CUPRINS

CAP .I.Mediul in care se desfasoara activitatea exploatatiei agricole…………….

.I.1.Date generale

.I.2.Profilul agricol

I.3.Profilul agoturistic al comunei Aricesti Rahtivani ,Judet Prahova

I.3.1.Pensiuni existente

I.3.2.Traditii si obiceiuri

I.4.Caracteristicile exploatatiei

I.5.Caracteristicile activitatii

I.5.2.Caracteristicile camerelor agroturistice

I.6. Restrictii de rotatie si asolament

CAPITOLUL .II. Intogmirea variantelor logice multiple

.II.1Calcul consum zile om/ha –camere agroturistice

II.2.Consum de zile mecanizate

II.3.Rezultat economic financiar la ha –camere agroturistice

II.4.Variante multiple

CAPITOLUL.III. Realizarea modelului mathematic

III.1.Functia algebrica a modelului mathematic (FO)

III.2.Rezolvarea modelului mathematic

III.3 Parametrizarea

CAPITOLUL .IV. Memoriu Justificativ

CAPITOLUL .V. Interpretare

Bibliografie
 INTRODUCERE

Exploataţiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietăţii, prin care se pun
în valoare pământul, animalele şi celelalte mijloace de producţie, interconectate într-un sistem
unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii şi obţinerii eficiente de produse
agricole.

Exploataţiile agricole pot fi formate din una sau mai multe proprietăţi de terenuri,
animale şi mijloace necesare procesului de producţie agricolă.

 Dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole comerciale sunt:

A. Pentru sectorul vegetal: 

a) cereale, plante tehnice şi medicinale: 
- zona de câmpie 110 ha; 
- zona de deal 50 ha; 
b) pajişti naturale cultivate şi culturi furajere pentru zona de munte 25 ha; 
c) legume 2 ha; 
d) plantaţii de pomi şi pepiniere 5 ha; 
e) căpşunerii, arbuşti fructiferi 1 ha; 
f) plantaţii de vii nobile, pepiniere şi hamei 5 ha; 
g) sere şi solarii 0,5 ha;
CAPITOLUL. 1.MEDIUL IN CARE SE DESFASOARA ACTIVITATEA
EXPLOATATIEI

1.1DATE GENERALE

Asezare
Comuna este situată în vestul județului, pe malul stâng al Prahovei, la nord-vest de municipiul Ploiești.
Este străbătută de șoseaua națională DN72, care leagă Ploieștiul de Târgoviște. La Stoenești, din acest
drum se ramifică șoselele județene DJ144, care duce spre nord la Florești; și DJ140, care duce
la Târgșoru Vechi (unde se intersectează cu DN1A), Brazi și Puchenii Mari (unde se termină în DN1).
DJ114 se intersectează la Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de Filipeștii de
Pădure și spre est de Ploiești (unde se termină în DN1).Prin comună trec și căile ferate Ploiești–Brașov,
pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești–Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare
Târgșoru Nou.
Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o
câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate.

Relief
Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o
câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Ariceștii Rahtivani se încadrează în zona câmpiilor cu soluri
de tip cernoziomuri argiloaluvionale sau brun-roșcate. Sub aceste soluri brune și brun-roșcate, cu
grosimi de 30-60 cm, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului comunei, se află un strat gros de
depozite aluvio-proluviale ce aparțin în mare parte conului de dejecție al râului Prahova, constituit din
bolovănișuri (75%), pietrișuri. nisipuri și gresii, strat ce atinge în unele zone 80 cm (zona Buda). Aceste
caracteristici ale solului comunei îl fac sa fei foarte fertil în cazul culturilor agricole, în deosebi cu
cereale, sau câteva culturi de rapiță.

Rețea hidrografică

Comuna se află în componența bazinului hidrografic al râului Ialomița, prin intermediul principalului său
afluent-râul Prahova.

