UNIVERSITATEA OVIDUS CONSTANTA

FACULTATEA STIINTE APLEICATE SI INGINERIE

MASTER FIZICA

INFLUENTA FREONULUI ASUPRA STRATULUI DE OZON

STUDENT: STEFAN ADRIAN IONUT
 I. ATMOSFERA
1.1 Straturile atmosferei terestre
Suprafaa pmntului este acoperita de atmosfera, care este un nveli gazos,format din mai multe
straturi care nconjoar pmntul si care const dintr-un amestec de gaze i particule de lichid ori
solide. Atmosfera este constituit, din urmtoarele straturi: troposfer, stratosfer, mezosfer,
ionosfer i exosfer. Aceste straturi se succed dup cum urmeaz:
Troposfera n acest strat se afl aproximativ 90% din toat cantitatea de aer (din cauza atraciei
exercitate de Pmnt); aici se formeaz norii, precipitaiile i vnturile.
Stratosfera conine stratul de ozon care absoarbe cea mai mare parte a radiaiilor ultraviolete.
Dac ar ptrunde n totalitate pn la suprafaa terestr, aceste radiaii ar distruge viaa de pe
planet.
Mezosfera
Ionosfera - reflect undele radio, fcnd posibile comunicaiile.
Exosfera conine particule de hidrogen.
 1.2. Compoziia atmosferei terestre
Oxigen: 20.948%
Argon: 0.934%
Strat De la ... ... pn
Dioxid de Carbon: 0.033%
Gaze rare (Ne, He, Kr, Xe)
Hidrogen
Metan
Exosfera 640 km 9600 km
Oxid de Azot
Monoxid de Carbon Ionosfera 80 km 640 km
Vapori de apa,fum, praf
Mezosfera 50 km 80 km

Stratosfera 16 km 50 km

Stratul de ozon 19 km 48 km

Troposfera 0 km 16 km
 II. STRATUL DE OZON
2.1 Ozonul
Ozonul (O3) este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine ntre 19 si 48
Km. Stratul de ozon actioneaza ca un filtru care retine cea mai mare parte din radiatia
ultravioleta nociva, regleaza temperatura din atmosfera, cu implicatii deosebite n protejarea
tuturor formelor de viata de pe Pamnt. Cea mai mare cantitate de ozon, aproximativ 90%, se afla
in stratul cuprins intre 8 si 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins in acest strat
foarte fragil, fiind concentrat ar forma o fisie cu o grosime de numai 3 mm in jurul
Pamintului. Acest filtru foarte fin retine aproape totalmente radiatia ultravioleta (UV mai scurta de
290 nm) biologic nociva care se indreapta spre suprafata Terrei, Scaderea concentratiei ozonului
cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2%.
n anul 1974 s-a demonstrat ca anumite substante chimice folosite de om si utilizate ca agenti
frigorifici si aerosoli (clorofluorocarburile CFC produse de om care sint utilizate in calitate de
agenti frigorifici si aerosoluri), sunt transportate n stratosfera prin circulatia maselor de aer si
pot avea o actiune distrugatoare asupra stratului de ozon. De asemenea, bromura de metil
contribuie la epuizarea stratului de ozon. In prezent in aer se arunca mii tone de CFC.
2.2. Gaura din stratul de ozon s-a stabilizat n ultimii 15 ani, ca efect al reducerii drastice a
emisiilor de clorofluorocarburi, din ultimii ani. Aceste substane mai sunt eliberate n atmosfer
doar n cteva regiuni din Africa i Asia, iar reducerea lor favorizeaz considerabil micorarea
gurii din stratul de ozon. Denumite comun CFC, ele constituiau principala cauz a distrugerii
ozonului.
Fenomenul epuizarii stratului de ozon are efecte directe asupra sanatatii oamenilor (scaderea
eficacitatii sistemului imunitar, aparitia infectiilor, cancerului de piele, cataractelor si orbirii, arsuri
grave n zonele expuse la soare).
Termenul de gaura de ozon desemneaz fenomenul de rarefiere a stratului de ozon stratosferic
deasupra Antarcticii.
Fotografiile fcute din satelit au indicat ca aceasta gaur se roteste in jurul Polului Sud si revine
in poziia iniial dupa o saptamana.
La nivelul stratului de ozon i deasupra acestuia radiaia UV nefiltrat rupe legturile chimice din
freoni(clorofluorocarburi) si are loc eliberarea atomilor de halogen.
Acetia sunt extrem de reactivi i se combin cu un atom de oxigen din molecula de ozon
cu care formeaz oxidul de halogen care este puin stabil i reacioneaz cu un atom liber
de oxigen. Atomul de halogen astfel eliberat reacioneaz cu o nou molecula de ozon. In
acest fel un singur atom de halogen poate distruge pana la o sut de mii de molecule de
ozon.
In condiiile extreme de deasupra Antarcticii procesul este accelerat n prezena cristalelor de ghea
din norii stratosferici, astfel explicndu-se diminuarea mai accentuat a stratului de ozon de la
acest nivel.
 2.3. Efectele degradrii stratului de ozon:

