Chimie organică pentru examenul de admitere în învățământul superior – prof.

Maria Anghelache Dobrescu

2.3. ALCADIENE
DEFINIȚIE- alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate aciclice care conțin două legături duble
>C=C<.
FORMULĂ GENERALĂ : CnH2n-2
NOMENCLATURĂ
Din numele alcanului corespunzător, la care se înlocuiește sufixul –n cu –dienă.
Se indică pozițiile dublelor legături prin cifre și se alege sensul de numerotare a catenei astfel încât
suma indicilor de poziție să fie minimă. La alcadienele ramificate denumirea se face asemănător
alchenelor cu catenă ramificată
CH2 C CH2 CH2 CH CH CH2
propadienă 1,3-butadienă
CH2 C CH CH2
CH3
2-metil-1,3-butadienă
IZOMERIE Alcadienele cu mai mult de cinci atomi de carbon în moleculă prezintă:
- izomerie de catenă (asemănător alcanilor);
- izomerie de poziție – începând cu butadiena. În funcție de poziția reciprocă a celor două legături
duble alcadienele se clasifică:
 Cu duble legături cumulate – conțin un atom de carbon hibridizat sp se mai numesc și alene
(1,2-propadiena)
 Cu duble legături conjugate
CH2 CH CH CH CH3
1,3-pentadienă

 Cu duble legături izolate

CH2 CH CH2 CH CH2
1,4-pentadienă
-izomerie geometrică (cis-trans sau Z-E), datorită împiedicării rotației celor doi atomi de carbon în
jurul legăturii duble.

H H H CH3
C C C C
CH2 CH CH3 CH2 CH H
Cis(Z)-1,3-pentadienă trans(E)-1,3-pentadienă

Dacă fiecare dintre atomii de carbon implicați în legăturile duble îndeplinește condiția de
neidentitate a substituienților, atunci pentru alcadiena respectivă există 4 izomeri geometrici.
Dacă alcadiena este perfect simetrică numărul izomerilor geometrici se reduce la trei, deoarece
izomerul Z-E este identic cu izomerul E-Z
Chimie organică pentru examenul de admitere în învățământul superior – prof. Maria Anghelache Dobrescu

H H H CH3 H CH3
CH3 C C CH3 C C H C C
C C CH3 C C H C C H
H H H H CH3 H
Cis,cis (Z-Z)-2,4-hexadienă Cis,trans (Z-E)-2,4-hexadienă trans,trans (E-E)-2,4-hexadienă
-izomerie de funcțiune cu alchinele și cicloalchenele
STRUCTURĂ Alcadienele conțin atomi de carbon în două stări de hibridizare: sp3 (atomii de
carbon saturați, uniți prin legături simple) și sp2 ( atomii participanți la dubla legătură). În cazul
alcadienelor conjugate se formează un orbital molecular extins prin întrepătrunderea laterală a
orbilatilor p monoelectronici ai celor patru atomi de carbon implicați în legăturile duble. Pentru
alcadienele cumulate atomul de carbon situat între cele două legături duble este hibridizat sp..
METODE DE OBȚINERE
1. Deshidratarea și dehidrogenarea simultană a etanolului ( metoda Lebedev)
ZnO/Al2O3 ; 400ºC
2 CH3 CH2 OH -2 H2
CH2 CH CH CH2 + 2H2O + H2
Etanol 1,3-butadienă
2. Dubla deshidratare a 1,4 diolilor. Are loc la temperatură ridicată, în prezența H3PO4.
H3PO4
CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 CH CH CH2
-2 H2O
OH OH 1,3-butadienă
1,4 butandiol
3. Eliminarea hidracizilor din compușii 1,4 dihalogenați.
CH2 CH2 CH2 CH2 KOH /etanol CH2 CH CH CH2
-2 HCl
Cl Cl 1,3-butadienă
1,4 diclorobutan
4. Dehidrogenarea catalitică, în două trepte a n-butanului (pentru obținerea butadienei),
respectiv a izobutanului (pentru obținerea izoprenului)
Fe2O3/Cr2O3; 700ºC
CH3 CH2 CH2 CH3 -2 H2
CH2 CH CH CH2
1,3-butadienă

PROPRIETĂȚI FIZICE
Alcadienele sunt compuși gazoși sau lichizi, cu puncte de fierbere mai coborâte decât ale alcanilor
corespunzători.
Sunt insolubile în apă dar solubile în solvenți organici.
PROPRIETĂȚI CHIMICE
Alcadienele au aceleași proprietăți chimice întâlnite la alchene : adiție, oxidare, polimerizare.
1. Reacția de adiție
În cazul alcadienelor conjugate adiția decurge după un mecanism 1-4. La aceste alcadiene
conjugate, electronii π din legăturile duble sunt delocalizați formând un orbital  extins. Astfel mai
întâi are loc adiția la capetele sistemului conjugat iar legătura dublă se muta la mijloc, urmând ca în
a doua etapă să aibă loc și adiția la compusul mononesaturat rezultat anterior.