Rețeaua hidrografică permanentă a comunei este reprezentată de râul Prahova și Pârâul Leaot. Râul
 Prahova curge pe teritoriul comunei pe o lungime de 16 km, ceea ce reprezintă 7,2 % din lungimea totală
a acestuia.

Albia minoră, mărginită de maluri cu înălțimi între 1,1 m și 4,7 m, este puternic aluvionară, din cauza
pantei mici de scurgere, precum și a cantității mari de debit solid.

Debitul mediu anual este, în medie, de 5 mc/sec, la postul hidrometric Halta prahovei. Din cauza
oscilaților de nivel, în perioada primăverii și începutul verii, zona de sud a comunei apare ca o zonă
potențial inundabilă, care poate afecta locuințele și terenurile din zonă.

Părăul Leaot, care curge la est de comună, are debitul reglabil și nu inundă fâșia de teren pe care o
străbate, deoarece acesta a suferit modoficări, fiind canalizat, iar cursul deviat în scopul irigării.

Climă
Teritoriul comunei se situează intr-o zonă cu climă temperat continentală, regimul termic, caracteristic
zonei de silvostepă, se prezintă cu o temperatură anuală medie de 10.6 grade celsius și o medie a
precipitaților anuale de 588 mm anual.

În această zonă, iarna se produc scăderi bruște de temperatură, ca urmare a crivățului uneori vânturile de
tip foehn aduc de la munte mase de aer rece ce duc la scăderea temperaturii.

Vara sunt călduri de tip tropical, la începutul lunii august înregistrându-se maxime de 35-38 grade celsius.
Cea mai mare temperatură înregistrată până acum a fost de 39,4 grade celsius (10 aug 1945).

Din N bate un vânt de pădure de tipul foenului care favorizează căderea precipitaților, dinspre S-V, bate o
ramificație a austrului din Marea Adriatică, favorabilă precipitaților,iar din E, bate crivățul care aduce
secetă vara și iarna frig și temperaturi coborâte.

Resursele localității

Resursele localității Ariceștii Rahtivani pot fi clasificate după cum urmeazază:

 Resurse de sol, constituite din soluri brune și brun-roșcate, care au ca pătură inferioară o
concentrație mare de depozite aluvio-proluviale, ce aparțin, în mare parte conului de dejecție al râului
Prahova, soluri prielnice pentru agricultură, foarte fertile, cultivate cu cereale, porumb dar și cu rapiță;
 Resurse de apă, ce constau în apele subterane (pânză freatică aflată la circa 10 m adâncime, cu o
grosime de 10-40 cm) și apele de suprafață ( râul Prahova și pârâul Leaotu). Alimentarea subteranului se
face din precipitații, din apele de suprafață, prin scurgere subterană din zona montană sau prin drenanță
din straturile situate mai jos
 Resursele naturale, le constituie hidrocarburile. Putem afirma că teritoriul comunei Ariceștii
Rahtivani se află pe unul din multitudinea de bazine petrolifere și gazeifere din țară.Zăcămintele de petrol
și gaze, cele mai multe acumulări, se eșalonează pe intervalul adâncimilor mici și medii (până la 3500 m),
adâncimi la care s-au săpat cele mai multe sonde. Acest bazin se află într-o fază avansată de exploatare,
care reprezintă al treilea stadiu (pe o scală de patru stadii).
1.2Profilul agricol al localitatii Aricesti Rahtivani.
Productia agricola vegetala totala reprezinta productia fizica (bruta) obtinuta intr-o perioada
determinata de timp, exprimata in unitati de masura fizice (kg, tone) in functie de natura produselor si
a grupelor de produse.

