r.

LTJYA{iI

,'d "i
t'.,1,.
i ,\

;"i- er
ii'{.r
{i ,i':r

E]]TTURA $TIINTIFICA
Bucurefti, l9??

"'"-,
 Prefafa

la apariria' in lg5g, a primei sinteze asupra resurseror

Rom6.niei, eraborati de autorir tucr6rii de f;1il-r" -ilil""i"r de api ale
utilizirii apelor din lar a noastr6, s-au rnregistiJf studierii si
brrs;e-deosebite
ca urmare a perfeclionirii rele1ei hidrometric", rr"-.- bazat, in
rea lucrbrii, pe un fond amplu de date curese ir or*"
elabora-
oti"r".riiiiri?ir#" i"
P_"t:::F ani in cazul scurgerii lichide, gi, ,rorrprezece aru
n' cazat scurgerii
i__gqtsprezece
de aluviuni aflate i! suspensie. Ac6stea oglindesc mai
mult sau mai-outin.regimul
""1";;i qi* a"_r".o'r*to; ,iri"?iJ.ra
tr6, solicitate iri cantitFl?t"^t ,,,d;;;
d;-"fi din lara noas-
d.e economia
noastrd. socialist5 in plin avint de d"ezvoltare.".ritrt"
ca urmari in curind observarea
regimului hidrologic
resurse trebuind si^fie 3atu1a1-. va fi posibile ";;;Tp;;tr.i"" mici, celelalte
studiate in- procesul tor;al-ritilirire. Lucrarea de
falb este tocmai o incercare de . p?erenta varoarea si cdile de utilizare
a resurselor de ap.e, sarcini de6sebit de ao-""iuf-g;o-
grafiei- apelor. Menliond.m rnsb ci degi dispun;; ""to"J"'-io*'
d" franut generar d.e
g":t:.111: g-omplcri a apelor 11962) in'faz.a
a resurselor nu s-a aJuns ince la "lil;lt aJ"schemelbr
o fixare definitivi "di""5rre
extensivl
de utilizare
--ao*"niul
gi. ca atare nici generalizd'jle teritoriale de detaliu
ai"
mlel aperor nu vof putea fi definitivate. De aceea, in lucrare, econo-
problemelor de :util{zare r5"mine inci la nivelul e"empmiclritor. tratatea
- Datele,
fost
reprezentind ob,servatiile hidrologi"" t"""rt6,--ii'a^r^ cdrora au
reconstituite legile de repartilie natiral|" ,r"
"ii""telor de bilant
gi de regim hidrologrg, ne-ag fost puse la dispozifi" a"-"a8"-i;"tit";"1 dJ
l1:t"?T1"r-*t: 9i }Tidrotogie al Romaiiei, ciruia'ii iducem mullumirile-noas-
tre' Au fost utilizatg, d:. ?se_me-nea, date, din numeroase striaii gi lucr5ri
cuprinse in bibliografia hidrologici gi hidiogeologicl airutiimii ani.
Ca gi,in alte lucrbri de sintezi geografici regionali
9i in aceastl lucrare
s-au ridicat numeroase. probleme de -etimologiE, de fiiare a hidronimelor.
Astfel, in lungul piraielor sint frecvente sisteireie potirri*i"", gi nu rare stni
cind acelagi riu are de ra .gase_ pin6 la opt^ aenum# i,"
??:"::l?
rn asemenea caztTrl au fost folosite ""i."i ,a".
denumirile tradifionale, utilizate de
altfel 9i in Anuarel"-,!1d*,togice (de.exemplu r.g" i" To" a"'n"gT"i;t"j;
sau denumiri populare_ de larg[ circula!1e. coisiderdm ins6 cX oo s_"'u
putut. rezolva toate problemele in lucrare, multe dintre ele rimlnind a fi
discutate.
 sugestiile cititorilo.r rn legitur, cu aceasti
problemi
altele
- vor fi orimils d;.';il;;;Lirta recunostintd. ca de artfel gi cu
structura lucrlrii iort il;id;"e d" il;;;;;?;;i regionale a resur_
selor de api. Totodatd. " aceasti i"r#;"-;;lgdffilosi'it"r"a
tirii unor-materiale tr rqp-"Gft i;;;"1".s"""i"ririri.'JpLe-, prezen_
vor putea fi fol0site de diferili rp""i"iiiti'";;;lr;-r;e ci Lcestea
grafiei sau de cei eare rpri"i-acisi"-a"r,t". ifio-"oiur hidro-
gi aga destul de mare, nu ne-a permis n"gr"fd* lilltoorot lucririi.
datelor de care ar' aispus, fii"d a d,ezvoltati a tuturor
":;;;ii,i.-ir"rt" ;;;fi?
^cuprirdere
re concentrim.
"*6:?$""*::A'li:*n*i*1"1r.1"f;ifffi "&"lf; ;ii"-pr"tu-",t-Jff ,
rn cursul elaboibrii rlcreiii-in
;rit1;^li ajuto_r prelios- ,ijn partea colegi_
inhf:::'.tf I;*?fi#
," Fi'c:5;" conu, c ir6ra' I e Jucem aici
mir-
|r crr
Introducere

lirfi,

mrnl-

Despre obiectul de st]rdiu al

-.
rteL' Geografiei afet-o-r,respectiv al
s-a scris foarte.pulin i" tii"taiu?a,mondiari hidroseosra_
este folosit uneori da de slecialitate. Teimdnul
g;;sriiii*t*
":ett; iariilr"afua9er.1ri.a conturi-"*tt"t apartenenta
studiului apelor de.geografie,
,,parageografici,, ti-pliiiiorogie autohtonr.
carora geografia apelorIy:,^?"^r_r:",
l96t). g*irt-i't;;'a"ut ;ilJ pireri, conform
este o t"-"re-_.-pri""tt; f gttlrafiei,
nrdrologiei, care oeiirrgi studiul respectiv
altele gi lat:ura utitizbli? i;r; 6il; resursd nattrra2l., evidenliazi intrea
Astfel, dupi If. r. r,-#"ia" prli*ti" contra contamingrii, degradirii etc.
;";;r;-# apeloi ,;;;;Fl;^consid.eratd ca o
ii6i:T ***'Ji" fi,ita"rru; r"
n'Aly"
Privindu-le sub aspectul
""ooo,oi"?- ""a*r hidrorogiei,,
cd atit hidrotosia -:i:rflt"* Tetodologiei gi obi_ectului de studiu, considerim.
geografice. Deiore-o indepirtare"a ti?"""ir'"h; ;ft ?r"ipri"" geofizice ei
"p;b, geografi
h"idrologiei,de
vorbi, ci mai cu^rind d:.pi" i-irr.^nu se poate
metode moderne "i*]i t"l.lutri metodorogice, mai precis, de
unele
"u"ridi"tu*i"Ja:il"jJografie (de m-etrologfe, fizicr, chimie).
luetodoloeia soecifici geografiei ;d;,
hidiogrificd (3"?oaE a" J"fi;;" este de natur|" hid,rotogicd. (hidro_
zan teritoriale, iaiol'rri.etc.) gi iiiiiitrat"T.ur, 3r "ri"r, -"toau de generali-
-me!rie),
apelor, studiut necesitifilor, (le.sile'i;itoii"iu economiei
economic). rridroloqiei fi,oiiriiliiiii" a" ;tiit;r;;;;.i"i r" "r"
cadrut
ri tiii"gt.dJii ,"rrio -il i;1e
social-
naturale
e vorulia in"timi
regue de natard" sociarl-. ei;i;?;;;;&'se1 or d e
Fe']g'ei' ";;;i,f4; ;#:"onomiei aperale or
Astfel, i" pio""*"r au ,r"idrih"*ru" u aperor, siste_
in ruoclie-ae
"Tf"*:"f#":t?'J'ti"?$"*Jf"jlL",'."iiri"l"J''ii"i::"T':""
o
.Ipnca afirmi mai.recenti. a obiectului.geografiei aperor ca gtiinfr hidro-
formulare
ci ,,spre duo;"bi;-a;?idrorogia geierari, conlinutul
<rrografiei consti in tescrierea hi-
lrnate, insusirile ti;1;;.+r zarea aperor unor
acestor ap_e.i rispindirea ror teritoiiJe,teritorii deter_
tegi'turii 1or -recioro.u determinarea
tu ,o,iifu;tii iiirr-eeogr.afice
tor teritorii. studiul pi a"r"ti"i.i"""ii"iri: i;;T.-;;"rtrd) are aces_
Pe baza lee'or si ipotezeroi- rt"tririii q" .irtJrii"t[*l# Tr"nuie si se faci
.ti hidrorogia
rn mod evident.'rn-ac"asti aeiinipie-Je pr"ropoo" g"o"ruli,, (39, p. 7).
abstraclie de erement"r stu&erea apei fi.cindu_de
geografic' Dar in acest fel." ^"-"",-?i"i ?*"i i" ;;;diliil"leisajului fizico_
p""" r"Tiutut"", ;;; iicaara d.e exem-
""r=
 piu olanda care a'e teritor:i extinse cu regim hidrologic
situalia care va fi creati dgFi realizarea amenajiril6r dirijat? sau chiar
ale apelor din tara noastrd ?' Este *"4;;;;a;;i;;bt1, integrale si totale
g"ogrutol, care
:_1:-d1.."e.p."isajul trebuie si-linb seama gi de organizarea"avielii umane d,in
:nteriorul 1ui, de realitate. ciedem ce mi. gregifrr aaca at""ptam
rn existe'fa
_cuprinsul geografiei aperor a kidrograJ,it7, tiii,a-rt"ai"r" resursere de
apd a unor teritorii delimitate si a- ecby.ornte; &f,el,orr
problemele economiei teritoriale i gospocliritii "ur" ." Econornia
1ii
ocupa cu
apelor). "p'"i;;: ""p.
credem, ci este necesar s6 clarificdm iT"-u.g problemi
in ce misurd utiljzfuiTe modifici ,"gi*"l hidrologic esenliar[ gi anume :
piu trebuie si diferentiery dgua-. tip:l;i a" *oaifiEari;'";f al apelor ? in princi-
a{ecteazd scurserea or{anizatd" ain-itnil".ri]rrilor- hidraulice, care
pbri teritorialJde resuise, modificdri de,aibie, (l";ri-"d-e retenlie, regrn-
care afecteaz[ scugerel de-pe versanli indiguiri etc.) 9i cere d.e loncr,
lagroienni&, -a.rrri silvice, iriga]ii,
datelir pri"it.Zi"rI r"g11"
1:':":'::^t:),!eu1za
m1c, geografia anelcr stabile;te p.nderea poJitfla "J"iJ"li de ordin econo_
tipuri (alimentlri cu ul4r de diferite
gradutrui de rz'url a apgl.aiq"u"tgJti"e,
reteipii, " "tltilarno, reducerea
tidroamelioralii,
1l ,il, tu"rti ai}"ii1"i"
"1" i{
geogra{ice,
coor<ioneazi pe baze stiin,tifice. prcLlemele 'dii;rii;r;; """di!ii
.r"ilrtu*"rrt" si face
prago.oze periru viitor. una dintre
sarcinile cer" *"i ir.ip;;;ii,":rft*-r.,;
realizdrii a*ienajirii, integraie
reproducere liirgit5.a resurselor" ae'apa-;;"igt,.i"este stabiiirea" posibilitdlilor tle
perioadele de soricitare rnaximi; .r"1"i"."i-*llittii ca'titbfilcr rn
i.oirp.o.zri'prin
velor de un,iditate a regiunii -"nr ,^.du."rea^1or, retenlii, marir"u rezer_
apelor subterane in favoiizarea regenerarii
.regiulile seletonse
Dupd studiile existdnte, p"-1;;i;;riur "tc.).Rom6niei
medie anuai 36,5 km3 (miliara" se regenereaz[ in
talii de 15G kms e';3yo_).^Di;;;;a, -rl a" "pb dintr_unlvolum mediu de precipi_
scurgerea de versant, adicd cea
superficiald, constituie 2lip km",-i"i..;
rn plus, Dunbrea aduce in !.ara .urtEiuna
..rt voium ll,d;** (v. fig. {}3i.
vbrsind in Marea Neagri "ourtte gi tra'sportind a" i?7t-r ,de api ariual
bund, u;or utiiizabile lentru "rt"" zco-t*3,
*"*a i";g6 a" f;t;i;F. "
ape de calitate
Resursele de ape s-u6terane "
-i-"trt"o", acumurate 'gl"*"r-
p.ericarpatice g.i. intr,acarp"ti"",'a"it6;;t"rt mai ares in depresiu_
ljle,
Pachetul de roci sedimentar* ut;og" pe'arocriri sint mari.
de adincime se observd gi_in cristaiii.o'i fi.rrrnt iiiic6-* grosime: ilrc
de la baza bazinelor artezi-
ene' ln total, existd poiiunt"t"o subterane a unui volti*i de
circa 20 000 kms, diniare sco"cumuarii
i*'este i#")""]"t",1" np"t" {re:itice
"it."
gi de stratificalie liberd, descendenti.-
Gradul de utilizare- a apelor interioare in
iar impreun5- cu sursele,.{r!qer.e.ne ig;I, a* anur 1g70 a atins circa rslir,
a.. depfuit, 85 ;i chiar o.f%.-(er-s5;,-'inro-ii";;
regiuni irrdustriale, trnce
prenarei c.c. al
"xisti j. "a;;foim nirectivelor
p.c.R. di;"17-i-g-:ill. 1970,
ritmiri ;;";;;"""jare a i1-.e_
lor interioare se va accelera, crescind cu precddere utiliznr;ie
agricole (iriga-
!ii, deseciri etc.).

.4&-*:
 ! clrr'a1
hale
L care
E din
PARTEA IXTTT
ftrtfa
&de
Nofiuni generale
dcu privind geografia apelor
Rom-6niei
EE:
Firci-
L care
@sm- ,
rfud,
lfopfu,

! rlce

Fr in
ezer-
ttirii
!e in
edpi-
i cea
I B).
mnal
@ate

@ilri.
aPe
mtzr-
de

!! 5oo,
B nr:de
lfrwdor
o Epe.
,,trifea-

o
 CAPITOLIIL I
Evolufia cu_noqtinfelor asupra
apelor din Romdnia

Primele informaliir asupra apelo1

-Rom6:riei gi asupra regimului lor
hidrologic dateazl din celJmai. vechi timpuri, cindio""ilStii u""ltormelea-
guri au lnceput-si le foloseasci tn diferife scopuri ptr"ti"". Existl date
care atesti cE lncd de pe timpul geto-dacilor -apele-Dundrii erau torosiie
p-:-11T
_T"yig"}t",
iar urmele unor intbrituri mililtare existente de-a lungul
lluvlulul, dovedesc ci acestea erau folosjte_ cq porturi. Numeroase barij,e
de pimlnt a7e ia,'triTor din Transilvania gi Mold&a, pt""o- pi
,,t""t"iiij,,
ingenjoase pentru acumulaiea 9i foloiiiea rayionaie a apelor,
11"^1,_"_,^:t:"tii
intilrute in special in zona piemontanr sudicd, lipsitd de ape, au uu trecut
foarte indepirtat.
sdprturile arheologice au scos la iveali cond.ucte de apl din lut ars exis-
tente inci 4" p" timpul stlpinirii romane in Dacia. gtimpurile hidiaulice
pentru sfirimarea rocilor aurifere d.ateazd. din peiioad.i
"""1"i -"ai",
iar plut[ritol p9_ riurile principale (cri9uri, Mur^eg, olt, Birt;it" ;;;.i
are o istorie milenard.

PRIMELB BOCUMENTE SCRISE

inci din antichitate apele lirii noastre au fost folosite intens pentru
nayisalie. atlt d.e c6tre geto-d,aci, cit gi de
I
-cdtre negustorii gt""i, t;;;;i
J"
# l-i biz'intini, care au pitruls cu vasel-e lor in sus pe Dunirel l"t"r-aiil"
destul de sumare relatate de acegtia au_atras ateigia unor scriitori adtici
-. istprici
primele
gi geografi - care ne-au vizitat
insemni.ri despre ^!ara,'
cond.ifiile geografite,
lisindu-ne totodatd gi
inclusiv asupra apeloi.
. rstoricul grec Herod oj (484-42? t.-",.1.) amintegte cd rstrul (Dunlrea
inferioar[) se v,arsi.in Pontui.Euxin^.(Marea Neagri) prin cinci guri. oe
asemenea, d.in descrierea 1ui reiese ci flota persan5-a refelui Darius-a ajuns
pi1e.]1_Noylqdgnum (rsaccea), construind unpod in ro-cur ingust a1 fluviu-
1ui (515-513 i.e.n.). Acelagi istoric amintegte cd. distanta de Ia mare la
rsaccea ar fi de 1400 de stadii (249 sau 259 km). Aceasti'cifr6 a constituit
mult timp o. enigmd",, d.eoarece_ presupunlndu-se' c[ flota ar fi pitruns printr-
yrr. qo -gurile actuale a1e Deltei, distanla de la guri nu ai fi depigit 150
km. Problema a fost deslegatl d.e geograful slanir rr., care a d.o^vedit ce
atmata persani pornind d.e la rstria (rstropolis), de pe firmul actualului

11
 lac Razelm, a strdbdtut un bra! important
in Marea Neasr, in dreptui i"i"ir"i guri-a al Deltei Dunbrii, care se vrrsa
Gheorghe. Dacb mdsurem'distanJa pe aceasti
B;;;;1d;inspre bralul sf.
punde cu cea datd de Herodot ! '- - ruti, constatdm cd ea cores_
rstoricul Polibiu (?0?.*r.18 i.e.n.) in timpul cildtoriei sale
prin fata suril0r nuriarii existenla-u;"fsemnaleazi
;;; d"iirip ?t'iirca I 000 de sta_
dii (l8s km) tunsim", r.-o ai.t"?ll;;.;ia il F;#,;i
ricul grec strabd (ciica 6s i.;.;. ': l-ir"a tz-".;.i,;;;b"rte geografur ;i isto-
Geographia 9i deslire Delta nunnrii. - ln rucrarea sa
Naturalistul roman pliniu ce1 B5trin (2g-7g
naturalis (in 87 de v-olgm.e) e.n.) in lucrarea sa Historia
tas"i a"tu i"i"i"rJ"il ,li"rito"re ra gurile
ale Dundrii 9i ia""-"
,*t""a"r"a !'rmurilor meiii Negre 9i Maai
$,:rx;:i:"
rnformalii prelioase ne-au rimas de la Claudiu ptolemeu
e'n'), astronom si geograf alexandri-, Ei (90_160
a stabilit p"rrtro prima datb
9.ar9 -n"it"i
!i:Ji;,:?,t"T
aTe aiferitetoip-dai .i" ri,tii"ii;?; ,"#;
"":i"6
Din antichitate ne-au rdmas o serie
de la noi, riuri care inpatea ip"."i"e de inse-mnbri gi asupra altor riuri
iar in cea de sud-est fuecegti.r- ---- "-r""o-a"rr_.rr*iii Jui mult latinegti,
,.ln timpql evului mediu gi_in principatere romane se resimte o decidere a
gtiinfeIor. Periplele gi portulan"t"-Ji"'""""st8 perioadd. aparfdrdcoordonate
geografice si Jint tir"i^ gt"tii" ;";il """;il['#4;.*hH;^""
pe hdrli esie reprezentali'"o hidrografici
-.rrt" ,*..r:l-"1i {ud:;li:"i: g1:qptu, p9 o
hatti' a universului din 1076 ;;;;;ri"de qi 2onJteritoriurur
Dunirea se varsi in Dardanet",-i"i-i'" o a.rt6 ,arlr noastre,
Museum, gura de virsare d;trii;ra in hartd, care se afra ra British
Mare a Marmata.
"
APARITIA PRIME.LOR_gARTI HIDROGRAFICE
TERITORIALB DBSCRIPTIVE ASUPRA APBLOR $I SINTEZE

Perioada Renasterii a dat un nou im.puls dezvoltdrii

ritele !5ri ale Europe-i gtiinfelor. in dife_
t""p_ r" io u""".ia'"iupi ;i sarcinile
"a "oofrr"r"
care revin hidroloqiei. Dr.-r\{erhior folosegte pentru intiia oarn nofiunea
de -hidrologie" in"luct"t"" r"-a"rpru"up"t"
iar Petru cel l\rare. jarul Rusiei, a'mplaseazhin
-o?tra, -aphrutd in anur 16g4,
1703 prima miri hidrome_
tricb in delta Nevei. Ea este ;;;i;-;;9ft;^"il"1" i"'r*,"r"r" pe Elba la
Magdeburg (1728), pe sena ra. paris- (1i31)-;;.'il;ijlri
observarea naturii au avut-o gi o serie'de cdrturari aeosebite in
d.in tira noastrd.
Astfel, in aceasti.etapi s"'"videnfia;t its.;;;;;ilffi
a rui Dimitrie
cantemir, considerat ;f primul g-",igi"r
bazate pe_ un fundamenf gtiinlific -l ,o;a;,-;;"J"i.t indicafii _
hidrosrafiei Moldovei. in
:Tt . sa Descrip.tio Mord,aai.a.e, apd,rutd. t""=rpr^
i"i"prirf ."?Jiirrr al XVrrr_rea,
consacrd un capitol.arar.tt (Apele Moldovei) 6"t;
i"--ri"ri"re d.ocumen_
tare, riurilor, lacurilo? 9r ir')oir"roi^ri""r"r! dif M;;;".
de gtiinfd, cariozitatea il determina .a r"tr"pri"aa';";;"c" p" orice om
prin tre gi primele ap_recieri de observafii,
.care
apele Prutului gi siretului). Dintre
.t""i"iitor; ;;;;rie
".opiufenomenele hidr;i;;i"" (comparind
el sesizeaz[
t2
 : tersa
rr:--l Qf :enuu1 Dunlrii pe afluen i gi caracterizeazl" foarte bine regimul lacului
Biates si al fluviului Dunirea.
*i iores- H^rtL Moldovei, intocmita gi eclitatl de e1 la Berlin ln anul 1737 este,
ce asemenea, o cfealie interesanti, prefioasl, cu mult mai apfopiate d.e
i sale realitate decit alte hicrbri de acest gen din acele vremuri. Tot in aceast6.
:e sta- perioad.l (in 1700) apare la Padova 9i harta Munteniei intocmiti d'e stolni-
" ': isto- .-tri Cantactzino.
::3 Sa lncepind cu secolul al XVI-lea apar b5;rli hidrogrlafj_c_e__gi pent{u partea
i-estict' a l6rii, iar din primele decenii ale secolului a1 XVIII-1ea incep car-
Zr::cria tirile hidrografice sistematice'
-r r-ri1e Dintre 1uci5ri1e hidrotehnice mai importante ale secolului al XVIIIIea
:. I'Iarii - evid.entiaz| cele referitoare 1a asanarea unor regiuni mli;tinoase din
;uru1 Timigoarei gi inceperea construirii Canalului FgS" "rr sistemele de
$jr. io*p"rmtd de 1a'Itiiid gi Cogtei, dgpd.. pla"urile lui-Fremaut. ln anul
g;i- :ati
160
1775^ incepe asanafea veii bimUovilei in jul-u1 Bucuregtiului. prin construi-
r r-'-if i rea canaliiui de descongestionale slre riul Sabar (sub domnia lui A1. Ypsi-
lanti).
r' -
-',, .-.i
.+ - -:Ll,
ar " -.:
PERIoADA ORGANIZARII OBSERVATIILOR SISTBMATICB PE RIURI
:ea
Secolul al XIX-lea se caracterizeazh prin lnceputul unor lucrSri d.e asa-
: --.!Ca nare, de mare amploare, in zo1a de subsidenll a clmpiei de vest, unde
:o exisiau frecvente iiund.afii gi mlagtini tntinse. Acum apalplanurile d.e- regl-
'gi
gr.r-_-Er aizare a Tisei pfecum primu- vapor pe J)unire al 19i A. Bernhardt,
-.ju in 1818. Aceste ivenimeritJau urgent-at amplasareaprin''elor posturi {iat-o:
metrice pe Dunire gi pe sistemele d.in ve_stul filtii. Tot in aceasti qerio.?dl
-

ptenirut gi am6nijarea sectorului- defileelor Cazane-Porfile. de Fier,

"-u in firima viriarrtl, intre anii 1890 9i 1898._ A inceput
instalarea priinelor posturi hid.rometrice pe Dunitg.^lg.. O_rgov^a":llqbl
"*""itt"te (_1B3-q),
Drencova (tSS+;, Gitagi (1873), Bazia1.gi .Br[ila (1874)-. Pe riurile d"in
Transilvanii se a*"o"i6azi, 4t de posturi hidrometrice, dintre care 1^ pe
Tisa superioarS, 5 pe Som"g, I pe Barclu, 12 p,e Criguri, B.pe Mure9, 6 Pu
Besa, 7 pe Timig gi 1 pe Poginig, cu program de observalii asupra valia;
!iil6r'c1e nfvel. ln-ahul lB92 sub conducerea ing. I..P6ch se -orgjrnizeazd
gi
Serviciul de anunlare a viiturilor pe Tisa gi afluen-lii_principali._Pi1lre, pqs-
turile cele mai vechi instalate le-citim pe cele de la Rad.na (1853), Slvir-
sin (1859), Aracl (1861), Satu ilIare (1868), Apahid.a (1q72). Pentru condu-
observalii se organizeaz\. 8 servicii hidrografic.e^:
""t"L
Clui ""tinit[!ii'tle
(lBBl), Arad (1892), Biagov (1893), Timigoara (1896), Aiud' (1897), -la
Oraaba (1ij99), Sibiu (1901) 9i Sighet (1909). Cu scopul evaluirii resurselor
energetiie d.in Transiivania, se efectueaTa gi y\^lgo11r mare d.e misu-
ritoii de debite in timpui apelor mici, iar in anul 1905 Gh. Baig calc_uleaz[,
prin metode indirecte,-debitele riurilor din Oltenia, Muntenia ;i Moldova.
^ Pe riurile din sudul si estul tdrii posturi hid.rometrice s-au infiinlat dupd.
-imbuniltilfiriTor funciare din Ministerul
1908 de citre Directia generail a
&fl: Aqriculturii. Datele iu fost publicate, la inceput, sub forma hirlilor hidro-
Sr;fice zilnice, iar din 1925 ipar Anuarele hidrografice sistematice cu date
fncepind din anul 1914. Primele posturi ln aceastl parte a !6rii au fost
ampiasate pe Jiu la Podari, pe Oifla Slatina, p"._1t9:F la Budeqti, pe falo-

!f '.:'
... . : rB
i r:
t -'-- -.
'
--/':*
 mila la Cogereni gi pe Siret la RScEtiu. Dupi anul 1920 se contureazi
deja o relea de observalii bine inchegati, dar deocamdatS. cu preocup5"ri
unilaterale; se ficeau studii numai asupra varialiiior de nivel.
Sfirgitul secolului trecut gi primele decenii a1e secolului nostru au marcat
aparilia unor serii de lucriri, de mare valoare, in domeniul hidrologiei.
hidrobiologiei ;i studiului DunSrii. in 1888 apa.re lucrarea 1ui I. Viclra;cu
despre Lutica Dundli.i gi regimul a"petrar ei, iar in 1E95 I,I. Drighiceanu
public5 lucrarea Studiu asupra hid.rologiei apelor soLbtersne. In acelagi timp
Cucu Starostescu contueazd posibilitdlile de alimentare a oraguJui Bucu-
re;ti printr-un colector subteran de 1a Bragadiru. in 1911 apire lucrarea
lui G. M. Murgoci de generalizare teritoriald a adincimii apelor frea-
tice din Birbgan, insolitS de harta hidroizobatelor, iar Gh. Macovei
publicb lucrarea sa renumiti despre apele subterane din Dobrogea (103),
Din 1909 incepe sd apar[ seria lucrdriior 1ui Gr. Antipa, care in legituri
cu condilii1e hidrobiologice a1e luncii 9i Deltei Dunbrii publicb numeroase
date hidrolosice interesante.

PERIOAD,{ r}B inCEpUr A STUDTERTTI SCf RGERIT RIURILGR

Dupi an'a.l 1924, o dati cu inceputul consoliddrii relative a capitalismu-

lui in RomAnia, se observi un avint terrrporar a hidroenergeticii gi, paralel
cu aceasta, un interes crescind fa!6 de cunoagterea regimului hidrologic
a1 riurilor de munte din lara noastr6. Pe lirgb seria hidrocentralelor mici
construite pe Birzava, Sadu, Some;ul Rece, Mureg etc., la inceputui seco-
lului se intocmesc studiile necesare pentru lalomifa, Prahova ;i Tiriung
(Cr. Mateescu), se fac proiecte pentru amenajdri hidroenergetice pe Bistrila
(D. Leonida), Sebeg gi Dunbrea in defileu (D. Pavel) etc. Nefiind suficiente
datele asupra varialii1or de nivel, inginerii romAni incep gi mbsurltorile
de debite. D. Pavel instaleazd chiar ;i un limnigraf pe Argegul superior.
Totodati ca urmare a solicitErilor tot mai intense pentru efectuarea de
determindri volumetrice, Direclia Generald a Apelor incepe din anul 1927
m6surdtorile de debite, efectuind pinh in 1933 circa 239, mai ales pe Argeg
gi Ialomifa. Dupi criza econcmici din 1933 aceste observalii s-au f6cut
cu totul izoTat.
Inginerii hidrotehnicieni i;i continui studiile, iar R. facobi, pe baza
numeroaselor mdsurdtcri efectuate pe riurile din Transilvania, elaboreazd
chiar gi o serie de formule de ca1cu1 (1933) pentru determinarea debitelor
medii, maxirne gi minime. fn anui 1926 n{. Sophian eTaboreazl, harta for-
!e1or hidraulice din RonrAnia, caiculat5. pebaza debiteior minime-de etiaj,
iar, in1929, D. Pavel pullci lucrarea Forlele kidraulice ale Romd.niei, in care
di valorile debitelor rnedii, intr-u.n numhr mare de puncte, pentru riurile
montane. Dezvoltind mai departe aceastb lucrare debazd, autorul propune
numeroase solulii de amenajbri hidroenergetice ip lucrarea publicati
in 1936, sub titlul Resursele energetice ale Ramdniea. Indreptindu-gi atenlia
spre posibilitatea construirii hidrocentralei de 1a Porlile de Fier, D. Pavel
caTculeazl gi debitele zilnice ale Dundrii la Orgova, incepind din anul 1838
pe care le publici in lucrarea Hidrografia Dundrii, (1938). Ccupindu-se
de amenajarea pentru navigalie a Deltei Dunirii, Gr. Vasilescu publicd
in 1928 douS lucrbri de hidrologie foarte importante:. Deb'itul solid, al, Dwndrii
1A
at

it.;li:lri:i;i
l',
ectureazd $ Inghelul, Dyn,lrii si naaiga[ia sa maritimd. Dintre propunerile de amena-
!r:ocupSri iare a Luncii Dunirii, din-aceast[ perioadd, ." lucrarea lui
Ionescu-$igeSti: "rrid"iNiaz1
!-unca Dund.ri.i Si pulnerea ei in aaloarr, (IOSS1.-
r[ marcat ..rn aceeagi perioad[ geografii iomani s-a1l ocupat, in pimul'rind, de stu-
::ologiei, qi strlsturii relelei hidrogra_fice. Articoleif publicate d"
-.ldragcu 3T-",",F:lsrei
sram rlzlclenl d.ovedesc interesul crescind_fafi de problemele de hidroloigie. ;;;-
:fceanu Dintre acestea se remarci articolele lui rudan ni^ct aespre Regirnil i;E;;_
a;i timp hgic al Mold:oaei gi Ristri,tei^,.(.rg12), al lui r. GugiumJn desp-re Regimur
Bucu- hidrografic al Mui'Eutyr,.(to+4y, pt""u- gi o serie?"-;i;;"r" cu privlre ra
-:cTarea 1p"1" rlin RomAnia' intrb acestda 1e amfntim pe cele reieritoare la clasi-
; frea- ficarea lacurilor dupl criterii genezi u cuvtt"i lacustre a lui L. r,"pli
(1935),^.capitgtgt ^dedfn cartea lui
ltracovei
a (103).
{g hidrografie v. Mihlilescu, ao,mdil.i.
Gng.raJie f1z1ca, 1936, in care apare gi prima schifi generalb. a izoliniilor
'-,*safuie
-coeficientului scurgerii medii, etaborat*. de Emmi d.-e Martonne. Dintre
iucrlrile cu caracter oceanografic, care afecteazd. gi
hln raportul comisiei ellgpale a Dun6rii..din 186l llrmul
romanesc,
(ch. ttartley;, r. b."*i"-
spi-
edier.gi F. F. vrangnet (tsp0.;91), stgdiite de o irirportanfd. dLosebiti in-
tocmite de N. M. Knipovici. (lg-3_E, M_ayea,Neagrd. ai"i_ cr.'entipa
tjltgr"despre curenlij fo:+t'-pqtlilgta d9 R, CiicArdel (tgg7), Osiiteliit; itg+ii,
nnel ale apelor gd bazinwlui Mdrini Negre in cuaternaz de'c. Brltescu itg+zl.
;;
Lrmu- Despre Delta Dunirii au scris o seamt de geografi romdni de renurle ca:
;aralel c. Brbtescu, G. valsan, r. G. Nlstase s.a.-in-aceasti etapl se simte lnsd
tto";tonSepfii, a uqor 9T1i g" hidrologie-hidrografie, .i fi pil;;
!aslgura
-e1u
o bazd, serioas5. dezvoltbrii studiului apelor &n tara"ur"
mici noastrl. ^
sco-
_=jung
. i1 timpul.celui de al doilea rilzboi mondial r-u a"ro"g*iral-gi ieleaua
de obsen-afii, inregistrindu-se intreruperi intre 1940 gi lgZl pentrir T6;;i1:
i+'it;te vania gi in anul 7944 aproape pentru toate posturile'hidrom^etrice djn
!ar[.

PERIOAI}A STUDIERII $I FOLOSIRII PLANIFICATB

de A RBSURSELOR DE APA
tw7
{ret
:acut , l"u ln
SoTf"rinfa N.afio\\e ? p.C.R. din lg45 s-a previzut, pentru prima
datd lara noastr6, folosirea complexr a resursiror de ap^i, ca bbgblii
naturale de mare valoare- ln.prima etapi, inainte de toate .-" pr""ofir'"i
l-ea atilizarea energiei hidroelectriie.
.Actiunea pregititoare a electrific6rii ![rii are loc ln primul an d.e econo-
ge_nlani1icat5. (.1949), cind se infiinleazd seclia de 'hidrogr"ii" p" rr"ga
I.S.P.E. din Ministerul energiei electrice. ln cadrut acesteia- se rializeaZ'.
!traj, intr-un interval scurt de timr^
lare tru regiunile,montane. Hotdiirile 9,re19a de posturi hidrometrice moderne pen-
r-le
Flenarji c.c. al p.M.R. din 26 octomibrie
'qrilF 1950 privind electrificare.a !5rii expune un program vast pentru folosirea
i1!1st"ti a apelor. iceasta] evenjm6ntefe se desf6^9;;;t-t;pia:-f;
mati lvbu se transformi _Qrpe. apelor in Direclia generali hidrometeoiologici
@'ia li_rg.clil
(D..G.H.) cu trei tnitbli: rnslitutur me.tggrgtgfic central- ii.u.c.;,rnst?tu-
IPr.l-el tul.gentru amenajarea -cursurilor de apb. (r.p.A:c.A.) qi sedtorur tiJr-.rrgi"
i tEgS (s.H.): Aceste unititi colaboreazi in 'cursul e1a'b6ririi planurilor ?e
arn-enajare integrali a principalelor sisteme fluviatile.
principa.ll a Sectorului hidrologic a fost reorganizarea gi mod.er-
_ ,!T:i"_"
nizarea refelei hidrometrice. In prima-etapi se sele"clioneazd posturile

15
 dup5_amplasamentul local, la un numir mare de posturi se introduce seria
c-omple-t5. a _
observaliilor (misuritori de debite^, studierea fenomeneloi
de inghe!-, de temperatura' apei, scurgerea solidi, hidrochimism); i;-i;
etaqa a doua se elaboreazd" planal de- amplasament general ut iiilorr"i
refele de. observalii d.e stat pehaza :u:r'or prinicipii strict
reprezentativitatea fizico-geograficS. Astfel, obiervaliile'se !tiio;ifi"", "il-;.t"
extind in toate
unit[]ile -fizico-geografice principale, tinindu-se d" zonalitatea altitu-
dlnale a fenomenelor hidrologice, de ariile "oot
4-e dominan!5. a diferitelor tipuri
clim3!f9e,,de rispindirea teritoriali a regiunilor carsticej grad de impeauiiie,
de adipostire,climaticl (depresiuni intramontlne), de
(re transtormare de cdtre om a med.iului fizico-geografic. iradul si
:o."91q1
relul ln cazul
folosinlelor
{" au fost inlii11"1" numeroase postriri "hid.rometrice de
exploatare. rncepind "p* cu anul 1956 ln refeaua de stat au fost incluse si rete-
lele..d.epartamentale (D.G.N.c., r.s.p.E., Ministerul agriculturii, silrricirl-
turii,.transporturilor'et9.)r_Q: infiinfe??i, de asemenea,"o repea amp16 pen-
l1l :b::ry*rea^regimului $i bilangurui hidiorogic- al lacuiilot qt'r Ma.ii N&r".
rvbu or-ga.nizarea unei relele de observatii hidrogeologfce,
incepe
-anulse studiaz5.variafiile
ln-u care de Tivel ale apelor freatice.'ln multi puncte,
posturile si"t amplasate-ll
nivelul apelor freatice gi nivelul lga fe1 ca s6 ie poati studia raportril lntre
apei de riu. o parte din repeauia posturilor
hidrometrice pgrio_ade de obseivalii mai indelungate este rep^r"rentatl
99
pe htulile relelei hidrografice.
Sludierea gi folosirea tot mai multil ateral6, a apelor impune infiinfarea
_-
largi com-peten!5, in domeniul hid,rologiei, -hidrotehni6ii
Y1T
oe "19"".de sarcini de.observare,
amelloralll.cu 9i
studii, proiectare, avtzare gi pa4iil
de executare de obiective hidrotehnice. in anull lgsT a luat nagtere'coiai-
tetul de stat al Apelor (in prezent desfiinfat) care a r"""glo".i p" 1l"g[
Consiliul de Minigtri gi care i cuprins intre'aliele Direclia ' hidrofreteor"o-
Iogrca (cu probleme de organizare a relelei de observalii), Institutul meteoro-
logic central ti Institutui de stuclii gi cercetd.ri hidrbtetrnice (I.S.C.H.), cu
sarcini multiPle d.e cercetare (hidrauiici, hid.rometrie, hidroldgie, oceauo-
1ogie, hid,rogeologie, gospodirirea apelor).
Se poate afirma flr[ exagerare, ci ln aceastl perioatll au fost puse
t_emeliile hidrologiei ca gtiinfi mod.ern[ in lara noastri. Metodele moderne
de cercetare au fost introduse in toatd" sfera d.e interes pentru folosirea mai
rafionaTd, a resurselor de api. Prin noua reorganizare din 1970 a fost lnfiinlat
fnstitutul de Meteorologie gi Hidrolgoie d.e pe ling[ Ministrul Agriculturii,
Industriei alimentare, Silviculturii gi Apelor. Prin aceasti solulie cercetirile
hidrologice ample din lara noastrl gi-au gisit gi forma potriviti de orga-
ttizare, care corespunde cerinlelor zilelor noastre.
Dupi anul 1953 s-a imbunitdlit in mod simiitor conlinutul anuare-
1or hidrologice (din 1960 apar 9i'cele de hidrogeologie gi oceanologie),
care ln scurt timp ajung 1a nivelul mondial. Datele cu privire la fluviul
Dunirea sint publicate gi ln anuarele Comisiei Dunirii, organ internafional,
cu sediul la Bud.apesta. RomAnia participl gi 1a desfisurarea Deceniului
hidrologic internalional tnceput ln 1965, comunicind.u-se d.ate de obser-
valii efectuate de 30 d.e posturi hidrometrice.
tn perioada de dupi 1951, deci in d.ecurs de 20 de ani, s-a desflgurat o in-
tensi activitate de cercetare in domeniul hidrologiei gi hidrografiei ,Arii.

16
 ::iuce seria
omenelor
r, iar ln '#j,!:i::eY"'i:"#:1,fff,f
r- riitoarei
:i:...,:lii,,"i^f 1t"1dffi f "effi
o4i,,aioo-i"i"i"r"r l$1'1ff
in domeniul"'",:?t1;
cum este ""ti"ial scurse-
_
: in toate =-;.*,i,i1:,;Xllti'.*-*rt
:"o altitu_
*eor fipuri
:.='.:#{ry;^ii;f1lc:i}i"ii"l3'iil-i,"7
uqr5durire, !,.. j$;:i' Ul"*l;;U"5" :ii|*l*; " - "rlit.i"l
:;;;l'.ltp"""t"j
iiirrl.,, ;;r -1;;;i;
studii
a

asupra r""orlor]
3radul gi subterane fireiiiei K"*tt"Tn,
l.n cazul .:,,i)=ait|";*:3:y':"ill,lud,r.*igif .,#:{;,,K,Kk
de llf
y re!e_ :"u,f $;;h:f ,"*:;"1,1;1"*,",1,tr__
=: rcmite'?i:l{{!:W{"{;,''*;af
silvicul-
nmrrli pen- de rargi- cdre"ti,r'e-?-in*
"Iirot 1.s_c=,.,"iis,6:i- Laur*i
1969),
= \'egre. f
,i',,,f;f ;rvii,'^;r,;:,r"?T#;f;,;$_{til!;+',;3*,#Jr:K,!:
=rare valoare' cum sint:
puncte, ioii'a;';;;:,:? Du2dril(r9,63), rntocmiti de un
:el intre
jr:rsturilor
tatd
i*:i{*::""" "x qfilt".",: i
tlr:::u.i'#i#ii' filftffi x,
i:iWirfrtry,{r,';::;;tinU#i,if 1"s,"riarriar-ro^-
nnrr-nlarezr
n+:jcii gi i,:,Emii",*.gf w:,.Wf;*:;:'f:::;;)'*#nit;^il,f ;;ii;:r
',Li1tnac, M. Bicescu, N. boraeianu
'.,r
r
t -=arfial
Comi-
:e lingi
lsro-
;,5iilk"tE";Tb""',h*;rtt*;rf:tfigkg;rS,lJffi
de pektri tiitiriii'n.p.n d.e
.J^t:l,r^s.rt
s.intezd. ,
colectivul.
uE:eoro_
l3-r, cu
rr:sano- *T+1*irt:4$*;#rt:e*,ii{:*f,qi,;t{*iiii,ljr$'
u. Sldvoacd. s.a. i
r;: n'",_,i'i;i l; ;;',; "
t,ltite iL :,iy ;;: i,", 3,'ji
i n ti 1 go ytr',i##
: ;a *i, rnstitutul a'i rvr"t"*"i"gll
prlse tt
!L:risms #*f1"g5*rit'looraolarea rui c. ;tXTi;".t"
ma1
"irfrnlat
:turii, o;+i*'"h'e ii"1"","T"H:t:
;.:ti'rT#:Tili*tl:i;ffiilfr;'i'?i""{Ffr:'F1"fi
#1T iru? ";*t: *#l:
rok rga_ erorturil e iir'
i.i*;ru, auo."uii" gg,f
Hili#l*
"p
i,.,' ?r":;T :;#;"ft J"ff "t13 j ii :*lm,;
"""l?
"m.i*2re_
t|:9e), f,iilii=*'ft
tl" f:J^
dt'ql-a;+*:f"',r,i;[r,t,""*"ff
Boisnard, Ni*{, C.}lffi"."o, :l;:,I.",:1,:
i:riril -tI' 4
Botz-an, rr. roanifoai', ol
Gr.
i"""."lltir"sti, nr.Mateescu. l prailj. +J:*jrt$::r,
eal, . u probleml esentiita ro
::lui .:$el ;i gospodd'ririi-"g"_ro1 """*li n*r""rau de dezvoltare rapid, a hidro_
trlser- uupa cum a dovedit practica, ;;;;;J;e formarea de specialitate.
tezotvaintr-un sinsur i"r i"""r?a".."tcind. nu"uai"ro,
se poate deocamdati
egj";aiai,ii"t, r"-;aG fundamentale
r in- ;t aplicative cuprin-de o rt"te ioltii-tJr*u deoarece
de preocupd,ri, care necesiti
';idi. ra
I Editatd de un colectiv
al Academiei R.S.R.

