CAPITOLUL I 1.-CONDITIILE PECOCLIMATICE DIN PODGORIA HUSI-CENTRUL VITICOL HUSI 1.

1 ASEZARE GEOGRAFICA Podgoria Husi, asezata in partea de est a Romaniei la intersectia paralelei 4641' cu meridianul 28 03' longitudine estica, este situata in depresiunea cu acelasi nume in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Dealurile Falciului, la o altitudine de 120m, imprejmuit de dealuri nu abrupte ci armonice, plantate cu vii. Pozitia deosebita in care este amplasat, ca intr-un potir urias, i-a atras denumirea de "orasul dintre vii". Urbea se afla pe drumul european E 581, care face legatura prin Vama Albita cu Republica Moldova. Se admite c numele de Hui, dat aezrii de pe prul Drslv, amintit n documentul de donaie din 1415 de ctre Alexandru cel Bun, Zugravilor Nichita i Dobre, provine de la un boier moldovean pe nume Huul, care a trit prin partea locului n secolul al XV-lea. Dimitrie Cantemir, savant umanist de formaie enciclopedic, istoric i geograf, filozof i muzician, domnitor al Moldovei ( 1710-1711 ), a ntocmit la cererea Academiei din Berlin, a crui membru era, lucrarea Descripio Moldavae prin care fcea cunoscut reeaua domneasc de slujitori care se ocupau cu viticultura i ngrijirea vinurilor din Moldova. Acesta face aprecieri asupra calitii vinurilor din Podgoria Hui, pe care le plaseaz ndat dup cele de la Cotnari i care erau considerate a fi .... mai bune dect alte vinuri europeneti i chiar dect vinul de Tokaj. Principalele centre viticole ale podgoriei Husi sunt: Husi, Averesti si Lohan-Crasna. Centrul viticol Hui i are plaiurile dispuse compact n potcoava marelui amfiteatru al bazinului prului cu acelai nume, amfiteatru ce domin oraul dinspre sud ( cu plaiurile Ograd, Cotoi, Schit, Drslv, Ochiuri ), dinspre vest ( Dobrina, Saca, ara, Rotundoaia ), dinspre nord ( Turbata, Corni, Dric, Epureni, Novaci, Duda ) i dinspre sud-est ( Voloeni ). Cltorul neavizat, care ptrunde vara n impuntorul hrtop al Huului, unde viile l nconjoar ca ntr-un impresionant amfiteatru, crede c se afl cu adevrat n marele templu a lui Dionysos. Este meritul incontestabil al unor generaii de specialiti viticultori, amelioratori i vinificatori care, folosind experiena podgorenilor locali, i adugnd cuceririle tiinei adaptate la particularitile mediului de aici, au reuit treptat, s dea orasului Hui arhitectura actual, iar vinurilor sale faima de care se bucur. Cenrtul viticol Averesti cuprinde plaiul cu acelasi nume, situat pe platoul interfluvial de la V precum si plaiurile Pahnesti, Arsura, Ghermanesti din partea de N a depresiunii. Centrul viticol Crasna-Lohan are in componenta plantatiile de vii amplasate pe dealurile din bazinele acestor vai. In cadrul centrului se disting plaiurile Tarzii, Oltenesti, Cretesti, Tatarani, Stroiesti, Gugestu si Botesti. Data fiind pozitia lor si distanta dintre ele, plantatiile de aici ar putea fi grupate in doua centre: Centrul viticol Oltenesti sau Lohan cu plaiurile Tarzii, Oltenesti, Cretesti, situate pe coasta stanga a vaii Lohan si centrul viticol Tatarani sau Crasna cu , Tatarani, Stroiesti, Gugestu si Botesti, pe versantii din bazinul mijlociu al Crasnei. 1.2.-CARACTERIZAREA CONDIIILOR PEDOCLIMATICE DIN ZONA HUI n anul 2011 (tabelul 1.) primvara a fost mai cald dect normala multianual, cu valori cuprinse ntre 1,1C i 5,0 C (lunile martie i aprilie) i mai mic dect normala n luna mai, cu
3

0,4C. Precipitaiile au depit normala n martie cu 10,4 mm, aprilie cu 5,6 mm i au fost aproape de normal n luna mai, iar umiditatea relativ a depit normala cu 3% n martie, 12% (aprilie) a fost sub normal n luna mai (-1%). Vara este caracterizaz prin temperaturi mai ridicate dect normala multianual, cu valori cuprinse ntre 0,9-2,5C, iar precipitaiile au nregistrat un deficit n lunile iunie (44,0 mm) i august (24,7 mm). n luna august au depit normala cu 65,8 mm. Umiditatea relativ prezint fluctuaii, variind de la 61% la 65%, n funcie de prezena precipitaiilor. Luna septembrie a nregistrat temperaturi ce au depit multianuala cu 1,8C i un deficit de precipitaii de 34,4 mm. Temperatura minim absolut a fost de -23,7C, nregistrat pe 26 ianuarie, maxima absolut a fost de +37,5C nregistrat pe 13 august. 1.2.1.-Temperatura medii (lunare si anuale) Temperatura medie anual a aerului este de 9,5oC n intervalul 1896-1995 i de 9,8oC ntre 1952-1987, cu o amplitudine medie de 25oC i o amplitudine a extremelor absolute de 69,3oC ( ntre 29,1oC i + 40,2oC ), ceea ce evideniaz un accentuat continentalism termic, iar frecvena, durata i intensitatea gerurilor sub 20oC avertizeaz asupra pericolului de inghet al viilor si al pomilor fructiferi. Potrivit datelor nregistrate din teritoriul cercetat, reiese c temperatura medie anual a aerului n perioada 2011 este de 11,5 oC (Tabelul 1). Temperatura medie n luna cea mai cald ( iulie, este de 23.5oC ). Temperatura medie n luna cea mai rece ( ianuarie, este de 1.2oC). n timpul verii, se manifest secete frecvente, datorate circulaiei maselor de aer de origine tropical dinspre Africa de Nord, de origine continental, dinspre Asia Mic sau zona arabocaspic. Primul nghe s-a nregistrat n a doua decad a lunii octombrie iar ultimul nghe s-a nregistrat n luna mai (tabelul 2) Bilanul termic global n anul 2011 are valoarea de 3861oC Durata medie fr nghe este de circa 180 zile. Inversiunile termice au loc frecvent iarna i n anotimpurile de tranziie .(tabelul 3) Tabelul 1 Specificare Ian.. Febr.. Martie Apr.. Mai .Iunie . Iulie . Aug. Sept. Oct. Nov.. Dec. Total Per.de veget. 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 12 luni (IV-IX) TEMPERATURA(C) Decada I -5,2 1,8 -2,3 8,7 11,9 21,5 20,7 21,5 19,4 15,0 5,8 2,85 11,6 18,1 Decada II 2,4 -3,3 5,9 8,16 17 20,6 25,5 21,6 20,6 6,9 0,8 3,7 10,5 19,2 Decada III -5,0 -6,3 7,6 13,3 20,1 18,9 22,5 21,7 16 5,3 1,25 0,3 10,3 17,9 Media lunar-2,6 -2,6 3,7 10 16,3 20,3 22,9 21,6 18,7 8,9 2,6 2,2 10,4 18,3 PRECIPITAII(mm) Decada I 6,8 1,0 12,8 9,6 28,4 54,8 3,2 14,4 3,8 28,4 7 149,2 21,5 Decada II 9 3,6 1,4 34,2 27 13,8 42,2 9,8 2,8 9,2 243,8 148,2 Decada III 5,6 3,6 8,0 3,2 8,4 33,4 28,2 3,6 0,3 269 182,4 Media 21,2 8,2 22,2 47 47,8 102 73,6 24,2 7,4 38,2 16,5 657,2 459,8 lunar UMIDITATEA RELATIV(%) Decada I 94 73 69,7 71,1 69,3 66 69,4 61,8 63,3 63,6 77,1 84,8 75 68 Decada II 96 73 71,9 70,2 70,1 65,7 64 60 57,3 73,1 80 91,8 76 67 Decada III 88 92 65,4 50 60,0 70 68 55,2 57,3 80 78,2 83,3 76 70 Media 92,5 85 64 60 89,2 67,1 62 57 59 71,7 78,3 86,5 76 69
4

lunar Date privind primul si ultimul inghet, numarul de zile fara inghet in perioada 2011 Tabelul 2 Specificare 2011 Primul inghet 18.X. Numarul de zile fara inghet 331 Ultimul inghet 30.III. Date privind bilantul termic in perioada -2011 Tabelul 3 Specificare Bilantul termic global Bilantul termic activ Bilantul termic util 2011 3861C 3587C 1530C

Bilantul termic global rezulta din insumarea temperaturilor medii zilnice . Bilantul termic activ rezulta din insumarea temperaturilor din zilele cu mediile diurne mai mari de 10 grade Celsius. Bilantul termic util rezulta din insumarea diferentelor de temperatura care depasesc pragul biologic de 10 grade Celsius. 1.2.2.--Regimul de apa si umiditate atmosferica Precipitaiile atmosferice sunt n medie 581,5 mm anual, cu variaii reduse, n plus sau n minus. Extremele ating cifre de 215,3 mm anual n anul 1939 i maxim 888,2 mm anual n anul 1940. Regimul precipitaiilor prezint dou maxime anuale: una n mai-iunie, mai accentuat i alta n octombrie, mai redus cantitativ. Regimul minim se nregistreaz n ianuarie-februarie-martie i august-septembrie . Formele de precipitaii sunt variate dup cum urmeaz: ploile predominante sunt condiionate de masele de aer cu influene atlantice ( dinspre vest ). Uneori apar i ploi adiabatice de tip averse cu grindin ( cum a fost n mai 1954 ), care a distrus plantaiile de vii din partea de vest i nord-vest a oraului Hui; zpezile sunt frecvente n lunile decembrie-martie. Grosimea medie a stratului de zpad este de 39,3 cm iar grosimea maxim atinge cifra de 110 cm i chiar mai mult ( n iarna anilor 1940, 1954 ). Topirea brusc a zpezilor, provoac primvara, alunecri de teren i uneori scurgerea de gloduri. brumele timpurii apar n septembrie-octombrie, iar cele trzii n primvar, n aprilie-mai cnd se nregistreaz pierderi importante de ochi la via de vie; roua, prezent n special primvara-vara, aduce beneficiu n meninerea umiditii atmosferice; ceaa i poleiul se ntlnesc frecvent toamna i primvara, respectiv iarna, cu efecte negative n transporturi i sntatea populaiei. chiciura sau promoroaca se manifest n timpul iernii i aduce pagube ochilor vielor de vie prin asfixie i nghe, dac acesta se menine un anumit timp pe coardele viei. Umiditatea relativ atinge valoarea de 74-76 %.
5