1.3Profilul agroturistical zonei

1.3.1. Pensiuni Existente
PENSIUNEA FOREST MIRAGE –Aricesti Rahtivani
Amplasat intr-o zona deosebita si linistita Hanul de la Ivesti este o locatie discreta si primitoare cu
parcare auto iluminata si pazita. Organizam mese festive, aniversari, intalniri de afaceri, simpozioan
Aceasta ste amplasata in Banesti str Ciuperceasca nr 100, pensiunea noastra va ofera toate
perspectivele petrecerii unei vacante intr-o oaza de liniste ,departe de agitatia urbana.

Facilitatii:
6 camere fiecare camera avand baie proprie.

Preturi: 60 RON/ Camera matrimoniala

60RON / Camera 2 paturi

1.3.2 Traditii si obiceiuri

Istoric
    Despre istoricul acestei comune se stie ca la sfarsitul sec. XIX exista mahalaua "Aricestii de Jos" -
comuna rurala apartinand de plasa Filipesti. Originea numelui satului de referinta vine de la fostele
sate Aricestii de jos (dezvoltat in jurul conacului si al mosiei Aricescu, in care functioneaza si astazi
dispensarul uman), Aricestii de sus (dezvoltat in jurul conacului Cociu-Beiu) si Rahtivani.
    Ruinele bisericii vechi (monument istoric) poarta urmatoarea inscriptie: "Aceasta Sfanta Biserica s-
a ridicat intru hramul Sf. Prooroc Ilie si Sf. Nicolae in zilele prea Inaltatorului nostru Domn Ipsilanti,
de robul lui Dumnezeu Enache Vacarescu cu sotia sa Neaga, vel vistier la 1777".
    Despre satul Nedelea se spune ca prin anul 1792 cateva familii de oieri din Transilvania au trecut
cu oile in Romania si s-au asezat pe mosia Filipeasca pe malul stang al raului Prahova, unde se afla o
carciumioara a carei hangita se numea Nedelea si in jurul careia unul din oieri a pus temelia bisericii
si a satului.
    Satul Targsoru nou s-a format in anul 1950, in urma mutarii manatirii Targsorului Vechi pe apa
Leaotului, la o distanta de 6 km de Targsoru Vechi. Vechea manastire este azi biserica satului. Buda
este un sat nou, infiintat in jurul statiei de cale ferata.
 În comuna Ariceștii Rahtivani se află două monumente de arhitectură de interes național: biserica
„Sfântul Ilie” și „Sfântul Nicolae” (1777) din satul Ariceștii Rahtivani; și biserica „Sfinții Voievozi” a
fostei mănăstiri Târgșoru Nou (1857, dărâmată în 1940 și refăcută în 1942).
În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca
monumente de interes local: situl arheologic de „la Movilă” (în zona satului Buda) unde s-au
găsit tumuli din perioada Latène; și crucea de pomenire din piatră (secolul al XIX-lea) aflată în curtea
Grupului Școlar Special din satul Nedelea.

1.4Caracteristicile explatatiei
 Societatea cu profil agricol SC. CERES. SA.cu statut juridic de
societate cu răspundere limitată,deține în proprietate o suprafață totală de teren de
55 Ha.
.
Tebelul 1
NR .Crt. Suprafata Hectare

Totala 55
1 Agricol 50
2 Neagricol 1
3 Cladiri 1
4 Curti 3
,constructii

1.5 Caracterizarea activitatii

Tabelul 1.1

CULTURA AN CURENT
NR CRT. Ha
1 GRAU 20
2 PORUMB 18
3 RAPITA 3
4 SOIA 9
5 TOTAL 50
 1.5.1 Caracterizarea Culturilor
GRAU
 este o plantă anuală din familia Gramineae;

 grâul prezintă unele cerinţe faţă de rotaţie cum ar fi :

- ponderea însemnată a speciei în structura culturilor de câmp ;

- cerinţe deosebite faţă de pregătirea solului şi faţă de epoca de semănat ;
- sensibilitatea mare a culturilor la îmburuienare, la toate categoriile de buruieni ;
- capacitatea redusă de valorificare a fertilităţii naturale a solului datorită sistemului
radicular slab dezvoltat ;
- sensibilitate la un număr mare de boli foliare.

