Sunteți pe pagina 1din 5

DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON

In stratosfera, de la inaltimea de 10-15 km si pana la 35 km, concentratia de ozon este destul de


mare si anume cantitatea maxima de ozon in acest strat este de 450 unitati Dobson. O unitate Dobson D!"
reprezinta cantitatea de ozon care se afla intr-un strat de ozon pur de #rosime 0,01 mm, in conditii normale.
$cest strat de ozon este foarte important pentru %iata de pe &amant, deoarece prin reactia 3" ozonul
absoarbe cea mai mare parte a radiatiilor !' emise de (oare, care in caz contrar ar afecta %iata
or#anismelor de pe &amant.
)ormarea si #rosimea stratului de ozon se poate intele#e astfel* la inaltimi mai mari de 35 km,
oxi#en molecular este putin. In consecinta, se formeaza putin oxi#en atomic prin reactia 1" si deci si putin
ozon prin reactia +". De la inaltimea de 35 km si pana la 10-15 km, reactiile 1" si +" de%in predominante,
ceea ce contribuie la formarea unui strat cu concentratia de ozon foarte mare. ,a inaltimi mai mici de 10-15
km doar putine radiatii ultra%iolete, cu -.+40 nm au ramas neabsorbite, astfel ca prin reactia 1" se
formeaza mai putin oxi#en atomic, deci si ozon mai putin.
Incepand cu anul 1/04, mai multi oameni de stiinta, dintre care amintim pe 1olina si 2o3land, au
aratat ca la &olul (ud si mai putin la &olul 4ord a aparut o 5#aura6 in stratul de ozon, adica in aceste zone a
scazut foarte mult concentratia de ozon in stratosfera. (-a aratat ca la distru#erea stratului de ozon
contribuie a%ioanele supersonica prin #azele emanate, precum si unii produsi c7imici cum sunt freonii
8)
+
8l
+
, 8)8l
3
",sintetizati si utilizati in instalatiile fri#orifice sau la spra9-uri. 1asuratorile au aratat ca cea
mai redusa concentratie de ozon se obser%a prima%ara iar %ara, aceasta se reface partial.
Deoarece acti%itatile producti%e prin care se produc a#entii c7imici care distru# stratul de ozon sunt
inexistenti la poli, iar a%ioanele supersonice nu au culoare de zbor in :urul polilor
#eo#rafici ai &amatului, s-a pus problema cauzelor care produc aceasta 5#aura6 in stratul de ozon la poli si
nu deasupra $mericii de 4ord sau deasupra ;uropei.
1area stabilitate a freonului prezinta si inco%eniente. ;l se acumuleaza la altitudini cuprinse intre
+0-50 km. 8and moleculele de freon patrund in stratul de ozon, sub actiunea razelor ultra%iolete se rup
le#aturile 8-8l rezultand atomi liberi de 8l. $cestia catalizeaza reactia de descompunere a O
3
in O
+
, reactia
+". 2ezultatul consta in marirea fluxului de raze ultra%iolete care a:un# pe &amant, determinat aparitia
cancerului de piele, modificari climatice, etc. In anii <00 Dr. 8olin ,ea din 1area =ritanie a atras atentia
asupra pericolului distru#erii stratului de ozon ca urmare a utilizarii clorofluorcarburilor 8)8". In 1/>0
prin &rotocolul de la 1ontreal s-au stabilit principiile unui control mondial asupra 8)8. ,a acces protocol
au aderat circa 1>0 tari. 8a urmare, emisia de substante care distru# stratul de ozon a fost redusa la 10?
fata de %aloarea maxima din anii <00. 8u toate aceste, refacerea stratului de ozon nu este asteptata inainte
de mi:locul secolului urmator.
In ultimii 30 de ani au a%ut loc studii si cercetari sistematice cu pri%ire la distru#erea startului de
ozon din stratosfera, ceea ce a condus la contribuirea &remiului 4obel pentru c7imie in anul 1//5
meteorolo#ului olandez &aul @. 8rutzen si c7imistilor americani 1ario @. 1olina, si (7er3ood 2o3land.