1.2.3.--Nebulozitatea - este de 5,5-5,6 zecimi medie anual. Evapotranspiraia potenial are valori de 550-600 mm anual, iar cea real de 450-500 mm anual, astfel c deficitul de umiditate este de circa 100-150 mm anual, iar n iunie-iulie este egal cu 75-100 mm anual ceea ce explic frecvena secetelor. Msurarea cantitilor de precipitaii atmosferice s-a realizat n ferma colar care dispune de staie meteorologic computerizat. Repartiia precipitaiilor este neuniform n timpul anului, nregistrndu-se un maxim n luna august 2011, 113,2 mm. Umiditatea relativ a aerului n orasul Hui, n perioada 2011 umiditatea relativ a aerului este de 74 % media anual, cu variaii ntre 70% n luna iulie i 78 % n luna noiembrie 2010. 1.2.4.-Insolatia Radiatia globala Are valori n jur de 120 kcal/cm2/an, cu variaii ntre 110 kcal/cm2/an pe versanii slab nsorii i 130 kcal/cm2/an pe cei mai bine expui incidenei razelor solare. Insolaia ( durata medie de strlucire a soarelui ) este de sub 2000 ore/an n dealurile nalte, i peste 2100 ore/an n depresiunea Hui ( 2120 la Hui ). Urmrind regimul mediu anual al valorilor radiative i heliotermice, constatm c ele se menin ridicate n toat perioada de vegetaie ( inclusiv n septembrie i octombrie), fapt ce permite o bun dezvoltare vegetativ, fructificare i maturare deplin a strugurilor, fructelor si legumelor. 1.2.5.- Vanturile Dinamica atmosferic este strns legat de circulaia general a maselor de aer deasupra continentului european. Ca urmare, majoritatea vnturilor din zona oraului Hui bat dinspre vest i nord-vest, mai ales primvara-vara, aducnd precipitaii abundente. Iarna, vnturile din nord-vest aduc multe ninsori persistente, iar uneori vara, ploi reci. Vnturile din nord bat mai mult iarna, ca i cele din nord-est care produc iarna geruri prelungite i aduc puin zpad. Uneori au viteze mari i spulber zpada, caracteristic fiind Crivul. n timpul verii, vnturile tropicale, nord-africane, favorizeaz n luna iulie zile toride prelungite, numite popular zilele lui cuptor. Mai sunt cunoscute i vnturile ce bat dinspre Marea Caspic, aducnd mult praf i clduri prelungite. Viteza vnturilor rareori atinge la Hui valori ridicate de tipul furtunilor sau vijeliilor. Aceasta i datorit ramei de dealuri din jurul oraului, care joac rol de adpost. Primvara i vara, n zona pantelor abrupte ( de tip cuest ) se resimt brizele de deal. Astfel, dimineaa, adie un vnt rcoros, de tip zefir, ce urc pe pante dinspre ora, iar seara invers. Aerul mai rece, fiind mai greu, coboar noaptea pe prile cele mai joase ale Huului, iar diminea urc pe pantele abrupte spre zonele mai nalte.Vntul are influen asupra temperaturii i a precipitaiilor dintr-o regiune. 1.2.6.- Accidente climatice In podgoria Husi apar uneori accidente climatice cum ar fi: -grindina apare o data la 6 ani in puncte diferite ale podgoriei; -ingheturi tarzii de primavara,apar in zonele joase ale podgoriei odata la 3 ani; -ingheturi timpurii de toamna o data la 10 ani; -numarul de zile cu bruma este in medie de 30 de zile (in anul agricol 2010-2011 a fost de 27,5 zile); -in anul agricol 2011,temperatura minima absoluta a fost de -23, C,pe data de 26/01/2011; -temperatura maxima absoluta in aceeasi perioada a fost de 37,4 C,pe data de 13/08/2011;
6

-primul inghet a fost in toamna anului 2011 pe data de 18/10/ (-0,2C); -ultimul inghet a fost pe 30/03/2011 (-1,2C). 1.3.FACTORII GEOPEDOLOGICI 1.3.1.Conditii geologice si geomorfologice n Depresiunea Hui substratul litologic este constituit din sedimente ale sarmaianului mijlociu ( basarabian ) i superior ( chersonian ), alctuite din marne-argile, argile nisipoase i nisipuri, cu intercalaii de gresii calcaroase i calcare oolitice, iar pe dealurile nalte din vestul i sudul acesteia ( D. Lohan, D. Crasna, D. Dobrina. D. Hui, D. Rusca ) sarmaianul este acoperit de faciesul nisipos ( cu intercalaii de argile nisipoase i gresii dure ale meoticului. La aceste sedimente marine sarmaian-meotice de fond, cu apariii la zi pe coamele interfluviale i, local, pe versani ( parial loessoidizate ), se adaug cuvertura continu a depozitelor cuaternare, respectiv deluvio coluvial pe versani ( cu textur dominant nisipo-lutoas, provenit din amestecul gravitaional al sedimentelor menionate ) i aluvial pe terasele fluviale ( luturi loessoide cu nisipuri i prundiuri n baz ), sau pe luncile luto-nisipo-argiloase ale vilor actuale. Relieful este determinat de structura geologic i particularitile litologice ale depozitelor( nisipuri, argile, gresii ). Acesta este reprezentat prin Depresiunea Hui, ncadrat la nord de Dealurile Ghermnetilor, la vest de Dealurile Crasnei i Lohanului, la sud de Dealurile Flciului i la est de Valea Prutului. Geomorfologic deci, se pun n contact dou subuniti distincte: una deluroas n jur de 300 m altitudine absolut i una colinar depresionar cu o medie altitudinal de 150 m, albia Prutului din sectorul la care ne referim cobornd insesizabil de la 29 m la 22 m altitudine absolut. Dealurile au orientri, caracteristici morfologice i pante diferite, ca fundal pentru unele plaiuri ale podgoriei. Astfel, Dealurile Crasna-Lohan, dintre Depresiunea Huului ( E ) i Valea Crasnei ( V ), pornesc din trunchiul comun al Dealului Buneti ( 402 m ) i se dirijeaz spre Sud, sub form de dou culmi paralele, separate de Valea Lohanului. Dealurile menionate intereseaz ndeosebi prin versanii lor, pe care sunt amplasate, masiv sau dispersate, numeroase plantaii viticole. Declivitatea lor variaz sectorial ntre 5o i 25o, valorile mai mari de 10o-20o fiind frecvente pe coastele structurale, ntre care mai importante sunt Coasta Crasnei i Coasta Lohanului de pe stnga acestor vi Coasta Huiului de pe dreapta i din bazinul de recepie al prului cu acelai nume. Dat fiind nclinarea, pretabilitatea litologic, plus despdurirea i agrotehnica neraional din trecut, aceti versani sunt puternic afectai de eroziunea areolar, organisme toreniale i mai multe generaii de alunecri ( stabilizate, semistabilizate i reactivate ), procese de degradare combtute parial, ndeosebi prin tehnici de amenajare viticole, pomicole i silvice. Depresiunea Huiului este delimitat de rama nalt a dealurilor din S, V i N, respectiv de Valea Prutului la E. Expozitia predominanta a dealurilor spre est, sud-est si sud-vest, permite valorificarea radiatiei solare prin cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi. 1.3.2 Factorii hidrologici Zona municipiului Husi este tributar rului Brlad prin Crasna i Lohan din zona deluroas vestic - vi cu scurgere permanent, dar cu debite modeste i oscilante n timpul anului i Prutului prin totalitatea praielor ce dreneaz Depresiunea Huiului, ntre care mai mari i aproape permanente sunt Valea Grecului-Gura Vilor, ce colecteaz toate praiele semipermanente (Voloseni, Hui unit cu Recea i Valea lui Ivan) din sud-vestul depresiunii, i prul oprleni ( cu
7

Ruginosu i Barahoi ) care, mpreun cu micile praie temporare Barboi, Luncani i Valea Lupului, dreneaz partea de nord-est a acesteia. Tabloul apelor de suprafa este completat de numeroase iazuri amenajate din necesitatea asigurrii unor debite permanente n zon ( Benti, Galbena ). Dintre apele subterane, cele mai importante sunt: stratul acvifer Arsura-Phneti, cu debitul cel mai mare captat n preajma satului Arsura i pe Coasta Huiului pentru alimentarea oraului; Apele subterane mentin partial debitul parailor Draslavat si Raiesti. Apele freatice sunt cantonate in depozite fine de nisip cu o grosime cuprinsa intre 0,5-1,5 metri situate la circa 2-12 metri adancime. Toate aceste surse de ap, majoritatea de calitate accesibil, constituie o rezerv important. Dac totui regiunea i ndeosebi Depresiunea Huului, apare cu o deficien n umiditate, se datoreaz insuficientei valorificri, inclusiv n viticultur, a resurselor hidrice de care dispune. 1.3.3 Factorii edafici Solurile s-au format n funcie de condiiile climatice, formele de relief, litologie i vieuitoare, fiind variate att ca tip dar mai ales ca stadiu de evoluie. n aria orasului Hui, rmn dominante solurile de tipul cernoziomurile levigate, solurile cenuii i regosolurile erodisolurile. Colinele mai nalte ale Depresiunii Hui au ca soluri specifice cernoziomurile levigate (predominant cambice) ale silvostepei. Argiluvisolurile (solurile brune i cenuii de pdure) s-au format pe argile i nisipuri meoiene, fiind rspndite n vestul i sudul oraului Hui, sub pdurile de stejar. Sunt favorabile vegetaiei forestiere i culturilor agricole n deosebi celor cerealiere. Molisolurile sunt reprezentate prin cernoziomul cambic, cernoziom tipic ciocolatiu, cu orizonturi bine dezvoltate. Ca soluri azonale se ntlnesc vertisolurile formate pe alunecri de teren i suprafee restrnse de protosoluri coluviale i antropice, soluri hidromorfe de tip lcovite etc. In zona de studiu privind amenajarea dendrofloricola predomina cernoziomul ciocolatiu cu urmatoarele caracteristici: Orizontul A se ntinde pe adncimea 0-60 cm, este de culoare brun-negricios, lutos, grunos, cu elemente structurale rotunjite, afnat ( stratul arat frecvent prfuit, uneori formeaz talpa plugului ), numeroase rdcini ierboase, rare crotovine; trecere treptat. Orizontul AC se ntinde pe adncimea 60-85 cm, este de culoare brun, slab cenuiu, cu eflorescene i pseudomicelii de CaCO3, lutos, alunar pn la nuciform, elemente structurale insuficient consolidate, afnat, frecvente crotovine, rdcini; trecere treptat. Orizontul C' se ntinde pe adncimea 85-110 cm, este de culoare glbui-cenuiu cu pete, pseudomicelii de CaCO3, lutos, nestructurat, afnat, frecvente crotovine de culoare mai nchis; trcere traptat. Orizontul C" se ntinde pe adncimea de 110-154 cm, este de culoare glbui-cenuiu, mpestriat cu pete, vinioare i concreiuni albe de CaCO3 de 1-3 cm diametru, lutos spre lutonisipos, fr structur, afnat-slab, compact; trecere treptat. Orizontul D se gsete sub 154 cm, este un loess glbui-cenuiu, lutos spre lutonisipos. Caracteristicile fizico-chimice ale solului cernoziom ciocolatiu Tabel 4 Orizonturi Adncime cm A 0-60 A/C 60-85 C' 85-110 C" 110-154 D 154-240

Argil, % 29,3 CaCO3, % Humus, % 3,2 C:N 11,8 pH n H2O 7,1 N total % 0,16 Baze de schimb m.e./100 g sol 125,6 Hidrogen de schimb m.e./100g sol 2,6 Capacitate de schimb cationic m.e/100 g sol 28,3 Cationi % din T : Ca++ 74,8 ++ Mg 11,2 K+ 2,9 Na+ 1,8 + H 9,1 Gradul de saturaie n baze 90,8

29,1 2,1 2,0 8,1 21,10 21,10 94,6 2,3 3,1 100,0

26,7 12,6 1,0 14,6 94,7 2,6 3,2 100,0

24,6 20,4 0,7 8,4 -

20,3 14,0 7,9 11,9 11,8 90,3 3,4 6,3 100,0

Aceste date confirm calificarea acestui tip de sol ca fcnd parte din grupa solurilor cele mai bogate. Circuitul biologic activ, capacitatea de nitrificare ridicat, textur mijlocie, structur glomerular poroas i nsuirile hidrofizice bune ntregesc complexul de proprieti favorabile vieii plantelor. Regimul de umiditate i n acest tip de cernoziom este afectat de aceleai deficiene caracteristice solurilor de step, ncepnd din luna iulie, uneori i n aprilie-mai, rezervele de ap accesibil sunt sczute sub limita critic de transpiraie, n var atingndu-se i pstrndu-se uneori prelungit limita de ofilire i chiar umiditatea de higroscopicitate. n general ns, regimul de umiditate este mai puin extrem dect n celelalte soluri, aceasta manifestndu-se att prin nivelul recoltelor agricole, ct i prin instalarea natural a arbutilor pionieri ai pdurii, uneori chiar pe terenuri din zona cernoziomurilor cambice. n concluzie, zona Hui nu este o creaie ntmpltoare. Ea este rezultanta unor condiii ecologice favorizante, conjugate cu necesitatea social-economic de valorificare a unor terenuri improprii sau cu o redus eficien pentru alte culturi, i cu abnegaia unor specialisti de nalt calificare i clarviziune.