Modificarea stratificrii termice a atmosferei cu apariia modificrilor

climatice
modificri n distribuia pe vertical a ozonului cu creterea
concentraiei ozonului troposferic i scderea concentraiei ozonului
stratosferic
creterea intensitii radiaiei ultraviolete cu efecte negative asupra
organismelor vii asupra sntii umane
degradarea stratului de ozon determin apariia unor maladii ale
ochilor, pielii i a unor maladii infecioase
reducerea activitii de fotosintez asupra unor tipuri vegetale
asupra ecosistemelor acvatice:
dereglarea strategiilor de adaptare (orientare, mobilitate),
dezvoltarea anormal a organismelor marine
 2.4. Msuri de protecie a stratului de ozon
Acestea au n vedere in primul rnd respectarea Conveniei de la Viena i a
Protocolului de la Montreal. Convenia de la Viena Protecia stratului de ozon, intrat n
vigoare in anul 1985 se refer la gsirea de substane si tehnologii alternative, la efectuarea de
cercetri i furnizarea de cunostine referitoare la substanele care determin distrugerea stratului
de ozon.
In 1988 s-a semnat la Montreal The Montreal Protocol Of Substances That Deplate
the Ozone Layer de ctre 36 de naiuni, productoare a 90 % din producia mondial de
freoni si haloni care prevedea inghearea la 1 ianuarie 1989 a produciei de haloni i reducerea
produciei de CFC-uri cu 50% pn la mijlocul anului 1998, interzicerea fabricrii anumitor tipuri
de CFC-uri.
Existena hidrogenului n moleculelor unor CFC-uri le face mai puin stabile,
degradarea lor fiind posibil in straturile joase ale atmosferei si deci un timp de staionare
mult mai mic decat in straturile superioare ale acesteia. S-a prevzut astfel nlocuirea
freonilor cu substane care conin cel puin un atom de hidrogen n structura lor molecular.
Ozonul este o substan periculoas pentru via datorit caracterului su puternic
oxidant; putini stiu insa ca este toxic si urat mirositor.
- freonii joac cel mai important rol n distrugerea stratului de ozon
- fenomenul epuizrii stratului de ozon duce la creterea intensitii radiaiilor UV cu
lungime de unda de 280-315 mm cu urmtoarele efecte negative:scderea eficacitii
sistemului imunitar, apariia infeciilor, cancerului de piele, cataractelor i orbirii,
reducerea culturilor.
Precedentul record negativ data din 2003. n ritmul actual n care se acioneaz mpotriva stoprii
fenomenului, termenul cel mai realistic pentru nchiderea gurii din stratul de ozon este anul 2060.