T7
 tf"i"l t9r g.specializare aprofundat5 de la caz la caz. Astfel, in domeniul
meteorologiei qi cliggtoJoglei lucreaz'
nomi; ln domeniur hidroroftei.;;;;;dit gsd*i-dff"J] riri"i"ni, agro
?r- i""!ii" lThr"re de geogra.fi
specializafi tn hidrorogre B;;;geli-)
-1tr4,
doT eniul soppodiririi.ip.elir ri;;;"rti iijrotennicjeni; rn
i"igi""tii-'niglotehnicieni, a gronomi, silvicul-
toff. seosrafi-hidrologi gi geograifi cu profil a"E"srriru1""ooo-i"i
9i apli-
In urma activitdtii didactice au ap[rut un numir mare de tratalegi
universitare si pedtru iolii; ."p*t''..i" a" niat"tail;, cursuri
iidroamelioragii,
hidr.9fogr3,-unde-se forieaz|" a" _tehnicieni. -ni"?"""arere tipirite
""a"J"
meritd s5. fie subliniate cursurile a. ataioTog;-(tb5;i""fforat de M. con_
stantinescu' M. colg:tein,. v. rraram s-iJ iili aogie de T. yra-
er3]rii,,
dimirescu fl962). Hidrotogie.gtiiiiitd-1ioa3'ii'10111a.-t
^q,r
f..Buta, Riuri,''tacurt, niart_'ge r. q*,ari,'(1OA!1i ffior"rio, r. pisota,
i;ilii"gt,
c:u, M d.rite ei oirink" p'i*tiliiii"lroo0
(1965) de C.
?^t"S"fg_:t_.P.^li:ef.l
de P. Brrbuneant, Modelarea nati.trald. a retiefutui ei le67),
si iiozlunea acceleratd
J]ryq). 4" y,.Tufe_scu, Eriziunia j'i'iirt""g sit" itii;ti'-riu*i,tor (re67) de
v.-Biloiu, Hid,raulica (rq6s) de o. Blatga gi'r.'r"""11,-"i"iria*ure i,n raddo-
hituohgie (1967) de,E. c3tgar pi.lr- Hid.rogeotogta (1952, t9S7)
de R. ciocirdet, Hidrogeori{ie af;ricatdQfigsca, E.'l"ii""T" ut".
rtgibji"
:n :'ineniul
r. agro- II
;-{,PITOLUL
:* :eografi Condifiile fizico-geografice actuale
:-r,:eni; in
" slricul- ale formXrii resursellr de ap;
i" :i apli-
in Rom6nia
r cursuri
fii,
=.:.or;
ce :pdrite
l* l{. Con-
:* i. \4a-
- ?i;ota,
f*:i de C.
= 1967),
t,:::ieratd, - lup4 cum este c11n99cut, formarea ^gi regimul resurselor
:=terminate de conditiile.fizico-geografi'ce
de ap[ srnt
-S.org"r"a
-:t7) de ::.ialE ;i cea subteranb. este infrGny-ate,.in ;i"-geologice. super-
,,* radio- ':r r?i::1.ada1Se g friicipaT, ae iinaliut" aditiic
:: 1957)
alfi factori secundari cuin sinf:,*li"ful, soiul cu."ou4"
-r aiterare, structura geologic[, vegeta]ia gi activitatea umani. nupa
a::ecierile _generale, factorii climatici au un'rol determinant, efectul 1tr
:.:u1-'ra apelor superficiale ajungirrd la.un procentaj degA*.90,%. i;
--= azonaTe ins5. acest efeCt siade, (de *emplu," in ,Tgiunil6" carstice ";;:se
:=i.'-:c pierderile.prin evapo-transpirafie). tn cizui apelo'i subterane scade
'-:lur;a lactorilor climatici, gi in generar a ceror geografici, o dati
cu
-:e;:rea adincimii resurselor cie apb. Tot in aceasti"dir"ectie se red.uce si
:::.rsitatea schinbului anuaT al r-esurselor pini la gradul-fe ;";;;;;J:
l-:iri (apele fosile, de zbcimint).

I TI\DITIILE I,LIB'fATICE Atr,E FONMANII NESL.RSELOR NE APA

.r;irtre factorii meteo-climatici, precipitaliite asigurl posibilitatea com-

.--.tirii resurselor de apd, iar potinli,aful ebaporafi"ei, piirderile din bilan-
:':i hidrologic. unde valorile meaii ate precifitaiiiior'anuale a"peq"* p"
-=le, a1e evaporaliei potenliale (regiunile din lara 'ndastri),
:= ooserr-a_un permanent exces de umiditate,"utp'uti""
iar unde rimin
r:are un deficit de umiditate care duce la conturareaelezonelot mai mici,
secetoase
:-siunile pericarpatice cu altitudine mici). Desigur, i"
a:::a7,.perioadele umede alterneazl. cu ceie secet6asl, insi ""ri"giil;-;i;ld;;
:{ perioadelor cu deficit de umiditate scade cu altitudinea,duiata il "t"":
cu gr adul d"
:tp i.;ire a evaporaliei potenliale de cdtre precipitalii
Lmezeala, ce completeazd rezetvele momentane de api din noastrb,
::cline mai ales dinspre oceanul Atlantic gi Marea Mediteranilara (circa B0%).
:a: o parte se formeaTE 9i in grma circuitului local (restul de !-i;; t06Lf.
-tti'e1, este normal ca versanlii-montani expugi direci spre centieie d;;;;-
'.ricr:!E a vap_orilor de api sd fie mai bogai imezili
;isd se d"ezvoite^si o
:.:nalilate merid.ionald a gia_dului de umezire a aifeiitelo, ,egiu"i
I-=.vestul fdrii, de exemplu, cantitatea medie a precipitati'ilor la""torl]".
aceeasi
a-fitudrne depSgegte cu circa 20-50% pe cele din est. -zonalitatea latitwd,i_
rala -<e reslmte gr ea in cantitatea precipitafiilor gi a evapo-transpirafiei.

19
 AT\
vv
tl

+iarna _-.+'rara
l'5; i: T11"h::3fictoriilor ciclonale (a) ei anriciclonare (B) rn Europa
{d.upi o.G.Kir-

Iry'**";":Tr?#:?tacre;teri de ordinul a r0_20o/o, iar in al doitea

clima !'rii noas.tt"
excesivitdfile crimei "rtu'u-oderat-continentali, ceea ce inseam'6 cd
mai umede, sosite "o"ti"i"tl""*iiit -oa"r.a" a *".1" de aer oceanic,
.qi" "".i-ei-'".i.".ci"i;;!i;"";ir?#, Romdnia au o
frecvenli maximd dil;pt"-6;;'"i'i
temperaturilor iarna gi'ra sc-edJl"'r", arr"";il, ;i la ridicarea
r; p9ii".a""""iif,"i"a
a""?ari. ciclonii sub_
;ip::$'J#'"'trl"nf ;:}";3:TYil#;iJJ:H"',ttJ,"ut"*p*raturi,or
11,!3"1n?E',i"#l.Til,f
meazd" un adevlral*.li.rl-":tf i,fr :;i,T,Tf ",X',",?'uT"l6d1f L?ft "';,-,::_
astfel qi o compartimentare natardre riu."r9; 4; ;; i' iiir"r"re, prod ucind
t4'rufJ
de baraj al cirpafilot, ."- a teritoriului lirii. ii. urma efectului
tor -oJiil"?*tr"i""toriit"^.:;i;;ii;,
cicronii mobili deseoii,u a".pr"t".^" r" ir"i*"" ;i dezr.oltarea
tane,'crmali.
adunindu-se din no' t" ,L"-"aep*;tt5- crestelor mon_
rnaseior de aer in ascensiun" };;;;iLp, in interiorul
ie"il"""lii"t",iil,'# duce 1a forma_
rea precipitaliilorin munfi, ooioti"ti"r-;i
"pui" din masele de aer care pe cim_
pla Panonicd sau cimpia'riomat'b si abrr"ai*"1"1i""
\n
-cendenfd (in generar
""t""1ii-
este mult
"on decata_
*"pJgi'rpr" est) din catza incilzirii des_
mai t"a"ia, crescin& r" r"liiln vatorile
ffi:;,l"Tr:iirea evapo-
Lrrnezirea cea mai accentuati. a
toriiie ciclonate r, ySi.yi, vii,lXteritorirrrui jdrii se prod.uce pe traiec_
iiis. r4),rii"."r""a5,u.", a" pe traiec_
toria I asisurb cantitbli i-potLirtu-d""pr""iirit".gii-Iiiii"lutrrr
iunie, iulie), iar cele din ;;;;v;;i verii (mai.
mod deosebit nordul fdrii. precinipga; "r_".,'il*l;ii"-;;'J"rt, afectinrl in
g";;1 ;t"i;;;:l", (traiectoriile
o""t" *'"tit#'. a" pi;l'p""iii"i,"?,,u'
y"L",t;tt.JA, ;i ia,nu i,i
E'f,l'u
Perioadele cere mai. secetoase apar in
verii - toamna' Ele se datotesc i"riJratii""or
doui etape :. iarna ,i la sfirsitul
acestora pot fi urmrrite in fig. tn. c"t" stdri anticiclonale. Traiectoriile
dln zona presiunilor maxime -de iarnl care .o.it"-p" ?r"i""t"a. vrr provin
are loc in centrul continentu_
2A
 'ir i
: - -:-- : -i.-
:'
ara lui voekov" nrelungindu-se
"
-::e' in in mod normar pin,.in'or-
'' - ' :r n:inirne.-iar
-l]*q"t i"1iritiii""".io, *uuu i"-uJr*t"-p"ratura aerurui
in' Mordova gi ..t"r-cilli"i
', I ' :, -, ..:..1','ji11'il3"$:tH;:'"di; a-;*r''ff'n!t*nde Romane sufli. rrin_
- : :::e ,.tar,. geroase,';., a.;;:il:ri;:,,: r.u'ffiT:,t;;;*,':*U:lt
;i ia
'-p;;:
g";
' -. ::, r.e gheafd. a*li" pir"i;;;;;.'ir,1,'iri,
' : - - irr- cieseori
Iliu1te
tot teritoriul tdrii, r".a masel,or de aer
"
_.
.,-
: :r ri redusb la vest de Carpali. rl"ir#ia'iernilor cor:iinen_
----.- 4r!LvL',Ld
- :-:::.tc,iia r se instaleaz', de'obicei, anticiclcnul azoric la
silr;itul
: : ':'- c'bser'indu-ie in schimb ploi -de
:'-'- -a inceputur perioadei. in convective mare inte*sitate,
'': :1 ar'roape cu totul timp de "Ir"r-"""ii;";;il;Jr;en!e, precipitaliile
':s:tr
so- too-a" r.ir?. "D:;d;r, resursele de ap6
_ - . b.lllf_ ierioade scad foart6 mult gi ,r*ia"ri"iaT'ir["*o"t"
--- :i a cr mpartime-n_tare crimatic,
' : '' seacri..

.- doilea
. ---_-.-lr_or climei
ra asupra factorit,
;i
.st' ie'carpali
_ate, inr]ue1,ta ^directS asupra tuturor
li" u"ic"o"i:.tii'Ti,x-T:# .S#;'J,';.r#iii,;l:
-,-.: ': ;rc'ctttciei est-euri,pene, co contiiste.t"t"ri""
il"ii,"iu
--fa ca _c,imei spre est.. t'"
u".i a" i:lrp..ri, t"-r:;ffi,, jonscaaerea umidi_
ioa elen:enteie
- - AIIIU,
--: au o ',:.'lf ",o{i#iiqw:;rliwi{n:,r; j"d,til,il:,*";"ff
_!! 41Cd
- t: sub-
. - l:ansijvaniei, a vrit"";Jili';"d;; fl*:
:= t re
carpa!i.infr";;;; "id;f,:1"e. f:lffi"fllffi T:1r:',:i?'Juf#;
in
provin Jii
:- :-:ii1or " -a 'est de ""i""do,,a.
.: '::iut 1brii. proi#"i" "riil"i "ii*d;";ri" iiii pronunlatd decit
prin "li-"i-r;;;;r"pene se ;n punein Dobrogea qi in
lr..;:-i'" n:oderarea climel i"Lt"a gi aparilia t?n porare a topiriior
de
r:'c tul Negre grgpra crimei drii
:-- -:tcipitatii
'Iirii J
redise lssbracii'o, ril^g. .se
reduce ia o figie ingustd, ritorarh,
:::r iaptului e..".t"'=""
c5' circuialia ut*o.r"ti'"a.d.cm!1,an!5 anulor";t" inprimul
-
':c.rii de api nt1";itli."05'-i" ;i aici este cea
.poatel" ."p)"rrJa Mhrii Negre sint transrortari
rnuto"or.rrlof"ode ta 'estic'.
:;.1; ,r"sti." if" C""""^iii-contribuie ia foi_
-- an).r;;" r"-."Tir,t-"r":li:?* .1.":;;l'.-"r,1",;:,'#.Xi,:",rt
- 'a' provenit' in bu.13.1utt" c,'" [l*rr,::
asupra un-riaitaiii^."r,iru
iirditetra I irii Ncare. AceasJa are
,..;ir""Ju ii'prcbabil asupra risurseror de arre
_ Zcnelede urnitiitate din.Rcn,nia se
::
--!L_
:::c- :: ccndifiile lermo-energetice;i- contur.eaz'in funclie precipitalii
'':ei teritoriare subrinier'' p.*.,"1"r. Dl;;;;r.gii" a.d t, de zd, alercparti_
-. JdI,

::-or fald de circulafi" ii..irr?""1iagi r"ii;.rl?,'-riixpoziliei

__-rlE -*'
".rti"!*ni;;#"r""
:eJa cu cregterea iontinentalitlatli. umiditilii de la vest ta'ersan_
est o
, _: Il1 Pentru teritoriur
f'rii noastre au fost studiate_incicele de umiditate ai
i1"?1.
.^s?ti u'ioo., - B u dic o !i rap ortul d intre
-:_'lr1
,. _.:1^ -.,.ilift #f
i"" ::,13",,s "ri"f -u,,
- ----;- ;= uui o n,i ;; ;T:"*o ;ii frT: S:,.?*d?,'#:1"* T: ;f ro.t,t u oi,i"
potenlialui";"ptilu'"r
,lil,:l-:"' r*'iir. z1 pebaza -"n"arl"'fl"'i.TJn"in:

21.
 **w
:t1 k
--
61
oI
? (r-

a]J

tl tookn
g z! J! R.
t ARtA .E

Fi$.2. Evaporalia de la suprafata apei (potenfialul evaporatiei); (dup6 p.

L Ujv{ri gi Gdgtescu),

Din analizele care--au luttl1at, au fost stabilite corelaliile strlnse ce exista

intre zonele de umiditate.ale prii qiiiputile de bil""ftiaii"si"
zonele principale de umiditate d.fn lira noastrd. sint : zona (v. fig. B).
deficitaid, ct'umid,itattoiriiitiilro"u'i"t";;att .ii*tni.te cu um,iditate
bogatd. si cw
umid,itate excesiad..
rn zonel,e cw wrniditate.deficitard..(pini la s:.miariilitate) se extind"
de stepa ;i cele de tranzilie spre silvosteo5. p9^tgnfi.r"i J".foratiei regiunile
700.mrnlan, fiind mai mare cu 20 pi"i r" rtio7" a"bi'l5ititrt""defi;;;i; precioi-
taliilor. in circa s0 pini. ra 60 de u"i ai" roo se resimt iid;;#J;
ale secetei asu.pra pioducliei agricole,-&"1!i-apur" .rrit""urt" "r""t""rJ
impune o irigaie.aiereourilor ii medi! cu zsb--?oo o"*riiit sc5zute. se
d.e api anual.
rn zoim wmicitdtii aariabir,e (sau subumeae; exlsTa-un-iumar
ani cu umiditate bogat6, cur" i'nsa iiitn"ure cu cei cu umid"itatemare de
tar6, fenomen caracieristic silvostepei gi ,o"a defici_
faJ"iilo, a" foioase. Anii
secetogi, in care se impun iriga.tii substanlial" .:,i"Jo"-i"
100. Normele medii dJirigagilsi"r, in generat, sut 251;;J;.
lo pira640ai;
scurgere bogati dar, cu-eicepfia piEmonturitor, au duilit"
Riurile nu all
anului. Secarea piraielor este jiecv-entl. r,, t"t-ti.p"r
In zcnele cu uynid,ita.tg boge( 9i excesiad. o.b9grynm graclienli ridicafi ai
coeficienbului de umid.itate. Ei itnt caracteristi"i p*iru lesiunile
carDa_
tice, unde precipitaliile depigesc evaporalia p"t""Ji-"re rd";i#j;;ir'ri;.
Aceasta ne semnaleazd. prezenla unor p6rioade sturte-d.e-seceti, "; care se
22
 QZVderritare
F,-Iril5ep;'pds
F|a.l ferltopii

Elia 'eniendomtt
Lmcrnundatk
-
q-n^.
ffi. /\e!/uilBr'tte
* Linita zonelor

U L6
I IND/CT VALORI CARACTEREilCE ALE COAIPOITEN1M
ZONA OE
8/LANTULU| HtDR1L1Glc
DE 4R/DL
UM/D/TATE A0 YgZ6 Tlo So Us Ws K_z
Xn (nn) (nn) (nn1 (nn) (nn) (nn;
.;tescu). ui///u/ LaLe 700- 200- 200- n 2q- t4n
< 0,8 RN
iu8 bogati /600 1400 510 0,9n 900 500
560- 0,50-
700 ng)
&": _: eXiSt[ UV
!,tridttate variabi/i n8- 540- J0- 500- 0,t0- /0- 450- 0,80-
(stbunedd) It
tr - :ig. B). Unidttate
600
/,2- 475- z0- 450-
300 600 0.30 250 t,50 650 4,99
;rr , tiditate lJU deficitara 1,5 550 50
Q05-
5/0 0/0
4:10- >0,97
/0
:;:i ;i cw Seniapldd IE
5-
5J0
s4 (s tepi)
2.5 5ull
?50- <405 0- </0 350- <0.99
Z5 475 ZO 500
:=l':nile
::: igegte Fig. 3. Zonele principale de umiditate di11 R'er:liri4 (I.
Ujv6ri)
: _ ::-.C1p1-
*- --.toare ::::- J dati cu cregterea altitud.inii, corespunztnd zonei ,acumul[rilor
r. -::te. Se ::e:lte a umiditirii, cu procese
:.-::"
:-"..eUal. _percolativ^e t;;;p;;"rmanente.
?=:ru caracterizarea sumare u aL,-""i"i;;-"iffi;fi, o.u
tlr- * ::e de :i:'-- l.: sintezi cu varorile caracteristi"" i";;;rt"*-p" .i"itafile26. an
;:-: '':ie (r'. tabelur din fig. 3). Din "o"*""
climatice
_ -,_ ssrrLl-
isfi^:
""".i"--J";i,;";;;;miri bine regile
-.=. Anii
. :, =ldin
=- -i:s schifate, iar unele caracteristi"i.a" a"iari;-;,i;#*e
-:::=..ie teritoriali _a elementelor climatG,-;;;p;; ra legile de
j--: f.'J aU
:r-.-::' ;i regimul hid.rologic. !i'io ""pitorele cu
;, . : :::rpul
0|FLrL\TA RELIEFULUI
: "::ti ai
- : talp&- - ci .pe. sgprafala |irii noastre repartiNia teritorialr a
afirma,.
. fl%. -7rate
r.:r:;1=3191 esti influengite ii
scurserii
]3re r :--r-iui. Aceisti infiuenpa pri-or'- ,r"a"t"'ir"ri"tatea mare
--""r"cter
se ai!-ri dublu gi anume: existd o

23
 influenld directd,,^car-e::.=i:rie prin
pe care se formeazi -.fragmentarea,gi pantele retiefului,
tdetermini
_scurgerea
partea deplasarea aperor fr-eatice, gi
superfici"tT^qi--i.i" in bunb
tantd), prin care s6 rearizeaza ,oiititat6"
.o.
inftueiya iiirriti,r"". -"f#;;i:
9i abundentei apelor freatG. -cotp"rtim";t;;";*";ndiliilor
""iii""ij'".*'.rr*"r, aclimatice,
scurgerlr
o .'"'i"t"t" i"iit"'i Ja l?i"uf
S:t;i;?'3ft ?" ;;;; ""?und",,!ei
sursetror
Datele privilg 7a panta rnedie a reriefului din
"n
receqlie (hidrografic"l cuprinsul bazineior de
Jt"i *piin*in
metrjce ale riurilor. b". aici iir"-"a, tabelele referit6are ta datele mor{o-
a reliefului atinee valori
i"-i"gi""if"'""*"ii"" ciderea medie
200-400 m/km]ln^regiunile a;;;"l*i */kq, cele obi^gnuite fiind in jur de
49 p;;!" rdQ
ea icade r" sb-ibO
cu fragmentnri diferfie;;;;e i**-".5 - lkm,iarincinpii
scdderea treptatd_a int"nsitalii-ario"3"rui 9i 60 m/km. Aceasta explic'
- pinb lalimitastagnbrii 9n"r- "6J#"i.J" 9i subterane
a"l.'"iuote.ii;t-pil:ilasta
-.*rs";i-i'."d;ffii:l'r"1u
esenliat -
la atrofierela regimulri ajutb in mod
precipitafiilor in.19.stu1i6-4" -- de regimul
aJunge pind. la albiili riurilor i" "iipr", unde scurgerea depe interfluvii
maxime a soturilor,-,,"qi"e
m;a iirt"sr.l ,fi""f" o"rioadele umezirii
nri.a""r", t" fi;p;i;;frr{'rap"rilor. o dat[
cu cregterea altitudinii gi a ptntel0, ,"ii"irr"i*giirlidioji"
generale a climei
ei solului aceastS # rr;;F;;fl:^ ;ft;:"rHrgerea
"t'ori"i"ii"i",
aproape fidet reeil*l_termic
,i';i p;:i;?Aii;sr,,u. DLU urnidreete
. configuralia r-eriefutui i"fruAi; ,n mare n:dsurd redistribuirea teri_
toriali a rezervelor ae zip.aaa. ^Te' in zonele
se- acumileazd i"
4;tf"i alpine, in fundul circurilor
,s1?y?:t "apada
rormarea avalanselor. rn regiunile de ""itit4iE;J+G';i"'eolian' ei prin
tatd de vint se acamareazti; ];;;;.[negative agriiripi a"" ir"-piirapada transpor-
torenfiale, crovuri,.diferite f*;;-";;;ionale are rlfiefurui (organisme
negative ale reliefur'i se observt vechi). Tot in aceste forme
gl scurgerea cea mai intensi in timpul tifiit_rigl. il""liJa"a topirii zbpezlror
ploilor.

INFLUENTA VEGETATIEI
Din lntresul teritoriu al l6rii noastre pddurile
ntle 22o/n, iar restul d" sl"i;;;i"i*rrprur"felor ocupb cfuca 27o/^, ntsu_
influenla pe care o agricble. Fiind cirtoi.rita
"*"t"iil"-riu$gltg
*J^?i^.r,p.-u pe scurt
Lrupr. for-"ioi a"'upurrfie a apelor,
asupra dlferiieloi aspecte.
grlut. raptur, ci aceastS influen!5*
-^r::"
pe se prezintr sub dou5 aspecte:
de o parte vegetalia (mai ales urbor"i"""iaj1""irit"r"-r. ?"liJI"
unor structuri de sor inurt mai afrnat ""._d;"it
mdrindu-se permeabilitatea dife;i;;ior-tip^urii" L"";;i";t;;", p'n aceasta
lingb aceasti infruentrd". i"ait""te-r"'"o,"oii".ia-qiae ;;1,-;;e artd parte, pe
i"ii"i"tJ sa orrecte, dina_
mici, asupra rczisteni"i soluriioi i;"'J;il;:ti,
apare gi litiera formite din. frunzigurile fiffiiillimpddurite unde
cdzute, ifrpr"Tir* sistemeror de
rbdicini duce ta crerterea t"rist-""t-"i;;;rJ4;;;;r;":^i;l;"
nirea infiltraliitor 9f ta
-enlineiJ J:-' '- '^ zirne,la inres_
Fondul forestier principal gr "*ifuafiil; se_glsegte in regiunile carpa-
tice, unde densitatia. m?xi.me fintynoastre se afrx id jurul altitudinilor^de
900-1 400 m. La artitadi"i "'fa?"iito,
-riri"ri;;;";-r;r"ir"e".'iit"r'or se datores_
24

i,
l.L-_
 durir'e f,'cute s-a^ avut in vedere
distrug[toare atit in tonaur f;;;', std,vilirea eroziunii gi relinerea apel.r
Toate acestea ru..ca *t""t at"nilrJa * ;iJ; ;;;;;" pieunat
viiturilor pe riuri,-imbog'firesi aasricol.
rezer_
:*r $:e*{reatice * a" .arr"iil!, .iai""ru" siurgerii'ruviatile in perioa_

INFLUBNTA SOLULUI ASUPRA

SCURGBNII
:iLsolur'e au
o influenli. foarte importanti in procesul
superficiare si in proces"i formirii scurgerii
cum aratd M. f. L,rorrici,"ri-""taili
solul
-i-oacd,
"p;i;;;;tJr'"i"
rolul a" fii"
-i"t*,il"diarinf'trafii. Dupn
climatici si scurgere, intre facto?ii
";ild ;;;l[lt" "e "r i"pi.ri"t?-stratut superficial
al mediurrii in c#e r" totor""#r"o1!""r"u."operfidiait:A;tter,
ror cu permeab'itate mare, ln cazur soruri_
aparilia unor vaiori. aai""i" -"r"oreciiliagiii"_i-i#iloTJigora
^5"itt;trii intotd.eauna
pe p?.rcurs. r,a acincimi ain Jaiza*intirtrariilor rapide
mai
sint protejare de evapo'"ti", mari
a""i "p"r""i"l'tr;;";;;ffi fsoturite nisipoise)
#i{.1'r+*}tt^ii5ilrri
tlce gi prin aceast" ui" uii*."iariil"rterane; are apeloi frea.-
cu capacitate mai mare.de.t"t-i*;; "u. efect coJtrar il au sorur'e
s.;u-"#"t,rr bilanlului hidro_
logic' in regiunile cu soluri p6t-"udru;ul";1u"r;"rglii'riot
"p.1
rar are evapo-transpirafiei mii,"a"r" mai ridicate,
a""it ir'i"gi;?;"'"" soruri
- rn cuprinsul td.rii noastre .otu.iiu
arg'oase.
slnt rdspindite in regiunile p"ri""tputice capacitate d.e. infiltrafie ridicati
;u_ (zbna
zromului levigat, zo,ia sotutii cernoziomului gi a cerno-
padure etc.). Acest"i^"_i::i.uo ;;;,iiil a". p3?"ri.;"::j;, orun-roscat
caldd', secetoasr, gi capacitate""p".-i't"t-" ;t{;;;t"hJi"Fi?*!ie in perioada
d.e
rdare de relinere a apei. Din
rarna pi primdvaia.ele devin-riut-i*p_"r;'";;ii,*io*|"ili_n acest motiv
secetoase este nevoie ae o
?"'q:;.s in perioad.ele
"rotii;"
suprafefei 1or necesard, up"tiliui ii il
;H'puot.o
m-oi'entutui scurgerii superficiare.saturarea
solurile din regiunile-de munbe (ale
munte)' puternic lev.iga-tg, pajigtilor alpinc, soruri
o p"i*""iliiii1rt""Lii"."*aiota in brune d.e
"o
anului, fafd. de solurilJ aid. i"gi"friu' tot timpul
p1ri""ipuu"". li"u" i"r. permeabilitate
se datore;te mai rnult grad.ufiil;;1ta
menFlne un timp mai inderuugat satir.rare -"r.!i"* sol, care se
pe mdsura "o-uJi-o,,,
capilare, hieroscboice et-c.). u,iiaitl.t""-;";";;"i"i"lotorrror altitudi-nea ("p"
"u
c'e munte
xlil?' .:3ffi,',? ;; ljiffi ll, r,:","ff j
.,. m #;'
r
" "i[ "-
I i,"
"
":r
CoND{TTILE GEoLoGICE ALE
ToRMARII APELoR
SUBTERANE FI SUPERFICIALB

lnlelegind r"b
::!ilx^i cond.ifiilor
de bazd' aflate in iaajoritatea caziriror
georogice particulariti!'e roc'or
atterare, admitem a" iupi iuu ffiru'a";;f,'sub scoarla d.e
i-p"iil"il?'i9"ici;; ;;i;i;,
subterane' Scurserea .op"rfidi"te;;G asupra aperor
;."t;;{t,rg.gr"a eJi=""torii
in mod direct o6 suptardle- ];il"";;drise. geolbgici
geologici a lirii sinf tratite t. Detaliile cu. privire ra srructura
".pitJ"i consacrat apelor subterane.
26
 '-':i apelor
i: ;: agricol.
i:l*::a rezer- RA/ON
:* -- telioa- .ONA
P+,9 S.IT
/ffffi 2m 3v7
/,F.=
+- sITIIII
/il / t::l O
o fmrl
! rrl 'N
p pfs
.t t,:frgefii /v .^EcF
/L/
-'":;:el
.:.... DupI
-: :actofii /zm l3ffi +Fn
/tW i6tr:1
,:::.:ticial
: - soluri-
r: ::eauna
;::apide
:-"r:: taSe)
,_ ::
_ _ - .rC4-
IJea- /- ,'=
u .,]:,_rrile LJ
*'-:Cro- ar
--'"-:ate, A-+
4. P BU
.--."-^
l{ IA
*-l lase. bn
: tt:atd irs i. i61fijiile geologice qi de relief ale intensit5lii drenajul.i
apelor {reatice din RomAnia
--::_-11n-
:::.]lo_ ::.H --. ):enlri itrtesive
t' , :.: de :.-: a-rcr diu ,,*, ," uli-';,'*,?1,";'J,.orl.#L"ff:!,^k;,1,. rl,.ul,-{{13*at;tl,i1li. ii ,l:r,*;tl}:
l:*__tda
-
-_ _:=aiperrenti: i:t._po,uii..ii:*^i;!.i;,il l)a#l-ii,1.e,;*.:",,TGif...jil}:.::1,#f1
- rfi-'
-
:--: :ea . l:r..punct de vedere hidrologic o erpresie
:--:r=jlor geologici gi de relief eite condiii, a. globari foarte valoroas5 a
?.""lir""li
::::re de citre releaua f1.uviati15". Ea, dup6 cum s_a d;;Jit, "r aperor sub_
- -: Oe - -::alie atit cu permeabilitatea rocilor ai t"ia,
este in strinsi
fir"iitit"", cu tectonica,
_JIl
:,. "" unitilile litologice
;..."S energid retefului- tn fig.-s .sint..prezentate
-.:Le ,-_ t;j.j,..g,tt::il1l", care d.etermi"na tip-urite 9i
. . :. 1: r1url cu scufgerea permanentd.
a" ai"r":?'Jp"ro, 9i cursuri_
diferiti.
*,-;^ l: regiunile
.
carpatice, cbnstituite din roci fisurate, slab permeabile
sau
* -_:t
i-r^
--::r:abi1e, existi ua dren j intens a1 apelor
Permanenla s"nrs"iii depinde a" "op.rt"iri",'a-"t-o.liliu;ft;
.-:::ti?
- ':'" Ltal. ""t"pi;i;t;l'itocurui de api
re regiunile piemontane, cu afund.area.pronunlati a apelor subterane,
-:::aua, rjy_r_rlo-r^n_r1.poate intersecta nivelr.rl.'
-:=:;ent (rv' 10,11). aceasta tr"uti6--Ji" l;r" cauzd seac6
are relatie djrectl Fi-";g"";;a apelor subte_
:::: aflate in aria p.ierderii pernnrnente a apelbr r"E"iti"i"r".
. ",-- ?r ,:.,f
.t..ri
l:l?f":i."iX?';.,:?::,1;;,t']:ljmr:,:,:*#Jif
ctdinc (Ii. i,f!"iIii_
:.i ce 4,5,6).
Ir regiunile de cimpie, ci1 ape frealice situate in jurul
i'',?"i:tJ-este^incetimlii proceiere hidioiogice se petiec, nivelului riurilor,
&_e-Of
-,-^; mai ales, pe verti-
..-'^ ::-: (III. 7,8,9).
-
--d
J:etre formaJiunile
.geologice, influenli - lidrologici deosebitr le au
cr':arele carstificate, diaclaiate, fie in p"r+i"-r"rp?"a"d"1", ti"""l t

27
 tens), fie in aria glaiquffgl.calcaroase.
.fn masivele cal,

*#:''s::#:.+Li[ii-]ii{i+i-$iq;##*iil{'#'xExi,;:#:
sp "
nffi : :ff i::%x'#f;
** r ffi :ltrt#** 1-"iif
*s'i;""i;i'r: ;?tTl';i 91'9'p9t avea loc-al yn .rot hotbrito:
j--g#j1,&f.f
i;T,"##d; tT,;:r+*i-x'#ltri1rLinT:T:
ginuu;iz"+wi;,ai'iir,4 jf ffi etl"",:',::ffi
brogei (cu extensioo" :i;L?;h*,,*-:i,"?j+f.",q,?
-u*lila ri r"Hi"""re ocupi 602 km, ;: &xi"in"i

iltf ?,B?Ttr.fl TT#.1L1J"HysTf

ilTacoNDrTrrroR

:*l*ff '$ft i,'3 ff f;t:t"1 :" ".

a crat in rn o d sp e ci al e con o rni ei
=th""";rXll: ;':i"Lt:ll#
i3$,i;;+ii*t$**i{i*i:t}T*-t-"""i*ffi
-r#lil*%,,:fjr$z*#s#:ff
superriciare, *"il11-"f *+!h*"f :td{i*,t
lcufserii impro6i.rv";";?""LT:1:::^1j,:t;_rqrnat reducerea
i:."n"n*:Kl.fl de v-ard
- a"i"riii:l+l{,i1,i','TlLi lXi:i"*"i
"fd,
*i,fr}"t:,",H3{,t,{-.rgiifu
rucr-irirea"rJt"'ii'"'3x"{f i;*ffi ;*:r;,,":;**##ii'""r#lr
ii:ii:'H"?""#,a'in;*1lrt'ntlff*:
tT'"::'"':llli-#'l$i*l,t*U:Tj'if ,J"$;l"i"ifu 'niro,mi,i,ii-toi
 : ilternic
.:
: atrun_ :..-]LUL III
\ atorl
: -a cre)s_
__.
.ie subterane
r:ap.

