Sunteți pe pagina 1din 250

z

o
c
PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE
CU GENEROZITATE TUTUROR

Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in


tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar€ a
lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'.
Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii,
pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei
lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii
vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-
1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor
de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale
permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici
mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im
Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor.
De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele
I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intot-
demma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta
,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani,
Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea meti-
l;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai
rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evo-
IlIliei ascen dente a apiculturii contemporane.
o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are
~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfa§urata, fara
' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit
l l1 er'€1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti:
l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate
Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre
dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase
/)1'o;;nri .~i carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul"
(.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic
1.1I(/m'!ll,(itO r pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe
O (l llfl1'(~I. ii de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul
1Ii ,\'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat,
1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii
/1 (/(/8/,'1'(;, fie in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll
nl l)/./I(' ~i in S7IJletul copilU'Il£i sau drag. A m in memoria mea nenum(l-

3
Of' (u'cell (jill IJfirlift ell pllic(>r a suUcit(lrca d e (l prf'ja lll ll1t~rtlr
l·al,. SClJlte (lilt vtnto r~date atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare ,,~ tllpc'lrftlll tUllI" §i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md ,
at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare, fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara.
imbruC(l,til tl~ jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc. C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr 6SC (IUtoM/h,t
Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte §i statuTi 11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll
apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll'
sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, no~iunile de 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb<l apiClJ ltlLrii r(.lIIlI1Ju.'~tI ~ I
speciaLitate ~i terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind /',11\' /Iitl lldiolc . Ca 0 reC'Unoo~tere a merit elor sa/,e, CongraSll t Itll ertl
nivelul apiculturii Ia acea datil. I">fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI
In domeniul produselor apicole ~i in special in eel al diversificarii II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllstontirl. L. Hrist p(I diploma *f 1YI.cda lia (/(1 II
produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul slincItii~i IlI/I'nt in dchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvottfirfl 1(1)11 I
omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii ",dl lIIod('rllp.
ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole. PlOOf. dr. Ins. V. IIAn NAJ
La curent cu eereetiIrUe ~tiintei apicole contemporane, dispu7l.tnd ,"I'l,M';' HI11l
P I~d inteie Asocla ~ iei Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl .
de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n
din Repu blica Socilliis1a HomAnlU 1/1 r~ rd\l1 l
aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat, APIMO NDI A
autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i consta-
tiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua
lucrare. Cu :riibdare ~i competentii, studiind literatura documentara de
specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea
a 1nceput din 1970 sa scrie 0 n oud lucrare despre stupQrit, efOTturUe
sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ
- care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - :
"Stuparitul nou".
Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima
sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte
din vastul complex biologic care €Ste "colonial< - organism bioJizio-
logic d esavi r~it.
Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo·
nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii
de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle
din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele
aspecte legate de viata ei comunitarii.
Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin
L . Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din
tara, cititorii ei, tinert ~ virstnici, practicieni if amatori, giisind tn
bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU ~ fntT-o farmii literrtra roma-
nea.scii, placutii ~i accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii ~ i deosebit
de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole
moderne.
In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape
valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea
o impcI rtd~e~te cu ddrnicie tuturoTa.
De·a Zungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru
01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic La
vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilm ca elL
·( " >t ilLbe$te (lcc,~ te mimm(lte illsectp an gcmern t bOOMCl c . . .ale (tctivitilj.i.

~
PLANUL LUCRAull
PLAl~UL LUCRJ\RIl

Incepem,
TncC'pem, tinerl apiculjor], eu expunerea
tineri apicultori, expunerea planului planului invAt4t.urii
inva\Alurii api- npi
l,.,I" - - }I!,-il
('1/1(' u~a cum se procedeaza procedeazA tn in oricare
oricare activttate
activitate - pentru pentru ua PUt.c(1 puleD
1111\lnt· rczuJta'le
1111\1111' 1'('2ultate bune. bune.
Vcnn
Vom prezenta prezenta In Ia Inceput introdueere to
inceput 00 introducere in aceasUi disciplinA pentru
aceasta disciplin~ pentru
" "1""'''
II vl-d('n ce
j'/l H lupinu s~
cuprinde ea ca sarcini
t'e cuprinde
sa tiefie rentabila
sarcin! ~l
~i bine
trebuie sa
!}i cum trebuie
bine organ
organizatA.
sA ne
ne pregatim
pregatim pentnu penll'll
1"11 '1IIIt)lfliJ rentabiUi ~l izatil.. Vom trece apol
Yom treee apai lilla exa-eXfl-
IIllnUlN.'1l JoeuUltei
Hunlu'ca Jocuin\ei albiaelor aIbineior - stupi stupl sistematici,
stseemattei, care stnt sint u~r u~or (it' de
m',IU.1 - ~i
mfrllllt ~i in care colonlile se
care coloniile se pot
pot deevolta
dezvalta fara f!I'~ liJnittl,
limita.
ttl sfi~it, examinind
Tn sfJl'~it. examintnd ac..~ta~ aetivitatea unui unui roi natural prima.
rot natural primar ~i !;ii apot
apoi
II ulIllia
It urwin sccundar, secundar, vom yom tncepe
incepe cu un anatomic at
studiu anatomic
un studlu alblnel, peL11rU
al albinei, pentrll
putea intelege
/I, I1UI(\d in~clegc cum lormeaza aceasta
cum fonneazA aceastA populatie
populatie eu cu zeci
zeei dede mil
mU de de iiin\e
liiJltr
I"1i!'(,1
,., complex
eomplex biof(ziologic biofiziologic care care ~t~ colonia, cu grt.lpele
este eolonla, grupele sale sale socialc
sociale tern-tem-
pnrnr'(" care
1111"11'1', cure slnb sint adevarate
adevarate organe organe d~ de vi~~wl"e,
vietuire. Cu eu aeeasta
aceasta ocazie
ocazie vorn vom
"I1C1(lltJjLCLc $}i
l'UMI\,'; oompenenta coloniei
~ i componenta coloniei cu cele 1T~i
C'U eele ca.st~ de
tTei caste ind5viz; a1
de indivim ai ei.
ei,
Sludiind colonia
Studiind colonia ea atare vom
eel stare urm~ri activitatea
yom urrnari adivita~a grupelor sueialc.
grupelor sociale,
I'llrf'j. <hIC,
C'tli thlt', tn primul rind,
in prirnul rind, la 0 continuacontinua preschlmbere
preschimbare 8a genel'a~iih>l'
genera\iilol'
1', U'l' Me
flint' tIC succed,~ ucced, mai mai intensintens sau mai incet, lncet, in in raport
raport de sezoane, iar iar in
~IJ d(,lIcfI nind
ttl d,III{·,. rind Ia la acumulai-ile
acumularile de de bunbunuri uri alimentare
alimentare aUate nflate in in natura
natura lji ~i
WhUll' 1n
la,hl,l' In R tup drept
'l.lup drept hrana hrana pentru
pentru puiet, mai('A !?i
puiet, matcli $1 albine.
albine.
til {'onlinuare
Til rontinuare vom Yom examtaa
examina felul felul tn in care
care trebuie preglitite eoloniile
trebuie preglitite coloniile
IpHlllrll
"nit u JIII t<'l'J1ll lerna 1n in cele mai mai bune condltii.
conditii, astfelastfel inctt
incit primAvara
primavara sA apad\ npal'(l
(lI'pllnc putel'i.
III ''''pllln'
III puted, pentru pentru a <ia da apoi
apoi stuparulu!
stuparului 00 l'ecolt;Arecolta citcit mat
mai mure. mare,
~ llI pnru l va Iua
~hll).f\ruJ lua albinelor
stbinelor numai prisosul, adicA
numai pdsQ.1UI. adicli numoi surplusu l
numal surplusul
"III' d1I'})'I~(>~:tc
I'UII' nevotle coloniel
l' I)1il;>c~ tc nevoile coloniei pentru
pentm aa-~i ..~1putea
putea (lesIA!jiura
desra~ura actlvitatea
activitulea tn in
,."oll ,lull(II\lIIi upumo.optimc.
'I'o lo<l o t;\ vom
'1",lNtlll1\ urmari problema
vom 'n'll1~llJ problema foarte importaniu aa ameliol'[S'J1
Ioarte imporlantii ameliorArii COl1- COIl-
1111111' "II IW('\ioosci
llt,II" pl'phr)oSl"i noastre noastre rase rase Carpatlee,
Carpatica, prin cl"e~erea de millci
prin cresterea m~tci sclee-selcc-
~ 'III'ho, , fllllX'l"cchcate
tlPIHili' h"I',',w:hN11e natural natural sau artifioial.
sau artlfielul.
I tilTn Il 11I'!111,
rtrl;!ll, VOl'
VOr !t n studlate
studiate metodele
metotlele de Iaborator pentru
de laborator pentru i(1ent.Wcnren
identiIicarea
dlrl 'rl\l!ol' lljtcmll
,'HII,'ll,IIIl' palogeni ai
ngcn\.i patogenl albinclor, earaetertsldclle
ai albtnetor, caracterisbicile bolilorboWor provocate
provocnle
tI,
II., HI"''1liu,
1II'·lhu, pn.'c'um prc('u m ~i ~i m~l()dcl~
met odele eorespunzalcru-e
corespunzaloare de de prcvenire
prevenire ~i !),i COUl-
COI11-
Ith ,t,.,ll'lt,
I,' IIII lor, lor,
I~IIl'l 1111'''1 VI vi !l~Be par<'\
Pttl';' inutile tipsile de
inutile ~i lipsite irnportan\fi. 00 serre
de imporLan\a sel'ie dede amli-Hml1-
1111111. ' I1'lIprlnflc
,"IU" ''1J1Itl',f' tn ill llccsl
ueest material,
mt\t~dal, pc pc care
care unii unit dintrc
dintre voi
voi le c unoll{; te~i.
Ie cunoastetl.
11m
1)111 d.llI'tI ql'n lt"tll ..llI~i
,1 le ('xpuncm tn
Ie ('XfHIOCm in studiul nastl'u, 0 tilt'em
sludi ul nps[,I'\I, faccm penLI"U
penll1.l di C'il ~jJlt,
si tlt
1I, -,'t'Ilmf'
Htll' III ,I /I 'a c:uIIO!'l('u l(' 'ji
rI ~1I1I1.!I('ul(' $i WI VOl'l' !i
V;'\ VO fi de COlOR in
de folos in pt'.wlictl viitO[lrc. Tn niC'I
pz'uctica viiltml'e, Hid
n.. h h'''''1\....' 1111
1,11111 IllI S(' 111[\j mul,,·
1'1'1' m:u
'1(' r('I' mult" IIDl(mttnl"
nmllnl1l1te c'a in lieht,ic[1
C'H ill npico ln.
'tC'hnirn {lpiclll~,

..7
I
]NTnODUCERE I N APIC UL'I'U UA

1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll,


I II IiUlillti n '/L n doui'i notiullii. principale: ce este apicultura ~ i cum
II I I,"h l lIi1 fir Lin bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'
If II 'l 'f llll~~ ' ,I i';·1.
"u vln tut apic-1l1 t llra compus din doua notiuni imperechiate apis
'UlI' In IIlUnc!jte Insearnna albina ~i cultura care inseamna ingrijire,
I 'I:/'II(,fl 'rl ~('J CS lll <lcestei imperecheri.

1,lleIlUI/TO, - dupa cum am spus mai inailllte - este 0 disciplinti


i !l1 'lf .us;, In vusla ~ tiintA a zootehniei, care la rindul ei ne invata, mod uJ
ill 1'I('';I t(' f"{' II nnimolelor do rnesbice - deci .<;i a albinelor. Apicuitlll'a
1 ~ h ' 41 ',i 1l 11l ~ t1 (' 1I un pregnant caracter economic, in directa Jeglltura ('1I
I'I".lill'l llI, I ' ll nmcl iororea.<;i exploatarea rationaIA.<;i rentabila a albinclol'.
f~/I lrimlll'lm acurn $i cea de-a doua notiune .<;i anume, cum treb,lic
II ,It 11/1 tHIn clpicultor .
Apku ll 0,'"u l cste persoana care se indeletnice~te Cll cre.<;terea albi-
11 1'1 11 , 1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce ingrij~te stupii . sau prisacar
,.0111"11 1 •• 1 f'(' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este
1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll-
'h it " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA.
I\"klllto ,'ul lrebuie sil. se obi~nuiasdi a Ii calm, intrucil oamenii
III" ~'H,:,I, ('ur(' rac rni-5diri repezi ~i nu au suficien'lii. rAbrlare. vor su red
111 11111- 11I1(·P,~! lI,.j . Apieultorul :£iind in contact strins Cll ai binele est<'
IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata , plina de hArnicie, sociabilc cu
~!'I ''''' ' I ' II ' elin ncclu-5 i S\u P eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie
'" 1"1' ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c
111111 1111\ 111 f'lvo rnbile pentru bunn desfA~urare a act.ivitli\ii coloniilor $i
1111 •• 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din
1111"111""11111 I\ll'In s/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va ~ine 0 evidcn\l'i
I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicu ltorul
I", II ,'hll lr ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c
,,,1"11 1,, 11I1'rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn
111<1t, ,H 'II !·'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven
1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic ,
,1 11I11I1 1U1' plf"ll!rllc c(' sln u in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl
.11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in llOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc.
l 'l .. dldnrl "1,1('111111"0 s lu pul'lli nu !I'cou ie stl uit{' niciodn ll\. r010tlfl('lt· P('

<.
cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole entomo~ile prin polenizare ; )\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'u·glt InLC-
IX! I1nal\; oon tdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor
I'loru l 3co rburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea pulrez~ll'l, <1pOi tlU lustloull
IIWicofc, am cillitativ cit ~i cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta 11orc~iI InCEl~ul ui eu seerc~i1 glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1)(:
mu g l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot'mat un strulo izulalor
I"-,.'d a rul ~i polenul pe care aceste plante Ie oferA din abundentA . DaeA ur
n(.l~iunea de apicultor este aUt de largA in con~inutul ei, in schimb, a
Imolon} umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl
n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica supe- con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl
rionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu. ,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is ~ in.tunecos.
Oricine poate ii apicultor dadi. dore~te sA crease! albine. Dar, in Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111;,
M ice caz, amatorul Itrebuie sA ~tie de Is inceput ca, 18 rezultate bune, IIlhln~lc H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell
Vf' njunge numai acela care se va lega suf1ete~te de aceastA indeletnicire. Hr.\jll\~1 propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u
'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i /I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure.
8tupul eu albinele lui" - a~a cum spune un mare dirturar al literaturii 1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1i acolll
hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai Irl"u InUl nlt omul r EI era d oar un simplu musafir ce nu Ie suparn all
fnllnQnse pagini despre via~a albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani 111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it
plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte £nchisA, care era un modest 1II'\I\ II'lmca in~turii de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngo-
hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am nhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal
Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau· t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastra t-o
~lI\i /lJ stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel
I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl p~:durile
~rn fost sUit sA dezleg tainele vie~ii coloniei de albine. fArA a deschi'de
IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul
lI ~uvu1 . Cind vom ajunge 'l a lucrariJe practice veti vedea cum trebuie
. Uoo mii ~i mii de colonii ~-~i plir.1iseasc! locuintele , luind in fugA in
e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte !,U~tI. nttta miere, inclt, pie~tura eu picaturli de la 1ieeore albina. ete
~I tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA 'UH I pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum
dupl\ tipic sau ~ablon . Principiile slnt generale; eplieindu-le. apiculto- I" dt'cllln~el1w. un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei
I'ul trnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli .1\ 10 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului, slramo~ ul
tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are uOltru ho"-8 putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd
n pm·ticularitate de care trebuie sa. se tinA seama. ttl jl pl\l'l\slt pe~tera $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a
"dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai ~ror aIbin e
Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de obser- rWI rol\l"to lini~tite, stind attrna~i sub forma de ciorchine pe crengile
vittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de
cl'l r·\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a <i&t salW1 in .ni~ 'CO~ri ea ni~te clopote,
bun . Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo IH lpl ,,!lto tHn nuiele mlMii, le-a lipit pe dinafarn cu orgill pentru a !eri
Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul gase~te ulbln cla d ~ ploaie ~i frig ~i Ie-a dus lingii easli, formind astfel prima
In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat ~i inmiresmat 1)1'1111 1'1',
cu partumul norilor, in umbra ~i rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA. 13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua
II 30<lr clui din cimpli ~i ~un'Ci. Datoritli speci1icului a:cestei lndeletniciri, t" 1IIIun rl hJ pcrioade 0 parte din fagun - mm ales eei margina~i, eu
npJcui1lorii nting adeseori 0 viatA inaintatA. 1n U.R.S.S. s-au fAcut diferite 1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua,
s lnListiei. pe indeletniciri, pentru a vedea care dintre ele au mai multi lin j'(j"r~ ¢U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru
ccntcnm'i, ~i rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea, flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar,
In Franta s-au eercetat 19000 de apieultori in privinta eumplitei boli a (11,\1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara
cun cerului, lj i numai unul singur era atins de aeeastA boalA fatalA. IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1i ea mai mult dectt :folosi-
IlI£II'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul ~i-a luminat mil de ani loeuin\a,
111 ea"drul aeestrui capitol, privind ..Introducerea in apioultura", este
rill" tumul ll1cetlcios al ·fe~ilelor de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in
nCCC!ltlr sn prezentam pe scurt ~i problema rela~iilor dintre oarneni ~i IIlInl\, I)nl rlt~h' irnpe.riole :;;i nnbilinre erau h rminatc cu sule de lumtnA .. i.
ulblnc de-a lungul timpului.
tnefl de 18 inceput, dnd omul a intrat in contact cu aibinelc In
'I nlll, (I~ rl lo MOldova c ram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e ~i
• " _Ill'~ ('tll'e dl d ,ururul ca r·e [I fo st vOlcvodul Ditnitric CanteOlir,
lfl
unell
llne nscl e pAduri ee acopereau aproape totaIitatea Terrei, el ~i-a dat Ir ,'ftl t'~ nV(!u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P
fI{'mnfl d e unele f oloase ce Ie poate lrage. Hrana lui obi~nuita consta
hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pc l'i1c tmp.-'\dilci).ti.
pc Iltunci in fru clele !pOmilor. Trebuin - tarA erort - sA Intindii mina M c~ t el)u.L(ul ,.lU pliri tulul ~c I rHl~ll'llef\ d in tull\ tn flu. de- la bunic
~ I !!Ii ('uicn,l{Ii rl1uctclt> d in pomul tn cure '~i Clven !}i s..l1I~1 de tcnm a
lit llllPOl. IfU' pl"h.,\.. lh' '·' 1"/1 11 ce ll- In nl pl'c\lolI~C danH ('c ~c r(tC<'flU tn~lIrl\­
unl mn lf'lo,· !lli lbnt.ic{'. La r· llmlJicllr€~n prindpllli'l 1\ unu; <1l1.lxJI'c bnLri n, U,UfHl ('1\ rM voJe'vozl1 1It.i~ l"1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic \!1t(~Jt'~ ti 01(' I)H~II~H(l r·,
pc untie ILI~ I I' plnilo r p," l r· u n.';(~a(' I·l'i ~('ci dl! (ud, s-n format n scol·but'lL

10 "
IIIIU pC' Int('l e p\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs 111\1' . 1 I I s lupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'lji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-'.
avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru
IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt ~i t.ril oi ul
r flnllo r n gOs it culeu cit' COllwn ienre a InvAtAmintului stupAresc, numeI'o~i ((1 "'.' 11'\.'
I {Ir llmlri ~ i -ll.u t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4
II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver- 1I1h, HO!1l.inia U lost din trecutut ind~l"lat una di n tal"ile cele mai vcstlW
,IIU " Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene ~i latine, urmati mai til ro pJ'ivc!7 apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile d e tel
tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul ,I tU'Wd 11i le Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111
Id XVlI - lc<l, iar la noi Ion Molnar ~i multi aitH au scris foarte interesante ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe ere~terea animu-
11.1111 .• "poi agricultura, an de an s-a enins; ¢'durile s-au deh-i-5at, lncit
H\1H1 111 tn I'egiunile de deal ~i muoteslnt r~surse naturale de coles. In
,,!!11tH {lSlIpra lor, IAmurind muIte taine din viata albinelor.
tn ultimele douA secole cercetatori pasionati ca Fr. Huber, orbul
..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de mii
de ha au plante industriale ea rapi\O.,
)iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim ~i tei orel'~
( I ' vedas eu ochii min1;!i ~i cu eei ai devotatului ~u colaborator ce a
"l1l1l1
Fr. Burnens, a deslu~it ~i pus bazele biologiei coloniei de aibine.
111111111. 101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern ~I
{!lilt lB
I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intre- 1
"I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e.
n ln 1957 de ciod a luat mn~ in tara noastra .Asocia~ia Cresca-
I'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut
', Iupul si~lcmfitic cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA
IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi '"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v
lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\
II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace bAne~ti proprii un Combinat apiCOI
1.iI'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare
p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile ~i se
hi " "nt'asa .. Bucure~ti cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc
,1.od U\(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este ~i pre!7edintele APIMONDIA,
"tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii
'1111. In sCirllit, Hruska a inven<tat extractorul de miere centrifug.
\'1C'hC' ll!ie SeJejan din Banat, ~i dupa el - Hanemann - au fAcut ,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a infiin~at un institut
~: llIllfl despa. r~itoare ce se pune intre corpul de cuib ~i magazinul de l\dl1l 1I 1l \ lil lll l d e tehnologie ~i economie apicola ce are 0 publicu~ie
l
H'('(. II11 de sus pentru ea matea sa nu poata trece acolo, ~i asHel recol- 1"'}ll1'h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc
Ii du l riA se faca fad grija ca ea a1' putea Ii pusA in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intrat pe mina stupa-
I dol'. cl {lU gasit timpul sa se instruiasca mai adine in privinta albinelor
'"I /I colOll iei. Biologi de seama ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. I';llgen ~ i aitH au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
.' hVIU\ l ui oolOgenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocol de
,'cu)lun tclire a aibinelor din stup printr-un limbaj anumit, exprimat in
Jl]X'ri n l pl'in felurite dansur i ~i sunete emise; Koregler a afIst mijIocui
!,rlll ('.:\1'(> matca, luind cuno~tintA de mArimea alveolelor faguril or, de-
I·h lll(' du p..l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
MllI('r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea
II" mt'i lcl valoroase ~i selec\ionate. FratH H . ~i F. Rubtner, Triasco ~i
CI11'Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mac-
k('n scn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn-
\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe-
('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori
'I{'\(-'c \ \Mul i.
Aj utati de toti ace~ti inainta~i, apicultura din toata lumea a luat
li n fl vlti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in
rt'~; U I":'l(, rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup.
Cu pu~in in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V.
11 1'U'nnj, !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu -
nl cn l {,/\ nco lo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile
tho '' \If''llll pl . A rek'l15i rccolt{-' Ie ob~in stllpnri i d in L! nill nc~ S ud. Africnntl .
U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole u in urm5 cu 8-
,.1\1 I _ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l
fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei ·~ tll pin(.' de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul
1.1
17
o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania u sub <Xlnducerea umJi co1egiu
"Cd IlC\l onuJ ·51 care apare ~ i intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denu-
mll'cll de "Mc hesZ0t Romaniabont".
Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impo-
zlte ~i reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil
S tu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA ~i sericiculturA cu
p<: 1'!'l()nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA,
un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N . F otj
u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA
do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de
mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea ALBINELE IN LUMEA
(II'! lluc1ee aju tatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE
rc.' spCctive, avind douA matai, se mA~e numAI'ul tinerelor albine zburA-
IOtlJ'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insec-
pr'oduclia. telor din ordinul Himenopterel'o r, caracterizat prin aceea cl posed~ pa.tru
Ta t acola, ~i cu acela~i colectiv, N . Foti a stabilit caracteristicile nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn afar~ de albine, viespile ~i
bun Ci noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR
\flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll L. avind 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de adul~i.
IIU <lll t zeei de mii de mAtdi selectionate api"cu.ltarjlor sai'i'CitantL Sint inrudite cu toate speciile de albine sAlbatice, ce-~i fac cuibul
Jnceplnd din 'aD.ul 1974 acea9U1 statiune a treout in oadrul Asociatiei tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau siipindu- ~i Iocuin\a in aemnul din
i"('SCutoruor de Albine deveninind Inst itutul de cercetAn pentru api- csen~e moL
eul l.u rA. Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad
ma i inapoiat de via~ social~ , dar cu un sim~ exceptional al memorizArii,
tlmndu-~i cuibul intr-un dedol de ierburi, frunzuli~, trestii, ~i folasind
lei de fel de >trucuri ~i 0 surprinzAtoare ~iretenie de a capta victime, pe
8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar.
Unele, de~i singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc totu~i In veci-
nlit!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele,
mui evaluate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun; in sfir~it, cele care au ureat scara unei anumite "organizliri so-
C'lo.lc ll , aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la
ttll co Iurrucile, cu care sint strins inrudite.
Din sutele de specii de aibine s~lbatice vorn sIege doar citeva, care
re pr~z[ nUi trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a
cum sint aIbineIe din prisaca noastrA ,
Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea s~p!toare,
Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere
ell1'll nu are g rijA de progenitura ei. De 0 ~iretenie deosEfuiU, ea stA
1/\ pfndl'i pen tru a descoperi sAla~1 unui anumit pAianjen, din specia
N tl rllt!$w , ce trli.ie~te in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia,
II poro lizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdome-
nul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare l arva~ ea va trai ~i
VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupului amotiit al gazdei, din
11m'c, plnl\ In urmA nu r~mine nid 0 Iarim~. In cAutarea aeestei prazi ea
~bniwli din primAvar~ pinA in toamnii l~sind in urmA-i numeroase fH ee
'. d ue III r lndu! lor aeeea~i via\A parazitarii.
Speclll X fl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare trupe~e, i{ji
'HiP" l ocu~ u l In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri-
~l ltlV h l'l\ I1t nll ln tou mnti . clnd Uisind n(.'O ]o 0 urma~d, ! ~i pl1rase.<;te locuintu,

If)
mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i
"Mugllndu -sc aJAturi de aile s u,'ol'i din aceea~i specie, iernlnd impreun.1, putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
"1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac
p Ufl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece, euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de
Ou spccia Polislelor - PoUstis gallicus, viespi sub~irele ~i plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din
lJt'lIcnl c, se pA~e~te spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de
rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura
(j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui F erton o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile
utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul rrunzelor una de alta ~i apoi cosindu-Ie.
(,,, Ill I1cupat de prima, a~teapta sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect
lIlu n("!\.. Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de
Illn rI1gura$i, stind in buna in~elegere , Implrtindu-ljii una alteia hrana hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un
din gu ,~ , soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru
Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata - considerata ni~te purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile
i ii· nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar t!}i hrlinese larvele,
hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor
p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cA-
dllcc mic re ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa mAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti
.. Ibn h rlln11 1a indemina pinA dod ajunge maturA. 10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie
O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli n aerului de jos in sus ~i invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite,
mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A - l'Jpll~i speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel
III lIt'lnn Prosopelor - i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este ani- cu sA nu se piarda cAldura necesara vie~uirii ~i dezvoLlarii puietului in
rllhlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este dLlerite stadii de metamorfozA .
1I ~I'I C t Individ ualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac,
AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport
diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara
do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i
ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11i de
prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un hWElzia diferi~nor microbi, cAci contine antib'iotice.
mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un pcnlru cn s~ !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA
mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au
COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani- "Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile
l1lo lc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!. troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea,
flalictele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care Alblnele din aceast<l specie t~i cMdesc in aer liber, sub creanga unui
~Hlli organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc "rhol~c, un sing\lr 1agure. care Ie serve9te !?i de cuib !?i pentnr re-.z;el'vele
~ In.'\. mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie (1o hl'on11. 0 parte din alveolele fagurelui sint eillndricc, iar altele hex'a -
de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm. ~nn ll'lc , Ele deci sint in perioada de traru:itie spre unificarea formei
o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis hl,;l}tflgonale, cea roai economicoasii ~i solida intr-o construC\ie,
mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele. D~ asemenea, aIbineJe din rasa MeZiponelor !?i Trfgonelo T din
Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care Moxla nu 'ii e1e alveole deosebite; mierea este depozitatA. in cima-
slnt viespile ljii furnicile. 1'II\t1 cl llndrice ca nis;te butoia!?e j in schimb alveolele din cuib sint
Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese 'H,!!C I.'tlont\le. La Melipone 0 parlieularitate interesantA 0 constituie urdi-
}oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste "It ld 1(1l:uint;ei, pe care in noptile reci tl inchid ell 0 rperdea sub\i re de
10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante ,Irlltltllls, pcrtlea ce 0 '['od a d oua a.l diminea\a, .
cclul ozicc, Unele specii de viespi i11i fac locuinta tn form ~ de clopot sau PI'lvllor la viata de interior, himen'Opterele au 0 ol'ganizare uim i-
til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de ~i1IU'tl II nluncH, pe care 0 vom lAm uri dod vom descrie colonia,
lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport
de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje dup~ nevoie. I, VOln fOl0MI In In\ W\(HtLul "Gall'U euv1ntul "alvllloilS· in laC de eelule, cum ~-a Obl$1\IU1

..
I
'II'~ , "'\1/,1 ... eA OL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " Le atSt d e des folOillt tTl" blolol" albl"",,10r , lne1 1 ar pUlea 1111
VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e ' 111 1. ~' '''' \l1.II , Vlilll rvli '~L lit' I\~"N " cu ... lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te ~te u:prU1A
h lll1l.'lIt'pl l'I'ck dl:s('I' i:-l\' pil1fi a{'lLnl. J::ll! ' $i to nsLm icsc l ocu in\<! sub pA- 1'~I' • ,,~¥""'.,. ,

iO . .. i7
Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet Din negura rrem"
un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele -
~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un
glulgiu de cearA .,i propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera
Interioadi..
Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i co-
lonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii.
lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite
1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din
gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA,
ISTORIA NATURALA
de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele A ALBINEWR MELIFERE
din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar .,i polen
pcntru colectivitate. - Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit · lllDeIe au putut sA urce
tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru spre 0 viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii
ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea direct inrudite din marele ordin -a l Himenopterelor, -au rAmas aUt de
celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care inapoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori.
dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor
- DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce
cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate.
Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a
Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transfor-
de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au mllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA.
Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea
genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Witerbert,
situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi,
biol~> !rancez L . Roussy a supus albinele unor experiente pentru a hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum
observa comportarea lor, lli n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari clima-
cllidit este° artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe Ute, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a
ocazii marginUe instinctului." 8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor.
l ~ilU aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului: peri~ori
Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai
pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre depozi~
tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru lilren lui ·provizorie ~i transpomul spre cAmArutele ·fagurilor; 1a fel au
mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic trC'buit sa se dezvolte ~i aparabura de care au nevoie la cules nectarul,
se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din
pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i rlorl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care
piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row
CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai !lUll, e cli acea modestA albinA sAlbaticli des pre care v-am vorbit
izolata. 1h'OSQpis verigatus, inainta~a albinei roelifere, de!;i ll;i hran~te 'larva Cll
Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albi-
tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint tnzes~ nolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit
tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detec- , I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei
teaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de fecun~are. I-ylrOustt De aceea Prosopis tnghite ~i depoziteazii polenul in gu~,
Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 · pentru larva
lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel (I~ rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina
01 omului. plnft 10 moturizare.
Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin parteno~ I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta-
gell cza , ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0 1111,.'rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de pri-
r(,l11eltl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe. ttlll l", IIlIItlbii. primele reptile. pas~ri sau prime1e mamifere. Toate a-

18 I 'J
f'{'IIictl S- IIU indcpLJ nit p l1in Jllut<l ~ii ') succesive in caclrul posibiliUit.,ilor
(l1' )xlzilului cl'OITlOzOmic III r'i ed irei specii. Cind mut.a~ii1e nu se puteau A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemli-
(11('(', Rpccia pierca. eu siguranta ca dupa aceste stadii In evolu~ia · lor, nlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr,
I\ l bhlde (J\ pis) $i-au insu$it progresiv obiceiurile sociale pe care le !)utem stabili dacA tn anatomia albinei de az i au mai apArnt aite m uta\ii ,
vm/c,1/. ft.... ttizi. d \Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totu~i multe
" Mu tl.lI1lcle -
dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd observa~li asupru
dlfi','l1 11,u\in aparent . fetA de forma originaHi. a speciei respective. limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei
I~:,pn\ill l cslc d i nceste transiormari imedi~te ~i complete ale caracte- evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor
ndll ! 'IOU, tJrm€ozii legile precise aZe ereditiitW'. primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat ~i s-uu
ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei
Mutantele se mo~tenesc ~i se transmit astCel mai departe .urma~ilor.
lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu
1.1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor- florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I).
I 1111 VI : litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii ~j chiar
'1.1Il01IllC de ani. In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii,
o d iLeren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl
l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. diferen~iere a dOlt
{'uti' Iimpul , a fost posibiUi ooncep~ia unei legAturi intre lumea fuicA ~i na~tere la specii noi ~ i tot atit de deosebite.
1'1"'11 hiologica, d eci intre materie !}i viatii".
OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel des-
OUp?1 no i cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de cendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se inrnulte~te
111,1. lar Pa mint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu urmind 0 evolu~ie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
(ill u tl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In udaptat, ajungind deocamdat!i la 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile
li lli e dc· Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care
- 'II (·c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a
rOIJt. /lC.UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile
de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie des-
part in Caroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, man-
dibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA ,
(1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albi- eu un alt mi jloc de trai.
11('1(.' t rCiiCl /L deja organizate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare. Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu
In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta), cu insecle singuratice, ci ot<ganizate in clanuri recluse. In el'a cuater-
" "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA !lam (era geologicA a patra, in care trAim 1?i noi) care a tnceput acum
rf).~i Ic. Pt'ima, provenin'd din eocenul superior - prima 'parte a erei ter- 2-3 milioane de ani in urmii, s-au tntimplat mari prefaceri terestre
l illl'c - era fixata in r a!;iina reva rsaUi a unui conifer baltic. Aceasta thrtoritA UnoI' masive nti~.liri rtectonice 2), ~i a unoI' inghe~uri succesive,
ro~ i1 l'i prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit ~i un fluture de urmate de lung! perioade de c!ldurA ePeriosdele glacia~ iuni1or) .
.L{l'iRf' lnHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe a t-unci albinele i~i clAdeau Albina, insecta u!;ior adaptabilA condi~iilor de otrai, ~i-a organizat
{Ilgud din ceara , avind ~i parazitul respectiv aliH uri de ele. Cealalta viata tn raport. de incerdirile pe care timpul i Ie scotea in cale. 0 parte
fIIR i] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare ImpoI"tantc1 din clanuri au pierit, inghetate ; aitele s-au ingropat in pa-
- Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA mint tn birlog individual, ie;;ind la suprafa\a in sezoanele ca1de, clnd,
locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA a lbinelc au dcztnortite din starea de semicongelare, organismul ~i- a reluat iunctiile.
Itp..I\L'ut pc piimint mult mai tna inte - deci in era secundara _ mm DIll ucestea se trag unele aibine sAlbatice sa:pAtoare, care au rlimas in
1)rccis spre s"(j~itul acestei ere, care ~ durat 150 milioane de ani. In- I II ; ccl1 ~ i stare de inapoiere. In schimb, eele mai evoluate - dar 1?i ele
I r-mlcviir. este cunoscu t precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu clt·C )('l.Imd utA. tot singuratice - in stare de clanuri reduse, trAiau pe cont
(lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele. prop,·iu. Singura preocupare era doar sA -~ i gaseascA. lac potrivit pentre
Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau I~ r op.cn ltura lor, ce trebuia crescutA. pinel la matru.ritate. Ete fiind deja
1U'·ctur~ zaharu l fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare ~ j lfl ll'i1i gene - deci consumatoare de polen ~i miere - s-au stabilizat
Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de lIumnl spre acest consum ca hrana. Din categoria acestora sint bondarii
d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai I\ln ptt minl ~i alte grupe de albine sAlbatice a minlite.
/lc:Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau. ell sa atingA. deci un -complex organic, cu mil de albine strinse in
,IOIHlItl ltntc, au trecut prin diferite muta~ii, unele motivate de vicisitudi-
'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area brux l a c.llt:ltll unul organism nllo vl'('fnji reeL Acestea Ie-au sili,t sA se apropie cit mai s1lrins in fOlma
IIu ll hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil. Xx pUc:l\U mal latgl V<lr n date m :>1 dllpartc, <:Ind vorn
IIIUlnl '\I>1I .. n\lUu lor. th.1 j,l1lf'1ll compact:, care sA aiba in directA -apropiere hrana -adunata in
'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In ~llIp . l'l r llirvoie lor,
III ' · ~ nlj'r... ,1.' IIubllllUl\C 'IH'OWI<..~ .pcn tru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:u r l l de .." tb. nude II~~ re~U!u u_
.11'· , ,·n'lIn ~ nl'· h' !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU ,1n'! ttnl\.t. ,IC pCroll U II.lv ..... le to .. l\A\.Qle. ret.ldu uM C11 care I) ('"r "lartc _ PCI"Iolldn gcoto~tcjl iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO mlllollne
" ,. I"n",.... ,Uql' ''iI.Illoot fI ~l',' 1 In 1IIII"QjIlmo! t"Mlir tt.
(I"
,I" .,,1
If MI " '~" IONO lllc.· _ '· <I ~"' ·II """ ,I" p~ ",I!lt.

2n
21
COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul pri-
mordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a
nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit tr!!.i'e·~te
mill bln.e.
"E curios - serle M. Maeterlinck - ~i apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a
tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita ~i
rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. ~ i eeva mai fericitll
E c urios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce
Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate in-
tl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se tira.~te fara rost imprejurul mari-
RASELE DE ALBINE
lor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii
l'1I moartea" ! In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe
Prin selectivitate ~i speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit
m onogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5
colonie, care depune mii de oua rpe zi ~i compensealJ. d.i.spariti,a celor ea Ila noi _ unde via\IB lor e mult mai u!ioara - ci l1i in ~ de la e'c ua-
CAre al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib. tor ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeolo , insa , tre -
"Matea - scrie aceI~i autor mai sus citat - ~i-a luat ramas bun buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana ener-
de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele lu- getica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine . Adap~ ia mediu
c.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de vie~e, de la bucuria de a este 0 conditie inexorabUa. de vtat§ a tuturor vietuitoarelor, conditie de
n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. IDe pUda., in 0 10 -
- organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad ·aoeleB$i organe strin.. potnit unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. -
,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele a
unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd
lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl.§, dar dispun de cea a tu- ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50°C. El a rezistat de$i era
t.uturor larvelor .,i nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fii- expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuHiri foarte mari de
oelt! lor ".
Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor ba- miere in faguri.
l,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la
toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat d i.
vara plina de roade! A.runci, ea i~i umple hambarele cu mierea panu- nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a
mat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re- + 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12°C. Acelea
7.ervli de proteine ~i substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile lucreaza ljii 'pe ploaie l i 'Chiar ciod· ninge, daca. au plante ~are dau nectar
vUto'a re" . ~i polen proaspAt cum este spintul HeUe borus

,~,"
Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor
de vieti, tar -popul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA
purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te .,1 inflo-
re!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit,
Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli ~e­


dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules
zal~, la fel ca ce'a din care el a rple cat.
In fe lul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au r§Spindit pretutin-
bun ~i care ~ det~rmine 0 adaptare a
aIbi-
deni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile globului , impar\indu-se ndol' de aiel la zbor pe timp rcce.
tn dife-rite rase geografice. Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart
privind. in mare - in trei rase dis~incte
ucografice cum sint :
Grupul de rMe indiene din care ·fac parte : Fig. Z. _ Clnd dlntre r a-
sele de seama a a lbinei
0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca mellfere.
mdr ltne {a~ de cea de Ia nei. des pre care am
IIml nt.it in treacAt mai inalnte l1i care ~ tl'iiie~te
l _ aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l :
! _ IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01-
III tropice. in In di a. Borneo. Java etc. ; ele blna ca ucazlanA; , - albino
ru (' un ~In~ ll[, ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,
uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin . c a rnl co

23
22
Hl'OJ)CI'lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ~i ploios poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea ~i !e lul cum C!l it'
" /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii. tngrijitii.
b) Apis dorsata triii~te in acelea~i loculi ca Apis /lo rea dar este De acest grup apar\ine ~i albina noastrli Apis meUifica Carpatk«
de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ~i ele un intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul
. 1r'I~ ur (llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lun- de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil.
nililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em Ia~ime peDitru a putea ca ea are caracteristici pl'opri1 , :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\I-
IHI 8 ~itlC greutatea mlerii !jii a puietului din alveolele luj, greutate care pra ~i. Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi Ol~nginit 1£1 vest de Carnica, lu
liI'It.\OI' I d c pa~e!}te 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA sud de albioa dalmata ~i la est de cea ucrainiana..
Il lblnc lo migreaza : vara tn timpul cald ~i secetos zboar1!. 18 munte, unde Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia
"I'{'~ lc 0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna i se mai zice ~i albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice carac-
ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd la vechiul loea!ji. Este foarte agresivA ~i nu e teristice climei ~ i culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In
,"'ell'lflil de oameni. boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga
c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in supralata ei.
,.pl·t·lul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 obir~ie foarte veehc,
IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai primi:ti v i!.~ are importante insu~iri biolo- men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici
1IIel', d inil'C care se remarcA 0 rezistent~ mare la iemhi lungi ~i mai Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A . Car1Xltica s-a extins ~i s-a in~
"h)" rOUl·I.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate m\ll\it aUt de mull inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.)
iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are. serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumfl-
ra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai
CI'u,pul de rose irano-mediterantan: iace pentru niel 0 ~ara. stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta
eoniirma observa~ia cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte
S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel: vec'he, caci a av.ut limp de 0 a~a extindere .,i 0 jnmul~ire extraordina .
ra
u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.) Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a
Irunlll .~ I Ana tolia (Turcia). litoralul Marii Negre ~i 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la
b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere t-rei Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle direc~ii. albinele Carpatica, nu
IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli; au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase ~i au ocupat in
c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic special teritoriul dintre Carpa~i ~i DunAre. pina la Nipru, Ea se deose-
ul M lir~i Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine be~te de albina ucrainianl, diei da nsurile de mobilizare ale Car>pati cei
,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0 npnr ~i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar ,
I·czcrvat.ie specialA pentru a 0 pAstra purn, de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod
tn parten dinspre MediteranA gAsim : Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Cor-
pa tica s-a de7lVOltat l1i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i
n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt
"AI'csivd. Totu~i apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL r'cla.tiv uscot :;;i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa
CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-§i ucid matca, ci daca Ie stin- carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a
J cu c~ tc pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup ~i nu-i mal dau 11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine
vole sli reintre acolo ; eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose -
b) Apis melliflca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe.
n Mcditet'anei ; &1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~i
c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma inter-
pO I'J dnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Ger- rhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.
mnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., u~r de condus !ji destul
de blne selcclata de cereeta.torU austrieci ~i gennani. 0 varietate a ei. C;mput de rase african
de l."I,t\o n I'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica.
numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en
ttl J\J)is lIlellifica intermisa,
L c ll ~e llt, ce Be tntinde spre nord in Scandinavia ~i spre est in Bielorusia,
sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum; de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc.
tII' l' II III'il.'
II) I\ pb m ellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de ras-
el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa
('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. ccon omicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost
Ijt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji
pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Ia pt pentru cllre Sla\i un ea dc cerceUiri <lpi co lc
II h'lll st'lc{'\lonillfl ind 't ti c: pc Iimpu'l roman ilol" c;ki Vergilius Mara -
2;i
!N
dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compol- Un nou ndscut
tur(', Diu netericire, u n roi a sc!pat n~bservat ~i din 1956 pinA azi,
Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acala., a cil.prins aproape fntregul teri-
Corlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte
t'O HOOl'C, Din aceastll hibridare, insli, a ie~it un hibrid toone agresiv tnelt
,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este lini~titll niel ell fum, mei eu
"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele {Ii tot 'ce Ie iese' in
ellI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum ~i eea din alte tAri latino-
Iltllct"icun c -5i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini,
c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum ROIUL CU CELE TREI CASTE
01 il IJI.\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea. ALE COLONIEI
d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:
ultimelor douA t ergite ale abdomenului e ro~ie. BunA culegA-
\,' lIl u lIl'OO
lom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregA- In lini ~te a nop~ii de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc
le~ tc tn ncest soop cre~te cite 250 Iarve in botei de roire, in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi
c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caracte- ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop
l'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua ~i mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un
1I t1/cclllldate, de~1 tn mod obi~nuit ~i la mai toate rasele. albinele lucrA- stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un
l UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date. ecou seurt ~ infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din
t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con- botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla ~optiw. un sunet
,ld cl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu asemAnAtor,
hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA. _ Auzi~, - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca
mfine va ie$i u n rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine ,
~ i intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca sa: ne ves-
teasdi clnd va apare roiul.
!1n ziua urm!toare, la orele
)), dintr-odata albinele stupului
au inceput sa jad grAbite aferA
co un ~u voi. Repede am fast ves-
tit ~i eu. Roiul se mal vAlurea in
ti nutul prisAcii, dind ront! stupu-
lui, in timp ce 0 micA parte in-
t.'Cpuse sa se a~eze pe 0 creangA
(l vi!;iinului din apropiere, formin-
du-se ea un ciorchine (fig. 3),
Clnd taate s-au adunat acolo,
om scuturat roiul intr-o roini\!,
lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet
11_0 6uzit din fundul roini\ei ~i de
tnlillL5 valuri de aibine au tnceput
llill 8C reverse pe marginile ei. Am
tI.I}C7.11t ~ncet pe pamint roinita
pu\ ln tn clinala ca sa. aibA aer sufi-
dent. pc dedesupt, ial' albinele
I'Il"rl l'1!tc , si mi in d eli sub aces t clo-
p o t. d u nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.'ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorc hlne
t11 11 1('1J 101', uu incepu t sA. bata. sub creD n g.l un ui vi~ ln .
,-
-,
Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III
viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca
rnln l\cl. de a urmiiri matea care se observa u~or, ea Hind mat mare e<\ :lOale
- BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului
"Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu cunoa~tem daca mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii
nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut - in care caz roiul albinele lucrlitoare .
l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte . Damenti de
11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0 ~tiinta Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn.
JJI'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, g il'll
PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra ni~te puncte albe; mal bine zis 0 succesiune de functii.
w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] m~i.tcii; am ljtiUit Cuvintul ..casta~ , spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici
(11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut ~i deci roiul este la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pin za neagd!. nu s-ar ii viizut aceste grupe sociale inchi,se, care-~i apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sen sul
punctc ;jIbe, ~tim cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate.
hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar. Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O:
Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artui- In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care
t'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor depind celelalte douA caste ~ care estc casta femelei fecundat e, deci
til I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca. matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tuturor
Til tH~H urdin~ului stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui iiintelor din colonie ~j care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi
,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, a~a cum se fntimpla la roii secundur i
IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil, care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele i~i
nl blllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jltiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipi- aleg numai pe una ClL de stinatia. de a fi viitoare mama a generat iiLor de
lIl III'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil
j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu,
viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare,
('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).
ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la ana-
tQm in olbinei - denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lr-
jutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mt¥tca,
ghl'd nte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~ , intrin'd cu graba
In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo,
n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata
co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in
IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i
ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare
"line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,p entru continuarea vie¥1irit
ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva
nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume
Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua
Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi alblM lucrltooilre
trlntOI'lI\
t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom mptcp