1.3.4 Vegetatia Vegetaia este n strns legtur cu condiiile de clim , relief i sol. n zona de studiu aflata pe strada Fundatura viticolei Nr.1 este specific vegetaia de silvostepa caracterizata prin specii ierboase xeromezofite si chiar xerofite la care se adauga si diferite specii lemnoase: stejar (Quercus robur), mr (Malus domestica), pr ( Pirus communis), cire slbatic ( Cerasus avium ) etc. Dintre arbuti: corn ( Cornus mas ), alun (Coryllus avelana), mce (Rosa canina), soc (Sambucus nigra) etc. Mai rar se ntlnete fag (Fagus silvatica ), plop (Populus alb ), salcm (Robinia pseudacacia). Vegetaia de step cuprinde asocialtii paioase reprezentate prin: firu (Poa pratensis), ovscior (Arrhenathruum elatu ), obsig (Bromus inermi ), pir (Agropirum repens, laptele cinelui (Euphorbia cyparissia ), lumnric (Verbas-cum phlomoides), susai (Sonchus aspe ).

In concluzie, sectorul climatic al Depresiunii Hui are un caracter de relativ adpostire, temperaturi i amplitudini termice cu nuane excesive, precipitaiile mijlocii i frecvena moderat a fenomenelor hidrometeorice.

CAPITOLUL II II. MEMORIU DESCRIPTIV 2.1. STABILIREA SISTEMULUI SI A TIPULUI DE PLANTATIE VITICOLA Infiintarea plantatiei de vita roditoare in centrul viticol Husi necesita cheltuieli mari de investitii, prin care se urmareste obtinerea unor productii sporite de struguri, de calitate, in conditiile promovarii tehnologiilor moderne de cultura vitei de vie si a unei eficiente economice maxime. Proiectul de executie presupune rezolvarea urmatoarelor probleme: stabilirea sistemului de cultura si a tipului de plantatie viticola; alegerea judicioasa a terenului pentru amplasarea plantatiilor in areale favorabile culturii vitei de vie; - proiectarea lucrarilor hidroameliorative care sa asigure folosinta indelungata a terenului prin cultura vitei de vie; - organizarea terenului in unitati de exploatare, urmarindu-se folosinta rationala a pamantului si asigurarea conditiilor optime de mecanizare a lucrarilor; - amenajarea antierozionala a terenului pentru conservarea solului si crearea conditiilor favorabile pentru cresterea si rodirea vitei de vie; pregatirea terenului in vederea plantarii vitei de vie; alegerea soiurilor si amplasarea lor pe teren; stabilirea distantelor de plantare; plantarea vitei de vie. Sistemul de cultura a vitei de vie este determinat de factorii naturali de mediu, de soiurile cultivate, formele de conducere practicate si lucrarile de intretinere care se aplica in plantatii. In tara noastra se practica trei sisteme de cultura a vitei de vie: neprotejata, semiprotejata, protejata. In centrul viticol Husi predomina sistemul de cultura neprotejata caracterizat prin aceea ca butucii sunt condusi in plantatii pe tulpini semiinalte sau inalte, elementele de rod fiind situate la inaltimi de pana la 2m fata de nivelul solului. In felul acesta mugurii pe elementele de rod sunt expusi mai putin la influenta temperaturilor scazute din timpul iernii, valorile minime inregistranduse, de obicei, la suprafata solului sau a zapezii. Tipurile de plantatii exprima gradul de intensivizare a culturii vitei de vie si sunt determinate de panta terenului, distantele de plantare, densitatile de plantare, forma de conducere a butucilor, posibilitatile de mecanizare a lucrarilor. In cadrul sistemelor de cultura a vitei de vie se intalnesc mai multe tipuri de plantatii in raport cu orografia terenului, vigoarea soiurilor cultivate si directiile de productie. In centrul viticol Husi predomina plantatiile viticole obisnuite, amplasate pe terenuri cu pante moderate (sub 15%) si soluri cu fertilitate mijlocie. Distantele de plantare folosite sunt 2,2m intre randuri si 1,0 -1,4 m intre butuci pe rand, asigurand densitati normale de 3246-4545 butuci la hectar.

10

Sunt cultivate atat soiurile pentru struguri de vin, cat si cele pentru struguri de masa, cu vigoare slaba, mijlocie sau mare. Se folosesc formele de conducere semiinalta si inalta a butucilor. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii de 12-15 tone la hectar. 2.2 ALEGEREA SOIURILOR DE PORTALTOI SI DE VITA RODITOARE Prin alegerea si amplasarea corespunzatoare a soiurilor de portaltoi si a celor de vita roditoare se urmareasete asigurarea pe cat posibil, a unei concordante intre cerintele soiurilor si resursele ecologice ale unui anumit teritoriu. Portaltoiul se alege corect daca se tine seama de adaptarea acestuia la conditiile pedoclimatice, rezistenta fata de nematozi, afinitatea cu soiurile roditoare, influenta lui asupra calitatii productiei, adaptarea la tehnicile culturale. In centrul viticol Husi soiurile de vita roditoare propuse prin proiect sunt altoite pe urmatorii portaltoi: Berlandieri x Riparia Kober 5BB si Berlandieri x Riparia Selectia Craciunel 2. Kober 5BB,nu este indicat pentru soiurile productive cu vigoare mare,intru-cat acesta imprima cresteri vegetative mari,in detrimentul productiei (la soiul Zghihara de Husi).Astfel,la aceste soiuri (Zghihara si Aligot),se va folosi portaltoiul Riparia-Selectia Craciunel II. Pentru soiul Feteasca regala,se va folosi portaltoiul Berlandieri-Riparia Kober 5 BB,deoarece are o afinitate buna in plantatii si asigura productii mari de struguri. BERLANDIERI X RIPARIA KOBER 5 BB Sinonime: Kober 5 BB, sau simplu 5 BB. Origine. A fost obinut n Austria de ctre FRANZ KOBER (1920), prin selecie clonal din populaia de Berlandieri x Riparia Teleky 5 A. n perioada anilor 1902-1904 S. TELEKY a trimis la staiunea viticol Nussberg de lng Viena cele mai valoroase tipuri din hibrizii de Berlandieri x Riparia obinui de el n Ungaria. n urma lucrrilor de selecie, F. KOBER a extras dou clone valoroase pe care le-a notat cu 5 BB i 125 AA, ce s-au impus ulterior ca portlatoi. n cazul portaltoiului 5 BB, cifra 5 desemneaz seria fenotipic apropiat de Riparia a hibrizilor lui Teleky; primul B corespunde notaiei caracterelor ntlnite la lstari (culoare roiatic, glabrii i cu vrfurile bronzate); cel de-al doilea B desemneaz vigoarea foarte puternic a portaltoiului. Caracterele ampelografice. Dezmugurire scmoas, verde albicioas, cu nuane cafenii; frunzele tinere de culoare verde armie, acoperite cu peri fini pe faa superioar i cu scame rare pe nervuri pe faa inferioar. Vrful lstarului este semideschis i pufos. Frunza adult este ntreag, cuneiform, codul ampelometric 136-3-24, cu tendin de trilobie. Limbul gros, de culoare verde intens, gofrat, ondulat ntre nervurile principale, cu dinii scuri, ogivali, mucronii lungi i nconvoiai; sinusul peiolar este n form de U deschis. Pe faa inferioar este slab pubescent; peiolul de lungime mijlocie i acoperit cu periori scuri. Caracterul tare de recunoastere l reprezint faptul c nervura principal N1 formeaz o flexiune n treimea superioar a limbului. Floarea hermafrodit, funcional femel, cu polen steril; formeaz struguri mici, cu boabe mrunte, sferice, de culoare neagr violacee. Lstarul foarte viguros, cu meritale lungi (16-20 cm lungime), striat, uor pubescent la noduri, de culoare verde cafenie, iar la noduri roie vineie. Crceii sunt lungi, bi sau trifurcati, de culoare verde cu nuane roiatice. Coarda este de culoare cafenie cenuie, fin striat, cu suprafaa costat, seciunea transversal uor eliptic; mduva ocup circa din suprafaa seciunii. Scoara se exfoliaz n plci. Mugurii sunt mari, conici (globuloi). nsuiri agrobiologice. Kober 5 BB este un portaltoi foarte viguros, cu perioad mijlocie de vegetaie (170-180 zile); dezmugurete n prima decad a lunii aprilie, maturarea lemnului lstarilor ncepe devreme, devansnd adesea pe Riparia gloire, procesul evolund repede pn spre sfritul
11

lunii septembrie. Butaii nrdcineaz bine n coala de vie (60-80% capacitate de nrdcinare), iar afinitatea cu soiurile de vi roditoare este bun, circa 50% prindere la altoire. n plantaii dezvolt un sistem radicular foarte puternic, cu rdcini de schelet numeroase i lungi, care exploareaz un volum mare de sol pn la adncimea de 5-6 m. Capacitatea de regenerare a sistemului radicular este foarte mare. Rezistene biologice: bun la filoxera radicicol, dar slab la filoxera galicol; este foarte rezistent la nematozii endoparazii din genul Meloidogyne, ceea ce permite folosirea ca portaltoi pe terenurile infestate; mult mai rezistent la cloroz dect Teleky 8 B, asimilnd maximum 20% calciu activ din sol; nu rezist la sruri, maxim 0,4 g/l NaCl. Rezistena la secet i excesul de umiditate din sol este mijlocie. nsuirile agrotehnice. Kober 5 BB matureaz lemnul lstarilor foarte bine, lungimea util a coardelor fiind de 4-5 m. Produciile de butai care se obin sunt mari, n medie 200 mii/ha i constante an de an. Se adapteaz bine pe toate tipurile de sol, cu excepia solurilor acide, compacte i secetoase. n plantaii, confer vigoare foarte mare soiurilor altoite de vi roditoare, favorizeaz mrgeluirea strugurilor, ntrzie maturarea i slbete rezistena la ger a soiurilor altoite de vi roditoare. Nu este indicat ca portaltoi pentru soiurile productive cu vigoare mare (Feteasc neagr, Zghihar de Hui, Crmpoie), deoarece amplific creterile vegetative n detrimentul produciei de struguri. Autorii italieni menioneaz incompatibilitatea sa ca portaltoi pentru majoritatea soiurilor de mas (Perl de Csaba, Pance precoce, Delizia di Vaprio, Gros vert, Corniola). Are afinitate bun n plantaii i asigur producii mari de struguri, la soiurile: Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Feteasc regal, Riesling italian, Galben de Odobeti etc. Particularitile de cultur. Fiind un portaltoi foarte viguros, se las sarcini mai mari de lstari pe butuc, n medie 12 lstari; sarcinile mici de lstari conduc la obinerea unor butai prea groi, care creaz dificulti la altoit. Formeaz muli copili, necesitnd operaiuni dese de copilit. Mijloacele de susinere recomandate sunt, spalierul vertical cu srme oblice i piramidele de 8 butuci. Fertilizarea se face cu doze moderate de ngrminte chimice, n special cu azot; pe solurile fertile dozele de ngrminte se reduc la jumtate. n timpul vegetaiei sunt necesare 1-2 tratamente mpotriva filoxerei galicole, cu insecticide organo-fosforice. Maturarea lemnului lstarilor se termin toamna devreme, nct recoltarea coardelor se face imediat dup cderea frunzelor. Variaii i clone. De la nceputul rspndirii sale portaltoiul Kober 5 BB s-a dovedit a fi o populaie destul de heterogen din punct de vedere biologic. La noi n ar s-a trecut nc din anul 1935 la supraselecia acestui portaltoi n cadrul pepinierei de la Crciunel (pepineristul UNGAR). Lucrrile au fost continuate n cadrul Staiunii viticole Crciunel-Blaj de ctre M. TOADER i B. BALTAGI care au nmulit i rspndit n cultur clona cea mai valoroas sub denumirea de Selecia Crciunel 2. Aceast selecie este mai precoce dect Kober 5 BB, maturnd lemnul lstarilor cu 2 sptmni mai devreme. Tot la Staiunea viticol Crciunel-Blaj, prin lucrrile de selecie efectuate n perioada anilor 1949-1964 s-au extras din Kober 5 BB alte dou selecii valoroase de portaltoi: Selecia Crciunel 26 omologat n anul 1970 i Selecia Crciunel 25 omologat n 1978 (M. TOADER i colab.). Zonare. Kober 5 BB este portaltoiul cu ponderea cea mai mare n cultur la noi n ar (circa 70% din suprafaa plantaiilor actuale de portaltoi), fiind utilizat n toate podgoriile rii. Tendina este de a se restrnge suprafeele, fiind nlocuit treptat cu selecii mult mai valoaroase de Berlandieri x Riparia, cum sunt: Selecia Oppenheim 4; Seleciile Crciunel 2, 26 i 71. Este cultivat pe suprafee mari n multe ri viticole: n Italia, deine 50% din suprafaa plantaiilor de portaltoi; n Luxemburg, 60%; n Germania, Austria, Elveia circa 75%. Se mai cultiv n Ungaria, Rusia, Frana etc. Berlandieri x Riparia Selectia Craciunel 2. A fost obtinut in anul 1937 la statiunea de cercetari viticole Blaj prin selectie clonala din Kober 5BB. Caractere morfologice. Frunza adulta este mare, cuneiforma, intraga cu sinusul petiolar in forma de U larg deschis.
12

