Piata Revolutiei

Piata Revolutiei este unul dintre cele mai reprezentative locuri pentru istoria si spiritualitatea poporului roman datorita numeroaselor evenimente si schimbari specifice diferitelor perioade care au afectat atat morfologia, cat si functionalitatea locului si a cladirilor prezente. Piata poate fi analizata prin prisma cladirilor monument individuale sau a ansamblului arhitectonic cunoscut sub numele de Memorialul Renasterii care comemoreaza evenimentele Revolutiei din decembrie 1989. Cu toate acestea, cea mai eficienta abordare pentru intelegerea complexa a evenimentelor este cea holistica. Trebuie sa tinem cont de toate elementele componente si de semnificatia pe care acestea o poarta. Dincolo de evenimentele care s-au petrecut in Piata Revolutiei si de cladirile incarcate cu o aura istorica, trebuie sa admitem ca pentru a intelege intru totul aspectul actual al pietei, trebuie sa avem o minte deschisa spre cultura si o ureche plecata spre istorie. Este important de mentionat ca, de exemplu, grupurile de turisti compuse din copii nu vor reusi sa inteleaga intru totul adevarata transfigurare a pietei si motivul pentru care este unul dintre cele mai importante locatii ale Bucurestiului actual. Asadar, majoritatea grupurilor vor fi compuse din adolescenti, adulti sau chiar persoane de varsta a treia. Pentru o mai buna intelegere a schimbarilor petrecute, propun ca de-a lungul turului prin piata ghidul sa arate imagini cu vechile cladiri si eventual colaje cu vechile cladiri peste care sa se suprapuna aspectul actual al acestora.

(Piata Revolutiei in 1989 si in 2013 - http://zoom.mediafax.ro/best-of/24-de-ani-de-larevolutia-romana-11786667 ) Orice vizita scurta in Bucuresti va include drumul de pe Calea Victoriei catre Piata Revolutiei, intrucat face parte din zona centrala a capitalei, este legata de un eveniment marcant

din istoria nationala (ultimul discurs al lui Nicolae Ceausescu) si este inconjurata de cladiri cu valoare istorica foarte ridicata din diferite epoci ale devenirii orasului. Printre acestea se numara Biserica Kretzulescu care dateaza din 1722 si este ridicata in stilul specific Tarii Romanesti de la vremea respectiva: stilul brancovenesc. O alta cladire valoroasa este Palatul Regal construit in stil neoclasic intre 1815-1820 care adaposteste in prezent Muzeul National de Arta. Acesta este unul dintre cele mai pregnante centre ale puterii monarhice din tara. Tot legata de etapa politica a monarhiei este si cladirea Bibliotecii Centrale Universitare Bucuresti construita intre 1891 si 1914, cunoscuta intr-o vreme sub numele de Biblioteca Fundatiei Carol I. Ateneul Roman este un edificiu in stil eclectic construit in 1888 profund legat de pulsul cultural al Bucurestiului. In opozitie cu aceste cladiri, dupa anul 1947 an al instaurarii regimului comunist, au aparut cateva cladiri noi in Piata Revolutiei, ca reactie la arhitectura veche a Bucurestiului. De pilda Sala Palatului a fost ridicata in anul 1950 cu scopul de a gazdui concerte si conferinte, poate fi considerat, mai mult ca sigur, o replica la Ateneul Roman. Mai mult decat atat, actualul Palat al Senatului, fostul sediu al Comitetului Central al PCR-ului a fost terminat in anul 1950, in ciuda inceperii constructiei inca din anul 1912. Lucrarile au fost stagnate din pricina celui de-al II-lea Razboi Mondial. Edificiul a fost ocupat de comunisti datorita pozitiei centrale a acestuia. Astfel s-a produs ocuparea. In plan simbolic, monarhia a fost inlocuita de un nou regim, intr-o cladire care a fost proiectata initial in cu totul alt scop. Cladirea are o simbolistica aparte si deoarece de la balconul de deasupra intarii si-a tinut Nicolae Ceausescu ultimul discurs pe 21 decembrie 1989, inainte sa parareasca actuala cladire cu elicopterul din cauza multimii revoltate. Astfel s-a aprins scanteia revolutiei la Bucuresti. Dupa prezentarea pe scurt a principalelor cladiri si a paralelismului dintre utilitatea lor, se poate opta pentru punctarea, pe scurt, a evenimentelor ce au marcat Revolutia si modul in care sau manifestat protestatarii in piata. Aici se vor prezenta poze cu protestatarii din decembrie 1989. Este foarte importanta povestea din spatele cladirilor, pentru ca astfel monumentele si cladirile vor capata o insemnatate aparte in ochii privitorului. De exemplu, pe actualul sediu al librariei Humanitas inca se pot observa urme ale glonatelor de la Revolutie. De asemenea, se pot puncta schimbarile intervenite in zona dupa 1989, si anume construirea Memorialului Renasterii, inaugurat in 2004. Memorialul Renasterii Glorie Eterne Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989 este un ansamblu arhitectural recent inaugurat pentru a comemora evenimentele petrecute la cumpana dintre communism si democratie. Victimele revolutiei sangeroase de acum 24 de ani sunt reamintite in cadrul complexului. In ciuda numeroaselor controverse care au fost starnite in jurul sau, datorita dificultatilor de interpretare, ansamblul a fost deseori ironizat, primind diverse porecle. Fiind vorba despre arta modernista, este normal sa se nasca diferite polemici asupra a ceea ce reprezinta exact. Cu toate acestea, simbolistica sa este complexa datorita, in primul rand, amplasamentului in locul unde a inceput Revolutia de la Bucuresti. Primul element care capteaza atentia este Piramida Izbanzii, din marmura alba. Aceasta este o coloana verticala care aminteste oarecum de Coloana Infinitului sculptata de Brancusi, insa este incompleta. Piramida este, in fapt, un obelisc, simbol atotprezent in mariel orase ale lumii intrucat reprezinta accesul la transcendenta. Se considera ca partea superioara ascutita are rolul sa imprastie fortele negative sis a strapunga cerul. La baza acestui monument se afla un grup statuar care semnifica