(nce impreuna. Pig. 4. _ Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl ~ i
alhina l:u;crlit'oare.
sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in
Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate
(I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi! Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod
1"(' n11 11i tnllh <lin pus peste st\IP un magazin gol de recoltii l1i silind
nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal'
nlblnclc sil (,'(looare Int.re 1nguri dind pe deasupra putin lu m. Am pus (,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,
d('U8UPI'n j:X)(li0501'll1 ~ i cnpacu l, 13sind dcoohis, jos, un mi¢ urdini., cam lI111If('I'(.'llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin
de 2- 3 em. <"''',. I)'tl1(\, (Ilhinel(! Vur irII('L'PC s.:'i '('Hldcnsdl. tnguri intregi 11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll
rl ln I'C'! nrtltic'inli pu ~ i 1/.1 di~pozj\k·.
2 ~1
2"
Irlntol'l provenlt l din s tupi strAini. ell a Ut se inlliturA hnperecherea
fn ll'c I'tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea1) care de la
un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei.
Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in
II mpui s tadiului larval' ~i nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine
I ljcr/lta~lre, !emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot
Im percchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-
foze l en larve l?i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca ~i larva de
lIIutcn. ~ I in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia
ii i' fI hotiirit ~a: organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E
din etc nu se pot n~te dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat
rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA ~i nimfA, prin brana primitA ele au suferit
Ull r~ 1 de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie
li t' rucc numai prin tmpArprea intre masculi ~i femele, ci, acestea din sa-l organ izam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii.
lI r llll\ pot ti subldivizate lotre fem ele sexuate ~i femele sterile, Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit ~i neeapacit,
Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie
I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoareleU, ori sIbine matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am a~ezat in partea de jos
II tr'ClJl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl, a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla ~i urdini~ul, Deasupra lui
8 1 I"LJ'~ flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-b ineIe doici care sint am a~ezat un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere ~i polen;
ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA vir~a Zar- rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar
1It"l or '1 1 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare ~i cltiva trinotori. lntrucit
I,,,'f.! <dnd vom ajunge 53 cunoa!?tem anatomia coloniei, ~i totu~i vor mai spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa.
1'Mntilt:' tnc5 multe oeeunoseute de dezlegat I Cu drept euvint cunoscuta 8.?ezam ~i eel de al treilea fagure, era prea
.'<'I'cltllfl toare, biologa A, Maurizio spune eA "sint incA muIte cercetAri mare deoeamdatli, am pus deasupra celei
(Ill r~ c ut cu privire Ia albine in domenlul f iziologiei, biologiei, patoiogiei,
ucne ~ le ll , f jzicii ~i chimieil'.
de-a doua rami! un carton cu orificiul
de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul \ a
unei piloii eu tub lung, si! putem intro-
duce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii , 4
nevoie.
Pentru a lntari mica populatie aflaU\
pc eei doi faguri, am periat in fata ur- .
dini~ului albinele tiner e de pe al\ i doi s
'! oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW
stupi ~i am pus aeeste rame cu puiet ne-
ellpl1cit in stupii din care au fost sco~i r 6
prov izoriu, 7
Avind in vedere cA albina din acest
II tup de observatie provine de la '<iiferiti " "/ ,p""'.
or1'00 ~ aersre
. loupl din prisaea, ~i deci au mirosuri di- Fig. 5. - Stup sub obserVai:le :
de ."oj>

rertle, Ie-am unilicat mlrosul introdueind 1 _ "" pacul : : - po4i4Orul; 5 -


tlcllsupra celui de nl doilea fagure un trama cu hI"IInli.; 4-5 - raD"le p en-
tu eU\b ; 6 _ sdndura de itbor ~ ]
tampon de vati! imbibat cu un parfum plcloare d e sprlji n : 1 o rWelu
pen u'o, a ertslre.
om'ecore. -I n Upsa aeestuia se pot pune
neola 2-3 foi de eeapA zdrobite.
Am dus stupul de observatie asUel format, lntr-o cameri! rAco-
"(lOan, cu urdini~ul indlis provizoriu, eu perdelele eoborite, dar eu aeri-
" Il'en de In. fund deschisli, lastndu-l aeolo dou A zile, in care timp am
Il ll n\c.n l~ Il ziln ie ulueelul de hrAnit cu cite 100-150 g de sirop, Dupl1
tr('r(' I'C[\ 1IC<.'s tO]' doua zjle st upul de observatie I-am adus in prisacli.
'I Ctl nU" ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie In t re ~oUi ee se Impe~hea2.A.
31
an
Intr.. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i urdini~ul. Albinele
vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care
In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a inca nu depa~isera st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi
linnI'll Cw'e nu apucase s1i-~i Iaca zborul de recimoa~tere. Daca se Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele
Oh,,£l.rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire.
IIlup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri, Locul untie s ibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle
1 \IIi~J din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat
(lll eel din sllupul de observa~ie, Desigur ea operatia de periere a aces tor c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai
III)u -VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc maleabila , smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai
rll\ Inkt', mari, -51 in con~eciniA cu ovwiole t ) mal numeroase ~i ~ai lungi. Acolo,
Vt·U tn~elege mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este
dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele
.'Ol flldef-mamii din care roiul a ie~it ~i etapele ulterioare de inJtregire pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele i~i VOl' alege numai una,
II d (·u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli, obi ~ nuit pe cea dintii care-$i parase~te acest leagan natal. Ea este
filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum deocamdatA virgina ~i va deveni 0 demna urma~a a mamei sale, dupa
,~ , hlc(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa. imperecherea cu citiva tdntori.
r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari Dacli colonia roi e~t e a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va
prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul
hVII/j!.C &itu(liji insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul
dill IUlel'ior , dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema. primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie
matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se imperecheze la cUeva
AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apa-
lill {l mlc.~orat vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefi-
re 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des-
VHtltr:o stupilor veeirij care nu . au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu
!inul coloniei.
" mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la Cum insA un stup de observatie nu - ~i are rostul de a studia numai
(1111c1lrou intensiva a fagurilor noi ~i interneierea noului a~ezamint. Dat un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. tre-
rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA buie moditieaL
'II C:OI'~ rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schirubat Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din
IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se desfa~oare normal, dupa roire'. micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie
Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de nume- pl'aclicli .o; . i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adu-
I'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie ins~ dnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen't ru 'a urmari cum I~i indepline!?te sar-
Sit dClJchi dern stupul. ci na sa prin'Cipa:Ia ,
J {lt~o! am ridicat podi~ol'ul; aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra
I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca
Alupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol. Cele trei feluri de botel
Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind u~or aibineIe Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in jurul stupului de
ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure (iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar
IllA"glno~ pe care se silau multi trintori, dar ~i albine ce-~i desearcau jJl'Il1 ~el\m urile de plexiglas s-a .putut urmari cum se desfa~oara in mic
cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor,
um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare, vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al
"tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe ! I'CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen.
8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In Micu l nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri a~ezati pe acela!?i
rllg~II'Jl ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi e~' !}i ale oriearei
IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm ('nl( .niL (
eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere ~i orfane -5i-au
au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature, I)r·tlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind
lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior 1'11,. t l'l.'I nlvcolQ; <leo10 cxista ei!te 0 larva naseuta de curind sprc a fi
III n1V'~ol el ol·. lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind !' r'I'II('lItL' ('Il viil\.Oilre matd, din care nuc1eul i.o; . i va alege numai una.
'ncovl·Jgnt.c pc '[ undu l chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in
hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj ~ Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole
') (! ~t " ' ltd" '"hlucle nil! ovnrclor m~U:H tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'
:12 .t .. \II. 't;t
Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care, eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee aseLN~·
h~ n 16-8 zi de cind fosta mam~ a depus ouAle In celulele fagurelui, se nea matc~ I1pare in colonie, se imperechea~a. incepind sa depunA ouil, lax
vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele l~i vor alege cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare.
numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos. Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc·
Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuil·Cll
CIH"C II roit ~i I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase, acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare lini~titA, daro
lungi, iar albineIe au depus in ele mai ~Lim cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\
mulU hrana. glandularli, incit intottlea- gata feeuna at!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege so lu~i n
una, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul din urma.
lor rAm'ine multa hranA de prisos, necon- - Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din
sumaH!.. In schimb, aeeste botci de sal- botcile mari ~i irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju
yare mult mai mlci au larve care Is ie- roit? intreaba un Unfu- apicuitor.
~irea din stadiul embrionar primisera in1- - In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5·
~ial hrana destinata vjltoareior albine lu- t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru
erAtosre ee urmau sA se naseA acolo. u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:-
AeeasUi -brana este de zece ori mai pu~in l1 nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din
fa~A de cea a larvelor ('are inipal in OOt- albinele culeg~loare. Cum acest instinct este ere<litar, dacl varn folosi
cile de roire sint destinate sa fie viitoare botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
matei, hranA care are ~i 0 componen~ ele inclinarea spre roit. aptitudine pe care noi 0 combatem, deoarece
mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua- este unul din indicii negativi ai selec~iei mMciJ.or.
\ja disperata in care se afia 0 colonie rA- In schimb, 10losin'd botci de schimbare lini~tita reducem partial
masA pe nea~teptate Ura matca., aibinele <lcest instlnct. Selee\ionind calonli din cele neroitoare un vestit apicultor
i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve, r"(lneez, Sibenthal, o-a mai avut niei 0 grija ca stupii Hisati pe munte
pe cit posibil mai tinere din cele ce tre- VOl' rOi, ?i i-a vizitart mai rar. Colonjile sale t~i sehimbau singure mAtcile
buiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA lu dOi ani a~a incit in 40 de ani in care a urmArit aceasta problemA n-fl
6 ele sint nevoiLe s~ ia in grije larve mai Ilvut nici un roi. Pentru s-?i pa.stra ins.§. intaeta aeeasta calitate, el ?i-a
virstnice. Limita maxima ca virstA pentru \Inut stupii la 1 600 m altitu'd ine, un'de nu se urci al\i roi nahlrali. pen-
ca 0 larv~ de lucratoare sa fie transfot-, tru ca prin tmperechere cu mMcile lui, sli-i striee liniile de sel~ie
"g. 6, - BotcJJe de roIre: matA totu~ i intr-o vuLoare matc!, este de h:ola te a~a de biDe aeolo sus. DupA cele eonstatate de 1ra\-ii Ruttner in
I - Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _ trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune! 1071 nu numai altitudj'njle S8U depArtarile pina. la 8 km sinJt sigure in
LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea des~ insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte IIceasUi privinta, ci mai ales izolarea de alte stupini, are tnsemna.'tate.
UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD
nlMlura ; ~ - tnceput de bote.. : 6 -
m Ati.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _
redusa. ColoniUe care-.!ji schimM lini?tit ma.tcile sint recunoseute ea 10nr-tc
tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd CereetAtorii au fAcut sLudii compa- produ ctive; s-au vazut deseori colonii din aceastA categorie eal'c-~ i
rative intre bQtcHe de ToiTe pe care al- pnstl'enza 0 a doua matcA mult timp dupa. ee matca tinArA s-a impcr<'-
blnele Ie aleg ~i Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou C'hcul, marind astfel mult populatia acelor stupi ~i ob'tinlnd in CO I' SC~
(utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA ci n,A produe~jj mari de miere ~i polen.
'ste de numai 176,1 mg fa~ de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tu- Botcile {Ie schimbare Hni?tita dau mAtci foarte bune .!ji tOCI1l1li
bule(elor ovigene, ~a prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'l a <:ete de roil"e, de tleCC8, dadi am izbutit sA gAsim in prisaca 0 colonie cu astrel ric
In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm fs~ de 3,28 mm , I) o t(.'i , f.! bine sA inlocuim eu ele pe cele de salvare. AceastA operatic 0
De aceea boteile de salvare sint folosite in situa~ii de neinloeuit. VOUl 'face 8slCel : inUiturlim boteile mid sau matea micl ie~itA din bat-
Dc nltfel, ins4~i albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare \Ie de sulvnrc .!ji U\sam co lonia orIana timp de trei zile, pentru ca ulti-
cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit I.I~II~ ouli ~ celozioneze. Trei zile dupA aceasta, distrugem taate botcile
1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea (I t' II/l !vnrc elnditc in aeest timp, dupa care sl10im pe fagurele de cuib
~ I hrlinirca specilieA porne~te din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe (\ hot c!\ d(' ,.tnloeuire lini?tWi". tn aeest SCOp botca cea buna, rU'iiaUi din
fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli r 'I"LII'plt pr cnrc se flnt'i, Vll flvea 0 portiune micA din fagure denumit
In embrlonul de sub coaja oulu i, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc f'(jfd/u1 /)()Ir/f . Concornilen1t, in fllgurele din cuib iacem 0 HHeturfl. eu un
IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare, WI'll1l1'lrll {' )C ud' dt cl\J ctilll botcii bune, inoH sA se ponta introrduce neo lO.
III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci ~i mlltci de schirn oore lini~tfta.
miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, vl,l.lul'ons~. co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice.
I II "pll \1111 nf'IIL: It('cnslf'l b(Jld'1 sc pune in poziti c verticalA, putin mui
,.rm'''' 11(' !t lllJrutll\n tnglll'c lui, lUl U ('hinr lipill\. de aceslo, dar 10tdenUIIII
:) ~ ~5
1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA ie~i u~or 18 eclodare. Opera~ia trebuie l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind
rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite. pc cele erescute in toamnA; atunci h rAnirea lor este mai putin abun-
DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica, dent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint pu~ini trintori pentru 0
\ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire. imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie
Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in pri- cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stu p ~ i in
vl n~u greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA prisaca au spar-ut trintori matun numer~i. iar florue au inceput de
ttbso lut tonte botcile de inlocuite lini~tita a1toindu-Ie intr-o colonie in mult s! dea nectar ~i polen proaspAt,
]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asema-
pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu nAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor
Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !], i ele- pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum
Illl'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerce- am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in
I(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cla-
c-il !nt'r-ad ev~r m<!tcile mad tdiesc mai mult l1i sint mai rezistente dite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului ~i uneon chiar pe marginile
{Ier.l t cele mici , nu trebuie sa genernliz<!m aceast!i. constatare. Dae!!. la laterale ale acestora.
fll'CCII ~ 1 zestre ereditsr<! se adauga ~i cea de greutate !?i marime, va !i cu Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarne-
nlIL mUL bine. [nlocuind bdtcile de salvare c;u cele de inlocuire lin i ~tit!i., trul de 8-8,5 mm. F undul este ingr~at, iar capacitatea lor in mod nor-
tnl trnpinAm unele greutA~i , d.cl trebuie cAutati mul~i stupi pinl\. se g!!.- mal este de 824 mm 3 • Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este
o'I1!$te 0 asHel de botca; stuparu l, se poate in~ela f olosind drept bune mai mica, pina. la 728 mm 3 • 1n schimb la un cules abundent albinele Ie
bo Lci nenatural de lungi, care se datoresc unui, accident, in special la cHitlesc mari, voluminoase, lungi.
Lrfln :'lportul in pastoral. Atunci multe larve din botci slnt deplasate de Au fost gaslte ~i din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu
PI.! !'lltul lor eu lapti!?or pinA aproape de virful botcii dator itA trepidatiei ou dedt 293 mm8 , din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, .
(,/\It1 tOl'iei. A1binele d'oici, pentru a Ie hrAni ~i fe.:i de raeeli, prelun- Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza, lngro~indu-Ie
HeMe peretii botcH, iar dnd 0 capacesc, in interior se afla larve care peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingro-
I IU rll!. minzit 0 buna bucaUi de timp ~i ded viitoarea matca va [i de 0 l;lliri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate,
volotll'e seb utA. cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii
Cl:nd se face 0 rtransplan,tare de botci stu pawl este obligat sA ve- cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere.
l·l rl<.:C' partida colonie i respective inscrisA in registrul de partizi, spre a Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai
veden ce productie a dat acea colonie de- a lungul timpului ; el satisface mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt
nstlel ~i cerin\.a de urmArire ereditarA, prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehm-
- Dar prin ee se deosebesc atunci botcile de roire fatA de cele de gind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu,
Inl ocu ire linl ~ titA ? rna intreaba un ait Una.r apicultor, Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdo-
- In primul rind, botcile de r olre 's tnt tn numAr mare ~i variate mi nnie sln t mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi ~i deci in con-
en dezvoltare, cAci albinele nu Ie cresc pe toate deodata l1i deci nu au Icci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule.
aceea.,i virsUi.. Cele de lnlocuire lini ~tit!i. sint eel mult trei botcL Apoi MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, din anumite cauze, hriinirea
locul celor de roire este la baza !agurilor sall pe laturile lor, pe clnd lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in
cclc de inlocuire se gasesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib. pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina ~i
Botcile din categoria celor de "schimbare lini.5bitii" Ie ga.sim obi~­ "UfCl'll de nanism!. Orice mi~cAri bru ~te a ramelor cu botci pot compro·
nu ll tn perioadele de dup! r aire, deci dupa a doua decadA a lui iulie !ii mtte vlitonrele matci.
ougust ; atunci clod matcile obosite de anta ouat in sezonul de vIrf, nu C<lprlcirea boteilor are loc la sfir~ itul celei de a opta zi de la de-
mui satis[.ac a lbine-Ie oolooiei; acestea din urma var sa Ie schimbe cu flun ~l'cu uul ui in inceputurile de boteL P inA atunei insa. larvele il1i pre-
too te ca. matcile virstnice sint prezente ~i depun oua.. Numai aibinele ~tiu Ichltnbl1 tn v eli~u l corporal - deci are loc fenomenul de "nApirliret4 -
cIt mui este ea de valoroasA; caci nu Ie dau su! ~cientA. substan\A de lins (10 pOUlt ad tn primele cinci zile de Is aparitia larvelor in bot.ci ; cea
~ i de nce-en cladesc botci ~i cresc alta matcli pornind de 1a stadiu! de (I~ . II dllccn ntl plrlire are loc in ziua a II-a, iar ultima - cea de-a ~asea,
I)U. Tn ooest $Cop hranesc Iarvele din plin; dupA edozionare se lmpere- (11 ' pl!\ln Ill illnlc de pArasirea botcH natale, sau mai precis tn a 16-a zi
chenzli, mccp sa depunA ouA, ~ i abla atunci dispare matca virstnica sau ito III {\l.'pUIll'rNI uuJui de cAtre- matcl!..
bolnnvA. 11\('u ('OIl1ll'co suu impu parea - adicli \esAtura mlitasoasA a inveli-
A(..'Cstc mare; vor fi mai bune daca V Ol' Ii crescute in perioadele . lt lul IIllllflll Itcc('S itu dour, zile, Aceasta importan.t<l'\. opera are lac in a
c1nrl tn nnlu rl't culesul nu a tncelat cu totul. Cind fiU este deloc cules iar
"N~"' ~"I l ' r4'1j l orl' 11I',u f llll lllllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl
s lUpllt'ul till h l"i\ lI e~ tc stimu lcnt coloniile ce urme-axiS. sa. creascii matei, 01 ,,11(.('1 111" , '")~H'_~, (lj1l" " U ~" _.. " I'II<l,,\t t).. t()II,' nl 11"11 • unOr oond il i! nelu.vorllllU" ,

:jl1 :17
pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a sub- ZtJmislitoarea de viel;
8 ~tn\.ll care tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in
prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care in-
llIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu
VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ ea-
pllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind
c l ~ nu fa e aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la
lum l nl!. [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA
ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do
III nl d oparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" . MATCi\ .
Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii CASTA FEMELEI FECUNDATE
lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas
cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din _ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care con-
"tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui di\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'a le din prisaca (fig, 7). Ea
j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor). are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintori-
lor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele.
Pc nLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele
111(1 II tu putu i de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un
Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al
II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o co- lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare.
Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa
IlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-
In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI
rotJ rc pede,
Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de in-
iI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala :
lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de
l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta
Ilmtcn, prime~ te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate
.stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau
ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce
'10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din
copltolul "Tehnologia apicola".
Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul
de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din
nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA
remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.

,rIll. 7, _ Malx:a In<:onjurata de albine1e curtence ce


o In ~ijesc;
I _ '''8 \.e1l : I ~I 3 _ 8 1bll\c InlloO\ltoa re; t - a l",eole d in
",li r e p"lcwl 10 eclOUlt .

3fJ
ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e
,tontiI'll evolu\iei speciei, matca a avut ~i ea odatA co~ule\e - care
f;;i
din gu~a albinelor inso\itoare.
n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea - , au
dillptlrut.
o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i
II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,.,
Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare ~i nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u
dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena pre- Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tn-
dominllnta a segmentelor a~ominale; cele caucaziene sint cenu.!iiii; f.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule",
c~lp1Cnele au segmentele ro~ii, iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre.
Ill'g"a (rig. 2). jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril
Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti colon iei 0 roamA viguroasA.
- ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale.
IIlI rO~l hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c.
.,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil
lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor mai mare parte a acestuia (fig. 8).
pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare. Ovarul mAsoarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI
De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate ~i cantitatea puie- Ilrc un inveli~ sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii in-
wlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la conjoadi fiecare d in numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[,
IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea lor cre~te denumite ~i ovariote sint in num~r variat de la matcA la matcA, in directa
ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu- IcgaturA cu originea sa, {ii mai ales ell condi\ii1e
"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se dovede~te de inlre\inere io starliul larvar ~i a depozitu1ui
,Wln IICC{ls ta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de
II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura ~i i~i indepline~te sarcina mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botci-
dc lwocren\ie. lor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite.
Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA Obi~nuit. numllrul tubuletelor ovigene
'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de cali-
'lutl c1ln ovare. U lte superioarA care avcau mult mai multe,
I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca ~ aIbineIe coloniei ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0
111m celc ale organelor interne. metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larve-
Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult lor 1n b otci, a!,ia cum vorn explica la capitolul
t
mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in "Ie huica de cre~tere a mutcil or <.
colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai la oper~ de procreatie, este 1n aceea~i mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica
C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a 1I p<lJ"'IWticd, depozitul in care stau stratiCica\i
lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite II pl'rmal ozoiz ii trintorilor ce iau parte la impe-
opl ·c li ~ ti. pe care pina la urm~ le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint j'f>('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0
US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi J,iITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia
tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus efor- UI'\'rl C'\ ului de ie~ire a spermatozoizilor pentru
lUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic. ft','un(\area ouAlar.
In schimb, glandeIe mandibulare ale mat~i slnt mult ma i dezvol- o nitA deosebire int.re maid ~i albin c
I.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom nume- IJorlBlli. 11\ mirosul s!!.u caracteristic, ce direra de
l'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter 11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo-
hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii, 1111, fn,l.luri lo r ~ i chiar stupu lui in "cuprinsul sAu.
rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu! I ~ I ('ltl e !In produs complex al aparatului reprO-
!'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic. IllJC/iWf, cu con ~inulul sau neomogen al vezicei
Gu ~;a mAtcii este cu 500/ 0 mm micA, deoarece ea nu are nevoie ,II}Jl'r rwIl\c('. ~:I provine de la seria de trintori
~l!. -lo' i (uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de g rupul n!bi- , t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA .
nellJI' in so ~it.o~re ~ care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru a(.'el a~i t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de 1 _ ovarnl;Fig.t 8.- (lVldu t:lul :
motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii " 11I11I1(' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer- 3 _ vulel,l spe rrmHlc ll. ; 4 -
!;: Iun rl lllnrl' l;l i hl'un li. mu lt »re luc.ra ta c,l rc nu 105<'\ I'eziduu l'i. Nunwi fonl'l.l· l'tl\ I\ \. )rul (',) ~k·1. I , Buller . denumind-osubstantli vagln u l : !> - o rl flclul VIISI "" )

41
40
de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze Clod 0 colo nie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produ ce c'
,J. Pa Ine cUl'~ co nsiderii subs t an~a un feromon, Inurc llelini~te, 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP
DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcra re a lui tn
III glandelor mandibulare indeplin ~ te doua func\ii bine distincte intre micre ~i cu a1..it mai pu ~i n polen.
elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei ~i sceea Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk
/.Ie IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina "c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe pere~ii stupului.
C.te suspendatA ~i, r·idicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat, n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit ni~te sunete de disperare, de
polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atractivA pentru trlntori, ugl tot ie , in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste
S ubslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. a pare tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0
I>f: w rpu l matcH dupii 3--4 zile de la i~ irea ei din botca natala, iar cao- II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile j ncepute.
Litl . t~u sa cre¥-e pe masurA ce matea - dupa. impereeherile repetate - o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie
II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O
(!OIOoi e factorul principal de re producere ~i de coeziune a comunitA~ii. 1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi.
Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0 Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate ~i 0 mate! strAina,
111'(:ooj oilrA - de cele ma~ vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe- J(U'C din grelleala. nimere~te intr-un stup vecin, clnd se intoarce din
(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele t~i transmit din gurA in g ura ."boru l de lmperechere. E ca un semnal prelung ~i repetat, auzit cIar lli
Itt't'l lflll\ tiubstantA deven.i.tA astfel e lemenrt. circulatoriu, pin A la ultima tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze
ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre- ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca
" tltI\1I cl in stup. lng hemuita de cUeva zeei de albinej ghemule~ pe care dacA it aruneA
CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca Il\lr~o farfurie eu a pa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul
tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro- U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp, ~i
~1' UlYI(', Dupa. zece zUe se mare¢:e la 132,5 micrograme, iar dupa im- ofcrlnd-o in colivie ea (Xlate folosi la un stup orfano
j

I)CI'cchel'e ~ i 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme 1). In schimb Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele
N!lc bliLrine, epuizate, mai a u numai 18,25 microg r arne, eeea ce determinii lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 a ni, iar un mare crescAtor de matci din
rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare lini~tiI a matcH. S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd
Cu cit larva de matcA a primit mai mult H\pti~r , eu aUt 18 maturi - 11lCtl rccundA.
lute ~H va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta. II'I'teresarut este la ea ~ 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta
1"(1 ~11 0 lingA de pe corpul ei. rll' ord tn psihic; cea de vrAjmA!;iie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata
Aceasta substan~ honnonaiA foarte perslstentA a re un rol de tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii.
IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de a lbinele coloniei. En este in acelalli ~n 1Il\nuie~te ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate
"Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;ii este aUt de p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au
pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH. ",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de sub-
De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean At/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal vrAjm3~it, ci au trait p8$nic; dnd
blnc tnch is pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne "I , ..fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'!
tn lr-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve ~i 'in prisaea
j
,1\ mnJ fJI IA<:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA ~i lupta a ineepu L
nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA. Ih11'~ rlvo.le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5
tlcUCI' t ~ i nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din ,ihMi mill Lrebu'i e in<:"8. examinata. ~i ocare genereaza vrAjma~ia.
nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu - Ob~nuit. in asttel de tncle~tAri fatale, moare matca virstniea
po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1 .1"OI,rOl,!e 10 afa ri!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara
~uspcn d ft in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider! ('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp
cI\ Ill! inatd ~i nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta 4~1 QflilLlL ,I n schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o
ell sli poatA depunli OUa in fagu r ii euibului. Desigur aceasta situatie nu 11l 1\11i1 cu vcniu ul sAu activo De asemenea, matca ataca ~ pe rivalele in
po~ tc "fi de duraUi, c.!ici d upa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd e~
rlfVi1ldro $1 care-~i dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele
S-n u tn ~elat. t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii.
Mlonlcl, co ~lau obi~nuit de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!..ierari ,
1111 0 Opl·t'lt' s..Jt lIcid~ pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li, i~i
gnt u tccundstli ~i colonia s~H;i postA regasi echilibrul biologic, eor.. ti-
nuf ndu -~ i vi nla tHWmll t.
11t~It(tI IIrul ('U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoin
Ott /If'I!lflU ne vinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl
'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " •• 1 ell • m h. I)lIr l " din , r am
1)111 1<I\(!lp huh'II"" ·, l-I('fJ t nrurA caduvrele, Ie sug \imIn, ~i av ide de 111.ptiljor

'I ~ "
CO IlSUmA (.'u Iitcom le restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU,
I L(,'Con SlLmnt int.cgrul de m atcile decedate. lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care
Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor, piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'i-
CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra l11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phu-
vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, ~i cu aUt mai pu~J.n mycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1
Iisupra ol11ului care Ie line in mimi ~i se poantA cu ele tarA menajarnente. matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill
Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma spo-
In mfllcil, de aetul eel mai important a1 ve~ii sale: eel al imperech erii rilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri -
ru masculii [eeunda,tori ~i felu! cum depune ouale, Acesrte activbtl1ti insA me~te matea de la albinele tnso\itoare, ·f ixindu-se in tubuletele ovigen e
prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii ~i il rezervum la acea pa~te a stu- ~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt
diu/ul nost!·u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia ~i transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun·5 i
I lllum(' in lec~ia despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(. tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le
ln ch eind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei
('u vill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc« eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure
Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in concordan~ cu sezonul, pentru pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului.
{'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli
{oi Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ; se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata
sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomi-
un tnn l'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna ~i sA tent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA
I.rlli uscc'i eel pUI·in pina. cuibul se reinnoie~te cu generatie nouti de albine Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea
tinc l'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate ~i batrine; sa. nu aib! 0 ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor.
In{'llnMe aocentu atA la roil, stuparul avin(f ,g rija sa. intervinA. la tlmp BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche
Il'I ll(l n(1 cu ibul ~i punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, <unrle inmul\indu-se
('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 1£1 lumina rcpede ~i mult, invadeaz~ in special matea. Este 0 'Ciiptera din genul
II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii ~i s11 nU-!7i dea I3rl1ula. dupA diferite locuri unde s-a rAspindit in Europa ~i in special
(IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, ~a cum sint de pildli 1n Asia. Parazirtu.I are 0 culoare brun-ro~catA, ,posedtnd la partea bucalil
Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta. (l trompa pentru supt, pe care 0 introduce in cavitatea bucala a a lbine-
lor sau matcH parazitatA. In special pe matca, parazi~ii se acumuleazA
DoJiJe matcii {'L1 1.ecile ~i chiar sutele. Un cerceUitor a gasit pe 0 matca mai mult de
~OO de patiuchi, -care se alhmenteaza pe r'i'nd din hrana lpe care albinele
Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA dO k i din suita. matcH i-o dau, In acel moment slot acolo ~i parazitii care
v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA t'fIIl 8uma din hrana, farA ea matca sii poatA fi indestlli:atA. In .c onsecin\a,
~ 1 cure se incheie cu moartea ei. (.'1\ :; 1 !\ be ~te, oua din ce in ce mai pu~in, ~i daca apicultorul nu jntervine.
Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe (.ft ponte sA piara. Pii.duchele -care are la picioarele anlerioare ni~tc
ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para- p"I' I~Ot'i Lini, gidila regiunea buca!!i a mAtcH, care regul'giteazA hrarl!.\
?ibul NosemailPisZander.carelSecantoneazaininve.li~ul intestinului (lIn /-tU$li., din care se ospAteazA din plin parazi\ti. Ei s-i nt observa~i u ~or,
n ,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal flnc'i stau pe, toarecele mAtcH ~i ale ·albinelor; in schimb, rei de pe trintol'i
ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental ,.(1 OIlntoneaza pe partea inferioarA a toracelui, m:ascati, {li nu ,pot Ii inde-
IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele Itfl l'jtl\i de aeolo.
8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se Mntca poate Ii scApaUl. de ace-rti paraziti cu un penel fin de pictal,
I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic Il\ul/lt in miere de care ei se prind u ~or; mai pot fi inde~rtati ~i cu
1){>l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA tUllI de tigarA, matca fiind introdusA. lntr-un tub de sticlA .; din nefericire,
('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a 1111,1('/1 rclrocedatA coloniei sale paate fi respins! din cauza mirosului de
hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar pro- I\It\lll, cOre chlar dacA este dat ~i unor albine, ele tot 0 resping. De
dU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i fl\lvli £lni in sa a apiirut un medicament bun care dA rezultate bune in
{I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll ri- h ll) 111 ('Ollku br.llulozei : este fenotiazina ce se gAse~te u~or la tal'maciile
II ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se V(tWl'hlJln', ,':.n1.i.>sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale cafenii-cenu ~ ii,
JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor rttt 1\ nlll'09, CIil'C SC oxidellZa tn contact cu lumina ~i aerul. Se pun cite
IL l Illlll'l (w, fl ~ r'tnI~' de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afu mn-
II,t ,I fj
Ic)rui nre eArbu ni de lem n bine incin~i, pe 5le~tia se a~aza un pachetel Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite.
so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; a poi se trece la cel vecin, dindu-se deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul
oee l 8~i numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc
eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri. supusA la mari eforluri.
Oed. in .total, fiecare farrrilie pri.me~te 50 de puLAiturl, dUpA -care urdin~ul
se inehide 10 minute. Moartea mAtcH
Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint . Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi.
putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale. adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau
Se seMte a poi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii brutal~. cu ocazia cerce tArii coJoniei. Ea este foarte sensibi1~ la Jovil'llri,
alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi. ~i chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'b inele clAdesc curind botel de
Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua ~i Iarve sub inlocuire lini~tita. Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. a~a eum
am mai spus ~L numai atunci cind ele siot iritate din anumite eauze ~;j
eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevara te tunele de If.r ecere
anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti-
~j ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j,
\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este fu rtunos ~i sint des-
·5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamen-
cArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat furti~ag etc. In locul lumu-
tul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIe Je respective se
fierbe, ~i se folose~te la otet sau hidromel. P entru a nu fi ramas Iarve lui sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin ~i, pc cit este posibil.
sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra
nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa
de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA ~i sA intre
7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise.
r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii
vehiculeazA ·~i boals n05emOl.a'. zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri
ellutind sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;l-
Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda " bioIogi:::a" de com- nuite, 0 considera strainA; este suficien t ca u na din cele bAtrine mai
batere a braulozei !:,i anurne descapAcirea obligatode ' a fagurilor ell !)!lnuitoare sa 0 u rmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce
miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!, Mu-pra el, c! de1:ndata se fonn~·aza 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10
majoritatea acestora stot distMJ~i. !llb inc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina;
Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim .,i
unele anomalii mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, precum'PAIf~te probabil
care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate inter- dU\)&lnn\a de maldi ~i stringind-o in ghemule~, in special apAsindu-i
veni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA, IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit mi~­
~i asUei colonia sa-~i continue vietuirea. Obi~nuit , abinele au insA grija Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA.
sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul
bali apar Is mMeile m ai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea ul I cate posibil ca in invAlmA~eala iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A ~i
oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovs- ,1\ n tlccidenteze direct . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de
relor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca, \l1'Ult l care impro~cat ~i pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea,
prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu ., ••d sru parul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\,
trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;Ii inlocuirea ei cu una 1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl
sti.nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc II c~ utll sA 0 depresoare indepArtin·d albinele co mina, ci aruncli intr egul
in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate M IH\ll1ule~ 11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despre-
care au consecin\e grave. 0 Maehensen , (S. U. A .) crescind m Atei din Iw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veninul de pe ea ~i punin"d-o intr-o
ncee~ i linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H 4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, ~i poate sa-ili
eoloniile au fost desliin\nte si ngurc. 1I(,Iltlnllc ncl.lv ltlltea.
>\7
.6
Duell j} rost mo lestatcl prea mult in ghemule~, ea mai tra.ie~te putin
limp, dar 1l1binele dac~ vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca
sll uju ng<'l. tuturor, cladesc botci ~i 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a
ln Cc.'put sil. depuna oua..
Dc usC'menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it,
II'/ I.n(lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa
din IIOU In .roi; daca ~i de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemu-
lel, 1/11' colonia Va roi a opta zi du~ ce in stup a aparut 0 nouli maid
(II" numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,iteapta. TRlNTORIl.
,'lruJu l Ie! eclozare. CASTA MASCULILOR FECUNDATORI
o I-lrcljealli !acut~ de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup
Ilt'J1I ,'u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie a~eze PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind
til IfldJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului, cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint
t,,.l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea
1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup. de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri.
rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _ - Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze
htuncJ clnd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri
II llIpulu l, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin
pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar-
((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
Itll'hIt ~ I c sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, ·10 aceste alveole
r,.):ul'('!I! pe care stuparul il ~ine in mina . .In atare ocazie el pune repede lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucra-
rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de tOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au luera-
Illli'os ul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre lOo.reie, iar greutatea lor este aproape dubI§., cAci un trlritor cintAre.'j'te
IIlblneJe lItlate pe stupul deschis . . 230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult fa~a
Accidentarea mAtcHor poat~ s urveni $i la un transport al stupilor de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depu-
IIC I'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in
ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii
2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat
unci pt:is~c:i din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita 1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!.
v!bJ'CI\/i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare. 111111 mare de respira~ie, necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care
rliit.l·unde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele
"Illie atbinele lasii cli·pAcelului de trintor un oriticiu median m Adt, in
(I (lf l ~ i soop.
Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
Hwrl, bulbuca~i, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA
'13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele.
o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner
elite 0 ada ptare a vederii lor pentru lumina. cerului ~i a zlirii cu
l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete ~i albastre. Ochiu!
101' (!on \lne in partea medianS. Eji superioadi receptori nervo~i exclusivi
pf\I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde ~i galben
II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare
Irui)\llc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar ~i dupA di!eritele
I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep-
\h~lI e~u ~ I M obser ve ctt mai repede posibil apari~ia in zbor a oricArei
1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.

, H. 'I !J
Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A lu rare';, spermatozoizii ajung maturi, ~i vor fi bine adApostill In vezicu Ja
,I "wi mu lL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii ~i atragerii matcilor ~i !l p~l'ma t.i cA a matcii , dup~ imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori.
Irlnloritor. Se va vedea mai departe. Spermatozoizii au cap, colet ~i flageJ. Cu acesta din urma spermn-
Trompa trintorului este mai scurta ~i nu poate sA culeaga cu ea toZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl )
nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se hrAne~te avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii.
Din testiculi co:boar~ douA canale deferente, ingustate 1a ambele
nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un
limp hranA dir ect djn gu~a., dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema capete, avind in schimb partea lor mijlocie ~ult llirgitA ; acolo se for-
uo ndllptare. menza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de
mUliichi longitudinali ~i -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ
Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine! actului de imper echere .
luarMoare, marmd astfel DumAIuI placu~elor poroase la 37 000 f.a~ de Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ·
l'el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari de- glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane
pfu'tli ri mirosul mlitcilor i~ite spre imperechere, iar actul iecundarii lor de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint
se faee in mare mAsurA cu trintorii strain !, {ormati in testiole ~ i se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc
inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii. de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund
Inve1iljul lor corporal este format din spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna.
peri~ori de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0 o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele ~i-au indeplinit ralu l
paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cer- ~ i incep sA se mi~oreze mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi
cetatonjj englezi de la Institu·t ul de studii a de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.i-
insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este culele sem inale pline cu spermatozoizi sint foarte marL
alclitu ita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pie- In prelungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase
lea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici mu~ chi mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, compus~ din celule
toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor dis- glandulare care secretA mucusul. Acesta este u~or alcalin, fo arte lichid
tan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA,
vedere<a zbol"U.lui nupt ial 1.11 mAtcilor virgine, ce Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact
vin "sa se prindli. in ace~te hore" pe care rtrin- r.u aerul .<;i se intA~te repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor
tor H Ie alcAtuiesc, in locud aproape totd'e auna ele jos, porn~te canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru
ace l'ea~ i. de 0,3 mm, ale cArui mi~cAri slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte
Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin. din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal.
torului - dupA Chauvin - con's ia tn volumlil La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn
mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite (orm A de para, coletul ~i baza penisulu i care este baza en'dofalusului. EI
onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0 ore douA pro errrin en~e gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu
pereche de testicule de culoare galbena cu 0 pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In in-
2 lungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA inveli ~ url : It rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli.
S primul la exterior, compus din douli. membrane. EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l

" una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole


pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm a-
IItlxuaJ Bre loc, ca urmare a mi~clirilor de rlisucire, canalul ejaculator
I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma ~i apai mucusul ImpreunA cu
• tozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al
doilea inveli ~ este fonmat din ceJulele inc.§rcate
"pltcHul gla ndei mucoase: Sub pr esiunea aerului, tn veli~ul pocn ~e cu un
't.Nomot disti nct.
ell substan'te nutritive ~j cor-{> gras, precum ~i Totul d'ect1I'1ge a~a CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial
o se.rie de celu le peniru stimularea metabo1is- . ' Huwl sexu nl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH".
mului.
,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l repro- Numliru l trintorilor in colonie este normal de dteva sute ~i este
ducMor al ~rintorulul: Flecare testicul este stribatut de 100 tu- rt rrtlc sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile,
I - t~.Ucu L ; 2 - cll nalul d e.
1«l'4I l1t: 3 - b u l bu l ~ nl.u.
bulete denumite test iole pline 'c u celule sexuale IfIr pc:tr'!onda lor de cre~tere fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA
(u l : 4 - "~ntuUl : S - pe. (gmneti), in diferite sta<lii de dezvoliare. 1n \1, rlllmcr o u ~c!e genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc
IIII1UI : e - u bd(lm en: 1 _
Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu. p artea su perioarli a testiculeIor se ana epiieliu l t!w" " lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea
bo t hl: ~ - l'Ortl1It!e "n~u "".. o germinal, din care se IormcazA celulele trans . ' Ut'lllX' tlrz lu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua
til': • - cil ldi ul .p&l'AI :
I' c.""IU I eJ"cl'llilor: formate apoi In spermatociie. Aobi(l In zona in-
It - punl" ft ..ml,,"llt , re rionrl1 l\ testiculelor, a!'1 tl zisa "za n" de mn. 'j M l llmlcl'lolll _ II m Ul Clln. J»Irl~ d lnU'oun mIcron.