- . :,rcej. in literatura de sp_ecialitate, apele subterane se d,ivizeaz6 dupi

:,::-:: lor hidrauiicd in ape descendente gi in ape ct caracter ascend,entin
. .:-c,niiei : " :. .Apele primei categorii se afli locarizate in primele o1'zont:'rj ali
: . ..:enf ei -, -::.: terestre gi au un schimb intens resurse de api cu atmosfera
- -;1)!5- -: '--:,siera, iar cele din categoria a douade
sint deobicei iichise i" oriro"-
- -:inci- -.--- *,-,-ifere izolate prin orizonturi impermeabile, adicd. se consider5
:: .l l':lnile -" - :. Ca genezi, apele subterane descendente iau nagtere iri urma
circui-
:.inica - ---i';al. aI apelor,(in ciclu anual), iar cele de adincime pot avea un
-' _: _erea : :e reinnoire multianual, multisecular sau chiar in peiioade geolo-
-: - -::n este de exemplu cazul apelor subterane fosile, ieterice, de zd-
- \
- /ot.
-co/
I : -. e..i- - -" ,:-: : in cazul proc_eselor postvulcanice am putea identifica
gi
_ - --irvf r --r:: ie ape juvenile. """i*
- c)E.
: - elor
- -=:egoria apelor d,escendente se pot separa: apele freatice din primul
- -: acvifer cu resurse permanente, a ieror aiie db aliment"t"^"or"r-
- -_:rgi , cr aria de rS.spindire teritorial6,; apel,e suprafreatice salr epid,eriie
--.- - a :-ate. temporar.in
-::: .zona de aeralie a{latd. deasripra stratului'freactic;
.rezultate prin deschider& stratului captiv de
tOt -,zptiae clescend,ente,
: :'-ea fluviatili de adincime. Aria lor de rlspindire teritorilli rro
,-.-e cu aria c1e alimentare (capetele de strat).
.: ,rscendetote pot fi arteziene sau subarteziene in funclie de pozilia

TIIELE FREATICE $I CEI,E CAPTIVE DBSCEITDENTE

"-.: mult cu scop de. sistematizar,e gi.de descriere, in ultimul timp au

- -- -'-: o serie de studii referitoare la iaionarea apelor freatice. Ele diferd
: :', -.'.:i1 intre e1e datcritl principiilor diferite adop'tate
de autori ru s"pria-
: -:-t[!ilor taxonomice.
. :---:ra raionare elab.oratd. de I. IJjv6ri, p. Cote!, pi E. Rogescu (lg5g)
: : ":: ia bazb. criterii complexe. condiliile climatice au fost considerate
:.r...9a fond ge'eral prin identificarea zonelor cu umiditate i;g;ie,
-:-:-:-:r15._;i
_deficitar6. Peste acestea s-au conturat regiunile cu dif?rite
; : : -:--ii de d,renaj (intens in munli, adinc in podiguri, sl"t i" cimpii
;i cu
29
 Raioanele au fost divizate pe baz6 de litologie
*Hf;'l;trli;i""t). ,si
Restul raionErilor, elaborate de H. roaniloaia (rg62) gi
M. Ridulescu (1964), au c. Tomescu,
_fost f6cute pe crlrer11 aproape exclusiv reriefale
(de exsmplu-,,Regiunea,hidroge_ologiie
sau ,,Raionul corespunzdtor..podiguiilor "or"rponr^att"'r! zonei de munte,,
togj::^ ("gtespunzltor gisturil6r
strudturadt
^*- *.) t;;d; ,t ri;
;;"-.j.
"ii=t"lir,"
Avlnct r.n vedere caracterul oarecum aseminitor al- principiilor
adoptate,
autorii celor trei raioniri ajung la separarea unor unita;i care
se aseamin5
ln linii mari.
Tratarea problemelor apelor_freatice in cele ce urmeazd.
baza taiond.iii hidrogeolo$ce etaboraie de. r. ujv6ri gi p. se va face pe
caracteristica principalS. i acestei raionbri Marosi (1969).
ndrii legice a1dunitSgilor taxono*rs" conlinutuf i" ir"riii""r".;"b;rdJ:
"o"rte i r"ii"-"i""r;ffi;;-
*
tinlelor noastre actu'ale. lntre altele, i" ,"J"iia;;i";;;" se
pe teritoriul firii noastre zona hidrogeotogicd.ia iniJ"."i^i"i"g; constatd cd
tului se poate identifica doar insurar iir r"6i""il" d" ;;ft;
ii;;f-*i, unde influen_
la Carpalilgr. ca unitdli ??ol"E nu-qi 6sd ;-p;il;;iea puternice, tn
Podigul Moldovei, in Podigul Transiivani"i ;a;;a;i- cLpiei ^ri{r"r"p"^r"""ri_
Romane.
Dupi cum este.cunoscui, lanluriri
.prezenla
tatea clasicd, continentali, hidrogeoiogici.'(determfi;ia ""ip"ti" a" Ilin';i i""dl
el fiind un adevdrat acumulatot t" uiriditit" al.irilor" un aflux d.e
ape spre regiunile jogs.e, periferic.e. Astfer, zonele ".i" t"rgi pi"-""1;"
ales. in sudul gi vestul
fdrii) conlin rezerve de ape rr"iiid" mult mai i;;; mari
decit s-ar putea fornra iocai gi ac6stea se transmlit in parte
AfluLxul
.pri.ternic de ape ;;.it ;;i-;i"r prr"
F-;ffiiti;;:
,5ir'o, orn care se
tt:*: 1j{i1-tl4i ridicb, de eiemplu, ""i;ril"
nivelur apelor freatice in
Llfnpla de vest pt$ ^laterale
i+. apropiere de supra-fafa terenului i"i i" -cr*pi,
Roman5, ln lungul vdiloi, dp"t numeroase izr-oare care marcheazb"
zanS' puternici de efilare.' Ln'avanzona
^
cotului carpatic-una"
-."nrilLf.o
este cea mai accentuatl apare, de asetnenea, figia
cu ape freatice apropiate-de sup_ra{a}d. Ea se d^e cirnpre ce cilvagare
clmpia Rlmnicului qLa B5rbganurui ientrar ;i d; "o"il^ra a" r"pr gi=ipiu
treptat sub depozite loessoide.
;;;4, unce se afundi
Podigul Transilvaniei are caractere c_ar: ar co_r.eqpunde zonaritdfii
nentale, hidrogeologice, insb e1 se afld in condilii conti_
mai umede
crTrr cartza pozifiei amintite. "Ti*"ti""
Pe harta raionbrii. ap91o1 fre_atice (fig. 6),apare termenur d,e
in infeles_ hidrochimic,^ intim legat de- condiliile de umiditate in ,,arie,,,
care
se acumuleazl. sa'o.se ind.epdrteazd sdrurile. diir soi prin-sphlare,
revigare
natural5. Pe teritoriu! t4:t:. noastre au fost identificaie-de"x.
Florea ariile
sdriturilor continentalg (s!) care au caracter carbonatic i" ii*pi,
cioruric in estul cimpiei R^om6ne qi sulfatic t" F;ai$;i Moidovei. a" v"rt"
apelor freatice a dovedit insd cd ienciqla a. ."rl"il.r"'-u up"to, studiul freatice
este mult mai largi decit cea a solurilor. fn cimpia Transilvan^i"i,
plu, apele bidrocarbonatate au deseori concentialii de pcste t.Ln,iuip; d"
""em_
1]ocg1i .anar ti apele sulfatate cu mineratiziri ;;ri;;iLu', nu numal
rn val cl sr pe interfluvii. A_ceeagi situalie se observb ;i in cimpi" l.lorao""l,
cin:pia de -vest, cimpia-Ro-1"1,- niirrogea etc. deci in regiunile urde.
cantitatea anuaii a p?ecipitafiilor rdmane"sub potenlialului eva_
""ro"r*
30
 -:,riogie
;i J ?ue:r:. ,denun:it6
.r*::ert astd ?\g,,".Jost
Ace
p.i Marosi
- Tomescu, J .*' continentald,,
sc.urui de, rea-igare'"oio"ia"-
(ii-i"i# .de_ rz'nd a ciclului ,d,e
:: reliefale ! i"::1;;r;a9iil,"yi,"ar,_ rui Kamenski).
:= mUnte,, '| -*+;. de ci cuprinde t"giu"ii" ", ,,oo, u.didita1iil""""o"ntare din fara
.:- $i lito_ rffi "";atice. Aici qiriqiauza rntensitifii nari
:iiE," ,!ttr*jt*t,*i*:tir*'*rb j*"t"*:rii::r".x*Tr;
r:: :rioptate,
r: .SeaIIfd.O5
;el#tr#i#t':r,{rd;-il#i.,:,^;;r:;
tus c are uniu.trle ?JtJo1.1
i;: ;"r,:{:::({t":!;::;JiK
"uptio,9-" prirr"ip:"
fi ;;)t'."#:f{,_ryih:tlffi '."""_5,T:,Tilryi j[r,H[ii,n,tr*;:*:t
*Et'li":"f#:'tff l""""Jl'ilr*i:'i, {^#::i::,:I'l;T*illt#
*crtp"r'i?,iurte4 oro$nului
-- carDati.c- sint !"p"r"t" ,i,
|*. j^,.? i"' io'iof"ii";#"1Xt:"T;';;"*"21:
"ooaigiilol'stit:rXyy;;;;tlgi"u'
r:erlronirn, c5 teritoriile-rnacroresiuriror
I ri c se afrS in condifii clima_
=,*:ill?,J"Hj;++1,1!',"":t,1iTr::;,":iJru"*li;r;i,:?tHl3
plqqi f"*" ::': J:*l: 1r * : 3 g* i ;i,; i;#' 1,' - a riu r' or
"
--=-,^.
" "
" i

,'#"i1li,p'l;t*i;i,'J,",1i'1ta*lirst"#iT,i"59"1-1"6:"""#
r:t d a apeJ or rieatiie, r" -i..i
:
;;:# ; lJ#,,"ff ,ffflTr*ffi ,1*:;
,i;'i,";,,r::.;:::;i;i:oiitr, ;ili:-.'"",#*:: :" i;;;{")l
gt#;
',*!iti;i::;:{+f;#':,j:iff
; : ;li : iiif 1'";ii1 Pi re
artrrentare
"'tlXTi; ;;#*""
"."
dircctd
l'i*-tg}ffi
e, br r
9 .
ca ca rsti c iz cu
#f
:FPl;; "'
,"t!""tL,1fu:,$*'#$t}::i'tt#r:iii{:i"r1t'-::".:q+tT.'i":t:i,"',"'tiq1{i;
;:3_1
r
a;F; t.,;. :l
::^!,i^jj:," foj, "g;ll n
"
i
o ",
a*
-it
ltjj{:{t, *i
"iiitrIx\::;, i?:j:;,,':;:iii,:"r-r ;i-i-p+"ir:"i ii'ri"i',"1:
;.iliii"l*
:W;;"il1J,";,2"6r:ltrnai;,'i;""r;'"""1;ff.rfr ;+":ff iil:?"i,".XT1"111
:,;nete.de nisip se f," upa Lur(e'
iurce. -{n
scurgr(a exceritrich i"
"'o'J"H;t.#"*"":19::lj;Tl*fit
,r;tr;l;-ei;:'"D; ,ruuserva. ui-, ]' 'o' tn

.,"f:;i;^::.o"s;'{lll:'lf :;H"':l;t":$jli"ff i?Hf ':i4\?:#f i:i

E GTUNEA ApEl o R F R EArrcE DrN
.lrllstffSR oR o GEN uL

j:i:itu ll j l#'rlA :?i1lfliJilifffl

uti.a
'.,1tn'l', lll:i':;,f;l,: 1' \
e t 5 f c c r r e
o^ scrie
.,;i;;;i:'."i iil:, i':,#;:::
s

a urnidildfii, cantitaiea
ffi;;
31
 a precipita,tiilor deplgind valoarea evaporabilitilii de 1,5-5,0 ori, in sensul
cre;terii aititudinii. Pantele mari ale reliefului asigur6 un drenaj foarte intens
a1 apelor freatice de pe interfluvii. Din acest motiv, precum si datoriti
dominirii rocilor compacte, fisurate, apele freatice sint cantonate, mai
a1es, in scoarla de alterare, ceea ce nu poate asigura rezerve momentane
mari. Totodat[ precipitaliile frecveate gi abundente completeazd" tapid,
rezervele scurse gi se creeazi astfel o circulalie a apelor freatice care ca intin-
sitate sint_ln raport direct cu.gradul de umezire. De aici provine abund.enfa
Eoare a apelor freatice in munfi, marcati d.e existenla numeroaselor izvoaie
care dau ape de calitate bunl, cu mineralizare red.usi (debit specific 1- l0
1/s km'z).
in contrast cu interfluviiie, ln depresiunile intramontane se acumuleazi,
in depozitele friabile, rezerve mari de ape freatice azonale care sint drenate
mai slab gi contibuie astfel la formarea licovigtilor, mlagtinilor eutrofe.
Litologia rocilor de baz\. din cuprinsul acestei regiuni hid.rogeologice
are o influenli directl asupra cantonbrii apelor subterane in urmJdifeien-
!e1or de fisuralie subaerianl gi o influen]i indirectS. prin formarea unei
scoarle de alterare caracteristici. Astfel, ln subraioanele gisturilor crista-
line existi o fisuralie subaeriani intensi pin[ 1a adincinii d.e 10-30 m,
care este capabili sl relin6 rezerve relativ mari, iar scoarla de alterare este
slab permeabili, ceea ce d.uce la noi atenuiri ln intensitalea drenajului. ln
subraioanele dominlrii gresiilor, conglomeratelor, fisuralia superficial[
este mai pulin adinc[, insl rocile de bazd sinL mai puternic diaclazate.
Deluviile gi eluviile sint mai permeabile decit cele formate pe ;isturi cris-
taline, ceea ce asiguri o scurgere mai rapidl a apelor suprafreatice. Izvoare-
1e ali"mentate din sisteme puternic d.islocate au ln schimb un regim destul
de stabil. ln subraioanele-cu roci eruptive asistim la posibilitili mari de
cantonare in piroclastite, ln multe caztri d.e stratificafie, in schimb in
eruptivul compact (and.ezite, bazalte), resursele sint mult mai mici. ln
lanlu1 eruptiv izvoarele apar cu frecvenfi, cu debite relativ mari gi cu
o mineralizare deosebit de redusi (50-100 mg/l).

A. I. Apele freatiee din regiunea Carpalilor Orientali. ln regiunile

Carpalilor Orientali se includ apele freaticeale swbraioanelor rocilor cristal,ine
d.in munlii Maramuregului, Rod.nei, Bistrilei, Giurgeului gi Ciucului, a
fl,igul'ui, cretacic-paleogen, , a rnol,asei subcarpatice gi a eruptivwl,wi bord.urii
interne.
Regenerarea rezervelor d.e ape freatice este mai intensl pe flancul vestic
al rnasivelor muntoase cuprinse in Carpalii Orientali, und.e debitul speci-
fic subteran variazd" intre 2 gi B 1/s/km2. Versanlii estici (chiar gi in depre-
siunile intramontane) se disting prin rezerve mai reduse de relnnoire,
valorile obignuite variind intre 1,5 gi 5,0 l/s/km'z.
Apele freatice de pe interfluviile subraioanelor cu ;isturi cristaline gi
a1e fligului sint cantonate mai ales in fisurile rocilor de bazd gi in deluvii,
dind. nagtere 1a o frecven!6 mare a izvoareTor cu mineralizare redusl (80-
500 mg/1)) cu ape carbonatate din grupa calciului. Gradul de minerali-
zare este gi rnai red.us in aria d"e rdspindire a rocilor eruptive, unde sint
frecvente apele cu o concentralie de 50-100 mgi l, lncepind din munlii
Oag-Gutii, Jibleg, CSlimani gi terminind in sud. cu Munlii Harghitei.

Q'
 ::r, in sensul '" :nolasa neogenl intllnim roci ugor friabile, 11 qT9 d'inlntilnosc,.cauza
tectonicii
:. : tarte intens freatice este mai vatiatd'. Se pe llngd'
,armrr-.^gsgcantonarea
1: ;r1 datoritS. "p"foi
rt:rj J"1""t;1",-;i-ape'captive descerd'ente' Ilineraltzatea t":
1P:1?1 "^*-".
insa ln
,l-:-::aate, mai -'*-, =;; *ijto"il (2b0-5b0 mg/l) 9i domini apele carbonatate,
: :rlomentane jjapiri"b, io fosite, eFte posi-
-n,, epaiili a izolati,
"pi"pi"i* -"3i*t6t de sare sau^a apelor
:-=:eazd. rapid ma izonald., a izvoarelor cu mari concentralii f-.i".9:1p..1
: -::e cainten- ru:jdoiurate. La nord., apele cloruro-sodice simple apar dej.a 11 bflnll
'-:= abundenla ,i"i::oi al Sucevei, iar spre sud ele se ivesc mai ales fligul. in marile stncltnale
:,".=-tt izvOate ,m,.:.:rd.ina1", -"r""lu i"' p"ii" de depresiunile din pal^9ogen 9i al
::-:iJic 1-10 C;;;il"t, J" tii"a cuniscute tn peite 150 de puncte (fig' 6)'

i: ::il!]1i1eaze, I IL Apele treatiee rlil carpatii l[eriilionali..condiiiile litologicu s3

': :"rf drenate J""".t" V."iaio"rfi;i; ;; *ogu"" ln sensul c[ tn con6titlti:^19tj:PiT
*-''rr eutrofe. +r--'e'cristaline stribitute de ro-ci eruptive vechi- (granite) .sau mai noi
----ogeologice si:rliorite). care la rlnd.ul lor sint acoperite de.rocr secllmentare oe
*-:ia diferen- E;i ;"#1i"i6 ""ii"ra !i-'"*ror"ici. cu intercatalii A9 .pt1:
ln. partea sudicl _?i ::l_1ii g::1
p1gsufl' lvlrea lzo-
.
::::area unei
:u,-.ei neogene cu roci carbonatice,
: _-:-or crista- .i- .3, zonei salifet" iiu "p.for de zicimint. La contactuldintre Subcarp.afi a muntilor
:. 10-30 r l--ati ^o^r" ,oii "J["i""ra din munlii Mehedinli-Vilcan,
: :-:efafe este
m, ll-ejului gi carstul Locvei-Caragului. Acestea acumu-
-r=r-*i-,'-G"""i,
"*"-. :ertiteti de importante, folosiie 9i tn alimentlrile cu
:-=-ajului. in "p"-'.;il";ne
r;'i -\rinx, izvarna-Copteni, Runcu et-c) '
intracarpatice, umplute
=:lerficiali
jraclazate. ? - m-arcate de depresiunile
linii tecioni'ce
- = =adle
etme5 olui-Mehaclic[i-Caransebe49:P"]]^":i;
= -. sente
;
,:-.turi cris-
;-=-=-: "uog*"]
D;pi"tt"i: "t" se glsesc. ape.freatice,bo-gate' Prin drenal
Lovigtei
;: -=. Izvoare-
:.-nr destul e -: i- :le se observal" mii multe otizonttti de ape freatice 9i caP-
:;.: .:ile!.dente cuip" pot-.Uif" bune, alimentate mai ales dinspre
"11""i, punli'
:::: mari de - i -r.;;;";-Hrll;s:ili_;p"1e frlatice sint cantonate, mai ales, in
"- :cirimb in !tr5,::-- cuaternare, iar marile conuri cle- dejeclie ale riurilor montane. gi
r.' nici. in :rn:::-je aluviale .ii;;;" "i;- conlin cantitlfi importante de ape freatice
. -ari 9i cu
:.{ r:,:.:.. :ile.
-- J:.:pafii Merid.ionali circulalia apelor freatice este intensi, iar tlebi-
,uuteruiJ i"iiiieti lurril de 3-ll t/:/kp'^ln masivele Re-
- -- regiunile
:re,,:
=,=:i:ice i"
;;;.;;;4';il^rt j;'a"^i*STiqr.*;t"'1iunlii
r,r""1ii iteget"e, ln jlr de 3;Q 1/s/km2 tn ma-
, , :ristaline r- * ?::irs yi in e.anatll_1i, i'6iao" Ruscdi
-::culni, a E i::-:= -Ui.reralizar"" freatice este, in general' 19du;e'
Ivirea izvoare-
bordurii {rr :::::: ,ioarte t"i" i" "p"Gt .fii"t; infiue-'ifeazl.t3!}ou.t getg:{.in care
L.rrn:1 ::ele "o
hid.ro**r""i"te.'Cregterea mineralizS.rii 9i duritdiii apelor
f i1 vestic
. -- : ;;=-:; i" t"liu"ite subcarpatice'(plni 1a 500-600 mg/l)'
-::_l speci-
:
:- i: depre- _:]-IRegiuneatr(unfilorApuseni..Aceastlunitatesedistinge_.prin
r: :=iafloire, ;-ir: :--::.:f, Bihor'
:xdiliilor de cintonare a. apelor freatice' Astfef in munliifreatice
;r._-:i.r.._r, Ffoptq, c;il-M;;a 9i it Munlii Zarandului, 1pele_
-:--.-::a1ine gi {hr rri=*- i:ieosebi i"lo"if" criitaline. ln platforma largd a..N{unlilor
-- deluvii, :-;J-:-:: := :ormeari adevlrate pinze acvifere in cuvertura arglloasa' ln
:t, _'.i (S0- rtur-:i -': ::i a regiunii apar 9i iu.braioanele apelor freatice cantonate in
i": rinerali- t*-: '-.-.i:i.' si subraioanele eruptrvutul neogen'
:- Le slnt tr,,r ,'x ie partea vesticl a lVlunlilor Apuseni, scurgerea
:..: munlii *- -i : -,:;ula1ie subteraui intensl, debitele.- specitrce . ::!j:?"i-j:
varllnd lnlre
2-S l/s/km'g
* -:1. .!*l - : i3:. Debitui"meJlu r"rdu spt" Munlii Gilautui la
33
 muntii Metaliferi-Trasciu la 1
gi spre
carbonatice, apere -3 rlslkmz.Din cauza prezentei rocilor
freatic;;;il;ta^r6d,
Ior cristatine-si eruptive ir _ri"rJirare redus, i"-;;i; rispindirii roci_
sint bogali in ap.e gijtocie tu ;; fligului.
podisurui S cdrisoar6i, ;""iii
"rriti""vii""#r"i
3aa;"J tiirffi,
padiqur, carstul
Trascdu-Bedeleu. ' qtLcu
";;;;i ;i *".i"""iJ'lui"i ro"." din munfii

B. MACROREGIUNEA APEI,OR FREATICE

DIN DEPRESIUNII,E
$I BAZINELE INTERCARPATICE DIN PROVINCIA CT,TUETTCA
CENTRAL-EunopneNA
Macroregiunea cuprinde.regiulile
vaniei' Ambere sinf unitili E;Jil",Cirnpiei de Vest-gi ale Bazinr.rlui Transil_
:qdimentare qi' sint delimitate precis
atit din punct de vede^re teit""i"lsJ,_"ii";-"il,i;;*"rJii1
tive se afld sub infiuenla accentu-at,. Regiunile respec_
la o umezire relativ " ;ila;;i';;:;:t", care contribuie
P"*"F, ilil"iiJo"."oi"e
de vest ceea ce deterhind ,; ,"ri,r;lio-a"or"ti ln cimpia
*,ir"i"r?;;-i;it#1fi#;at
ln timpul iernii (topi'aa;;;i: i; mai frecvent
de levigare, mai'alis t"i"i.""6i"-ii"".;;r; #il"rfiH;6 apere ciclurui
--.iltdt"d. apropier?.-;;;*-tii", (fig. 6) unde
umiditatea senerar;
"rt" r7s/l;;:'"'' d"rit"i"-L;tt";il apelor freatice
vaiazl in jur ae o,r_i,s
B' rv' Regiunea apelor freatiee din {impia de vest. rn cadrul reeiunii
tipi""' ftii'" T"s#ii" sedimeitare
;:t*:l-:ff:#"rqm'toarete'"io"n"
rv' l. Ape freatice gi ape captive descendente in piemonturile
adirrg fragdentate, ql qt'"r"5 i-"i"o-r.lLp"t" vestice
freatice propriu-zise sint sus_
interfluvii 9i sinf
!ii*::rffi "*ploaioi" pentru arin entleri cele din runci
rv' 2' Ape freatice^ri,.p".""p.tiy9 descendente in f'rmafiuni
slab fragmentate (doirin^ant -;.' piemontane
freatice mai ares pe int.erfru"ii .i,r"i.i"""*), . ilrr"It#; orizontur'or
pe lnterfluvii
iiiir""i,'"-!lrst"*l"iii.t"iil". Adincimea
ffi"lT_J'fftice "it"-i"-i?' a"-lo-:zs^il.li"l'i" runci in jur
IV. 3. Ape freatice in cimpii piemontane.
deoarece insdsi cimpia- a;-ibrf;;at Ele au. rispindirea maximi,
serii de conuri nrari
.
nagtere prin i'rrg"-"rr"r"a unor
Bega, Birzava, Carag), ile a"j""1r."-1fi9"lTrir, Somerl.Crirrrri, Mor"q, Timis_
piio :;;;i", lor nat.,ialb determind in pre_
zent deplasarea apeior"ur" 9i
indepdrtarea de la-marginea .freatice qi-rtip"i".r"- ;:^?$li="r"" treptatd cu
B*gt"t""i'-
m' v' fig' 7)' La limita-exteioarl, .rr"1t",^;"ri;'i6_ rs m ra 2_5
a foimaliuniloi
gt zona de efilare in vdile fruviatile J" ii"*lot se manifest'
vigtilor gi chiar a tendinfe1;;A-i;idgtinire""i"aig"it"^;ilf"fi;'izvoarelor, lico_
rv' 4' ln raioanele cimpi'or de divagare joase, eutrofi;
" freatice srnt aprop'iate a"-."iriir"1u"-i"r-Jri,i1ri-ji,t_s,0
apele de subsisde nr' (v. tie.7\
o scurgere foarte renti sau sint chiai-J1g_1""1e." m) 9i ari
Regimui ror este puternic
i'fluenfat de lucrdrile t"u";* ?"."."arr, de formarea aperor interioare.
rn aceste condilii sintj",frecvdnte solurile sirate, igrasiile'la clddiri,
cali_
u

F-
 ei rocilor
indirii roci-
:il.
+ul, carstul
din munlii

:L\-Ir,E
ITICA

-i Transil-
[::ate precis
:-ile respec-
= contribuie
:i.in
;: :- ..4----
Cimpia !

;t trecvent
-=le ciclului
;.6) unde
:: freatice

:-'mentare
regiunii

,= vestice
sint sus-
'in lunci
:rontane
: nturilor
":
,r'incimea
:i in jur
:-nxix1[,
:aa unof
* Timig-
Fig. Harta adincimii apelor freatice tlin Cimpia cle Vest (dupb E' Rosescu)'
:i tn pre- 7,
il:::ate CU
r -a 2*S
-:-,nifestd ia'"ea slab[ a apelor (mineta\izare ridicat6, conlinut organic abundent'
hiectdri din lngilglminte chimice etc.);
n-. 5. Raioaie cu ape freatice in clmpie, de tip intern cu acopri'
: --:, 15co-
loessoid, se intilnesc iz61at ln Banat 9i peb suprafail mai mare 1a nord de
-" fig. 7) u;;ti; rt"" d" granild. Aici apele'fieatice slnt 1a adlncimi mai mari 9i
.atitatea 1or este mai buni.
: lternic
:nnoare. Dintre apele azonale amintim cele din Mlagtina Ecedului, care ln 9z9r!
5, cali- d"t i" t""la parte drenate gi apele freatice din raionul nisipos a1e Eriului,

35
 serie de ochiuri de aph. arlate tn raza
i,l,liuitYi1?"t':fi:fi?fttment'eazd'o de
ln cimpia de vest resursele d.e ape freatice sint cantonate,
in depoziie fruvio-racustrq-iirrp""*, mai ales,
i
de depozite arsiloase imp"i-u"t'irJ".-uo_acoperite ungo.1i, pe extensiuni mari,
T

I ,"-ip"rmeabile (conul de deiectie

cr-ipur & depozite'loessoide. Aceasta
i l"_T::.:T"t,
lngreuneazS. in nrg$ .lt"sil-."t".y-.lJ'to"ut
,"irliql_
freatice si formeaz'4 totocfatl
regenerarea pri" intit"tr"iii ,rurti""re a aperor
pentru ascensiune hidrostaticd locali
in orizontul considerai rr""tiJ.**'t^ "Joditrir
ln aceastl resiune d.omind apele carbonatate din grupacalciului (caracteris_
zonatd) car"e tri i;;;;" de ra nord- ei'sud de bazinele Eriu-
lui ";.;;i;;;; ;"li;;;te continentari, crorurici.
'"cd'9i aranca cu iendinpe'a"
gimleului prin eroziu;a'4" ;dil;i-t In
mint sulfalate-cloruric" dt; ;li;;-(zdtani,suplac,uo"t" ,"riirrl- au ape de solful
lece-
"p", Ban, zarnoc, Ghenci
etc.).

ape_ror freatiee din

tl-, l^,]-^lf..glunea .Bazinur rransilvaniei. Apele freatice
cete captive descend.ente din aceaste regiune sint-"",i-or"tui"-a;"JJit"
pa.leogen-negg9ne, adinc fragme;i;;:-rn c,uprinsur regiunii domind umidi-
tatea variabild. care asiguri o ."o.gur"^.o-bt'Li""e'rpr?'iiori
1,0 vs/kms. ln interio'fiilri-." ia3"iit"a a" circa 0,r _
B.v.l. Monoctinur.periferic * ;;iliJi"""" ,""ri.
depozite miocene. origoc'en-ac"it""lu"u
airt-i"g" ffi;nl;ffiice cantonate in
eocene. ln aceste formafiuni
slnt frecvente intercaligiitu. .gi
1ir".;-s-t""),^l.e-gipsuri (Leghia-
"rr"rrr"r.aperor
rruedin) care duc ra.raspintlir;;;;;;;
sedimentate ln medil ;t"rin,-;;riu"6ra sulfatate, de tufuri vurcanice
9i ele corrdrJiil" a" rispindire
9i calitatea aoelor subterane.'C" ariei apelor suliatate cu d.uritate
lgl:*? (s.0 g), restul
; Z0considerate "*"piia ;;" *fi mij locie, uneori
ndrcatd, gi sint .
"p;l"r-ir;;i;;
i"""rv" cu o pttabilitate "i"ir,.r"
t;;;.
_,PY.2. 4ptt, freatice are brtwlwi structur^ir,or d,iapirice sint s6rate rn apro_
plerea masivelor de sare{Sirifel, Becrean, ocna o"j, so-"91;ial;;,
ci:"i"X,
Turda, ocna Muree,
^u'i"rc"i";rn;;;-
Homorod). Apele njafectate
il; ij#"tUiilli;,
a" air"i".iea s6rii.iot
sovata-praid.,
de imbogipire in sulfari. i" g"""i;i;ft" cu tendinli
au duritate ""rnor"tate,
ridicata.
B'V'3' Abele frestice din raionul ci strwcturi tn brahianticlinale
sint rdspindite in oartea centrald. a Ba;in;i;i";;;;;ii;::":i:;, gi d,omari
telor nisipoase ale sarmalianului in aria depozi_
9i pliocenului (fig. 1r). nr" r"
;jry_cllJitor
ln
mono.clinate iocale p"'l,ir"rflorrii
lzvoare cu debite acceptabild pentru atimenieri ri i"'"ro"lriL" "i;;{;;i
entreazd.
este mai slabi in aria sarmatia;uila;i lpa. "oo"
caritatea 1or
cursurilor mai mari de api aJ;;itt *"r r""a-t;-pii;;":-i;iru"i
""
sectate orizonLuri
l'"ri""ii?l-#i"Ji; au fost inter-
upe fosile clorurate, surfatate, magneziene, iodurate,
bromurate, care apar "u .ob tor*e a"-lr"*ru (tip Bazna).
B'v'4' Apele d.in (.epr9si.unile d.e contact F.asnrar Sibiu
t^onate in.depo_zitele fhiviale 9i se g'sesc can-
Ior conuri de deiectie,.care r" """t"i""r". LariJlita exterioari a numeroase_
t"9iti i" contactur cu munfii, se manifesti
o zon6' de efilare a '"piot tt""ti"J.-i"itrog"
ratd' zonS' de d.ivasaie a.cursurilor ortului se formeazi o adev6-
de ape,1a_re vin dinspre MunJii F6g6ra9
tr care in incinta terasei targi iiaG li"Lr"r ,p"Tri^Ei"ii"e.
rn aval de

36
 '-- faza de ildr- :-l ariincirea cursului O1tu1ui, rezervele infiltrate pe terasl se ivesc
lft tria Ce izvoare in stinga riului. ln estul gi vestul depresiunii se observl
rai ales, qn ,a izsoarelor s6rate, datoritb pbtrund.eiii tn aceste pdrli 7 zonei. dia-
.:li mari, It@g I e alttel, apele freatice au o potabilitate bun[ in Depresiunea Fig[-
:= dejecfie q s. -ai slabi in cea a Sibiului.
-Lceasta
: a apelor & UTTCROREGIUNEA APELOR FREATICE DIN DEPRESIUNILE
:::i locald
W P: I I-ig*''U EXTRACARPATICE DIN PROVINCIA CLIMATICA
g$ry-ETJR.OPEANA
:::acteris-
-
=-: Eriu-
rr golful
h ecrasti macroregiune sint cuprinse Clmpia Romini, Podigul Moldo-
.m.x Fcd.i;ul Dobrogei. ln cuprinsul lor scurgerea subterani, spre riuri, este
:-- zdci- lm :eccsi fall de aria climei central-europene, iar perioada alimentlrii
:,- Ghenci
ryirc: :reatice prin infiltralii tn timpul iernii se reduce treptat d.in Oltenia
subterani vaiazdintre 0,015 9i 0,5 l/s/km'.
- :c:iu1lloldovei. Scurgereadistinge
T'e
h f epresiunea Valahl-se regiunea hidrogeologici vestic6. -
= lreatice CT:- ;ini la Argeg)'clmpiegi cea estici C.VII. In primul caz- ttanzilia
::pozite fims:e- munte spie se face treptat prin Piemontul Getic unde
L umidi- ngir ::eatice se afle la mari adlncimi ; 1a est tranziJia intre dealurile sub-
:: 0,1
- ,in":." spre Cimpia de divagare Mizil-Stilpu este brusc6. in cimpia d-e
frrra-r-e apele freatice sint apropiate de suprafa!5, ceea ce se oglindegte
: aate in
fr::=aliuni
s = -'&oclimism.
r leghia- : \1. Regiunea vestiel a Cimpiei RomAne. Apele Jreatice din aceastS-
;*:lcanice l:s-: au trei raioane distincte (fig. 6) care se succed dinspre Subcarpafi
:: =:indire - tkDie nordici
silr: in mod clasic.
a Podigului Getic se evidenfiaz| cTat zona piemontand
:rritate := ;rtiea
uneori ,r,c-;i C.lI.l), adinc fragmentat[, constituitd dintr-un pachet gros de
:ret--:r;i Ce virsti villafranchiani (pietriguri de Cindegti), in care apele
---.apro- :mer:ce se afli 7a mari adincimi (pe interfluvii peste 100 m), sub nivelul
- ltocna, :!ue: t albiilor fluviatile autohtone. In acest mediu puternic permeabil,
::.-Praid, rge* superficiale se infi.T1';,eazd cu rapiditate, din care cauzi toate piraiele
:.:dinld sn :- Caracter intermitent. Unele oizontari locale, intercalate, permit
mt;*i acumulbri de ape freatice sau chiar captive descendente. Cu toate
n i tmuri a:rs:a ir aie piemontani lnaltd se resimte o lipsl acute de ap[, localni-
::pozi- :i: :cr-.truindu-gi,,bentuti" pentru acoperirea nevoilor gospoddregti.
:.:rteazd,
:;:e contactul dintre piemont gi cimpie se pune ln eviden!6 un al doilea
-:teazd rrrr,- caracteristic apelor freatice, cef a1 cim/iilor piemoitane (C.VI.2).
:ea lor
*:; crlortul acvifer este format din nisipuri fluvio-lacustre, cu lentile
ce ;:eti;uri. Adincimea nivelului apelor freatice vaiaz6. intre l0 gi 30 m
-:ngul
us: iater- r* l:"rl-1,ttii, iar riurile incep si inteircepteze unele surse prin care cursurile
6r:-: rrate,
iur cerin treptat smipermanente. Menfiondm, ci la sud de cursul Motru-
irn' crfluenfd mare asupra direcliei de deplasare (NV-.SE) a apelor frea-
** i au liniile de sedimentare ale marelui con de dejeclie a1 Dundrii inferi-
5: can- mrie :ransformat ulterior intr-o succesiune de terase ale Dunirii.
!:ll?Se- *- ce1 de a1 treilea raion (C.VL3) care corespunde zonei periferice a
i-'festi ::oqrei piemontane acoperitd cu depozite loessoide, apare linia de efilare
r :. ievi- r m:cr Treatice, care dau izvoare in vdile fluviatile gi 7a baza teraselor dun6-
f i.3ara9 *L 3pe1e freatice rdmin 1a adincimi relativ mari pe interfluvii (10-30 m)
a-'J de ifi* caiza pachetului loessoid glos ce acoperl orizonturile acvifere.
3T
 Fig. B. Harta adtncimit apelor freatice din Clmpia
Romgn6, (ttup6 tr. Rorescu).

ln.ape domind. carbonalii,.iar mineralizareagi duritatea

^-3-*:l:1a1,
cregte spre periferia piemontanl" piid, ta circa t g/t aperor
;;s;;;t.;"ft:;il;
c.vrr. Reqiunea eqtied.a Ghnpiei Romf,ne. ln aceastl regiune a apelor
freatice se o6servd.
.efectul_."u.ia"4"ior din fafa curburii carpatice, din
care eaazd' piemonturile clasice lipsLsc aproape cu totul intre
prahova_
F'zd', iar -trecerea ainspre-suulrprrr
ip* _"r-pt"-i"t"*a
de subsidenfd,.d5 divagarg-(-r.rfi; g.7.").I,a
se face prin
::tfi nbrd de Buz6u o amploare
mare o are Piemont'l inalt aI ntninicutui, cu'o.ire"ur"
piemontani a Rimnicutui ir"pt"te ,pr" ci-pi"
1c.i.l15in pi"til"r ill'ot p"otru aceastd
"r"Glo""
regiune de P. Marosi, se poate s'tabili & exactitatu
a" afundare gi de
efilare a apelor freatice. rvrengionam ca piemontut t""rirlnr-nicului
(c.T.d),
pietriguri cuaternaie este acoperit gi de un strat de depozite
f^"^T:i,*H,l^*di.n
roessoroe care lngreu+u?tlt gi mai mult infiltrarea apelor meteorice gi
alimentarea oriz6ntului ft.i"ti" ;;;; a"c
,frt;f"l ff;;i"l*i mari.
rn urmpra B-arlgal]rlui (c.Vlr.r) peste depozitele fluvio-racustre s-a
_1
depus un strat loessoid cu grosimi vaiiabile (m'ai mic la-nord" gi mai -
1i :"d de^ralomi!1).
cantonate in orizonturi.in
feteg"""r d" oordl qi
acviferJslab permeatle, "unirr-i
afete freatice^"ru
sint
ain-cari'"at
rezervelor pe orizontald este foarte ilcetinit. Aaincimua e schimbul
niveiului fr""tic
+,i^t oglinda lui are cddere .pr" oooare qi rarornila-
;*"":1"1.":j:,9-_9
tn acest spatiu apele freatieF au o mineralizare^variat6",
ape]or.clorur6te gi-suttatate- ln sua"r n-J!a";;,';il?ist6 cu dominaiea
ma1 lntens al apelor freatice, domini apele carbonatate
un schimb
potabile; dd;;;
cuverturii qroase de depozite loessoid^e, adlncime*
la circa l0 m la peste 5d - t" Ci-pi, h.gi""ilor. -- rii-"r"gte
--- ---: spre est de
c. vrrr. Regiunea Podigului lfoldovei. ln cadrur acestei L,nitifi pe fngi
apele freatice o rispindire-mare o au gi apele captivu a""cuoo"nt".

3B
r s.g.

---=h -cit eftt

N V.Ezerului

--q
-{ -=-:
q
Fig. 9. Tip cre drenaj actnc al apelor captive descendente
- i"."lrrft8:t##*fj:
freatic; 2. Ape eptive descddente; 3' Ape <leluviale' oluviale'
7. Ape

= : .,:il.l Apele freatice d,im pod,i;uri|,e Swceaei 9i Bir|,ad,ului

at o fespin-
de latitu-
:--: ,- structuri rr""""ii""il,'i"'t"ai*"nte sarmafiene, la..nord'
largi,
:n,:: Au;u1ui qi in ;;;;'pilcene la sud. gi 30 q, iar in aria adinci-
Pe iiterfluv-ii1e
=:: ::Flor freatice ."""o""a"ti'iiii"La i"tre 10 -rdspin-
.r_ ::-rareto, ,"r-"?i5i" a"-griia" li-n"pedea la adincimi si mai mari.
a. f t.r sub forma d.e izvoare cu apl prtrriia, a".*a-*"."rte de depozite
-::. apelor i,,::;-:'l:. Debitul 1o;", ; ;;"prtJ-ceior influenlat^e carst' este red'us'
-:: $e
- ::.:I -in
caracteristic raionului
-,'-:iz.-^Ae;;'j;riiii este fepfezentat ln I19.. Y.
c.i,mfia .Jiji'a-Baklw! s* cantonate
: gg. .
-25 :
5 : apelof
: -::le, din - :r,i;;ilr;;Ttti,it"g"JGi"e ti[riro"iuri .{ipto"s". tncuaceste conditii
dep-ozite slab
:- --'-^-.^ .:*-=::eati"" in lunciTe^riurilor,
-:JVVd-
g"""t"t,
"*ploui"LiG-;"Tntiliresc
:.:--::f,il si sulfata-iJ^-f" se observS. ape freatice sulfatate cu
: .:= prin
1 .-- - rloare duritate inalt1, slab potabile sau nepotaDlre'
;-' =lloare : .It.3,- ipit,
=:::'':zare'gi
iir*tliii,i,i piefi,ontwl, cotswrluiwlui ptezirftd, zor'ali'
*, Jimpia --::=r ,-:trna pie*ooia"a, slabe spre partea sudicl' De-pozitele
":eastd
: -:= si de -:-:,---rie, .iot "orrriituii"
""
ai""mari cu intercaialii argiloase' din care
:: ,.7.d), '-l', 1= aiocuri "i.ipuri
captiv8.aescendente' $oa potahill este extra-
-:-'tzite .. ,.- -.-1i "p.;;i;;;re intre
prin puguri, deoareci pe interfluvii adincimea ei variazS'15-29
ridicats. (0,6-1,0
, .: deci - ,: -r_r m, Degi "";l;;;ffi iiduritrte .sl!,
::t ,.:=1e carbonatate se folosesc c11 Stlcces pentru alimentlri cu ap6'
: >-d I:,::-. loca1e seacd. cu intermitenli'
Dohrogei.. Degi tectonic,ti-1i.-?1^"-gi" regiunea Po-
- -\. Regiunea Poil'$ului;;sid.er"a ci apirline unei macroregiuni prebalca-
.
-:'-.buL --.:- - Dobr6gei r-"t;;"; poate- incadra in unitatea tratat1.
. : ::=atiC =... =.:b aspJctul mirfologic
e1 se
d,e sw1.se distinge prin
'-.:+^
- -_ - JLrLd. : ::i.1. Raionut.'iiiiir'/rintice'd,in Dobrogea
orizont cu rezerve
.:-i..area acvifer sarmatic ai cu,un
:: :-'-imb
=t:=-.. ";io"tot"i
-r';' =-:be Ia baza d;;;;i";
"l"1"utoi loessoide din cuvertura' Viile carstice nu
- :alza -a*x-:.:i- sd dreneze a""tit" periferia podigului, din care motiv
..