solidaritatea si dorinta de libertate. In partea superioara a piramidei se afla o coroana care oamgiaza jertfa eroilor, inaltarea acestora si pretuirea lor. Coroanele au o simbolistica aparte inca din cele mai vechi timpuri. Ele reprezinta biruinta, triumful, viata. Este lesne de inteles de ce a fost aleasa aceasta forma pentru a incununa piramida care este situata in mijlocul Pietei Reculegerii. Aici exista cateva bancute pentru cei care vor sa se odihneasca. Pe Zidul Amintirii sunt incrustate in alama numele celor 1058 de victime ale Revolutiei. Un alt element important si interesant al ansamblului arhitectural este reprezentat de Calea Biruintei. Aceasta este o alee pavata cu busteni de stejar care semnifica moartea prematura a revolutionarilor, deoarece majoritatea acestora erau foarte tineri si a caror soarta a fost intrerupta asemenea unor copaci retezati prea devreme. Intreg ansamblul este realizat sub forma de cruce, simbolul jertfei supreme pe care au realizat-o toti participantii la lovitura de stat din 1989. In Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) mai sunt prezente si cateva statui. De pilda, 2 membrii de seama ai Partidului Taranesc vegheaza tristi in acest loc. Primul este Iuliu Maniu care a fost asasinat in lagarul comunist de la Sighet. Statuia acestuia este prezentata ca avand pieptul sfasiat, privirea este distanta si trista iar picioarele sunt foarte subtiate in raport cu restul corpului ceea ce simbolizeaza chiar fragilitatea democratiei in fata noului regim. Un alt dizident politic este Corneliu Coposu, a carui statuie de langa Biserica Kretzulescu este reprezentata sub forma unei cruci. Umerii par a se dizolva in cruce iar privirea este intunecata. Corneliu Coposu a petrecut 17 ani in inchisorile comuniste. In fata sediului Bibliotecii se afla o statuie a regelui Carol I. Aceasta este o copie dupa vechea statuie care se afla in acelasi loc si care a fost distrusa de regim pentru a da uitarii tot ceea ce tinea de vechea monarhie. Alte elemente aparute dupa anul 1989 sunt reprezentate de renovarea fostului sediu al Sectiei V de Securitate in anul 2003 de catre Asociatia Arhitectilor Romani pastrandu-se fatada vechii cladiri si adaugandu-se o structura noua de tipul glass and steel. Asadar, Piata Revolutiei este un loc al contrastelor, o pata de culoare in istoria nationala care trebuie inteleasa prin complexitatea aspectelor sale. Istoria locului trebuie legata, in final, de ceea ce inseamna destinul oamenilor care au construit, au luptat sau au murit aici.