 faţă de aceste multiple cerinţe planta premergătoare pentru grâu trebuie să îndeplinească
unele condiţii :

- să elibereze terenul cât mai devreme ;

- să lase terenul curat de buruieni, cu însuşiri chimice şi fizice îmbunătăţite, cu un conţinut
mare în substanţe organice şi nutritive.
 cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele pentru boabe şi
furaj( mazăre, borceag, fasole, soia), rapiţă de toamnă, coriandrul, muştarul, macul, inul,
, cartofii de vară- toamnă, sfecla, porumbul, floarea-soarelui;
 culturile târzii cele mai importante ca premergătoare pentru grâu sunt porumbul şi floarea
soarelui;

 sunt neindicate ca premergătoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru că lasă solul sărac în
apă), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani.

PORUMB :
 este o plantă anuală din familia Gramineae;

 datorită particularităţilor biologice, porumbul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare, el

putând fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi teren fără să se manifeste fenomenul de oboseală a
solului;

 porumbul are cerinţe mari de căldură, germinaţia are loc la minim 8-10 grade,în luna mai
tempratura trebuie să fie peste 13 grade, la apariţia paniculului de peste 18 grade până la apariţia
mătăsii şi fecundării unde temperature trebuie să fie peste 22 de grade;

 porumbul dă totuşi producţii mari după diferite culturi cum sunt mazărea, soia, fasolea,
borceagurile, trifoiul etc;
  principala cultură după care se seamană porumbul este grâul de toamnă, acesta eliberează terenul
devreme, creîndu-se astfel condiţii pentru lucrările solului, combaterea buruienilor şi acumulare a
nitraţilor;

producţii bune se obţin la porumb şi după prăşitoare; cartofi, sfeclă, floarea soarelui etc. Sunt
neindicate ca premergătoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan sau meiul

Soia

Soia este una din cele mai vechi plante de cultură,originară din China.Are o
valoare nutritivă superioară tuturor materiilor prime agroalimentare de origine
vegetală. Cultura se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate
anterior cu cereale de toamnă sau cu porumb,cu condiția ca acestea să permită o
bună pregătire a solului și acumularea unor rezerve de apă.Soia se poate cultiva pe
același teren mai mulți ani la rând,când,datorită înmulțirii bacteriilor simbiotice
specifice,se pot obtine producții mari.Cultivată pentru nutreț,soia este o foarte bună
premergătoare pentru aproape toate culturile anuale.Îngrășămintele și cantitatea de
substanțe nutritive extrase de soia din sol depinde de recoltă și de scopul culturii.

Rapita :
Rapița ( Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera )
- este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile
galbene și cu tulpina subțire,lungă și
ramificată.Rapița se cultivă pentru semințele din care se obține ulei folosit în
alimenție și în industria pentru fabricarea biodiesel-ului.
Planta verde este un nutreț valoros,în perioada de înflorire având și importanță meliferă.Este
răspândită în
zone cu climă uscată temperat continentală excesivă.Uleiul de semințe de rapiță a
fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu
abur.Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi.

1.5.2 Caracterizarea camerelor agroturistice

Pensiunea agroturistica ,,Aricesti” v apune la dispozitie
3 căsuțe de lemn cu câte două locuri, destitate primirii
oaspeților sau eventualilor turiști. Camerele sunt dotate fiecare cu pat matrimonial, televizor,
minifrigider, balcon, acces gratuit la internet, baie proprie dotate cu cabine de dus, uscator de par.
1.6Restrictii de rotatie asolament
1. Cultura de paioase nu trebuie sa depasesca 50% din suprafata totala;
2. Floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca 20-25% din total cultivat(revine odata la 4 ani);
3. Porumbul nu trebuie sa depasesca 33% din total (revine odata la 3 ani)
4. Plantele cu sistem radicular profund se cultiva dupa plante cu sistem radicular superficial;
5. Cultura de floarea soarelui sau de rapita nu trebuie sa depaseasca 20-25% din suprafata cultivate;
6. Plantele care imbogatesc solul cu substante nutritive(leguminoase,pl.furajere) dupa plante care
saracesc solul.
7. Floarea soarelui nu trebuie cultivate dupa fasole,soia si rapita deoarece aceste specii sunt atacate de
Sclerotinia si nici dupa tutun,canepa din cauza buruienii Orobanche;
8. Porumbul nu se cultiva dupa sorg si iarba de sudan.

