UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

DOMENIUL: AGRICULTUR
PROGRAMUL DE STUDIU: STUDII DE LICEN
FORMA DE NVMNT: ZI
ANUL II

ISTORICUL ECOLOGIEI IN ROMANIA

PROFESOR
BANDICI GHEORGHE

STUDENT
CHIS MADALINA

ORADEA
2016

Gndirea ecologica n Romnia apare la nceputul secolului al XX-lea. Ea descinde din

activitati stiintifice de cercetare si cuprinde domeniile: terestru, acvatic si subteran. Din
activitatea de cercetare a rezultat o serie de sinteze ecologice, prezentate n cele ce urmeaza.

n domeniul terestru s-au facut si se fac cercetari ecologice asupra plantelor si asupra
animalelor. Botanistii ntreprind numeroase si valoroase cercetari ecologice asupra covorului
vegetal, fiind n acelasi timp foarte preocupati de protejarea mediului. n acest sens, Iuliu
Prodan (1875-1959) realizeaza cercetari de floristica, vegetatie si ecologie vegetala, fiind de
mare importanta studiile privind ecologia plantelor halofile din Romnia, comparate cu cele
din Ungaria si sesul Tisei. Are contributii deosebite la ameliorarea terenurilor alcaline din
cadrul agrosistemelor si la evidentierea ecologiei buruienilor vatamatoare semanaturilor,
fnetelor seculare din Bosanci si Ponoare, care au n structura covorului vegetal specii de
plante endemice.
Alexandru Borza (1887-1971), fondator al Gradinii Botanice din Cluj-Napoca, initiaza si
desfasoara o ampla activitate de cercetare si comunicare a rezultatelor prin lucrari stiintifice de
mare valoare. El pune bazele teoretice si practice ale geobotanicii romnesti, utiliznd
metodologia fitocenologica a lui Braun-Blanquet.
De ecologia fitocenozelor si a plantelor din mlastinele de turba s-a ocupat meritoriu Emil
Pop (1897-1974) care a clarificat originea relictelor glaciare din turbariile Europei. Totodata el
este unul din cei mai de seama militanti pe tarmul ocrotirii naturii si ambiantei umane din
Romnia.
Cercetarile ecologice asupra biocenozelor din Romnia intra sub incidenta activitatii
stiintifice a lui Traian Stefureac (1908-1986), care stabileste raportul de coexistenta si
interrelatii ntre diferite specii de briofite, ntre briofite si alte specii de plante caracteristice
asociatiilor vegetale si formatiunilor de vegetatii din paduri, pajisti, mlastini turboase aflate n
diferite etaje si zone de pe teritoriul Romniei.
Activitatea sa este continuata de numerosi alti botanisti prin cercetari de detaliu concretiznd
cunoasterea n cea mai mare parte a florei si structura fitocenologica a covorului vegetal ce
mbraca teritoriul Romniei. Asa sunt de exemplu studiile facute de Alexandru Beldie asupra
florei si vegetatiei Muntilor Bucegi (1967) si ale lui Ioan Pop asupra florei si vegetatiei
Cmpiei Crisurilor (1968) iar mai recent cele facute de Nicolae Roman asupra florei si
vegetatiei din sudul Podisului Mehedinti (1974), cele ale lui Gheorghe Dihoru asupra
nvelisului vegetal din Muntele Siriu (1975) si ale lui Gheorghe Coldea privind studiul
geobotanic asupra Muntilor Rodnei (1990).
Pe aceeasi linie de preocupare ecologica privind plantele, dar cu o nota aparte, se afla si
cercetarile privind vegetatia, ecologia si potentialul productiv pe versantii Podisului
Transilvaniei, realizate de I. Rezmerita, St. Csuros si Z. Sprchez (1968). Lor li se adauga
cercetari ecologice cu caracter complex efectuate asupra padurilor de catre specialistii din
silvicultura. O contributie deosebita n acest sens si-au adus-o Al. Beldie, D. Trziu, G.E.
Negulescu, V. Stanescu, I. Florescu, N. Donita, St. Purcelean, C. Bndiu etc., asupra padurii ca
ecosistem si a functiilor ei.

Paralel si concomitent cu cercetarea covorului vegetal s-au desfasurat multiple cercetari