50 51
docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea lor In stup este scurta., numaj pel'l..>ehe re, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie - alimellto~lc
pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc pu~ine
~i metabolism".
t'Csurse de nectar ~i polen, dar - mai ales - atunci ~i instlnctul .,i Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecund at sau
Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv< nu _ detenninarea oastelor, ·In colOMa ~e albine 0 face ~i hrana. Hdinireu
Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului caste-
nlbinele curA~itoare curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca lor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e.
tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra- Zborul trintorilor are loe zilnic, i~tre orele calde, de preferin\! de
\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai 10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai
(h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se
ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei. adunA in anumite locuri, lumini~uri, poiene, od 0 colinA pu~in mai ridicatA,
Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu
fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In
(I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare". mod obi~nuit aceste locuri stnt din an in an aceleWii,
Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35°C. In primele 4 zile albi· prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, ¢ apoi confir-
nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; mute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen
npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese
rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor
't·J ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor
urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar fie adunau. Vom v~::rr~bi in'SA despre areasta mai Jp e larg in capitoluJ
Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare. ,.Colonia : sexul ei ~i mediul sA-u uterin".
$J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul po- Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri,
lonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a
ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei
lflf"VC de trintor primes<: de la doici un Hipti~or in care se adauga 0
l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conse- slnt. primi\i fA-ra opreli~te .
clnUl., de~i toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca
III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA spe- ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m.
cl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii. Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac ~teri de
InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa
Caracterele trin'borilor sint ceJe m~tenite de la mama lor, calitA\i t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod
'mult umplificate ~i de cele ale albinelor dolci din coloniile selec~onate, Ilrntuit mAtci -selec,ionate ~i trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea
encl, cre!1terea lor cere - ea ~i la cr~terea m~tcii - condi?i optime in
colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu IncLl sArii.
t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este obi~nuit de 12-18 m.
lcm peraturi nescbimbAtoare ~i cu 0 stimulare naturalA pentru cules. In ~ I\l1nc ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi
Doicile stot cele care transmit, prin lApti~orul secretat de gJandele lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m ~i sint foarte agresive
lor 't nringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie stinien~te zborul cAtre casA. ,I n
- sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale - I\UIjIUl~ zonA matcile sint expuse sli fie ucise de lacomele ~sAri insecti-
lransmit descendentil'or calitA~i1e erroitare ale al'bineJor doici deodatA vore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara
c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile (lrt\!lupr o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare.
prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, a~ ~ i mult Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele
polen, plus 0 secre~ie limpede a glandelor mandibulare ~i salivare. Polenul lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc
dot in propor~ii mai marl decit cel dat larvelor de lucrAtoare ajutA 18 I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie
r~)rrnarea spenmrtozoizilor; doza redus.§. de polen data. larvelor de de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor.
ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli Zbol'urile lor in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn
t·cpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m... Mill''' dll ee l de 'a parare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine
11111' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine pregAti~i, cu maturitate
') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... d e IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. - f edoarli. ,I ..,enel,," - JI n,...' ''. IflX II /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe
1) \>1" ".11'
III ~ II " "" .
, ' p.~v()UII' eA ""u\ \l rj~ nl5 m d ln ....·L1 n oVLlI A U
I' llt),,:1 de '1 lAn w. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 c rusta ceLl),
° 008ferlt nefecundaUo • • ,11 ",u rn
mat.a ~en broatl el ell'.
~
11111\1' .. 1 1) l ri lc)l. C pc rind fiecare , din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA ~i

~:! 53
am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilll-
CUI'C mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind , dup8: aceast! apriga. purii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt
dod.I1~li. de posedare. distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit.
tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda. Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori
dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra-
l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int !a~ a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical ~i care nu se ondu -
111911 Lrintod, pu~ini la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celu lc
cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind ingAdui~i atuod
dc ulbine ~i se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu,
mari Trintorii odaUi. ajun~i la maturitate sexuala sim,t chemarea desti-
de trio tori.
I,;U urmare a dispari~iei Wl.ei matci la ie~irea din iarna. Dad ei nu ar nului lor ~i nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, de~enind viriIi
nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere, in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de
ur I'li. mine nefecundate ~i ar d.eveni matlCi trin!tori~, ce depun numal societa.tea aibinelor ~i clod stot izola\i chiar avind hranA aleas! !ji indes-
lIlII'\ de trintori. tul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent
Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma cu substao\e active ~i hormonale. pe care-l fac cel pu~in pina devin ma -
tnum nei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlo- turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup
cui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai
pc nLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, ~ eclodeze
decit in
In cel unde imperecherilor
timpul s-au n!scut. ei intra tAra opreli~tea paznicilor de la
tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l
(1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de bAtrine~. ~i hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pen-
- Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul tru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care
rllnt,rc Uuerii apicultori. ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
- PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii sus~in cii ei nu lac Heterospermia I) este lege pentru comunitate ~i eu cit va fi mai
nhn lc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit
pu letuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau obi~nuit pe fagurii ~i distinct fa\A de mir osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii obi~­
n1r:'lrgin~L S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la ma- nuiese sA. zboare departe ~i se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se
lul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de l nl1\tur~ consangvinizarea ~i se asigura heterospermia. AceastA ospitali-
/lfflrd eu g~ile pline. Se bi1nuie~te ea ei primesc in gu~a lor ineapAtoare tote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA
ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell numfli lor, miri pregAti~i eu grija, crescuti in larg, din bel~ug, cu tot
oecl)Sto constituie chiar 0 ~arcin.!!.. a lor eind culesul este bogat. iar albinele ce e moo bun pina la satura~ie.
pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen·
In tn iere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se
dl. IIcC'!1tia cel mult eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite situa~ii
pt'c lu cra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul, core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este
pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru sti- III lume, .,riiu\l4 are ~i partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000
nlulfl rea lucratoarelor, fem ele virgine ~i sterile. tntr- adevAr, s-a observat lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de
en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare , polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura
pl'Oduc\ia de miere a stupuiu i cu trintori nu numai di nu scade com- 1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb,
plIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! cre~terea lor, ba chiar 1\(lC~U ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei platesc cu propria
c auperi oarA aCe'Stora din urma. 11Ir vla\a imbr.!!..\i~area datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori
tlllr cure in schimb dau via~a sU'telor de mil de oua din care se vor na~te
Fac a gre~ealA stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior
u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 ~i i~i ~teaptA eliberarea. ,I ~'.I\ lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul ~i vie~uirea colo-
AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele elimi- "101 111 IIcnc.
nfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA
("t ltncezeala in activltatea lor. Se b3nuie~te de cercetAtori cd aceste se-
Macelul trintorilor
crc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid ('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei ~i padurii ori ogoarele insamtn\ate co
IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01 lil{lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar ~i polen, prezen,a masculilor rep
lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae
lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu s~ 'I 1' ~I" " " . I,,,r"" " _ fllnlln,el! de dlvel"!'iltate II elementelllr fceun<SatoArt In cadru l "ee·
IPlII,1 'lI"eIL 1 h' "uh\'''"~ ~I 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hete ro.pl!l'mle, pre!'u", lJ' In pll\!llc
lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c . , III I~,"""'I\ (\""u ... l~ ,,,,'M,,.WI., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle lungl $' atll u .eune
' ·(·f'()I'Cll fl U." 1l\ ~ l ndu p SC din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule m ar;' I\:;;n Cllm !,,-,
',1
cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al
coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA ~a cum se arnta din
mai ~i pina la p rima decadA a lu i iulie, Atunci ~i fenomenul de !otope-
riodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze ~i noaptea se lunge~te, influ-
enteaU ~i colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru
vlitorul sezon al toamnei ~i iemii, Ele incep a concentra rhierea din
!agurii mArgi n a~i In spre rei centrali, facind coroane de miere ca¢citfi
deasupra elipselor de puiet care se tot mi~oreazA pe mlisurA ce nopple
se raeesc ~i ·se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in
p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere ~i cApAcindu-l. Matca ALBINELE LUCRATOARE-
maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a CASTA F EMELELOR NEFECUNDATE
ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va
forma contingentele albinelor de iarna, a~a cum vom arAta clod vom
vorbi de ierriare. $i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut vi'a~a acelei Iemeie
In atarJ situatii, intr-o xi, ace~i hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei rccundate ~i prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce ~ti\i destul des pre
rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albi- privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa
nele invrajma~ite contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe cuno8.5 te \i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucra-
fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa Loare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit ~i in acest stup de
din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe fagu- observa\ie ce constituie ~i el 0 colonie In miniaturA.
Tilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea vio- Pe grupe, albmele i~i impart sarcinile temporare formtnd adev!!.-
lenta Ie inaspre!jte ~i Ie grAbe!jte snr~tul; unele ii trag de aripi, de rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine pri-
picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0 vl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar
putere. sint impin!ji afara din urdini~, iar racoarea noptH Ie Incheie flU primit 0 anumitA nutritie .c are le-a fAcut inapte pentru prollierare.
viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie ~i chimismul eL
she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe, De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor !
ii lasli s~ cada din tnaltime. 10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat sim-
Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de acti~ bolurl ~i mituri, s-a fiicut risipA de fantezie ~i adevar, poezii ~i studii
vitate. AceastA tristA intimplare in via~ coloniei este sernn pentru stupar "orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i
cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita. tlnt(l!llologi ~i scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa-
P illA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor ,'e-n, dl1lcea~ !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai-
viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi ,ui ~ /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor.
de copaci ba.trini sau acol~ unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem
intocmelil~ sAl8.!?u!ui de iamA.
. 1 1\0. declaram inca ne~tiutori, cAd tainele ce InvAlule comunitatea stu-
Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului IJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante.
aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa .\II~ttl/1re, fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul
soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce
depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere
~'ml\\cl Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde
lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca ~i 0 micA parte din ,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5e !?i
aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl' Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a
ecloza viitorii masculi fecundatori. 1\l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it ~i a ferormoniilof, au
'" 111"'IJi~ usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu
Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru, 1)tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele
iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele cladi- llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior.
taare lncep sa schiteze mici potira~e, viitaarele botci, care pdn luna mai
sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt 11'1,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex ~i simplu in acela!ji timp 1 In nid
prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf, n "Ill' v\<:wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara,
iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa. tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in
" /1, 11U \ ('11111\ ln lcill1 cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regA-
') FatopCTiodlnn _ anaamblul ('I I! real1 11 n it! "'h·\"I\.o'~rN.:.r r~11I de lunglmea ~llel ~I l(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c ins~cte, dar dlspnrate".
.II naMI!.
r.,1
56
~ 'Io..
.-- . I ",--Z2,)
I;
Siudiile de dezvoltare ale albinei lucrato,are
Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon e Lc ..
"'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei care variazA dupa tipul celulelor ~i citeddata dupa starea lor. Toate aceste
lrlse<:tC', pentm a in~eIege mal bine felul sau de via~ propriu, ea !lind in oorpuri, cit ~i citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpo-
ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia. zi~ii chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito -
Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta cuno~­ condriile in gri1simi ~i proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau
tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice. mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai
Cunoa~tem ea viata unei albine .porn~te de la ou. Acesta este 0 mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle
I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va ie~i 0 noua a'l bina, cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i.
Itl~CslraUi eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a
<:elo l' de 0 seama e u ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile pOl'nit".
11(1 tlczvoltare prin metamorfoza. E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv .
tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid EI este ~a de mare pentru di femela strutului nu-I cloce~,te, ci il . ingroapa
14 (·hi\<· toate func~iile ~i organele din care este alcatuitA albina: ele sint Tn nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se gase~te apa: necesara dezval-
pi\s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in gene~e fixate pc l ~rH embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub
tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice , coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale,
('Itlllllca etc. p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee.
Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din Nucleul oricarui ou ~i citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitu-
I'npctc p u~in mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia dlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola
tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn ~i are, un !1L).(\.it'elui d e. ~ib ---:- ~eosebire.a 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de
I.llflHl ctl'U de 0,3 mm. Quale de primAvara ~i toamna slnt mai mari; cele vHetus nutrittv, caCl ~l unul ~l celalalt sta 91 se clo~te la cAIdura : cel
till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de ore~ sint eeva tic strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei.
!lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata 8ste in't eresan't de ~tiut cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL
dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii In i\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei
Ifl Vcll/iul corporal al al<bi nei. Privit 1a microscop, oul are pe suprafata sa lXl ntine 32 cromozomi,
Lll'eclle hexagonale putin alungite in 'Ciirectia axej longitudinale a oului. Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturiza-
Sllb coaja se gase~te 0 membrana. subtire, elastica, denumita amnios, iar Ntu lUi ~i transformarea sa in ou, suferA un proce~ de divizare reduc-
lIub oceasta se ailii 0 so!utie de albumina pura, gelatinoasa, care incon- fj"lIallf - denumitA ~i reductie cromatica - care injumatAt~e numarul
jourfi :;;i apara acel vitelus-nutritiv (glilbenu$ul), in mijlocul carula se '\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo-
una nucleul, Q.$ezat in stratul de plasma in partea superioarA a oului. ':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduc-
Nucleul este ineonjurat cu un strat de protoplasmli care are culoa- lUlU! spre vezica spermatica, a~a cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge
r' Ca verzuie-desehis, eu cor.puseule care vor ajuta embrionului in dezvol- hi d reptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie· ve~i
Inrca lui. Acest vitelus Dutritiv este substanta de via~1i asemAnatoare ca I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt
o provizie de diliitorie a viitorului embrion. In el, deocamdata, nucleul "" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces intervin
pt\J~te, In ou slnt acumulate taate aptitudinile deforma~ie a viitoarei "I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to
Jn~eet.e, care'Stau deocamdata in stare de somnolen~. /ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin
Din punet de vedere chimie _ . dupa M. Prenant I), "masa compo- I'I1((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de cro-
nentel ot, ce cuprinde celula-ou este foarte complexa : proteine ~i nucleo- IfIO, I)f1 lt ~i din acel ou se v a nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea
proteine care au un rol eseu-paI, pr~eum $}i unele enzime 2), apoi alte sub- lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul ~ i
s tan~e indispensabile ea: grasimi, zaharuri, saruri, apa.. Toate acestea f tlft '-r ree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea
Iu creaza chimic unele asupra altara $i asupra elementelor constituente lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va na~te -un. trintor.
[l Ie mediu!ui ineonjurator, cit ~i totalul reactiilor care dau loc la mi$}- 1H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni-
ClH'ea materiel ce ca racterizeaza viata. 1111'1 lit! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai
tn protopiasma se . gasesc numero~i nucleoli ~i granule sau basto- til l II It illg u d\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit
Iln~e ea: mitooondriile 3) , ~ i m~lte vacuole ~), adesea sferice. afara ric: ' ill nll/J/,old ,
'J M . / '''111(1111. ptot. unlv. la S orl] ona ... Blologle ljJ marx1Bm~.
Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de
~) ";" r llUll - ~1I!.'Hta\or flI'Qtele 1i "~'Clfle materiol!\ \I'll, care as'llurA desl.1.j;urarra p r ..,,":_
~ t'I(lt d a .!I'Ij!~A ~l dcll r tulprell lub~tll n\elo.r in organlsm .
ru mlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore
~I 1\111''''' '''0,11 - c" "P U~ClIII! III tnr'l' ~ (I ll mlC\ g ranule d e mlltlmco unut m l~I'''>I !t. lit po~l tl c u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35°C,
"oi l! 1',WIIl ,lin ''''lhl1c\Jlt ll.
."
'\ \' U"tll ,I,' ... ~ " I " rl h I n n '\{) pl r' Rr)w cdul ~rll. pllnll e u "n ~ ~ (:11 llChld.
'~ lrn>hH htlll l)/HI \~'u \ e (In ,nn le rlnl . , r MI ' , "l) nHnUIIl '" !11 0~n \l IHq "\1"1' ",,11,1
fol<
~,( t
ACCOSlll. dildurl!. este tntre~hJutA de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 tor- ImpA.r~i ndu-se In douA pAr~i ega.le : fiecare parte t.!ji ia materlal ul de
lll11rCn embrlonului. rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de crea~ie a douA celule noi, denumitc
In ambele situa~ii lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrio- celule-Wce. ,In acestea i ntr.li ~ i rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub
ule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud
monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'l- celule-fiice, nOll fonnate.
Cll~1 pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului AceastA ini~ialA lnvAlmA~alA a grAunciorilor de cromati se poLo-
dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei mul~i pAtrunde, 14sindu-'ii lC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, a~zindu-se longitudinal In centru.
ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am
p~ lr'UTlS [n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul. vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea
Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_ lor contribuie in cea roai mare mAsurA m oleculele unuia din acini mole-
Intefl de cr~tere 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare culici ADN "marele arhiteet purtator a1 instruc~iunilor 'Ii iniormatiilor
{'urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta indepline~e rolul de zQ.vor, er editareU. prin codul sau cifrul genetic, ~a cum este denumit de M.
tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii. Prenant.
QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici. Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. Mu i~im ea de
Tn umbel e situa~ii incepe din acel moment procesul de formarc a embriO- cnractere, de I8ptitudini - ~a-numi te:le sterotipii car e intra. in via~
lIu lu!. (ieciirei lucra,1oare, mai mult, extraordinara ~i complicata regla re ge ne-
In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare raUl a vie~ii coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sis-
tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for- temulul de codificare ~ i decodificare existent in celule, 'Ii transmise dato-
'lin (I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de aster. au aju torul ritA modului universal-v alabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui ,
"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul to codul celulelor reproducAtoare.
('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie C'I.lnOa ~ tet·l,
J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care vi Ie mai aduce~i aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i
II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~­ mn muite, pute.\i 'g li:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin
ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. in<teresul.
dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit for- rata pinA und e mel1ge sensibilitatea specializArii ered.itare a albi-
mtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind blneL Un exemplu grAitor vA va Uimuri : u n apicultor a pus din grelleala
!lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i 10 mijlocul culbului numai !aguri claditi cu alveole mari de trintori.
ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore 1.1[1 tneeput matea a depus ouA nefecundate in ele. Curind insA aibinel e
('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin dega- coloniei au format In j urul fiecA rei alveole din acei faguri cite un cere
Jllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase de. propolis, fngustfnd deschiderea alveolelor, plnA. la diametrul celor de'
)';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a alblne lucdtoare, in care matca - dup.!!. un control 8 1 dimensiunii 10 1
noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub cu ajutorul antenelor, g~sindu-Ie destul de strimte, a depus In ele ouu
d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile (p cundate. In felul acesta albinele acelei oolonii au gAsit cea mai justa
In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea "o lu~ie pentru ca sA inHi,ture impasul care astfel ar f i dus colonia l A
de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for - p l (' jl'(~, Albinele acelei coloni! au gAsit in "amimirile pAstrateu. in bagajul
mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil. ~ 1'c(Htnr, felul cam asemanAtor cum ele, tn decursul milioanelor de ani.
Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro- ICltul nd prin unele scorburi a cAror deschidere era prea mare, th.i~orau
ccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este Sper- In tl'lIrea prea largA, clAdind plAci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
lOl.l tozoidul, oul fjind haploi<l cu 16 eromozqrni incepe procesul de mito- ft' I'j cu\bul de 'c uren\i peri.cul~i 'Sau -de diferi\i pr!dAtori ai bunurilor
:?f : npoj se petrece sta'd iul embrionar, larvar 'Ii in sfir~it nimfal, proces II(\Unute cu ItrudA. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
Ctlrc dureaz~ 24 de zile de Ja depunerea oului pe fundul alveolei mari, IIlI'gl pCntru a putea depune ouA fecundate, au mi~rat perimetrul lor
dnd Opere un trintor depHn fonnat. 1 Mllel to'tul a intrat in nonnal, matca depunind de dat a aoceasta ou<1
QuI fecundat sau nu, procesul de mitozii i~i urmeaz~ acel8.$i curs :
protoplnsma - sau cum j se zice citoplasma - are rolu1 principal cad
1 N'I llmlute din care trebuie sA se I)asc! aibine lucrMoare. ·
flltl'-n comun itate ca cea a colorriei albinelor nu numai ci teva din-
8uporU\ toate m oditicii.rile ce apar 'Ii 'decurg, fie cli. ele sint urma- \1'0 e lc contribuie la anarea unei cii.i de ie~ire din impas, ci colonia in
I'Cn IInci dcsoompuneri din care se na'lte energia, lie cii.-.,i formeaz,§ sub- hll,r cUlj! ei. TntimplAri de acest fel s-au acumuJat tn bagajul ereditnr,
I>tun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA. flilld t" /ln 8mIS gEmerat-ii lor urmAtoare. Nu degeaba savantu l german F .
~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc lIull,nel' S-Cl llngajat pe aceastA cale califidnd unele albine drc pt
u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des C<"i:jOsrii a,}a : ea se strnnguJ eazii. In m ij loc ,)"t" ,,I/((', pc ccle care nU fac anumite IucrAri a:;;a cum b'cbuio, ceca ('0
Oil GI
duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte
~i gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi Spre sCir~i tul celor 72 de ore de la depunerea oului, mi~cllrile on-
. dintr-un impas ~i Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint dulatorii ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se
f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evo- eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un -
lutia vietuitoarelor in general. dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge
~2 coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n
stadiul postembrionar sub forma de larva.
3 De la 00 la albina matura Larva apare ca un mic vierm~ ce respira, incepindu-~i viata sa
eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de
In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de
pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari embrion , oprindu-~i din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras
sub actiunea ealdurii 'C oloniei. Pozitia lui In alveola al actualei larve ~i care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca
r amine acee~i - u~or inclinatii ~i nu culcata cum o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!.
se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori
Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care ca 0 viitoare ma tca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de
a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia cintare~te hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici
0,009 mg, devorind su bstan~a de sub coaja. din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea
Cercetiitor ii au urmarit la microscop CUm se Ior- un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la
meaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nualeul mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fe-
plute~ in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se ricita ocazie.
observa asezarea primelor ceJule divizate formind Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se for-
blastoderma, limp in care se consuma materia nutri- mez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea
ti va, raminind din ea daar citeva granule. rezerva, ~i apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece
in stadiul nimial, ~i in final sa iasa eu 0 deplina maturitate.
PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a
fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai in- Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
gro~t al oullLi, cind apar primele elemente ale siste-
i.ntr-una din cde trei caste diferite.
mullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIO- Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna
ciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva
subtire. Totodata apar ca mug~i celule Care for- nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu
meaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a
membrele. Din eotoderma se dezvolta pe rind rudi- In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asema-
ment ele a patru tubi m alpighieni ce consti tuie apa- naloare cu albinele mature din colonie.
r stul de excretie a .hranei metabolizate. Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator
~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda
Sistemul nervos deacamdatii apare ca un ~antulet
llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli-
eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi
~orli l ui depus de albinele doici.
inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa
CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din m ezodernna apar
Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl
1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare,
saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si
u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce
inima. U~oare mi~ciiri, determinate de toate aceste vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente
transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu<li\ activitate em- IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa
brionara. pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de
" lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe.
TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e
Fig. 10. - De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure (',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat
de 'CU ib ; ,I,· "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi
1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe c u polen ; 4 _ aJveole
c u oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva ro tundn : t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta.
,. - Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _ albtna m :HurA I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa
s ata de iC$1re d in alveola natal&.
HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo
tlO
6:1
ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon
dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. nri pitc . deja (ormate, stau deocamdata ca ni~te l oite mototolite. Petltru
pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimen-
11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland<l atIllt! inapoia captrlui , Latie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea ~i for-
"COrp()I"o aUnts". Fenomenul n4pirlirii are lac la anumite date fixe; marea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita ~i nu poate primi niti un
pdmlt datA dupA 12 ore de Ia apanp8 larvei, cea de a dauB dup4 aIte leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata
:)0 de orc, a !rei'a la 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am
M'eH le niipirliri dureaUi 30 de minute. Pe tegutpentul cuticular larva are spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor ~i gdsimilor inca
In. lIu pru(ntll. ni$1e pigmente ca ni!;te spini rAspinditi in mod neregulat. din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar.
EI stnt deocamdata considerati ca servesc plapindei fiiJite ca mijloc de Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea
(lontllct ell extenorul, dar ~i pentru ca cuticula s~ nu se atingA direct alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se desfli~oarA toate proee-
I'U PCI"C~ii alveolei natale. Proeminentele insa dispar, clud larva este mai sele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci
vfl'lItrdcA ~i "par al1e organe sensoriale. Larva cre~te uimitor de re.pede, de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb
I)U t'tupe, ori pe masurA ce in corpul sAu se formead DOj organe de incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezi-
Vl c)\u l r'c, eu 0 altA strueturA . .De pildA: testiculii la.rvelor de trintor apar cule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca
Irl I)rlmcle trel ore -du~ ie~iJ,'ea larveidin coaja oului; acest organ se albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
rI ('l(.\lolllt I'epede ineit este deplln format, cind larva este dipacitA. Larvele anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care
fltll null fecundate, deci care vor li viitoare albine Iucratoare sau mAtti . Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gan-
11 11 til .dUD a cincea de stadiu larvar 'toate eele 175-250 ovariole. Cele gHoni subesolagieni - ram1n numai ~a pte 1a nimlele de luerAtoare ~ i
,.141 Inr'vdll1' destinate a Ii slbine lued. toare, se redue ca numi1r tn mod nwnai ~ase la nimfe'le de matlcA ~i trlntor.
tl''''p( {Il., prln procesul de reduetie eromatidt, incrt,in stadiul urmAtor _ Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape
/!ttl nlrnrll l - ramin in numAr de 4-8 ovariole : pe clnd larvele destinate de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere
.~ rl" vIIlA mAte!. numArullor rAmine intact. ' din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consu-
0J'18llllismul larvei este alcAtuit din gllcogen - subs'tantA de rezervA mului corpului gras. CercetAtorii Nelson ~i Sturtewant au constatat ca
Irl PI'Upor~ie de 30% lpentru cele lucr,Hoare ~i 25111G pentru larvele trintor; numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din
dill ltptrlc ~ i azot (in corpulgras) ~i din ,hemOlinfA. 25 11/0' greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele
clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi,
Dupa ee au treeut Ilouii zile de dnd matca a depu$ oul respeetiv obia cintAreau 105,9 mg.
In rdvcola natnlA din care unneaza sA aparA 0 vHtoare lucrAtoarej opt zile Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic,
pcntru (J 'ViHoare matca, sau 11-12 zJle pentru un trtntor, aIbinele co-
10lll("f cl1pdcesc alveolele natale. Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali
.~it se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar pi-
~l1Pi!.celele se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 40 1/ , substante cloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se desAv1~esc ochii compu~i, iat: la
CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar- m£l-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi.
volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon ~ aspirind oxi - TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimen-
,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli lQ~jj diferentiate a nimfelor celor !rei caste : - jar eclozionarea lor are
do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputu-
e('1 of larvelor de lucri!.toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la rile de botci denumirte potira$e, dupA 21 de zile pentru 'w bina luerA-
olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile toure ~i dup! 24 zile pentru trinrori.
~llld "pure embrion ul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de
hi Cl'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora
¥I Inrep sA se fmpu peze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de Anatomia exterioarli 8 albinei lucrlitoare
rT1t1tll~C produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giu lgiu
11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a - ~i acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde ~i
III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac ~i cea de-a ci ncea cum porne~te dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam
ndpll'tirc, eu ClIre in cepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile. clln nou spre stupul de observatie spre a studia lnfA\i~'area extemA a
Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI ulblneior.
1: 11(\ tn cu re limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul
In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de
,d III r!"! , care pln ti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde
dllll.i llf'llc : co 1m l. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal f.~i ia forma defi- VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ul unui stup, ~ i

.
nltfvl1 : p if'i(IIIr1-'lc Cure pillA £ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc: dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0
II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.
01
..'" 65
)ot/\ ~um se prc~inili 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime ~j c1ntA_
I'«~ lc .125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul. tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul
Copul CU antenele, oehii ~i gura eu mandibulele ei. Apoi toracele lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i.
(lU membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra-
0(108(, ~j t.l'ei pel'echi de picioare. In sfir~it, abdomenul este fonnat din Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci nu-
IIbgmcnte ~ezate ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele
mal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orien-
. ul) nltele. legate cu membrane extensibile. ' luUl u ~or in directie diferitA, ,a nsamblul lor echivaleaz~ cu un ochi
tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care res-
Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_ lituic imaginea ~ntegral oehiuluL
!h1'UI'f1r 8'1 m~tbc'ii l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te
('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos, "Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer - este un
dC14 pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'a natomia intern.!!. a albinei. mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate
tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capa-
J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd ltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea fa~ de soare cit ~i drumul
tlinlol'ul are 13.
. trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit ~i noaptea ; aceastii capacitate ii este m-
l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la nttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale ~i
lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint a~e­ '(!:ta niere in parcursul soareluP',
lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep.... Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru,
tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.u- uHl'ltviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aeeea este bine ca scin-
i{'? ll.. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta pli- Ourl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu-
tMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca ni~te POri, aNate pe !lulu; ~ i tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula.
AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei
,. plp!lt. Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea ne-
lilliI'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo-
ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i 't'. lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino-
h H11 umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este denumi~ scapel; . ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 ~i mm
COIl dc-.n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen- hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll. gre~it!i
.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul
tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele sen-
JOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre ner- III tllpului.
v()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la suprafa~a antenei, S tudiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit
III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir! ~" rtJfx , Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie
nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. Totu~i sint '~I II'I, ~ cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se
cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi a~ezati pe pi- II N~ In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen.
("IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sun~tele sint percepUite de un sistem de Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man-
COl'zi. Am in,s istat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii ,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel
np[cultori SUs~in ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat. I!lU,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind.
A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemli- 'rOto.ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat
n/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedir€li artieulatii sint foarte nu- Il lh'" r up '.Ii abdomen . EI es'te aceporit cu p eri~ori fini care retin polenu!
nlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge
fI ~ rtJO.'. Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch, ,oil, Itl\~(~ compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
f11'CCU m ~i la perceperea tactila eu care - dup.!!. eereet~norul I. Zalesehi , ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e
nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros. ,! IIIbn decl !n ,total ~ase stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax
Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidi- 'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor.
I,(ltc, de temperatura, ctt; ~i coeficlentul bioxidului de carbon din inte- \ 1(1 l~l de-III doiles inel - ~i care este cel mai lat dihtre, ele - de-
dOl'ul stupului.
tllll nH (lU.l::ot ora x sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi
La cele douA p~rti laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari com- 111111'1 , f' kt olH'l'lc postcriom'c ~i perechea de aripi mid sint articulate pe
pU $I, precum ~i trei oceli plasati pe ·f runte; dupA von Frisch eel murt I'tl i (11''' 111 tl~nCH inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a!
slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull 'I"'~U" I!I tll t l den umlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul;
",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei.
') ""mor/' . m - I!x.\M tflll\11 IA I UtMel 'D«!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc rtl~Uncle. /lkIO<lrV((I "tn t nlct\tuite din nouli articulatii, unele rnai lungi,
00 .. ll~ l ll mu l I«!\lrt..c' ; prltn (.''lt~ d01J1\ scu r'tc lEl'C teg~:tura Cll toracele: coxa

67
,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femu- cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara
rut, tibia ~i metatarsul in sfir~it liibutele avlnd un lan~ de patru mici cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda
/ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%.
/llblnci sa se poata agata de pere~ii stupului sau pe oriee suprafata mai Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de
Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii,
,'' 111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de observa~ie, intervine cu 1,27-2,35 mg.
_ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr
o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de
vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului.
Toate pieioarele albinei au pe ele ni~te perjute eu eare-~i eurata ee nu se inalta in aer ?
_ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in inte-
ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina
rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu periu~ele i~i rior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon.
uratll suprafata ochilor ~i antenele. In special pentru antene albina Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele
poscdA Intre tibia ~i metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate,
pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect cura- nu se mal p<l\t ridica In aer. Albina se fixeaza solid eu venrt;uzele pe
lute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena suprafa~ scindurii de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul
hU,·c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului. cum aetioneaza in aceaSta sarcina 0 yom eJ<JPlica cio:d Yom arala 'ia
colonie rolu! social al grupuhIi ventilatoarelor.
Abdomenul este eea de a treia ~ ultima parte ce eomple.teaza
Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in
'~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supra-
tolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. anatomia exterioara a albinei. El este articulat de torace prin inrt;er-
mediul unui cordon denumit petio1, prin care se strecoara din torace
In abdomen 0 serie de ganglioni nervo~i in~irati ea margelele pe 0 ata·
Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia ori-
Z(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe
Tot pe aeolo treee ~i 0 pante a sistetpului circulator ~i eel traheal ee
lillie so vede 0 scobitura pe partea ·sa exterioara, ea un tel de jgheab,
1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii serve~te sistemul respirator al albinei ~i eel digestiv.
fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Abdomenul este compus din ~apte segmente ch.tinoase translucide,
Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca colorate diferit de la rasa la rasa. Dintre ele numai sase sint vlzibile.
o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta· Ele se contraatii ~i se dilata ea 0 armonicii, fiind legate intre ele eu
lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de membrane increiile ce ingiiduie abdomenului sa se dilate, inaltindu-se.
pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata Fenomenul are loe cinrl albina respirii. De asemenea, ele se dilata cind
O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de albina absoarbe apa sau ~i incarcA gu~a cu nectar.
ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, Jumatatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar eele
eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept. ventrale sternite. mtimele patru stemite aeopera patru perechi d~
La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca glande producatoare de ceara. Ele aU 0 cu'loare brun-inchis ~i acoperite ere
un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta cu peri~ori fini. Au cite un ehenar fOllJ1lind ~a-zisele oglinzi-cerif .
He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol- Pe suprafa~ sternite!or spar solzi~orii de ceara, cind glandele res pee
7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind tjve Ii VOl' secreta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : "Co-
socreteaza ceara. Ionia: formarea seheletului ei prin faguri claditi".
Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, Ca ~i la torace, abdomenul are pe partile laterale cite ~ase stigme
albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii. respiratorii; felul cum ele luereaza U vom descrie la aparatul respi-
Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din rator al albinelor .
urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. .lndDinrl u~r 'l ibdomenul albinelor, sacrifieate in alcool pentru
Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste IOtudiul nostru, vedeti un punet alb; aceea este glanda odorantii, care
care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. rmnnll e.teruri m irositoare volatile, atragatoare, servind ca mijloc de
Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. aomunlcare In exterior intre albinele acelei~i colOMe' In sfir~it, ehiar
clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel In vlrtul abdomenului albin a are arma sa de atae ~i de aparare : acul cu
Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta ,,,,nln. Dcscr ierCIl lUi 0 yom face mai de,parte la sistemul glandular.
lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se
" rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA 'I 11 1 _ 114!11' - unlt","C (Ie Irecven\£l pe ~ecun(Ht.,
69
h .\4
Anutomlna iulcrnli. a albinei
Pt'ntru 'il ,deslu!1i mai bille, 'a cest capitol _ eel mal. important din musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene
m~lt.omiil Insecl1ei, 'SA privim tigura 11 . ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare ~i excretie.
111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este de-
Aparatul diflestiv I)()zi'tu l de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter·
mlnA CU orificiul an'aJ.
Aparatul digestiv, circulator, respirator ~j excretor. lncepem cu SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv
(Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA corela~ie cu celelalte trei, cAci cu Iunctiile ce Ie indeplinesc :
tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA ~i transformatA AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt ~i lins. Gura
in SUClIri nutritive pentru toa'be or- C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 muscula-
ganele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!. LurA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana
eliminintl p!nA la unnA reziduurile ubsorbitA.
acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se
expune mai pe scurt, clici expLicatll polite observa distinct fiind maseaUi de 0 incre~ituri1 tegumentarA. In
mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i
vom ajunge sA voflbim despre nutritie 8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un cle~te inrve1i~ul antenelor
$i metabolism, in cea de-a doua parte pline eu polenul florTilor ~ i il s'!i.~ie; prinde ~i transportA atarA taate
referitor la cap.i.tolul "colorue". t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA
Aparatul digestiv cupnnde, _ plltt"lmda in interior; mestecA solzi~orii de cearA ; ele fae toate aceste
in ordine - aparatul bucal; apol daklriUi. relor douA peredtri de mu~hi puternici : unii a:iauctori 1) ~i alti
por~iunea Hirgitii denumitli laringe fa
Ilbdu'Ctori !).
Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele
pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung propoHsul ~j il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stu-
-5i tngust ce strAbate tot toracele -5i puJul, ori i1 indeasA ~i colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului.
a;poi petiolul - ~i gu~a; La baza Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0
acesteia se aNA: proventriooluL ur- micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de
mat de stomacuL albinei denumit I>cri.~ori microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului.
intestin mi;lociu.. 18 extremitatea La baza mandibulelor ~i tn partea lor interioarA se deschide
posterioarc1 a acestuia se anA s/inc- caOQIuI glandeLor mandibulare.
terul, un m~hi rotlund care se des- In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia
chide reflex in intestinul su.btire. gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA
In preajma acestluia, in SUSpensie, in ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte.
Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe
tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi
Iloot.urul.
Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe
.ale corpulUl albinelor: Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod
I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &lan- Me de a bsorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile
delor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_
lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latln-
oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA ~i form~az!!.
Ii$le· ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspi-
C1qlulul; 9 p.IIrtea frontal.. a creerulut; I'nt<"lorc; aerul neputind . patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul
10 .!,. dO~hlnele &Jandel poat-ee~br.le: 11 _
mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele Hij Ul"cli ajungind in esofag ~ epoi in gw}ii.
tOraclce; 13 - .&rllculall" IIrlpei; 14 de 1&
I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_ Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu peri~orii
lOCi", "'Iomacul): IS - ,la nde.le muco.ase ale
Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 - lnlma eu cele ctn.d tncit-cptfl\i spre vtrtul ei, retine lichidul. Mu~chii, tn numAr de opt,
cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_ 'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint
nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ . . vlta_
"'* cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ;
22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _
l II pcrmnnentA aotivitate.
anuauJ ; 2$ ,- lieu! ; 28 - ,landa cert!erA ; 27- t n c{lvitatea bucaHi se devarsA secre~iile mai mu1tor glande, secretii
ogUnda Ce rlte rA; 28 - l-Vl atemlte abdoml.
nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ve n _ po CIU'C ulbina Ie 'scoate dupA cerin~el e de momcilit Iii in doze precis
• , trloolulul; 31 - g~: n - .plnllel.. aorlel:
U_ •• b. c - art.le~lllle ploe:l~rel0r : 34 _ lan-
./otld\lc tW' _ ,nu t"111 eArl' Np.rOple 1111 memllru de axul medial al corpull,1l.

~
11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.
101.111,1(: 101' - mu ltChl , .~ ,~. hUI ~rlf!l1..11 un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd .
70 Mull... \,,, - p r(lC<~ "t: " 1111'.' . t l \.r1lunre a allme,lIe lor tn eIIVllal1'!1l buca ll

71
)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Ia ringiene secretA IApti~oruI ; mai tirziu
!'l Ie produ c cn z.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post- UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA gu ~A, gasim pro ve 't~
:cl'ebro/c etc. dau secre~ii al cAror rost U vom Himuri la capitolul : tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din mierea abin
" Coloniu - sistemul glandular ~j enzimsticu. transformatA din nectar. lntr- adev~, grAunciorii de polen care patrund
Dc asemenea, in trompa ~i pe limb! , se alIA organele de gust,
in gu~li in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e
1<II"lnmc din plA'CUte poroase cu nervii respectivi; pe palpl ~i sub buzg de ereatie ~ i 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebu ie
lII upcl'lolll"A se a1Ui mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajuta depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu ~a in
II lblnc/e In disUngerea gustului hranei. stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi
ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre gu~ are 0 supapA. mult dilatat."i
Dinspre fundul gurii porne!}te jaringele, care are la bazA. 0 placa lata de lumenul tubului: Supapa este f~rm atA dio patru valve triun -
I'.w (.-(lrc se reYam secretia glantieJor faringiene. Faringele are mu!}ch! ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate
1'1t! U\I'gire !}i contract-are, pentru a putea a$Pira !}i propulsa din cavitatea patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA asem~atoare
v\Jcnl/\ nllmen'tele ce tree prin el spre esofag. Acesta. este un tub lung, cu litera X. Fiecare valvA este alc~tuitA din fibre musculare a~ezate
. uh(Ir'c, elastic, ce trece prin gituitura denumitA cervix dintre cap ~i longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0
l()rl~~, strilbate !}i petiolu l din'tre torace !}i a'bidomeo, deversinti hrana serie de peri!}Ori :tari. Cind gu~a se contractA, se amesteca continutul
hlWh'{l Ul In gu1a.
stiu de nectar - deja prelucrst l}i m c;Arrcat Cll secretiile glaodulare
~1/.$<l, organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser- ale gu~il - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de peri ~oril
Vf'1 111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.-
IJrl lv lt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei
II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de actiuni de degradare pariial.§.. Nectar:ul sau apa trec prin proventricol
Il('("t' ll 011 cs le denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e
11 Uc:Jt'poziteazA miere in gu~ numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud
'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comu- eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a
nll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, gu~ile stnt pline ell c rAunciorilor de polen . Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA
mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar. tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar t ) in stomac,
o micA supapA separA ~ de stomac~ deoumit !}i intestinul mijloclu prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tu-
HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului. Da- bulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului.
I.o rlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
, u<:lIrile digestive. poate inapa ia run stomac tn gu ~A sau tn cavitatea bucalA; In schimb
Un rol de seamii al gu~ii este ~i aeel,a de insami~re cu laoto- poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA.
II'rlllcn~i ai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii Stomacul a~a-zi s ul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea
fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei. polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti
Capacitatea gu~ii variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm 3• tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe aceea~ i cale, a porilor.
In rare ocazii a1bina i.!1i umple gu~a pinA fa re!uz; tn felul acesta ea Int.rA tn cireuitul hemolimfal.
~bollrli cu greu ~i anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg Albinele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi
r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i musculo~i ai gll:)ii sint ex:tensihili ~i fonneau Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l
('ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din gu~A esle ~ I 81nt eliminati prin rect, din zbor. Totu~i aeeastA celuJozA ajutA la 0
"re~at eA. sA iasA din nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE" purglltle mai aecentuatA, fa pt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excre-
fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se monicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios ce-~i are
Ing lobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la Incul de predilectie in intestinele albinei.
IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in Tn stomac se hidrolizeazA ~i zaharurile cu greutate moleeularA
(·flpho l·ul "Coltlnia ~i hal'an-a ei". OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului
GUlin mai a re fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind wlnntlc lor pe care fl vom descrie mm depar.te.
I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de St.omfll'u i are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind nume-
35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ gu~ii 0 oarecare I'nrulO cu t e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA mu~chi1 or lon gi-
CII/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA ~i a rasplndesc pe supratata ludlnnl\ , I.t'tllllwersuli ~i obli ci , cu celule striate lotre care se gA5 e~te u n
rlr~(lIrfior. J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii racore,~le microclima stupului, In \Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te.
l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lu i.
' j " ut II IlIl H' lIlllf - COC,}r!), .
7 ~'
13
- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al pro-
L1ndr apicultor, centului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - elim inn
- Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, ~i prin I'espiratia It l'i.l -
rio «Ibin d, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20 u C,
Cllre tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll
I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal ~i astfel albineic.
J ntll ~~u mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ de.,i aproape imobHlzate, pot sA~lii satisfaca necesarul de apa al organis-
IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd mului. Este a~a-zisa "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid
,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub aceas~' forma el poa'te trece u.,or mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism",
pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile La eclooare din alveo·la natala, albina tinArA are punga reclaW
ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair ~i mierea consumatA las! un procerut plina cu un lic'hid limpede care se Ingra ~ dnd insecta atinge virstu
do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de
IIl1'1c(Hl.
ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat ~i
Sitcul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul o circulatie de fosfati.
Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carA- Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci
tOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. necesitA~ ~i in rapont de felul rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA
Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu secre~iile lor enzimatice, denumHA "corp gras U ~i care este un adevarat organ-tampon ce pri-
111(1 u1llndelor din cavi·tatea bucaHi, din gu~ .,i stomac determin.lnd 0 me~te in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie
.u rl e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de detine substantele soJicitate de organismul albinei. V -am amintit de el
dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la ~i pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA.
rei ('\.1m chimi~tii utilizeazA ca'talizatorii.
CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
Organismul, tn ori care stadiu de cre~tere dezvoltare are grija .,i
ca din prisosul alimenta~iei sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel
oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe : vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului ,
PI'O lcine animale ~i grAsimi, care contribuie la construc~a ~i intretinerea t~i fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezo-
orgunismului albinei. dermului. Ciod embrionul sparge coaja oului ~ devine larvA, aceasta
Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii
.studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia ~j metabolismul coloniei de nu g~siot ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc-
olbine, !SarA formArii ~i dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata.
Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus, Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de con~inut, ,I n special
captu~eala stomacului, care ins~ se regenereazli prin ea insli~i. Intr- vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, ~a cum 0
ndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll
Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare, ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub io-
crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se veJi~ul corporal al larvei, - deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului
poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc ~ primii corpusculi proteici,
sou fnloeuitorii acestuia, in conditii ~i cantitAti indestulAtoare. EI Ior- noumulari de grAsimi ~i hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub form a
menzA un inveli~ care se separA prin presiunea sucurilor digestive ~i etc glicogenl) .
ructituiesc membrana peritroficli.
Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul
Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele
Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia "rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest
Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca
pc tovcli .,ul (exina) grliunciorilor de polen. uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul
IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA,
Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l' Upe IIcrviod In special la cre~terea tineretului, viitorul de roiine al speciei.
rep'Not ~ i este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface
l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore. CorpuZ gras este un organ central al metabolismului ~i veti inte-
Slomi\cu1 ell g landele sale secretorJi posed! totdenunu $i cc lule I \lM~ bine impOl~tan~a lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia ~ i
c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu. illclll\)olismul ci.
Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItlu njungc lu illte.~lhl1ll l cr",hwl ',011 "''''11 11 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 an lmtll ...
~ ou thltlt.el'tol', III d \I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllH lIl nlbir)(,j !HI cste nllm nl ('n sri 111101'1 It.n ll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, ('.."'~ltumd RlzeLVa de 81uelde II Ol'W&I~uluL .