ASOLAMENT

Tabelul 1.2

ANI DE CULTURI
CULTURA
I-2013-2014 Soia Grau Rapita Porumb
II-2014-2015 Grau Rapita Porumb Soia
III2015-2016 Rapita Porumb Soia Grau
IV-2016-2017 Porumb Soia Grau Rapita

Grau – 25 ha
Porumb – 14 ha
Raptita – 10 ha
Soia –1 ha
1.3 Structura pe ani

Nr.crt Cultura Anul I Anul II Anul III Anul IV

Ha % Ha % Ha % Ha %
1 Grau 20 40 21 42 10 20 15 30
2 Porumb 18 36 19 38 26 52 20 40
3 Rapita 3 6 15 30 10 20 10 20
4 Soia 9 18 5 30 4 8 5 10
5 TOTAL 50 100 50 100 50 100 50 100

GRAU 20
PORUMB 15
RAPITA 10
SOIA 15

Capitolul II : Intocmirea variantelor logice multiple

Activitate Ian feb mart aprilie mai iunie iulie august sept oct noie dec TOTAL
Grau   0.1   0.8   0.16 0.12 0.72 0.1 0.21     2.21
Porumb       0.21 3.03 3.03     3.43 3.96     13.66
rapita   0.05   0.08   0.72   0.1 0.36       1.31
Soia       0.28   2.58       0.75     3.61
Camera agroturistica 3.2 0.8 2 2 1.4 2.6 1.6 1.8 2.2 0.6 0.4 0.4 19
ZILE CAMERA OCUP. 16 4 10 10 7 13 8 9 11 3 2 2 95
TOTAL 3.2 0.95 2 3.37 4.43 9.09 1.72 2.62 6.09 5.52 0.4 0.4 35.36
2.1 Calculul consum de zile om/ha – camere agroturistice
Cel mai mare consum de zile om/ha –camere agroturistice il constituie luna iunie cu un procent de 9.09 iar cea mai scazuta inregistrare o avem
in lunile noiembrie si decembrie deoarece avem decat zilele lucrate pentru camerele agroturistice.

2.2 Consum de zile mecanizate

Activitate ian feb mar apr mai Iun iul aug sept oct noiemb dec TOTAL
Grau   0.381   0.375   0.908 2.443 0.522 3.217 2.234     1.26
Porumb       3.124 0.32 0.497     0.783 4.031     1.094375
rapita   0.271   0.552   3.598   3.544 2.795       1.345
Soia       2.743   1.59       3.09 2.105   1.191
TOTAL   0.652   6.794 0.04 9.694 0.305375 4.066 6.795 9.355 0.263125   4.745563
Cel mia mare consum de zile mecanizate sunt inregistrate in lunile iunie-9.6 si octobrie-9.35 iar cea mai mica pondere este reprezentata de
luna mai-0.04
 2.3 Rezultat economic financiar la ha si camere agroturistice