-' :,:t de "oJl" ""t.ii""

:::: :--i seci. Cump6;;-tp"1;; se afl[ la vest de teritoriile semien-
-;.- i+; Ga;:i;;;;;-(":
; ,--,_-., ""rstigg
i's. 6;. R"'""'ele^de 1a baza loessului
, p'otabile_ii ,"*a pEiJai. [."prafreatice), Jiind bune d.e blut
-:-: -.: orizontuf f;";ett subteranl dau
de concentralie
.* -ingi ""f"r--i;;;
ct:;:r:-:rari.
39
 u R'
J
tr
$
(,
r
+
$
)

a.
s'

ca
6-)

, ro

R
R. A
P.
B 6,
-.6. 6. gsro
Fig. v. Ilarta raeudru
raionddi alnor
apelor rrearlce din Romarria
freatice drlr Romdnia (dupi I. Ujvriri, p. Matosi).
*:{T**9.:ry!1, dt! omgetrul rofpotic; r. Reg|ew cataatito/ Otic*aj,i: r!.
rr. Rcsianca..colpar,ito/
p ;;i;fff;r ryyt..".
iaii#ill'it";".-L'iT"*"1Ti carratiror o/ientqti: Repi,unea M endr,tatl ; rrt. Rcsiana. lr{ib .rfrcai cradl
i";
rtr3 ;-*;;.;dffi;".:;.".E
& barinc cu sedialsre eatenare srab framorare, n
.""t"*
a. srstufl qstatine;
|ruLUlaE u::T111:ti;ri'
il,Yl"t; b. roci enDtive: c. d
P;rt::."-tl*:-::: d. dFoztek r4ri rcgw;
EG*tr: 2.
roffiuo al|etor
B- mclorrg|ulo.
B.
rr. .-,^" treotice
*.*l?tpi^:rll.I11g--Tq!"j-u: lre; D- uyi".
bazme s
cir sedit!&te
scdimglte - tstiue
t-*tiuL ;h,
t',,a-1e";itg -t1i;tlfi-;;*.i-i",.,r.D
adlnC ftagnotate. ry; z- Itr
tecrorcgtuoe ctplor lreatice gin. deprcstmito _gi br{inete_ lnFrc*rit*-dtn p-i,];;":i-il,,ii!;E]|,
aes&nea apctortr- t- cbp- dc t
dtn
clnpid ptenortaae; r..ctmpiei joase <lti sursiaolali-;diil;;A.".ir'lliiirtora
Hijgt'lf'.J#l*"rf#""r'J'i1ll:;:,[*a,li"fl-,jint;f'-europeand.
deloe3e.
r\.
v. K.g%ncc
Y. Regiunn alnlo,
-Em-tat;9. .,.lot,r.ttkc
lr..tkc dinBuiwl Reioaae
Buin*l-Ttairiloanici
!.aiob! e e arlor fiecli.e la
a1relor freatice rn @Dditiile:
.-ndiri;r-. t- r morfoutru"t*itor -
qe lpqtact (Ffu6ra9-sibiu). -.^- Donoclinale, DGLrfoe; Z st
plenmaar;
&JffXgf*{r3t"1gy**1ffij"}kS
8. ctnptei lntme m ovdua ;;ni #urt$"A;-1[of,-
or&acsrprtlcc lrr
dln provircta
r'vrtdwt' uru'rra'
ctinsucr Br{urupcrutr.
esr-europelnd. \\.
vL. &cst*nea
^c9r&nea
qpcto, lrcati*h
qPcto, trcstieh e
e r<ra-*r
Itfaiaa l-r-
i# fffi*f :i# -iifi;;;;'i'
vrL Rcgiunca aictot i,f#tXilE:;.XfPn;:m:'fP:?":"f:i:"'
hcariaa an !naii'4'tiiii;;r I::-":.::l--.:*:',,::rnT
;il;,";ffi; r"__lTg:rti\ ,. pi&ontu,ui acumurativ *a
hr @r db,ct: j
dbrct;
LolqFrrc l. bottosttuctutllot u(l((trrl( cr'c {rst& --h' f..i-iii
r,itikiift"T.?.11ff,ffj*,i;,n'1',Tturui
IX. Rcgiena apclu
E' 3"y:y y"a$ut.oiii[ii! i-JiJJ".r" ;:liij]i,,'i'":,::"f=#.1.'j-.:t!l t'
- A ti a "j'!y,i:yy
CL-Ariaaoe
ur 1t1. aperor rreatie rD corditiile: r. Dobrosei de su.r
su.t
suu 2. ruu\ut
rodi;ului c"siao""'i; aE+*'-r"-rrd;'
",n
aDel ot f teatice ate ciilirl ui de teviga't", t"-"."ogil".--iijtafjr'iri""J.!"f'*!s
ll,"jil',rtf;,t;_?".],L'fn":"de ''
:};*^tj"*;1..; - apere treatG aIJ i'".mitroiitl! i# : iii.'"iiti*'iJ LirT",1ajil::H:1
lrc.fico emrato: v l::l-if.=:"^,:*_i::L;:-_41-.saria-rzai"];-i;i;;;?ura, ro ccnditiile umidit6fii dericitare.
^Flc ,H,fiT"t'1u"!i,'.T'1,";"u* rr cooft _*" *D
 R. t-'-:i.\
a ' ._-

VACRO'
lE6tU-
RE6IU- su8"
RAt0ANI LE
lI/LE NILf RAIOANELE
t-*\

p rFffi
!:4
"ffi

(n I
, IT;VI
'\t--s<' FffiN
A t. il. lI 'dre
+ r-/
\", 2
,ffi
7 |Ilr;1ll
, tr;:::l
" [_t-i]
IV re F:J=EI
ld- o-q
et' F.-:'=1
t.'.. 1
Ape freatlce
5l=-= a
az0na/e
B lf
/ F:- >
#
/87.4

V
2W
4 Fa::::j
/r fIiT-T;l
t.t t.r I | ,i:- lcc
ql l/l ta l:=
Fo
-r -- r:.-l
.rt-l |t --:t.')' ldn
J

/z flsTlcl
Ft t6l I
l---7INr
? l:-=l I ,LAD\1CO
IATI YI
\,
vI rdtoolF-- .l
" tr f:-t ]
Ytr Aite ssnte
-,4
n - c,9
/ v)T,/l l=----3 L!n/td at'illoP

,Y s,;l 2 f,\s b<+l CL

de levigare

Jlo"ql
^l.-._ Ltnti de
r6cr0.tegiufle
Y / l=l-=]] Lini!i le
z 2 mn-n fegiune
ANrA ltnti ie
IX ,?-lE::::::] raicn

LlJ 4ffi imti

stbnio1
Ce

R
A 5 [.\::rs Linli de luncd

A
g

ilt, Rcgiuna t*d& 2:-@i. clsificarea raicaxlc!, (crtDe F(nttu regjurile I-III: 1- Rionu spetor-fteatice (otesputrzetot masiv.e.lor j-nterfluviale;
-: d.dd;zitekrc j.,i-aa";2.Raionul apelorfieatice'corespun'zdtordepresiuuilorintracarpatiie; Sublaioaiele apelorfr@tic@ntonate
|,::tnea apelor Ja w w ;*iia de ydsr. Raioatele apelo! freatie ln conditiile: 1. pimontului hait, ilters ftagDeatat 2. piwntului slab frag-
.::;-, pateogme@t= irc; 2. sttucturilor diapirice de sare (,,itrelul diapirid') ; 3, structurilot cenhal de brahiarxticliaale aloEuri; 4. depresiunilo
uru:laa apelorlr.ctisn w i"!.aitwrYatahc. I.aloate e apelor freatie ln olditiile: 1. piaoltutui astnulatiY lnal! motrliral, disloot; 2. clmpiei
ilmc ecugulstiv btt: eEEEa crkct; 2. clnpiei lirlontane; 3. a clnpiei de divagare; 4. a cinpifi-iltme. cs.sverture <le loess, tle grcime variabili.
I ::-r ecirc frsglm:r Lr : (:rt:lcr Su<<rti-9i l-irlecului;2. (lEFii-Jijia-Fahlui; 3. Picmoltului Covurluiului.
llll, : -a*--Jui Casiacei; ! f : *rre lateiag ; 4. Cuioii lEacea-PicoFa!-Clrjelari ; 5. Podigului Tul@'Nalbattt.

ffir! f,atice la corgbae '.T-a-, slab cstilicati Cr - apel fratle h dune de nislp, grinduri gi otdmcl itcale; dri- delte u6cat conuri de deistic.
 .,-9.rT'2
Itsurate,
In raionul' Pod,isutwi casimcea d.easupra Sisturilor verzi, slab
se ivesc o serie de formaliu"i-""r""i""5"iJ^"ilt6 jurasici gi
o
:::Tl"tq de loess_ cu.structure pioluviala, ;;;r"ttn onetu rezerve de
ape treatice, mai ales tn fundul oiilo,
o au apele carstice. ;i depresiu*ioi iotubilitatea buni
Babad.agutui,ln aria de rdspinctire a gisturi_
tor verzl' ?^:?Oi!r.Pod,igutwi
,",C_11.9 apele freatice sint slab dezvoltate, mai ales in scoiarpa a"
Apele freatice din lunci g"p*"-t""i.r"i
tate ti
_ridicati. Domind Jp"f"'""iUoLiatu.
i"Gi;;;;;izate si "f't"i"r".au duri-
c.rx.4. In raionwr. cutmr;
voltati scoarta de alterare, i"t iiaiiea-pricopan-cir,ierari este srab dez-
io"ir" de baia rir"iJt"--ftristarin, eruptiv
nu contrin rezerve de ape tt""li""
::"li) """ria"i"ril".
oe seamd, sS ivesc in calcarele triasice (Niculifel
rilr"r" izvoare, mai
40 1/s).
c.rx.s. In raionur, pod,igur,wi,, winii.i- gll""ii rezerve
freatice se intilnesc la contactur ror-u1i"")i*-lJl";;;;;-""7"r" lnrerloare,de.Jura_
ape
sice_gi mai ales triasice, cu p[tura ."op"ilto"r"
d""l"il;;lcu* in fisurile
rocilor
lela-ze care se'ives'c sub form'a martorilor de eroziune. ;i
rn' arara de aceste._ap,e ,,continentare", unele cantitifi
intilnesc 9i tn grindurile din'nelta ouneriigit"-;";a;;;Ji" de ap[ dulce se
care acopet{, parlial necesitilile locale. rit"i"i" tcrrri""i

APELB DE ADINCIME.$I CONDITIILE LOR DE RBPARTITIB

TERITORIALA iN ROMAIUA
Apele de adlncime, cu caracter ascensional
pindile in regiunile sedimentare pericarpati"",sau_ art ezian, au o rarg5 r6s-
pioe t" adincimi .r|
deciteva mii de metri, ripsind.upi""p"-& totrirln-^""iJJo
"ni"a"-s" ro"i compacte.
Apele arteziene 9i sub-artezierie ari fost toiosite il-a;i;" d; v;;f;iil {
MH

;.
jurul Bucuregtiului, pentru alimentarea centrelor urbane inci I
putul secolului nostru. de 1a ince_ I
il
il
fl
E tilfr

if
Pe. teritoriul
lirii noastre, in ansamblu, se pot iclentifica cinci bazine rilllli

arteziene-subarteziene il
$|jore (fig. r0) care ".ant-on-e azd" aped.e adincime; regl-
unile carpatice sint considerare'dlept
!6
rl
La rnasiae hidriii"Tisi*' a, ,r;ii;i:{^ ll
-suspenctagi fagd,'de ri'eiiesiunit"'dd j;;
atare, Carpafii se pot considera ci riil
avind rolul de separare intre ere. in lnteriorur ior ;"i.4 insi d.epresiuni -C
tectonice sau alte- structuri pr"r""r"..*p&o, de adincime ,i!l{

""i"-a"t"iLi"e
cu caracter ascendent_-in foraje..gi c.hiT_ artlzi"rre,'cud-este situalia de

exemplu, a bazinelor intracarpbtice a1e Muregului I

gi
conform principiilor- emise^ a.-icu*"oski, se potoltului superior.
lAj

vedere hidrochimic ;i in gaia diviza din punct de uru

zone hid.rochimice bidi-

mensionale. (in adincime
!i i""o".t}'"t-d.toarele
air""ti" orizontald)
Loncl A 1cu aoe dulci, carbonatite) coincid.e :
|ltu
3r
c1J zona d.e alimentare
a apelor de idincime. n" ie;pi;dtdl,1 briur de mia"i;-" tuturor d.epre-
"it"noast^ra -sud,iie de Vest, Bazinul Transilvaniei,
siunilor principale dinJara ml
Piemonturile vestice, Fiemonturile lCimpia gi estice, i" ,"J'""rsu1 Dunbrii
pe sectoare, dar mai ales in aval de Giurgiu). z;; hid;"L;;c6 z4 se intinde J

42
 f

Fig. r0. rlarta raron,rii apelor de adrncime din Romania (aup6 p.

Marosi, r. ujv6ri).
P:ntr;*tr?:"#fi,tr::i: Et!#H
Raioanere srructwdrar
rl::,f'o**t !!' Bazinut Ptedobrcgan; itt.'a*h,nt
wtginale, monocliwrc
premntin itnbrogm;
de bratfumd: *?iqd..ptatfomei Rffi, epirotdoaie (r1;
l;
2' Raimul Platfomei Mo*ioe (epihacinie) (r"\i s-' aaiaiwlc,structutilu-dejlcsini)l"hargtnale, rrJ;
eeptiasc Pa$ial 4n clidti oroEene aliine: raicinut-sirUwpatiJ *teft (Is); monocrinare see
nului vstic (y,\. 4. Ra'ionutr stt.uctitir,u marginare, praiominat ,riorirf qtat ta psifdia Bei-
silru (rva)' 5, Raioanele fo/nlliunitor satiJeie dtipisel*-&*t*i .";;"4ifi;;;*tff;_#;*.
"lr.ig"iiJiii are Beinurui rr&-
subwpatilor qtmi (rJ; raionul ,,inelului stru-cturilm iu-apire" diupile, ridbal; laiild4a,
r"-e;ifi*f;#u#'i-"1.
raionul diapiretor
brahiadiclifrale 5'i a domutilot cu ffe tortoriila t" tmamsfur r-, r" 6. Ra,ionut cuJetu
,#"-L"iifif?'S*rooroi
7' Radoanele d'eqrcsionale de subsidenld mezo-cainozoiinmlate sau.qJab *trt*-tA;r1"il'.ei rrusilva (wJ-
aionut predobrogen 9i a De1t6i omarii (rrr1 j'iaion'iprm*iiim a"ti.ied*(fii")i"Lionur perie4)atie actuale
f{r).;
(v,). azinului vstic
Alte unitdli de raianarc: 8. Masdoe hidfogeologice de c*mpdnd, (mtate, ridicqte, acmulhri tocate de ape eptive):
oc.-. orogennl carpatic; rrzo mmiv-ur f,iat"er;,'6.-;;ozine
-
sol.sicdemodad)in - 3,einur.M*1o*..i1o_i:c. artezieb intrcalpetiza (ln timita m#inrlui bitko-
i*iiror crugeujc;'-;;;;iifi"; _
Trei-Suue; h-- Beiaul EatC.; ,-_
_fzinrif jiritui-
Alle senne conotntionale: 10. iirli; beinetor artLiere o;ior. aft _ Beiaul Atldj-Nsa, br Bzin'r Brrse!
"rp*iot; h relief ; rr.'rt* uprimaui pritr,elieJul
fudmqtului cistalin: aoDsite de seainsii
stsim m:ajore; 13. rdffi, limita structtrilor pi.tro*.Gl-ri-*ii-iz. "=pti-"t"
i,l-rt.rii*r.-&'r rn ettrul builetor
ia ar; r* rGi*Gii*-,-ffij.I"ot
",idi#r.t. *e a otariloi oro-
mofetie ln juul lanlului vureriic,-iatracarpatit; ro.'oidiiralrncll*e
ffi;*t1rY*tilauolei sdsat{. a ori-
Etaiatn hi'drocki'micd'^ general'd : A, ape potabile, iaclustriale, hitlrocaJbonatice B.
! Ape sutfatate ; c. ape clorurice.
& I
9i l_a suprafali, toate regiunile amintite, inclusiv zona carpa_
tica, lnsi are rol-cuprinzind
di{erit in indulcirea orizonturilot a.;t"?; ;dili-;:-
t ?o"q 4 Jap.e {u1g.9i sulfatate, alcaline sau serate) s6 intinde de obicei
sub nivelul 24. in Piemonturile vestice, podigul Trinsilvani"l gi -"ora"i
Podigului Moldovei (ape fosile ln sedimente marine).
zona c salr zona cgnlral"l (ape clorurate-sulfatate)'reprezint6 apele de
mare adlncime, deseori de fundament, spre cafe se maniiesta t""a^i"ia au
migrare a apelor fosile in timp geologic.
_Apele^zonei r4 se atilizeazd" pentlu afimentiri cu ap6, iar cele din zonele
B ;i C in scopuri curative.
43
 ln nrarile
deoresiuni,.in
run,o*rnt (frari1e-""iie1ibazinele
de
arteziene, sint diferen
.ti""iir*r"j liate formaliunile
mai noi, de cu'aertu.rd in caie;i;;-;;;"_"atep"ra I}; ," depus sedimente
ffi

p1"?,?ltfi.Apele din forma!i;;i[-e;'fundament "iia

majoritatea-apelor de adincime,
rnfl

sint in' majoritate fosile titff

Bazinur' fiericarpatic. Aceasti unitate ,tiE

carpafi, igi-are aia adincimil"i-^Jiir"e p-e vagld, aflat',la.est gi Ia sud. de riltt

(v. fig. t0). Scufundare. linia i"-r"i p"r""rpatice actuale
r"1a"-"idi;i'.5:;rervi
jl-""i-a
lir
;G;'" " Si,"i"r"i,-"ial rn dreptui m
;?'Tli-:X'"tXtfi# 6%ff " s,".imea depoiite_ n
Pe flancur estic, fundamentul platformei_ ryd
din roci puternic metamofio)ate-(gnaisef-a;-;i;;f Mordovei (r. I) este alcituit
plit"roroi"b care se &
continud' de-a lungul
.unei ii"ii-a|'l"at ie f"'.iit-#li,rosa carpaticd gi
ml
predobrogeani cu d'iferite t"gi""i al irt"r":.i" noid M
la centru cu cer caledonian i=i ra sud "i"r"ro"t"
cu cel a"r"ioiJ. "rllro"togenur
arpin, W
fundament si din sitgtiu"ur'";;p";ilr de apb din
^ilio'"r"rirate
de la ragi*,-de ra adincimea*;;'i4d0.o,,_3 ri"t p";;;;"
-pgl (forajul
@

sodice, atcaline mineiJL;ptri-k 5T:64 i' evia*o1a ape croruro_

iI8ttr

atins situriuout "u 1"-,^11$ i"a.

"ii#ibsz ilill'erl foraje care au
du
ltM
ascensionale, arteziene.cir or1. ,rrrr" puternic
.minerafi)ire ,,,ii "u_a-"!"op"iit
sodice (80% Nacr),.puternic.uir"i"t", ,"ousa"idll: 12 grr,-croruro_ mI
alcaline,r, cu un a"rii pioei;
u:b'?Bp! :*i;;;;Cisld"ri,?lrl, bicarbonatate
oyg iu o te-riperatur' rerativ m
redusl (tB-19"C). Afele a" -"af"Ji#:,^dq.-1"-
Feso.. Arte compl""u^ ijril;;-?-Bot_oqani) confin
"""iJit" ii iJ.t
eocen gi in neoren (bugrovie""+oitoii"ne-sarmafiene)intfl;te-l;-""rii#r",r, superior, in
M
lolllt
chimicr BC. Fo-raiei" a" r" nipi""lj'ii cu zonaTitatehidro_
potabile cu c"ra"fer .tt"rL",^-ao"Ja"t o"r"n"il'"-# # iaentificat $i ape
pr"r" nra zonelor ABC inaceaste
'iurlul

0!!I
parte- a platformei' spre sud
arunda puternic sub depozitele silu?ieue,
"
e; p;;;i"f,-;;ri,# H;ii ruoa"-entur se
iar pe clina- Iui,'spre Depresiunea mdl
Birladului, in depoziteti pii-*"""'ii'-i3qgt91nare crfl
tatea ABC; un iumdr d;;d;i"l"ritag se ivegte drn nou zonari_
din_varea Biriadurui sint alimen_ @u
tate din apere artezi""" poirrir"j'i,"t" -['ry
digeni, Iuurgen etc.). oizo;il;;i" 6" o duritaie realrii 1crirr"'ti, Ghi_
*"ir"i""""G'i"?id"?"1?;
tine. ei daciene (piria la- l-sb:tbb;:;"/. sint cere revan_ 8[$illr
Flancul sudic fr
(r'2) (epihercinicd) clr"vtrfos"i""in*ltil strijuit de pratforma Moesiand. unfil

!9 scuruiae sut".,t"
unii valahe dinsore r"aa"i--rtJt"i""3i". a"p"riirr" a1e Depresi-
Fundamentul"r""""iil"re j
gisturi cristarine 'outsrnic i,,trt"-itiiJi"",;l";;;i;*ii'r,"r"inic). este arcbtuit din
peste :!. T
acest fundament lntilni"r
otigo""-"" ""-p[i;ruQ;ttt"r",
;#ft iior"rior;, j urasice,
:lrlull
'trg
lllii^"^",.io":o:,
tmou-se treptat spre. avanfosa cirp"ti"a.- {tortonian'-preistocenl insro-
{p"r""a" ]"-iriri adincihi Iint
i.,
rn generat puternic minerarizat" 'io-"og1;"].iitti."t"
, iri."ni-r a"-p"ritll
conlin mari cantiteiii" ;#":;" gi cuaternare
."l"tt"ri*e.dar, iscensoriare
l, rilifi

Astfel, se poate coniidera"p; riioa-pi"r"nt6

"a.."t9i, in foraie. i!

zonalitatea hidrochimicd eEc. 1sfrillf

""
Pe flancut. efiicarbatic.f{llg-
g:::, mofasei iqpsi.muntoaie. n"il*i groase de sedimente, mai ales neo_ *'s

t-,r
prnc, tl conlin cantitdfi mari de Ele sint puternic cutate, mai ales d"ia_
?1"
lnsotesc zonele petrorifeie. Marea "p" rorii"-il-i,,"ari",;;:'ie zdcbmint, ce
-^j-it"t" " "p6r* iJiiio"i-", puternic lM'- i
* 1963 i"*

44
 mjnerali,zate, sint cloruro-sodice, bfomurate, iodurate gi puternic ascensori-
te ale in foraje (fig. l0).
fosile , Avanfosa carf:atici
tuvig-marine
a fost colmatati rn neogen mai ales cu sed.imente
gi fluviola rstre aduse, rn special ie riurile carparice. n"pn
studiile efectuate au- 9.. r,iteanu, in inciita clmpiei nomanel c;Gr;;U
rd de s-a prod.rrs din douE direclii : attt dinspre carp'a1i, ctt gi di^pr; p;di;;
-
-tuale Prebalcanic. Aceasti sitgfie. s-a menfinut plni ri'srirt'itur pt'.,irto""ooioi
&cptul (Riss-wrirm) cind se
$efinitiveazd. gi'"ursoi inferioi-Jciuar' ar o""aiii.
{:1f91, sp-re axa-avanfosei depozitelg priocen-cuaturnai" gi nai ;;;;G
villafranchiene isi scljmbi. ^gralulomitria de ra pr"kli" -pJ,.iiii,.
i,
*ituit c^ele
.
*inspre carpafi la"prrit"r-G-J"--cr"?"rttl torentiati
GlSe se slnt dispuse monoclinal deasupra strusturiloi de "jia".t?ictur6iii"a ,"prlru]trie
ryolasd,,
prin pietrituri gi.nisipuri; spre zona de ,,sting-ere" a unitgi"i drrlbr,-;di;;
91 \
rlpin, spre.axa depresiunii, comp-ozifia lor-se modilficn treptailApuru ae-rar"ci
qi tlin me din aceste structuri sint b:tabile gi puter"i" ,i"""riodale,
firajul "rt"ri""",
la contactul cu Clmoia Romini. Depoziteie iuateruare a" riet"gii, pil""iitii
&uro- dinspre Podi""ul p-rLbalcanic, slut riprezentate de nisipurigrosiere
au guri care.se transforpi.gi ele spre nbrd, spre axi, in psefi?e-pelite.'rri 9i pietri-
con-
tactul celor doui arii de colmitare s-a f6rmat ti" ,a;;i;t ,,ecran hidro-
geolgglc-" compus, in sudul avanfosei, t-nai ales ain argiiu, lid;G
parte de ape de adincime exploatabile. t"-b;;;
dativ de adrnclime din .Depresiunea varahi provine, rn
emfin --1ljT"1l1t_"f |nglor
Tlit1ll911.qi_9,"?4i, 9,ar nu este exclusi o alimentare nici dinsire O"iere
ln mai ales in cazul d.epozitelor pre-villafranchiene, avind ln vedtre l*ii"*
Elro- fia stratelor d,e adlnc,iSe.dinsp-1e.Du.nire spre-centrut .rrantos"i.-i;;dii;
I ape orizontului su_peri_or din_depozitele pliocen--pleistocene, din care se alimen-
teaz| izvoarele din g"lq.stlng._al-_Du1irii.. provine iti"
se tralii loca-le,._ln cimpie...pierderile din Dunlie stnt posibile 9i ai"-i"iil-
"oraiide;;;bi--i;
dreptul billilor Dunirii, unde g! nivelul apelor ir""ti"u se adlnceste
mutt (zona -{9t9p.ti). In orice-caz. dupi terminarea cotmateiii-b"p;;ffi;
valahe 9i definitivarea suprafelei cimpiei, cu c[dere superficiall'""i"t*
Ghi- ruptl - spre Dunirer -se ivegte posibilitatea unei circulafii in dublu-sens:
apele freatice,cu cid.ere netntrerupti spre Dunire gi 6 circul;ti;;d;t
fpelor d.e ad.lncime dinspre Dund.re spre avanfosi. probl"*, o""irite
inci studii.
Bazinal, artezian pred.obrogea".(!1.
l din I: il rr.(gciO-600
? se d.ezvoltL, mai ales, la
ftsfre "q.+ +.u
cristali'
Dobrogea. Ft este separat in adinciTe
de tip d.obrogean d.intre Frumugila-bmirdan. tr)
a;'p;;""ir'.i"i
ioe, prez_ente dep_ozitele jurasice
t,i iuia"m""t J"t
llrr 9.q ape mineniizate, lns6 ln complexul neogen
(la Bolgrad-u.R.s.s. peste titonic urmeazi sarmafianul) se-rntlln;-;;;
ift potabile puternic ascensionale (82).
Bazinal artezian premzritim (rtr. 7). Fundamentul sud.ului Dobrosei
este format din gisturi cristaline,'cutate in caled.oniao. forro"iio"if"-i"i"_
sice gi cele cretacice formeazd. zona de cumpind. spre lupr".io'o"" V"i;d.
rra.est d.e cump5.ni_ lnsd. atit funcam:ntul Ctt gi depoziteiu jor"si""'si
-r- tacice au o cd.dere bruscd, spre firmul Mirii Negre, ceea ce d""" l"'i;ir; "rJ_
Lc eno,r.rgzerye bogate t19
1p1c-arqtice p9 tinia
piJtren*neGi-Fi;p; ii;;;:
Medgidia. ln forajele de la Eforie Noid, Eforie s"a, r""nirshiol, Tooi"i-
sar etc., care au sip_at plnl la adlncimea de 350 m, s-au intlinit pit"i-
ruc ascenslonale, carbonatate cu temperaturi in jur de 20-28.C, "puuior-sulfu-

45
 foraj execulat la Nrangalia-a dat la ivear5
lTj_"; 9-" cloruro-sodice,-
art_ezlene, 9i ape de zicrmint,
iodurate,. bromurate gi sulfuroase. r
Bazinul, artezian transilaan (rv. 4. ; rv. 5; rvl-oi
,

J structuri foarte
neomogen[. Fundamentul lui iste format irr cea niai"i" m"re parte dintr-un _.ilurnir$l
masiv intern hercinic neregenerat, marginile r"iu gi spre ffiffi

fosa^ Transcarpatic[ cu fuidameni ,egeierat (g7\. "o"tl"otiau-ie

Apele din fundament -*!m
nu slnt lnca cunoscute, probabil ele coincid cu cele obseritate
--- -----. *- in fundamentul lweq
Platformei Moldovenesti. ,: F:i .
f;][rj.{tti|
s,uperi;; din depozite paleogene, peste '"ur" ,",'rrru .-
^JlTl de sare, depozitele
onzontul ".i"'.Lat"ittortoniene, sardafien-e pi'in sudul barinului flm
cele plrocere. ln interiortl bazinului se indivihualiz eazh, rajonul io,nocti-
na! nrytgi!'a!.aestic (IV. 4)cu ape arteziene
lrrueaini,iutarteziene, ascensio-
1{g (Ctu{, Ii!o"), 9u qpe puternrc mineraiizat. 16C7,- iepotabile, uneori
cu urme de hidrocarbai; raionul diapiric marginai GV. 5) cu ape ascensio_
nale puternic cloruro-sodice gi rai6nul centr"al, al'cutelir ti"-[i"niiiiiiil-
nale (rY.6) cu ape de zlcdmint ascensionale in foraie (B;r";.-i;;;;;).
puternlc mtneralizate, cloruro-sodice, sulfatat-e, bromuiate, iod.urate (mine- -d
:?li:"::,50-I00 g/t). Aceste rezerve pot fi foiosite rr""". penrru sco_
purl balneare. "o tt
' Bazinul' artezian aes.tic.(v. 7). Fundamentul cimpiei de vest reprezintb,
de asemenea, un masiv intern puternic ftactttat, iare ia contact c1J zona
1 i- [

muntoas-[ printr-o gerig depresiuni intramontane (Borod, Beiug, i"rioa,

rJ
;,4
MqI"g, Mehadia). Pe linia {e fracturilor, s,
'Ir
la adincrf"ivariate, ." irr"."'to b-
sedimentelor recimentate ape termale (carei, oradea 1a adincimi de "tr:"i BOd- I
2000 m, terme de 40-60'), care ap^ar'gi^la suprafa!5. ta grlie
,,t nrui;9i \
Felix gi duce la formarea unor mofete- (ouari,^ zainoc, Timbgeni, Tinc;,
'fi 'r-
\
I,ipova, Buziag).
Etajul superior este constituit din depozite gresoase triasice,eorizont:tLri /+d
calcaroase _jurasice, 'gi pachele :+a
.orizontar.i. gresoase cretaclice inferioarel
groase de.depozite pliocen-pleistocene._Mqr,ea majoritate a apeloi .it"ri"""
exploatabile se intilnegte 1a adincimi de 2s0-40b m in+nisiiruri
guri panoniene, cu alimentare dinspre_ carpali. cuaternirut'se diitin'ge 9t tGfi-
cu
o struc-turi in general torenfiall, cu litologie variatd., cu straturi acvifeie de
extensiune relativ mic5. De exemplu,- 1a Arad (pe conul Muresului)
pini la adincimea de 424 m au fost intilnite 12 orizoitttri acvifere
onale. Pleistocenul conline ape arteziene in cantitl]i mai "ri"ori1
maii,
mai ales 1a sud de _mediuMureg.
Apele arteziene din cimpia de vest_se exploateazi. intens pentru ali-
mentare^a uror orate gi a n-umeroase cum slnt: Satu Mire, Diosig,
Zal\u., Oradea, Salonta, Ineu, Arad, -1oc31it6fi
Timi$oara etc.
. llay1v1le hidrogeol'ogi2t .*:!*fd.nd. aa f6st identificate rn carpali (oc)
gi ip Dobrogea de Nord (MD).
In Carpali, structuralitologicivariatl nu asiguri dezvoltarea unor resurse
deosebite de ape de adincim"_:- Io regiunile gisturilor cristaline gi erup-
tive e1e pot ap6rea pe unele falii in mod izolat.'Rezerve mai mari pot exisia
ln structurile sinclinale ale cuverturii sedimentare, in mezozoicil calcaros
sau conglomeratic, in fligul cretacic-paleogen etc., insd ele nu au fost deo-
camdati studiate gi folosite.
Dobrogea de Nord, este 1ipsit6, de asemenea, de ape de adincime cu resurse
fnsemnate. E1e se intilnesc totugi la nord de bazinul Babadagului, mai b-----

46
 foarte
fur-un
spre ylg
t BEE*HEH ffimfr"*ffiffi UNNNa EEDB tlu
ap.dslp,tolyntgs ungreJ0,/p/t/ ap eJelellns aceoze|
EF*Beqrnpntsea ' iola4ujwgJbz *a'sebjngns _o4n )de

r..afli ,Mp!.r(rtt y ni;@t; ;t'adenii'n'r0ay ;;"!*!7ra

elergs ade nc fun1fug
uinului
mocli- 9.
lltreon
i10-
cli-
$iirmag),
(mins-
sco- $& q
te, ii[$r
(t zona
trrand, \(9
etajul
s0-
ilr;" gi
Tinca,

grchete

Fetri-
cu
de

rpnSi-
tr2rl,

ali-
l)iosig,

(oc)
rEnrrse
Crtlp-
crista
'os
deo-

GEnrse
i mai
 ales ln calcarele triasice catstificate. Aici s-au intllnit ln foraje unele orizon-
turi cu ape ascensignalg,.aproape arteziene cu tlebite mari (1-s l/s). Alte
rezerve au fost id.rntificate in zor.a calcarelor cretacicd dinj'6azinul
Babadagului (Ceamurlia, Babadag), cu debite mai mici.
tn,fine, urmeazl sl mai subliniem resursele importante de ape de acllnci-
me djn bazinelc arteziene intracarpatige (fig. 10). Aceste deiresiuni s-au
format ln etape diferite, contin-roci de- vlrste diferite, insi darea majori-
tate a rezervelor de api se intllnegte ln depozitele pliocen-cuaternare cu
structuri torenliale lncrucigate, cu d,ebite foarte variabile. ln bazinele
cu sedimente marine (Petrogani, Mehadia, Maramureg) s-au lntllnit la
nivele inferioare gi ape de zicimint, cu mineralizare ridicati (sulfatate.
clorurate). Orizonturile acvifere din aria mofeticl a Carpa]ilor'Orientali
stlt supuse loqll influenlei rnofetelor, confinind. unele ciniitali de co1
(de exemplu Slncr6ieni).

APELE MINERALE
Existenta apelor minerale pe teritoriul patriei noastre reprezintl o bosifie
de seami .pe care rar o lntilnim in alte firi. Pe o suprafall destul fe
restrinsi, ln comparatie cu a altor state europene sall din alte continente,
apare o varietate mare de tipuri de mineralizare, cu compozifie chimicl,
termalitate, conlinut ?ngaze, radioactivitate diferiti. ln prezent firuclioneazl
cirea 140 d.e statiunibalneo-climaterice,ln majoritate bine amenajate, cu con-
trol gi lnclrumare medicall,ln cadrul cd.rora apele minerale de origine subterani
se folosesc cu succes in tratarea unei game foarte variate de boli cronice.
Nurnirul izvoarelor minerale cunoscute este lnsim.ult maimare (secunosc
peste 2000), iar ln regiuniie cu ape fosile, prin foraje, se poate obfine prac-
tic un numir nelimitat d.e izvoare cu ape cloruro-sodice, sulfatate, mag-
neziene cu continut tn iod, brom etc. I

Plni in prezent au fost elaborate nulneroase hirli d.e raionare a apelor

minerale. Noi prezentimlnfig. 11 o harti lntocmiti de A. Pricijan, care
oglindegte condiliile hidrogeologice, geochimice, d.e ivire a gazelor, in mod
genetic.
Ca explicalie la hartl men]ionim, c[ tn regiunile sedimentare d.omini
apele sirate simple (zonele diapirice), cele complexe (ape fosr,le) 9i apele
sulfatate gi sulfuroase (depozite de gips, d.izolvarea piritelor). In regiunile
de munte domini apele feruginoase, carbonatate (feroase), calcice, magne-
ziene, uneori arsenicoase, deseori cu coalinnt ln CC, (in aria mrfetici) gi
de HrS in aria de solfatari (deseori cu confinut cle C)).
Apele termale se ivesc pe liniile d.e falie din v:stullnrii (Biile Lferculane,
C[lacea-Va!a-Moneasa-Tinca-Felix, Cilan-G:oagiu) sau 1n regiunile cu
gradienfi geotermici ridicali ln eruptiv (Toplifa) sau in Cimpia Vestici
{tngn Oradea, de la adtncimea de circa 1800 m adlncime ape cu 90oC).
Ape radioactive apar in regiunile cu roci intrusive (Munfii Gillu), erup-
tive (Tugnad., Turia, Slntimbru Ciuc) sau pe linii de falii ad.inci (Bdile Hercu-
lane).
 Alte CAPITOLUL IV
hinul Refeaua riurilor qi sursele ei de alimentare
r#nci-
:Fau
rrlon-
cu

la

Cot

Teritoriul RomAniei este brizdat de o refea deas[ de cursuri fluviatile

care are o densitate med.ie d.e 0,5 km/km2, calculati pe hirti la scara
I : 200 000. Daci. s-ar lnsuma lungimea tuturor rlurilor gi plraielor, s-ar
ajunge la o cifr6 total| de 118 000 km, adic5. daci le-am pune cap 1a cap
am reugi sl lnconjurlm pimlntul de aproape 3 ori pe linia ecuatorului.
ile In aceastl lungime lnsi nu este cuprinsl re]eaua deasi a cursurilor cu
scurgere intermitenth, torenfial5, care reprezinti lnci ce1 pulin o treime
din lungimea menfionati.
GDN.
Marea majoritate a riurilor se lnminuncheazi", lndreptintlu-gi crrrsurile
spre Dunire, prin intermediul c[reia ,,sfirgesc" ln Marea Neagrl. In afara
Dunirii numai citeva piraie din Dobrogea lgi vars6. apele d"irect tn mare.
Riurile din nord.-vestul ![rii sint drenate spre Dun[re d.e Tisa ln care,
Fac- de pe teritoriul lirii noastre, se vars[ Vigeu, Iza, Sipinfa, Turul, Somegul,
ra8- Crasna, sistemele Crigurilor (inclusiv Barciul), Muregul gi Bega. Bazintfl
hid.rografic al Tisei se extind.e, pe o suprafafi total[ d.e 71 436 kmz
(tabelul 1). La sud gi la est toate rlurile principale se vars6 d.irect in Dunire,
Gare baziw;1 1or insumlnd 150 234 kmz (Timig, Carag, Nera, Cerna, Jiul, O1tu1,
nod Vedea, Argegul, Ialomifa, Siretul gi Prutul). Bazinele riurilor din Dobro-
gea care se vars6 direct in Marea Neagri, reprezintl, abia 4 867 kmz. Tot-
odati, ln baziwl inferior al Dunirii se individ.uaTizeazd, gi o serie d.e teri-
4ele torii semiendoreice subreice cu o suprafald,tota76, d.e 6 545 km, (tabelul l).
ln funcfie de pozilia 1or geografici, V. Mihiilescu lmparte sistemele
flgviatlfe din lara noastri ln cinci grupe: ,4. Grupa vestici (afluenfii direcfi
9i ai Tisei) ; B, Grupa sud.-vestic[ (riurile din Banat); C. Grupa sudici (lntre
Cerna gi Siret) ; D. Grupa estici (Siret gi Prut) 9i -8. Grupa riurilor d,in
Dobrogea.
cu
, I)ensitatea re{elei de riuri. Densitatea variaz6. intre limite largi in funcfie
de conilitiile ln care au luat nagtere viile 1or. Privite sub aspectul legii
cmP zonalitdlli naturale se poate observa c5. d.ensitatea este rid.icat[ ln regiunile
carei arr o energie de relief mai mare gi care s-au aflat perioade lnd.elun-
gate sub influenla unei climat umed cu o scurgere bogati a riurilor.
-
Ca regul5 generali se poate observa atit o zonalitate vertical6 a densitifii,
clt gi o scidere a valorilor medii, d.e 1a vest la est, ln raport cu sciderea
umiclititii ln acest sens.

49
 -:Dr,LLti I

firr? priyitoare la lu_ngimea ii suprafata bazinelor

de reeeplie
rlc rludlor din Romenia.

Trungimea cursului Suprafala bazinului

tsazinul principal (km) (kmp)
::ircipai
.r .,";
3:{: | "f 3:i: ,".'u,
|
Vigeul 80,0
Iza I 606,0
83,0 r 303,0
I Utul 66,0 I OOB,O r sss (VSrsare pe
Somequl
i,
terit. R.P.U.)
345,0 418,4 15 217,0 15 266
Crasna 141,7 194,4 2 000,0 3 686
Barcdu
Crigul Qspsds
1 18,0 195,6 I 979,0 6 0e5q
Cdgul Negru
148,0
t44,1
207,3 2 425,0 I 119
167,7 4 476,0 4 645
Crigul Alb 238,0 248,0
Murequl 3 957,0 4 275
718,5 766,0 27 919,0 29 767
\< Bega 168.6 254,8 2 241,0 5 566 (varsare pe
terit.
R.S.F.r.)
Timigul 339,7 5 248,0 10 352 Vdrsare pe
p Cara.gul terit.R.S.F.r.
Nera
84,9 128,0 I 118,0 1 705
;FJ t31,2 13
2,0
Cerna 84,9 | 433,0
Jiul
\\E :.: l':lireas Oltul
348,6
698,8
10 469,0
24 300,0
Vedea
'tt 5 364,0
Argegul
Ialomifa
339,6
414,0
12 681,0 :
8 873
Siretul 592,5 zzi,o 42 354,0
: Prutul 44 014
704,O 952,9 10 970,0 28 396
i

Taifa 383,7
Telifa 280,2
t Casimcea
t 755,5
l
Teritorii Interfluviale:
senriendo- Rm. Sdrat-Buzdu; B2t
-ice prin- Buzdu-Chlmd,fui ;
| 264
cipale Cd.lmdlui-Ialomi!a ; 2 455
f aiomif a-DunEre.
| 796

"ffifJitlf. inclici lmgimea 9i suprafala totals. a bzinelor de receptie ate rruilor

- a* "e we, in parte,
I Suprafata dremt4 de aflueufii Ti*i din
I R.S.R, ,I {OO EE'
Suprafata drenatd. de alluulii direcfi
ai DmA.rii 150 234 km,
' Suprafata afs@t4 d.irect Mtuii Nese
4867 km2
Suprafala totale a teritoriilor smitdoreice
6 545 kmg
Alte suprafele (Delta+Reelm etc.)
4 42O km.