7~ 7f,
Aparat~l circulator ,'ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA a lungW'i a lcatuitA din I libl'i,.'
I'nuscul are put.ernicl!' !Ii sem.ie~:,culare. De-a lungul sau se .alIA cinci pe-
Ap<lratul circulator sau mai bine-zis, circuitul hemtJUm!al al rechi de perioratH denumite ostil, ni~te clrnArute ce dau una in a ltn,
nlb lnel, serve~te tuluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e
COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape
1l1~t.'Stiv. care se deschid pe rind clod ele se dllata ~i apoi se inchid clnd ele sc
- Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor. contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub
- Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ~i ma- Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea , superioar;1
tlll rc l'c lor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana II ab1 domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan -
,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA c lionar.
d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta ro~ie a sin- Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al in imii se
llt' lu l incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima 8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind
[lolu l ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen ~ i
hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor¢! ~i oxigen CUm torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua
thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin Incre~ituri strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, a~a tncit
{__ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA. hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro -
Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima,
(I ID flre dozA de zahAr, prectlm ~i iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice ~i creierul. Din
Inllcclcl ~i rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De cap hemolimfa este pompata pe cale invers~ in restul Qrganismului
11"~III('ncll, In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali ~i organiei eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa
um slnt monozaharide, ,p roteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul l'Omplet spa~u1 '<iintlre frunte ~i baza eclor doua antene.
i nwrllt. Ptlnga propulsoar,e executJ. mi!}diri peristaltice 1) - deci de con-
HC'1noIimia msi poseda ~i substante bactericide pent-eu apararea
(,rf,l'M lsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din
tractare .,i
destindere a mU!lchilor (ca la faringe) . Astfel, supapa din cap
ce inohide !Ii desdhide intrarea in a~easta punga cu aer, ingaduie hemo-
hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - a~a cum este fn singele uman, limfei sa pAtrundA acolo, Ia ant.ene. La inapoiere, hemolimfa nu mai
c.I, In en se aflA ~i aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc. C;It'cuUi pe aceeWli cale ca la sosire; ea .coboarA din cap spre cavitalea
Hemblimfa intleplin~te !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la toracicA trectnd pe linga aorta prin cervix - adicli. gitul ce leagll capul
rIIs pozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se des- de torace, Ea patrunde deci in eavitatea abdominalA; acolo intilne.,te
hldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele aparotuZ de filtrare - tubii maZpighieni. tn ace-'?tia, hemolimfa descardi.
80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune Hcidu l uric !'ii a1te irnpuritati - puriIicindu-se,
(I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve ~i
ulmfa, ctt ~i la 8pclritia ~i dezvoltarea nripilor.
Tubii maZpighieni au acel~i rolla aIbinA ea .,i rinichii omului ,
Jor hemolimfa purificatii in care tubii plutesc, se £nrorea cu substante
Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamor- energetice oferite de aparatul diges'tiv din hrana ingerat§., digerata,
to):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice tl'ansiormata in SUc .nutritiv, care prin procesu] de osmoz3. trece prin
I\U elln litatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_" pere\ii intestinului !ii plitrunde in himolimfii,
din g reutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se mi~ra pe masura ce albina
nmturll. s-a tonnat ~i inrepe sa imbatrineasd, lata tineri apicultori - cum se inlAntuie !'ii colaboreaza , Is sIbine
Hemolimla ocupA in intregime <toatA cavitatea corpului insectei, cole patru mari aparate de vietuire: digestiv, circular, respirator ~i de
rlr culind activ, diei ea este propulsata de un organ campus din douA cxcretie.
t']cmcnte: inima ~i aorta. Ele stnt ajutate de doua diafragme aflate in Cercetatorii au gasit eli hemolimfa albinei este incompara"bil mai
IIbdomcn, preeum ~j de douA organe de pulsa\ie allate in cap !Ii torace, bogatA in substan~ nutr-itive ~i energetice i-ata de cele rue alOOr insecte
core toste conlucreaz~ pentru circulatia activ~ a acelui lichid vital ee I OU ehiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La ahalizele tAcute
(lste hemolimfa, Inrvelor de albine s-a anat de opt ori mai, mult magneziu dedt tn stn-
Inimo , propriu-tis, se anA in csvitatea abdominalii de-a lungul gelc uman, iar fosfor.uI este de asemenea superior cantitativ; aminoacizli
plt r\ii dorsale, iar aorta se afla in torace, trecind foante putin tn interio- IttnL de 15 ori mai n umero ~i. Singele nostru contine 0,75-1 ,50 g zahat'
' I " ~"HJO/OIJJIl" - plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U ~an; 'I P oIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 m l4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ In tern
all IltOpl'llItoOtQa de a ~ Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III 1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul
\~.II I\1 "1 , I U'. >!~llOr\J>!d In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon.
' ) / m"flil - il/,u IJ fl' lr e d<o lll t<lr n,cl lid ll'''l .. I n~I"e' /'h)r, a { ... , ,,'"

70 77
f\tmoticli(I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL
III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo- lie nIH\ proteine pure, lipoproteine l1i gli coproteine, substan\e mincrule
~[cti , pc dinrl In larve le de altnue glucidele sint lntre 6,38 ~i 7,6%0 calculate en : po tos iu . calciu, magneziu , iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i
fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In ~I In caoti U\.\i 'lnai m ar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In
medic de 239%0, ceea ce nu se iniilne~te 18 nid 0 vietuitoare, ~i deci
en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor su- ffC08L !\cns labela 1.
pt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar ani- Tab ela I
male. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai
rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027.
L>=
Cel"cetAtoru! Y. Lenski a gAs~t ca eXtistA un echilibru al circula\iei . ,.t)IIU,nle ml.nerate
t.a albin'

tn \csuturi ~i hemolim!A, pe care-l pAstreaza un m ecanism de osmo-


rcglare. 31,3 34,4
~~..rorr 14,4. D,G-U ,5
Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 mi- ectl(:lu 2<l,5 1-3
nute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp ~i Cll nectarul dife- MlllIlIC1:lu 95,1) '178
1~,I.6.>tlu 330
rltelor flori pe care Ie cerceteazA , i~i paate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele ·tmprejurliri spr ijinA
Qtvtlu
Clor
''''
143 "0-500
l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli.
Mharoza' in glucoza §i :fr\reOOzii.
In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/•. Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea ~i
CcrcetAtoarea elvetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia acei~i
tructoza. fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului, IMnce ~i cap unde se ,atiA sistemul n ervos central, ~i f!1cind cale intoarsa
ncumulindu-se in hemolimi'A ~i \esuturi, sint conswnate in raport de p<t ntru pur ilicare ~ i filtrare.
crorLul fizic ~i de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism Prin intermediul hemoHm1ei se f ac "SChim'burile chimice ce aU loc
regu lator al glicemiei. De pUdA, zborul lung ~ obosiror consumA adesea In orgnne1e corpului albinei. transpontind *i secre\iile hormonale, acolo
Intreoga rezervA de glucozli. din hemolimili ~i mUlichi. Atunci, albina \lude sint cerute. , Hemolimfa este cAriiul1u1 apei necesare tesuturilor in-
(noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Pro- !'rill el, in raport de sewn, dar *i de eliminare cind organismul n-are
hllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inAltime JlIWI)ie de ea. De pildli, spre toamn.li, albina cre~te in greutate pentru cA
~I mOare.
.I,,'~ ncumulat rezerve tnsemnate de albuminli, grAsime l1i glucide to
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i (lMpU} gras, dar pierde . din \e5uturi apa, ceea ce ii inlesne~te sA suponte
de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA, mlli Ulior rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organicA tntr-o
de pozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms mAlmrt't redusA, pe care 0 incearcli toate insectele ce trliiesc in neru l
celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din !'flCC Ell iernii, ca sa nu inghete. Concomi1ent concentratiile de glucow
hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar
mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H consid erA ca un ,I tl'uctozli cresco
Spre toamnl:l. !?i mai ales iaroa, m etabolismut aibinei scade bru!;c,
produs glucidic d.e rezervA al insectelor, d epozitat in 15Uli8 lii in mu~chi. proportie de bioxid
IHIII olcs ctnd in stup se acumuleazA 0 mai mare
lI n special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen
cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '<loiei it posed.li in mari lie corbon.
prO'por~ii acumulat in intestin .,i mu.,chi. In timpul iernii el se gAsel1te
tn corpul gt'Q9, avin'd 0 'doosebitA concentra\ie io moleculele de zahAr ce Aparatul ir"espirator
aerve11te ioimii lii musculaturii, *tiut fiind cl albinele in timpul stationarii
In ghem t*i tremura musculatura pentru men\inerea activitli\ii ~i r idicu- _ VlI. l1mi nti ~i, tined ~icultori , dod v-am VOI1bit de apari\ia
t'CO temperaturii comune. AceastA rezervA organicii asigurti slbi nei 0 lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de
dUl'nUi de viatA mai mare l1i 0 rezistentA deosehitA la ata'c ul nosemel.
Itllnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire.
I n mara de glucide, in hemoUmfA se glisesc to\li aminoncizii in
mure cnnli tnte, in r aport de regimul alimentar al insectei. Ace~tia , tn 'I n~mfldl _ \.I'~rM until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll
tllluA .o1"tIl till cOlllllUtllll . ,,11 1:(lncon tra\lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll
nCnl'n eli stnt constitucn\H principali a i proteinelor, . sprijinti acHy pro~ ''''11 ~ • • ma' 00I'I011"""". \plnll \a ~lIIbrarea preshlnUor OIImO\l<:e.).
CCftf'le (Ie I'('l..,,'()d u c~ie 1;11 cre~('re (lIe t inerc LuJuJ, eliminin'd ~ i ncen PI'C8; UJ11!
79
78
Pl'ivlnd planlja CW 'C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu
rC'llplrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din ,perioada maritor aclivita~i ~i pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell
l'UI'l! lrci perechi la toraee ~i ~apte la abdomen . De asemenea, se vAd face imposil:.iiI zbol'Ul.
. lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar respira~iei ~i care siot De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c
r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din ace~tia pornesc trahee largi ~i care se pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ~ti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt
1'IIIIIlfi cll ~ i se tot , ingusteazA pinA ajung ea ni~te capilare, cu dimensiuni unui accident sau bolii acarioza.
1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole. Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin mi~C!ri respil'<l-
I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira- torii, care sint in numlir de 25-50 pe minut in stare nonnala. El e s('
1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de incetinesc dnd e frig !}i sint accelerate clnd temperatura este uscaUL
tll f ll = ili.fu~ a aerul ui inspirat. cit ~i rmil1cli.rilor respiratorii !lii mu~hilor m- Cind albinele sosesc cu gU!lia plina !ii vor sa aterizeze pe scindura de
UH'III , !i ti~mele se inch id , iar aerul tr~ prin traheele mari ce strAbat zOOr a stupului. 'dar cad la ~mtnt in ra~a stupului, e 0 dovadA a r al'e-
p(' ~I!l ll11 (ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi ~i prin cervix, fierii aerului di n sacii respiratori a11dominali. Ele nu pot zbura pin a
11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti cind , din nou, sacii slnt iar!!}i pUn'i cu aes, car e de data aceasta Sl!
]l1'It WiPlI lc. ce a lcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen. umplu anevoie datoritA presiunii mari a gu!}ii prea pline, presiune pc
I-'iecare stigma respiratorie are un vestibul cAptu~Lt cu peri¥lri care aceasta 0 exercitA asupra sacilor aerieni.
rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lu- Gra~ie aerului din ace!iiti saci , albina t~i modiIic! greutatea speci-
t ll' t·IL'I.1\ sub ac~iu nea aerului din sacii respiratorii. Ace~ia fi ind extensi- I-ic! putind sa-~i ia zborul mai u~or. Acest depozit de aer H tngliduic
bil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAs- albinei sa zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac serian respirator
II II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca. dupA L, Roussy _ are patr.u ramificatll traheene, care se divizeaz;\
udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li fi ecare in doi saci alungiti din care pleacA traheolele care se dsfira in
jll 1u tl' Juu zborul. ~esuturi. Datorita aceluia~i fenamen de difuziune a aerului, schimbul
'11 tlmpul zborului, albina folose~te rezerva de oxigen din ei, cAci de gaze se face u~or tn corpul albinei, dci traheolel e fUnd r aspi1ldite
tn aceasta. actiune consumul de oxigen este absalut in toote arganele. dtnd fiecfirei celule oxigen'Ul necesar indis-
[oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul pensabil vie~uirii, elimina din organism bioxidul 'de caI1bon ~i vapol'ii de
stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elas- apA servindu- i la schimbul de gaze intre tesuturi ~i la acpunea osmaticii ,
• tiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii
aerieni !ii niel In rami:Cica~me traheice extrem
CercetAtorii au gasit cii oxigenul pa,trunde in hemalimfA prin pe-
ret;ii traheolelor, precum l1i , in celulele inconjurAtoare. Con\inutul de
de subti1'1 ~i eu diametre neega1e. prin ai cAror aet din traheole se micl1oreaza; se creeaza tn felul aceSita 0 diferentA
pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar de coocen tratie a axigenului in traheele mari ; atunei, acesta trece din
organismului. traheele marl in itraheole. El este absorbit tn pennanen\1 de celule $i
DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0 de aceea !?i diferen~a lui de concentrare se men~ine tArA intrerupel'e.
im,portantli mare in proccsul respil'ator il au Datol'itA aces-tui {apt se ereeazA un curent continuu al moleculelor de
cele trei perechi de stigrue toracice din care aer de la tulpinile traheice spre traheolele !ii celulele traheice.
doua In stare de repaos lnspirii ~i expid. aerul Circulatia aerului prio toraee se face sub ac~iunea mUl1chilor dor -
sub actiunea mi~cArilor respiratorii, ale abdo- soven-trali, care lucreaza in concordantA cu cele doua diafragme, eliml -
, menului. A treia perecbe insa stA inchisa ~t
functionew nwnai arunei cind. aerol de respl-
oind aerul vidat din sacj prio stigme.
, Tnspira\ia ~i expira\ia - d upa. Vuillaume ~i Galichet - se f nc:
ratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod flproape cu aceea~i viteza, in aceea!}i duratl de timp. La +'l6°C mi::;ca-
insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! si- dIe sint domoale, en amp1iilmdine 12 redusA: la + 19°C se o'bservA 0
I tua~ie stigmeJe a~ioneaza invers ; se inchid clnd
li!}OlU'l\ mru-ire a amplitudinii ; la 21 C se observa intreruperea intenne-
abdomenul se contracta ~i se deschid cind el dlnd\ aproape suprimatA; de Ia 21_35°C frecven\a urea regulat, dar
se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un Ill! ~J ompUtudinea, care rAmine aproape aeeea~i. De Is 3'7_42°C albi-
curent de aer ce plitrunde prin doua din pri- Ilele sc zbat !}i , este fourte greu sa se poatii tnregistra freeven~a inspit'n-
t"/g. IZ - Aparatul respi~ mele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a
rat-o.r : ~ Icj :;it expiratie i, iar la 42°C survine moartea albinei.
treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ari-
I_ I - IIUllmcle respltAtOril to- Sacul ac riao ldin cap nu are contact cu exteriorul ~a cum au cci
rllele. : _. - It!&mele relpl- pilor produc m ult bioxid de carbon in timpuJ uhdl111linll ii Sfm cei lOl'ucici; aerul incarcat cu oxigen pAtrunde acoIn
t'lIto,rn nbtlomlnaie ; 10 _ lacll zbollUlui.
II l!rllln l (11.11 c ap; u - aactl ntUulIJ (\atol'lli1 pt'csiunii hemollmfale. Cind aceasU presiune crcr;;tc,
II Or l!!ul tUn lo r Ace : 12 - well
lI .. rl .. n l Ilhl !lb(\omen: U -
Rolui pr ime lo r stigmc eslc roarle m31'C ill
venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\

.
_1111,,, .. 1(' , l un(l cl. 'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ m h ll!ln ul dlfC'll'cnl ei dln U'c ,,"lo rUe . " t «, me n le lem fll!TR l ur l1
.., .. h ll , !" , r' YII nl1uml ~ PU IICl 1" CUT1lul unol II'Or lo llde d e Umo.
Mii
."' HI
ncll aerieni se contractll ~ I respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bio- permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor
xJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul hormoni produ~i de c<n"pora allata ~i c<n"pora cardiaca. Se Mnuie~ tc
l1erian clin torace. ca vine in ajutorul lor ~i 0 selizutii presiune hemolimfala. Plutind in
t o lli·turarea bioxidului de carbon se face in virtuirea acelei~i . cli- masa hemolimfei, tubii malpighieni absovb apa din plasma acesteia, !n-
fllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa. careata 'CU acid uric, care este un prddus de descompunere a nucIeo-
I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din · organism. Aerul proteinelor ce sin 1 in hemobmfa.
v~ n ind ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa
Acidul urie este insopt ~i de alte saruri nefolositoare organismu-
cure Irec apoi in tulpinile traheobce ~i in sacii , aerieni de unde sint lui, toate dizolvate in apa, ' in propor\ie de 90,38% ~i de alte substan\c
Umioa\i. in propor\ie de 9,61%. Prof. R. Chauvin consi<lera eli aceastll cifra Va-
r0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0 riazli intre 48 ~i 96"10 dupa sursa de azot consurnata de albina.
ollcentratie de 5% curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. ,L a Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
10% Irecven\a ~i amplitudinea se miiresc simultan ~i se ,mentin aproape afIa secre\ii glandulare ~i in special enzima eatalaza care opresc pulre-
lu ncel~i nivel la 15-20.% • Incepind de la 50% ampbtudinea este factia reziduurilor din punga reetalu . .Ele slnt evacuate prin anus cind
('normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care albina este in plin zbor, in limp ee sacii aerieni plini cu aer preseaul
nlbina este deosebit de rezistentll. asupra acestui depozit rezidual.
Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari; Punga rectalu, foI!lIl8tl1 dintr-un epiteliu suhtire cu celu1e amorie,
n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen-
eu margin'i ce nu se pot observa, formeaza cute numeroase ~i elastiee
"7.01 conIine 60% ~i chlar 80% azot. care-i ingadule sa primeasca cantit"ti mari de reziduuri ~i substanle de
Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, ~ase ingora~i ale
oxfgcn-bioxid de carbon, ci ~i la realizarea , elildurii individuale. A- peretelui epitelial, la egala clistan¥! intre ele. Acestea sint "papile rec-
C'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi tale" ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
u este folositii in economia socialli a coloniei, ~a cum vom vo~bi de sodiu ~i alte saruri. Prof. R. Chauvin, sustine eli in punga rectala sint
rCS/II larizarea termiea ~ de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliu- digerate lipitlele clin polenul ingerat.
lui nostru .
A paratul reprodueatoT
Aparatul de e:rcretie
Aparatul reproduclitor oe ste constituit din doua ovare atrofiate, care
In aceastll privin¥! avem putin , de ada:ugat fa¥! de ce s-a aratat la se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun .
npnratul digestiv ~i circulator. Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta Vezica spermatica abia masoara 77 microni.
sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita canti- Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0
tate de <l~euni, acestea trebuie neaparat evacuate, ciici altfel ele ar primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau lapti~or numai
Intoxica albina. 2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1l-
In acest scop de~eurile rezultnte in. urma digestiei >trec din stomae diu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie fil-
pI'in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de mu~chl puternici. In cutA din miere, putin polen, apli ~i 0 secretie limpede a glandelor man-
preajma pilorului ~i inainte de prima curbura a intenstinului subtire, dibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat ~i la ne-
alnt prezenti acei tub£ malpighieni, despre , care am amintit ~i care for- voie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl'
meazli aparatul excret~r ce activeazii sub impulsul unor factori gene-
"a~te trintori.
rali ~i al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi- In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit
ghieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoa- In stup exisla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substan ts
reo lor este al\)...glilbuie ~i nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd
In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un ~itebu subtIre, au un tli cuibt nu sint Qua ~i larve, iar in prisaca nu sint trintori, albi-
.ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre ncle luCl'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara for Inpli~ol' ; ovarele lor se miiresc ~i depun in cuib cileva oua. Curind
o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strim- I".n mlljor itatell ' a lbinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua.
teaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite. j\r('s l(1 nlbillC s inl cle numite albin e otlutoare, iar colonia devine "bezme-
Tubii malpighieni ,nu au diastaze (enzime) ~i deci nu iau parte la tldl". f)",.~ stllparul prindc de veste de aeeasta stare ~i of era coloniei cu
procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei, nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai virstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i
Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza IllIUn "1,1)'llIn \1I ~ i u lmnsmil. tuturor din colonie, silulI\i a se re<lresellzll.

8~ 83
tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l
chiar aiunci cind Ii se d~deau Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni
Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai favoriza~i de doici; lor ai bolii. Aceas~ cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a cOllstn~
Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie Ie adauga tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,
" cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0 virilitate
dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala. Sistemul nerVOS ar al.binei
Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei _ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-a~i stra.dui sa lamurcsc.
Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a tot ·ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute.
pus din tntimplare lntr~un mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea pl"O~
niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor ~i Iilozof
IIcola nu s~au dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe grec Aristotel ~i pina la Swammeroam, ~i apoi sannd peste cUeva
COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai minu~ios studiu
nlblne ucise in dileri~i solventi ~i medii: in alcool etHic, tn acetonA, in asupra creierului albinei, urmat de muI~i cercetAtori de seamA ea :
pcplonA ~i gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au
(,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi. adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie
Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate astfel tara. deslegare.
til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal. Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de
- Dar ·unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor. organe senzoriale ale cArol' lunc~iuni sint inca necunoscute, iar von
- Chiar pe i nveli~ul corporal ~i anume pe cuticula chitinoasa a Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloace-
" l b l ll~l , dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de antibi,o~ lor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu
I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept
1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi
, W!C ori fatA de cea de pe abdomen. reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea .,i
coordonarea tuturor
Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA tunctiunilor organismului. Sistemul nerv~s ~i trasmi\titorii chimici stn t
ptnl1 la 120°C a rezistat .,i nu ~i-a pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA elementele principnle ce regleaza functiile .
.,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat ~ i- a
pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani, Creierul
Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte
ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl, Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate
atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe tntre ele : creierul .,i
lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In
cuti cula. torace !?i ~apte in abdomen.
Se bAnuie~te cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par- Din portiunea principal~ a creierului se disting 10bU protocerc-
~hl l de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji brali. Ace~tia ca ~i lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de
solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo- embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se mare~te ca volum, hit·
:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr
In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00-
lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a sanA tA~ii lor, Matca fecundatA dls- toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci
pune de antibiotice ca .!}i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i vivace, trAind mul\i ani. D~i este alimentat continuu cu suhstante chi-
oare deci nu au avut asistenta ~i ajutorul albinelor, au pe corp mult mice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In
mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint C'apsula cefalic~, nu insA.,i num~rul unitA?!or celulare. cu care s-a
fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA. nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\
Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc
cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de uni- care i-au a vut la na~tereu. Ace~tia au grija sa se diferentieze aglo mc-
ttl\1 antibiotice cre-5te. Competitia, intre diverse rase de albine, in pro- rfl\du~se in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor
ducercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana ~i la urmA 1(1 tumilln CD : celule cenu*ii §i aZbe ,
rusa (!omun li neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:! 'J c , N. l o neM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'h tstoklgle de&l)1'e ere1erul
t'"w'ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente ItlQltl'! l. llU dlu canl e~ ~ con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui
1'1. 1'I 000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!nd ll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len.
J(l bol i, , .... N~larW I"', 43~ I1 -lJO,
o dovlldA de ncUl.gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista
\.llllt, In ut lll'lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl- Rf,

ij1
en g'rc ulll tel'apol'laUi 10 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_
)~md1 pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omulu i l'epl'ezintA pentru mat inUi I'mnun groase f1i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc
lu olU£! JUIJllli'rel'clol', Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale
colatCI'ale , Cind el e se unesc, fo rmcaza g rupe, noduri, gangJioni. U I Li -
"uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA:
Ilftl ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1 ~rjntorilor ~j mele ramUicatii ale acestora din unnA denum ite terminatii nervoose 1e
hi 1II' m ii cste acela 81 feme lei fecundate , matca. E ~i normal sa :tie ast- ad unA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre ()
rbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre mu~chi sau sprc
IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ~j ingrijire ii sint deplin asigurate de organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline
hl ltillcll"' din suita ei, Albina in~ LnfruntA ~i stA 0 mate p8l"te din viata
" ' f .1 (o()r~tllct Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute,
Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre Cot'pu ~
rh" i)l'lI cs lc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare. rile pedunculate ~i nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c
librA a corpurilor pedunculate se gAs~ te simultan excitata. in lobul ci",
$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{lirilor de adaptare la animale
dl}CI ~j la insecte - se produce prin sistemul nervos, prin reglarea Creierui, denumit l1i ganglion wpraesofagfan, este com pus din C~­
lI1olllbo rlsm uIui ~i a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de m i ~oare IBctiva in
h UH ~'xl'mplu! aibinele duse ink-un pustiu i~i creeaza rezerve mari de legatura· cu receptolii vizuali ~i sUi in leg~itura. directA cu el prin dou fi
III>" III !J tup, umpHnd unU faguri ~i reglind astfel umiditatea cuibului.
In rolll! ueesta ele se adapteaza U~or
mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce
conective.
ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de
1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJima t temperat, unde problema apei nu
.11 I)UII(' 41Ut de strigent. tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ~i ai oeelilor,
D('·n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me- 1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile
reu, in contact co natura, ~i-a creat respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA
un sis'tem nerves superior eelorlalte corpuri pedunculate - <l$ezate simetrlc in. forma de ciupercA - adev.1-
vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute rate centre asociative legate intre ele Cll fibre nervoase. Celulele nel'-
de mii de specii au pjerit pentru c<1 voase din liecare corp pedunculat dau ramifi catii auxiliare lungi , -care trec
nu au putut suporta ~ i supravietlli
perioadelor glaciare, speeia aibinelor In pedun'ouli. De la acee~i celulA plead. nwneroase dendrite (ramift ..
a ramas ~i s-a rAspln<lit pe apro'a pe catii fine). care se ramifica. in centrul corpilor peduncula\i. Aici se
toatA su;prafa~a Terrei. Ele s-au adaptat JeagA cu ramiticatiile terminale ale nervilor care pAtrund acolo din di-
fiziologie in acest complex biologic rcrite parti ale creieruluL Legaturile partilor pedunculate cuprind toale
care este ghemul de iarnii ~ i au putUt organele principale ale sim\urilor $i ale lantului ganglion'a r ventraL
astfel supravietui, acumullnd din vara
mierea - care e eel mai desavil1it Tot in protocerebron se produc ~i hormonii, acele substante exci-
hidl'at de carbon - care consumat tunte des pre care yom vOl'bi pu~in mai departe ~i care conlucreaz! la
Ie intretine cl1ldura individuala ~i co- ('I nrmonioasa. a<:tivita'le organiciL Creierul are tn partea mediana. denu-
lectiva. mita deutocerebron receptorii mirosului localizati In a.nl.enele albinei ,
/l'j". 13. - CC'eilerul alb!nei (Lenen- 'fesU'tu1 nervos al albinei coniine flind in legAlura cu nervii senzitivi ~i locomotori.
bcrgCl') : o conoentratie mar~ de acetilcolinii I) Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alcAtuitA din
A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 ce-
hll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de substan~ orgarncl arlata tn creier in dol lobi - drept ~i sUng. Prelungirile lor se intind pina. deasupra intes-
tlJ UIIiI,'.. A Tn uchl; R 1 _ centrul mlro - pro}X)rtie dubla ta~a d'e eel mal gros
~ulul din creer. Unului, unde se unesco Din tritocerebron pleac.!!.. lji un nerv spre gangli-
nerv periferic. Ea are 0 putere de 0
onul frontal a1 sistemului nervos vegetativ, care excitA nervii buzei
l)bl~lHlita
dliUl (:u Jl1pti~r
sutA de mi,j de ori mai mare ca in
colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0 superioare, De tritocerebron este legat nodul ganglionar subesofagian
cu njutorul a doua conective. Din acest nod pornesc trei nervi spl'e a pa-
Crrierltl este alClltu it din trei parti: lobul protocerebron, apOi rntul bucal cu maxilele superioare, infer'ioare ~i buza inferioara.
dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neuro-
fltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch - ca un al'bore , din care pleaca
L an\ ul ganglionar
') Ar.u""oU tlll - dcrlvlIt III COUn el scerctat.~ d e tennln.a\lIle
'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor. flbrelor ne nooa se, ED {Ore Cel'c~tJ\to rii au ,glisit celule neurosecretorii a11t in ganglionu l sub-
Ilfl f'nn fu glnf1, clt. ~i pe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'a r in eei trei ga n-

87
jtllonl tol'flcici ~i ~apte abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu . Sislemul terminal - zis ~ i codal - ac\i oneazA seotorul posterior
lUI P<' portell ventrala, pe sub intestin (fig. 14). ill aparatului de reprod uc~ie.
,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism - dupa Von CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim \ reprezen tatc
jI'rJ. cll - sint indeplinit e ~i de lanful ganglionar nervos. care este sub- prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc
\-'l'dQfltl~ sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul sesile. P e virtul lim:bii, ~n cavitatea. bucalA. aproape de deschiderea
I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I?i complexe, glandei farin giene, se afla nL'lte organe senzoriale, en peri ~o ri cu celu-
(It)mll\ iun l.lte ~i neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili- lele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~ i la ultima artieulatle a aces-
1'1 /'11 \010/' de ani I?i care sint ereditare, toate, se conectea~ !ntre ele. In tora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au
~ 1 " ~CII Wl nervos al albinei totul este conexiune". tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla-
I~xclta\i ile care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos ,i ~Ari: unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane oscilant~ •
•,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu- membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu de-
. OnIl Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte Dumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, pln-
(JI'p-Me, ori, In sfir~it, cu ajutorul unor neuroni ce fae l eg~ tur~ intre cadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit
OM) , (,nzilivi ~ i cei looomotori. ~i de gust.
Lnntu! ganglionar subesofagian se une ~te prin douA oordoane ner- Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri,
YOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele ~i apoi petiolul. pMrun- aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apro-
,·11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin. pierea acului.
Prhn ul ganglion t oracic ramificA in dreapta ~i stinga nervii picioa- Organele de gust srnt pe limM, precnm ~i in cavitatea bucalA ~ i
I "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee ramifi eA nervi in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare
' f)r~ plclourele mijlocii !?i posterioa re. ~i aeide.
Til continuare~ lan~ul ganglionar incepind eu eel de al treilea gan- In afara de toate aceste mijloace de sesizare a senza~ii1or ~i a
~lI nli . 1 pIn t!. la al ~aptelea inclusiv asigurA nervii respectiv.i. tuturor or- transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte
IUlolur ~I tegumentelor din abdomen §:i anume : eel de a1 patrulea este (: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza
,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea ~i al :;8selea deser- co un ceasornic, in interiorul corporal al albinei. Gratie lui, albina
vo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire ~i simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai uimi-
gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81 LOr este dt ea cunoa~te exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe

; ~;. I ,,=,
~apteIea, actioneazA asupra acului co venin . El
devine independent in momentul d nd albina i~i
impUntA .actJI lntr-un ~es ut; neputind fi retras,
r.er , ch iar ~i pe timp n'o ros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt
de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. direc~ia vi-
bratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului.
, .-?¥i ~ d ici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi-
nale ca d e unditA, ganglionul se rupe din lantul
Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul
sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli
• de care eM legat ~i dimine eu acul ~ i vezica cn !onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup
venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul (pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A in ee teaz~
mu~chjlor aculu! pentru a stoarce in tesut con- tOOrul pentrn a n u Ci prinse afara sau departe de stupul lor«.
~.
tinut·ul de venin al vezicei. Organul descoperi't. de J ohston - despre care a m amintit. sc
Reglarea activitAt;ii organelor interne de IItl5 pc pedicelul antenel ~i cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI
~ respiratie, de circula~ie hemolimialli, rugestie, nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo-
excretie, musculara este asiguraUi de sistemul (ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici
nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos 1III nge prima artieula~ie a antenei ajungind la creier. Este eeva asema-
central. II MOI' c,."tl ejocana~ul de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre-
Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra 1""\I\l1i .'1l1neotele.
/A t n ceen c(' pl'ive~tc vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune
aparatului bucal, incIusiv esofagul ~ i f aringele.
Fly. ' 4 fl. - Schema Acest sisLem a"ctioneaza :inima, aorta, zona in- (1f1 "l·xisl.rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva tt •
_tt tl!l! mlu[ n('rvos cen- testinului antel'ior - gu~a {ii stomarcul - iar P l f)~:ct1l1 nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia ~i despl'c
~M ! ., 1 h I I n n~ u1\11 gnn-
ganglioDul frontal asUpt8 mi~ca rilor de fnghi \ire. .-,. ,'l' IIn I vo rb lt. (we in ~npl"ttul postenior 81 riccA-rei ant icul a~ii nu-
gJ1onor :
• - crf'lCn .l ; I _ cordonul Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare, 1i1Of Ohl:lC l'c lul..: SCJl1.llIiulc de miros.
!..' r 'l~;' gangUonul careactioneazli mu~ chii de inchidere !ji <Ieschi -
" llr 'l(HI l ora d e. : ~ _ "" 'J I W". ''' " ,,,,,,,rl,,, ,., - "r... r ...... fl1.k ,,,1 1'1 "lire m y.... d e l"m'n A IJt' ~Cl)ln"lbl'l m1tao.re;:.
1"lIIe8\11111 Ilt'.rvoa le . dere fl acestora. f1""''' ' '~ ,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 118 Ih lll 111 111\", p '81\"rt InW'-1I m •.,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln .

sa A9
Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ;
f l cl din oo le ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia dacA colonia are matca imperecheata; dadi are m uLte albine linen::
~i daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA . D,ICli
tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in
IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr. unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hlti
Acei'l L up<l rnt este Ionnat din doua paTti: prima la legatura dintre cap deei reflexul sirnplu,
' j,ol'tlce. la cervix, iar a 'd oua la petiol, deci lntre toraee ~i abdomen. Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dis-
I II nrnbele parti se ana cite 0 pereche de nervi, Cll terminatii in ni~te
Pl' I' II I\e fonnate de perii?Ori iadtilL Numero!?i cili senzoriali transmit
punsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl
dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill
t

ul'('/crului senzatiile de apropiere sau de distantare a organ,e tar unele timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru
rn\lI. de ceJelalte, astfel d'i. albioa iE,ii pome pastra just pozitia de echi- executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui
IIhru In arice activitate pe care 0 indepline$te. devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul
insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive,
De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul d in afumator dat asupra ei.
R efle xe, instin'Cte, hormoni Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele
t~i traiau via~ in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau
Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa.
din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura
jU'('!lWU ~ i cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i
tn graba, luind in gu~a miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l
tlllIC!I'l'n!imtnt ? materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o
- Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de
1IU1J'f1Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima
t'HI,lIt.UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede
'j ~ \ . (I skinsa inliin tuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emi-
J'fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organis- terea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei;
Ifill lu i una de 'a lta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numa·r inf'init Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accen-
do In Ouente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea tl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co
I'c fl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca mlCre din cei rnargina~i, umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri
1't1S p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea siste- not in viitoarea locuinta, departe de locul incendiului; deci un nou
llIului nervos rentral". c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai
ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu
C'x lcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti
u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa ,,1 t ~ i reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata
~rnind din centrii nerv~i inferiori, dici dupa Chauvin "in creier 110m un nou excitant 'p entl'll executarea celei de-a patra actiuni, ~i a~a
"Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos
Int el'ventia creierului sub in:£luen\a altor percepte superioare"". ("\(.'11 ll'u l,
o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ is-
clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, de- lnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de
tC I'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta 'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar
He transmite in lant de cAtre celulele nervoase ~i dnd a ajuns la ex- "" .. ~I precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze
ll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producin- Jfl nol le conditii. De pilda, albina zboara dupA hrana in virtu·t ea acestui
dll-sc 0 mi~cal'e care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obliga- l'f' rt ClX 'HQ(.."Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ
to r ul excita~ie i. Acesta este reflexul. l()r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici
Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: re- Hn tel de im;porta nt~L Cintd insa atbina va gasi h rana, m iero sau polen .
tl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'b inatie a culorii, a mirosului 'ioi
o clasl1 aparte. tOt'mOI, ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare
l'fimlf.r·LolI(f[·a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot
tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA
ItW'II 111 vie tH :;:! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul.
dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu
ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOm- ( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind
blnnl ie - tic f;.l Clol' i. Dc ('xcmplu , nlbinel c cil1desc r·HJ,.J1.II·i in 'anUHlitc hlhlnli i'.bl il·tlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele

00 01
florl . r~iI Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ
'1 10 IIceS l ul' CHI'UCICl'C. .'110. unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actu l instructiv
Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut. csk un mod de comportare innAscut".
,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic Loba~ev in IegMura eu produeel'eu de "Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul ~i in-
vI/IiI" : unoI' a lbi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite lcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea
U ~{(uu uirc elcctrica; ele i~i scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata, CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi ori-
(I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa glTiea in perfectionarea reflexelor((. ,
. Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd _ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,a mintit, ce sin!;
"lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ ~I ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din
rundltionl.l t de scoatere a aculuL linerii apicultori.
l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e - _ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema
1'(11 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de $ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun
llil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de cuno~t.in'e In materie - di- eli hormonii stnt substan~e organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite
IIIJ"'iZh nceste inclinari innltscute, ~ cum erede d\ e mRi convenabil glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i
OL' llJtl' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele - cum este vnl'sA secre\iile direct in hemolimf~, deci subs-tan\ele care duc informa-
,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv : \lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul in-
1}I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll tern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i di-
~tlUlllIIA tot roie~te la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza ruzate la exterior ~i duc informatiile tntre indivizii comun itAtii. Ace!;itia
IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare e l urmare ~te sAinl!ture in!Jtine- din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee.
1111 (IfI rOil·e. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel ·albinele lnr hormeo ~nseamna excita~ie.
IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de ~ind se ocupa de apiculturA, ele Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care
nH '10 roit , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata s1i-~. fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosi-
M('h lmbo fiecare matea in mod lini~tit din 2 in 2 ani. lOllre ~i volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru
tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti.
Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenu- Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra
Jil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma. In oomplexul mirosului slnt jero1l1 oni mandibulari, dki in co'1onii
clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului. olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capito-
Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru lui "Anatomia coloniei".
I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe. Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul-
III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia 1,Ipie roluri tn comuni'tate: exerc~U\ 0 pulemicA atractie a albineior
vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai rll~ll de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama
llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ~i ajunge tuturor membt'i -
tOllnma, ele sint oarecum In~e1ate cA In naturA ar mai exista cules !}j Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn
In eonsecintA matca i~i continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\ In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant
opCro ~i ll reu~e$te. Am fli cut de pildA 0 experien~ dind unei colonii t n ft a/ura de stup atunci cind colonia roie~te, iar an.ractivitatea e1 este
IOtHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I pri- tletcrminntA pentru forma ciorchinelui $i adunal'ea tuturol' aibineIoI' in
mlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l .. a ~~
out\le, ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>-
Totul1i, sint imprejurAri cind chiar in plina vara, instinctul de t'cchc:ren se face in cond itii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii
crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO! IIU n componen\.<~ fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o
pl"'SMe~e de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA ~i rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de
Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, ~i tre.' ;hnuvln, 1'1 ,~(IsiL b~ ncc.':It.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto -
In cules. () dL''CC'JI _ ::! ll'l.tn~ lc I';i i IIcidut hidroxi - 9 decen - 2· oic; ~i unul
Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je , I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, nb~intl~l pr ill e}Otrac~ie din ma'tei. capetc
rCIl~lre. iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\ (I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11
Uf'clc colonii, de 10 care el ~eap t~ 0 nouA recolLA. Problema Va rl "1~h'tI trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'unda tod, roctor ronrte important in uC'lul
dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul ..Reprouuccreo coloniei". '\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC'ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulc lor ulhi -
" i mpulRudle iTl.~in('lunll' jnnt\8 C~tlc 5i retlexcle - SpUIlC' von ,w III' 1l' C>I't'ilonnJ
Ir l'lR('ll _ pot n WJ\ldu'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.: II IJI',Ij (HlII . lllL Joiul)!lI',lnle "el'l'('lut{' inlcl'll dc: ~rllln"' clc endocrine,
"'" ,' nln il1l1 IUllloll1 !lfllot'll" rl ,~ II'M/("lll' de ('t)r('s Ij('Jflcie,,/,('! ~' pr(J fJrga u ctp
112 ql
n t"lfror de:.voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unu i lC8ut
I" Or:~(CI" tirnp ;Ii aUe piirti ale corpului §i diverse teS'"turi. Substantelc 'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lAptoase sau asupra ansamblulu l orgo -
Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll olarn ulu1.
Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'. Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub ac~iunea unei agr c-
II.:IIJ stn~ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an u- _I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, reac~ioneazii. secreUml
mhul' celu le ale organismului, asupra dl rora a u 0 reacpc normal&. £ 1 IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul
. 'nt. un mij loc de lega turi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde·
dt.· 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin, plirr.eze,
hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de DupA cum vede ~i hormonii siot djferi\i ca orlgine ~ i sel'vi'Ciu, Cel'-
C'ul onrc etc.
r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ~ i ale cArui observa ~ii pretioase Ie-am
In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra CQlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care
III,V(l lol" ~i nimielor. Func~ia lor este determinaUi. de "hormonii juve- I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c
Idl ll" I:W-e regleazA ~i spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc _lnL produ~ i de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor produ~ i de
CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormon i pr.imari de activare,
1)..,'l u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de mugur~i,
Rclut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA ~i longevitate sinL
! ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari de-
pon den~i, cum siot eei ai napirlirilor j 6 - honnoni juvenili produ.!ji de
Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de albumin ~ Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exo-
. ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor- hnrmoni - substan ~A de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16
1I)i)wll l'n docrin, ~i in a1 dOilea r fn d diferiteIe glande ca: glandele farin - rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de
.iI/tillil. (.... rlrere, COl'Pul gras, glan'd e care sfnt dirijate de hormoni, Glan-
II",,, ltnrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite ~i au
I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci
Illt tcrior fHnd ca ni ~te curenti de substante active care determin.!i : repro-
tlll c~ r('a speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor
J !\Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouii-
('(11U pl'J vitor la corp - dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia,
S ubstantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _
r ollrc clnd lipse~ te matea din stup ~i albinele nu pot s-o tnlocuiascli;
411lpauza m.!itcii, precum ~ i muta\iile ~i modificMile organice etc.
/l1r~t de na turA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi-
din protide ~j hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult ~i nu se cu- 11 .. lor, cit ~ i longevitatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honno-
nOil~le incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au nAlc, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IApti.!jorul de matcii dal
\1 fl ctlon e care modificli. membrana celularil. sa u una Ia nivelul genelol'. UIIUl' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in
tn 8ch1m b se cunosc rezultat.ele actiunii hormonale : unii hormoni sint \llItoore matci.
"t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii Unele activitA\i nervoase reac~ioneazii sub impulsul secre\iilor hor-
detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul c himic al me- ITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu
1'lIbolislllUlui celular, echilibru l calci ului ~i al fosfaVilor. De asemenea. 111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!-
mnJ sfn t ~i alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme; \, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am
orgllnelor, detenninil. fenomenele de cre~tere ~i de dezvoltare, a napil'- vn rhlt 103 matcii..
IIrllor ~ i a metamorfozelor,
Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al
- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _ rnu 1I11}lnci. Savantul canad ian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande
hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori. liI'o dud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave
- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH tull)uri\ri.
IIlnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol'
(1Isl..iln(c, '{IScm~:nator - Cum spune a utorul c.itat mw sus _ elL un serviciu . 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt
(10 Icl (lcomu71icatii, a~a cum se observfa la secret;i,1l hormon aU\ n SlLb st(lII_ ili1rn Townscnd- 8tn t produ-5i de celulele neurosecretorii, de culoarc
I('l <i.e matcii, a cAre:i prezentA i n[luen~eaz.;\ in ma re m<'i surli echilibnlL II Ib-..ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn
I)/ul oyic £II coloniei. 0 altii parte din ei sfot horm onii miotropici, cart! t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l
IIICI'COZlt independent de sistemul nervos, in(Juentind mi~cl'i rile SJXln - thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn
tllll(, IIle ins t.inC' te lor, tubBol' nllllpighieni, ai npoTntulul 'ric excl'ctlc, II ,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c
ov lduf·tt' lo J', inJ.tnc.i etc,
1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul
& 'cl'ctlllc hOl'lllonnlc -"int ded sccre~ii glondulnrc dCHcl'iI'clite dlrcrt Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl.
In hCllIvlim rn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c 'lI lizeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn '
T(.. til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' n W:I ~ I wanu lrl
II lte Ol'glUW, A~'r:H m C.'IIlJ tiN cl'llllnn - rillpll CIl? _ 1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln \, \ Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle
"I
%
Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l.
de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata.
mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vi-
Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l
C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii.
tnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b.-
I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca turarea unor greutA\i neprev8zute.
"Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n
pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor
(arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt
mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetA<torii au pus in
OOll vli 85 albine lucratoare tinere, pAstrate Is temperatura de 23-24°C a~ tepta.ri " .
In ce prive~te memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti.
ofl1l'tndu-le zaharoza; 0 parte din ele au maj primit I}i un adaos de
pl'fIlelne (polen proaspa.t); la tiecare 2-3 zile se mbura glanda corpora cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in
Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l
nlluto In albinele din liecare colivie. S-a tnregistrat 0 crel}tere semnifica- pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll
Llvn In co nsumul zaharozei 18 temperatura sciizutli pentru pAstrarea echi-
IIbl'ulul lor biologic. In schimb la cele care au consumat ~i proteine,
vie~ii albinelcr , F . Huber, '8ffii n~te in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 :
In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre , micre
dczvolta.ren corporei allata a fost mult mai mare. pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care
AccastA glandA - dupA constatArile prof. R. Chauvin - se dezvoltA I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren,
I Lf\a thnp cit albinele nu au Iuat incA contact Cll matea. De todati!. ce de!?i trecuserA 5 luni. timp in care memoria a pAstrat impresia inregistrotli
rlll'ol}'lo nul m!itcii a Cost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata in toamnA. Darwin ~i Luboc. au iAcut observa\ii asemAnAtoare. ell ace ·
". npl·c~ te. Feromonul nu numai cA opre~te aceastA dezvoltare, dar chiar
! I'fnt'(lzli secretia hormonilor gonadotrap I). Ralul acesoor dauA coruri lea!?i rezultate.
tn privinta capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a de-
. " Ilne Chauvin - .pare di se poten\iazA reciproc pentru a piistra un prinde un an umit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin -
~\hlllbl'u stabil in metabolism. serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor".
lotr-adevAr, ac~ti harmoni secretati de celulele neuroseeretorii ale contirmind ~i e.l cA albinele au memoria locului ; t~i recunosc stupul dup;;
aralorului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei. culoare !;ii miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC'
"lObele corpuri activeazA ~i asupra tubilor malpighieni, care constituie deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele inva~l!
tmrul apei din hemolimU, cAci corpora aUata miClloreaza secretia ei Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll
ptnll. In 38%, jar cafdiaca .0 mAre!?te p1nA la 22%. lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei
Problema hormorulor este foal'te vastA, da:r rnA voi mArgini numai curse dupA cum decurge thnpul anului ~i condi\iUe regionale, trebuie
10 rete spuse aiei In legAtura. direota. cu via\a albinei privitA ca subiect io vA\ate".
de studiu, elt ~i ca molecuUi. In acest organism social care este colonia. Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se
Dln rele expuse, reiese rolul foarte mare al creierului ce colaboreazA cu considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare ~ i
aQcre~lile hormanale !?i cu reflexele, dirijind actele albinei prlvitA ca su- omului insu~i, sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii
blc-ot ce Ie executa. atit tn afarA. cit !?i in inter10rul comunltA\ii. pdvind cOn~tiin\a, 0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe
L
n c~
viata ei bazatA pe procese de memorizare. Problema va fi IAmuritA Ia n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i Est"
alstcmul nervos al coloniei. Acesta colaboreazA cu secretiile harmonale CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1
~ I cu re!lexele, dirijind actele .albine,lor ee Ie execu>tA in afara sau tn
onimal.
Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie. Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'-
mn~ii lor ul Academiei de ~tiinte a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl
Memorie l;> i instruire copabfle d e 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llc-
ti zurt'a ltno r obipcte concrete .
- Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni Tntr- un inte resant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft".
unlll <lintt-e tinerii apicultori - c l albinele au a memorie bunA, ~i c! prin I . M os(}ch in ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c
ercditate m~tenesc un tezaur de cuno~tinte pentru a dezlega situa\ii ('~'1\3t..~ in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat · de hrAnire, tUra ()
nc:pl'evi1zute, Dar se poate oare merge mai departe peste acest prag?
AlbineJe pot sA .. invele" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce
hlbln/\ 0 fost invo.\ata sa deosebeascA ° aoumita figura A de 0 [ib B
lUlU 1\(, 0 gr up.."t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a
vlu\u Ie pune ca piedici ? ~i care s'int rezultatele atinse ? IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi
- Albinele au 0 me-marie individualii !?i asociativA cAd au acumulat ii "1)\11\ nHlIl'~ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea n gurii
tn s.:,ell cle cromozo milor fiin~i lor amintirea intimpUiriior ~ i hoturil-ilor ,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli
Itl tltl/Illtl. IH I con slltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a rigUl' i1o r din umbcll'
'I 1I0rmo .. 1l1,UlUdolrn/J - grtl p de 111),'". 0'" " \1 ~ el\ un e Nlln' u h\( o ~re Il ~u prn lI{'1 u" dvlur ,11l\J'UIII'II". A ulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C')c P"'I'\('u\el e sal e oferi nd alhln cl or (\f'sene
.11.11 . 10\

