Luta Maria- Alexandra Gr.

A Ecologie si protectia mediului

CREZOLII

Crezolii sunt fenoli substituiti izomeric cu un substituent metil la pozitiile orto, meta sau para relativ cu grupul hidroxil. Crezolii comerciali, de asemenea, sunt cunoscuti sub numele de acizi crezilici, contin toate cele trei tipuri de izomeri cu cantitati mici de fenoli si xilenoli. Crezolii naturali puri sunt diferiti de produsele comerciale numite acizi crezilici, cei din urma sunt un amestec de compusi fenolici, cu o compozitie tipica. Surse naturale Crezolii si derivatii crezolului apar in mod natural in plante diferite cum ar fi: iasomie, scortisoara chinezeasca, crinul Pastelui, Ylang ylang, flori de yucca gloriosa, si in menta, eucalipt, camfor. Uleiurile de conifere, stejarii si copacii de lemn santal, de asemenea contin crezoli. Urina si fecalele mamiferelor contin pcrezoli. Gunoiul de grajd provenit de la pasarile de curte conform relatarilor contine p-crezoli cu o concentratie medie de 11,7 mg/kg. Crezolii sunt frecvent, produse intermediare metabolice in degradarea fenolilor de catre microorganismele din sol. Ei sunt, de asemenea, produse de ardere si pot fi eliberati in atmosfera de la incendiile naturale asociate cu fulgere, combustie spontana si activitate vulcanica. Surse antropice Crezolii sunt gasiti in petrolul brut si gudronul de carbune. Prin urmare, sursele antropice dominante de crezoli sunt accidentale. Crezolii sunt produsi in timpul gazeificarii carbunelui, lichefierii carbunelui si a productiei de sist. Niveluri scazute de crezoli sunt prezente in tevile de esapament a vehiculelor cu alimentare cu combustibili pe baza de petrol, emisii de la cosurile de fum de la

incinerarea deseurilor municipale si emisiile de la incinerarea materialelor municipale. Crezolii sunt gasiti in cenusa zburatoare de la arderea carbunelui si a lemnului. Fumul de tigara contine, de asemenea, crezoli. Utilizare O cantitate considerabila de o-crezoli se consuma direct ca fiind solvent sau dezinfectant. O-crezolii sunt, de asemenea, utilizati ca intermediari chimici pentru o varietate de produse cum ar fi deodorizant si produsi care sporesc mirosul, produse farmaceutice, arome, antioxidanti, coloranti, pesticide si rasini. Recent, o proportie tot mai mare de o- crezoli au fost utilizati la formarea de rasini epoxidice-o-crezoli novalak (materiale pentru circuite integrate chip-uri de siliciu). Sunt utilizati, ca aditivi pentru fenol-formaldehide. P-crezolul este utilizat in principal la formarea de antioxidanti 2,6-di-tert-butil-pcrezol pentru uleiul de lubrifiere, si carburanti, cauciuc, polimeri, elastomeri, si produse alimentare. Acesta, mai este utilizat ca intermediar in industriile de parfum si coloranti. M-crezolul, fie pur sau in amestec cu p-crezolul, este important in productia de erbicide si insecticide. Mai mult, sunt utilizati in arome si compusi parfumati, cei mai multi antioxidanti sunt produsi dim m-crezol, este utilizat si in industria explozivilor. Amestecuri de m- si p-crezoli sunt folosite ca dezinfectante si conservanti. Crezolii bruti sunt utilizati drept conservanti pentru lemn. Amestecuri de crezoli sunt folosite ca ignifug pentru plastifianti, clorura de vinil, si alte material plastice rezistente la foc hidraulic fluid, aditivi pentru lubrifianti, si uleiuri pentru filter de aer.Crezolii amestecati cu formaldehida sunt important pentru modificarea rasinii. Crezolii, sunt de asemena utilizati in vopsele si textile, sunt utilizati pentru acoperiri de rasini sintetice ,cum ar fi sarma, emailuri, degresanti metalici, agenti pentru a indeparta depozitele de carbon de la motoarele de ardere. Ele sunt, de asemenea, utilizate in minereu de flotatie, tratament cu fibre, si fotografie.