Gaura din stratul de ozon a atins in anul 2005 maximul istoric: 27 de milioane de kilometri ptrai,
o suprafata care este aproximativ egala cu America de Nord sau de 100 de ori suprafata
Romaniei. Datele provin de la Organizaia Meteorologic Mondial, organism care, n coloborare
cu savani din toat lumea, monitorizeaz evoluiile climaterice.
 2.5. Toxic

Studiile au artat c produsele chimice, n principal halonii, cluorofluorocarbonaii, bromura de

metil, sunt responsabile de rarefierea stratului de ozon. Aceste produse mai sunt nc folosite la
frigidere, instalaiile de climatizare, fabricarea produselor cosmetice, stingerea incendiilor etc.
Bromura de metil s-a folosit zeci de ani la dezinfecia materiilor prime destinate exportului, precum
i a terenurilor destinate anumitor culturi. rile industrializate s-au angajat ca pn n anul 2030
s suprime folosirea hidrocluofluorocarbonului. Romnia este ar semnatar a Protocoluluide la
Montreal i s-a angajat s opreasc producia substanelor chimice inamice stratului de ozon i s
le nlocuiasc prin altele mai puin nocive. Metanul, oxidul nitros i dioxidul de carbon sunt gaze
de ser care exercit o influen, nc necuantificat cu exactitate, asupra distrugerii ozonului.
Opiniile experilor cu privire la evoluia distrugerii stratului de ozon sunt diferite, dar nimeni nu
exclude o nrutire a situaiei ca urmare a polurii excesive a atmosferei.
2.6. Rol benefic:
Ozonul are un rol benefic, absorbind cea mai mare parte a razelor ultraviolete B (UV-B), biologic
nocive. Experiene efectuate pe plante i pe animale, dar i studiile clinice la oameni au artat
efectele nefaste ale expunerii excesive la UV-B: cancer de piele, cataract, boli infecioase.
Pentru fiecare diminuare de 1% a stratului de ozon se majoreaz cazurile de cataract cu pn la
150.000. Estimrile arat aproximativ 15 milioane de bolnavi de
cataract pn la sfritul acestui secol la nivel planetar.
2.7. Ameliorare:
Unii cercettori avanseaz ipoteza c n 2050 se va nregistra cea mai mare gaur de ozon, alii
spun c n 2010, ozonul va avea cel mai sczut nivel din istoria observaiilor. Alte simulri, care au
inclus numai impactul "chimicalelor" asupra ozonului, indic anul 2040 ca fiind momentul n care
cantitatea de ozon va reveni la valorile neperturbate, anterioare anului 1980. Aceste simulri
sugereaz, spun experii n climatologie, c variaiile climatice datorate gazelor de ser pot
ncetini n mare msur refacerea anticipat a ozonului.
 2.8. Distrugtorii stratului de ozon:
2009: Cercettorii arat c stratul de ozon se reface datorit msurilor de control introduse de
Protocol, ns se reface ncet. Se estimeaz c nivelul stratului de ozon de deasupra Arcticii, dar
i n rest, se va reface pn n 2050, iar gaura de deasupra Antarcticii va fi acoperit ntre 2060
i 2075.
Acestia pot fi: freoni, hlodoni, reprezentnd grupa substanelor
halogene:(11(CFCL3)2, (12(CF2CL2)2, (22(CHCLF2) i altele, care fierb la temperatura camerei,
nalt zburtoare, chimic energice la suprafaa pmntului, care se folosesc n industria de frigidere
i ca pulverizant. Ridicndu-se n stratosfer, freonii se supun descompunerii fotochimice, cu
eliminri de ioni i clor, ce funcioneaz ca catalizator a reaciilor chimice, ce distrug moleculele
ozonului, ce apr planeta noastr de radiaia ultraviolet. n prezent se urmrete permanent
dup ecranul de ozon. n legtur cu pericolul real de distrugere a stratului ozonic multe ri au
redus productivitatea i folosirea freonilor. Acestora le contribuie prelucrarea hidrocarburilor
hlodonice, care au influen negativ a freonilor asupra stratului ozonic atmosferic, a redus mult
fabricarea i utilizarea lor. Dar emiterea total a freonilor n lume crete, ce aduce i la mrirea
concentraiilor n atmosfer.
Timpul mediu al freonilor n atmosfer ca regul 70 100 ani, iar la limita superioar probabil
ajunge la sute de ani.
Urmririle arat, c stratul ozonic este neuniform rspndit n atmosfer, ce contribuie neuniform n
repartizarea freonilor. n atmosfera nordic a emisferei sunt mai muli freoni cu 8-9% dect n
atmosfera de sud. Se ntlnesc i spaii importante n ozonosfer (stratul atmosferei n limitele
stratosferei la nlimea de 7-8 cm, la poli de 17-18 km la ecuator pn la 50 km, deasupra
planetei i concentraiile moleculelor ozonului de 100 ori mai nalt dect la suprafaa
pmntaului), cu observaii sczute (pn la 50%) conine O3. aceste spaii au primit denumirea
de guri ozonice.
 III. FREONII