profit/
pierdere
productie productie pret Venit Profie cu Total
Activitate princip.kg/H secundar vanzare total Ch Ch /pierdere subventi profit/pierder
a a a kg/ha lei   venit   Lei directe indirecte Ch Totale Lei e Lei e
producti
e prod.
principal secundar
      a Pp a Ps Pp Ps           lei
GRAU 4800 1600 0.6 0.2 2880 320 2880 4.0 0.07914 4.0 2876.0 3137.0 6012.9
PORUMB 4000 2000 0.7 3 2800 6000 2800 2610.8 52.216 2663.016 136.984 737.0 874.0
RAPITA 1800 1000 1.5 4 2700 4000 2700 559.2 11.184 570.384 2129.616 2729.6 4859.2
SOIA 1500 900 6 8 9000 7200 9000 3934.3 78.686 4012.986 4987.014 5587.0 10574.0
CAM
AGROTU
RISTICA x X 60 x x x 5700 x x 3930.00 5700 12190.6 17890.6
2308 142.1651 11180.4221 24381.1
TOTAL 12100 5500 68.8 15.2 17380 17520 0 7108.257 4 4 15829.58 5
 2.4 Variante multiple

suprafata DISPONIBI DISPONIBIL

/ nr consumZ L Zo-
ACTIVITatea camere profit /UM PROFIT TOTAL CONSUM Zo/Um   o TOTAL   Zo   CONSUM Zo

        luna IUNIE an LUNA AN luna AN Luna

2.2
GRAU 20 1792935.7 35858714 0.16 1 3.2 44.2 X X X
3.1
PORUMB 18 4932402.3 88783241.4 3.03 6 54.54 56.88 X X X
1.3
RAPITA 3 11629314.6 34887943.8 0.72 1 2.16 3.93 X X X
3.6
SOIA 9 7893771.5 71043943.5 2.58 1 2.58 32.49 X X X

cam agrot 6 24455488.4 146732930.4 2.6 19 15.6 114 19 114 X

TOTAL 50 X X     78.08 251.5 80 294 1.92

Din punct de vedere al suprafetelor ,rezultatelor financiare pe unitatea de masura ,cea mai mare
suprafata este reprezentata de cultura de
grau aceasta inregistrand un consum de ZO 0.16 si inregistreaza un profit de 1792935.7 .Cel mai
mare consum de Zo este reprezentat pentru lucrarile de porumd acesta fiind reprezentat de 3.03.
 DISPONIBI
suprafata CONSU L Zo-
ACTIVITate / nr PROFIT M consumZ DISPONIBI CONSUM
a camere profit /UM TOTAL Zo/Um   o TOTAL   L Zo   Zo  
luna
        IUNIE an LUNA AN luna AN Luna an
GRAU 10 1792935.7 17929357 0.16 2.21 1.6 22.1 X X X X
128242459.
PORUMB 26 4932402.3 8 3.03 3.16 78.78 82.16 X X X X
11629314.
RAPITA 10 6 116293146 0.72 1.31 7.2 13.1 X X X X
SOIA 4 7893771.5 31575086 2.58 3.61 2.58 14.44 X X X X
24455488. 146732930.
cam agrot 6 4 4 2.6 19 15.6 114 19 114 X X
TOTAL 50 X X     105.76 245.8 80 294 -25.76 48.2

Din punct de vedere al suprafetelor ,rezultatelor financiare pe unitatea de masura ,cea mai mare suprafata este reprezentata de cultura de
porumb acesta are un profit total de128242459.8 ,acesta inregistraza un conzum de Zo 3.03 .
 DISPONIBI
suprafata CONSU L Zo-
ACTIVITate / nr PROFIT M consumZ DISPONIBI CONSUM
a camere profit /UM TOTAL Zo/Um   o TOTAL   L Zo   Zo  
luna
        IUNIE an LUNA AN luna AN Luna an
GRAU 15 1792935.7 26894035.5 0.16 2.21 2.4 33.15 X X X X
PORUMB 20 4932402.3 98648046 3.03 3.16 60.6 63.2 X X X X
11629314.
RAPITA 10 6 116293146 0.72 1.31 7.2 13.1 X X X X
SOIA 5 7893771.5 39468857.5 2.58 3.61 2.58 18.05 X X X X
24455488. 146732930.
cam agrot 6 4 4 2.6 19 15.6 114 19 114 X X
TOTAL 50 X X     88.38 241.5 80 294 -8.38 52.5
 Din punct de vedere al suprafetelor ,rezultatelor financiare pe unitatea de masura ,cea mai mare suprafata este reprezentata de cultura de porumb,cu
un profit de

