesar fa"ricarii amoniacului se o"tine din aer prin indepartarea o#igenului 8 prin distilare fractionata a aerului
lic!id 9 . :idrogenul se o"tine fie pe cale electrolitica 8 electroliza apei sau a unei solutii apoase de clorura de sodiu 9 ,
fie prin o#idare cu o#igen sau cu vapori de apa a unor com"usti"ili 8 car"uni , fractiuni petroliere , gaze naturale , gaze
de rafinarie 9 .
<a"ricarea amoniacului de sinteza cuprinde ca faze principale7 producerea gazului de sinteza si sinteza propriu0zisa a
amoniacului .
O alta metoda pentru o"tinerea amoniacului este e#tragerea lui din apele amoniacale ramase de la fa"ricarea cocsului
8 prin distilarea !uilei 9 . El provine din azotul e#istent in car"unele de pamant , din care , in timpul cocsificarii , este
pus in li"ertate fie ca azot , fie ca amoniac . &rin spalarea gazelor de cocserie cu apa, amoniacul trece in solutie
formand apele amoniacale. &rin incalzirea acestor ape se degaJa amoniacul rezultat prin !idroliza sarurilor de amoniu .
Amoniacul lic!efiat su" presiune se transporta in cisterne0vagoane sau in tu"uri de otel S solutia se pastreaza in
damigene de sticla sau in rezervoare de otel .
Amoniacul este un gaz fara culoare , cu gust arzator si cu miros caracteristic . Este de %,/ ori mai usor decat aerul . 3a
temperatura o"isnuita 8'+,- 9 , supus unei presiuni de numai =,1 atm se lic!efiaza si trece intr0un lic!id incolor, cu
punct de fier"ere >((,),- si cu punct de solidificare de >//,=,.
Precerea amoniacului lic!id in stare de vapori necesita multa caldura . -aldura latenta de vaporizare este de %,(/ DN
mol
0%
. Ae aceea , vaporizarea amoniacului este insotita de o puternica scadere de temperatura , proprietate importanta
pentru intre"uintarea amoniacului in industria frigorifica .
-aldura mare de vaporizare a amoniacului se datoreaza faptului ca amoniacul in stare lic!ida , ca si apa , se gaseste in
forma asociata 8@:
(
9n , pe cand in stare de vapori este monomolecular . Precerea amoniacului din forma de molecule
asociate in forma monomoleculara , in timpul vaporizarii , necesita un consum mare de caldura .
Amoniacul lic!id se aseamana in comportare cu apaS este asociat din cauza naturii polare a moleculelor si a legaturilor
de !idrogen . -a si apa , manifesta un ec!ili"ru de autoionizare7
' @:
(
U @:
)
R

R @:X
'
Amoniacul este foarte solu"il in apa . 3a temperaturi scazute se formeaza doi !idrati 7 @:
(
B :
'
O si '@:
(
B :
'
O , in care
moleculele de @:
(
si :
'
O sunt unite prin legaturi de !idrogen.