Freonul este numele comercial pentru fluidul inodor, incolor, neinflamabil, i necoroziv
chlorofluorocarbon i hydrochlorofluorocarbon ageni frigorifici, care sunt utilizati n
aer condiionat, instalatii frigotehnice, i unele sisteme de stingere a incendiilor.
Freonul este susceptibil de a provoca probleme de sanatate majore, dar in
concentraii mai mari poate produce asfixierea.Acestia au indicativul R de la
refrigerant, dupa care urmeaza o cifra. De exemplu R717 este amoniacul sau R12
freonul pentru aparate frigorifice.

3.1. Compoziia chimic a freonilor

Din punct de vedere al compoziiei chimice, freonii, care sunt hidrocarburi fluorurate,
pot fi mprii n trei mari categorii:
CFC (clorofluorocarburi), freonii clasici, care conin Cl foarte instabil n molecul;
HCFC (hidroclorofluorocarburi), freoni denumii de tranziie, care conin n
molecul si hidrogen, datorit cruia Cl este mult mai stabil i nu se
descompune att de uor sub aciunea radiaiilor ultraviolete;
HFC (hidrofluorocarburi), considerai freoni de substituie definitiv, care nu conin de
loc n molecul atomi de Cl.
COMPOZITIA CHIMICA A FREONILOR
Pe lng cele trei categorii de ageni frigorifici menionate, exist i
ageni frigorifici naturali, ntre care amoniacul (NH3), simbolizat i prin
R717, este cel mai important i cel mai utilizat, datorit proprietilor sale
termodinamice care l fac cel mai performant agent frigorific din punct de
vedere al transferului termic.
n ultimul timp ncepe s fie tot mai utilizat ca agent frigorific, propanul
simbolizat prin R290, care reprezint un nlocuitor excelent pentru R22,
avnd o compatibilitate perfect cu uleiurile utilzate n compresoarele pentru
R20 i asigurnd o eficien frigorific superioar fa de R22. Propanul este
utilizat i n numele tipuri de pompe de cldur.
Singura problem legat de utilizarea propanului ca agent frigorific,
este reprezentat de inflamabilitatea ridicat a acestuia.
Pe lng cele trei categorii de ageni frigorifici menionate, existi
ageni frigorifici naturali, ntre care amoniacul (NH3), simbolizat i prin
R717, este cel mai important i cel mai utilizat, datorit proprietilor sale
termodinamice care l fac cel mai performant agent frigorific din punct de
vedere al transferului termic.
n ultimul timp ncepe s fie tot mai utilizat ca agent frigorific, propanul
simbolizat prin R290, care reprezint un nlocuitor excelent pentru R22,
avnd o compatibilitate perfect cu uleiurile utilzate n compresoarele pentru
R20 i asigurnd o eficien frigorific superioar fa de R22.
Propanul este utilizat i n numele tipuri de pompe de cldur.
Singura problem legat de utilizarea propanului ca agent frigorific,
este reprezentat de inflamabilitatea ridicat a acestuia.
 3.2. Legtura dintre freoni i stratul de ozon