$stfel, inca in anul 1/04 1olina si 2o3land au aratat ca la distru#erea startului de ozon contribuie in cea
mai mare masura freonii. In atmosfera, sub actiunea radiatiilor !', freonii, exemplificati mai :os prin
8)8l
3
, sufera urmatoarea reactie radicalul 7idroxil pro%ine din disocierea apei"*
8)8l
3
A O
+
A BOC 8O
+
A C)A 3 8lB sau 8lOB" 5"
2adicalii 8l si 8lO reactioneaza cu ozonul si il transforma in oxi#en molecular*
8lB A O
3
D 8lOB A O
+
E"
Oxidul de clor nu distru#e direct stratul de ozon, deoarece el nu reactioneaza cu ozonul, ci cu
oxi#enul atomic rezultat din reactiile 1" sau 3"*
8lOB A O D 8lB A O
+
0"
In acest fel este in7ibata reactia de formare a ozonului din oxi#en atomic si oxi#en molecular. (-a
mai aratat ca reactiile de mai sus prin mare se fromeaza sau se distru#e stratul de ozon sunt concurate de
reactiile de reactiile la care participa radicalul 7idroxil si oxidul de azot au a:uns in stratosfera*
COB A O
3
D CO
+
A O
+
>"
CO
+
A O DCOB A O
+
/"
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
=ilant O A O
3
D O
+
A O
+
4O A O
3
D 4O
+
A O
+
10"
4O
+
A O D 4O A O
+
11"
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
=ilant O A O
3
D O
+
A O
+
Oxizii de azot din toposfera care a:un# si in stratosfera exemplificati mai sus prin oxidul de azot"
pro%in in cea mai mare parte din arderea carbunilor fosili in centrale termice si din combustia carburantilor
in motoarele automobilelor scopul catalizatorilor utilizati la esapamentul automobilelor este tocmai acela
de a transforma oxizii de azot rezultati prin combustie, in azot molecular, e%itand astfel emanatia oxizilor
de azot in atmosfera".
Dupa cum a aratat 8rutzen, iarna la poli, din cauza lipsei radiatiilor solare noaptea polara", scade
presiunea foarte mult, se formeaza %arte:uri care incon:oara polii, iar temperatura scade foarte mult,
a:un#and la ->0
0
8 la polul sud. Drept urmare, se formeaza asa numitii nori polari stratosferici alcatuiti din
particule solide formate in principal din apa in#7etata si acid azotic. $ceasta din urma ia nastere prin
urmatoarele reactii prima reactie are loc in toposfera, urmatoarele doua in straosfera, iar acidul clor7idric
rezulta prin clorurarea metanului in toposfera"*
44O
+
A O
+
G+ 4
+
O
5
1+"
4
+
O
5
A C
+
O D +C4O
3
13"
4
+
O
5
A C8l D8l4O
+
A C4O
3
14"
Dupa cum se %ede, pentaoxidul de azot a:uns in stratosfera se transforma in acid azotic in#7etat,
care este astfel mai putin disponil spre a forma dioxid de azot si care conform reactiei,
8lOB A 4O
+
A 1 D8lO4O
+
A 1 15"
ar capata radicalul cloroxid, e%itand astfel combinarea acestuia cu oxi#enul reactia 0".
;ste de remarcat ca acidul clor7idric si cloronitratul 8lO4O
+
" sunt ade%arate rezer%oare de clor
atomic, deoarece pe suprafata particulelor din norii stratosferici are loc reactia*
8lO4O
+
A C8l D C4O
3
A 8l
+
1E"
In noaptea polara, reactia de scindare 7omolitica a moleculelor de clor,
8l
+
8lB A 8lB 10"
nu poate a%ea loc din cauza lipsei de lumina . &rima%ara, odata cu aparitia (oarelui, de%ine posibila si c7iar
accelerata atat reactia 1E", cat si fotoliza acidului azotic*
C4O
3
COB A 4O
+
1>"
2adicalii liberi 8lB si COB, formati in cantitate foarte mare prima%ara, contribuie decisi% la
distru#erea stratului de ozon prin reactiile E" si >". In acest fel intele#em de ce concentratia de ozon in
stratosfera scade cel mai mult prima%ara si de ce acest proces este mai accentuat la polii #eo#rafici ai
&amantului.
1asuratorile au anuntat ca distru#erea stratului de ozon este mult mai pronuntata la &olul (ud decat
la &olul 4ord. Oamenii de stiinta au oferit urmatoarea explicatie* iarna, in stratosfera, temperatura este mult
mai scazuta la &olul (ud si dureaza un timp mai indelun#at, deoarece %arte:urile de aici, create in lunile de
iarna, sunrt mai stabile si mai puternice decat cele de la &olul 4ord.
'ara, curentii de aer din stratosfera deplaseaza sper poli cea mai mare parte din ozonul format in
zonele ecuatoriale nepoluate, in #eneral" astfel ca partial concentratia de ozon la poli se reface, dar ramane
scazuta in medie, la ni%el #lobal.
,a distru#erea stratului de ozon contribuie si topirea toposferei din cauza efectului de sera", care
induce racirea stratosferei o mare perioada de timp.