Raportul dintre distributia elementelor si consum Cea mai veche metoda de productie de crezol in Statele Unite ale Americii este distilarea gudronului de carbune, cracare catalitica si termica din distilarea nafta petroliere. Din anul 1965, cantitatile de gudron de carbune si petrol au fost insuficiente pentru a satisface cererea in crestere pentru crezoli. In consecinta, au fost dezvoltate mai multe procese pentru fabricarea acestora. Potrivit bazei de date Toxic Release Inventory (TRI) mentinut de catre EPA, in Statele Unite ale Americii in anul 1987, fabricarea si prelucrarea crezolilor se estimeaza ca au fost lansate sau transferate 52 de tone de crezoli in aer, apa si sol, 172,5 de tone la instalatiile de epurare a apelor uzate, precum si, 20,45 de tone la locatiile de eliminare. Productia anuala de crezoli in Statele Unite ale Americii in anul 1990 au fost raportate la 38 300 de tone. Productia mondiala de crezoli este inca necunoscuta. Expunerea la crezoli se face prin aer, apa si alimente. In SUA concentratia medie a aerului o-crezol a fost de 1.59 g/m (0.359 ppb) . In SUA concentratia apei de suprafata se gaseste la limita de 77 g/l (Storet 1993). Intr-un rau poluat cu deseuri industriale din Japonia nivelul a fost raportat la 204 g/l. In apele reziduale au fost detectati o-crezoli in cantitati mai mari de 210 g/l, si nivel mediu de m-si para-crezoli 1200 g/l. Concentratia apei de ploaie variaza intre 240-2800 g/l pentru o-crezoli, si intre 380-2000 g/l pentru p-si m-crezoli. Crezolii au fost detectati atat in alimente cat si bauturi. Concentratiile in bauturile spirtoase se gasesc in intervalul 0.01-0.2 g/l. In fumul de tutun se gasesc 75 g.

Impactul asupra organismului uman Crezolii sunt rapid absorbiti prin inhalare, ingestie si contact dermic. Ei sunt distribuiti rapid in tot corpul. Calea primara de eliminare este prin intermediul urinei in urma conjugarii cu glucuronide si sulfati. Toxicitatea acuta a crezolilor este in principal o consecinta a faptului ca sunt sunt extreme de iritanti si au o activitatea coroziva puternica. Efectele toxice si semnele clinice care urmeaza dupa ingerare sunt urmatoarele : senzatia de ardere a gurii si a gatului, dureri abdominale si varsaturi. Reactii mai severe pot duce la coma sau chiar deces. Ingestia crezolilor la om se face la nivelul anumitor tesuturi si organe, cum ar fi sangele, rinichii, plamanii, inima, ficat si sistemului nervos central. Inhalarea vaporilor de crezol produce iritarea mambranei nazale, gatului si plamanilor. Contactul dermic cu crezoli poate duce la arsuri grave, cicatrici ale pielii, modificari hematologice, insuficienta renala, coma si moarte. Crezolii pot fi absorbiti de piele. In cazul unui sugar, la care accidental a fost varsata apa pe cap care continea 90% crezoli, starea de inconstienta a avut loc in termen de 5 minute si a murit in termen de 4 ore, aratand ca absorbtia a fost rapida. Crezolii au coeficienti de permeabilitate mai mari decat fenolii. Exista foarte putine date cu privire la posibilele efecte asupra functiei de reproducere si nu exista date privind cancerigenitatea asupra oamenilor. Exista dovezi limitate care sugereaza ca o anumita persoana este mai expusa la actiunea crezolilor de exemplu persoanele foarte tinere cu deficit de glucoza-6fosfat dehidrogenaza sau insuficienta renala sunt mai expuse la actiunea crezolilor. Nu sunt disponibile informatii cu privire la efectele cronice dupa expunerea la crezoli. De aceea, nu exista informatii adecvate pentru evaluarea riscurilor cancerigene ale crezolilor.

A fost stabilita o doza zilnica admisa (DZA) de 0,17 mg/kg de greutate corporala pe zi. Recomandari Crezolii si amestecuri care contin crezoli, inclusive produse de uz casnic , trebuie sa fie clar etichetate, avertizand toxicitatea si corozivitatea acuta. Crezolii pot patrunde cu usurinta in piele. In urma contactului direct, zonele trebuie spalate imediat cu apa si toate hainele contaminate sa fie eliminate. Persoanele care lucreaza cu crezoli sau substante care contin cresol trebuie sa poarte echipament de protectie. Expunerea profesionala ar trebui redusa la minim.