98648046 aceasta inregistrand un consun de Zo/Um in luna iunire de 3.03 si un consum total de Zo de 60.6.

suprafata CONSU DISPONIBIL

/ nr PROFIT M consumZo DISPONIBI Zo- CONSUM
ACTIVITatea camere profit /UM TOTAL Zo/Um   TOTAL   L Zo   Zo  
luna
        IUNIE an LUNA AN luna AN Luna an
GRAU 21 1792935.7 37651649.7 0.16 2.21 3.36 46.41 X X X X

PORUMB 19 4932402.3 93715643.7 3.03 3.16 57.57 60.04 X X X X

11629314.
RAPITA 15 6 174439719 0.72 1.31 10.8 19.65 X X X X

SOIA 5 7893771.5 39468857.5 2.58 3.61 2.58 18.05 X X X X

24455488. 146732930. 11
cam agrot 6 4 4 2.6 19 15.6 114 19 4 X X

258.1 29 35.8
TOTAL 50 X X     89.91 5 80 4 -9.91 5
Din punct de vedere al suprafetelor ,rezultatelor financiare pe unitatea de masura ,cea mai mare suprafata este reprezentata de cultura de grau
cu o suprafata de 21 ha,cu un profit de 7651649.7aceasta inregistrand un consun de Zo/Um in luna iunire de 0.16 si un consum total de Zo de
3.36.
Capitolul 3 Realizarea modelului matematic

ACTIVITATE GRAU PORUMB RAPITA SOIA CAMERE

Suprafata,nr cam X1 X2 X3 X4 X5
Profit/ UM 6012.0 874.0 4858.0 10574.0 17890.0
Consum Zo TOTAL 2.2 13.7 1.3 3.6 19.0
Consum Zm TOTAL 1.3 1.1 1.3 1.2
Consum Zo VI(luna) 0.2 3.0 0.7 2.6 2.6
Retributii manuale 62.0 556.0 53.6 149.7

3.1FUNCTIA ALGEBRICA A MODELULUI MATEMATIC

FUNCTIA OBIECTIV (F.O)

F.O(6012X1+874X2+4858X3+10574X4+17890X5)

L1 ST X1+X2+X3+X4 ≤ 50Ha
L2 Nr cam X5 ≤ 6 (camere)

Rest. De rotatie

L3 S. PAIOASE -GRAU X1 ≤25

L4 S.PORUMB X2 ≤ 14

L5 S. RAPITA X3 ≤ 10

L6 S. SOIA X4 ≤1

EST ECONOMIC

L7 Zom TOTAL= 2.2X1+13.7X2+1.3X3+3.6X4+19X5 ≤180 Zo

L8 Zom MECAN.=1.3x1+1.1x2+1.3x3+1.2x4 ≤180 Zmc

L9 Zom VI(luna)=0.2x1+3.0x2+0.7x3+2.6x4+2.6x5 ≤35

L10 retributii=62X1+556X2+53.6X3+149X4 ≤6100

CONDITIA DE NENEGATIVITATE = X1,X2,X3,X4,X5 ≥ 0

»MAXI
F.O.(6012 874 4858 10574 17890) M
L1 1 1 1 1 0 ≤ 50
L2 0 0 0 0 1 ≤6
L3 1 0 0 0 0 ≤25
L4 0 1 0 0 0 ≤14
L5 0 0 1 0 0 ≤10
L6 0 0 0 1 0 ≤1
L7 2.20 13.70 1.30 3.60 19.00 ≤180
L8 1.30 1.10 1.30 1.20 0.00 ≤180
L9 0.20 3.00 0.70 2.60 2.60 ≤35
L10 62.00 556.00 53.60 149.00 0.00 ≤6100