Insusiri biologice si tehnologice. Are o perioada de vegetatie mai scurta decat Kober 5BB, dezmugurire timpurie, maturarea lemnului mai devreme decat Kober 5BB. Are vigoare mare pe care o confera soiurilor altoite. Sistemul radcular este foarte bogat, asimileaza maximum 20% calciu , are rezistenta mijlocie la seceta si la excesul de umiditate. Se recomanda la soiurile de struguri pentru vin cu potential mare de productie si nu este indicat pentru soiurile de masa. Soiurile de vita roditoare pe baza carora se infiinteaza plantatia viticola in centrul viticol Husi sunt: Feteasca regala, Feteasca alb i Riesling italian. PARTICULARITILE DE CULTUR Particularitile ecologice. Soiurile de mas sunt cultivate numai n arealele geografice cu un grad ridicat de favorabilitate al factorilor climatici. Gradul de favorabilitate se stabilete n raport cu epoca de maturare a soiurilor, factorii termic i insolaia fiind hotrtori (tabelul 5.1). n ceea ce privete umiditatea din sol, soiurile de mas sunt considerate relativ rezistente la secet. Consumul de ap fiind ns ridicat, cultura lor se recomand n condiii de irigare, care asigur totdeauna sporuri mari de producie. Tabelul 2.1 Cerinele ecoclimatice ale soiurilor de mas n raport cu epoca lor de maturare Epoca de maturare a strugurilor: timpurie mijlocie trzie 160 170-180 1400-1600 1500-1600 > 180 > 1600 > 1600

Specificaii Durata perioadei de vegetaie (numr de zile)

Bilanul termic util (tuC) 1200 Durata de strlucire a soarelui, n perioada de vegetaie 1400 (nr. ore)

Particularitile biologice. Acestea se refer n special la asocierea soi vinifera-portaltoi. Soiurile de mas necesit, n general, portaltoi viguroi, capabili s susin potenialul ridcat de producie. Pentru soiurile timpurii sunt indicai portaltoii cu o perioad scurt de vegetaie, care s grbeasc maturarea strugurilor (Riparia Gloire, 41 B, SO4, Precoce). Portaltoii asigur obinerea unor sporuri mari de producie. Astfel, soiul Chasselas dor altoit pe portaltoiul SO4 d sporuri de producie de pn la 20 %, pe cnd la soiul Afuz-Alli sporul de producie este de numai circa 15 %. a. Distanele de plantare. La soiurile cu vigoare mijlocie (Perl de Csaba, Chasselas, Muscat timpuriu de Bucureti etc.), se folosesc distane obinuite de plantare de 2,2/1,0-1,2 m, cu densiti mari 3700 - 4000 butuci/ha. n cazul soiurilor viguroase (Cardinal, Muscat de Hamburg, Coarn, Afuz-Ali, Italia), sunt necesare distanele mari de plantare de 2,5 - 3,0 m ntre rnduri i 1,4 - 1,5 m pe rnd, cu densiti mici de 2500 - 3000 butuci/ha. b. Formele de conducere. n general, pentru soiurile de mas, se recomand formele nalte de conducere a vielor.n cazul soiurilor viguroase, cea mai indicat este conducerea Guyot pe tulpin (capul nlat), pergola raional i cortina dubl genevez (D.G.C.). Soiurile cu vigoare mijlocie pot fi conduse n cordon bilateral, cu tiere n verigi scurte de rod. c. Sarcina de ochi la tiere. Aceasta influeneaz randamentul produciei i calitatea acesteia. n general, la soiurile de mas se las sarcini mijlocii de ochi la tiere, difereniate n funcie de vigoarea soiului, vrsta plantaiei i starea de fertilitate a solului. Repartizarea sarcinei de ochi se face pe elementele de rod lsate la tiere (coarde, cordie, cepi), adecvate formelor de conducere a vielor n plantaie.
13

d. Lucrrile i operaiunile n verde. Ocup un loc important n tehnologia de cultur a soiurilor pentru struguri de mas, deoarece contribuie la sporirea produciei marf, prin mbuntirea calitii strugurilor. Se aplic difereniat, n concordan cu nsuirile biologice ale soiurilor i condiiile climatice ale anului: Plivitul lstarilor sterili. La soiurile la care lstarii fertili reprezint peste 70 %, prin plivit se nltur toi lstarii sterili de pe coardele de rod. La soiurile cu mai puin de 70 % lstari fertili, se nltur numai 25 - 50 % din lstarii sterili; Normarea inflorescenelor pe butuc. Aceast operaiune se execut imediat dup legatul florilor, lsndu-se urmtoarele ncrcturi de rod pe butuc, n funcie de soi: 14 - 16 inflorescene, la soiurile cu struguri mari i boabe mari (Cardinal, Italia, Afuz-Ali); pn la 24-26 inflorescene, la soiurile cu struguri mijlocii (Muscat de Hamburg, Muscat d'Adda, Coarn); pn la 30 - 32 inflorescene, la soiurile timpurii i extratimpurii (Perl de Csaba, Aromat de Iai, Timpuriu de Cluj); Scurtarea ciorchinilor cu 1/3 din lungimea lor. Lucrarea este necesar la soiurile cu inflorescene mari (Cardinal, Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Italia, Regina viilor), pentru a se asigura dezvoltarea uniform a boabelor pe ciorchine. La strugurii rmuroi se recomand i scurtarea primelor ramificaii ale rahisului; Incizia inelar. Prin aceast operaiune se grbete maturarea strugurilor, la soiurile tardive (AfuzAli, Italia, Coarn). Se aplic foarte rar, deoarece necesit mult for de munc i influeneaz negativ asupra vieii butucilor; Desfrunzitul parial al strugurilor. Sunt ndeprtate prin rupere, frunzele din dreptul strugurilor cu 2-3 sptmni nainte de cules, pentru a se preveni atacul mucegaiului i a se favoriza procesul de maturare. Lucrarea este absolut necesar n anii reci i ploioi. e. Fertilizarea. Soiurile de mas consum cantiti mai mari de elemente nutritive din sol, n comparaie cu soiurile pentru struguri de vin. Lipsa azotului, limiteaz producia de struguri, nct ngrmintele cu azot nu trebuie s lipseasc din sistemele de fertilizare. i consumul de microelemente este mai ridicat: 140-230 g B, 110-220 g Zn, 64-185 g Cu, 50-70 g Mn la hectar. Asigurarea echilibrului nutritiv are importan hotrtoare asupra calitii strugurilor. f. Irigarea. Este o msur tehnologic obligatorie, mai ales n podgoriile i centrele viticole din sudul rii, specializate n cultura soiurilor pentru struguri de mas. Toamna, se face o irigare de aporovizionare cu ap a solului, iar n timpul perioadei de vegetaie udrile se aplic n raport cu cerinele viei de vie. Irigatul trebuie sistat la intrarea strugurilor n prg; numai n plantaiile de vii pe nisipuri se poate continua irigarea i dup prga strugurilor. g. Protecia fitosanitar. La soiurile de mas, importana tratamentelor fitosanitare este mult mai mare, dect la soiurile pentru struguri de vin, deoarece strugurii trebuie s fie perfect sntoi. Orice urm de boal sau atac de duntori, scade din valoarea comercial a strugurilor. n cazul strugurilor destinai pstrrii, atenie mare trebuie acordat tratamentelor mpotriva putregaiului cenuiu, deoarece strugurii nu trebuie s vin din cmp infectai cu sporii acestei ciuperci. Descrierea soiurilor cultivate SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MAS CU MATURARE TRZIE

Aceast grup de soiuri are o pondere redus n cultur la noi n ar, cca. 30 - 35% din suprafaa destinat soiurilor de mas, deoarece condiiile climatice sunt mai puin favorabile pentru cerinele lor biologice. Au perioad lung de vegetaie (190 - 210 zile) i matureaz strugurii n epocile V-VI
14

(sfritul lunii septembrie - nceputul lunii octombrie). Avnd cerine ridicate fa de temperatur, se cultiv cu rezultate bune numai n regiunile din sudul rii. Sortimentul de soiuri care se cultiv la noi n ar este foarte restrns: Coarn alb, Coarn neagr, Afuz-Ali, Italia, Bicane. La acestea se adaug creaiile noi, valoroase obinute n ultima vreme, care i fac treptat loc n cultur: Select, Tamina i Xenia. COARN NEAGR Sinonime: Asm, Moldavski sau Ciorni Crmski (Negru de Crimeea) - n Rusia i Ucraina; Cerna razachia sau Sultanka - n Bulgaria; Trno greiko - n Macedonia i Serbia. Origine. Aceeai origine ca i Coarna alb, cu care se aseamn n multe privine din punct de vedere fenotipic. Fiind un soi mult mai valoros dect Coarna alb, este cultivat pe suprafee mari n podgoriile noastre. Caracterele ampelografice. Dezmugurire slab scmoas, cu rozeta de culoare verde monoton. Frunzele tinere sunt lucioase, glabre i cu nuane verde-cafenie. Frunza adult de mrime mijlocie (17 - 18 cm lungime), uor alungit, obinuit trilobat, mai rar pentalobat. Sinusurile laterale sunt eliptice, de cele mai multe ori nchise prin suprapunerea uoar a lobilor; sinusul peiolar este larg deschis, n form de V. Limbul frunzei este glabru pe ambele fee, neted, uor gofrat i dinatur neregulat, nervurile subiri, verzi i glabre. Lstarii sunt muchiai i striai. Floarea hermafrodit funcional femel, cu staminele recurbate, polenul steril, soiul fiind autosteril. Strugurii sunt mari (250-350 g, n medie), cilindro-conici sau conici, cu boabele aezate des pe ciorchine. Bobul mare, de form ovoidal (de coarn), cu pielia subire, colorat n negru-roietic i acoperit cu un strat gros de pruin. Pulpa bobului este crnoas, crocant i cu gust specific, ierbos. nsuirile agrobiologice. Perioad lung de vegetaie (185 - 200 zile) i cerine mari fa de cldur, peste 3800C. Are vigoare foarte mare i fertilitate mijlocie, n medie 68 % lstari fertili. Matureaz lemnul lstarilor foarte bine, n toate podgoriile. Dezmugurire relativ timpurie, n prima decad a lunii aprilie; prga strugurilor ncepe trziu, n a doua parte a lunii august, iar maturarea deplin se realizeaz spre sfritul lunii septembrie. n plantaii se asociaz cu soiurile polenizatoare: Muscat de Hamburg, Bbeasc neagr, Tamina. Rezistene biologice: foarte bun la ger i la moliile strugurilor, la secet i la putregaiul cenuiu al strugurilor; slab la man i oidium; toleran la filoxer. Cerinele agrotehnice. Are nevoie de portaltoi nu prea viguroi, care s-i tempereze creterile vegetative luxuriante (SO4-4, 41 B). Forma de conducere recomandat este capul nlat Dr. Guyot pe tulpini nalte, cu verigi lungi de rod la tiere. Avnd rezistena bun la ger se preteaz la conducerea sub form de boli sau pergole, n gospodriile populaiei din zonele sudice ale rii, unde Coarna neagr reuete s-i matureze strugurii. Reacioneaz bine la fertilizarea organic, mai ales n podgoriile subcarpatice, unde soiul este cultivat pe terenurile n pant. Fertilizarea chimic trebuie fcut cu doze moderate de N, adic preponderent cu P i K. Produciile de struguri care se obin sunt mai mari ca la soiul Coarn alb, n medie 10 - 12 t/ha. nsuirile tehnologice. Matureaz strugurii n epoca V-VI. Strugurii au o durat lung de conservabilitate pe butuc, pn la sfritul lunii octombrie. Rezisten mijlocie la transport i la pstrare, din cauz c pielia bobului este subire. Strugurii acumuleaz cantiti mijlocii de zaharuri 150 - 160 g/l, iar aciditatea rmne echilibrat 3,8 - 4,2 g/l H2SO4. Culoarea boabelor este ns neuniform, la fel i mrimea boabelor pe ciorchine.
15