Poluarea produs de freoni, o problem att de mediatizat i discutat n

ultimii ani, reprezint la ora actual unul din motivele care explic numrul foarte mare
de ageni frigorifici ntlnii n diverse aplicaii ale tehnicii frigului.
La nceputul anilor 80, msurtori ale grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, au
evideniat c grosimea acestuia devenise mult mai redus dect n mod normal. Stratul de
ozon,avnd un rol extrem de benefic, deoarece filtreaz radiaiile ultraviolete, se gsete n
stratosfera atmosferei terestre.
n aceeai perioad de nceput a anilor 80, s-a constatat de asemenea c iarna i primvara,
grosimea stratului de ozon este cu cca 20% mai redus dect vara i toamna,
ceea ce a determinat studierea atent a fenomenului. Astfel s-a
constatat c sub aciunea radiaiilor ultraviolete avnd intensiti diferite n anotimpuri
diferite, moleculele de ozon (O3) se transform n mod natural iarna i primvara n molecule de
oxigen (O ), iar moleculele de oxgen (O ) se transform n mod natural vara i toamna n
molecule de ozon (O3).

Acest fenomen natural explic pe de-o parte variaia grosimii stratului de ozon, dar pe
de alt parte, n perioada efectuarii acestor msurtori, grosimea acestui strat, devenise mult
mai subire dect ar fi fost normal, n urma desfurrii procesului natural descris
anterior.
 3.2. Legtura dintre freoni i stratul de ozon

Astfel a aprut ipoteza c subierea stratuluii de ozon este posibil s fie datorat aciunii unor
substane produse de om. Din acest moment nu a mai fost dect un pas pn la includerea
freonilor, pe lista substanelor nocive pentru stratul de ozon, deci poluante Poluarea
produs de freoni este un proces care se produce n stratosfera terestri care este prezentat ntr-
o manier schematic, n tabelul 4. Analiznd mecanismul acestui proces se observ c n ceea
ce privete freonii, principalul responsabil pentru aciunea distructiv asupra ozonului,
este atomul de Cl, din moleculele CFC-urilor.
Sub aciunea razelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se elibereaz Cl
(clor monoatomic), deoarece din punct de vedere chimic, acesta prezint o legtur
foarte slab (instabil) n cadrul moleculelor de CFC.
Clorul monoatomic reacioneaz chimic cu ozonul (O3), care
se gsete n stratosferi rezult oxigen biatomic O2 i oxizi de clor. n acest mod, se distruge
treptat stratul de ozon al planetei, avnd un binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaiilor
ultraviolete, nocive pentru sntatea uman. Problema este cu att mai grav cu ct
oxizii de clor rezultai din reacia descris, nu sunt nici acetia stabili i se descompun,
elibernd din nou Cl. Se produc astfel reacii n lan, prin care un singur atom de Cl poate s
distrug un numr impresionant de molecule de O3. Aa se explic apariia, deocamdat
deasupra celor doi poli ai planetei a aa numitelor guri n statul de ozon (zone n care perioade
lungi din an ozonul lipsete complet). Fenomenul a fost posibil cu att mai mult cu ct nu numai
freonii, prin atomii de Cl, ci i alte substane chimice, n primul rnd CO2, produc efecte
asemntoare.
n prezent exist n ntreaga lume, numeroase instalaii de puteri frigorifice mici i
mijlocii ncrcate cu ageni frigorifici poluani (n sensul pericolului pentru stratul de
ozon), care pun n continuare probleme legate de posibila lor "scpare" n atmosfer. Totodat
se pune problema gsirii unor ageni de substituie care s fie utilizai n instalaiile frigorifice noi.
 3.3. Distrugerea stratului de ozon si consecinele lui