51
 in ansamblu, densitatea refelei fluviatile este mai ridicati
unde ea variazd intre 0,5 ln munti.
9i r,[ r.njr.pr. cJu--ii;;ri densitd.fi se int'_
nesc ra altitudinile de r20d-i400;,
rturitor este cea maj abuldl"ta. p"rt" r?bO-: jy ii""?"'iri-"ntarea ipruviaria
alimentirii nivare ae atfituaine-li-ir"o".ru accentueazi l8dd;, iiiil ro""pu d.ominarea
agregare fizicd', densitatea incepe'si procesele de dez-
scadd,
"ti"!i"J"i"i"ri minime
tur circur'or slaciale (in jui-de'o,i-ri,z,"uit;A?j;!":ffliea ra nive_
aensitrlii refe-
lei fluviatile in zoneld s" i"toiugt", furioJa"i-io?"iungate
(6-7 luni pe an), prezen'1ei
"tpi"u d.e inshet
suprafele mari se dezvorie numai "it""riio, ;i-"{tb;";;:i"i"]=irtorit6 cirora p6
tutui cumpenei de_apd.", unde r" t"ri*t" ""tjgr.pri"cifi"i-"i-lt,ioi, crt 9i ,,efei_
gere permanentd,._p-itur"
tfu;;"""# i+iii de riuri cu scur-
4g ?6p?di, c,are ie menline'i_g lo"i;";";;
reliefutiri, ."orgur"u provenitd. din
Hl ,Ti"ff"rr""r""r"fuH:nr" topir^ea ;iht";
rn zonere mai ioase, considerate subalpine, se ingroag6
pitura depozitelor. au'.,ruts"ot, i"r pl"'" bogate in mod sensibil
tare intensl a rerieJurui. scoarga a" iti"r"r" contriLuie la o fragmen-
ape freatice din abundenfd grfir"rii;;dio, d.u bazi contin
a.igoia permanenti
chiar gi riurilor " "ri-*t"r""r"1i"r"oa
r,r oi;;i;i;l?;""turi1or,
"dtu
T1i'cal7za
tili deasl, rnsd. din se formeazd. o refea fruvia-
rocilor' clastice, puternic peimeanile,
infiltreaz'" spre adinciei apele se
_-"ri,-"ut"*,1-".q .;i ;i+;#"riori1" rn timpur
secetelor. ln piemontul Gedc'gi l;. ?ts-qnturile rr*ti"u'ro urma acestei
situafii se d.ezvolti. o rgfea:Lurii"iilja""re"-a"i""o-rlo?"ru
(cu o densitate in jur dri o,s_0,7?t **- sq pwurb intermitenti
km;).'
in podigur rransilvaTiei unde o*iait"t"".
general mai mare. ,i "aergia reliefurui este rn
Podi'ul Moldovei chiar -densitatea re;e1ei-fluviatile este frai ridicat, decit in
ln
rn timp ce in nrimul caz valoire "."aitih" """i "iiri"
a"-i1"gt9 .i"t """u"tit"re
asem,nd.toare.
ir^i"?iiir,s-o,z kmikm2.
in cel de at doilea densitutea estJ
rn clmpia Romdni rimita teritlriitoril;* 9,f ilcuffio d"nsitati-'lutrs;.
G/dii1i.
coincide, in tin' 0,3 km/kma
tate, mai ares, de -"ti,
o.Ettiy,""-"rir-""-iiii"ei.a"p"riJ"i"r"lo="t"ro"r"
a" i""r.-ri-a"p-it" ho"i.iir". o"ir bilanluf reprezen_
logic at acestor teiitorii i-iait"i; hidro_
cu regiunile de podis are ^";;i;;;i
Morlovei,"
;;i;rfia rn comparalie
mici. Aceasta est-e o rirl'are a diferenfei "atorite J";;;;#r;;mrn totu$i mai
fala generatl a cimpigi n9p*-;i1;^ -i"i-a" rntre.supra_
"i"tii" "iirtaDundrea.
sa de uror-i-rri-u--
se poate explica caracterul intact'd.in punctur.a"-""air" Asa
are a Bir'ganului d:^:ig, in general ai al eroziunii tioi_
ni procesele hidrologic" pe 9i
lgglg;it;; Jr"""ri, in care domi_
,,v.-"rticard', rriiiiii"iii,""
lnsi trebuie si facefr..9 ir.cirare: "-)"plllri"l. Totodati
prerbnp"-""lrio.'iJriiorii
,,o" se af16 in condiliile'cti-"i-J" .iune,.,i"a"-"""p"i"iiiirrr"""o izodensa
de aproape doui ori'""otii"i"" pi""ig,ttitiil;;l depigegte
probabil lnci din timpul tormari'i t-oeisutui. """iJti-rilo"pru continud.
Densitatea retelei de riuri este mai ri4icati
cimpia Romanl. Aceasti air"i""re-prJy_"" rn cimpia de vest decit in
ng-J"-"ll?Juin
mai ridicatd, iar pe d.e.alti p"ri"'Jr-toit1."pii"irrJ"fil"=""r" umiditatea
tnai bogat releaui lo.cali,-pr6cum gi alimenteaz|
slunea mare a cimoiilor di divaeare.""i"tii -orfo-genetice specifice: exten_
Valorile s-up "011ril;tz sint caracte_
ristice numai unei'ti9ii ett;""o""
i"s,rG
ridiclndu-se pini la'0,s:0,t- trirl#. 6r4ruttrt st"*io ue il ;"?;
vesE a fdrii, in rest

52
k -:r!i,
n irfil- LEGENOA
- _a4a
T:-:lea
:: lez- Fl-=) nn_nqt I
l---:1uu "
. J!- ;-.^E-
-: N.SNcr a.r ,,
!'- -:9tr- V72te ot "
q
- -:.ref
+
r-:ra pe
[WWqz as,
ffir,e l/,,
ffirrZ.r"
".:i-,{ f-l>1,3 "

r q
,".:sibil
j=u-
?*ffi
- --rtru
. __{- E
dE
-=rfi c"S
G,,'W
^-
9'"'
irL:a-: Se
'4 L-,.
:-:ff,ul n
"":.::tei
*"-:r+;
5-_!4!4j!gk,
*te irl Fig. 13. Densitatea'referei de riuri gi dinamica repartifiei ei teritoriale rn
..--i- a- Rom.nia
- - alt
-- $"$1"*,oir"".lrj:
i:: .ill12, Abateri de la aceastd zonalitate se observd in regiunile cu condilii geo-
-.: {m2 ::fl:., l::lt specifice(piefe
.(c.arst, picmont) qi de struc?"ra---tocla ,p"6iti"'a
de apd, convergenfe, divergenle etc). Astfel,"
::::l"t^-yt"_g^tatrce
cupa cum este de agteptat, in regiunile carstice cursuii de ape 'superfici_
a-1e se. organizeazd mai-rar, m.ajor'itatea.r"gtg"rii f;;i;d;-.e
_ : -:tio ieranS.- densitatea din jurul inasivelor" calcaroase atirige|e caie sub-
legi.
b.'ikm2, ln interiorul acestori ea scade pini la o,g-0,6 km/k-me,
o,a-o,g
:e poate urmS.ri in carstul muntilor p6durea craiului, Bihorului, """r-""
carstul
: ! -\;a cara;ului, Bedeleu, Mehedinli etc. ln sudul nobrogei;nde ariditatea
*- *
-U1- ;limei este accentuatb, cursurile de rruri lipsesc cu tofJ (cele perma"""t"
=au semipermanente).
__{1-
- - r+X
"
- -:::f
- -dLd
. Densit5fi. ridicate pot fi in zonele de ivire a apelor subterane
sesizate
Sa glacisurilor,
. : - - _a^ : lT,lts-jtelile.piemonturil_or, cum este de e-Jemplu ,ruto"i"*
=axrma de_],4,km/l.<m, de 11poa.le.lg nor_dige ale Munlilor Fd!6rag (lunca
--:-rrX ;:n stinga Oltului), din '----
Jara Birsei (0,9-l,l) etc.
Deslgur, o caracterizare mai aprofund-ath a densitdfii relelei fluviatile
i * :- i- s<- r'a putea face atunci cind se va inaliza,in detaliu,
denJitatei relelei fluvia-
* -a LCa
6i temporarS. Aceasta ins6 va dt";;i p.;i-
:tazd. .ila "_l-::ltg_:1:,p"t*anentd
*..,"= numal dup6 o cartare hidrograficd detaliatl a
ldlii.
:nten-
4:ULt-
,,I1"_lil"fle .lorrgitudinale ale riurilor. ._I\4ajoritatea riurilor inportante
c,n tT1 noastrd i;i au_ _obirgia in regiunile carpatice. panteie acestor riuri
care slnt marl rn cursul lor superior (pin6 la 800 m/km), scad treptat inspre

53
 zonele piemontane (pin,. 5-10 m/km)..Aceste sectoare fluviatile se
deosebesc intre ere pii"_u"1i"ol
'a
panta riurilor scade- de ra.b,b a" "ririd;li"i"ia"r""iill"ta. Spre.cimpii,
albiilor gi formarea. L id^-/q-, L[;^;"?;ir'lro" aruvronarea
-""oar"ioi1t_p[
Examinind caracterul 9i complexe.
_p;;fil"ti#i;diqffi"Jlfie riur'or din riiferitele
pdrfi ale tdrii. se pot a"or"ii a;;i;il;;;;#
fird ruptriri de panii :',|lr'oyurrue
prorilur'e rrrl rupturi-"f "r""ti.rll i:p;irtir;i"*fingt{,;i;*ote in norrnate.
ds;;;fi; trefte.
in echilibru relativ, avrnd '" ipi"gqp,'" ;;;?r;;\"r, de profiur'e
;il; |arabolici (fig. la). pantere acestor
riuri scad treptat tpi" -"'ooTo""f?.?r"irenea
bat regiuni cu o structura profiluri le au riurile care stri-
Mare, A'masul. ATjg, s'ataju?;*A;;na,. uniformd., cum sint somesul
"pjit-,igt"ii#relati'
Tirn"rrer" ciii"r,lq"sr.o, cri$ul
Alb, Timigut, lrotrirt gi toate ,ioiitu-""r"'t9f;;;;tgil"""iii
lor carpafilor uutidioo"ti-{tr"rir"-fun Moldoval. olrec'la creste_
rn lungur acestor riuri
ff i}lllt"rntff
i"ttl:1"Tt"fli:G;^;";eanu;;;;";;;il-",'t"dominante
r",l':i:fi"H?ti$;P:flildi"de.in.trepte,. deci cu rupturi de panti, se
uoo,ro,m"ii;;i::+:?HrE"",(:11,x,.:1,ffi ,_,fr
p.ragurilor tectonice-pi
uit"*j e;i;g".:e. Aceste rupturr por avea un Hl,T:,Ji:rll:rrf
ntm roarte diferit de evolulie
li ai_"i.r""r.
Riurile cu vdi transversar" r"tl".t"*ri?
sau prin antecedentr,-ttu"
ai"ti-i"i#i";ajoritatealor
rocile de baz'" cris(atne,..eru_p,tive,
prin captdri fluviatile
cu roci sediilenLre in alta prin
specifice lanfului carpatic. gresii rezistente la eroziune,
t;;-dil;e
"?i""rour",
rupturile de pant6 antecedente,

L E 6 F N p'A
wwt Q=ad
--- -.-.Sornqu/ llarc si &nes (L
Marepat (L=Zlqi
Marefat kn) ' I
(L=ZE7 kn)

- Jiul (L=JaS,6 knI

-.. Oft u/ ( L=
-.. -.. 63S,5 kn)
*lrgeou! (l=,1fi.0*n1
**.-. lalonita (!= +t+,Of1r.
Tns[t/6a/ (y=144 pn1'
-- - - Bntrila (t= nAA ri)
,.,.,.r.ox
.
Eirladul (L=Z4S,g kn)

70
t00 "frdn lungna totali
Fig. 14. Profilurile longitudinale ale rlurilor
principale din Rom4nia (I.Ujv6ri).

54
 ile se grandioase este defileul-Dun'li,
,-.i-pii,
erementele dominante. nup-turi ?e'iant[
in cale-cataractele gi ,,cazanele,, sint
:'lllarea importante .J-rrrti1rr".", d.e ase_
=renea, in defileele .l,tureprilui-."pliilt,.ortrrruii; i;;;";, Racor, Turnu
i:=ritele
R'qu, Jiutui (r,ainisi), do,I;ff';&ii"r, c-rii"i"iii"p"a"
L-:r exemplu crasic d" r"t*"t"lirl'nr"riif, superior etc.
r!:/m6le, ,ie duritate- a ro"iloi ag ;;;il'i*p'"1:; t,;';;;d d;oritl diferen]ei
p: )te. d; ;; ;"i ;I"!#"eoroi card care
";astur
lLr:fruri1e
aastor
ET"|$:: J' #'#il;ti t';;;;;";
Profil'ri in treote, caazate de eroziunea glaciari,
;';;d;
Ii diiaoroi cu pante
:a- stri- ir zouele alpine ile munlilor srnt foarte r[spindite
S:regul pe treptele-glaciare se initaleare
R;ail; I.dS?Iar--p;jfg Fi Retezat, unde
Cri.sul unefri^gi.lacuri, iar-in'avar de acestea
;este- de zeci de metri l;trrr-"-'t""."#'" nit"",
L*ffi"111.):"r""d" cascada
nufl Trepte se 'mai o9'! i1t'ni gi rn rungul
l:ansilvaniei si pidig"i M;rd';;i ^#d" cursur'or de api din clmpia
'le unele alunecd.ri dJ;;t;;;;Ltlrc ruptura de pantd. este cauzat6
Jcrte,
""i.tiii" din timpur'e
se istorice, t'iate de cursurile
Eb.rterii trrd, deoarece in amonte d.ri""i"tirJ' H;"*iri"i"i"
;; i;;;;;#'p"ntru agricur_
::;1a qrcr. inundabile, care se dreneare ;;;iJ;;"nJ".* rJ#"";z"t;n inmlietinite,
en':a un
-+t fig' 14, reiese "u 4Ttt" +.; pl"#t"i.t.
tab. care curs aproape paralel versanpii estici ai carpalilor orien-
ilrm:-iatile cu diieiiia*crestel0r ,oo"t*u,- au gi cursurile
cele mai inaltE- ka pozilie generalif.
,,iil-" prin
Bishitei, p"|" re to't*uzu-"li'"orrurilorDd;;;-;";t";"it='airrioge cursul
rEiune, ""r"car-e si-as f"t;;t-;;;;
tali' Riurile d;itd,-ro barpalii orien_
te, au caderi mari in sectorr I i;;;;ti;r i"rp"oai"oiare pe c]estere carpatice,
sectoarele piemontane 9i sint mai'echiliorate apoi in
i Jiului inferior, 9i .au
"inpi[-iers$"r, i"l";]".;;fluen!ii Ottului
rw"rE{ri"i-i"renor etc.).
"n""irlii
sursele de arimentare ale riurilor.
Rru.rris
--ate de apele rezultdg
g: p;;;; {in }.qa noastrr sint arimen_
i"jrri; ;;ir;;i;;,'iii"ito;
scurgerii superficiarel. din'ip;;;";;{ro"a..- Topirea zdp;ziror(etementele
aparilia p erio adei,b si determind
t!2r . !"q;{ ;; ;;;;;r * a, . riie- toJJfiit" a" importanti
:entru regimut majoritilii riurilor :;;;i.*rri r"rort"tliio toprr""
z,pezi-

4-t1 neplil..nonctedi.aliment{rii din zdpezi, din scur_

3rrcr mperficiald,_cu altitudinea t" n-_a"i' tZ
_-*ffi:

55
 LE6ENDA
@(;,;pgy,g;1yow
nlffli:{iawenn;
_
9 o oo o

P\
(A
':, o1 oo\oo
e

Z= zipadt ; P. ploi ;
o=Subtenn

Fig. 16.
ffi{ptA
Schema rdsptadirii tipurilor U. *_"",
Ior sint asociate rl*q::ti
9i cu viitunl-"._r#y"rlt".
{io p10i. Alimentarea
";";;:;r1:nii?t:i;\i.r',yemai-iulieiioaioregiuni,e
fili{1i";nffi
T""11 ap.ele mait. ptuaio-niaat" a.o ",j*.!n l?,:1'!"1 aerii -gt concomitent
hr!""!i,JK',K;1,!l#,::,?"i:i;r_*,::;!"tXi"";T;;Koi:,"""*"#:,:T
11,
sea-cd in perioad.ele
.apelor n,;ci 1i'tornd gi d.e vard_toaxrslenfa "i truJi
ffi'"tr!{"#{;:':;;.i"diii',iia.l,,","p,""',ddo1eg%uoscurserea
t"tit"ri"i"TJ#cpe teritoriul !'rii noastre, "tr-o-"#po)rgr" variabil'. pe
r1.p;"it"'r,.";"ifii{f"EJi:"il"131X':T,XT:ii3;Hii,..iurya;;;#;
hXolt"ffilil?i:'"x","X!,"'11"':;f'tl"oo,-ur,i*i,J-^;!f {:i#-t"i:f
o ti
^ datd cu scSdgrea artitudinli se pro$uge insi o serioasS. distantare
'i::,",:;,!,:'r#f*'{n#,"4y;i:*:":i:!;i,:t;;*iiloyl,"at,scurgerii
azate a
c I eva p o _ tra
ff ;:di
1i",' "1,il;1" :::#:"T r?1,,,;
iit"t"-lit rtl;i ff":l
""piiq
cea dfl;';,
unor
lifi "
ofr:,=iil mai aies din-topireae" zdpezii.
='uj
zond studii minufjoase,
" rori la"ntificati si o
inferi ouri,
^rl!-a
*::l:""r-pii"i,i"ta*f"il;ffi r"tryttf :;*'fli"#h#J:ft f 'uill
i:n""f"jijffi,H,:::',"ii ]1i91.'"-ri mare parte a leritoriurui firii
_1"."r*r;;;*;',T;,"#;#:1'":l'tri"?ri:,lf;ll*:1#;l_lfi
noastrd (24r) prin date
-indreptifit
ram o zond de atrofiere hidiJmltri""*loo"rte :re_au si
o sepa-
"ttmiiif,rii iuprrltclare, faf', de tipul d.e nivozi_
66

I
 sYlA [.e^^tui \r,)\\\,),\q
n"h lr-JS%

w*:-*35%
ilfimE

-ri=,
"aK#
'c(
%f
t4

Fig. 17. Schema procentajului alimentdrii subterane a apelor subterane din RomAnia
(I. Ujv6ti).
]Ilinnri).

t9t9 a]. p.recipitaJiilor, unde diferenta de nivozitate depdgegte B0-B5o/o. La

ngiu:rile alfitudini mari desigur ch. apare izotrolia de niaozitate\a'iaiefi sub '10%),
itent iar intre ele zofla de niaoz'itate heterotrofd. (abateri inire 10-30o/o).
are un Este evident, ci o datb cu atrofierea scirrgerii cregte instabilititea ei
g. :iurile (influenla pierderilor), scade scurgerea superficiali, coeficientul de scurgere
se reduce, deci se reduc in general rezervele de api. Desigur, ln regiunea
de cimpie pjerderile mari a1e precipitaliilor prin eriapo-tranipirafie sJdato-
r;: pg resc ;i reliefului slab fragmentat unde o scurgere mai abundenii se poate
'-apit5 :orma numai in timpul apelor mari de primbvari, cind topirea zdpezilor
:r-.cipi- -:rtilnegte un sol puternic-imbibat cu apd. Dupi cercetiril6 existeite s-a
15?a se
stabilit_ci ln timpul verii se pierd minimum 10-15 mm de ploaie, pln5.
ce solul se satureazd gi poate porni scurgerea superficial5.
:,1-are -?n. lar.a _noastri domin6, in general, tipul de alimentare superficialS.
M:r;.;7,i'i, |luaio-niaal'd (alimentarea din zdpezi 40-50% intre altitudinile de 800 gi
1600 m).9i cele niao-ptuaiale (aTimentarea din zdpezi s0-G0%) san niaal
:r,oilor rr..od.erat (alimentare din zdpezi 60-80%) in regiunile d.e ctnipie, in con-
rara cilii atrofe gi in muntii inalti in condilii izotiofe. La nord - de Trotug
:a;ezii.
si. o 5n{e s.e resimte regimul podolic al precipita}iilor cu dou6 maxime de vard
*-.tu:ie.gi august;i cu ploi torenliale deosebit de intense, in condiliile
:-diefului pg!"tltg- fragmentat, apare qi tipul pluaiat modera.t (alimentirea
h 341).
lm. ;erii *."?p:t! 39-4A%). Acest tip de alimentare este caracteristic podigului
i Sq- 16). Iirladului, carpalilor orientali (versanfii estici), zonei premontane sridice
fu i"t" ; nordice ale Carpalilor Nleridionali.
Alimentarea swbterand. participi 1a scurgerea medie anualh ln jur de
sepa-
luso21- $,1o. Totqi, ea este mai redusl ln regiunile secetoase, de clmpie, unde
ieseori devine sdraci (sub 15o/") gi in Piemontul Getic'in cazal- piraielor

DI,
 I
l,i

,utohtone, intermitente, d.in carLza infiltraiiilor

sursi de alimentare^L,"lri::i^""o, hiirograficd. puternice. Este singura
'dinspre teritoriile semiendoreice scurgerea m--a!or5 in Birbgan, unde
Alimentarea subte.rani este,bosat'li"rt" s'^perficial6 ripsegte cu totul.
B5o/o din scurg6rea medie anu_
a15) ln d.epresiunile intramontan6 cu
lor subterane (Deore:1.u.1:_l h.";h#:iatiH';;"mulare a ape_
llli";, ci"", r.ega-r-{f fi" ri-roo" de efitare
a apelor freaticb ra'periferia piemonturuor.s_curgerea
de bogatd se observi'rr subterand. deosebit
r"q"fii;;;;r;;"
dinti, carstul vlcanurui,."D;bt"dt"a, ,.iJ,(radure?-biaioiJ, poaigur Mehe-
regimul acestor surse este v_1,i#il, nu poa*e .tiarp"^ii" niaor etc.), rnsi
regularizirii
"*pruotui"
;ul urma unor -gdi"
:::":s_":ii g:1_ .poros. Unete tn carst
retenfii subterane. "o-pu'"rlri-tu-;ftiff;rervin

i
i
I
iS-=- , --
rimgura
rnde L.I.PITOLUL V
btul. Bilanjul.tidrologic qi debitele medii
2nu-
r ape-
dare
ate nurrlor
t
Mphq-
; insi
y,arfl
carst

Scurgerea fluviatil5.,
a circuitului aoei, caredup'
ri .cum este indeobgte cunoscut, este o verig'
ti;e;r
iogic' Formura^clasicb "i' gte. u*pii-"te frn bilanful hidro_
mediu-este elaborati de
-.^p_tti"9,ir"i-^hidrorogii
E.A.Briickner in anul IBBT: '
Xo: Yr*Zo*Awo
adtcd- preci/ita{iite cizute ({s)
sumi prin formarea scurgi.rii'ryrr iq cuprinsul bazinelor de recep}ie se con_
esprimate in strat mm. v"aloat"'" ii"
pti" (Zo), toate
kov serveste pentru ii#, """pJ-i'rl$-ira!ie
ggetlrilil-?ir"i de E.v.oppo-
""pti---"J
supgrficiale ) ci. bazini"'
f,nlr scnimburi de ape (subterane -iau
i;;;;il"t":"^
(rg:ililtrt, apei in ansamblu a fost exprimat in formulalui M.I.Lvovici
So * Wo: So* (U,
,"Xt- * Z), andepeling6semnele de maisus figu_
So: scuf8erea medie superficiali
i Wo:umezirea total6. a solului;
!varoarea umezirii,totale
o-: Scurgerea subterani.
a solului
ditate, care este aproape constant tn (w o.) es_te un indice varoros
}"giunit"-";'"Jfi;te.,bogatb.de(stare
umi_
apropiati de satuiarei si vai;;i io.ltu
toase, dupi disponibiiul d" .pa. --*' sensib' in regiumre Joase, sece_

ffif#lls rERrroRrALa A BLEMENTEL0R BTLANTULUT

r,egile de bazd. are formdrii apelor pe

capitolul referitor ra condifiile teritoriur J6rii au fost tratate tn
;J"s;;fi* Et"-;;;Jf1""iii"rtor de fidelin
i:::{!:ft'S1hiii?",t*f :*1":::.","ni"iat"?i"i,i.;r;_,";;ft_-
cantiratea nreeinirafiil-o," pgdii precipitafiile multianuare
l9I5; t92l-I-96s)-vaiazd, intre r{s
35d
--).
-pti" ".t"?;r;?
m.gr si lbb-d-il; f,Ji"rito.iu
(lgg6-
rmaginea ce se poate
rormeaz', cu o serie de .obline o#rt"i?:"liir"1iito, se tedi.
con_
legi dinamice. rn partea vestici a
Jdni gi ca atare

59
rf

i
I

tl,
I
I

.Tig. Retafia precipitafiilor medii pe bazine

ie. (d"pd-i.ililt,
bitlate p. Gdlan). cu altitudiaea oedie qi raioanete de
vala-

pe versantii expusi spre vest ai dealuril0r-ri

muntil0r
pitafiitor eSte intotde",i;;
caLrza proceseror adiabatice -;i;Ji" iii'ro_s 0.o7o ta.t"""eicantitatea preci_
attitudine. Din
gi termice zonaTe,.precipitafiiie
medii cfesc cu
3.ili:lt:#:f ,x,-'#ilJt#"i-f "ibr.,:",":':::l-"y;:?li'ui.''rt+e;;;
dintre altituaitJ-;;di" ; t"-ii;fJi"l-reprezentate graficete de leEdturi
precipitaliii"' J,'t" p" r,"g""E;;#"fi:Hffitf,l, .:J:llnhErf#:r:
cinci ramuri, fiecare- cu"r".
gradilnli_.,i'il#ri. il;;;:
. ilr=di"-"!i1or se obtine
Jiiti::f i":l%""1?f i;,"?3f,r;ig*:*rilrrff#i;-nllTir,'aa;6ru;;
Sclderea cantitltilori;,g_.r;cinii;riia9.h
evidenti. ln Cimnla. de est, cu eicepJia vest la est, este, de asemenea,
media anuall a oieci.pitafil"i'"rt" i"in-"r".;+i ir:ir"iio="rlo" de granifd,
V.

piemontan ta ariituaini ,gj"i-;iir"s" i:^,:i]"{

de 600 nrm, iar ra contactu]
Mare' Moneasa etc')' In Mordova de. peste 800 mm (Baia
E"t"o',ro" foarte mare o are aria cu
60
 va7.,', intre 500 si 600, mm, iar in
cimpia Moldovei gi la sud de podigul f
lirladutui apar "o extensiune *-":""it"r'.a;-";b ;d0;;, care caracte_
nzeazd. apoi B'r,ganul, Dobrog;"
;"a"r ci-fi"i"ir;l;"
,ol (v. fig. 19).
il

seurgerea medie fruviatili (yo-mm). Avind

pe care o are sisternul carpatic-in repartili" in vedere importanra mare rl

t"iitoii#""'i_iaitafii
rale, pentru studierea s&rgerii *"tii au iose uiirirut" gene_
{

i" larg
liile intre scurgerea medie !i rttii"Ji""" -"di" . t"a*ri, de recepfie.corela_ ril

{
(
Hned. {
(n)
{
2000 ,fl

'wi //
/ ti
/ // ,{

///
/ll
{
ffi,,,,;
'fi

I
fi
til

IH

tl

ttts

|lfll

is
rlll{

iillll

l|fr
lilt

mf,
:ut
ttiltl

iliil

it0fifi

li lltlll;

l..1|i

rilmu
t00 200 a00 qio 600 700 800 900 /000 //00 /200 /Jo7 t4o0 yo nn
lrilflill

q-ffi

f:;33;ff'tt:',?"#f,H'.:-j3",.t??,?;i'f:),il**#il1?,i:%:*,f.,?:%T*:. receprie

62,
 Podigul
nracte- cea cuprins*:
5e ts;. rylt#'tiT6:i^,,
L Romania. il,i:f itru:ffiHf "il,'ufi *l*"':'t
rnafe E-ji"?'i!??i'i,fi illl,?rX,'*?'r:'jl,:%ii*:*llllfi H:ifl
gene- {--r:zind
lil
curbele d.e legdtur', p11".1
corela- :e.stce distinge ;i unele elemente carac-
a*:eplie. "o-uol;,A.tf"i;-;dt;igo'-ar"
-:ra-'prezi:rtd
scurgefea
linii^drepte, ci i""ii""t" rpre medie gi altitudine
I 200 _ t (pini ia in'rfimea de
i,Ol._i, .i"pi-i;;; se abat spre stinga, indicind deci o
.dreapta
trLftfl*:nliror "lurg"iii 1r.il"r"" 9.r5;terii scurlerii ta r00 m). La
!lll,*i apropie' datorits;";a;;i;";duse din regiunle
se
:e cinpie ut u"
r-:radientii
scurgerii medii au, in, general,.valori
=i"*",r""jiii:,tH;ff$;#t",* jtil.':!,,mfu destul de reduse in
-=rtoase din RomAnia , pe tiig|-')ol.1rru,"" T,.ffi"eriiinregiunile
t;zr:udini, scurseree, d.escrigte verticalh, este c6, la aceleasi
trt"ptoi-i," La vest La
:e saloarea sc"urgerii ai"'""ffi"!i -gst. Astfel, diferenta din_
ii" estul- fdrii,
depd;egte l\do/o;,.*g"t";.#d;" ra altitudinea de l 200
=' este de
;," versantul vestic
ie circa 780 mnr al .-"r'iootoi-nJ"rat_Goaea;li "irtr-gsii mm (80Apuseni,
l/s/kmr)
ie circa 730 mm rbs I?F !io;;ip" ti
.i"L""ru,r-rr9rti" "i"m""1i10r
il'ir.-#i r"" clip"gi nr*iaii""ri c"rpa'or orientari.
'r0 ris/kmz) pe veisan;;i;ia d"#"i',;d;;;ii ii |i'a" "ir"" 3r0 mm
a-xnna cd valor'e cere mai "i putem
-uti .t" i"urgerii -;fii."-;or "oo"ro,ie,
intilni in
=nile vestice are
tlodeanu scurs"'ua rd'ii,I;-;iifidfi; *r",;t^il;"i"]'rn reei_
Retezat ei -in
b circa 950 m"-. in *sai" "J""gl'ii'"i1"
uunfiilJirrri r aoo --,-in Munlii Apuseni
s"t"'ur,ri
Figira; r 250 nm,,it n"'""Ji"'di6'i'-,.i'''lr.*riii;"i, 100 mm, in Muntii
9i
-a citimani ta t nrji"i la 1 r00 mrir.
curburd la circa 680 ::,"i;bi"l*".r"
igl lm etc. (figl2t;. "i,*.ijbd,;1i, in regiunea de
Regiunile de munte ;i;i ;;sft"di^n
mm, iar i" vglgr t,rii de izoreea de I50
-J00zona "ri a" _
"J"*"iJ"io, 150.piJr"gio'ile
mm. -
.In piemontanb,
premonturile vestice
,&g*"?q"^fgfJ de ges. Astfet,
de 60 IsO
9i sudice i"-""i""t",izea)d priitr_o- scurgere
- mare
Diferenta
n -. .i"f-""tu*"ii"" il'ao _ 100 rnm. medie
dint-re-un:iiii"i"J p"aur"i lri'ra"venesc
Transilvaniei s" ogrindelt"lil" pi a podisului
rnare parte a podigului *"rr*erii medii. Astfer, cea.mai
tUotaovend""ro'ur"u caraiterizea
med'ie de 25-50 mm, care atinge :"_ zd, prjntr_o
Sucevei. ln acerasi t,i,'p r"Jiqii r#r.'rr"oi"i,
""r"ri.a" s-0--'giffifirl_ui scurgere
in podipul
';cimpia Trans'vini"i,-+o l-0"0" #j, ," J:;;;ii" zonei fcihnice
""i"-"t"ii )ii){tprirrr_o scursere
*:5'T f3.; l,"#fr iffi *:{Ffia'"'li"a'!"ii 3uro",ur uurEeu-
$i cimpia de vest se^caracterizeazd printr-o
comparalie cu Cin:pia Romdn5 (2! _-60 valoare mai ridicati a scur-
insa ll
FeTl mm fale Je 15 _ 40 mm).
chrerentere nu sint 6ari, ai"
"uurra
"a "urpirroiri""pr""ipitafii caie
;l$-iff ::eT"f:I"il$ff ""',3+#:i:f,i:iJi#'"?J'*:L","-p",i"p,i,,
I unele abaleri u"-]'i. ;"gi,tr'""g-r"t"r"
-te se. cglirdesc in bazinele de-recepri" ;;i :'". datoresc cauzeror rocale, care
-i"i iJ"-cr""")tb'_lsoo kmz). Ast_
63

l
I
l
 @
'{
l6
la 'L:
l@
Ll.,!
d*i--

t'
I

F
q

.i
q Hm(m) Xo(mm) Yo(mm) Zo(mm) no
rc

H 40t 827 397 430 0,48

ts
515 293 750 174 576 0,23

tr - :".:::3
scurgerii- medii specifice vafiaze gi
F ::::--,-:. in funclie de. abundenla sc_urgerii rna"
lungul cursului princioal
rd
f"'i"rit"riil;J""uiJ't
iE::::: sr de locul de unde:qi culeie _aflue-n1ii- p"ti;"
---:--: ::-:=amna in mare misurd g.-i disnor-tti1 il;i. noastrd, acest
a -::--: :-;i de centrele scurgeri,i bogatl. ri""a-ri"t-iji
""t*r"i'pri""ip"r ]'"la J"
,r"^ 5jgi"6" r" ?""ri
{ --:::. perpendicular pe crestele mluntoase atunci, p"
:= :'-+':i1ei9 ;"t, igi va micgora treptat gi s"urgeier-a."ri"propierii safe
-f -r:_:e;, IaTomila,. Cl,.e"t l\egru, ^et".;.'rot *"ai" .p""'iri"e G"
;i "tr" ca.,rri,
"?i;i; f,rr""rp"r
=i-: :-le aie Siretului, oitului qi u.tt"$"rgi, ;fuj-;i',l,ii
cum
+
H
stribate
*q
I ..ri""fi t'::'if ".#,"if"',r"'i1'f l'st'1":'::;,::,g"*#,Jaiffi fi l,::"i
g . ::-::oriului dintre debitul acestora gi debitul piii"rp"r.
q "-orroioi
Erapo-transpirafia. (Zo.
:=:=a medie de pe bazinele'de\m).-Diferenfa intre precipitafiile medii gi scur-
recepfi" t" 1"i"-"5"riii^".t" i"."r"""ir"
:= ::njditatea.regiunilor gi d.e conditii'd termoenergetice in regrunlle mon-
ts :=*-' rn ambele cazuri, evapo-transpiraTia ri ,"iirJus*i oecit valoarea
o =;:pora!iei potenfiale, deollece tn tim.iur "" anului so1u1 nu este in p"r*.-
:::le suprasaturat cu apd. vara existi-pretutinde"i o p"iioudn
maf il;?
'F ::-. mzi scurtd. cind cantitatea d.e apd. de-t"."pr"rl!u'."ot,ltoi oo u"op"?a
=-'-aporalia maximE posibilb. Examinind legaiuia giilJ i"t* evaporalia
(]
a , . :aLe,
::-"!i"le gi evapo-transpirafie, se poate 6bserva"cl in zona umiditdtii
rn uafpaIl, o data cu cregterea altitudinii, diferenla dintre
tt,11 qgt""fiald gi -"" 'vor
.eva-po-transpiialie scade, aut'"i"
:::rc 0r1r carlza perroad.elor fi niciodatd
"rr"pb_
cu umiditate deficitari, care se observi chiar
-'- in zona alpinb.
G
-.
rn timp, in zona valorilor mari ale evaporaliei potenliale (700-
acelagi
;vl qm/.a1), evapo-transpirafia aproape cl nu'depirra"-a" acest factor.
-- regiuni diferiteie
poatebbserrru do* ivapo-transpiiafia depinde aproape
N
=:clusiv de umiditatea regiunii r9spe.c1|ie- i;;;b-"i;[-a"ti"odi" iG. -ti).
. Faptul c5.in munli evapoialia potenliala dd;"91"; -b' artitudinea
:=termini 9i o sc[dere a i"upb-tt"nspiia]iei t; ;;a; .",,r
t""rta atinglnd
65
 ,?. \ruv$erP A
flaioanele re/afiilop Zs = f (Hn)

F:ig. 22, Rglafia evapo-transpirafiei meclii oblin

raiianele a"-i"rrliu[Jte are telafiilor din bilanf (E: P-s) cu altitudinea gi
,r1ou;il"
1r.

valori minime (de 200 2SO mm).la altitudini de circa

(fig.22\. I\{axima sar -axa elzapo-transqirl}le! se observd2 000 _ 2 S00 m
300 m in estuls^atprgitoibrienlari*(+00
ra artitudini de
- 500
pafilor - 550 mm), in sudul car_
Meridionali _L520 : d60 *;ti1-r'ir".il"Jii".^(5id _
la altitudinea de rsb 580 mm) si
- s00 m --
tn c'ii"pi"
----r a" V"ri,
logrl 600 mtn (fig. 2B). "ia:";;;r;;""i;tilJ"'
Din curbele ilJcorelalie cu altitudinea reiese ci la inilfimi
I 600 m), pe pantele e6tice, mari (g00_
"""po-tu"rptt"tt;;# il?neral mai ridi-
66
 _u.
ltsa

.-*!g- dxa uapq-

tmrsplratel
naxine

jt

Fig. 23. schema tepartiliei teritoriale a evapo-tra'spirafiei medii (mm) (r, ujv6ri).

::.:i' cecit pe pantele vestice, cu circa 10 g0 mm (fig. 22). D:upd pdrerea

- :-tr6, fenomenul se datoregte proceselor- catabaticb Trecvente,-de'durati
.* giinsle estice ale Carpaliior,-care favarizeazd, evaporafia.
'lradienlii evapo-transpirafiei varia z6 intre 0 gi B0 mm/100 m pe versanlii
=:ci ;i 0 gi 60 mm/100 m pe cei vestici.
i= regiunile cu umiditate Seficitari sau semiaride, evapo-transpiratia
;'=::-azE intre 470 mmfan gi aproape exclisiv a.'""riti-
::.:=a medie anua15 -3-70
de precipitalii. "depinde
coelicientul.scurgerii..medii (10).. coeficientul scurgerii, ca raport intre
,!u::::inea gi s;-gerea medie a riurilor gi- cantitatea medie a prdcipitafiilor'cdzute pe
-;'rafa!a bazinelor d.e receplie, variaz6" pe teritoririt ndmariiei intre limile
-:.:g:. As^tfel, in regiunile muntoase, 1a altitudini mari, aproape 80 _ Bb%
-10m
tl.i
:-:
: 0,80 - 0rB5) din precipitalii se scurg, pe cind in regiuniie de s6!
': icurg
-_-- ' de
ug s: numai 3 10% (0,03 0,10), datoritd conditiiloi diferite ale
r-*_* :--' a^*
vdl_ :;a;o-transpirafiei. -Astfel, coeficientul
- scurgerii prezintd o zonalrtate verti-
:
--) si
:tinge
caid bine conturat6,^ gradienlii 1ui fiind_-deosebifi in diferitele regiuni a1e
;:.rii llig. 2a).DWe cit se poate obs_erva.din schema coeficientului lcurgerii
ig.2?), reSiulilg,muntoase sint delimitate de valoarea de B0 i""^
:: 800- ;e .indici condilii favorabile de formare a scurgerii. valori --, se
"r.:: fidi- :-tilnesc in regiunile carstice, unde coeficientul scuigerii ^ror.ir"
dep6gegte de obicei

67
 wt/l

Raioanele n^= f (Hn)

A I R'-r*-''

Tig' 24' Relalia coeficisrtllui-scurgerii medii cu-altitudinea

gi raioanete de vatabitftare ale rei'a1iilo. medie a bazinelor d.e receplie
(e;p; r. ujv6ri. F. -cji"-oll "
valorile obignuite, din caaz6 ci cea mai T_rare- parte a scurgerii se face
subteran5, reducindu-se astfel vatorit"-pi"-raerll;;;t;;;;"_t."ii-
ff"^".11^"
puatle.

scurgerea superfic.iarr (so mm). Dupi cum s-a mai

scurgerea superficiali rcprezintd aproiximati". 60 o/ardtat in munli
totaTd, medie-anuari, 9i #.t"gi""il"-?";;r-u, --tb ..ro scurgerea
Prin excluderea alimentarii iubterane,'reducerea-;""o;;; totale_ B0%.
d""i.u"t.,ri'ti.r.^ zs
nu schimbi cu mull anuale
repartilie ob"";;;d i;";;?;T ,"urgerii medii
.reg^t-r:,d"
anuale' Astfel, se remarc6. o cregtere scurgerii superficiale
.a
cregterea altitudinii, valorile maxime 1llr"gfu;ioa;;; o datr cu
circa 900
l"' M"nfii
mm/an. Majoritatea masiveror fiunt;;;st^ice sint Retezat
-de izoreea scurserii superficiare d" t00 mm,,iar C"rpiltt "orientali
rncadrate
de 100 mm. in Eazinul'Tru"rii"."i"f"p"entru'Cimpi, frJoriflraniei de cea
Podigului rirnaveror, este caracterisiite ir"ri"ir^i" 4ii:";0 gi vestul
mm, iar pen_
6B

I,
 :-: ::stul bazinului cea de 50 r20 mm. in Depresiunea Birsei,
50 mm.-
-r-r.-:::e scade 1a 25 _ aceasti
I- Ci'pia de vest, cimpia^Romani podigul Moldoveiscurgerea
:-ii .'-ii'azl intre' ii;i g5-;;:'-' gi super-
: s:e interes"", .1,1,"1]i iem
pg,scurt ;i scurgerea care provin e djn zipezi
': 'r-t11-'-t
r''oi. Aceste valori se oblin d.acb procJntur alime^nterii J;;iH;i;
sg inm'lfegte cu varoarea scurgerii superficiare
-=-- = oaza (2,), totale.
materialului existent, a fost into_cm"itl l;;;t"ru graficb
'':::-:'ire;i scurgerea dinzlpezigiploi. Aceste legituri S-au dovedit accep_ intre
:.:"= indeosebi-daci se ial i"'"bosideralie ,p?""i*"iii'iJ se admit in
'.:-=- de ocazii. ""
l.:acteristica curbelor cLe corera-tie cu altitudinea, pentru arimentarea
--_ zd.pe71 gi din ploi, este aproximativ comuni pind ta altitudinea de
--::a 1 '100 - I 60ri m_,
'--=:e sd predomine ""a" .Jptoa*;;"hi;b;;;"'"uirtfiiua
alimentat"" aio
a scurgerii:
r,".riit"Ji"it"i mari (1 600
I
--: :entru cea
.q00 m), gradientut.scurgerii "ipezi.
din iipy;;d;" il;;"iirro"r", in timp
.proveniti din scad6 brusc,'a""""i"J-""s"iiira. A.;r{
.-:-::ren se intlmpli in mod firesc -ploi in urma
cregterii ponderli zbpezii din
. :--:ipitaliile anuale (248).
se evide.n\jati-totodatd gi unele legi ale
-:::--:rna'le
-.::'.'1,"^ttia scurgerii. Astfel, pe v-ersanfii vest"ici genezei gi repartiliei
-c"rpugri'
i-::qerea din zdpezi este aproipe de doird d-ri;;T;ii
rrr"r";il.'i","ia acereasi alti-
"ii

\*^ "'S'4F1

r-'rli
_ _-)^
- o.
4 _ale
L:JI
tu

G
-F'
p.
; <-rrl
;e!-
ffiYrtrRrA
Fig. 25. Schema coeficientului scurgerii medii a RomAniei (I. Ujvriri).

6S
 Fig' 26' Relatia scurserii medii subterane cu altitudinea meclie a bazinelor
-valabililat"
raioanele tle i"frgf*-ir. tf"arif. de recepfie gi
"fu
t_uai{, decit pe pantele estice. La fel se prezintr gi
scurgerea din regiunile
de cimpie.
Harta scurgerii din ploi oglindegte o repartilie teritoriali
formi; se popte totugi sesiza, ca - gi in iazar'scurgerii relativ uni_
din zdpezi, o
sci.dere de 1a vest 1a est a valorilor acesteia.

Seurgerea subterani ({q).- irr munfi, scurgerea subterand,

ca gi cele_
lalte elemente ale bilanlului hidrologic, denoti o zonalitate
verticali destul
de bine conturati; ea depinde rn mare misuri gi d.e
umiditatea regiunilor
de cimpie gi de condiliile de d.renare a aperor subteraae
de c6tre releaua
fluviatili.
cregterea valorilor scurgerii subterane rn regiunile
muntoase, pind la
circa 500 mm pe an nu se d,atoregte atit maririi rezervelor
de apd. sub-
70
 *::':14 montand,, c?t activiz|"rii
schimbului acestor rezerve,
- :acort direct cu umiditatea, cu intittragia; ceea ce este
;;-p;r"le
=:::' in munfi, varoarea .""ts"rii .otr"ruou depinde rn mare rriaraofi"e spre
mdsurd de
:-*T? *iiffi1l',$":#?**;p"re rocile risurate, roci care
conlin
iupri cum ne indici crirbele au rugature
:::jing. (fig'26) gi.harta .""tgurii-:;erane ale scurgerii subterane cu alti-
(fig.27), gradienlii cei mai
-a'' ai scurgerii subterane ." ilrtflour"in regiunitl
;; umede. o uni-
,.fr:if ',:l?:'"T .""'si'fi ,rb-t"r"r," ""[
,"
?.,]"to"to,
ra regiuniJe de cimpie gi d_e
"rr"*e in carpalii
_d.ealuri, scurgerea subteran' medie anttal."
!1T'l ii'T"1,ilu'ou,i;r#J'$tJ"Jt1'rs*1ff
i.xi*,rr"x,i25mm
Lmezirea totali a solurui (womm).
:=pi:rde ln primul rlnd de val0area umezirii totale a
solului
:riditafii bogate (rntre 500"-ftU,"iJ" ctmei. Ea variazd, pulin in zona
gi
:i.i variabile gi deficitare, unde700valoarea
mm) gi scade mult ro ,onul" umidi_
ei ajunge pind ia 470 mm in
-irepia RomAnd gi 350 mm in notrog"" (fig. 2B).

-:t:::ie
ti

:,-.---::rile

:i :l-
U
<*rr'l 7Q'
"'Y
7<Dq
4 ,r4
:'ri l61 z
!11::aUa
u
cr
'. 5
la
,1{naRrA
'ub- Fig' 27' Repartilia teritorial' a scurgerii
medii subterane (mm) rn Romania
(r. ujv6ri).