ecologice asupra animalelor privind conditiile lor de viata si relatiile dintre specii. Ecologia
animalelor terestre n Romnia este fondata de Andrei Popovici-Bznosanu (1867-1969). El
demonstreaza interactiunea dintre specii, precum si interactiunea dintre ele si mediul abiotic.
Tot el face si prima clasificare a tipurilor de biotopuri existente pe teritoriul tarii noastre
(1937) si introduce n stiinta ecologica termenul de bioskena (bios-viata, skena-scena),
reprezentnd habitatul elementelor n care vietuiesc indivizi biologici. Elevul sau, Elemente de
ecologie 9 M.A. Ionescu continua opera magistrului. El initiaza si realizeaza cercetari asupra
faunei frunzarului de padure. Rezultatele obtinute sunt publicate sub titlul Contributii la
studiul faunei frunzarului de fag (1932).
Cercetari importante sub aspect ecologic au fost si sunt realizate de zoologii de la institutele
de cercetare si statiunile de cercetare aflate n diferite judete ale tarii. Rezultatele lor sunt
materializate prin publicatii aparute sub egida Academiei Romne si au un caracter
fundamental.
Domeniul subteran sau hipogeu, reprezentat de pesteri, fante, microcaverne etc. este luat n
studiu pentru prima data de Emil Racovita (1868-1947). El este ntemeietorul unei noi stiinte,
biospeologia (1907) si creatorul primului Institut de Speologie din lume. Cercetarile sale
asupra vietii din acest domeniu au un pronuntat caracter ecologic. mpreuna cu Al. Borza
militeaza pentru organizarea ocrotirii naturii n tara noastra. Activitatea sa este continuata de
scoala speologica pe care a lasat-o, care s-a marit si consolidat. Cartea Pesteri din Romnia,
semnata de Traian Orghidan, Stefan Negrea, Gheorghe Racovita, Constantin Lascu,
concretizeaza marea varietate de ecosisteme subterane existente n tara, cu ndemnul de
cunoastere a frumusetilor si tainelor stiintifice pe care le ascund.
Este de remarcat activitatea stiintifica a lui Constantin Motas care contureaza sub numele de
freatobiologie (1957) studiul ecologic al faunei subterane si al cailor ei de populare.
Domeniul acvatic impune si el prioritati romnesti pe plan mondial. Emil Racovita studiaza
biologia cetaceelor din apele Antarcticii. Grigore Antipa (1867-1944), elev a lui E. Haeckel,
studiind dinamica comunitatilor vii n cursul inferior al Dunarii si n sectorul nord-vestic al
Marii Negre a intuit principiile ecologiei. Pentru prima data el elucideaza cauzele care
determina productivitatea biologica a zonei inundabile a Dunarii. Faptic, descopera procesul
de autoreglare prin conexiune inversa negativa, determinata de nivelurile apelor din balti n
raport cu nivelul apelor fluviului Dunarea, lucru constatat si apreciat la justa sa valoare cu 50
de ani mai trziu. Procesul se realizeaza prin depunerea de aluviuni la gurile canalelor de
alimentare si evacuare. Cercetnd mecanismul productivitatii biologice din aceasa zona,
abordeaza studiul organizarii si functionarii biocenozelor n cadrul ecosistemelor acvatice.
Ideile functionarii biocenozelor sunt dezvoltate n lucrarea Organizarea generala a vietii
colective a organismelor si a mecanismului productiei n biosfera (1935).

Prin activitatea sa stiintifica, Grigore Antipa este ntemeietorul ecologiei apelor dulci n
Romnia si un reprezentant eminent al stiintei limnologice mondiale. Largind cercetarile sale
asupra avandeltei evidentiaza influenta apelor fluviului Dunarea asupra chimismului si
biocenozelor Marii Negre n zona de schimb permanent dintre apa dulce si cea salmastra.
Aceste studii au fost continuate o perioada de zoologul si limnologul Ludwig RodewaldRudescu si Virginia Marinescu asupra influentei reciproce Dunare-Marea Neagra. Pentru
mediul acvatic limnicol, bazele ecologiei sunt puse de Grigore Antipa. El este organizatorul
unei explorari rationale a bogatiilor apelor din Romnia. nfiinteaza Institutul de
Bioocenografie de la Constanta si Statiunea de Hidrologie din Tulcea (1924). Este fondatorul
Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti .
n mediul acvatic marin, bazele ecologiei sunt puse de Ion Borcea (1879-1936). El initiaza si
realizeaza studiul ecologic al selfului din litoralul romnesc al Marii Negre. Prin activitatea sa
complexa de cercetare si prin demersurile de ndrumare a pus bazele scolii romnesti de
oceanologie. Este fondatorul Statiunii Zoologice de la Agigea (1926).
Astazi , n domeniul acvatic, cercetarile de ecologie sunt continuate de scoala limnologica a
lui Nicolae Botnariuc si de scoala oceanologica a lui Mihai Bacescu. Activitatea de cercetare
limnologica este coordonata de Nicolae Botnariuc pentru cunoasterea ecologiei biotopurilor si
a biocenozelor pe care le gazduiesc, cu relevarea structurilor trofice si energetice a
ecosistemelor acvatice din lunca inundabila a Dunarii si Delta Dunarii. Cercetarea
oceanologica ndrumata de Mihai Bacescu urmeaza traditia marilor naintasi cuprinznd
Elemente de ecologie 10 domenii tot mai speciale de ecologie, productie primara si productie
secundara la litoralul romnesc al Marii Negre.
Mlastinile de turba eutrofe, mezotrofe si oligotrofe sunt inventariate si cercetate n mare
parte floristic de catre Emil Pop. Rezultatele cercetarilor sunt prinse n volumul
Mlastinile de turba din Republica Populara Romna (1960). Mlastinile de turba din Carpatii
si Subcarpatii de Curbura sunt cercetate sub aspect ecologic de Constantin Prvu.
n cadrul agrosistemelor G. Ionescu-Sisesti (1885-1967) aduce o contributie deosebita la
studiul ecologiei buruienilor adaptate sa traiasca mpreuna cu plantele cultivate. El precizeaza
ca: buruienile rapesc plantelor cultivate o portie nsemnata din factorii de vegetatie destinate
acestora: apa, hrana, caldura, lumina, spatiu. (1955).
Remarcam influenta Institutului de Ecologie Aplicata din Bucuresti, fondator si director
general fiindu-i Stoica Godeanu (1991). El este organizatorul cercetarilor stiintifice pe patru
profiluri: elaborarea de solutii si tehnologii de reconstructie ecologica a ambiantei; cercetari
teoretice si aplicative n domeniul ecologiei; cercetari n domeniul fenomenelor informationale
si al tehnologiilor neconventionale; realizarea si testarea de noi produse si preparate ecologice.