'~ I
, .... ~7
"Oo mClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni ~j fonnA, in-
tllr(IJ'cn t de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind R~mine de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciun c.'
(lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe aceea~j CLI (lirerite ~rti ale organismului ~i cu 0 abundenHi hrana prOl.cic~I ,
IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau ~i configuratia culorilor ~i potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik
pU lellli rccuno~te desenele dupa caracteristicile impestritdrii ~i chiar dupa respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen.
llllu/1 8(,lllne generalizate. Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl
Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h..
tllllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude: disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie resintetjze(l7.~ .
.. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp
n ll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun -
fI 1It111 7.11lC in tehnicA", damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului.
Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_ Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i
{liulln ttl cen specificA sint strins legate; ea se combin& cu automatismul. glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ
QttJluf'tc nu sint ma~ni reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine definitiv. anumi? indivizi din romunitate. De pildA: Iapti~rul, prddus al glnndc-
Ol;lcilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar. lor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in 8cela~i limp ~i lllrve-
Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de im- lor de albine lucratoare ~i ce10r de trintori, ~i in mod diierentiat In cele
I)ltOJ u!'rtl'l , sa ci~ge obiceiuri noi, £nvatd: $i ret'in dovedind 1m discerna-
IlIf,.,. I\r'll'Opodele - cum este ~i albina - sint mal cu seama animaIe
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell
II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism ,
.Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI". embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrio-
t n cc pnve!jte a~a-zisul ..lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai
nului sa-~i formeze inveli~urile organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub
IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a formA de muguI'a~i.
110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze. GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind
.. li'lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind glande de riutl'i~ie, lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei ,
IIlhll1l1 lie lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub
Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul ~ polenul". deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se mi ~ u~or
VCIH:nlbilul savant de la Munchen priv~te via~ psihicA a coloruei sub inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este
I\JlJ)Cclu l unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl
IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina sufere procesul de digestie. La a lbinele tinere abia eciozionete, ncinli au
IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanisme- o infa?l?are sticloasll, colturata ~i neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc
lOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a pro- htanesc abundent CUI polen ~i l.!j:i refac complet eorpul gras, consum nt
t'o8ului de lnvatare". nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc
Ccva ~i mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de o dezvoltare mare, 'a tU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i.
IIplculturii. in 1962, savantul german F . Ruttner a spus : ,,0 albina poate In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0 hr~n il'c
t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi activa datA de apicultor, hr~ire ce consta in substante proteice cum
de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la acel~i rezultat. Acestea sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in
!trnL 1l1bine proaste··. strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU
Sln t procese psihice care deocamdat~ nu s-au putut fixa, dar care puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie de-
POI'n C'SC ~i tin de sistemul nervos al albinei ~i noi trebuie sA Ie amintim numiUi. lcipti~or, produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile
nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA
IOn lIlotcrial in[ormativ. 15 zile, timp in care glandele faringiene au det l!pti~or diferenliat, cu
La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA care doicile au hr!nit larvele cit ~i matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA,
IJI'"hlcmii. . illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci, acelea~i gland('
Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare la pre-
Sistemul glandular il,I('I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel
III p,'c lucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un
SIstemul glandular - tineri apicultorl _ are in organismul albinei
n tnorle mm·c· ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de II 1\"lnl mlel
1'{'I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ,~i ale trintorului au fOst rlescrise ~i nu mai re-
.. dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele.
v' 'JII/ll. h,
'I ,,,..
~ tlm) _ ''''U1 "n~ orl;,ullc de nlHUTA
""I "" vII,. ~lIrlJclI%.lI ,prtn ne.liunl ulallUce
proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cM u! pr('l,(lfoln
T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan -
\, 'h ,\ "1~~"I"e, ell I'rudu~" 'Ii' .. ncllC le ~I 1o"""illlzlnate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o ••
........ J.,II rio ' J
08
qt )
-lou,ln tlltl lt tllrcn t,·'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de ~ I fl nd n vt'nluitertl Nln'
• 1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i rlll'<l7..1 pl'Clucrn r'Ca ne("t(II'Ullu
Jilhllill prodlW IIlpLh;ol'lIl.
~i clurXl (ICCCU tincr~lj' , "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> n lu rtnnr(' 1.1 L'O ion iei. Dl~ pn cCfx:cL<lrilc blochl .
IIII.IIII"J "t Ih-lllltUld f'Ot'ObOratc 1'\1 C('le ute lu i J, HoUmnu ~ conIlr-
Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile m txlftl111 1 UI'I " ill' II. UuLlIl('r, nl hJnclc cloicl ~ecrctl\ in sucul nutritiv lim pede ut'
'·)(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu pl'ezen~a In eulh 1'llIdu ll HI IJlolldrlnr S(t/fV(lr f' din cop, tmprclInfi ell secl'etia glandel or nUHI-
il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill 1IIIIIIIltH' l' Urc' tfHlll llc in ubundcll\5 substantele : biopterina ~i Cicidul pan -
1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate. h"'/lI, "111 '" 1.1) rpl etc seamA. II) formul"ca de mlitci din Zarve de albillf'
o {utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P . L<lt'j, j'"II,/fl{lrf '. In f'tlzu l dnd colonia nu mai di sptJne de 0 115 sau larve potrivlll"
I .1, rnine - este produeerea de antibioti<.'e, mult superioarli. gland elol • ,I "' Irltln \'It mni rl 'I I~(cdil." tn ilocst cWo, '8lblOele r,iind s illtc sa hran cnsccl
llli Ullll blllul"c, care au ?i ele aeeasdi. facultate.
\". j., til l hH'rfl.to{U'(' Cflre nu au depA~it virsta de trei zile, dindu- le tn
(ifrmdele gu~ii ajutA la preiucrarea nectarului in miere. producind 1,1 'UlI\ til 1"1 10' I'('(' j'c\ii, detenninii 0 mare dczvolt..·ue a ovarelo r lor, asUel
I l' lr' cnz ima invertaza. TotadaUi ele dall ~i diastaza, care Mad penlru 1,1 dllvl u nrlltcf, Vnlotll'cu luI' nu este pl'ea mare dar in tot cazu l, impel'c-
'IW(IPllt pole nul ingerat. In ambiant.a acestei opere intra ~i gla7l.dC!{I'
11I1I1'fIIP, CIH-e au rolul de a dizolva cristalele de zahar ~i cele ale mi(>rll
11I'ld", I " II ti l'PU ll(' oun {ecundale, din care pu\in mai tirziu olbinele co lo-
Id,,1 pul 11;\ "'1;1 1 I'z·cH!:lcfi (I <.Ilttl moten, pornind chia!" din stodiul de ou, SEIIl
I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill III 1111"\,11 II\"i znlC'fi de 12 ore, ~i care va li 0 matca de valoare deosebit1i ,
II"IU III'. n C'C rcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1
III Ull li t vertllz3 ~i de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-u lI
W'II/d,,/!! lablat e nu 0 secre\ie (lsemi1nlit oare salivei ~ i f nc grup im-
",lIjI <It' Z{lh~r, '",'Hlln 1·11 ('c'le Pos! -(·ereorafe. denumile -5i ceralice cit ~i cu cele torncicc,
'1 Iullln"u ·~ 1 sccrc\lilc Intr-un canal CQmun, aflat intre paraglosa ~i su-
OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl.
/';ll' ~ltlt ('()fnpuse din mai muJte g landule, jar secretia 101' apare Lot PI"' 1'101'/1\.1 limhll. Gluridele post-cerebrale ofera doicilor 0 prote-aU, albinelor
.......... " iJPli'7./'i, pz-ezentind 0 secretie uleioasA, 0 triglicerina nesaturatti,
to I,III/'n. ch itiooasA, acolo unde m andibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp
lIu •• IIlt'H lIlIn, d~"'vo ltjndu -$j acini! mai ti rzi u, dupA aproape trei saptiirnt ni
..,I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala , cinrl
" ~j't>rl'III' speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl'lII'C'11
II .. I" f" 10'7.1110(', !)i aceste glande sint sensibile la hranirea eu drojide .
"llllltHl llt IWTfll uorc UZC[lZ.1!. de fun c\iile lor in ClU'SlIl oricArei activitil\i, CeQ
IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un
1III'd ili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te d l~ d. ,I 11nl111 C"'JI11IXlllcnHl. glandeJe t oracice au 0 secre\ie g rasa, u~o r alcft-
,,11ft, 1(1 \Ill pH usemi:inator co cele post-cerebrale: secreta atit inver'-
.1'1'!'t'\.Ifl cdba a gJandei ial'ingiene. Con~ine un acid gras : acidul 10 hi
d~''(ld('('Cnoie 2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 p arW ,.,4 ll1lr (\ mt\S'I.Irfi redusll. cit ~i lrei aminoaci zi, raminind 3ctivA toal~
IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l 1'11'1 A,I"RIC ghm<le sint celc care mai ofe rfi biopteri1ta, folosiUi Qum UI
'/I tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II
dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.
II. hi 'II IH Iw'vdor de mnbctL
1;1101(11'1 (' $(Illvarn-t(lmcice, aJtele deeH cele aCl ate in oopul albioel.
GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie
/'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,
serve~tc II' ,I .. , lIIult nSI~ml)n5toOl'C co secrc\ie ~i !unc~ie. aU un r ol in pt"Oducet'eu
"" rllli hni'lIIon, dCmunil "C!c</iSOf,{1 ce c()lntribuie la Ccnomenul de napi r-
1 ' I" III /t111d lu l l:'lI'vnl" ~ J nlmfal <11 pu'ietul11i.
:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr'
Ptl h~I1, .)btiuind acre-a polen illii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i " 1:11, pmduc ~,I sHliVti, HUt de nl..'('('S!:lrli la digerarea pAsturii eu cart'
UlI1t'StCoCt\ eu ril{>inile culese de pe mlllgurii plopului ~i a le alto!" arborl . 111.1111,11. lie ht'~ rH'l;(, 11\ lipsii pOlcnuh ti proaspAt. Tot eu aj utorul ncestol'
c' rNlld In felul a'Cesla un nou p rodus folos'itor coloniei ~i carc este prO '.'\0, tllhlnclc C' lI l'tllito;1t'c sclivlsese intet'jorul alveolelor prCPllri.tI('
/¥JII'fltf, dt.'spre care vom vO I'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, g lan(f ... ", I" 1111 U .lllU l ul 1111\1('\1 , ('Ie 1tr11cstcC'<"i s{'("rc\la ell 0 mica cnntitnte de PI'O-
Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe O~tre-i confel'.j 1",1", "I' l b~ l nn\ti rlllUblo lic:'\ mui a les alltimiC'otidi. - ce ganm,lenzl'l
i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i vio lenl pe llacillu$ suhtilis. ,.It,'I1I 11 ji npfirlll"f' (,,'ntrn m\or nl~('Oti PIllogcni ,"Ii Inrvelor, cure unl1cnzo.
o ult,1!. scc('etie a glnndelor m nndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/! ,," q 1111'I'tlllt\ villI/! 11\ Ill' st ~llH.,(:Cll ('\Il',I l> ~i us(' pl ic (stcdU?..l.lt).
I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle g lutHlelOl' J)r-fl C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' ~/llt\'W'C hnplX'lInil ell f..~H ;"t fllcHl(l ei pO,~tOf? n (lla.
duplltonr!.', solzi$Ol'i ca re altrel s-nr topi In 36-3 7°C: d u p..1 j>I'C'hH' I'[\I"I'jI ,,11,1111110 ' " 1I!l1 ~ ,)hr\lh.' ('h itinoos(' ale h·l)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc
'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101· de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(. I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb<iC'I'l>\I:' tlcC'lnrului d in potil't~ l c rio l'llur,
1.1\ tnnwtl ghm<lcl(' ntnndibularc ProdUIC uti!. rt'l'(\llwnul [ wnn l!ll I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<:tnn\u d c mi1lC't\: de pc "copuJ murnel
IWII HilI', rtf. $i fCI'fIIIl()lll.ll n C.'lI'C estc un (Icld V'tJh'lil. Trn p rc UI10 eel d ... 1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( 'II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcm ll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\
rl'"mn.m[ flU1ncm:li slIbsfllllta de /IIaU'r; pc C,l!'t' n l bln~/(I (t Hnl! 11(' PIt II1It ,~UI .1 III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\llor li('r : g lnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l
h " 1j)u l ltlUIH("i 1(11' rll r'ul':ind_n ,-HlIt,,1 iucll tnlr'N\llu cnlonj{. !>wlh' tJ 11,,1 jill" \11 ' 'II \'1" 1 1 ~'""'IIV'"lI l n wln l 11I 1dh' 1111111d(' ,l ll dl't- I('t'gitcll' :it)(lomin ah'
~:lIl'uUI Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 ~~ lm1KJ(' N ,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX'l'mnm'lIt
II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'IL tli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \ • 11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It Vi 1/\ ;)\~IIIi\lt"
Il I'P,11H'i , pl' .. dl l~n til' ~ljll1th'lf' hll'/lI t' h", I'r r..., 1)1(11 II'VIIIl I,.,hn , 11t h

Jill' 111 1
(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lu i NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll f""I ~rl (Ic ~()IZI ~hI·1 (0111'1..1' lI~()ri, ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO :.! ,~.
Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 1~III)UHIt<IW, Ba '«C' ;J!I:j 1:. IIl l h' "11 I'a ~t!lL IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn Lerior ~i bombl1tl
1"111 11 hhdCllutn,'lI, ca re ..Ipure en un punet <lIb ciod ulbinn s tu. ('II a~lu 'Itt" t'xl('rior t'u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr ~i putjn polCl'l,
111I 't 'ul rithcClL Itt sc miverlicaHi., descopcl'incl-o asUel, C(l sit di.spfnd"[l,ljl','\ 1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil nemi~care 16- 16 ore.
III ili'I' (>11'1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iu huJI'\' Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to
'/11 lIIui hine-wi, cfmnle line. l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:!
&'CI'C~ill ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I
,I L, r(,I'~mon. Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg
Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zbo rlll ,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll
·, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu gre~easc<l l}i sa inhe in alt stUI'. while mol spongioasc ~i cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor
SCC'I'ctia sa este deci un element de coeziune 1ii orientare a co1otli~'1 ,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til
II' "pU\!1I S-a observat eli 0 data cu raspindil'e.:1 eterul'ilOr volatile, a1billC" I,' "!tlc1 lu l de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC
.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilol' volatile Ctl 1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(',
IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele <lceleia~i "', ~I, I/Hlel<:' (!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111('
IIHlllfbltl, La unele rase de aibine - cum sint cele din Mexic _ gland!'I" 1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu
Ulil'/'wlll' scrvesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culeg.!'i.toare r.WI. pllill Intr-n 12-a zi dc la no~tel'e.
jlll""lId pcntru prima dat.!'i. Ia cules, simt in aer eterurile volatile ale celur l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale,
4, II' IlI"eced. Adeseori, chiar puncteaza. unele !lori din calea 101', "11 1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd
,.ill' V(it'n\! illdicatori de circulatie.
cll,lrull'le rectale din intestinu l gros sint in numar de ~ase, sti ml
IIU/ I) 11(' Itl distante egale, prezentindu-se ca ni~te ingro~Ari iongitudin ;lh,
I. ·•• • hlll,t:ul intestinului. Ele secreta enzima catalaza pe care 0 gasim !$i
III Uluudcle faringiene dar cu alt rost acolo. Aici fnsa. au 1'olu1 dc "
d" . rllmpune glucoza ce se mai ailA in rcziduurile intestinale ~i 0 traus~
tUt"/lfI\ ell ajutorul oxigenului din traheo1ele cu aer, in acid gluconic, a01l1
II. 1I.1('Slin ~i care altfel ar inooxica insecta. Cataloza des<Xlmpune ~i pero ~"'<lsa,>~ 1""'1£96'" dreg "''' AA
'mllil rIc hidl'ogen (apa oxigenata aflatA in intestin) ~i care ~i ea altfel ttl"
2

Lolf1xi("u iJ1SCCta. Descompunindu-l it transformli io apa I?l oxigen, runin ~ Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina
Ilou~ folositoare in aceastii stare. Glandele rectale servesc ~i la Ilbsol'iJ. inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia
1Ii1 fiC'nilui ljIi clorurii d~ sodiu din alimentatie. ProI. R. Chauvin .1 solZi¥>r1lor de cearA;
1 _ t'~ule.le o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun·
nhlo;f'I'VIIL ca dupa 0 hranire cu zahAr ~i mal ales dnd al'e in ea ~ i g l,.i glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II •
• fml - !·apte, soia etc. - papilele l'ectale ingAduie sa apat'a n(:('~tI
1'fllllPII ~I.
1I11111 U<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint
i\c.'C;.)sta dovede~te eli sinteza grbimilor se face cel pu~in P~U'\111J 11111'1"('1'1 !,Ii zflhtlrul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr
If I "ivclul papilclor rectale.
Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn
U 1IIII'CIIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp con~inu·
Glandele ceriere ~i ceara 1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos ~i Dilare pc supralala oglinzilor prin porli
I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'-
Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In ~c~, 1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll
4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,'
lIiI'tllco!l' r.. III".'~l~' sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara a lbi-
rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still I, •.IHI .·Rt £' C'Olnpusti diu IlJolt..'(."Ul~ marl 1.11 cliror schelet este format diu
de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':' I'clX'd~' 11111\111'( 1un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{H'bonului.
IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mlel·oni. Tn pcriomln iI .. ('nrncb 'I'ititil'ilc slllc Stilt urm5t.ot\1·clc: ccnra cstC'· mai u~oal·ii. efl
v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a g~sit albine tin ere numai de trf'f zUe ~'or" o
/11"1, "!il{' 1'('1'1' , r~ l·t n'lh.'loUR!.\, inr In +20 C devine pIu:;Lidi ~i sO topc~1.c
11ICI'liU Ib (,)gud , avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I', III fW.n'·C' i ('!lh' hlclrorobj til Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;,
A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI', tl~(,?III" Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 011 11.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1·c
f'lI ~fp,lel{' lIJ1U! ,'Joopcri~.
IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId ,
J~I1I' I!1I1 101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _ I ( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)ow ulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci,
fl." t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I'S I(' oflHn1! 111111 1111 lI \ullllll UI'III III1I1I1"4 ', 1 ('t,'IIII)tltIW' n ~'rJl IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('ro Lle

IO~' 11\,\
J 1- ] 20/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold galben care contine menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie ~i In \l1t.hnu l
1,3 0/ 0 11oVOll i proveni~ i din polenul consumat, htdroearburi solide cum ganglion nervos rupt. din l'an~ 1 nervO$ abdominal (lig. 16).
O,1e pL)rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi.,i de stilet ce se mi~di altcr llotl vi
l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate, fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIle Jt l -
CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt inde- mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III
pllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i
It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare ~i cu ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din
lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL
li llm ulcze intens colonia cu sirop, i~i inrleplinef$te sarcina pinA la epui·
Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 's e introduc rame cu zarea veninului din vezica.
faguri artificiali, care dau un mare ajutor albi- Veninul este un produs endo-
a *" --. $ . g;;;;a;;;: nelor indicindu-Ie directia de lucr:u ~i 0 mare gen, deci unul provenit din interio-

I ':.--:::j
economie de munca, rul organismu.lui, ell pH-ul 6,
o colonie 'bunt! poate da intr' un sewn EI este asemAnator, oarecum,
pina la 1,800 kg ce'a ra mai ales cind se folosesc cu veninul ~erpi1or, dar mai pu\in
tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albi- toxic ca eel a l oobrei. Este 0 secre\ie
nele c1Adesc fA,gura~j pe 0 speteaza mob!lA, lichidA ini\ial dar care in contact Cll
faguri recolta\i din 5 in 5 zile , sau se lasA loc aerul se cristalizeaza dupA 20 mi-
~'jll, 15, - Rama cladltoare
n. r_llr'A cu opeteaza supe- tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0 nute. Are ac\iune bactericidA asupra
Ili)~rA mOO11! s~ core 081- simpIa l1uvita de r~ure artii.i cial , ram.!i. ce ra- bacilil'or patogeni gram pozitivi ~i
h'fullC clAd~ ragu~1. mine lotre cuib ~i fagurele cu polen. Albinele negativi. Secre\ia este data de douA
glande afl ate In abdomen, Ie extre-
o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata , mi tatea arestuia, u na din ele lungA,
tn ln(1 fug urele ~i Uhi m1 aoolo sus 0 ~uvitA pentru continuare-a lucdi.ril.
voIum~n()asii., aeidA care contine tOSle
Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,i rea ~gurilor it vorn
su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea:
'''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul
"nci{d al claditoarelor "'. cea de a doua, mul,t mai micA, are
o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta F'i g, J6, - r\ cUI alblnei ~\ g.landele l'U
llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci I _ gland. muevenin: UparA cu venin: 2 -
Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin serv~ te la ungerea acului, tnlesnin- glarula micA c u venln: , - vezicil c u .1"_
Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme tulbur~ du-i posibilitatea de a patrunde U ~l" lui; , _ ~analul a~ulul;~ 7- - plr8h1a
n ln : • _ tlurbul aculul; /l eu '
pla ('.a tr. -
vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru in ~esutul atacat. unghlullirA II. lI.~ulul; B - plaCII .lunltllA ,
9 _ plaea patr"IA: lQ - lI eul: U
II 6111v6 agonisenla strins~ cu aUta trud~ ~i rivnitA prln dulceata ei de Cantitatea de venin cl.in vezicA .e.aca ; 12 _ vlrtuJ aculul; 13 - mti>;<:.UII
19f1t.c vietuitoarele. cste relativA; dacA s-ar cintAri tOI li culu!.

Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el ec se aduna in primele 15 zile de
~8te llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins& , V('Zit'1i
" care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a descarca cel mult 3 mg,
dOUil parte este vezica cu venin care Insot~te Bcul, cAci acesta odatA Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust
pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe IlmArui intepato r. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric
/lHU'~!nile lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa cc- I con\ine ~i care este neurotoxic.
111,.\ rupe di n abdomen ~i ultimul ganglion din lantul ganglionar ner vos Mil'osu\ sA u este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub-
nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de mu~chj con- !'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. pen-
trllclill. Ace~tia, su:b : m ~ulsul ganglionului nevros, se cont!'actA asupra It·u touic ulbinele coloniei ~i chiar din alte colonii din prisacA; aces tea
pcrclilol' ,'ezicei, iar venin ul este pompat in tesut pe milsura ce aeul IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin ~ i atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. Per-
plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll Ii(l/Hlcle CJU·C consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de
de con tinutul ei veninos ~i care este cauza principalA a durerii ce 0 nrl', ('(Id pflR trenzu pc piele mirosul a larmant care Ie expune ataculu i
1)I'OVOuc!1 In\epatu ra , M i~c1\rile acu lui i.n momentul intepArii stnt determi - Hl h ln('IUI'.
IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul ~i 1/1
1ll1JloCIl I nl'u lui ~i cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi ~ i douA pHici mi cj 'I 11 '·"'11 1 ,'" Ir""rnl'U .... ,'II KR, ~I mholul CII ,COQCli : " ~\il ",I 1\;,101(1 Ilwolor ,'u I)un~ '
I"C : .ulubll In "I'~ \" ~O~; e~U! Inf!~lI1pl.111 wr~I r,
nlungltc, pu ner'v i pruprii, independenti de sistemul nervos central. Cfl~ 11" \n l\I,,,
•• AlA""'I", ,1
1~. t , IHJrI,'1 (I'~ '1 f'1'b .. r~

1tI~ lOr.
Mu~hii toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'W·C. laclCl I'l l
Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim: determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cle ilH'llh
hcldul COI::mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai cl nd albincle staU strinse in ghem, imprumu tindu~~ i rec.iproc eaJt!UI'Il.
111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce alctituie~te mass prin-
,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina Mu~chii picioarelor premotori ~i remotori (coxe) mai servesc ,\\bill("
1 ~lrlmnllJ' ea tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd
lor, in aiara de mi~{,'arile in deplasare ~i la recoltarea polenului pc ('IIn.'- ]
In H('c:1U.5i timp ~ i toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi adunA tn co~uletele picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'!
IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina ~ cistina, folositoare oamenilQr ce de ghemotoace, .
sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine ~i doull enzime: hialuronidaza Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL'L! ::;\)1-
~I ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind zi~orii de cearA, trecindu-i spre ·aparatul buoal care-i preluereaz5.
IWllIll liile din singe. Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii
I\ctivitatea veninului asupra organismului uman ~i animal est.e {oarte flexori ~i extensori. Mu~chii care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl
I.'O lllpic xa ~i multilaterala. Se folose~te in terapia reurnatismului Cll rezul- tilatie sint ~i ei situa~i in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S('
tB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele neobi~nuite cu veninul, el creeaz! uneori respira~ia prin mi~carea segmentelor ventrale i?i dorsale. cit ~i opern ~ l ;t
hlrruil destul de neplAcute ~i alte ori chiar periculoase. De curind a intrat de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl'·
111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1
)WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion ll crvo~
o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute ce-l insote~·
! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner lncheind _ tineri 'a picultori - acessW. importantfi parte a studill-
.,n, l'czultatele bune tn ce priv~ rezisten~a unOI' apicuJtori fata de lui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I
V l~ tlll1u l nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri se bazeaU rezolvarea a toarte multor probleme ee vll va apare in pro<'-
",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului. tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'v enitli a accslt'i
Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste- })Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c
"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pu- la aplica~iile tehnice de ob~inerea marilor prdductii.
l!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. Pen- Sim~eam ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole ~i nu
Iru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa !?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh
/lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov). la 0 fereastrA, care. :l'asA ea 'l umina sa treae-d. in casa, dar nu po~i deslu:;:'
dedt vag figurile de dincol0 de ea.
Intr-Q iarn! cinrl am avut mai m ult tirrw liber am reluat 10 cilll
ApaTatul mwculator car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant ~i Lay;(l'S, din'd deose-
bitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll
tn sf'i~it- tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA ant mi'!. lUlUinam ~i gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill
prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care
cite 1I1dituit tn primul rind din mu~chii aparatului locomotor al aripilor mintea mea fAra rezolvA·r i ,
De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri
1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina func~ionarea diferitelor enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me \iL·
apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA : OOlism ~i mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t'i;Ll
Olu¢hii pieselor bueale, ai limbii, t~i, mandibulelor; m~ ante- fll co!oniei. Ve~i vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare, ~tiindu-lc,
nelo.' : cei de la cervix (ceafa) car~ inlesnesc mi~clirile capulul; mu~chii
uplwutului digestiv, ai ~ii ~i taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare;
mu ~ chii eso!egului '~i intestinelor, favorizind degluti~a ~i digestia eu
.n i.~cl'l'i peristaltice; mu~chii pun:g ii rectale de extindere pentru depo-
~Itnrca reziduurilor alimentare ~i expulzarea in final a ·acestora; mu~chii
1 ~ lI'l ld(.·i sint rei care detenninl1 mi~ci1rile respiratorii sub actJunea celor
dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu
Ill'mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu aju-
tnrul inimii ~i aorteL

') 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea .~\.OloglcJ a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.


l) VC7.l lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul 5l1.nlltl.~U omuJw- auton C. Hrt .. U~,.
_l dr, M. lalomllco.nu.

lOG
I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II
I U('ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll· ~I snrt:ini l e~:J.lJ(J strins de a<:liv!tot.c~1 un()I' glnnd(' mnl
tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile l..o()lO u1iitA~ii ,
'route insll IUCl'co7.il int!·-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rn lll
IIIH'I'P (o.ill'C tOI'lH~<J7...'1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul
dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in co lectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l
l'I'I'lltll(lld illl'(lzii d e ugellti patogen i - producAtori de boH - cc put
1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglomet·ari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til
COLONIA DE ALBIN I" .'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U
ll1W"d uic sn plitt'uda in stup clemente stl·f1ine, cal-e ar pU Leo UChJ('l'
Unita te biofiziologica complexa 1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l'lI
1IIIII Id scuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol', Acolo se:
Ml'l'g ind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece- :dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care i~ 1
.11·,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desld- I'Jndcsc (ugu,.ii, a~zdmint und e i~i Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l
H'IIII vln ln coJoniei intr-un stup ~j Cum este ea organizat;!i in uceast.'1
III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd
1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare ~oplitA , II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de gh em , pentru a nu se risipi c<\t-

ullnll l(11 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-. ' 1111';1 l>e CnI'e clc in~i1e 0 creeazli.
"IIII,"~II' Ill' s lrtiduiau ~ evapore ~ i s.!i elimine din stup apa din nectaru! Apoi vine marele gru p social a l albinelor doici, care zi -5i noapte 1~1
lu~;dJcS(' 7)lIief ll! tarvar' ce reprezilltii vi itoa rele albine, molecule de I'C -
IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in
\ ..d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise a~a de mic, incH 1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate ~i oare pier din acest complex bin
I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea ,sA vie~uiasca permanent. Din l.K.'Cln':'l
II I'.I! h' din populatie nu mai incApea ~i st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH!
til ·,I\'puJul. Al binele d in ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll Will> sociul (<-IC paL '1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i h l'all esC m_at,cil, (,('
. II J{1I·;dC' plinc de nectar sau cu co~ule~ele de la picioare doldora cu polen, 1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine.
1"lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill ~'Lccare din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul s~1U
\'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul u i respirator tl Ofe rt!
1'1/1 (1 dIn interior. V,1'l1j>UJ albindo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil
1 ~lJ lllln n surp]us ul de bioxid de carbon dio aerul v iciat al stupului. Rollal
- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(',
'"H lill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll l"'I'~lllt'n dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpu l iemii, dlncl
' 1IrIlplC'x stud iind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt, IIIIIIII (,Ior 0 u~o<.lnl $i aparentl1 narcozfi, care d eLermina 0 incetinirc ;.a
IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest v ast organjsm care este colonia. Tn 'jll' ll llJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana ~i 0 stare de Jjni~1.ire [onrl{'
~'II IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'- (111\,tlilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului.
II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt AJalurl de uccsL gnlp social ~i in co:ncordan\l1 co el sint grupel!'
I' 'If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre. III'i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate d e sistcmul
NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_ l! 1"l ldllim ~l enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll'
I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"ile stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/ I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele,
1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. £Ste grupu l social al cercetfJ$ctf)r,
IIllrl linle· de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/
11111/1' I)rin roire ~i de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHil·i de bun uri IWItU·\1 ch.. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1i de polen, urmat de more-Ie
IIJ 'lllf'fl l arc In speCial pentru_urrns.<;i. 11"'1)) !I11l"" l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (',Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru
1,"IH, dUI' r'lI'n-lI'a~!i 0 Ilh~ lI ls(,fl l t\ in ~Lup penh'u z[Jc g l'cle de rcsl!·i~tC.
I'C llt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi CO l0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r
" 11111 Tlilltd.tll'n j)('cs t(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezin tli. 1n cOmll-
j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparatele ~i sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111' 1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi
1'1'1'(/"'1 o rr,anlzotli. !izic.
ILlti1H vU .1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsu m!i ~ i cur/! lrc('e in H1nd
III ('o lo ni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut - ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(,III, ,/lllll,IUlI 1 till! J.(lU"li til »ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc albl~
d"U !1 (11 I"nw {elllinine, dcci un ('~\~ tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe'llll'It '1 11 " 14' 10011" '111,.1" 1i(,t' II';1 ('(HI~~f ll1 \nd In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu (~ Ir­
t(ll'llIl(\tltC, sln~~ UI'1i ('fljK.bll il de "c:proclut'\in sp~i('i ; ('{'n df'~lI dlllHI ffUlll fI , ",dill 111 tllll' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Iit. dj~csl1\',
"1'11 ,. ("1111'11'1111· Incomplete', ('Me stn\.. hH'I·iIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI'ijl'.,j. h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1 ' 111/'[\ , I'IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLn l oomunilHlp
I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII'l' l'lI\e mnl('lI , ] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I....·II~~, l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11
1011 111/11 111 / ' '\I"",d,'"l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUh d rn'/lI flu ,~ t(lJ)hH ' ~ , tl'N"{'rCI\ "\ In
1, 1/1 IlIltl ,i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I ~IU ' '' lll' I'MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" Irh ll'lpl:il' ~lLI\l 1 11'1)1'1.

"~I
dl'l'" sinL <l1lE: grupe sociule care formC<lza apnratul sonitflr 81 ('0-
"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; Ut'm~nz(\ iIlpn'
('lOll
11\1t1'l~lnl (:('1(0 Illllt vl l's tnlcc e-nr~ sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li'
l"n11'11, prUI m:e:l tJl'opolis ir1Jlibii,Ol' al multQr agen\i patogeni. care tm- '!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi,'
IH "llllel CI\ ('lu'iltiID<lfele, despl'e care <1m amintit eu pu\in inainte, OU "'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,'
will! sl\l,lHli\il colectivitlitii, Acolo Iiecare albina-molecuUi. perfect a lct'i-
til I!..I orgnnic - dupA cum ati vAzut la anatomia lor - cootribuie CI'IWilul.
/'lJIUlldos I~ producerea ~i pastral'ea unui regim termic normal pelltru M I.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld
• Illb ~l >pentfu puietul din el, ~el bine determinat, ce reprezinta asigu- "U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0 tn.lP'ij('~\'
I,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colecti- 1',1 111,,11(.' vestalC', cc siau trezc la vstra str~mo~eascA in care 10cul Me-I'll
dl,lt". I) llibina s in:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl 1111 1(' slinge nieiodaUi,
dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji
.:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel II "hI;PI'v<ltlilol' pl"Oprii dc-a lungul unci vie\i de raproape 80 de ani, dill
~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii t II I' 1;1i numai in apicultudi, nu am putut dezlega incli mu lt.e hlin(! din

11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe. Villtli ot'C!\tci mln\Uulte coleelivitiiti care estc colonia.
t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In
IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de Aill" munifcsHiri de carac1er ale coloniei
11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in
I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co
PI' tintl d{ldcmn tincrUor apicullori acestc Uimuriri, vent In pri!\O(~OI
"11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de
pndul'lll'w de In p{.du l'ea veeina eu noi, care ne tntreha ce poate s~ [ac':l
1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului
I'll \Jhl~' roiuri <lPU I'Uie ncolo pesle noapte pe fosta vatra a unei sLupirlc
lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te,
, 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele pll'I ',!IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea.
I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI' NC-(lln dus la rata locului ~i intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU
."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI I'\ ...·clilnl CI.I nlhlne parasite,
dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu _ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r
II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL !I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in a~ti
Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\
IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuni- "n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 <llt.it.udine Inai mare tata de <:en
Ir'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind Ii, I"~ 11 1ft, Acolo snlclolul nbia inflore~te pe ciud aici este pe terminate.
tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme. \ ' 1',1,' ulbil1C ~illt calc core, in .ctorin~u de a acumula cit mai mull, s-nu
""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~(' III 111111 pli'Ctnu III culcs inaintc de inscrarc, dar prinzindu-le intunericlll,
)llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de .111 j'1II1H.~ PCSII' Ilonptc> pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. O imi-
hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl 111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn
hlrNlLl'e :;;i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc> 11I"l!l'I'M~' dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca ni~le roi
It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i Til f:I"th,'l, IHl~11 dill lil/('I'jj ttoicu ltor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU
\ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu gas~te fericire decit vazind comori cit 11111;1.1 d~ ImTX'I'f'ch cl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i.
li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i. •. 1\ d .\~ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nch lsa tn colivia ei !1i am dus roii in
1:;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e ~i el 0 mica prisnci't.
11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi, J\{"".'>\!\ mtlnlIl'~l;u'e, 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti,
(HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta ~i casta din Cnt~ ~' " 1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlu l I'fer ' dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e
rHO pllrLc, 1111 ~1I11\1 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc
Tn Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('" It, " '~111 " "f plle'II,
vor Vl'n i in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft. \),11 "II). 1I1I1I•• llIil) c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc ~"iLU
111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii margin~i acest.c bllllllri ."hUllIl ,I 1\11 [,'>\'1\1111, orl" ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'
"1111 ~l p r'Oo!X' de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'"
111'111111(\1'
I'Il\ liP flt'l'llu"'l!~c pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci a mbiHlI~'" \)IJllI, IIII' 111111;'\ ("(lIn V , 1111 n\hi Spll ~ nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu-
~ Ullf'i Illicroclimc cnldc ~ i UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT!
III., , ",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it· I ~I nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k
III
IIlhlllO lo c Al'tTn~, co s:1 nil so irosroscl\ din c~ldurti dcclt strictu 1 ,J('t('S(U , \"11\'\ lilli' " ,,11', rlilpil II llllih C~l(1t ltll l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln
\1'1 ,lt., 10lUI l'I;\f' orr.llld~!lt tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111
('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. pr(}lhH~' n " ~1 molln I".I~ IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l\ cut'pul'l\lA.
III
110
J::stc mi~cc1.loUl·e 0 tntimplare cHl·e ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ ..
10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. pe~tii ~i replilclc, 1\ IIlbinelmo unei colonii, descr is~ intr-o rev:sta soviet.i~ de lIf,)i(:L,Lll uL·u
cact metaboJism uI lor c re!iite 0 datA cu temperaltlI'8 medlUlu i. I lL lim p ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-!urc ~ I
DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularita te de poikil o. I,l L a root gasllA, Aibineie, dupA in.chiderea sru pulu i, s· a u agiluL pn!lu
tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici ziua albinele, mal .binc· tlndeni pe a lan'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au linL~tit. Stupar'til
zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i.. II ,'I'('rut ca ele au gasit~ iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1
CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii rit c-va zile fAra sa 0 ,a Ue; pe de .alta pade a ibincie nu crescuscL·ii bulr ',
;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l'
citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA , pe dod noaplea metabolis.
mu l lor u nneazA pur /iii simplu vari'a~H1e exteriorului. la l ei ca toal.e III'OI.mala, u seas afarA din stup t.o~l faguf'ii ~i abia iltund (l nbS Ct'\IHl
UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l','
lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor - zice Root - C'U ciL
it' ascunsese intr~ cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de u nd,·
BCest fe nomen nu se vede citu ~ i de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus
In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in "u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In ''
di verse sirua\ii. permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u
t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli
Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt
B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei.
fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el.
In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i ,
dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca
o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul - 'C observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L
mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH'
cl opre~e gliroza I) la niwIu! ·glicofosfatelor sau difosIate lor, larA sa un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l
lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l 'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc
merge mai departe ~i poate incA sA produd energie~. IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de
Cum inci caJdu ra individual~ are. 0 limita precisA, ced datA de M\lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine
hrana hidrOcaIlbonoasA din .gu~A sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism , lln ere este ce.:1. de adunare Is im..-eput in mict gru pu le~e; abi·a d up~ 40-
clod aceasta se term inA, atlmct albina are n evoie de spri j inul gru.pului riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu •.<;l
cu care lAcind schi mb de h l'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupului. rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de inter-
albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA ~ i moar(' fltrctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din aeeea~i specie, unde spre a ltel e ~i car ~
curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea \u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt -
ri1celii la 0 temperaturA de 12°C. Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de
La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to 4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA ~i un aJ doUea de- ordin vibra.
g rup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc tQriu , cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile
vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul fran ccz Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmit tuturor, chc·
L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20°C, io mbura in ca re tempera· mtndu-le sA se adune.
tura dev~ne mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or ~i mai repede, albinele se string AI\i cercetAtori consider4 eli. fen omen ul de interatrac\ie estc till
1n grup. ... fee t de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil.
Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt· 111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\
IwanA in comunitate frA\eascA ; ele i~i distribuie hrana in propor\ii jusle, nt,t>('lSc de aceia~i stimuli. A~a se unesc obi ~nuit sibinele lucditoat'c Irl
de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin . jlll'ul aceleia~ i surse de hran~, Prof. Grasse considerA ca feno menul cst!.!
A ~a de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\ Rcuerat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turmA.
to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie ;wri toate Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronu-
nlbinele au tn gu ~i aceea~i cantitate de miere. Atunci cind aceasli\ rllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchi n lL~
ul timA rezervA se terminA , moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia (.'l' ~_II format pentru ca sa-~i imprumute reciproc caldura, el va inregistra
mAtcii, care mai supravietui~te cltva timp pina clnd cade !jii ea. !I0_ :I<!cC, dutorita interatrac\iei in care cle i~i pot imprut;nuta una altcifl
Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml H""1Il11 din gu ~i. CAld ura este eiectul metaboHzarii acelei hrane care gene-
nevoia ca din g rupul lor, mare sau m ic, sA nu lipseascA n iciodatli mat CII n' j\7,1\ Iwocesul de urdere. Problema va fi pe larg dezbatutii dnd vom
go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'- v,whl dt:' org ..,n izaI·ea cuibului coloniei. DeocnmdntA, cu aceastA ocazi('.
vc rco\'i te acee substan~ hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau ~ i estc I.rI1lH! H\lflrt' I'LL 1\ HWi . lutud\ pl'ivitor la [elul cum albin ele i~i organizeu1.i1 Ci('l u\
l11is1l albinelor coloniei. 1)II IHI!lt' : ('HI1.> eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacin at in nin\H

.
1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc
'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, d~ t.cer-ea III! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , .. ,,'u,' II H <L ll " tl n "111\11. In ljll (:(.'(-'11 f '(' r~ L<'. tn l(ll ('C cu nsuml" , In lot e('
Ub<'r~I'oe1i MftS1e\ conUn ute, proces cara are lac In organlam In .,adrul rn<!lah"n~,p" hll
lI~rl " r~1.

\, ", 1 1.1
I I:J
vlft<lell(" 1-'CCSt spi rit de economie s e afi.,ml mereu, ell 0 singudi exceppe : Acti vitatea lobOlioastl. a curu:~itoardor ce paSlreazA cosa lor co 1111
hrlt,tire(1 PUictlLlui. Allmentatia bogata. ce 0 dau urma~i1or. viitorul co- pailar sl'li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Ope l·r. de prevenlre ~ i dc rrtl)III 'f" I I
mun ltl\\II. urma~i dirora Ie deschide Iji Ie revarsli. din bel~ug "cornul bolHor pentru buna vie~uire a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis
fllJ\lllth~n\ci", hra nindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei cadavrele ~oarecilor ce au trecut pe urdini~ nonptea, pe nesim\ite. ('lnri
.n rho dL mai voinici, cit mai rezistenti 18 atacul holilar .,i eel a1 frigu lui. vremea este rece o?i albinele s-au strins tn ghem.
UII nil. erect de grup sall de multime este eel pe care colonia n Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I II-
prl,:<:i nUi rezistind eu succes Is acumularea bioxidului de car bon in locu- t.a~i nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal va t' ·
Irlltl loe', care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn
plll(\ ld 0 D.numiiA 1imit~ de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic scurt timp sa. in ceapel a ctadi 2-3 Ugur~i in care aduna de indalJi
I),m ll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg
hm l tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit intr-un spatiu doicile pentru crescut puietuJ ~i astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i -
i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele s~u adaptat re~te. popula\ia cr~te, incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC',
IIC(''' lli i In(.'<iiu , care pentru majoritatea vie\Uitoarelor este nociv. Albi- urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce ma i intlMI -
jI Np /' Jt! cstc !0105i1or caci tn ghemul de iarn~ - dupA cum am mai
toare.
"Hilt - Il lbi nele stau ca intr-o seminarcoza, care Ie determin~ 18 un con-
IlIlIn I'edus de hranii ~i la un metabolism ce se face lent; cind limita
Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI ,
1,.10 tns,. dc~~itA, Etcest gaz este eliminat cu ajutorul ventilap.ei. apare 0 adevaratA frAmintare intre supravie~itoare. mai ales clnd t r'1
cuib nu se afM. nici ouA ~i nici larve mai mici de trei zile. In dispel'iI!'('
Alhlncle tr~iesc in colonie intr-o perfecta armonie -l?i spnijin reci-
de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de lapti~or, njung la
111 \ 11 '; ~' l c So' ajuta la orice nevoie o\ii acolo unde una sau douA nu pot
o dezvoltare a ovarelor ~i astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii .
• 6 fa eti u lucrare, vin in sprijinul lor numeroase sUI1ori, ptnA dnd SeQ- din care se VOl' na~te numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu
jill I !.'Hlp I·cnlizat. Introducep - t::ineri apicultori - pe urdini~ul stupului
l Ilt nb,,('/' vutie un pai !;Ii urmAriti ceea ce se intimplA: la Inceput una
zisa bezmetica piere din lipsA de urma~i.
IHl1onl'el\ sll.-l scaatA afara, plasindu-se spre capAtul cel mai apropiat de _ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenom cm\
hl,/roi Dacti. sfortArile fAcute de ea nu duc la rezultat, se in{>ir.§. de-a de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori.
IUlluul pniului stitea incit il ml~C! din loc ~i 11 elimina din. stup. _ Cind 0 c.o lonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1-
o alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv toare, care adesea dep~sc 50 0/ 0 din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c
tft aut din sctnduri ~i avind un urdinio? prea mic. Albinele .se ~aza 1a r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape ~ mediat atacatii ~j ucis[i.
Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului ~i 14rgesc deschiderea. Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\'io-
Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura lele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu
""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu 'llrdlni~ prea mic, ~i stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'O-
Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te creeaza, se vor repezi s~ ucid~ orice matcil straina introdusa in col on ic.
40r lccl care-~i fac 'l oc de p4trundere intr-o lad~ cu ,provizii. latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I'
Intrajutorarea lntre albinele acelei~i calonli, mai ales a celor prea albinele ouatoare ~i 0 matca nouA.
vbotli t.e, tl lost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl -
(lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4 nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l .
m«sczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii reI albinele "spera'" ca in sfir~t din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U'lI
~I ::bor. populatiei, se va lIla~te odatA ~i 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl -
TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA sa.-~i mani- nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate
rl'tC\ C 0 in clin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator, au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA privin~a. In general coloni a de
th!punc au4 fecundate in acele potira~e iniVale din ceara. care VOT fi s ibille oua. toare d ispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl
olucivQ rrumoase botd, de~i prio instinct, simte ca tntr-una din ele se num ai c u otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri a limen ln,'p
vo pllimMi 0 viitoare urmao?.§. care-i va lua locul in colonie, iar ea va in'<.lispensablle.
Lt'(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi, o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C
d flCi1 d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor matcn virstnicli. ~i una tinAra, care iese totdeauna v ictorioasa, u ci~ind
cl\re usigurfL vHtorul speciei. ('hi at· pc propria sa mama. Totu~i, s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki -
La tel ·rac ~i culegatoarele care aduna. cu zor miere ~i polen pe moma ~i fliea - convietuiesc in acela~i stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i
C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de restri~te, clnd fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle.
01(· dc mult vor {i trecut hotarul existentei ~i nu vor ajunge sA Sf> Clml Inst'i se !o rmcaza g hemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi
bUC:Ut'c' de roo<i c.le munc.ii 101". ,I ~ 1i !\pHr(' .