C.N.NN 1 1 1 1 1 ≥0

3.2 Rezolvarea modelului mathematic

5.000,10.000,1.000,0.000,0.000
60.120,874.000,4859.200,10574.000,17890.000
2880,2800,2700,9000
1.000,1.000,1.000,1.000,0.000
0.000,0.000,0.000,0.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000,0.000
2.20,13.70,1.30,3.60,19
1.30,1.10,1.30,1.20,0.00
0.20,3.00,0.70,2.60,2.60
62.00,556.0,53.60,149,00,0.00
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
0.000
0.000
0.000
50.000
6.000
25.000
14.000
10.000
1.000
180.000
180.000
35.000
6.100
"Grau"
"Porumb"
"Rapita"
"Soia"
"Cam agrot"
""
""
""
"suptot"
"Nr cam"
"Sup PAI"
"SUP Pb"
"SUP Rapita"
"Sup Soia"
"Zo TOT"
"Zo vi"
"ZMEC TOT"
"RETRIBUTII"
 3.3 Parametrizarea modelului mathematic

Variant a 1

PORUM RAPIT CAMER

ACTIVITATE GRAU B A SOIA E
Suprafata,nr cam X1 X2 X3 X4 X5
Profit/ UM 6012.0 874.0 4858.0 10574.0 17890.0
Consum Zo TOTAL 2.2 13.7 1.3 3.6 19.0
Consum Zm TOTAL 1.3 1.1 1.3 1.2
Consum Zo VI(luna) 0.2 3.0 0.7 2.6 2.6
Retributii manuale 62.0 556.0 53.6 149.7
Varianta 2

Parametrizare suprafata Am crescut suprafata cultivate cu paioase cu 5ha am ajuns la o

suprafata de 30ha ,si am scazut suprafata cultivate cu porumb ,initial am avut o suprafata de
14 ha si am redus pana la 9 ha. Am observant ca in V2 profitul meu sa diminuat cu 3970.26.
CAPITOLUL .IV. Memoriu Justificativ

Sc.Ceres.S.R.L. are sediul in Aricesti Rahtivani judetul Prahova este o asociatie care dispune
de 55ha din care 50 teren arabil .Societatea are in componenta sa urmatoarele culture:
Grau ,Porumb,Rapita,Soia.
Intogmirea planului annual de productie m-a facut sa inteleg cum se deruleaza o afacere in
domeniul agricol.
In cadrul proiectului am urmarit o serie de etape:
◘ Mediul in care se desfasoara activitatea explatatiei

◘Realizarea fiselor tehnologice ( alegerea erbicidelor ,fungicidelor,tratamente sanitare)

◘Intogmirea variantelor logice multiple

◘Intogmirea unui model matematic cu ajutorul programarii liniare

◘Stabilirea planului de productie

Analizand indicatorii profit si pierdere ,venituri si cheltuieli m-a ajutat sa inteleg daca
munca mea este rentabila sau nu.
Am urmarit cu atentie fiecare element din fisele tehnologice cele mai mari cheltuieli sunt
reprezentate de catre rapita sic ea mai putin costisitoare cultura este reprezentata de porumb.
Interpretare :

Profitul maxim este asigurat de catre o structura formata din:Nr de camera,suprafata

ocupata de soia si zile om in luna VI.

◘ suprafata de soia ocupa 15ha si are cel mai mare profit asta insemnand 10574.0

◘numarul de camera agroturistice aduce un profit de 17890.0

◘ forta de munca reprezenta in luna a VI este de 95 avand un raport la functia obiectiv

de 65412.32

Con form acestei structure activitatilor valoarea totala a functiei obiectiv este de
99701.13