 Variaii i clone. n cadrul soiului Coarn neagr se constat o oarecare variabilitate fenotipic: exist un biotip cu struguri de culoare negru-intens, cel mai valoros i un alt biotip cu struguri negru-roietici, mai puin valoroi. Pe de alt parte, datorit hibridrii naturale a soiului generat de prezena polenizatorilor, seminele de Coarn neagr s-a constatat c au un grad ridicat de heterozigotism. Prin selecie individual din seminele de Coarn neagr, s-au obinut forme biologice noi (soiuri noi) cum sunt: Coarna neagr selecionat, Coarna neagr aromat i Coarna neagr tmioas (GHERASIM CONSTANTINESCU i colab.). Acestea au florile hermafrodite normale i polen fertil, nlturndu-se neajunsul principal al populaiei mam, din care provin. n prezent, este nmulit n pepinier soiul Coarn neagr selecionat. Zonare. Coarna neagr este soi recomandat sau autorizat la plantare, n podgoriile din sudul rii: Dealul Mare, Dealurile Buzului, Odobeti, Panciu, Nicoreti, Iveti, Dealurile Covurluiului, Dealurile Bujorului. De asemenea, n podgoriile Hui i Iai (Coran neagr selecionat). AFUZ ALI Sinonime: Hafiz-Ali, Rozaki Sari, Alltin Tas - Turcia; Rosani sau Actoni maceron - n Grecia; Aleppo sau Caraburnu - n Rusia; Uirum, Tzarigradsco grozde, Bolgar - n Bulgaria; Stamboleze - n Albania; Sultani Razaki, Drenk Royal sau Celibar drenk - n Jugoslavia; Dattier de Beyrouth sau Raisin de Constantinopole - n Frana; Regina, Uva Regina, Uva di San Francesco, Uva Marchesa, Uva del Vaticane, Imperiale -n Italia; Marsigliana bianca - n Sicilia; Rosetti sau Real - n Spania; Waltham cross - n Africa de Sud. Origine. Soi foarte vechi, originar din Asia Mic, aparinnd sortogrupului Razaki sau Rozaki. A ptruns n Europa cu cca 300 de ani n urm, mai nti n Italia, apoi n Frana. n Frana a fost importat din regiunea Beyrouth de ctre un negustor de mtase (anul 1833); cum nu se cunoate numele soiului, a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor form de curmal. La noi a fost adus din Bulgaria, unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). Caracterele ampelografice. Dezmugurire glabr, lucioas, cu rozeta de culoare verde-cafenie. Frunzele tinere sunt glabre i lucioase, colorate n verde cu marginile bronzate. Frunza adult de mrime mijlocie (16 - 18 cm lungime), orbicular, pentalobat, mai rar trilobat, codul ampelometric 136-3-57. Sinusurile laterale sunt nchise, cu lumenul eliptic sau ovoidal; sinusul peiolar este deschis, n form de lir. Limbul frunzei subire, de culoare verdedeschis, glabru pe ambele fee, cu nervurile fine i albicioase. Lstarii sunt puternici, cu caneluri pronunate i crcei foarte dezvoltai. Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt rmuroi, foarte mari 20 - 25 cm lungime i 350 - 400 g greutate medie; pedunculul i ansamblul ciorchinelui rmne n stare erbacee. Bobul este mare (6,7 g n medie), de form ovoidal aproape cilindric, cu pedicelul lung, pulpa crnoas, nearomat, pielia groas i acoperit cu un strat gros de pruin. nsuirile agrobiologice. Soi foarte viguros, cu perioad lung de vegetaie 180 - 210 zile i cerine ridicate fa de temperatur (peste 3800C temperatur global). Fertilitatea mijlocie (60 - 65 % din lstari sunt fertili) i productivitatea mare. Mugurii fertili sunt situai spre mijlocul coardei ntre ochii 7 - 15, ns fertilitatea maxim se evideniaz ntre ochii 10 - 15. Emite foarte puini lstari pe lemnul btrn, de aceea butucii se refac greu n urma accidentelor climatice. Dezmugurete trziu, n a doua parte a lunii aprilie. nfloritul se declaneaz devreme, la sfritul lunii mai i se prelungete mult pe durata a 8 - 10 zile. n timpul nfloritului necesit mult cldur (temperaturi de 18 - 20C), pentru a se asigura o bun legare a florilor. Prga strugurilor ncepe n prima decad a lunii august, iar maturarea
16

decurge lent pn la finele lunii septembrie - nceputul lunii octombrie. Rezistene biologice. Slab la ger (-16C . . . -18C), la man, la oidium, antracnoz, cancerul bacterian; bun la secet i putregaiul cenuiu al strugurilor; Cerinele agrotehnice. Are nevoie de portaltoi viguroi (SO4-4, 140 Ru, SC 2), formele de conducere recomandate fiind capul nlat Dr. Guyot pe tulpini nalte sau cortina dubl genevez (CDC). Necesit distane mari de plantare 3,0 - 3,5 m ntre rnduri i 1,5 - 1,8 m pe rnd. Tierea se face n verigi lungi de rod (coarde de 12 - 14 ochi), ncrctura la tiere fiind de 18 - 20 ochi/m2. Soiul Afuz-Ali reacioneaz puternic la fertilizare i irigare. Dozele de ngrminte recomandate sunt urmtoarele: gunoi de grajd 20 t/ha, administrat odat la 3 ani; ngrminte chimice cu azot 120 kg, fosfor 120 kg i potasiu 100 kg K2O aplicate anual. Prin irigare, umiditatea solului trebuie meninut peste plafonul minim de 70 % din I.U.A.; irigarea este sistat obligatoriu la intrarea strugurilor n prg. Pe nisipurile din sudul Olteniei, reuita culturii soiului Afuz-Ali este condiionat de irigarea cu norme de 2000 m3 ap/ha, repartizate n 5 udri. Aplicarea operaiunilor n verde la acest soi este foarte important. Ele asigur un echilibru normal ntre vigoarea de cretere i fructificarea vielor, eliminndu-se pericolul epuizrii butucilor prin supraproducie i prelungesc longevitatea plantaiei. Se execut plivitul lstarilor sterili n proporie de 25 - 30 %; normarea inflorescenelor pe butuc la 12 - 16 inflorescene (maximum 2 inflorescene pe lstarul fertil); suprimarea unor poriuni din ciorchine, prin ndeprtarea vrfului i primelor aripioare care obinuit nu se dezvolt normal; rrirea boabelor, prin eliminarea din ciorchine a boabelor meiate i mrgeluite. Sporul de producie care se asigur prin aceste operaiuni este de 1,5 - 2,0 t/ha. nsuirile tehnologice. Maturarea strugurilor n epoca V - VI, la 4 sptmni dup Chasselas. n sudul rii, cum este podgoria Greaca, maturarea strugurilor are loc mult mai devreme 1 - 15 septembrie. Strugurii sunt foarte aspectoi, cu durat lung de conservabilitate pe butuc (30 40 zile), rezisten foarte bun la transport i pstrare peste iarn. Acumuleaz cantiti mijlocii de zaharuri 163 - 165 g/l, iar aciditatea rmne echilibrat 5 - 6 g/l H2SO4. Produciile de struguri sunt mari, de pn la 20 - 24 t/ha, din care producia marf 75 - 83 %. Variaii i clone. Afuz-Ali este socotit cel mai valoros soi de mas i deine primatul pe piaa mondial. Asupra lui i-au ndreptat atenia amelioratorii din toate rile. La noi, prin lucrrile de selecie au fost obinute urmtoarele clone: la Staiunea Viticol Murfatlar, clona Afuz-Ali 93 omologat n anul 1980, care asigur sporuri de producie de 41 % fa de populaia-mam; la Staiunea Viticol Greaca, clona Afuz-Ali 14 omologat n anul 1984, care asigur sporuri de producie de pn la 50 %. Zonare. Afuz-Ali este cel mai important soi de mas, dup Sultanin i ocup locul 7 n lume (150.000 ha). Cunoate o larg rspndire n Asia i Bazinul Mrii Mediterane. Nu s-a extins n rile viticole din centrul Europei, deoarece este tardiv. La noi n ar, ocup circa 25 % din suprafaa destinat soiurilor de mas. Cele mai bune rezultate le d n podgoriile din Dobrogea, n special podgoria Ostrov; de asemenea, pe terasele Dunrii, ncepnd de la Drobeta Turnu-Severin i pn la Feteti. ITALIA Sinonime: Pirovano 65, Idal, Muscat de Italia. Origine. A fost creat n Italia de ctre amelioratorul Antonio Pirovano n anul 1911, prin hibridarea soiurilor Bicane x Muscat de Hamburg. S-a urmrit obinerea unui soi pentru struguri de mas cu boabe mari, albe i gust de muscat.

17

 Caracterele ampelografice. Dezmugurire pufoas, verde-albicioas, cu nuane roz. Frunzele tinere sunt scmoase pe faa superioar i puternic pufoase pe cea inferioar. Frunza adult este mare (18 - 20 cm lungime), orbicular, pentalobat, codul ampelometric 036 - 3 - 68. Sinusurile laterale sunt nguste i nchise prin suprapunerea lobilor; sinusul peiolar nchis, ovoidal. Limbul frunzei de culoare verde-intens, puternic gofrat, cu dini ogivali, peros pe faa inferioar. Lstarii viguroi, cu striuri de culoare brun pe partea nsorit, crceii lungi i puternici. Florile hermafrodite normale, pe tipul 5 sau 6, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mari sau foarte mari (ca la Afuz-Ali), cilindroconici, laci, uneori chiar rmuroi, cu penduculul semilemnificat. Boabele mari (5,5 - 6,5 g), ovoidale, de culoare galben-ambr, cu pielia de grosime mijlocie, acoperit cu un strat subire de pruin; la maturarea deplin boabele capt o culoare slab-roz. Pulpa bobului este crocant i cu gust discret de muscat. nsuirile agrobiologice. Soi viguros, cu perioad lung de vegetaie (190 - 200 zile) i cerine mari fa de temperatur, peste 1700C temperatur util n perioada de vegetaie. Fertilitate mijlocie, 57 - 70 % din lstari sunt fertili i productivitate mare. Fenofazele de vegetaie: dezmugurire mijlocie, perioada 10 - 20 IV; nfloritul timpuriu, n primele zile ale lunii iunie; prga strugurilor se declaneaz la nceputul lunii august; procesul de maturare decurgnd lent, pn la sfritul lunii septembrie (epoca VI). n timpul nfloritului necesit temperaturi ridicate de 18C 20C, altfel soiul este predispus la mrgeluire. Rezistene biologice: toleran slab la ger (-14C . . . -18C); foarte sensibil la man i oidium; sensibil la atacul acarienilor i moliilor strugurilor; sensibil la secet. Cerinele agrotehnice. Necesit portaltoi viguroi (Kober 5 BB, SO4, 140 Ru), soluri fertile i cu umiditate asigurat. Consumul specific de elemente nutritive este urmtorul: N - 5,8 kg, P2O5 - 0,6 kg, K2O - 2,8 kg. Formele de conducere recomandate, capul nlat Dr. Guyot i cordonul dublu genevez (G.D.G.). Tierea se face cu elemente lungi de rod (coarde de 12 - 14 ochi), sarcina la tiere 16 - 18 ochi/m2. n timpul vegetaiei sunt necesare efectuarea operaiunilor n verde ca: plivitul lstarilor sterili n proporie de 20 - 25 % i scurtarea vrfului inflorescenelor, prin care se asigur obinerea unui coeficient sporit de producie marf. Prin tratamentul inflorecenelor n plin nflorire, cu o soluie care conine 200 mg/l streptomicin, apoi cu giberelin GA3, soluie 40 mg/l la 10 zile dup nflorit, se obine apirenia strugurilor n proporie de 100 %. Produciile de struguri care se realizeaz la acest soi sunt mari de pn la 20 t/ha, din care producie marf 83 - 85 %. Realizarea produciilor mari de struguri este asigurat, numai n condiii de irigare. nsuirile tehnologice. Maturarea strugurilor este trzie, epoca a VI-a. Acumuleaz cantiti mijlocii de zaharuri 165 - 170 g/l, iar aciditatea rmne echilibrat, ntre 5,5 - 5,8 g/l H2SO4. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 - 3 sptmni. La recoltare i transport, strugurii trebuie manipulai cu atenie, deoarece boabele se pteaz uor la cea mai mic lovire. Strugurii se comport bine la pstrare. Variaii i clone. Soiul Italia a fost adus la noi n ar dup 1960, prin programul de dezvoltare a viticulturii. La Staiunea de Cercetri Greaca, prin selecie clonal s-a obinut clona Italia-25Gr omologat n anul 1984. Aceast clon foarte valoroas este mai bine adaptat la condiiile climatice ale rii noastre i asigur producii mari de struguri, n medie de 23,7 t/ha. Zonare. Italia poate fi considerat ca fiind unul din cele mai valoroase soiuri pentru struguri de mas, din sortimentul mondial. La noi n ar se cultiv pe cca 2.600 ha. Rezultatele cele