11 ·1 \I :1
Alitll/JOllls m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' stl'liine coloniei se observa illal lotdeaun8, neolo nll se (l ngajcaz~\ pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt'
Ihq l/\ ('\1 111 lil t ,'/bml, in cazul o pari~iei rUl'ti"agului. Dar dad straina ce " I'cii pe rata cx t.erioara n stupului l]i de neola i!ji iau <lvintul de zhUl'
VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din gu~A , dove- Es(e 0 adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e.
dlllli p!"\n II(;CII;;ola e{l nu este 0 du~man.!1, ci ad uce ceva in [olosul comuni- Numi'll'ul lor devine Ia fi ecare zbor ~i mai mare, did prada inl pl\ r
tntl l, 81.1 'llj ll de III ul'd ini ~ ii dA voie soli intre. ta.:?-iHi. la cele d in stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'"
Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupului at.acat, a'}a int.·lt ]"1'"\"
nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at·\! , 1
Reversu! mednliei : furti~agul
aceJa~i mires.
1~~1e d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au ~ i plkateJe lor. Am Cost In mod obi~nu i t insa paznicele emit 0 substan \A de Alanna pl ......d ll :stl
f' h {>lllll i d e IJ I'gen\A 18 0 stupinA sa dau un sfat. S tuparu l plccase cu trei de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam inll'et'~11
, It" 111111111e, uiUnd oial'lI. un i agure plin cu mjere. Cind albinele au dat colonie atacatl!. ~i astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazu ri d nd
II., ,,1 ~I s-ml inlru ptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a de~teptat in ele o colonie luraUi estc w;;a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics
dnd matca a (ost UelSa ~i unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie
,I
Iw,~ 1 1I 1'I 1I1 fllrti ~agului napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in popu late
(lI i HIl'uj.l1 mai r edusa la urd in i~e. S-au luptat din greu aparl1toarele cu
Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt to~i
in~ile bunurile lor, rAminind ~i fA.cind casi1 comuna cu ataca toareJe.
Prof . von Frisch a observat un altfel de furti~ag !?i mai tndrD.zn('\.
(I1Ulldl C li strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelo r ~ i constind din atac direct : albinele hoa~e atacau culegAtoarele ce ve neau
HlUll'O ro lonlei. R~ul s-a lotins eurind ~i la a1ti stupi a~a incit IOG/, din la stup cu gu~ile pline, B%'teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stu-
I t ,lill lll lt' Klupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas- pului. ObositA ~i oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are gu~a plinrt
11'111, r OI'(' nllrel putea fi general. nu peate sA-~i indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate <lcul, cu leglitoiu'CU
- 1) 6 1' cum pot a lbinele hoa\e sa in ~ele vigilen\a celor ce apadi c=deaza hoa\ei strinsura d in gUlJa , dupa care aceasta, satulA, i~i ia zborul
n Hlltll ~ 1I1 7 lnli'eM un apicultor incepator. spre stupul ei, I:n timp ce culegAtoarea intra cu putinul ce i-a mai ramlls
- Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind in desaga gu~ii.
Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e i~ i retin rezer vele sale de _ Dar cum putem distinge albinele hoa,e de cele eare luereaz.."i
',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fru ctului, grupul albinelor norm al ? rna lntreaM unul dintre tinerii apicultori.
j 'r r('o t "~c ~i 01 cuieg§.toareJor sint mult atitate spre furti~g datoritlt. eflu- _ In primul rind trebuie observat felul cum zboara albinele : ccle
\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albinele ee lucreazA normal i~i iau zborul avlntat in sus de pe sclodura de zoor
Ill'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin cad au gu~a gosHL Hoat.ele ce pleae§. din stup cu gu~a plinA, mnd greenie,
i .. ,\tu!Il·u nlbi nelor ventilatoare, ce evaporA apa d in mierea inca cruda , sint nevoite sA se lase m ai intU din zOOr io jOs ~i apoi sA se inal\e. P ozi-
. lll'ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa tia picioarelor hoa\ei este cea adunatA sub abdomen pentru a-I spr ijini,
hlllt'lJ, d nl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA ~ i co atit 8%'a cum yin acasa culegatoarele, pe dnd cele normale pleaca. in zbor etl
IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu picioal'ele posterioare intinse de-a lungul abdomenului. DacA prinde\i unll
I~ l'l hll l~ le, cAd paznicele stau ridicate pe tpicioare le anterioare. din hoa\e 'ii ii presati abdomenul, spare la guri1 . 0 picAtura de micn}.
t n tr ~ astJel de pozitie ele nu mai ,~teajJtA ca 0 strA.ina. sA se apro- Colonia hoatA este intr-o continua agita\H~ de zbor, la are clnd in p t"l-
)1 (', \J Cllnoge pentru ca zboru l hoat.elo l' este Feodulant, cautind loc libel' sadi n-a ineeput zOOrul, !;i ele il prelungesc mult seara, cind ccleolnl'"
'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata. colon ii obosite s-au lini"tit.
l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari Pentru eombaterea acestei inclina\ii negative a unoI' colonii tr('hlllc:
It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndu ra de zbo!', jos luate rnA-suri severe : mai intli trebuie recunoscute coloniile hou~e, pll~
;3(' pttmin t Ij i astfel de cele mai muIte ori hoa~ele scapA. Ele se retrag drind cu :taina alba pe cele ce plead\ anormale de la urdini~t ~i unn6-
!llIt·u fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn rindu-Ie zborul , pute\i descoperi in care stup intrA; atunci se schimbfi
.lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn locul ambilor stu P) unul in locu1 celu11alt, dupA ce mai intii a\i epui ul l
lr.C'H tl' ~itu u t~ i nlbinele h oa~e [olosesc alte maniere : se a~eazlj, mal in tii pe mAsurile obi ~nuite ~i anume: de strimtorare a urdini'iului , chial' inch i-
unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz- zi ndu-l pentru 30-50 minute. Hoa\ele se retrag vaztnd' neputin,a de n
\h'C 8C {Ipmpic. Hoatele scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de m ier e p~ t.runde in stup, Se deschide apoi urdini~ul pu\in, cit pot tl'ece aHltul'i
1111 1(11 (: 1, orCrind-o celor ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii !IAuA ulbine; ceJe ale ~tupului at.acat care au venit cu gu~a plin l't , inlrn
lInt d lntrc IIle 101", Ie dau cale libet~ de intrare. OdatA. ajunse in stup e In inte rior; al!1iuri, Ia urdinilJ s e iixooza cu 0 pioneza a pinza de W on, . ill
p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au a lte sarcini ::;i n u I'ure 5(' infll,?oar a 0 IbucatA de vatA ell cUeva picAturi de 'lcid Jeulf' ;
,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl'aine . Hoa~ele se duc direct la fagurii marg i nf1 ~ i, IPi rnS'tll repu lsiv indep1'irteaza hoatele. In hpsn acidului (cnie se P O llt{'
';I I 1n('jll"C1\ ~1I !jn ClI micre ~ i plecind ocolesc centru! coioniei ~ i se tn- r;lllIlI; B"ldehidfl bMl:l,uiel cu cnre se pensulenzfi scind urn de i'.ho r ~ i
h'l'llptll Itpr r P(' I'C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la urdini ~ : cind ies d(' Pl' l'cI \.! l ~ rl'n nlil\ :1 1 ~I\lp\l lt l i IdHC': Ii. Mirosul ('sl(' rt'plIls iv pcn l rll h t 'fI ~\'.

I IIi II ';"
dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!!
1)(1 11.IK.\o] n('JlCu ~j (l <.,'o mbinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul-
'ill ll' l' i() 1)t\ I'\l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete, ~ezatA
In H I' h ' l~ , 11 1{1<;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com-
care vin acolo sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi
care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrru rin ell
miere este scoasa din posacA la 15-20 m . oriee albinA. ar sosi acolo 0
llll1!1\(l,.' i n\1 Ie plu c,~i Ie !.:re sA ren'Uote.
suge lara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.'
Til {ls Ue l de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela pro-
trf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, a~a I:um
('II II plcuJt,orul lUCj'eaza 1ini ~tit, deschizind stupul fAra grijA eli ar putea ra~ multe animale ~i pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in
r( ninh il, li t..' hoa~e. larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din al~i stupi. Cil, tl
o ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la urdini~ a unul dispozitiv in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de
dnll umil, ' l'~lcana" care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell perc- apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine.
Itll" fn mtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm ~i la.?mea de 80 mm, Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai
1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtun a, Atunci albinele vin dc-n
IIfw In m ljloc 0 seindur!l medianA a~ezatA longitudinal. Albinele stnt valma spre stupii lor ~i nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interven-
lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui ~i sa OCO- tiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau a tcnlic
lon.-('I\ lIt;tnd urica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup.
I\lhlnol\1 cOloniei atacata se obi~;nuiesc repede eu aeest dispozitiv, pe nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea,
dnl! tole hOllte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare,
IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat. mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carnc-
Mflsu l'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii ler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura bra-
hU1l 1,I ~ I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu urdini~e zilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni.
InulL II Hc~o r8te !1i la nevoie ajutate cu puiet cApAcit pentru a le mArl care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II
J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blind u
CIII' lIu Jn.ol ~eara clnd zbor ul co loniilor s-a linl!1tit. aibina. brazilianA ~i cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc
o {lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este v
[oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra este co
"Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni- ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de
stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal ~lill
" IlL bruse. Atunci, albinele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot,
ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte obi~nuit
o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albi- cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il ace~li o
nole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri.
1II111t. tn "eela~i t imp hmnice ~i mult productive. $i cele din rasa sinan~ Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc
IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii [umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc sub-
(lJII III Ll ti dl. in primele leetii v -am vor-bit de acel stdimo~, aibina siUba- stante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albi-
lee.a "Inguraticti. ~i anume de specia Osmia Fossaria , la care fiecare indi- nele au un reflex conditionat la fum : i~i umplu gu.?8 cu miere t;;i III)
'lId tr!ie~ te In birlogul S!U to piimlnt ~ i foarte apraape unele de altele,
M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate mai pot intepa. cu
De asemenea ~i 0 u~ara pulverizare cu apa dA albinelor 0 preo -
Ipn\lu l ,.satulw'" cit ~i spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuin-
toler. Aceto este clmpul lor de exploatare ~ i nu ingAduie strAinelor ca pare !?i lasa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat.
!tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fa c un fei de patrulare per-
HI{lMntA contra presupu~ ilor adversari. Ciclul biologic al coloniei
Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
ICI'Cnut'j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel
~t.lIp - f ll mod obi~nuit -t.!}i creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal- III iloamnei, in luna septembrie, cind aibinele ba.trine %1' obosite din varA
\Imo de 5-10 m ~i cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie dillpflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc la in cepul.u!
tr/l vcrscnz.:'i. lonmnei. PinA atunci colonia i~i pregAte~e nu numai agoniseaia pioa
De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci ~i una, doua genera\ii de pulet din
I4pUlI ctnd um descris zborul de imperech ere a mAtcH, care. se avinUi CllI'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonulu i recc nl
:11 0 sllgctlU\ de pe scind ura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc
(UU'C 111bincic c ulCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesle;:l, 0
"i
IC' I'nli LI'~\iesc pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, larvc lc
1111.)11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-
(,bf'H'I"\'II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc
I I !,
li B
jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 l'ezerv~ corpO!'l:lJli mare de
ulhll ll\ll1I'I, pl'o tcinil $i g licogen. Ele nu ia u parte decit in numar mic t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c ~i polen, duel! tim:pul este fav ol'ilbil t:ulc-s ulu l.
In 1'I'('tlh'tl1,tl puietu lui din toamna ~i i~ i pastreaza integral aeeste rezerve Sluporul Clre g rijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa las~ in stUI' 0
"'lr J)(lrlll (,. Matcu i~i incetine~te din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului, impo :'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 lli 30 kg care Mi-i ajungli colonici
0 pin~ 10 primul cu les din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL
1I li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. p e zi, Cre$terea aoestora 0 face
ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la sIi~itul ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri. Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II
III ' ('ulcg, d lci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur ~j de culesurr bogate la care faand
'W('lt tur pl'iviJegiate generatli de toa mn!, aibinele doici hrti.nesc larvele pastoral a dus 18 tirnp stupina, .I n acest scop apicu1lorul va Cuce tut
I 'll III UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl ~i ce este posibi l ~i cunoscut, pentruea In Umpul ~po rt un. deci cind colon:i.I
111111'1j lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal
~J hl h'l' urec~iuni, in special micotice, care-~i lac aparitia in decursul mare posibU. ~ti ut fii nd cli numai alunci prod uc~ia de mier e ~ i polen
lI'l'lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI g rijulJu intervine acolo unde a lbnel e vn fi ~i ea deosebi t de importanltli,
Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010- Dacli. stuparul folose~te metoda de explontare bazatA pe pastoral,
l·uh,'(JI'1 bu n; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc
h1Ph',
!.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentin ut 1a maximum
til timpul iern.ii, colon~ile bune pierd putine albine; be ciliar in posibll iar spa~ul trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc
j!jot· ' (IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice ~i tinere Cl'esc la adapostul extindere a cuihului.
IA I(liwll g hcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albin e ce compe:n- In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle
_tlllil :1\ IIlI cll l' pierdeM, se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0
recoltA bunli ~i suficientA, stimularea caloni ilor de albine nu va in ceta
fll"'" Ltl I'cv izia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe
IIle lun ii martie, el mAsoara cu un pabar a lbinele aflate moarte
IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs
clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de U!.pti~or, IAsind In
urmA tn stup mlitci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA.
III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu Dacli nu face M, pti ~or, stimulare !L£QIOll! iloJ_ ~u marirea numa-
tl toohuJ(' sli depa~easdi maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul rului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte
lIf)t~llz<1 In partida 'f ieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod de apari~ia marelui cule~~ pentru a nu cre~te albine multe ae prisos
Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar m ai mult, e1 trebuie sa dea 0 care ar consuma din strinsura lAsat~ in stup,
htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA intrA intr-o cre~- Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile,
1111'(1 om'malA in cursul primAverii , Ul.sindu-Ie sA-~i Iacli botci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ;
o data co ineeperea 8'CtivjtA.~ii In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_ olbinele aeestora, care ~ i ~a tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina
III epurare la producerea veninului a~a cum vom arAta mal departe .
It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la
pr lmu l contro l, Indt d~i in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e, In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul
plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA, vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal, orga~
InuhclI binc a limentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohi- nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til
IU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in fav oarea gene- 2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date
rll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din 1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul
HlUll1nll, moi slnt in via\! . VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei sel ec~ionate, este
Tn urm iitoarele dou~ luni colon ia ajunge la apcgeul ei de dezvol- Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de cre~lere de nW.tci de soiuri bune,
f llt'l~, Tn st..upul unde au iernat, spat1u l se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la sfir~itul ultimului eules, pentru
,I IIt r'in5U t'Cl ad unat4 ocup~ djn ce in ce mai muLt din spa~iuJ d isponibi l. ,,(I linert.' 1iiml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formin d
l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat. '
': In ri uPicultol"Ul nu inter vine, rnAdndu-I, colonia TOie. . te cu m('lt<;; 1
!lI n IUl UI trccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in Cl nd stuparul face cre!;> tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve
. It.lpl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , de~i prin roi •.C' 11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee
ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA cre~te, productia de m iere_ eMe cOmpl'o- IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il
11 hti'! , tn schim b, d ind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndu l/ h tJl'III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II
II rllU'l.ril tutu c li1(liU alit d in IInul trecut, cit ~i in eei din 1II1 ul ~UI'erll . (.' I)llllill'l dt.· iJIIZi'!. ~i in acest caz mAtcile d isponibile pot fi iernate hI
flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta.torului roman N. FoU snu se pi1s-
12U
12 1
kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare
etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in
r.OI'pud simple eu fund, a~ezindu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fun-
d ill fl cclirui nuc1e u are 0 taietura de 6/10 em acoperita eu pinzA metalie!,
/1.'1 1f('1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin
I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de m arimea lui.
I D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl
JWh lmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in
Il U,..<:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dlnd nu:cleului
h,)f;(:i uproape d e ecloziona re. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54 AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE
Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea ba- ~I CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE
tl'lnli <Iispare "i ramine in stup una tin'!!'rA care va da rezultate bune in
jlrc,:(!i lirile de inrnultire a ,popula1;iei din toamnii -5i in primilvara urmii-
lonrc, - Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii
Ilp icliitori , eli in colonie <albjnele lucreaza pe ,g rupe soeiale. Cum se
Pdn unirea coloniilor de bazA cu nuc1eele lor Iii punerea la iernare ronncaza -5i cine Ie dirijeazA ?
II Ill /Heilor disponjbile in afara g'hemului, nu inseamnA cA nucleele au
- Intr-adevilr , aibinele lucreilU In grope constitujte temporar Ia
tll"pt1n.~ deIinitiv, ci in primiivara, cind fiecare colonie de hazli are cel tel cum functioneazA anumite aparate Iii sisteme tn propriul lor organism ,
II'JU\IO 6-7 fagur1 eu puiet, ele se divid, nucleele se refae cu miitcile
rnn ie In mara ,ghemului ~i astfel pinii la aparitia marelui eules, ouA in
prlvite ca subiect de studiu, a diror anatomie v-am explicat-o pinA
I I(.'U III , Grupele sociale devin astlel organe temporare, mereu reinnoite,
rj ccore stup douA miitci, pre~tind 0 mare populatie de albine zburil- eu nlbine tine re in locul celor uzate ~i care mor, Ia tel ca toate celulele
lOflre pentru culesul principal. dl nlr-un OI~arusm - celule care se nase, td.iesc, mor, fUnd in pemla-
Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'C um se indepline-'? te pe nen\A inlocuite. Deci slbinele in comunitatea stupului sint ca adevlirate
;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim desfii~area vietH unei molecule, ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia,
oolonii de albine, Grupele mai marl sau mal mici din albine-molecule in raport de
importanta pe care 0 au in colonie ~i virsta aeestora, trec de Is 0 sarcinA
10 alta , dupA necesitiltile acestui vast complex biologic, Ele formeazli
t.lcci organe vitale, elastice, functiontnd armonios la f el cum lucreazA
moleculele Iii celulele tn organismul albinei prlvi~ individual,
"La albine, spune prof, R. Chauvin, fiecare indlvid t ~i schimM
nctlvitatea pe m~urli ce inaintea2li In virs~ . Aceste scrumbliri de acti-
vHole se datoresc unor anumite efecte somatice". De plldA, la inceput
dupA eclozionarea lor, la citeva zile, se dezvol~ glandele faringiene pro-
ducAtoare de llipti~or, care este dat larvelor de cAire grupul social a l
dolci lor. Cind resursa de lilpti~or este epuiza~ , glandele respective ineep
all 'Producii eTlzime folosite la prelucrarea nec1:.arului In multe a ite soopur! ;
mnl tlrziu vine rindul glandelor ceriere, formlnd grupul social al cladi -
tonl'clor , Totu ~ i sint cazur i clnd siiua~ia in colonie are nevoie de ma i
mu\lc dolci ; glnndele f arlngiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chilli' - du p5 observa\ iile prof. M. Lindauer - unele aibine-molecule
dlntr- ll o anumlt grup de activitate, trec in timpul Jiber sA sprijine ~ i
til t nrup 111 1ncleplinirea sarcinilor acestora in raport de nevoile coloniei.
Vio\n II lbi[lclor in intcriorul stupului Iii gruparea lor pe sarcini
dcpl ncl de : 8l11rca 10., liziologiea ; de virsta pe care 0 au ; de erorturile
It. ( '1 11 '(' IIl hinClL,- t1lol('c u]f' tl intl'-un g rup sint supuse; de nutri~ia pri-
/lIIL'l d il'cct IUHI Indirect ; de totalitatea proceselor de asimiJa\ie ~i de-
, ,,,,Imlln\,h,' - udled de metaboUsmul mai redus sau mai accelerat; de
Um l(lIll'HlIII'U tnrluen tntl1. de glucide di n hrana folosita ; de enzimele care

123
'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'isit
"'III' lkl~.h' Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit tic-a gnta _ in seorbur~ - eel mai ideal loc de adaposti l'c II i n ll'C~i!
( \(1 lH'i:('f.; 'lr(· ~ i IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi eolonii ~i II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! riW'i
'.'Jipll calc In locul potri vi t. incarcatc eu nectar ~ i polen? Albinelc deci ~ i-au ales in mod d el.iut'J'{J1
CO /01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie, locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r
I'/rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii ~i bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17),
hrj r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nc lul'
$1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care de a-~i organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':'
\ (11.(,(1 ,o;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii, putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a dnHl~
- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus
npicu ltor, am fast lamuri~i prin desene ~i p'lan~e on prin proprii obser- 1"Oii prlo~i, !onnindu-~i stupina alaturi de
Villil (!u lupa ~i chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupu- casiL
lui de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate ~i sis- _ Dar cum deliberat? me inotreabA
t e ll'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de unul din api"c ultorii incepAtori.
mil de albine ? _ P in! acum citeva deceoii In unna nu
- Studiindu-le pe viu - 8{;a cum de aItfel am proeedat ~i pinA se stia nimic de felul cum albinele se 1n-
' I f'U. I' to eea mal -mare parte a l ec~ii1or noastre, \eleg intre ele, dar venerabilul prof, von
Frisch de la Munchen ~i-a oonsacrat toatli.

• •
viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i
Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr,
'n conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0
I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici
exprimat prin ni~te mi~Ari anumite en un
dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge
la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare
"w ill Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El i~i ineepe 'i a~a de nectar, polen, propolis ~i apli ,
rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei. Unul din eei ma.i ,vrednici asisten\i ai FJ g,17. - R01- ce a In eepu ,
f M L--"
til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi ._
S41, pro: ' lu.... au~r~ S Ud--und f e Iu I i'
C'Um!lt 50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n
s Umu lalA pentr u a-~i pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ~i nimfe pe alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa a~e- scorbura unui arbore bA.tr(n '
co lc de a deveni peste citeva zile mAtei virgine, Vom prinde roiul seeun- zare, a stabilit cA dupA ce el s-a lioi~tit 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub
dtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic ~i Ii Yom unnari lelul sAu de s-a ,J.()Nl1a t CIOn",""ne - __"'
-
b-
0 JljOUJ
-, I
a un DC
I formA (Ie (leNlele ; I , 2 lit l -
faMuM deja cadltl : ,e COn5ld er~
cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL.
puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani ceta~elor, care scotocesc toate imprejurimile
o coloniei marne, !;'i orice coIti.~or ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie"
!}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll
In veli!ful protector al cQloniei - Stupul. [onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel
nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui.
Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea
CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins ~i I-ati pus rotr-un stup eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe suprafa~a ciol'chinelui, 1)i sc
sistematic, agita. zgomotos blHind vioi cu aripile ~i fAcind diferite mi~cari cu corpul.
- l ata, stupu t acesta in care voi a~i pus roiu! secundaI' cu mattA ea un reI de dans,
vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat Inveli~ protector CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\
cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit
ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo, (luns val"iat, aratA direc~i:i. diferite, Aceste deUberar<i sinl scurle eo.
IIC~orburi l e arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un in\'eli ~
cillra lil, dacli aibinele con sided ea locul este bun, Atunei insa cind uncle
d Urlu \. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie 1LI('!iII tl sii mearga. in altA parte. roiul stli mai departe tn ciorehine. S-n
cle ou au mal avut nevoie sa.-~i creeze un sistem propriu de apArau
\I!I1,Ut. IIn eori di a parte din roi ilj i ia zborul spre dir€C\ia dOl'itii, <inr
l'xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru a~a cevll, nu
dnrn vnt! cl\ O1ujoritatea nu le urmeaza, se inapoiazli la ciOl'chine, S~
'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s u pt ,'IMl, 11It1t11pll\ d'l llli roi nehotArit sa stea 0 zi intreagA in aeeast.'i situa~ie pin l'i
-':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ~I ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl :
LH)HI ~I. ~LIIl(ll,' l~ u()rLm,ll\(! In (lrlncLIlIII 8r9.lltmlte , I cerurlle prec um $1 IIp~ CO"'P"~"
~" ,\d I , .. il l' ('ml dl' flCOl'd , im' fllinSal Ofl l'Clc executa !oatc in unison rlcC'lfI~i
" ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr , nanll ne8Cu). ,.
- ,'
I!!-I "
rei de dnns. Abia atun ci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva Cu sur/oarea miilor de cldditoare
volle III aCr, el i<l 0 directie s igurA spre \elul unic ales.
Intd dect cli: folosind cuvintuI .,deliberare", el oglinde~te 0 situatie 8e ridicti ce tateQ
de tnpt in Ielul de comportare a unei colonii.
S tupll l, fi e el un simplu buduroi sau 0 ~ni~ tuguiatA facuta din
Il ul clc de rachWi lipitA pe din.!!.untru ~i pe dinafar.!!. cu argiUi, ori fi e
~ Lup sistemaUc, serve-5te coloniei ca un inveli-5. El fa ce parte ,i ntegrantii
ell eolonia, "B.'?a cum propriul inveIi$ corporal al fiecA.rel albine-mo_
lccu iil, fll.cut din chitin.!!., face parte integrantA cu corpul albinei. EI Ie
Ilpiil'i'i organele interioare '$i fiints lor priviHi. ca subiect de studiu;
l ub I.IcoperAmintul acestu1 invell.'? bate 0 inimA, se simte rAsuflul unei GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR
I't"Hpil'iltii $i sint adaposti te toate a paratele !1i sisterneIe 'a natomice pe care
JI' ..nlTl studjat impreunii, cind v-am vorbit des pre anatomia albinei. Tn Scheletul de sus1inere a colonie.i - iagurii
rlpccial stupul sistematic este astfel construit $i calculat, 1ncit, extensibil
fllnd, dA coloniei posibilitAti nelimitate de dezvoltare. De aceea, roiul Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet.
uusl!' u de ieri a fost pus in acest stup gata preg!t.it mai din-Binte. iar - Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc
fllh Jnt.'lc lu i au !}i inceput sii clAdeasea faguri. colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor.
Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul
jagurilor. Ace§tia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va
desja$Ura intreaga activitate a coloniei.
In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag
din propria lor fiin ta solzi~o rii de ceara elaborati de glandele ceriere
ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii.
La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e
au adus-o in gu~ din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva
lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit ~i putin polen.
In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
!ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura
sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele i~i cresc numeroase
generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5
daca sint stimulate, iar ciod sos~te timpul rece, colonia ocupa in pro-
por\ie de 60 0/ 0 alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popu-
la\iei sta pe intervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact
denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C m arile rezer:V'e de branA -
miere !1i p8stura.
Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in -
tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa
rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
(libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA fl~ie de fagure artificial ~i hriininq
mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin
g~um, cum grupu l social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie
o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza
vlclu lrcH,
ln l" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc,
0111 ttll/Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc
I ~ II
127
UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goale, stind suspendate tntr-o perdea facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801 -
,IC' tru puri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in solzj~ori de ceara (fig. l U). zi~ori ee apar pe suprafa~ oglinzilor. Albinele roiulul din stupul siste-
Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind matie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acu-
11 111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere. mulindu-~i rererve organiee in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i
~i un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au gu~ile pline eu
Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafa~a fieearei
miere, iar numlirul albinelor tinere din roi, apte pentru produeerea eerii ,
ngli nzi eeriere cum din epiteliul alcAtuit din eelule moi ~i spongioase, ating aproape 50'10 din populatia lui.
In cep sil apara solzi~ri i de ceara, lucrare
A~ezarea albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU
Icgata de efectul de grup al albinelor-
stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub
molecule, aranjate pe grupe de hicru, p1afonul stupului primitiv s au sub spetezele unui numar de 3--4 rame
cllidind fiigura~i distan~ii pupn unii de ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca ni~te perdele transparente,
ceilal~i.
ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau
Tn mod obi~nu 't, produeiia de ceara in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele
l'sle limitata in raport de virsta albine- c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,p e ale caror mwgini slnt Inca-
lor-molecule ale coloniei. Dupii ee glan- drate eele 3--4 perdele distan~te La 38 nun unele de eelelalte. Acolo
dele i aringiene nu mai dau :apti~r ~i
t'nzime, pentru prelucrarea nectarului, stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar inveli~ul cior-
tree la producerea eerii secrelata de glan- F ig. 18. - Cum cHldesc !agtlri ehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in in-
dele eeriere. Totu~i , sin1 imprejurari ciod intr-un stup de observa1 ie cu ter.iorul acestui eon eu baza in sus ~i virtul in jos se face asemanMor
10 ne\l'Oie chiar ~i albinele b~trine, dupa geam: ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit ~ i
II Il consum abun'dent de polen tim p de 1 - stupul de observa~le : 2 - fagu!"
.unit cu alblne pe el ; " - alblne
pe marginea perdelelor, euluar care serve~te la cobor!rea ~i urearea
zece zile, pot reactiva fu ne\ia acestor in perdele suspendate. albinelor ca pe treptele unei sOOi.
glande. Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34°C. Cind
Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind tem- ea este depa~ita, straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea
peratura din interior este de eel putin 20-30°C. aerului proaspiit racore~te ~i elimina surplusul ealdurii.
- Am observat - :<iee un tinar apicultor cA folo.i,i uneori La adapostul inveli~ului, dupa ce albinele din interior incep sa
pentru denumirea celulelor din faguri notiunea de a!veole ~ i uneori secrete soll!i~ri, iar luerarea ""te in toi, aee~tia stnt transpor tati sus
ciimiirute. Ave·t i vre-un motiv anumirt ? pe ~lierul de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee
- Dind aeeasta denumire celulelor din faguri - vreau sa evit 0 urmeaza a fi prelueratii ~i transformatii in faguri, a cAror temelie este
eoniuzie in mintea voastra. Tn fiziologia albinei ~i coloniei la tot pasul in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor.
euvintul de "eelu1i\" apare mereu: eelule glandulare, celule nervoase, lata 0 a~ezare care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume.
celulele nUcleului din ou etc. Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare ale
Adoptind pentru eelulele fagurelui notiunea de "a!veolii", nu fae rarnelor primele temelii de la care porn~te luerarea, punctind spetezeJe
clecit Sa aplic exact no~iunea latina a cuvintului, cAei in lati n ~te euvin- in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i
tul ,.alveolis" inseamna HVas mic" ~i a!?a 0 denumesc cei mai multi au tor i fagur~i de-a lungul acestor baze.
r.e se ocupa de problelne apicole inccpi nd cu scrjitorii r om ani lata, P e IDasura ce timpul trece ~i materia prima sose~te pe ~antier. micii
<lCUm, privind prin gearnul stupului de observa~ie, citeva albine din per- fagura~i sehi~ti incep sa creascA ~i lateral, atingindu-se unii de al~ii,
deaua vie in care stau aga~te, incep sa se agite. Cu ajutorul picioarelor formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee st.~
anterioare desprind solzi ~orii de pe ogUnzile ceriere ; ii due la gum, ii eu temeliile spre eer .
amesteea bine cu seeretia glandelor mandibulare car e Ie eonfera 0 rezis- Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albi-
tenIa marita la topire. Initial, ace~ti solzi~ori sint a~a de moi ~ i maleabili nele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule . sa fie solida
indt cedeaza la 0 tempemtura de 25-30' C, pe cind astfel - a~a cum ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de
V-:un m·ai s pus - bine amestecati, rezistA la 62,3°C. hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere ~ i poleD, precum 1?i greutateu
Demonstratia eu stupul de observatie 0 limitiim aici, cAci eonstrUl - pu ietulu i din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca sa-~i tina
rca unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cladesc de calc!.
tntrcgul edificiu de faguri pe care in aeest limp albinele roiu lui secunda,. P rimele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide,
d in s lupu l s istemati c ii prelungesc in jos ~i lateral. Demonstra\i a am gru,,~c, eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\iul pri-

1211 \) ", ... 12!)


molor 2-8 rlnduri, pentru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl
/Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 ~i fig. 20). siot potri vite exact ~ i perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!e-
vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine ~i se aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu
nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient eare-~i clAde!}te tn aer liber tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.'
111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc
dc 12-1 3 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii. dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI
In cl, plus greutatea puietului ~i a popula\iei intregii colonji. La fel. jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde ~i urzelei ~ i
III 1l1 ic, construiesc ~i aibinele roiului nostru. ere;;teni fagurilorU..
Ati vazut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cliiditoare - adc-
vArati al"hit~i - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C

f(J distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e
f agurelui inceput,
Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _de grupul social al clli-
ditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, potrive~te solzi ~r cu solzi ~or
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole ~ezate simetrie,
sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In

rJ
fagurele central. _P rivind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un
c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in
14pme; zidind astfel ~i fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei
cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei
~i cei cu celule mari de trintori, care obi~nuit smt eei laterali ; cJadind
Fig. 19. - Fonns a treI. Fig. 20. - Cuibul unel co-
a lveole d ln'lir4.ln f.a .gure au lonU c:e are deasupro. .$1 rna- celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile
Iundul lor triromb1e:. gazin de .recoLtA. economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii
cu alveolele in care vor cre~te albineJe, dar cer mai pu~in material ~i sint
Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor
apcteze, ele se a~aza fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li ~j pasturll. ca rezerv8
brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe de iama a coloniei. La inceput ~i matca depune in ei oua netecundate.
o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fun- din care vor ecloziona masculli feeundator i.
dului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei ~ase rntre fagurii lnvecina~i, albinele lasA un spa~iu de circula\ie de
pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al 11 mm, adevarate uli~e ale unei metropole bine conceputA; in atara
liedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade ~i 32 minute, Matematicienii circula\iei, acest spa~iu asigurA primenires aerului din stup. aUt de
flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo, necesar puietului din cuib.
pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului
cl; n~ine maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0 in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc
minima cantitate de cearA. Fonna h exagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezis- mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi.
t~n\A deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde Alveolele fagurilor a u 0 u~oarA inellnare de jos in sus tntr-o mli.-
rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA col~urile unghiurilor ~i liniile sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1.
unde trebuie sA se in al~ cei ~ase pereti ai primelor alveole din viitorii nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 doua-
roguri. zecea parte dintr-un mUimetru,
Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a Cind eele ~ase planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate,
revenit este indeplinitli, se retrag de pe ~tier. :flind tnlocuite de altelf" albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc
care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Cl'e~te. Ele clatlesc pe grupe, numai grupul aibinelor construetoare.
lo/' acestea se unesc pins la sfir~it, clnd primii f!gura~i de sub speteazs Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albine lc
RUpel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput
3- 4 !!gura~ i. rorma definitiva, albinele lucrind la faguri prin tatonAri succesive. Re-
In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI gul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornu n
de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri ~i fr iabili,
lie ~u'ze~tc ca otare ~i se construie~ de asemenea ca un tipar. Legile pe
core ni Ie cvi d en~ia:di un fagure de albine slnt determinate de cind Tn pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn
condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot fonllu lor IJl' Ii perfect re~ l nU'i.. Unoorl unghiurJle laterale d ep<'l~e'iiC

l:1n 11 1
1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120°, iar .cele de la baza sint pu\in m ai mi.ci nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul ('
(1)(l rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oulu i, v-am spus crt pt'
ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin slun~ilc ,
1)l'lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetA- De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus
turul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm. din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu ~i wale la
Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1 un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de
t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl'
/1 lveole 0 centurA de rezisten~A, ingAduind astfel posihilitatea unei circu- ca cea hexagonalA.. La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!,
11I~1I uctive a intregii popula\.ii pe suprafa~a fagurilor.· Fara aceastA cen- v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe suprata~a lor albinclt'
lui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii sub~iri, s-ar deforma. creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se
Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat! oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas
n clil.ditoarelor este ~i matca roiului primar, care prin prezenta ei de- in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagona le
t(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa ale faguriIor,
dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, ~Ull. care cad din vaginul sau tArA
lit Ie poatA re~ine. Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile
,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este a~a de grAbitA.
tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune
uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i inaI~te foarte 'Pu~in pe fundul trirombic,
urm lnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie desav~easca peretii laterali. Cind
In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe
ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;Ii din
cl!l cu ceIuJe mari de trintor.
Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r
lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, P e eei mici, de multietajati, albi-
ncle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din
l'lltne!e Dadant.
De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu·
nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care
cod adesea pe lundul. .stupului de unde sinLelimina~i de albinele curati-
toar;:-Jn aceasta privintA prezen~a in stup a unei rame c1Aditoare se
Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia
despre roire .
_ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a
olveolelor cu unghiuri ~ i rplanuri precise? - intreaba un apicultor.
_ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este pro-
bnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in
rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :ia gurelui , cu materie primA
mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii
cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA,
Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i ~ i
l.m ume, dI. uceustA fo rmA hexagonaUi este cuprinsA in insA~j rApturu Illbi-

1 3~
,.p, aici nu 88 trece/ u ttl aocasta privin\li, colonia ~i-a organ i""t un sistem de a utoap!l '·llr('
(Ollrlc IngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl -
n~l c cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millar·do
tic mlcrobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU -
hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piI-
LFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa ~i tare este aeoperitli
dc lin strot de peri~ori, care In primul rind amortizeaza loviturile ~ i evita
rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI livcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ~i ea antisepticli ;
III ell 1110r, in citeva ore, bacilii perieulo~i ale celor trei feluri de locu.
Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara -
vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din popula~ia orc coDsUtuie materia primll din care sin·t fagurii - are ~i ea 4 000
rostului roi secundar a ~i plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse unltliti antibiotice.
(Ie hrana ~i sa adudl in stup nectar ~i polen. Era ~i 1iimpul! Iniaptuirea eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n prim e~te
ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup ~i il au la dispozi\ie
lu atli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde ~i-I proeura, cum ac\ioneazli,
Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam
£11\1 solzi~ori, pentru urmatorii faguri. do propolls.
Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in fa~ urdini~ui,
grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata sa-~i dea ~i
via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei
rllr1l ca paznieele nelnduplecate ~i severe sA nu Ie bareze drumul pentru
n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul ante-
nelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja recuno~te pe
cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar,
sar [ar1l ezitare asupr1l~le ~i Ie ataea sau cel pupn Ie sperie.
Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare
sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler ~i
Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc
In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
In virstli de 14 zile.
Natura le·a Inzestrat cu acea armii de ataC ~i aparare care este acul
cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci
clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu
miere - se declan~eaza acel furti~g de care v-am vorbit. Atunci garda
de la urdini~ da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta
de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare ~i
Mac. Se dau lupte grele ~i multe albine din eele de paza cad victime,
plnll c1nd ataeatoarele se lasil pagubn~e ~i se retrag in stupul l or.
Paza de 19 urdini~ are ~ i un alt rost ~i mai im portant: acela de
a feri ea slrllin e le. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare,
sn nu aducl\ divc r'i i ngcn\1 pnlo/(cnl.

1:.14
., Tu. UnsrBfB • • Iti riitofu/ n9amU/U; /" Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit',
incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii
faeA un masaj a l abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibd nd tot-
odatA aripile ?i emi~ind ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu
cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni
In zbor.
tn mod obi~nuit 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup..",
4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi
de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot
aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi
SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI: gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor.
MATCA ~I CUmUL sAU Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20°C, -cerut
nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll pri-
DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc, sacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari
Un ttnAr apicultor m-a anun~t cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult
insectivore primejdioase - , dupA ce albinele 0 hrAnesc, matca iese pe
l u\f~ de felul cum se comportaser~ pillA atunei. Ducindu-mA acolo co
scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea
IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte
moi numeroase 'pe sclndura de zbor, ie~ind ~i intrtnd repede in stup. de zbor in jurul stupului ca ~i cind a r face un antrenament, Alteori insa.
o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr! mates ie~ind, W neteze?te de citeva ori abdomenul ~i se avintB. in aer
ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w Or. cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in
spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere.
- Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede
IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre
Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor 9-12 m deasupra prisAcii.
de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA Obi~nuit, zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci
C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA emi~tnd
cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare.
llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest - Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor.
7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo .- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di
Ilr ucide-o. matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez
Intr...adevAr, dupA putin timp de 'a~teptare matca ieoundatA a ate- J . P. Prost a sesizat un fen omen : trlotorii, de cum i~au din stup zburull
rlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri.
semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?tit ?i" au intrat tn stup rAmtntnd poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de
ufnrA numai pazniclle. pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit
- Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV
loccpAtor. In 7-8 km.
- E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie in- Horele in care se aduna slnt la inAltimea de 10-25 m de In soL
lrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc
cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii at:! pot u~or tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar organic cu un extruordinar s imt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1
dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil,
ml~cliri chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta " Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA
fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se de rut. .
hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei Suvan\ii germani H. 1;i F . Ruttner au observat di numai in aeesle
zOOrului apropia t. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA excita~ie duce la impe-
acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA rccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regu lA
secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill
o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare (llnol,l\, II ,dt. d ; I(-"~ Wi ll din [t('(-sIe;1 i(¥;e pNw-izo rili din repeZ'l:'Hla zoo,·ulul
merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vraj- I'll nfurtl cll· pt.'rlml'lrul l lOrp i - dc~i nl! cste in ct4 recundut;. - lrinloril
m n~ i u cun oscutli, cnd cu rind 0 despresoarfi. n ..n milt lil·JUn ,'Nlp. 1~11 tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc Inl':'t~i 1" ~Iol.)tn, pcntru 11

136 J:l7
ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura .~ tftccn lIumoi cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl',
p.. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trin- ,III1I1'~ LoU, cel care uvea calitij\i deosebite ~ i care se ImpercchCa Cll
I nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUI- ",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil
tunllll dcgcncrarea speciei. 1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor,
unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat arti- Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin
Ilrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile vt l' l ~J, III lorma cozii unci comete ~i numai un singur trintor dintre
tlr ~)<perjenti! i~ i pierdeau rezistenta la boli, traiau pulin, erau imposibile ',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din u ltionii
III IItUQU'I hoa\elor 9i piereau cu totul. Ceva mai mult, ounoa~li Oit 11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in acela~ i zbor cu 10- 12
(I,' ugresive sint albinele unui stup iati! de cele straine pe care Ie ucid "IIIItIl'I, care fccundeaza matea pe rind,
~l\ ltlr la intr area stupului. Totu~i. dnd este yorba de trintori. ori de 1"l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe-
ulldC' tlf' vern, sint bine primiti ~i larg ospata?, citA vreme sczonul este ~I ,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e
"lilt! ~i pot ;e~i matd la imperechere. ObservaW ~i mai precise privitor , .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii
1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a ,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHintuit, Atune;, capul aparatului mascul fc -
lentlt eu cite un ,f ir de nay Ion matei tinere in~a nernaturate seJrual , O," ldtotll,' - cndofalus - se Iipe~te eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn
\IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste 4' "/I "1IJ)~ ,'smera ~acului este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre
('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai ,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In zbo~u l de ..o\a\i" -
m~ lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar f U 110 uvion <..'c e xecuta un Quping - are loe acea com o\,ie in care tri n-
1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate. l"flll I~ I pic,xI" via~a , Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula
- Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impe- ~'jlll lnll.ln Sc desch ide de la primul contact, pentru a permite ca numai
I','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor. 4i 1)tWmn C\ I :sperm·a tozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg,
- In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albi- 1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate d e spermatozoizi ejacula\i,
nolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii
:'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor, "'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in
Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca 1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea
I c~lta in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste IJI ~tft I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare
UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre .IIIft. clle semnul lmperecherii. se~ cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul
In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare, " , I core csl.e re~inut de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase
nl •• hulbuluj endofalusului, ~i riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii.
,In al doilea r:ind cu c~ul lor este mai mare. cu atit biziitul I\r~ ltll orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul
ClIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore
l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora "1111,,1 III maseulului mort.
10", In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor 'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen
pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol exis- II., 1,11- 1,75 mm3 , iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de
tenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua _JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori
8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata cre~te 0 alta '~'\JI11Ulellzd 0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc,
matc.~ in locul celei pierdute,
tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se aliniaz.1
In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu "",,100 ~ " coy-Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de ie~ ire
osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre " ...., IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se infaptuie~te In 18- 24 de Ot'e,
Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te
I'd.r..,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractilri
IIIIII t', Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'U lui
~i cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare natu-
ralil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care ,I .. ; ,I,l",o. po CIl,'O ei insa~ i il emIt.
1)111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r
"C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa ,~ .mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi lini ~ i.a1i - care, du~ -cum ~titi - cu
ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat IIIIUII " 11111111, 0 0 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi,
nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura urma~i1or 0 vitali tate
'~"II"ll\lt 1"'fllll l ~ I, lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero-
dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in '""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi cU'Pri n ~ i in
t/mp ce mii d e aile specii au dispiirut, 1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn s permatici\, iar prin unirca
Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere? "".1111" "" "'11'1('"1 OV Ul ll lu l, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32
u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c ""I""1Ii1111 "tid '"I nil (1I1)lold , din cure se VII nn~tc albinn lucl'Moal'c.
lI('e..~ ' ~b(H" clc' f llllX'l'cc h('I'C' efl ar c Inc In inAl\im i , da r eli fmpercchel'cn f Ifill I " 1 "'\ I ' lhH " I/,q l~ 1I nil pOtl·Huri i ll 1111 ~ j ac."('s t u t.1'C('f' mui (!c ptu·w

I all I :tft
IlrtccundllL - deci QU ha pl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ ~i pi nil Ituuml1!!, II
rc..x1\1~1 prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor, fl lJliter e unui su rplus de popu lu~ ie, care consli tu ic ,·o iul Ifi uncurl foil t
1rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii.
IIcum Infllnte pina i~i va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de mat.c~, :J I'(' H
u'll'lI umte de reproducpe ~l de generare, adic! game\il masculi ai putere pro/inca uim itosre; in cuib put a pare in perioadeJe de vfrf
Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ga- pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll'ibu i('
nlc~11 remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll '
dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluin- pu\ine QUa in cuib ~i de mu lte ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f'
tllI ~lnJ In ovarul matcH, putind sa depuna oua haploide sau diploide, osemenen virsLa mlHcH are un rol importan t. 0 matca batrintl .o:; i 01111-
dill cure vor rezulta :trintori ~ i respeativ albine IucrAtoal'e. sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte.
- Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup, Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C
tl upt\. ct' aceasta pa~e f?1e pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu] ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i
pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl'
din ll picultorii incepatori.
cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II
_ Matea irnperecheata es.t.e a~tept.atA pe scindura de zbor ~i
substan\a uleioasA care inlesn~te miJ?ci1rile abdominale rani ernr\.
pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil
de orientare ~i care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari, fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele inso~itl KII '{.·
<'Olls llna din tremuraturi ale corpului ~j agirtarea aripilor; la sosirea 1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211
\'1 mutco face cu abdomenul m i~ca ri de sfor~are cu tutul apar-te, ceea Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA
('~- I ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de ou~ depuse tn-
.pcl·maLicA, I.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pd-
Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine me!lte intr-un an 60 g>.:~rana glandular!!. de la aIbineIe inso~ito a r-e _
cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe Uipti~orul - transforrrmt apoi in oua ~i in plus de aceasta prim c~t('
nltu l vecm . Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0 hr~nesc. zilnic cite 14 g pentru propria sa in tre~inere, Tintnd seama dI. d in
dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de ~ase zile cit du -
rue cale libera, ca ni~te solda\i in front. renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva ctnttAr-~l(>
lnceputul ouatului m Mcii survine Qbi~nu it idtre 5- 10 zile dl!J'A 150 mg la sfi~itul dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg
rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata .t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA popula~i e
de cefe din coloniile puternice. Dupa observa~iile cercetMorilor, mat- consuma 10 ~kg de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic
cilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtoru l
l!rCscll.tori de matci prefera s<1 selec~ioneze m§tci deschise la culoare, Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e n~voJe de 40 kg_2.q!en, 40 kg
pe tinga <:eilal~i inrlici de se1ectie. despre care vom vo~bi la cap, Cre~­
tdrea matcilor. Deci sexul co'i oniei 0 reprezintA aceastA duahltate for-
if
m [ere lji
-
1 spa. tntzr-un an,
8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH
motA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or. touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri e~alonate de oufi, fl1d
lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor ,
Cuibul ~i mediul sau ambiant - Nimic in desfa~urarea activiti1t.U acestui complex care cste
colonia, nu se face la fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este sta-
ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de billt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. .
cre~ tere ~i dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai La cUeva zile du~ fnapoierea sa din zborul de impereche.re
rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc, tr~iiesc ~i matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dis-
mor, inlocuind pe cele uzate ~i care pier, dar ~i fatuI; astfel cuibul pozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA.
cste organul de form are a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noul- Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de pro-
niiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat ~i l-a~i cazat intr-un stup sis- rrcu~i e, indx·umatii. de nlbinele inconjurAtoare, unnare~te pastrarcil
I.elllutic, la inceputul studiului nosiru , lI\lc i perfecte unitll.~i a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chibzuit
Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl' cre~e f'O rHlUm de hl'anrt glandulara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !ji
~c;.'Ci de mj i de larve ~i nim!e pina ce njung in staren de imago, de ma- o uli ulll ita formti n cll ibulu i. Matca Incepe sA depunA oua mergind
tUritute, dator itA atlt mediului caId ~i umed pe care dder-He grupe so- '\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central ~i urmind forma unl!i
cia le de albioe il mentin, cit ~I hranei pe care alt. grup social 0 VO l' da 111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>-
pu iC Lul ui . t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t ..~(' pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-