In troposfera (pana la atitudinea de 10 km) sub aciunea radiaiilor ultraviolete cu lungimea de

und <242 nm, emanate de Soare, oxigenul molecular este scindat in atomi:
O2 O + O (1)
Atomii de oxigen (foarte reactivi), in prezenta unui martor (M) care preia excesul de energie,
reacioneaz cu molecule de oxigen si formeaz ozon:
O2 + O+ M O3+ M (2)
La rndul sau si ozonul este descompus de ctre radiaiile ultraviolete cu lungimea de unda <
320 nm:
O3 O2 + O (3)
Oxigenul atomic rezultat poate reaciona cu ozonul spre a forma oxigen molecular:
O+ O3 O2+ O2 (4)
Aceste radiaii prezint importanta doar in toposfera si conduc la mici concentraii de ozon (40
80 g/cm3 aer).
Formarea si grosimea stratului de ozon se poate nelege astfel: la nlimi mai mari
de 35 km, oxigen molecular este puin. In consecina, se formeaz puin oxigen atomic prin
reacia (1) si deci si puin ozon prin reacia (2). De la nlimea de 35 km si pana la 10-15 km,
reaciile (1) si (2) devin predominante, ceea ce contribuie la formarea unui strat cu concentraia de
ozon foarte mare. La nlimi mai mici de 10-15 km doar puine radiaii ultraviolete, cu <240 nm
au rmas neabsorbite, astfel ca prin reacia (1) se formeaz mai puin oxigen atomic, deci si ozon
mai puin.
ncepnd cu anul 1974, mai muli oameni de tiina, dintre care amintim pe Molina si Rowland, au
artat ca la Polul Sud si mai puin la Polul Nord a aprut o gaura in stratul de ozon, adic in
aceste zone a sczut foarte mult concentraia de ozon in stratosfera. S-a artat ca la distrugerea
stratului de ozon contribuie avioanele supersonice prin gazele emanate, precum si unii produi
chimici cum sunt freonii (CF2Cl2, CFCl3),sintetizai si utilizai in instalaiile frigorifice sau la spray-
uri. Msurtorile au artat ca cea mai redusa concentraie de ozon se observa primvara iar vara,
aceasta se reface parial.
Marea stabilitate a freonului prezint si incoveniente. El se acumuleaz la altitudini cuprinse intre
20-50 km. Cnd moleculele de freon ptrund in stratul de ozon, sub aciunea razelor ultraviolete
se rup legturile C-Cl rezultnd atomi liberi de Cl. Acetia catalizeaz reacia de descompunere a
O3 in O2, reacia (2). Rezultatul consta in mrirea fluxului de raze ultraviolete care ajung pe
Pamant, determinat apariia cancerului de piele, modificri climatice, etc. In anii `70
In ultimii 30 de ani au avut loc studii si cercetri sistematice cu privire la distrugerea startului de
ozon din stratosfera, ceea ce a condus la contribuirea Premiului Nobel pentru In atmosfera, sub
aciunea radiaiilor UV, freonii, exemplificai mai jos prin CFCl3, sufer urmtoarea reacie
(radicalul hidroxil provine din disocierea apei):
CFCl3+ O2+ OH CO2+ HF+ 3( Cl sau ClO) (5)
Radicalii Cl si ClO reacioneaz cu ozonul si l transforma in oxigen molecular:
Cl + O3 ClO + O2 (6)
Oxidul de clor nu distruge direct stratul de ozon, deoarece el nu reacioneaz cu ozonul, ci cu
oxigenul atomic rezultat din reaciile (1) sau (3):
ClO + O Cl + O2 (7) In acest fel este inhibata reacia de formare a ozonului din oxigen
atomic si oxigen molecular. S-a mai artat ca reaciile de mai sus prin mare se fromeaza sau se
distruge stratul de ozon sunt concurate de reaciile de reaciile la care participa radicalul hidroxil si
oxidul de azot au ajuns in stratosfera:
HO + O3 HO2 + O2 (8)
HO2 + O HO + O2 (9)
_________________________________________
Bilan O + O3 O2 + O2
NO + O3 NO2 + O2 (10)
NO2 + O NO + O2 (11)
_________________________________________
 IV. CONCLUZII:

FREONII AU CEL MAI IMPORTANT ROL IN

DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON.