7L
 valoarea IUe cregte utor cu altitudinea ln munli (fig. 2g), datoritd sc[-
derii perioadelor cu lipsi de infiltralie tot ln acelagi sens. De fapt com-
portarea relaliei Ws : f(1/*) d,epinde de zonalitatea altitudinali regionald
a celor doi 'eomponenfi : a evapo-transpirafiei care scad.e cu altitudinea
gi a scurgerii subterane care cregte cu ln61!imea. cele dou[ valori slnt
egale lntre ele tn jurul altitudinilor de I 400 I 600 m in carp aJi. La
- la
altitudini mai mari domini scurgerea subterand., iar cele mai mici evapo-
-transpirafia.
Frclnd un raport lntre valorile wo gi evaporabilitate (potenfialul eva-
porafiei), se obtine coeficientwl d.e wmezire totald. a solului
,, [xr":'-
care ln comparafie cu indicele de ariditate clasic are .
avantajul at"
scurgeiea superficiali, cafe nu particip5 1a procesele biogene ce se"""flij"
petfec
in sol.
Astfel, se poate stabili precis limita intre zonele cu umid.i tate
- vanabill"
gi cu umiditate bogatd. coeficiental Kro are o relalie
c1ar6 cu altitudinea,
valorile 1ui maxime variind intre r,5 gi 2,s in zonele cu umiditate
defi-
I citari sau semiaride. El depigegte valoarea de 1,0 la altitudinite ae i00 _
500 m ln estul lerii gi de 200
- 400 m in vest. se menfioneaz5 sensibi-

Fig. 28. Repartifia teritoriald a .urr.ezirii totale a solului ln (mm) Romania (r. ujv6ri).

72
 ::::i scd-
:!":: com_
:=.-lOna15
! ::::dinea
r. :j slnt H ned
li:::.;i. f3 (n)
. " :I-apO-

-:-etra-
_"ol
- -,vo)l,
=;clude
; etrec
-::rabild

:*:. defi-
:. +_O
-
'f,sibi-

: : re Relafia intre umezirea total'

u? i';:t#"i: *tTffi?f#t:,"" lffilil",'ff ir:Tf,i'f
-::::a mici a coeficientului in zona umidit5lii bogate, unde el variazd"
--:-:= t-^),7 gi 1,0 atingind valori mai mici numai la altitudini de lS00
- i,.., m.
-

\ {RI-.\TI.{ iIi TruP E SCURGERII ANUALE

]
- :- ecualia bilanlului apei (Y - x - z t w) rez:ultl" ci valorile scur-
-::*-- i:uale a riurilor depind in cea mai mare parte de suma an:uall a
' -.--::a;ii1or atmosferice, de pierderile p-rin evaporalie gi de procesele
de
- .---:-:ie gi de consum a1e rezervelor de apd. ]i,rn a^ri,,.ot
'---z.-i.a cantitilii anuale de precipitalii riurilor.
9i a pi"rd;;iil;ln procesele de
-- -:::-;i.e gi de transpiralie se reflecti bine in scurgerea
riurilor care au
73
 bazine de recepiie mici, deoarece regularizatea anltald,
ln cea mai mare mdsuri de mdrimea suprafelei bazinurui de
a rezetvelor depinde
recepfie. pe
suptafele elementare, acolo unde lipsegte regalarizarea
naturali, coeficientul
de_variatie (c") ar scurgerii poate fi apropiat cu
ce1 al precipitafiilor.
La regularizarea naturard. a scurgerii contribuie gi rn trmp
a surselor de alimentare. Astfel, dupi cum se gtie, in "oJbin.rea
regiunile muntoase,
vanalia anuali cea mai mic6 o are scurgerea provenitr
din topirea zrpe-
zri' Din acest motiv, rn zonele alpine, coeficientul de
varialie (c")
valori sub 0,20 in bazinere cu o suprafald relativ mici (sut zob are
trnr).
Pe suprafete egale, ln_regiunile unde predomin' alimentarea
din ploi, c"
uariazd" lntre 0,BS gi 0,45, iar rn zoni ahmentirii
din zdpezi rn regiunile
de clmpie, pe suprafefe egale, el depigegte 0,50 _0,70
dintre valorile scurgerii medii din anii cu precipitalii tirg.SOl.Raportul
abundente gi din
cei secetogi este de I0 15 in regiunile de crmpie gi .""au la 2,s rn
- munfi.
condiliilor fizico-geografice variai" gi to speciar datoritd reli-
^Datorit6
efului care formeaz| limitele naturale dintre -diferite
regiuni climatice,
alternarea unor ani cu precipitalii bogate cu ani
secetogi nu produce o
scurgere identic5 ln toate regiunile
![rii. Din aceasta rei,.ltd. o neconcor_
danJi a varialiei scurgerii anuale in diferite raioane
multianuale. observafiile a.*t6. ci, in timp ce lntr-o
,r"-tarii in perioade
p^it teritoriului
lbrii se observl o scurgere bogat6, rq rl^tql" ea. poatie fi apropiat[ ^ de
media multianuali, sau poate ch"iar ii ia-toa .,riio"r".
-ott^rob
se observi lnsi, in rinii mari, o alternare comunb. a ciclurilor acesteia.
ridicati gi a celor cu scurgere scizuti. i" g"""oi cu scurgere
Ji;; scurgere ridi_

guGARte

Fig. 30. Repartifia teritorial5 a valorilor C" a scurgeriimed. ii anuale

(dupi S. Dumituescg,49).

'74
 :: depinde z(K-/) R.UL OLr
: r::Dtie. Pe RiuL vtfEU rlstAra FtnnARA -\ M5
STATIA EISTRA // n I t,t0
-:,=:icientul 't,2J t,0u
il3
n:--.jilor. t05

::. in timp
-':atoase, 'i! gNR *
R
I/''ls
::=a zdpe-
Q!rS
65A
olSs 200 /,.rc
l,!,ii

' C") are RiUL SOI,ITF t,J0

1,00 t,,;,1

I - tJ kmz). t.20
t0
0,00
t.z0
t.i0
.l: :1oi, Co
i,
-05c i,l0
/,00
- j,00
n :=giunile 0,3J
060
,t,50 EO

a 7!1
c7D
l.aoortul
r: ;i din i5
R
M5
- :runli. '\l RiuL BuzAa 1,70
t,6c
:::a reli- 2,00
t,5a
STAT|A NEHOIII
t,:ia
t10
-:- atice, t.00
-t.,i0
i - -:rCe O
0,.54
0.40 .t,?c
-q50 t,l0
i :- t,ilCOf- - t,00 /,00
-0.30
ts :=:ioade Ab.teri cunulate -2.00
-2.50
:ii.:-"::iU1Ui
trledii glisante pt 5 ant
: i-:.6 de SR E
:.:=teia.
Fig 31' varialia cronologici a sumei abaterilor (";ll-i'lfit:i."T"r%
i::rgere br*"rrJ3"TT$i
-
- -.- .;J:
rful-
:atd au fost cei din perioada 1939-1942, iar cei cu o scurgere scizuti,
ir perioadele 1934-1939 gi 1945-1953. Din perioad.a studiatS, se observl
cE pentru vestul !5rii anii cu scurgerea cea mai bogatd au fost 1941 gi
1970, iar in sudul lirii anul 1940 (v. fig. 31). Anii secetogi au fost 1934,
1943, 1946, 1950 pi 1954, aparilia 1or variind de 1a o regiune la alta (48.)

DEtsITE il,IEDII ALE RIURILOR DIN ROMANTA

Debitul mediu total a1 riurilor care curg pe teritoriul RomAniei este
aproximativ 1150 m3/s, din care 443 m8/s aparlinbazinttltti Tisei, 702 m3/s
bazinului Dunbrii gi mai pulin d"e 5 m3/s bazin:ului Mirii Negre. Ca
o caracteristici important6 se poate aminti cb din regiunile muntoase,
de 1a altitudini mai mari de 500 m, provin circa B4o/o (955 m3/s) din
scllrgerea tota76, restul aparlinind regiunilor de ges (6,9%) gi d.e d.ealuri
(Podfului Transilvaniei circa 70 m3is, Podigului Moldovei gi Sucevei circa
30 m3fs, Cimpiei RomAne gi Piemonturilor sudice circa 55 ms/s, iar Cim-
piei de Vest gi Piemonturilor vestice circa 30 mt/s).
Majoritatea riurilor din Rominia, datoriti teritoriului relativ mic pe
care se formeazS" gi dupi debitul 1or de vdrsare, pot fi considerate c[
apar}in categoriei riurilor mici in comparalie cu sistemele hid.rografice
mondiale.

75
 *fl: de32, Ilarta debitelor medii ale rlurilor
tnfrle tir*t"ta"i"i" ,."orr" de api). omania (r' ujv6ti). (segelile indicd necesi-

Din tabelul B rn care figureazi debitere

vdrsarea sau la iesirea.lofd;-p" *"tri"?iul principareior sisteme de rruri 1a
mai mare il are Siretul, aupu-"ai"--ii^.u"a Ro_maniei, reiese cd debitul cel
Muregul, oltul, somegul etc.
TABEI,UIT 3
Riurlle interioare prineipale in ordinea debitelor
medii la virsare
Nr.
crf. Suprafala bazi- Scurgete medie
nului (km2)
(mm)
o
'I 5
Siret
2 44 080 190,0
Mureq 134,0
27 919
3 olt 24 300
165,0 185,0
4 Someg 164,0 213,0
15 217 I 18,0
5 Jiuf 243,0
10 469 86,0
o Prut
Aiget 2B 396 80,0 - 259,0
89,0
12 681 64,0
8 Bistrila (Siret) 7 042
r61,0
I falomifa
8 B73
52,0 232,o
10 Timig 38,8 1r7,0
5 248 36,5 221,0
 *.1".PITOLL-L VI
lire
R epartigia scurgerii
__

in rirnp.ul ?"y{;i- qi medii

;i
*')nn
' f;;;i;
I JJg

F:no
;-'JC? caracteristice
_ _1nn
'---lin
ale regirnului hidrologic
i:l1c

irt;artifia scurgerii in timpul anului dete_rmini

-" - -'rricd a aner,or. c" in mare m'suri valoarea
'cu "iJ'*gir"i-rriar"r"gi"-#""*rlr'or api este
O)
{b
r-=:ii$l,l1t atii ed"p;f ii; tilizate mai ericien t, maidemult'ateral
<-
-aJ
\'cesit'file de api sint, rn
-:-':odb'ul de rezdrve. e.tf"i, majoritatea cazarilor, rn contratimp cu
l

riur'e airp"" a"-;";";

r"'ii?pyr.r""riiTt'#,"ii soricitatl
=:-taterar,
-o:::'adele de ape mari'din pti-il'rio reduse, sau chiar'dacd ".t"contim pe
r" produc cu o regularitate abso_
:- :. necesi_
i -'rtrastele cere rnai evidente de regirn se
observ, intre regimul riuri_
-:: carpatice qi al ceror pericatputiJ"-iito.htoo_",*1"a,
:iuri la '- ::tre regimurile -p-ii""i"i ?itlri"1" mari existd
: -:u1 cel -: de carpafi, qi a "ur"^"t"tirtii" "lil;il"*;li]"orop"o",Aceste
,celot.di-n;;.,fii; climatic6-c"rr"t"r"i]*ropeand.
d.e ra
.l etc. =-=:aente de resim..se bt"" L scurgerea medie sezonieri_runard
;."? i"?"i'i i" 'AH cum
t"l,i'icularltelile ^oglindeJc -sint-
"pJil--m"ri, viiturile
I
si

-: SCLRGBREA MEDrE SBZONTERA

;redie gr r,uuena
t::
rarna (xrr-rr)
-';nr rntre resimurse^caracteri zeazd., in, ge.neral, printr-ua
ai" r"gi";ire joase, -ufrut" la contrast
riurilor perma-
vest, la est si
* ill,uirSffi ,m!i"'1i 3;;";;""' ;;l,e,i"'ite .or'Lrii"o]a rrigului din
:epeiateaioci_pl"'".""^"#;:?:1.X?,:":?"tT3l?'.',ti;*",-fJ*ili:"_n5
iurilor din Cimpia n omdnel bJbr;;-""'
qi looi*r^ b'rJ"r'il"i"i reprezintd.
rTT",T,ffi ii:,;,t',oi:1"Jli:?,.'i',ltJ:it"fi,li;";##ft
cazuri- izorate depigegte- riltc"t;;lx' pri-arruia- rrJ#""1"
;"ii1,f",*
apel0r mari
ii"T*"ff ?"'twff $il?'iri"nF^'fur,,x;?*iriirs:',:#l
fl" l;t:lr'""i''i"-""'i.iir""u,u*"'i.:tt"
i1 ?}5,"ir" a" sz-+oo,,
"*"l;?Til .la ts
- 20 %
. rnsta'ririia;;" ?:_fiXl,:"
-riii"iri
cin d in di at""r' t r iri t tili
"?ffi c
zona unde temperatura i.,J Tr, * ":1"d," ffiiT :? Hl_?"l,nll
"
riedie i""ii""r"i { i""itrlr'Hu
" -"i purtu _goc,

77
 *:s
rs
,:\
H*$qs$esge
,$"$
N.! {o
.-</
s:E sr F-*"1.'N-^1. i
$$
s{\
R
vF- it'
tr
\l o-
P l^i
s$sgss ss S-H" .S

ffi flll Z N] l:'j

Eg UJJ Z NJ LJ

,i
t-
,1

lr
 rs-c' intflniq o pdtutl 4" zdpadd. care se topegte gi se reface d.e mai
ori tqmpul iernii. Aceast5 constatare
in este iurphnadtor de valabili
f=Tl:fJ. teritoriul !5.rii noastre gi ea ne-a servit 1a elaborarea raionlrii din
Donm sd subliniem ins[ efectul inversiunilor din timpul iernii, mai
3 i,\i
es
-. r:r. restul gi_sudul !\rii, datorit[ cirora in regiunile piefrontane, sub-
'--patice, zdpada este mai pulin stabilb decit i"n cimpie.
Procentul valorii scurgerii-de iarni scade vertiginos'in raport cu alti-
tcdinea. Astfel, la nivelul._zonelor alpine eaf'este"in jur a" io-rb%. i"
lctst sens_ cregte 9i stabilitatea perioadei scurgerii" minime din 'icest
!3rlflp. Larna scurgerea este redusd. pe
lna-rea majoritate a riurilor !6rii,
) ?* *? {f-ly,en}a
oceanic5..din.vest qisud,.in Cimfia de Vest, in p"lli;;i
\v _"F. ;.t LJor,rogea exrstd tendinla formdrii scurgerii lunare maxime 'in
.t ::'itane. Aceste fenomene pot fi urmdrite in fig. 90 a si 34.
'l tl a (rrr
P r i m dv ar perioad a de tr anz:igie spre' perioada caldi
9i
>i a anului. Rezervele -v) -reprezinte_ i1 "ipada acumulitd. i^tiu,lt*p-a;
4s "pa incluse
:r-:i mulfg 1uni, se elibereazb. in perioadd scurte gi asociindu-se adeseori
cr ploile clzrte in aceiagi perioati produc cele mai mari volum" ,"^-
^ ct: itre in acest anotimp. Di:sigur, pond6rea cea mai ridicati a scurgerii d"e
:j=rE'ari (45-50o/of se observi -in regiunile unde in timpul iern'ii s-au
a-:c.mulat cele mai mari rezerve de api in pdtura de zdpadh" (nordul gi
:{
'tl =.tlrl .!5rii). Topirea Tdpezilor se produce tr6ptat de la aititudinile
-3
'El1
-'fl (tebruarre-martie) spre. cele mai mari (aprilie) gi spre zonele alpine ^ii
9[
E;

777) Predon i ni scu rgerca in febru a ri e

!
)d
:i-N '
:l
rd
q'
o
q
+
k
o

r \| )d

E
N

rd

I
+a

1l ln uniteti fati
a i f de scurderei
of nedie inaa/i 0 30 60 30km
+
u Fig. 34' Raioanele cr scurgerea medie lunari cea mai riclicatd ln Romdnia (I. Ujv6ri).

79
 10
IE
lo
td
lH
I-
lo

$m$ff i9
t+
Iql
I

o
F\
O)

I
ro
(n

k
o
o

'11

I
Cd
{
@

-ra5jj,Si il.-."r o

g?
q
p0

\o

q
00

,i .,i

bs !
I
:il

\u :
=
q5
o
bo
\. kj
#,
-iriit
-J -9 -j.
+..d
,g>
4);3
H
ro
Ss *;
,::"
t,i\ H
&5
 rO aceste.luni apare deobic-ei gi volumul lunar maxim
Iq "=-=^t,'Jn al scur-
Itr :_ -- " 'r3.9+j.Klunre, care igi au originea sub altitudinea d.e 1600 m
t- .::::ral rnaxima_in luni aprilie,"iar cele-""i"-r""g"." ,a d.reneze
to -'i -:" --::ra
::_
in mai. Din
- in aprilie (cu acest motiv-majoritatea-ii"aio, transilvi.nene
:: --asima ex.cepfir git;;i;i;,r"rii"il^care igi iau
tl
i--::r :e pe troidic at citpa,tit"i l,rJridl"""uj. niurile deori-pe
'ersantul Orientali se prezinti-;;;;ii
_.::':*.:._1i" 11. !1qta1ilor
r'roido\-a, I3rstri!a), din, caaza supraiunerii ploilor "" maxima in
-:r convective din
h - -:"::: lund peste topirea ultimelorco?r"' A; ;ip;e6,.'"-
'--:r-i /\-r-vrrr)
scurgerea este deja scdzutd in joase (r}- rzo/d,
I -::=.ir t-impur argitei-de vari prbile au un efeci -regiunile
hidrdlogic redus. rn
ro :--:-;i insi, in acest anotimp,.scuigerea medie ;;a;-riAi;i,
O)
-: variind intre
-r s350,i, din scurgerea niedie a"nuard.. r;-;";"r" ;tpi"J" topirea zdpezii
-:r= termind. abia in runa iulie se suprapune cu p^erioada^ptoio"i-a-au
*o --.hceputul verii. Din aceastd carzd" ;"i;te'p;;HlitSt"."prod.ucerii
-'-iume sezoniere maxime unor
ln timpul^de verii.
o iy cSrpglii orie-ntari, ra nord Trotug, scurgerea din perioada d.e
rcd "-::i este ridicati depdgind. S0o/o. Acest fenomen s6 datoregte ploilor
d ',-=ctir-e frecvente si cicionilot con_
tt"" p" traseul baGt" ;;;^H;G;;;
-il:i
\.- -:c in Moldova in at doitea;";;; ut pr""ipiiuriil;' ;;;_
c
@
Pe riurile d-in podigur._ Mold.ovei, gloile cl"zrtte ra inceputul
^de verii
--.o^dyc_ 9i -e1e un al doilea maxim
aa

(!
a"tit"-in iini", contribuind.
.=tfe1 7a formarea tipului de alimentare pluvial-moderat
s?
o
pp
:={iuni. in aceste
:s
5"\
, =!,oo^*no
(lx;4r) scurgerea medie este pretutindeni foarte scazuti flO-
regrunrle joase_,si pind la 2jo/o,in mun!i). in aceast5 p"rio"ia
'o.rn
::registreazi in general debitele medii-lunare minime s"
.cr montane, cu ierni reci. regiuni_
d
"o "*""p!i"
:\ H
d

.:
PBRIOADELE CARACTERISTICE ALB REGIIiIULUI HIDROLOGIC
F:
Dupd cum reiese din araliza hidrografelor, in timpul anului exist[
oarecare periodicitate in formarea scurlerii ridicate gi a' o
;\ 't
mentele de bazd" ce compun hidrografel'J sint uiit-wrtiri-
celei scerute. Ele-
@
prin
11,i * --, kbo salr suprapunere in timp pot foima abel,e rnari gi'perioadel" "iri- "o*pon"-i"
up"r6i i"a_
zute, respectiv ale apel6r mici.
': 1)
plo*"" din topirea zd,pezitor, din ploi sau combinate, iar
^_Yltt:ltl:,r-"
d T^"_r,"
mari de fl"1i.^: lo:.r,ot-a tot din
la inceputul_-,r.."tii).;
zdpezi (de primdvard) sau din ptoi (apete
sint situalii cind ." poi ,oprupo.r" gi lte in
'.: o
!im.p. Ape]e mici se produc iarna sau vara-toamrrui i' pri'mul caz d.atoritl"
d
I

inghefu1ui, in ce1 de al doilea caz datorit6 ripsei ptJci-prtagiiror,,"rp;:

R_i' -g -j. tiv pierderilor pute^rnice de resurse d.e ape superficiale gi subterane ra
i*
,-.*-
g
-g> evapo-transpirafie. in funclie de aparifia'rot a'rJi"g"m &"a:
a. Perioad'a apel,or m,ici de iarnd. in vest in aceastd perioadi sint
ro
H ^
frecvente gi aiitwrit'e de iarnd ;i chiai apere maii n- rl*a,
hb.H b. Perioad'a apelor mari d.e primd.aard sau a aiitwri.ror d.e frirr-td.aard.,.
II{:,

B1
 :I1r{i:i::.':r#!"{l:{
putul :trJr:' uran
----'-'Br ovErul **^1,(d:1'd-1^prilie-mai) in.regilnil.u io",u,
oe primlvard gi a viiturii;;
verii. d"-l;"#;;
t'"!;{r{o;'J:W';":(!:;#,y;gf ptoi d'e ta inceputut aerii (plo'e
e. Perioad,a apelor mici de
aard._toarnnd,.
t, Perioada apel,or crescute de ioamnd.

Perioadere seurgerii ridie ate. tn

Jara.no_apt1i se observd anual circa t0_
viiruri, cu o frecv6n6 *"i-"tl1" i"'"rtitoai"il;;tjr,;;tt";Je rs
tipului de aliment^;" c3rnalilor (aria
!r)-;9r-"i{*gusd.spre r"d;;G .r" (aia zn
ei spre ana niv'iie a" ;;;"";il;entu1"r-pr"
#rf?St) "riit"ai;;, dominant estt
viitur*e si mari de iarnd
abele-
vest a tdrii,'unde.ere apar'ap;;;il ating frecvenla maximi in partea de
rn vest deia din^timpril ieriii, iina."""i.. ep"ili;"ri?" primbvari inceo
din I00 (deci 600/").^ n"gi-"i ;^;".r" grua
gi pioao"Tniui'i' cca.60 de
anli
din estnr 'carpal'6? a"""" r"ra rJ -"i-irrJi'a" continentalitate
Daci am exorima numirur viitur'or ":;;fi;clnta;,
"iaaJr-*prod.use la 20_B0o/o.
din numirut ii aii"ritete anotimpuri
t<italan:;r;]'ilt,"*1? am obline valori asem'nrtoare
procentaiul scurgerii sezoniere:' cu
in-cimpiu. a9 v"J-di-+s"1, in cimpia
RomAni 2s-Bsi/o,.i"i i" p"a-i;ui'uoraooei
numaii:t i"'^-.*al' Lp'i"t ajunlind9i a-l Transilvani ei rs_zio/^.
io"_ftl;|t r"-?ut,rE;j"';# i";
"rf "#T'idl,J"?,'J1l; au .aproape u""iuri,il"-:ven!d cu cere
"q}li.:fl p"iJ"i"e-i"fl;;;'i|ll'"to3"9btan
reflectb superior (bavarez),. ceea ce
"
picalb, mediterar "
:T i: * ff : ?fi;' ; :,'#" li ".Xll'""
u,J
Ap-us e n i, o ae
ei *tXXi ]' li, F ;,*rlill;
r ransrormarea viiturilor
- de iarnd" in
'alifiJ3:'$i':,r11'tr
as
'epiiirl"
altitudini de circa
Jr""i"a;;i;h, il 8:ri?.:
rn acegti ani lipse;te r00,- 1"""otiliToai sus), o fr""o"n!d de t0-40%. ""x!"ii
a"oti""i"gi ih""g. de pe"uriuri.

"A!'-':^f'ftu'i!:;ff fi:i1;,--f f;;L..'-',,.sur"riratenu_rn,ii1cg+fr

fi H:'X'3Tilliffi #::r.*':+:)iil'i-'+i!.iT.lf lll;;,,?li,,l'1111,trl.""#":

iYt/"r*"'rtr*rf ilrln;::l*l$:f{F*i,#::r':"u;**xf
Apete mari de
i#
prindvdrare in tara."y^e"ii|1;;;;;; oglinda
figerd a procesului de-des-
noastri, 'care irrcepl, a"-oti""ir
lunii februarie in ott *r"" iln#';i"iirirpi" irr"i"rt"u a doua
vr niei gi in estul cirnpiei nt.a"" a""v""t.'iooroaiqul Trans'_a
r"t-p-rrt,ri topirli ,ap"#'intirzie
pini Ia I martie, ;"i i" p"aiirr'l,i"ii"""i in medie
Procesul form'rii aperor nrari de pti-eu^re dr"e. ii'ro"l'rs martie.
siv de ta 15 martie piid i": c-*r, intirzie succe_
topirilor cu noi 1. G-"ptiri""1a"t" ;;;":';rrr" auernanrei
"t"yj,-:un;ag
in iunie-iulie, clnd q.p"!9' a" p""r9a;i1.
-perioada^ trrlr"il'r'iu.r;to, alpine abia
incepe viiturilir d";;. iri'to.urite addpos_
82
,_.15 joase, ::: 'e radialia solar5, 1a altitud.inile de peste 2 000 m, se menlin gi vara
_= ta lnce_ :t:= ie zdpadd gi nevee hipogee care alimenteazl piraiele.
--":urile din ploi1e de primbvarb" at uneori eficienli mare in procesuf
, ,;: (ploile :::,:mare a1 siurgerii superficiale, mai ales daci in timpul iernii 9i al
-:-:"cr de primivarS.cantitatea precipitaliilor a fost ridicatS. In asemenea
::.":: scurgerea ridicati a apelor mari de primSvari se suprapune cu
' .'=ren!d deosebitS, viiturilor niscute ln munfi. Un exemplu d.e viituri
."- '::-Z.rt tragice a fost cea produsd in Transilvania gi la izvoarele Tisei,
-:=:':iui si Prutului intre l2 Si 20 mai 1970, care a depigit ca voll.rm
::_-:. l0--
.,:-tr
15 ': -.::t maxim viiturile determinate cu frecven\e de f/o (v.ia6ei 4). Resur-
(aria ..-. -.. zdpadb importante din Carpalii Pddurogi (U.R.S.S.) munlii Rod-
-= .na Zp r:- Caiimani, Gurghiu, HSrghita s-au topit dup6 1 mai gi au supraume-
-.:it este -:. .clul. peste care 7a 12 mai gi in zi1e1e urmdtoare att cdzrllt ploi gene-
--. ie 80-150 mm in medie pe o suprafa!1 de peste 50 mii kmz' Unda
. -.-::turE
- -+:a A- ,, produsi pe Somegul Mare, Mureg, Tirnave a devenit distrugS-
:. incep - .,:= in aria pielelor de adunare a apelor, 1a poalele munfilor, unde au
'. 'le ani .----= amplitudini de nivel de 5,5-8,5 m. Stratul scurgerii maxime a variat
,- :aiitate - ":: ie 60-120 mm, iar coeficientul scurgerii a depbgit 0,80% din ploile
-"-30%. -.-':ic. Frecvenla acestor viituri se apreciazd la 0,8-0,5o/o. Ele trebuie
i-: _::x1llun i.::e considerate ca mixte fentru riuiile de munte cu obirgia ia peste
, ', i- m altitudine ;i din ploi pentru riurile d.in podi;.
_. ,:npla I'--:ata apelor mari de p?imdvar6 este de 2-3-sbptitmini in regiunile
' -::- fi cre;te 1a 3--5 luni Ia altitudinile de peste 1ECO m, unde ploile
--.li-" /o'
la : r.ri. se suprapun legic topirii zdpezllor.
:::atul scurgerii din timpul apeloi mari de primbvarb variazd in ju1
_ __ utle
'. '-r- nlm in cimpii, 20-50 mm in podi;uri ;i SO-SCO mm in munfi.
, .:.t,r'i/e aPele rnari d.e la |nceputil, teiii ai caracter general pe teri-
-:a Ce - -:::- 15rii.;'iE1e se datoreazl" ploilor pseudcmusonice, frontale, care se
.::biro- -::iri cu convecfiile foarte puternice, locale, cu amplcare mai mare in
, -----:t^-
*,! llul
:,-,: r,.r ciescendenfi a maselor-de aer in dosul Munli1oi Apuseni (bazineie
- - .turii - :-'--Scrne;ul Reie) ;i in aria pluvial-rncderatb din Caipalii Orientali.
-'-i l.:icacia viiturilor de Ia inceputul verii are o frecventi anuald, dar
:: : -.:'.ul :i e rrplr arr a ci sint icarle variabile. Intensi[jcarea actir itd]ii
7a
'-l'to.'/
'- io' :,'-:aie incepe deobicei in luna mai, iar in iunie se atinge rnaxima plec1-
-::-.;i:1or (nredia pe rrai n,u1!i ani). Totcciat5, e{icienfa hidrclcgic[ a piol-
- - _:
-a+.ic,Ll, - : tsie redusi din cauzaccndiliilcrtermcenergetice favorabile evaporafrer.
- n5I- l:::,
l:::, r,rrmare, eficienla hidrolcgici a ploilor cre;te in munli in mcd:et-
mcd:en-
' ---,--u- :::- cu altitudinea, -coeficie ntul de Jcurgere al' viiturilor {iind. in jui de
-i-'in cirnpie;i de 0,0 la altitudini n:iri. FrecverJa viiturilor de var[
ace astb lege: in
-:::ie-ste aCasta
-::-c:-qre cirrpii pcndere
rn C1nrpll IcXdIa viiturilcr de VaIa
a VI1tUl1lCf de l5--
este cie
varb Sle Io--
: -. iar in munfi cre;te la 25-35o/o.
:-:ilrtrile d.e lcay,nd apar cu o frecvenlb de 30-500/". Scdderea tempe-
::::ii aerului in cctcm6rie-nciembrie far,icrizeazd scurgerea din ploi1e de
-.rnb., care au frecverfa rrai ridicati in Ear:at Ei-Oltenia decit in
-.-:; reiativ rarb a ploilor de toamn[, numirul viiturilor din aceastl
..:_:. reprezintd 10-200/" din totalul anual.
1-iitzrri.Ie catastroJale ;i din lara noastrl sint
scwrgerea tnaxitnd. a riurilor
;=::late in mod prepond.erent de ploi. Caracteristicile dimensionale ale
;:::-::iior cu o freivdnli de lo/o siit cuprinse in tabelul 4.

B3
 TABEIIUI/ 4
ale scurserii narime are
fffT:.1"":ii:fr.H':itee si viiturlor catastrorare (asig.
1/o) pe rlurile

Secliune J Hm Q*, c W
(km') T, h
(E) (m'/s) Q^on.
(ore) Ta (mil
Qmea. ms) IIuu

,It"" f conr.risa | ,eooT;lli.i 50l160i I

ElT"? | r'ootil.e I ,Ilii I 3SB l, #S 40lrTol 40 rsal 8s
I 30l260l 40
80
I s7.51 75
4501
tl | 30

"*;liu" foradea I
z+zs
furn/ szol+olzrol 45 166
I
I
75
| ,rt |
tl
""ntf,'" lzennd I a+ze ,ool 2512301 50i I

173
I

tl I 40
sslzsal 60
I 'iiiylru
I I
175 I
15l2sol 70 50
fl,Fr /"ili#Ti"
I
55s I
f?iif/ 35l1sol 45 1

I 65
176
20
25l25ol 50 1

I600
16l5ool ll0 I
r0801 45
60
loo I leo 40 I
164 I 30
i''i:r,," / ggi ltstit soltsol
I
I

itry;: I :ie:liiz^ 40
25l2ool 35
20l4o0l r20
I
1
315 I 25
183 I 2r
t7501 40
lliii/ e0l2ool |

;ui*: /;iq1 F,,i'i"' ;gf /il,,i/ 6012401 :9i

ool
214 I 80
324 I 75
40l260l 65
lrr"
lltlzAtu I/ FlNi
Conf.l. Siret ${J I tilil *i liilil 65l160l
eol165l
40l275l
32
s5 l
1
I 244 I 35
r55 | 36
15e i 58
**'' 70 r38
I 2s
*t'-*1:1Lx'x:'T:i1;;;*
Il_ : Altituctinea
::-;fJGIir
petr*u zu, undelor de
viitur ;E ffi I

a6dj
g#" : ;,ilJ*H":, Lf 'H"' de receplie
v : ^"*,
r@lqent de tolenlialitate
: Durata totald. a viituilor
I : Duata qegtqii viiturilor catstrofale
T,f a volmul catastro{ale
-,, : viittrilor catastrofale
h^* Sttatul scurgefii viiturilol
etaskofale
Menlion'm, c5 toate viiturile
^
rost umbrite pentru cea m_ai catastrofale, cu.noscute pini in prezent au
-"i""i"rt" l'yii J"liif"r" din mai Ig70,
?#'u11? $:,#-:1,1 "*X,?tif *: i ori' E.J" lo,!:' iil, o. t d t n di n! a
"i,*
e
",
f;ffi t:i:'f lh'el;:1e,ffi
5:ftt3rT,t"ff de pestellr,,;;ff
t dffi *,frij*{Ti1*,"{;:"g'''"':,l'"";
k mi, existi renornla
l""ifi?T" io- 9q0, rormd rii
1,1',"#il;dH;fi?H'"-il;"i:':1fi Jili"i',I":ffi ;t**"1xij1*il"?fi,r
-.Anxx cu debite maxilne eminente pt":i!!e.o varietate destul
de mare
Sl""t'iff lTt$?t]'*::,1;Tlit#:i#'te,ito,i"ru,a"ffi acJm.partimentirii
trorale m- p""{;*il j {il{
de"iicircJ 0,5 m,
zdpezii,"mi e;:ll'4
cdztrtd.ii nliir,"r" ,*,Rillf ,;t'flfii","#C
M";";;i;ilbiror"i supeiior,
B4
, r pe riurlle Qmax)

h
-t
nuu

-:r
dJ
75
30

/a
36. Scurgerea-ilximd (asig.t o/o)
40 specificb (l/s km,) in iuncfie de mdrjmea bazinului
de
_ recepfie (C. Mociornitd).
50 A, I.a VeSt de Calpati; D. La est gi sud de Carpali.
20
oo J::;urilor si Somesului, virlura din
:uzdului,'viiturile martie care s-a produs in bazinnl
60
45 1: februarie 1960 din tgti: ig?s,"igqo,rg40
.!jtb"rioi" 1942, 1944 dln Banat, viitura
30 itig?ti-_s"me;, din martie I92B din bazinul
25 -*:u, r'iiturile din I930, 1932, 1g3g, I94B care s_au
91 "ti-a"uiu-rirr"7isizs,
::odus la est de tursul Olt;1ui;;f*ilr,.din anij 7921,
l9{1, 1949 in bazineie- s-i;; 1928, 19g0, l9g3,
:-:r ploi arnintim i" pti''ui ti"tJ Til;. Dintre debitele maxime eminente
.+0
80
,/ it
1e-10 ei te53 din b"ri;f ji"i;: *'""t" din mai 1g70, pe cere din iunie
JD
'jr carpalii orientali i'i"'iEsz aio pcdi;ul irirdovei, din le33
36
5B -Gii;#";# i" -,r't..rrii-airr-iszo;
rcurgerea max'irnd^s!,eci1tca..1t1s1g-;l "ri"
?c)
:atoare cu restul "t".
"t"*o'*prrtiii"'t'eritoriala asemS
:: re3i-
cepesuprareler,"^:,{:;!iiil#."#.:*""'l'.",r11,.?f
i#,,"'1t'dt"r,f#,ff"7
^;i;;i
=^constati ci aceasta -ui.&Jia i" ridicata in munli
"^.t"
l"
lfr;Tj,Tj#t'.J,: altrel, vulo'ii" "i-'i"t ^;i;;r9
u=t".iod"ob;;;";;T,:.p#"1";ffIr1?h.,ffi 'iii"# -d;;"il"nfd -de supra- jt#
-.:p^t:ii zFry6zii)
gi extensiunea 1or teritoriali. 1,..:i'i1,s;li:i*i;"yi
:cxlrgereq' rnaximd erementard.
(p"."pt"r"1g i" ;ry de r-r0 kmr) a fost
:.:!i11te pf -b-azv ""''"iou."iot Jrr"#rii fbcute-de cdtre c. Diaconu, Gh.
l,:i?1t*,!$i::#ti,l;il,fi "ix;;i;;".t'{:{*1,,::f l#tF;hb{s
-,-,
,,
1, it",*rtr:i i"$:,:'
:-tensitatea ploilor. este
t) imagine destul de aprfuiatb
* Jd
in ;.;;i'-'al t "?reduse
b
.E,8ii,,Ht r'l,: ro*
decit in est.
l*j
de realitate asupra scurgerii maxime
": obline prin aplicarea parametrurui propus de c. nno"rori4a (#ll;;
:itii:f; m'"{"J#,::+T,iq:iryT::,,$,ii},ii-#:"ui;'"'*:*'l"1
=cre;terii""'ia-itaiii"Ttn"fi1";it"ixlu'tin:i,tTu#g':".ri":?,:?:*?ffii
=,-gerii superficiaie.
majoritnlii rlurilor debitere maxime_cresc,
timp ce scurgerea
-'=tmd scade. Aceasta inseamni o s1ab6 ,"gotiriio:r rn^aul"""a
--l:1't"*ol
-:rilor' singura exceplie . l;; pi,ii,i, in lungul
?rrt"rft noastre
""1" J" lirii
 1l
4l
ln
d

Fig. 37. Funclia scurgerii U

maxime cu diferite asigurdri;!
parametru !:,o,.
\u,rpd C. llociornifd).
/F
|!

i*ffi }i#ffi f"llt?"iif ,*'#ihill'ffi #'i?',#li ,ll

r. t,
:j:,i.il";:
TiE';1,-,'"-#i' lX' tT; uoif ;,y: : :' u mi oti i n

y;:ra'"tffi i{{{u.u,,,Jf {i{!,("':,'$';,:"n"0,;!!?;i"*;::::';;

*,"ffi :{**i*;b:i:d+:"#rryii;r'fs'f:{,'iiui{,#
:i!i
,{liJfi,i${i,T'"Hrrc*d;[]i;111*ntrHi:,i:{"?,:'rfr
;ai1#3f*i",Rlmf t""'#rhil}i=*lq?:unu"H,?;:ff :;s
.**:**Td:#i
,xus:l*:#"tx*prffi :;:#:f,
86
 91: +j F:1ciia scurgerii medii lunare minime
in rapori cu attitudinea ;".di-";
-1: p,r'_ae.r999nfi9
::': (a) 9i raioan"real-o"l
'-'- ::: a :eiafiilor (b). (19-50_ 67). (I-
UJ"arrj. yty /y t//
I I
I I
I
ill
I
z a/

-t

0 I Z J 4 j 6 iq'rirtuoSSnffi
Lin analiza du*ilo-1.,:l
g5ipre la .scurgerea minimi_medie lunari ,din
:-: '1950- rg67 reiese
-'ada ci in aria de rdpinJi* ;tip;ft de regim hidro_
-:'=c pericarpatic
:t'.lT''il-;s'."3bi:;rtgerea'minimi'de iarnd are o frec-
-
t-r
rr 4u ;**i:gT?lul;lXb1-.i" """no{'"tiu "o cea de varr-toamni. Aceasta
sa/5
, .n3
{/D, t^ ,:,.lite"iui,';;ytdt"T::tftTf:'""1??:'oi:il,11,1ffi
:'::luratd. pe harta scuirgerii *di;.
'1
:ru:,;*".#il;
a$l]g,-a^9."ifr''.iiu continentari
i,,TJ""#lil?1,:'?:*"ta r;;;e'ii .oiii-" io-tl",b"r iernii ra 70-
.+di." ti in generat'""1g9t'1
r" ioo"7"i" -iiriir"
I ,_rJ,J ur (v. tig.
i,;mnd..
Pe baza'datelor
"i[it"ai"i'a"-pit"
:lde culese de 1a 285 de posturi hidrometrice,
;eicrile debitelor au fost calculate
::rsul -i-3,gu eedii tr;il"* ;;G;;;-;;--6i%, -rdiirii"" iar valorite
::adei =:rrgerii specifice (l/r/to"r)-n"--"i*i"i"it p-"?ii" relaliilor cu
='titudinea^ medie riuli""ri,iai;"&fi
;c
:area
d,e '
s:urgerii minime 'elaboratd (-.rr.ijg BB). s-a
in"a i" l"#g e4s) a r6.mas "oo.t"tut cr harta
Scurgerea minimi.din c,a"-"q"_ valab'd.
' 4td,
-rire;te
-)lsr' tn repartifia_sa teri?oii"re,ilfilire,
i"gil"
adici ,,debiiul de dilutie,,.
.i-iJiiapii.*i#"r,
scrrgerea minimi are valori in regiunile
i[-tea suu b,t ri.7r.,";. ti";;;;", peste valoa-
:=a critic,' de 0,3-0,5 t7r7r.*;,-""'""J;"-;;';;i"r[irJ
"ri:=ast5. :r piemonturile, se pro.duce auju i" ro"a umiditelii;G"d;u J"iiacturui montan
:epetati a apelor fr6aticejn ;ill"i';ffi reproducerea
aUC
1; 4-7ll:/t:m: i; ;i;itfti";"iriri r"orgerea mini_
riuti *u^i,-lTs-"
ln cazul prezenlei efectului1; de -;J,iriffi lacurilor atpine sita z-10lls/fta1:
regu-t'aiirare a acestora 5i al existenfei
Daone a petelor de zhpadd. i"
pufio"d" in
hipogee. varo-
""iai 'il";;;i"i;r
87
 Q l.rin

2,0
/,5

t,0,

0)
4.0t
- fregtunile carpatice ina/te _!_ -. I

Sebes - 1asa Soto vani (Qo= J,6+)

--x
cc
L,JN
)1

0,t t,0 t0 20 30
t.0 /0 20
Fig. 40. Exemple de fre,
-"o'r,,i.-il"-r'l;oi;i1;:".,";:.1i
. ?Jffh-:'&#iime
Iunare din perioada cardi (o)
ei rece (b)

BB
 =.?-t-bannd
:.4ind
)urjry-:a
]lY:-=':"nA
*e ---:ecarea
*o'
: :'lt ibr 7
I
i!