140 14 1
l't·IIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde In ce pr i ve~(e pre!erin\el e albinelor ~i a maLeii de a cre~ te puiet
"1<1", <'cl ui de pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr.
r~ \(' " Ie Iaguj'elui,i~i tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece
sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll ~ i
PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat primavara devreme sint folosi~i fagurii de culoare Inchisa pentru ouat.
<II')" eu uuil, elipsa cu ouli Va fi ceva mai redusli ca diametru faja de Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea prefera~i ~i pentru de-
r"l~ dc pe fagurele precedent. Odatli ce acest al doilea fagure este punerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza m ai bine,
')('''pnt In in.t regime cu oua, matca treee pe fagurele vecin - sa zicem datoritii cama~u telor nimfale pe care Ie con\-in ~i care sin t Li pite dc
din stinga celui central, ocupindu-l cu oua asemlinlitor fagurelui pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine inveli~uri nimIale,
din dreupta. deoarece in ace~tia albinele au creseut numai citeva genera~ de puiet.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitli forma u~or Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii
(Ic ve l'Weat, dl! mil.tcii - ajutatli de albinele din suiota ei - posibili- au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml
1"(<'0 unui control pentru a nu riimine alveole goale. !n acel~i timp numai de la un fagure la altu!.
II ~ U I'cllzli munca albinelor dOici, care elaboreazli secre~ii glandulare Matea oua in alveole perfect cura~te de grupul albinelor curiititoare
IIll lrorme pen~ru 0 serie de larve de aceea~i virstli. despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! ¢ spoiese interiorul fieciirei
Procedind asUel, cuibul ia 0 forma unitara si sferica in ansam- alveole cu secre~le glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat.
blul silu. Este forma pe care albinele au gasi1-0 ciI este cea care piis- Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura apari~ia microbilor
\r'()(Izli clildura constantli cu un consum de hrana mai redus. periculo~i pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele
Cuibul eu fagur,;; eu oua -'Ii larve tin ere este acoperit <>u gcija de euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE'
lod totlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 tem- grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la con-
I;f.~"lurll invariabila de 35-35,2°C. Aeest grup -social este aldituit din eluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor
nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve
IIlhncnotat din bel~ug cu <pOlen pentru refacerea eorpului gras con- iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume necura~te, trec
1IIIIIInt In timpul stadiului nimfal; ele au sarcina de a cloci ouale ~i a mal departe, iar matea Ie ocole~te ¢ nu depune oua in ele. Cura\irea ~i
ll1('n line cii1dura larvelor niiscute din ouiile ajunse la maturitate embrio- dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efec-
Darli. Alimentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere dega- tuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va
Jcozll 0 ciildura eorespunzlitoare. Dupa citeva zile de indeplindre a aces- depune de data aceasta in tot iagurele. •
tpl sarcini, alte albine !lbia eclozionate, yin sa Ie ia locul, iar ele trec Ie ,I nainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care
serviciul de doici ~a cum Yom voroi pu~ mai departe. deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata.
Obi~nuit, sfera cuibului este orinduitii aeolo unde schimbul de acr Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele poste-
se lace mai activ, deci in dreptul urdini~ului, dat flind cii puietul con- rloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul,
sumll 0 mare eantitate de oxigen. Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil
Forma aproximativa stericii a cuibului trebuie lasatli intactli. Schim- lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i ..
blirHe fllcute ad~seori de stupar oblig~ albinele din alte sectoare de 1'cti- u ~or Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll()
vitate sa vina lin"!ia cuibul ..span« pentru plistrarea echilibrului biologic vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc
~ I 11 eal<!.urii necesare. In aeeasta situaiie matca este silitli sa~i modilicg
Itpe~te de fundul alveolei. Matca ~i retrage apoi abdomenul din alveoln.
schema de depunere a oualor, ceea ce reduce par~ial din activitatea ei
80 Intoarce pulin in jurul ei, i~i introduce eapul in alveola vecina, pentru
ClIre trebuie sa fie neintreruptli. Stuparut car~~rge cl!i..bul introducind
II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in
In stera lui faguri goi cu scopul miiririi ~i extinderii cuibulw, y a avea
rezultate neplAcute, mal- ales cind apare 0 perioada cu timp r ece-:- Un t,ft . Tn f elul acesta ea i~i continua activitatea sa procreatoare, flira oprire,
reglm termic zdruncinat se reface dupa multe ore ~i chiar zile. Pentru r t ~t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei.
cxLinderea cuibului, fagumi se ~ totdeauna in dreapta ~i stinga celor _ Dar cine, ~i ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l
marginali sferei cuibului, intre ace~tia ~i eei cu plistura care marclreazli • 1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori.
marginea euibului. _ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza
Puterea de procreaiie a matcilor este legatii mai ales de virsta lor; Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului ~i eonstatli starea ei de cura~enie
mlltcile tinere de un an depun in euib, in primavara, CU 37,7'/, mal multe Jl~Ilt.J' u n depune ou5, ea determina ~ i sexul viitoarei larve ce se na~ te
oua Ia\lI de matcile de dOi ani. IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind.
tn nIadl de acestea, matcile tinere pastreaza 0 st~icta l'Cgula in V Illn "PU" In treneA t ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecun-
torma unitnrii ~i l lira goluri a euibului, pe cind cele de trei ani, deseori,
ttlll~ II~ npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din o uli nerecundatc.
depun ouMe mai pu\in regulat in elipse ¢ adeseori eu goluri.
11;)
11 ~
~(' ~h.·fllc..·nL inte l'vine! oure in HccusL..1 detemltnore n sexului, S-{lU
" II)I ~I 1-cIl1JlCrnlul'i sci(z utc. A(.'t' itS tli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\ploJdt."
Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc. dtn care se VOl' Ilo~tc numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp
II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in
IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului IDterna~ional de ApiculturA a1
t, I\HCmCllca sitllLl~ie Iii dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut£\: .
til Cm: conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-tim spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I
AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. Obi~nuit, npicul-
{I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel 111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare ~i situa~ia se redreseazl'i tn
!'flld (On race con lrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioa- l-olo nic. Acel)stli. m anitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinc lf'
f{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll
III'1U1 singurot ice !ji d~nel\u ouA 1l~0 cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri
IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va n~te 0 alblnA lucril- .>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c,
IMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll 1n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t
IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va na~t.e un trintor. De multe ori , ~i in anumitC" din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc.
1I{'Ztir1m: - primAvara ~i toamna, dacA in calea ei apar ~i alveole largi ('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte
de Il'lnlOl"i , Ie ocol~l:e, nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colon ia tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez-
IIU ure ncvaie de trlntori.
\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ •.
/lCOLI'U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a
It/tllt'llt 10 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie ,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie"
trul fll£:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioa- "dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la
I-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste, rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul,
IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile ~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de
II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare ~i nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare,
In plcJourc ~i IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din (....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i
uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1 VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a
IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In ducc mai departe destinul coloniei.
(.·III~. orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate - Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~
III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta .mbA un apicultor incepA1t>r.
IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se bAnuie~te cA in - Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate
1l00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eli- progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost
Iwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe - tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA
cundeuzA_ In sprijinu l acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSj- tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. Cerce-
Hult, matea, atunci clnd tntIlne~te citeva alveole mari de trintor intr- un tAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite,
togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie ocole~te. Ea depune ouA ..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re§ te~ a puietului mceteazli In
lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari tDtlIpm::ntura de 12,8°C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea
<:Iiro ru chinr ~i albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. ~ i pe carc ,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exte-
matcD Ie ocu~ eu ouA. nelecundate din cele de trintor. I-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea
MAtcile pres bAtrine ~i epuizate, care obi~nuit sint schimbate curlad III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura
do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_ .xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii
l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite" . 11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din
~Int cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune .tIID. pc care albinele 0 regleazli..
ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA ..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati-
de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop "nrc:? icrmtca. lI n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35°C. men-
preu mare ~i care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obliga- ,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:-
lol'lu ce ~i 1-6 fAcut atit ea, cit ~i aibinele ce 0 inconjoarA. Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul
Prlnl.re aces-tea pot fi ~ i mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 pe- III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are
rlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c, 4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea
pc hIndu! stupulu i unde este gasitA ~ i reanimatA - tncep in prim1ivar!'1 htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn-
Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii aO (I~i 11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1
tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se i ve~tc ~I in 11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(l°C - I'educe lunglmea trompei mpi
('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbo r de /'11(" In r!,.. t· l ~ 15\11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35°C 8- {l
twpc n: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l'pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint. 1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl'/\ illCllcclul cubltnt ~ I donilli.

1~ 'I Ir) ...... Hr.


Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, ~i de aceea are nevoie de 0 Clln-
!lrsoc, illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie tit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r).
tin ntrllgi1 nten~lo stuparilor care f~r~ !!!otivELte"meinice deschid stupii De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101
n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli sco~ din- Stup etc. Pwetul suferA pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!)
11'\\llt fo oceste ocazii. limIa - dupa cum liti~i - are oum ai substante nutritive, ea nu poutf'
- Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill
,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor. albinelor, la aparatul circulator,
Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea insii~i 0 -rol'l)ll1
- Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl'
IHI L'I'cU din fagurii stupului. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat schimb reciproc; albin a singuratici - a~a cum am mal spus - 1ll 0,1I'1~
In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA. curind p~u:atA semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c:
H(I(-,'cU nd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea eoboarl1 Ia 12,5°C (Krog ~.a .). Este cunoscut cA putereo calorica a unu i
prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combus- --com bustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii
IIhllld eel mai des11vi~it . Ch.imi~tii i-au dat denumirea de hidrati de degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de Hcr
(.·ftr() On - adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.'
In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator,
elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C,
"'U su_pU§i unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - , In cazul coloniei ~i cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comu-
ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse nitate are 0 rezervii de miere in gu~ii, - organ considerat cA reprezinLfl
tie un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine s tudiate stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii
din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori dildurii. Acolo .ge afIIa prezent ~i oxigenul din saw aerieni, din trahec lc
IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd ~i traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril
('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite, ~i miJ?Care, deci energle.
IJc cxemplu , gazul inert care este azot~ Rut:..liL care intrA in aerul de Ceea ce este mai uimitor privind desf!1~urarea procesuIui de pro-
reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu ducere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men -
I~ ucide, c[ ~~ar detenn1n~A degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii
telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din
'lU se consuma de loe oxigen, D~, albinele pot Eroduce ~durl:i, tAra mu~chi ~ i sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica ~i aite pro-
ox.1gcllul d~ la exterior~ Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes duse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii .
dod este nevoie, In schimb, clnd este v~rb a de 0 activitate'tn afara s tu- circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei ~i pentru indeplinirea
pulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA". altor sarcini pe care Ie mai au.
- Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor. Caldura din ~nterioru l corpului lor este variala dnd in iagun!
- Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in
core In cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarl1 ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14° ~a 28 °C chiar du.eil
eu njutorul a paratului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana pre- atare. ternnometrul inregistreazA _7°C, CereetAtorH au stabilit di alb i-
lucrntA de aparatul digestiv - a~a cum U cunoa~eti flind descris la nele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\
tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1 cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod in V(,: I'"
organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen. ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA
C h imi~tii denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - a~a cum sint reptile1e ~ I
tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In car~ p~tii. Dar - 8.'?a cum v-am mai spus - -a lbinele sint poylclloterme n\J-
bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine I1Hli in timpul nop~ii, iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempe-
I'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd <temperatura se urdl
t\bc rii, IIi astlel ia na~tere cl1Idura ~ i energia. Procesul acesta este ase- ~i ('\1 alit mai mult clnd albinele stau tn grup mai numeros pornind
mlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate de III 20°C.
nrdc 1'Ar~ oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI
de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul De indatl1 insl1 ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatunt
I'i\mt nl! nproope constantA !iitfe 34 Iii 35,2°C, indiferent de eea din af(lra
scos pe co~ul sobeL .~ "I7> II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC
"Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare s uprafa~ comparatA '1',11I dCI.lSllPI·U fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de
eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin "ul IHUlt :15,2°C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In
rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai II IC1')\ " ) lwC'. In 24 zUe 1<1 t.rin1.01'i ~ i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull
nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,I n acest scop albina OIJ'Il'I' vll t {'(I 1I\I,mci dn d rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\

1"r; ''1 7
nllmo ! do 30°C, me lamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile
In loe d l! 21 ; cio d temperatura este mai mica, in jur.ul a 20°C, albinele
H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal,
net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe
(Ie ~ J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite.
Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se indeplin~te dato-
I,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei condi~ii principaIe:
n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b)
ClJl onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea
I rncntine temperatura la 35-35,2°C; c) in faguri sa fie rezerve de
I 11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei.
S ISTEMUL R ESPIRATOR AL COLONIEI
l,cgat de problema cuibulu.i ~i mediul sau de dezvoltare va. veti
n ~ l c plu desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar Grupul ventilatoarelor
lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i
CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda
Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd
nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali, De~i
(w urn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de
111 CUlbul ei. carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisu dl. $i
lnlocuit cu oxigen,
Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt
prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,
Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii.
Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sa u
nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura ,
astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId
puietului, sint silite sa se resfire pe suprafa¥i elipselor !},i sa-~i agit e
aripile pentru racorirea atmosferei in<lerioare.
Grupul sOiCial al albinelor ventilatoare, ce reprezintA sistemu!
respirator al coloniei, determina. 0 circulatie mai mult sau mai pu\in
activa. a aerului prin introducerea aerului proaspat din afari1, incarcwl
eu oXigen $i eliminarea din stup a celui viciat, incarcat eu bioxid de
carbon. tn stup - dupii Herzel $Al. - sint adevarate .,baltoace de ~I ('I'
stricat, continind peste 31h bioxid de carbon. P rocentul de oxigen poat (',
de asemenea, sa se saraceasca mult ~i repede, dnd - in acela$i <limp
- numai Ia citeva zeci de ceniimetri ca distanta, compozitia atmos Ccii
din stup sa fie mult apropiata fata de aeru! din afara".
Albinele par sa nu fie fn.gri;orate de aces<le situatii, intrucit :£agul'j i
de~i slnt destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, ~i se
creeaza u~or 0 acumulare de gaz carbonic, acesta este lnsa repaclc
impra$tiat -$i eliminat prin urdini$ eu ajutorul ventilatiei
Desigur ca atunci clnd schimbul de aer nu se face in mod normll\'
'nr temperatura urca in interior, colonia va suferi, caei .stigmele res pi-
fHtorii !} i 1.raheolele condueatoare, se umplu Cll apa condensata din
vnporii stupului, ceea ce duce la asfixierea colonieL Asemenea accidente
He petrec daca stupii au foS't uita\i inchi~i -$i ventilatia nu se poa te
r'cnliza ei-.icient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- [\.,u cum vom STatu 1<1 apicultura paS'l.orala - n-11U mijloaec suJi -
{'I~ nt(' de venLilatie .c,;i llcrisi r'(>.

149
Neecsaru l de uxigt.,·11 III unci ("'Olouii CSlC foa rle mare, ~tiut fiiod pc Stlprwl.lllI 'f~guril or cu pu le l, h IUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se
et\ flcellre albinA consulllh de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel a l orga· urcll , iar temperatura sC£ldc. Cllld tn Hchimb upare un trig bruse, tCI1i-
nlsllIului uman, binein ~e l es ill raport de gl'eutatea coloniei fa~ de om. peratura ctlibu lu i se echilibrcu"l1 t n ee l lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc
NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1. cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulu l nu coboara. deeil eel mult 1<1
d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25 °C. in aeeea~i O,4-0,5°C, fa\a de un cuib netulbura t de 0 asemenea aparitie brusc!i.
pc rioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon In schimb, 10. marginile cwbului temperatura poate cohort cu l,2°C
UlHlel : (H. Heran).
Cr~terea metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0
Oldlen Bloxtd de carbon
urcare a higrometriei relative ~i absolute in zona puietului; aceasUl
N IMlmpu l
m' m' depa ~ire de<terminA ea in euib sA se nascA un numAr roai mare de
viitoare culegatoare pentru eulesul mare din luna mai, de la primu)
Prlrn.iivara 29,754 30,406 salclm ~i apoi 1a eel mai tardiv, cit ~ i la eel din iunie, de la ZmeUl"a
~j teL Orice coborire a tempera'lurli cuibului care nu ar fi compensatA,
Vllrn 17,336 17,575
se va rAsCringe implicit nu numai asupra depuneriJ unw numlir mm
Toomna 2.4,795 25,681 mie de ouA in cuib, dar ~i la anonnala dezvoltare a puietului la ter-
11I1·na 212,594- 25,Q36
menele !;tiute, cAci procesul biologic de mitozA - deci ritmul de divi-
zare a celulei vii - silled intirzieri.
Dar dadi colonia are un sistem atit de precis in priVinta termoge-
Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin nezei in cuib, ea are lli mijloace practice de rAcorire a cuibului dod
(Ic~iunea unei ventilatii active, ci ~i priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia temperatura depA ~~te 31°C. In acest eaz rindurile clooitoarelor se
colonia ~i anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa, resCir!, rare!1erea albinelor r!core!?te atmosfera stupului, pAstrind un
lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul echilibru tntre producerea de apa din metabolizarea hranei lli elimina-
npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on rea ei din corpul acestora.
o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn nemi~eare, pline pioA Intr-o mAsurA egala trebuie tnlAturat de stupar ~i exeesul de
10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde cAld urA, in timpul verilor seeetoase ~ i cu temperatun mario ~ezarea
Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee imbun 1itA\e~te atmosfera. In felul Blupinei Va fi asUel orindUitli. ~ a inci1. soarele arzAtor sci , nu intIuen-
llcesta ptemperatura din interior seade simtitor. ~eze cuibuL In mod praclic, vara, stupii trebuie sA fie adciposti~i la
Obi ~ nuit, 0 parte d in grupul socia l !II albinelor ventilatoare i~ i IMrgine de pcidure, ell orientarea spre est, 'Ceea oe Ie va folosi de daua.
Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib minge 36°C. Acest grup se ori albinelor, cAd diminea\a pornesc la lucru mai devreme, ~i se evi1li.
u~azA in lan~ la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de la marginea fagu- I'azele solare fierbinli de la amiaza. Urdini~ele deschise larg pe toatA
rilor pinA spre urdini~. Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup I t\~imea stupului, favorizeaza r!coarea in interiorul cuibulw, folosind
de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat grupe sociale mai mari de ventilatoare ~i dind posibilitate sA creasc~
din interior cu ajutorul mi~!rii aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t numArul culegatoarelor.
cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda o grijA mare ~i permanentA pentru cuib atit in primAverile reci,
odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa- ell lli vara este - dupA Comeron Jay (S,U.A.) - ca temperatura de
"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA , ceea ce este :15,2°C sA fie coordonatA eu 0 umiditdte de 96'1,. DacA acest procent de
cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Gru- umidjtate seade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateaUi., pierd din
puri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile gr~ lIlalea normaJIi ~i detenninA apari~a in crub a une} mortalitAti
stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe tnscrnnate de nimfe, dintre cele aproape sA ajungA la maturitate.
rundul stupului ~i moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete Umiditatea ce variaza in raport de temperatura mediului ambiant
bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1). Ctl~ (l necesitate fiziologicA pen'tnJ colonie. Cind temperatura rAmine
CLiren tul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus COI1R!,:mHi in tot euprinsul stupului, umiditatea ramlne !5i ea la acela~ i
nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi ·automat. Higrometria " lvel, dicj colonia este supusA legilor fizice normale s,i anume: 0 OGre·
ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidi- ('(H'C N mt:itate de GeT va contine 0 anumitli cantttate de ·apli, la 0 anu·
lutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie supra- milt' I.etnperatura . DacA propor\ia de vapori din aeruI de respiratie al
in dilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli euren- I1 lh lnc lOl' csle superioarA celei nonnale, indicate mai inainte, ineepe
lui de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli. ::on d c ll ~nrca 1M pc pel'e~i in punctele cele mai reei. Atit limp cit colonia
Ytl pn!3 tnl tcmpcrntu-r8 interioru~ui stu,pului deasupra temperaturii exte-
'J tlI!rlz. ( H =) _ Unitate de !recventA eu Ilmb lli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen
1"I!I'I()dk. CAre e r ~petA La f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OC undll. !'I tll ll'c. I(Lmos fcru sl.upuJ ui ramlne relativ mai uscatA decit atmos!era

1,,0 15 1
('xt.crioarii ~i nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate
rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un
mel,·u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia
dlntre ac~ti factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare
In "aporturile dintre ei.
Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita
<1c colidensare, fara sa fie de~itii, se zice ca acel aer este saturat
rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii
II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
"lIrc totu~i pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU
cdc mai reci ale "tupului. ~I EXCRETOR AL COLONIEI
In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei,
In lervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre
IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai
Grupul social al albinelor doici
IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare. Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu m atca neim-
In afara de temperatura ~i umiditate cuibul are nevoie de spapu perecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei,
MU rlcien·t pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir! iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in con-
," "'c sint aprilie ~i mai o Atunci colonia preglite~te contigente noi de tinuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor ~i a
vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfir~itul puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature.
verli albinele ~i pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe- In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care i~i cre~ pilli cu laple
\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colo- scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama i~i alapteaza copilul de la
nlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg sinul sau.
pentru cuib. Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un
lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei ~i legile sale mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu
de conduitii. grande producatoare de hrana larvaril denumita lapti~or (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece ln tru-
chipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta
de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este
covm,itor, ~tiu t fiind ea hrana stii la baza J 2 3
vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea
in expunerea noastra 0 eJ<tindere roai mare.
Via~ coloniei de atbine se intemeiazli
pe trei func\ii fundamentale, exercitate de
Bparatul digestiv, circulator ~i excretor, iar
elementele de care depinde viata ce se des-
rll~ara in sinul coloniei slnt: lapti~orcl,
mierea, ,p olenul ~i apa. In cadrul acestei co-
munitap, procesul de alimentare are loe
prinJtr-un schimb permanent din gura in gura
u elementelor ariltate, astre1 ca asistiim la
un metabolism realizat in cadrul unui ade-
vArat superonganism, denumit a~ - pe
drept cuvint - de marele cereetiitor profesor
dr. R. Chauvin.
Tinerele albine, dupa ce plirasesc al- Fig. 21. - Glandele i arin,giene
voolele natale, sil1t lniometate, cad ele nu din cap. ~rdductaoare de dap-
\4or :
nsumll hrana directa in starliul de nim£1I. 1 - glanda din dreapta; 2 -
Pc loaUi du rata acestui starliu nimla1 se creierul; 3 - ochU: 4 -
Chlde.rea de deversare a LApt1~-
des-
hrA"csc din propriile rezerve corporale, din rulu l.

153
11r~ 1 ~'lrp grus despre care am vorb it la anatomia albinei. Ahmci cind ele mierea Cll care albinele se alilllcnt~uzl\ c1in bel~ ug ~ i pe cure 0 au I II
11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc putina hrana intiiritoare ~i apar gu~i, cincl ineep 0 astfel de lucrare.
(llil('-\it~. ell mi~c~ri lremurinde ~i nes·jgure pe pjeioare. Apoi ele se m- In felul aratet mai sus iu.e reaza marele gr up social al albinclor
.1i·l·lIpl ~ sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum ¢rei decenii dolci incepind din a treia zi din viata lor ~i pina la a 11-12 zi de I"
111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C
de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - <lin contra - ele au nevoie de laj>- est~ colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama.
11 ~''''1I 1 gllsit din bel~ug pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II
(101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine,
III 1.1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara 8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur
Inpl ollsil in care inoati! larvele ~i 0 inghit eu lacomie, piirltsesc ace~ti mai ell seama 0 hranesc ell Hipti~or; tlntensitatea depunerii oualor de
rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in
)Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\. calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze
\ II relu l acesta i~i ..etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in tim- zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in
pili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul lar- ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea ~i calitatea secretiei glandulare eu
vI'J c'r slnt sub forma de mugur~i. Despre aceste schimburi organiee v-am care este hriinitii.
vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de - Dar de ee amintiti .i de "calitatea" lapti~rului? intreabii u nul
('I' i(. douil procese de histolizii ~i histogenozii. din apicultorii ineepiitori.
C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului - Pentru cii H;pti~orul nu este decit un derivat aI polenului
IjrflS ~l cind rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen
tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib. m"; v aloros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare, lapti~ rul
va urma aeee~ scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus
At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii
hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un lapti~r
t'UllllJOlJenta lapti~ruhii ce-I ofem in raport de virsta laruelor pe core
de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albine-
10 Inyri;esc. .Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai lor dOici consumatoare ~i deci asupra puietului care va m erescut in
more de protide pe care Ie ofera dOicile in virsti! de 8-10 zile. M.
conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii
lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti
etc., care au taate substantele necesare producerii unui lapti~or de
nminoacizii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii
Ind cmbrionul piirase~te coaja oului. In schimb, hrana larvelor in ealitate superioara.
vh'stll de peste 1re'i zile coniine ~i 0 proportie insemnatll de hidrati de Hrana 'g landularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee
cHI·bon. o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde nemi~catii ,
Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo
Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio- un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt ~i sarcina aeestui
"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe
mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare. !agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se
I n mod obi~nuiJt eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite formeaza de indati! alt grup de curlenee, ~i ea continua deci sa fie ali-
rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici men·t atii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin.
moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24 Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana
dc ore de la na~tere, sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile. larvelor ~i alimentatia cu polen a albinelor doici, am pa~it in domeniul
In felul acesta albinele doici oiera numai lapti~r tuturor larvelor, aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de gru-
Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar. pul social al ·doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama
lor - acea femela foourrdii care este matea.
Apoi, larvele de matea primesc lap~or in coilitinuare, pina la capacire,
Inr cele lueratoare ~i trinton care depa~esc virsta de !rei zile primesc Procesele de hriinire nu-~i limiieaza existenta numai la acest
o hrnna compusa din polen, miere ~i api!, care Ie va servi la comple- produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consu-
Wren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar. mind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac
8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii
Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele ~ i alte seeretii glandulare ~i feromonale. Proeesul privit in t otalitatea
nlmre timp de 12 zile , pinn la maturizarea ~i cclozionarea lor din alveo- h.1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit §i eel circulator ~i excretar, cAci
Iclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colo-
II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele ~i hidratii de nlcl. Ccrcetiitorii Nixon ~i Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal
cn l'hnn , sint net-esuri producerii de solzi~oni de eeara, in afara de Itotopi radioactivi numai In ~ase albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll

11i1 l!lr;
rI'HI~ 0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles toam na, care vor indepl.ini san'ina de u Ci doici in primavara vi iwllf('
en r~" llIl de 24 'I, I-au primit ~i e1e in scurt limp. Este dovada indubi- sau, uneori , chiar spre sIir~Hu l jeL'uii, de~i au virsta de 4-5 lu ni,
tnhllA c~ hra na circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemo- aceste glande sint t inere fiziologic ~i deci neuzate. Glanrlele ra r in-
It 111 (oUI. giene primesc pe cale hemolimfalii toate substantele prejioase Hi e
o altll forma de digestie ~i circulaiie 0 prezintii polenul ingerat polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin in te r-
"'"'" trece din gu~a in proventricol, digerat par~al acolo ~i completat cu meruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marc-
(l!H<",tia din stomac. EJ contribuie la formarea liipti~ruJui care circula lui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI
In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor ~i matcii, fara de care ea are polenul in mana coloniei.
1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0
til [,Iecare grauncior de ,p olen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care .ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent ~ j U II
h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene ~i mandi- suav miros de miere; pH~ul sau este de 4,7 iar alti ehimi~ti I-au giisil
[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor ~i circu- chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc
IfI\lu ci, ~i ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului care II 0/ 0 zahar inveNit.
j(r1l8 . Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen \i ,
" 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci ~i avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d ac~ acini sint uza~i. vacuolele ') lor
In /leeste procese, digestia ~i circuJatia sint infratite. nu se mal viid ~i devin moi. se mic~oreaza, sint subtiri ~i agataii de
In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc lapti~or, produc in
8llhsum\e complexe· sub actiunea enzimelor, ~i astfel, proteinele animale continuare enzime.
~I lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii In compozitia liipti~oruJui intra: proteine, lipide, vitamine, anti-
cll ibului ~i la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai. biotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi gra~i.
Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale hiarati de carbon, subs1an~e radioadtive, precum ~i adZ; nucleid.
C(lmpusa din polen ~i miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a
[oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in
ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduu- expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna " pri-
die sint adunate in punga rectala ~i de acolo, in zbor, sint eliminate. mul" ca importantii ~i cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca
Decl, iati! cii apare ~i sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai
~I circulator. mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hi-
Excretie este ~i acel fen omen de eliminare din proventricul in drogen, oxigen, azot ~i sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele
o/lvitatea bucala a acelui !nveli~ grnsimos al polenului denUIni~ poZeina; doici regleaza compozi~a alimentelor ~i Ie ofera larvelor celor trei
occst reZiiduu, regurgitat ~i amestecat 'CU secretia glandelor salivare ~i caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog;
care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele ra~inoase culese de - este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromolecu-
pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni lare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa
rol in viala coloniei este foarte important, ~i-I vom explica la locul Chauvin - proteinele din lapti~or cons"tituie mijlocul cu care doicile
potrivit. regleaza compozitia alimentelor ce Ie ofera larvelor."
lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circu-
lutorii ~i excretorii in viata coloniei de albine. Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} ~i gl<1buline').
Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se i\<Cestea doua din urma me pante din clasa proteinelor simple, care
prezinUi lapti~oruJ ~i rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale prin hidroliza cnzimalkii sau acidil dau aminoactzii. Dupa cerceti!torii,
~i an ume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul
Amnon ~i Z<xlhJ, 0 parte din aceste proteine serves<! ca surse de azot.
mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei. Autorii de mal sus au gasit In lapti~r: colinesteraza n~pecificii ~i 0
(osimaza aci'cla, enzima produsil de glandele faringiene ale doicilor. Pro-
teinele insa din la~or n-au nici 0 legaturii cu determinarea castelor .
Rqlul liip~oruIui in viala coloniei
A m inoacizii sint ca ni~e veritabile "ciiriimizi ale v.i etii" dupa
Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de "'lin Ii caracterizeazii prof. M. Prenant. N~terea lor are loc in cl to-
In eclozJonat cit aceste glande secreta lapti~rul, este skins legatii de pl usma nuc1eului celulei care secreta enzime in interiorul vacuolelOl'
smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abun-
dent de proteine ~i vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit ~i ') V (/c llole ,.. cavltAtt In c1toplasmA. umplute eu solutU apoase .
•) Alb11r11ind _ prote1nA care intrA In compozltla slngeJUl sau a hernoUml ei , I a altor
eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in 114\111(1,· Iwgn n lce, solub llA. In apA, ooa g ulablHi prtn tncfUzire ~1 precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"
"r.flll l \~ I . ~
') nlH() utfrtc _ etas" de pro1t"lne cu mol~ule ma rl. s olubUe in SOlu\ U s aU ne, pre7.e nlC
•) Ac Ini - de lA euvtntul iatinesc acdnw - boAbA din ciorchine. 'n tllo"m A f #lOl£uln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lm un1\.a1.e .

15G 157
tI~ 0('0 10 ~i descompun particula in L'omponen~i chi mjci u~or de asimilat. In lapti ~or cercetiitorul G. Hoffman a descopedt ~i acidul hidro-
rei au uce"a~i componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul in- xidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc ~i
IQCllle~te suJ1u I". toracice.
Ilciz ii nucleici s lnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu Vitaminele din lapti~orul de matca. mai ales din cel secretat de
nllJ lbolul ADN ~i aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea
rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din co- larvelor ~i mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care
lonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile,
bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile.
din eei mai complec~i ~i servesc drept baz~ materiala a ereditaPl, Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta pre-
od u I ~i mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul mergatoare in formarea provitaminei A, care nu se gase~te direct in
tie II r ealiza metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor lapti.or decD! sub forma de compu~i ai ei, dar astfel transformatii are
1111hn81e ~ i vegetale. o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En
Una din definiWle ADN-ului ~i ca cuprins ~i ca expunere su- este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp
H\'~tIVi\ ~i foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande.
~pune: "inima cibernetica a celulei este constituita din ~iruri dubIe, De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata
" lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 cantitate
rtlnr~ iile uzinei celulare sint inscrise ill ~irurile acestea bizare, intr-o mare de vitamina A in stare naturala.
,... dlnc ~i cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea lapti~orului
I" 'Ipnrare ~i reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii ~i a proaspiit este bacrtericida ~i bactedostatiea, calitate pe care insa 0
kt 11(" 'I>etua este continut in ADN ~i comunicat in termeni impera- pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile.
Ilvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se ~tie totu~i di Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina ~i niacina (acidul
/lc('~ t acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul ribo- nicotinic) au, de asemenea, ca ~i addul pantotenic, 0 deosebita
II I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, mode- impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti
Il'Ozii actiunile microfizice ~i opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua· deosebite.
l '(\n Loru. In general, s-a stabiliit ca lapti~orul contine urmiitoarele vita-
ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado mine @rocente date in gamma/gram) :
,co'·ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care gamma/gram
i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se
com porte, ce trebuie sa caute ~i ce trebuie sa evite. ADN-ul este un Tiamina 1,2-1,8
reI de arhitect care stabile~te planul de ansamblu al vietti ~i care in- Riboflavina 6-28
Piridoxina 2,2-50
credin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonu- Ni'acina 48,25-125
cleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale infa~urate (acid ni'cotini~ - vitamina PP) urme
In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma Acid panthotenic 11il-130
\Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se llpe~te strins de Biotina (vitamina H) 1,6--41
Acid folic 0,16-0,5
s pu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care trans- Inositol 76-150
mite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM, Viot:amina C unne
urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest). Vitamina A $i 'E absent
ADN se gase~te obligatomu in nucleu ~i este detectat in toate Vitamina B12 urme
organitele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii
ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii. importanta in cre~terea puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pan-
Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale lapti~orului - mai totenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ.
pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capa- Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec
citalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie de vitamine ~i albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimu-
ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca late experimental eu vitamine riirnin active mult timp.
Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in lapti~or, In lapti~r s-a mai descoperit "i biopterina ~i neopterina, pe care
procesul de nimfoza nu se indepline~te complet ~i multe nimfe mor in doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce dovede~te ca ele pot
pl'lIgul trecerii in stadiul de imago. dlferentia calitativ ~i eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti-
~orului dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din U!:pti~or -
I) P(IU"Wr _ S\lbstan ~A macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA
""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut num Ar oareca.re de molecule de monomer. j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 ~i respect iv 53'10. Lar-

Ir,R 159
vclu - (ill P<'\ Chau vin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte
Imporlno Ui n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc.
Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu-
111 I ~ j Ie vom descrie acolo.
tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a
med ic de 16,32 0/ 0 , nind indispensabUa pentru cre!),terea ~i dezvoltarea
OI·Wlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa
dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dez-
volU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine".
Privit in ansamblu 1Apti~orul nu este un produs singular a1 glan- CillMISMUL COLONIE( ~(
dc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele secre~ un H1pti~or alb- CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOfI
Itt pt.6s-v iscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri-
/tle i pc care daicile ii dau numa i larvelor de matcl., in timp ce in tota- DE LUCRATOA '''';
IJll1lCa lii.ptil1orului intra ~I 0 secretie !impede a glandelor mandibulare
nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza '~i acid pantoterric in - Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCe-
('nnlitA\i mArite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de rentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicul-
lu crflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or lar- tor incepator.
velo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in com- - Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezle-
hlnn\,ji diferite ~i cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA gat-o. F apt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i-
Iorvc le de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mult cu !?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt
aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic
lucrAtoare !?i cele de trintor. DupA observatiile lui nu numai ell. frec- secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {ii cu cea a doi cilol'
vcn~a hri'iniril or fAcute este mai mare, dar ~i valoarea absolutA a acestei ce le-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti ne-
hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei re de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{'
zUe larvele de lucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd
- dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de au eclozionat din aiv eolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de
20 de orl mai multo ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli CO Il-
In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in sta- tinutul llipti ~oru lui det Iarvelor este variet ~ i ea doze !?i ca componen,a
dlul larval' - deci ~ase zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de in ooport de virsta doicil'or ~i a larvelor .
tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. ~n restul de trei zile a acestui DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal
"lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t
dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de secre~je limpede trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pin ti
u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel
- larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu IApti~or, chiar !?i atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd ,
dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0 incep sA se mi~oreze. De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO
pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful ovariole, numlirul lor se tot mi~reazA in special tn perioada stadi ulul
botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca.. nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de im~o - eind para-sesc
tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor
mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA, atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'i-
latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de toare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclo-
spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor zionate mAsoarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adeva-
Ii se d ~1U hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum ~i rata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d<l'tfi
v.itflminele riboflavina ~i acidu! folic, mai mare tn compara~ie eu ceea ce laNelor de lucratoare, aceasta Hind dozatA au preci2ie.
<l oicllc oferll. larvelor de lucr~toare. Ele insii primesc biotinA, tiarninii, Prof. M. Haydak !?i Palmer 'au dovedit cA in prima zi de stadiu 1<1 1'-
plri c1oxi nli . colina .j>i acid panto tenic in propor~ii mat mari, fatli -de cele
ore rite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein - var nu se obsevA schimbari insemnate in procentul de vitamine al J5pLi -
cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orului un ~orului servit de. doici Iarvelor de matca tinere sa u virstnice. Pe de a lt1\
rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe parte se produce 0 scAdere considerabili1 de vitamine in hrana distribu lttt
cOl'e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor. lucra toarelor virstnice, ptnA Ia 30'10 tn ce priveSjt.e t iamina, (il 'l, l)CnM
II - ", ,51;. Hi I
' flO
1,'lI ncldul lIicot inic (niaci na) ~I 90% pentru add ul pantotenic, caleu- puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie
Inl ~ (ItI ItInledule uscatc. dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii
H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele lapti~orului scad pe masurA ce alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr
In .,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
con tine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre-
hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram . Acel~i autor, im- \ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea
prrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din lapti~oru l dat Dumai lar- a glandelor m andibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc
\lclo.· de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA- pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. pro-
.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, ~i-o satisfac prin teinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia
. lnlclizarea lor, pornind de la hidra~ii de carbon - deci din glucide - glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ~i ceva din
cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1<l
ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind 18 sinteza Ji pt-
I:J,ti- 14,7'/ o ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit delor.
(.IX per imental larve Cll lapti~or din care au extras mai !nainte lipidele. Din cele expuse ati observat eli albinele dOlci dozeazA toate aeesle
RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit substan\e ca adevarati chimi,fti, oferind fiecArei larve din cele trei caste
In aint.e de a trece pragul acestui stadiu. o hrana. diferen\iatli. ,I n felul acesta s-a stabilit cA doicile fac 0 adevAratA
Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i sub- castraTe nutritivii larvelor de luerAtoare dindu-le combina\ii reduse de
i\lu n\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare polen in hrana mai simplA. AeeastA hrAnire diferentiata. actioneaza asu-
1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile. pra aparatului lor reproducator, riimfnfnd femele necomplete care sbia
Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ pot - tn anurnite situa\ii - sa depuna cUeva oull din care insA se VOl'
dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl n~te numai trintori.
Illl J ll pli~orul dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dez-
vnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare.
€SLC ~ i normal sA fie a~a caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande
InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te lApti~or gats !.licut de
III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei.
FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori,
Irlr'cpind din ziua a ~asea din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot
nj unge in stadiul de nimia.
Larvele de trilltor primesc ~i ele - dupa Gontaroski - un laptil;or
eu 0 substan~a cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrA-
lonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic ~ i riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti
moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA,
hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor
de lucrAtoare.
Diferen \e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr
dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee
(H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este
de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de
lucrl\ loare.
N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ
('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de lApti ~orul oferit
lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca
t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. ~i a celor de
lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~ 1
\' ''~ltl csle de numai 0,3 mg/gram.
Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. ~i dramuiU'i
c\t('odl1 lli In mi cr(Jgrame, infJuen~eazA asupra caracterelor ereditare al e

1112
1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt ce le care Ie-am nmi ntit ~i le ~HlJl d l~ .
cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gludd eiC',
lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p
care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol ca l n-
litic. In sfir-'lit, mai sint ~i substan~ele minerale, absolut necesare ! 'II :
fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de crea~ie .!?i de de,., \I\ ol -
tare, precum ~i intreaga ~i fO'm e variata gama a enzimelor.
Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ml~cii ap]'{1n-
pe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din
mi~carea lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli.
ALIMENTATIA
atunci~ ea apei sii-~i reia mi~arne rotarorii inotind in lapti~or au gum
lil METABOLISMUL COLONIEI deschislL
- Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna i n ~
Explicindu-va - tined apicultori - aceasta func~ie orgaruca a treba un apicultor incepMor !
(.'O iOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful - Cercetatorul trancez M. Ma this a transvazat larve abia ie.5it(
cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispen- din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c~ hrana ab-
sa t/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei. sorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar'-
Nu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie ~i metabo- dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I)
[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine.
depUnA annonie ~i dependent! rec:iproca.
tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei fiin~e din lumea ani- Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e
.noll\. ~i vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anu- casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile acee~i hrant. .
mite substante) gasite ~i Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia ~esutu ­
cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ~i ajutA la rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc
producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1, ~a drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat des-
cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate ~ i chiar dis- tinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie in c5
~I'use tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inge- albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus-
t'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de \ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize,
lllOra se desf.!i~oar~ un produs conttinuu de sinteza a materiei vii. caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, de~i in
Apa este $i ea un element indispensabil pentru cre~terea i?i dezvol.
primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam acee~i hrana.
tarea organelor, iar propor~ia ei in lapti~or este insemnata, caci nim- rl n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor trei
(ozarea se face mult mai u.!jior cind propor~ia de spa este m.!irita in pri- feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit ~i 0 repartitie diferitil:
mcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi -
ULpti~orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare.
ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila di'Spozi ~ie apa, ..Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp
Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti - lotre larva de matca ~j cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie ·1i
de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere
mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna destli~urare a alimenta- eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o
~j e i tn cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai botca ~i crescutli apoi numai cu 1.apti~or, se acomodeaza bine cu noua
ftsupr'« coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei repre- situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor ~i . albina - exista nu nUmoi 0
zcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta diferen~a specifica, ci. ~i nevoia unei alimenta~ii corespunzatoare nevoilo!"
III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de via~ a coloniei .!?l particulare\\. .
u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L. Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve trans-
FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere parente. se face astfel: doica ii?i .i ntroduce capul in aiveola larvei ~i cu
de Ja fnceputul toamnei ~i pinii apare primul cules principal in prima- ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se ~aza asl-
vu ra urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I" . lei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc
Subs tnn\c1e care iau parte la procesu:l de 'alimenta~ie sint de mare mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull -
Import(lnta prin fwr.c tia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:-
1M lU5
pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'·p nu
uuma! pc gura ci ~i prin inveli ~ul corporal aI larvei, care este foarte sub-
\Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2
mi nu te. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimen-
tUI'C, doicile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, vizi-
Ie Ie devin mai dese ~i se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea
It,,·velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen ~i apa
I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de secre~ie limpede, produsa de
~ 11I",.Ie l e mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM
de larve in lipide, marindu-~i in felu.l acesta zestrea corpului gras, de ENZIMELE ~I METABOLISM UL
core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
Uipti~orul nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite.
(,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelun- Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transror-
I(c~ tc hranirea cu lapti~or incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute male, asimilate ~i dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it
nume~lc prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un super-
tCiamna , au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat
1'1' ulbumine, glicogen ~ i lipide. Ele vor putea cre~te generaiii noi de organism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de
p" le t in prima\'ara viiroare ~ i citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in materii ~i energie intre organismul albinei ~i mediul inconjurator" .
lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele ~i-I pot reface de De £iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit
l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ polenu l cit ~ i mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22).
1'/1 II ,.IIna, fa~ de oricare polen recoltat in cursul verii. _ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator.
Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la for- _ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\iile
IIUII'oa spermatozoizilor. biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale
In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele i~i dezvoltli mult l'eae\ii10'· chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincro-
organismuL Creierul i~i mare~te volumul - de~i el ramine toatli viata cu nizarea ~i accelerarea.
aeola~i numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. Acee~i situatie 0
lnUlnim ~i la lan~1 nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigena. Hemo-
IIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30%
din greutatea larvei. Se intelege u~or de ce ele au nevoie de 0 a~a
mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele
pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
proeesul de dezvoltare.
Consumul substantelor a1imentare - mierea ~i polenul - este f'oarte
inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva,
nlbinele dOici foloses~/3 din volumul unei alveole....cu miere ~i 112 din
volumul celei cu polen. Cre~terea larvelor este prodigioasa ~i neintilnitli 2
pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii cre~tere este atribuitli
blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii Fig . 22. - Enzime produse pentru .descompu-
nerea polenului:
.netabolismul, cit ~i considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0 _ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. - celulele
8eumuleaza. ,I ntr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a glandelor lntesttnale care produc fermen,L
stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in
U opta zi. deci - cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea T~ " ...hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de
ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite (',,,,Ix,,, _ II Itpidelor ~i proteinelor. Fie.:are enzima - dupa biologul G .
slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;; 1';" g(\II(' _ lilt catalizeazii obi~nuit dedt un singur tip de reaclie ~i orielt
~ I nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza do 8urpl'i llzMot' s-ar parea, enzimele ~i moleculele asupra carora ele
ca.<trarea nutritivo. cu un specific Iwrmonal care atrafiaza apraape cam-
'1 I'Mflfhll'wl _ Oiubs l..·ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc
,,1('/ ()vnrele la albinele luerataare. '!!'.'tIIlI I·An

Ilili HI?
lI'cbuJo sn [ucrczc por a se ..recunoll~t~" ~i se atr3g, datoriUi: focmelor lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI,
tor geometrice. trehaloza , raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t'
o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii d C'n u-
dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie. A~adar. mesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1('
I1nzlmc le se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni". "diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa.
"I~n zimele. prezente in toote organismele vii - spuoe pro!. dr. Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un niveJ, dici ('1'
I. Durn il.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe con d i ~ii. Til
Ind uslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn
(ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare colon ic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcn l.l\
c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml'
or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acce-
iJr(ldusel
efCirea de energie etc. De~i enzimele - contrar catalizalorilor _ pot
ci ~i activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului
in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 a lbinc lol·
fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1 _
eficace dedt catalizatorii, e~ei unele reaetii biolagiee deeurg
dll t 1Ilult mai crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe indc-
uc a suIA de mii'l pin~ la un milian de ari mai repede". iete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i.
Ele sint vizibile la microscop ~i asemanatoare oareeum eu levurHe t} Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU
C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil
('h lrniec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere la 0 temperatura pestl'
Ull Co1'l de acee~i glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, ~i deei 42--45°C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc
rlccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene pro- pAstrata. prea mult timp, ~i mi~oreaza cantitatea initiala de inverta7.ii.
Ilu o Ulptl$orul pe eare-l euno~teti, iar dupa treeerea eelar 10-12 zile Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc
rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime ~ i in acest
uJonde ofera comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelu- caz mierea va poseda putine diastaze.
r"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul A'c tiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se mArgin~te numai In
mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea pole-
~(')ns umul propriu al inseetei. Tot aceste glande pr~ue $i oxidaza care nuIui, elci procesul de descom'punere a polenului continu~ $i in intesti-
tlc~i o neaza direct asupra glucozei din gu~A, unde intUoelJote a altA enzimii : nul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli. D c~i
Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de gr~unci orii de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin
nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor agen~ ce or putea hrlecta mierea. micrdpil ~i izbute~te sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor.
Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din gu~a dau $i catalaza, inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl"
cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii nmilaze : alIa ~i beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in
(ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale ~i toracice, secreta enzime gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin.
foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA Amilaza este mai pu~in s ensibilki la caldura <iecit invertaza, ceea l'('
pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen, are importan\A in analiza probelor de mlere, privind diastazele pe carl'
Enzimele amintitemaiinainte-lnvertaza~iamilaza_.de$i slnt Ie cuprinde. In schimb, este sensibilli fatA de ionu l ) de hidrogen,
produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele Ambele enzime stnt sensibile Ia imb&trinire. Dupa J. Louveau.,<,
r(>zu lta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iili anume: pierderea ~ivita~U eru.imatice a amilazei merge de I-a 10% la 33% in ·
nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn Lr-un an . ~i 31-37% in doi nai. Invertaza est e ~ i mai fragiUi : distrugeren
grAunciorii de polen, Ie dizolvli con~inutul ~i rupind moleculele de amidon ci atitl€e 43% .pe an ~i 51% in doi ani in .mierea de iarbA neagl'ii (Calluna
Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din v-ulgnris L.).
1I 11bS l ~ ntel e dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul UnH cercetlitori sustin -cii. amilaza este un amestec de mai mult i
fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale t e rm en~ i care au nevoie de prezenta ionHor de cIor pentru . a-~i indepli ni
!nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono. 8nrcinile.
za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia, fruc~ lnhibina este 0 alta enzimii pretioasii aflata in miere; ea frineaz;1
tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul tnmu l\irea bacteriilor. Este 0 glicozidaza care in prezenta oxigenului pro-
nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA du te din !ructoza apa ox igena~ cu elect sterilizator. Este insii. sensibilll
tic ,r,lundclc :fa r ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidro- 10 lumina sola rii care 0 distruge.
II I," tou r" - droJd!~. ' I j.", " luh, M'W 101'''1' II" !I!"'''' 11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..