1.1. Adiția hidrogenului

Chimie organică pentru examenul de admitere în învățământul superior – prof. Maria Anghelache Dobrescu

CnH2n-2 + 2 H2 Ni CnH2n+2
CH2 CH CH CH2 + 2 H2 Ni CH3 CH2 CH2 CH3
1,3-butadienă butan
1.2. Adiția halogenilor

CH2 CH CH CH2 +Br 2

CCl4
CH2 CH CH CH2 +Br 2
CCl4 CH2 CH CH CH2
1,3-butadienă Br Br Br Br Br Br
1,4-dibromo-2-butenă
1,2,3,4-tetrabromobutan
(majoritar)

1.3. Adiția hidracizilor

CH2 CH CH CH2 +HBr

CCl4
CH2 CH CH CH2 +HBr
CCl4 CH3 CH CH2 CH2
1,3-butadienă H Br Br Br
1-bromo-2-butenă
1,3-dibromobutan
(majoritar)
2. Reacția de oxidare –legăturile duble din alcadiene se comportă față de agenții oxidanți în
mod asemănător legăturilor duble din alchene. Se obțin cel puțin trei fragmente în cazul
oxidării în mediu acid. Sunt respectate regulile:
3O
CH2 CO2 + H2O

R 2O
C R-COOH
H
Acid carboxilic
R O R
C C O
R R
cetonă
De exemplu la oxidarea izoprenului are loc reacția:
CH2 C CH CH2 + 9 [O] 2 CO2 + 2 H2O + CH3 C COOH
CH3 O
Acid cetopropionic
( acid piruvic)
La oxidarea butadienei cu permanganat de potasiu în mediu acid , alături de dioxidul de
carbon și apă, rezultă acid oxalic (acid cu caracter reducător) care prin oxidare în condițiile
de reacție conduce la CO2 și apă.
CH2 CH CH CH2 + 11 [O] 4 CO2 + 3H2O
1,3-butadienă
La oxidarea propadienei se obține CO2 și apă.

3. Reacția de polimerizare și copolimerizare – decurge ca o poliadiție

Chimie organică pentru examenul de admitere în învățământul superior – prof. Maria Anghelache Dobrescu

La reacția de polimerizare participă un singur tip de monomer, iar la copolimerizare

participă cel puțin două tipuri de monomeri.
polimerizare
n CH2 CH CH CH2 (CH2 CH CH CH2 )n
1,3-butadienă polibutadienă
Se obține astfel cauciucul polibutadienic ( cauciuc Buna), elastomer cu proprietăți
asemănătoare cauciucului natural.
polimerizare
n CH2 C CH CH2 (CH2 C CH CH2 )n
CH3 CH3

izopren poliizopren
Cauciucul poliizoprenic rezultat are proprietăți și structură asemănătoare cauciucului
natural.
CAUCIUCUL NATURAL – compus macromolecular, polimer natural al izoprenului, configurație
cis. Se recoltează din arborele de cauciuc sub formă de latex. Configurația trans se numește
gutapercă și are elasticitate redusă. Vulcanizarea cauciucului constă în tratarea cu cantități mici de
sulf (0,5-5%), la încălzire. În cursul vulcanizării se formează punți C-S-S-C între macromoleculele
de poliizopren. Cauciucul vulcanizat nu este plastic, limitele de temperatură ale elasticității sunt
lărgite, rezistă la rupere, nu este solubil în hidrocarburi. Prin adăugarea unor cantități mai mari de
sulf (25-40%) se obține ebonita – produs cu mare rezistență mecanică, fără elasticitate, cu
proprietăți electroizolante.

CAUCIUCUL SINTETIC – se obține prin polimerizare sau copolimerizare. Are proprietăți

asemănătoare cauciucului natural, el poate poate fi prelucrat sau vulcanizat în mod asemănător
cauciucului natural.
Exemple: cauciuc polibutadienic, cauciuc poliizoprenic, cauciuc policloroprenic, cauciuc
butadienacrilonitrilic, cauciuc butadienstirenic, cauciuc butadien-α-metilstirenic.

nx CH2 CH CH CH2 + ny H2C CH (CH2 CH CH CH2 )x ( H2C CH )y

n
1,3-butadienă
CN CN
Acrilonitril Cauciuc butadien-acrilonitrilic