&entru a se e%ita accelerarea disrtu#erii stratului de ozon care prote:eaza %iata pe &amant, inca in
anul 1/>0 s-a semnat la 1ontreal de catre mai ulti sefi de state puternic industrializate, un protocol prin
care se an#a:au sa reduca si mai tarziu sa opreasca in tarile lor productia de clorofluorocarburi freoni".
!lterior, cu ocazia altor 8onferinte internationale s-a propus si reducerea emanatiilor de oxizi de azot
precum poluarii in #eneral.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
&ra#ul toxicitHIii este de 0,1 m#Jm
3
Ki depistarea dupH miros se face la concentraIia de 10
-E
%olumul ozonJ%olum aer. $supra insectelor Ki animalelor mici acIioneazH ca o otra%H respiratorie.
Distru#e %itaminele, 7emo#lobina, albuminele Ki micKoreazH acti%itatea celulelor canceri#ene.
Distru#e cauciucul, LnHlbeKte fibrele textile, Ki la acIiune prelun#itH le distru#e Ki decoloreazH
celuloza.
;misia de 4O distru#e ozonul conform relaIiei*
O
3
A 4O D O
+
A 4O
+
(ub influenIa radiaIiilor solare, ziua se formeazH din nou ozon dupH reacIiile*
O A O
+
D O
3
A 1 unde 1 M O
+
, 4
+
Ozonul se formeazH prin reacIia dintre oxi#enul atomic Ki cel molecular. Oxi#enul atomic se
formeazH prin absorbIia intensH de ener#ie, pentru cH ener#ia de le#HturH O N O este de 4/5O@Jmol.
Ozonul nu reacIioneazH cu azotul, dioxidul de carbon, apa sau metanul.
$tomii de clor pro%in din clorura de sodiu din mHri Ki oceane. ;ste o sare care se e%aporH Ki
aduce Ln atmosferH nuclee de sare de bucHtHrie, care conIin ioni 8l
-
. Oxizii de azot din atmosferH
desfHsoarH urmHtoarele reacIii*
4O
+
A O
+
D 4O
3
4
+
O
5
4O
+
A 4O
3
4O
3
A 7P D 4O
+
A O
3
4O
3
A 7P D 4O A O
3
4O
3
A 8l
-
D 4O
3
-
A 8l
)luoro-cloro-7idrocarburile sunt foarte stabile, stabilitatea creKte cu numHrul atomilor de
fluor din moleculH, nu sunt distruse Ln troposferH Ki a:un# Ln stratosferH. 2adiaIia ultra%ioletH le
poate descompune*
88l
+
)
+
A7%

nm ++0
8)
+
A +8l
8l A C
+
O D C8l A OC
$lt factor catalitic este 4O aflat Ln stratosferH din #azele de eKapament ale a%ioanelor, care
zboarH la 10000 metrii altitudine Ki din 4O
+
. ,a altitudini de 30 km 4O este responsabil de +J3 din
ozonul descompus.
DatoritH folosirii 7idrocarburilor clorinate Ki florinate Ln flacoane cu aerosoli, fri#idere,
deter#enIi Ki polistiroli, aceste #aze au a:uns Ln aer Ln cantitHIi mai mari decQt cele care ar putea fi
suportate de atmosferH. &e mHsurH ce se ridicH se descompun Ki se formeazH cloridrini, care atacH Ki
distru# stratul de ozon.
(cHderea conIinutului de ozon are consecinIe #ra%e pentru sHnHtatea omului. )iind Ln atmosferH
Ln cantitate de 0,0001? ozonul absoarbe radiaIiile !' cu lun#ime de undH de +>0nm, care au
acIiune distructi%H asupra or#anismelor %ii. (cHderea concentraIiei ozonului cu 1? duce la sporirea
intensitaIii razelou !' la ni%elul soului cu +?. DupH modul de acIiune asupra or#anismelor %ii,
radiaIiile !' sunt aproapiate de cele ionizante, dar din cauza luni#imii de undH mai mari decQt la
radiaIiile #ama, nu pot pHtrunde Ln Iesuturi Ki atacH doar suprafaIa or#anelor. 2azele !' au
suficientH ener#ie pentru a distru#e $D4-ul moleculele or#anice, pro%ocQnd cancerul de piele Ki
retinH. 2azele !' sunt absorbite slab de apH, fiind un pericol mare pentru ecosistemele marine.
&lanctonul dispare Ln timpul mHririi intensitHIii !'. ,ipsa planctonului din mHri Ki oceane duce la
dispariIia %ieIii din aceste ecosisteme.