100 lIiD
O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUlsporlnte
pfl R ~ru
Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.l·ea e i. .l!:a trans(onuil Jnll·n in Hicfltuircu n1uterie i vii a celulelol', l'epara ~es utu!' i[e lt zale. ddor-
o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma( n1 ln'nd ~i cre~terea lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei
111HIIIlc, Cnsic de larve 81 d lror metabolism se diIel'en~iaza.
OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M , Prena nt - rixeazA Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telo l' aUnh'
uxlgo llul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in In col"pul slbinei ~ i exercita influenta regulatoare a unor rUll c~i i, :11;1
Il'ft pJro~lc, ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro- cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemo limHi secre\ii lc lor
CI'RC I(· de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea ell electe de impulsie ~i reglare.
C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .."i fosfolipaza; in special prima Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii chi ~
i.l1·... un importan t 1'01 in respiratia insectei. mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA.
'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite : Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'O-
d,·!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de form are a aci- ccsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl'
(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de tox i- metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill
(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri- proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill -
111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'- tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce d etel'min(l
IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem. metabolismul in tunetie de product'ia lor.
I<:nzimele din clptu~eaJa stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nu- Albinele metabolizeaza hrana trans[orma~ din nectar in miere C3
Itll lvL', dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de
.1 1111'10 : sh'AbAtind peretti ·intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i ~i zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaha-
IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale rid. CU ajutorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! -
_I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica ~i In repararea celule- dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu -
lor UZflll:'. lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara activitA.\ilor ce
}o~ uncti on a rea enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans Ie desfa~arA in stup sau in aCara lu i. Decl. mierea egte 0 hrallu ener-
Ul~(:rHU1 poienul este cel care contine ~i ajuta Ia formarea unuj complex
geticil $i nu una de cre~tere.
til' cn1.ime.
In procesul de alimenta~ie vom gAsi un metabolism celular, pri-
Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele vind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale ~i apa.
mat(l/Jolice, ci'ici ~ cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este
1'C-~ IXlnsu bil pentru primenirea pennanen tA ~i foarte rapida a materiei
Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta v itali! albi-
vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru nile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fe l
11l\(){'uire-u eu ce'le noi. I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se

jl1etabolism.u t transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie ur- hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de
tH:'irc ~ tc din clipa dnd au intrat tn organism prin absorb~ie ~i pIna. cind ~r~ele fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA ~i depozitate in ea
sln t. eliminate pArtile lor nefolositoare. lI n mod obi!inuit, coloniile puter, [ur in intestillul sub~i re sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sin l
\l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept consecin~, un consum redus dcpozitate ~i sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate tra ns-
dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii pre- form a la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemo-
lun gitn vie\uire a aibinelor ei. La coloniile slabe - mai ales tonmna - Umti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie.
mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo-
rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i't atii !1ubrede a coloniei ~; ~cl In glucoUi ~i fructoza.. Sub forma aceasta intra tn protoplasma celu-
/I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor. Inrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd
Totu ~ i, a vind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate supe- "n npara bioxidul de carbon ~i apa. 0 parte din branA este transIormata
rloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine ~i pozitiv asupra In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu,
Illc toholi smu lui, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic Metabolismul azotului. In mod obl~nuit azotul spare in organislOu l
c(' [ulcl nervouse. Unele s:s teme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a
Itl sinteza de noi substan~e , pe dnd altele iau parte Ia degrad area celot' IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui
prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular. crc!)te cu 500/ 0 ri'iminind la un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evo-
Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; . IUl'ozfl ~ i 'g landele faringine producatoar e de lapti!?or ingaduind tinere-
li ce . c rccte de rcglare !1 i efecte energetice. 10)' ulbine sA devinA doici.

liO 1i t
o SCl'\clCI'C a azotuJui din organism pt'ovoac~ un dezcchilibru aJ me- b jJ it eehilibrul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloniilc di nd
hlhnlllu l\Hlu l . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent :;; i recoltli mul\umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c.
~IO ,nlo rl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA, acti~\,j­ 10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresu l,fl,
!lII Cn l10rmillli de hranire a albinelor este foarte tulburata , deoarece aces- drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cgle-
tC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - a~a cwn este eel al necta- ment.area metabolismului prolidic iau parte ~ i centrii nervo!;ii inllu cnttt\ i
I'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In m od curent. In consecin\A, aceasta de eo zima prloteazii ~i indirect de hormonL Dupli Hola chi ar ~i addul
hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azotului. deter- glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea «zot'ul lil
ullnll inn cgrirea albinelor, care devin lucioase. i~ i pi erd peri ~oril ee Ie amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll'
1I/!Op u l'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt',
IJQ/If {Ie.. rx1d ure. oum este de pildli. l ecltina.
Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i
lO ll8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura . In sc-himh
rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-, - dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII -
1111 normal, aciditatea se «propie de cea a mierli, restabllindu-se echili- sumul de apa seade. E;ite cunoscut fen omen ul care are loc la toate orga-
IlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului tem- ~mele__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl
JWI·fllll t'll sa nu coaboare sub 30°C. aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai multli cdldurjj de Ia organis llt,
Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid d€j:i:t~ a e.,..ul u scat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este u ri
IJr! ..... perfect complex b loliziologic, ufmeazA ~i ea acees!1i lege.
Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din he- Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc
II)I)lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com- legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : cor-
p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina pora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin
rn Ollrtell in intregime a coloniei. sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct"
Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism. iar eel de al doilea sA miC!):oreze con~inutu l de apA d in hemoHmfA, reali -
Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenu- zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
lu]. Cele mai importante - dupA Hola - s int prot einele digestibile ~i MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de pre-
nmlnoacizil legati de ace~ia, lucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult
Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, ~i chiar diferit in com~arape cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAna-
mni mult ; in ete snit cuprin~i tori a minoacizii ca acidul glutamic, toase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C<I
lltidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina ~i cei zece aminoacizi mierea rezultatA din nectar sA aibA un caracter mal mult acid. DatoriUi.
Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinte- acestui metabolism spare in miere aclduZ gluconi c - amintit deja -
Uza~i ~ i aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzi-
care confera mierii 0 putere de aparare Impotrl va 'f'ermentatiei, asigu -
muticA a proteinelor ~i a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3 rindu-i posibilitatea unei bune conservAri indelungate.
fleclil~i Hola - cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi ami- MetaboZisul Upidelor. Prin digestia grAsimilor , acestea se descom-
noacizi. pun in acizi gra~i ce se depoziteaza in eavitatea pericardieA a cor pului
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de albinelor. servind la arderile organice din care - ca ~i la glucide, rezult."i
ccrcet3tori acidului glutamic ~i asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intra- bioxidul de cal"bon (CO 2) {ii apa (H~) , precum ~i un nuamr de 7-9 c810-
rCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, cre- rU pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
eilz1i un dezechilibru metabolic ca ~i cera:rBiOtulw , explicat mru"lria: ardere.
Into, c ~ consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii Din acestea lac parte ~i ster'olii, du.pA prof. dr. Gr. BalAnesou,
din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o car e sint 0 clasA de eompu ~ i organici care au rol ~m'POrtant tn met.abo-
In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa lismul organfsmului ~i intra in oompozi\ia multer hOI'IIlonl ~ i vitJaminc.
IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt Ei se gAsesc in polen ~i in llipti!;ior oierit larvelor de cAtre doici.
limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata MetaboZismtll sarurilor minerale este interesant pentru ea partlci p~
loc:ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl ~i din impreju- In metabolismul intermediar al gluci"delor ~i al nucleo-protidelor.
rlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta P rudu, regiunea Metabolismu l ghemului de iarnli se manifest! prin scli.derea ~ i crc!}-
Ducurc!;Itri, 10 un eu les de izmli. tn scurta vremc coloni ilc ~i-au resLa- lel'c;.! ca ldurii ghemului in raport cu necesarul lu i de ciUdu rlt. Ccrccli\ ~

1 1~ 17:1
tOf ul B. ~' ree a obscl'va l ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea
~Itt IIII'n{\ ul un ci coolnH i ~ i regleaza temperatura varHnd intre 14 ~i 28 °C.
d UCt'I'Cll clHdurii. Cre~ terea cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi
0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism intens ~i dovede~te ca ghemul
rlf· In rnl\ nl unei colonU i~ i regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 ~i 28°C.
tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA
{ 111111 pu \l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea popu-
lu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin -
11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL
ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului
d (' oxigen, semnalat ~i de alti cercet§.tori. SISTEMUL NER VOS
Metabolismul §i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insem- CALAUZlTOR AL COLONIEI
lillie lulhu rari organ ice : de pild~. boola neagra de pddure este mai ae- MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE
ti'll lll n id atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA
, I dc cildere ale in v eli~lui pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetA- Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n",
l i lM.l I ceh Svoboda - este cauzat~ de un deranjament metabolic. fapt care ~i anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este d onI'
( l~hl\'mlnA albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a
ij~. It. ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbi-
o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe so-
eisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul n er.
IIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0. vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare
d~A!?eljitlt ,t ot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor.
Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie -
roltul; eel de cre~ere a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de
cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de cuno ~tinte - dirijeazA aceste
inclinari innascute, a~a cum crede cA e mal. convenabil pentru el ~ i aIbi-
nele sale. Po~te in~bu~i temporar unele - cum este de pilda cel al
roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; prob~ evident.li
tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite
la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre condi-
tiile de ameliorare el urmar~te sA In14ture jnstinctul de roire. Cerce-
HHorul francez Si'b enthal - despre care v-am amintit - a ingrijit ~ i £I
condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se
ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibili-
tatea acceptatl, de a-~i schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n
2 ani.
·I n privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate
in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fe-
nomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA,
toamna, in mod obi~,muit, albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul
apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a
avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In
primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia tre-
bule sA aib~ Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe
albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oare-
cum in~elate cum cA in natura exist! inc! cules ~i in consecin\A matca
l~i continua ouatut ptnA mai Urziu. Totu~i, nu totdeauna opera\ie reu-
~ e ~ te. Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin
logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puter-
nletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale.

17!j
T() tu~i., siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de crelji- matcii ~i n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl ,
lel'l.! u puietu lui este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \"
uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se pregate~te de reproductie - prea incarcata de apA, arhitec~ilor, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ ,
dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII
devcnil'C, trecind la cules. preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mn t.cri('
Du.ea ce culesul mare a meetat, instLn~tul de reproductie reapare, ri1~ inoasa ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl'l.
1m' uplcultorul es~ §.iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires calo- casei, apa ~i sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In <lfllll
ul l1or, de la care el ~t'apta 0 allta noua recolUi. _ProMama va Ii dez- ria lor pe chimi;;ti, care asigurA buna pastrare e mierii ...
bfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei. Tot spiritul stupului este 8'Cel'a care hotara~te eeasu l maroii jCI' !Jf\'
Im puk;urile jnstin'Olluale innilscute ~i flexibile - spune von Frisch a anului adus genului speciei - vreau sa zi'c roirea - cind u n pppcll'
- pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau im- intreg ajuns in culmca beI~ugului ~ i a puterii sale, las11 deodata in 11'\ 11_
pr'cs ill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv nile genera\:lei viitoare toate bogAtiile lui, tat rodul ostenelllor lui, PCIl-
:ij tc -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid tru a ciiuta cine ;;tie unde nesiguran~a ~i nevoile unci noi patrii. IutTI U
Ml'l ulul , de~i la el reflexul ~i inteligen~a ii lau mult inainte. Dar este f.a pta care cu ~tiinta sau fAra ~tiin~ intrcce flirl!. indoiala, morala omc-
eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteli- neasca I Ea nimice~te citeoda~, ea sarAce~te tntotdeauna, ea parasC!;Vl('
I ( C n\ ~, Aeeasta i~i are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor. desigur casa ierici-Ui., pentru a se supune unei legi mai tnalte dcci L
Cum au ajuns albinele a~a de departe cu aceastA 'Organizare? Cine aeeasta Iericire. Unde se Cormuleaza aceasUi lege, care este departc £Ii;'
('0 cti l l.\ uze~te pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impre- a Ii oarba ~i fatala, cum s-ar erede? Unde, in care adunare, in cal'l'
UI'(\Z'J gre1e? Nisi_un OIl} de ~tilntA nu precizeaza, T<?ti oc_olesc pro- consiliu, in care stat i~i ~e seaun aeest spirit caruia toate i se supun ~i
/ )lemn, Un inrlriiznet - de data a.ceasta un ilustru literar - belgjanul care este supus el insu~i unei datorii vitej~tj, unei judecAti ee prive~\.e
M: -'Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificaUi. in necontenit viitorul 1" ...
meserla lui de literat, numind aeest element caU.uzitor eu notiunea de Ia:ta cum acest literat, care a fiicut in cariera lui ~i ;;tiin~a, ci'lej
I' pi.rUlll stupullli in intelesul unei judeciipi colective, Pa'r ~i el, pare! a seris nu n'UJnai despre vi'a ta albinelor l?i I,w-nicilor, ci ~i Inteligenla
's pcriat de ceea ce enunta, face ocoli~uri ~i se opre~te ,tocmai aeolo unde florilor atribui'te Spiritului stupului 0 judecata colectivii ce cUlauze$te
cr {1 nevoie de 0 precizare. viata coloniei. Este care 0 realitate 'palpabila 'a~a cum \'-am a1'u-
Citindu-va clteva pasagii ale acestui ilustru minuitor al cuvintu- tat-o mai inainte despre sistemul digestiv al coloniei sau sistcmul respi -
lui - premJat cu premiul Nobel - nu va ra.pesc din timpul vostru, chiar rator al ei ? Este 0 realitate luind de buna sus~inerea autorului citat mn;
d ilCA Ie Yom privi ca simple expresii ~i forme llterare, avind de ci~tigat inainte?
nscultindu-Ie, pentru ea 1a urma sa tragem eoncluzii ceva mai aproape V-am vorbit in primele IeetH privind roiul prim, ca albinelc ti ll I)
de adevAr. mem.orie buna, ca prin ereditate mo~tenesc un tezaur de cuno~tin te !X'B-
"Unde este "spiritul &tupului" - se intreabli autorul - ;;i 1n ce tru a deslega situa~ii neprevi1zute. Dar se poate merge mai departe pcstl!
csLe tntrupat? El nu se aseamana cu iniboldul firesc al pasarii care se aeest prag? Albinele pot so. tnvete unele mai mult, altele rnai putin, din
priccpc sa-~i clAdeasdi cuibul cu dibi1de ~i sa -~i caute alt eel', cind cea- ceea ee viata Ie pune ea piedici? $i care sint .ezultatele atinse '!
~uJ prihegiei a sunat! .. , El hotarA~e iara mila, dar cu biindete - \ - Albinele, au 0 memorie individuaLa $i asociativa, caci au acu -
tn1.ocmai ea ?i dnd s-ar supune unei mad indatariri - de taate boga- t mulat tn gcnele cromozomilor fiintei lor amintirea tntimplarilor ~ j hol.<l-
t1Jle, de feri cire, de Hbertate, de viatA iotregului p~por inaripat. EI potri- ririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de clnd vietulesc pe Terl'u,
ve$ te zi de zi numaru l na~terilor tntocmai "<l.upl!. boga~ia flarHor care imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. Ele contribuie ca in
sLdHucesc in cimpie... Acest spirit al stupului este previ1zlitor ~i strIn- coleetivitatea coloniei sa aile calea cea mai dre~ta, cea mai dircclil
Lclit.or dar nu zgircit, EI cunoa~te in aparenta legile trufa~e ~i putin cam pentru inlaturarea unor greuta~i neprevazute !
Il obunutice ale firii in tot ce prive;;te iubirea. El rinduie~te muoea fie- ALbincle - serle cunoooutul biol'og fl'ancez Louis Roussy - si nt,
(',~ 1'(! 1 di., trc lu criltoa re dupa virsta fieciirei a, el imparte indatoririle doi- Inze&trate cu 0 memofie :<;i sint capabile sa fad ucenicie, Citind pc
d/.or enl'e tngrijcse puictuJ, curtefl celor care se ingrijesc de buna st.'wc a Denoel ~i operasa ~magistraiIi cu titlul "Trei miliarde de ani de via\ti'·

11(1 12 -C,~ ~ ,
177
blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albine- " Adunti hani alhi penfru ,ile negre"
lor : "Nu ~tim care e gindul stupului! .In schimb ~tim de la Reaumur
r~ unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un
1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic ~i cel mai solid.
IlIcO nu ~tim care sint procedeele albinelor".
"Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0
whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care triiie~te
In societate nu este nascutll dezarmatll in ve~nicul conflict al impreju-
rnrllor ... Albinele - zice Roussy - I~i pot asoela amintirile pentru a
hlLl"cprinde acte noi ~i inteligente. Inteligen~ albinei- nu se- aseamanii
In ll·u nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special ~i foarle GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR
Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici
~ hlnr colifica". Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante l ec~ii
Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi- ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la unn~i datorita aeelor gene organie care este colonia, activitate care de~e~e ca amploare tot ee
rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care apartine regnului animal, privitor la agoniseala.
foos tituie baza materiala a ereditlltii. Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara ~i pina la virIu l
piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, pre-
vazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !".
Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee,
aceastll lege uniea ~i imperativa a muncii a tost, este ~i va ii urmatll,
eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru ~i vedeti
ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigura-
rea hranei organismului. Legea comunitara enunata a~a de lapidar in
graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't« - este expresl8 cea mai
caracteristica in societatea de azi ~i de miine.
Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca ~i cuvintul
legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa due-
rite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de
semnalizare - stirnulind rni~clirile animalelor in directia hranei, adicii
provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina
odala cu introducerea ei in gura ~i inla'turarea toarnei".
Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pen-
tru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe
sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or ~i al cu!egiitoare!or, care sint
preocupate de cau<tarea hranei comunitlitH ~ de agonisirea ei.
Aceastli activitate este insli strins legatli de posibilitlltile de cules
oierit de natura.
- ,D ar ce trebuie sa intelegern prin aceastll notiune de "cules"?
intreba unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicola ~i in economia coloniei este
noliunea care reflectll 0 anumitli activitate desfa~atli de grupul eel
rnai numeros de albine mature din stup - cel al culegatoarelor - care
au posibilitatea sa-~i adune in ·t impul scurt cit dureazli infloritul aou-
mitor plante ~i arbori din categoria celor "meliferi", 0 cantitate cit ma i
mAre de str1nsura : nectar, deci miere, ~i polen.

179
Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea ~i cantitatea aceslor bu-
il'$ite pe scind ura de zbor a stupului, ~i care rfimln prizonicl'c; upol
rILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo-
lntroduce\i capacul 'pe dedesubtu l cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi -
nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise ~i pOl r,
~ '\'(' . In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA
IlIwl culmnit:i\i , cu lesul este asigurat de aoumite masive naturale sau transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji PCII~t'U
prinsul malcH lAra sil a atingeti.
j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii

1n Ilh!Jl(WIJI. Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc


prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate ~ i flpoi au putut Ii pm>!)
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase, pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate,
tl\l..'lIll' personal sau de la ce~eUitori, privind problema culesului, obser-
Willi d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ru- - Vedeti aoum cum se pI'ezintA ce~et~ele. Ele au tn1A~i~urcn
hll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene-
UnoI' aibine batrtne, d~i smt tinere fiziologic. Aparenta de batrin e~(' le-n
dA aspectul lor exterior, tara peri~rii care ti acopereau - cu pu\ill
111\1\, rl sa dea ~i un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc. in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor ~i
Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva atitea eforturi IAeute, ca sa pAtrund! cit mai adinc tn potirul flo rilor.
lIIu l nodus - este eel a1 cercetCl$elor, 'u rmat de eel de a1 doilea g rup Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I
fllw·te nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at
II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue. zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului
::" crce t~ele zboara din zorH zilei !?i pin§. cade noaptea; ele cauta eu mare viteza, E z,b ar 'd e inlvesU·gare .
.. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul nop~i, care se adunA in Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, ~i chin!"
!lOtii'll! rlorilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri atunci clnd negurile plutesc peste pAduri ~i clmpii. Vederea lor agedi,
(Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni- care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea
(,,1',\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor. mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbie-
CC l'ceta~ele educ in sLup probe concrete de substante dulci - nec- toare ale florHor.
hu' ~i polen pentru marele grup a,l cuIegAtoarelor care stau !?i Ie a~ tepati1 TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre potira~ele pline Cll
IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu nectar sau anterele deschise ~i pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0
tuoeplinitf' eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal'
mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nec-
tar .!ii cu concentra\ie slaba de zahAr.
• • • De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn
simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi
In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica, pentru alhine sim~ul mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt
(1 d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell [oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hra-
tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se desfA~oadi. aceast! im- na, la fel ~i floarea ~i-a tpregAtit mijloacele ei de atra~ie. CercetAtorul
porl.notA activitate din via\a coloniei. H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:<ln\e
aromate, care in majoritate au cam aceea~i componen\A. dar dHera in ce
Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul priv~te calitatea secretiei lor, mai mult sau mai pu\in zaharat:!...
z1\rllor, ·totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele
poL detecta u~or mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor
De exemplu: in mierea provenita din nectarul florH or de s[lic.im
ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii s-au giisit 8-10 aminoacizi in special proliniI (acid pirolidin -2- caI'bo-
xitic) asemiinlitol' cu acidul glutamic. Datorita !ermenta~ti1or, nectsI'ul
nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpa- 1!?i modifica componentele aramei .!ii de aici porne~te varietatea parlumu-
hUe de hrana, indicind directia ~i distan\a la' care culegatoarele 0 pot I'llor rAspindite in atmosfera !?i purtate de v int. Ete constituie vestirea
g"!\i Cll ufUrintA. JI.crUoT ca $i-au deschis corolele ~teptind sosirea polenulu.i de pe alta
- Dar cum putem cunoa~e pe aceste ceI'ee~e dintre celelalte? n oare, adus de albinele 'polenizatoare. ~n schimb, aIbineIe cerceta!?e sorb
lnL"eblt un tinar apicultor. cu nesat nectarul din potirele darnice, i?i-l due ca proM culegatoare101'
- Prindeti dteva albine dintre cele care abia au ie~it pe scindura ce I~ teapta in stup. Dei?i unele flori mai atrAgatoare, cu eulod mai vii.
de 1.1"101' [I urdini;;ului. Opera~ia este u!?or de faout fol osind ° cutie de Ie Iltrag in mod deosebit ~i albinele se duc direct Is ele, dacA secre~ia tie
nectar gAsitii acolo este prea putinA sau insu!.iciell't de dulce, sIbincic
ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a curmezi~ul jumA-
ltltc din [undul ei; Rolul ramas acoperi~i-l eu 0 foitA de tipUi transpa- pl1rAsesc aceste '!Iori {ii zhoara mai departe pentru ,a gasi pe cele cu ncc-
t (l l' mai inuit !?i mai dulce, AIAturi sau chiar mai depnrte, aria altc nod
1't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se a~aza rcpedc peste. 2-3 albine

1111
IUO
I 11ft I pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat'(um ma i puternic ~i 0 concentratie mal Sluparii Cll practica indelungatil a juog Sa cunoasca ~i sii di(ercn ·
/IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea Ijeze sun elelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silualii din vio\" lor ;
flll"I IIrmn mai putin da rnica ~ i nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate cind efectueaza primul zbor de recunoa~tere; cind ies pentru pI'ima oar.1
Ih uclc di ntli, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un din stupi; oind pierde ma bca; cind silll! deranjate de inte rven\iile prca
1,,0('111,· mu lt mai dulce. F ~umuse,ea tranrlafirului este inl>recutA de bogiWa dese ale stuparului, dar ~i lini ~tite cind stuparul se poartA cu ele Cll
III lIucloo' ~ i polen a ras ur ii - adica maciesul din care trandafirul se multa aten \ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all
t"lI 'I~. Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle mai siiraca in nectar, dedI o gamll intreaga de exprimare, in fune\ie de diferitele si tuatii in care
.. UJ'lkl~ la[pa-gi~tei sau i arba-~arpe[ui in care abunda neetaru!. Mirosul pot fi puse in viata lor.
lIoplftcUI al coriandrului - asemAnator la inceput cu cel de plo~.nitA -
dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil-
Ritm ~i cadenta
110 polenului ~i neetarului ce-l ofera in compara~ie cu alte flori. De
n'~ lIl cnca , Intre dileritele surse de polen, albinele cerce~e aleg pe cele
Pentru a da indica\ii precise, cercets~ele sosite in stup executa pe
Ire uu ma i multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albi- u n fagur e u n dans in cerc care stimuleazil ~i excitii alai ul albinel'or anate
n"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi- in jurul lor.
1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a;
r~dua prod use florale cit mai bogate in continut ~i u~or de recoltat.
- Dar, intervine unul d in ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stu-
pu[ui de observa,ie cum unele alb inele fac un /tltfel de dans care nu est
La Inapoiere spre stup cerceta~a nu mai face zbor in zig-zag, C\ in cere. Are oare 0 alta semnificatie ?
101 Iinio perfect dreaptA, fara ocoli~uri, pentru a putea informa preci.
"ulcl!lIlOorele din stup de direcFa ~i distan~ ce 0 au de parcurs in - Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer -
ce~e executil cu abdomenul mi~enri balansate, indicind sursa de hrana
I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp.
aflatil mai departe de 100 m de stup. Mi~carile executate se aseamanil
d aUI sositA in stup fie care cerce~ este inconjurata de 5-10 cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de
,ulogtlloare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i mi~ca­ celalalt, ~ i pe ale enror forme fac cu abdomenul mi~en ri tremura toare.
lie ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe ~i memora pariumul spe- Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens
IQI din care provine nectarul, impra~iat In mici doze celor dimprejur. invers, de jos in sus. eu cit mi.!jicarea tremurinda a cerceta~ei .!jii duratu
In (clul acesta celgatoarele au doua mijloace de a recunoa~te secre~ia cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tre-
,,(luad: mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ul paros al cerce- muraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase.
ll)~t'l ~ i apoi gust ul n ectarulu i. In felul acesta albinele culega toare, ple- De asemenea, cu cit distan~a spre sursa de hrana este mai departatA.
clnd din stup, vor recunoa~te u~or surSa de cules. cu atit mi~cilrile tremurinde ale abdomenlui sint mai rare ~i mai lente.
Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor ~i de miroslil o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans
pnrIu mu lu i pe cale il raspindesc, eerceta~a mai folose~te ~i sim~l auzului tremurator, albinele emit ni~te sunete repetate asemaniitor zgomotului
til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[ produs de mitTaliere. A'Ceasta succesiun~ de tonuri 0 emit In r aport
niter cerceta~e, din alte colonii care au plecat mai inainte ~i au desco- de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl.
perlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA iona- Mai mu~t chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat, inso~itoarel e
lItate sesizatA de cereeta~il. , careurmarind pe una din descoperitoare, repetA mi~carile balansate ~i cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint
mcmorizeaza culoarea ~i parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup ~i care urmeaza sa pIece
pc norite din specia respectiva, umpli ndu-~i gu~a. 1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in
Trebuie si1 ~ titi ell nieiodata cerccta~B nu Bmcstcca in gu~ii diferitc stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea m anifestiiri diferite. Se poate
Ilcrlaru r i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea nu-~i umple gu~a decH spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albi-
nllma i de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor ne 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele per-
pulea ~ti la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi cep undele sonore chiar in ·timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orienta-
ccrccl!l~a lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul real in spa,iu ~i evitarea ob;tacolelor.
01 pleaen sll v esteaseii culegatearele ce 0 a~teaptA in stup. Daca cerceta~a In ce prive~te direcFa de urmat, albin a cerceta~a da indi ca~ii in
VII 'n insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost r\lnc~ie de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor
N ur pl'ins~ sorbinrl neclarul din lr-o specie de floare, cadnd va putea fi pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e
vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ~ulegatoare ale acele i a~i colonii. lu i von Frisch, albina cerceta~ i~i Incepe dansul astfel, incit culegatoa-
dlndu-fle do vada cil. ~ ,-all illl/liirtii.:<it printT-un limba; eomun, date pre- rclc - la i e~irea din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte a~a cum
Iiouse pri vind locul, L1 lslun\n ~ i ~pec ia de floare de la care au de realizat I-a vilz ut ea in curs ul zborului siiu de cercetare de la stup [a locu l de
UII cul cs Sllb, lanlitll.
/·,,1/',. C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumin a

lfl~
I U'
pnhLl'\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele spre "locul de odunare u 01 albinelor eulega toal'c care ~tcapUI. Cl'I'Cctu-
uI L!'oviolctc, ~ele ; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate ~i unde albineic sc nb( in
Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL'
ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, Pen- autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpu lui in stup
Iru GOO m distan\li, albina face !?ase mi ~eliri i pentru 2 000 m numai nu ingaduie cerce~ei sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comu-
dOlin, iur In 10000 m e le executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda nicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu
fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar mi~carea in secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, cule-
lIole Indicil ditee~ia pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze. gAtoarele stau ~ i a~teaptA f acinid economie de energie,
Ou ctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell.
IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, dao- nu existii 0 corelatie Intre eerceta~ele coloniilor siebe 'iii cele din colo-
jI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. Indica~ile date niile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de exci-
nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala tare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport
lh· cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8 cu puterea coloniei, din care fae parte, Cetc~1MeIe ~i culegatoarele din
ron. umului de miere in gu~A, colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar
t o afara de dansul tremurator, albina cerceta~ mai executa un
flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult I
:;;l o sUrsLde. n~tar_Illai dil~t_pe dud cele. dIn caloniUe- puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup ~i bji vor eco-
OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m nomisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi ~i VOl' aduee nectar cu
lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp concentratie de zahar mal mare,
I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul - ori care ar I; forma ~i
"'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu-
11111\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit
ll! ~j14\1rJ l e sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care la-
liIlI l'C8C '11 mai bine direetia ~i distanta. Culegatoarele din jurul cerceta-
1/\11 11 executa ~i ele. numai 1-2 minute, pe dod cercet~a continuli dan-
lIu l Jltlu mult timp.
I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ}€ Ie emit pe diferite
t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i
IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de mag-
netoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so-
11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc com-
pllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie
oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce
n ~ tcllptli. fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt
10 cIteva minute 80--900/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU
dlrcc\ie, indicatA de cerce~, Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof.
M, Lindauer care a marcat cu 0 ,c uloare toracele a 159 aibine tinere, clnt!
nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activi-
tilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate
flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost
~Urnu!ate la cules prin dansurile cereeta~elor eu sau tara impulsuri
101101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.

Poftiti la bal in $Gla. de daM !


_ Sfi nu crede~i - tineri apicultori - eli ceea ce va spun
re rc.J' iolol· Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri
81nt (ilntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,n elor cerceta~e pe
C(l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite
1n mod s igur, pro t. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup

I R1 1115
Dueli cuib111 d uee !ipsa polen ulu i, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:ga-
toot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea ~ i transpol"tul aces-luia dupa iluJica-
tiile date de cerceta~e. Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'-
daUzate.
Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup d e
&.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k
d_e moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1
pe unul ~i pe celiilalt.
I Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot'
CULESUL NECTARULUI din prima zi de zbor ~i pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR grea activitate.

Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup N ectarul ~i dinamica lui
'01.'1111 din cO'lectivitate, care sin·t cer'Ceta~le ~i care conlucreaza sllrins ell
lutl relo gru p social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri- - Dar ~ inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nec-
'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al tarul? Ce plante U produc ~i cum se prezin1a, ce contine ~i cum este
pi'l!i.nl llu l, apei sau al propolisului. transformat apoi in rulere in fagurii stupului ?
"en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar - In general, toate plantel~, pentru a produce lructul, au nevoie-
" 111'(.... 1 i~Jincesc trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi "nectarul dulce, de acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante
I'.! 0 Ikln.dl1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul ~i il
hi Lt,,1 I~i incheie via~a lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul secreta in potirele florilor sub fo rma de nectar in timpul infloririi, in
11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei spe-
.,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori. cH botanice .
Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca ~tru u!!.JQ.lQgUlm o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oi-
du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane velul la care nectarul ~e urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa
tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante
trU(\i dill inilorescen~e. cu mult nectar - cum este de exemplu trifoiul ro~u - care avind poti-
In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pen- rul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei;
tnl ele 0 zi de mare desfatare, dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridi-
In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii tri- care a nivelului in potir~ele florilor. In general, piantele s-au adaptat
miL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta
In vite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo - cu ajutorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in
rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! ~i sacii plin! eu polenul auriu aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomo-
tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face ~ i poleni- filet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu -Ie in schimb
7:f1 I' Cr{l narHor ~ i astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinele n trans-
bucul'\ei ce Ie vine de departe, din ~irul milioan'e lor de genera~ii pina forma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e
JB, ole ~i care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat
fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga
J'\(lCstlC i ,ogoniseli. u~or mult neotar.
Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mO- Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50-
ment n colonieL Dacii in stupi este cald ~i se simte nevoia de apa, a lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu
pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare · sau ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de
~i l " snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun -
~pc cinl. zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare ~ i crea~
(;i nd J,eclarul este abundent, colon ia trimite la cules l1i albine mal \ie denumit " fotosinteza<l.
IIIW 1'.:!, crici inslinrlul ('ujes'~lul depa~e ~ te pe oricare altui, chiat" ~ i pe Aducerea asimilcrtela r - dupA prof. R. Chauvin - este mal
!'I'I fl" l't'prw l"C'\i t>, compiex8 decit adusul apei. Dupa oprirea fotosintezei din fru nze

\11 11 167
<11/1\1 rft l' ~ Ili ei Un 't tansport de asimilate, l1umCfOflse plante nectarif.ere ~I pli,care l'epJ"'(~zin1A 75% din con\inu't. A ceastif soh/ti e este n cctUl"lIt b)'I1 / ,
pilL I:Ilt cont.jnue un I)arecare l imp secretia l or pe seruml secretiilor de St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut i ~ i mltr~te propor\i n Ih,'
I (\~,.'rvlt _ amidon, tanin etc. - !1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11
1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare sub forma de zaharoza, care poate aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /"
H In~ntll.J'l de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide ~ i de alcoolL Absorb- din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot·
111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile. meJi!ere.
1 11 bUlte cuzurile \esutul g landelor poate transforms in mai multe Ieluri Nectarul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit Illw l("
I lldr' n~i1 de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze cind plants are conditii tavorabile peotru transpira~ie; atunc.i ~ l (lll
11111\1 c\(.. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1). dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOII-
'c rcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat rele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ a nului. Propor\.iu 11('
1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..'-
)(lut:ldckJI' - a zaharurilor - ce rezultA. din diferen~a din1.re cantita- le ia~i specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de d c.:-
It' /! d (.' zliharuri formatA. !ii consumul lor pentru procesele activj'ta.~ii vol tare ~i a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit d i III
Vf'III\(' ote Iplantei. (lorile a trei vru:ieta~i de ciI'e!),i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r
F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 mem- la 100 de flori, iar glucidele variau ~i ele la rindul lor in propol"\ii
til Hil t! c<:'.Julnzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve- deosebite, fiind diferentieri ~j intre felul zaharului produs : zahuroziJ ,
" ,llfllt' con~in substan~e incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de gl ucozA, fruotoza. .
•,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor ~i care sub acvunea ra-
Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f.
tll \l )I' so lnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I'
i.I~IHC II In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se produce nurnai abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de
hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi-
!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii nitra~i.i din sol, planta se h dl.ne~te
IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele - deci zaharurile 3
r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide
'1)1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad
Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite
\CtlUl.uri ale trunchiului, ramurilor ~i chiar in radacini.
Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in cirt:ula~e aceste
rt'Z('l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor,
j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei ener-
gin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in pa-
tl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu dulcea~a lui insemele poleniza- 2
lOllrc, asigunnd in acest fel 0 cre~tere a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflA in mod obi~nuit la baza ovarului
rJOl'lIor respective, dcci in interiorul lor, rnotiv pen tru care sint denu-
1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte ~r\i aeriene :
pc ll'unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e. Fig. 23, - Glandele nectarilere
intranorale a1e flor.il Semper Virum :
UI ~. 23. 24). t-I - tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia
Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e elaboratA B nectarulul.
!llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire
sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri. Fig. 24. - JUblne cUl~ nectar
Cind pJantele inflor csc ~ trebuie sA se fadi fecundati a cu polen extra!lorBI de In mllzariche --'3>
tlPl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate
t n tlitcritc tesuturi ~i Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele
OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_ ating ~i 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum).
Sn ili tia s~ret.aUi contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu! Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantita-
\0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in tea de nectar ~i cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI
Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japon c?'
I)'" _ 7,IO h llr ell
r, H...... fQrmulo c:lllmlc.6 CoH,.o. <; D , I IIh..-Oll, ,I lI au "" OlJ>, core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar ~ i de la cm·e

Ion J80
S~ ob\i ne 306 kg m ierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana In Iimilele Ia rgi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zaha r ~ i 76'10 sillt
orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, ia r de pe un hectar cileva sute de plan te, arbori ~i arbu~i dint re car e redam un l ab el
SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine - Asclepias syriaca reclus in care GI~ko v arata producpa la heclar a mierii.
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere In alta lucrare, A,B,C.-ul apicol, am da t extindere mare fl or ii
ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere. meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4
I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu
n"lo zaMr. FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentra t
pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20°C, pe eind pe timp
Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante meli- noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri.
rerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10%
Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe
znhlir in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10, vi~inul ~i rapi~ care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul
:15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76°/., ca ~i sal- se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere continua, dar
(·Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata cea prin stomate inceteaza, did lipse~e lumina soarelui care sa 0
tic var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd ~i 0 cantitate mult rnai producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale
lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc
tlCeasta varietate.
prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu mate rii
Un nectar insa prea bogat in zahiir ~i care devine viscos este re- zaharoase ~i se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau
colla t de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\ in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, diminea~, ~i in une!e
~nzi mele necesare transformiirii zaharozei in glucoza ~i fructoza _ care ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul.
Le 1nierea.
In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in
Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa ~i in raport legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice,
I 'U v!rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca condi-
111/,j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul con- tiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia
Irarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in plantei ~i zona de cre~tere sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la
S. U.A. ~i ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult 25-28'C ~i 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10.
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom
tinere.
~i eel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult
nectar.
Salelmul Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele
600-1500 Rugul
Oletarul 600- 800 Teiul
6 plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exem-
L(f ba -lI1~te i 400 500- 1000 plu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este
Sotora Urechea porcuJui 500
300 Jugastru expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina ~i caldurii solara. Lip"a
TAt.arnica 300 600
Glicina 200 caldurii ~i a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali·
Ccnu~arul 260- 380 Facelia 300- 500
1orba~arpelui 200- 300 zata pe 0 colonie.
9rusturul Ceara albinei 280- 300
200 Coriandrul De~i umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre-
Luce:rna lrigata 25()...... 380 200- 300
JaI"'Iul 250
l..lmbn-mielului 150 ~ja de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
Scnetul Salvia 200
Sparceta
150- 350 Artarul 150 - CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) ~i a plantei talpa-gi~i
100- 150 SuUina (Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de
PdlAmlda 130- 120 100- 200
MatAciunea
Ctcoarea 70- 120 Zmeurul
150 planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. ~i se com-
S U5tliul 45 50- 100 porta Merit in regiuni diierite.
I sopuJ Coapa de s~mJntA 70
IsqpuJ 60- 120 Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a
Urzlca rnoarUi 35 Cr~e\ea 75
Sc oru~U l 30 cade roua, ziua este zapu~eala ~i cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii.
M AruI Corcodu~ul 40
30 Agri~ul Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii
Floorea-soarc)ul 50 30
MW)taru-1 JO eu polen , deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te prega-
Luccrnft neirl,alti 25 Vi~in u l
Prunul 20 25 tit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii
P~pc nll verzl Castravetll 20
20 Migdalul In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W.
5
& hu el in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR-
HlO 19 1
uilim i\ubll'ul sl)s~ine ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul
hm'fflOtl<)'1, totul canllitatcu ~ni liaUi de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ~ i ttl01
7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui c~tre glandeJe nectarircrc. lllare, lichidul se toarna in ~ruuete'le ce au foot prealabil cin,t tldle 11,
N('ctarul din Clori - dup~ F. Taranuv - este secretat aproape balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 mm~ , Zahilnil
lotdcmmn in mod periodic, in :£unctie de variatia complexului de factori din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i
1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 ~i sa provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml
dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0 {IpA dlstilata. Solutia se centrifugheazA~i analizind sedimentul se gilsc~('
11'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile o serie de polen uri, care dupA in!ati~area exterioara se stabile~lc de
piunlC·j eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell
rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle; din care provine el.
otunc:1 did~cin.ile due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto- In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii
"Inlcul i~i indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se inmul~e~te c u
til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m ~
(Indio)'. cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei
o agratehnica supel'ioara, eu rngrA~Aminte avtnd Ia baza azotu!, respective.
pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice ~i
potfl,'Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului,
- Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA
unul dintre tinerii apicultori.
- Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar
mCII\-ionlim : temperatura aerului su:b 20°C, dnd albine!e sug cu greu-
Int(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie;
IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12°C
In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc . stupuJ; ploile
il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit
de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai
culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca
nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ;
ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia
cu les, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor
In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru rege-
nerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de
lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca
uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca ~ i procesrul de fecundare.
tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi,
cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea
produc~iei de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar.
- CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gra-
dille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare ~i 0 absorb apoi ime-
rllut, Jltdn<! f1 C(Nls tli operatie de 2-3 ori, tratinld astfel un mynal' de
5 flO/'j; llPOi, pt'Ociusul recoltat it impart la 5, sc~?'ind mai fnUi din

111 2