18

mai bune le d n podgoriile din sudul rii. Se recomand extinderea pe Terasele Dunrii, n Dobrogea, podgoriile Dealul Mare i Dealurile Buzului. 2.3.ORGANIZAREA TERENULUI Cuprinde un ansamblu de masuri si lucrari care urmaresc folosirea completa si rationala a pamantului, asigurarea conditiilor pentru executarea mecanizata a lucrarilor si sporirea fertilitatii solului. Aceasta consta in: impartirea terenului in unitati de exploatare; stabilirea retelei de drumuri; amplasaraea zonelor de intoarcere a agrgatelor; amenajarea retelei de alimentare cu apa si de distributie a solutiei de stropit; amplasarea constructiilor. 2.3.1 Calculul suprafetelor - stabilirea ponderii in cultura a soiurilor roditoare La alegerea soiurilor de vita roditoare se tine seama de prevederile listei soiurilor roditoare recomandate si autorizate la plantare in arealele delimitate din Romania,1984. Pentru fiecare podgorie si centrul viticol exista soiuri recomandate (care furnizeaza produse vitivinicole de calitate) si soiuri autorizate (care se comporta bine dar nu ating nivelul calitativ al soiurilor recomandate). Criteriul principal la alegerea si folosirea soiurilor il constituie directia de productie. In centrul viticol Husi infiintarea plantatiei viticole se face cu soiurile: Afuz-Ali 60% Italia 30% Coarna neagra 10% - stabilirea productiilor la hectar din care sa rezulte o productie totala de 450 t struguri; Afuz-Ali 20 t/ha Italia 21 t/ha Coarna neagra 11 t/ha - stabilirea numarului de hecatare pe soiuri si total suprafata; Afuz-Ali (50% pondere); 172,5t productie totala:20t/ha=15 ha; 15 parcele x 1ha/parcela Italia (30% pondere); 135t productie totala: 21t/ha = 6 ha; 6 parcele x 1 ha/parcela; Coarna neagra (20% pondere); 93t productie totala: 11 t/ha = 3 ha 3 parcele x 1 ha/parcela; Total suprafata = 15+6+3 = 24 ha. 2.3.2 Impartirea terenului in unitati de exploatare Unitatile teritoriale de exploatare in viticultura sunt: parcela, tarlaua, trupul viticol. Marimea acestora este coditionata de panta terenului. Parcela este cea mai mica unitate de exploatare care poate avea o forma dreptunghiulara sau patrata uneori chiar trapezoidala. Plantatia viticola proiectata cuprinde: 15 parcele a cate 1 ha parcela ocupate cu soiul Afuz-Ali 6 parcele a cate 1 ha parcela ocupate cu soiul Italia 3 parcele a cate 1 ha parcela ocupate cu soiul Coarna neagra
19

Latimea parcelei pe directia curbelor de nivel este de 100m iar lungimea in cazul terenurilor cu pante sub 12% este 100 m. Suprafata parcelelor este de 1 ha/parcela Tarlaua reprezinta unitatea teritoriala de baza pentru executarea lucrarilor cu mijloace mecanizate si este constituita din 3-6 parcele. Are forma dreptunghiulara si lungimea de pana la 800m. Se orienteaza paralel cu curbele de nivel pe terenurile in panta. In cazul plantatiei infiintate se constituie trei tarlale paralele cu curbele de nivel a cararor lungime este 500m. 2.3.3 Stabilirea retelei de drumuri , a zonelor de intoarcere ( a retelei de irigatii) Reteaua de drumuri urmareste deservirea tuturor unitatilor teritoriale si este menita sa asigure deplasarea masinilor si utilajelor, transporturile de materiale si a productiei de struguri. Amenajarea lor trebuie facuta judicios pentru a evita transformarea lor, in cazul terenurilor in panta, in drumuri inpracticabile, stabatute de ogase. Drumurile principale urmaresc firul vailor si cumpana apelor si au o latime de 6m. Drumurile secundare au o latime de 4m si delimiteaza tarlalele si parcelele pe directia curbelor de nivel. In functie de lungimea si inclinarea versantilor, drumurile secundare sunt amplasate la distante de 100-300m si o usoara panta longitudinala (2-3%). Plantatia viticola proiectata cuprinde 3 drumuri secundare la distanta de 200 respectiv 300m. Lungimea drumului secundar este de 520m x 3 drumuri secundare = 1560m x 4m latime = 6240 m.p. Legatura dintre drumurile secundare se face prin potecile si aleele de exploatare care separa parcelele pe directia deal-vale. Aleele de exploatare au latimea de 4 m si permit circulatia masinilor se scoaterea productiei la drumurile de exploatare. Tarlaua 1 cu Afuz-Ali: 2 alei de exploatare x 4 m latime x 300m lungime = 2400 m.p Tarlaua 2 cu Afuz-Ali i Italia: 2 alei de exploatare x 4 m latime x 300m lungime = 1600 m.p Tarlaua 3 cu Italia i Coarn Neagr 2 alei de exploatare x 4 m latime x 300m lungime = 2400 m.p Total = 2400m.p + 1600 m.p = 4000m.p cu alei de exploatare Potecile au latimea de 2m si separa parcelele intre ele. 2 poteci x 2m latime x 300 m lungime = 1200 m.p. 2 poteci x 2 m latime x 200 m lungime = 800 m.p. Total poteci = 1200 + 800 = 2000 m.p. Zonele de intoarcere se prevad la capetele tarlalelor si au o latime de 4m si o lungime de 500m. 2 zone de intoarcere x 4m latime x 500m lungime = 4000m.p Total retea de drumuri: 6240m.p drum secundar + 4000m.p.alei +2000 m.p. poteci + 4000 m.p zona de intoarcere =16240 m.p.= 1,62 ha Total suprafata plantatie = suprafata productiva + suprafata neproductiva Total suprafata plantatie = 24 ha + 1.62 ha = 26,62 ha SUPRAFATA PRODUCTIVA = 24 HA; SUPRAFATA NEPRODUCTIVA = 1,62 HA; 2.4 LUCRARILE DE INFIINTARE A PLANTATIEI VITICOLE 2.4.1 Pregatirea terenului

20

Lucrarile de pregatire a terenului in vederea plantarii vitei de vie se refera la defrisarea si nivelarea acestuia; asigurarea perioadei de odihna a solului; fertilizarea de baza; desfundarea terenului. 1. Defrisarea terenului. Este lucrarea de eliminare a vegetatiei lemnoase existente pe teren: arbori, arbusti, pomi, butuci etc. la defrisare este necesara scoaterea din sol a tuturor butucilor, cioatelor si radacinilor groase care, daca raman, pot conduce la deteriorari ale utilajelor de lucrare a solului folosite in viitoarea plantatie. In cazul in care se defriseaza plantatii viticole afecate de boli virotice si cancer-bacterian se recomanda o atentie deosebita scoaterii butucilor cu maximum de radacini precum si asigurarea perioadei de repaus a solului in vederea evitarii transmiterii acestora la noua plantatie. Lucrarea de defrisare se executa cu tractoare grele dotate cu instalatii speciale (lama de buldozer, gheare de scarificare, grebla de adunat cioate) 2. Nivelarea terenului se impune ca o lucrare obligatorie si se executa imediat dupa defrisare. Pentru terenurile cu pante sub 12% nu se teraseaza ci se urmareste realizarea unei pante continue si unforme. 3. Asigurarea perioadei de odihna a solului se recomanda in cazul terenurilor eliberate de o alta plantatie viticola si cuprinde o perioada de maxim 3-5 ani. In aceasta perioada se cultiva plante furajere anuale sau perene. O perioada mai mica de odihna a solului presupune dezinfecarea solului folosind produse fitofarmaceutice pentru combaterea nematozelor transmitatori de boli virotice. 4. Fertilizarea terenului. Tinandu-se cont ca vita de vie este o planta eficienta in plantatie mai multi ani, terenul trebuie sa fie adus la un nivel mediu de aprovizionare cu substante nutritive. Feritlizarea de baza are rol in ameliorarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului. Prin analiza chimica a solului se pot stabili dozele de ingrasaminte necesare pentru a asigura un continut optim in elemente nutritive: N total 0,1-0,2%, fosfor mobil P-Al 30-50 ppm, potasiu mobil C-Al 120-200ppm. In general, se administreaza ingrasaminte organice de la 30-80 t/ha pana la 80-120 t/ha in functie de continutul solului in argila folosind masina MIG-5 urmata de incorporarea in sol prin desfundat. Fertilizarea chimica este obligatorie, deoarece rezervele solului in elemente nurritive sunt insuficiente mai ales pe terenurile in panta, terasate. Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu se face in raport cu nivelul de aprovizionare a solului in aceste elemente, in adancime 0-40 cm. Orientativ, la pregatirea terenului pentru infiintarea plantatiilor de vii roditoare se administreaza Urmatoarele doze de ingrasaminte chimice: 150-200 kg fosfor s.a/ha. si 200-250 kg potasiu s.a/ha, sub forma de superfosfati si sare potasica. 5. Desfundarea terenului consta in mobilizarea profunda a solului cu inversarea si amestecarea orizonturilor in scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru dezvoltarea radacinilor. Prin aceasta lucrare se mareste capacitatea de acumulare a apei din percipitatii, se imbunatateste regimul termic si de aeratie, se asigura conditii prielnice pentru activitatea biologica din sol si se incorporeaza in adancime ingrasamintele organice si minerale. In general desfundarea se recomanda sa fie executata la adancime de 50-60 cm folosind plugurile balansiere de desfundat actionate grele pe senile avand o productivitate de 1-1,25 ha/zi. Se urmareste ca brazdele sa aiba aceeasi latime si sa fie la acelasi nivel pe toata suprafata desfundata. Epoca de executare a desfundatului se stabileste in functie de momentul plantarii vitei de vie. Cand plantarea se execurta din toamna, desfundatul terenului se face primavara. 2.4.2 Stabilirea distantelor de plantare, a formei de conducere se a tipului de taiere Distantele intre randuri si intre plante pe rand folosite la infiintarea plantatiilor viticole, determina densitatea de plantare, respectiv numarul de butuci la unitatea de suprafata. Acestea se stabilesc in functie de vigoarea soiurilor roditoare, a portaltoiului, fertilitatea solului, conditiile climatice, forma de conducere a butucilor etc.