Sub aspect ecologic dispariia din stratosfer a stratului de ozon(stratul protector al Terrei )ar
nsemna de fapt,dispariia vieii pe pmant.
Folosirea excesiv a freonilor n instalaiile frigorifice i la prepararea aerosolilor cosmetici de tip
Spray,face ca acetia s ptrund tot mai mult n atmosfer.
Diminuarea stratului protector de ozon intensific aciunea radiaiilor ultraviolete asupra Terrei
,avnd drept consecin:
perturbarea echilibrului termic al atmosferei,al apei i al solului;
declanarea ploilor acide catastrofale pentru vegetaie;
dispariia unor specii de plante i animale;
diminuarea reproducerii organismelor marine i terestre;
mrirea incidenei cazurilor de cancer al pielii,al afeciunilor
oftalmologice(conjunctivite,cataracte,etc.).
 V. SOLUTII SI MASURI:

n urma dovedirii tiinifice a efectelor nocive asupra stratului de ozon, produse de

freoni, comunitatea internaional a luat numeroase msuri de reducere pn la zero a
utilizrii acestora.
De exemplu, n SUA una dintre primele msuri luate, a fost interzicerea spray-urile de
orice tip , care utilizeaz ca agent propulsor CFC-urile.
Reglementrile internaionale pentru CFC i HCFC, stipuleaz n prezent urmtoarele:
Pentru CFC:
a fost oprita productia ncepnd din 31.12.1994;
a fost interzisa utilizarea si comercializarea, ncepnd din 1.01.1999, cu o derogare
pentru meninerea n funciune a instalaiilor existente, pn n 31.12.1999.
Pentru HCFC:
producia este autorizat pn n 31.12.2014;
Folosirea HFC (refrigeranti definitivi ecologici).

n natur exist numeroase alte surse generatoare de Cl. Astfel cca. 20% din clorul prezent n
stratosfer provine din erupiile vulcanice, care pot accelera semnificativ procesul de reducere a
grosimii stratului de ozon;
 NOTA:

Cu toate c pe plan internaional au fost luate msuri drastice privind interzicerea

utilizrii CFC-urilor, n lumea tiinific existi opinii conform crora, potenialul distructiv al acestor
substane nu este nici pe departe att de ridicat, pe ct s-a susinut. Astfel au fost
enunate cteva motive care infirm prezumiile anterioare, privind rolul CFC-urilor n
distrugerea stratului de ozon, respectiv n creterea nivelului radiaiilor ultraviolete:

Punta Arenas Comarul radiaiilor solare

n sudul Americii Latine, mai multe comuniti umane se chinuiesc de cteva decenii s triasc,
urmrii de unul dintre cele mai mari dezastre ecologice: gaura din stratul de ozon.
 Bibliografie:

1) L.I. Ciplea, Al. Ciplea, Poluarea mediului ambiant, Ed Tehnic, Bucureti, 1978
2) Lixandru, B. Ecologie i protecia mediului, Timioara, Editura Presa Universitar, 1999
3) Mcrescu, B. Ingineria i protecia mediului n industrie, Chiinu, Editura Tehnic, 2003
4) www.scientia.ro Atmosfera terestra
5) www.needpedia.org Freonul
6) Pulicatia Jurnalul National, articol din 21.01.2008
7) www.metoffice.gov.org -Compozitia atmosferei terestre
8) Ardelean, Florinela : Ecologie i protecia mediului 2007
9) Damian, Valeriu: Ecologie i dezvoltare durabil 2007
10) Kaposta, Iosif : Ecologie i protecia mediului 2009