Oxizii de azot descompun ozonul, dar pot interacIiona cu clorul, formQnd cloratul de nitrozil.
8lorul din acestH substanIH este inacti% Ki nu poate intra Ln reacIie cu ozonul. O moleculH rezer%or
poate absorbi un foton sau poate intra Ln reacIie cu altH moleculH, eliberQnd clor sau poate pHrHsi
stratosfera. Deci, Ln lipsa oxidului de azot distu#erea ozonului de cHtre clor este mai rapidH.
(ubIierea stratului de ozon pune Ln pericol existenIa omenirii* reducerea ni%elului de ozon cu
1? duce la apariIia a 10000 de cazuri de cancer al pielii. De#radarea stratului de ozon este efectul
reacIiilor c7imice etero#ene, care au loc la altitudini mari Ki temperaturi scHzute.
2efacerea strtului de ozon se produce cQnd temperatura creKte. 8onstienIi de impactul dHunHtor
al modificHrii stratului de ozon asupra sHnHtHIii umane, dez%oltHrii florei, ecositemelor ac%atice,
de#radHrii construcIiilor, oamneii de KtiinIH Ki politicienii au adoptat la 'iena Ln martie 1/>5
8on%enIia pri%ind protecIia stratului de ozon.
---------------------------------------------------------------------------------
,a concentraIii mari de ozon, pe plante apar mai LntQi dun#i ar#intii, dupH care urmeazH
uscarea prematurH. ,a concentraIii mai reduse, radiaIiile ultra%iolete produc arsuri la plante, sau pe
dermH, afecIiuni ale oc7ilor. ,a expuneri Lndelun#ate, Ln timpul %erii, Ln special Lntre orele 13 N 15,
la oameni pot apHrea afecIiuni de la LnroKirea dermei, la cancer de piele, iar la oc7i, iritaIii, cataractH
pQnH la orbire.
(cHzQnd doar cu 1 ? concentraIia de ozon atmosferic, fluxul de radiaIii !' creKte cu +?,
crescQnd de E ori frec%enIa cancerului pielii, a bolilor de oc7i, recoltele de plante scad simIitor,
fitoplanctonul or#anismele unicelulare din oceane" se reduce, afectQnd fauna care se 7rHnea cu el,
scade eficienIa %accinului contra tuberculozei. 'opselele Ki masele plastice LmbHtrQnesc mai repede,
fiind necesari aditi%i mai scumpi pentru stabilizarea lor Ln timp.
(tudiile statistice aratH o creKtere cu 4 N E ? a tumorilor letale datoritH expunerii la radiaIii
!'. Rn ultimii 50 de ani, a crescut numHrul de decese prin melanom tumoare mali#nH a pielii".
De asemenea, s-a obser%at scHderea stratului de ozon Ln anumite re#iuni #eo#rafice,
fenomen denumit de specialiKti formarea de 5guri de ozon.
&ierderile de ozon s-au estimat la aproximati%* 40 ? deasupra
$ntarcticii, +0 ? deasupra $rcticii. De#radarea maximH s-a
produs Ln anul 1//3. &rin scHderea producIiei de 8)8 cloro-
fluoro-carbonaIi M 5freoni6" cu 00 ? Ln anul 1//4 faIH de anul
1/>/, stratul de ozon atmosferic a Lnceput sH se refacH Ln
ultimii ani.
De#radarea stratului de ozon s-a atribuit unor cauze*
naturale o specie de nori existentH la poli, Ln
special la &olul (ud, cu ace foarte fine de
#7eaIH, pe suprafaIa cHrora se descompune
ozonul, sau a radiaIiilor !'"S
antropice, care inter%in cu ponderea cea mai mare. &rincipalii %ino%aIi sunt
freonii 8)8 N cloro-fluoro-carbonaIi-", utilizaIi pentru presurizarea substanIelor
lic7ide Ln butelii metalice spra9-uri", ca a#ent de rHcire al fri#iderelor Ki
con#elatoarelor, sau pentru stin#erea incendiilor, la prepararea maselor plastice
expandate, ca sol%enIi industriali etc.
O moleculH de freon poate distru#e 10
4
N 10
E
molecule de ozon. 8)8-ul a a:uns Ln atmosfera
LnaltH ca a#ent poluator, a fost descompus de lumina solarH, eliberQnd Ln spaIiu clorul dHunHtor.
Rn 1//+, 4$($ a raportat cH mHsurHtorile din sateliIi Ki a%ioane indicH ni%ele ridicate de clor
reacti%, pe suprafaIe mari, la altitudini mari Ki medii, care au potenIial mare de de#radare a stratului
de ozon.

S-ar putea să vă placă și