21

In situatia infiintarii unei plantatii viticole in centrul viticol Husi, pe un teren cu panta sub 8%, distantele optime de plantare sunt 2,20m intre randuri si 1,0 m intre butuci pe rand, rezultand o densitate de 4545 butuci/ha. Forma de conducere a butucilor este pe tulpini semiinalta fara protejare sau protejare partiala. Tipul de taiere corespunzator soiurilor stabilite (Afuz-Ali, Italia i Coarna neagra) este Guyot pe semitulpina cu verigi de rod (cepi de rod si cordite de rod). 2.4.3 Pichetarea terenului Este lucrarea prin care se marcheaza pe teren cu ajutorul pichetilor locul pe care-l va ocupa fiecare vita din viitoarea plantatie. Roin executarea corecta a cestei lucrari se urmareste obtinerea unor randuri drepte, in continuare de la o parcela la alta, pentru asigurarea unor lungimi mari de lucru, agregatelor destinate expoatarii mecanizate a plantatiilor precum si atribuirea unor suprefete de nuttritie egale fiecarui butuc. Marcarea locului fiecarei vite se face cu tarusi de 50-60 cm lungime, numiti picheti, sau cu lungimea de 1,1-1,4 m in cazul plantatiilor conduse in forme semiinalte si inalte servind si la sustinerea vegetatiei si a tulpinii in primii ani. Epoca de pichetare este dupa lucrarea de desfundat si nivelare a terenului. Inainte de pichetare este necesar sa se stabileasca distantele de plantare, orientarea randurilor si sistemul de pichetat. Orientarea randurilor sa se faca in asa fel incat sa fie satisfacute cerintele plantei fata de lumina sau in cazul terenurilor cu panta mica,respectiv plane pe directia N-S. In cazul terenurilor in panta orientarea randurilor se face pe directia curbelor de nivel. Sistemul de pichetat generalizat in prezent este in dreptunghi, distantele intre randuri fiind mai mari decat distantele dintre vite pe rand. Materialele necesare pentru pichetata cuprind: teodolitul pentru terenurile in panta sau nivelele pentru terenurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de otel pentru masurat distante, rulete, sarme marcate cu distantele dintre randuri si dintre vite pe rand, picheti pentru marcarea locului vitelor, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel metalic pentru fixarea pichetilor. Tehnica pichetatului incepe cu incadrarea terenului si impartirea lui in suprafete mai mici de forma patrata sau dreptunghiulara care sa permita executarea cu usurinta a operatiilor de aliniere perfecata a randurilor. Se alege o linie de baza egala cu multiplul distantei dintre randuri, paralela cu un drum. Capetele liniei de baza se ridica doua perpendiculare a caror lungime trebuie sa fie egala cu multiplul distantei dintre vita pe rand. Cele doua perpendiculare se unesc rezultand o linie paralela cu linia de baza. Pe laturile lungi ale suprafetelor astfel delimitate se intind cele doua sarme marcate cu distantele dintre randuri, iar cea marcatacu distantele dintr vita pe rand se intinde intre primele. Dupa fixarea tuturor pichetilor se muta sarma pentru randul urmator. Pichetii se fixeaza cu mijlocul grosimii exact in dreptul semnelor de pe sarme si de aceeasi parte a acestora pentru a asigura o perfecata aliniere a randurilor. 2.4.4 Plantarea vitei de vie Perioada de plantare poate fi primavara cat mai devreme cand la adancimea de 40-50 cm se intregistraza 7-10C sau toamna inainte de intregistrarea temperaturilor negative. Pregatirea vitelor pentru plantare cuprinde sortarea si admiterea la plantare numai a vitelor sanatoase, cu sudura de jur imprejur, care au lemn viabil, liberul de culoare alb-verzuie, radacinile alb-sidefii si cu mugurii viabili; fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si a corditei la 8-10 cm si respectiv 3-4 ochi; parafinarea pe treimea superioara in cazul plantarii fara musuroi; mocirlirea vitelor pentru stimularea radacinarii si o prindere mai buna a acestora.

22

Plantarea se face mecanizat folosind masini de plantat cu ghidaj leser cu capacitatea de lucru 8000-9000 vite plantate pe zi, reducerea cheltuielilor cu forta de munca si asigurarea unei prinderi foarte bune la plantare. Plantarea in gropi deschise cu dimensiuni 50 x 35-40 cm. Pe fundul gropii se realizeaza un musuroi de pamant maruntit pe care se aseaza vita altoita in pozitie verticala rezemata de peretele dinspre pichet, cu radacinile repartizate de jur imprejur pe movilita de pamant. Punctul de altoire sa fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni cresterea radacinilor din altoi iar cordita sa fie orientata spre pichet. Peste radacini se introduce pamant maruntit si reavan intr-un strat gros de 15-20 cm. Se taseaza apoi bine cu piciorul din exteriorul ropii inspre interior urmarind ca vita sa ramana in pozitia initiala. Se introduce apoi in groapa o cantitate de 2-6 kg mranita dupa care se uda cu circa 10 L apa. Dupa infiltrarea apei groapa se umple pana la nivelul solului si se presara in jurul vitei un insecticid dar fara a atinge vita. Se protejeaza vitele prin musuroire cu pamant reavan circa 5 cm in special la plantarea de toamna.

2.5

LUCRARILE DE INTRETINERE A PLANTATIEI IN ANUL I DE LA INFIINTARE Lucrarile solului sunt necesare sa se execute imediat dupa plantare constand dintr-o afanare usoara a solului la 14-16 cm adancime. Se reomanda executarea a circa 4 cultivatii mecanice pe interval si 3 prasile manuale pe rand. Toamna dupa caderea frunzelor se executa mobilizarea solului pe intervale si distrugerea buruienilor cu rasturnarea brazdelor spre randurile de vite usurand in acest fel protejarea vitelor prin musuroire. Controlul vitelor se face periodic (de 2-3 ori) in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie pentru a urmari pornirea lastarilor. Copcitul vitelor. La vitele altoite se manifesta tendinta ca altoiul sa-si formeze radacini si portaltoiul lastari proprii, putand avea ca efect despartirea celor 2 parteneri. Lucrarea consta in suprimarea radacinilor crescute din altoi si nodul superior al portaltoilor precum si al lastarilor porniti din portaltoi. In primul an de la plantare copcitul se aplica de doua ori: primul copcit la mijlocul lunii iunie iar al doilea la mijlocul lunii august. Legatul lastrailor se face cand acestia au atins lungimea de 30-40 cm prin orientarea verticala si legarea de pichet cu rafie sau deseuri textile in forma de 8, avand grija ca legatura sa fie lejera. Lucrarea se repeta cand lastarii ating lungimea de 70-80 cm. Combaterea bolilor si daunatorilor. Vitele tinere sunt sensibile fata de mana si fainare dar si fata de daunatori. Se aplica tratamente fitosanitare cu fungicide si insecticide potrivit schemei de protectie fitosanitara.
23

Irigarea si fertilizarea. In perioadele secetoase ale vegetatiei vitei se aplica norme de udare de 350-400m.c/ha, adica circa 10 L apa la vita. In primul an dupa plantare nu se recomanda aplicarea ingrasamintelor aceasta facandu-se in groapa de plantare. Completarea golurilor se face din rezerva de vite (3-5%) care sunt fortificate in pungi de poleitilena in amestecuri nutritive. Protejarea vitelor in timpul iernii fata de temperaturile scazute se face prin musuroire cu pamant in portiunea bazala a corditelor (5-6 ochi). 2.6 LUCRARILE DE INTRETINERE A PLANTATIEI IN ANUL II DE LA INFIINTARE Dezmusuroitul si aratura de primavara. Taiera in uscat si copcitul vitelor. Incepand cu anul al doilea se aplica taieri de formare specifice tipului de taiere adoptat. Pentru formarea butucilor pe tulpina samiinalta se lasa o cordita de 5-6 ochi care se leaga in pozitie verticala iar restul cresterilor se elimina. In acelasi timp cu taierea se executa si copcitul vitelor care se mai repeta in luna august. Plivitul si legatul lastarilor se face din momentul in care acestea au atins o lungime de 9-10 cm retinandu-se circa 2-4 iar restul se indeparteaza. Completarea golurilor se face cu vite viguroase fortificate la ghivece. Lucrarile de intretinere a solului si protectia fitosanitara sunt asemanatoare cu cele din anul I. Protejarea vitelor in timpul iernii se face prin musuroire. Instalarea sistemului de sustinere. Sustinerea vitei de vie se face pe spalieri de diferite tipuri. Prezinta urmatoarele avantaje; durabilitate mare; posibilitarea asigurarii pe butuc a unei incarcaturi mai mari ce poate fi repartizara uniform; expunerea la soare a frunzisului; imbunatatirea calitatii strugurilor; usurarea efecuarii lucrarilor de intretinere in plantatie; stabilitate mai mare fata de actiunea vanturilor etc. Se recomanda spalierul cu sarme duble pentru a usura dirijarea lastarilor in cusrul vegetatiei. Pentru conducerea semiinalta a butucilor primul rand de sarme se fixeaza la 0,75 m fata de suprafata solului iar urmatoarele la 1,10 si 15 m si respectiv 1,6 si 1,65 m. Materialele necesare pentru instalarea spalierului sunt: stalpi sau bulumaci din beton precomprimat de 2,4 m lungime; sarma galvanizata cu diametrul cuprins intre 2,2 si 3 mm; bride din sarma sau scoabe; ancore sau contraforte intainzatoare; Pentru instalarea sistemului de sustinere in cazul plantatiei proiectate in centrul viticol Husi cu suprafata de 24 ha sunt necesare urmatoarele materiale: stalpi de beton (inclusiv 3% rezerva) ancore metalice cu rozeta sarma galvanizara 3 mm sarma galvanizara 2.8 mm sarma galvanizata 2,5 mm sarma pentru legat ancore de spalier sarme pentru bride copci 2.7 LUCRARILE DE INTRETINERE A PLANTATIEI IN ANUL III DE LA INFIINTARE In anul al III lea de la infiintare se aplica lucrari aseamanatoare cu cele din anul precedent cu exceptia taierii de formare completata cu interventii in verde necesare realizarii tipului
24

de taiere stabilit. Pentru forma semiinalta se proiecteaza tulpina eventual si cordoanele. Pentru proiecarea tulpinii se alege coarda plasata cel mai jos pe cordita din anul anterior si se taie la circa 10 cm sub prim sarma a palierului. De pe portiunea de coarda ramasa se orbesc ochii cu exceptia a 3-4 din varf. Pentru formarea uni sau bilaterale, dupa proiecarea tulpinii, coarda daca are peste 8mm diametru este condusa pe sarma portanta pana la butucul alaturat sau pana la limita grosimii de 8mm, unde se taie. Coardele ramase se leaga, dupa caz, de sarmele portante sau de tutori. Se pune in continuare accent pe lucarile ce contribuie la fortificarea butucilor in vederea pregatirii lor pentru intrarea pe rod: fertilizarea organica si chimica corespunzatoare, aplicarea la timp si de calitate a lucrarilor de intretinere a solului, copcitul, mentinerea frunzisului intr-o perfecta stare de sanatate prin aplicarea preventiva a tratamentelor de combatere, dirijarea lastarilor, completarea golurilor. CAPITOLUL III FISE TEHNOLOGICE Pentru infiintarea unei plantatii viticole pe terenuri cu panta pana la 12% avand distanta de plantare 2,2 x 1,0 m (4545 vite/ha) forma de conducere cordon bilateral si sistemul de sustinere format din spalier cu 5 sarme si tutori la vite 24 ha plantatie viticola 3.1 Fisa tehnologica pentru pregatirea terenului si infiintarea plantatiei Primul si al doilea an de pregatire a terenului Necesarul de materiale Specificarea materialelor U.M Gunoi de grajd Super fosfat 22% s.a Sare potasica 46% s.a Insecticideheclotox 3 Nr. Crt Lucrari pe fluxul tehnologic 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. T kg Kg kg Plantatii cu pante pana Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/ha la 12% ( 2,2 x 1 )/24 ha 40 1000 600 15000 400 10000 50 1250 U.M de Ore T T Ha T Ha/t Ha Ha Ha Volumul Consumul pentru Lucrari lucrarii lucrari mecanice ore manuale agregat om 250 250 1000 1000 24 24 24/1,0 24 24 24 210 47.5 47.2 5 25 10 200 50 45 22.5 12.5 400 800
25