:::=EliAg$$S ir

t
d
k

rq

q
-
'tri,_ 67).
r:i, fafX
2
H
k
.ql

tT
iJ =t
r .l
, -ri
H
,Cd

<(!

lr
H
H

*
t<d
O
o
?
* H
d
T H

:r lece (6)
bo
H

89
 {
:: fF;;np\nip:ii*;;":r;.*:rc*ffi .l" ff j;
{frJ,t",l'"';,:i,ti,l+,ry"gtit"nn'#b#,,irr,,u,r;;;il; "
il
'tl
ii'ffi ": n

h#T*i:'"#+.qT:l;:{t*"',";u"?:"r;;;.:{Jfi.ir":t"i":az'i, {
't

,tiia"","iru,ii";1ilgruf
?r":{:,i_,,",T_?'i*::*t+l,Tf "i,,* I
It
i,*.f
"1ffi
l|w

i.;&Til
:}i,'i":"'Txltr:n'i!;tr;?T"h:?':"'lu-"fu
fi #F.fi i,,,nH'*fi i*;f,lr'-ihil{l'd":,i}*ltrST#'i["Hi:
;:re':i*t:":*a:;:#i.;;r*;;':iii:r:"::iti*i;;1ir#i;::n u
fifi

#}htl*r,'n : :,ffii Fg *n1. *t {""xU":ng:: :: ^ n. s,ri !,?:

a
]]ll

;:;'tt*ilJiil,ft"","{tlr,?ttl"itts*lt*:*:#L':"f i:ii'liiiJ3ff dfi I

ltr!

illl
goroi,lori;-#*'":"qt1$iffi n:*li*l';-#xlfi't,'ff "#: tfi[
illllr

;;.1i:ffittg1[!*:r,ffi Ji*L[fii""ffr'%"?i1#:''ffi $rff

tlsi'padi*;t"iR;;it{ifr
ff"**,1f:r"-tru?{bxlf;{i1'"T6
jie;i
,+;!9},iJ^f;TF"*:t=F$,rutir**1rr,:"#u,,T,;:;;,,""j"i;i'e;
*:;Er}::t:1f _ii:":i":!itr",#i*i1.tir:lt-f i",:,:lji'j"ffiiT.?3":
itiii J ","ti-9* g.go m L""1"' i or",-it"'i";, ",". p ec tiv a r ooo
"S^rr:lJ.
r
-
,"i*tttt "tljif"Lili:, *"*i -Mor d ve nesc si nt dest
o
ur de rrec ve te
n

;iil,$*#jlT_fi ffi ,1$iaili,:?ffi _U**ml#

TIPURILE DB REGIM HIDROLOGIC

#lff 'g"i;lfgd*:A?::"#':,,1**#";"'"Ti:"itJ;ii",";::f id:

*:irf ilr"ff#*'"%'ff $'"'#tr*H**;{f *:{":?';ffi
9n
-:::santele :.iuni cu tipuri de regim diferite se obline un regim compus, mai echili-
l:;t. Aga este cazul riurilor colectoare submontane cum slnt : Siretul,
i:*j6, cind. r-ii:id, Somegul sau al celor care traverseazd crestele carpatice, cum sint
:::Cventa -rrJ, Argegul, Ialomila, Sebegul, Rlul Mare, Cerna etc.
,t Tnente, Tipurile de regim hid,rologic pentru teritoriul fd.rii noastre all fost deter-
: :Iimen- -i;iate inc[ din 1956 (240, 102,245,274), pebaza caracteristicilor repar-
: ?enoa- :jei scurgerii in timpul anului gi a surselor de alimentare. Limitele de
:"- i este ;er:"artilie teritoriali a tipurilor de regim identificate pe teritoriul lirii
: Iot in :-c,astre sint reprezentate pentru bazimlJ Dunirii in fig. 90 und.e se pot
:: super_ :-ndri gi particularitSli1e d.inamicii de rispindire lntr-un areal larg.
i= (viile
-.:.:rnelor
::e sub- -LUpLrruDrNEA VARIATTILOR DB NrVEL iU niUnr
:::rilte,
r.tunci Regimul nivelurilor apei este iclentic ln timp cu regimul scurgerii, iar
;i:e d,e
rmplitudineal de varialie a nivelurilor este in funclie d.e debit, ittezd gi
iorma secliunii vii stabilite intr-un sector anume.
* tastrS, in lara'noastr[ se poate urmiri situa]ia specificl de frlngere a profiluri-
lor longitudinale ale riurilor 1a iegirea 1or din munfi. Acest fenomen are
":1,f S?11 urmiri multiple. La cursurile de api montane, care ln zona lor de bagtinl
- -riene
':ig4-
au amplitudinea ln jur d.e 2-4 m, la iegirea 1or din munti, in cantl
producerii viiturilor simultane, ampiitudinea nivelurilor poate cregte d.e
:elve- 1a -l la 8 m. Toate aceste legi pot fi urmdrite in fig. 42 in care slnt prezen-
: Llfi,
31ra1e
:: l1\

:::bile
-r-ttre
-+lrrl
_ _ !5LtI
::aCa
r.,lJ-
'-i ites-
_ "r-lrl_

:- :Ilte
i- -rin
.l :-. Ifl.
:.:ttiv

5C
Fig. 42. [mplituclinea variafiilor de nivel ln lungul riurilor.*din Romdnia (I. Ujv6ri)'
e;:.:h-
r Amplitudinea maximd de nivel diferenla clintre nivelul maxim gi minim.
-
91
g{ffgg4Hfi6*i*}th*f+ififfi ]T
iil
ritfl

ffi;-ii*i.;i'3ti;ffi"r.
**;ll[q',,*k#{4;+#$"+;i}}qffi
In locurile de extin

:r?#xffi u*qqi***t'l**x,*#ffi ''lllll

r --oastre.
n :-iiestat .APITOLUL VII
::.: 1920,
_ _d 1lsel Regimul termic Ei de inghef
-:sa g.a.
al riurilor

TETIPERATURA APEI DIN RIURI

Rezervele calorice ale apelor din riuri depind in mare mdsuri de radialia
solari, de schimbul termic dintre aer-api ;i albie-ap[, de aportul caloric
a1 scurgerii de versant, a1 scurgerii subterane, de c5ldura internd de fre-
care intermolecularb a apei, de aportul caloric a1 afluenlilor etc. Temperattra
apei unui riu, intr-o secliune dat6, depinde gi d.e conlinutul caloric adus
oin amonte. Acest ultim factor are o importan!1 deosebiti pentru riuri-
-e mari din lara noastri, care in majoritate igi au originea in munfi.
\stfel cd, ,,apele reci", care sosesc in regiunile joase, se lncSlzesc mai greu
:n timpul verii decit piraiele locale, iar in timpul iernii situalia se inverseazl.
Tocmai acest fapt impiedicl o zonare termic[ unici a temperaturii
apelor. Aceast[ zoflare se poate face deci numai pentru riurile mici, locale,
care reDrezinti intr-o oarecare misuri temoeratura din unitatea fizico-
geograficb in care se formeazd. Putem spune deci ci riurile alohtone tliferE
in mod esenlia1 ;i evident tocmai prin regimul 1or termic d.e cele autohtone
Tenr,Peratura zonal'd a apelor d,in rtwrile awtohtone d.epinde in mare misuri
c1e temperatura aerului variind, in general, in jurui acesteia. Toate graficele
de legdturb intre aceste doui elemente ne dovedesc in mod evident acest
1apt.
Astfel, inceputul perioadei calde, in cazrl riurilor din Cimpia de Vest
corespund-e tunii tetrruarie cind au fost inregistrate, cu frecienli, ridi-
ciri a1e temperaturii apei peste OoC pinb. la + 2 - + 5"C. O situalie
asemindtoare se observi ;i in sudul !5rii, mai ales in Oltenia; la inceputul
iunii martie temperatura apei se ridicl gi in Transilvania ;i Moldova. Feno-
rnenul intirzie in regiunea muntoasS. (peste 2 000 m) pini la sfirgitul lunii
mai gi inceputul lunii iunie. Topirea petelor d,e z\pad6" in luna iunie, la
aceste altitudini, ingreaiazl, incSlzirea apelor, dar nu o lmpiedici cu totul,
avind in vedere c[ in regiunile lipsite de zdpad6, incdlzirea apelor - in
parte prin intermediul incSlzirii solurilor d.in iur
de accentuat. - se resimte destul
Dup[ perioada d.e topire a z\peziTor, temperatura apei imegistreazd"
o continui cre;tere plnl in luna iu1ie, cind. atinge valoarea maxim6. Dupl
analiza efectuatdde C. Diaconu gi colectiv, frecvenla decadelor cu tempera-
tura rnedie a apei de peste 20oCeste anuallin regiunile joase(fig. 43)laalti-
tudini mai mari de 600-800 m aceste valori dispar cu totul. Decadele cu
temperaturi de peste 10'C au , de asemenea, o frecvenli mare in regiuniie
 TI/,/PIRAT
APEI>/00 $;?ft[ ffT"",, .#iT,,l# 'Ul|
":""u '(
r"+{
.,. iilil

rry
mffi
q
" r| illl

.rrlillliti 11

,i ,l
'6ARtA rilHlJH

i|fittul
r t,trtttliil

ii&11i1

$!!lt

-\r'lil
1ll

ri urflt|Illllll

lir il Ltllilltfi

,#ltxllllll

,r
}iu:liu{

llJ|flr]ll!#ll
z
ta
2 aR

Ll|l]t1iliilitiiilillill

de caz,*i t,,,
i3,i;" in medie) ra\d cle zonere
ilill

l9tXl,1i-' ,''ai ?narre

:r"",*r jifu {iii",r3iil*"in""##1,"",ff

tiill llllllrl

u: #+::i*$i.i?:tr3 'I il|;iili

::1tiit ;_;,ff "'" ^t: :lTi'"in "'i" "5u"1. :"1 u" :i n','
;il;"^
a c'
^
treptat, srir;i tui
,I *,

, lll'llllili'if

ffi: i:iif ;}x iix, ll::s i:;: ;,{ :u

3x " "'l "r'
',+:;,1rr^rr,,+;;t**::l:iff
q;!{
Si'ilt'*t***''i;i f$ii#".;ll :
It

I
it |ijj

r it Lu lllL

,,,itf,Tt!,*!lit: 2r n torrtan e, cI I r et
J :':t', i :,!: ! i{:',iu11 ; u n s- a n ra i
,
1't
|ll[

g,
:: lm,: ,1*i"-i':...*,
trsfl #r,!,#
py",a,ii"s;b'5*:t:ffnl*T;jT1il{i3ti,;':i;,ixg:,i*rrg*it
Unele abateri de 1a zonalir"r""
_-_
""rri,
h*i*'"*,r;'{rriilfJTfr ;i":l$fri-',1116:.I!ig?H#r,;ci**
'l

3,:'#i:tl::$Z,i:,2'l:,'/#;;i##i j''"sfr 'll

^li:T;"f
J+
:ql*?:i:':fi i;f :tiitl

tiilll
 medii calde d.ecit apa din rturi, e/Jqan30 \ __-\= h
r 20"C, ln contribuind 1a ridicarea
- Diaconu). temperaturii cu f 1- +B'C
la iirirea izvoareTot mai a' 1!q!1aJ!-'
.. ,i tt'
bund,ente gi la destr[rlrarea
ghelei d"e pe riu'l ".a# F
Y aria\ia temPeraturii a- ',tit"-*
pei riurilor,de la o zila aTta .--=.--ylJy!J!g'' s

F
R
este mult mai redusl decit
in caa,i'aeru1ui. Aceasti
i'arialie este insb 9i in s
raport cu debitul riurilor.
As1fel, daci in caztl Pira- '----itfrwfi{ s
ielor cu d.ebite in jur de s
I m3/s vara se observl d-i- S)

:erenfe delazila noaPte de

S-10"C, ele scad in caatT
iurilor mai mari (3,6'C Pe ----'-i'io-'{'
)Iureg, 1a Arad, 1,3'C in
N

tr
cazul' Dun[rii in sectorul $
N
romingsg). H
R
FENOITIENELE $I 0
s
s
=.s
G s
RXGIMUL DE INGIIET -__-*---iltir E tl s
u.
d
F{
AL RIURILOR s o

#
N o
:- r 1*o !
Putem afirma ci pe R
H
toate riurile din tara noas-
::,.x1na trd, in stare natura16, se
- - -dlc observS fenomene d.e ln- A
ghe! ; frecvenla, d.urata gi -----*-vFf
:ra-i f rr 1
:orrnele'lor*de aparilie va-
i-;:ns
.{-:-ta
iaz6' insd"intre limite largi.
lintre fenomenele d.e in-
-g o
k

:r-dia :-ret cele mai frecvente -/44'

'- n ra
i.fe --intim : gheafa la mal, o

*e
aciculele, ghea![ de funtl -------'-,rfr
:
5
F-:
_dl ir:terioarb), gheala interi- ts
+
_- +-!u - ara ridicati 1a suprafala cd

-ru:lo- .;ei (niboi), scurgerea s1o- g

i:rIor d.e gheali 1a incepu- a4!.tdV
a
:-.j ;i sfirgitul iernii, 25"'
*5e1
.:
...
:care, podul de gheafL,
rria. (zipada la suprafala
e/1rel4i

alienrqaJ
*;# d

d
d
ia t r'pl I at^
- -J4Y)
la li-ina in ved.ere lclima e!Jenuel J=& <
!ot- :ci.imbbtoare, fenomenele
&dl ce inghe! au o frecvenld.
(a)
tq9 ilv FSFEFS)Rq: bb

95
 -=
-il il | .-:.
4"
-ll-[l
-l ilt G
lilE,!
]I
_illil
*tl
'r.-iN vlu v rr ilq
iil>
tl

=-lllll ,!
rG =-llflt lq
d
tl
flt
;ffi-s."- --ilul -
-{o
IH
lcd
l5
I

td
IO

I
t!
l*
ta
th
l0
Itr
la
l9
I
la
t-.
"). ,,: It
i):{'.% ta
IP

bo

'E
o

-iiiI
'a
:er-\\'?' .F
\< \6'

.E

E
g
o
-
rj
btl
 ;i duratd foarte variabtll.ln timpul d.ominirii anticiclonului siberian, po6ul
de gheala, de exemplu, poate o durati d" t;G^itb J;Zitu,i^rintimpul
4
is=ilor mai cilduioase-, c1l dominarea
"rr"i ;iil;il;;"i-J"l-p""a"r de gheali
6 :.:ate lipsi cu totul (fie. 46).
g varietatea teritoriaE a caracteristicilor- inghelului depinde
r
de cond-itiile climatice, g:qi un.rol imp;t#;? in mare
=a:uri
-'= a?i pe diferite sectoarefluviatile; f,it ;o"" d.ebitere
tt"1i19;"i -"ri"r"igi"a!6 mai greu
fi' ca'*za debitului caloric ridicat. iaiontF, ;;tit;ar;itoi""sto, factori
::=--:aE pi intensititii variabile a inftuenlei 1", (pi;ti;A;;inare,
lta L ::girrnilg carstice) fenomenele a" i",bn"-t mai ales,
G
"i)'r,
gi"a'lffi
:=--a.tiv restrinse cu diferenle de 5-6 ._fptd"rifi]ldddiSii" p" suprafele
{- a.df.rdini. podul de ghea}l p" ,i"ri alr""ra-a[]" aceleagi zone
s-ir", ra 5 ori mai
g;lfiul"*ea estici falide cea vestica, ;;a;;;t"?""ri?"rnic influenfa
I DupL cum ." oolt^1o$"t_"1 9i d.in.fig. 47, rd"cirea gi
:eaomenelor de inehe!,. se propagi respectiv apanfia
de i" ;;rd_;;;d;"';;"_"sr,
't
::cependent d.e condilile a" reji"?. s"".rii;;;; ;i;"r"fi;;vdr[rii aproape
H
o
(fig. a7)

+a
<l IAIiUAR'E
r--:---:-- r-----:
\ '-i
_i
'n

tr"-. a.

_\,
-i
6

,h
ru o

6 f::yr:: !:lfSlrt din perioada incepututur si sfirfltutai rnghelutui

't rod de gheal,E
=
-
\
r
!

o
o
f
E

i 0
t
I

lr
li 9
//a
ll
n
la

I
tl
tl
Ir ro

r! Fig.46. Caracterul gi durata fenomenelor de.inghef in anii cu ierni

continentale (a) pi cdl-
duroase, cu influenl6 oceanicd accentuatd
1a1. 1f.
'Uiv4ri).

97
 Fig.47. Datele medii
ale lnceputului (a)
gi sfirgitului (b) feno-
a^ | menelor de lnghef 9i
--- - Xllr durata medie a oo-
-Xls
---- Mlz dului de ghea!5 jc).
------ (I. Ujv6ri)
Xllt
7,Q
"',/y'
i '-'
'
lt
"/\t
t
{
a) q

I
y'n*rUrrof,to, I

f '#!:;i:';:,t';,i, tQtA l
!l

,t
a-r

$:F-

/7;tv**".';'ffi=
:ii!,t t,
,il.!,,iii ffi**-,

9B
.* * atele medii ;: - : I i.rce inacelea;i condilii. Lipsa de manifestare a prelungirii pefioadei
-
-----*1r1rri
* _._-
-_lgrr
/-\
tul :. i-;t4 cu altitidinea ie datbregte.tocmai comp_ensdriiefectului clima-
::-j
F-'*-.-i /r\ l^..^
altitud.ini mari, cu qan!9 .de
feno-
(b)
: ::_ilghe! gi ::- -J citre factorii neclimatici amintili. La un efect de incilzire
:::le a po- ...,. ;0-100 m/km, factorii neclimatici dobindesc
se intimpli si
., .::a!5 (c). -. :-;a;e;te cei ciimatici
pe de rdcire, deci.piraiele.alpine
::, 1hg1! coltrplet. Podul d.e gheall.deseorfeste inlocuit de o pituri de
:.::ii rliscolitb, dacl cursul nu are 15]imi mari.
l- aceste condilii se poate observa In lara noastrl o zonalitate destui in sensul
-= ;":ticular[ a pirioad^elor de lnghet, care se manifestl mai ales
-' - ,- renf iior f raseelor ciclonale u*tlanti"e (vest) gi ale celor mediteraneene
r.-.:;=l;l;;p;;G;"-""ti"iiut.u anticicionai6'din nord-est. ln
. interiorul
-..-,,-roJelor,' redate in fig. 47 sint specificate gi evoluliile fenomenelor
-= ::,:he! intiazonale, care iu coincid. intocmai din catza factorilor ape
necli-
._:i.i sau din efectelor centrelor industriale care deverseazh
=
, -= jrr riuri (Dirnbori!a,
"^uzu Birsa etc),
F :ricada tngltelulu'i incepe pe riurile mai m.ari-(peste 3-5 3t/t) "t' ghea|3
:- --a1. din c"are se form^eazl scurgerea sloiurilor de ghea!6. In aceasti
-,:::i zipoarele care Se formeazl, nt sint pericUloaSe. deoarece Sloluflle
: : =int f.ci groase ;i se distrug uqor. Daci-rdcirea este bruscd, rlurile
-: .-taJa rapid"de 1a mai mari insd, aproap_e f31a exceg.;
uir mal1a altu-l. Riurile
:,= irgheal'I clatorit[ blccdrii slciurilor (inclu.siv Dun6rea). Datele medtr
.-- ,frlarii podului de gheaJb pot fi urmerite in descrierile regionale.
:.ittL d,e ghea{d. are durati gi grosimi variabile. Duata medie a lui este
:----:.zeutat6"in iig. 4i. Gtoti^'ea"p_o-dului^de gheafi depinde de toli factorii
ri,=tt1i io.a *"8iu este in jur de 30 cm in lira^noastr6, iar q111na atinge
I :n'(iuna temperaturiloi negative necesare in jur de - 200'C)'
i;e*:en1a anuali a podului de gheatb este foarte variabill' Pe riudle
::: aiincirni mici (sub f m; ;i cu pan-te ,Jdo.", po_dul c1e gheali se forr,reazi
:=.a 1a o suml db tempeiaiuri negativd de - 50oC, cee.a ce este asigurat
.:':a1 in lara noastri. U'n exemplu ilocvent ln acest sens. il ptezintl piraiele
:= D;t;"tea, und" deqi iernile sint biinde, frecvenfa. ajunge totugi.la B0-
"ultimii
-,-,_,c- in 15 airi. pe riurile cu adincimi;i viteze-mai mari, Pgqql
.. sn.";a r" formeazi nici la suma te_mperaturii.de -100-150'c,
""
-=:i-e1 aie o frecvenla mult mai redusl. Astfel,
nu se poate tealiza o raiona'
:= :ici m6car generall a acestei caracteristici; e1 se poate lgpreznta,even-
::al de-a lunful cursurilor de ap6, daci existl observalii suficiente' In
r=ir" l""ogtingeior existente sd poate afirma c[, in alia continental[,
::.le autohione au pod de ghea!6 in circa B0 d.e ani din 100, iat in Banat
'.-.--226. de ia 15 pini la 70-de dni dirr 100.
L;:gltelttl riurilor se produce din aval-spre amonte (in majoritatea caztJ.i'
-.: . d'eci apele mari f6rmate la altitudini mai ridicate, in munii, intilnesc
r.;. ilriinlpii cursuri libere saq gu _ghe.afb foarte sldbith.Astfel,. secaexplici
topiri-
,,.. ."t"lJiitiv me a inundaliilor d-e zbpoare. Se i1tim.9t1 t91ut1,
'-= .: rlbile din munli sd intilneasch in cimpie gheajd solidi lipitd puternic
. =ituti. fr, cazuri se formeazd cursuri de ap6 pe deasupra
"."..o.a
;r=;,j. iar dupi un nou tnghe! se produce gheala stratificata.
 CAPITOLUL VIII
Turbiditatea qi scurgerea solid5
din riuri.

. Transportul de aluviuni aflate ln suspensie gi tirlte de citre riurile din

lga noastr5. depinde fntr-o mare misure d.e factorii fizico-seosrafici (clima-
tici,_ hid.rologici, de relief, so1, vegetalie), umani pi eeoloici (liiolosia
rocilor de.bazd). Motlificlrile fa][ de echilibrul natiral-iniliil se datorelc,
ma1 ales, intervenliei umane, care dacl nu este ralional f5cut5 provo.ce
i accelerarea eroziunii. Astfel, datoriti unei exploatiri neralionale a
ln trecut, a fost dezl5'nfujtd" o eroziune extiem de puteinici in iddurilor
Vt;;;;;;
?n bazinele Buziului, ilimnicului, Birladului, Argegllui superior gi ji"l"i;
in.Munfii Apuseni etc. Dupd. intocmirea he4ii gt;'aittoi d"e eroziune a solu-
llu al1 p_utut fi urnirite rezultatele d.ezastruoase a1e unei agriculturi
neralionale practicate^itl^r"cg! (ar6turi in lungul versanfilor). din acest
in-rrentar a reiegit, ci 8500 000 ha (35%) din iuprafaga yini 'se afla, ln
lvoc., lntr-ry glqd mai mare sau mai mic de degradare. Dintre acesta,
pe circa 4000000 ha.(17,5o/o) degradarea s-a dovJdit ?naintat6. pterer.-
tind urr grad d.e eroziune 6icesiv6 gi d"e adincime. pentru
acestei situafij..s-au fu_at misuri urgente privind suprafele "-"tiot"i".
mari. s-au
orgaTizll studii speciale gi asupra dinamicii fenomenului, din care a
releglt, ca rn lata noastri pe terenurile golage eroziunea are o intensi-
tate de mai bine de 120 de ori mai mare, decit in pidure &\.
Incan:Texperimentelorpeparcele agricole, s-a dovldit ca eroziu-nea i" t"!J-
nurile lucrate cu metode ad.ecvate este de 0,5-4,5 ori mai micb. decit oe
cele lucrate neralional (137). Totodati numeroase studii dezbat modaii-
t6!i1e de ameliorare a eroziunii accelerate, iar unitllile socialiste compe-
tente le aplicl pe scari largl.. Astfel, dispar treptat ln etapa actuali ,,fota-
rele" aluviunilor; in.sclrt limp ne putem astfel agtepta 1a o scidere regio-
naTE a transportului de aluviuni fluviatile.

I
ALUVIUNITE iN SUSPENSIE
sttrdii pentru determinarea turbitlitilii apei (p e/mr) si a debitelor d.e
aluviuni,in_;u;pensie (ntg/s)_ale riurilor di" iarZ noastrd au incepui
in anul 1951._ rn prezent, c. Diaconu a reugit si determine valoriie
ale acestor elemente pgngq_gn numlr de i+z de puncte hidrometrice, -"aii
pe o perioadi de lB ani (1950-1967), plin folosirei unor serii d.e core-

100
 /0 it t2 ? kg/nr
: : -: Relali'e turbitlitdfii
,flJ;ff"'"::?1rdit"-iJ,.!rii",lu).f,i""til!",iri* ill,tiil??;
- ,':r- --,,lr"r"i'r'!"":".',"Jd":.,1.til*it*f,ffi,(i,J.,,!f*}ltg
;*in#F$;:{;t",{."H,i:,:*?_.#:
-. '-: -:entiu completarea girului.{^e^observalii
cu ajutorul debitelor lichide,
:--= :.easta a fost posibild (282).
- - :ir,ra incercare_de,g"n"t"rir"t!_privitoare 1a repartilia scurgerii soride
---- --. =ania a fost fdcutb tot de c. Diaconu in anul'194g]pentru"operioadi
.:
-, ='i, cu aceastd. ocazie autorul a reusit sa stabilearia, p"rrtri, prima
-rtiitoairr"u.
- -:- :aracterul corelaliei c-are exist[ lntre iurbiditate
'. 9i medie
. .:::::1or de receplie, deci a zonalitdlii verticale iii Carpatri, stabilind
-- :.i :ire1e de valabilitate a corelafiilor.
.- :- :.:r:oriala,
'::ur, aceste corelalii sint depenclente, in ceea ce priveste renartitia
atit de structura fitologicb'dominantd i *t,jriLi,'l;;;iH
--: .: : ..raduiui de acoperire a bazinelor"de recep!" pe?"ri
-:- :abeiul 5 sint cuprinse -.pe uni!-ati _de- relief "" valorile tipice a1e
' --:::.:ii solide, scurgerea
-':-:a medie reprezentativd .Tqgig sp_ecificd lichidd, gruaui ae imieaurde
:: in diferite condilii !eologo-1itor"gr"". ----
- :-::e,aga. repartilje teritoriald a scurgerii solide gi a turbidithtii se
: -:--..:zi rotut deosebit al litologiei regiunii (fig. as),'Dach in ariiie Je
: -.;: :* ":e a rocilor rezistente la eroziune iirm sinl_:"gistuiite
-. ,:':::oase, rocile eruptive, turbiditatea scadila valoricristaiirr*, r"gi*ni_
sub 100 glilr, t"
:--':- ::=:a.cic paleogen-ire;te 1a 2sa-1 000 g1ms, iar in frisut neosen si irr
r:=-----i.: :iemontane alinge varoarea impresiolania a" s 00b-tibb'0^"il*;:
;- - ::-::ile unui relief accidentat cu_ pante
mari (lg0_220-.;?ffii
;:- :: :- .:ad mai redus de,impidurire.(.15:90%). J\{enfioiim
msa ;1 carac_
::.=-:'-:-,rr;i dominarea tipului de arimentare'pluvid-ni"ure-gi"rllu; pi"-

101
:[.{EELtj], 5
Seurgcrea soliili in dilerite condifii pctrografiee de relief
-si de lmpiilurire (1050-1967)

StructurS ,,
petrografici u
rtilted !i r,
8o (Tlhal p - mea
rlomicantd (m) (1/s/km'9) an) (s/m') (%) (m/km)

Roci cristaiine Bilea Cit!iqoara L 263 33,4 0,32 30 86,4 407

Jiul Cimpuiui
Romdnesc Neag | 420 24,6 0,29 38 58,4 317

Eruptiv Mureg Stlnceni 991 7,04 0,18 79 74,0 204

Fitiza Fetneziu 29,8 0,48 D(' 88,3 180
Flig cretacic Trotug Radiana 725 6,54 t,43 700 59,3 170
Cracdu Slobozia 586 4,60 r, ro 780 15,1.) ut
tr{olasi neoge- Sl6nic Cemdteqti b5d 4,39 43,0 200 38,1 198
nE gi dep. Cilnbu Potirni-
piemontane chegti 339 3,79 56,3 200 15,3
Milcov Goleqti 405 t09 9.50 300 61,0
Se<limente ne- Almag Hida 429 2,90 ,/5t, 30,5 16.1
ogene gi pale- Jijia Todireni 175 J'98 520 23,5 61,
ogene friabile Hirtibaciu Corndlel 512 440 28,5 83
Depozite ne- Crasna Moftinul
oge!1e cua- Mic 268 3,10 0,54 560 24,0 79,
tefnale- Cblmdlui Cirequ 66 2,37 0,43 J/i) 5.0 10
friabile Cigher Chiet 275 3,41 o,37 340 8.0 106

viai-moderatS. a riurilor, care denot[ procese hidrologice intense in aceste

regiulli cu eroziune atit d"e puternice.
\ralori ridicate a1e turbidititli l" intilnesc ai in regiunile de podig, unde
pe 1ing5. .pantele mari a1e reliefului, rocile friabile g1 gradul de acoperire
cu piduri este destul de redus. Nu este de mirare astfel, cb in Podi;uf Mo1-
dorzenesc apar taioanele cu turbiditili ln jur d.e 2500-5000g/m',maiales
daci se ia in consid.erate prezenla tipului d.e alimentare pluvial-moderat.
in condilii aseminetoare, insl cu o alimentare pluviali mai scizuti.
a riurilor, in Podi;ul Transilvaniei turbiditatea este mai red.us5. decit in
Fodi;ul Moldovei (fig. a9). Existi gi aici valori in jur de 2 500 g/m3, dar
aceasta se localizeazd mai mult la Pod.iSul Somegan ; in restul bazinului, mai
ales_ in partea sa sud,icd, turbiditatea scad.e la valori de 500-1000'gi;;
gi chiar sub acestea. Este ad.evirat ci gi gradul d,e acoperire cu piduri este
r:rrai mare, in general, in Podigul Transilvaniei insi un rol hotiritor il are
in {ornaarea turbiditS.fii mici gi toren}ialitatea mai redusi a scurgerii. in
afard c1e aceasta, indeosebi ln sudul bazinului sint foarte rispindite $i rezoa-
rele, culturile terasate, care reduc in mare misurl intensitatea proceselor
de versanfi.
Il regiunile de cimpie turbiditatea apei are valori sclzute dupi cum s-a
mai subliniat, mai ales din carrza pantelor mici ale reliefului (in jur de
5-10 m/km). Valorile turbiditnlii sint in jur de 250-500 g/m3, cresclnd
102
 - \al

...,+
:$l
:;.1
:l

l:S

- _ro
.5il

-:- z
i.j
/^RlA z
DU
Fig. 49. Harta turbiclitilii medii (1952-1967) a fiurilor (g/m'g), (dup6 c. Diaconu).

treptat spre cimpiile piemontane pine 1a 1000-1 500 g/P3_in suilu1^![rii.

F.i"il""I"r creqt'erii s'pre piemonturi se evidenliazd Tai slabmun]i ln Clmpia
a" tr"st, unde trecereieste- d.estul de bruscl d.e 1a cimpie spfe i Pro,
.--.]^
-_uc babil unele procese mai intense din piemonturile veslice n11 au putu.t ii
--E-!C-:-^
- terit&iale reduse gi lipsei unor cursuri de
-sizate din iauza extinderii 1orcontrol
I r.-1 -i"ri t"pi"r"niative, aflate sub hidrometric. Dupl.caracterul relie-
.J"1, ti Ctmpia de'Vest ar trebui si existe intinse teritorii lipsite 99 "tg-
.i""" pe intirfluvii, regiunile inund.abile fiincl inileosebi suprafe.feJe .d9
."di*&t"te gi nu de ero"ziune. Aceste cletalii lnsl nu pot fi sesizate datoritl
..- ;- i- liosei d,atelor d.e observatii. De asemenea, trebuie s[ subliniem lipsa erozi-
tlii nuvi"tile, din BfuLQan cu un relief polid.epresionar, de crovuri, lipsit
-ra1 ,le un drenaj superficial.
l:n3
- -LC
I
::" tn
Scurgerea soliilf, medie specifici (t/h_a/an)._Scurgefea solicli are o zorL^-
r litate ierticali oarecum difiriti fa![ de turbiclitate, d.eoarece in aceasti
notiune este inclusi gi cantitatea scurgerii lichid.e, care cregte cu altitudinea,
r:r s-a sensului d.e schimbare a turbiditlfii. Cu toate acestea, tendinla
"ontrar
generali a relaliilor (fig. 50) este de scldere in raport cu altitudinea, mai
u: de
iles dinspre zcnele iu-turbiditate excesivi din sudul !6rii'
r"s.:hd

103
 G

t-t'-Y--

C'
q
z

rA
Lo
A' a
Fig. 50. rrarta scutgerii solide specifice (tlhalan; 1952-i967) (dupd c. Diaconu).

Daci efectul torenlialititii scurgerii gi-a 15sat amprente in turbiditatea

cursurilor de apb, in eroziunea specificb'ea se impune-gi mai p"t"r"lcnace
aruncbm o privire generald..asupra hdrJii scurgeiii solfde
"p""ifi""
se observb imediat uniformitatea relativb a va-lorilor din v'estuL
it,s. li0)
C"ipltifoi
unde, cu excep.tia Podigului Some;an, varorire variazb.intre 0,5 siz,sitiiti"
drn regiunile de cimpie pind 1a altitudinile mari ale munlilor.'Toiod'at6 in
cu regimul continental cel mai accentuat ar prJcipitalii"rtim";
::!l^terii,
ales ln zona de descdrcare a 7or, eroziunea specifici cre;te brusc'de la
valorile de sub o,s tJuglgy la.peste s-10 tlhaian, in cotui carpatic, atin-
gind.in baziml Buzbului 25 tlhalan. Valorile scurgerii solide sint toioaata
relativ reduse in Podigul Moldovei
(0,5-2,5 tlhalan). - din ca:uz"a scurgerii lichide mici
K

Dintr-o sintezb. generali, pe fatd,, reiese cd valoarea rnedie a scurgerii

solide este de 1,75 tlhalan, riurile transportind anual o cantitate de aluviuni
de 45 000 000 t. Faptul ci in estul !5rii existd o eroziune mai puternicd. decit
gg" gil vest, s-a pglut constata gi din obsuvaliile concrete. Astfel, afluenlii
Tilei gi ai Dunirii la vest de vbrsarea cernei au o scurgere medie de
9,P9^jl!llan, iar la est de 2,19 tlhalan, adicb, 8100000 t respectiv
36 400 000 tipe an. Aceste date ne permit tragerea unei concluzii de^osebit

104
 de imporlante pentru procesele actuale, gi anume : eroziunea mai puternici
de pe clinele sudice gi sud-estice ale Carpatilor, care se continu[ dela sfirgitul
Pliocenului, 1r1r a lncetat nici in zi1e1e noastre. Ea este r[spunzitoare de
formarea piemontului sudic Getic, care ln prezent se extinde spre sud. gi
spre est. Trotod.ata procesele din vestul Jdrii at fost gi au rlmas mai mode-
rate.
Calcularea procentuald a rcpartizlrii teritoriale a proceselor de eroziune
ne di, de asemenea, o imagine interesanti. Dupi cum reiese din calculele
efectuate de C. Diaconu, teritoriile lipsite d,e eroziune ocupi 3,60/o din supra-
fata tdrii, incluzind regiunile de aluvionare actual6 din lunca gi Delta
nrinaiii gi lacurile litorale. Considerlm lnsi ci ]aceastl cifrl este .mai. mic.a
d.eclt realitatea, deoarece autorul nu a inclus {n aceasti categorie gi teri-
toriile semiendoreice polidepresionare. Scurgerea\,d,e al'uviuni este
Scurgereri"d'e al'urtiuni sl,abd' (p?ni"
este sl'abd, (p?nd
t.lhalan\ pe 31,7o/o din suprafala tFnii {peclia 0,37 tlhalan), este
1a 0,5 t,lhalan\
noderatd.'(intre 0,5 gi 1,0 t) pe o suprafatl ce repreqintb 34,2o/o (media 0,75
moderatd.'(intre
tlbalan),
tlbalan\, dste rid,icatd (1,0-
iste rid'icatd (1,0-10,0 pe 27 ,7o/o gi este i'nqltd. (10-25 t) pe 2,6o/s
10,0 t) p=e_27,,
din total6, a !6.ii.
buprafala totaTd,
d.in Suprafala fdrii. Peste tlbalan, unde
25 t/ha/an, unde er'o(iunea este excesiyi,"
se rele-v[ pe o s,upraf aib' relativ mici din regiunea cotul}i-q4{Pafi-c,--r{pre-
i zentlnd doar 0,2o/o.
Q
o
Un a1t aspect important al scurgerii sollde tl reprezinti variabilitatea ei
a d.e 1a un an la altul, exprimatl prin coeficientul de variatie. C. Diaconu
a calculat aceste valori pentru o perioadi de 30 de ani, stabilind cd variabili-
tatea scurgerii de aluviuni (Co*) este ln medie de doui ori mai mare declt
variabilitatea scurgerii lichide (C"). Aceasta este gi normal, d.eoarece trans-
portul de aluviuni nu cregte in aceeagi pondere cu d.ebitele lichide, e1e avlnd
u:r raport exponenfial. La debite lichide reduse energia apelor este foarte
mic[, riurile transportind cantitili mici de aluviuni, ln schimb o dati cu
creSterea debitelor, transportul de aluviuni cregte foarte rapid. Datele pri-
ritoare la variabilitatea scurgerii solide gi lichide slnt cuprinse in tabelul 6-
s0)
lor,
TABELUI] 6

ln \-ariabilitatea seurgerii soliile ql a seurgerii liehiile intr-o perioatld de 30 ile ani

(dup6 C. Diaconu).
il mat
rfo la
rtin-
ta
mrcl

Somegul Mare Beclean 0,42 0,84 2,0

Someg Dej 0,41 0,96 I,O
Someg Ulmeni ' 0,39 0,98 2,5
Someq Satu Mare 0,38 0,83 oo
Crigul Alb Chigineu Crig 0,48 0,82 1,7
Mnreg Tg. Mureg 0,32 0,70 o0
ni Mureg Arad 0,30 0,62 2,L
dcit Timig Lugoj 0,34 0,91 2,7
Jiu Podari 0,36 0,90 2,5
olt Feldioara 0,34 0,60 1,8
de Arget Malu Spart 0,31 0,62 2,O
v Dfuabovi!a Conlegti 0,31 0,81 2,6
.t

105
 (o@00@o@f.\ @$NRg* I
oitrfo(oF.@co aqact:.q-1o-a<oc.rcoii
HCOOOicOcOct H(o.+dd-j<rdFi,fjj_i
m$cil

iC\OO)ts\O) (Oo)i6
o@ClC..lO)ts\cOi 9?Ay55boo Ko oF
@Cg<lHhN-(O a?Q<ocoHocoF0ocoroc.i
d c.i d d d,.' co
d d co' oo' c.i d

(ocoro@@ 9snro*@o
h(O<TOcOHNN
(.oc)FHC{i*(O QSca@iF\cO@NN
9\ro$@@rOH+c)@c.r
d cr'd d d d rt <j -i'd
b
-r'- il
cl@<rs1l:c!o!o TOF.(oONC\cO
F\(0<')@oo)o)h coo@
ClOOoo-iOD Fco@oolcocoo
d o'o'd d o'rt d
@c.{*
t
@ro6t*s
N@@:to)r,)rorO 6)F\
(0@ t\ :f@
OOOOT\iClO ro @ m1r)c.t(,o01
N6 coO(olf)(o N
OOOo:OOcO NOrO(Oc)
H o)
O@oo)<Nro(g c'.1 O i@rl)O)
H @.+c{coi*li@ b$.+OCOctNC.l@o)F\en Ou:
l
H
oHooiooro '-i ri c.i o' d d ol d od ri oo' -:
co

F\$Cl)Cl'.Ocr)irO @o)-b
(Oioo)rocoNF\
ll vco66hho)c-l +rO@H$COC\'$HOnOO
i c.r' d -i =r' d o' rt cr' of ,ri d d d ri d d cd
@
: co6<N =n "-i
ol H IOS6{O)@F\O
61.+tf)cocl@coH @oo613-*
qqqco.qlo:h.o\.c.c! E \
tr i.+ooclo)o6) Clrr)@OHOIF\c)*H(Os
NicO(o I
lo @ I
t'\O:C!
co@oro@o)co- o)<icO@F\O
I o)ovci$ul
Ili o$::oroict CrI F\ O) c' tO al rD

N N
@(oil$t\o)o) @F\o).nI-cO
@Fo).fO@iCl rON@OH$l^ON-c,)F
i|\OCiFOTO)O iCO@<O.i.-fHD\FC{H
*Holrrt-Co
c (o@(o*sF\ @F-(O
caroi@@roc-l
N @ 11) $ rO ^.(9 Cl H@HF\HO)^,c,COrDF..rO
c OqOOica*(9c) Hc{cooc)HCo-@(c)cDo
Y
a o@$o@@(o S':F(oisO)AO)n
s o co (O oI $ .^ b c.:t cO oO ro
*<<:ii(!)cOb
s OO)NOOFCON6TtfO
ct a{
Clt\Vtr1ao$
@h(oco.$6I*$ N'.gOi$Nh(gF\cO
@rOC!O|-cg(ON i@ocli(o$oF\o)<ri
OF-OOc)HO(O:f@O
lt d,

r8.9.;FA.-!.-.- .r. q -.s =g.E=d

,4"-.d .i ]! > ". f
s. Eeg'8frfl,g s F;'+#{i
's tr55 A

iiEA4E23 $ >za
U
6A> il>E ESli
c s

s
H F gHqL9.
(d

\ dx AAZS f, .F

HC '$ $u. 3 -E E - F "ot- t P ,^ 9 9^

<: E -E EE 5:+E'H
tr<(JF>FaFq(J
,{, t t.f'.t.aj.: c:
>aaa4Anoo<aF S.g g

106
f:;nR
Repartilia scurgerii solid,e tn timpul anul,ui urmiregte aproape fid.el regi-
* .j --' -i mul scurgerii lichide. Unele diferenle in profil multianual se datoresc diversi-
--51
ta;ii gradului de torenlialitate a cursurilor d.e apI. Este cunoscut faptul,
ci vitezele critice de antrenare a aluviunilor aflate ln suspensie apar mai
ct devreme la viiturile vehemente declt ln cazul celor mai moderate. Perioada
6t
frecvenlei maxime a ploilor torenliale fiintl intre mai-august, in cazul tipu-
lui de alimentare pluvial moderat, aceasta rcprezint| gi perioacla transpor-
tului maxim de aluviuni. In vestul tirii, unde majoritatea scurgerii se for-
t\
cil
meazl" primlvara gi iarna, aceasti etap[ duce gi la formarea eroziunii celei
mai puternice, care se oglindegte bine gi ln d.atele hidrometrice (v. tabelul 7).