Perioada optima executie Modelarea terenului inainte IX-XI de desfundare Incarcat si transp. GunoiIX-X grajd de la furnizor la parcela Incarcat gunoi de grajd in XI MIG-5 Imprastiat ingrasaminte XI organice Transportat ingrasaminte X-XI chimice Administrat ingr. Chimice XI Administrat insecticide praf XI Desfundat mecanic XI Adunat si trans. Radacini XI-XII scoase la desfundat

ore

10 11

Nivelat desfundatura XI-III Discuit in doua sensuri III Total Infiintarea plantatiei Specificarea materialelor Vite altoite Picheti Mranita Apa de plantare Insecticide U.M buc Buc T Mii l Kg

Ha Ha

48 48

107.5 37.5 989.7

1280

Plantatii cu pante panaPlantatii cu pante pana la la 12% ( 2,2 x 1 )/ha 12% ( 2,2 x 1 )/24 ha 4645 115900 4545 113625 13.6 340 45.5 1137.5 27 675 U.M Volumul Consumul Lucrari lucrarii pentru lucrari manuale mecanice ore ore om agregat 24 30 113.7 57.5 24 5.8 5.7 116 340 340 407.5 1137.5 113.7 113.7 24 113.7 15 55 267.5 607.5 200 1332.5 60 20 370 1630 3640 9100 800 302.5

Nr. CrtLucrari pe fluxul Perioada tehnologic optima de executie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12 13 14 15 Parcelare si trasare de drumuri Confectionat si ascutit picheti Incarcat si transp. Picheti Pichetarea terenului Stratificat si scos material saditor Transportat vite la locul de plantare Fasonat vite Incarcat mranita in remorca Trans. Mranita la parcela Transp. Mranita cu cosul Trans. Apa Facut gropi in desfundatura Plantat vite in formatie Udat vite cu 10L apa Combaterea daunatorilor prin prafiure III-IV III III III-IV IV IV IV IV IV IV IV IV IV IV IV

Ha Mii buc T Ha Mii pac T Mii buc T T m.c Mii l Mii buc Mii buc Ha Mii vite

26

16

Arat, grapat dupa plantare Total

Ha

24

50 490

18092.5

3.2

Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul I de la infiintare Necesarul de materiale Specificarea materialelor Vite la ghivece pentru goluri Insecticide heclotox 3 Rafie sintetica Apa pentru udat vite si goluri Apa pentru stropit Pesticide pentru mana (Turda cupral) Pesticide pentru fainare (sulf muiabil) Adezivi (Detersin) U.M Buc Kg Kg Mii l Mii l Kg Kg Kg U.M Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/ha 91 27 11 46.5 3.2 12 12 6 Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/24 ha 2275 675 275 1162.5 80 300 300 150 Volumul Consumul lucrarii pentru lucrari mecanice ore agregat 227.5 227.5 1242.5 24 227.5 100 75 80 100 100 2275 292.5 140 180 Lucrari manuale ore om 2275 3640 800 1820 3427.5 97.5 2162.5 90 112.5

Nr. Crt Lucrari pe fluxul Perioada tehnologic optima de executie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 Ruperea scoartei musuroiului si refacerea lui Copcit via de doua ori Transp. Apa ptr. Udat vite si tratamente Udat vitele cu cate 10L apa Legat lastarii de 2 ori Cultivat mecanic Prasit pe rand manual Preparat solutia Stropit manual Stropit mecanic Facut gropi ptr. Plantat vite goluri V VI-VIII V-VIII VI-VII VI-VIII VI-VIII VI-VIII V-VIII V-VI VII-VIII VIII

MII BUC MII BUC MII L HA MII BUT HA HA MII L HA HA BUC

27

12 13 14 15 16

Transp. Vite si repartizat in gropi Plantat vite in goluri Udat vite plantate Musuroit Aratura de toamna Total

VIII VIII VIII X X

BUC BUC BUC MII BUT HA

2275 2275 2275 113.7 5 11623.7

50 662.5

40 182.5 182.5 500 700 15540

3.3 Fisa tehnologica pentru instalarea sistemului de sustinere Necesarul de materiale Specificarea materialelor Stalpi de beton Ancore metalice cu rozeta Sarma galvanizata 3mm Sarma galvanizata 2,8mm Sarma galvanizata 2,5 mm Sarme pentru bride Sarma pentru legat ancore de spalier 3mm Copci Nr. Crt 1. 2. Lucrari pe fluxul tehnologic Inarcat,tranp. Si desc. picheti Pichetat ptr amplasarea stalpurilor si ancorelor Incarcat transp, desc, stalpi Repartizat pe teren stalpi si ancore Incarcat transp, desc, sarma Facut gopi cu burghiul ptr stalpi fruntasi Facut gropi cu burghiul ptr stalpi U.M Buc Buc Kg Kg Kg Kg Kg Kg Plantatii cu pante Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x pana la 12% ( 2,2 x 1 )/ha 1 )/24 ha 788 19700 90 2250 255 6375 444 11100 354 8850 55 1375 30 750 9 U.M Volumul lucrarii T Ha 10 25 225 Consumul pentru lucrari mecanice ore agregat Lucrari manuale ore om 32.5 132.5

Perioada optima executie III III

de

3. 4. 5. 6. 7.

II-III III II-III III-IV III-IV

T Buc T Buc Buc

700 21375 30 500 14625

465 465 -

1120 1720 95 450 2207.5

28

8. 9. 10 11 12 13 14 15

mijlocasi Fixarea si alinierea stalpilor fruntasi Fixarea stalpilor mijlocasi si in gropi Fixat ancore cu rozeta Ancorat stalpi fruntasi Marcat pe stalpi locul ptr bride Confectionat bride si montarea lor Instalat sarma pe stalpi Prinderea primei sarme de capatul tutorelui cu scoabe Total

IV IV IV IV IV IV IV IV

Buc Buc Buc Buc Mii semne Mii buc Mii m.l Mii but

500 14625 500 500 50 50 575 113.7

465

257.5 640 180 360 190 570 1530.5 1507.5

930

10245

3.4 Fisa tehnologica pentru intretinerea planttiei in anul II de la infiintare Necesarul de materiale Specificarea materialelor U.M Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/ha 4545 16 137 91 3.2 2.3 5 5 12 12 6 2 200 200 300 Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/25 ha 113750 400 3425 2275 80 57.5 125 125 300 300 150 50 5000 5000 7500
29

Tutori Rafie sintetica Vite STAS pentru goluri Vite la ghivece Apa pentru stropit Apa pentru udat vite plantate in goluri Ingrasaminte foliare F411-1 Ingrasaminte foliare F011-1 Pesticide pentru mana (Turdacupral 50) Sulf muiabil pentru fainare Adeziv Detersin Insecticide acarieni DEF-25 Azotat de amoniu 35% Sare potasica 46% Superfosfat 22%

Buc Kg Buc Buc Mii l Mii l L L Kg Kg Kg L Kg Kg Kg

Nr. Crt Lucrari pe Perioada U.M fluxul tehnologic optima de executie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Desfacut musuroiul primavara Taiere la cep si copcit Transp. Ingr. Chimice Cultivat mecanis si aplicat ingr. cu K si N Cultivat mecanic Prasit pe rand cu sapa Ascutit tutori Incarcat, transp. Desc. Tutori Repartizat tutori Tutorat Plivit,legatsi palisat lasari Transp. Apa pt ptropit si udat vite in goluri Preparat solutii Stropit manual Stropit mecanic Copcit Facut gropi ptr vite goluri Transp vite si repartizat la gropi Plantat vite in goluri Udat vitele plantate in goluri Arat si fertilizat cu fosfor Musuroit Total III-IV III-IV III-IV V-VI VI-VIII V-VIII III-IV III-IV III-IV IV V-VIII V-VIII V-VIII V-VI VI-VIII VIII VIII VIII VIII VIII X X Mii but Mii but T Ha Ha Ha

Volumul lucrarii 113.7 113.7 17.5 50 75 100

Consumul pentru lucrari mecanice ore agregat 2.5 100 105 32.5 270 510

Lucrari manuale ore om 700 1137.5 30 50 4572.5 600 280 757.5 1820 3412.5 80 1080 135 1820 305 40 455 455 27.5 757.5 18515

Mii buc 113.7 T 87.5 Mii buc 113.7 Mii buc 113.7 Mii but 341.2 Mii l 137.5

Mii l 80 Ha 50 Ha 150 Mii but 113.7 Buc 5700 Buc Buc Buc Ha 5700 5700 5700 25

Mii but 113.5

3.5 Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul III de la infiintare Necesarul de materiale

30

Specificarea materialelor Rafie sintetica Vite stas pentru goluri 3% Apa pentru stropit Apa pentru udat vite plantate in goluri Azotat de amoniu 33% Sare potasica 45% Pesticide pentru mana (Turdacupral 50) Sulf muiabil Sulf praf Acaricide DEF 25 Adeziv Detersin Ingrasaminte foliare F411-2 Ingrasaminte foliare F011-1

U.M Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/ha Kg 125 Kg 11 Buc 137 Mii l Mii l Kg Kg Kg Kg Kg L Kg L L 3.5 1.4 300 200 14 10 40 2 7 10 5

Plantatii cu pante pana la 12% ( 2,2 x 1 )/24 ha 3125 275 3425 87.5 35 7500 500 350 250 1000 50 175 250 125

Nr. Crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Lucrari pe fluxul tehnologic Desfacut musuroiul primavara Taiat si copcit via Scoaterea coardelor taiate Facut gropi ptr. Plantat vite goluri Trans. Vite si repart. La gropi Plantat vitele in goluri Udat vitele plantate Palisat tulpina de tutore Transp. Ingr.

Perioada U.M optima de executie III-IV III-IV III-IV IV IV IV IV IV IV-V Mii but Mii but Ha Buc Buc Buc Buc Mii but T

Volumul lucrarii 113.7 113.7 25 3425 3425 3425 3425 113.7 12.5

Consumul Lucrari pentru lucrarimanuale ore mecanice om ore agregat 700 1300 572.5 182.5 40 275 275 1137.5 40
31

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

chimice Prasit mecanic si admin. Ingr. cu K Sapa mare pe rand Plivit legat de 3 ori Cultivat mecanic si admin. N Prasit pe rand cu sapa Cultivat mecanic Transp. Apa ptr. Vite goluri Preparat solutie Stropit mecanic Stropit si prafuit mecanic Copcit Total

IV-V IV-V V-VIII V V-VIII V-VIII V-VIII V-VIII V-VIII VI-VIII VIII

Ha Ha Mii but Ha Ha Ha Mii l Mii l Ha Ha Mii but

25 25 341.2 25 75 75 122.5 87.5 125 50 113.7

50 50 105 30 225 97.5 557.5

25 1482.5 3900 25 3427.5 70 112.5 50 1820 15435

Recapitulatie Nr. Crt 1. 2 3 4 5 6 Categorii lucrari Pregatirea terenului Infiintarea plantatiei Intretinerea plantatiei in anul I Intretinerea plantatiei in anul II Intretinerea plantatiei in anul III Instalarea sistemului de sustinere Total general Consumuri ptr lucrari Consumuri ptr mecanice ore agregat manuale ore om 989.7 1280 490 18092.5 662.5 15540 510 18515 557.5 15435 930 10245 4140 79108 lucrari

32

BIBLIOGRAFIE 1. COTEA D. VALERIU si colab., Podgoriile si vinurile Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2000. 2. COTEA, VICTORIA, COTEA V. VALERIU, Viticultura-Ampelografie si Oenologie, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1998 3. ROTARU, LILIANA, Ampelografie, Iasi, 2008. 4. TARDEA, C.,DEJEU, L., Viticultura, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1996. 5. TARDEA,C., Viticultura generala-Lucrari practice, Iasi, 1989. 6. NEAMNTU, ION, Monografia Podgoriei Husi, 1969. Date climatice preluate de la Statia de Meteorologie Husi si de la Colegiu

33