ILT-IryT NILE TIRITE

Stud.iul scurgerii aluviunilor tirite este deocamdati la lnceput. Dupi

rezultatele oblinute de S. Crdciun gi D. Ih4iceanu, se apreciazS. ci debitul
lor ln general nu depbgegte l0o/o din tota1u1. scurgerii soJide.

UOBILITATEA ALBIILOR FLUVIATILE

llodificarea albiilor in plan gi pe vertical6", ca urmare a eroziunii laterale

si liniare, este o expresie a energiei cursului de api in contlitiile aluviunilor
ce constituie albia fluviatili.
in ceea_ce privegte concliiiile hidjaulice locale ale mobilit1tii, acestea
se exprim5 prin indicele I,ohtin-Velikanov*, care se bazeaz6" pe raportul
ce exist6 lntre viteza apei gi dimensiunea aluviunilor. Cu cit vitezele slnt
mai mari gi aluviunile sint mai mici, cu atit mobilitatea albiei va fi mai mare
s1 lnvefs.
Fenomenul este stud.iat 1a nivel de generalizare pentru intregul teritoriu
al RomAniei d.e D. Urziceatt, care a calculat valorile g pentru un numir
de 38 de posturi hidrometrice gi a stabilit diametrul aluviunilor in 79 d.e
puncte pentru diferite riuri gi sectoare tipice a1e acestora (256).
S-a d.ovedit c5 oe teritoriul tirii noastre diametrul aluviunilor creste
,r clati cu altitudin"^u 1fig. 51 a) giin acelagi sens cregte gi stabilitatea albiiior
r-luviatile, adici descregte indicele <9 de mobiiitate (fig. 51 b). Menlionlm
insl, ci aceste corelalii sint valabile, mai a1es, pentru rlurile mai mari gi
pentru riurile de munte, care in 1ocu1 1or de origine sint considerate ca autoh-
tone. Riurile autohtone d.in sectoarele de cimpie au depozite mult mai fine,
decit cele mari, care sint numai tranzitorii. Sub formi d.e izolinii ele nu
se pot reprezenta, d"ar pot fi eventual urmirite de-a lungu1 cursurilor de
apb. Aceeagi situalie este valabill gi pentru indicele de mobilitate.
D. Urziceanu stabilegte gase zone principale de mobilitate a albiilor:
I. Mobili.tatea atrbiil,or rtwrilor d,e munte, peste 1000 m altitudine, este
foarte redusi. Riurile igi sapb albiile in roci dure, cu rezistenll mare 1a ero-
;F

=: * g: --v2 15, unde:

=- g.o -
I -,r * vileza apei (m/s) ;g:9,81 ;d-diametrulmediualdepozitelor d.e fund.
$

107
 Fig. 51. Relafil cu privire la
funclia diameirului inediu al
aluviunilor gi a mobilitilii
albiilor cu altitudinea (dupd
D Urziceanu).

s:
\.:
t00 \
It
t

I
Distanla de /a izvor (/o dn L)

zil7r'e. Diametrul aluviunilor in aceastd zonE. este mare, media 1or clin albii
depS;e;te 10 cm, iar_coeficientul g este negativ, cu varialii foarte mici"
practic constant (+15).
rr. Zona deal'wrilor prentontane |narte din jurul carpafilor, cu extensiune
p?t" itt_-r.qgiunea deafurilor inalte ale somegului gi 'iirirarr"lor, au mobili-
tatea albiilor fluviatile foarte variat| (9 intre j-to;l +s0j, ai.",Li*r
aluviunilor variind" in jur de 5-10 cm.
rrr. zona d,ealwrilor .piemont.ane, pod.igu,rilor Mehed.inli, Ttrnaaelor, Hirti.-
baciulwi.si a depr.esiuniTor mari inirimoitan 1Crr"orgh"ni, Cio"utui, 'Eirsei),
cu aluvluni al cEror diametru este cuprins intre 1 gi s cm gi cu valori afe
coe{icientului,g care se ridici pinn la +100. Attille riurilor tranzitotii
(ulb1n-s1biu, suceava-rlcani, Buziu-Mdgura etc.) se deformeazi deja ugor
in plan gi in adincime.
!Y.. (o.na porligurilor BabadTg, sucevei gi cirnpiilor Transilvaniei, some-
gului, cri;urilor, Muregului, Timiguiui, valea Siretului, nord.ul cimpiiior

Creqterea mobilit[lii albiilor cu viteza apei

flig. -q?. in
: f(u) cele gase zone stabilite de D. Urziceanu
(256).

108
 se caracterY:?z+ prin albii d'eja
Givanu-Burdea, Rom arlati..;i llilegti';";; +goo 9i^6niar *400, in
mobile. cu val0ri ,rJJ"JiiiJ"tului.ri*"iii J" "ti;;
i'-tb *m' S" observl defor-
grivire la
conditiile unor aluviriJ;'di;;;itor si in plan'
mecliu al
;"1;;'l;";;r,ta ;lbiil"' in adlnciye ai a;rognre din cursut inferior
mobilitEfii
(dup5 y. zona cimpiei," jifii-E.i,I"r ,t.i,t*piito,Ctnpia de 1a Salonta
al Siretului, norduf il;nt"t ii;tit1"9 .qi'[i"
* ii"-'i; 4.e^Vest,
variabile de la
la Timigoara 9i din ;#;;i Bi;l"ffi-"i,
foarte
care.
"itii
ry1i-5 d'e 2 000-3 000'
r11 an 1a a1tul, cu coeficienli.9 "ti";;;l;;il"
ai; nisip fin cu diametrul de
Patul aluvionar "r "-""'lo'' 'iuri este "";t;;t
o,tal2r#*;uryoro, putern-ice acumuliri, se distinge
si, Dettei Dwndri,i,.cu
printr-o mobilitate 'at{"tiia"i'i"f"ra ttd;;;i;"' ieritori'l
se reflecta 9i
"9qu 'ce t'rii I 000' "'
fun coeficientul I u &"'"oi t'"roui" "iiog";;;fit-p" orr lrilb -
albiilor sint
ln compozigia. albieiii*;- q:l*"1 jiil;ii" T"ansfnavigaft- t":,F"-
atlt de puterilce, rnclt pentru asigururJt"""iiialii
-"f?fffilT:tli*itii albiei viteza^apei au, grafic, un caracter
c, parabolic
D' pentru
dupr cum ," "r,ro"#fi;;.{',;;il iiq'" 5? i"lo"*i;a de IJrziceanu
mai intense'
cele gase zone Ge il"iifitltt"' t"1t-."a""ai' -schigberii:-:"1" viiturilor' De
uneori vizibiie, ," p;;;;;;li gGt- in iimpul apelor mari''al
iiilfJ"#" il
mod deosebit ln cursul
mobilitatea albiei riuiiiJr tr"tui" ra r"qi-"Ui"i ln alegerea locurilor pentru
executdrii aii"rit"rl?'*[pi-""J"1-""1" t * Incil stud'ii de detaliu
posturile hidrometrice. Este necesaf "i""t""
deosebit[ celor din regiu-
ientru riurile autohtone, acordlndu-s"-.;";ti"
a" Podig 9i d'e cimPie'
albii
"if"-
-ici,

mobili-

Eirti-
ale

lsor

qel
 CAPITOLUL IX
caracteristicile hidrochimice ale riurilor

TIPURI $I RAIOAI\E IIIDROCHIMICE

Tipurile hidrochimice ale riurilor au fost stabilite, pentru teritoriul tdrii

noastre, .9" v. Anghel gi L Ujvdri in anul 1gs7 (r, zy, .i"a .-""-"""ti,1"i
ti unitSlile .hjdrocfiimice distincte ale Romaniei. un #ut"riut foarte bosat
oe anarrze chlmrceFa acumulat insh in deccniul trecut, care in parte
comp"le_
teazE, in pa-rte modifici concluziile trase cu acazia piim"it"iondri.
Modifi-
::li^yl :"bstanfiale au fost fdcute in cazul riuril'or din podi;ul Trunsil
vanrer-unde ;i condiliile geochimice sint mai variate.
conform clasificbrii adoptate, riurile din fara-noastrd au fost grupate,
inJunclie- de dominarea ^anionilor, in- ape.'carbonatate (HCo,r), "su.tiataii
(so"n) si cl.orura-te 'minerali
{!]'), iar_dupb gradul de tuti"iiglnp" ii miierqti-
zare red.usd (.ll 2.cg mijrocie paTlsoo ,slrj, ."
.mclr),_7^u-rninerari;are
mineralizare rid,icatd (5c0-10c0..rng/l)
;i cn niinerob,kii uotia-j'-i"st"
1.C00 mg/1. Pebaza acestor criterii rit t.si stabilite o r"ii" de raioane
hidro-
chlmlce, prezentate in fig. 53.
Raioanele riurilar dinltasa aperar bicaybonatale cuprind cea rnai mare
parJe din teritoriul RomAniei (circa TSo/o) :
Cw rnineralizare re.dusd.se disting sisterir"ele fluviatile care igi au originea
in,form.afiunile eruptive gi cristalinE. ega sint_aflqenfiiaa areapta vlg&rui,
afluenfii din stingaize-l-, clln reglunea eruptivului (NI";;inl-oot" de phtrun_
derea in regiunea saliferd de ra ocna $ugatag), sbpinfa, Turul srip"rioi,
T'6pugul s'*omegul_Mare^_superior, Muregul
rioare ale Tirnavelor, afluenlii
!i oiiui .,tp"tioi, cursurile supe-
!1in stinfa_ oltului miliociu,'cibili;-i;irl,
$.tsg;gt superior cu a{luenJ.ii shi, o1te1"ul, Jiu.! .op"rior, S"t"r"i .rp"ii"i,
streiul luperior cu.aflu.enfii. moltani,'gurs.Y1le *p"tio"i" ti-iq"r"i,
Cernei, Birzavei, Bistrei, Crigului_Repeds (S:bqr.,
_bregan,
"rt
fad), Solir-egui
cald, somelul Rece, rara, Arie;ul cu^afluenlii sdi d;n
in aceasti categorie intrd suceava, Mord.ova'gi Bistrila iiperioard. --- *
s?ingu. Din Moldova

Tarea majoritate i riutiioiain regiunite

Cu m'ineralizare tnijlocie se distinge
de cimpie, de dealuri,.regiunile carstice.sj riurile din zonele ni;uruiiunle
nu^apar.apele sulfatate sau clorurate (fig. 5g).
cu mineralizare ridicald,se disting,liio.anele apelor bicarbonatate din
flgiunile secetoase, li_psite de posibilitdgr oe crorurare sau sulfatar" a"oie_
bit5. Ele.sint rispindite in sudul cimpiei.Romane, in rodigui Bir1";;1;,
Piemontul Covurluiului,,nordul Dobrogei gi in Cimpia Transilviniei. probabii
aceeagi mineralizare.se observb_gi in Birdg_anur de^sud in cazul .di;-.;;;r:
ficiale sau in incinta teritoriilor semiendoreice polidepresionare.

110
 cul ldrii
centurat
bogat
ccmple-
Ucdifi-
l' ransll-
Fig. 53. Ilarta raion6rii hidrochimice a apelor din riurileTRomAniei (f. Ujv6ri).
gmpate,
wifatate
dserali- cw mineral,izare i,naltd. se disting apele carbonatate din Cimpia Transil-
qg;l), cu vaniei, in caztT unor serii de riuri locale, cum sint: Fizegul, Ludug^ul gi Comlo-
peste dul (dintre cele cunoscute). Aceasti caracteristicd hidroclimici a'apei este
-re Lidro- reztltatal climei relativ secetoase gi a rocilor puternic carbonatate-(gresii,
Tar.net argile bogate .in substanf6 calcaroaseJ. cationii din apa aEestoi
riuri
G@ tnare sint in mod dominant cei de Ca.
Raioanele riurilor-din clasa a\elor sulfatate corespund cu aria rdsplndirii
{m81nea rocilor gipsoase gi de salinizar6 contin6ntali. zoiele cele mai clajice de
T--qrului,
.aparifie.a apelor, sulfatate (gipsuri) se gdsesc ln Depresiunea Huedinului,
pdtrun- bazinul AImagului, Agrijului 9i a Nadigului, la vest'de.Cluj ; rnfazelescurgerii
sr!]Fnor, mlnlme ele apar gi in cimpia Jijia-Bahlui, unde- se con,bine cu sulfatirea
E supe- co:rtinentald, ca elen:ent zana7. Gradul 1or de mineralizare in faza apelor
Lotrul, mici este inalt, rnai ales la lccul 1or de origine. Pe parcurs in lungul rtrirltoi
ryerior, mai mari (Jjjjg, Bahlui, sitna,-Bageu_etc.)lele se pbtla;tua carbona-
Ul, tate, tipul hidrcch.imjc transfornrindu-se in mo^d doresprtnzdtir."o "p"" cationii
Somesul dominanli sint cei de Mg gi Ca.
![tilCova Raioanele aQelor clorurate, cu dominarea cationilor de Na, slnt rdspindite
il. zonele {i"pgiSq unde_ apar izvoarele clorurate gi ln zona sdrdturilir con-
tinentale din Fhriganul ctntral gi de nord, continuindu-se si spre cimpia
unde Rimnicrlui,_ pinb la cursul Putnei (inclusiv). in locuf de origint apele^au
un grad inalt de rnineralizare, dar piln aitulie este posibili dJnrinar^ea io*-
.loJ {e cl;i}la ;i la_m.ineraliziri reduse (*qorxigul Maie, *qomegul Mic, Muregul
din
deose- inferior, Tirnava Micd etc.).
. ln zonele diapirice, riurile care sosesc gi au deobicei un caracter carbona-
bil ttc cu mineralizdri reduse, igi schimbb brusc caracterull de rnineralizare
srper- compozi}ie trecind spre tipul apelor clorurate gi 'cu mineralizare
^:i .{: Astrel, unele dlntre riurl pot sb ajungl la mineralizdrif.oarte
rnalra' inalte

111
 raionirii duritdlii medii, totate, a aperor
It*irruf;rrit"a din rturile Romaniei (dup5 v. Angher;

cum slnt, de exemplu, Sldnicul, afluenr

*iod0"ft!)l;i;-hi"{,,il'a;;";.;tS6f
Rtmna cu d'gbo mgll, pu:,ra H?i,':',"",?JS,l'"ominerarizare
,,'g[, Ti;G j1i^;;; ;:r?:B%#-/l
2 168 mg/l, Taztdul'cu t Aii ""Tsoo
-S[,"T""f,
cu: B6ii'ms/i-ii"r""a cu 1 BZ's'-s[."1"1"#rr1or2,
la Cogereni cu I 46 Sroto"li"
#f!L 91.i,1g sa#
cu s 2!2mg/r etc. iX *-S/t;,t:,. "o 1 3e0-*s7,"i;il"1 f:t"T5{l
i13? "utt$'if H:iT ff Hih"t r?tTrT: *"- 1 " ". giapi ri c a s ? T r r, 1 lra re,
!Menfionim'"t'"ht3,3iiJffi .:;r,"!ie:i""r;'ii#j:ill*";ii j:,""',1'"1?
"

-"'ff
$?l*?:?'"'3i#.Tff fi #:T':ll"il*:::.-**i.;#,?tareasubteian!

'i_"t 11i'1ef i ii ti'"""a Mice' trav;i;#'H?i1r#:il'l':

#Xr f"" i';,:l'l
sdrurilor. Muresul orimegte unele ape to-r"i"'ji
"tor"r"ti ";"
fr1,,i,:,i,""T:1iilii"""'$|,tr;i..;iii"J,''r;"';;ig*:+xitxT*,q;?rl":
$:#i:flH:#fti?Jifi?,"f xT'"T: ji:",*"'e"*"pili*";
;;';:,'d4?il;iTJiffq"+astreiuiui,il*'*j:,J#l;i?'"";"1:{i,j*l:,{5
natate. Cu toate acestea, in compozifr"
T::::"l"i;;;.#i:,!ruaul
crorur5 de natriu pini Ia vdrsa-re. tirnavele primesc
ridicat de
"p" "r|ror"te din doud
112
 zone diapidce : din.est gi din
vest.tn zon:. sovatei, Trrnava Mici primeSte
lz'oare puternic sirate, iar in itto"rru_Mare
sarsi un mic afluentr vip.",.tgt i""i"t"-a"-tonfluen!a sa-se
;-6;
Secagului' De asemene-a jt eil"9"irii,"ror ir"uo""ra piemontul
"r"*i"t", ".i"linzonadiapirici
["*"r #;'?L $#fi :x*iili
primegte
;* ti;;"'"t'" p;fi ;fl'*"!i'af di"- ves_ ;fi;
DURTTATEa torar,A e npnrlnnv niunr
Ca un rezaltat .dTljlgl de catciu gi de magneziu, d.uri_
tatea are o influenti"1"":1:^"lt_q"i
rnare.asr{:ra calitdlii rp;G;,6ri-posib'ititii
sirii 1or in scopuri das.ice i"airJri"i;: foro_
de minerarizaie a ap"lor,ia* ei t" ;;t";; rii"Jrr" directi de sradul
a;;il4; r"-rr"arila"ti""ia+ile crimatice
;i litologice _(fig. sai.
Apele ca duritate scdzutd (sub g,4 grade
i--,.:^\ ge1ga.ne), frecvente in regiunile
eruptive 9i
l^",.{:tT"ti"ni -"i-"tisiaG
raDile pentru arimentarea locaritiliior
gi'a"oortituie
iesursele cere mai favo_
exigenle la calitatea aper. unor tipuri de ramuri industriale
- Apele ca duritate mijtocie (8,4- 16,g grade-
pegtry rlurile cu ape germane) sint caracteristice
: _c.rbona'taie
Apele ct d'uritate'rt3;tyi (1a,e-i{B*s:*d.e
tiir"rat6;"-;;di":'*
"u' germane) se rntirnesc in riurile
cu ape carbonatate.gi cu mineralizar ?ai""&-
si il;i#'".
=
Apere ct d'otritate (!il;.tI,}^io*
!.att!
ralizare inattl" din Cimpia ti""rif":i"i3i, ;;#ii:,";" riurile cu mils-
etc', indiferent de natur-a i""l"r n.
?z"i"or H","ai"]timpia Moldovei
r rghst, a"*i""irrirri
"liirpi)i:fi;?p:1", (v. fig. s4).

"-d |l
rr
-5/
]te cu
:irat
I r;-l jr
*5r
i-:lra
tM*,r

qa

se-
frs-
:e
: .ie
 -'-------..:
CAPITOLUL X
Lacurile din RomAnia
I

-.--r/

-se poate gfitq", ci fiecare unitate fizico-geografici din lara noastri

addpostegte lacuri tipice pentru condiiiile date, itit din pun6t d.e vedere
genetic.cit gi al bilanlulgi-9i lggrmului hj6161sgic, al particuiaritililor hidro.
fizice, hidrochimice gi hidrobiologice. Allturi de laiurile natur6le au fost
create,^in scopuri ecolomice, lacuri artificiale, iaz:uri sau lacuri de retenlie
cu profil utilitar specific.
rnventarierea lacurilor din lan loastri a fost executati lntr-o prim6
!"fZ 4u P.. Q69tescu, care intie anii 1958 gi lg5g a inregistrat un fun6r
total de 3450 de lacuri cu catacter permanent. Dintre ace-stea 2300 rc\o/^)
au origine naturali, iar circa 1 150 e7%) antropic{ (situafialain imb).
Autorul a determinat gi suprafala lacustrr total| a fdil ajunglnd la cifra
de 2620 km2, care rcprezin[E l,l'o/o din suprafala totara a jarii. Nurrirul
lor pe categorii de mdrime este cuprins in tab61u1 8.

TABELUIT 8
Numdrul lacurllor dln Rom{nla pe eategorll de mdrlme in anul 1960
(dup[ P. GAgtescu).

Suprafafa lacului (kmr) Numlrul o/o dia,

lacurilor total

sub 1,0 3 158 22,90

peste 1,0 292 77,t0

t_ 5 223 17,93
5-10 37 10,0
l0-20 l6 7,46
peste 20 16 4t,71

Totodati amplele rcalizdti hidrotehnice au dus Ia infiintarea unor lacuri

glri dq acumulare, c1 de e4emplu Izvorul Muntelui (29,5 kmr), Vidraru
(10 km'?), Po{ile d9 Fier (700 kmz) etc., iaraltele au fost.asanaie (Brateg,
Greaca, Potelu, Cll[ragi etc.).

114

i,!
 r-l[-TTiTILB LI1IINOLO GICB NATURALn

-
sl-tgt Mehedinli a ardtat lnci din anul 1980 (vezi rerra) ci studierea
s_ dasificarea lacurilor trebuie fdcutl pe baza unor criterii complexe:
,J'acul nu e numai temperaturi, numai materie azotoas6", numai 6xigen
:i ,.in acelagi timp el are_o form[, adlnciae, culoare, cbmpozifie tiiiA
p"I:.:
biologicd . . . care, toate, seleag[ impreuni. Agadar, pentru -a ne apropia
de realitateanatrii,;lrebuie si lncercim a clasifici lacuriie nu dup6 ^.i"Fii
caracter, ci d,up[..ui grup d.e adicb- d"pt ; ];;;uli de""conver-
gen e". "*t"'ctur",
Aceste idei,
- trecut datoritd deosebit de actuale gfi azi nu au putut fi lnsi mateializate
in lipsei_ unor stddii mu1tilat6ra1e corespunzitoare. Nici
in prezent rJg-dispunem de observplii asupra tuturor lacu^rilor, tnse avem
ioastre elemente suficiente care si ne perrhiil generalizarea gi trecerea ia asemenea
redere incercdri.
hidro' Dintre semponenlii cadrului natataT, lacurile slnt elementele cele mai
eu fost pasive, asupra cirora acfioneazl, o mullime de factori, dar care au o influenti
mai redusd asupra mediului fizic, mai ales daci au si dimensiuni mici. ia
=tenfie atare,
.existenfa 1or. depind.e in mare mdsurl de faciorii hidrologici-hidro-
pdtrrb geologici gi climatici, care 1e determini particularit5tile de bilanf "gi regimul
lumbr hidrologic Ai prin acestea concentratia in siruri, intensitatea colinitari-i etc.
63%) Prin urmare d.acd doriq sd efectuim o,generalizare teritoriali asupra lacuri-
1960). 1or, atunci trebuie si lubm in considerarc bil,anlul hid,rotogic elimentar a!
lacului, care rru d"epinde de suprafalabazinald. a-lacului, sirijinindu-ne pe
r ciJra elemente zonale ca: regimul termic ai-de lnghe!, procese moriogbnetice tipi'ce
6rul urrei unitSli naturale, intensitatea-eroziunii ii iyia respectivixpentru o$titt-
direa colmatbrii, particularitilile hidrogeochimice 1ocal6 gi zonaie care dJter-
mind hidrochimismul gi in bun5. parte viala in lac. in 6.az:ul in care aceste
elemente sint bine studiate in schimbarea 1or teritorial5, atunci se pot face
si prognoze cu privire la lacurile artificiale, care slnt in curs dd intiin-
lare.
Pebaza acestor elemente, ln cadrul zonei climatice temperate ale Duropei,
au fost identificate urmdtoarele unitifi:
- -baz\P!9yd.rycii I'imno,trogice in regiuni inter- gi extracarpatice avlnd criteriu
de bilanlul hidrologic elementar;
regiwn'i l,irnnologice determinate dupi geneza cuvetei lacustre gi
-
raioane I'irnnologic.e,..care se identificd pe baza unor particularititi
-
ca : intensitatea colmatirii, caracteristica hidrochimicl (mineializare, anion
d.ominant), tip de _{ggim termic gi trensparenib. Fiecar'e dintre categoriile
respective sint codificate gi apar ln formula'raionului lacustru nuiai in
cazul in care dep6gesc valorile normale, deci ii di o noti specifici raionului
respectiv.
Macroregiwnea I'imnologicd carpaticd este o unitate intrazonal| cu zonali-
tatea pe vertical5 a tuturor elementelor caracteristice lacurilor. ln interiorul
macroregiunii se disting toate categoriile taxonomice lntilnite fn interiorul
"t'_) f,1 zonei, respectiv ale provinciei.
Lr), T-ip_izarea lacurilor se face dupi formula compusl din caracteristicile
codificate (v. tabelul 9).

115
 BILANTUL HIDROLOGIC AL LACURILOR

Existenla unor .l.acuri epte condilionati de raportul care existl intre

cantitatea de ap6 intratd. gi iegiti din cuveta lacu-stri intr-o anumiti uni-
tate.de tir-r.rp. Fnri s6. analizdm aspectele alimentlrii gi iegirii p"i"",
stabili ordinea acelor elemente caie pot sb d.uc[."o rro'i" o's"iriirb"r""p"i, ^""i"
teritorialS. zona7d.. Dintre elementelJ zo',ale.ami*im pr"-ipitrfiil"
cad direct la suprafa!1?p"i. (Io)
'a"pi"a -a"-'"o"ai9i ;p"i
_ti-e.rrporafia de la suirai+, tfJ
*:r1{ componenlitoi uilbnlilui' piarotogig
scurgerea superficiali depinde de -scurgere i
'uroiaiL-.
l^? "T:ipty, (f), scurgerea (yo) $i de supra_
:?!_u,b,uttn?]u subteran5 spre lac depinde dL iipbrtul diitre
nlvelui aper lacului ;i al apelor freatice, iar scurgerea superficiall dinlac depinde
bilan! hidrologic. al tacutui. ca indicator d,e baz6, at oitailutui
9:,111*9"1lacustru
hldrologlc rimine, deci, raportui dintre cele d.ou[ elemente zonale
lEonim: /(1. Dupi
- cum se dovedegte, acest raport oglindegte in bund.
{Xomm )
parte zonaTitatea umiditlfii tipurilor de regiuni naturale:
U[ cu K > 5 - lacurile provinciilor aride
L-, cu K : 3 -5 - lacurile provinciilor semiaride
L-, cir" 1{ : 1,5-3
- lacurile de stepi
Li3 c11 K : 7,0-1,5
- lacurile provinciilor subumede
. [/n cu K < 1,0 - lacurile provinciilor (macroregiunilor) cu urniditate
exced.entar6.
in-lara noastri tnacroregiunea carpaticd se distinge printr-o umiditate
excedentarS, care cregte.o dati cu altitud.inealacului. Pr6cipitaliile, in func-
tie de factorii enunlali ln -capitolul l.rr vaiaz6. de 1a 600 rim i" 1 600 urm,
ia,r-evaporalia de la suprafala lacurilor scad.e cu altitudinea de la 600-
800 nrrn sub 300 mm in zona alpinl. Excedentrl rc^fltat este de 100_
1300 rnrn/an.
. Deficitul.,decuap5. dln bilanfu.l hidrologic elementar al lacuriior crepte de
umiditate viriabili spri cele cu umid.itate d.eficitart, pinb"
_la lro-vin_ciije
la 400-500.mmfan. clteva exemple tipice privind bilanlul hidrologic a1
l-acuritror pericarpatice slnt prezentate in fig. 56. preciz5m c6 def"icitul
de ap[ men]ionat_se acoger5. din scurgerea din bazin, din scurgerea subte-
rani sau artificialb. Astfel, e1e seac5 sau devin end.oreice (fb.il excedent
de ap.b'). Exemple clasice in acest sens sint lacurile d,in BErEgdn gi in general
iacurile de crov. Ele, ca ;i riurile pot fi permanente, senoijermanente, care
seac5. in anii secetogi (ranca, Plopul, T5laru, plagcu, chichinelu eic.) gi
ternporare, cum slnt lacurile de crov, sau cele d.in regiunile carsiice.
Ifenfionim, ci p_ot exista lacuri gi chiar temporare gi
^ regiunile cu umiditate excedentafi,semipermanente
in d.ail exist6 pieideri subteraie deose-
bite. Astfel, sint cunoscute numeroase lacuri glaciare care seaci datorit6
infiitraliilor prin barajul morenic sau a fisurifor cuvetei lacustre; 1acu1
+ rJo
- inclicator de umiditate pentru caracterizarea bilanlului hidrologic zonal.

116
 Linlti de w?ilcgae linnhgice q8a!rE8[!eLE_!Aiq4uLq8
--- Linita de provncte lnnahrci
Liniti fu regrare lnoobgtci f---f npe Hcoj (<ts/L)
intre ^-^- UntU & reioo linooloaic I
:i,,^a/,--1,\

I Ape 1LUJ
- lt-24/9ft)
uni- .FISI/peJoa (tiltzs/A
V/7Vap, a 1>ry/4
lntem
cafe
i (E.).
lr*rralg.
qpra-
dintre

111

rnale
bnne

Fig. 55. I{ada raiondrii lacustre teritoriului RomAniei (v. p. 126, I. Ujv6ri).
te

te
f-rtc-
%
;:l m,
m-
m-
100

de
ni
a7

care
_r$
tr9i
*Xqq&u,ru9r9,a,(er 7:71E.vap.de p sypraf
ootf#lro,, * v+:;J /a6sftJi (np)
hsl
Fig. 56. Diagramele ile bilan! al lacurilor ln zonele umid.itdfii excedentare
g cleficitare (I. Ujvdri)"

LL'tr
TABE],UL 9
Tipurile morfogenetiee als cuvetelor laeustre care srvese
la separarea unit[tii ile regfi'ns laeustri (L--gj_vAfi).
Lacuri, naturale ..' \
fndicator
de vlrstd mor-
Factori, procese fndi-
modogenetice principale catori ip de morfogenezE
fogeneticl
Lacuri re- Vulcanism ater vulcanic
licte aj vulcanic
Migcdri tectonice pe falie mascatd (f)
- ln flexuri sinclinale (s,
- baraj anticlinal (a)
Pxaralia (glaciafia) cua- - in circ glaciar (c)
ternard pe praguri glaciare (p)
- de baraj morenic (b).
-
I.acuri pro- Migcbri neotectonice subsidenfd-divagbri
duse tle - flexuri sinclinale
ptocesele - baraj anticliual
morfogene- -
tice actu- Nivalie baraj morenic d.e avalangi
- de tasare
ale gi mai -
vechi Eoliene vechi, consolidate
-_ 1n119 drrne
Sufoziune-tasare ln roci
- crov (tasare) (c)
carbonatice (clasto-
- mostigte (tasare f eroz) (m)
carst)
- liman fluviatil (eroz f ta- 0)
sare + baraj acumulativ)
Carst salin - dizolvare qi tasare

Carst la gips (d)

(h)
Procese gravitafionale de A alunec6ti qi bararea vtrii
- intre (a)
versant
- surpdrivaluri de alunecare
gi bararea vdii
(v)
- (s)
De eroziune gi de albie
fluviatilE - belciuge
- lunci externi
- acumulare deltaic6
- cimpie de divagare
-
Modelare marind litorald lagunb d.eltaici (d)
(abraziune gi acumulare) - lagund de !6rm acumulativ
- marin (a)
- liman fluvio-marin 0)
Lacurd artificiale

Iracuri an-
tropice Iracuri de acumulare
(azonale) (inclusiv iazurile)
Retenlii permanente sau
temporare
Elegteie
Benturi
Lacuri de

118
 S:- ana igi red-uce dimensiunile tot din acest motiv (rn urtimii g0 de ani
i;1"%-*,1lll?1,",1"?1".ilul;y::i{."ru;il""#"d.irl'ta-;,t;t!1a1"":
Bilanfur hidrorogic at taduaroiii-t*;i;-;""
:=jat de resimul -natural a" i"sdi"ie al lacurilor de lunci oo"i.u
-
-l-
-:::i sint chiar inund"t" a" iiri"drii"ip."i. """ri" .;;;;."b"""ri
"o i" lacurile de
:: iacuri al ciror bilan!.gi regini-niJrif"gi" """.t"^"J,iri avem de_a face
- Dir-erenfe esenfiale
""'obr"ruB
i"tiu tugitior ";;";T
i;fi"#ftoreice si exoreice
=toriti naturii diferite a pierderilo;. ii prim;i
iunie-august, ia^r in ""r'a"ili"d. pierderile
a"-"r d"ir"";;;""il"t"pina cu
ffii1 ""i de fun.ctria
in general, nivelurile'maxime se instareazi in lacurile
r:r scurgerea fluviatili maximi, ,"si_"f exoreice in runile
_;n";f#;;'fi pe
'-a: in cazul racur'or endorei;'.;-;;;r"e , tr"pGti*"r19."r"cel al riurilor,
:::i in luna iunie, apoi o ,"eauru ,pr.;*udf;;:1il?"r calde._ a niverur'or

TIPURILE.GENETICE ALE CUVETELOR

LACUSTRE
Tipurile genetice cuveteror racustre, s_tudiate rnci din
I' Lep;i (85), au fostareraionai" i" "rii-"ri_a""e d;";idi catre 1gB5 de citre
r. ujv6ri
M";;",i;'arl"J""i,'il'bfi1,", p c#e.,i
'id' .$'l;::St,t!3i; 1!t; Aj
rn lucrdrile erabo.rati autoiii menfionafi subliniazi
diferenla
=rist6 intre condifiile .morfoge;;;t6'st ?";ilfi" ;"*'iirrut"rormare care
lacustre
'Ii,l carpali, und e'densita-tea-";?;t a' la;ur'o? ;;;"";"
aies unor procese intense de eroziune ti"i"ra d atorepte mai
li-""iJt"ati"i"r regiuni joase
k i:;T'a'J' f"[?"9,""1?tt;1";,1,';,a"--i"a-p'"lJ;"ili";?#3,1,o,io-o" G rl""i,
rn generarf marea-dajotii"l" din r'o noastri a3 provenienli
T 'sogen6. Un sinsur lac ai "l"""iir.t
Sf. Ana. s-a
.amrme iristarai r"tr- rorm6 reriefat5.
r, endogend. (cratei vulcanic), i"iL""rii" ai"
ruluenlate in starea-rot birpii-ir'"Trii"""iei par s[ fie
,t JJ1"itooi"" ;Iisr;fii'd" domori (rg2r.
"ii"i"ra
lJn mare numb.r de racuri riiiti"i"r" au-ry,at;"'gt-;i; urtimur debeniu
,t si numd.rul lor continue ,a
: a apetor carpatice si a celor"ru"r"i.-S;;p+ f"*rru-"r'ti ,"1io"rea totali
: mai de .""t"e gi" jliiri--ooiiror,
va fi realizai un
"ot"re
Tipurile senetice
tliJa"?i""fi" de cca 58 kmi. pentru care
prigcipale ;aiii;" p_entru determr:narea regiunilor
lacustr.e din yara noa^stre sint cuprinsl'in
if,,,
tabelul
lrenlionim ci au fost considei"l"?""ri i"ii"i" 9.
tere prin procese morfogeneti"" care au luat nag_
nu mai uclio;"';;;"""tea in- prezent, ca de
exemplu glaciafiunea. caip aticb "riui;;r"iJil;;;;ffi
lezere, tiuri, lacuri glaciire. se".;; minunatelor
de la-Pefea, care ia-"r a;*;;;;;;rea
conside'C-4;;$C;,"11'r"" "i'"r" rerict si cel
" lacului Bazinului panonic.

CARACTERISTICI HIDROCHIMICE

. concentralia gi grad.ul d.e gineralizarc ar-?pei

din lacuri depinde de
ar apei ai"
lJ*tl ff"X,lH:",r-e "i"-ri"a" ""riiii".;"i";r.
pstunde in

119
 Dupl numS'rul dominant de ioni de. carbonafi, sulfali
gi cl0ruri in apd.
lara noastrd pot fi grupate, in general, ih rerur urmdtor {cu
::trit];r111,
H99, : ape cl,1tgy1tate (hidrocarbonatate)
so4: ape sulfatate ;

Cl : ape clorurate; ;

iar dupd gradul de. mineralizare (cu codificare)

- :: ape
:
ape slab mineralizate ( < I
S/l)
nr cu mineralizare ridicata "(intie_ | _ --,'
24,T 6tt,
gll);
M: lacuri sdrate (minerale) 12 Z+',2 g1t).
Repartifia teritorialb a lacur'or din
,tar.a noastri dupd particuraritdtile
hidrochimice, este strins legatr de-caracteri"ii."-
de condili'e gi p_rocesele hrdrog"o"ri-i""
tiirfiului hidrolosii si
qi-suli_
terane. Astfer. Gh.1\{.1\rurgo"i oEservat, inch"t"';;"i#:lperficiale
din primur deceniu al secoru_
lui nostru, stiinsa d"d;e;;t;"
" s"".r"iautotrton[,
Birlgan gi sdrlturar-ea contine":tAt, sbrurirofdin
-;;;li,
,acur'e minerale din
apelor freatice, specifice ,oo"toi-J" stepd.. a so]urilor si a
dovei, in prezenfa^argilelor lt"ir"-""ra, in cimpia Mol_
Itpj;;d'."rdrii"*,-.i#"pr" freatice sul_
ratate, care irrprimd gi la&iilor acelagi caracter. Ele bot fi incluse, pe
bunr dreptate,iizona_c6ntinentala i""r?r"i.irji"i"#'iairpa
Aceasti tendintx se observd gt ir-ci;pia
" rvraximovici).
Transilvaniei,
totuei in comp6ziti; hid;;;;n"""1ii't,;^.ir"r"r/"[^iij; oar acolo doninb.
il
,
I
partea vestici a cimpiei RonAne .i ide r_2
i;-ain,;i;-a"'+JS urrniditatea g/r. tn {

se reflecti $i i" pi"r""[ i""orito' mai

#h1t?"Ji
P.Gdgtescti'a observat chiar o strinsi
"iit"r"tit" cu minera tizarca rl

dependenld a {
_regiuniie-""rplii"" 's;a;i; tii'e'rarirarii
tor cu altitudinea. in minerariz5rii lacuri_
'l
tudinea pinb la zo_iQ]ms/l
cteslsur cresterii
i"-;:;i"$t ;lpi;";"i;;;", se datoreete
"o alti_ rl

"il,t|:lf!: 1"1,ii_"iii ;;;;;,

u,!""r?1" accentuate a
Lacur'e de muite aparlin tipurui (
T;:ig:t E" -ir"ii#are carbonatatb- (
Dintre lacurile cu minerali zare
azonarii atnintim pe cele din aria I
tui, care au luat nagtere.prin- p;;;;'.;ri;;:i*iti*, =qj^i" diapirismu_ l|

affi "itt XTt i,i

;:""% rmiienriz
ir; ;
-;;
il-'uii "i"=ii"tJ"i.i ""i"
u
situatein
a,ii
"
N"C u{
i
rI
d
RBGTMUL TERllfiC gr IIE lucunl aL LACURTLOR
il
zonal, cuvetele lacustre de pe teritoriul ,{
!6rii noastre se incadreazi, dup6
clasificarea 1ui Hutchin-s"" i"'";;;;;;i;jil;ii;Ji;j"tii".
-temperatur.g nr"-.ntui caral_
.1f ei t"",r?ito, care la.sup rafafddepd;e;te de dcub
I
lTilli: ::t"
ofl temperatura densitdlii maxime a apei: primivara'si
cuvinte, in cadrul ceror'doui u"tii*piiri, r"-.riit!'ii; toamna. cu alte 'l
,fl
omogeniza termic de_ Ia suprafaF pi;; f;r; r.oastrd se pot (
tura menfinindu-se de 4oc^. nitere'ntlieala cele-ma"i -i."*iro,
-"a Jai"oml, tempera_
mai ales in funclie de gradul tor-t" -i""airi*'-r" termicd
" ." produce il
considericalacuri dimict-ice reci cete-arnzona iliiila. cardi: se
alpina, cu temperatura me_ il
die a lunii celei mai calde sub IOt
ii;;"p rararaapei) ; se consid"eri ca dimic_ {
{
L20
h ap5.,
(cu

ic ti
srb-
din
5ia
Io1- Fig. s7. Retafii termice ale apei cu actbrcirnea tacuritor (lacul de *"*tff;utT:t#fl",.itil
sol-
pe
tice moderate lacurile cu temperaturalasuprafati,tnluna cea mai caldi,
iutre 109i20"C (zonamontanbcatpatici) gi tntre 20 gi 30"C ca dimictice
,ln calde (regiunile de dealuri gi de clmpie).
rrai La altitudinea lacurilor alpine am putea identifica gi un 1ac cu carac-
ter monomictic rece (tot timpul anului sub 4"C) gi anume lacul Podul Giur-
giului, care in unii ani are gheali plutitoare la suprafali (gi ca atare
temperatura apei sub 4'C) gi in luna august (ln 1952 gi in alti ani, firi
dti- observalii sistematice).
Iarna pe toate lacurile din RomAnia se formeaz5'pod3 de gheaf5,,
exceplie ficind poate 1acul Pefea, alimentat din abundenld de izvoare
calde. Durata ins[ a podului de gheatb 9i dimensiunile lui sint foarte
variabile. Pe lacurile regiunilor inalte a1e Carpatilor podul!de ghea!6 are
durata maximS de 8-9 luni (din octombrie sau noiembrie ptni ln mai-
h iunie), iar grosimea 1ui atinge 70-80 cm pe sectoarele neacoperite cu pitur5.
de zdpad6" mai groasS. Extremitatea opusi se observi pe Lacul Razelm,
respectiv pe complexele sudice, unde durata medie a stratuiui d.e gheafE"
este in jur de l-2 lun| iar grosimea medie de 15-25 cm.
In timpul iernii o rispindire generali o are stratificalia termicd invers5.,
care are temperaturi de 1,5-3,5oC 1a fund.ul lacurilor qi de 0'C sub podul
de
^gheafd
(v. fig. 57).
Incd.lzirea de frimduard. a apei lacurilor incepe, in februarie-martie pen-
tru lacurile situate pe litoral, in martie pentru celel din regiunile de dea-
luri gi de cimpie gi intre aprilie-iulie pentru cuvetele lacustre din Carpali,
dte bineinleles in funclie de altitudine. Homotermia se produce ln decurs de
F clteva zile de la disparilia ghefii. .
Incd.l,zirea maximd'd,in''perioada caldd. se produce in iulie gi august, cu
lntirziere spre altitudinile mari. Existl o strlnsi leglturi intre tempera-
tura apei de la suprafala lacurilor gi temperatara aerului, exceptlnd aba-
terile temporare a1e lacurilor helioterme gi ale acelora cu alimentafe cu
ap[ caidi alohtoni.
Lzl